Modele de Acte Depuse de Avocati in Inst

MODELE
DE ACTE DEPUSE DE AVOCA I ÎN INSTAN E
1
SUMAR
CAUZE CIVILE
HOT RÂRI ALE PLENULUI
CUR II SUPREME DE JUSTI IE A REPUBLICII MOLDOVA
PRIVIND APLICAREA NORMELOR CODULUI DE PROCEDUR CIVIL LA
JUDECAREA PRICINILOR ÎN PRIM INSTAN NR.24 DIN 12.12.2005 ...................13
CU PRIVIRE LA APLICAREA LEGISLA IEI PROCESUALE CIVILE LA

ÎNTOCMIREA HOT RÂRII ŞI ÎNCHEIERII JUDEC TOREŞTI NR.2 DIN
07.07.2008 ................................................................................................................................23
CU PRIVIRE LA EXAMINAREA PRICINILOR CIVILE ÎN ORDINE DE APEL

NR.15 DIN 03.10.2005 ...........................................................................................................32
CU PRIVIRE LA PRACTICA APLIC RII DE C TRE INSTAN ELE

JUDEC TOREŞTI A LEGISLA IEI PROCESUALE CIVILE LA ÎNTOCMIREA
ACTELOR JUDEC TOREŞTI DE DISPOZI IE ÎN CADRUL EXAMIN RII
PRICINILOR CIVILE ŞI ECONOMICE ÎN ORDINE DE APEL ŞI DE RECURS
NR.3 DIN 07.07.2008 ..............................................................................................................42
CU PRIVIRE LA PRACTICA APLIC RII LEGISLA IEI PROCEDURALE

LA EXAMINAREA CAUZELOR CIVILE ÎN RECURS NR.3 DIN 27.03.2006 ..................46
CU PRIVIRE LA EXAMINAREA CAUZELOR PRIVIND ACCESUL

LA INFORMA IILE OFICIALE NR.1 DIN 02.04.2007 .......................................................61
PRIVIND PRACTICA JUDICIAR CU PRIVIRE LA CONSTATAREA

FAPTELOR CARE AU VALOARE JURIDIC ŞI DECLARAREA PERSOANEI
DISP RUT F R URM SAU DECEDAT NR.4 DIN 07.07.2008...............................77
CU PRIVIRE LA APLICAREA DE C TRE INSTAN ELE DE JUDECAT

A LEGISLA IEI CE REGLEMENTEAZ REPARAREA PREJUDICIULUI MORAL
NR.9 DIN 09.10.2006 ..............................................................................................................86

JUDEC TOREŞTI A LEGISLA IEI DESPRE ÎNCASAREA CHELTUIELILOR
DE JUDECAT ÎN CAUZELE CIVILE NR.25 DIN 28.06.2004..........................................92
CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE VIZEAZ PROCEDURA DE

ELIBERARE A ORDONAN ELOR JUDEC TOREŞTI NR.18 DIN 31.05.2004 .............101
NOT INFORMATIV PRIVIND TEMEIURILE CE DUC LA RESTITUIREA

DE C TRE INSTAN A DE RECURS A PRICINILOR SPRE REJUDECARE ..................106
2
PROCEDURA CONTENCIOAS
CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECAT (AC IUNI)
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT

A LUI Ş.Ş. ŞI A OFICIULUI CADASTRAL TERITORIAL .................................................130

A CONSILIULUI S TESC ............................................................................................................. 133

A CONSILIULUI S TESC (2) ........................................................................................................ 136
DOLGHIERU VASILE. CERERE CU PRIVIRE LA M RIREA

CUANTUMULUI PRETEN IILOR DIN AC IUNE ............................................................138
DOLGHIERU VASILE. CERERE DE RECURS ASUPRA DECIZIEI

CUR II DE APEL ECONOMICE...........................................................................................139
DOLGHIERU VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT CU PRIVIRE

LA ÎNCASAREA DATORIILOR FORMATE ÎN BAZA CONTRACTULUI ......................143
DOLGHIERU VASILE. OBIEC II ASUPRA RAPORTULUI DE EXPERTIZ ..............145
DOLGHIERU VASILE. REFERIN LA CEREREA DE APEL PRIVIND

ATACAREA HOT RÂRII JUDEC TORIEI ECONOMICE DE CIRCUMSCRIP IE
CHIŞIN U ..............................................................................................................................147
DOLGHIERU VASILE. REFERIN ASUPRA CERERII DE RECURS .........................150
DOLGHIERU VASILE. REFERIN ASUPRA CERERII DE REVIZUIRE

DEPUSE ÎMPOTRIVA DECIZIEI CUR II SUPREME DE JUSTI IE ................................152
DOLGHIERU VASILE. REFERIN ASUPRA CERERII RECONVEN IONALE

CU PRIVIRE LA DECLARAREA NUL A PCT. 5.4, 5.6, 10.5 ..........................................154
CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND

ÎNCASAREA DATORIEI .......................................................................................................157
CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND ÎNCASAREA

DATORIEI (2) .........................................................................................................................159

VENITULUI RATAT ..............................................................................................................161

PENALIT II .........................................................................................................................164
3
CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND REZOLVIREA
CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMP RARE ..............................................................168
CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT

PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULIT II CONTRACTULUI DE VÂNZARE-
CUMP RARE (2) ............................................................................................................................. 171
PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PENTRU REPARAREA

PREJUDICIULUI CAUZAT PRIN V T MAREA INTEGRIT II CORPORALE ŞI
DECESUL LUI C.W................................................................................................................173
PALII OLEG. CERERE PENTRU COMPLETAREA TEMEIULUI AC IUNI..................176
SP LATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND

ÎNCASAREA PREJUDICIULUI MATERIAL PRODUS ÎN URMA ACCIDENTULUI
RUTIER ...................................................................................................................................179

PARTAJUL AVERII COMUNE .............................................................................................181
SP LATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PENTRU

DESFACEREA C S TORIEI ...............................................................................................183

ÎNCASAREA DATORIEI .......................................................................................................184
ROMAN ANATOLIE. CERERE CU PRIVIRE LA ADOPTAREA AC IUNILOR

DE ASIGURARE A AC IUNII CIVILE ................................................................................186
BARB NEAGR ALEXEI. CERERE PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI ÎN

PRICINA CIVIL ...................................................................................................................188
PALII OLEG. CERERE PRIVIND APARTENENTA DOCUMENTELOR

CONSTATATOARE DE DREPTURI ....................................................................................192
APELURI
PALII OLEG. CERERE DE APEL ASUPRA HOT RÂRII JUDEC TORIEI
ANENII-NOI............................................................................................................................ 194
SP LATU VEACESLAV. CERERE DE APEL ÎMPOTRIVA HOT RÂRII

JUDEC TORIEI BUIUCANI MUN.CHIŞIN U NR.2-14/10 DIN 10.04.2010.................... 196
ALTE CERERI
PALII OLEG. CERERE PENTRU ANEXAREA ÎNSCRISURILOR LA
MATERIALELE CAUZEI ..................................................................................................... 198
BARB NEAGR ALEXEI. CERERE PRIVIND EFECTUAREA EXPERTIZEI

PSIHIATRICE ......................................................................................................................... 199
4
SP LATU VEACESLAV. CERERE DE STR MUTARE A PRICINII SPRE
JUDECARE CU RESPECTAREA NORMELOR DE COMPETEN
EXCEP IONAL .................................................................................................................... 201
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
HOT RÂREA PLENULUI CUR II SUPREME DE JUSTI IE A REPUBLICII
MOLDOVA CU PRIVIRE LA PRACTICA APLIC RII DE C TRE INSTAN ELE
DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV A UNOR PREVEDERI ALE LEGII
CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV NR.10 DIN 30.10.2009........................................203
CERERI PREALABILE
NICOAR VASILE. CERERE PREALABIL ÎMPOTRIVA ÎNTREPRINDERII DE

STAT CENTRUL RESURSELOR INFORMA IONALE DE STAT „REGISTRU” ŞI
A DIREC IEI DE DOCUMENTARE A POPULA IEI.........................................................219
CERERI
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT A
COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ...............................................................................221

RECUNOAŞTEREA NULIT II ACTULUI ADMINISTRATIV .......................................226
CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND REVOCAREA

ACTULUI ADMINISTRATIV (2) .........................................................................................229

RECUNOAŞTEREA NULIT II ACTULUI ADMINISTRATIV (3) .................................232
NICOAR VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN INSTAN A DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV PRIVIND ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV ŞI
ÎNCASAREA PREJUDICIULUI CAUZAT ..........................................................................235
BARB NEAGR ALEXEI. PLÂNGERE ÎN PRIVIN A SOLICITANTULUI DE

AZIL (ÎN ORDINEA ART. 313 COD DE PROCEDUR PENAL ) ................................ 242
BARB NEAGR ALEXEI. CERERE PRIVIND AMÂNAREA PROCESULUI ÎN

PRIVIN A SOLICITANTULUI DE AZIL ÎN CONFORMITATE CU ART.208 DIN
CODUL DE PROCEDUR PENAL ................................................................................244
PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PENTRU ANULAREA

DECIZIEI DIREC IEI REFUGIA I ŞI ACORDAREA STATUTULUI DE
REFUGIAT ..........................................................................................................................245
BARB NEAGR ALEXEI. CERERE PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI

ADMINISTRATIV ...............................................................................................................249
5
BARB NEAGR ALEXEI. CERERE PRIVIND RESPINGEREA DEMERSULUI
PRIVIND APLICAREA M SURII PREVENTIVE SUB FORM DE AREST
PREVENTIV A SOLICITANTULUI DE AZIL ..................................................................253
PALII OLEG. RECURS ASUPRA HOT RÂRII CUR II DE APEL CHIŞIN U DIN
_ PRIN CARE A FOST RESPINS AC IUNEA PENTRU ANULAREA DECIZIEI
NR.____A DIREC IEI PRINCIPALE PENTRU REFUGIA I ..........................................255
BARB NEAGR ALEXEI. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PENTRU

ANULAREA ACTULUI ADMINISTRATIV DE REFUZ ÎN PRIMIREA
DOCUMENTELOR PENTRU NATURALIZARE A BENEFICIARULUI DE
PROTEC IE UMANITAR ................................................................................................257
RECURSURI
BRAŞOVEANU DUMITRU. RECURS AL MIŞC RII SOCIAL-POLITICE
„AC IUNEA EUROPEAN ” ................................................................................................259
P DURARU ION. CERERE DE RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII CUR II DE

APEL CHIŞIN U DIN ___ PRIVIND SCOATEREA DE PE ROL A CERERII DE
CHEMARE ÎN INSTAN A DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV...................................264
CONSTANTINOV ANA. RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CUR II DE APEL

CHIŞIN U DIN 18 MARTIE 2010 .......................................................................................268
PLEDOARII
BARB NEAGR ALEXEI. ALOCU IUNEA AVOCATULUI ÎN CAUZA M.V.A.

ÎMPOTRIVA CONSILIULUI DE ADMINISTRARE AL AGEN IEI NA IONALE
PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETIC (ANRE) ..................................................272
BRASOVEANU DUMITRU. PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA

MIŞCAREA SOCIAL-POLITIC „AC IUNEA EUROPEAN ” ÎMPOTRIVA
COMISIEI ELECTORALE CENTRALE................................................................................277
BARB NEAGR ALEXEI. TEZE CU PRIVIRE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN

JUDECAT A LUI H.M. PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI
ADMINISTRATIV .................................................................................................................283
PROCEDURA SPECIAL
BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE PRIVIND STABILIREA FAPTULUI DE

RUDENIE ...............................................................................................................................288
6
CAUZE PENALE
CUR II SUPREME DE JUSTI IE A REPUBLICII
MOLDOVA
PRIVIND SENTIN A JUDEC TOREASC NR.5 DIN 19.06.2006 ...................................292
CU PRIVIRE LA PRACTICA ASIGUR RII CONTROLULUI JUDEC TORESC DE

C TRE JUDEC TORUL DE INSTRUC IE ÎN PROCESUL URM RIRII PENALE
NR.7 DIN 04.07.2005 .............................................................................................................303
CU PRIVIRE LA PRACTICA JUDEC RII CAUZELOR PENALE ÎN ORDINE DE

APEL NR.22 DIN 12.12.2005 ................................................................................................314
CU PRIVIRE LA JUDECAREA RECURSULUI ORDINAR ÎN CAUZA PENAL

NR.9 DIN 30.10.2009 .............................................................................................................326
PRIVIND APLICAREA ÎN PRACTICA JUDICIAR DE C TRE INSTAN ELE

JUDEC TOREŞTI A UNOR PREVEDERI ALE CONVEN IEI PENTRU
AP RAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERT ILOR FUNDAMENTALE
NR.17 DIN 19.06.2000 ...........................................................................................................341
CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE IN DE APLICAREA DE C TRE

INSTAN ELE JUDEC TOREŞTI A PREVEDERILOR ARTICOLULUI 3 DIN
CONVEN IA EUROPEAN PENTRU AP RAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI
A LIBERT ILOR FUNDAMENTALE NR.8 DIN 30.10.2009 ..........................................344
NOT INFORMATIV CU PRIVIRE LA HOT RÂRILE PRONUN ATE DE

CEDO CONTRA MOLDOVEI LA SFÎRŞITUL ANULUI 2009 - ANUL 2010 PE
MARGINEA DOSARELOR ECONOMICE ..........................................................................357

JUDEC TOREŞTI A UNOR PREVEDERI ALE CONSTITU IEI REPUBLICII
MOLDOVA NR.2 DIN 30.01.1996.........................................................................................366
CERERI
CONSTANTINOV ANA. CERERE DE LIBERARE DE R SPUNDERE PENAL
POTRIVIT PREVEDERILOR ART.217 ALIN.(5) CP RM.................................................... 371
SP LATU VEACESLAV. CERERE PRIVIND ÎNLOCUIREA M SURII

PREVENTIVE ........................................................................................................................373
7
RECURSURI
M RGINEANU IURIE. RECRS ASUPRA SENTIN EI DIN 16.06.2006

PRONUN ATE DE JUDEC TORIA STR ŞENI ŞI ASUPRA DECIZIEI CUR II
DE APEL CHIŞIN U DIN 5.10.2006 ...................................................................................374
NICOAR VASILE. RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII JUDEC TORIEI DIN

29.08.2008 PRIVIND APLICAREA M SURII PREVENTIVE SUB FORM DE
AREST PE UN TERMEN DE 10 ZILE ÎN PRIVIN A LUI M.D. ŞI ASUPRA
ÎNCHEIERII PRIN CARE A FOST RESPINS DEMERSUL PRIVIND ELIBERAREA
PERSOANEI ÎN LEG TUR CU EXPIRAREA TERMENULUI DE RE INERE ............379
SP LATU VEACESLAV. RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CUR II DE APEL

DIN 27.02.2010 ÎN DOSARUL PENAL NR.1A-11/2010 .......................................................... 384
RECURSURI ÎN ANULARE
MUNTEANAU PETRU. RECURS ÎN ANULARE ................................................................... 386
ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE (ÎN BAZA ART.452 ŞI

ART.453 ALIN.2 CPP RM) ÎMPOTRIVA ÎNCHEIERII JUDEC TORULUI DE
INSTRUC IE AL JUDEC TORIEI SECT.CENTRU, MUN.CHIŞIN U DIN 24
MARTIE 2008 ÎN CAUZA PENAL DE ÎNVINUIRE A LUI K.M. ÎN BAZA
ART.46, 217/1 ALIN.(4) LIT.B) ŞI D) CP RM....................................................................... 391
ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA PREV ZUT

DE ART.425 CPP ......................................................................................................................395
ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA

PREV ZUT DE ART.452 CPP RM (1) ..............................................................................399
ULIANOVSCHI GHEORGHE. RECURS ÎN ANULARE ÎN ORDINEA

PREV ZUT DE ART.452 CPP RM (2) ..............................................................................404
ALTE CERERI
BARB NEAGR ALEXEI. REFERIN LA APELUL DECLARAT DE
PROCUROR ÎMPOTRIVA SENTIN EI JUDEC TORIEI DIN 19.03.2010 ÎN
PRIVIN A LUI C.M.I. ............................................................................................................409
NICOAR VASILE. CERERE FORMULAT ÎN BAZA ART.345 ALIN.(4), P.3;

350; 332 ALIN.(1); 275 P.9); 274 ALIN.(2); 28 CPP PRIVIND ÎNCETAREA
PROCESULUI PENAL ...........................................................................................................437
NICOAR VASILE. DEMERS PRIVIND RIDICAREA EXCEP IEI DE

NECONSTITU IONALITATE ..............................................................................................441
8
BARB NEAGR ALEXEI. REFERIN ASUPRA CERERII DE APEL
ÎNAINTATE DE PROCUROR ÎMPOTRIVA SENTIN EI JUDEC TORIEI
CENTRU, MUN. CHIŞIN U DIN 28.01.200 .............................................................................. 443
PLEDOARII
ALEXEI BARB NEAGR . INDEPENDEN A JUSTI IEI, TRIUMFUL

ADEV RULUI ŞI AL LEGII ÎN CAUZE ADMINISTRATIVE...........................................447
ALEXEI BARB NEAGR . PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA PENAL

DE ÎNVINUIRE A LUI C.M.I. ÎN S VÂRŞIREA INFRAC IUNILOR PREV ZUTE
DE ART.327 ALIN.(2) LIT. C), 328 ALIN.(3) LIT A),D), 332 ALIN.(1) CP ......................456
NICOAR VASILE. PLEDOARIE ÎN CADRUL DOSARULUI PENAL PRIVIND

ÎNVINUIREA LUI A.V. ÎN COMITEREA INFRAC IUNII PREV ZUTE DE
ART.264 ALIN.(3) LIT.A) CP ...............................................................................................493
URSU NICOLAE. TEZE PENTRU DEZBATERI JUDICIARE ÎN CAUZA PENAL

V.Ş. ŞI AL II ..........................................................................................................................500
BARB NEAGR ALEXEI. TEZE DIN PLEDOARIA SUS INUT ÎN INSTAN A

DE JUDECAT ÎN CAUZA PENAL DE ÎNVINUIRE A M.I. ÎN S VÂRŞIREA
INFRAC IUNILOR PREV ZUTE DE ART.328 ALIN.(1), 332 ALIN.(1) ŞI
ART.329 CP RM .....................................................................................................................508
CAUZE ADMINISTRATIVE
MOLDOVA
CU PRIVIRE LA APLICAREA SANC IUNILOR ADMINISTRATIVE DE C TRE
INSTAN ELE JUDEC TOREŞTI NR.22 DIN 10.07.1997 ..................................................521
CU PRIVIRE LA PRACTICA APLIC RII LEGISLA IEI PENALE ŞI

DMINISTRATIVE PRIVIND PROTEC IA CONSUMATORILOR NR.23 DIN
10.07.1997 ................................................................................................................................526
DESPRE PRACTICA JUDICIAR ÎN CAUZELE PRIVIND CONTRABANDA ŞI

CONTRAVEN IILE ADMINISTRATIVE VAMALE NR.19 DIN 10.07.1997 ...................531
CU PRIVIRE LA PRACTICA APLIC RII UNOR PREVEDERI ALE

ARTICOLULUI 162 DIN CODUL CU PRIVIRE LA CONTRAVEN IILE
ADMINISTRATIVE REFERITOR LA R SPUNDEREA PENTRU
DESF ŞURAREA ILEGAL A ACTIVIT II DE ÎNTREPRINZ TOR NR.5 DIN
15.02.1999 ...............................................................................................................................539
9
CERERI
MANCEVSCHI OLEG. CONTESTA IE ÎMPOTRIVA PROCESULUI-VERBAL

CU PRIVIRE LA CONTRAVEN IE .....................................................................................543
MANCEVSCHI OLEG. CONTESTA IA ÎMPOTRIVA DECIZIEI CU PRIVIRE LA

CONTRAVEN IE ..................................................................................................................545
ULIANOVSCHI GHEORGHE. PLÂNGERE ÎN ORDINEA PREV ZUT DE

ART.281 CCA..........................................................................................................................546
RECURSURI
MANCEVSCHI OLEG. RECURS ÎN CAUZ CONTRAVEN IONAL
(NR.4D-2623/10) ....................................................................................................................549
MANCEVSCHI OLEG. RECURS ÎN CAUZA CONTRAVEN IONAL

(NR.4P-46/09) .........................................................................................................................551
SP LATU VEACESLAV. RECURS ÎMPOTRIVA HOT RÂRII

NR.4C-201/09 DIN 10.11.2009 ..............................................................................................552
SESIZ RI ALE CUR II CONSTITU IONALE
SESIZARE PRIVIND CONSTITU IONALITATEA UNEI SINTAGME DIN ALIN.(6)

ART.63 DIN CODUL DE PROCEDUR PENAL , LA DEMERSUL JUDEC TORIEI
SECT. BOTANICA, MUN. CHIŞIN U ÎN LEG TUR CU SOLU IONAREA
PLÂNGERII DEPUSE ÎN ORDINEA ART.313 DIN CPP ÎN CAUZA LUI .S..............................555
MODELE DE CERERI DE ADRESARE LA CEDO
NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE PREZENTAT ÎN CONFORMITATE CU

ARTICOLUL 34 AL CONVEN IEI EUROPENE PENTRU AP RAREA
DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERT ILOR FUNDAMENTALE ŞI CU
ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (1) .........................................561
NAGACEVSCHI VITALIE. CERERE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN

A LIBERT ILOR FUNDAMENTALE AMENDAT DE PROTOCOLUL 11 (1) ..........570


A LIBERT ILOR FUNDAMENTALE AMENDAT DE PROTOCOLUL 11 (2) ...........586
10
A LIBERT ILOR FUNDAMENTALE AMENDAT DE PROTOCOLUL 11 (3) ..........595

ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (3) .......................................... 606

A LIBERT ILOR FUNDAMENTALE AMENDAT DE PROTOCOLUL 11 (4) ........... 612

ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE REGULAMENTULUI CEDO (4) .......................................... 616
BARB NEAGR ALEXEI. CERERE PREZENTAT ÎN CONFORMITATE CU

11
HOT RÂRI
ALE PLENULUI CUR II SUPREME
DE JUSTI IE A REPUBLICII MOLDOVA
12
HOT RÂREA
PLENULUI CUR II SUPREME DE JUSTI IE
A REPUBLICII MOLDOVA
Privind aplicarea normelor codului de procedur

civil la judecarea pricinilor în prim instan nr.24
din 12.12.2005
Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova, 2006, nr.8, pag.9
modificat de:
Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr.10 din
22.12.2008
În scopul asigur rii aplic rii corecte şi unitare a normelor Codului de procedur civil la
judecarea pricinilor în prima instan de c tre instan ele de judecat , Plenul Cur ii Supreme de
Justi ie, în temeiul art.2 lit.e) şi art.16 lit.c) din Legea cu privire la Curtea Suprem de Justi ie,
HOT R ŞTE:
1. Se explic instan elor de judecat c art.6 din Conven ia European pentru Ap rarea
Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale garanteaz dreptul oric rei persoane la
judecarea în mod echitabil a cauzei, în mod public, într-un termen rezonabil, de c tre o
instan independent şi impar ial , instituit de lege, care va hot rî asupra înc lc rii
drepturilor şi obliga ii lor sale cu caracter civil.
2. Se atrage aten ia c normele procedurale ce vizeaz modalitatea desf şur rii
dezbaterilor judiciare în prim instan sunt aplicabile atât instan elor de judecat de drept
comun, cât şi instan elor de judecat specializate, cu excep iile prev zute de lege.
Instan ele de judecat urmeaz a lua în considera ie faptul c dispozi iile privitoare la
dezbaterile judiciare nu sunt aplicabile litigiilor care se examineaz în ordinea procedurii în
ordonan (simplificat ) reglementat în capitolul XXXV din Codul de procedur civil .
Pricinile în procedur special se examineaz potrivit regulilor generale, cu excep iile şi
complet rile stabilite în capitolele XXII-XXXIV din Cod şi alte legi.
Ac iunile civile, inclusiv cele date în competen a instan elor economice se judec în
prim instan conform procedurii generale (contencioase), stabilite prin Codul de procedur
civil .
3. Pricinile civile se judec în prim instan în termen rezonabil. Criteriile de
determinare a termenului rezonabil sunt prev zute în art.192 din Cod.
Instan ele judiciare vor avea în vedere c în mod prioritar şi de urgen se judec
categoriile de pricini indicate în art.192 alin.(2) din Cod şi alte legi.
4. Având în vedere faptul c comportamentul p r ilor influen eaz asupra termenului de
solu ionare a litigiului, instan a de judecat va întreprinde toate m surile ca p r ile s
îndeplineasc cu exactitate actele de procedur , s nu fac uz de manevre dilatorii şi s
foloseasc posibilit ile oferite de dreptul procesual pentru a reduce procedura de solu ionare
a cauzei. Dac p r ile tergiverseaz cu rea-credin procesul, instan a de judecat este în drept
s împiedice un asemenea comportament şi s aplice sanc iunile prev zute de lege fa de
vinova i, iar la cererea p r ii interesate s solu ioneze problema repara iei prejudiciului cauzat
prin tergiversare.
13
Ac iunile cu rea-credin ale p r ilor la examinarea procesului urmeaz a fi determinate
conform prevederilor art.61 CPC.
[Pct.4 modificat prin Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii
Moldova nr.10 din 22.12.2008]
5. Examinarea pricinii în lipsa participan ilor, care nu au fost înştiin a i despre data,
locul şi ora şedin ei de judecat , reprezint o înc lcare a normelor procedurale şi constituie
temei pentru casarea hot rârii judiciare (art.386, 400 din Cod).
De aceea, la începerea dezbaterilor judiciare, instan ele de judecat trebuie s
stabileasc dac participan ii care nu s-au prezentat în şedin , au fost înştiin a i legal potrivit
dispozi iilor art.102-106 din Cod şi dac acest termen a fost suficient pentru ca ei s se
prezinte în instan . În caz contrar judecarea pricinii urmeaz a fi amânat .
Potrivit art.105 alin.(5) din Cod, participan ii la proces se vor considera legal cita i doar
atunci când cita ia Ie-a fost înmânat personal contra semn tur pe cotor sau avizul poştal cu
privire la primirea cita iei.
Prin telegram sau prin alte mijloace vor fi cita i participan ii la proces, martorii,
exper ii, specialiştii, interpre ii în pricinile de urgen stipulate în art.192 alin.(2) din Cod.
Se explic instan elor de judecat c citarea public a pârâtului se admite doar în
condi iile art.108 din Cod.
Participantul la proces se va considera legal citat şi în cazul când personal sau prin
reprezentant a fost înştiin at în şedin judiciar , contra semn tur , referitor la data şedin ei
judiciare viitoare.
Termenul de care au luat cunoştin p r ile sau pentru care au primit cita ii nu poate fi
schimbat decât din motive temeinice şi cu citarea p r ilor, problema dat fiind solu ionat de
completul de judecat .
Drept temei pentru amânarea examin rii pricinii va servi şi cazul când termenul pentru
care au fost înştiin a i participan ii la proces nu a fost de ajuns pentru ca ultimii s se
preg teasc pentru dezbaterile judiciare sau s se prezinte în şedin a de judecat .
6. Potrivit art.6 din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a
Libert ilor Fundamentale şi art.23 din Cod se garanteaz fiec rei persoane dreptul la
examinarea cauzei sale în mod public, precizându-se faptul c publicitatea dezbaterilor
judiciare este regula, iar confiden ialitatea - excep ia. În consecin , în şedin închis trebuie
examinate pricinile specificate în art.23 alin.(2) din Cod şi în alte legi. În orice caz, hot rârea
se pronun public.
Examinarea pricinii în şedin închis se va dispune prin încheiere motivat , care
separat nu poate fi supus niciunei c i de atac, îns poate fi atacat odat cu fondul cauzei.
7. La solu ionarea problemei privind admiterea reprezentan ilor mijloacelor de
informare în mas în şedin a de judecat , preşedintele şedin ei va ine cont de prevederile
art.18 alin.(2) din Cod şi va putea admite înregistrarea audio-video, fotografierea, utilizarea
altor mijloace tehnice numai la deschiderea şedin ei şi la pronun area hot rârii. Concomitent,
instan a de judecat va ine cont de opinia participan ilor la proces şi de prevederile art.14 din
Legea nr.514 din 06.07.1995 privind organizarea judec toreasc .
Se explic c admiterea organelor de informare în mas la şedin a de judecat se
examineaz de c tre preşedintele şedin ei la prezentarea documentelor ce confirm dreptul
reprezentantului presei de a efectua înregistrarea sau filmarea procesului.
8. La deschiderea şedin ei, preşedintele anun în ce limb se va desf şura procesul. La

stabilirea limbii de procedur , se va ine cont de prevederile art.118 din Constitu ia Republicii
14
Moldova, art.24 din CPC şi de explica iile Hot rârii Plenului Cur ii Supreme de Justi ie nr.12
din 09 aprilie 1999.
9. Dup deschiderea şedin ei judiciare, grefierul raporteaz preşedintelui şedin ei
prezen a persoanelor citate, motivul neprezent rii celor absen i.
La stabilirea identit ii persoanelor prezente preşedintele şedin ei urmeaz s verifice
numele, prenumele şi patronimicul; anul, luna, ziua şi locul naşterii, cet enia; domiciliul.
Categoriile actelor de identitate sunt reglementate în art.1 din Legea nr.273-XIII din 09
noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul na ional de paşapoarte.
La fel, urmeaz a fi stabilite şi ocupa ia, situa ia familial , datele despre existen a la
între inere a altor persoane; studiile; datele despre invaliditate, dac posed limba în care se
desf şoar procesul.
Preşedintele şedin ei, pe lâng datele privitoare la identitate, poate stabili şi alte
circumstan e, care au leg tur cu solu ionarea just a litigiului (de exemplu, starea material ,
salariul în pricinile privind repararea prejudiciului ş.a.); în cazul persoanei juridice se vor
stabili împuternicirile conduc torului acesteia, sau, dup caz, ale reprezentantului (art.75 din
Cod), precum şi dac nu exist circumstan e care exclud dreptul acestora de a participa la
proces (art.76 din Cod); în cazul particip rii expertului - date cu privire la studii, func ia
de inut , vechimea în munc , volumul investiga iilor, leg tura dintre acesta şi p r i;
martorului - gradul de rudenie.
Consemnarea datelor enun ate, cu excep ia numelui, prenumelui, patronimicului, nu este
necesar dup amânarea şedin elor şi în cazul când nu este schimbat componen a instan ei de
judecat şi a participan ilor la proces.
În cazul în care în şedin a de judecat partea îşi ap r interesele prin reprezentant,
instan a de judecat urmeaz a verifica dac împuternicirile reprezentantului sunt formulate în
conformitate cu art.252 Cod Civil şi art.80 CPC.
Instan ele de judecat vor avea în vedere c împuternicirile pentru exercitarea actelor
procedurale prev zute în art.81 CPC trebuie men ionate expres, sub sanc iunea nulit ii, în
procura eliberat şi legalizat în modul stabilit de lege.
Totodat , instan ele de judecat trebuie s verifice dac nu sunt cazuri vizând încetarea
valabilit ii procurii con inute în art.255, 1052 Cod Civil.
10. În conformitate cu art.18 din Legea privind organizarea judec toreasc completul de
judecat se constituie de c tre preşedintele (vicepreşedintele) instan ei.
La anun area completului de judecat sau explicarea dreptului de a face propuneri de
recuzare şi de ab inere de la judecat , urmeaz a fi verificat chestiunea inadmisibilit ii
particip rii judec torului la judecarea litigiului prin prisma incompatibilit ii, recuz rii şi a
ab inerii, aspecte învederate la art.49-50 din Codul de procedur civil .
Se aten ioneaz instan ele de judecat c este inadmisibil s judece pricina repetat
judec torul care s-a pronun at în fond în prim instan , în apel sau recurs. În cazul în care
judec torul nu s-a pronun at, dar a solu ionat unele chestiuni de procedur , el poate participa
la judecarea cauzei.
11. Propunerea de recuzare şi de ab inere de la judecat urmeaz a fi prezentat oral sau
în scris, pentru fiecare judec tor în parte, cu indicarea motivelor concrete şi, în caz dac ele
exist , cu anexarea probelor ce confirm temeiul recuz rii.
Propunerea de recuzare şi de ab inere de la judecat urmeaz a fi depus pân la
începerea dezbaterilor judiciare în fond, îns dac autorul în proces a aflat de existen a
temeiului recuz rii sau ab inerii dup ce a început judecarea pricinii în fond, el nu este lipsit
de posibilitatea s fac propunere de recuzare sau de ab inere de la judecat .
Nu pot fi recuza i judec torii c rora li s-a încredin at solu ionarea cererii de recuzare.
15
Instan a de judecat decide asupra recuz rii şi ab inerii în camera de deliberare printr-o
încheiere motivat care nu se supune niciunei c i de atac decât odat cu fondul hot rârii sau
deciziei. O astfel de men iune se face şi în procesul-verbal al şedin ei de judecat .
Pentru recuzarea expertului, specialistului, interpretului, grefierului şi executorului
judec toresc în art.51 din CPC sunt prev zute temeiuri suplimentare.
12. Preşedintele şedin ei este obligat s le explice participan ilor la proces atât drepturile
lor generale, cât şi cele speciale prev zute de lege (art.56, 60 din Cod). Instan a de judecat
mai explic p r ilor consecin ele unui eventual abuz în exerci iul drepturilor procedurale,
adic folosirea cu rea-credin a acestora, care va condi iona, la cererea p r ii interesate,
obligarea p r ii v t mate la plata unei desp gubiri. La fel, instan a de judecat urmeaz a
aten iona p r ile şi asupra sanc iunilor procedurale ce vor surveni pentru subiectul obligat în
raport procedural în caz de neexecutare sau de îndeplinire defectuoas a unui act de procedur
sau de exercitare abuziv a unui drept (dec derea din dreptul de a cere dovada cu martori, din
dreptul de a administra o prob , din dreptul de a depune înscrisuri, pentru nedepunerea
referin ei, dec derea pentru neexercitarea c ii de atac şi neîndeplinirea unui act de procedur ).
13. Expertului şi specialistului le sunt explicate drepturile şi obliga iile lor procedurale
prev zute de art.154 din Cod, inclusiv dreptul de ab inere de la judecat , indiferent de faptul
dac acestuia îi sunt cunoscute sau nu drepturile înainte de efectuarea expertizei. Astfel, dac
expertiza se va efectua în cadrul dezbaterilor judiciare, în cazul în care el este ferm convins c
în baza cunoştin elor lui speciale nu poate rezolva sarcinile puse în fa a sa sau c materialele
prezentate îi sunt insuficiente pentru cercet ri şi deduc ii, expertul este obligat s fac în scris
o cerere de ab inere, men ionând motivele. Explicarea drepturilor şi obliga iilor procedurale,
somarea expertului asupra r spunderii penale în temeiul art.312 Cod Penal pentru darea cu
bun -ştiin a unui raport de expertiz fals sau a unor m rturii mincinoase se face printr-o
declara ie scris ce se consemneaz în procesul-verbal al şedin ei de judecat . Specialistului îi
sunt explicate drepturile şi obliga iile procedurale prev zute de art.52, 92, 230, 360, 398 din
Codul de procedur civil .
14. Formularea cererilor şi a demersurilor se încadreaz în categoria drepturilor reale de
care beneficiaz participan ii la proces şi care contribuie la solu ionarea litigiului, eficacitatea
realiz rii actului de justi ie şi implementarea principiului disponibilit ii. Totodat , instan a de
judecat urmeaz s fac distinc ie între cereri şi demersuri. Demersul este solicitarea
participantului la proces adresat instan ei de judecat pentru a se încuviin a efectuarea
anumitor ac iuni procedurale, care, dup p rerea acestuia, sunt indispensabile solu ion rii
juste a litigiului, garanteaz folosin a, respectarea drepturilor şi executarea de c tre ceilal i
participan i la proces a obliga iilor care le incumb (de ex: solicitarea adresat instan ei de
judecat de audiere a p r ii adverse în privin a anumitor fapte, de a administra anumite probe,
de atragere în proces a coparticipan ilor, intervenien ilor, de subrogare a unei anumite p r i,
de audiere suplimentar a martorilor, de numire a expertizei, de cercetare la fa a locului, de
efectuare a delega iei judiciare, de asigurare a ac iunii, de încetare a cauzei, de scoatere a
cererii de pe rol ş. a.).
Spre deosebire de demersuri, cererile au un caracter informa ional şi con in date, care
pot influen a asupra cursului dezbaterilor judiciare şi emiterii hot rârii (de ex: informa ia
despre un participant c se afl într-o institu ie curativ-profilactic va determina suspendarea
procesului; cererea de amânare; cererea prin care este informat instan a de judecat despre
imposibilitatea efectu rii expertizei ş. a.).
15. Cererile şi demersurile pot fi formulate în scris şi verbal. Indiferent de form ,
demersul trebuie motivat. Solu ionarea demersului sau a cererii se face imediat prin încheiere
judec toreasc .
Respingerea de c tre instan a de judecat a cererii sau a demersului nu decade persoana
interesat din dreptul de a le înainta din nou pe parcursul desf şur rii dezbaterilor judiciare,
16
dar cu condi ia ca prezentarea repetat a demersului s fie determinat de circumstan e noi şi
s aib loc pân la anun area finis rii judec rii pricinii în fond.
Instan ele de judecat vor ine cont de faptul c solu ionarea unor demersuri şi cereri ce
comport un caracter simplu se face prin încheierea de şedin consemnat în procesul-verbal
al şedin ei judiciare, iar în cazurile, precum solu ionarea demersului de numire a expertizei, de
solu ionare a cererii de suspendare sau încetare a procesului, de solu ionare a cererii de
recuzare, de reluare a procesului ş. a., se emite o încheiere motivat .
16. La solu ionarea chestiunii privind examinarea pricinii în absen a unui participant la
proces instan ele de judecat vor ine cont de prevederile art.205 din Cod.
Astfel, instan a de judecat va dispune amânarea pricinii în cazurile în care recunoaşte
imposibilitatea solu ion rii pricinii în şedin a respectiv din cauza neprezent rii
participantului la proces sau a martorului, expertului, specialistului, interpretului, a necesit ii
de a prezenta sau reclama probe suplimentare, de a atrage în proces alte persoane sau de a
efectua alte acte procedurale (art.208 CPC).
La solicitarea întemeiat a participantului la proces, din cauza neprezent rii motivate a
avocatului (reprezentantului) acestuia, instan a de judecat poate amâna o singur dat
judecarea pricinii (art.206 alin.(5) din Cod).
17. Instan ele de judecat vor face distinc ie între amânarea şi întreruperea examin rii
pricinii, deoarece dup amânare dezbaterile judiciare se reiau de la început, inclusiv cu partea
preg titoare a şedin ei, iar dup întrerupere dezbaterile judiciare continu din momentul în
care s-a dispus întreruperea.
18. Sarcina de înştiin are a instan ei de judecat despre motivele neprezent rii şi probele
care dovedesc motivul este pus pe seama p r ilor. Datele despre temeinicia neprezent rii
unui participant la proces pot proveni şi de la al i participan i la proces sau în alt mod (de
exemplu: de la institu ia medical , unde a fost internat reclamantul sau pârâtul etc.). Doar
instan a de judecat poate aprecia circumstan ele oferite întru invocarea temeiniciei sau
netemeiniciei motivelor de neprezentare.
19. Instan ele de judecat vor solu iona pricina în absen a participan ilor în cazurile în
care:
- reclamantul şi pârâtul au solicitat instan ei de judecat examinarea pricinii în lipsa lor;
- instan a consider neîntemeiat motivul neprezent rii în şedin de judecat a
participantului la proces citat legal;
- a avut loc p r sirea neîntemeiat a şedin ei de judecat de c tre o parte sau un alt
participant la proces înainte de închiderea dezbaterilor, precum şi prezen a în sala de şedin
f r a lua parte la dezbateri;
- pârâtul, înştiin at legal despre locul, data şi ora şedin ei de judecat , nu s-a prezentat în
judecat şi nu a comunicat instan ei de judecat motivul neprezent rii sau dac motivele sunt
considerate de instan ca fiind neîntemeiate, sau dac pârâtul nu a solicitat examinarea
pricinii în lipsa sa.
Examinarea cauzelor cu participarea obligatorie a p r ilor se va desf şura în pricinile
privind încuviin area adop iei (art.291 din Cod), declararea capacit ii depline de exerci iu
(art.295 din Cod), limitarea în capacitate de exerci iu sau declararea incapacit ii (art.306 din
Cod), încuviin area spitaliz rii for ate şi a tratamentului for at (art.310 din Cod), încuviin area
examenului psihiatric sau spitaliz rii în sta ionarul de psihiatrie (art.315 din Cod) şi în alte
cazuri prev zute de lege.
20. Se explic c instan a de judecat este obligat , din oficiu sau la cerere, de a dispune
c utarea pârâtului în ac iunile intentate în interesul statului, în pricinile de plat a pensiilor de
între inere, în pricinile de repara ie a prejudiciului cauzat prin v t mare a integrit ii
corporale, prin alt v t mare a s n t ii ori prin deces, iar în cazurile prev zute în art.109
alin.(2) CPC - la cererea persoanei interesate dup achitarea cheltuielilor de c utare.
17
21. Judecarea pricinii în fond este acea parte a dezbaterilor judiciare în care sunt
constatate şi elucidate circumstan ele de fapt şi de drept ale pricinii şi care începe cu
prezentarea raportului judec torului asupra pricinii prin care se reaminteşte p r ilor obiectul
litigiului, inclusiv esen a ac iunii reconven ionale, obiec iile prezentate în referin asupra
acesteia. Dac pricina se rejudec dup casare, raportul asupra pricinii trebuie s cuprind şi
indica iile instan ei care a dispus rejudecarea. La fel, în acest moment, preşedintele clarific
dac reclamantul îşi sus ine preten iile, dac pârâtul recunoaşte preten iile reclamantului şi
dac p r ile doresc s încheie procesul cu o tranzac ie.
22. Tranzac ia poate fi încheiat doar de subiec ii raportului material litigios (reclamant,
pârât, intervenientul principal, reprezentan ii acestora care dispun de aceste împuterniciri
potrivit art.81 din Cod).
Manifestarea volitiv a p r ilor privind încheierea tranzac iei se va face în form scris ,
care se anexeaz la materialele dosarului, sau în form verbal , dar care obligatoriu se
consemneaz contra semn tur în procesul-verbal al şedin ei judiciare de ambele p r i.
Concomitent, p r ilor le sunt explicate urm rile unei astfel de ac iuni procedurale prev zute
de art.265 lit.b), d) din Cod, l murindu-li-se c dup confirmarea tranzac iei nu se admite o
nou adresare în judecat între aceleaşi p r i cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri
şi se concretizeaz dac p r ilor cele l murite le sunt clare.
Solu ionarea cererii de încheiere a tranzac iei se face de instan a de judecat în camera
de deliberare, în leg tur cu care fapt se emite o încheiere motivat de încetare a procesului în
condi iile art.266 din Cod, care poate fi atacat cu recurs.
23. Renun area la ac iune, ca şi tranzac ia, este un drept de dispozi ie al p r ilor. Astfel,
reglement rile procedurale în aceast materie sunt analogice celor explicate la încheierea unei
tranzac ii. Cu toate acestea, instan ele de judecat vor ine cont şi de faptul c în cazul în care
reclamantul înainteaz mai multe preten ii şi renun doar la o parte din ele, instan a de
judecat va continua examinarea cauzei în privin a celora la care nu s-a renun at şi va înceta
procesul în privin a celorlalte. În cazul renun rii reclamantului la ac iune, în procesul verbal
este suficient doar semn tura reclamantului.
În cazul admiterii renun rii reclamantului la ac iune, cât şi confirm rii tranzac iei,
instan ele de judecat vor emite o încheiere în condi iile art.265 lit.c), d) şi art.266 CPC.
24. Consecin ele renun rii reclamantului la ac iune difer de cele privitoare la
recunoaşterea ac iunii de pârât, deoarece dac în primul caz procesul este încetat, atunci
recunoaşterea ac iunii de c tre pârât semnific c ultimul recunoaşte preten iile material-
juridice ale reclamantului şi acest fapt se consemneaz în procesul-verbal al şedin ei judiciare
sub semn tur , dup care procesul continu şi se finalizeaz cu emiterea şi pronun area unei
hot râri. În acest caz, partea motivat a hot rârii poate con ine doar men iunea c pârâtul a
recunoscut ac iunea.
25. P r ile şi participan ii la proces, la propunerea preşedintelui şedin ei, au dreptul s -şi
pun reciproc întreb ri. Corectitudinea formul rii întreb rii, logica şi leg tura cu obiectul
litigiului urmeaz a fi verificate de c tre preşedintele şedin ei. Întreb rile ofensatoare sau care
tind s dovedeasc fapte str ine de obiectul litigiului, care con in r spunsul nu pot fi
încuviin ate de instan a de judecat . În acest sens, instan a de judecat emite o încheiere
asupra întreb rii, precum şi asupra motivului respingerii ei.
26. Explica iile scrise ale p r ilor ob inute prin intermediul delega iei de judecat , prin
asigurarea probelor sau referin , se dau citire de judec tor în şedin . Participan ii la proces
pot da explica ii pe marginea acestora. Dispozi ii analogice sunt aplicabile şi depozi iilor
martorilor ob inute în acelaşi mod (art.221 din Cod) care se apreciaz în cumul cu celelalte
probe.
27. Ordinea cercet rii probelor se determin , dup ascultarea opiniei p r ilor, printr-o
încheiere care se consemneaz în procesul-verbal. Schimbarea ulterioar a acestei ordini se
18
poate face printr-o încheiere motivat , în acelaşi mod. Cererea de modificare a ordinii de
cercetare a probelor poate fi înaintat atât de p r ile în proces, cât şi de al i participan i la
proces.
28. În cazul în care mijloacele de prob în sus inerea preten iilor reclamantului se afl
sub controlul pârâtului, instan a de judecat , la cererea reclamantului, va putea s ordone ca
probele s fie înf işate de c tre pârât, cu condi ia garant rii confiden ialit ii informa iilor,
potrivit legii.
Instan ele de judecat vor respinge cererea de prezentare a înscrisului, în întregime sau
în parte, în cazurile în care cuprinsul înscrisului priveşte chestiuni cu totul personale, când
prezentarea înscrisurilor ar înc lca îndatorirea de a p stra secretul, când prezentarea ar atrage
urm rirea penal împotriva p r ii sau unei alte persoane.
29. Înainte de audierea martorului, se va stabili identitatea acestuia conform
prevederilor pct.11 al prezentei Hot râri, inclusiv se va verifica dac acesta nu se încadreaz
în categoria persoanelor specificate în art.133,134 din Cod. Dac martorului îi lipsesc
documentele care îi atest identitatea, el poate fi audiat dac p r ile confirm identitatea
acestuia.
Instan ele de judecat , întru exercitarea obliga iei principale care îi incumb martorului
de a nu depune declara ii mincinoase sau de a refuza de la depunerea acestora, îl someaz
asupra r spunderii penale potrivit art.312, 313 Cod penal care se face contra semn tur printr-
o declara ie care se anexeaz la procesul-verbal al şedin ei de judecat . Refuzul martorului de
a da explica ii trebuie s fie motivat şi urmeaz s fie exteriorizat sau în forma declara iei
scrise, sau în forma men iunii contra semn tur în procesul-verbal al şedin ei judiciare.
Depozi iile martorului nu pot fi considerate prob dac el nu poate indica sursa
informa iei sale.
Consemnarea depozi iilor martorului în procesul-verbal se efectueaz conform art.220
alin.(1) din Cod.
Se explic instan elor de judecat c orice şters tur , completare, schimbare în
depozi iile martorilor care nu au fost acceptate şi semnate de preşedintele şedin ei, de grefier
şi de martor vor fi considerate nule.
Locurile nescrise din depozi ie trebuie împlinite cu linie astfel încât s nu se poat
ad uga nimic.
Dac procesul-verbal de consemnare a depozi iilor martorului nu este semnat de acesta
şi nici nu cuprinde vreo men iune privitoare la motivul nesemn rii, instan a de judecat nu
poate s in cont de aceast declara ie. Privitor la necesitatea audierii repetate sau efectuarea
unei confrunt ri instan a de judecat decide printr-o încheiere consemnat în procesul-verbal.
Participarea pedagogului este obligatorie la audierea martorilor în vârst de pân la 14
ani şi, la latitudinea instan ei de judecat , în cazul audierii martorilor în vârst de la 14 pân la
16 ani.
Nu poate fi admis în calitate de pedagog o persoan , fie chiar şi cu studii pedagogice,
dac este parte la proces sau este oarecum interesat în examinarea cauzei.
Nu pot fi audia i în calitate de martori minorii în privin a c rora s-a ivit litigiul, precum
se întâmpl în cazurile de determinare a domiciliului copilului minor, dup desfacerea
c s toriei sau dec derea din drepturile p rinteşti. În aceste cazuri instan a de judecat doar
ascult opinia copilului.
Potrivit art.218 alin.(2) CPC, doar în cazuri excep ionale, când trebuie constatate unele
circumstan e ale pricinii, şi printr-o încheiere de şedin care nu poate fi atacat separat se
admite audierea martorului minor în lipsa p r ilor, în camera de deliberare. Depozi iile
martorului minor vor fi aduse la cunoştin a participan ilor la proces dup revenirea
completului în sala de şedin .
19
30. Cercetarea înscrisurilor se va efectua în conformitate cu art.222 CPC. Totodat ,
instan ele de judecat trebuie s fac distinc ie net între înscrisuri şi probe materiale.
Astfel, no iunea de înscris cuprinde orice document, conven ie, contract, certificat,
scrisoare de afacere ori scrisoare personal , alt material expus în scris cu litere, cifre, semne
grafice, precum şi primit prin fax, poşt electronic ori prin alt mijloc de comunicare sau în alt
mod ce permite citirea informa iei şi care se refer la circumstan e importante pentru
solu ionarea pricinii, care confirm veridicitatea lor, inclusiv sentin ele, hot rârile şi actele
judiciare, anexele (scheme, proiecte, desene etc.) la procesele verbale ale actelor procedurale
(art.137 CPC), pe când probele materiale constituie diferite obiecte (art.142 alin.(2) CPC).
31. Instan ele de judecat urmeaz s acorde aten ie deosebit cercet rii unor astfel de
înscrisuri precum sunt coresponden a şi comunic rile telegrafice personale, pentru care şi
legislatorul a prev zut printr-o norm separat specificat la art.223 din Cod folosirea acestora
în justi ie şi mai ales din considerentul c este legat de con inutul confiden ial al acestora,
luându-se în considera ie şi protec ia legal a secretului coresponden ei oferit de art.8 din
Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale,
care garanteaz c orice persoan are dreptul la respectarea vie ii sale private şi de familie, a
domiciliului şi a coresponden ei sale.
Astfel, în cazul în care şedin a judiciar a fost declarat public , atunci când este
necesar de a fi cercetate astfel de înscrisuri şi nu exist consim mântul coresponden ilor,
instan ele de judecat trebuie s emit o încheiere motivat de anun are pe aceast durat de
timp a cercet rilor în şedin judiciar închis . Acordul sau refuzul coresponden ilor referitor
la forma cercet rii acestora trebuie exprimat verbal sau în scris şi se consemneaz în procesul-
verbal al şedin ei judiciare. Dup ce şedin a a fost declarat închis , în şedin pot participa,
afar de p r i, reprezentan ii acestora, interpretul şi acei participan i între care s-a purtat
coresponden a, specialişti, exper i, martorii care urmeaz a fi audia i asupra unor momente din
cercetarea acestor înscrisuri.
Dup studierea acestor înscrisuri, preşedintele şedin ei de judecat trebuie s someze
participan ii care au asistat în şedin închis s se ab in de la r spândirea celor auzite altor
persoane. Dispozi iile art.223 CPC nu se aplic în cazul în care nu este cercetat con inutul
coresponden ei, ci doar se face referire la data expedierii şi primirii coresponden ei sau
determinarea domiciliului adresantului.
32. Cercetarea înregistr rilor video şi audio este reglementat de art.226 din Cod, norm
de care urmeaz s se conduc instan ele de judecat . Determinarea admisibilit ii ca prob a
înregistr rilor audio-video se va face prin prisma prevederilor art.146 din Cod.
Instan elor de judecat li se explic c , dup finisarea reproducerii înregistr rii video
sau audio, participan ii la proces urmeaz s dea explica ii referitor la cele vizionate sau
audiate, care sunt consemnate în procesul verbal al şedin ei judiciare.
În cazul în care va ap rea necesitatea de a stabili dac înregistrarea este primar sau
derivat , instan ele de judecat pot solicita ajutorul unui specialist. Dac specialistul se va
ab ine de la darea unei explica ii pe motiv c sunt necesare cunoştin e speciale privitor la
determinarea acestor circumstan e urmeaz a fi dispus efectuarea unei expertize.
33. În conformitate cu art.148 CPC, instan a de judecat va ordona efectuarea expertizei
judiciare la cererea p r ilor sau a participan ilor la proces, iar în cazurile prev zute de lege -
din oficiu (de exemplu: ordonarea expertizei de constatare a st rii psihice (art.305 CPC)).
Instan ele de judecat sunt în drept s dispun ordonarea expertizei în statele cu care
Republica Moldova a semnat tratate cu privire la asisten a juridic şi raporturile juridice în
materie civil , familial şi penal .
Se explic instan elor de judecat c efectuarea expertizei se va încredin a institu iilor
specificate la art.12 din Legea nr.1086-XIV din 23.06.2000 cu privire la expertiza judiciar .
20
34. Instan ele de judecat vor face distinc ie între categoriile de rapoarte de expertiz .
Astfel, expertiza suplimentar sau repetat va fi dispus numai dac este precedat de
existen a unui raport de expertiz pe acelaşi obiect. Totodat , este necesar de a se face
deosebire între expertiza suplimentar şi expertiza repetat , care sunt numite în virtutea unor
temeiuri diferite şi procedura de efectuare a acestora este distinct .
Astfel, expertiza suplimentar se va dispune în cazul în care raportul de expertiz nu
este suficient de clar sau este incomplet, ori au ap rut noi probleme referitor la circumstan ele
examinate ulterior (de ex.: expertul nu a oferit r spuns la câteva întreb ri sau nu a examinat
toate obiectele sau materialele prezentate). Expertiza suplimentar se va efectua de c tre
acelaşi expert sau de altul, men iune care urmeaz a fi notificat în încheierea judec toreasc .
Necesitatea unei expertize suplimentare va dec dea în cazul în care interogarea expertului în
şedin judiciar va fi suficient pentru înl turarea acestor neclarit i.
Expertiza repetat , spre deosebire de cea suplimentar , va fi dispus de instan ele de
judecat dac exist dubii în privin a veridicit ii sau temeiniciei raportului de expertiz care
se pot datora fie concluziilor contradictorii ale exper ilor, fie c au fost înc lcate normele de
drept procedural. Expertiza repetat întotdeauna va fi încredin at unei comisii de exper i.
Exper ii care au participat la efectuarea expertizei anterioare nu au dreptul de a participa din
nou la investiga ii. Ordonarea expertizei şi cuprinsul încheierii de judecat urmeaz a fi f cute
conform dispozi iilor art.148, 149, 153 din Cod. În încheiere instan a de judecat îşi va motiva
îndoielile asupra raportului anterior, ale c rui concluzii le consider dubioase, de ce anume şi-
a f cut aceast p rere. Încheierea prin care s-a dispus efectuarea expertizei poate fi atacat
doar odat cu fondul cauzei. Concomitent, instan a de judecat este în drept, pân la
prezentarea raportului de expertiz , s suspende procesul printr-o încheiere care se supune
recursului potrivit art.261 lit.d) din Cod.
35. Raportul de expertiz este examinat în şedin de judecat şi evaluat în ansamblu cu
celelalte probe, neavând for probant prestabilit , dar respingerea acestuia va trebui s fie
motivat în hot rârea judec toreasc .
Cercetarea raportului de expertiz presupune din partea instan elor de judecat aducerea
la cunoştin a tuturor participan ilor în proces a con inutului acestuia şi concomitent verificarea
conformit ii r spunsurilor oferite întreb rilor adresate şi a temeiniciei concluziilor depuse.
Partea la proces nu este lipsit de dreptul de a anexa la cererea de chemare în judecat
concluzii (expertize), îns dac procesul este pornit, ordonarea expertizei se va efectua numai
în baza încheierii de judecat .
36. Instan ele de judecat vor face deosebire între necesitatea dispunerii unei expertize
şi consultarea unui specialist. Implicarea în proces a specialistului se va efectua de instan ele
de judecat doar în cazul în care sunt reclamate cunoştin e speciale într-un anumit domeniu al
ştiin ei, tehnicii, la cercetarea înscrisurilor, probelor materiale, audierea şi vizionarea
înregistr rilor video-audio, dispunerea unei expertize, audierea martorilor, la adoptarea unor
m suri de asigurare a probelor, în alte probleme ce in de dreptul litigios.
Atragerea specialistului în proces se face în virtutea cererii unui participant sau din
oficiu, printr-o încheiere de şedin consemnat în procesul verbal.
Consulta ia dat de specialist se consemneaz în procesul-verbal al şedin ei de judecat .
Se aten ioneaz instan ele de judecat c specialistul nu este somat de r spundere penal .
37. Cererea pentru declararea probelor ca fiind false se va solu iona potrivit art.227 din
Cod.
Procedura falsului se refer la administrarea dovezii cu înscrisuri, şi nu la rapoartele de
expertiz . Partea care a recunoscut în instan de judecat un înscris sub semn tur privat nu
poate declara ulterior c înscrisul este fals, întrucât m rturisirea f cut este irevocabil .
Numai în cazul în care se va dovedi c recunoaşterea a fost f cut datorit unui viciu de
21
consim mânt, se va admite declararea înscrisului ca fiind fals şi poate fi dispus efectuarea
unei expertize sau p r ilor s le fie propus prezentarea altor probe.
Starea material a înscrisului, care se solicit de a fi declarat ca fiind fals, se
consemneaz în procesul-verbal al şedin ei judiciare pentru ca înscrisul s nu poat fi ulterior
modificat.
38. Instan ele de judecat înainte de a anun a finalizarea examin rii pricinii în fond
clarific dac participan ii la proces nu mai au şi alte complet ri.
În cazul în care nu sunt complet ri, preşedintele declar finalizarea examin rii pricinii,
iar instan a de judecat trece la sus ineri orale.
39. La acordarea lu rilor de cuvânt în cadrul sus inerilor orale instan ele de judecat vor
respecta ordinea prev zut de art.233 din Cod.
Participan ii la proces nu au dreptul s apeleze în lu rile lor de cuvânt la circumstan e
neexaminate de instan a de judecat şi nici la probe neelucidate în şedin judiciar , mai ales
dac astfel de circumstan e şi probe nu au fost cunoscute pân la finalizarea examin rii
pricinii în fond.
P r ile pot s depun concluzii scrise sau note scrise semnate de ele, ale sus inerilor lor
orale. Notele scrise sunt anexate la dosar.
40. Dreptul la replic , în virtutea principiului contradictorialit ii şi al dreptului la
ap rare, ofer ultima posibilitate de a obiecta asupra celor afirmate în cadrul sus inerilor orale
şi asupra circumstan elor în ansamblu ale cauzei. Participan ii pot lua cuvânt în
consecutivitatea stabilit de art.233 din Cod, dar cu unica excep ie - dreptul la ultima replic
apar ine pârâtului şi reprezentantului acestuia.
41. Reieşind din sensul art.236 CPC, instan a de judecat dup încheierea sus inerilor
orale, din motive întemeiate, f r a se retrage în camera de deliberare, poate dispune amânarea
deliber rii şi pronun rii hot rârii pe un termen de cel mult 10 zile, informând p r ile despre
locul, data şi ora pronun rii hot rârii, fapt consemnat în procesul-verbal.
La data şi ora fixat , instan a de judecat se retrage în camera de deliberare, indiferent
de faptul dac s-au prezentat sau nu p r ile sau participan ii la proces, deoarece la aceast faz
nu se mai admit cereri, probe sau explica ii suplimentare.
În camera de deliberare, instan a de judecat adopt , de regul , hot rârea integral . În
cazul în care va fi adoptat doar dispozitivul hot rârii, redactarea hot rârii motivate se va
amâna pe un termen de cel mult 10 zile.
Concomitent, se aten ioneaz c în cazul în care instan a de judecat imediat dup
sus inerile orale se retrage în camera de deliberare şi adopt doar dispozitivul hot rârii, în
conformitate cu prevederile art.242 CPC, redactarea hot rârii poate fi amânat pe un termen
de cel mult 15 zile.
42. Procesul-verbal se întocmeşte în scris (de mân sau dactilografiat) pentru fiecare
şedin de judecat şi act de procedur îndeplinit şi trebuie s corespund cerin elor prev zute
de art.274 CPC. În orice caz, procesul-verbal trebuie s fie perfectat în termen de 5 zile de la
data încheierii şedin ei.
Neîntocmirea procesului-verbal sau lipsa acestuia constituie temei incontestabil de
casare a hot rârii, deoarece acest fapt face imposibil exercitarea controlului judiciar privind
împrejur rile şi modul în care s-au desf şurat dezbaterile judiciare. Acelaşi efect îl produce şi
procesul-verbal în care exist doar men iunea c procedura este complet f r ca s cuprind
ordinea dezbaterilor, explica iile p r ilor, con inutul concluziilor sau a cererilor formulate de
p r i (art.388 alin.(1) lit.g) şi h), art.400 alin.(3) lit.f) din Cod).
Chişin u, 12 decembrie 2005

nr.24
22
HOT RÂREA
PLENULUI CUR II SUPREME DE JUSTI IE A
REPUBLICII MOLDOVA
Cu privire la aplicarea legisla iei procesuale civile la

întocmirea hot rârii şi încheierii judec toreşti
nr.2 din 07.07.2008
Buletinul Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova, 2009, nr.4-5, pag.12
În scopul asigur rii aplic rii corecte a normelor legisla iei procesuale la pronun area
hot rârilor în prim instan , înl turarea deficien elor care au loc în practica judiciar , Plenul
Cur ii Supreme de Justi ie, în temeiul art.17 din Codul de procedura civil , art.2 lit.e) şi art.16
lit.c) din Legea cu privire la Curtea Suprem de Justi ie,
EXPLIC :
1. Hot rârea judec toreasc este actul final de dispozi ie a primei instan e, indiferent de
nivelul acesteia, adoptat în form scris , în camera de deliberare de c tre completul de
judecat , format în mod legal, care a participat nemijlocit la judecarea pricinii civile, în baza
circumstan elor stabilite în cadrul dezbaterilor judiciare, raportate la legea material şi
procedural , pronun at în mod public, prin care cauza se solu ioneaz în fond, cu putere de
lucru judecat.
Toate celelalte dispozi ii ale primei instan e sau ale judec torului, prin care pricina nu se
solu ioneaz în fond, se emit în form de încheiere.
2. Instan a de judecat este obligat prin prisma art.14 CPC de a adopta în mod separat
actul de dispozi ie judec toresc respectiv, în privin a fiec rei preten ii invocate, în dependen
de rezultatul examin rii ei, chiar dac ele au fost expuse într-o singur cerere (cerere de
chemare în judecat ). Or, nu se accept substituirea hot rârii cu încheierea şi invers.
3. Se explic , c expresia „se solu ioneaz cauza în fond" (se solu ioneaz fondul
cauzei) trebuie în eleas în sensul c , prin hot rârea pronun at , prima instan s-a dezinvestit
de judecarea litigiului, dar nu în sensul c a avut loc o judecat nemijlocit a fondului. Or,
sunt situa ii în care instan a se dezvinov eşte, în temeiul unei excep ii procesuale, f r a
rezolva fondul (respinge ac iunea ca tardiv , reclamantul sau pârâtul nu este corespunz tor
etc.).
Atunci când instan a de judecat va respinge ac iunea în temeiul unei explica ii
procedurale, hot rârea nu va con ine concluzii ce in de solu ionarea fondului nemijlocit.
4. Hot rârea instan ei judec toreşti se delibereaz de c tre judec tor sau de un complet
din 3 judec tori, unul dintre care îndeplineşte func ia de preşedinte al şedin ei de judecat , în
camera de deliberare.
Toate problemele care apar în judecat se solu ioneaz colegial cu votul majorit ii
judec torilor. Niciun judec tor nu are dreptul s se ab in de la vot. Preşedintele şedin ei de
judecat voteaz ultimul.
Judec torii beneficiaz de drepturi egale în solu ionarea problemelor care apar în
examinarea pricinii şi emiterea hot rârii.
Judec torul care nu este de acord cu hot rârea majorit ii semneaz hot rârea, dar este
în drept s expun în scris opinia separat , care se înmâneaz preşedintelui şedin ei şi se
anexeaz la dosar.
23
Judec torul sau completul de judecat delibereaz în secret. Divulgarea deliber rilor
este interzis .
5. Se aten ioneaz instan ele judec toreşti asupra necesit ii de a respecta strict
prevederile art.238 CPC referitor la secretul procedurii deliber rii. În camera deliber rii
trebuie s se afle numai judec torul sau judec torii care au examinat pricina. Ieşirea
judec torului (judec torilor) din camera deliber rii poate avea loc numai în timpul întreruperii
pentru odihn (în decursul timpului de serviciu sau dup terminarea acestuia). Totodat , este
interzis schimbul de opinii cu orice persoan în privin a pronun rii hot rârii.
Nerespectarea secretului deliber rii constituie un temei de casare a hot rârii primei
instan e (art.388 alin.(1) lit.e) CPC).
Dac , în timpul deliber rii, instan a consider c exist necesitatea clarific rii unor noi
circumstan e importante pentru solu ionarea pricinii sau cercet rii suplimentare a unor probe,
ea va emite o încheiere privind reluarea dezbaterilor judiciare.
Dup examinarea pricinii în fond, instan a din nou audiaz sus inerile orale ale
participan ilor la proces, apoi se retrage în camera de deliberare.
6. Hot rârea instan ei judec toreşti se pronun în numele Legii, trebuie s fie legal ,
întemeiat şi s con in r spunsuri la toate preten iile.
7. Se explic , c hot rârea judec toreasc se consider legal numai în cazul în care ea a
fost pronun at în deplin concordan cu normele legisla iei civile aplicabile litigiului dedus
judeca ii şi cu respectarea normelor procedurale civile.
Reieşind din teza men ionat , instan a judec toreasc este obligat s solu ioneze
pricinile civile în temeiul Constitu iei Republicii Moldova, al tratatelor interna ionale la care
Republica Moldova este parte, al legilor constitu ionale, organice şi ordinare, al hot rârilor
Parlamentului, al actelor normative ale Preşedintelui Republicii Moldova, al ordonan elor şi
hot rârilor Guvernului, al actelor normative ale ministerelor, ale altor autorit i administrative
centrale şi ale autorit ilor administra iei publice locale, precum şi al actelor normative emise
la nivel de angajator şi contractelor individuale de munc . În cazurile prev zute de lege,
instan a aplic uzan ele dac nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri.
Dac , la judecarea pricinii civile, se constat c o lege sau un alt act normativ nu
corespunde unei legi sau unui act normativ cu o putere juridic superioar , instan a aplic
normele legii sau ale actului normativ care are putere juridic superioar . De asemenea, orice
instan de judecat , în cadrul examin rii şi solu ion rii oric ror categorii de pricini civile,
indiferent de faza procesului, este în drept s ridice excep ia de ilegalitate a unui act
administrativ cu caracter normativ, din oficiu sau la cererea participan ilor la proces, în
conformitate cu art.13 din Legea contenciosului administrativ.
În cazul inexisten ei normei de drept care s reglementeze raportul litigios, instan a
judec toreasc aplic norma de drept care reglementeaz raporturi similare (analogia legii),
iar în lipsa unei astfel de norme, se conduce de principiile de drept şi de sensul legisla iei în
vigoare (analogia dreptului).
Nu se admite aplicarea prin analogie a normei de drept care derog de la dispozi iile
generale, restrânge drepturi sau stabileşte sanc iuni suplimentare.
Dac în tratatul interna ional la care Republica Moldova este parte sunt stabilite alte
reglement ri decât cele prev zute de legisla ia intern , instan a, la judecarea pricinii, aplic
reglement rile tratatului interna ional (art.12 CPC).
De asemenea, instan a judec toreasc este obligat la solu ioneze pricinile civile în
concordan cu practica na ional şi jurispruden a Cur ii Europene.
8. Instan a judec toreasc examineaz pricina în limitele preten iilor înaintate şi nu este
în drept din proprie ini iativ s examineze preten iile care nu au fost înaintate.
Astfel, în conformitate cu art.240 alin.(3) CPC, instan a judec toreasc este obligat s
adopte hot rârea în limitele preten iilor înaintate de reclamant.
24
9. Hot rârea judec toreasc trebuie s fie pe cât e posibil de concis . Ea poate fi
întocmit liber, dar trebuie s corespund tuturor normelor de drept, s fie clar , în eleas de
p r ile implicate în litigiu şi s r spund în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiec iile
formulate de reclamant şi pârât (Principiul nr.6 al Recomand rii nr.R (84) 5 privind principiile
de procedur civil menite pentru ameliorarea func ion rii justi iei, adoptate de Comitetul
Miniştrilor al Consiliului Europei la 28.02.1984).
10. Hot rârea judec toreasc const din partea introductiv , partea descriptiv , motivare
şi dispozitiv.
10.1. În partea introductiv a hot rârii, pe lâng alte date, conform art.241 alin.(3) CPC,
se indic numele membrilor completului de judecat , al grefierului, al p r ilor şi al celorlal i
participan i la proces, al reprezentan ilor, data depunerii ac iunii, obiectul litigiului şi preten ia
înaintat judec ii, men iunea despre caracterul public sau închis al şedin ei. Obiectul litigiului
trebuie s fie formulat clar, de asemenea şi cerin ele ac iunii de baz şi ale ac iunii
reconven ionale, cu precizarea lui în caz dac a fost completat sau modificat pe parcursul
dezbaterilor judiciare.
10.2. Partea descriptiv a hot rârii trebuie s con in data, luna şi anul depunerii cererii
de chemare în judecat (cererii), preten iile reclamantului, obiec iile pârâtului, explica iile
celorlal i participan i la proces, precum şi opiniile altor persoane juridic cointeresate în fondul
examin rii pricinii. În cazul în care a fost modificat temeiul ac iunii sau cuantumul ac iunii,
aceasta, de asemenea, se indic în partea descriptiv a hot rârii.
Circumstan ele invocate de p r i spre confirmarea cerin elor şi obiec iilor se expun în
modul în care ele au fost expuse de reclamant şi pârât. Aceste cerin e se înainteaz şi fa de
pozi ia ter elor persoane care formuleaz preten ii proprii cu privire la obiectul litigiului, fa
de explica iile altor persoane participante la proces, fa de opiniile reprezentan ilor organelor
administra iei centrale şi locale şi altor participan i la proces. Sus inerile p r ilor, ale altor
persoane vor cuprinde numai fapte care au importan pentru solu ionarea cauzei, cu indicarea
probelor pe care se întemeiaz cerin ele.
10.3. Dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6 din Conven ia European pentru
Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale, prezum dreptul la o hot râre şi
decizie motivate. Motivarea este o parte a hot rârii în care instan a judec toreasc îşi expune
concluziile.
Conform art.241 alin.(5) din CPC, în motivarea hot rârii instan a judec toreasc este
obligat s indice:
- circumstan ele pricinii, constatate de instan ;
- probele veridice pe care se întemeiaz concluziile ei privitoare la aceste circumstan e;
- locul afl rii, în cadru! dosarului, a probei la care se face referire (fila dosarului);
- argumentele invocate de instan la respingerea unor probe;
- preten iile sau obiec iile c ror participan i la proces sunt recunoscute în întregime sau
par ial temeinice;
- cum instan a consider necesar de a solu iona ac iunea;
- legile de care s-a c l uzit instan a.
Aceast parte a hot rârii se refer nemijlocit şi la cerin ele fa de temeinicia şi
legalitatea hot rârii.
Instan ele judec toreşti na ionale sunt obligate s -şi motiveze solu iile şi concluziile, s
furnizeze toate r spunsurile la întreb rile care sunt pertinente pentru rezultatul procesului şi
necesit un r spuns special în hot râre.
În cazul în care instan a de judecat se ab ine de a da un r spuns special şi explicit la
cele mai importante întreb ri, f r a acorda p r ii care a formulat-o posibilitatea de a şti dac
acest mijloc de ap rare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o înc lcare a art.6
25
par.1 din Conven ia European (Hot rârea Cur ii Europene din 09.12.1994 pronun at în
cauza Hiro B lani împotriva Spaniei).
11. Reieşind din principiul nemijlocirii şi oralit ii în dezbaterile judiciare, instan a
judec toreasc trebuie s cerceteze direct şi nemijlocit probele, s asculte explica iile p r ilor
şi intervenien ilor, depozi iile martorilor, concluziile expertului, consulta iile şi explica iile
specialistului, s la cunoştin de înscrisuri, s cerceteze probele materiale, s audieze
înregistr rile audio şi s vizioneze înregistr rile video, s emit hot rârea exclusiv în temeiul
circumstan elor şi al probelor cercetate şi verificate în şedin de judecat (art.25 alin.(1) din
CPC).
12. Instan a judec toreasc nu poate s se limiteze la enumerarea în hot râre a probelor
prin care se confirm împrejur rile ce au importan pentru solu ionarea just a pricinii, dar
este obligat s expun con inutul acestor probe şi s le aprecieze dup intima ei convingere,
bazat pe cercetarea multiaspectual , complet , nep rtinitoare şi nemijlocit a tuturor probelor
din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, c l uzindu-se de lege.
Niciun fel de probe nu au pentru instan a judec toreasc o for probant prestabilit
f r aprecierea lor.
Este interzis referirea în hot râre la probele care nu au fost cercetate de c tre instan a
judec toreasc , care examineaz pricina, sau au fost dobândite cu nerespectarea procedurii
prev zute de legisla ia procesual .
13. Fiecare prob se apreciaz de instan privitor la pertinen a, admisibilitatea,
veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la leg tura lor reciproc şi suficient
pentru solu ionarea pricinii.
Dac instan a judec toreasc , apreciind atât fiecare prob separat, cât şi pe toate în
ansamblu, va constata c unele probe prezentate, depozi ii ale martorilor, înscrisuri etc. nu
corespund circumstan elor invocate de p r i ca temei al cerin elor şi obiec iilor sale, ea
urmeaz s motiveze conving tor în hot râre concluziile respective.
14. Dac unele probe au fost administrate prin delega ia dat altor instan e judec toreşti
(art.125 din CPC) şi altele au fost acumulate conform art.127-129, art.136 alin.(1), art.209 din
CPC, hot rârea poate fi motivat cu referire la toate aceste probe doar cu condi ia c
procesele-verbale şi alte materiale administrate în asemenea mod au fost cercetate în şedin
de judecat , iar informa ia cuprins în ele a fost cercetat în ansamblu cu alte probe, conform
legii. Aceste materiale se prezint pentru a fi aduse la cunoştin tuturor participan ilor la
proces, iar în caz de necesitate – exper ilor şi martorilor. Participan ii la proces au dreptul s
dea explica ii referitoare la informa ia cuprins în materialele men ionate.
15. în caz de necesitate, instan a de judecat în argumentarea hot rârii are dreptul s
fac referiri şi la înscrisurile, care au fost administrate cu ajutorul tehnicii electronice de
calcul. Aceste documente vor fi recunoscute drept probe dac vor fi întocmite în corespundere
cu ordinea stabilit . Înregistr rile video sau audio pot fi acceptate la examinarea cauzei dac
au fost acumulate, dobândite pe cale legal şi se confirm prin alte mijloace doveditoare.
16. Raportul de expertiz nu prezint un mijloc excep ional de proba iune şi se supune
aprecierii concomitent cu alte probe.
Instan a judec toreasc nu este în drept în hot râre s fac trimitere exclusiv la actul de
expertiz , îns este obligat s includ faptele care au importan pe dosar şi se confirm prin
acest act.
17. Se aten ioneaz c , în conformitate cu art.123 alin.(2) şi (3) din CPC, faptele
stabilite printr-o hot râre judec toreasc irevocabil într-o pricin civil solu ionat anterior
în instan de drept comun sau în instan specializat sunt obligatorii pentru instan a care
judec pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei
alte pricini civile la care particip aceleaşi persoane. Sentin a pronun at de instan a
judec toreasc într-o cauz penal , r mas irevocabil , este obligatorie pentru instan a
26
chemat s se pronun e asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva c reia
s-a pronun at sentin a sau hot rârea numai dac aceste acte au avut loc şi numai în m sura în
care au fost s vârşite de persoana în cauz .
18. În cazul în care instan a judec toreasc a acceptat probele unui participant la proces
cu privire la faptul care necesit a fi confirmat, apoi conform art.26 din CPC, care prevede c
procesele civile se desf şoar pe principiul contradictorialit ii şi egalit ii în drepturile
procesuale, în caz de divergen cu anumite argumente ale unei p r i la proces, instan a
judec toreasc este obligat s includ în hot râre temeiul şi faptele probante prin care
argumentele acestea se resping.
19. Se interzice ca în hot râre s fie expuse numai argumentele şi probele p r ii în
folosul c reia s-a adoptat hot rârea. Dac în lege sunt stipulate unul sau unele mijloace de
proba iune admisibile pentru confirmarea sau infirmarea unei anumite circumstan e, atunci
instan a de judecat nu este în drept s -şi motiveze hot rârea prin alte mijloace de prob (de
exemplu, forma scris simpl mai mult de 1000 de lei sau starea de ebrietate a salariatului).
20. Recunoaşterea ac iunii de c tre pârât acceptat de c tre instan a de judecat poate
servi ca temei pentru adoptarea hot rârii de admitere a ac iunii. În acest caz, instan a va
verifica şi va aprecia motivele recunoaşterii, incluzând aceste circumstan e în hot rârea
adoptat . Aceleaşi reguli procedurale trebuie respectate de c tre instan ele de judecat şi în
cazurile de recunoaştere par ial a ac iunii de c tre pârât.
Nu se admite retragerea în camera de deliberare, în faza preg tirii pricinii pentru
dezbateri judiciare, dac pârâtul recunoaşte ac iunea, deoarece s-ar eluda faza dezbaterilor
judiciare, ce include oferirea pentru p r i a posibilit ii de a-şi expune opinia asupra acestei
chestiuni, fapt ce contravine art.26 alin.(2) CPC.
Instan a poate s nu accepte recunoaşterea ac iunii de c tre pârât dac ea se afl în
contradic ie cu legisla ia, lezeaz drepturile şi interesele ocrotite de lege ale altor persoane.
21. Dispozitivul con ine solu ia dat în cauz cu privire la faptele care au fost constatate
de judecat .
În dispozitiv trebuie s -şi g seasc rezolvarea:
- cererea principal ;
- cererile accesorii şi incidente;
- cererea reconven ional ;
- chestiunea repartiz rii cheltuielilor de judecat ;
- calea de atac şi instan a prin intermediul c reia urmeaz a fi exercitat .
Totodat , instan a nu este în drept s solu ioneze chestiunea privind drepturile şi
obliga iunile persoanelor care nu au fost introduse ca participan i la proces.
Este inadmisibil adoptarea unei hot râri, executarea c reia este pus în dependen de
survenirea sau nesurvenirea unor condi ii.
În cazurile stipulate în art.256 din CPC instan a este obligat , iar în cazurile prev zute
de art.257 din CPC este în drept s dispun executarea imediat a hot rârii.
Între dispozitiv şi motivare trebuie s existe concordan . În cazul în care o atare
concordan nu exist , dispozitivul cuprinzând o alt concluzie decât aceea pe care o
impuneau motivele, aceast hotarâre este nemotivat şi are drept consecin nulitatea ei.
În afar de cele men ionate, instan a judec toreasc :
- pronun ând hot rârea de încasare a unei sume de bani, consemneaz în dispozitiv, cu
cifre şi litere, suma şi moneda în care se percepe;
- la admiterea ac iunii privind declararea nulit ii unui document executoriu, în al c rui
temei perceperea se efectueaz incontestabil, în dispozitivul hot rârii se indic documentul
care nu se pune în executare, num rul şi data eliber rii lui, precum şi suma a c rei decontare
nu se admite (art.244 din CPC);
27
- în dispozitivul hot rârii privind litigiul de încheiere sau modificare a unui contract
men ioneaz decizia asupra fiec rei clauze discutabile din contract. În litigiul de încheiere a
contractului men ioneaz tipul contractului şi clauzele în temeiul c rora p r ile sunt obligate
s încheie contractul (art.245 din CPC);
- dispozitivul va con ine toate elementele de identificare aferente ac iunii solu ionate,
inclusiv, dup caz, adresa la care se afl imobilul, num rul de cont din care se încaseaz
suma, numele debitorului şi al beneficiarului, rechizitele persoanei juridice etc.
Când bunul se adjudec în natur , instan a judec toreasc indic în dispozitivul hot rârii
contravaloarea lui şi dobânda de întârziere determinat conform art.619 CC, pe care urmeaz
s o achite debitorul, chiar şi în lipsa vinov iei, dac nu execut hot rârea în termen de 90 de
zile de la data la care aceasta a devenit definitiv (art.246 din CPC).
22. Hot rârea se adopt în privin a tuturor preten iilor solicitate de c tre reclamant,
inclusiv în caz de conexare a preten iilor, de asemenea şi în privin a ac iunii reconven ionale,
în cazul înaint rii acesteia.
23. Se explic , c hot rârea instan ei judec toreşti adoptat cu dep şirea atribu iilor se
consider ilegal şi urmeaz a fi casat .
Dep şirea atribu iilor exist în cazul în care puterea judec toreasc s vârşeşte un act pe
care numai puterea legislativ sau executiv îl poate face.
24. Se explic , c , potrivit efectelor juridice pe care le produc, hot rârile judec toreşti se
împart în 3 categorii, recunoscute de legiuitor: hot râri judec toreşti nedefinitive, definitive şi
irevocabile.
Efectele hot rârilor judec toreşti nedefinitive sunt urm toarele:
- dezînvesteşte instan a care a examinat şi solu ionat pricina civil , astfel încât
judec torii care s-au pronun at asupra litigiului nu mai pot reveni asupra solu iei date;
- deschide participan ilor la proces calea de atac prev zut de lege;
- marcheaz momentul începerii execut rii hot rârii dac legea sau instan a stabileşte
executarea imediat .
Efectele hot rârilor judec toreşti definitive sunt urm toarele:
- obligativitatea – caracter care se extinde, în primul rând, asupra participan ilor la
proces, în al doilea rând, asupra tuturor autorit ilor publice, asocia iilor obşteşti, persoanelor
oficiale, organiza iilor şi persoanelor fizice;
- executorialitatea – se execut cu stricte e pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Efectele hot rârilor judec toreşti irevocabile sunt urm toarele:
- prejudicialitatea face imposibil o alt apreciere intr-un alt proces al faptelor şi
raporturilor juridice care au fost deja stabilite prin hot râre judec toreasc conform art.123
alin.(2) şi art.254 alin.(3) CPC;
- exclusivitatea determin imposibilitatea adres rii repetate în judecat a aceloraşi p r i,
precum şi a succesorilor lor în drepturi cu aceleaşi preten ii, în baza aceloraşi temeiuri, în
conformitate cu art.169 alin.(1) lit.b) şi art.265 lit.b) CPC;
- incontestabilitatea, adic nu poate fi atacat cu recurs.
25. Hot rârea în toate cazurile se pronun public.
Dac hot rârea instan ei este expus într-o limb pe care participan ii la proces nu o
cunosc, ea trebuie s fie citit de translator în limba matern a acestor participan i sau într-o
alt limb pe care ei o cunosc.
Dac procedura judiciar se efectueaz în alt limb , hot rârea se întocmeşte în mod
obligatoriu şi în limba de stat.
Data adopt rii hot rârii se consider ziua pronun rii ei, iar locul adopt rii ei – oraşul
ori alt localitate unde a fost pronun at hot rârea.
26. Dup pronun area hot rârii, instan a judec toreasc , care a adoptat-o, nu are dreptul
s o anuleze sau s o modifice, îns în cazul în care în hot râre s-au strecurat greşeli evidente
28
materiale sau de calcul, instan a poate, din oficiu sau la cererea participan ilor la proces, s
corecteze greşelile sau omisiunile privitor la nume, calitate procesual , precum şi la orice alte
erori materiale sau de calcul evidente. Problema corect rii unor astfel de greşeli se
solu ioneaz în şedin de judecat . Participan ilor la proces li se comunic locul, data şi ora
şedin ei de judecat . Neprezentarea lor îns nu împiedic examinarea corect rii greşelilor.
Încheierea prin care instan a se pronun asupra cererii de corectare a greşelilor din
hot râre poate fi atacat cu recurs.
În încheierea privind corectarea greşelilor din hot râre, instan a nu este în drept s
modifice con inutul hot rârii, s fac referire la noi probe şi s solu ioneze chestiuni care nu
au fost reflectate în hot rârea de baz .
Chestiunea referitoare la corectarea greşelilor se permite independent de faptul
execut rii hot rârii, îns în grani a termenului prev zut de legislator pentru prezentarea
hot rârii spre executare silit .
În cazul în care greşeala instan ei este legat de aplicarea incorect a actelor normative,
ea nu poate fi corectat prin adoptarea încheierii.
27. În caz de existen a temeiurilor prev zute de art.250 CPC, instan a judec toreasc
care a pronun at hot rârea poate, din oficiu sau la cererea participan ilor la proces, s adopte o
hot râre suplimentar dac :
a) nu s-a pronun at asupra unei preten ii în a c rei privin participan ii la proces au
prezentat probe şi au dat explica ii;
b) rezolvând problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecat , bunurile ce
urmeaz a fi remise sau ac iunile pe care pârâtul trebuie s le îndeplineasc ;
c) nu a rezolvat problema repartiz rii între p r i a cheltuielilor de judecat ori a omis s
se pronun e asupra cererilor martorilor, exper ilor, specialiştilor, interpre ilor sau
reprezentan ilor cu privire la cheltuielile de judecat a c ror compensare li se cuvine.
Problema pronun rii unei hot râri suplimentare poate fi pus în termenul execut rii
silite a hot rârii.
Hot rârea suplimentar se emite de c tre instan a judec toreasc care a examinat fondul
pricinii numai dup examinare în şedin de judecat şi poate fi atacata în ordinea stabilit de
Codul de procedur civil .
Participan ilor la proces li se comunic locul, data şi ora şedin ei de judecat , cu
respectarea prevederilor art.102-104 CPC, îns neprezentarea lor nu împiedic examinarea
problemei.
28. Hot rârea suplimentar poate fi atacat concomitent cu hot rârea de baz . În cazul
în care hot rârea de baz a fost atacat cu apel sau recurs şi, concomitent, din oficiu sau la
cererea participan ilor la proces, s-a solicitat emiterea unei hot râri suplimentare, instan a care
s-a pronun at asupra fondului cauzei solu ioneaz chestiunea privind emiterea hot rârii
suplimentare, iar dup expirarea termenului de atac, expediaz pricina în instan a de apel sau
de recurs.
29. Dac sunt necesare explica ii referitor la sensul, extinderea sau aplicarea
dispozitivului hot rârii sau dac hot rârea cuprinde dispozi ii contradictorii, instan a emitent
poate, la cererea participan ilor la proces sau a organului de executare a hot rârii, s dea
explica ii asupra dispozitivului ori s omit dispozi iile contradictorii f r a modifica
cuprinsul hot rârii.
Explicarea hot rârii este admisibil numai în cazul în care ea nu a fost executat şi nu a
expirat termenul de executare silit .
Explicarea hot rârii se face în şedin de judecat . Participan ilor la proces li se
comunic locul, data şi ora şedin ei de judecat , neprezentarea acestora îns nu împiedic
explicarea hot rârii.
29
Încheierea judec toreasc privind explicarea hot rârii se supune recursului (art.251 din
CPC).
30. Chestiunea privind rectificarea hot rârilor judec toreşti prin corectarea greşelilor
evidente, explicarea hot rârii sau emiterea de hot râri suplimentare ine nu doar de
competen a aceleiaşi instan e judec toreşti care a pronun at hot rârea, dar se pune, de regul ,
pe seama aceluiaşi complet de judecat care a examinat şi solu ionat pricina în fond.
31. Dup adoptarea încheierii referitor la explicarea hot rârii, la corectarea greşelilor,
textul hot rârii de baz nu se modific , îns în titlul executoriu se indic formularea
dispozitivului hot rârii în redac ia în care a fost primit în leg tur cu adoptarea încheierilor
men ionate.
32. Se aten ioneaz c , în conformitate cu art.269 CPC, dispozi iile primei instan e sau
ale judec torului prin care pricina nu se solu ioneaz în fond se emit în form de încheiere în
camera de deliberare în condi iile art.48 CPC.
Excep ie de la regula men ionat constituie numai cazul solu ion rii unor probleme
simple (de exemplu, solu ionarea cererilor şi demersurilor participan ilor la proces (art.203
CPC); prelungirea dezbaterilor judiciare sau amânarea procesului (art.206 alin.(4) CPC);
examinarea înscrisurilor şi probelor la fa a locului (art.225 CPC) etc.). Instan a poate emite
încheierea f r a se retrage în camera de deliberare. O astfel de încheiere se consemneaz în
procesul-verbal al şedin ei de judecat (art.269 alin.(2) CPC).
33. Încheierile referitor la:
- coparticiparea procesual obligatorie (art.62 din CPC);
- intervenientul principal (art.65 din CPC);
- intervenientul accesoriu (art.67 din CPC);
- respingerea cererii de asigurare a probelor (art.128 din CPC);
- refuzul de a primi cererea de chemare în judecat (art.169 din CPC);
- restituirea cererii de chemare în judecat (art.170 din CPC);
- a nu da curs cererii de chemare în judecat (art.171 din CPC);
- asigurarea ac iunii sau anularea m surilor de asigurare a ac iunii (art.180, 181 din
CPC);
- corectarea greşelilor din hot râre (art.249 din CPC);
- încetarea procesului (art.266 din CPC);
- scoaterea cererii de pe rol (art.268 din CPC);
- amânarea şi eşalonarea execut rii hot rârii, schimbarea modului şi ordinii de executare
a ei (art.252 din CPC);
- indexarea sumelor adjudecate (art.253 din CPC);
- repunerea în termen (art.116 din CPC);
- suspendarea procesului (art.263 din CPC)
se atac cu recurs, iar încheierea cu privire la procedura de solu ionare a cererii de
recuzare – odat cu fondul hot rârii (art.53 alin.(5) din CPC).
34. La cererea participan ilor la proces sau la propunerea organului de executare, în
func ie de situa ia material a p r ilor sau de alte circumstan e, instan a judec toreasc
emitent poate s amâne ori s eşaloneze executarea hot rârii, precum şi s schimbe modul
sau ordinea de executare.
Se aten ioneaz instan ele judec toreşti asupra faptului c art.252 CPC este aplicabil
numai dup devenirea executorie a hot rârii, adic , la momentul adres rii cu cerere de
amânare, eşalonare a execut rii sau de schimbare a modului de executare, hot rârea trebuie s
fie executorie (de regul , definitiv ).
Cererile de amânare sau de eşalonare a execut rii hot rârii se examineaz în şedin de
judecat , cu comunicarea participan ilor la proces a locului, datei şi orei şedin ei de judecat .
Neprezentarea lor îns nu împiedic examinarea.
30
Încheierea judec toreasc privind amânarea sau eşalonarea execut rii hot rârii,
schimbarea modului şi ordinii de executare a ei se supune recursului (art.252 din CPC).
35. Cuprinsul încheierii emise în camera de deliberare trebuie s corespund exigen elor
art.270 alin.(1) CPC.
36. Instan a judec toreasc , la emiterea încheierii, este obligat s acorde o aten ie
deosebit motivelor care au determinat concluziile instan ei, cu referirea la legea guvernant .
37. Încheierea emis f r retragerea completului în camera de deliberare trebuie s
con in urm toarele elemente, cu includerea acestora în procesul-verbal al şedin ei:
- problema asupra c reia se emite;
- motivele care au determinat concluziile instan ei şi legea guvernant ;
- dispozi ia instan ei;
- ordinea şi termenul de atac al încheierii, dac este susceptibil de atac (art.270 alin.(2)
CPC).
38. Se abrog Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr.12
din 25.04.2000 "Cu privire la practica aplic rii de c tre instan ele judec toreşti a legisla iei
procesuale civile la întocmirea hot rârii şi încheierii".
Chişin u, 7 iulie 2008

nr.2
31
HOT RÂREA
Cu privire la examinarea pricinilor civile în ordine

de apel nr.15 din 03.10.2005
modificat de:
Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova nr.10 din 22.12.2008
În scopul aplic rii corecte şi uniforme de c tre instan ele de judecat a normelor
procesuale, ce reglementeaz judecarea pricinilor civile în ordine de apel, având ca temei
studierea practicii judiciare, Plenul Cur ii Supreme de Justi ie, în baza art.2 lit.e), art.16 lit.d)
din Legea cu privire la Curtea Suprem de Justi ie, art.17 Cod de procedur civil ,
HOT R ŞTE:
1. Conform art.119 din Constitu ia Republicii Moldova şi art.15 CPC participan ii la
proces şi alte persoane interesate ale c ror drepturi, libert i ori interese legitime au fost
înc lcate printr-un act judiciar pot exercita c ile de atac împotriva acestuia, în condi iile legii.
Apelul este una din c ile de atac, stabilite şi reglementate prin lege, deopotriv ordinar ,
devolutiv şi suspensiv de executare (dac legea nu prevede altfel), declanşat de c tre
persoanele abilitate prin lege cu acest drept. Aceast cale de atac confer instan ei ierarhic
superioare învestite cu solu ionarea apelului pe lâng competen a verific rii legalit ii şi
temeiniciei hot rârii atacate, şi unele atribu ii de judecat ale primei instan e.
2. Conform art.241 alin.(6) CPC în dispozitivul hot rârii, în afar de concluzia instan ei
privind admiterea sau respingerea integral sau par ial a ac iunii, repartizarea cheltuielilor de
judecat , în mod obligatoriu se va indica atât calea şi termenul de atac, cât şi instan a prin
intermediul c reia urmeaz a fi exercitat calea de atac.
Men iunea greşit în dispozitivul hot rârii a c ii de atac, care poate fi exercitat
împotriva hot rârii conform legisla iei în vigoare, sau lipsa unei asemenea men iuni nu poate
fi de natur a deschide accesul la o cale de atac neprev zut de lege, dup cum nici nu poate
îngr di dreptul la o cale de atac.
În cazul în care instan a de judecat a indicat incorect calea de atac sau nu a indicat-o
deloc, instan a este competent de a verifica legalitatea şi temeinicia hot rârii contestate,
conform c ii legale de atac.
3. Reieşind din modul de organizare a instan elor judec toreşti, potrivit naturii şi
scopului c ilor de atac, ele urmeaz a fi exercitate într-o anumit consecutivitate. Aceasta
înseamn c nu se poate exercita o cale extraordinar de atac atâta timp, cât partea are la
dispozi ie o cale ordinar de atac. Neexercitarea de c tre persoanele în drept a c ii ordinare de
atac - apelul decade aceste persoane din dreptul de a ataca hot rârea cu recurs din moment ce
legea prevede aceast cale de atac (art.429 al in .(4) CPC), cu excep ia situa iei în care, prin
solu ia pronun at în instan a de apel, la cererea de apel depus de partea advers , i s-a creat o
situa ie defavorabil participantului la proces, fa de situa ia creat prin hot rârea primei
instan e.
32
4. Dreptul de a exercita o cale de atac este în principiu unic şi se epuizeaz o dat cu

exercitarea lui.
Astfel, apelul nu poate fi exercitat de aceeaşi persoan împotriva aceleiaşi hot râri decât
o singur dat , chiar dac s-ar invoca alte temeiuri decât cele rezolvate printr-o hot râre
anterioar .
Partea poate introduce în untrul termenului de apel mai multe cereri de apel care se
completeaz şi se examineaz într-o singur procedur , cu adoptarea unei singure decizii.
5. Conform art.373 alin.(6) CPC apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o
situa ie mai dificil decât aceea din hot rârea atacat .
Agravarea situa iei p r ii în propria cale de atac se admite atunci când hot rârea este
atacat de ceilal i participan i la proces, când îns şi partea accept agravarea situa iei sale. De
asemenea, se va putea crea o situa ie mai dificil p r ii în propria cale de atac în cazul in care
instan a de apel va constata înc lcarea sau aplicarea eronat a normelor de drept procedural
(art.388 alin.(1) CPC), deoarece indiferent de invocarea sau neinvocarea de c tre parte a
acestor înc lc ri, instan a de apel este obligat de a aplica aceste temeiuri din oficiu.
6. Examinarea cauzelor în ordine de apel se efectueaz în strict conformitate cu
prevederile capitolului XXXVII din Codul de procedur civil , cu unele preciz ri şi anume:
- la judecarea pricinii în ordine de apel se va aplica legea procedural în vigoare la data
judec rii apelului, dac legea nu prevede altfel;
- dispozi iile normelor de procedur privind judecarea pricinilor civile în prim instan
se aplic în instan a de apel în m sura în care nu sunt contrare dispozi iilor capitolului
XXXVII din Codul de procedur civil ;
- în caz c norma juridic special ce reglementeaz examinarea în apel vine în
contradic ie cu norma juridic general aplicat la examinarea în fond, urmeaz a fi aplicat
norma juridic special .
7. Obiect al apelului îl constituie hot rârile nedefinitive,date în prima instan de c tre
judec toriile de drept comun şi judec toria economic de circumscrip ie date în procedura
contencioas (ac iunea civil ), procedura special , dac legea nu prevede altfel.
Hot rârea nedefinitiv este dispozi ia primei instan e prin care se solu ioneaz fondul
pricinii, susceptibil de a fi atacat cu apel pân la expirarea termenului de declarare a
apelului (art.art.14, 254 CPC).
Pot fi atacate cu apel şi hot rârile care conform art.256 CPC urmeaz a fi executate
imediat. În acest caz declararea apelului nu duce la suspendarea execut rii hot rârii.
De asemenea, pot fi atacate cu apel şi hot rârile suplimentare adoptate de instan ele de
judecat în conformitate cu art.250 CPC, cât şi hot rârile pronun ate în prim instan dup
rejudecarea pricinii.
Nu pot fi atacate cu apel hot rârile adoptate de c tre instan ele de judecat în litigii ce
rezult din raporturile de contencios administrativ, ordonan ele judec toreşti, hot rârile
pronun ate în prim instan de c tre cur ile de apel, Colegiul civil şi de contencios
administrativ şi Colegiul economic ale Cur ii Supreme de Justi ie.
Încheierile emise în prim instan nu pot fi atacate cu apel decât o dat cu hot rârea.
Apelul declarat împotriva hot rârii se consider declarat şi împotriva încheierilor date în
pricina respectiv , chiar dac au fost emise dup pronun area hot rârii şi dac atacarea
încheierii nu este men ionat în cererea de apel.
În cazul în care în privin a unor preten ii a fost luat o hot râre în fond, iar în privin a
altor preten ii, prin încheiere, cererea a fost scoas de pe rol sau procedura a fost încetat , şi
33
partea va declara apel împotriva hot rârii, instan a de apel va judeca pricina în volum deplin,
fiind în drept de a se pronun a asupra legalit ii încheierii adoptate din oficiu.
Dac p r ile vor contesta numai încheierea privind scoaterea cererii de pe rol sau
încetarea procesului, atunci împotriva încheierii respective se va declara recurs.
8. Instan ele competente de a judeca pricinile civile în apel sunt cur ile de apel, potrivit
competen ei materiale şi jurisdic ionale stabilite prin lege. Or, conform art.45 CPC nimeni nu
poate fi lipsit f r consim mântul s u de dreptul judec rii procesului în instan şi de
judec torii în a c ror competen pricina este dat prin lege.
În cazul apari iei unor temeiuri legale pentru str mutarea pricinii sau apari ia unui
conflict de competen , chestiunile respective vor fi solu ionate de instan a competent în
conformitate cu art.43, 44 CPC.
În caz de str mutare a pricinii civile de la Curtea de Apel Economic la o curte de apel
de drept comun în temeiul art.36 alin.(3) CPC, legalitatea deciziei instan ei de apel în ordine
de recurs va fi examinat de c tre instan a de recurs competent s verifice legalitatea
deciziilor cur ii de apel care a examinat apelul în fond.
9. Art.360 alin.(1) CPC specific persoanele în drept s declare apel.
Astfel, oricare dintre p r ile ini iale ale procesului poate fi apelant sau intimat, dup caz,
tocmai datorit faptului c apelul are ca obiect verificarea legalit ii şi temeiniciei unei
hot râri judec toreşti.
P r ile şi al i participan i la proces pot declara apel în cazul în care ei au fost implica i
nemijlocit la solu ionarea litigiului, indiferent de faptul dac au participat nemijlocit în şedin a
instan ei sau nu. La stabilirea calit ii procesuale a persoanelor ce pot declara apel urmeaz a
se ine cont de prevederile art.55 şi art.59 CPC.
Persoanele care nu sunt participante la proces, dar care se consider lezate în drepturi
prin hot rârea pronun at , nu dispun de dreptul de a declara apel. Totodat , solu ionarea
problemei drepturilor acestor persoane neantrenate în proces poate constitui motiv de apel,
pasibil de a fi invocat de persoanele în drept s declare apel.
10. Conform art.75 CPC, în proces civil, persoanele fizice îşi pot ap ra interesele
personal sau prin reprezentan i. Participarea personal în proces nu face ca persoana fizic s
decad din dreptul de a avea reprezentant.
Reprezentantul poate declara apel în interesul apelantului, în mod independent, dac
este împuternicit în modul stabilit de lege. Astfel, împuternicirile reprezentantului în judecat
urmeaz a fi formulate într-o procur , în care în mod expres, sub sanc iunea nulit ii, trebuie
s fie expus dreptul de a declara apel.
În cazul absen ei unei asemenea împuterniciri concrete, apelul depus va fi returnat ca
depus de o persoan care nu este în drept s declare apel.
În caz c la depunerea apelului al turi de reprezentant va fi prezent şi persoana, în
interesul c reia reprezentantul a declarat apel, şi va confirma dreptul reprezentantului de a
declara apel, cererea de apel va fi acceptat pentru a fi examinat , dac nu vor fi depistate alte
impedimente pentru judecarea pricinii.
Deşi în apel nu se admite schimbarea calit ii p r ilor, poate avea loc o transmitere a
calit ii procesuale pe cale legal sau conven ional . Apelul poate fi formulat de cel cu
capacitate de exerci iu deplin personal sau prin mandatar. Interesele celor cu capacitate de
exerci iu restrâns , a celor f r capacitate de exerci iu sau ale celor disp ru i f r urm vor fi
ap rate prin reprezentantul lor legal (p rin i, tutore sau curator).
11. Dac la examinarea cauzei în instan a de fond au existat coparticipan i
(coreclaman i, copârâ i şi intervenien i), fiecare dintre aceştia dispune de posibilitatea de a
34
declara apel pentru ap rarea propriilor interese, având independen procesual şi achitând
taxa de stat.
Dac preten iile coparticipantului şi intervenientului coincid cu cele ale apelantului,
coparticipantul sau intervenientul se poate al tura la apel printr-o cerere scris , neachitând
taxa de stat.
Atunci când unul dintre coparticipan i a renun at la dreptul s u de a declara apel ori şi-a
retras apelul, pentru acesta hot rârea primei instan e devine definitiv , neputându-se extinde
în principiu efectele admiterii apelului unuia dintre ceilal i coparticipan i.
Dac apelantul principal îşi retrage apelul, sau dac cererii de apel nu i se d curs, sau
cererea a fost restituit , sau exist alte motive care exclud solu ionarea fondului, al turarea la
apel produce efecte juridice în cazul în care a avut loc în interiorul termenului de apel şi
participantul al turat a achitat taxa de stat, dac nu sunt temeiurile prev zute de art.85 CPC.
12. Termenul de apel reprezint intervalul de timp în care se poate exercita calea de atac
a apelului.
Termenul de apel este de 20 de zile de la data comunic rii hot rârii motivate (art.362
alin.1 CPC) şi începe a curge în ziua imediat urm toare dup ce s-a comunicat hot rârea
motivat .
Dac termenul expir într-o zi nelucr toare, acesta va expira în urm toarea zi lucr toare.
Dreptul de a contesta hot rârea primei instan e cu apel apare chiar din momentul
pronun rii hot rârii. Realizarea acestui drept este condi ionat de termenul legal şi
comunicarea hot rârii motivate. De aceea pentru exercitarea legal a acestui drept nu este
suficient numai comunicarea dispozitivului hot rârii.
13. Prin comunicarea hot rârii se subîn eleg ac iunile efectuate de c tre instan a de
judecat care a pronun at hot rârea, având ca scop aducerea la cunoştin a participan ilor la
proces con inutul integral al hot rârii adoptate.
Se consider c hot rârea a fost comunicat p r ilor, când instan a a pronun at hot rârea
integral în prezen a participan ilor la proces, când instan a a trimis copia hot rârii p r ii care
nu a fost prezent la proces (art.259 CPC); în caz de adoptare numai a dispozitivului hot rârii,
momentul când instan a a înştiin at p r ile despre faptul c hot rârea integral este gata şi
p r ile pot lua cunoştin de ea.
Se re ine c în cazul adopt rii dispozitivului hot rârii, dup redactarea hot rârii instan a
nu este obligat de a trimite copia hot rârii persoanelor care au fost prezente la pronun area
hot rârii, dac legea nu prevede altfel. Astfel, conform art.355 CM instan a de judecat va
remite hot rârea sa p r ilor în termen de 3 zile calendaristice de la data emiterii. În acest caz,
dac p r ile au fost prezente la pronun area hot rârii, şi instan a a adoptat hot rârea integral
termenul de declarare a apelului va începe a curge de la momentul pronun rii hot rârii.
Termenul de apel curge chiar dac hot rârea a fost comunicat concomitent cu soma ia
de executare.
Dac o parte face apel înainte de comunicarea hot rârii, aceasta se consider
comunicat de la data depunerii cererii de apel.
14. Calcularea termenului de apel se va face în conformitate cu prevederile art.111 CPC.
Persoanele, care din motive întemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse în termen
de c tre instan a de apel, în baza cererii care se examineaz în şedin a de judecat , cu citarea
p r ilor la proces, îns neprezentarea lor nu împiedic solu ionarea repunerii în termen.
În cazul în care instan a de apel respinge cererea privind repunerea cererii în termen,
cererea de apel va fi restituit apelantului.
35
Apelul declarat peste termen nu suspend executarea hot rârii, îns la cererea
apelantului instan a de apel,din motive justificate, poate s dispun suspendarea execut rii
hot rârii. În asemenea situa ii în litigiile patrimoniale depunerea cau iunii nu este obligatorie.
Repunerea în termen poate fi dispus numai dac partea şi-a exercitat dreptul la ac iune
în cadrul unui termen maxim de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia s
cunoasc încetarea motivelor care justific dep şirea termenului de procedur . Nu exist un
termen de dec dere pentru solicitarea repunerii în termenul de declarare a apelului (art.116
alin.(4) CPC).
15. Codul de procedur civil prevede dou situa ii în care termenul de apel poate fi
întrerupt:
- în cazul decesului participantului la proces care avea interes s fac apel;
- în cazul decesului mandatarului c ruia i se comunicase hot rârea.
În astfel de cazuri se face o nou comunicare, dup caz (moştenitorilor, p r ii
reprezentate prin mandat), iar termenul de apel începe s curg din nou de la data comunic rii
hot rârii.
Termenul de apel pentru moştenitorii incapabili şi pentru cei limita i în capacitatea de
exerci iu sau pentru cei disp ru i f r urm începe s curg din ziua în care se numeşte
tutorele sau curatorul.
16. Legea cere depunerea cererii de apel cu respectarea formei scrise la instan a
judec toreasc a c rei hot râre se atac (art.364 alin.(1) CPC). Instan ele de apel vor refuza
înregistrarea cererii de apel în mod direct, explicând apelantului consecin ele art.364 alin.1
CPC. Cererile de apel parvenite prin poşt în adresa instan ei de apel vor fi expediate instan ei
de fond, a c rei hot râre se atac , pentru efectuarea ac iunilor prev zute de art.367 CPC.
Cererea de apel trebuie s corespund cerin elor expuse în art.365 CPC.
Se explic , c potrivit art.166 alin.(6) CPC cererea de apel este valabil f cut chiar dac
poart o denumire incorect .
17. Instan ele de apel trebuie s in cont c apelantul este în drept prin cererea de apel
s atace hot rârea primei instan e în întregime sau numai în privin a unor probleme expuse în
partea descriptiv sau în partea motivat a hot rârii, care în final nu au influen at în mod
direct asupra concluziei instan ei ce ine de solu ionarea ac iunii. De asemenea, pot fi obiect
separat al apelului chestiunile ce in de repartizarea cheltuielilor de judecat între p r i,
ordinea şi termenele de exercitare a hot rârii.
Dreptul de a se adresa cu cerere de apel nu este legat de dreptul de a lua cunoştin de
procesul-verbal. Astfel, persoana poate depune cererea de apel chiar dac nu a luat cunoştin
de procesul-verbal al şedin ei primei instan e.
18. Preşedintele primei instan e, dup ce primeşte cererea de apel şi înscrisurile
al turate, dispune înregistrarea cererii de apel cel târziu a doua zi.
Tot aşa va proceda preşedintele instan ei şi în privin a cererilor de al turare la apel,
cererilor privind eliberarea,eşalonarea achit rii taxei de stat, observa iilor la procesul-verbal
ş.a.
Dat fiind faptul c legislatorul nu interzice prezentarea referin ei şi la aceast etap , în
caz de depunere a referin ei în prima instan , aceasta este obligat s-o accepte şi s-o anexeze
la dosar.
36
Pân la expirarea termenului de depunere a apelului pentru to i participan ii la proces,
nimeni nu este în drept s reclame dosarul din prima instan . Îns participan ii la proces pot
lua cunoştin de materialele cauzei, apelurile şi referin ele depuse, cât şi înscrisurile anexate.
Instan a este obligat de a crea condi iile respective participan ilor la proces pentru ca ei s -şi
poat exercita drepturile sale.
De asemenea, prima instan va examina observa iile la procesul-verbal, în caz c vor fi
înaintate, va solu iona chestiunea privind adoptarea unei hot râri suplimentare sau a unei
încheieri privind corectarea greşelilor în hot râre atunci când exist temeiuri legale, va
întreprinde ac iunile prev zute de lege în cazul execut rii imediate a hot rârii.
Numai dup expirarea termenului pentru declararea apelului pentru to i participan ii la
proces, instan a va expedia a doua zi instan ei de apel dosarul împreun cu apelurile,
înscrisurile şi cererile depuse.
19. În cazul în care cererea de apel şi înscrisurile au fost depuse f r plata taxei de stat şi
f r copii pentru fiecare participant la proces şi o copie pentru instan a de apel, sau f r
legalizarea înscrisurilor al turate în modul prev zut de lege, iar cele redactate într-o limb
str in , în traducere, şi f r respectarea art.365 CPC, judec torul instan ei de apel dispune
printr-o încheiere de a nu da curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea
neajunsurilor.
Dac apelantul îndeplineşte în termen indica iile din încheiere, apelul se consider
depus la data prezent rii ini iale.
Se explic instan elor judec toreşti, c în cazul în care nu se d curs cererii de apel,
termenul stabilit de judec tor trebuie s fie unul real, rezonabil, ca persoana respectiv s
dispun de posibilit i obiective de a executa indica iile din încheiere.
Dat fiind faptul c încheierea de a nu da curs cererii de apel poate fi atacat cu recurs,
depunerea recursului va întrerupe curgerea termenului judiciar, şi el curge din nou, dup
examinarea recursului de c tre instan a de recurs.
În cazul când persoana, c reia i s-a stabilit un termen judiciar în condi iile art.368 CPC
pân la expirarea lui va înainta o cerere în care va solicita prelungirea lui, instan a de judecat
este obligat de a solu iona mai întâi chestiunea privind prelungirea termenului judiciar.
De asemenea, în caz c apelantul a depus o cerere în care solicit eşalonarea, eliberarea
de la achitarea taxei de stat odat cu declararea apelului, judec torul instan ei de apel nu va fi
în drept de a nu da curs cererii de apel pe motiv c nu este achitat taxa de stat. În asemenea
situa ii, instan a de apel este obligat , mai întâi, s solu ioneze cererea reclamantului şi, în
dependen de solu ia adoptat , s decid asupra mişc rii dosarului.
20. În scopul preg tirii pricinii c tre examinare în ordine de apel, instan a de apel va
expedia participan ilor la proces copii de pe cererea de apel şi de pe înscrisurile care nu au
fost prezentate primei instan e, va cita p r ile şi al i participan i la proces, propunându-le s
depun , cu cel pu in 3 zile înainte de judecarea apelului, noi referin e şi înscrisuri la dosar.
Referin ele şi înscrisurile se depun cu atâtea copii câ i participan i la proces sunt, plus
câte o copie pentru instan a de apel.
Instan ele de apel (atât de drept comun, cât şi cea economic ) vor lua în considerare c
depunerea referin ei este obligatorie, iar în cazul nedepunerii ei în termenul stabilit de
instan , pricina poate fi examinat în baza materialelor existente la dosar (art.186 alin.(2)
CPC).
Instan a poate în aceeaşi încheiere de preg tire a pricinii pentru dezbateri s fixeze data
examin rii apelului, în caz contrar se va da o încheiere separat referitoare la data examin rii
cauzei.
37
21. În cazul în care dovezile propuse sunt martorii, neaudia i în prima instan sau
înscrisuri near tate la prima instan , atunci se respect cerin ele necesare pentru cererea de
chemare în judecat .
Martorii cita i în prima instan pot fi cita i şi în instan a de apel, dac prin cererea de
apel se contest depozi iile lor.
Apelan ii sunt în drept s prezinte probe care nu au fost prezentate în prima instan . În
acest caz, apelantul este obligat de a-şi motiva imposibilitatea prezent rii probelor în prima
instan . În procesul judec rii pricinii în apel apelantul este în drept de a folosi orice mijloc de
ap rare fie de drept material, fie de drept procedural, sub condi ia de a-şi p stra calitatea
procesual .
22. Art.371 CPC prevede ca, dup expirarea termenului de preg tire a pricinii pentru
dezbateri judiciare, care este de 30 de zile, apelul se examineaz într-un termen rezonabil.
Rezonabilitatea termenului de examinare a apelului se va aprecia atât prin prisma
complexit ii şi comportamentului p r ilor în proces, cât şi prin înseşi accep iunea şi esen a
acestei c i de atac.
[Pct.22 în redac ia Hot rârii Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova
nr.10 din 22.12.2008]
23. Partea care a declarat apelul poate sau reprezentantul ei, împuternicit în mod legal,
s şi-l retrag pân la dezbaterea pricinii în fond în instan a de apel. Retragerea apelului se
face în scris sau oral, iar în ultimul caz cu consemnare în procesul-verbal.
Se atrage aten ia instan elor judec toreşti, c retragerea apelului declarat de c tre
procuror, de o alt persoan sau organ împuternicit prin lege s se adreseze în judecat pentru
ap rarea drepturilor, libert ilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane nu priveaz
persoana în a c rei interes a fost declarat apelul de dreptul de a-l sus ine, îns dup plata taxei
de stat. În cazul retragerii apelului, instan a de apel va dispune încetarea procedurii în apel,
printr-o încheiere susceptibil de recurs.
În cazul în care mai mul i participan i la proces au declarat apeluri de sine st t tor
împotriva hot rârii şi unul din apelan i şi-a retras apelul, iar ceilal i sus in apelurile declarate,
instan a de apel va solu iona chestiunile privind retragerea apelului, şi în caz de admitere va
înceta procedura în ordine de apel în privin a persoanei care a renun at la apel, şi va examina
apelurile altor participan i la proces.
În cadrul solu ion rii chestiunii privind retragerea apelului instan a de apel este obligat
de a explica apelantului efectele admiterii cererii de retragere a apelului. Or, admiterea de
c tre instan a de apel a cererii de retragere a apelului îl lipseşte pe ultimul de dreptul de a mai
înainta un nou apel împotriva aceleiaşi hot râri.
24. În cazul renun rii reclamantului la ac iune, sau solicit rii încheierii unei tranzac ii,
procedura în ordine de apel nu poate fi încetat . În acest caz instan a de apel caseaz hot rârea
primei instan e şi dispune încetarea procesului dac sunt respectate prevederile art.60 alin.5
CPC.
25. Instan a de apel este obligat s se pronun e asupra tuturor motivelor invocate în
apel, inclusiv şi asupra motivelor care au r mas neexaminate de c tre instan a de fond. În
cazul când apelul nu este motivat ori motiva ia nu cuprinde argumente sau probe noi, instan a
se va pronun a în fond numai în temeiul celor invocate în prima instan .
Instan a de apel nu este legat de motivele apelului privind legalitatea hot rârii primei
instan e, ci este obligat s verifice legalitatea hot rârii în întregul ei.
38
Invocarea incorect a prevederilor legale în cererea de apel de c tre apelant nu
elibereaz instan a de apel de a aplica legea material corect ce guverneaz raportul juridic
litigios, de aceea faptul invoc rii greşite a legii materiale şi procedurale nu poate servi temei
pentru respingerea apelului.
26. Dup ce judec apelul, instan a este în drept s pronun e o solu ie prin care îl
respinge sau îl admite.
În primul caz, instan a de apel, verificând hot rârea judec toreasc şi considerând-o
temeinic şi legal , respinge apelul ca nefondat, adic consider c motivele invocate în apel
sunt comb tute de probele administrate, cercetate, analizate şi apreciate corect de prima
instan .
Admiterea apelului înseamn constatarea caracterului ilegal (incorect) al hot rârii
pronun ate de prima instan şi aceasta duce la casarea ei în întregime sau în parte potrivit
art.385 alin.1, lit. b), c), d), e) CPC.
Temeiurile cas rii hot rârii instan ei de fond de c tre cea de apel sunt specificate în
art.386-388 CPC.
27. În sensul prevederilor art.385 şi 388 CPC se poate concluziona c legea prevede
doar 5 cazuri când instan a de apel, dup casarea hot rârii, urmeaz în mod obligatoriu s
remit cauza la rejudecare:
- pricina a fost examinat de un complet de judecat compus ilegal;
- instan a a solu ionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces;
- în dosar lipseşte procesul-verbal al şedin ei de judecat ;
- în dosar lipseşte procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural;
- pricina a fost examinat cu înc lcarea competen ei generale sau jurisdic ionale.
Totodat în art.385 alin.(2) CPC este reglementat situa ia în care judecata în prim
instan s-a f cut cu înc lcarea competen ei. Instan a de apel, constatând lipsa de competen
a primei instan e, va remite pricina spre rejudecare în instan a competent , pronun ând o
hot râre de declinare a competen ei în favoarea instan ei competente.
Decizia prin care pricina se remite la rejudecare este irevocabil , adic nu se supune
niciunei c i de atac.
Restituind pricina spre rejudecare, instan a de apel este obligat s men ioneze în
decizie actele procedurale care trebuie efectuate în prima instan .
Instan a de apel nu este în drept s releve în indica iile sale care probe inspir încredere
(sunt mai temeinice) sau s stabileasc ce hot râre ar trebui adoptat dup rejudecarea
pricinii.
În caz de imposibilitate obiectiv de a îndeplini indica iile instan ei de apel în cadrul
rejudec rii pricinii, prima instan este obligat de a ar ta în hot rârea sa pricinile ce au servit
ca temei în imposibilitatea îndeplinirii indica iilor.
În situa ia în care în prima instan nu se mai poate constitui un complet de judecat ,
pricina urmeaz a fi trimis altei instan e de acelaşi grad, situat în circumscrip ia instan ei de
apel.
28. În prezen a celorlalte motive specificate în art.388 CPC la solicitarea participan ilor
la proces, instan a de apel este în drept s judece pricina în fond, f r a o restitui în prima
instan .
Astfel, instan a de apel poate casa hot rârea instan ei de fond cu darea unei noi hot râri
dac :
- pricina a fost judecat în absen a unui participant la proces c ruia nu i s-a comunicat
locul, data şi ora şedin ei de judecat ;
39
- la judecarea pricinii au fost înc lcate regulile cu privire la limba în care s-a desf şurat
procesul;
- la emiterea hot rârii a fost înc lcat secretul deliber rii;
- hot rârea nu este semnat de judec tor sau de c tre unul din judec torii din completul
de judecat ori hot rârea este semnat nu de acel judec tor sau de acei judec tori care sunt
men iona i în hot râre.
De asemenea, instan a de apel va casa hot rârea primei instan e cu darea unei noi
hot râri sau va modifica hot rârea în cazurile dac :
- au fost înc lcate sau aplicate eronat normele de drept material;
- concluziile primei instan e, expuse în hot râre, sunt în contradic ie cu circumstan ele
pricinii;
- circumstan ele importante pentru solu ionarea pricinii, pe care instan a le consider
constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente;
- circumstan ele importante pentru solu ionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate
pe deplin.
29. Conform art.387 CPC se consider c normele de drept material sunt înc lcate sau
aplicate eronat în cazul în care:
- nu a fost aplicat legea care trebuia s fie aplicat ;
- s-a aplicat o lege care nu trebuia s fie aplicat ;
- s-a interpretat eronat legea, sau s-a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se explic instan elor c prin neaplicarea legii care trebuia s fie aplicat se în elege o
situa ie când instan a în hot rârea sa nu a f cut trimitere nici la o lege material , limitându-se
numai la normele juridice procesuale, sau a solu ionat litigiul contrar normelor materiale ce
guverneaz raportul juridic litigios.
Neindicarea legii materiale în hot râre, în caz c litigiul este solu ionat corect, nu poate
servi temei de sine st t tor pentru casarea hot rârilor. În acest caz, instan a de apel va
concretiza partea motivat a hot rârii primei instan e.
Prin aplicarea legii care nu trebuia s fie aplicat se în elege situa ia când instan a a dat
o calificare juridic incorect raportului material litigios, aplicând o norm str in acestuia; a
înc lcat regulile ac iunii normelor juridice în timp, spa iu şi asupra persoanelor; a solu ionat
pricina în baza normei de drept interne ce contravine prevederilor tratatului interna ional cu
aplicare direct ; a solu ionat greşit conflictul dintre normele cuprinse în diferite acte
normative interne; a aplicat o uzan ce contravine legii.
[Pct.30 exclus prin Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova
nr.10 din 22.12.2008, celelalte renumerotate]
30. Dispozi ia judec toreasc prin care se solu ioneaz fondul apelului se emite în form
de decizie, iar la solu ionarea problemelor prin care nu se rezolv fondul apelului, dispozi ia
se emite în form de încheiere.
Adoptarea şi pronun area deciziei de c tre instan a de apel se face potrivit prevederilor
art.389 CPC, cu respectarea şi a cerin elor art.390 şi art.241 alin.(2), alin.(5) CPC.
Se atrage aten ia asupra faptului, c potrivit art.6 §1 din Conven ia pentru ap rarea
drepturilor omului şi a libert ilor fundamentale, Protocoalelor 3, 5, 8 şi 22 şi jurispruden ei
Cur ii Europene a Drepturilor Omului instan ele de judecat , inclusiv instan ele de apel, sunt
obligate de a motiva hot rârile sale. În special, decizia trebuie s con in circumstan ele
cauzei, constatate de instan , probele pe care se întemeiaz concluziile ei referitor la
40
admiterea sau respingerea ac iunii, alte chestiuni ce au fost solu ionate în cadrul judec rii
pricinii, legea material şi procedural aplicate în cadrul judec rii pricinii, argumentele
instan ei în caz de respingere a unor probe prezentate de participan i ş.a.
În cazul în care apelul a fost judecat în absen a unor participan i la proces legal cita i,
instan a de apel este obligat a le trimite copia deciziei adoptate în cel mult 7 zile de la
emiterea deciziei motivate. De asemenea, în caz de adoptare a dispozitivului deciziei, instan a
de apel este obligat a întreprinde ac iunile legale pentru comunicarea deciziei integrale.
31. Decizia instan ei de apel, fiind definitiv , poate fi pus în executare imediat dup
adoptarea ei, deşi legiuitorul a prev zut şi posibilitatea contest rii ei cu recurs.
32. Dup adoptarea deciziei, atât timp cât dosarul se afl la instan a de apel, participan ii
la proces au dreptul de a lua cunoştin de materialele dosarului, inclusiv cu procesul-verbal al
şedin ei.
Se aten ioneaz instan ele de apel c dosarele urmeaz , în mod obligatoriu, a fi în
termen redactate şi restituite în instan a de fond.
33. Se abrog hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie nr.28 din 26 decembrie
2000 "Cu privire la examinarea cauzelor civile în ordine de apel".
Chişin u, 3 octombrie 2005

nr.15
41
HOT RÂREA
Cu privire la practica aplic rii

de c tre instan ele judec toreşti a legisla iei
procesuale civile la întocmirea actelor judec toreşti
de dispozi ie în cadrul examin rii pricinilor civile şi
economice în ordine de apel şi de recurs nr.3 din
07.07.2008
Întru asigurarea aplic rii corecte şi uniforme de c tre instan ele judec toreşti de apel şi
de recurs a normelor de procedur civil la întocmirea actelor judec toreşti de dispozi ie,
Plenul Cur ii Supreme de Justi ie, în baza art.2 lit.e), art.16 lit.c) din Legea cu privire la
Curtea Suprem de Justi ie şi art.17 Cod de procedur civil ,
EXPLIC :
1. Hot rârile pronun ate în prim instan de judec torii pot fi atacate cu apel, iar
hot rârile pronun ate în prim instan de cur ile de apel pot fi atacate cu recurs.
Cu recurs pot fi atacate şi hot rârile pentru care legea nu prevede calea apelului, precum
şi deciziile pronun ate de cur ile de apel.
2. Instan a de judecat , judecând apelul sau recursul, dup încheierea dezbaterilor
judiciare şi ascultarea sus inerilor verbale, retr gându-se în camera de deliberare, adopt o
hot râre sub form de decizie sau încheiere.
Deciziile instan ei de recurs devin irevocabile din momentul pronun rii.
3. Decizia instan ei de apel sau de recurs trebuie s fie legal şi întemeiat . Aceasta
con ine patru p r i componente: introductiv , descriptiv , motivare şi dispozitiv.
3.1. Decizia instan ei de apel sau de recurs trebuie s fie pronun at la sfârşitul
procesului, cu parcurgerea tuturor fazelor procesuale legal stabilite.
De regul , deliberarea şi pronun area actelor de dispozi ie ale instan elor de apel şi de
recurs au loc în aceeaşi şedin , cu judecarea pricinilor în aceste c i de atac, dar în prezen a
unor motive justificate, deliberarea şi pronun area pot fi amânate pe un termen de 10 zile, în
conformitate cu art.236 alin.(1) CPC, fapt despre care se informeaz participan ii la proces.
3.2. Decizia instan ei de apel sau de recurs trebuie s fie pe cât e posibil de concis . Ea
poate fi întocmit liber, dar trebuie s corespund tuturor normelor de drept, s fie clar ,
în eleas de p r ile implicate în litigiu şi s r spund în mod sigur şi expres la toate cererile şi
obiec iile formulate de apelant, recurent şi intimat (Principiul nr.6 al Recomand rii nr.R (84)
5 privind principiile de procedur civil menite pentru ameliorarea func ion rii justi iei,
adoptat de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28.02.1984).
Astfel, formul rile din con inutul deciziei trebuie s corespund exigen elor de:
corectitudine, certitudine, concrete e, deplin tate, claritate, consecutivitate, logic , elocven ,
lips de rezerve (necondi ionalitate), sobrietate, oficialitate şi pertinen .
42
4. Partea introductiv a deciziei instan ei de apel sau de recurs cuprinde: locul şi data
adopt rii, denumirea instan ei care a pronun at decizia, completul de judecat , numele sau
denumirea apelantului sau recurentului, calitatea lor procesual , caracterul public sau secret al
şedin ei.
Spre deosebire de partea introductiv a hot rârii pronun ate în prim instan , în partea
introductiv a deciziei instan ei de apel şi de recurs se expune succint hot rârea primei
instan e.
5. Partea descriptiv a deciziei instan ei de apel sau de recurs trebuie s cuprind
expunerea succint a circumstan elor pricinii, stabilite pe parcursul examin rii ei, precum şi
rezumatul solu iei pronun ate de prima instan şi de instan a de apel (în privin a deciziei
instan ei de recurs examinate în conformitate cu sec iunea a ll-a), explica iile participan ilor la
proces, motivele care au determinat insatisfac ia apelantului sau recurentului
5.1. În conformitate cu art.373 alin.(5) CPC, instan a de apel este obligat s se
pronun e asupra tuturor motivelor invocate în apel, îns aceasta nu împiedic instan a de apel
s verifice, în limitele cererii de apel, ale referin elor şi obiec iilor înaintate, legalitatea şi
temeinicia hot rârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstan elor de fapt şi aplicarea
legii în prim instan .
În limitele apelului, instan a de apel verific circumstan ele şi raporturile juridice
stabilite în hot rârea primei instan e, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au
importan pentru solu ionarea pricinii, apreciaz probele din dosar şi cele prezentate
suplimentar în instan a de apel de c tre participan ii la proces.
5.2. În conformitate cu art.442 alin.(1) şi (2) CPC, la judecarea recursului declarat
împotriva deciziei date în apel, instan a verific , pe baza actelor din dosar, în limitele invocate
în recurs, legalitatea hot rârii atacate, f r a administra noi dovezi, fiind obligat s se
pronun e în decizie asupra tuturor motivelor invocate în recurs.
6. Dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6 din Conven ia European pentru
Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale, prezum dreptul la o hot râre şi
decizie motivate.
Astfel, instan ele judec toreşti na ionale sunt obligate s -şi motiveze deciziile iar toate
întreb rile care sunt importante pentru rezultatul procesului necesit un r spuns special în
hot râre.
În cazul în care instan ele de apel şi de recurs se ab in de a da un r spuns special şi
explicit la cele mai importante întreb ri, f r a acorda p r ii care a formulat o întrebare
posibilitatea de a şti dac acest mijloc de ap rare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va
considera o înc lcare a art.6 par.1 din Conven ia European (Hot rârea Cur ii Europene din
09.12.1994 pronun at în cauza Hiro Balani împotriva Spaniei).
6.1. În cazul respingerii apelului sau recursului, instan ele de apel şi de recurs sunt
obligate s indice în decizie motivele respingerii, iar în cazul cas rii integrale sau par iale a
hot rârii primei instan e şi restituirii pricinii spre rejudecare în prim instan , sunt în drept s
se pronun e în decizia adoptat asupra actelor procedurale care urmeaz a fi efectuate în prim
instan la rejudecarea pricinii, îns nu sunt în drept s prejudece în opiniile sale c o anumit
prob ar inspira sau nu încredere, c unele probe ar fi mai temeinice decât altele şi nici s
stabileasc ce hot râre ar urma s fie adoptat dup rejudecarea pricinii.
Deci, în motivarea deciziilor instan elor de apel şi de recurs, conform art.6 din
Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale,
Protocoalelor nr.3, 5, 8 şi 22 ale Conven iei, jurispruden ei Cur ii Europene a Drepturilor
Omului, urmeaz a fi indicate circumstan ele pricinii constatate de instan e, probele pe care se
întemeiaz concluziile acestora, temeiurile de fapt şi de drept care au condus, dup caz, la
admiterea sau respingerea apelului sau recursului, precum şi temeiurile de fapt şi de drept care
au condus la adoptarea uneia din solu iile prev zute de art.385, 417, 427 şi 445 CPC.
43
Dac instan ele de apel şi de recurs, la examinarea apelului sau recursului, vor considera
c hot rârea primei instan e sau a instan ei de apel este legal şi temeinic , în motivarea
deciziei adoptate sunt obligate s -şi expun concluzia cu privire la toate argumentele invocate
de apelant sau recurent şi, referindu-se la legea respectiv , s motiveze din care considerente
instan a a ajuns la concluzia de a recunoaşte apelul sau recursul neîntemeiat. Este inadmisibil
limitarea instan elor de apel şi de recurs doar la reproducerea în decizie a hot rârii apelate sau
recurate ori la constatarea netemeiniciei apelului sau recursului, deoarece în acest caz decizia
apare ca nemotivat .
7. Hot rârea dat în prim instan de judec torii sau de o instan de apel va fi casat
sau, dup caz, modificat , dac se constat inciden a urm toarelor temeiuri:
a) circumstan ele importante pentru solu ionarea pricinii nu au fost constatate şi
elucidate pe deplin;
b) circumstan ele importante pentru solu ionarea pricinii, pe care prima instan Ie-a
considerat constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente;
c) concluziile primei instan e, expuse în hot râre, sunt în contradic ie cu circumstan ele
pricinii;
d) normele de drept material sau normele de drept procedural au fost înc lcate sau
aplicate eronat (art.386, 387, 388 şi 400 CPC).
Instan ele de apel şi de recurs sunt obligate s fac referire nu numai la articolul
men ionat, dar şi la aliniatul şi litera acestuia.
8. În dispozitivul deciziei de apel sau de recurs, se va indica denumirea primei instan e
şi data adopt rii hot rârii în prim instan , numele p r ilor, obiectul litigiului, numele
apelantului, recurentului şi concluzia instan elor de apel şi de recurs în sensul admiterii sau
respingerii apelului sau recursului.
8.1. În conformitate cu art.242 alin.(1), 389, 418 şi 445 alin.(5) CPC, în urma judec rii
apelului sau recursului, instan a este în drept s pronun e dispozitivul deciziei sau al hot rârii,
urmând ca decizia s fie redactat în termen de 15 zile şi, respectiv, de o lun de zile.
9. În cazul adopt rii unei noi hot râri, aceast parte a deciziei este analogic cu
dispozitivul hot rârii primei instan e, unde se indic dac se admite sau nu ac iunea, iar dac
se admite – cum este solu ionat cauza (art.239-248 CPC).
10. Decizia instan ei de apel, în conformitate cu art.254 alin.(1) lit.c) şi 394 CPC,
r mâne definitiv din momentul pronun rii, având autoritate de lucru judecat, fiind
susceptibil de executare silit , îns poate fi atacat cu recurs şi supus revizuirii în modul
stabilit de Codul de procedur civil .
11. Hot rârile (deciziile) instan elor de apel şi de recurs mai pot forma obiectul unei
cereri referitoare la corectarea greşelilor materiale strecurate în con inutul ei, precum şi al
unei cereri referitoare la darea unor explica ii asupra dispozitivului deciziei (art.249, 251
CPC).
Instan ele de apel şi de recurs aplic şi prevederile art.250 CPC, pronun ând hot râri
suplimentare.
12. Din sensul art.376 alin.(1) şi 413 alin.(1) CPC, rezult c prevederile cuprinse în
Capitolul XX Titlul II din CPC, care stabilesc cadrul procedural al încheierii primei instan e,
se aplic inclusiv la emiterea încheierilor judec toreşti de c tre instan ele de apel şi de recurs,
în m sura în care acestea nu contravin prevederilor procedurale specifice examin rii pricinii
în apel şi în recurs.
13. Încheierile pronun ate de instan ele de apel sau de recurs, sub aspectul cuprinsului
acestora, trebuie s corespund exigen elor stabilite de art.270 CPC.
Totodat , în cazul solu ion rii unor probleme simple, instan ele de apel şi de recurs emit
încheierile f r a se retrage în camera de deliberare, acestea fiind consemnate în procesul-
verbal al şedin ei de judecat în cazul instan elor de apel şi în cadrul unor încheieri separate în
44
cazul instan elor de recurs. Constituie încheieri ale instan elor de apel şi de recurs care pot fi
emise f r retragerea în camera de deliberare: cele de dispunere a examin rii pricinii în lipsa
p r ii, a martorului etc.; de stabilire a ordinii cercet rii judec toreşti; de solu ionare a cererilor
şi a demersurilor p r ilor şi participan ilor la proces ce se refer la chestiuni simple, inclusiv
cea de anexare la dosar a unor noi înscrisuri ş.a.
14. Se aten ioneaz asupra faptului c , consemnarea în procesul-verbal al încheierii
instan ei de judecat nu condi ioneaz nesusceptibilitatea atac rii cu recurs, în mod separat, a
încheierii respective. Astfel, indiferent de modul de consemnare a încheierilor instan elor de
apel şi, dup caz, de recurs, acestea sunt supuse recursului separat numai dac legea prevede
expres acest fapt, precum şi în cazul în care încheierea face imposibil examinarea în
continuare a pricinii.
Excep ie de la regul constituie încheierea Cur ii Supreme de Justi ie de restituire a
recursului în ordinea stabilit de Sec iunea I sau de încetare a procesului, care r mân
irevocabile din momentul pronun rii (art.409, 421, 445 alin.(4) CPC).
15. Se va distinge situa ia în care actul judec toresc de dispozi ie nu se supune niciunei
c i de atac de situa ia în care actul respectiv este irevocabil. Sunt irevocabile actele
judec toreşti de dispozi ie care pot fi supuse revizuirii şi nu se supun niciunei c i de atac
actele judec toreşti de dispozi ie care nu pot fi revizuite. Exemple de acte judec toreşti care
nu se supun niciunei c i de atac constituie: decizia instan ei de apel sau de recurs prin care
pricina se trimite la rejudecare şi încheierea de admitere a cererii de revizuire.
16. În subsidiar, la întocmirea actelor judec toreşti în cadrul examin rii pricinilor civile
în ordine de apel şi de recurs se vor lua în considerare unele explica ii tangen iale ale Plenului
CSJ în materia respectiv , ce se con in în hot rârile nr.15 din 03.10.2005 „Cu privire la
examinarea pricinilor civile în ordine de apel" şi nr.3 din 27.03.2006 „Cu privire la practica
aplic rii legisla iei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs".
17. Se abrog hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie nr.13 din 25 aprilie 2000
"Cu privire la practica judiciar ce ine de respectarea normelor de procedur civil la
întocmirea actelor judec toreşti în cadrul judec rii cauzelor în ordine de apel şi recurs".

nr.3
45
HOT RÂREA
Cu privire la practica aplic rii legisla iei

procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs
nr.3 din 27.03.2006
modificat de:
În scopul aplic rii corecte şi unitare a normelor procedurale referitoare la examinarea

pricinilor în cadrul c ii de atac a recursului de c tre instan ele judec toreşti competente,
reieşind din rezultatele generaliz rii practicii judiciare, în baza art.2 lit.e), art.16 lit.c) din
Legea cu privire la Curtea Suprem de Justi ie şi art.17 Cod de procedur civil , Plenul Cur ii
Supreme de Justi ie
EXPLIC :
1. Recursul este calea ordinar de atac exercitat de c tre persoanele îndrept ite
împotriva actelor de dispozi ie ale instan elor judec toreşti, în condi iile legii.
Actele de dispozi ie judec toreşti (hot râri şi încheieri) f r drept de apel sunt recurate
conform Sec iunii 1 a capitolului XXXVIII CPC, iar actele de dispozi ie pronun ate de c tre
instan ele de apel (decizii), conform Sec iunii a 2-a a aceluiaşi capitol.
2. Sunt supuse recursului urm toarele acte de dispozi ie judec toreşti:
a) hot rârile:
- pronun ate în prim instan de cur ile de apel, inclusiv de cea economic , conform
competen ei jurisdic ionale stabilite de art.33 şi 36 CPC;
- pronun ate în prim instan de Curtea Suprem de Justi ie, conform competen ei
jurisdic ionale stabilite de art.34 CPC;
- alte hot râri pentru care legea nu prevede calea apelului (art.397 CPC).
b) deciziile pronun ate de cur ile de apel în calitate de instan de apel (art.429 alin.(1)
CPC);
c) urm toarele categorii de încheieri:
- încheierile pronun ate în prim instan pentru care legea prevede în mod expres
posibilitatea recur rii, indiferent de instan a care le pronun , de fond sau de apel (exemple de
astfel de încheieri: de str mutare a pricinii (art.43 alin.(3) CPC); de respingere a cererii de
admitere în calitate de coparticipant (art.62 alin.(4) CPC); de respingere a examin rii
concomitente a ac iunii intervenientului principal şi a ac iunii ini iale a reclamantului (art.65
alin.(5) CPC); asupra cheltuielilor de judecat (art.99 CPC); de respingere a cererii de
repunere în termen (art.116 alin.(5) CPC); de respingere a cererii de asigurare a probelor
(art.128 alin.(3) CPC); de refuz în primirea cererii de chemare în judecat (art.169 alin.(2)
CPC); de restituire a cererii în temeiul alin.(1) lit.a), b), c) şi g) (art.170 alin.(5) CPC) etc.).
Reieşind din interpretarea inciden a articolului 170 alin.(5) CPC, se deduce
nesusceptibilitatea de recurs a încheierilor de restituire a cererilor de chemare în judecata,
pronun ate în baza art.170 alin.(1) lit.d), e), f), h) şi i) CPC;
46
- încheierile care fac imposibil examinarea pricinii în continuare, chiar dac legea nu
prevede expres posibilitatea atac rii lor, inclusiv încheierile cur ilor de apel prin care nu este
solu ionat fondul. În acest context, nu se supun recursului încheierile de încetare a procesului,
pronun ate în cadrul procedurii de recurs de Curtea Suprem de Justi ie;
- celelalte încheieri nu se supun recursului separat, ci numai odat cu fondul (art.423
CPC).
Nu pot fi atacate cu recurs:
- deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare;
- încheierile prin care a fost admis cererea de revizuire cu remiterea cauzei la
rejudecare;
- hot rârile în a c ror privin subiec ii recursului nu au utilizat calea apelului, în cazul
în care legea prevede aceast cale de atac pentru categoria respectiv de hot râre (art.429
alin.(4) CPC);
- ordonan ele judec toreşti care dispun de un regim juridic special, expres prev zut de
lege.
În unele cazuri, chiar dac actele de dispozi ie nu provin de la o instan judec toreasc ,
legea instituie calea recursului în instan a de judecat . Trebuie de men ionat c aceast cale de
atac nu trebuie perceput ca "recurs" în sensul prev zut de Codul de procedur civil , ci ca
unic posibilitate de concretizare şi reliefare a principiului constitu ional şi comunitar al
accesului liber la justi ie. De exemplu, vor fi înaintate şi examinate potrivit ordinii generale de
examinare a ac iunilor, în cadrul primei instan e: încheierile emise de şeful oficiului de
executare a deciziilor judec toreşti, conform art.33 alin.(3), art.34 alin.(2), art.35 alin.(4) etc.
din Codul de executare nr.443-XV din 24.12.2004, competen a de examinare a contest rii
apar inând judec toriei pe lâng care activeaz Direc ia de executare, reieşind din art.32 CPC;
hot rârile Comisiei de reexaminare a AGEPI, conform Hot rârii Guvernului nr.456 din
26.07.1993 "Cu privire la protec ia propriet ii industriale în RM" (conform pct.44 din
Hot rârea Guvernului nominalizat , raportat la art.33 alin.(1) lit.b) CPC, instan a competent
va fi curtea de apel, ca instan de drept comun).
Reieşind din contextul relevat, se explic c în cazurile respective no iunea de "recurs"
trebuie în eleas drept o cerere primar de adresare în instan a de judecat competent dea
solu iona litigiul, şi nu o cale de atac procedural .
3. Formularea greşit a denumirii cererii de recurs (de exemplu, dac este denumit
"cerere de apel", "de contestare", "peti ie" etc.) nu constituie motiv de restituire a cererii, dac
întruneşte toate celelalte exigen e legale, respectiv cadrul procesual ce rezult din dosar
permite deduc ia susceptibilit ii de recurs a actului judec toresc atacat (art.166 alin.(6) CPC).
4. Persoanele cu drept de sesizare a instan ei de recurs, potrivit art.398 şi art.430 CPC,
sunt :
a) p r ile şi al i participan i la proces.
P r ile în fa a instan ei de recurs poart denumirea de recurent şi intimat, adic persoana
care depune cererea de recurs şi persoana împotriva c reia se depune recursul. Calitatea
procesual din recurs nu este condi ionat de cea pe care au avut-o p r ile la examinarea în
fond sau în apel (reclamat, apelant, pârât etc.).
În sens restrâns, prin al i participan i la proces se în eleg: intervenien ii şi succesorii în
drepturi procesuale, pentru c numai aceştia, cu respectarea exigen elor legale, exercit
recursul în nume propriu. În sens larg, no iunea de participan i la proces include şi
reprezentan ii, procurorul, deoarece aceştia particip în numele altor persoane sau al statului,
în cazurile şi cu condi iile legale stabilite, precum şi alte persoane prev zute la art.7 alin.(2),
73 şi 74 CPC (art.55 CPC);
47
b) martorul, expertul, specialistul, interpretul şi reprezentantul (ultimul, în acest caz, în
interes propriu), care au dreptul de a declara recurs numai în privin a compens rii cheltuielilor
de judecat ce li se cuvin.
În cazul în care ac iunea a fost înaintat de c tre procuror, la cererea persoanei
interesate conform art.71 alin.(2) CPC, la exercitarea c ilor de atac, inclusiv a recursului nu
va fi necesar depunerea de c tre persoana respectiv a unei cereri repetate în acest scop,
procurorul fiind considerat valabil împuternicit pentru exercitarea recursului.
Procura general nu confer reprezentantului dreptul de a depune recurs, în sensul art.81
CPC, fiind necesar stipula ia special şi expres în con inutul procurii de abilitare a
reprezentantului cu dreptul de a depune recurs, în caz contrar, dac nu se înl tur neajunsul în
termenul stabilit, recursul se va restitui recurentului conform art.408 alin.(2) CPC, atunci când
recursul este declarat împotriva hot rârilor şi încheierilor judec toreşti pentru care nu este
prev zut calea apelului, sau se va restitui f r stabilirea unui termen pentru înl turarea
neajunsului conform art.438 alin.(2) CPC, atunci când recursul este declarat împotriva
deciziilor instan ei de apel
5. Este necesar de a se distinge no iunea de participant la proces de cea de persoan care
nu a fost atras în proces, sub aspectul posibilit ii de a deveni subiect al exercit rii recursului.
Persoanele neantrenate la examinarea cauzei în prim instan nu dispun de dreptul de a
exercita recursul, pentru c nu au parcurs gradele de jurisdic ie inferioare. Acest temei reiese
din prevederile art.400 alin.(3) lit.d) CPC şi art.13 din Conven ia European pentru Ap rarea
Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale, fiind susceptibil a fi invocat şi de c tre
participan ii la proces sau din oficiu de c tre instan a de recurs.
Totodat , persoanele neparticipante la proces dispun de dreptul dea solicita revizuirea
hot rârii r mase irevocabile, în conformitate cu art.447 lit.b) CPC.
În cazul în care recursul este depus în aceeaşi pricin , în mod concomitent, atât de
persoanele participante la proces, cât şi de cele neantrenate, instan a de recurs se va pronun a
numai asupra cererilor de recurs ale persoanelor participante, iar cererile persoanelor
neantrenate se vor restitui ca fiind depuse de o persoan ce nu are dreptul s declare recurs, în
cazul exercit rii recursului conform sec iunii 1 (art.409 alin.(1) lit.c) CPC), iar în cadrul
sec iunii 2, recursul se va declara inadmisibil (art.433 lit.c) CPC).
6. Potrivit art.399, 424 şi 431 CPC, conform competen ei func ionale, cererile de recurs
se vor examina de c tre urm toarele instan e:
- cur ile de apel examineaz recursurile declarate împotriva hot rârilor f r drept de apel
şi a încheierilor susceptibile de recurs, ambele categorii pronun ate în prim instan de c tre
judec torii (conform sec iunii 1);
- Colegiul civil şi de contencios administrativ sau, dup caz, Colegiul economic al
Cur ii Supreme de Justi ie examineaz recursurile declarate împotriva hot rârilor şi
încheierilor emise în prim instan de c tre cur ile de apel de drept comun, inclusiv ca
instan e de contencios administrativ, şi, respectiv, Curtea de Apel Economic , încheieri prin
care nu se rezolv fondul cauzei, dar care împiedic solu ionarea cauzei;
- Colegiile l rgite ale CSJ dispun de competen exclusiv la examinarea recursurilor
împotriva deciziilor şi încheierilor instan elor de apel, inclusiv ale Cur ii de Apel Economice,
care se vor examina conform sec iunii a 2-a (deciziile) şi, respectiv, sec iunii 1 (încheierile).
Trebuie de men ionat faptul c instan a ierarhic superioar celei abilitate cu prerogativa
legal de a examina recursul nu este în drept s str mute din oficiu sau s preia pentru
examinare în procedura sa o cerere de recurs (art.45 CPC), principiul imutabilit ii
competen ei jurisdic ionale fiind aplicabil şi pentru competen a func ional (gradual ).
48
7. Procedura de examinare a admisibilit ii recursului este aplicabil numai cererilor de

recurs incidente sec iunii a 2-a a capitolului XXXVIII, recursul înaintat în baza sec iunii 1
nefiind susceptibil de a fi respins prin decizie ca inadmisibil.
Admisibilitatea recursului se va decide de un complet format din 3 judec tori desemna i
de preşedintele colegiului respectiv al Cur ii Supreme de Justi ie (art.431 alin.(2) CPC).
8. Colegiul civil şi de contencios administrativ sau, dup caz, Colegiul economic al
Cur ii Supreme de Justi ie examineaz recursurile dup cum urmeaz :
- recursurile declarate împotriva hot rârilor şi încheierilor emise de cur ile de apel în
prim instan , în complet din trei judec tori (Sec iunea 1);
- recursurile declarate împotriva încheierilor emise în instan ele de apel, susceptibile de
recurs, în complet din trei judec tori (Sec iunea 1);
- recursurile declarate admisibile împotriva deciziilor pronun ate de c tre cur ile de apel,
în complet format din 5 judec tori (Sec iunea a 2-a).
9. La examinarea recursurilor înaintate conform Sec iunii a 2-a, Colegiul l rgit al Cur ii
Supreme de Justi ie se va desesiza în favoarea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie în
urm toarele situa ii, stipulate în art.442 alin.(3) CPC:
a) solu ionarea cauzei poate conduce la o contradic ie fa de o hot râre anterioar a
Cur ii. În acest context no iunea de hot râre trebuie interpretat extensiv, dar nu strict literal -
"hot rârile", dar şi deciziile Cur ii Supreme de Justi ie. De exemplu, poate servi drept temei
pentru reconsiderarea unei solu ii anterioare - pronun area unei hot râri de c tre Curtea
European a Drepturilor Omului, prin care unei situa ii, juridice i-a fost dat o apreciere
juridic diferit fa de cea dat de c tre Curtea Suprem de Justi ie printr-o decizie într-o
situa ie similar ;
b) la solu ionarea recursului se ridic o important problem de drept. Pentru ca recursul
s fie pasibil de examinare în Plen pe acest motiv este necesar ca aceast problem s nu mai
fi fost solu ionat printr-o hot râre anterioar a Cur ii, adic s reprezinte o noutate, şi/ sau
aceast problem trebuie s con in o pondere important în cadrul solu ion rii corecte a
recursului respectiv.
Nu pot fi calificate la acest capitol problemele care, deşi suscit discu ii, nu prezint
importan pentru solu ionarea în esen a recursului;
c) solu ionarea pricinii prezint un interes deosebit pentru practica judiciar şi pentru
evaluarea dreptului. La explicarea acestui aspect trebuie de pornit de la premisa instituit de
art.17 CPC, astfel c vor avea inciden la acest capitol recursurile în cauzele civile care nu se
întâlnesc în mod unitar, dar sunt constituite într-o categorie de litigii datorit frecven ei lor în
arealul dimensional al litigiilor civile. În acelaşi context, este necesar ca litigiul respectiv s fi
fost solu ionat în mod diferit de c tre instan ele judec toreşti, adic practica s fie neunitar .
Totodat , chiar dac litigiul respectiv este unitar, acesta prezint un interes deosebit pentru
practica judiciar şi evaluarea dreptului, dac implic aplicarea unor dispozi ii cu caracter
novator pentru legisla ia rii şi/sau sunt expuse într-un mod neclar în cadrul actului normativ
(ex.: uzucapiunea, introdus prin noul Cod civil).
Referitor la interesul pentru evaluarea dreptului, se cere de men ionat c acest aspect
include mai mult substratul strict juridic al unor norme legale, decât substratul practic, adic
cel al aplic rii normei respective, situa ie care în concret se reflect în t lm cirea în elesului
49
general al unei norme juridice civile în raport cu principiile generale ale dreptului şi sensul
legisla iei civile (art.5 alin.(2) CC).
10. Temeiurile declar rii recursului şi cas rii hot rârii prev zute de art.400 alin.(2) şi
(3) CPC sunt identice atât pentru recursurile împotriva hot rârilor pentru care nu este
prev zut calea apelului, cât şi pentru recursurile împotriva deciziilor instan ei de apel; pentru
recursurile incidente sec iunii 1 fiind aplicabile şi motivele prev zute la art.400 alin.(1) CPC.
Dispozi iile art.400 alin.(2) şi (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs
prev zut la art.400 alin.(1) lit.d) CPC, determinând cazurile concrete în prezen a c rora se
consider c normele de drept material şi procedural au fost înc lcate sau eronat aplicate,
astfel c recursul exercitat conform sec iunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu
şi temeinicia în fapt.
Pentru recursurile înaintate în ordinea prev zut de sec iunea 1 pot fi invocate de c tre
p r i şi al i participan i la proces toate temeiurile prev zute de art.400 CPC, având loc o
devolu iune general (în fapt şi în drept), adic se va verifica atât legalitatea, cât şi temeinicia
hot rârii.
Motivele de recurs trebuie s fie invocate în mod expres de c tre subiec ii recursului,
îns neindicarea temeiurilor legate de înc lcarea sau aplicarea eronat a normelor de drept
procedural prev zute la art.400 alin.(3) CPC nu va atrage restituirea cererii de recurs,
deoarece motivele enun ate pot fi invocate şi din oficiu de c tre instan a de recurs (art.400
alin.(4) CPC).
Simpla nemul umire a p r ilor de solu ia adoptat de instan ele inferioare nu poate
constitui motiv de recurs, dac nu este invocat vreunul din temeiurile de recurs expres
prev zute de lege.
11. Indicarea greşit a motivelor de recurs nu atrage inadmisibilitatea recursului
(exercitat conform sec iunii a 2-a) sau restituirea lui (conform sec iunii 1), dac reieşind din
esen a scriptic se poate deduce un temei de recurs, care se încadreaz în limitele art.400
alin.(1) - (3) CPC pentru sec iunea 1 şi art.400 alin.(2)-(3) pentru sec iunea a 2-a.
De asemenea, neindicarea expres a temeiurilor declar rii recursului nu poate constitui
motiv de inadmisibilitate sau de restituire a cererii de recurs, dac din con inutul acesteia
rezult existen a unuia din temeiurile legale de recurs.
12. Coreclaman ii, copârâ ii şi/sau intervenien ii care particip la proces de partea
recurentului se pot al tura la recurs, dac pozi iile lor coincid în ceea ce priveşte temeiurile
recursului, prin prezentarea unei cereri scrise. Astfel, persoana care se al tur la recurs nu
poate prezenta alte temeiuri în afara celor invocate de c tre subiectul care a depus recursul,
îns dispune de posibilitatea de a le dezvolta, prin ad ugarea altor argumente în justificarea
aceluiaşi temei.
În cazul în care persoana al turat a formulat şi alte temeiuri pe lâng cele invocate de
persoana care a depus recursul, cererea se va considera depus numai în m sura în care nu
dep şeşte temeiurile invocate de subiectul recursului, şi în acest caz pentru cererea de
al turare la recurs nu se pl teşte taxa de stat. În cazul în care temeiurile invocate de persoana
care se al tur nu coincid cu cele invocate de subiectul recursului, persoana al turat este în
drept s depun cerere de recurs dup regulile generale, cu achitarea taxei de stat (art.401
alin.(2) CPC).
Totodat , cererea care se refer la al turare, conform principiului de drept "accesoriul
urmeaz soarta principalului" şi în lipsa unei stipula ii exprese, va fi examinat ca cerere
accesorie cererii de recurs, urmând soarta cererii principale, solu ia în cadrul acestei cereri
fiind similar solu iei pronun ate în cererea de recurs.
13. Pentru declararea recursului sunt aplicabile urm toarele termene, reieşind din
prevederile art.402, 425 şi 434 CPC:
50
- pentru recursurile împotriva hot rârilor pronun ate în prim instan , precum şi
împotriva încheierilor susceptibile de recurs -20 de zile de la data comunic rii hot rârii sau
încheierii motivate, dac legea nu prevede altfel;
- pentru recursurile împotriva deciziilor cur ilor de apel - în cazul în care se pronun
decizia motivat a instan ei de apel, termenul de atac al acesteia este de 2 luni de la
pronun are, iar în cazul în care se pronun dispozitivul acesteia, termenul de atac este de 2
luni de la înştiin area scris a p r ilor despre semnarea deciziei redactate.
Termenul de 2 luni este un termen de dec dere, nefiind susceptibil de a fi restabilit în
baza art.116 CPC.
Termenul de 20 de zile, pentru prima situa ie mai sus enun at (sec iunea 1), poate fi
restabilit numai la cererea persoanelor care prezint probe veridice ce confirm
imposibilitatea de a depune recursul. Din oficiu termenul nu poate fi restabilit.
Oricare ar fi temeiurile invocate de c tre p r i sau participan ii la proces, dac exist
dovada înştiin rii scrise a acestora despre semnarea hot rârii redactate, recursul declarat de
c tre ei dup expirarea termenului de 2 luni se consider inadmisibil, ca fiind depus cu
omiterea termenului prev zut la art.434 CPC.
În situa ia în care recursul a fost depus cu respectarea termenului, dar a fost restituit în
mod greşit, el se va examina ca fiind depus în cadrul termenului legal stabilit.
În scopul asigur rii certitudinii momentului de la care va curge termenul de recurs,
instan ele ale c ror acte de dispozi ie sunt recurabile, în situa ia pronun rii integrale în
şedin de judecat a actelor respective, vor fixa acest fapt în procesul-verbal al şedin ei sub
semn tura p r ilor, iar dac se pronun numai dispozitivul, hot rârea motivat se va înmâna
participan ilor la proces sub semn tur de primire.
În unele cazuri, legea stabileşte termene mai scurte pentru exercitarea recursului (ex:
conform art.13 alin.(5) din Legea contenciosului administrativ, hot rârea instan ei de
contencios administrativ, prin care se solu ioneaz excep ia de ilegalitate, poate fi atacat în
termen de 5 zile; hot rârea judec toreasc privind confirmarea sau infirmarea alegerilor locale
şi validarea mandatelor poate fi atacat cu recurs în termen de 3 zile de la pronun are,
conform art.68 din Codul electoral etc.)
14. În cazul omiterii termenului de declarare a recursului (pentru sec iunea 1), acesta se
va restitui conform art.409 alin.(1) lit.(b) CPC. Dac recurentul solicit repunerea în termen,
aceast chestiune se examineaz conform dispozi iilor art.116 CPC. În cazul în care se
constat c termenul de declarare a recursului a fost omis din motive întemeiate, persoana
interesat se repune în termen, prin încheierea instan ei de recurs, şi recursul se examineaz în
fond. În caz contrar, recursul se restituie recurentului.
Încheierea prin care este respins cererea de repunere în termen şi încheierea de
restituire a recursului, pot fi atacate cu recurs, cu excep ia încheierii Cur ii Supreme de
Justi ie. încheierea de admitere a cererii de repunere în termen nu este susceptibil de recurs.
Totodat , recursul declarat cu omiterea termenului prev zut de art.434 CPC împotriva
deciziilor instan elor de apel (sec iunea a 2-a), dup ce a fost calificat drept admisibil în mod
eronat, poate fi declarat inadmisibil în baza art.433 lit.b) CPC de c tre Colegiul civil şi de
contencios administrativ l rgit al Cur ii Supreme de Justi ie.
15. Recursul exercitat în condi iile sec iunii 1, conform art.403, de regul , suspend
executarea hot rârii, cu excep ia cazurilor prev zute de lege. Aceste cazuri se refer la
situa iile în care hot rârea este "de jure" cu executare imediat (art.256 CPC) sau instan a de
fond a dispus executarea imediat (art.257 CPC).
51
Recursul exercitat în procedura stabilit de sec iunea a 2-a, de regul nu suspend
executarea hot rârii, cu excep ia celora care au ca obiect:
- str mutarea de hotare;
- distrugerea de planta ii şi sem n turi;
- demolarea construc iei şi altor bunuri imobile;
- alte cazuri expres prev zute de lege.
Instan a învestit cu examinarea recursului împotriva deciziilor cur ilor de apel este în
drept, la cererea recurentului, s dispun suspendarea execut rii hot rârii atacate, cu condi ia
depunerii unei cau iuni în modul, m rimea şi cu efectele prev zute de art.435 alin.(3)-(7)
CPC.
În conformitate cu art.75 alin.(3) Cod de executare, executorul judec toresc este în drept
s dispun suspendarea execut rii hot rârii judec toreşti, la prezentarea certificatului privind
depunerea cau iunii, în alte cazuri decât cele stipulate la art.435 alin.(2) CPC.
16. Cererea de recurs (sec iunea 1) se va depune la instan a a c rei hot râre sau
încheiere se atac . Numai în cazul atac rii deciziilor cur ilor de apel (sec iunea a 2-a),
recursurile se depun la Curtea Suprem de Justi ie. În prima situa ie, dup expirarea
termenului de recurs pentru to i participan ii la proces, în termen de 15 zile se expediaz
dosarul împreun cu recursul la instan a competent de a examina recursul (art.406 alin.(2)
CPC).
Se aten ioneaz instan ele judec toreşti, ale c ror acte de dispozi ie se atac cu recurs,
asupra necesit ii respect rii termenului stabilit pentru transmiterea dosarului în instan a de
recurs (Sec iunea 1 -15 zile de la data expir rii termenului de atac, sec iunea a 2-a - imediat ce
s-a primit solicitarea), în scopul asigur rii respect rii termenului rezonabil general de
examinare a pricinii (art.6 din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a
Libert ilor Fundamentale).
Cererea se depune în atâtea exemplare câ i participan i la proces sunt, anexându-se:
originalul chitan ei fiscale, dup caz, dispozi ia de plat trezorerial ; înscrisurile prin care se
confirm achitarea taxei de stat, cu excep ia cazurilor în care subiec ii sunt scuti i, conform
legii, de la achitarea acesteia; împuternicirile legale ale reprezentantului, dac recursul se
exercit prin reprezentant.
17. Cererea de recurs trebuie s fie dactilografiat şi s cuprind , în mod obligatoriu,
elementele stipulate la art.437 alin.(1) şi art.405 alin.(1) CPC.
Lipsa oric ruia dintre elementele cererii sau a documentului care atest împuternicirile
reprezentantului, dac recursul se exercit prin reprezentant, ori a dovezii de plat a taxei de
stat, constituie motiv pentru restituirea cererii de recurs înaintate în conformitate cu sec iunea
2-a, instan a restituind cererea, printr-o adres semnat de preşedintele sau vicepreşedintele
colegiului respectiv, în termen maxim de 5 zile de la depunere (art.438 alin.(2) CPC).
Depunerea cererii se va înregistra la Serviciul Gref al Cur ii Supreme de Justi ie, iar
dup verificarea îndeplinirii condi iilor enun ate şi constatarea îndeplinirii lor, Sec ia Gref
remite recursul cancelariei colegiului respectiv, care va înregistra intentarea procedurii de
recurs. Astfel, momentul sesiz rii instan ei de recurs nu coincide cu momentul intent rii
procedurii.
Spre deosebire de sec iunea a 2-a, în cazul neîndeplinirii condi iilor enun ate în cadrul
sec iunii 1, instan a va dispune prin încheiere s nu se dea curs cererii, acordând recurentului
un termen rezonabil pentru înl turarea neajunsurilor.
Încheierile de a nu se da curs cererii, pronun ate de Curtea Suprem de Justi ie, nu se
supun niciunei c i de atac.
Dac în termenul indicat în încheiere nu au fost înl turate neajunsurile stabilite, instan a
de recurs va restitui cererea recurentului.
52
Depunerea repetat a recursului (în cadrul sec iunii 1), în afara termenului legal stabilit,
este imposibil numai dac cererea a fost restituit pentru urm toarele motive:
- cererea a fost depus cu nerespectarea termenului legal pentru declararea recursului
respectiv, iar recurentul nu a solicitat repunerea în termen;
- recurentul a solicitat restituirea recursului pân la dezbaterea în fond a recursului de
c tre instan a de recurs (art.409 alin.(2) CPC); în celelalte cazuri de restituire este permis
depunerea repetat a cererii de recurs.
În cazul restituirii recursului, conform sec iunii a 2-a, este admis depunerea repetat a
acestuia în toate cazurile de restituire dup înl turarea neajunsurilor, cu respectarea condi iei
neexpir rii termenului de 2 luni (art.438 alin.(3) CPC).
Restituirea ilegal sau re inerea restituirii recursului de c tre instan a de judecat nu va
atrage pierderea termenului de depunere a recursului, cu condi ia c recursul a fost depus,
ini ial, în cadrul termenului stabilit.
18. Legea prevede, ca şi în cazul apelului, posibilitatea retragerii recursului şi renun rii
la recurs, precum şi a tranzac iei încheiate între p r i (art.411, 412, 443 CPC), cereri care se
vor examina conform prevederilor art.374 şi, respectiv, art.375 CPC, cu deosebirea ce const
în faptul c retragerea recursului, renun area la ac iune sau tranzac ia de împ care nu poate fi
exercitat şi în mod oral, în instan a de recurs fiind necesar întotdeauna o cerere scris ,
depus de c tre recurent sau mandatarul special. Cu toate c art.443 nu prevede în mod expres
forma scris pentru retragerea recursului în sec iunea a 2-a, aceast form se extinde şi asupra
acestui caz, reieşind din interpretarea extensiv-sistematic a acestui articol. În caz de retragere
a recursului, procedura înceteaz prin încheiere.
19. Spre deosebire de procedura premerg toare examin rii cererii de recurs aferent
sec iunii 1, în care nu exist procedura examin rii admisibilit ii recursului, la aceast etap în
sec iunea a 2-a recursul se va examina sub aspectul admisibilit ii acestuia, f r citarea
p r ilor, conform art.440 alin.(1) CPC.
Judec torul raportor va verifica, în cel mult 3 luni, încadrarea în temeiurile legale a
motivelor invocate şi va face un raport verbal în fa a completului de judecat asupra
admisibilit ii recursului. Dac se constat prezen a vreunui temei din cele prev zute de
art.433 CPC, completul de judecat instituit conform art.439 alin.(2) CPC va dispune
admisibilitatea recursului, în caz contrar recursul se va respinge ca inadmisibil printr-o decizie
motivat irevocabil .
20. În cadrul examin rii pricinii în recurs, sec iunea 1, instan a va verifica în limitele
cerin elor înaintate şi ale motivelor invocate, în baza materialelor din dosar şi a noilor
înscrisuri prezentate de c tre p r i, legalitatea şi temeinicia hot rârii primei instan e, recursul
având efect devolutiv şi în ceea ce priveşte persoanele care nu au declarat recurs (art.410
alin.(2) CPC).
Înscrisuri noi, în sensul art.410 alin.(1) CPC, se vor considera atât cele existente la
dosar, dar care nu au fost cercetate şi apreciate de c tre prima instan , cât şi înscrisurile
ap rute dup pronun area hot rârii. Noile probe se vor administra cu respectarea principiului
contradictorialit ii şi al egalit ii p r ilor în proces şi se vor aprecia conform art.130 CPC.
La examinarea recursului conform sec iunii a 2-a, depunerea de înscrisuri noi nu este
admis .
21. Examinarea pricinii în recurs se va desf şura conform dispozi iilor procedurale
aplicabile judec rii apelului, în m sura în care aceste dispozi ii nu contravin capitolului ce
reglementeaz calea de atac a recursului.
53
În instan a de recurs, nici p r ile, dar nici instan a din oficiu, nu dispun de posibilitatea
de a efectua urm toarele acte procedurale:
- de a schimba calitatea p r ilor în proces;
- de a modifica temeiul sau obiectul ac iunii;
- de a înainta preten ii noi.
Dac necesitatea schimb rii calit ii p r ilor rezult din dezbateri, instan a de recurs va
decide admiterea recursului şi/sau pentru alte motive decât cele invocate de c tre recurent, cu
trimiterea la rejudecare a cauzei în instan a de fond.
Schimbarea temeiului, obiectului ac iunii sau înaintarea unor preten ii noi în instan a de
recurs sunt inadmisibile, deoarece se excede cadrul procedural stabilit, formând obiectul
juridic al unei alte ac iuni. Respingerea ca inadmisibile a acestor cereri de recurs nu constituie
autoritate de lucru judecat în privin a solu iei de fond în cadrul noului litigiu prezumat,
recurentul dispunând de dreptul de a înainta o nou ac iune cu schimbarea temeiului,
obiectului ac iunii fa de cele din ac iunea anterioar sau având ca obiect preten iile noi
inadmisibile de recurs.
22. P r ile, al i participan i la proces sau reprezentan ii acestora vor fi citate pentru
termenul stabilit al şedin ei de judecat , în modul stabilit de capitolul VIII CPC.
Neprezentarea acestora în şedin a de judecat nu constituie un impediment pentru examinarea
recursului, dac instan a de recurs constat c procedura de citare a fost legal îndeplinit
(art.414 alin.(1) CPC).
Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunz toare a procedurii de citare (ex: lipsa în
dosar a cotorului cu semn tura persoanei citate), precum şi neîndeplinirea sau îndeplinirea
necorespunz toare a procedurii de comunicare a actelor procedurale (cererea de recurs şi noile
înscrisuri) suscit amânarea examin rii recursului.
23. Examinarea cauzei în recurs poate fi amânat , la cererea p r ilor şi a altor
participan i la proces, pe motivele prev zute la art.208 CPC, numai în m sura în care aceste
motive se reg sesc în specificul procedurii de recurs. Imposibilitatea de a se prezenta în
şedin se va aprecia ca motiv numai dac este real şi justificat (ex.: caz de boal ).
Amânarea examin rii pe motivul neprezent rii reprezentantului p r ii se poate efectua numai
o singur dat . Este inadmisibil motivul necesit ii prezent rii de noi înscrisuri în cadrul
examin rii recursului în sec iunea a 2-a.
Concomitent, în cazul neprezent rii în şedin a de judecat a participantului la proces
care nu a fost citat legal, instan a de recurs dispune de dreptul de a amina din oficiu şedin a de
judecat .
Amânarea judec rii recursului se va dispune printr-o încheiere, nesusceptibil de recurs,
cu indicarea motivelor amân rii.
24. Potrivit art.415 CPC, dup deschiderea şedin ei de judecat , instan a de recurs va
solu iona, în modul prev zut de art.380 CPC, cererile şi demersurile participan ilor la proces,
pronun ându-se asupra lor numai dup punerea acestora în discu ie, cu respectarea
principiului contradictorialit ii şi al egalit ii p r ilor în proces. Tuturor participan ilor la
proces prezen i în şedin trebuie s li se ofere posibilitatea de a-şi exprima opinia fa de
cererea sau demersul respectiv, în ordinea stabilit de art.416 alin.(1) CPC.
25. Participan ii la proces vor putea solicita prezentarea unor noi înscrisuri, a c ror
reclamare a fost respins de c tre prima instan - principiu valabil numai pentru sec iunea 1.
Noile înscrisuri administrate se vor corobora cu întregul material probator existent la dosar.
În particular, nu constituie înscrisuri şi sunt inadmisibile la examinarea recursului:
- declara iile scrise ale martorilor, indiferent de faptul c sunt autentificate notarial;
- încheierea de asigurare a unei probe, cuprinzând m rturia unei persoane, opinia unui
expert sau specialist, o anumit stare de lucruri, recunoaşterea unui fapt sau a unui drept;
- descifrarea scris a unei convorbiri telefonice;
54
- concluziile expertului.
26. Se atrage aten ia instan elor judec toreşti asupra faptului declar rii
neconstitu ionalit ii dispozi iilor cuprinse în art.416 alin.(3) şi art.444 alin.(3) CPC; devenite
nule, conform art.140 alin.(1) din Constitu ia R.M., la momentul adopt rii Hot rârii Cur ii
Constitu ionale nr.2 din 19.02.2004. Astfel, prevederile men ionate, referitor la necesitatea
particip rii la judecarea recursului prin intermediul avocatului sau ai altui reprezentant
licen iat în drept, limitarea pledoariei la 30 de minute, precum şi posibilitatea arbitrar a
preşedintelui şedin ei de a limita pledoaria - au devenit nule.
Prin Legea nr.303-XV din 23.09.2004 a fost adoptat un nou con inut al art.444 alin.(3),
ce ofer posibilitate preşedintelui şedin ei de judecat de a aten iona participan ii la proces în
cazul în care aceştia, în cadrul lu rilor de cuvânt, se abat de la expunerea problemelor de drept
sau dac argumentele expuse nu au leg tur cu temeiurile invocate în cererea de recurs. În alte
cazuri explica iile participan ilor la proces nu pot fi limitate.
27. Se explic c cererea de recurs poate fi declarat nu numai în privin a actului de
dispozi ie judec toresc în întregime, dar şi în privin a oric rei p r i a actului judec toresc de
dispozi ie, în mod separat, indiferent de faptul dac aceasta va influen a în consecin solu ia.
De asemenea, se supune recursului hot rârea suplimentar a judec toriei sau decizia
suplimentar a instan ei de apel, pronun ate în ordinea stabilit de art.250 CPC.
28. În scopul preciz rii sensului temeiurilor de casare şi a inciden ei acestora, se explic
în elesul lor, dup cum urmeaz :
a) nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstan ele care au importan pentru
solu ionarea pricinii în fond (art.400 alin.(1) lit.a) CPC).
În acest caz este vizat nerespectarea de c tre instan a de fond a obliga iei prev zute la
art.118 alin.(3) CPC, care const în determinarea definitiv a elementelor de fapt pentru
solu ionarea just a pricinii, pornind de la preten iile şi obiec iile p r ilor şi ale altor
participan i la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural aplicabile în
cauz (ex.: nu s-a constatat prezen a prejudiciului în sum de 2000 lei, pentru care legea
prevede necesitatea existen ei unui înscris);
b) nu au fost dovedite circumstan ele considerate de c tre prima instan ca fiind
stabilite (art.400 alin.(1) lit.b) CPC).
Temeiul respectiv de casare este prezent în cazurile în care instan a inferioar a
considerat greşit c p r ile sunt degrevate de sarcina probei reieşind din aprecierea greşit a
faptului existen ei vreunei situa ii din cele prev zute la art.123 CPC, sau, f r a exista vreunul
din temeiurile degrev rii de proba iune, a considerat elementele faptice ca fiind probate, cu
toate c elementele probatorii lipsesc sau acestea exist , dar nu corespund exigen elor
prev zute de lege conform art.122 alin.(1) CPC (ex.: instan a a considerat ca fiind dovedit
dreptul de proprietate asupra autoturismului, reieşind din existen a unei procuri care
mandateaz pe pretinsul proprietar de a vinde autoturismul, fapt ce contravine
Regulamentului cu privire la registrul de stat al transporturilor, aprobat prin Hot rârea
Guvernului nr.1047/08.11.1999 (pct.44), care prevede ca mijloc de proba iune unic al
dreptului de proprietate asupra autoturismului înmatriculat - certificatul de înmatriculare);
c) concluziile primei instan e, expuse în hot râre, sunt în contradic ie cu circumstan ele
pricinii (art.400 alin.(1) lit.c) CPC).
Se are în vedere situa ia în care instan a inferioar a constatat toate circumstan ele
pricinii şi din acestea rezult o anumit solu ie, îns instan a, în mod greşit, a pronun at o alt
solu ie ce nu corespunde celei adecvate, rezultante din circumstan ele respective. Sub acest
aspect, sunt relevante dispozi iile art.241 alin.(5) CPC, conform c rora, printre alte elemente,
partea motivat a hot rârii cuprinde circumstan ele pricinii şi probele pe care se întemeiaz
concluziile instan ei referitor la aceste circumstan e, iar pe de alt parte în alin.(6) al aceluiaşi
articol se relateaz despre concluzia instan ei referitor la admiterea sau respingerea ac iunii.
55
Reieşind din sensul acestor enun uri, se constat caracterul extensiv al no iunii de "concluzii".
De fapt, no iunea de "concluzii" de la art.400 alin.(1) lit.c) CPC cuprinde ambele în elesuri
relevate mai sus, deoarece, în final, solu ia sau concluzia pronun at în dispozitiv depinde de
concluziile asupra circumstan elor din partea motivat ;
d) instan a nu a aplicat legea care trebuia s fie aplicat (art.400 alin.(2) lit.a) CPC).
Acesta constituie un motiv de casare incident în cazul în care actul normativ aplicabil în
litigiul dedus judec ii nu şi-a g sit aplicarea în cadrul hot rârii, f r ca instan a s aplice o
alt lege în locul celei incidente. În cazul în care solu ia este corect în fond, cu toate c
instan a nu a aplicat legea care trebuia s fie aplicat , hot rârea va fi men inut de instan a de
recurs, cu relevarea normei juridice aplicabile;
e) a aplicat o lege care nu trebuia s fie aplicat (art.400 alin.(2) lit.b) CPC).
Se reflect în situa ia în care instan a aplic o norm juridic care este str in de situa ia
de fapt existent în cazul dedus judec ii. În acelaşi motiv se încadreaz cazul în care
hot rârea şi-a pierdut fundamentul juridic, aspect care este în strâns leg tur cu principiul
aplic rii legii civile în timp (principiul neretroactivit ii) (de ex.: situa ia juridic s-a n scut
sub imperiul Codului civil vechi, iar instan a a aplicat Codul civil nou);
f) a interpretat eronat legea (art.400 alin.(2) lit.c) CPC). Acest temei devine incident în
cazul în care normei juridice aplicabile i s-a atribuit un mai mare grad de abstrac ie sau
aceasta suscit îndoieli la aplicare, iar instan a, aplicând norma respectiv , a extins norma
juridic dincolo de ipotezele la care se aplic sau invers - a exclus ipoteza concret din aria de
ipoteze pe care le acoper norma juridic respectiv ;
g) a aplicat eronat analogia legii sau analogia dreptului (art.400 alin.(2) lit.d) CPC).
La acest temei pot ap rea urm toarele situa ii:
- exist o reglementare expres a raportului juridic litigios, îns instan a greşit a aplicat
analogia;
- prevederea legal , la care s-a raportat instan a, alc tuind-o prin analogie, la o ipotez
ce nu intra în aria de ipoteze acoperite de norma respectiv , este imposibil de aplicat în cazul
concret dedus judec ii, fiindc nu exist similitudini între cele dou categorii de raporturi
prin esen a lor (art.5 alin.(1) CC);
- instan a a aplicat analogia, fapt prin care s-au limitat anumite drepturi civile sau s-a
stabilit r spunderea civil , contrar art.5 alin.(3) CC, caz în care analogia este eronat aplicat .
Prin aplicare a analogiei dreptului se în elege situa ia când legea nu prevede expres
reglementarea raportului juridic respectiv, dar nici aplicarea analogiei legii nu este posibil ,
caz în care litigiul se va solu iona conform principiilor generale şi sensului legisla iei civile
(art.5 alin.(2) CC). Aplicarea este eronat , dac principiile şi sensul legisla iei sunt aplicate
neadecvat la ipoteza concret dedus judec ii;
h) pricina a fost judecat de un judec tor care nu era în drept s participe la examinarea
ei (art.400 alin.(3) lit.a) CPC).
Este suficient ca un singur judec tor din cadrul completului s nu fi avut dreptul la
participare pentru ca temeiul respectiv s fie aplicabil.
Temeiul este incident inclusiv atunci când:
- judec torul a participat repetat la judecarea aceleiaşi pricini, în instan a de fond sau
apel;
- instan a care a solu ionat cererea de recuzare a respins-o în mod neîntemeiat, caz în
care se va casa, în recurs, încheierea respectiv , recurat odat cu fondul (art.53 alin.(5) CPC);
i) pricina a fost judecat în absenta unui participant la proces, c ruia nu i s-a comunicat
locul, data si ora şedin ei de judecat (art.400 alin.(3) lit.b) CPC) - motiv aplicabil în cazul în
care instan a inferioar nu a respectat dispozi iile art.102-105 CPC, şi ca rezultat participantul
la proces a fost privat de dreptul particip rii la proces, înc lcându-se principiile
contradictorialit ii, al dreptului la ap rare şi al unui proces echitabil.
56
Dac cita ia a fost expediat numai reprezentantului participantului la proces, f r a fi
expediat şi participantului, motivul invocat în casare, precum c acesta nu a fost citat
personal, va constitui temei al cas rii;
i) la judecarea pricinii au fost înc lcate regulile cu privire la limba procesului (art.400
alin.(3) lit.c) CPC), care cuprinde urm toarele ipoteze:
- procesul s-a desf şurat într-o alt limb decât cea de stat, aceasta nefiind acceptabil
pentru majoritatea participan ilor;
- persoanei interesate, care nu posed sau nu vorbeşte limba de stat, nu i s-a asigurat
prezen a interpretului pentru exprimarea în judecat ;
- procesul s-a desf şurat într-o alt limb , iar instan a nu a emis hot rârea şi în limba de
stat.
Dac majoritatea participan ilor la proces cunosc o alt limb decât cea de stat (ex.:
rusa) şi procesul se desf şoar în limba respectiv , acest fapt nu va constitui motiv de casare.
La aprecierea temeiului de casare respectiv, se vor lua în considerare explica iile pct.2 şi
10 din Hot rârea Plenului nr.12 din 09.04.1999 "Cu privire la respectarea legisla iei despre
utilizarea limbii în procedura judiciar ";
k) instan a a solu ionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces
(art.400 alin.(3) lit.d) CPC) - este cazul în care prin actul de dispozi ie al instan ei (hot râre) a
fost atins esen a dreptului cel pu in a unei persoane, instan a neîndeplinind una dintre
sarcinile preg tirii pricinii pentru dezbateri (art.185 alin.(2) lit.c) CPC) în raport cu persoana
respectiv ;
l) hot rârea nu este semnat de judec tor sau este semnat de judec torul nemen ionat în
hot râre cu excep ia cazurilor prev zute la art.242 alin.(2) CPC (art.400 alin.(3) lit.e) CPC).
Temeiul respectiv comport urm toarele situa ii:
- semn tura judec torului, în general, lipseşte de pe hot râre, contrar dispozi iilor
art.238 alin.(4) CPC;
- exist o semn tur pe hot râre, dar aceasta nu apar ine judec torului care a participat
la deliberarea hot rârii (judec torul men ionat în partea introductiv a hot rârii), cu excep ia
situa iei în care judec torul a fost în imposibilitate de a semna hot rârea, caz în care se va
proceda conform prevederilor art.242 alin.(2) CPC, iar acest fapt nu va constitui motiv de
recurs;
m) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedin ei de judecat (art.400 alin.(3) lit.f) CPC).
Se refer la lipsa procesului-verbal al şedin ei în care s-a pronun at hot rârea;
n) hot rârea a fost pronun at cu înc lcarea competen ei generale sau jurisdic ionale.
Temeiul enun at are inciden în situa ia înc lc rii normelor procesuale cu privire la
competen , stabilite la capitolele III şi IV din Titlul I
Temeiurile prev zute la art.400 alin.(3) CPC se iau în considerare întotdeauna şi din
oficiu de c tre instan a de recurs, astfel c la examinarea recursului se va verifica dac nu este
prezent vreunul din temeiurile procedurale de casare, pe cale incidental , indiferent c nu au
fost indicate de recuren i.
29. Dup examinarea recursului, instan a poate pronun a una dintre solu iile prev zute
la art.417 şi art.427 şi, respectiv, la art.445 alin.(1) CPC, solu ii ce devin irevocabile de la
momentul pronun rii lor.
De regul , deliberarea şi pronun area actelor de dispozi ie ale instan ei de recurs au loc
în aceeaşi şedin cu judecarea recursului, dar în prezen a unor motive întemeiate (ex.:
complexitatea cauzei), deliberarea şi pronun area pot fi amânate pe un termen de 10 zile,
conform art.236 alin.(1) CPC.
57
Instan a de recurs este în drept s pronun e dispozitivul deciziei sau al hot rârii, urmând
ca redactarea s se efectueze în termen de o lun pentru recursurile înaintate în baza sec iunii
a 2-a (art.445 alin.(5) CPC) şi de 15 zile pentru recursurile înaintate în baza sec iunii 1
(similar art.242 alin.(1) CPC)
30. Dac instan a de recurs ajunge la concluzia c cel pu in unul dintre temeiurile
invocate este întemeiat sau constat , din oficiu, prezen a vreunui motiv procedural de casare,
va decide admiterea recursului cu casarea total sau par ial a hot rârii(lor) instan ei(lor)
inferioare:
- total , dac se refer la toate aspectele de fapt şi de drept, care au format obiectul
examin rii în instan a de fond, şi are devolutivitate asupra tuturor p r ilor;
- par ial , dac motivele cas rii vizeaz doar unele aspecte de fapt şi/sau de drept ale
pricinii sau numai pe una/unele dintre p r i.
Distinc ia dintre casarea total şi par ial prezint interes pentru determinarea limitelor
rejudec rii dup casare.
31. Instan a care a admis recursul dispune de urm toarele împuterniciri, inclusiv în
privin a instan ei la care se va trimite pricina pentru rejudecare, dup casare:
- casarea cu rejudecare şi pronun are a unei noi hot râri va opera atunci, când eroarea
poate fi corectat de c tre instan a de recurs, nefiind necesar verificarea suplimentar a
dovezilor, circumstan elor, şi nefiind necesar de a se re ine şi constata alte circumstan e,
circumstan ele pricinii fiind corect constatate de instan ele inferioare, eroarea constând, de
regul , în aplicarea eronat a normelor de drept material;
- casarea cu trimitere la rejudecare va opera în cazurile în care eroarea nu poate fi
remediat de c tre instan a de recurs, de regul , fiind aplicabil în situa ia utiliz rii eronate a
normelor procedurale, în caz contrar fiind pasibil eludarea cel pu in a unui grad de jurisdic ie
pentru verificarea şi elucidarea unor circumstan e sau pentru anumite persoane, ceea ce ar
contraveni principiilor echit ii, contradictorialit ii şi dreptului la ap rare.
Se relev unele ipoteze practice sub aspectul enun at mai sus:
- când instan a inferioar a solu ionat pricina f r cercetarea fondului, dup casare
pricina se va trimite la rejudecare în instan a de fond din considerentul parcurgerii tuturor
gradelor de judecare aferente pricinii respective;
- dac instan a de fond a solu ionat pricina în baza altui temei juridic decât cel invocat
de parte, f r a-l pune în discu ia p r ilor (în dezbateri), aceast situa ie este echivalent cu
nerezolvarea fondului, impunându-se casarea cu trimitere la rejudecare, deoarece, deşi în
instan a de fond s-au administrat probe, aceasta nu s-a f cut în temeiul invocat de parte, prin
urmare, cererea ei nu a fost solu ionat în fond;
- dac hot rârea este casat pentru nerespectarea normelor privind competen a, pricina
se va trimite la instan a competent sau se va re ine pentru rejudecare în cazul în care se
constat propria competen ;
- în cazul în care solu ia din dispozitivul hot rârii este în contradic ie cu faptele corect
stabilite în motivarea hot rârii, în sensul c din probele administrate rezult o anumit solu ie,
la care se face referire în motivare, îns în dispozitiv instan a s-a oprit la solu ia contrar ,
hot rârea se va casa cu rejudecarea şi pronun area unei noi hot râri (ex.: din partea motivat
rezult c preten ia este întemeiat , dar în dispozitiv ac iunea este respins ca neîntemeiat ).
32. În caz de casare a actului de dispozi ie contestat cu recurs, instan a de recurs se va
pronun a în partea motivat a deciziei asupra înc lc rilor comise de instan ele inferioare şi
asupra actelor procedurale care sunt necesare de a fi efectuate la rejudecare, f r a dispune de
dreptul de a da indica ii acestor instan e. Totodat , instan a de recurs nu va putea insera în
decizie anumite sugestii cu privire la:
- eventuala solu ie necesar a fi pronun at ;
- aprecierea veridicit ii probelor administrate;
58
- prevalarea unor probe asupra altora;
- alte aspecte ce ar afecta intima convingere a instan ei la rejudecare (art.419 CPC).
nr.10 din 22.12.2008]
33. Conform art.271 CC, termenul de prescrip ie extinctiv se aplic numai la cererea
persoanei în favoarea c reia a curs prescrip ia, în recurs, prescrip ia poate fi opus de c tre
persoana îndrept it numai în cazul în care instan a se pronun asupra fondului.
În cazul în care instan a de fond şi de apel nu s-au pronun at asupra termenului de
prescrip ie, invocat în condi iile legii, instan a de recurs va casa hot rârea cu trimitere la
rejudecare în instan a de fond (prima instan ).
34. Instan a de recurs nu poate înr ut i situa ia p r ii în propria cale de atac, de
exemplu, s acorde reclamantului o sum mai mare prin pronun area unei noi hot râri, chiar
dac pârâtul care a f cut recurs nu s-a opus la discutarea preten iilor majorate, cu excep ia
situa iilor când recurentul îşi exprim acordul de voin în acest sens şi când hot rârea este
atacat şi de al i participan i la proces (art.410 alin.(3) CPC).
Nu constituie înr ut ire a situa iei în propriul recurs cazul în care hot rârea recurat
este casat în baza temeiurilor prev zute la art.400 alin.(3) CPC, luate în considerare din
oficiu de c tre instan a de recurs conform art.400 alin.(4) CPC, chiar dac ulterior, în urma
rejudec rii cauzei, se înr ut eşte situa ia recurentului.
35. Dup pronun area deciziei prin care se solu ioneaz cererea de recurs, instan a de
recurs nu este în drept s o anuleze sau s o modifice. Totodat , instan a de recurs dispune de
posibilitatea corect rii greşelilor, explic rii hot rârii şi emiterii unei decizii suplimentare,
dispozi iile art.249, 250 şi 251 fiind aplicabile în m sura în care situa iile, ce constituie temei
de înaintare a cererilor respective (de pronun are a deciziilor suplimentare, de explicare a
hot rârii şi de corectare a greşelilor), sunt compatibile cu dispozi iile legale referitoare la
recurs. În cazul admiterii acestor cereri, instan a de recurs va pronun a o decizie suplimentar
sau o încheiere de corectare ori de explicare a deciziei, iar în cazul respingerii acestor cereri,
în toate cele trei cazuri se va pronun a o încheiere.
36. La depunerea cererii de recurs, se va anexa dovada achit rii taxei de stat aferente
(chitan a sau dispozi ia de plat , în original), conform art.404 alin.(2) CPC şi art.2 alin.(1) din
Legea taxei de stat, cu excep ia cazurilor în care legea prevede scutirea de la plata taxei de
stat. Reieşind din prevederile art.3 alin.(1) lit.k) din Legea sus-men ionat , cuantumul taxei de
stat constituie 50% din taxa ce urmeaz a fi pl tit la depunerea cererii de chemare în judecat
sau altei cereri (plângeri), iar în cazul în care litigiul dedus judec ii are caracter patrimonial,
cuantumul va constitui 50% din taxa calculat raportat la suma contestat , astfel c , în cazul
în care una dintre p r ile litigante contest în cadrul cererii de recurs numai o parte a sumei
sau a obiectivului material al litigiului, taxa achitat se va calcula în felul urm tor: 50% din
3% rezult 1,5% din taxa calculat raportat la suma contestat .
Conform art.437 alin.(2) CPC, prevederile referitoare la scutirea, amânarea şi eşalonarea
pl ii taxei de stat, prev zute de art.85 alin.(4) şi art.86, nu au inciden la depunerea cererii de
recurs, iar scutirile de la art.85 alin.(1) CPC au inciden numai în cazurile în care se stabileşte
expres scutirea şi pentru contestarea hot rârilor.
Dac reclamantul este scutit de c tre judec tor numai la depunerea cererii de chemare în
judecat , în recurs acesta va achita 50% din cuantumul pe care acesta l-ar fi achitat dac nu ar
fi fost scutit.
Dac cuantumul taxei este diferit în raport de subiec ii impunerii (ex.: persoana fizic şi
persoana juridic , conform art.3 alin.(1) lit.a) din Legea taxei de stat, achit nu mai pu in de
150 lei şi, respectiv, de 15 salarii minime egale cu 270 lei), ac iunea fiind înaintat de c tre un
subiect, dar contestat în recurs de c tre alt subiect, taxa se va încasa raportat la cuantumul
59
pe care l-ar fi datorat subiectul care a înaintat ac iunea în prim instan (raportat la exemplul
de mai sus şi presupunând c ac iunea a fost înaintat de c tre persoana fizic , persoana
juridic la depunerea recursului va achita 50% din suma de 150 lei, dar nu din suma de 270
lei).
Se explic c , în situa ia în care prin recurs se contest numai suma taxei de stat,
încasate prin hot rârea primei instan e sau decizia instan ei de apel, taxa de stat nu se pl teşte.
Cererile de recurs împotriva încheierilor sunt scutite de taxa de stat conform art.85
alin.(1) lit.m) CPC.
[Pct.37 exclus prin Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova
nr.10 din 22.12.2008, art.38 devine art.37]
37. Se abrog Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie nr.29 din 26.12.2000 "Cu
privire la practica de examinare a cauzelor civile în ordine de recurs".
mun.Chişin u, 27 martie 2006

nr.3
60
HOT RÂREA
REPUBLICII MOLDOVA
Cu privire la examinarea cauzelor privind accesul la

informa iile oficiale nr.1 din 02.04.2007
modificat de:
Accesul la informa iile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi

informat, o modalitate de control asupra activit ii autorit ilor/institu iilor publice, gestion rii
banilor publici, de stimulare a form rii opiniilor şi particip rii active a popula iei la procesul
de luare a deciziilor în spirit democratic.
Noile realit i juridice au oferit dezideratului liberului acces la informa ie protec ie
constitu ional şi conven ional .
Noile realit i existen iale impun o conştientizare a importan ei imperioase, în
particular, a accesului cet enilor la informa ia de mediu, cu dreptul de a participa la procesul
adopt rii deciziilor în domeniul respectiv, precum si cel de a ac iona in judecat în vederea
ap r rii acestor drepturi în cazul în care acestea sunt lezate.
Perfec ionarea facilit rii accesului la informa ia ecologic şi, participarea publicului la
procesul adopt rii deciziilor asigur o mai bun calitate a acestor decizii şi a procesului
realiz rii lor, contribuind la îmbun t irea inform rii publicului privind problemele ecologice,
acord publicului posibilitatea de a-şi exprima îngrijorarea şi permite organelor statale s in
cont, în modul cuvenit, de aceste interese.
Generalizarea practicii aplic rii de c tre instan ele judec toreşti a dispozi iilor legale,
care au ca obiect reglementarea rela iilor privind accesul la informa iile oficiale, a demonstrat
c instan ele judec toreşti aplic corect legisla ia, în majoritatea cazurilor, la solu ionarea
acestor categorii de cauze.
Concomitent, au fost depistate anumite erori în aplicarea şi interpretarea actelor
normative incidente, în special: confundarea dreptului de acces la informa iile oficiale cu
dreptul de acces la alte categorii de informa ii, drept, rezultat din acte normative sau contracte,
calificarea incorect a subiectelor Legii privind accesul la informa ii, delimitarea informa iei
oficiale cu accesibilitate limitat de informa ia pasibil furniz rii, constatarea înc lc rii
prevederilor legii enun ate, în particular, datorit dep şirii termenului de furnizare a
informa iei sau furniz rii informa iei neadecvate, solu ionarea litigiilor legate de acreditarea
mijloacelor de informare în mas etc.
În scopul elimin rii deficien elor din practica examin rii cauzelor privind accesul la
informa iile oficiale şi în baza lit.e) art.2, lit.c), art.16 din Legea nr.789-XIII din 26.03.1996
cu privire la Curtea Suprem de Justi ie şi a art.17 CPC, Plenul Cur ii Supreme de Justi ie a
Republicii Moldova
[Preambulul modificat prin Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii
61
EXPLIC :
1. Se aten ioneaz instan ele judec toreşti asupra necesit ii de aplicare corect şi
unitar a dispozi iilor Legii privind accesul la informa ie nr.982-XIV din 11.05.2000,
denumit în continuare "Legea", prin prisma Conven iei Europene pentru Ap rarea
Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale, denumit în continuare "Conven ia",
precum şi a prevederilor altor acte normative tangen iale cu tematica abordat , expuse în
Anexa la prezenta hot râre.
Sorgintea constitu ional şi conven ional a dezideratului liberului acces la informa ie,
ce rezult din stipula iile şi spiritul art.32 şi 34 din Constitu ie, precum şi ale art.10 din
Conven ie, implic aplicabilitatea prioritar a acestor dispozi ii în cazul în care actele
normative interne sunt insuficient de clare sau contravin acestora (art.3 din Lege).
Concomitent, solu ionarea cazurilor concrete se va efectua prin prisma jurispruden ei
CEDO.
Se aten ioneaz asupra caracterului subsidiar, fa de Legea-cadru na ional , al
Conven iei privind accesul la informa ie, justi ie şi participarea publicului la adoptarea
deciziilor în domeniul mediului din 25.06.1998 de la Aarhus, ratificat prin Hot rârea
Parlamentului nr.346-XIV din 07.04.1999, în privin a protec iei accesului la informa ia
ecologic . De men ionat existen a unui mecanism suprana ional de solu ionare a diferendelor
ap rute la interpretarea şi aplicarea Conven iei citate, mecanism stabilit de acest act normativ
interna ional la care R. Moldova este Parte contractant .
Totodat , pe lâng faptul c constituie o informa ie oficial susceptibil furniz rii, în
sensul Legii privind accesul la informa ie, informa ia ce ine de mediu nu poate fi supus
niciunei restric ii în furnizare, deoarece nu face parte din categoria informa iilor cu
accesibilitate limitat stabilite la art.7 din lege.
2. Dreptul de acces liber la informa iile oficiale constituie o varietate specific a

dreptului la peti ionare, fapt ce rezult din dispozi iile art.8 alin.(4) din Legea cu privire la
peti ionare. Reieşind din caracterul special al Legii privind accesul la informa ie fa de Legea
cu privire la peti ionare, iar sub aspectul procedural al examin rii litigiilor, inclusiv fa de
Legea contenciosului administrativ, se explic c prevederile Legii speciale respective se vor
completa, în cadrul aplic rii, de dispozi iile celor dou acte legislative enun ate, în m sura în
care acestea nu contravin Legii speciale. Cu titlu de exemplu: termenul de 15 zile de furnizare
a informa iei, prev zut de art.16 din Lege, este diferit în raport cu termenul de 30 de zile,
prev zut de art.8 din Legea cu privire la peti ionare şi art.17 din Legea contenciosului
administrativ, astfel fiind aplicabil termenul de 15 zile.
3. Pentru a se determina inciden a Legii, în privin a raportului juridic litigios, se va
verifica existen a urm toarelor elemente:
- subiecte ale raportului juridic sunt solicitantul informa iei şi furnizorul de informa ii;
- con inutul acestui raport implic existen a dreptului solicitantului de acces la
informa ia solicitat concret şi a obliga iei corelative a furnizorului de informa ie de a elibera
informa ia solicitat ;
- obiectul raportului juridic litigios ine de furnizarea informa iei solicitate cu variet ile
aferente (ex.: nerespectarea termenului de furnizare);
- raportul respectiv se încadreaz în una din literele art.1 alin.(1) din Lege.
Dac nu sunt întrunite elementele enun ate, raportul juridic va intra sub inciden a altei
legi, iar constatarea acestui fapt atrage consecin ele prev zute de lege (ex.: restituirea cererii
62
de chemare în judecat pe motiv c cererea urmeaz a fi judecat în instan a de drept comun,
dar nu în instan a de contencios administrativ).
4. Nu intr sub inciden a Legii raporturile care au leg tur tangen ial cu raporturile
enumerate la punctul precedent şi care pot fi reg site în una din categoriile de raporturi
prev zute la alin.(2) art.1 din Lege.
În pofida faptului c nu este stipulat expres în art.1 alin.(2) din Lege, nu constituie
obiect al Legii activitatea autorit ilor şi institu iilor publice de a r spunde la peti ii şi
audien e, desf şurat conform atribu iilor acestora, dac aceasta se refer la alte aprob ri,
autoriza ii, prest ri de servicii şi orice alte solicit ri, în afara informa iilor oficiale.
Se aten ioneaz instan ele judec toreşti de a nu confunda raporturile ce nu constituie
obiect al Legii cu raporturile ce au ca obiect furnizarea informa iilor cu accesibilitate limitat .
Astfel, simpla constatare c raportul nu este reglementat de Lege nu poate fi considerat un
motiv de refuz în furnizarea informa iei, dac aceast furnizare este impus în baza altui
raport obliga ional, îns constatarea faptului c informa ia se clasific ca fiind cu accesibilitate
limitat poate servi în calitate de motiv pentru refuzul de a furniza informa ia solicitat .
Se conchide excluderea din domeniul de reglementare al Legii, reieşind din esen a
prevederilor art.1 alin.(2) lit.a)-d), a urm toarelor categorii de raporturi:
- dintre solicitan i şi furnizori, care au alt obiect decât cel al furniz rii informa iilor
oficiale;
- privind accesul furnizorilor de informa ii la informa ia posedat de al i furnizori de
informa ie;
- privind accesul furnizorilor de informa ie la informa ia de inut de solicitan ii de
informa ie;
- privind accesul solicitan ilor de informa ie la informa ia de inut de al i solicitan i.
Litigiile ce rezid din raporturile men ionate la alineatul precedent vor fi examinate de
c tre instan ele judec toreşti în baza actelor normative care le sunt aplicabile (exemplu:
cererea titularului de cont c tre banc privind furnizarea informa iei despre contabilitatea
opera iunilor va avea ca suport legal material art.1231 Cod civil).
5. Pentru a dispune de legitimare procesual activ sau pasiv , poten ialii solicitan i şi
furnizori de informa ii trebuie s se reg seasc într-una din categoriile de subiecte ale Legii,
prev zute de art.5 din Lege.
În cadrul litigiilor deduse judec ii, solicitan ii de informa ii vor avea calitatea de
reclaman i, iar furnizorii de informa ii - calitatea de pârâ i.
Furnizori de informa ii oficiale sunt :
a) Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova, Guvernul, organele centrale de
specialitate ale administra iei publice (ministere, servicii, birouri, agen ii, etc.), autorit ile
publice autonome (Curtea de Conturi, Banca Na ional a Moldovei, CCA, CCCEC etc.),
autoritatea judec toreasc (instan ele judec toreşti, Consiliul Superior al Magistraturii,
organele procuraturii), Curtea Constitu ional , autorit ile administra iei publice locale;
b) institu iile publice centrale şi locale. Pentru a dispune de legitimare procesual
pasiv , în privin a institu iei trebuie s existe cumulativ urm toarele condi ii: acestea s fie
fondate de stat în persoana autorit ilor publice; s fie finan ate de la bugetul de stat; scopul
activit ii lor s fie efectuarea atribu iilor de administrare, social-culturale sau altor atribu ii cu
caracter necomercial. Nu prezint importan faptul c institu ia este finan at de la bugetul de
stat în mod integral sau par ial (ex.: Universitatea de Stat din Moldova). Concomitent,
institu ia privat nu poate fi furnizor de informa ii oficiale, cu excep ia situa iei prev zute la
art.5 alin.(2) lit.c) din Lege;
c) persoanele fizice şi juridice dispun de legitimare procesual pasiv dac sunt de fa
urm toarele condi ii, relevate din con inutul art.5 alin.(2) lit.c) din Lege: persoanele respective
gestioneaz servicii publice; abilitarea de a gestiona aceste servicii rezid din lege (ex.:
63
notarii) sau din contractul încheiat cu autoritatea sau institu ia public (ex.: Compania "Union
Fenosa"); în cadrul exercit rii acestei abilit ri, persoana fizic sau juridic culege, selecteaz ,
posed , p streaz şi/sau dispune de informa ii oficiale, inclusiv de informa ii cu caracter
personal.
Nu prezint importan faptul dac solicitantul informa iei a apelat sau nu anterior la
serviciile persoanelor fizice sau juridice, pentru c furnizarea informa iei nu este condi ionat
de preexistenta vreunui raport juridic obliga ional.
Calificarea serviciului prestat de persoanele fizice sau juridice ca fiind public se va
efectua conform p r ii a doua a defini iei legale, prev zute la art.2 din Legea contenciosului
administrativ - "activitatea de interes public autorizat de o autoritate a administra iei
publice". În unele cazuri, legisla ia concretizeaz aceste servicii. Spre exemplu: art.73 din
Legea privind administra ia public local prevede serviciile publice de nivel raional.
6. Se aten ioneaz instan ele judec toreşti asupra similitudinii no iunilor de "informa ie
oficial " si "informa ie de interes public", ambele no iuni având semnifica ia prev zut la
art.6 alin.1) din Lege. Acest fapt rezult atât din interpretarea sistematic a Legii, cât şi din
jurispruden a CEDO (ex.: cazul Sârbu împotriva R. Moldova; cazul de Haes şi Gijsels
împotriva Belgiei). Pentru consecven a, se recomand aprecierea informa iei sub aspectul
"oficialit ii" ei în conformitate cu art.6 din Lege, aceasta figurând în calitate de parte
component a eventualului raport litigios.
7. Informa ia susceptibil de a fi furnizat poate fi: documentat sau nedocumentat .
Constituie informa ie documentat informa ia care este fixat pe un anumit purt tor
informa ional: scris, electronic etc. Spre exemplu: hot rârea judec toreasc este o informa ie
documentat .
Constituie informa ie nedocumentat informa ia nefixat pe un suport informa ional, dar
despre care furnizorul de informa ie are cunoştin , adic este posesor al acesteia. Nu poate fi
refuzat cererea de furnizare a informa iei pe motiv c aceasta este nedocumentat . Pot
constitui exemple de informa ie nedocumentat : uzan a aplicat în cadrul activit ii
furnizorului de informa ii; dispozi iile nescrise ale administra iei furnizorului cu privire la
solu ionarea unor probleme incidente sferei de activitate a acestuia; indica iile verbale ale
conduc torului furnizorului de informa ii date unui angajat etc.
Informa ia nedocumentat este pasibil de a fi furnizat în ordinea general , stabilit de
art.13-20 din Lege, cu distinc ia c furnizorii nu vor fi obliga i s prezinte probe ale
inexisten ei informa iilor nedocumentate (art.19 alin.(2) din Lege).
8. Este susceptibil de a fi furnizat orice informa ie oficial aflat în posesia şi la
dispozi ia furnizorului de informa ii, indiferent de provenien a informa iei. Este inadmisibil
refuzul de a furniza informa ia pe motiv c aceasta, cu toate c se afl în posesia şi dispozi ia
furnizorului, a fost elaborat , emis , selectat , prelucrat , sistematizat etc. de c tre alt subiect
de drept. De asemenea, nu poate constitui motiv de refuz de a furniza informa ia faptul c ,
prin furnizare, s-ar aduce atingere intereselor subiectului de drept de la care provine
informa ia, cu excep ia cazului când informa ia este clasificat ca fiind cu acces limitat.
9. Limitarea accesului la informa iile oficiale constituie o derogare cu totul excep ional
de la principiul liberului acces la categoria respectiv de informa ii.
Reieşind din prevederile art.7 din Lege, colaborate cu prevederile art.54 din Constitu ia
R. Moldova şi art.10 paragraful 2 din Conven ie, restrângerea dreptului de acces liber la
informa iile oficiale poate avea loc doar dac sunt întrunite urm toarele exigen e în privin a
acestei restrângeri, exigen e care s-au cristalizat şi constituit într-o constant cu reflectare
juridic intern şi interna ional , denumit regula "triplului test":
a) limitarea este prev zut de lege. Orice restrângere poate fi impus doar printr-o lege
organic , dispozi ia c reia trebuie s fie accesibil şi clar , iar redactarea acesteia s nu
permit interpretare extensiv . Restrângerea inserat în cadrul altor categorii de acte juridice
64
se va considera contrar Constitu iei R. Moldova. Spre exemplu, CEDO a considerat c
anumite dispozi ii din legea intern a statului pârât nu îndeplinesc cerin ele unei "legi" prin
faptul c le lipseşte caracterul previzibil (cazul Rotaru împotriva României, solu ionat prin
Hot rârea CEDO din 04.05.2000). De asemenea, Curtea a reamintit c o norm este redactat
cu o suficient previzibilitate numai atunci, când aceasta are un caracter precis, în aşa fel încât
s permit oric rei persoane, care la nevoie poate apela la consultan specializat , s îşi
corecteze conduita (cazul Amann împotriva Elve iei), în acelaşi context, la pct.55 din
Hot rârea CEDO din 04.05.2000, pronun at în cazul men ionat mai sus, s-a subliniat c
expresia "prev zut de lege" nu se refer numai la prevederile legii na ionale, dar şi la calitatea
acesteia, care trebuie s fie compatibil cu principiul suprema iei dreptului, principiu
men ionat expres în preambulul Conven iei, astfel c , în cazul unor restrângeri arbitrare, care,
cu toate c sunt prev zute de legea intern , contravin principiului suprema iei dreptului, se vor
aplica stipula iile Conven iei;
b) protejeaz un interes legitim. Interesul legitim se relev din scopul restric iei (art.7
alin.(1) din Lege), care const în respectarea drepturilor şi reputa iei altei persoane, protec ia
securit ii na ionale, a ordinii publice, a ocrotirii s n t ii şi moralei societ ii;
c) s fie necesar într-o societate democratic . Pentru a fi considerat necesar într-o
societate democratic , aceasta trebuie s fie indispensabil şi conving toare, reieşind din
ra ionamentul Cur ii Europene a Drepturilor Omului (cazul Sunday Times împotriva
Regatului Unit al Marii Britanii), iar scopul urm rit s devanseze atingerea care se aduce
dreptului de acces liber la informa ia oficial (testul propor ionalit ii). În jurispruden a
CEDO, balan a propor ionalit ii a fost apreciat nu numai prin prisma cererii solicitantului de
a se constata îngr direa accesului la informa ie, dar şi prin prisma cererii furnizorului de
informa ii de constatare a nelegalit ii oblig rii sale, de c tre instan a na ional , de a furniza
informa ia, cu motiva ia c restric ia este propor ional cu scopul legitim urm rit (cazul
Goodwin împotriva Regatului Unit).
Concomitent, se subliniaz c orice limitare de acces la informa iile oficiale este relativ
şi orice limitare invocat se va aprecia prin prisma alin.(4) art.7 din Lege, respectiv,
întotdeauna când se pretinde c informa ia este cu accesibilitate limitat , instan a va aprecia
circumstan ele concrete şi se va expune argumentat prin prisma textului de lege enun at.
La aprecierea circumstan elor concrete ale cauzei civile deduse judec ii, instan ele
judec toreşti, prin prisma regulii "triplului test", vor constata dac sunt îndeplinite cele trei
exigen e enumerate şi vor pronun a o solu ie favorabil limit rii dreptului de acces la
informa ie numai în cazul în care interesul public de limitare dep şeşte necesitatea social de
a se oferi informa ia solicitat . Altfel spus, balan a propor ionalit ii înclin în favoarea
limit rii dreptului vizat. Concluzia expus constituie excep ia în materie.
10. Reieşind din prevederile art.7 alin.(4) din Lege, furnizorul de informa ii va trebui s
probeze în instan a de judecat întrunirea elementelor enun ate la punctul precedent în
privin a restric iei aplicate. Dac furnizorul nu justific toate elementele sau instan a de
judecat consider c argumentele invocate sunt neconving toare ori impertinente, furnizorul
va fi obligat de a elibera informa ia. Spre exemplu: dac restric ia este prev zut de lege, se
încadreaz în categoriile de informa ii pasibile de a li se limita accesul şi protejeaz un interes
legitim, îns se dovedeşte c exist posibilitatea adopt rii altor m suri, mai pu in restrictive,
pentru atingerea scopului protej rii interesului legitim, instan a de judecat va hot rî
admiterea cererii solicitantului, cu obligarea furnizorului de a elibera informa ia, pe motiv c
nu a fost dovedit elementul "necesar într-o societate democratic ".
11. În situa ia în care unele p r i ale documentului solicitat, dar nu întregul document,
sunt inscrip ionate ca fiind "cu acces limitat", furnizorul va proceda conform art.7 alin.(3) din
Lege, eliberând din document numai informa ia, furnizarea c reia nu este restric ionat , iar în
privin a celei calificate "cu acces limitat" va refuza accesul.
65
Furnizorul nu va fi degrevat de obliga ia furniz rii p r ilor din document, în privin a
c rora accesul nu este limitat, pe motiv c , în urma excluderii din document a informa iei cu
acces limitat, informa ia general con inut în document şi-a pierdut sensul. Îns , în cazul în
care solicitantul nu a cerut eliberarea întregului document, dar numai a unei p r i a acestuia,
ce con ine informa ie cu acces limitat, furnizorul va refuza remiterea informa iei, refuz
susceptibil de a fi contestat în instan a de judecat .
12. Informa iile care deghizeaz sau favorizeaz înc lcarea legisla iei de c tre
autorit ile şi institu iile publice, precum şi de c tre persoanele fizice şi juridice ce presteaz
servicii publice, dac înc lc rile se refer la serviciile respective, nu pot fi categorisite ca
informa ii cu accesibilitate limitat , acestea fiind informa ii oficiale de interes public.
13. Litigiile privind accesul la informa ia cu caracter personal se vor solu iona cu
aplicarea prevederilor art.8 din Lege şi prin prisma art.8 şi 10 din Conven ie. Pentru ca
informa ia s fie considerat cu caracter personal, este necesar existen a urm toarelor
condi ii:
- informa ia s se refere la o persoan privat . Dreptul la via privat apar ine numai
persoanelor fizice, dar nu şi persoanelor juridice. Concomitent, este exclus din acest criteriu
informa ia despre activitatea public a persoanelor fizice, activitate care nu se încadreaz în
no iunea de "via privat " (ex.: activitatea func ionarului public). Totodat , reieşind din
ra ionamentul CEDO, persoanele "publice" trebuie s accepte ingerin e în via a lor privat în
mai mare m sur decât persoanele obişnuite;
- persoana privat s fie identificat sau identificabil . Se consider c persoana este
identificabil atunci când se cunosc datele de identificare ale acesteia (nume, prenume,
patronimic). Se consider identificabil persoana în privin a c reia exist suficiente indicii
pentru a fi identificat ;
- dezv luirea informa iei s constituie o violare a intimit ii persoanei, prin care se
în elege c divulgarea informa iei de inut de posesor ar fi în m sur s aduc atingere vie ii
particulare şi de familie a persoanei fizice vizate.
Întrunirea criteriilor enun ate calific informa ia ca fiind "informa ie confiden ial
despre persoane", fapt ce îi oblig pe posesorii acestor informa ii de a le proteja, adic de a nu
le divulga.
Informa ia ce se refer strict la datele de identificare ale persoanei nu constituie
informa ie confiden ial , fiind pasibil de a fi divulgat . Aceast informa ie nu ine exclusiv
de identificare în cazul în care este înso it de alte împrejur ri, care ofer datelor de
identificare un caracter confiden ial (spre exemplu: secretul referitor la datele de identificare
ale adoptatorilor, conform art.134 C.Fam.)
14. Furnizorul de informa ii, care posed informa ia personal , dispune de dreptul de a
furniza aceast informa ie c tre o alt persoan decât cea la care se refer numai în dou
cazuri expres şi limitativ prev zute de art.8 alin.(7) din Lege:
- persoana la care se refer informa ia consimte divulgarea acesteia. Consim mântul
trebuie s fie clar, neechivoc şi exprimat anume în privin a informa iei solicitate, inclusiv în
privin a volumului acesteia. În caz de litigiu, sarcina proba iunii existen ei consim mântului
persoanei vizate pentru eliberarea informa iei incumb furnizorului care a eliberat informa ia;
- informa ia solicitat , în integritatea sa, a fost pus la dispozi ia publicului anterior
datei solicit rii. Nu prezint importan juridic mijlocul de informare în care a fost anterior
publicat informa ia, important fiind faptul public rii acesteia conform legisla iei (spre
exemplu: informa ia a fost publicat într-un ziar raional). Conform art.1 din Legea
nr.286/16.11.1994 cu privire la biblioteci, unde reg sim esen a intrinsec a no iunii
"publicare", prin publica ie se în elege orice tip de purt tor de informa ie textual ,
audiovizual etc., reprodus în vederea difuz rii, comercializ rii sau împrumutului public.
66
Dac informa ia a fost inclus pe un purt tor de informa ie care nu este destinat difuz rii
sau comercializ rii, informa ia nu se va considera publicat , reieşind din sensul textului de
lege enun at.
În alte cazuri, furnizorii de informa ii nu dispun de dreptul de a elibera informa ia cu
caracter personal, cu excep ia situa iei în care exist o hot râre judec toreasc definitiv în
acest sens, conform art.8 alin.(8) din Lege, în urma constat rii preponderen ei interesului
public fa de necesitatea nedivulg rii informa iei cu caracter personal.
15. Informa iile cu caracter personal ale unui func ionar public, altele decât cele ce se
refer la datele de identificare, pot deveni informa ii de interes public în m sura în care
afecteaz capacitatea de exercitare a func iei publice de c tre func ionarul respectiv. Totodat ,
trebuie s se in cont de faptul c persoanele publice şi persoanele care exercit func ii
publice au dreptul la respectul vie ii lor private şi de familie.
Astfel, în cazul în care func ionarul nu consimte divulgarea acestor informa ii, instan a
de judecat va permite, prin hot râre, accesul la aceste informa ii, conform art.8 alin.(8) din
Lege.
Explica iile enun ate se refer , în primul rând, la informa iile cu privire la studii,
diplome, calific ri, titluri, grade ştiin ifice, experien de munc , serviciu militar, sanc iuni
disciplinare etc.
De asemenea, o categorie aparte de informa ii care nu se refer direct la capacitatea
propriu-zis a persoanei de a exercita o func ie public , ci se refer la moralitatea persoanei
vizate, din punctul de vedere al opiniei publice, poate fi informa ia despre antecedentele
penale, declara iile privind veniturile şi bunurile de inute în proprietate privat (art.13 din
Legea nr.1264/2002), informa iile ce relev conflictele de interese etc.
Informa iile despre via a privat a persoanelor publice şi a persoanelor care exercit
func ii publice pot fi dezv luite dac acestea constituie un subiect de interes public, legat
direct de modul în care ei şi-au exercitat sau îşi exercit atribu iile. R spândirea acestor
informa ii nu trebuie s aduc prejudicii inutile ter ilor.
16. Oric rei persoane îi este asigurat dreptul de acces la informa ia cu caracter personal
despre sine. Acest drept include posibilit ile stabilite de art.8 alin.(5) din Lege, care sunt
modalit i de realizare a acestui drept.
Dreptul de acces la informa ia cu caracter personal despre sine, de regul , nu poate fi
limitat de c tre posesorul informa iei. Spre exemplu: CEDO a considerat limitarea accesului
reclamantului la dosarul s u, în care se con ineau preciz ri în privin a copil riei, educa iei şi
antecedentelor sale, ca fiind o înc lcare a art.8 din Conven ie, deoarece alt surs de
informa ie în privin a trecutului şi a form rii sale nu exista (cazul Gaskin împotriva Regatului
Unit), în acelaşi context, Curtea European a relevat c , totuşi, accesul la informa ia despre
sine, al persoanei la care se refer informa ia, poate fi limitat în cazul în care interesul general
este preeminent fa de interesul personal de accesare a informa iei, iar aceast preeminen
este controlat de un organ independent (cazul Leander împotriva Suediei).
17. Dac persoana la care se refer informa ia cu caracter personal nu consimte
divulgarea informa iei, accesul la aceast informa ie poate fi permis doar prin hot râre
judec toreasc . Instan a de judecat va admite cererea de furnizare numai dac va stabili c
divulgarea este în interes public, adic se refer la ocrotirea s n t ii popula iei, securitatea
public şi protec ia mediului înconjur tor. În acest context, se va analiza balan a dintre
prejudiciul adus persoanei prin divulgare şi interesul public pentru informa ia respectiv , prin
prisma "testului propor ionalit ii". Dac interesul public devanseaz prejudiciul adus
persoanei, ac iunea de furnizare a informa iei va fi admis , în caz contrar, solu ia fiind
respingerea ac iunii.
Spre exemplu: în cazul M.S. împotriva Suediei, CEDO a considerat propor ional
m sura transmiterii detaliilor cu privire la starea s n t ii reclamantei de c tre Serviciile
67
medicale c tre Casa securit ii sociale, deoarece detaliile respective erau pertinente pentru
solu ionarea unei cereri de aloca ie a reclamantei depuse la Casa securit ii sociale, în mod
similar, s-a hot rât în cazul Z. împotriva Finlandei, solu ionat prin Hot rârea CEDO din
25.02.1997.
18. Solicitantul informa iei îşi poate exercita dreptul de acces la informa ie personal sau
prin reprezentant, împuternicit conform legisla iei (art.10 alin.(1) din Lege).
Este pasibil de solicitare orice informa ie, inclusiv informa ia oficial cu accesibilitate
limitat .
Solicitantul este degrevat de obliga ia de a-şi justifica interesul pentru care solicit
informa ia (spre exemplu: este nefondat refuzul instan ei de judecat , în calitate de furnizor de
informa ie, de a elibera informa ia referitoare la activitatea unui judec tor, motivat pe faptul
c solicitantului nu i s-au afectat drepturile prin activitatea acestui judec tor, respectiv,
solicitantul nu are interes în eliberarea acestei informa ii). Reieşind din acest fapt, se deduce
c solicitantul poate cere informa ia atât pentru sine, cât şi în numele s u, dar pentru o alt
persoan . Astfel, verificarea de c tre furnizor a împuternicirilor, în cazul în care solicitantul
cere informa ia în numele s u, dar pentru o alt persoan , este inoportun , aceasta fiind
relevant , sub aspect juridic, numai în cazul în care se refer la informa ia cu caracter
personal.
Prin "justificare a interesului" se în elege explicarea şi dovada scopului pentru care se
cere informa ia. Solicitantul nu este obligat s dea explica ii referitor la scopul utiliz rii
ulterioare a informa iei, iar furnizorul nu este în drept s cear asemenea explica ii. Prin
urmare, în documentele ce con in informa ia solicitat , este inoportun indicarea scopului
pentru care este eliberat (ex.: "pentru prezentare la locul de munc " etc.).
19. Dreptului persoanelor de a solicita informa ia oficial îi corespunde obliga ia
corelativ a furnizorului de a-i remite informa ia solicitat .
Obliga iile furnizorului, prev zute de art.11 din Lege, constituie particularit i sau
mijloace de îndeplinire a obliga iei generale de furnizare a informa iei oficiale, din oficiu sau
la cerere.
Furnizorul este obligat s desemneze o persoan responsabil de furnizarea informa iei,
iar absen a fizic a acestei persoane (ex.: se afl în concediu medical) nu justific un eventual
refuz de a furniza informa ia.
20. Litigiile referitoare la acreditarea reprezentan ilor mass-media, deşi nu cad sub
inciden a Legii privind accesul la informa ie în mod direct, având ca suport material art.21 din
Legea presei, vor fi examinate şi prin prisma art.10 alin.(6) din Lege, deoarece acreditarea
reprezint o form de fluidizare şi de intermediere, în scopul inform rii cet enilor şi a
mijloacelor de informare în mas , în sensul art.10 din Lege.
Reieşind din principiile egalit ii în drepturi a jurnaliştilor, al libert ii presei şi al
prezent rii operative a informa iei oficiale c tre jurnalişti, principii inserate în art.1, 3 şi 23
din Legea presei nr.243 din 26.10.1994, coroborate cu dispozi iile enun ate în Lege, se
conchide c furnizorii au obliga ia de a furniza informa ia oficial mijloacelor de informare în
mas şi reprezentan ilor acestora f r discrimin ri. Refuzul de acreditare sau retragerea
acredit rii unui jurnalist constituie o posibilitate a furnizorilor cu totul excep ional . Ar putea
s constituie un motiv de refuz în acreditare sau de retragere a acredit rii cazul în care
jurnalistului i se imput fapte care împiedic desf şurarea normal a activit ii autorit ii
publice şi care nu au leg tur cu opiniile exprimate în pres de respectivul jurnalist. Refuzul
sau retragerea acredit rii jurnalistului nu priveaz mijlocul de informare în mas de dreptul de
a ob ine acreditarea pentru un alt jurnalist.
21. Asigurarea accesului la informa iile oficiale de c tre furnizorii de informa ii se
efectueaz din oficiu (informarea activ ) sau la cerere (informarea pasiv ).
68
Pentru activitatea de înf ptuire a justi iei de c tre instan ele judec toreşti, prezint
importan atât informarea activ , cât şi informarea pasiv , ambele modalit i de informare
fiind susceptibile de a provoca depunerea de ac iuni în instan a de contencios administrativ
competent .
22. Se va considera ilegal refuzul de a furniza informa ia pe motiv c aceasta este
disponibil în mod public, adic informa ia a fost deja publicat .
Se subliniaz c r spunsul trebuie s fie concret şi s se refere nemijlocit la obiectul
cererii, fiind inadmisibil un r spuns evaziv, incomplet sau numai diriguitor, dar nu
concretizat. Spre exemplu: dreptul de acces la informa iile oficiale se va considera lezat dac
furnizorul indic în r spunsul oferit solicitantului doar anumite repere, în baza c rora
solicitantul ar putea s apropie informa ia respectiv ulterior, dup efectuarea unor investiga ii
suplimentare, în pofida faptului c furnizorul posed informa ia solicitat în forma, întinderea
şi calitatea cerut (caz concretizat: se solicit informa ia despre salariul primit de c tre
primarul unei localit i, iar Prim ria r spunde c salariul primarului se calculeaz conform
Legii despre salarizarea angaja ilor din sectorul bugetar).
23. Informa ia oficial poate fi solicitat prin dou modalit i, la alegerea solicitantului:
cererea scris sau cererea verbal , conform art.12 alin.(1) din Lege.
Reprezentantul abilitat al furnizorului de informa ii nu este în drept de a refuza
înregistrarea cererii verbale, cu excep ia situa iilor în care:
- nu este posibil un r spuns pozitiv privind furnizarea informa iei;
- informa ia este indisponibil momentan, astfel c cererea nu poate fi satisf cut
imediat.
În cele dou situa ii, concomitent cu refuzul de înregistrare a cererii, func ionarul va
explica solicitantului cauza refuzului, precum şi posibilitatea depunerii unei cereri scrise
(art.12 alin.(4) din Lege).
Pentru probarea refuzului neîntemeiat de înregistrare a cererii, reieşind din elementele
faptice necesare de dovedit, va fi admisibil orice mijloc legal de prob , inclusiv proba cu
martori, imprim rile sonore etc.
În sensul art.12 din Lege, solicitarea informa iei prin fax, telefon, e-mail şi alte mijloace
similare se va considera, dup caz, solicitare scris sau verbal , în dependen de existen a sau
inexisten a unei dovezi scriptice de depunere a cererii respective.
24. Solicitantul de informa ii va oferi, în cadrul cererii scrise, detalii suficiente şi
concludente pentru identificarea informa iei solicitate. Aceast obliga ie nu include
necesitatea specific rii titlului şi/sau num rului de identificare al documentului, în care este
inserat informa ia respectiv . Astfel, este ilegal refuzul de înregistrare a cererii sau de
furnizare a informa iei dup înregistrarea cererii motivat pe neindicarea în cerere a
elementelor men ionate.
Suficien a şi concludenta detaliilor oferite de c tre solicitant trebuie s permit
furnizorului informa iei posibilitatea de a identifica ca ac ionând cu diligent , informa ia
solicitat .
Insuficien a şi neconcluden a detaliilor indicate în cerere nu poate constitui un motiv de
refuz în înregistrarea cererii, dar poate constitui un temei de refuz în furnizarea informa iei,
deoarece informa ia este nedeterminabil .
25. Cererea scris de furnizare a informa iei oficiale urmeaz s con in modalitatea de
furnizare a informa iei, aleas de c tre solicitant, care trebuie s se încadreze în una din cele
prev zute de art.13 din Lege.
Reieşind din sintagma prev zut de art.12 alin.(2) lit.b) din Lege - "modalitatea
acceptabil de primire a informa iei solicitate", se conchide faptul c furnizorul nu este
limitat, în mod absolut, de modalitatea aleas de solicitant, în cazul în care furnizorul este în
imposibilitate obiectiv de a oferi informa ia în modul solicitat, el este în drept s o furnizeze
69
într-o alt modalitate posibil obiectiv, care s reflecte finalitatea asigur rii dreptului de acces
la informa ia respectiv (spre exemplu: solicitantul cere expedierea informa iei prin poşta
electronic , îns furnizorul nu dispune de mijloacele tehnice necesare, atunci furnizorul va
putea expedia informa ia prin scrisoare poştal ; solicitantul cere copii de pe toat arhiva
institu iei, iar furnizorul ofer posibilitatea consult rii arhivei la sediul institu iei).
Dac furnizarea informa iei, în modalitatea selectat de solicitant, este posibil obiectiv,
dar implic cheltuieli pentru care sunt stabilite pl i, conform art.20 din Lege, furnizarea
informa iei se va efectua în modalitatea solicitat numai dup achitarea pl ii respective.
Astfel, furnizorul va explica necesitatea achit rii acestei sume, iar refuzul furniz rii
informa iei pentru neplata cheltuielilor suscitate de eventuala furnizare în modalitatea aleas
se va considera legal.
26. Indiferent de modalitatea ei, furnizarea informa iei se efectueaz în baza obliga iei
legale a furnizorului, cu excep ia situa iei în care informa ia solicitat are una din urm toarele
caracteristici:
- analitic - când furnizarea este precedat de o investiga ie care se bazeaz pe studiul
sistematic al unor elemente;
- de sintez - când furnizarea este precedat de o cercetare bazat pe trecerea de la
particular la general;
- inedit - când informa ia posedat este prelucrat în aşa mod, încât se elaboreaz o
lucrare, un text nou, care nu a mai fost publicat sau cunoscut anterior.
Dac informa ia solicitat se caracterizeaz prin una din particularit ile men ionate,
aceasta va putea fi elaborat şi furnizat numai în baza unei obliga ii contractuale, adic
numai în urma încheierii unui contract între solicitant şi furnizor. Acesta nu este un contract
de adeziune, astfel c , la manifestarea voin ei de contractare din partea solicitantului,
furnizorul nu va fi obligat s încheie contractul, baza execut rii obliga iei de furnizare fiind
numai acordul de voin , rezultat în urma negocierii dintre p r i.
În cazul în care nu exist un contract încheiat între p r i în situa ia prev zut la alineatul
precedent, furnizorul va elibera un r spuns la cererea de furnizare a informa iei, explicând
solicitantului faptul c informa ia are caracter analitic, de sintez sau inedit, având
posibilitatea de a propune încheierea unui contract, pl ile fiind stabilite conform art.20
alin.(3) din Lege. Acest r spuns nu va putea fi calificat ca refuz ilegal de furnizare a
informa iei, cu excep ia cazului în care instan a de judecat va aprecia c , informa ia solicitat
nu comport niciunul din cele trei aspecte enun ate.
27. Dac informa ia a fost elaborat în limba de stat, refuzul de a elibera o copie a
traducerii autentificate se va considera ilegal, iar instan a, conform art.7 din Legea
nr.382/04.09.2001 cu privire la drepturile persoanelor apar inând minorit ilor na ionale şi la
statutul juridic al organiza iilor lor, va obliga furnizorul s -i elibereze informa ia persoanei
respective în limba solicitat .
28. Dac , în rezultatul informa iilor primite, solicitantul cere noi informa ii aflate în
posesia furnizorului, indiferent de faptul dac necesitatea cunoaşterii informa iei respective a
existat înainte de primirea informa iei precedente sau a ap rut dup aceasta, solicitarea va fi
analizat ca o nou cerere de furnizare a informa iei, în termenele stabilite de Lege.
29. Orice decizie a furnizorului de informa ii, care rezult din solu ionarea cererii de
acces la informa iile oficiale, va fi comunicat solicitantului într-un mod ce ar garanta
recep ionarea şi conştientizarea acesteia (art.15 alin.(3) din Lege).
Recep ionarea este un element care, în mod sistematic şi indirect, completeaz art.12
alin.(2) din Lege, fapt din care rezult necesitatea indic rii în cadrul cererii a domiciliului sau
adresei la care solicitantul doreşte s -i fie furnizat informa ia, în cazul în care a ales
modalitatea expedierii prin poşt . Dac solicitantul a indicat în cerere o anumit adres , iar
70
furnizorul a expediat r spunsul la alt adres , se va considera c dreptul de acces la informa ie
a fost înc lcat.
Conştientizarea const în în elegerea de c tre solicitant a con inutului r spunsului oferit
de c tre furnizor, astfel c acesta trebuie s fie prezentat într-o form cât mai clar şi
accesibil . Claritatea şi accesibilitatea informa iei oferite se va aprecia de c tre instan a de
judecat de la caz la caz.
30. Se va considera furnizare necorespunz toare a informa iei cazul în care dreptul de
liber acces la informa ie este lezat total sau par ial, prin urm toarele modalit i:
- furnizarea unei alte informa ii decât cea solicitat ;
- furnizarea numai a unei p r i din informa ia solicitat ;
- eliberarea unui extras dintr-un document, în cazul în care acesta nu con ine esen a
informa iei solicitate, esen disponibil şi care se afl în posesia furnizorului;
- alte situa ii, în care informa ia este furnizat , dar într-un mod neadecvat, care nu
asigur finalitatea exercit rii dreptului de acces la informa ie.
31. Conform art.16 alin.(1) din Lege, informa ia va fi furnizat , de regul , în momentul
în care aceasta va fi disponibil , adic atunci când informa ia se va afla în posesia furnizorului
şi va fi susceptibil de a fi remis solicitantului, conform modalit ii alese. Conform art.3 din
Legea presei, accesul mass-media la informa iile oficiale trebuie s fie operativ.
Se subliniaz necesitatea de a nu confunda termenele de furnizare a informa iei cu
termenele stabilite de art.8 din Legea cu privire la peti ionare.
Indiferent de dificult ile întâmpinate la furnizarea informa iei solicitate, termenul
maxim de furnizare a informa iei este de 15 zile lucr toare de la data înregistr rii cererii, cu
excep ia situa iilor prev zute la art.16 alin.(2) din Lege, în prezen a c rora termenul poate fi
prelungit în modul stabilit cu 5 zile lucr toare.
Prezint importan juridic data înregistr rii cererii şi data înregistr rii r spunsului la
cerere, data recep ion rii informa iei de c tre solicitant fiind insignifiant .
Înc lcarea termenelor sau nerespectarea procedurii de prelungire a termenului constituie
o atingere a dreptului de acces la informa iile oficiale.
Din natura juridic a termenelor de furnizare a informa iei şi din principiul continuit ii
serviciilor publice, rezult c vor fi inadmisibile în proces probele ce dovedesc
indisponibilitatea anumitor persoane angajate ale furnizorilor de informa ii în perioada vizat ,
pe care s-ar sprijini pârâ ii (furnizorii) pentru motivarea temeiniciei omiterii termenului de
furnizare a informa iei.
Concomitent, la individualizarea r spunderii civile a furnizorului pentru lezarea
dreptului de acces la informa ie, se va ine cont de m rimea perioadei de înc lcare a
termenului legal.
32. Readresarea cererilor de solicitare a informa iei oficiale se opereaz numai în
privin a celor întocmite în form scris . Aceasta se va efectua cu respectarea urm toarelor
condi ii:
- readresarea se face doar c tre un alt furnizor de informa ii, aceasta fiind inadmisibil
în privin a unei alte persoane fizice sau juridice care nu de ine statutul de furnizor de
informa ii, faptul contrar constituind o înc lcare a dreptului de acces la informa ie;
- readresarea se face numai cu acordul solicitantului de informa ii. Dac solicitantul nu
este de acord cu readresarea, furnizorul este obligat s r spund prin aceea c nu este posesor
al informa iei solicitate;
- informarea obligatorie a solicitantului de informa ie, în decurs de 3 zile lucr toare de
la momentul primirii cererii, cu privire la readresarea acesteia. Func ionarii responsabili sunt
obliga i s înregistreze cererile în aceeaşi zi cu primirea, astfel c data primirii va fi data
înregistr rii, cu excep ia cazului în care se face proba contrar ;
71
- readresarea se face numai în dou cazuri exhaustiv prev zute de art.17 din Lege: a)
informa ia solicitat nu se afl în posesia furnizorului; b) informa ia solicitat este de inut ,
concomitent, şi de un alt furnizor, îns într-o alt form , care ar satisface mai deplin interesul
fa de informa ie al solicitantului. Este inadmisibil invocarea altor motive pentru readresare.
33. Refuzul de acces la informa ie trebuie s întruneasc condi iile de form şi con inut
prev zute la art.19 alin.(1) din Lege, în raport cu care se va aprecia legalitatea şi temeinicia
acestuia.
Refuzul de a furniza informa ia de inut este justificat în urm toarele cazuri:
- informa ia este cu accesibilitate limitat , iar interesul public nu dep şeşte interesul
legitim protejat;
- informa ia este cu caracter personal, cu excep ia situa iilor prev zute la art.8 alin.(7)
din Lege;
- exist o hot râre judec toreasc definitiv de respingere a cererii de acces la
informa ie, iar solicitantul se adreseaz cu aceeaşi cerere, în mod repetat, în privin a aceleiaşi
informa ii;
- furnizorul a oferit recent informa ia solicitat aceluiaşi solicitant;
- alte cazuri, în care se dovedeşte reaua-credin a solicitantului în sensul art.9 CC.
Refuzul de a furniza informa ia va putea fi exercitat, f r a se indica faptul dac
furnizorul de ine sau nu informa ia cu accesibilitate limitat , numai în anumite circumstan e,
când se poate presupune în mod rezonabil c recunoaşterea existen ei sau inexisten ei acestor
informa ii, prin sine, poate constitui o dezv luire periculoas pentru interesele legitim
protejate.
34. Condi ionarea furniz rii informa iei solicitate, prin achitarea unor pl i în m rimi
mai mari decât cele stabilite de organele reprezentative sau prin achitarea unor sume în
cazurile în care, potrivit art.20 din Lege, informa ia este pus la dispozi ie f r plat , se va
considera înc lcare a dreptului de liber acces la informa ia oficial , cu consecin ele legal
stabilite. De asemenea, va constitui o atingere a dreptului de acces la informa ie faptul
stabilirii şi imput rii solicitantului de informa ie, de c tre furnizor, a unor pl i ce dep şesc
m rimea cheltuielilor suportate pentru efectuarea copiilor de pe documente, expedierea
acestora solicitantului şi/sau pentru traducerea informa iei ce se con ine în document la
cererea solicitantului.
Dac m rimile pl ilor stabilite de organele reprezentative dep şesc m rimile
cheltuielilor suportate de furnizor pentru eliberarea informa iei, actul normativ, prin care au
fost stabilite pl ile, este pasibil de a fi anulat pe calea excep iei de ilegalitate, conform art.13
din Legea contenciosului administrativ.
35. Deoarece exist o multitudine de denumiri date ac iunilor ce rezid din aplicarea
Legii, respectiv, în scopul asigur rii consecven ei şi unicit ii acestora, ac iunile vizate se vor
denumi "ac iuni cu privire la contestarea actului de furnizare sau nefurnizare a informa iei
oficiale".
36. Persoana care se consider lezat de c tre furnizorul de informa ii într-un drept sau
interes legitim al s u, într-una din formele prev zute de art.21 alin.(3) din Lege, dispune de
dreptul de a ataca ac iunile furnizorului, atât pe cale extrajudiciar , cât şi direct în instan a de
judecat . Excep ie constituie situa ia prev zut la art.22 alin.(3) din Lege, în prezen a c reia
este imposibil procedura extrajudiciar , cererea fiind adresat numai direct în instan a de
judecat .
Astfel, procedura extrajudiciar nu este obligatorie pentru aceast categorie de cauze,
legea instituind proceduri alternative de solu ionare a lor, iar nerespectarea procedurii
extrajudiciare nu va atrage restituirea cererii de chemare în judecat , fiind inaplicabil temeiul
prev zut de art.170 alin.(1) lit.a) CPC.
72
37. Dispozi iile procedurale prev zute de Legea cu privire la peti ionare şi de Legea
contenciosului administrativ se vor aplica în m sura în care nu contravin art.21-24 din Lege,
ultimele având caracter special fa a de primele sub aspectul enun at.
38. Competen a jurisdic ional de examinare a litigiilor ce rezult din aplicarea Legii
apar ine instan elor judec toreşti de grade diferite, conform art.32 alin.(2), 33 alin.(2) CPC,
care vor judeca aceste pricini în calitate de instan e de contencios administrativ.
39. În cadrul etapei de preg tire a cauzei pentru judecare, judec torul, printre celelalte
acte, va îndeplini actele de preg tire specifice acestor cauze: va solu iona problema atragerii
în proces a func ionarului responsabil de furnizarea informa iei, care va fi atras în calitate de
intervenient accesoriu (în interesele furnizorului) sau în calitate de copârât (la cererea
reclamantului), dup caz; va reclama de la furnizor, la cererea reclamantului (solicitantul de
informa ie), registrele de eviden a cererilor de furnizare a informa iei; va atrage în calitate
de intervenien i persoanele ale c ror interese ar putea fi lezate prin eventuala divulgare a
informa iei.
În leg tur cu aspectele de preg tire pentru judecarea cauzelor enun ate, se subliniaz
urm toarele:
- în litigiile respective, solicitantul de informa ii de ine calitatea de reclamant, iar
furnizorii - calitatea procesual de pârât;
- func ionarul responsabil de furnizarea informa iei poate fi atras în proces, de regul , în
calitate de intervenient accesoriu, la cererea sa, a uneia din p r i sau din oficiu de c tre
instan , conform art.67 alin.(3) CPC. Din oficiu, instan a va dispune atragerea în proces a
func ionarului dac nu exist o cerere în acest sens, îns circumstan ele importante ale cauzei
vor putea fi elucidate numai prin atragerea func ionarului care a intrat în contact cu
reclamantul în cadrul procedurii de furnizare a informa iei;
- în calitate de copârât, conform art.20 din Legea contenciosului administrativ,
func ionarul va fi atras numai dac cererea de chemare în judecat este formulat şi împotriva
acestuia şi numai dac au fost solicitate desp gubiri;
- dac furnizorul de informa ii nu a numit o persoan responsabil pentru efectuarea
procedurilor de furnizare a informa iei oficiale, conform art.11 alin.(2) lit.b) din Lege, în
calitate de intervenient sau, dup caz, de pârât, va fi atras func ionarul care, în mod nemijlocit,
a elaborat actul contestat de furnizare a informa iei sau a refuzat accesul la informa ia oficial ;
- dac cererea de furnizare a informa iei a fost readresat , calitatea de pârât va apar ine
furnizorului c ruia i-a fost readresat cererea.
40. La cererea de chemare în judecat privind contestarea actului de furnizare sau
nefurnizare a informa iei oficiale, printre actele prev zute de art.167 CPC, necesare de a fi
anexate, figureaz inclusiv cererea scris adresat furnizorului. Aceasta nu constituie o
dovad a respect rii procedurii prealabile extrajudiciare, care nu este obligatorie în aceste
litigii, dar constituie o prob la dosar, care, eventual, dovedeşte refuzul de a furniza
informa ia, coroborat cu alte probe.
Concomitent, în cazul în care se contest actul de furnizare a informa iei (dar nu de
nefurnizare), la cerere se va anexa şi actul respectiv.
Dac nu sunt anexate actele men ionate, se va proceda conform art.171 CPC.
41. În leg tur cu faptul c litigiile ce formeaz obiectul prezentei hot râri sunt
examinate în ordinea contenciosului administrativ, conform art.85 alin.(1) lit.d) CPC,
reclaman ii sunt scuti i de plata taxei de stat.
Totodat , pârâ ii (furnizorii de informa ii) sunt scuti i de taxa de stat numai în cazurile
expres prev zute (ex.: autorit ile publice centrale), în celelalte cazuri (ex.: persoanele private
ce presteaz servicii publice) pârâ ii vor fi obliga i la plata taxei de stat în cazul admiterii
ac iunii.
73
42. Conform art.21 alin.(5) din Lege coroborat cu art.23 alin.(3)-(5) CPC, instan a de
judecat , la examinarea cererilor privind contestarea actelor de furnizare sau nefurnizare a
informa iei, va putea dispune examinarea cauzei în şedin închis , pentru a evita divulgarea
informa iilor, în privin a c rora accesul limitat ar putea fi îndrept it.
Caracterul închis al şedin ei de judecat se va dispune prin încheiere motivat .
Motivarea va consta în expunerea indiciilor care demonstreaz eventualitatea îndrept irii
limit rii accesului la informa ia vizat , ceea ce nu înseamn c instan a se va expune asupra
îndrept irii propriu-zise a accesului limitat la informa ie, deoarece aceasta ar constitui o
antepronun are asupra fondului litigiului, care atrage recuzarea judec torului, conform art.50
alin.(1) lit.d) CPC.
43. Termenul de sesizare a instan ei de contencios administrativ este de o lun , iar
momentul de la care curge difer în dependen de faptul dac reclamantul a parcurs sau nu
procedura prejudiciar facultativ , prev zut de art.21 alin.(1)din Lege:
a) dac reclamantul a parcurs aceast procedur , termenul curge din momentul în care a
fost comunicat r spunsul conducerii furnizorului de informa ii şi/sau organului superior al
acestuia, iar dac nu a primit r spuns - de la data la care trebuia s -l primeasc , adic la
expirarea a 8 zile lucr toare de la depunerea contesta iei (art.22 alin.(2) din Lege);
b) dac reclamantul a sesizat direct instan a de judecat , termenul va curge de la data
primirii r spunsului de la furnizorul de informa ii sau, în caz c nu a primit r spuns, de la data
la care trebuia s -l primeasc , adic de la expirarea termenului de 15, respectiv, 20 de zile
lucr toare, prev zute de art.16 alin.(1) şi (2) din Lege.
44. Cererea privind contestarea actului de refuz în furnizarea informa iei nu va putea fi
respins pe motiv c r spunsul furnizorului la cererea de eliberare a informa iei are caracter
explicativ, în sensul explica iilor oferite de Plenul Cur ii Supreme de Justi ie prin Hot rârea
nr.27 din 24.12.2001 "Cu privire la practica aplic rii de c tre instan ele judec toreşti a unor
prevederi ale Legii contenciosului administrativ", deoarece, chiar dac ar con ine anumite
explica ii, în fond, r spunsul respectiv are ca finalitate furnizarea sau nefurnizarea informa iei,
acte susceptibile de a fi contestate.
45. Pe parcursul examin rii pricinii, în particular în dependen de cerin ele înaintate,
instan a va cerceta şi se va expune asupra urm toarelor circumstan e:
- existen a adres rii reclamantului c tre pârât cu o cerere privind furnizarea informa iei
oficiale;
- termenul în cadrul c ruia s-a oferit r spunsul la cerere, dac a expirat termenul în
cadrul c ruia furnizorul trebuia s remit informa ia;
- de inerea informa iei de c tre pârât sau inexisten a informa iei solicitate în posesia
acestuia;
- dac informa ia se încadreaz în categoriile de informa ii cu accesibilitate limitat ;
- preponderen a interesului public pentru divulgarea informa iei cu caracter limitat;
- a avut sau nu reclamantul acces real la informa ia solicitat ;
- corespunde r spunsul oferit de pârât cu informa ia solicitat de reclamant, cu
constatarea p r ii în care informa ia este necorespunz toare;
- dac informa ia a ajuns la destinatar în termenul stabilit;
- existen a şi întinderea prejudiciului cauzat prin nefurnizarea sau furnizarea defectuoas
a informa iei oficiale;
- alte circumstan e care se impun a fi constatate pentru solu ionarea corect a cauzei
deduse judec ii.
46. În cazul admiterii cererii de chemare în judecat , instan a va hot rî anularea actului
de furnizare necorespunz toare sau de nefurnizare a informa iei oficiale, cu obligarea
furnizorului de a elibera informa ia solicitat sau de a o furniza în modul corespunz tor.
74
Faptul furniz rii informa iei pe parcursul examin rii cauzei nu va determina respingerea
ac iunii ca neîntemeiat , deoarece acest fapt semnific recunoaşterea ac iunii de c tre pârât.
Astfel, în cazul sus-men ionat, în leg tur cu faptul furniz rii informa iei solicitate, coroborat
cu celelalte probe care conduc spre concluzia temeiniciei cererii de chemare în judecat ,
instan a va dispune admiterea cererii, anularea actului contestat, va lua act c informa ia a fost
deja furnizat şi va dispune neexecutarea hot rârii judec toreşti în aceast parte, va solu iona
problema repartiz rii cheltuielilor de judecat conform art.94 CPC, precum şi chestiunea
compens rii prejudiciului material şi moral cauzat prin nefurnizarea informa iei oficiale în
termenul legal stabilit.
47. Dac func ionarul public, care a refuzat eliberarea informa iei sau a furnizat-o într-
un mod necorespunz tor, figureaz în proces în calitate de copârât, în cazul admiterii
preten iei de încasare a desp gubirilor, acesta va putea fi obligat la plata acestora în mod
solidar cu furnizorul de informa ii, la care este angajat func ionarul respectiv (art.20 alin.(2)
din Legea contenciosului administrativ). Func ionarul public care a înc lcat dispozi iile legii,
în contextul furniz rii informa iei oficiale, nu este privat de posibilitatea chem rii în garan ie
a superiorului s u ierarhic, care i-a ordonat de a nu furniza sau de a furniza informa ia în
modul calificat ca fiind "necorespunz tor", conform art.20 alin.(3) din Legea contenciosului
administrativ.
Faptul r spunderii civile, la care poate fi atras func ionarul conform alineatului
precedent, nu-l degreveaz pe acesta de r spunderea administrativ , la care poate fi tras
conform art.199/7 din CCA, iar în cazul în care fapta persoanei responsabile întruneşte
elementele constitutive ale infrac iunii prev zute de art.180 CP al RM, aceasta va fi tras la
r spundere penal , în ordinea prev zut de Codul de procedur penal al RM.
48. Cererile privind accesul la informa iile ce se con in în dosarele aflate pe rolul
instan elor judec toreşti nu intr sub inciden a Legii privind accesul la informa ie, aceste
informa ii fiind susceptibile de furnizare în modul stabilit de legea procesual care este
aplicabil categoriei respective de pricini (CPP, CPC).
mun.Chişin u, 2 aprilie 2007

nr.1
Anex
la Hot rârea Plenului
Relevan a anexei, constituit din urm toarele acte normative sau de recomandare,
na ionale şi interna ionale, rezid din pct.1 al prezentei hot râri:
- Conven ia ONU împotriva corup iei, adoptat la New York la 31.11.2003;
- Conven ia CE pentru protec ia persoanelor cu privire la procesarea automat a datelor
personale;
- Conven ia interna ional cu privire la drepturile copilului din 20.11.1989, ratificat
prin Hot rârea Parlamentului nr.408/12.12.1990;
- Conven ia privind accesul la informa ie, justi ie şi participarea publicului la adoptarea
deciziilor în domeniul mediului din 25.06.1998 de la Aarhus, ratificat prin Hot rârea
Parlamentului nr.346-XIV din 07.04.1999;
- Recomandarea nr.(2002)2 a CM al CE c tre statele membre privind accesul la
documentele publice, precum şi alte recomand ri "verticale";
- Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000;
- Legea privind administra ia public local nr.436 din 28.12.2006;
- Legea privind Fondul Arhivistic al R. Moldova nr.880 din 22.01.1992;
75
- Legea cu privire la secretul de stat nr.106 din 17.05.1994;
- Legea securit ii statului nr.618 din 31.10.1995;
- Legea privind organele securit ii statului nr.619 din 31.10.1995;
- Legea privind Serviciul de Informa ii şi Securitate al RM nr.753 din 23.12.1999;
- Legea cu privire la combaterea terorismului nr.539 din 12.10.2001;
- Legea cu privire la informatizare şi la resursele informa ionale de stat nr.467 din
21.11.2003;
- Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale nr.173 din
06.07.1994;
- Legea cu privire la secretul comercial nr.171 din 06.07.1994
- Legea privind Curtea de Conturi nr.312 din 08.12.1994;
- Legea cu privire la statutul judec torului nr.544 din 20.07.1995;
- Legea privind activitatea operativ de investiga ii nr.45 din 12.04.1994;
- Legea privind protec ia de stat a p r ii v t mate, a martorilor şi a altor persoane care
acord ajutor în procesul penal nr.1458 din 28.01.1998;
- Legea cu privire la avoca ii parlamentari 1349 din 17.10.1997;
- Legea cu privire la poli ie nr.416 din 18.12.1990;
- Legea cu privire la Sistemul informa ional integral automatizat de eviden a
infrac iunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au s vârşit infrac iuni nr.216 din
29.05.2003;
- Legea cu privire la expertiza judiciar , constat rile tehnico-ştiin ifice şi medico-legale
nr.1086 din 23.06.2000;
- Codul audiovizualului, adoptat prin Legea nr.260-XVI din 27 iulie 2006;
- Nomenclatorul persoanelor cu func ii de r spundere, învestite cu împuterniciri de a
atribui informa iile la secret de stat, aprobat prin Decretul Preşedintelui RM nr.27din
14.02.1996;
- alte acte normative tangen iale cu materia respectiv .
[Anexa modificat prin Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii
76
HOT RÂREA
REPUBLICII MOLDOVA
Privind practica judiciar cu privire la constatarea

faptelor care au valoare juridic şi declararea
persoanei disp rut f r urm sau decedat
nr.4 din 07.07.2008
În scopul aplic rii corecte şi uniforme de c tre instan ele judec toreşti a legisla iei
privind constatarea faptelor care au valoare juridic şi declararea persoanei disp rut f r
urm sau decedat , Plenul Cur ii Supreme de Justi ie, în temeiul art.2 lit.e) şi art.16 lit.c) din
Legea cu privire la Curtea Suprem de Justi ie şi art.17 din Codul de procedur civil ,
EXPLIC :
1. Pricinile privind constatarea faptelor care au valoare juridic se examineaz de c tre
instan ele judec toreşti în baza cererilor persoanelor fizice şi juridice, autorit ilor publice,
organiza iilor şi întreprinderilor, care se caracterizeaz având ca obiect constatarea unor fapte
cu condi ia c lipseşte un litigiu de drept.
Astfel de cereri pot fi depuse în instan ele judec toreşti nu numai de persoanele
men ionate, dar şi de alte persoane şi autorit i publice, dac , conform legii, aceştia au dreptul
s apere interesele altor persoane.
Pricinile privind declararea persoanei disp rut f r urm sau decedat , în condi iile
prev zute de art.49 şi 52 Cod civil, se examineaz de c tre instan ele judec toreşti în baza
cererilor depuse de reprezentan ii copiilor minori, de unul din so i, de copiii care au atins
majoratul, de institu iile de înv mânt, de gr dini ele de copii sau internate, de organele
publice, întreprinderi, organiza ii, procurori etc.
2. Cererea privind constatarea faptului care are valoare juridic sau privind declararea
persoanei disp rut f r urm sau decedat se depune de c tre persoana interesat în instan a
judec toreasc de la domiciliul sau sediul peti ionarului şi trebuie s corespund exigentelor
stabilite la art.166 Cod de procedur civil , în special, s cuprind denumirea instan ei
judec toreşti c reia îi este adresat , numele sau denumirea peti ionarului, domiciliul ori sediul
lui, scopul constat rii faptului care are valoare juridic sau declar rii persoanei disp rut f r
urm sau decedat .
În afar de cele men ionate, în cererea privind constatarea faptului cu valoare juridic ,
conform art.284 Cod de procedur civil , se indic :
- cauza imposibilit ii de a ob ine documentele cuvenite sau de a reconstitui cele
pierdute;
- probele care confirm faptul şi care adeveresc imposibilitatea ob inerii documentelor
necesare sau reconstituirii pe cale extrajudiciar a documentelor pierdute.
În cererea privind declararea persoanei disp rut f r urm sau decedat , conform
art.298 Cod de procedur civil , se men ioneaz circumstan ele care ar dovedi absen a ei sau
77
care o amenin au cu moartea, sau care dau temei de a prezuma c a decedat în urma unui
accident.
Referitor la militari sau la alte persoane care au disp rut în ac iuni militare, în cerere se
indic data încet rii acestor ac iuni.
Instan a judec toreasc este obligat s primeasc cererea privind constatarea faptului
care are valoare juridic şi s examineze pricina în procedur special dac sunt respectate
urm toarele condi ii:
aceasta genereaz , în virtutea legii, urm toarele efecte juridice: apari ia, modificarea sau
încetarea unor drepturi personale sau patrimoniale ale peti ionarului;
peti ionarul nu are alt posibilitate de a ob ine sau de a restabili documentele care ar
certifica faptul juridic a c rui constatare o solicit ;
contestarea faptului nu este legat de solu ionarea unui litigiu de drept ce ine de
competen a instan ei judec toreşti.
Numai dac , în cadrul examin rii pricinii de constatare a unui fapt care are valoare
juridic apare un litigiu de drept care nu ine de competen a instan elor judec toreşti, instan a
examineaz cererea de constatare a acestui fapt în procedur special .
3. În cazul în care cererea privind constatarea faptului care are valoare juridic sau
declararea persoanei disp rut f r urm sau decedat a fost depus în instan a judec toreasc
f r a se respecta condi iile art.166, 167 alin.(1) lit.a), b), c) şi e), 284 şi 298 Cod de procedur
civil , judec torul emite, în cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o încheiere pentru a nu da
curs cererii, comunicând peti ionarului faptul şi acordându-i un termen pentru lichidarea
neajunsurilor. Dac persoana care a depus cererea nu îndeplineşte în termen cerin ele
formulate în încheierea judec torului, cererea nu se consider depus şi, împreun cu actele
anexate, se restituie peti ionarului printr-o încheiere judec toreasc ce poate fi atacat cu
recurs (art.171 CPC).
4. Faptele care au valoare juridic enumerate în art.281 alin.(2) lit.m) Cod de procedur
civil , de care depinde apari ia, modificarea sau încetarea drepturilor patrimoniale şi
nepatrimoniale ale persoanelor, organiza iilor şi ale altor persoane, nu sunt exhaustive.
5. Instan ele judec toreşti sunt competente, de asemenea, s examineze cererile despre
constatarea: vechimii de munc pentru stabilirea pensiei; indemniza iilor pentru incapacitatea
temporar de munc , graviditate şi naşterea copilului; satisfacerii serviciului militar activ;
afl rii pe front; afl rii într-un detaşament de partizani; r nirii sau contuzion rii în timpul
luptei în perioada ac iunilor militare sau în timpul execut rii altor obliga iuni ale serviciului
militar; recunoaşterii ca invalid de r zboi; vârstei cet enilor; absolvirii institu iei de
înv mânt; apartenen ei cet eanului a adeverin ei pentru ordin sau medalie, eliberate de
c tre organele competente ale Republicii Moldova.
6. La primirea cererilor de constatare a faptelor care au valoare juridic , instan ele
judec toreşti vor solicita de la peti ionari prezentarea probelor (înscrisurilor) care confirm
imposibilitatea primirii sau reconstituirii documentelor care confirm faptul concret.
Prin imposibilitatea de a ob ine sau primi documentele care confirm faptul care are
valoare juridic a c rui constatare o solicit peti ionarul se în elege fie lipsa ordinii de
înregistrare a faptului, fie nerespectarea regulilor de înregistrare a faptului şi imposibilitatea
de a recurge la el în condi ii concrete (de exemplu, faptul decesului).
Prin imposibilitatea de a primi documentul se în elege şi cazul în care documentul care
confirm faptul în realitate exist , îns în con inutul lui au fost admise defecte sau inexactit i,
care îl priveaz de semnifica ia probant , corectarea c rora este imposibil .
Prin imposibilitatea de a reconstitui documentul pierdut se în elege c organul
corespunz tor este lipsit de posibilitatea de a elibera duplicatul documentului necesar în
leg tur cu pierderea sau nimicirea.
78
7. La primirea cererilor privind declararea persoanei disp rut f r urm sau decedat ,
instan ele judec toreşti propun peti ionarului de a prezenta r spunsurile de la organele
Ministerului Dezvolt rii Informa ionale, de la ultimul domiciliu al persoanei, de la locurile de
serviciu, naşterii, afl rii presupuse, inund rii, cutremurului, accidentului, datele comisariatului
militar şi ale c ut rii etc.
8. La preg tirea pricinii privind declararea persoanei disp rut f r urm sau decedat ,
judec torul stabileşte care persoane pot depune date concrete despre persoana disp rut şi
solu ioneaz chestiunea referitor la citarea lor în calitate de martori, reclam organiza iilor şi
persoanelor fizice probele necesare, solicit date de la ultimul domiciliu şi serviciu al
persoanei disp rute.
În afar de cele men ionate, în cadrul preg tirii pricinii privind declararea persoanei
disp rut f r urm sau decedat , judec torul, conform art.299 alin.(2) Cod de procedur
civil , este în drept s dispun , printr-o încheiere, publicarea în ziarul local, din contul
peti ionarului, a unei comunic ri despre pornirea procesului. În ea se indic instan a la care s-
a depus cererea declar rii persoanei disp rut f r urm sau decedat , numele, data şi locul de
naştere, ultimul domiciliu şi loc de munc ale acesteia, numele sau denumirea peti ionarului,
domiciliul ori sediul lui, solicitarea adresat persoanelor care de in informa ii despre locul
afl rii celui disp rut de a le comunica instan ei.
9. În cazul în care legea prevede o alt ordine de constatare a faptului cu valoare juridic
(extrajudiciar ), instan a judec toreasc , în conformitate cu prevederile art.169 alin.(1) lit.a)
Cod de procedur civil , refuz s primeasc cererea.
Dac în cadrul examin rii pricinii a ap rut un litigiu de drept de competen a instan ei
judec toreşti, aceasta este obligat s emit o încheiere de scoatere de pe rol a cererii,
explicându-i peti ionarului şi altor persoane interesate dreptul lor de a solu iona litigiul în
procedur de ac iune civil în instan a competent , cu respectarea prevederilor art.167 şi 168
Cod de procedur civil .
10. inând cont de scopul pentru care este necesar constatarea faptului care are valoare
juridic , la persoanele interesate pot fi, în special, atribuite:
- persoanele (cet eni, organiza ii) drepturile c rora pot fi afectate în leg tur cu
constatarea unui fapt – al i succesori (art.1500, 1450, 1505, 1515 Cod civil), al i cet eni care
au dreptul la pensie sau la recuperarea daunei în cazul mor ii între in torului;
- organele şi instan ele în care peti ionarul are inten ie s foloseasc hot rârea instan ei
judec toreşti despre constatarea unui fapt – organele din domeniul muncii şi protec iei sociale,
organiza iile de asigurare, persoanele obligate s recupereze dauna cauzat prin v t marea
s n t ii sau moartea între in torului etc.
11. Raporturile de rudenie se constat în procedur judiciar numai în cazul în care
gradul de rudenie genereaz direct consecin e juridice (de exemplu, constatarea faptului este
necesar peti ionarului pentru primirea certificatului de moştenitor sau pentru a perfecta un
act privind dreptul la primirea indemniza iei în leg tur cu pierderea între in torului,
cet eniei altei ri).
Nu poate fi constatat raportul de rudenie în cazul în care adresarea peti ionarului în
instan a judec toreasc se refer la faptul c actele de stare civil con in înscrisuri incorecte,
deoarece astfel de cereri se examineaz de c tre instan ele judec toreşti în conformitate cu
prevederile art.279 şi 280 Cod de procedur civil .
Concomitent, nu poate fi primit cererea de constatare a faptului de rudenie, dac
peti ionarul urm reşte scopul de a confirma ulterior dreptul la spa iul locativ sau la schimbul
spa iului locativ. În cazul refuzului organelor respective de a satisface cerin ele men ionate,
persoana interesat poate s se adreseze în instan a judec toreasc în procedur contencioas .
În hot rârea cu privire la constatarea raportului de rudenie, instan a judec toreasc este
obligat s indice în ce grad de rudenie se afl peti ionarul cu persoana corespunz toare.
79
12. Instan ele judec toreşti sunt în drept s judece cererile despre constatarea faptului
raporturilor de rudenie cu cei care au l sat moştenire, dar locuiesc permanent peste hotarele
Republicii Moldova, şi nu au dreptul s refuze primirea unei asemenea cereri din motive c în
urma constat rii acestui fapt conform legii republicii nu vor interveni pentru peti ionar
consecin e juridice. În asemenea cazuri, instan a judec toreasc se va c l uzi de art.1622 Cod
civil, conform c ruia rela iile de succesiune sunt reglementate de legea rii în care cel care a
l sat moştenirea a avut ultimul domiciliu permanent.
13. La examinarea pricinilor despre constatarea între inerii persoanei (art.281 alin.(2)
lit.b) Cod de procedur civil ), instan ele judec toreşti vor avea în vedere c acest fapt are
valoare juridic , dac el genereaz pentru peti ionar dreptul la desp gubire (art.1419 alin.(1)
lit.a) Cod civil) sau pensie în leg tur cu decesul între in torului, precum şi alte drepturi
prev zute de lege.
Faptul c persoana era între inut de c tre defunct va avea consecin e juridice, dac
ajutorul acordat constituia pentru peti ionar o surs permanent şi esen ial de existen . În
cazul în care peti ionarul avea salariu, primea pensie, burs sau avea alte venituri, instan ele
judec toreşti vor clarifica, dac ajutorul acordat din partea persoanei care asigura între inerea
era o surs permanent şi esen ial de existen a peti ionarului.
Existen a unei divergen e între organele de autoadministrare local sau organiza ia de
exploatare a locuin elor despre aceea c , potrivit datelor existente, persoana nu a fost
între inut de c tre defunct, nu exclude posibilitatea constat rii pe cale judiciar a faptului
între inerii.
În cazul constat rii faptului între inerii pentru stabilirea pensiei este necesar s se in
cont de aceea c dreptul la pensie în cazul decesului între in torului îl au membrii incapabili
de munc ai familiei defunctului, care au fost între inu i de c tre el.
În cazul constat rii faptului c o persoan a fost între inut , în scopul recuper rii daunei
pierderii între in torului, instan ele judec toreşti vor ine cont c , potrivit prevederilor
art.1419 Cod civil, dreptul la recuperarea daunei nu depinde nici de existen a raporturilor de
rudenie dintre între inut şi între in tor, nici de termenul între inerii acestuia.
14. La examinarea pricinilor despre constatarea înregistr rii naşterii, adop iei, c s toriei,
divor ului şi decesului (art.281 alin.(2) lit.c) Cod de procedur civil ) este necesar s se in
cont de faptul c instan a judec toreasc constat nu evenimentele care au avut loc, ci faptele
înregistr rii lor în organele respective.
Astfel de pricini se examineaz de c tre instan ele judec toreşti numai în cazul în care
în organele de stare civil şi în arhivele corespunz toare nu s-au p strat asemenea înscrisuri şi
cererea de restabilire a acestora a fost refuzat .
Examinând pricinile privind constatarea faptelor men ionate, instan ele judec toreşti vor
solicita de la peti ionari s prezinte probe, ce confirm timpul şi evenimentul înregistr rii
actului de stare civil , precum şi s efectueze ac iuni pentru acumularea probelor
suplimentare. În special, constatând faptul de înregistrare a naşterii, instan a va verifica data
naşterii peti ionarului conform paşaportului, livretului militar, carnetului de munc şi altor
documente care stabilesc identitatea persoanei şi va clarifica în baza c ror date au fost
efectuate înscrisurile în documentele men ionate.
Faptele de înregistrare a c s toriei şi divor ului pot fi constatate de c tre instan a
judec toreasc atât în cazul decesului unuia sau ambilor so i, cât şi în timpul vie ii lor. Cu o
cerere de constatare a acestor fapte au dreptul s se adreseze ambii sau unul dintre so i, iar în
cazul mor ii lor – persoanele pentru care aceste fapte genereaz consecin e juridice.
15. Faptul recunoaşterii paternit ii în privin a copilului n scut de la p rin i nec s tori i
se constat de instan a judec toreasc numai în cazul în care tat l presupus al copilului a
decedat. Constatarea unui astfel de fapt este generat de apari ia la copil a drepturilor
80
patrimoniale şi personale nepatrimoniale (succesiune, pensie în cazul pierderii între in torului,
dreptul copilului la numele şi patronimicul tat lui etc.).
16. Cererea de constatare a decesului la o anumit dat şi în anumite împrejur ri
(art.281 alin.(2) lit.e) Cod de procedur civil ) este primit în procedura judiciar şi se
examineaz numai în cazul în care faptul decesului nu a fost înregistrat, cu condi ia c
peti ionarul prezint documentul referitor la refuzul organului de stare civil de a înregistra
decesul.
Instan ele judec toreşti urmeaz s deosebeasc acest fapt de faptul înregistr rii
decesului, care se constat în cazul în care înscrisul respectiv a existat anterior, dar a fost
pierdut, iar organele de stare civil au refuzat s -l restabileasc .
Hot rârea despre admiterea cererii de constatare a decesului trebuie s fie pronun at în
baza probelor veridice care confirm decesul persoanei la o anumit dat şi în anumite
împrejur ri.
Declararea mor ii unui cet ean se face în modul prev zut de art.52 Cod civil şi art.297-
301 Cod de procedur civil .
17. Cererea de constatare a accept rii unei succesiuni şi a locului ei de deschidere
(art.281 alin.(2) lit.f) Cod de procedur civil ) se examineaz în procedur special numai în
cazul în care organul, care efectueaz ac iuni notariale, nu este în drept s elibereze
peti ionarului certificat de moştenitor din lipsa sau din insuficien a documentelor
corespunz toare, necesare pentru confirmarea în procedur notarial a faptului de intrare
(aderare) în posesiunea averii succesorale.
În cazul în care documentele necesare au fost prezentate organului notarial, îns
eliberarea certificatului de moştenitor a fost refuzat , peti ionarul este în drept s înainteze în
instan a judec toreasc ac iune în ordinea contenciosului administrativ.
Pronun ând hot rârea privind constatarea faptului despre acceptarea succesiunii şi locul
de deschidere a succesiunii, instan ele judec toreşti se vor c l uzi de dispozi iile art.1442-
1443 Cod civil.
Instan ele judec toreşti nu sunt în drept s primeasc spre examinare în ordinea
procedurii speciale cererile despre restabilirea termenelor de prescrip ie sau prelungirea
termenului dep şit pentru acceptarea succesiunii. Asemenea pricini sunt examinate în ordinea
jurisdic iei contencioase.
18. La examinarea pricinilor privind constatarea producerii unui accident (art.281
alin.(2) lit.g) Cod de procedur civil ), instan a judec toreasc este In drept s constate un
astfel de fapt numai în cazul în care posibilitatea de a-l constata în procedur extrajudiciar
este exclus .
Cererea de a constata un astfel de fapt poate fi primit în procedura instan ei
judec toreşti numai în cazul în care procesul-verbal despre producerea accidentului nu a fost
întocmit şi întocmirea acestuia la momentul adres rii este imposibil , precum şi în cazul în
care procesul-verbal a fost întocmit, îns ulterior a fost pierdut şi restabilirea In procedur
extrajudiciar este imposibil sau la întocmirea procesului-verbal a fost comis o eroare care
împiedic recunoaşterea faptului producerii accidentului.
19. Instan ele judec toreşti constat posesiunea, folosin a şi dispozi ia unui bun imobil
în drept de proprietate numai în cazul în care peti ionarul a avut un document care confirm
dreptul de posesiune asupra acestui imobil, îns actul este pierdut şi restabilirea lui este
imposibil . Totodat , instan a judec toreasc la examinarea unor asemenea cereri constat
numai faptul existen ei documentelor care confirm apar inerea imobilului peti ionarului şi nu
dreptul lui de proprietar.
Concomitent, peti ionarul trebuie s prezinte probe despre imposibilitatea de a ob ine
documentul sau despre imposibilitatea restabilirii lui.
81
Instan a judec toreasc nu are dreptul s constate faptul afl rii în posesie a construc iilor
care nu sunt terminate sau nu sunt primite în exploatare, deoarece asemenea construc ii nu
urmeaz a fi înregistrate.
Nu pot fi examinate în ordinea procedurii speciale, de asemenea, şi cererile despre
constatarea faptului afl rii în posesie a unei construc ii construite arbitrar sau a unei
construc ii înregistrate anterior pe numele altei persoane sau procurate de c tre peti ionar
conform unei tranzac ii nelegalizate.
De asemenea, nu pot fi examinate în ordinea procedurii speciale cererile privind
constatarea faptului de posesie, folosin şi dispozi ie cu drept de proprietate a valorilor
mobiliare, inclusiv a unor ac iuni ordinare nominative, în cazul când exist un litigiu de drept
care urmeaz a fi examinat în procedura contencioas .
20. La primirea cererilor despre constatarea apartenen ei documentelor constatatoare de
drepturi ale persoanei, numele sau prenumele c reia indicate în document nu coincid cu
numele sau prenumele persoanei indicate în certificatul de naştere, buletinul de identitate sau
în paşaport (art.281 alin.(2) lit.i) Cod de procedur civil ), iar în caz de primire a cererii, la
preg tirea pricinii pentru dezbateri judiciare, instan ele judec toreşti sunt obligate s solicite
de la peti ionari prezentarea probelor referitor la faptul c documentul care stabileşte un drept
îi apar ine lui şi organul care l-a eliberat nu are posibilitate de a introduce modific rile
corespunz toare.
Instan ele judec toreşti nu sunt în drept s constate faptul apartenen ei persoanei
concrete a documentelor militare, buletinului de identitate, paşaportului şi a certificatelor
eliberate de organele de stare civil .
Concomitent, este necesar de a lua în considera ie faptul c , în leg tur cu desfiin area
URSS şi a organelor ei, instan ele judec toreşti sunt în drept s constate faptele apartenen ei
certificatelor de decorare cu ordine şi medalii persoanelor ale c ror nume şi prenume indicate
în ele nu coincid cu numele şi prenumele indicate în paşaport, buletinul de identitate sau în
certificatul de naştere.
Hot rârea privind constatarea acestor fapte trebuie s se bazeze pe ansamblul de probe
autentice care confirm apartenen a acestor documente peti ionarului.
21. La constatarea rela iilor de c s torie neînregistrat , instan ele judec toreşti trebuie
s in cont de faptul c cet enilor, care se aflau în concubinaj pân la 8 iulie 1944 şi nu au
avut posibilitatea de a înregistra c s toria în organele de stare civil în leg tur cu decesul
unuia din ei, Ie-a fost acordat dreptul de a înainta cereri în instan ele judec toreşti despre
constatarea concubinajului.
Concubinajul nu poate fi constatat dac el a încetat pân la moartea uneia dintre p r i,
aflate în aceste raporturi, precum şi dac c s toria persoanei a fost înregistrat şi nu a fost
desf cut în modul stabilit.
22. Cererea privind constatarea faptului represiunii politice se primeşte şi se examineaz
de c tre instan a judec toreasc numai în cazul în care materialele de arhiv referitoare la
represiunile politice nu s-au p strat în urma expir rii termenului de p strare sau din alte cauze
şi de c tre peti ionar au fost prezentate documente cu privire la refuzul de reabilitare, eliberate
de c tre organele indicate în art.5 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor
politice nr.1225-XII din 08.12.1992 (MO nr.12/363 din 30.12.1992).
Pricinile din categoria dat sunt intentate conform cererilor persoanelor enumerate în
art.2 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, care prezint probe ce
confirm circumstan ele expuse în art.1 din legea men ionat .
23. Faptul afl rii cet eanului în calitate de de inut în lag rele de concentrare (ghetouri)
poate fi constatat pe cale judiciar , dac o asemenea cerere a fost examinat în prealabil la
comisia pentru stabilirea pensiei de pe lâng organele respective ale administra iei locale şi
peti ionarului i s-a refuzat satisfacerea acestei cereri.
82
Instan a judec toreasc nu este în drept s refuze primirea cererii dac comisia a
constatat c peti ionarul a fost de inut în lag rele de concentrare (ghetouri), dar timpul afl rii
lui acolo nu este nici confirmat şi nici indicat. Se va lua în considera ie c timpul afl rii în
lag rul de concentrare într în obiectul de dovedire şi este o parte integral a acestui fapt, care
îi atribuie valoare juridic .
Pentru constatarea faptului respectiv, se consider drept probe orice date reale, care
confirm aflarea persoanei în calitate de de inut în lag rele de concentrare (ghetouri) într-un
anumit timp, inclusiv depozi iile martorilor, dac ele confirm cu certitudine acest fapt.
Explica iile în scris ale persoanelor, semn tura c rora este confirmat pe cale notarial , nu pot
servi ca probe în cauz , deoarece circumstan ele expuse în ele nu sunt verificate şi confirmate
de biroul notarial, conform art.67 al Legii cu privire la notariat.
24. Cererea privind constatarea faptului r spândirii informa iei care lezeaz onoarea,
demnitatea şi reputa ia profesional se primeşte de c tre instan a judec toreasc numai în
cazul în care autorul informa iei nu este cunoscut, iar îns şi informa ia a fost r spândit prin
demonstrarea unor panouri (pancarte), înscrisuri în locurile publice etc.
25. Instan ele judec toreşti vor ine cont de faptul c cererea privind constatarea
inexactit ii actului de stare civil se examineaz nu pe calea constat rii faptului care are
valoare juridic , dar în conformitate cu regulile prev zute la art.331-334 Cod de procedur
civil , care determin ordinea de constatare a inexactit ii actelor de stare civil , dac , în lipsa
unui litigiu de drept, organele de stare civil au refuzat s corecteze înscrierea efectuat şi
acest refuz a fost aprobat prin dispozi ia organului administra iei locale.
26. Persoana poate fi declarat decedat prin hot rârea instan ei judec toreşti în
urm toarele cazuri:
- dac timp de 3 ani la domiciliul s u lipsesc ştiri despre locul unde se afl sau dup 6
luni dac a disp rut în împrejur ri ce prezentau o primejdie de moarte sau care dau temei de a
presupune c a decedat în urma unui anumit accident;
- un militar sau o alt persoan disp rut f r veste în leg tur cu ac iuni militare poate
fi declarat decedat numai dup expirarea a 2 ani de la încetarea ac iunilor militare.
Prin împrejur ri ce prezint o primejdie de moarte se subîn eleg aşa calamit i naturale
ca: inunda iile, uraganele, cutremurele, iar circumstan e ce ar servi ca temei de a presupune
decesul persoanei în urma unui accident se consider : incendiile, accidentele rutiere,
catastrofele aeriene, accidentele pe calea ferat . Circumstan ele men ionate trebuie s fie
confirmate prin probe veridice şi s fie în rela ie de cauz şi efect cu dispari ia persoanei.
Instan ele judec toreşti vor avea în vedere c între constatarea decesului la o anumit
dat şi în anumite împrejur ri (art.281 alin.(2) lit.e) Cod de procedur civil ) şi declararea
persoanei decedat (art.52 Cod civil) este o diferen esen ial .
Constatarea decesului la o anumit dat şi în anumite împrejur ri înseamn c
evenimentul mor ii într-adev r exist , îns organele de stare civil refuz s -l înregistreze (de
exemplu, pierderea documentelor şi imposibilitatea restaur rii lor), îns consecin ele juridice
în aceste dou cazuri sunt analogice. Atât la constatarea decesului la o anumit dat şi în
anumite împrejur ri, cât şi la declararea persoanei decedat faptul se înregistreaz în organele
de stare civil şi se elibereaz certificatul de deces, se desface c s toria, se deschide
moştenirea, copiii au dreptul la primirea indemniza iei etc.
27. Persoana fizic , la cererea persoanei interesate, poate fi declarat disp rut f r
urm dac lipseşte de la domiciliu şi a trecut cel pu in un an din ziua primirii ultimelor ştiri
despre locul afl rii ei (art.49 Cod civil).
28. În cazul imposibilit ii de a stabili ziua primirii ultimelor informa ii despre disp rut,
termenul pentru declararea dispari iei f r urm sau decesului va începe s curg din prima zi
a lunii urm toare celei în care au fost primite ultimele informa ii despre disp rut, iar în cazul
imposibilit ii de a determina aceast lun , de la întâi ianuarie al urm torului an.
83
29. Scopurile solicit rii declar rii persoanei disp rut f r urm sau decedat sunt
urm toarele:
- desfacerea c s toriei;
- întocmirea actelor;
- privatizarea imobilului;
- primirea indemniza iei pentru între inerea copiilor minori;
- ridicarea vizei de reşedin ;
- darea în exploatare a imobilului etc.
30. Dac este necesar administrarea permanent a patrimoniului persoanei declarate
disp rut f r urm , instan a judec toreasc numeşte un administrator, cu care autoritatea
tutelar încheie un contract de administrare fiduciar . La cererea persoanei interesate, instan a
judec toreasc poate numi un administrator şi înainte de expirarea unui an din ziua primirii
ultimelor ştiri despre locul afl rii persoanei disp rute.
31. Pricinile civile privind constatarea faptelor care au valoare juridic şi privind
declararea persoanei disp rut f r urm sau decedat se examineaz de c tre instan ele
judec toreşti dup regulile generale, în m sura în care acestea nu contravin regulilor
procedurii speciale.
32. În cazul în care la examinarea cauzei privind declararea persoanei disp rut f r
urm sau decedat s-a constatat cu date autentice locul afl rii persoanei disp rute, iar
peti ionarul a renun at la cererea depus , instan a judec toreasc emite o încheiere de încetare
a procesului (art.265 lit.c) Cod de procedur civil ).
33. Hot rârea privind constatarea faptului care are valoare juridic şi privind declararea
persoanei disp rut f r urm sau decedat trebuie s corespund prevederilor art.241, 285 şi
300 Cod de procedur civil . În ea se indic faptul constatat de instan , scopul constat rii şi
probele de constatare a faptului.
Dispozitivul hot rârii trebuie pe deplin s cuprind con inutul faptului constatat.
Hot rârea instan ei judec toreşti, intrat în vigoare, despre constatarea unui fapt care are
valoare juridic este obligatorie pentru organele care înregistreaz asemenea fapte sau care
omologheaz drepturile ce apar în leg tur cu constatarea faptului de c tre instan a
judec toreasc .
Hot rârea instan ei judec toreşti despre constatarea unui fapt care urmeaz a fi
înregistrat în organele de stare civil sau în alte organe nu substituie documentele eliberate de
c tre aceste organe, dar serveşte drept temei pentru ob inerea lor.
34. Persoana se consider disp rut f r urm sau decedat de la data intr rii în vigoare
a hot rârii instan ei judec toreşti.
Concomitent, conform art.52 Cod civil, instan a judec toreasc este în drept s
recunoasc data decesului persoanei ca fiind data mor ii ei prezumate în cazurile în care ea a
disp rut f r urm în leg tur cu circumstan ele care amenin au cu moartea sau care dau temei
de a presupune c decesul putea avea loc în urma unui accident.
35. Dac persoana declarat disp rut f r urm sau decedat apare sau sunt ştiri despre
locul afl rii ei, instan a judec toreasc , la cererea persoanei interesate, anuleaz hot rârea
privind declararea dispari iei f r urm sau decesului ei.
Anulând hot rârea privind declararea persoanei disp rut f r urm sau decedat ,
instan a judec toreasc desfiin eaz , dup caz, administrarea fiduciar a patrimoniului
acesteia.
Concomitent, anularea hot rârii naşte urm toarele consecin e de drept: se restabileşte
c s toria încetat , cu condi ia c al doilea so nu a înregistrat o alt c s torie; se înceteaz
plata pensiei, indemniza iei etc.
84
La desfiin area administr rii fiduciare a patrimoniului, persoana declarat disp rut f r
urm poate cere administratorului fiduciar repararea prejudiciului cauzat prin administrarea
necorespunz toare a patrimoniului s u.
Persoana declarat decedat , independent de momentul apari iei sale, poate cere de la
orice alt persoan s -i restituie bunurile care s-au p strat şi care au trecut cu titlu gratuit la
aceasta dup declararea decesului s u.
Dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat s restituie bunurile dac nu se dovedeşte
c , la data dobândirii lor, ştia c cel declarat decedat este în via . Dac bunurile nu s-au
p strat, dobânditorul de rea-credin este obligat s restituie valoarea lor.
Dac bunurile persoanei declarate decedat au trecut pe baza dreptului de succesiune la
stat şi au fost vândute, dup anularea hot rârii de declarare a decesului, persoanei i se restituie
suma ob inut de la vânzarea bunurilor.
36. Dup pronun area hot rârii prin care persoana a fost declarat disp rut f r urm ,
persoana interesat nu este lipsit de dreptul de a depune cerere în instan a judec toreasc
privind declararea, în condi iile prev zute de art.52 Cod civil, a decesului persoanei declarate
anterior disp rut f r urm .
37. În leg tur cu adoptarea prezentei hot râri, se abrog Hot rârea Plenului Cur ii
Supreme de Justi ie nr.15 din 20.12.1993, cu modific rile introduse prin Hot rârea Plenului
nr.38 din 20.12.1999, „Cu privire la practica judiciar în cazurile despre constatarea faptelor
ce au valoare juridic ".

nr.4
85
HOT RÂREA
Cu privire la aplicarea de c tre instan ele de

judecat a legisla iei ce reglementeaz repararea
prejudiciului moral nr.9 din 09.10.2006
Practica judiciar confirm faptul c instan ele de judecat aplic în mod diferit
legisla ia ce reglementeaz repararea prejudiciului moral.
În scopul asigur rii aplic rii corecte şi uniforme a legisla iei cu privire la repara ia
prejudiciului moral de c tre instan ele de judecat , Plenul Cur ii Supreme de Justi ie, în
temeiul art.2 lit.e) şi art.16 lit.c) din Legea cu privire la Curtea Suprem de Justi ie şi art.17
din Codul de procedur civil , d urm toarele explica ii:
1. Luând în considera ie faptul c compensarea prejudiciului nepatrimonial (denumit şi
daun moral ) în domeniul rela iilor civile este reglementat printr-un şir de acte legislative,
care au fost puse în func iune în diferite termene, în scopul asigur rii aplic rii uniforme şi
corecte a legisla iei la judecarea fiec rei pricini, instan a de judecat trebuie s clarifice:
caracterul rela iilor p r ilor sau ale altor participan i la proces şi de care norme legislative sunt
reglementate; permite legisla ia în vigoare posibilitatea de compensare a prejudiciului moral
în aspectul dat al rela iilor litigioase şi, dac o astfel de r spundere exist , atunci când a intrat
în vigoare actul legislativ care prevede condi iile şi regulile de compensare a prejudiciului; de
asemenea, data comiterii ac iunilor care au dus la pricinuirea prejudiciului moral.
2. La judecarea cererilor persoanelor v t mate privind compensarea suferin elor psihice
sau fizice suportate, instan a de judecat trebuie s in seama de faptul c chestiunile
referitoare la compensarea prejudiciului moral, în principal, sunt reglementate prin
urm toarele acte legislative:
• Constitu ia Republicii Moldova (art.53);
• Codul civil (art.1404,1422 ş.a.);
• Codul muncii (art.90, 329);
• Codul familiei (art.44 alin.(3) lit.b));
• Codul audiovizualului al Republicii Moldova;
• Codul de procedur penal ;
• Legea nr.1545-XIII din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat
prin ac iunile ilicite ale organelor de urm rire penal , ale procuraturii şi ale instan elor
judec toreşti, modificat prin Legea nr.206-XV din 29.05.2003 (MO nr.50-51/359 din
04.06.1998);
• Legea privind protec ia consumatorilor (MO nr.126-131/ 507 din 27.06.2003);
• Legea contenciosului administrativ (MO nr.57-58/375 din 18.05.2000);
• Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe (MO nr.18-19 din 08.02.2003);
• Legea cu privire la protec ia muncii nr.625-XII din 02.07.1991;
• Legea presei (MO nr.2/12 din 12.01.1995);
• Legea privind drepturile copilului (MO nr.13/127 din 02.03.1995);
• Legea securit ii statului (MO nr.10-11/117 din 13.02.1997);
86
• Legea privind accesul la informa ie (MO nr.88-90/664 din 28.07.2000);
• Legea institu iilor financiare (MO nr.(1)59 din 01.01.1996);
• Legea ocrotirii s n t ii (MO nr.34/373 din 22.06.1995);
• Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor
Fundamentale.
3. Prin no iunea de prejudiciu moral se în eleg suferin ele psihice sau fizice cauzate prin
ac iuni sau omisiuni care atenteaz la valorile nepatrimoniale ce apar in persoanei din
momentul naşterii sau la bunurile dobândite prin lege (via a, s n tatea, demnitatea şi reputa ia
profesional , inviolabilitatea vie ii personale, secretul de familie şi personal), prin fapte ce
atenteaz la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume, dreptul de
autor).
4. Dup criteriul domeniului personalit ii umane înc lcate, prejudiciile delictuale pot fi
clasificate în felul urm tor:
a) prejudicii cauzate personalit ii fizice;
b) prejudicii cauzate personalit ii afective, categorie în care intr suferin ele de
categorie psihic ;
c) prejudicii cauzate personalit ii sociale (cinstea, onoarea, demnitatea, via a privat ,
numele, pseudonumele etc.);
d) prejudicii cauzate persoanelor juridice (afirma ii f cute în pres şi pe alt cale care se
consider neadev rate etc.).
5. În categoria larg a prejudiciilor corporale intr durerile fizice cauzate unei persoane
prin lovituri, v t m ri, r niri etc., suferin ele psihice condi ionate de v t m rile corporale, de
provocarea unei boli, sl birea rezisten ei fizice la boli sau de alte complica ii, îngrijorarea
pentru aceste efecte ulterioare, epuizarea emo ional , pierderea unor pl ceri (ideea de confort,
anumite înlesniri etc.).
Prejudiciile afective constau în suferin e psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de
afec iune, care cuprind suferin ele psihice determinate de pierderea sau de r nirea, mutilarea,
desfigurarea sau îmboln virea grav a persoanelor apropiate, de pierderea locului de munc ,
dezv luirea secretului familial sau a secretului medical, de limitarea sau privarea temporar de
anumite drepturi, cât şi orice alte suferin e psihice similare.
Prin prejudicii aduse onoarei, cinstei, demnit ii, prestigiului sau reputa iei profesionale
a unei persoane se în eleg prejudiciile produse prin insulte, calomnii, def im ri, aprecieri
nefavorabile, inclusiv cele privind reputa ia şi probitatea profesional , apartenen a la un grup
etnic socialmente mai defavorizat sau la o anumit minoritate sexual .
6. Prejudiciul moral, n scut din cauzarea de daune (r spunderea civil delictual ), se
repar de cel care l-a cauzat altuia printr-o fapt ilicit extracontractual (art.616 alin.(2) CC
şi art.219 alin.(4) CPP), fiind o sanc iune prev zut de o regul general , care presupune:
- s se fi s vârşit o fapt cu caracter ilicit;
- între fapta ilicit s vârşit şi prejudiciul cauzat altei persoane s existe o leg tur
direct de cauzalitate;
- autorul faptei cauzatoare de prejudiciu s fi fost în culp ;
- autorul s fi avut capacitatea delictual în momentul s vârşirii faptei.
7. În cadrul r spunderii delictuale, prejudiciul moral poate fi reparat şi în lipsa
vinov iei, faptei ilicite în urm toarele cazuri expres prev zute de lege:
- a fost cauzat de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjur toare (exploatarea
vehiculelor, a instala iilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice, a substan elor
explozibile, efectuarea lucr rilor de construc ii etc.);
- a fost cauzat prin condamnare ilicit , atragere ilegal la r spundere penal , aplicare
ilegal a arestului preventiv sau a declara iei scrise de a nu p r si localitatea, aplicarea ilegal
în calitate de sanc iune administrativ a arestului şi în alte cazuri prev zute de lege;
87
- a fost cauzat în leg tur cu lezarea onoarei, demnit ii şi reputa iei profesionale.
8. Se explic faptul c r spunderea contractual pentru prejudiciile nepatrimoniale
(morale) are o aplicare particulara, sub aspectul c are inciden numai în ceea ce priveşte
anumite contracte şi anumite obliga ii pe care aceste contracte le cuprind.
Asemenea contracte sunt, mai ales, cele de transport al persoanelor şi de valorificare a
drepturilor de autor şi inventator.
Potrivit contractului de transport al persoanelor, transportatorul îşi asum , pe lâng
obliga ia expres de a efectua transportul, ca obliga ie de rezultat, şi obliga ia implicit de a
proteja via a şi integritatea corporal a c l torilor, denumit , în contractul de transport,
obliga ie de securitate.
9. Prejudiciul moral n scut din litigiile de munc se repar salariatului în urm toarele
cazuri:
- restabilirea la locul de munc a salariatului transferat sau eliberat ilegal;
- cauzarea prejudiciului salariatului în leg tur cu îndeplinirea de c tre acesta a
obliga iilor de munc sau ca rezultat al priv rii ilegale de posibilitatea de a munci, dac Codul
muncii sau alte acte normative nu prev d altfel;
- reducerea capacit ii de munc sau decesul salariatului în urma accidentului de munc
sau îmboln virii profesionale.
10. Obliga ia de repara ie a prejudiciului moral cauzat de un izvor de pericol sporit îi
revine persoanei care posed izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt
temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit.
Prin prisma art.219 alin.(4) CPP, paguba moral va fi încasat de la persoana
condamnat pentru s vârşirea infrac iunii şi nu de la proprietarul izvorului.
Posesorul izvorului de pericol sporit nu r spunde pentru prejudiciul moral dac
demonstreaz c izvorul de pericol sporit a ieşit din posesiunea lui ca urmare a ac iunilor
ilicite ale unor ter i. În acest caz, r spunderea îi revine persoanei care a dobândit în mod ilicit
izvorul de pericol sporit. În m sura în care posesorul izvorului de pericol sporit este vinovat
de faptul c izvorul a ieşit din posesiunea sa, el va r spunde pentru prejudiciu în mod solidar
cu persoana care l-a dobândit în posesiune în mod ilicit.
Prejudiciul cauzat posesorilor izvoarelor de pericol sporit ca rezultat al infrac iunii se
repar potrivit dispozi iilor art.1398 Cod civil.
11. În cazul admiterii ac iunii în contenciosul administrativ, instan a de contencios
administrativ se pronun şi asupra repara iei prejudiciului moral cauzat prin actul
administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile, îns numai în
cazul în care exist cererea persoanei v t mate.
12. Obliga ia de repara ie a prejudiciului moral cauzat consumatorului îi revine
produc torului, vânz torului, prestatorului numai în cazul în care consumatorului i-au fost
înc lcate drepturile prev zute de Legea privind protec ia consumatorilor, Legea institu iilor
financiare, precum şi de alte legi.
13. Prejudiciul moral cauzat în urma ac iunilor ilicite ale organelor de urm rire penal ,
ale procuraturii şi ale instan elor judec toreşti este reparabil în urm toarele cazuri:
- re inerea ilegal , aplicarea ilegal a m surii represive de inere sub arest, tragerea
ilegal la r spundere penal , condamnarea ilegal ;
- efectuarea ilegal a perchezi iei, ridicarea, punerea ilegal sub sechestru a averii,
eliberarea ilegal din func ie;
- supunerea ilegal la arest administrativ;
- confiscarea ilegal a averii, aplicarea ilegal a amenzii;
- efectuarea m surilor operative de investiga ii cu înc lcarea prevederilor legisla iei;
- ridicarea ilegal a documentelor contabile, a banilor, ştampilelor, precum şi blocarea
conturilor bancare.
88
Prejudiciul moral se repar integral, indiferent de culpa persoanelor cu func ii de
r spundere din organele de urm rire penal , ale procuraturii şi din instan ele de judecat .
14. Dreptul la repararea prejudiciului moral cauzat în urma ac iunilor ilicite ale
organelor de urm rire penal , ale procuraturii şi ale instan elor judec toreşti apare în cazul:
- pronun rii sentin ei de achitare;
- scoaterii persoanei de sub urm rire penal sau încet rii urm ririi penale pe temeiuri de
reabilitare;
- adopt rii de c tre instan a de judecat a hot rârii cu privire la anularea arestului
administrativ în leg tur cu reabilitarea persoanei fizice;
- adopt rii de c tre Curtea European pentru Drepturile Omului sau de c tre Comitetul
de Miniştri al Consiliului Europei a hot rârii cu privire la repararea prejudiciului sau realiz rii
acordului amiabil dintre persoana v t mat şi reprezentantul Guvernului RM la aceste
institu ii;
- efectu rii m surilor operative de investiga ii cu înc lcarea prevederilor legisla iei pân
la intentarea dosarului penal, cu condi ia c , în termen de şase luni de la efectuarea unor astfel
de m suri, hot rârea de a intenta un dosar penal n-a fost luat sau a fost anulat .
15. Prejudiciul moral cauzat în urma ac iunilor ilicite ale organelor de urm rire penal ,
ale procuraturii şi ale instan elor judec toreşti se încaseaz din bugetul de stat sau, dup caz,
din bugetul local, iar în leg tur cu acest fapt, ca pârât la judecarea cererii de repara ie a
prejudiciului moral, în afar de reprezentantul organului de drept, este obligat s participe
reprezentantul Ministerului Finan elor sau al administra iei publice locale.
16. Prejudiciul moral nu se repar în cazul când persoana v t mat a contribuit
inten ionat şi benevol la producerea prejudiciului prin autodenun (art.1405 alin.(2) Cod civil).
17. Statul, autorit ile administra iei publice locale, dup repararea prejudiciului moral
cauzat prin ac iunile ilicite ale organelor de urm rire penal , ale procuraturii şi ale instan elor
judec toreşti, sunt în drept (obligate) s înainteze persoanelor culpabile, în ordine de regres,
cererea de reparare a prejudiciului:
- integral - în cazul când culpa persoanelor cu func ii de r spundere este dovedit prin
sentin definitiv ;
- par ial - în baza şi în condi iile stabilite de legisla ie.
18. În conformitate cu prevederile art.38 alin.(4) lit.c) din Legea privind dreptul de autor
şi drepturile conexe, pentru violarea drepturilor personale (morale), autorul sau titularul
drepturilor conexe are dreptul s cear prin judecat recuperarea prejudiciului moral de la
persoana care Ie-a violat.
În afar de cele men ionate, persoana culpabil de nimicirea premeditat sau de
nimicirea prin neglijen a originalului operei de art plastic , a manuscrisului sau a variantei
definitive a operei audiovizuale (negativul, înregistrarea original ), la cererea autorului sau a
titularului drepturilor conexe, este obligat s repare nu numai prejudiciul moral, dar şi cel
material.
19. So ul de bun -credin , conform art.44 alin.(3) lit.b) din Codul familiei, este în drept
s cear repararea prejudiciului moral numai în cazul în care, prin hot rârea instan ei de
judecat , c s toria a fost declarat nul din motivul c alt so , la încheierea c s toriei, era deja
c s torit, despre ce nu a indicat în declara ia de c s torie, sau nu a avut inten ia de a crea o
familie (c s torie fictiv ), ori nu a informat so ul de bun -credin despre starea s n t ii sale
şi astfel, în rezultatul acestor ac iuni, i-a cauzat so ului de bun -credin suferin e psihice.
20. Direct în instan a de judecat se înainteaz cererea de reparare a prejudiciului moral
în litigiile privind ap rarea onoarei, demnit ii şi reputa iei profesionale; privind r spunderea
delictual ; privind repararea prejudiciului cauzat prin ac iunile ilicite ale organelor de
urm rire penal , ale procuraturii şi ale instan elor de judecat ; privind consecin ele de
declarare a nulit ii c s toriei; privind violarea dreptului de autor şi a drepturilor conexe;
89
privind restabilirea la locul de munc a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din
serviciu.
21. Se explic faptul c este în drept s depun cerere în instan a de judecat referitor la
repararea prejudiciului moral nu numai persoana fizic , dar şi persoana juridic , îns numai în
cazurile expres prev zute de lege, în care ea se consider lezat prin afirma iile neadev rate
f cute în pres sau v t mat în drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ
sau prin refuzul nejustificat de a i se rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege.
22. Cererile de reparare a prejudiciului moral se înainteaz :
- în litigiile privind ap rarea onoarei, demnit ii şi reputa iei profesionale, c tre
persoana care a r spândit informa ia.
Dac informa ia care lezeaz onoarea, demnitatea sau reputa ia profesional este
r spândit printr-un mijloc de informare în mas - c tre autorul informa iei şi mijlocul de
informare în mas ;
- în litigiile delictuale, c tre autorul prejudiciului (persoan fizic sau juridic );
- în litigiile de munc , c tre angajator;
- în litigiile privind protec ia consumatorilor, c tre produc tor, vânz tor, prestator;
- în litigiile care decurg din ac iunile ilicite ale organelor de urm rire penal , ale
procuraturii şi ale instan elor judec toreşti, c tre Ministerul Finan elor şi organul republican
de drept în sistemul c ruia func ioneaz autorul;
- în litigiile care decurg din Legea contenciosului administrativ, c tre autorit ile publice
locale sau centrale.
Dac prejudiciul moral este cauzat de un organ de stat republican sau local - c tre acest
organ şi organul financiar respectiv;
- în litigiile care decurg din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe, c tre
persoana vinovat de înc lcarea acestor drepturi.
23. M rimea compensa iei pentru prejudiciul moral se determin de c tre instan a de
judecat (art.1423 alin.(1) Cod civil).
Astfel, instan a de judecat , la pronun area hot rârii de admitere a cererii de încasare a
prejudiciului moral, nu este în drept s se refere la m rimea compensa iei pentru prejudiciul
moral solicitat de c tre persoana v t mat .
24. Prejudiciul moral se compenseaz prin echivalent b nesc (art.1422 alin.(1) Cod
civil).
Concomitent, legisla ia în vigoare prevede c , în lipsa conflictului şi la determinarea
p r ilor, prejudiciul moral poate fi reparat într-o alt form material (art.329 alin.(2) Codul
muncii).
25. Instan ele judec toreşti, la determinarea m rimii compensa iei pentru prejudiciul
moral, trebuie neap rat s la în considerare atât aprecierea subiectiv privind gravitatea
cauz rii suferin elor psihice sau fizice p r ii v t mate, cât şi datele obiective care certific
acest fapt, îndeosebi:
- importan a vital a drepturilor personale nepatrimoniale şi a bunurilor (via a,
s n tatea, libertatea, inviolabilitatea locuin ei, secretul personal şi familial, onoarea,
demnitatea şi reputa ia profesional etc.);
- nivelul (gradul) suport rii de c tre persoana v t mat a suferin elor psihice sau fizice
(lipsirea de libertate, pricinuirea v t m rii corporale, decesul persoanelor apropiate (rudelor),
pierderea sau limitarea capacit ii de munc etc.);
- felul vinov iei (inten ia, impruden a) persoanei care a cauzat prejudiciul, în cazul în
care pentru repararea prejudiciului moral este necesar prezen a ei.
Instan ele judec toreşti, la determinarea m rimii prejudiciului moral în echivalent
b nesc, sunt în drept s la în considerare şi alte circumstan e probatoare prin actele pricinii, în
90
particular, situa ia familial şi material a persoanei care poart r spundere pentru cauzarea
prejudiciului moral p r ii v t mate.
26. Desp gubirile solicitate cu titlu de daune morale pot fi acordate sub forma unor
sume b neşti concrete.
27. Termenul în interiorul c ruia persoana poate s sesizeze instan a de judecat cu
privire la repararea prejudiciului moral este de:
- 3 ani în litigiile delictuale;
-1 an de la data când salariatul a aflat sau trebuia s afle despre înc lcarea dreptului s u
(art.355 alin.(1) lit.a) CM);
- 3 ani de la data apari iei dreptului respectiv al salariatului, în situa ia în care obiectul
litigiului const în plata unor drepturi salariale sau de alt natur , ce i se cuvin salariatului;
- 3 ani de la data primirii r spunsului la cererea prealabil sau de la data expir rii
termenului prev zut de Legea contenciosului administrativ pentru solu ionarea acesteia;
- 3 ani - în cazul produselor pentru care nu este prev zut stabilirea termenului de
valabilitate sau a duratei de func ionare.
28. Obliga ia de a dovedi faptul pricinuirii prejudiciului moral (suferin elor psihice sau
fizice suportate) o exercit partea v t mat , de aceea în cererea despre compensarea
prejudiciului moral aceasta trebuie s indice de c tre cine, în ce circumstan e şi în baza c ror
ac iuni (inac iuni) i-au fost cauzate suferin e morale (psihice) sau fizice, prin ce se manifest
acestea.
29. La pronun area hot rârii prin care a fost admis cererea de reparare a prejudiciului
moral cauzat în leg tur cu îndeplinirea de c tre salariat a obliga iilor de munc sau ca
rezultat al priv rii ilegale a acestuia de posibilitatea de a munci, instan a de judecat trebuie s
in cont de faptul c angajatorul este obligat, şi nu în drept, s repare prejudiciul moral.
În afar de cele men ionate, în cazul restabilirii la locul de munc a salariatului
transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, instan a de judecat , la determinarea m rimii
compensa iei pentru repararea prejudiciului moral, trebuie s in cont de faptul c m rimea
acesteia nu poate fi mai mic decât un salariu mediu lunar al salariatului.
30. Prejudiciul moral poate fi reparat indiferent de existen a şi întinderea prejudiciului
material, cu condi ia ca prejudiciul moral s fie expres prev zut de lege.
31. În cazul în care cererea de reparare a prejudiciului moral a fost înaintat în instan a
de judecat c tre doi sau mai mul i reclama i şi prin hot rârea pronun at aceasta a fost
admis , prejudiciul moral se încaseaz aparte şi nu solidar.
32. La examinarea ac iunilor civile privind repararea prejudiciului moral rezultat din
s vârşirea infrac iunilor înaintate de c tre persoanele fizice sau juridice, c rora Ie-a fost
cauzat, pe lâng criteriile generale, se vor lua în considerare criteriile specifice de evaluare a
cuantumului acestor desp gubiri prev zute la art.219 alin.(4) CPP.
Chişin u,
9 octombrie 2006
nr. 9
91
HOT RÂREA
Cu privire la practica aplic rii

de c tre instan ele judec toreşti a legisla iei despre
încasarea cheltuielilor de judecat în cauzele civile
nr.25 din 28.06.2004
modificat de:
Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova
nr.10 din 22.12.2008
Generalizarea practicii aplic rii de c tre instan ele judec toreşti a dispozi iilor legale,
care au ca obiect reglementarea cheltuielilor de judecat în materie civil , a demonstrat c
instan ele nu întotdeauna respect prevederile legale privind cheltuielile de judecat . În unele
cazuri se comit erori de esen în privin a încas rii taxei de stat, cuantific rii acesteia,
încas rii cheltuielilor suportate de instan ele de judecat , repartiz rii cheltuielilor între p r i,
precum şi în leg tur cu problemele legate de scutirea de la plata taxei de stat şi restituirea
taxei de stat.
În scopul elimin rii deficien elor din practica de încasare a cheltuielilor de judecat în
cauzele civile, în baza art.2 lit.e), art.16 lit.d) din Legea cu privire la Curtea Suprem de
Justi ie şi a art.17 din Codul de procedur civil , Plenul Cur ii Supreme de Justi ie a
Republicii Moldova
HOT R ŞTE:
1. Se aten ioneaz instan ele judec toreşti asupra necesit ii aplic rii conforme şi stricte
a dispozi iilor Legii taxei de stat nr.1216-XII din 30.12.1992 cu modific rile ulterioare
(republicat în Monitorul Oficial, nr.3-55 din 02.04.2004), ale Codului de procedur civil
intrat în vigoare la 12.06.2003 (Monitorul Oficial, nr.111-115 din 12.06.2003) şi a altor
reglement ri tangen iale cu domeniul cheltuielilor de judecat .
2. În cauzele civile cheltuielile de judecat sunt alc tuite din taxa de stat şi cheltuielile
de judecare a pricinii.
Taxa de stat reprezint o sum , care se determin în func ie de caracterul şi valoarea
ac iunii - în ac iunile patrimoniale, iar în ac iunile nepatrimoniale şi în alte cazuri stabilite de
Legea taxei de stat, se determin prin propor iile fixe stabilite.
Cheltuielile de judecare a pricinii constituie sumele b neşti cheltuite în leg tur cu
examinarea pricinii, suportate de instan a de judecat şi de p r i sau participan ii la proces,
altele decât sumele achitate cu titlu de tax de stat. În mod concret, potrivit art.90 C.P.C., din
aceste cheltuieli fac parte: sumele pl tite martorilor, exper ilor, interpre ilor, specialiştilor, şi
se refer la: cheltuielile de efectuarea cercet rilor la fa a locului; de înştiin are şi chemare a
p r ilor în judecat ; cheltuielile de transport şi de cazare suportate de p r i şi de al i
participan i la proces în leg tur cu prezentarea lor în instan ; de plat a cheltuielilor
interpretului suportate de cet enii str ini şi apatrizi, dac tratatele la care Republica Moldova
92
este parte nu prev d altfel; de c utare a pârâtului; de asisten juridic ; de efectuare a
expertizei; de declarare a insolvabilit ii; compensa iile pentru timpul de munc pierdut; de
executare a actelor judec toreşti şi alte cheltuieli suportate de c tre instan şi participan ii la
proces.
Nu se încadreaz în no iunea de cheltuieli de judecare a pricinii: sumele b neşti achitate
exper ilor sau interpre ilor pentru prestarea muncii care intr în atribu iile lor de serviciu;
desp gubirea pentru timpul de munc pierdut în cazul în care se dovedeşte reaua credin cu
care a ac ionat cealalt parte intentând ac iunea în judecat şi alte sume care rezult din
anumite cauze, care nu se încadreaz în criteriile stabilite de art.90 C.P.C.
3. În conformitate cu dispozi iile art.84 C.P.C., constituie obiect de încasare a taxei de

stat urm toarele cereri adresate instan ei: cererea ini ial de chemare în judecat , cererea care
vizeaz pricinile examinate în procedur special , cererea intervenientului principal, cererea
reconven ional , cererea creditorului de eliberare a ordonan ei judec toreşti, cererea de
declarare a insolvabilit ii, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea
hot rârilor arbitrale, cererile de apel, recurs şi revizuire, cererea de eliberare repetat a
copiilor de pe actele judec toreşti.
Nu sunt supuse taxei de stat: cererile adresate instan ei în cursul desf şur rii procesului
şi care nu modific caracterul sau valoarea taxabil a cererii ini iale, cererea de str mutare a
pricinii, cererea de recuzare, cererea de adoptare a hot rârii suplimentare (art.250 pct.3
C.P.C.) precum şi cererile prin care se exercit c ile de atac împotriva hot rârilor
suplimentare privind perceperea taxei de stat, care nu a fost perceput prin hot rârea ini ial ;
cererea ini ial de eliberare a copiilor de pe actele judec toreşti; cererile de recurs împotriva
încheierilor judec toreşti etc.
4. Sunt exceptate de la plata taxei de stat unele categorii de ac iuni şi organe, enumerate
în mod exhaustiv de art.4 pct.1 al Legii taxei de stat şi de art.85 alin.(1) al C.P.C., aplicate în
mod coroborat, dar şi în alte texte de lege speciale (ex.: art.353 din Codul Muncii; art.19 din
Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice etc.).
Instan a de judecat poate s scuteasc persoana fizic de plata taxei de stat, în
dependen de situa ia ei material . Scutirea poate fi total sau par ial , apreciindu-se în
dependen de cerere şi de dovezile prezentate.
Prin prisma art.26 Cod Civil, se va lua în considerare statutul special al persoanei fizice,
care practic activitatea de întreprinz tor sub forma întreprinderii individuale sau a
gospod riei agricole, iar în cazuri temeinic justificate, aceste persoane pot fi scutite de la plata
taxei de stat, conform art.85 alin.(4) C.P.C.
În cererea de scutire se vor expune circumstan ele care justific solicitarea şi vor fi
anexate actele confirmative ale acestor circumstan e (avizul Comisiei pentru protec ie social ,
certificat despre m rimea salariului, pensiei sau a altor venituri; existen a la între inere a
copiilor minori sau a altor persoane etc.).
În cadrul aprecierii situa iei materiale se va lua în considerare: valoarea patrimoniului
disponibil al persoanei, valoarea ac iunii, obliga iile care ar rezulta din anumite acte, f cându-
se o concluzie din ansamblul probelor prezentate.
5. La cererea uneia sau a ambelor p r i şi inând cont de situa ia material , apreciat în

conformitate cu pct.4 din prezenta hot râre, instan a poate amâna sau eşalona plata taxei de
93
stat (art.86 C.P.C.). Subiect al amân rii sau eşalon rii poate fi atât persoana fizic cât şi cea
juridic .
Amânarea const în suspendarea momentului pl ii, de la depunerea cererii pân la data
stabilit de instan .
Eşalonarea const în achitarea sumei taxei de stat în cel pu in dou tranşe, m rimea
c rora poate fi diferit sau egal , la aprecierea instan ei.
Termenul de amânare sau eşalonare a achit rii taxei de stat nu poate dep şi momentul
retragerii instan ei pentru deliberarea hot rârii.
Dac reclamantul nu a achitat taxa de stat în termenul stabilit de instan , cererea va fi
scoas de pe rol şi restituit acestuia.
Este necesar de a se distinge situa ia de stabilire a unui termen pentru plat în condi iile
stabilite de art.86 C.P.C., situa ie indicat mai sus, de cea prev zut de art.168 alin. (2)
C.P.C., când termenul acordat nu poate dep şi momentul de începere a examin rii cauzei.
În cazul în care cererea a fost scoas de pe rol pentru nerespectarea termenului stabilit în
urma amân rii sau eşalon rii taxei de stat, dar reclamantul a achitat o parte din sum , la
depunerea repetat a cererii, în cazul în care taxa nu a fost restituit şi se atest prezen a
situa iilor de la art.267 lit.a) şi b), se va achita numai diferen a r mas nepl tit .
La cererile depuse de persoanele juridice privind amânarea sau eşalonarea pl ii taxei de
stat, pentru stabilirea situa iei lor materiale se va aprecia: situa ia contului bancar la momentul
depunerii cererii, pre ul şi m rimea bunurilor disponibile, beneficiile realizate sau pierderile
suportate de persoana juridic în ultima perioad , valoarea ac iunii şi alte indicii.
6. Dispozi iile privind scutirea, amânarea sau eşalonarea pl ii taxei de stat sunt
aplicabile atât de instan ele de fond, cât şi de instan ele de apel şi recurs, cu excep ia judec rii
recursului prev zut de Sec iunea II-a din Capitolul XXXVIII al C.P.C., situa ie asupra c reia
dispozi iile art.85 alin.(4) şi art.86 C.P.C. nu au inciden .
7. Taxa de stat pentru cererile adresate instan ei se pl teşte pân la depunerea lor, iar la
verificarea condi iilor prev zute de art.167 C.P.C. se va constata existen a dovezii de plat
(chitan fiscal sau extras din transferul de la pl titor c tre institu ia bancar ). Actele ce
constituie dovad de plat se prezint în original şi ştampilate de institu ia emitent .
În cazul în care la cerere nu este anexat dovada de plat a taxei de stat, instan a emite o
încheiere pentru a nu se da curs cererii, nesusceptibil de recurs, fixeaz un termen pentru
lichidarea neajunsurilor şi comunic despre aceasta reclamantului (art.171 alin.(1) C.P.C.).
În cazul în care reclamantul solicit scutirea par ial sau total , amânarea sau eşalonarea
pl ii taxei de stat, se va emite o încheiere motivat pentru solu ionarea acestei probleme, care
este susceptibil de recurs (art.99 C.P.C.). În partea motivat a încheierii de solu ionare a
problemelor legate de taxa de stat se vor indica motivele de fapt şi de drept care au condus la
respectiva solu ie.
Este de men ionat faptul c în cazul scutirii reclamantului de la plata taxei de stat, în
situa iile prev zute de lege, taxa de stat se va încasa de la pârât, prin hot rârea pronun at
(art.98 alin.(1) C.P.C.), dac pârâtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecat .
8. La depunerea cererii de recurs împotriva deciziilor instan elor de apel se va anexa

dovada pl ii taxei de stat, cu excep ia cazurilor de la art.85 alin.(1) şi (2) C.P.C. În cazul în
care se constat c cererea a fost depus f r anexarea dovezii de plat , iar în termenul stabilit
nu s-a înl turat acest neajuns, cererea se va restitui reclamantului, conform art.438 alin.(2)
C.P.C.
9. În cazul când reclamantul care figureaz greşit în proces este înlocuit prin acordul lui
cu reclamantul corespunz tor, acesta din urm va achita taxa de stat conform principiilor
94
generale, excep ie fiind situa ia în care cele dou persoane au procedat conform regulilor
privitor la cesiunea de crean prev zute de art.556-566 C.C.
Dac reclamantul ini ial este substituit de succesorul s u în drepturi, în ac iuni cu
caracter nepersonal, taxa de stat va fi achitat de c tre succesor, dac nu a fost achitat de
c tre persoana succedat iar succesorul nu beneficiaz de înlesniri.
10. În situa ia în care judec torul va separa una sau mai multe din capetele de cerere
conexe, iar taxa de stat a fost achitat în modul stabilit inclusiv pentru capetele de cerere
disjunse, taxa de stat nu se va recalcula şi nu se va restitui.
Pentru procedura disjuns , taxa de stat nu se va achita din nou, dar se va face o not de
constatare a achit rii taxei de stat aferente, men ionându-se procedura în care se afl actul ce
confirm achitarea taxei de stat.
11. Dac o ac iune este înaintat în mod repetat, dup scoaterea acesteia de pe rolul
instan ei taxa de stat va fi achitat conform dispozi iilor generale, cu excep ia cazurilor
prev zute de lege (art.267 lit.a) şi b) C.P.C.). În acelaşi sens se va proceda în situa ia anul rii
încheierii privind scoaterea cererii de pe rol, pronun at în temeiul art.267 lit.f) şi g) C.P.C.
Totodat , în leg tur cu faptul c ac iunilor nu li s-a dat curs - taxa de stat urmeaz a fi
restituit , iar dac ac iunea este înaintat în mod repetat şi taxa de stat nu a fost restituit - se
va anexa dovada achit rii ini iale a taxei, nefiind expirat termenul de trei ani de la data
transferului ei la buget.
12. În cazul înaint rii unei cereri de chemare în judecat ce con ine preten ii cu caracter
patrimonial şi nepatrimonial, taxa de stat se va percepe în cuantumul prev zut de lege, atât
pentru preten iile patrimoniale cât şi pentru cele nepatrimoniale, calculate separat.
Când cererea de chemare în judecat con ine mai multe preten ii de sine st t toare cu
caracter patrimonial, taxa de stat se va calcula conform valorii fiec rei preten ii aparte (art.87,
alin.(1) lit.k) C.P.C.). În acelaşi mod se procedeaz şi la conexarea mai multor cereri cu
caracter patrimonial, dac anterior nu a fost achitat taxa de stat pentru fiecare din ele.
În situa ia în care se conexeaz mai multe ac iuni, iar taxele de stat aferente acestora au
fost achitate şi nu a intervenit vreo majorare a valorii preten iilor, taxa de stat se consider
achitat .
13. Cererile examinate în procedur special sunt impuse cu tax de stat în cuantum de
500% din salariul minim stabilit în republic (art.3 pct.1 din lit.g) Legea taxei de stat). În
cazul în care cererea este scoas de pe rol pe motivul constat rii unui litigiu de drept, care
necesit judecarea în procedur de ac iune civil , iar reclamantul înainteaz ac iunea civil ,
taxa de stat achitat în procedur special se va lua în calcul la încasarea taxei şi la
repartizarea cheltuielilor de judecare a litigiului în procedur de ac iune civil (art.280 alin.(4)
C.P.C.).
14. Cererea de eliberare a ordonan ei judec toreşti se impune cu tax de stat în cuantum
de 50% din taxa de stat stabilit pentru cererea de chemare în judecat în regim general
(art.346 alin.(2) C.P.C.). Propor ia respectiv nu trebuie privit ca o scutire par ial la
depunerea cererii, ci ca o valoare total a cuantumului taxei de stat, iar în cazul încas rii taxei
la buget de la debitor, în temeiul ordonan ei judec toreşti se va încasa taxa datorat de
creditor la depunerea cererii, adic 50 la sut din taxa stabilit pentru cererea solu ionat în
ac iuni le civile.
În situa ia în care cererea creditorului nu a fost acceptat , valoarea taxei de stat se va
restitui acestuia, iar dac înainte de restituire acesta înainteaz ac iune civil , se va proceda
conform pct.13.
Dac ordonan a judec toreasc a fost anulat , taxa de stat achitat de creditor nu va
forma obiect al restituirii (art.346 alin.(4) C.P.C.).
În cazul depunerii cererii de eliberare a ordonan ei judec toreşti f r achitarea taxei de
stat, judec torul va emite o încheiere, nesupus recursului, prin care va dispune de a nu se da
95
curs cererii şi va stabili un termen de achitare a taxei de stat (art.349 C.P.C.). Dac în
termenul stabilit taxa de stat va fi achitat , cererea va fi considerat depus la data înregistr rii
ei ini iale, iar în caz de neînl turare a acestui neajuns, se va dispune restituirea cererii prin
încheiere susceptibil de recurs.
Dac creditorul a fost scutit de la plata taxei de stat, iar în termenul stabilit de art.352
C.P.C. debitorul nu a înaintat obiec ii, taxa de stat se va încasa de la debitor, prin emiterea
unui titlu executoriu în baza ordonan ei (art.354 alin.(3) C.P.C.).
15. Instan ele de judecat vor lua în considerare c atât în cazul scutirilor expres
prev zute de lege cât şi în situa ia de scutire facultativ , acestea se refer la reclaman i, nu şi
la pârâ ii din aceste ac iuni, iar în cazul scutirii de c tre instan , aceasta se refer numai la
depunerea cererii.
În cazul în care reclaman ii atac hot rârea, pentru pronun area c reia au fost scuti i de
la plata taxei de stat, ei vor fi obliga i la plata taxei de stat, iar scutirea din prima instan este
inoperant .
În cazul satisfacerii acestor ac iuni, taxa de stat va fi încasat de la pârât în folosul
statului, conform art.98 C.P.C, dac ultimul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecat .
16. În situa ia modific rii modului de percepere a taxei de stat, dup depunerea ac iunii
şi achitarea taxei de stat, precum şi a modific rii cotei procentuale sau a salariului minim din
care ea se calculeaz , se va p stra situa ia existent la depunerea cererii, neefectuându-se
recalcularea taxei.
Dac cererea a fost depus înainte de modific rile men ionate f r a se achita taxa de
stat, dup interven ia schimb rilor taxa se va achita în conformitate cu acestea, respectându-se
principiul ne-retroactivit ii legii procesuale civile.
17. Dac în interiorul termenului stabilit de c tre judec tor, conform explica iilor de la
pct.6 al prezentei hot râri, reclamantul nu a prezentat dovada achit rii taxei de stat, instan a îi
va restitui cererea şi actele anexate printr-o încheiere recurabil , conform art.171 alin.(1)
C.P.C., iar dac reclamantul a înl turat acest neajuns în termenul fixat de instan , cererea se
va considera depus la data prezent rii ini iale (art.171 alin.(2) C.P.C.).
18. Dac reclamantul este scutit de plata taxei de stat şi i-a fost admis par ial cererea de
satisfacere a preten iilor cu caracter nepatrimonial, taxa de stat se va încasa de la pârât în
m rimea cuantumului total, aferent acestui tip de preten ii, nefiind admis frac ionarea
acesteia.
19. În caz de respingere complet a ac iunii examinate de instan a de judecat , f r
încasarea taxei de stat, aceasta se va încasa în m rime deplin de la reclamant în folosul
statului. Dac ac iunea a fost par ial admis , iar reclamantul a fost scutit de plata taxei de stat,
aceasta se încaseaz la buget de la pârât în raport cu partea admis a ac iunii, iar partea
r mas din taxa de stat urmeaz a fi în casat de la reclamant.
20. Indica iile de la punctele 18 şi 19 ale prezentei hot râri sunt aplicabile şi în privin a
celorlalte cheltuieli de judecat suportate de c tre instan a judec toreasc .
21. Dac reclamantul nu şi-a sus inut preten iile din cauza faptului c au fost satisf cute
benevol de c tre pârât dup intentarea ac iunii, la cererea reclamantului, instan a va obliga pe
pârât s compenseze acestuia toate cheltuielile de judecat , inclusiv cheltuielile de asisten
juridic în m sura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile (art.97 C.P.C.). Dac
reclamantul îşi retrage cererea de chemare în judecat sau renun la ac iune pân la
comunicarea c tre pârât a cererii, acesta nu beneficiaz de compensarea cheltuielilor
suportate.
96
Dac s-a renun at la ac iune dup comunicarea cererii, instan a poate obliga pe
reclamant, la cererea pârâtului, s -i compenseze cheltuielile suportate.
În cazul încheierii unei tranzac ii de împ care şi dac nu s-a prev zut ordinea
repartiz rii cheltuielilor de judecat , instan a va solu iona aceast problem în încheierea de
aprobare a tranzac iei în conformitate cu art.art.94, 95 şi 98 C.P.C., adic conform concesiilor
reciproce efectuate de p r i, dar cu obligativitatea încas rii cheltuielilor suportate de c tre
instan .
22. Atunci când, în cadrul examin rii cauzei, reclamantul îşi majoreaz preten iile
formulate anterior prin ac iune, acesta va achita o tax suplimentar pentru partea cu care
ac iunea se majoreaz , iar în caz de neachitare (art.88 alin.(2) C.P.C.), cererea de majorare a
preten iilor se va scoate de pe rol.
În cazul în care reclamantul îşi micşoreaz valoarea preten iilor din ac iune, partea din
taxa de stat, propor ional cu partea valorii preten iilor cu care s-a micşorat ac iunea, nu se va
restitui reclamantului. În situa ia în care instan a a dep şit limitele preten iilor formulate de
reclamant conform art.240 alin.(3) C.P.C., taxa de stat se va încasa de la pârât în folosul
statului.
23. Conform art.88 alin.(1) C.P.C., dac la momentul depunerii cererii este dificil
determinarea valorii ac iunii, taxa de stat se va achita cu aproxima ie, urmând s se încaseze o
tax suplimentar în corespundere cu partea din valoarea ac iunii pentru care nu s-a achitat
taxa de stat. Aceasta se va stabili la solu ionarea în fond a pricinii.
Dac lipsesc informa ii privind valoarea real a obiectului în litigiu, acesta va fi evaluat
la pre ul minim, atunci când exist asemenea informa ii.
Pentru stabilirea valorii bunului, instan a va lua în considerare: pre ul de circula ie a
bunului, zona respectiv , dac pre ul se determin în func ie de greutatea bunului - greutatea
net este cea care în caz de îndoial determin valoarea lui, alte criterii care ar duce la o
evaluare real .
24. La stabilirea valorii ac iunii, instan a de judecat va lua în considerare dispozi iile
art.87 alin.(1) C.P.C., în dependen de care urmeaz s fie stabilit cuantumul taxei:
a) pentru ac iunile de încasare a pensiei de între inere - reieşind din suma total a
obliga iilor de plat pe un an. Dac pârâtul nu lucreaz sau locul lui de aflare nu este
cunoscut, cumulul acestor pl i se determin din suma care constituie nu mai pu in de 25%
din salariul minim pe republic , încasat pentru fiecare copil.
Pentru ac iunile privind scutirea, majorarea sau micşorarea cuantumului pensiei de
între inere - reieşind din suma acestor diferen e, dar nu mai mult decât pe un an;
b) pentru ac iunile cu privire la încasarea unei sume de bani - reieşind din suma
solicitat , cu excep ia situa iei când suma de bani reprezint m rimea compensa iei pentru
prejudiciul moral, când ac iunea se va califica ca nepatrimonial şi se va încasa cuantumul de
500% din salariul minim.
c) pentru ac iunile privitoare la pl ile f r termen şi la plata între inerii viagere, precum
şi pentru pl ile pe un termen nu mai mic de trei ani reieşind din suma total a pl ilor, dac
legea nu prevede altfel;
d) pentru ac iunile de majorare sau micşorare a sumelor pe o perioad anumit a
m rimii desp gubirilor pentru cauzarea de daune - reieşind din suma cu care se micşoreaz
sau se majoreaz , dar nu mai mult decât suma total a pl ilor pe un an;
e) pentru ac iunile cu privire la recunoaşterea nulit ii contractelor cu obiect patrimonial
şi a testamentelor - reieşind din costul real al bunurilor contestate;
97
f) pentru ac iunile despre partajarea bunurilor - reieşind din costul bunurilor supuse
partajului;
25. În cauzele cu privire la încasarea sumei pentru între inerea so iei în stare de
graviditate şi dup naştere, dac aceasta nu are venit propriu suficient, taxa de stat se
determin reieşind din suma total a pl ilor pentru întreaga perioad , pentru care urmeaz a
se pl ti, dar nu mai mult decât pe un an, indiferent dac ulterior va fi pronun at o hot râre
despre încasarea de la pârât în folosul reclamantului a pensiei pentru între inerea copilului
n scut.
26. În cazurile în care instan ele judec toreşti, judecând litigiile cu privire la cheltuielile
suplimentare, generate de diferite circumstan e excep ionale (art.79 din Codul familiei), va
obliga pe pârât şi la cheltuielile suplimentare viitoare, taxa de stat se va stabili conform
punctului 25.
27. Taxa de stat, în ac iunile cu privire la revendicarea dreptului de proprietate asupra
construc iei, se determin în raport cu costul ei real, dar nu mai mic decât costul determinat de
oficiul cadastral teritorial, la momentul depunerii cererii.
În cazul în care construc ia apar ine unei persoane juridice, taxa de stat se stabileşte
reieşind din costul real al bunului, dar nu mai mic decât costul de inventar al construc iei la
momentul depunerii cererii.
28. În toate cazurile în care taxa de stat se în caseaz de la pârât în folosul statului prin
încheiere sau hot râre a instan ei, iar în intervalul de timp dintre momentul înaint rii cererii de
chemare în judecat şi cel al solu ion rii ei valoarea real a bunului s-a modificat, se va
dispune încasarea taxei de stat în cuantumul rezultant din valoarea real de la momentul
depunerii cererii.
29. Dac , în cadrul judec rii cauzei privind recuperarea sumelor rezultate din daunele
cauzate prin v t marea integrit ii corporale sau alt v t mare a s n t ii, se pronun o
hot râre de încasare în folosul victimei a sumei ce constituie cheltuieli legate de îngrijire a
acesteia de c tre o alt persoan , pentru mijloacele de transport, foi de odihn recuperatorie
etc., taxa se calculeaz din suma total a tuturor preten iilor, dar nu mai mult decât pe 3 ani
(art.87 a in.(1) lit.e) C.P.C.).
30. În situa ia în care reclamantul solicit , pe lâng plata sumei ce rezult din dauna
cauzat s n t ii, o sum ce deriv dintr-o alt daun (ex.: deteriorarea bunurilor), cea de-a
doua va fi considerat preten ie de sine st t toare, pentru care se va încasa taxa de stat în baza
principiilor generale, cu excep ia cazului când dauna s-a pricinuit prin infrac iune.
31. A aten iona instan ele de judecat asupra faptului c în ac iunea de repara ie a
daunei materiale pricinuite prin infrac iune, reclaman ii sunt scuti i de plata taxei de stat
(art.85 alin.(1) lit.a) C.P.C.), indiferent dac ac iunea se judec direct în ordinea procedurii
civile sau dup ce a fost l sat f r examinare de c tre instan a penal , iar pârâ ii vor fi
obliga i la plata taxei de stat.
32. Se explic instan elor judec toreşti, c autorit ile publice centrale, organele
administra iei publice centrale, Curtea de Conturi şi structurile teritoriale ale acesteia,
finan ate de la bugetul de stat, în cazul intent rii ac iunilor pentru ap rarea intereselor statului,
precum şi la depunerea cererilor de contestare a hot rârilor judec toreşti, adoptate asupra
acestor ac iuni, sunt scutite de la plata taxei de sta indiferent de calitatea lor procesual (art.4
alin.(13) din Legea taxei de stat, art.85 alin.(1) lit.i) CPC).
Dac institu iile sus-men ionate, intenteaz ac iune pentru ap rarea intereselor
patrimoniale proprii, acestea vor achita taxa de stat în ordine general , iar dac aceste
autorit i figureaz în calitate de pârâ i şi ac iunea reclamantului se admite, taxa de stat se va
încasa de la ele atât prin hot rârea pronun at , cât şi la contestarea acestor hot râri.
98
33. Solu ionând problema încas rii taxei de stat, în cazul în care reclamantul a fost scutit
la depunerea cererii de plata taxei de stat, instan ele de judecat vor ine cont de explica iile
oferite de p.p.29, 30 ale Hot rârii nr.10 a Plenului Judec toriei Supreme a R. Moldova din
15.11.1993 "Cu privire la aplicarea de c tre instan ele judec toreşti a legisla iei în pricinile de
desfacere a c s toriei". În cazurile de desfacere a celei de-a doua c s torii, taxa de stat se va
încasa în m rime de 1000% din salariul minim.
În situa ia în care reclamantul a achitat taxa de stat la depunerea cererii, iar în hot rârea
instan ei se re ine faptul c în baza criteriilor enun ate la pct.29 din Hot rârea sus-men ionat
taxa de stat şi celelalte cheltuieli de judecat urmeaz a fi achitate de pârât, existând o cerere
în acest sens, chestiunea se va solu iona conform art.94 C.P.C.
34. Martorilor, exper ilor, interpre ilor şi specialiştilor li se compenseaz cheltuielile
suportate în leg tur cu prezentarea lor în instan , inclusiv cheltuielile de deplasare şi cazare,
diurnele, precum şi o recompens rezultat din salariul mediu pe economie şi num rul de ore
necesare pentru prezentare.
În privin a modalit ii de achitare şi calculare a acestor cheltuieli, se va proceda
conform Hot rârii Guvernului Republicii Moldova nr.653 din 05.10.1992 (modificat şi
completat ) cu privire la adoptarea Instruc iunii privind restituirea cheltuielilor suportate de
martori, p r ile v t mate şi de reprezentan ii legitimi ai acestora, de exper i, specialişti,
pedagogi, traduc tori şi martori asisten i, în leg tur cu citarea lor în organele de anchet
preliminar , în instan ele de judecat şi în alte institu ii.
M rimea diurnelor se va determina în conformitate cu Anexa nr.2 la Regulamentul cu
privire la detaşarea angaja ilor întreprinderilor, institu iilor şi organiza iilor din Republica
Moldova, aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.836 din 24.06.2002.
Recompensa pentru sustragerea de la munca obişnuit constituie 1,8% din salariul
minim pe or , dar nu mai mult de 11,8% din salariul minim pe zi.
Recompensa acordat exper ilor pentru efectuarea expertizei constituie o sum între
2,9% şi 4,1% din salariul minim pe or .
Traduc torilor li se achit o sum cuprins între 1,2% şi 1,8% din salariul minim pentru
fiecare 1000 de semne tip rite (sau scrise de mân ), iar specialiştilor o sum cuprins între
1,8% şi 2,4% din salariul minim pentru fiecare or .
Aceste explica ii nu se refer la cazul când persoanele sus-indicate efectueaz lucr rile
încredin ate de instan în cadrul atribu iilor de serviciu.
Este necesar de a aten iona instan ele judec toreşti c partea care cere citarea unei
persoane în calitate de martor, pl teşte la BEM o sum în m rime de 58,8% din salariul
minim pentru fiecare martor citat din alt localitate şi 11,8% pentru fiecare martor citat din
localitatea respectiv , prezentând în instan dovada de plat .
35. În situa ia în care sumele sus-men ionate nu au fost achitate în termenul stabilit de
instan , persoana care a solicitat citarea martorului sau efectuarea lucr rii este dec zut din
dreptul de a mai solicita a doua oar efectuarea acestor acte. Dec derea se refer numai la
procesul respectiv (art.124 şi art.92 alin.(2) C.P.C.).
36. Sumele datorate se vor achita conform Instruc iunii amintite, dup îndeplinirea de
c tre persoanele îndrept ite pentru primirea lor a obliga iunilor, din contul de depozit al
instan ei, cu excep ia sumelor datorate expertului care se vor achita de la buget.
37. În cazul în care partea care a avut câştig de cauz solicit instan ei de judecat s
oblige partea care cu rea-credin a intentat o ac iune nefondat sau s-a opus insistent
solu ion rii juste şi rapide a cauzei, instan a va aprecia cuantumul acestor desp gubiri, dup
constatarea ca fiind dovedit reaua credin , în limite rezonabile şi în dependen de valoarea
ac iunii, num rul de ore pierdute în leg tur cu participarea în proces, remunerarea în profesia
respectiv etc.
99
38. Se va lua în considerare de c tre instan ele de judecat faptul c în cazurile de
restituire a sumei taxei de stat achitat , prev zut de art.89 C.P.C., aceasta se va dispune prin
încheiere judec toreasc , dac cererea a fost depus în termen de trei ani de la data transfer rii
taxei la buget (art.7 pct.8 Legea taxei de stat).
Restituirea efectiv se va face de c tre organele fiscale prin intermediul Trezoreriei
Centrale, în termen de cel mult un an de la data emiterii încheierii (art.89 alin.(3) CPC).
39. Instan ele se vor pronun a întotdeauna asupra cheltuielilor de judecat în cadrul
dispozitivului hot rârii judec toreşti efectuând şi motivarea corespunz toare a acestora. În
cazul în care nu exist divergen e în leg tur cu acestea, se va lua act de aceast situa ie.
40. Se abrog Hot rârea Plenului Judec toriei Supreme a Republicii Moldova "Cu
privire la practica aplic rii de c tre instan ele de judecat a legisla iei despre încasarea
cheltuielilor de judecat în cauzele civile nr.2 din 27.03.1995", modificat prin Hot rârile
Plenului Cur ii Supreme de Justi ie nr.38 din 20.12.1999 şi nr.29 din 16.09.2002.
Chişin u, 28 iunie 2004

nr.25
100
HOT RÂREA
REPUBLICII MOLDOVA
Cu privire la unele chestiuni ce vizeaz procedura

de eliberare a ordonan elor judec toreşti
nr.18 din 31.05.2004
modificat de:
Codul de procedur civil în vigoare din 12.06.2003 a atribuit în competen a instan elor
de judecat , inclusiv a celor economice, examinarea cererilor de eliberare a ordonan ei
judec toreşti.
Întrucât studierea practicii judiciare a depistat existen a unor divergen e la aplicarea
procedurii în ordonan (procedurii simplificate), Plenul Cur ii Supreme de Justi ie, în baza
art.2 lit.e), art.16 lit.d) din Legea cu privire la Curtea Suprem de Justi ie şi art.17 Cod de
procedur civil , în scopul aplic rii corecte şi unitare a legisla iei, prin prezenta hot râre ofer
urm toarele explica ii:
1. Codul de procedur civil , concomitent cu procedura contencioas , procedura
contenciosului administrativ şi procedura special , a instituit o procedur suplimentar de
examinare a cererilor privind încasarea de sume b neşti sau revendicarea bunurilor de la
debitor - procedura în ordonan - ce se finalizeaz cu emiterea ordonan ei judec toreşti, dat
unipersonal de judec tor.
Aplicarea procedurii în ordonan se va efectua în strict conformitate cu prevederile
Capitolului XXXV Cod de procedur civil .
2. Lista preten iilor care pot fi examinate în procedura în ordonan este expus
exhaustiv în art.345 CPC.
Competente de a examina astfel de preten ii sunt atît instan ele de drept comun, cît şi
judec toriile economice.
Drept criterii de delimitare a competen ei vor servi natura şi subiec ii preten iilor.
Se emite ordonan în cazul în care preten ia:
a) deriv dintr-un act juridic autentificat notarial;
b) rezult dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu, iar legea nu dispune
altfel;
c) este întemeiat pe protestul cambiei în neachitarea, neacceptarea sau nedatarea
acceptului, autentificat notarial;
d) ine de încasarea pensiei de între inere a copilului minor care nu necesit stabilirea
paternit ii, contestarea paternit ii (maternit ii) sau atragerea în proces a unor alte persoane
interesate;
e) urm reşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate, dar nepl tite
salariatului;
f) este înaintat de organul de poli ie, de organul fiscal sau de organul de executare a
actelor judec toreşti privind încasarea cheltuielilor aferente c ut rii pârâtului sau debitorului
101
ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hot râri judec toreşti, precum
şi a cheltuielilor de p strare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului
evacuat din locuin ;
g) rezult din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri;
h) rezult din nerestituirea c r ilor împrumutate de la bibliotec ;
i) rezult din neonorarea de c tre agentul economic a datoriei fa de Fondul Social;
j) rezult din restan ele de impozit sau din asigurarea social de stat;
k) urm reşte deposedarea şi vânzarea for at a obiectului gajului (bun mobiliar sau
imobiliar).
Concomitent se aten ioneaz c nu pot fi examinate în procedura în ordonan cererile
de încasare a pensiei alimentare la între inerea copiilor minori în care se solicit încasarea
sumelor fixe.
Asemenea ac iuni se vor examina în procedur contencioas .
2.1. Potrivit lit.b) alin.(1) art.345 CPC, ordonan a judec toreasc poate fi emis în
temeiul preten iei ce rezult dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu. Drept
înscrisuri simple pot servi:
- contracte-tip încheiate în mod direct între furnizor şi consumator privind furnizarea
energiei electrice, termice, a apei, gazului;
- contracte de prestare a serviciilor de telefonie, Internet, televiziune prin cablu.
La înaintarea cererii privind eliberarea ordonan ei, în baza contractelor men ionate,
urmeaz a fi anexate urm toarele acte:
1) contractul încheiat în mod direct între prestator şi consumator;
2) probe ce confirm c debitorului i-au fost acordate serviciile în cauz .
[Pct.2.1 introdus prin Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii
3. Reieşind din principiul disponibilit ii, creditorul este în drept de a alege adresarea cu
cerere de eliberare a ordonan ei judec toreşti sau înaintarea ac iunii în procedura
contencioas .
Procedura în ordonan nu este o cale prealabil obligatorie şi nefolosirea procedurii în
ordonan de c tre creditor nu are efecte juridice care ar îngr di accesul la înaintarea ac iunii
în instan a de judecat . Instan a nu este în drept s refuze primirea cererii în procedura
contencioas , dac creditorul nu s-a adresat în procedura în ordonan .
Dat fiind c procedura în ordonan e simplificat , presupune achitarea redus a taxei de
stat, se bazeaz pe înscrisuri autentice care asigur celeritatea şi eficacitatea solu ion rii
cauzei, ar fi mai ra ional ca creditorul s recurg mai întâi la aceast procedur şi nu la cea
general .
4. Dreptul de a depune cerere privind eliberarea ordonan ei judec toreşti îl au în
particular:
1. Persoana care a încheiat un act juridic autentificat notarial, în cazul în care legea nu
prevede altfel de solu ionare;
2. Creditorul (persoana fizic sau juridic ) în baza unui act juridic încheiat printr-un
înscris simplu (de ex. contract de împrumut);
3. Beneficiarul cambiei, în cazul în care preten ia este întemeiat pe protestul cambiei în
neachitarea, neacceptarea sau nedatarea acceptului, autentificat notarial;
102
4. So ia sau so ul la între inerea c ruia se afl copilul minor, precum şi tutorele,
curatorul, autoritatea tutelar şi procurorul care ac ioneaz în interesul minorului în cazul în
care se solicit încasarea pensiei alimentare în m rimea prev zut de lege (1/4, 1/3, 1/2);
5. Salariatul sau reprezentantul acestuia în cazurile urm ririi perceperii salariului sau
unor alte drepturi calculate, dar neachitate;
6. Organul de poli ie, organul fiscal şi organul de executare a actelor judec toreşti în
cazurile indicate în art.345 lit.f) CPC;
7. Vânz torul care, conform contractului de vânzare-cump rare, a predat cump r torului
m rfuri în credit;
8. Biblioteca care are statut de persoan juridic , iar în caz contrar institu ia în cadrul
c reia func ioneaz , în cazul nerestituirii c r ilor împrumutate;
9. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, inspectoratele fiscale teritoriale de stat şi
prim riile în preten iile ce rezult din restan ele la impozite, în cazurile prev zute de lege;
10. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corup iei şi direc iile lui
teritoriale în cazul încas rii datoriilor la impozite;
11. Agen ii economici în cazurile de urm rire, deposedare şi vânzarea for at a
obiectului gajului.
5. Cererea de eliberare a ordonan ei judec toreşti trebuie s fie întocmit în scris şi s
corespund cerin elor art.347 Cod de procedur civil
Dac cererea nu corespunde prevederilor art.347 CPC ori nu s-a pl tit taxa de stat,
judec torul nu d curs cererii şi printr-o încheiere stabileşte un termen de lichidare a
neajunsurilor.
Dac neajunsurile nu au fost lichidate în termenul stabilit, judec torul va emite o
încheiere de restituire a cererii, care este susceptibil de a fi atacat cu recurs.
În cazul depunerii cererii de c tre reprezentantul creditorului, la cerere se anexeaz
documentul care atest împuternicirile reprezentantului, autentificat în modul stabilit de lege.
6. Se explic judec torilor c în cazul în care preten ia rezult din prevederile pct.a), b),
c), d), e), g), h) ale art.345 CPC la cererea de eliberare a ordonan ei judec toreşti vor fi
anexate copiile actelor juridice şi înscrisurile care confirm faptul c debitorul nu-şi onoreaz
obliga iunile contractuale sau prev zute de lege.
Dac preten ia va fi înaintat de organul de poli ie, de organul fiscal sau de organul de
executare a actelor judec toreşti privind încasarea cheltuielilor aferente c ut rii pârâtului sau
debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei hot râri
judec toreşti, precum şi cheltuielilor de p strare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a
bunurilor debitorului evacuat din locuin , la cererea de eliberare a ordonan ei vor fi anexate
înscrisuri care confirm cheltuielile suportate.
În cazul în care legea prevede depunerea cererii de eliberare a ordonan ei judec toreşti
dup respectarea procedurii prealabile, creditorul va prezenta probe care vor confirma
respectarea procedurii prealabile.
Drept dovad de respectare a procedurii prealabile de c tre autoritatea fiscal va fi
prezentarea urm toarelor înscrisuri:
- avizul despre necesitatea stingerii obliga iei fiscale, expediat contribuabilului pe un
formular tipizat pân la expirarea termenului de stingere a obliga iei fiscale;
- hot rârea autorit ii de executare silit a obliga iei fiscale în cazul neonor rii benevole;
- dispozi ia incaso trezorerial remis de institu ia financiar organului fiscal cu
men iunea despre lipsa total sau par ial a mijloacelor pe contul bancar al contribuabilului (în
cazul existen ei contului);
103
- actul întocmit de c tre func ionarul fiscal, prin care se confirm c contribuabilul nu
permite accesul în domiciliul sau reşedin a sa pentru a i se sechestra bunurile.
La urm rirea for at a obiectului gajat prin procedura în ordonan respectarea
procedurii prealabile se va considera notificarea exercit rii dreptului de gaj şi înregistrarea
preavizului în registrul de înscriere a gajului în corespundere cu prevederile art.67 din Legea
cu privire la gaj şi art.488 Cod civil.
7. Se aten ioneaz instan ele judec toreşti c ordonan a judec toreasc se emite doar în
cazul admiterii preten iilor creditorului.
Astfel, din esen a art.art.346, 350, 351 CPC rezult c judec torul nu este în drept s
refuze eliberarea ordonan ei.
În cazul în care judec torul consider c preten ia nu rezult din art.345 CPC, debitorul
se afl în afara jurisdic iei instan elor judec toreşti ale Republicii Moldova, nu sunt prezentate
documente care confirm preten ia creditorului, se constat existen a unui litigiu de drept care
nu poate fi solu ionat în temeiul documentelor depuse, nu s-a respectat procedura prealabil
cerut de lege, se adopt o încheiere de refuz în primirea cererii care nu este susceptibil de
atac. În acest caz creditorului, potrivit prevederilor art.346 pct.3 CPC, i se restituie taxa de
stat.
8. Dac judec torul refuz s primeasc cererea de eliberare a ordonan ei din motivele
consemnate la art.348, lit.c) şi e) CPC şi ulterior solicitantul a lichidat aceste neajunsuri,
ultimul îşi va înainta preten iile din nou prin procedura în ordonan .
Dac cererea de eliberare a ordonan ei judec toreşti corespunde cerin elor legii,
judec torul, f r emiterea încheierii de intentare a procesului, examineaz preten ia în termen
de 5 zile de la depunerea cererii.
În acest caz p r ile nu vor fi citate pentru explica ii, nu vor avea loc dezbateri judiciare
şi nu se va încheia proces-verbal.
9. Ordonan a judec toreasc urmeaz s corespund condi iilor prev zute de art.351
CPC.
La urm rirea imobilului gajat, în ordonan se va indica locul amplas rii bunului,
valoarea lui. De asemenea instan a în mod obligatoriu se va pronun a asupra evacu rii silite a
persoanelor şi bunurilor din imobil.
În cazul gaj rii bunurilor determinate generic, fungibile şi consumptibile, la urm rirea
lor prin ordonan se va indica genul bunului, cantitatea şi calitatea lui.
În ambele cazuri se va face referire atât la contractul de gaj (cu indicarea num rului şi
datei întocmirii), cât şi la contractul ce reglementeaz obliga ia principal asigurat prin gaj.
10. Instan ele judiciare urmeaz a ine cont de faptul c uneori valoarea bunului gajat
poate s nu acopere suma debitoare.
În acest caz creditorii sunt în drept s înainteze în ordinea procedurii generale ac iune
privind încasarea pagubei, cu respectarea termenelor generale de prescrip ie.
11. Copia ordonan ei se trimite debitorului, cel târziu a doua zi, printr-o scrisoare
recomandat cu recipis , indicând dreptul lui de a înainta obiec ii motivate în decurs de 10
zile de la primirea copiei de pe ordonan .
Drept temeiuri pentru anularea ordonan ei judec toreşti pot fi invocate urm toarele:
- necorespunderea actelor întocmite de c tre creditor cerin elor legii;
- contestarea sumelor datorate, a penalit ilor care sunt solicitate de creditor şi care
urmeaz a fi încasate în temeiul legii sau al contractului;
- omiterea de c tre creditor a termenelor de prescrip ie;
- existen a în procedur a unui litigiu, fondul c ruia este nemijlocit legat de obiectul
ordonan ei judec toreşti;
- executarea benevol a obliga iei de c tre debitor pân la înaintarea cererii şi altele.
104
12. Dac în termenul stabilit la art.352 CPC, debitorul înainteaz obiec ii motivate
împotriva ordonan ei judec toreşti, judec torul o anuleaz printr-o încheiere care nu se
supune niciunei c i de atac.
Reieşind din prevederile art.353 alin.(2) CPC în aceast încheiere judec torul doar
l mureşte creditorului c preten ia lui poate fi înaintat debitorului în procedura de examinare
a ac iunii civile contencioas .
În cel mult 3 zile de la data pronun rii încheierii de anulare a ordonan ei, copia acesteia
se expediaz p r ilor, creditorului fiindu-i remise şi toate materialele depuse.
13. Dac temeiurile expuse în cadrul obiec iilor nu se refer la fondul cauzei,
judec torul va emite o încheiere cu privire la refuzul anul rii ordonan ei. Încheierea respectiv
poate fi atacat cu recurs în termen de 10 zile (art.352 alin.(2), 353 alin.(4) CPC).
nr.10 din 22.12.2008]
14. Dac debitorul este de acord cu preten iile creditorului sau obiec iile lui au fost
respinse de judec tor, se elibereaz creditorului o copie a ordonan ei pentru a fi prezentat
spre executare.
Ordonan a judec toreasc reprezint un act executoriu care se îndeplineşte în modul
stabilit pentru executarea actelor judec toreşti, f r eliberarea ulterioar a titlului executoriu.
Titlul executoriu se va elibera doar în cazul încas rii la buget de la debitor a taxei de stat
(art.354 alin.3 CPC).
15. În cazul depunerii obiec iilor peste termenul stabilit de lege, judec torul este în
drept, la cererea debitorului, s suspende, cu excep ia cazurilor de executare imediat ,
executarea ordonan ei pân la examinarea obiec iilor, în acelaşi timp solu ionând chestiunea
de restabilire a termenului pentru depunerea lor.
16. Conform art.256 CPC ordonan a judec toreasc prin care pârâtul este obligat la
plata pensiei de între inere a copilului minor, salariului şi a altor drepturi ce decurg din
raporturi de munc urmeaz a fi executat imediat.
17. Dac va fi anulat ordonan a judec toreasc neexecutat sau executat par ial,
instan a va dispune încetarea execut rii.
În cazul anul rii ordonan ei deja executate deplin sau par ial şi neadres rii creditorului
cu ac iune în procedura general , debitorul nu este lipsit de dreptul de a se adresa cu cerere
potrivit art.156 din Codul de executare al RM, adoptat prin Legea nr.443-XV din 24.12.2004
referitor la întoarcerea execut rii, cu excep ia cazurilor când întoarcerea execut rii este
limitat .
La aceast cerere va fi anexat documentul care confirm executarea ordonan ei.
Asupra chestiunii întoarcerii execut rii instan a se va pronun a printr-o încheiere
susceptibil de atac.
18. Se aten ioneaz instan ele judec toreşti c în cazul în care preten ia deriv dintr-un
act juridic autentificat notarial sau rezult dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu
şi legea nu prevede altfel, ordonan a judec toreasc poate fi eliberat repetat, preten ia fiind
aceeaşi, dar pentru diferite perioade de timp.
Chişin u, 31 mai 2004

nr.18
105
NOT INFORMATIV
PRIVIND TEMEIURILE CE DUC LA
RESTITUIREA DE C TRE INSTAN A DE
RECURS A PRICINILOR SPRE REJUDECARE
Prezenta not informativ a fost efectuat în conformitate cu planul de activitate a Cur ii
Supreme de Justi ie pe anul 2010.
Scopul prezentei generaliz ri este eviden ierea temeiurilor ce duc la restituirea de c tre
instan ele de recurs a pricinilor spre rejudecare şi asigurarea aplic rii corecte şi uniforme a
legisla iei materiale şi procesuale de c tre instan ele judec toreşti în procesul de înf ptuire a
justi iei.
Pentru efectuarea generaliz rii respective au fost selectate şi studiate copiile deciziilor
Colegiului civil şi de contencios administrativ al Cur ii Supreme de Justi ie prin care s-a
dispus restituirea dosarelor spre rejudecare în urma examin rii recursurilor pentru care nu este
prev zut calea de atac apelul (sec iunea I din Codul de procedur civil ) şi recursurilor
împotriva deciziilor instan elor de apel (sec iunea a II-a din Codul de procedur civil )
adoptate pe parcursul anului 2009. De asemenea, au fost folosite şi datele rapoartelor statistice
privind judecarea cauzelor civile şi de contencios administrativ în ordine de recurs de c tre
Curtea Suprem de Justi ie pe anii 2008-2009.
Reieşind din datele raportului statistic al Cur ii Supreme de Justi ie, în anul 2008 au fost
examinate în ordine de recurs în sec iunea I – 1934 cauze, dintre care au fost restituite spre
rejudecare 252 cauze sau 13%.
În anul 2009 au fost examinate în ordine de recurs în sec iunea I - 1690 cauze, dintre
care au fost restituite spre rejudecare 301 cauze sau 17,81%.
În compara ie cu anul 2008, în anul 2009, concomitent cu micşorarea num rului
dosarelor examinate în ordine de recurs în sec iunea I, a crescut num rul pricinilor restituite
spre rejudecare.
În majoritatea cazurilor (257 sau 85,38%), drept motiv de casare cu restituirea pricinilor
spre rejudecare a servit judecarea cauzelor f r a intra în cercetarea fondului; în 31 de cauze
sau 10% - judecarea cauzei în lipsa p r ii care n-a fost legal citat ; în 3 cauze sau 0,96% -
judecarea cauzei cu înc lcarea competen ei.
În anul 2008 în sec iunea a II-a au fost examinate 2173 cauze, dintre care au fost
restituite spre rejudecare 390 cauze sau 17,95%, inclusiv în instan a de apel 174 cauze şi în
prima instan a 216 cauze.
În anul 2009 în sec iunea a II-a au fost examinate 2239 cauze, dintre care au fost
restituire spre rejudecare 434 cauze sau 19,38%, inclusiv în instan a de apel 161 cauze şi în
prima instan a 273 cauze.
În compara ie cu anul 2008, în anul 2009 concomitent cu creşterea num rului dosarelor
examinate în sec iunea a II-a, a crescut şi num rul dosarelor restituite spre rejudecare. S-a
constatat c , deciziile instan elor de apel date în fiecare a 5-a pricina au fost casate cu
restituirea spre rejudecare.
În majoritatea cazurilor (233 sau 85,34%), drept motiv de casare cu restituirea spre
rejudecare a servit înc lcarea sau aplicarea eronat normelor de drept material sau procedural,
în 36 de cauze sau 13,18% - judecarea pricinii în lipsa p r ii care n-a fost legal citat , în 4
cazuri sau 1,46% - judecarea pricinilor cu înc lcarea competen ei.
106
Analiza comparativ a acestor date ne permite s concluzion m c , în compara ie cu
anul 2008, în anul 2009 a crescut num rul dosarelor restituite spre rejudecare de c tre Curtea
Suprem de Justi ie.
Pentru efectuarea generaliz rii nominalizate a fost selectat şi studiat urm torul cadru
legislativ:
1. Codul de procedur civil , adoptat prin Legea nr.225 din 30.05.2003;
2. Codul civil, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002;
3. Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi Libert ilor Fundamentale,
încheiat la Roma la 04.11.1950, care a întrat în vigoare pentru Republica Moldova la
12.09.1997;
4. Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a RM „Cu privire la practica aplic rii
legisla iei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs” nr. 3 din 27.03.2006;
5. Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a RM „Cu privire la aplicarea
legisla iei procesuale civile la întocmirea hot rârii şi încheierii judec toreşti” nr. 2 din
07.07.2008;
6. Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a RM „Cu privire la practica aplic rii
de c tre instan ele judec toreşti a legisla iei procesuale civile la întocmirea actelor
judec toreşti de dispozi ie în cadrul examin rii pricinilor civile şi economici în ordine de apel
şi de recurs” nr. 3 din 07.07.2008.
Recursul este calea ordinar de atac exercitat de c tre persoanele îndrept ite împotriva
actelor de dispozi ie ale instan elor judec toreşti, în condi iile legii.
Cu recurs pot fi atacate hot rârile pronun ate în prima instan de cur ile de apel şi alte
hot râri pentru care legea nu prevede calea apelului (art.397 CPC), precum şi deciziile
pronun ate de cur ile de apel (art. 429 CPC).
De asemenea, pot fi atacate cu recurs încheierile pronun ate în prim instan pentru care
legea prevede în mod expres posibilitatea recur rii indiferent de instan a care le pronun , de
fond sau de apel, precum şi în cazurile în care încheierea face imposibil desf şurarea de mai
departe a procesului (art. 423 al. (1) şi art. 429 al. (2) CPC).
În conformitate cu art. 410 al. (1) şi (2) CPC la judecarea pricinii în recurs, instan a
verific , în limitele recursului declarat, în baza materialelor din dosar şi a noilor înscrisuri,
corectitudinea aplic rii şi interpret rii de c tre prima instan a normelor de drept material şi
procedural. Instan a de recurs verific legalitatea şi temeinicia hot rârii primei instan e în
întregul ei şi în ceea ce priveşte persoanele care nu au declarat recurs.
În conformitate cu prevederile art. 442 CPC judecând recursul declarat împotriva
deciziei date în apel, instan a verific , pe baza actelor din dosar, în limitele invocate în recurs,
legalitatea hot rârii atacate, f r a administra noi dovezi.
Temeiurile declar rii recursului şi cas rii hot rârii prev zute de art. 400 alin (2) şi (3)
CPC sunt identice atât pentru recursurile împotriva hot rârilor pentru care nu este prev zut
calea apelului, cât şi pentru recursurile împotriva deciziilor instan ei de apel; pentru
recursurile incidente sec iunii I fiind aplicabile şi motivele prev zute la art. 400 al. (1) CPC.
Instan a de recurs, dup ce judec recursul, este în drept s admit recursul şi s caseze
integral sau par ial hot rârea primei instan e, restituind pricina spre rejudecare în prima
instan în cazul în care eroarea judiciar a primei instan e nu poate fi corectat de instan a de
recurs (art. 417 al. (1) lit. d) CPC). Respectiv, judecând recursul declarat împotriva deciziilor
instan ei de apel, instan a de recurs, este în drept s caseze integral sau par ial decizia instan ei
de apel şi hot rârea primei instan e, restituind pricina spre rejudecare în prim instan , sau,
dup caz, în instan a de apel, când eroarea judiciar nu poate fi corectat de c tre instan a de
recurs (art. 445 al. (1) lit. c) CPC).
107
Prin prisma pct. 31 al Hot rârii Plenului Cur ii Supreme de Justi ie al RM nr. 3 din
27.03.2006 „Cu privire la practica aplic rii legisla iei procedurale la examinarea cauzelor
civile în recurs”, se explic c , casarea cu trimitere la rejudecare va opera în cazurile în care
eroarea nu poate fi remediat de c tre instan a de recurs, de regul , fiind aplicabil în situa ia
utiliz rii eronate a normelor procedurale, în caz contrar fiind pasibil eludarea cel pu in a unui
grad de jurisdic ie pentru verificarea şi elucidarea unor circumstan e sau pentru anumite
persoane, ceea ce ar contraveni principiilor echit ii, contradictorialit ii şi dreptului la
ap rare.
Înc lc rile procedurale enumerare în art. 400 alin. (3) CPC, în sensul legii, sunt temeiuri
necondi ionate pentru casarea hot rârilor şi, în conformitate cu art. 400 al. (4) CPC se iau în
considerare întotdeauna şi din oficiu de c tre instan . Recurentul trebuie s demonstreze
numai existen a lor, f r a fi necesar dovedirea influen ei acestora asupra hot rârii atacate.
Astfel, reieşind din cele expuse, vom începe analiza practicii judiciare cu elucidarea
temeiurilor prev zute de art. 400 alin. (3) CPC.
a) pricina a fost judecat de un judec tor care nu era în drept s participe la

examinarea ei
Prin decizia Cur ii Supreme de Justi ie din 16.12.2009 a fost casat cu restituirea pricinii
spre rejudecare în instan a de apel, decizia Cur ii de Apel Chişin u din 20.05.2009 în pricina
civil la cererea de chemare în judecat a lui E.C. şi M.B. împotriva lui V.P., A.P., M.P. şi
R.P. cu privire la evacuare f r acordarea altui spa iu locativ şi retragerea vizei de reşedin .
S-a stabilit c , reclaman ii au depus cerere de chemare în judecat prin care au solicitat
evacuarea lui V.P., A.P., M.P. şi R.P. din apartamentul nr. 1 din str. Belinschi 73 mun.
Chişin u f r acordarea altui spa iu locativ, cu retragerea vizei de reşedin .
Prin hot rârea Judec toriei Buiucani mun. Chişin u din 25.05.2006 ac iunea a fost
admis .
Prin decizia Colegiului Civil al Cur ii de Apel Chişin u din 01.11.2006, în componen a
judec torilor D.M., N.T. şi V.B., a fost casat hot rârea Judec toriei Buiucani mun. Chişin u
din 25.05.2006, cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceeaşi instan .
Prin hot rârea Judec toriei Buiucani mun. Chişin u din 10.12.2008 ac iunea a fost
admis .
Prin decizia Colegiului Civil al Cur ii de Apel Chişin u din 20.05.2009, în componen a
judec torilor N.V., A.P. şi V.B., a fost respins apelul declarat de c tre V.P., A.P., M.P. şi R.P.
şi men inut hot rârea Judec toriei Buiucani mun.Chişin u din 10.12.2008.
Prin urmare, la judecarea cauzei a participat repetat judec torul V.B.
În conformitate cu art. 49 al. (2) CPC, judec torul care a luat parte la judecarea pricinii
în instan a de apel nu mai poate participa la judecarea ei în prima instan , repetat, în instan a
de apel şi nici în instan a de recurs.
Astfel, la rejudecarea cauzei au fost admise înc lc ri ale normelor de drept procedural,
fapt ce urmeaz a fi considerat drept o eroare judiciar care nu poate fi corectat în instan a de
recurs şi temei de a restitui cauza la rejudecare.
(Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 2ra-2192/09).
b) pricina a fost judecat în absen a unui participant la proces c ruia nu i s-a

comunicat locul, data şi ora şedin ei de judecat
Colegiul civil şi de contencios administrativ l rgit al Cur ii Supreme de Justi ie la

04.11.2009 a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instan a de apel, decizia Cur ii de
108
Apel B l i din 24.02.2009 prin care a fost casat hot rârea Judec toriei Edine din 27.11.2008
în pricina civil la cerere de chemare în judecat a lui V.M. împotriva N.Z. şi Întreprinderii
Municipale „Direc ia de produc ie a gospod riei locativ comunal Edine ” cu privire la
înscrierea ca participant la privatizarea apartamentului.
În motivarea deciziei, instan a de recurs a indicat c , din procesul-verbal al şedin ei de
judecat a Cur ii de Apel B l i din 24.02.2009 rezult c , cauza dat a fost judecat în lipsa lui
V.M., care avea calitatea de intimat.
În conformitate cu prevederile art. 102 al. (3) şi (4) CPC, cita iile şi înştiin rile se
înmâneaz participa ilor la proces, martorilor, exper ilor, specialiştilor, interpre ilor astfel
încât aceştia s se poat preg ti de proces şi s se prezinte la timp în fa a instan ei. Cita ia se
înmâneaz p r ii cu cel pu in 3 zile înainte de data judec rii.
În conformitate cu art. 105 alin. (1) CPC, cita ia şi înştiin area se trimit prin scrisoare
recomandat cu aviz de primire sau prin persoana împuternicit de judecat . Data înmân rii
cita iei sau înştiin rii se înscrie pe cita ie sau înştiin are în partea care se înmâneaz
destinatarului, precum şi pe cotor, care se restituie instan ei.
Instan a de recurs a re inut c , deşi la materialele dosarului sunt anexate copiile
înştiin rii lui V.M. despre examinarea pricinii pentru 24.02.2009, ultimul neag faptul
primirii de c tre el a acestei înştiin ri, iar careva date referitor la recep ionarea înştiin rii
lipsesc, fapt ce contravine prevederilor legale sus-men ionate.
Astfel, instan a de recurs a conchis c , V.M. a fost în imposibilitatea de a se prezenta la
judecarea apelului în instan a de apel, iar reieşind din prevederile art. 27 alin. (1) CPC,
instan a de apel a judecat cauza f r a asigura disponibilitatea în drepturi a participantului la
proces, ce se afirm prin posibilitatea, în primul rând a p r ilor de a dispune liber de dreptul
subiectiv material sau de interesul legitim supus judec ii, precum şi de a dispune de
drepturile procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de ap rare, astfel fiind
înc lcat dreptul la un proces echitabil.
c) în judecarea pricinii au fost înc lcate regulile cu privire la limba procesului
Colegiul civil şi de contencios administrativ l rgit al Cur ii Supreme de Justi ie, la

02.12.2009, a casat cu restituirea spre rejudecare în instan a de apel, decizia Cur ii de Apel
Chişin u din 22.04.2009, prin care a fost men inut hot rârea Judec toriei Str şeni din
09.02.2009 în pricina civil la cererea de chemare în judecat a lui C.D. împotriva Prim riei
satului Cojuşna raionul Str şeni şi Cooperativei de Producere şi Consum Cojuşna cu privire la
înl turarea impedimentelor în folosirea propriet ii private, obligarea cur irii canalului de
evacuare a apelor freatice, repararea capital a casei de locuit, demolarea construc iei şi
repararea prejudiciului moral.
Dup cum rezult din materialele cauzei, C.D. nu posed limba de stat. Din procesul-
verbal al şedin ei de judecat a primei instan e reiese c , în şedin a de judecat a fost invitat
interpretul care a participat pe parcursul judec rii pricinii în prima instan a, la fel şi hot rârea
primei instan e a fost tradus în limba rus .
Deşi în procesul-verbal al şedin ei de judecat al instan ei de apel din 22.04.2009 este
indicat prezen a interpretului, instan a de apel n-a îndeplinit condi iile prev zute la art. 199
CPC şi anume: de c tre preşedintele şedin ei nu a fost explicat interpretului obliga ia de a
traduce explica iile, dispozi iile şi demersurile persoanelor care nu cunosc limba procesului,
precum şi obliga ia de a le traduce explica iile, depozi iile şi demersurile participan ilor la
proces, depozi iile martorilor con inute în dosar, documentele c rora li s-a dat citire,
înregistr rile audio, concluziile exper ilor, consulta iile şi explica iile specialiştilor,
dispozi iile preşedintelui şedin ei, încheierile judec toreşti şi hot rârea judec toreasc .
109
La fel, s-a constatat c , interpretul nu a fost avertizat asupra r spunderii ce o poart , în
conformitate cu legisla ia penal , în caz de traducere inten ionat greşit şi nu a fost anexat la
procesul-verbal declara ia de avertizare, semnat de acesta.
În aceste condi ii este cert, c instan a de apel a solu ionat cauza f r participarea
interpretului, astfel, nefiind respectate normele prescrise de lege, or, în conformitate cu art. 24
alin. (2) CPC care reglementeaz limba de procedur şi dreptul la interpret, persoanele
interesate în solu ionarea pricinii care nu posed sau nu vorbesc limba moldoveneasc sunt în
drept s la cunoştin de actele, de lucr rile dosarului şi s vorbeasc în judecat prin
interpret.
(Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 2ra-2032/09)
d) instan a a solu ionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces
Colegiul civil de contencios administrativ al Cur ii Supreme de Justi ie, prin decizia din
21.01.2009, a casat cu restituirea spre rejudecare în prima instan a, hot rârea Cur ii de Apel
Chişin u din 19.06.2008 prin care a fost admis cererea de chemare în judecat SRL
„Paradis” împotriva ÎS „Cadastru”, OCT Chişin u cu privire la contestarea actului
administrativ.
S-a constatat c , SRL „Paradis” a depus cerere de chemare în judecat împotriva ÎS
„Cadastru” prin care a solicitat s fie recunoscut ilegal refuzul OCT Chişin u de a înregistra
dreptul s u de proprietate asupra înc perilor construite în arcul pietonal din bd. Ştefan cel
Mare, 83 şi s fie obligat pârâtul s radieze din registrul bunurilor imobile înregistrarea
înc perilor nr. 94, 95, 96, 97, 98 şi 99 din bd. Ştefan cel Mare, nr. 83, mun. Chişin u pe
numele Prim riei mun. Chişin u şi s înregistreze aceste înc peri pe numele SRL „Paradis”.
Din materialele dosarului ce certitudine s-a constatat c Prim ria mun. Chişin u, fiind
proprietara imobilului litigios nu a fost atras în proces.
Din considerentele men ionate şi având în vedere faptul c , s-a constatat înc lcarea
normelor de drept procedural, anume c instan a a solu ionat problema drepturilor Prim riei
mun. Chişin u, f r c ea s fi fost antrenat în proces, şi deoarece eroarea judiciar în cauz
nu poate fi corectat de c tre instan a de recurs, Colegiul civil şi de contencios administrativ
al Cur ii Supreme de Justi ie a ajuns la concluzia de a admite recursul declarat de c tre Î.S.
„Cadastru”, de a casa integral hot rârea primei instan e şi de a restitui pricina spre rejudecare
în prima instan .
(Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 3r-26/09).
e) hot rârea nu este semnat de judec tor sau este semnat de judec torul nemen ionat
în hot râre

11.02.2009, a casat cu restituirea pricinii spre judecare în prima instan , decizia Cur ii de
Apel Bender din 30.09.2008 şi hot rârea Judec toriei C uşeni din 19.05.2008 în pricina civil
la cererea de chemare în judecat a lui G.C. împotriva Consiliului raional C uşeni şi
Ministerului Finan elor al Republicii Moldova cu privire la încasarea valorii averii confiscate
în urma represiunilor politice.
În motivarea deciziei instan a de recurs a indicat c hot rârea Judec toriei C uşeni din
19.05.2008 nu este semnat de judec torul completului de judecat ce a judecat pricina în
cauz .
În conformitate cu art. 400 alin. (3) lit. e) CPC, se consider c normele de drept
procedural sunt înc lcate sau aplicate eronat în cazul în care hot rârea nu este semnat de
110
judec tor sau este semnat de judec torul nemen ionat în hot râre, cu excep ia cazurilor
prev zute la art.242 alin.(2).
În acest context, instan a de recurs a re inut c , prin nesemnarea hot rârii de c tre
judec tor, prima instan , a admis înc lcarea normelor de drept procedural, greşeal care nu a
fost corectat nici de instan a de apel.
f) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedin ei de judecat
Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Cur ii Supreme de Justi ie

din 04.03.2009 a fost casat hot rârea Cur ii de Apel Chişin u din 10.11.2008 în pricin civil
la cererea de chemare în judecat depus de G.M. împotriva Prim riei mun. Chişin u cu
privire la contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului material şi moral cu
restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişin u.
În şedin a de judecat s-a constatat c , Curtea de Apel Chişin u a pronun at hot rârea la
10.11. 2008.
Procesul-verbal al şedin ei de judecat a fost întocmit cu data de 03.11.2008, iar
procesul-verbal din 10.11.2008 lipseşte.
În conformitate cu art. 400 alin. (3) lit. f) Cod de procedur civil , p r ile şi al i
participan i la proces sunt în drept s declare recurs în cazul în care în dosar lipseşte procesul-
verbal al şedin ei de judecat şi aceasta constituie temei de casare a hot rârii judec toreşti.
(Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.3r-461/09)
Un alt exemplu.
16.12.2009, a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instan a de apel, decizia Cur ii de
Apel Chişin u din 23.06.2009 prin care a fost men inut hot rârea Judec toriei Centru mun.
Chişin u din 12.06.2008 în pricina civil la cererea de chemare în judecat a lui R. U.
împotriva lui T. . şi A. . privind repararea prejudiciului material.
Instan a de recurs a considerat c examinarea cauzei în instan a de apel s-a efectuat cu
înc lcarea normelor de drept procedural prev zute de art. 400 al. (3) lit. f) CPC - în dosar
lipseşte procesul-verbal al şedin ei de judecat .
Din con inutul procesul-verbal al şedin ei de judecat din 23.06.2009 urmeaz c
completul de judecat a fost compus din trei judec tori: D.M. (preşedintele şedin ei), L. P. şi
Gh. S.
Instan a de recurs a men ionat c , în locul semn turii preşedintelui de şedin D. M., în
procesul-verbal este aplicat o alt semn tur .
În aceste condi ii, instan a de recurs a calificat aceast abatere drept o înc lcare
prev zut de art. 400 al. (3) lit. f) CPC, care serveşte drept temei de admitere a recursului şi
de casare a deciziei instan ei de apel.
g) hot rârea a fost pronun at cu înc lcarea competen ei generale sau jurisdic ionale
Prin decizia din 07.10.2009 Colegiul civil şi de contencios administrativ l rgit al Cur ii
Supreme de Justi ie, a fost casat cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel
Comrat ca instan a de contencios administrativ, decizia Cur ii de Apel Comrat din 13.01.2009
şi hot rârea Judec toriei Comrat din 15.10.2008 prin care a fost respins cererea de chemare
în judecat a lui I.C. şi E.C. împotriva OCT Comrat, filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru”
cu privire la radierea înscrierii din Registrul bunurilor imobile.
111
Instan a de recurs a men ionat c , recuren ii au înaintat ac iunea în judecat în urma
primirii r spunsului OCT Comrat, filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” nr. 45 din
18.03.2008, la cererea prealabil din 28.02.2008 adresat pârâtului, prin care au solicitat
radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii cu privire la dreptul de coproprietate
asupra bunului imobil din str. Fedico, 84 mun. Comrat dup foştii so i N.C. (Camiliciu) şi
Il.C., efectuat la 27.07.2005 şi efectuarea men iunii în Registrul bunurilor imobile cu privire
la înregistrarea dreptului de proprietare dup ei ca moştenitori legali asupra acestui bun.
Conform art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ, orice persoan care se
consider v t mat într-un drept al s u, recunoscut de lege, de c tre o autoritate public ,
printr-un act administrativ sau prin nesolu ionarea în termenul legal a unei cereri, se poate
adresa instan ei de contencios administrativ competente pentru a ob ine anularea actului,
recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzat .
Prin no iunea de litigiu de contencios administrativ, în sensul Legii sus men ionate, se
subîn elege litigiul pasibil de solu ionare de c tre instan a de contencios administrativ
competent , fie generat de un act administrativ, fie de nesolu ionarea în termenul legal a unei
cereri privind recunoaşterea unui drept recunoscut de lege, în care cel pu in una dintre p r i
este o autoritate public sau un func ionar al acestei autorit i.
Conform art. 8 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, cur ile de apel examineaz
în prima instan a litigiile ce in de nesolu ionarea în termenul legal a cererilor şi de verificarea
legalit ii actelor administrative emise sau adoptate de autorit ile publice care sunt constituite
şi activeaz pe teritoriul raionului, municipiului, unit ii teritoriale autonome cu statut juridic
special pentru promovarea intereselor şi solu ionarea problemelor popula iei unit ii
administrativ-teritoriale, de func ionarii publici din cadrul organelor men ionate.
În conformitate cu art. 33 alin. (2) CPC, cur ile de apel examineaz în prima instan
litigiile de contencios administrativ privind contest rile ac iunilor (inac iunilor) autorit ilor
administra iei publice din municipii, ale consiliului municipal şi Prim riei municipiului
Chişin u, ale func ionarilor publici din cadrul acestora, ce lezeaz drepturile, libert ile şi
interesele legitime ale cet enilor şi organiza iilor.
Oficiul Cadastral Teritorial Comrat, filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru”, este o
subdiviziune a Agen iei Rela ii funciare şi Cadastru, care este o autoritate public central ce
activeaz pe teritoriul mun. Comrat, din care considerente contestarea actelor emise de c tre
acesta ine de competen a Cur ii de Apel Comrat.
În atare situa ie, instan a de recurs a relevat c pricina dat a fost judecat cu înc lcarea
competen ei jurisdic ionale, fapt care dicteaz casarea integral a deciziei instan ei de apel şi
hot rârii primei instan e cu restituirea pricinii spre rejudecare dup competen la Curtea de
Apel Comrat.
Practica judiciar ne permite de a concluziona c pe parcursul desf şur rii procesului

civil pot fi s vârşite şi alte înc lc ri ale normelor de drept procedural, care au dus sau au putut
duce la solu ionarea eronat a pricinii şi care servesc drept temei pentru restituirea cauzei spre
rejudecare.
În cele mai frecvente cazuri casarea cu trimiterea la rejudecare se opereaz în situa ii

când de c tre instan ele de judecat au fost înc lcate prevederile art. 240 al. (3) CPC care
prevede c instan a judec toreasc adopt hot rârea în limitele preten iilor înaintate de
reclamant.
112
Spre exemplu: G.A. a depus cerere de chemare în judecat împotriva lui U.A. cu privire
la obligarea efectu rii lucr rilor de repara ie, compensarea obiectelor defectate, repararea
prejudiciului material şi moral cauzat în urma inunda iei apartamentului s u.
Prin hot rârea judec toriei Centru mun. Chişin u din 18.03.2008, men inut prin decizia
Cur ii de Apel Chişin u din 02.10.2008, ac iunea a fost respins .
Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ l rgit al Cur ii Supreme de
Justi ie din 20.05.2009 au fost casate decizia instan ei de apel şi hot rârea primei instan e cu
restituirea pricinii spre rejudecare în prima instan a.
În şedin de judecat s-a constatat c G.A. este proprietarul ap. nr. 2, str. Gh.Asachi
71/6, mun. Chişin u.
ÎMGFL a constatat c la 26.07.2006 apartamentul reclamantului a fost inundat, iar sursa
inunda iei este apartamentul nr. 3, str. Gh.Asachi 71/6, mun.Chişin u.
G.A. a depus cerere de chemare în judecat împotriva lui U.A. cu privire la obligarea
efectu rii lucr rilor de repara ie, compensarea obiectelor defectate, repararea prejudiciului
material şi moral.
Prima instan a a respins ac iunea, îns , contrar prevederilor art. 240 alin. (3) CPC, nu s-a
pronun at referitor la preten ia reclamantului cu privire la obligarea efectu rii repara iei.
Aşadar, la examinarea pricinii în prima instan s-au admis înc lc ri de ordin
procedural, care nu au fost corectare de c tre instan a de apel.
În practica judiciar se întâlnesc cazuri în care prima instan a a dep şit limitele
preten iilor invocate şi n-a stabilit corect calitatea procedural a participan ilor la proces
În spe :
B.M. a depus cerere de chemare în judecat împotriva lui M.I. şi intervenien ilor
accesorii, notarul privat T.P. şi P.I. cu privire la repunerea în termenul de prescrip ie
extinctiv , anularea contractului de vânzare-cump rare a apartamentului şi încasarea
cheltuielilor de judecat .
În motivarea ac iunii reclamanta a indicat c , cu pârâtul M.I. s-au aflat în rela ii de
c s torie din 27.11.1997 pân la 08.04.2003 şi de la aceast c s torie au fiica Ana-Maria,
n scut la 24.02.1995.
În timpul c s toriei, împreun cu pârâtul M.I. la 01.10.1997 au cump rat apartamentul
nr. 27, str. Chişin ului, 2 B, or. Nisporeni compus din 2 od i.
În luna august 2006 de la pârât a aflat c acesta a înstr inat apartamentul procurat în
timpul c s toriei.
Consider c , contractul de vânzare-cump rare a apartamentului este ilegal, deoarece a
fost înstr inat în lipsa acordului ei, şi fiindu-i lezat dreptul de proprietate.
Prin hot rârea judec toriei Nisporeni din 24.12.2007, men inut prin decizia Cur ii de
Apel Chişin u din 25.09.2008, contractul nr.008 din 04.01.2002 de vânzare-cump rare a
apartamentului nr. 27, str. Chişin ului, 2 B, or. Nisporeni, încheiat între M.I. şi P.I., a fost
rezolu ionat cu aducerea p r ilor în pozi ia ini ial .
Colegiul Civil şi de contencios administrativ l rgit al Cur ii Supreme de Justi ie prin
decizia din 08.04.2009 a casat hot rârile instan elor judec toreşti cu restituirea pricinii spre
rejudecare în prima instan a.
S-a stabilit c , B.M. a înaintat preten ia cu privire la anularea contractului de vânzare-
cump rare, îns prima instan , contrar prevederilor art. 240 al. (3) CPC, a dep şit limitele
preten iilor înaintate şi a rezolu ionat contractul de vânzare-cump rare.
În afar de aceasta, deşi P.I. este parte a contractului de vânzare-cump rare, nulitatea
c ruia a fost cerut de c tre B.M., intimata în cererea de chemare în judecat i-a indicat
113
calitatea procedural de intervenient accesoriu iar prima instan a nu i-a cerut s stabileasc
corect calitatea procedural a cump r torului.
Pârât este partea dintr-un proces civil împotriva c reia este depus ac iunea, iar
intervenientul accesoriu este persoana interesat într-un proces pornit între alte persoane în
cazul în care prin hot râre judec toreasc în viitor îi pot fi atinse drepturile şi interesele
legitime.
Intervenientul accesoriu nu este partea împotriva c ruia este depus ac iunea şi
drepturile procedurale ale acestuia difer de drepturile procedurale ale p r ii în proces.
Aşadar, antrenând cump r torul P.I. în proces în calitate de intervenient accesoriu şi
rezolu ionând contractul de vânzare-cump rare, prima instan a a înc lcat drepturile
procedurale ale acestuia.
Erorile primei instan e nu au fost corectate de c tre instan a de apel.
În conformitate cu art. 413 al. (2) şi art. 444 al. (1) CPC, în instan a de recurs nu se
poate schimba calitatea p r ilor, temeiul sau obiectul ac iunii şi nici nu se pot înainta preten ii
noi.
Prin urmare, erorile admise de c tre prima instan şi cea de apel nu sunt posibile de
corectat în ordine de recurs.
Acest caz se încadreaz sau poate fi referit vizavi de explica iile date în punctul 21 al
Hot rârii Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a RM nr. 3 din 27.03.2006 „Cu privire la
practica aplic rii legisla iei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs” care explic
c , dac necesitatea schimb rii calit ii p r ilor rezult din dezbateri, instan a de recurs va
decide admiterea recursului şi/sau pentru alte motive decât cele invocate de c tre recurent, cu
trimiterea la rejudecare a cauzei în instan a de fond.
Decizia instan ei de apel a fost casat cu restituirea pricinii spre rejudecare deoarece
cererea de apel a fost depus de c tre persoana neîmputernicit .
Procurorul r-lui Cahul a depus o cerere de chemare în judecat în interesele pensionarei

J.V. împotriva lui N.V. cu privire la rezilierea contractului de înstr inare a apartamentului cu
condi ia între inerii pe via .
În motivarea ac iunii a indicat c , examinând peti ia pensionarei J. V. a constatat c , la
18.08.1999 aceasta a încheiat cu pârâtul N.V. un contract de înstr inare a apartamentului cu
condi ia între inerii pe via , conform c ruia ea a transmis pârâtului în proprietate
apartamentul nr. 50 situat în or. Cahul, str. N. B lcescu 5, iar acesta s-a obligat s o între in
pe tot parcursul vie ii, aprovizionând-o cu hran , îmbr c minte, medicamente, c ldura,
îngrijire şi ajutorul necesar.
Pân în aprilie 2002 pârâtul şi-a îndeplinit obliga iunile contractuale doar prin
transmiterea lunar a câte 250 lei. Iar din aprilie 2002 şi pân în decembrie 2007 pârâtul a
efectuat doar o singur plat în sum de 50 lei, refuzând în continuare s achite între inerea
reclamantei din motiv c valoarea total a între inerii prestate periodic a devenit echivalent
sau chiar a dep şit valoarea apartamentului în litigiu.
Procurorul r-l Cahul în interesele pensionarei J.V. a solicitat rezilierea contractului de
înstr inare a apartamentului nr. 50 situat în or. Cahul, str. N. B lcescu, 5, cu condi ia
între inerii pe via , nr. 2492 din 18.08.1999, încheiat între J. V. şi N.V.
V.N. a depus cerere reconven ional împotriva V.J. cu privire la încasarea sumelor
b neşti care nu au fost prev zute de contract, şi anume sumei de 10700 lei plus 20 dolari SUA
şi sumelor depozitate pe contul bancar deschis la SA „Banca de Economii”.
114
Prin hot rârea Judec toriei Cahul din 10.09.2008 ac iunea ini ial a fost admis integral.
A fost par ial admis ac iunea reconven ional fiind încasat din contul J.V. în beneficiul lui
N.V. datoria în sum de 7000 lei.
Prin decizia Cur ii de Apel Cahul din 25.11.2008 a fost admis apelul declarat de
Procurorul r-l Cahul în interesele pensionarei V.J. şi modificat hot rârea primei instan e,
micşorându-se suma datoriei încasate de la J.V. în beneficiul lui N.V. de la 7000 lei pân la
2000 lei. În rest hot rârea a fost men inut .
Colegiul civil şi de contencios administrativ l rgit al Cur ii Supreme de Justi ie prin
decizia din 20.05.2009 a admis recursul declarat de c tre N.V. împotriva deciziei instan ei de
apel, a casat decizia Cur ii de Apel Cahul din 25.11.2008 cu restituirea pricinii spre rejudecare
în instan a de apel.
Potrivit art. 71 alin. (1) şi (2) CPC, procurorul particip la judecarea pricinilor civile în
prima instan în calitate de participant la proces dac el însuşi l-a pornit în condi iile legii.
Ac iunea în ap rarea drepturilor, libert ilor şi intereselor legitime poate fi intentat de c tre
procuror la cererea scris a persoanei interesate dac aceasta nu se poate adresa în judecat
personal din cauz de s n tate, vârst înaintat , incapabilitate sau din alte motive întemeiate.
Conform art. 72 alin. (1) CPC, procurorul care a înaintat o ac iune are drepturile şi
obliga iile procedurale de reclamant, cu excep ia dreptului de a încheia tranzac ie şi a
obliga iei de a achita cheltuielile de judecat .
Prin prisma prevederilor legale sus-citate rezult c , procurorul poate s vârşi anumite
ac iuni procesuale, dispunând de drepturi şi obliga ii, în cazul în care ac ioneaz în calitate de
reclamant din numele persoanei interesate, care este în imposibilitate de sine st t tor s se
adreseze în instan a de judecat din motive întemeiate. Legea nu prevede ca procurorul s
ac ioneze în judecat din numele pârâtului.
Din materialele dosarului rezult c în pricina dat au fost depuse dou ac iuni.
Prima instan a admis integral ac iunea ini ial , iar ac iunea reconven ional a fost
admis par ial.
N.V. având calitate de pârât în ac iunea ini ial şi calitatea de reclamant în ac iunea
reconven ional , nu a atacat cu apel hot rârea primei instan e.
Astfel, Procurorul raionului Cahul ac ionând în interesele J.V., şi-a dep şit atribu iile
sale, atacând cu apel hot rârea primei instan e în partea admiterii par iale a cererii
reconven ionale, fa de J.V. care avea calitatea de pârât.
Curtea Suprem de Justi ie a considerat c , instan a de apel a înc lcat normele de drept
procedural, deoarece în circumstan ele sus-men ionate aceasta urma s restituie cererea de
apel depus de Procurorul raionului Cahul în temeiul art. 369 al. (1) lit. d) CPC, adic fiind
depus de o persoan care nu este în drept s declare apel.
Decizia instan ei de apel a fost casat cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul
c dispozitivul deciziei contravine p r ii motivate
Colegiul civil şi de contencios administrativ l rgit al Cur ii Supreme de Justi ie la

20.05.2009 a casat cu restituirea spre rejudecare pricinii în instan a de apel, decizia Cur ii de
Apel Chişin u din 04.02.2009 în pricina civil la cererea de chemare în judecat a lui V.C.
împotriva Societ ii pe Ac iuni „Armo-Beton” cu privire la anularea ordinului, restabilirea la
lucru, încasarea salariului restant, încasarea salariului mediu pentru absen a for at de la lucru
şi repararea prejudiciului moral.
În şedin a de judecat s-a constatat c , dispozitivul hot rârii contestate con ine concluzii
contradictorii fa de partea motivat a acesteia.
115
Astfel, în motivarea deciziei instan a de apel a indicat: „...audiind p r ile, examinând în
cumul probele administrate la dosar, Colegiul Civil consider apelul declarat de societatea pe
ac iuni „Armo-Beton” întemeiat şi care urmeaz a fi admis, cu casarea hot rârii primei
instan e şi restituirea pricinii la rejudecare în aceeaşi instan de judecat ”.
Aceast concluzie contravine dispozitivului deciziei, conform c reia s-a decis de a se
admite apelul declarat de societatea pe ac iuni „Armo-Beton”, se caseaz hot rârea
Judec toriei Botanica municipiul Chişin u din 07 octombrie 2008 în partea încas rii de la
societatea pe ac iuni „Armo-Beton” în beneficiul lui V.C. a prejudiciului moral în m rime de
3000 lei, şi de a emite în aceast parte o nou hot râre, prin care a respinge cap tul de cerere
privind repararea prejudiciului moral. În rest hot rârea se men ine”.
Circumstan ele men ionate constituie temei incontestabil de casare a hot rârii contestate
cu remiterea cauzei spre rejudecare.
Referitor la cazul dat se poate de concretizat c , în conformitate cu prevederile punctului
21 al Hot rârii Plenului Cur ii Supreme de Justi ie nr. 2 din 07.07.2008 „Cu privire la
aplicarea legisla iei procesuale civile la întocmirea hot rârii şi încheierii judec toreşti” între
dispozitiv şi motivare trebuie s existe concordan . În cazul în care o atare concordan nu
exist , dispozitivul cuprinzând o alt concluzie decât aceea pe care o impuneau motivele,
aceast hot râre este nemotivat şi are drept consecin nulitatea ei.
În rezultatul generaliz rii s-au depistat cazuri în care hot rârile instan elor judec toreşti
au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul c au fost înc lcate
prevederile art. 14 CPC privind forma actului judiciar
Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Cur ii Supreme de Justi ie
din 04.03.2009 a fost casat , cu restituirea spre rejudecare în prima instan a, hot rârea Cur ii
de Apel Chişin u din 06.11.2008 în pricina civil la cererea de chemare în judecat a lui I.P.
împotriva Casei Na ionale de Asigur ri Sociale şi Cur ii de Conturi cu privire la contestarea
actului administrativ.
În şedin a de judecat s-a constatat c , reclamantul s-a adresat în instan a de judecat
c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale şi Curtea de Conturi cu ac iunea de recalculare
pensiei de func ionar public de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale din ziua stabilirii ei
- 26.08.2005.
Ulterior, reclamantul a depus o cerere prin care a solicitat atragerea în proces a Cur ii de
Conturi în calitate de intervenient, repararea prejudiciului material în m rime de 2700 lei şi a
cheltuielilor de judecat din contul Casei Na ionale de Asigur ri Sociale şi a Cur ii de
Conturi, îns ulterior a depus un demers prin care a renun at la aceste capete de cerere.
Dup cum rezult din actele cauzei, prima instan prin hot rârea din 06.11.2008 a
admis renun ul reclamantului la cerin ele privind încasarea prejudiciului material în m rime
de 2700 lei şi a cheltuielilor de judecat din contul Casei Na ionale de Asigur ri Sociale şi a
Cur ii de Conturi şi a încetat procesul pe aceste capete de cereri şi a admis ac iunea
reclamantului cu privire la recalcularea pensiei, obligând Casa Na ional de Asigur ri Sociale
s recalculeze pensia lui I.P. ca func ionar public din ziua stabilirii ei - 26.08.2006.
În conformitate cu art. 14 al. (2) şi (3) CPC, în form de hot râre se emite dispozi ia
primei instan e prin care se solu ioneaz fondul pricinii, în form de încheiere se emite
dispozi ia primei instan e prin care nu se solu ioneaz fondul pricinii.
Or, conform normei juridice citate, nu se admite încetarea procesului prin hot râre
instan ei de judecat .
Colegiul civil şi de contencios administrativ al Cur ii Supreme de Justi ie a conchis c ,
în cazul dat, aplicarea eronat de c tre prima instan a prevederilor art. 14 CPC nu constituie
116
o înc lcare formal , ci se încadreaz în prevederile art. 400 al. (1) litera d) CPC, iar coroborat
cu art. 6 CEDO induce la ilegalitatea hot rârii primei instan e.
(Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr. 3r-540/09)
Ca urmare a celor expuse mai sus ne vom referi la p. 2 al Hot rârii Plenului Cur ii
Supreme de Justi ie nr. 2 din 07.07.2008 „Cu privire la aplicarea legisla iei procesuale civile
la întocmirea hot rârii şi încheierii judec toreşti” care explic c instan a de judecat este
obligat prin prisma art. 14 CPC de a adopta în mod separat actul de dispozi ie judec toresc
respectiv, în privin a fiec rei preten ii invocate, în dependen de rezultatul examin rii ei,
chiar dac ele au fost expuse într-o singur cerere (cerere de chemare în judecat ).
Casarea deciziei instan ei de apel din motivul c instan a de apel, înc lcând prevederile
art. 373 al.5 CPC, nu s-a pronun at asupra tuturor motivelor invocate în apel
C.M. a depus cerere de chemare în judecat împotriva SRL „Topograf” şi
intervenientului accesoriu V.N. cu privire la repararea prejudiciului material în m rime de
12 441 lei cauzat în urma accidentului rutier comis c c tre V.N., şofer al societ ii cu
r spundere limitat „Topograf”, în rezultatul c ruia a fost deteriorat automobilul
reclamantului.
Prin încheierea judec toriei Floreşti din 20.06.2007 cererea de chemare în judecat
depus de M.C. a fost scoas de pe rol.
Reclamantul a depus cerere prin care a solicitat anularea încheierii de scoatere a cererii
de pe rol din motiv c la 20.06.2007 a fost bolnav şi nu a avut posibilitate s se prezinte în
şedin a de judecat .
Prin încheierea judec toriei Floreşti din 04.12.2007 încheierea din 20.06.2007 a fost
anulat şi examinarea pricinii a fost fixat pentru 27.12.2007.
Prin hot rârea judec toriei Floreşti din 18.09.2008 ac iunea a fost admis .
Prin decizia Cur ii de Apel B l i din 10.03.2009 apelul declarat de SRL „Topograf” a
fost respins şi men inut hot rârea primei instan e.
decizia din 26.08.2009 a admis recursul declarat de c tre SRL „Topograf”, a casat decizia
instan ei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instan a de apel.
În motivarea deciziei instan a de recurs a re inut c , din cererea de apel depus de SRL
„Topograf” împotriva hot rârii primei instan e rezult c apelantul a solicitat casarea şi a
încheierii din 04.12.2007, prin care a fost casat încheierea din 20.07.2007 de scoatere a
cererii de pe rol.
În conformitate cu prevederile art. 373 al. (5) CPC, instan a de apel este obligat s se
pronun e asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Contrar acestor prevederi imperative ale legii şi exceptând faptul c SRL „Topograf” a
contestat cu apel şi încheierea din 04.12.2007, instan a de apel nu s-a expus în privin a acestei
preten ii.
În afar de aceast , hot rârea primei instan e a fost atacat cu apel şi de c tre
reclamantul M.C. care a solicitat încasarea de la SRL „Topograf” a sumei de 10000 lei
suplimentar la cele încasate de prima instan pentru a avea posibilitatea de a repara
automobilul.
Instan a de apel nu s-a expus nici în privin a acestei preten ii suplimentare, care nu a fost
examinat de prima instan a.
În lipsa unui r spuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esen iale ale cererii
de apel, hot rârea judec toreasc se consider nemotivat .
Nemotivarea hot rârii constituie o înc lcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod
echitabil prev zut de art. 6 al Conven iei Europene pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi
117
Libert ilor Fundamentale, care oblic judec torii na ionali s motiveze deciziile pentru a nu
l sa p r ile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia c nu au fost auzi i.
Astfel, la examinarea pricinii s-au admis înc lc ri de ordin procedural şi eroarea
judiciar nu poate fi corectat de instan a de recurs.
(Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr2ra-1512/09)
Înc lcarea de c tre instan a de apel a prevederilor art. 385 al. (1) lit. d) CPC a servit
temei pentru casarea hot rârilor pronun ate cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima
instan a
T.E. a depus cerere de chemare în judecat împotriva lui Gh.E. şi I.E. cu privire la
recunoaşterea dreptului pierdut la spa iu locativ.
Prin hot rârea Judec toriei Botanica mun. Chişin u din 30.07.2008 ac iunea a fost
admis .
Prin decizia Cur ii de Apel Chişin u din 17.11.2008 a fost admis apelul declarat de c tre
E.Gh., cu repunerea acestuia în termen, casat hot rârea primei instan e cu emiterea unei noi
hot râri, prin care ac iunea a fost respins .
decizia din 08.04.2009 a admis recursul declarat de c tre T.E., a casat decizia instan ei de apel
şi hot rârea primei instan e cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instan a.
S-a stabilit c apelantul E.Gh., nefiind de acord cu hot rârea primei instan e, a atacat-o
cu apel, solicitând restituirea pricinii la rejudecare în prima instan a, invocând motivul c
pricina a fost examinat în lipsa sa, nefiind legal citat.
Conform art. 388 al. (1) lit. b) CPC, hot rârea primei instan e urmeaz a fi casat ,
independent de argumentele cererii de apel, dac pricina a fost judecat de instan în absen a
unui participant la proces c ruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedin ei de judecat .
Conform art. 385 al. (1) lit. d) CPC, instan a de apel, dup ce judec apelul, este în drept
s admit apelul şi s caseze integral sau par ial hot rârea primei instan e, restituind pricina
spre rejudecare în prima instan a dac a constatat înc lcarea sau aplicarea eronat a normelor
de drept procedural specificate la art. 388. La solicitarea participan ilor la proces, instan a de
apel este în drept s judece pricina în fond, f r a o restitui în prim instan , în cazurile
prev zute la art. 388 al. (1) lit. b), c), e) şi f).
Instan a de apel, contrar prevederilor art. 385 al. (1) lit. d) CPC şi ignorând cerin ele
indicate în cererea de apel privind remiterea pricinii spre rejudecare, a judecat pricina în fond,
f r c apelantul E.Gh. s solicite aceasta, prin ce şi-a dep şit împuternicirile delegate prin
norma de drept enun at .
Mai mult ca atât, instan a de recurs a stabilit c , pricina a fost examinat f r antrenarea
în proces a fiicei recurentei-reclamante S.Iu., a.n. 1977, care se afl la eviden în
apartamentul litigios în calitate de membru al familiei, interesele c reia se ating prin
intentarea prezentei ac iuni în judecat .
Instan a de judecat nu s-a pronun at prin încheiere asupra demersului de numire a

expertizei şi asupra recuz rii, prin ce a admis înc lc ri ale normelor de drept procedural
Colegiul civil şi de contencios administrativ al Cur ii Supreme de Justi ie la 21.01.2009

a casat hot rârea Cur ii de Apel Chişin u din 27.10.2008 prin care a fost respins cererea de
chemare în judecat a lui P.E. împotriva Casei Na ionale de Asigur ri Sociale cu privire la
contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului material şi moral cu restituirea
pricinii spre rejudecare în prima instan a.
118
În şedin a de judecat s-a constatat c reclamantul a depus cerere de chemare în judecat
împotriva Casei Na ionale de Asigur ri Sociale cu privire la contestarea actului administrativ
şi recalcularea pensiei.
Prin demersul din 18.07.2008 recurentul a solicitat numirea expertizei contabil -juridic
pentru stabilirea legalit ii calcul rii pensiei.
La 25.08.2008 recurentul a depus cerere de recuzare a judec torului Cur ii de Apel
Chişin u în temeiul art. 50 litera d) CPC.
Prin cererea din 29.10.2008 P.E. a înaintat observa ii asupra procesului-verbal, indicând
c în el lipsesc men iunile privind solu ia instan ei de judecat referitor la demersul de numire
a expertizei, care au fost respinse prin încheierea din 01.12.2008.
În conformitate cu art. 148 CPC, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul ştiin ei,
artei, tehnicii, meşteşugului artizanale şi din alte domenii, ap rute în proces, care cer
cunoştin e speciale, judec torul sau instan a dispune efectuarea unei expertize, la cererea
p r ii sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prev zute de lege, din oficiu. Asupra
efectu rii expertizei, judec torul sau instan a se pronun printr-o încheiere, care nu poate fi
atacat cu recurs.
Contrar acestor norme imperative ale legii, prima instan nu s-a pronun at printr-o
încheiere în conformitate cu art. 148 CPC asupra demersului de numire a expertizei.
Mai mult, în încheierea de respingere a observa iilor asupra procesului-verbal a motivat
c la actele pricinii nu este o cerere de numire a expertizei contabil -juridic , deşi aşa cerere
este anexat la actele pricinii.
Prin urmare, concluzia primei instan e expus în încheierea de respingere a observa iilor
asupra procesului-verbal contravine circumstan elor pricinii şi aceasta serveşte temei de
casare a încheierii.
În afar de aceasta, exceptând faptul c P.E. la 25.08.2008 a înregistrat la Curtea de
Apel Chişin u cererea de recuzare a judec torului în temeiul art. 50 litera d) CPC, prima
instan nu a respectat prevederile art. 53 CPC şi nu a decis asupra recuz rii printr-o încheiere
motivat .
Aşadar, la examinarea pricinii prima instan a admis înc lc ri ale normelor de drept
procedural, care nu pot fi corectate de instan a de recurs şi servesc ca temei de casare a
hot rârii şi încheierii primei instan e cu restituirea pricinii spre rejudecare.
(Decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al CSJ nr.3r-263/09)
Instan a de apel a examinat în fond un nou temei al ac iunii care nu a fost obiect al
dezbaterilor în prima instan , prin ce a înc lcat prevederile art. 372 al. (3) CPC
B.M. a depus cerere de chemare în judecat împotriva SRL „Geta”, V.C. şi M.C. cu
privire la încasarea sumei.
În motivarea ac iunii a indicat c , în baza contractului de vânzare-cump rare din
03.09.1999 a devenit proprietarul terenului cu destina ie locativ cu suprafa a de 0,045 ha,
situat pe str. Mitropolit Gurie Grosu, mun. Chişin u.
În baza contractului de credit din 07.05.2004, BC „Comer bank” a acordat SRL „Geta”
un credit în sum de 722 000 lei.
Executarea corespunz toare a obliga iilor asumate în baza contractului de credit a fost
asigurat de V.C., prin fideiusiune, de M.C., prin gajarea apartamentului nr. 87 din bd.
Moscova 12/2 mun. Chişin u şi de B.M., prin gajarea lotului de p mânt situat pe str.
Mitropolit Gurie Grosu, cu suprafa a de 0,045 ha.
Din cauza neexecut rii de c tre SRL „Geta” a obliga iunilor asumate, în baza ordonan ei
Judec toriei Centru mun.Chişin u din 25.10.2005, la cererea B ncii Comerciale
119
„Comer bank” a fost transmis în posesia ultimei lotul de p mânt situat pe str. Mitropolit Gurie
Grosu, cu suprafa a de 0,045 ha.
Astfel, la 30.06.2006 Banca Comercial „Comer bank” a înstr inat terenul dat.
Prin r spunsul din 11.12.2007 eliberat de Bursa Imobiliar „Lara”, valoarea medie de
pia a unui lot de p mânt situat pe str. Mitropolit Gurie Grosu mun.Chişin u cu suprafa a de
0,045 ha constituie 1110000-1340000 lei.
Reclamantul consider c în prezent pre ul mijlociu a lotului de p mânt constituie
1225000 lei, sum care urmeaz a fi restituit de c tre SRL „Geta” şi V.C. şi solicit încasarea
de la pârâ i a acestei sume şi a cheltuielilor de judecat în sum de 36975 lei.
Prin hot rârea Judec toriei Râşcani mun. Chişin u din 08.08.2008 ac iunea a fost
respins .
Prin decizia Cur ii de Apel Chişin u din 22.12.2008 a fost casat hot rârea primei
instan e şi emis o nou hot râre, prin care ac iunea a fost admis par ial.
decizia din 21.10.2009 a casat decizia instan ei de apel şi hot rârea primei instan e cu
restituirea pricinii spre rejudecare în prima instan a.
În suport s-a indicat c , B.M. în cererea de chemare în judecat a invocat art. 530 Cod
civil, care prevede c , dac doi sau mai mul i debitori datoreaz o presta ie în aşa fel încât
fiecare este dator s efectueze întreaga presta ie, iar creditorul poate pretinde fiec ruia din
debitori executarea, atunci debitori sunt lega i solidar, art. 1146 Cod civil, conform c ruia o
parte (fidejusor) se oblig fa de cealalt (creditor) s execute integral sau par ial, gratuit sau
oneros obliga ia debitorului şi art. 1156 Cod civil care reglementeaz r spunderea solidar a
fidejusorului şi debitorului obliga iei fa de creditor.
Prima instan a examinat cauza în limitele preten iilor înaintate şi a ajuns la concluzia
de a respinge ac iunea.
În instan a de apel apelantul B.M. şi-a modificat temeiul ac iunii, invocând înc lcarea
art. art.1389, 1392, 1393 Cod civil, ce reglementeaz raportul juridic privind îmbog irea f r
just cauz .
În atare circumstan e, instan a de apel, examinând în fond un nou temei al ac iunii care
nu a fost obiect al dezbaterilor în prima instan , a înc lcat prevederile art. 372 al. (3) CPC şi
art. 6 al Conven iei Europene pentru Ap rarea drepturilor Omului şi a Libert ilor
Fundamentale, lipsindu-l pe intimat de dreptul de a-şi formula, argumenta şi dovedi pozi ia în
proces, de a-şi expune opinia asupra problemei de drept invocate şi a se ap ra.
De asemenea, instan a de apel a înc lcat principiul disponibilit ii p r ilor în procesul
civil, având în vedere faptul c dreptul de a determina limitele cererii de chemare în judecat
îi apar ine reclamantului.
Circumstan ele men ionate constituie temei incontestabil de casare a deciziei atacate cu
remiterea cauzei la rejudecare.
Decizia instan ei de apel a fost casat cu restituirea spre rejudecare în instan a de apel
din motivul c s-a constatat existen a dou decizii din aceeaşi dat , în aceeaşi pricin ,
având dispozitivul cu con inut diferit

28.01.2009, a casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în instan de apel decizia Cur ii de
Apel B l i din 05.06.2008 în pricina civil la cererea de chemare în judecat a lui H.M.
împotriva CA „Delta” SRL cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.
Din materialele dosarului rezult c instan a de apel la 05.06.2008 a examinat apelul
declarat de c tre CA „Delta” SRL împotriva hot rârii Judec toriei Soroca din 11.02.2008 prin
120
care ac iunea a fost admis în parte şi a pronun at decizia prin care apelul declarat de c tre CA
„Delta” SRL a fost admis, casat hot rârea primei instan e în partea admiterii ac iunii cu
pronun are în aceast parte a unei noi hot râri, prin care ac iunea a fost respins , în rest
hot rârea primei instan e a fost men inut .
Îns , din copia dispozitivului deciziei Cur ii de Apel B l i din 05.06.2008, autentificat
prin ştampila instan ei şi semn tura judec torului raportor A.E., prezentat ca anex la
recursul declarat de H.M. rezult c a fost admis apelul declarat de c tre H.M., casat
hot rârea primei instan e în partea admiterii ac iunii cu emiterea în aceast parte a unei noi
hot râri, prin care ac iunea a fost respins , în rest hot rârea primei instan e a fost men inut .
Instan a de recurs a men ionat c s-a creat situa ia în care exist dou decizii din aceeaşi
dat , în aceeaşi pricin , având dispozitivul cu con inut deferit, contradictoriu, ceea ce este
inadmisibil. Aceast împrejurare impune necesitatea cas rii deciziei instan ei de apel şi
remiterii pricinii la rejudecare în instan a de apel.
Practica judiciar confirm faptul c , în cazul în care prima instan judec toreasc , la
examinarea pricinii, a înc lcat sau a aplicat eronat normele de drept material care nu pot fi
corectate de c tre instan a ierarhic superioar , ultima este în drept s caseze hot rârea
adoptat , cu restituirea pricinii la rejudecare.
Hot rârile instan elor ierarhic inferioare au fost casate cu restituirea pricinii spre
rejudecare în instan a de fond din motivul c nu a fost aplicat legea care trebuia a fi
aplicat (art. 400 al. 2 lit. a) CPC).
„Moldasig” SRL a depus cerere de chemare în judecat împotriva lui S.C. cu privire la
încasarea sumei.
În motivarea ac iunii reclamantul a indicat c , la 18.01.2008 „DVS Service” SRL a
încheiat cu CA „Moldasig” SRL un contract de asigurare facultativ Auto Casco nr.
ACA/2008-168 prin care a asigurat autovehiculul de model „Dacia Logan” cu num rul de
înmatriculare CMW 411.
La 26.05.2008 S.C., fiind în stare de ebrietate, într-un local din mun. Chişin u a
tulburat ordinea public , motiv pentru care a fost chemat poli ia.
În timpul re inerii, pârâtul a deteriorat uşa din spate a automobilului asigurat.
În leg tur cu acest incident pârâtul a fost sanc ionat administrativ în temeiul art. 167
al. (1) CCA.
Conform procesului-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la autovehicule nr.
D/CASCO/08-683 din 27.05.2008 întocmit de asigur torul-reclamant, prejudiciul cauzat
autovehicului asigurat a fost evaluat în sum de 2735 lei.
Suma sus men ionat a fost achitat asiguratului cu titlu de desp gubire de asigurare în
temeiul ordinului Directorului General a CA „Moldasig” SRL nr. D/1809-02 din 17.06.2008.
Reclamantul a solicitat încasarea de la pârât a sumei de 2735 lei în temeiul art. 1329
Cod Civil, ce stipuleaz dreptul la crean a asigur torului fa de ter ul responsabil de
producerea pagubei.
Prin hot rârea Judec toriei C uşeni din 11.12.2008, men inut de decizia Cur ii de
Apel Bender din 09.04.2009, ac iunea a fost respins ca fiind neîntemeiat .
Colegul civil şi de contencios administrativ l rgit al Cur ii Supreme de Justi ie prin
decizia din 02.12.2009 a casat decizia instan ei de apel şi hot rârea primei instan e cu
restituirea pricinii spre rejudecare în prima instan .
121
În motivarea deciziei instan a de recurs a re inut c instan ele de judecat n-au aplicat
legea care trebuia s fie aplicat , ceea ce constituie temei de casare prev zut de art. 400 al. (2)
lit. a) CPC.
Temeiul de drept al ac iunii SRL „Moldasig” îl constituie dispozi iile art. 1329 Cod
Civil, care reglementeaz preluarea de c tre asigur tor a drepturilor asiguratului.
Examinând ac iunea, prima instan a respins ac iunea din motivul c , conform
procesului-verbal al contraven iei administrative şi deciziei de aplicare a sanc iunii
administrative, S.C. a fost sanc ionat doar în temeiul art. 167 al. (1) CCA, adic pentru
apari ie în locurile publice în stare de ebrietate şi de c tre asigur tor nu a fost prezentat nicio
prob ce ar fi demonstrat cauzarea prejudiciului pretins de c tre intimat.
Concluziile primei instan e au fost apreciate ca fiind întemeiate de c tre instan a de
apel.
Instan a de recurs a men ionat c , cauzarea prejudiciului material nu reprezint un
element constitutiv sau circumstan agravant a contraven iei prev zute de art. 167 al. (1)
CCA pentru a fi reflectat în decizia de sanc ionare administrativ .
Ca urmare, respingerea ac iunii de c tre prim instan cu referire doar la inexisten a
men iunii despre cauzarea prejudiciului material în decizia de sanc ionare administrativ este
v dit eronat şi echivaleaz cu nejudecarea fondului.
Or, în împrejur rile re inute decizia de sanc ionare administrativ nu poate servi temei
pentru respingerea ac iunii formulate în cadrul unui procesul civil, în cazul în care se invoc
cauzarea unui prejudiciu în baza temeiurilor r spunderii civile delictuale rezultate din
contraven ia enun at .
În spe sunt aplicabile dispozi iile legale prev zute la art. 1329 Cod Civil privind
preluarea de c tre asigur tor a drepturilor asiguratului, precum şi dispozi iile generale cu
privire la obliga iile care nasc din cauzarea de daune prev zute în art. art. 1398, 1416 Cod
Civil.
Ca urmare, verificarea temeiniciei şi legalit ii ac iunii intentate urma a se efectua prin
prisma dispozi iilor legale sus men ionate, inclusiv în baza temeiurilor şi condi iilor
r spunderii delictuale.
Astfel, la rejudecare este necesar de a se constata prin dovezile prezentate de p r i
existen a prejudiciului invocat, faptei ilicite, raportului de cauzalitate între fapta ilicit şi
prejudiciu, vinov iei celui ce a cauzat prejudiciul.
Instan a de recurs a re inut c , la cererea de recurs recurentul a prezentat cu titlu de
probe mai multe înscrisuri, care nu pot constitui obiect de examinare în instan a de recurs în
virtutea art. 442 al. (1) CPC, în consecin , aceast sarcin îi va revine primei instan e la
rejudecare pricinii.
Hot rârea primei instan e a fost casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în
temeiul art.400 al. (1) lit. d) şi art. 400 al. (2) lit. b) CPC
C.M. a depus cerere de chemare în judecat împotriva lui C.I. cu privire la declararea
nulit ii certificatului de moştenitor legal.
În motivare ac iunii reclamanta a indicat c la 26.08.1994 a decedat tat l pârâtului C.
Il.
La 30 iulie 2001, notarul A.Arnaut i-a eliberat pârâtului certificat de moştenitor legal
pentru întreag avere r mas dup decesul acestuia, constituit din casa de locuit amplasat în
or. Ceadâr-Lunga, str. Lermontov, 14, cu o suprafa total de 57,2 m.p.
Reclamanta a considerat c la eliberarea certificatului de moştenitor legal nu s-a luat în
considerare faptul c , gospod ria transmis succesorului face parte din gospod ria de tip
122
colhoznic şi succesiunea trebuia s fie deschis numai dup decesul ultimului membru a
acestei gospod rii.
Dup decesul tat lui pârâtului în aceast gospod rie a locuit so ia defunctului C.E.,
mama pârâtului, care la fel a fost membru de colhoz.
Ultima a decedat la 19.04.2000, dup decesului C. Il.
Reclamanta a men ionat c membri ai gospod riei de tip colhoznic erau pârâtul, ea în
calitate de so ie a pârâtului, precum şi copii lor, Ivan, n scut la 13.10.1982 şi Irina, n scut la
07.04.1992.
Reclamanta sus ine c în perioada convie uirii cu pârâtul, împreun au construit o
buc t rie, o cantin şi o baie.
Astfel, reclamanta consider c prin eliberarea certificatului de moştenitor legal
pârâtului sunt lezate drepturile patrimoniale ale ei şi copiilor, care de ineau o cot din fosta
gospod rie.
Despre existen a certificatului de moştenitor legal reclamanta sus ine c a aflat abia în
luna mai 2006, când pârâtul le-a cerut s elibereze casa.
A solicitat reclamanta declararea nulit ii certificatului de moştenitor legal nr. 4465
din 30.07.2001 eliberat de notarul A.Arnaut lui Coltuclu I. pentru bunurile r mase dup
decesul lui Coltuclu Ilie.
Prin hot rârea Judec toriei Ceadâr-Lunga din 30.11.2006, men inut prin decizia
Cur ii de Apel Comrat din 11.12.2008 ac iunea a fost admis .
Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ l rgit al Cur ii Supreme de
Justi ie din 17.06.2009 au fost casate decizia instan ei de apel şi hot rârea primei instan e cu
restituirea pricinii spre rejudecare în prima instan .
Instan a de recurs a considerat c la solu ionarea litigiului au fost aplicate eronat
normele de drept material, ce s-a manifestat prin aplicarea unei legi care nu trebuia s fie
aplicat , ceea ce constituie temei de casare prev zut de art. 400 al. (2) lit. b) CPC motiv
pentru care se impune rejudecare cazului.
La fel, instan a de recurs a constatat c nu au fost stabilite nici toate circumstan ele
care concur pentru solu ionarea just a litigiului.
Astfel, s-a stabilit c la 26.08.1994 a decedat C.Il.
La 30.07.2001, notarul A.Arnaut i-a eliberat recurentului C.I., fiul defunctului,
certificat de moştenitor legal pentru întreaga avere r mas dup decesul acestuia, constituit
din casa de locuit amplasat în or. Ceadâr-Lunga, str. Lermontov, 14, cu o suprafa total de
57,2 m.p.
Intimata M.C. a contestat legalitatea acestui certificat, prin invocarea propriului drept
asupra bunului în cauz , f r a prezenta dovezi admisibile în acest sens.
În plus, instan a de recurs a constatat c , instan ele de judecat au decis anularea
certificatului de moştenitor legal f r a stabili care a fost regimul juridic al propriet ii r mase
dup decesul lui C.Il.
Prima instan şi-a întemeiat hot rârea de admitere a ac iunii pe faptul c în anul 2001,
când pârâtul a legalizat moştenirea, erau în vigoare dispozi iile Codului civil (în redac ia legii
din 26.12.1964), iar potrivit art. 594 Cod Civil, în gospod ria de tip colhoz moştenirea se
deschidea dup decesul ultimului membru al acestei gospod rii. S-a mai men ionat c pârâtul
a ascuns de notar c aceast gospod rie face parte din gospod ria de tip colhoznic şi c mama
sa muncea şi primea pensie de la colhoz.
Instan a de apel a indicat c s-a dat apreciere corect circumstan elor pricinii şi
concluziile primei instan e corespund prevederilor legii, men inând hot rârea primei instan e.
Instan a de recurs a men ionat c , concluziile instan elor de judecat privind regimul
juridic al bunurilor ce au constituit averea succesoral ca gospod rie de tip colhoznic sunt
greşite, rezultate din aplicarea eronat a legii.
123
Or, prevederile dispozi iilor Codul civil (în redac ia legii din 26.12.1964) sunt
inaplicabile la caz, odat ce la momentul decesului lui Cotuclu Ilie erau în vigoare deja
dispozi iile Legii cu privire la proprietate nr. 459-XII din 22.01.1991, care nu reglementau un
asemenea tip de proprietate.
De asemenea, din certificatul de moştenitor legal s-a constatat c notarul a verificat
dreptul de proprietate a defunctului asupra casei în litigiu cu referire la certificatul eliberat de
Prim ria or. Ceadâr-Lunga din 28.03.2001, certificat care nu a fost cercetat în şedin a de
judecat .
La caz, instan ele de judecat au omis faptul c acceptarea succesiunii poate avea loc
atât prin depunerea unei cereri la notar, cât şi prin intrarea în posesia averii succesorale.
Având în vedere circumstan ele pricinii indicate, instan a de recurs a considerat c
concluziile instan elor de judecat sunt insuficiente pentru anularea certificatului de
moştenitor legal, împrejur ri care determin necesitatea rejudec rii pricinii.
De asemenea, instan a de recurs a constatat şi înc lcarea normelor de drept procedural
şi anume c , în prima instan a examinarea pricinii a avut loc în lipsa recurentului-pârât
I.Cotuclu. Ultimul a invocat acest temei în instan a de apel solicitând rejudecare fondului de
prim instan pentru a putea prezenta dovezi şi a-şi sus ine pozi ia, îns solicit rile enun ate
au fost omise neîntemeiat de c tre instan a de apel, care prin decizia de respingere a apelului,
l-a lipsit de garan iile unui proces echitabil - dreptul de a se ap ra în cadrul unui proces
desf şurat pe principiul contradictorialit ii.
Hot rârea a fost casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instan a din
motivul c nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstan ele care au importan
pentru solu ionarea pricinii în fond (temeiul prev zut de art. 400 al. 1 lit. a) CPC)
R. L. a depus cerere de chemare în judecat împotriva Ministerului Educa iei şi

Tineretului cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în func ie, încasarea
salariului pentru absen a for at de la lucru şi repararea prejudiciului moral.
În motivarea ac iunii reclamanta a indicat c prin pct. 1 al ordinului Ministerului
Educa iei şi Tineretului nr. 328-p din 15.12.2008 a fost concediat din func ia de consultant
superior al Direc iei Rela ii Interna ionale şi Integrare European în temeiul art. 86 al. (1) lit.
c) din Codul Muncii în leg tur cu reducerea num rului sau a statelor de personal din unitate.
Reclamanta consider c , func ia pe care ea a de inut-o nu a fost redus , ea fiind
concediat ilegal şi solicit anularea pct. 1 al ordinului de concediere nr. 328-p din
15.12.2009, restabilirea în func ia de inut , încasarea salariului pentru perioada absen ei
for ate de la lucru, repararea prejudiciului moral în m rime de 21 000 lei şi a cheltuielilor de
judecat .
Prin hot rârea Cur ii de Apel Chişin u din 15.05.2009 ac iunea a fost respins ca
neîntemeiat .
Colegiul civil şi de contencios administrativ al Cur ii Supreme de Justi ie prin decizia
din 22.07.2009 a casat hot rârea adoptat cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima
instan a.
În suport s-a indicat c , prima instan a n-a constatat şi n-a elucidat integral
circumstan ele care au importan a pentru solu ionarea pricinii în fond, ceea ce în conformitate
cu art. 400 al. 1) lit. a) CPC constituie temei pentru anularea hot rârii judec toreşti.
Prima instan a n-a respectat obliga ia sa prev zut de art. 118 al. (3) CPC, care const
în determinarea definitiv a elementelor de fapt pentru solu ionarea just a pricinii, pornind de
la preten iile p r ilor şi ale altor participan i la proces, precum şi de la normele de drept
material aplicabil în cauz .
124
Prima instan a, respingând ac iunea a re inut, c la desfacerea contractului individual
de munc , de c tre Ministerul Educa iei şi Tineretului a fost respectat procedura de
concediere şi careva înc lc ri în acest sens nu s-au stabilit.
Instan a de recurs a considerat c , instan a nu a verificat aceste motive pe deplin ele
fiind în concordan cu actele cauzei.
Astfel, conform art. 88 al. (1) lit. c) Codului Muncii, odat cu preavizarea în leg tur
cu reducerea num rului sau a statelor de personal, angajatorul va propune salariatului un alt
loc de munc în unitatea respectiv .
Dup cum atest materialele cauzei, angajatorul i-a propus L.Rotaraş alte locuri de
munc în afara unit ii respective care nu au fost acceptate de c tre reclamanta pe motiv c în
institu ie erau alte func ii, în timp ce în cadrul Ministrului Educa iei şi Tineretului au fost
angajate alte persoane din afar .
În asemenea circumstan e, nu este clar dac într-adev r a avut loc reducerea statelor de
personal în cadrul Ministerului Educa iei şi tineretului şi prima instan nu a verificat şi nu s-a
expus asupra acestor circumstan e.
Prin urmare, instan a de recurs a considerat c , prima instan urma s verifice şi s se
expun asupra faptului dac a fost respectat şi aplicat corect procedura de concediere a
reclamantei în conformitate cu prevederile art. 88 din Codul Muncii.
Hot rârea primei instan e a fost casat cu restituirea pricinii spre rejudecare din
motivul c prima instan a nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstan ele care au
importan pentru solu ionarea pricinii în fond şi n-au fost dovedite circumstan ele
considerate de prima instan ca fiind stabilite (art. 400 al. (1) lit. a) şi b) CPC).
S.R.L. „Forart Plus” a depus o cerere de chemare în judecat împotriva Consiliului mun.
Chişin u cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea ac iunii reclamantul a indicat c , prin Permisul nr. 1522 eliberat de Direc ia
General Transport Public şi c i de Comunica ie a Prim riei mun. Chişin u i s-a permis de a
efectua lucr ri de construire şi amenajare a parc rii auto pe adresa mun. Chişin u, bul.
Moscovei, nr. 6, executarea lucr rii fiind efectuat de la 01.09.2008 pân la 01.10.2008,
construind pe acest teren un gard şi alte construc ii pentru deservirea parc rii.
Reclamantul a men ionat c , la 27.11.2008 a primit r spunsul Consiliului mun. Chişin u
nr. 21/2194-p din 25.11.2008 la cererea sa prealabil prin care a solicitat încheierea
contractului de arend a bunului imobil situat pe adresa mun. Chişin u, bd. Moscovei, nr. 6,
destinat parc rii auto.
Reclamantul a solicitat anularea refuzului Consiliului Mun. Chişin u nr. 21/2194-p din
25.11.2008 şi obligarea pârâtului de a încheia contractul de arend a terenului destinat parc rii
auto din mun. Chişin u, bd. Moscovei, nr. 6.
Prin hot rârea Cur ii de Apel Chişin u din 17.12.2008 ac iunea a fost admis . A fost
recunoscut nefondat refuzul Consiliului mun. Chişin u nr. 21/2194-p din 25.11.2008 şi a fost
obligat Consiliul mun. Chişin u s emit decizia privind darea în arend S.R.L. „Forart Plus”
a lotului de p mânt din bd. Moscovei, nr. 6 mun. Chişin u pentru exploatarea parc rii auto cu
suprafa a de 0,061 ha, conform planului geomertic de individualizarea terenului executat de
S.R.L. „Geoinfosistem”.
Prin decizia din 23.04.2009, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Cur ii
Supreme de Justi ie a casat hot rârea Cur ii de Apel Chişin u din 17.12.2008 cu restituirea
pricinii spre rejudecare în prima instan a.
Instan a de recurs a conchis c la examinarea cauzei prima instan nu a constatat şi
elucidat pe deplin circumstan ele care au importan pentru solu ionarea pricinii în fond şi din
125
materialele cauzei rezult c nu au fost dovedite circumstan ele considerate de prima instan
ca fiind stabilite.
Colegiul civil şi de contencios administrativ a men ionat c , nu a fost dovedit
circumstan a considerat de prima instan ca fiind stabilit şi anume c terenul destinat
parc rii auto, pentru necesit ile SRL „Forart Plus”, este aferent imobilului pe care-l de ine.
Din materialele cauzei rezult c SRL „Forart Plus” de ine în folosin şi posesie
temporar bunul imobil (spa iu comercial) cu suprafa a total de 1070 m.p. situat pe bd.
Moscovei, nr. 6, mun. Chişin u, în baza contractului de loca iune din 07.06.2007 încheiat cu
Foros Ludmila. Pe când, construc ia şi amenajarea parc rii auto i-a fost permis SRL „Forart
Plus” prin Permisul Direc iei Generale Transport Public şi C i de Comunica ie a Prim riei
mun. Chişin u nr. 1522 pe adresa bd. Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişin u.
Din cele expuse rezult c SRL „Forart Plus” de ine în folosin şi posesie temporar
doar o parte a bunului imobil (spa iu comercial cu suprafa a total de 1070 m.p.) situat pe bd.
Moscovei, nr.6, mun. Chişin u, astfel acest imobil este proprietate comun pe cote-p r i.
Din probele anexate la dosar nu rezult c terenul situat pe bd. Moscovei, nr. 6/2, mun.
Chişin u a fost atribuit ca teren aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun.
Chişin u, la fel, precum nu rezult nici faptul c terenul în litigiu a fost atribuit ca teren
aferent doar acelei cote-p r i din imobil pe care o de ine SRL „Forart Plus”. Or, în sensul
prevederilor pct. 3 al Regulamentului cu privire la vânzarea-cump rarea terenurilor aferente,
teren aferent se consider suprafa a de teren atribuit în modul stabilit de legisla ie obiectelor
indicate în pct. 2 acestui Regulament.
Prin urmare, concluzia primei instan e c terenul destinat parc rii auto situat pe bd.
Moscovei, nr. 6/2, mun. Chişin u, este aferent imobilului situat pe bd. Moscovei, nr. 6, mun.
Chişin u, instan a de recurs a considerat neîntemeiat .
Mai mult ca atât, aceast concluzie este în contradic ie cu r spunsul Direc iei generale
arhitectur , urbanism şi rela ii funciare a Consiliului mun. Chişin u nr. 21/2194-p din
25.11.2008, care i-a fost adus la cunoştin SRL „Forart Plus”, din care rezult c lotul de
p mânt din bd. Moscova, 6/2, amenajat provizoriu ca parcaj auto de uz public, conform
schi ei de proiect avizate şi a permisului nr. 1522 eliberat de Direc ia general transport public
şi c ii de comunica ie, este terenul de uz public şi darea acestuia în arend se face prin licita ie
public , organizat în condi iile legii.
Instan a de recurs a re inut c , o hot râre judec toreasc este legal şi întemeiat atunci
când instan a de judecat apreciaz probele prezentate de p r i în corespundere cu prevederile
art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor, prin indicarea în
hot râre atât a argumentelor de admitere a unor probe cât şi a argumentelor de respingere a
altor probe.
Astfel, din considerentele men ionate şi având în vedere faptul c nu au fost elucidate şi
constatate toate circumstan ele care au importan pentru solu ionarea just a pricinii şi nu au
fost dovedite circumstan ele considerate de prima instan ca fiind stabilite, Colegiul civil şi
de contencios administrativ al Cur ii Supreme de Justi ie a ajuns la concluzia de a casa
integral hot rârea primei instan e şi a restitui pricina spre rejudecare în prim instan .
În practica judiciar se întâlnesc şi cazuri în care instan a de recurs a restituit pricina

spre rejudecare în prima instan a din motivul c concluziile primei instan e, expuse în
hot râre, sunt în contradic ie cu circumstan ele pricinii (temeiul prev zut de art. 400 al. (1)
lit. c) CPC).
Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Cur ii Supreme de
Justi ie din 02.09.2009 a fost casat cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instan a
hot rârea Cur ii de Apel Chişin u din 25.05.2009 în pricina civil la cerere de chemare în
126
judecat a lui B.V. împotriva Ministerului Dezvolt rii Informa ionale cu privire la contestarea
actului administrativ, restabilirea în func ie, încasarea salariului pentru absen a for at de la
serviciu şi repararea prejudiciului moral.
Prima instan a a respins ac iunea, ca fiind depus cu omiterea termenului, motivând c
B.V. a omis termenul de adresare în instan a de judecat , f r a solicita repunerea în termenul
de prescrip ie şi f r a prezenta motive de omitere a termenului.
Îns din sus inerile-verbale ale reprezentantului reclamantului depuse în cadrul
şedin ei primei instan e de la 25.05.2009 rezult c ultimul a solicitat repunerea cererii de
chemare în judecat în termen, indicând motivele omiterii acestuia, şi acest fapt se confirm
prin observa iile la procesul-verbal al şedin ei de judecat , cu care judec torul a fost de acord.
Aşadar, concluzia primei instan e expus în hot râre contravine circumstan elor
pricinii.
În afar de aceast la examinarea pricinii s-au admis şi înc lc ri de ordin procedural.
În conformitate cu art. 240 al. (3) CPC, instan a judec toreasc adopt hot rârea în
limitele preten iilor înaintate de reclamant.
În conformitate cu art. 203 al. (1) CPC, cererile şi demersurile participan ilor la proces
în problema judec rii pricinii se solu ioneaz prin încheiere judec toreasc , dup ascultarea
opiniilor celorlal i participan i la proces.
Contrar acestor prevederi imperative ale legii şi nec tând la faptul c în cadrul
şedin elor de judecat , reprezentantul lui B.V. a solicitat repunerea în termenul de adresare în
instan a de judecat , prima instan a nu s-a expus în privin a acestui demers.
În lipsa unui r spuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esen iale ale
cererii, hot rârea judec toreasc se consider nemotivat .
Nemotivarea hot rârii constituie o înc lcare a dreptului la judecarea cauzei într-un
mod echitabil prev zut de art. 6 al Conven iei Europene pentru Ap rarea Drepturilor Omului
şi Libert ilor Fundamentale, care oblig judec torii na ionali s motiveze deciziile pentru a
nu l sa p r ile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia c nu au fost auzi i.
În conformitate cu art. 400 al. (1) lit. c) şi al. (3) CPC, în cazul în care concluziile
primei instan e, expuse în hot râre, sunt în contradic ie cu circumstan ele pricinii şi înc lcarea
normelor de drept procedural constituie temeiuri de casare a hot rârii.
Rezultatele generaliz rii practicii judiciare permit s concluzion m urm toarele:

1. În cele mai frecvente cazuri, deciziile instan elor de apel şi hot rârile instan elor de
fond au fost casate cu restituirea pricinii spre rejudecare din considerentele c
instan ele au înc lcat sau aplicat eronat normele de drept procedural şi anume:
- neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunz toare procedurii de citare legal ;
- înc lcarea normei procedurale cu privire la competen a jurisdic ional ;
- solu ionarea problemei drepturilor unei persoane neantrenate în proces;
- solu ionarea pricinii cu înc lcarea normelor procedurale prev zute de art. 240 al.
(3) CPC;
- nesolu ionarea prin actul de procedur corespunz toare (încheiere) a cererilor şi
demersurilor participan ilor la proces;
- nepronun area de c tre instan ele de apel asupra tuturor motivelor invocate în
cererea de apel.
2. Nu sunt rare cazurile când instan a de recurs restituie pricinile spre rejudecare din
motivul c :
- pricina a fost judecat de un judec tor care nu era în drept s participe la examinarea
ei;
127
- lipseşte procesul-verbal al şedin ei de judecat sau procesul-verbal a fost semnat de
alt judec tor;
- în judecarea pricinii au fost înc lcate regulile cu privire la limba procesului;
- hot rârea nu este semnat de judec tor;
- partea motivat a hot rârii sau deciziei vine în contradic ie cu dispozitivul acesteia;
- instan a de apel a dep şit împuternicirile delegate prin art.385 al. 1 lit. d) CPC.
3. Privitor la aplicarea de c tre instan ele de judecat a normelor de drept material, în
cele mai dese cazuri când deciziile şi hot rârile instan elor judec toreşti se
caseaz cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul c instan ele nu au
aplicat legea care trebuia s fie aplicat ; a aplicat o lege care nu trebuia s fie
aplicat sau au interpretat eronat legea şi eroarea judiciar nu poate fi corectat
de c tre instan a de recurs.
4. În ceea ce priveşte hot rârile pentru care legea nu prevede calea apelului, deseori
aceste hot râri se caseaz cu restituirea pricinii spre rejudecare din motivul c
nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstan ele care au importan
pentru solu ionare pricinii în fond, iar concluziile primei instan e sunt în
contradic ie cu circumstan ele pricinii.
5. În acelaşi rând, se întâlnesc cazuri de casare a deciziilor instan elor de apel prin care
se decide restituirea pricinilor spre rejudecare cu întemeierea lor pe temeiurile
prev zute de art. 400 al. 1 CPC cea ce contravine temeiurilor declar rii
recursului pentru sec iunea a II-a.
Având în vedere rezultatele generaliz rii se propune:

1. de a discuta prezenta nota informativ în cadrul şedin ei Colegiului civil şi de
contencios administrativ al Cur ii Supreme de Justi ie;
2. de a expedia nota în adresa cur ilor de apel întru luare de cunoştin ;
3. de a plasa informa ia pe sit-ul Cur ii Supreme de Justi ie.
Judec tor coordonator V.Clevadâ
Executor:
Consultantul superior N. Ciursina
Sec ia civil şi de contencios administrativ
a Direc iei de generalizare a practicii judiciare
şi analiza statisticii judiciare
128
PROCEDURA CONTENCIOAS
129
CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECAT
(AC IUNI)
Judec toria ___
Reclamant: Ionescu Ion

localitatea ___ strada ___ nr._
Pârâ i:
1. Ştef nescu Ştefan
2. Oficiul Cadastral Teritorial ___

CERERE
DE CHEMARE ÎN JUDECAT
Eu, Ionescu Ion, sunt proprietarul terenului cu num rul cadastral ___ şi suprafa a
de 850 m.p. amplasat pe str. ___ nr._. Faptul dat se confirm de titlul de autentificare a
dreptului de in torului de teren nr. ___, eliberat pe numele meu şi înregistrat la OCT.
La o parte din terenul ce îmi apar ine cu drept de proprietate pretinde Ştef nescu
Ştefan, proprietarul casei vecine nr._ de pe str. ___. Pârâtul îşi motiveaz preten iile prin
faptul c în titlul de autentificare a dreptului de in torului de teren pe care îl de ine, nr.
___, şi în planul sectorului men ionat în titlu, ar fi indicat şi partea de teren litigioas .
Drept temei al unor asemenea preten ii pârâtul mai invoc şi faptul c anterior terenul
aferent casei ce îmi apar ine cu drept de proprietate era de o suprafa de 760 m.p., iar
actualmente suprafa a acestuia constituie 850 m.p.
Consider c titlul de autentificare a dreptului de in torului de teren eliberat
pârâtului în privin a terenului cu num rul cadastral ___ urmeaz a fi declarat par ial nul
în baza urm toarelor argumente de fapt şi de drept.
Terenul de lâng casa mea, cu num rul cadastral ___, s-a aflat în posesia mea şi a
fostului meu so , iar din 1986, dup decesul so ului, eu am devenit unica posesoare a
terenului, pe care l-am privatizat în condi iile Codului funciar din 25.12.1991. În
componen a acestui teren s-a aflat, şi se afl pân în prezent, şi por iunea cuprins în
perimetrul laturilor „5-6-7-8-9”, por iune, la care pretinde pârâtul. Hotarul existent, care
delimiteaz terenurile noastre a fost stabilit pân la adoptarea Codului funciar din
25.12.1991 şi nu a suferit modific ri pân în prezent, iar por iunea men ionat de sector
a f cut întotdeauna parte din terenul ce îmi apar ine mie cu drept de proprietate. Faptul
dat este confirmat şi prin Actul de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe din
02.032008. Actul a fost întocmit de specialistul pentru reglementarea regimului funciar
la prim ria local , M.P., cu participarea consilierului J. A. Conform Planului cadastral al
terenurilor proprietate privat aferente caselor de pe str. ___ nr._ şi nr._, anexat la act,
suprafa a la sol a terenurilor este de 850 m.p. şi, respectiv, de 570 m.p.
Despre faptul c în componen a sectorului de teren al pârâtului a fost greşit inclus
şi po iunea cuprins în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” din planul sectorului meu o
confirm şi prim ria care, la 09.03 2008, s-a adresat cu demers c tre Oficiul Cadastral
130
Teritorial solicitând efectuarea modific rii hotarului terenurilor cu numerele cadastrale
___ şi ___. Drept temei pentru demers a fost indicat faptul c hotarul comun al
terenurilor respective, men ionat în planul cadastral, nu corespunde documentelor
ini iale, de care dispun oficiul cadastral şi proprietarii terenurilor.
În documentele ini iale privind posesia terenurilor adiacente caselor de pe str. ___
nr._ şi nr._, configura ia acestor terenuri în planul schematic, şi hotarul dintre ele,
coincid cu cele indicate în planul sectoarelor de teren anexat la Titlul de autentificare a
dreptului de in torului de teren eliberat mie. Respectiv, por iunea de sector cuprins în
perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” este inclus în componen a terenului meu. Aceast
por iune a fost şi este parte din terenul aferent casei ce o de in în proprietate (pân şi
dup privatizarea p mântului), şi permanent s-a aflat în posesia iar apoi în proprietatea
mea, Ionescu I.
Din ce considerente por iunea de sector men ionat a fost inclus şi drept parte
component a terenului aferent pârâtului, eu nu sunt în cunoştin de cauz . Dar, eu nu
am înstr inat nici într-un fel aceast parte de sector. Nu exist vreo hot râre a autorit ii
publice împuternicite prin care partea respectiv de sector ar fi fost retras din
posesia/proprietatea mea şi transmis în modul stabilit de lege pârâtului. Posesia mea
neîntrerupt şi netulburat a por iunii litigioase de teren se demonstreaz şi prin faptul c
gardul şi construc iile existente la momentul actual, ce delimiteaz în calitate de hotar
fix terenurile noastre exist de mai multe zeci de ani.
Faptul c suprafa a terenului meu (850 m.p.) difer de suprafa a indicat în
documentele de înregistrare a drepturilor de pân la privatizarea terenului (760 m.p.) se
explic prin urm toarele circumstan e. M sur rile terenurilor de pân la privatizarea
p mântului se efectuau adeseori superficial, admi ându-se erori în partea major rii sau
micşor rii suprafe ei terenurilor respective. Şi numai la înregistrarea masiv în
proprietate privat a terenurilor, aceste m sur ri s-au efectuat cu mijloace tehnice
performante, care au asigurat şi exactitatea corespunz toare. În afar de aceasta,
suprafa a terenurilor aferente caselor ce îmi apar in mie şi pârâtului s-a m rit în
compara ie cu suprafa a lor indicat în documentele ini iale şi datorit faptului c a fost
îndreptat hotarul terenurilor aferente acestor case din partea lor de nord, din contul
terenului liber spre malul râului care trece în apropiere. Este de remarcat şi faptul c , din
considerentele indicate, şi suprafa a terenului aferent casei pârâtului s-a m rit: de la 485
m.p. pân la 570 m.p. (conform datelor din Planul cadastral anexat la Actul de
constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe). Faptul c m sur rile anterioare
privatiz rii sufereau de inexactit i poate fi demonstrat şi prin aceea c şi la al i vecini
suprafa a terenurilor aferente caselor „s-a m rit” în compara ie cu suprafa a de pân la
privatizare cu circa 100-200 m.p.
Prin includerea în Titlul de in torului de teren al vecinului a unei por iuni din
terenul ce îmi apar ine mie cu drept de proprietate au fost înc lcate drepturile mele
prev zute de art.27 Cod funciar, art.315 şi art.316 Cod civil, şi este tulburat posesia
mea asupra terenului, dat fiind faptul c pârâtul a declarat c inten ioneaz s demoleze
hotarul existent, s ocupe por iunea de teren la care pretinde şi pe care o consider drept
apar inând lui, şi s stabileasc un nou hotar în mod unilateral între terenuri.
Conform art.11 Cod civil, ap rarea dreptului civil poate fi f cut prin declararea
nulit ii actului emis de o autoritate public , precum şi prin restabilirea situa iei
anterioare înc lc rii dreptului şi suprimarea ac iunilor prin care se încalc dreptul sau se
creeaz pericolul înc lc rii lui.
Potrivit art.504 alin.(1) Cod civil, când vreo înscriere din Registrul bunurilor
imobile nu corespunde situa iei juridice reale, se poate cere rectificarea înscrierii. Iar
131
potrivi art.505 alin.(2) din cod, în lipsa consim mântului titularului, rectificarea se va
încuviin a numai în temeiul unei hot râri judec toreşti irevocabile.
Conform art.38 alin.(3) din Legea cadastrului bunurilor imobile, greşelile din
cadastru care nu au caracter tehnic (indicarea greşit a tipului de drept, a denumirii
titularului de drepturi, componen a bunului imobil, denaturarea m rimii cotelor în
proprietatea comun , a coordonatelor hotarelor şi alte greşeli care lezeaz drepturile şi
interesele legitime ale titularilor de drepturi sau ale altor persoane) se corecteaz cu
consim mântul exprimat în scris al fiec rui titular de drepturi ale c rui interese sunt
atinse sau în temeiul hot rârii judec toreşti irevocabile.
Având în vedere c pârâtul nu-şi d consim mântul pentru corectarea greşelii ce
ine de hotarul dintre terenurile cu numerele ___ şi ___, aceast corectare poate fi
efectuat numai în temeiul hot rârii judec toreşti. Astfel mi se va ap ra şi dreptul meu la
proprietate stabilit la art.46 din Constitu ia Republicii Moldova şi art.1 al Primului
Protocol adi ional la Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor
Fundamentale.
Potrivit explica iilor din pct.3 al Hot rârii Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a
Republicii Moldova nr.10 din 26.03.1997 “Cu privire la practica aplic rii legisla iei
funciare de c tre instan ele judiciare”, litigiile şi plângerile legate de chestiunile
funciare, unde una din p r i este cet eanul, se examineaz de c tre judec toriile
jurisdic iei de drept comun.
Pornind de la cele expuse, în temeiul art.11, 27 din Codul funciar, art.11, 315, 316,
504 şi 505 din Codul civil, art.38 din Legea cadastrului bunurilor imobile, art.166 şi 241
din Codul de procedur civil ,
s o l i c i t:
S fie anulat Titlul ce confirm drepturile de in torului de teren eliberat în privin a

terenului cu num rul cadastral ___ pe numele lui Ştef nescu Ş. în partea în care în titlu,
pe lâng terenul aferent casei de pe str. ___ nr._, s-a inclus şi o suprafa suplimentar
cuprins în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9” din terenul cu num rul cadastral ___ aferent
casei _ de pe str. ___ nr._.
S fie obligat Oficiul Cadastral Teritorial ___s efectueze rectificarea hotarului
dintre terenurile cu numerele cadastrale ___ şi ___, iar din planul sectorului de teren cu
num rul ___ s fie exclus suprafa cuprins în perimetrul laturilor „5-6-7-8-9”,
suprafa , care ine de terenul ce-mi apar ine mie cu drept de proprietate.
Anex :
___
___
___
Data______________________
Semn tura __________________
132
Judec toria sectorului _______________________
Reclamant: __________________
_____________________
(domiciliul)
Pârâ i:
1. Consiliul s tesc ____________________
___________________________________
(sediul)
2. _________________________________
__________________________________
(domiciliul)
CERERE
Prin decizia Consiliului s tesc ___ nr. ___ din ___, familiei noastre i-a fost repartizat
un teren în folosin f r termen cu suprafa a de 0,065 ha pe str. ___ nr._ din s. ___ pentru
construirea casei de locuit. Drept beneficiar al terenului conform deciziei am fost indicat
eu, reclamantul ___. Eu am început activit ile ce in de construirea casei, îns , în leg tur
cu înr ut irea s n t ii so iei şi cu problemele de ordin financiar ap rute în familie, nu am
avut posibilitate s finalizez construc ia.
Prin decizia nr. ___ din ___, Consiliul s tesc ___ a abrogat decizia nr. ___ din ___
privind repartizarea terenului men ionat în beneficiul familiei mele, iar terenul repartizat
anterior mie, a fost atribuit pârâtului ___.
Consider decizia Consiliului s tesc ___ nr. ___ din ___ de abrogare a deciziei
anterioare ilegal şi pasibil anul rii în temeiul urm toarelor circumstan e.
Terenul de pe str. ___ nr._ a fost repartizat familiei mele conform prevederilor art.11
alin.1 subalineatul 2 din Codul funciar care stabileşte c autorit ile administra iei publice
locale atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului pân la
epuizarea acesteia pentru construc ia caselor de locuit. Iar potrivit art.25 alin.2 din Codul
funciar, retragerea din dreptul de posesiune a terenurilor, atribuite anterior de autoritatea
administra iei publice locale, poate fi efectuat exclusiv prin decizia instan ei judec toreşti
la cererea proprietarului funciar. Legea, în particular, art.10 din Codul funciar, nu prevede
competen a consiliilor locale s teşti de a retrage terenurile din folosin a beneficiarilor.
Astfel, adoptând decizia nr.__ din ___ privind abrogarea hot rârii de atribuire a
terenului în posesia mea cu atribuirea terenului respectiv unei alte persoane, Consiliul
s tesc ___ concomitent a şi retras, de fapt, terenul din posesia mea, dep şindu-şi
competen a stabilit prin lege. Drept rezultat, decizia dat a consiliului local contravine şi
prevederilor art.6 din Constitu ia Republicii Moldova care prevede c , la baza organiz rii
şi func ion rii aparatului de stat, este pus separa ia puterilor în legislativ , executiv şi
judec toreasc , acestea fiind separate, colaboreaz în exercitarea prerogativelor ce le
revin, potrivit prevederilor Constitu iei.
Prerogativa de retragere a terenului de la posesor îi revine, conform normei art.25
din Codul funciar, autorit ii judec toreşti, care examineaz cererile date potrivit
principiilor art.114-120 din Constitu ie şi a prevederilor altor legi adoptate în conformitate
133
cu aceste principii, cu garantarea pentru persoanele interesate a drepturilor şi libert ilor
acordate p r ii în proces. Nicio alt putere, inclusiv autorit ile publice locale, nu sunt în
drept s intervin în activitatea autorit ii judec toreşti, s supun controlului hot rârile
acesteia, precum şi s substituie instan a judec toreasc la examinarea cauzelor ce intr în
competen a ei, inclusiv în ceea ce priveşte retragerea terenurilor din posesie. Consiliul
s tesc ___ a înc lcat prevederile constitu ionale la acest capitol, arogându-şi ilegal
atribu iile puterii judec toreşti.
Totodat , potrivit prevederilor art.7 din Constitu ia Republicii Moldova niciun act
juridic care contravine prevederilor Constitu iei, nu are putere juridic . Or, decizia
consiliului s tesc ___ nr. ___ din ___, contravenind art. 6, 114-120 din Constitu ie, nu
poate avea putere juridic . Respectiv, o asemenea decizie anticonstitu ional nu poate da
naştere la dreptul asupra terenului pentru pârâtul ___, precum şi nu poate servi drept temei
pentru lipsirea mea de acest teren.
Pe lâng acestea, având în vedere c terenul mi-a fost repartizat în folosin pe un
termen nelimitat, eu mai având şi posibilitatea de a-l privatiza f r plat în condi iile art.11
alin.1 subalineatul 1 din Codul funciar, dreptul meu asupra terenului reprezint şi un bun
în sensul art.1 al Primului Protocol adi ional la Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor
Omului şi a Libert ilor Fundamentale. Curtea European pentru Drepturile Omului
interpreteaz mai pe larg no iunea de „bun” şi refer la aceast no iune orice „drept privat
care reprezint valoare patrimonial şi, respectiv, bun în sensul art.1 al Protocolului 1”
(Hot rârea Cur ii Europene din 26.06.1986 în cauza V.Marl contra Olandei). Pornind de la
con inutul punctelor 32-35 ale Hot rârii Cur ii Europene pentru Drepturile Omului
„Stretch contra Regatului Unit” din 24 iunie 2003 bunuri, în sensul art.1 al Protocolului
nr.1 la Conven ie, se consider şi aşteptarea întemeiat a procur rii patrimoniului sau a
dreptului patrimonial în baza contractului încheiat cu organul autorit ii publice. Iar
potrivit art.1 al Protocolului nr.1 men ionat, orice persoan fizic sau juridic are dreptul
la respectarea bunurilor sale. Şi deposedarea abuziv a mea de teren este o înc lcare
flagrant a acestui drept.
În asemenea circumstan e, eu sunt în drept s m adresez cu cerere de anulare a
deciziei ilegale şi anticonstitu ionale a Consiliului s tesc ___ nr. ___ din ___ şi s
revendic terenul de la persoana care l-a ob inut şi îl posed în baza unui act ilegal. Potrivit
prevederilor art.308 din Codul civil posesorul de bun -credin este în drept s revendice
bunul aflat în posesiune nelegitim a noului posesor. În acelaşi timp, pârâtul ___ nu poate
fi considerat dobânditor şi/sau posesor de bun -credin , având în vedere c el ştia de
faptul c terenul mi-a fost repartizat mie şi se afl legal în posesia mea, dar a acceptat
atribuirea terenului în folosin a lui cu înc lcarea normelor constitu ionale şi legale
men ionate.
Potrivit explica iilor din pct.3 al Hot rârii Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a
Republicii Moldova nr.10 din 26.03.1997 “Cu privire la practica aplic rii legisla iei
funciare de c tre instan ele judiciare”, litigiile şi plângerile legate de chestiunile funciare,
unde una din p r i este cet eanul, se examineaz de c tre judec toriile jurisdic iei de drept
comun.
În temeiul celor expuse, conform prevederilor art. 6 şi 7 din Constitu ia Republicii
Moldova, art.1 al Primului Protocol adi ional la Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor
Omului şi a Libert ilor Fundamentale, art.10 şi 25 din Codul funciar, art.308 din Codul
civil, art.166-167, 241 din Codul de procedur civil ,
134
s o l i c i t:
S fie declarat nul decizia Consiliului s tesc ___ nr. ___ din ___ privind atribuirea
în folosul lui ___ a terenului cu suprafa a de 0,065 ha pe str. ___ nr._ din s. ___.
S fie obligat pârâtul ___ s elibereze terenul de pe str. ___ nr._ s. ___.
S fie încasate de la pârâ i în folosul meu cheltuielile de judecat .
Pentru asigurarea ac iunii, solicit s fie pus sechestru pe terenul de pe str. ___ nr._ s.
___, precum şi s -i fie interzise pârâtului ___ ac iunile de efectuare a oric ror lucr ri de
construc ie pe acest teren.
Anex :
Data_______________________
Semn tura__________________
135
Judec toria sectorului _______________________
Reclamant: __________________
_____________________
(domiciliul)
Pârâ i:
1. Consiliul s tesc ____________________
___________________________________
(sediul)
2. _________________________________
__________________________________
(domiciliul)
CERERE
Eu, reclamantul ___, sunt proprietarul apartamentului nr._ din casa nr._ de pe str._
mun.Chişin u constituit din 2 camere separate. Proprietar al apartamentului nr._, constituit
din 2 camere, este pârâtul. Alte 2 camere din sec ia dat a blocului - apartamentul nr._, -
se afl în proprietatea lui ___, care la moment este plecat peste hotare. Coridorul, 2
înc peri de baie, 2 înc peri de veceu, o c mar , aflate la extremele coridorului, precum şi
buc t ria sunt în proprietate şi folosin comun a locatarilor sec iei date.
Pârâtul ___ şi-a însuşit o parte din suprafa a coridorului aflat în folosin comun ,
de asemenea, înc perea b ii şi a veceului de lâng apartamentul s u, desp r ind aceast
parte prin instalarea unui perete cu uş . În aşa mod el a închis accesul meu la aceast parte
a coridorului şi la înc perile respective. Totodat , pârâtul şi membrii familiei sale au acces
liber la alt parte a coridorului, la buc t rie, la alt baie şi alt veceu.
Astfel, eu, fiind coproprietar al înc perilor izolate de c tre pârâtul ___, prin
instalarea peretelui, nu pot de ine şi folosi înc perile respective, care au fost uzurpate în
mod ilegal de c tre el. Prin aceasta se încalc drepturile mele prev zute de art.315 din
Codul civil, care stabileşte c proprietarul are dreptul de posesiune, de folosin şi de
dispozi ie asupra bunului.
Pe lâng aceasta, construirea peretelui s-a efectuat cu înc lcarea prevederilor art.50,
55, 42 din Legea privind principiile urbanismului şi amenaj rii teritoriului, precum şi ale
pct.4 din Regulamentul privind certificatul de urbanism şi autorizarea construirii sau
desfiin rii construc iilor şi amenaj rilor, aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.360 din
18.04.97, prin care este stabilit c asemenea lucr ri pot fi efectuate numai în baza
autoriza iei de construire, eliberat de autoritatea public local . Or, pârâtul ___ nu a
dispus de o asemenea autoriza ie, peretele fiind instalat de el în mod samavolnic.
Iar pentru intrarea în posesia Autoriza iei de construire, conform prevederilor
Instruc iunii provizorii privind procedura de ob inere a actelor necesare pentru executarea
construc iilor, reconstruc iilor, amenaj rilor, aprobat de Prim ria mun. Chişin u la
10.05.2001, mai era necesar ca pârâtul s solicite şi acordul autentificat notarial al
vecinilor. Un asemenea acord nu a fost solicitat şi nu exist .
Pornind de la aceste circumstan e, eu sunt în drept, conform prevederilor art.374
alin.(1) din Codul civil, s revendic cota-parte din bunul ce-mi apar ine din posesiunea
nelegitim a lui ___ prin obligarea p r ii pârâte de a demola peretele construit neautorizat,
136
precum şi s solicit, potrivit prevederilor art.376 alin.(2) din Codul civil, ca pârâtul s fie
obligat s nu-mi îngr deasc pe viitor dreptul de folosin asupra înc perilor nominalizate.
Cererea mea se încadreaz şi în prevederile art.1 al Primului Protocol adi ional la
Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale care
garanteaz oric rei persoane dreptul la respectarea bunurilor sale.
În temeiul celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.11 lit.b), 374 alin.(1),
376 alin.(2) din Codul civil, art.166, 241 din Codul de procedur civil ,
S O L I C I T:
S fie obligat pârâtul ______ s efectueze din cont propriu demolarea peretelui
construit neautorizat în coridorul aferent apartamentelor nr.___ din casa nr._ de pe str. ___
mun.Chişin u, precum şi s nu-mi îngr deasc dreptul de folosin pe viitor asupra
coridorului, camerei de baie şi veceului amplasate în partea de coridor de lâng
apartamentul s u nr._.
S fie încasate în folosul meu de la pârâtul ___ cheltuielile de judecat ce in de
acordarea asisten ei juridice şi de plata taxei de stat, în total ___ lei.
Anexe:
1. ___
2. ___
Data__________________
Semn tura_______________
137
Judec toria Economic de circumscrip ie Chişin u
Reclamant: _________________
Pârât:______________
„___” ____________ ______
CERERE
CU PRIVIRE LA M RIREA CUANTUMULUI
PRETEN IILOR DIN AC IUNE
Prin prezenta, reclamantul declar c sus ine integral temeiurile de fapt şi de drept
invocate în cererea de chemare în judecat .
Suplimentar, sus ine c pârâtul refuz în continuare s -şi onoreze obliga iunile
prev zute de Contractul nr. _______ din ___ ____________ ______.
Aceste circumstan e au condus la majorarea sumei datoriilor fa de reclamant cu
_____________________ lei.
Luând ca baz cele expuse în virtutea calit ii de participant la proces care se
bucur de drepturi procedurale speciale prev zute în art.60 CPC al RM, reclamantul
modific cerin ele expuse în cererea de chemare în judecat , prin majorarea sumelor
solicitate spre încasare de la pârât şi
solicit instan ei de judecat : a încasa de la pârât în folosul reclamantului
• datoria pentru îndeplinirea lucr rilor cu popula ia – ___________ lei,
• penalit i – _____________ lei;
• taxa de stat – ___________ lei;
• cheltuieli de asisten juridic – ____________lei.
Anexe:
1. Calculele sumelor solicitate.
2. Ordin de plat a taxei de stat.
Semn tura reclamantului_____________________________
138
CURTEA SUPREM DE JUSTI IE
Recurent: ______________________
Intimat: _______________________
„____” ______________ ____
CERERE DE RECURS
ASUPRA DECIZIEI CUR II DE APEL
ECONOMICE
La 30.09.2009, Curtea de Apel Economic a examinat cererea depus de intimat la
hot rârea Judec toriei Economice de Circumscrip ie. În rezultat, instan a de apel a dispus
admiterea par ial a apelului, modificarea hot rârii Judec toriei Economice de Circumscrip ie
în privin a admiterii cererii de baz şi respingerea cererii înaintate de recurent privind
încasarea datoriei de la intimat ca nefondat .
De asemenea, instan a de apel a dispus întoarcerea execut rii hot rârii judec toreşti.
Potrivit Principiului nr.6 al Recomand rii nr.R(84)5 privind principiile de procedur
civil menite pentru ameliorarea func ion rii justi iei, adoptat de Comitetul Miniştrilor al
Consiliului Europei la 28.02.1984, decizia instan ei de apel trebuie s corespund tuturor
normelor de drept, s fie clar , în eleas de p r ile implicate în litigiu şi s r spund în mod
sigur şi expres la toate cererile şi obiec iile formulate de apelant şi intimat, adic formul rile
din con inutul deciziei trebuie s corespund exigen ilor de: corectitudine, certitudine,
concrete e, deplin tate, claritate, consecutivitate, logic , elocven , lips de rezerve
(necondi ionalitate), sobrietate, oficialitate şi pertinen .
Recurentul luând act de decizia motivat a instan ei de apel a ajuns la concluzia c
aceasta este nelegal şi pasibil cas rii, deoarece nu corespunde exigen ilor enun ate anterior.
În mod special, aten ion m c nu corespunde tuturor normelor de drept şi nu r spunde în mod
sigur şi expres la toate obiec iile formulate de recurent în procesul examin rii cererii de apel.
Astfel, se contureaz înc lcarea normelor de drept material şi de drept

procedural, ceea ce, în conformitate cu art.432, 400 (2) şi (3) CPC, serveşte drept temei
de declarare a recursului.
Argumentele aduse de recurent în favoarea celor expuse sunt urm toarele:
1. Conform art.373 (2) CPC: în limitele apelului, instan a de apel verific

circumstan ele şi raporturile juridice stabilite în hot rârea primei instan e, precum şi cele
care nu au fost stabilite, dar care au importan pentru solu ionarea pricinii, apreciaz
probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instan de apel de c tre participan ii la
proces.
Conform art.130 (1) CPC: instan a judec toreasc apreciaz probele dup intima ei
convingere, bazat pe cercetarea multiaspectual , complet , nep rtinitoare şi nemijlocit a
tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, c l uzindu-se de lege.
Conform art.158 (4) CPC, raportul de expertiz este examinat în şedin a de judecat
şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe.
139
În spe a dat , înc lcarea normelor de drept nominalizate este evident , deoarece
argumentele aduse de instan a de judecat pentru justificarea solu iilor sale au la baz numai o
singur prob din dosar, şi anume: raportul de expertiz , care nu a fost examinat şi evaluat în
ansamblu cu celelalte probe din dosar.
Este de men ionat c raportul nominalizat urma s fie apreciat de c tre instan a de
judecat nu numai în ansamblu cu celelalte probe din dosar, dar şi în raport cu obiec iile la
raportul de expertiz prezentate de recurent în conformitate cu art.158 (5) CPC, care au fost
neglijate de c tre instan a de judecat .
Mai mult ca atât, un raport de expertiz atât de ambiguu şi deplasat total de obiectul
litigiului, care con ine nişte concluzii str ine pricinii în cauz , nu putea avea o for probatorie
mai superioar decât celelalte probe din dosar, c rora instan a de judecat le-a dat o apreciere
greşit , plasând la baz acelaşi raport de expertiz .
Suplimentar, invoc m şi faptul c , în procesul efectu rii expertizei, exper ii judiciari au
verificat documentele prezentate de p r i sub aspectul înregistr rii şi reflect rii în eviden a
contabil a opera iunilor economice din sfera de prestare a serviciilor. În acest sens, remarc m
c recurentul nu solicit încasarea datoriilor pentru prestarea de servicii intimatului, dar
solicit restituirea cheltuielilor suportate la deservirea şi între inerea re elelor de alimentare cu
ap şi canalizare. În acest aspect au fost prezentate documente justificative suficiente, care
demonstreaz cert faptul c pe perioada aprilie-septembrie 2006, în procesul deservirii şi
între inerii re elelor de alimentare cu ap şi canalizare, recurentul a suportat cheltuieli în
m rimea solicitat spre încasare de la intimat.
2. În baza argumentelor invocate de instan a de judecat în motivarea deciziei, sesiz m

c respingerea cerin elor recurentului este bazat pe prevederile Legii contabilit ii nr.426 din
04.04.1995.
În acest sens, expunem c debitorul nu poate fi exonerat de r spundere contractual pe
motivul c creditorul a inut eviden a contabil contrar legii contabilit ii. Nerespectarea legii
contabilit ii nu se sanc ioneaz cu negarea tuturor opera iunilor economice ce nu au fost
contabilizate în conformitate cu aceast lege.
Conform art.56 din Legea contabilit ii nr.426-XIII din 04.04.1995, persoanele
vinovate de înc lcarea prezentei legi, care se eschiveaz de la inerea contabilit ii, care
aplic incorect standardele şi alte acte normative privind contabilitatea, precum şi cele care
falsific premeditat raportul financiar, sunt trase la r spundere, dup caz, disciplinar ,
material , de avere, administrativ sau penal conform legisla iei în vigoare.
Cele expuse ne determin s conchidem c executarea obliga iilor ap rute în baza
contractului, nu poate fi pus în dependen de respectarea sau nerespectarea legii
contabilit ii de c tre recurent.
3. Drept argument instan a de judecat insereaz în motivarea hot rârii concluzia

expus de exper i în raportul de expertiz , precum c „în eviden a contabil a intimatului nu
sunt înregistrate datorii creditoare fa de recurent pentru deservirea tehnic ”.
Consider m eronat concluzia dat , deoarece existen a unei datorii ap rut în baza unui
contract încheiat în condi ii legale nu poate fi pus în dependen de înregistrarea acesteia în
eviden a contabil a debitorului. Respectiv, nici legisla ia civil nu pune existen a unei datorii
contractuale în dependen de eviden a contabil a p r ilor contractante. Totodat , men ion m
c acest lucru ar fi alogic, deoarece debitorul, chiar inten ionat, poate s nu înregistreze
anumite opera iuni economice în eviden a sa contabil , în acest mod sc pând de r spundere
contractual .
În continuare, cu referire la concluziile expuse de expert şi admise de instan a de
judecat ca argumente probate, expunem faptul c , conform art.57 din Legea contabilit ii
140
nr.426-XIII din 04.04.1995 încheierea asupra corespunderii inerii contabilit ii standardelor
aprobate şi altor acte normative sunt în drept s o fac numai organele c rora le sunt
încredin ate func iile de organizare a contabilit ii şi de coordonare a metodologiei ei.
inând cont de legisla ia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare, conchidem
c Centrului Na ional de Expertize Judiciare nu-i este încredin at func ia de organizare a
contabilit ii şi de coordonare a metodologiei ei, func ia de baz a acestuia fiind efectuarea
expertizei judiciare şi a constat rilor tehnico-ştiin ifice.
Astfel, în conformitate cu art.11 lit.b) fin Legea cu privire la expertiza judiciar
nr.1086-XIV din 23.06.2000 şi art.154 (1) CPC, expertul judiciar urma s renun e la
efectuarea expertizei judiciare şi s restituie materialele prezentate pentru expertiz (art.21 (4)
din Legea cu privire la expertiza judiciar nr.1086-XIV din 23.06.2000), dar s nu prezinte
nişte concluzii eronate şi cu dep şirea competen ei.
Cele expuse ne determin s conchidem c raportul de expertiz nu poate fi
re inut ca prob în dosar, iar decizia de caz urma s fie luat în baza probelor
prezentate de recurent la materialele dosarului.
Suplimentar men ion m c , în conformitate cu pct.6 din Instruc iunea privind modul de
compensare gestionarilor fondului de locuin e de c tre furnizori a cheltuielilor pentru
deservirea tehnic a sistemelor interne de alimentare cu ap , energie termic , electric şi a
sistemelor de evacuare a apelor uzate în blocurile locative, „sumele cheltuielilor care
necesit a fi compensate gestionarului pentru deservirea tehnic pot fi încasate de ultimul
prin prezentarea cererii de plat ”. În acest sens, aten ion m instan a de recurs c lunar
recurentul prezenta intimatului facturi de plat (pe formularul nr.868 aprobat de organul de
statistic ), care în practic sunt acceptate de c tre agen ii economici ca cereri de plat . La
aceste facturi era anexat şi Certificatul de îndeplinire a lucr rilor în baza contractului în care
era indicat denumirea lucr rilor efectuate pe parcursul unei luni, îns intimatul categoric şi
neîntemeiat refuza s accepte aceste documente de eviden prezentate de recurent, respectiv
nici nu înregistra aceste fapte economice în eviden a sa contabil , ca mai apoi s invoce acest
fapt ca temei de exonerare de r spundere.
Astfel, pozi ia intimatului de a refuza restituirea cheltuielilor suportate de recurent la
deservirea şi între inerea re elelor de ap şi canalizare, nu poate fi apreciat ca just , dar ca o
atitudine de rea-credin fa de recurent.
4. Consider m neîntemeiat şi ilegal concluzia instan ei de apel c „Documentele

prezentate la dosar sunt întocmite unilateral”.
Forma înscrisurilor nominalizate nici nu prevede întocmirea lor bilateral . Mai mult ca
atât, legisla ia în vigoare admite re inerea unor înscrisuri chiar dac ele au fost întocmite
unilateral, dac ele servesc la constatarea circumstan elor ce justific preten iile p r ii şi altor
circumstan e importante pentru justa solu ionare a pricinii (art.117 (1) CPC). Înscrisurile date
corespund acestor cerin e, respectiv, nu pot fi respinse pe motivul c sunt unilaterale.
5. Asupra spe ei date are o deosebit relevan temeiul naşterii obliga iei intimatului
fa de recurent.
Conform art.514 CC, obliga iile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt
act sau fapt susceptibil de a le produce în condi iile legii.
În cazul dat, temei de naştere a obliga iilor este contractul semnat de ambele p r i în
condi ii legale şi care este în vigoare pân în prezent.
Potrivit pct.5.4 din contract „furnizorul pl teşte Asocia iei cheltuielile lunare pentru
deservirea şi între inerea re elelor de ap şi canalizare din interiorul caselor, din calculul
câte 000 lei pentru un m.p., de suprafa total a apartamentelor caselor de locuit, care
constituie 000000 m.p.” (a fost folosit tariful de 1,89 lei în urma aplic rii pct.5.6 din contract).
141
În contextul clauzei men ionate, executarea obliga iilor contractuale nu a fost
condi ionat de perfectarea anumitor acte sau documente contabile speciale.
Mai mult ca atât, faptul neexecut rii obliga iilor contractuale nu a fost negat de c tre
intimat.
În asemenea circumstan e, hot rârea instan ei de fond este legal şi întemeiat .
Suplimentar este de men ionat faptul c în anii 2001-2006, instan ele judec toreşti, în
situa ii similare celor ce fac obiect de examinare în cazul dat, au hot rât obligarea intimatului
s -i restituie recurentului cheltuielile suportate pentru între inerea şi deservirea re elelor de
ap şi canalizare. Consider m c toate aceste hot râri urmeaz s fie luate în considerare în
spe a dat , inând cont de faptul c aplicarea legii şi realizarea jurispruden ei trebuie s se fac
în mod unitar. Or, CEDO apreciaz c practica judiciar neunitar este contrar principiului
siguran ei publice, care este implicit în ansamblul articolelor Conven iei Europene pentru
Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale care constituie unul din
elementele de baz ale statului de drept (cauza Beian vs România, nr.30658/05, CEDO 2007).
6. Decizia Cur ii de Apel Economice este definitiv şi executorie, dar nu irevocabil .

Caracterul definitiv presupune dreptul participan ilor la proces de a-şi exercita dreptul la
celelalte c i de atac, în cazul dat recursul, pentru ca instan ele ierarhic superioare s verifice
legalitatea hot rârilor emise pe caz. Caracterul definitiv al hot rârii nu exclude posibilitatea ca
hot rârea instan ei de apel s fie modificat sau anulat .
În cazul în care va surveni una din situa iile descrise anterior, neaplicarea m surilor de
asigurare a ac iunii ar crea dificult i la executarea hot rârii judec toreşti.
Luând în considerare aspectele enun ate, conchidem c temeiurile de baz ce impun

admiterea prezentului recurs sunt urm toarele:
- au fost înc lcate normele de drept procedural, şi anume: art.373 (2), 130 (1),
158 (4) CPC;
- au fost aplicate norme de drept material care nu trebuiau s fie aplicate, şi
anume: art.2 (2), 16, 19 Lega contabilit ii nr.426-XIII din 04.04.1995;
- nu au fost aplicate normele de drept material care trebuiau s fie aplicate, şi
anume: art.512 (1), 513 (1), 514, 668 CC.
În baza celor expuse şi în conformitate cu normele de drept citate în tot con inutul
prezentei cereri, precum şi în temeiul art.86, art.175, art.400 alin.(2), (3), art.432, art.435
CPC, solicit instan ei de recurs:
1. Admiterea prezentei cereri de recurs.

2. Suspendarea execut rii Deciziei Cur ii de Apel Economice, pân la
emiterea unei decizii irevocabile pe caz.
3. Anularea Deciziei Cur ii de Apel Economice şi men inerea în vigoare a
Hot rârii Judec toriei Economice de Circumscrip ie.
Semn tura recurentului_____________________________________
142
Judec toria Economic de Circumscrip ie Chişin u
Reclamant: _____________
Pârât:___________________
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT

CU PRIVIRE LA ÎNCASAREA DATORIILOR
FORMATE ÎN BAZA CONTRACTULUI
Prin prezenta, reclamatul solicit instan ei de judecat :
1. A admite prezenta cerere.
2. A încasa de la pârât în folosul reclamantului datoria pentru îndeplinirea
lucr rilor conform contractului, penalit i pentru neexecutarea contractului; taxa de stat;
cheltuieli de asisten juridic .
În fapt, reclamantul a încheiat cu pârâtul un contract privind livrarea apei şi

recep ionarea apelor menajere. Conform prevederilor contactului pârâtul s-a obligat
s -i achite reclamantului pentru îndeplinirea lucr rilor de marketing 2% din sumele
pl tite de consumatori pentru serviciile de alimentare cu ap şi evacuare a apelor
uzate.
Din motive neîntemeiate pârâtul refuz s -şi onoreze benevol obliga iile
contractuale, deşi a semnat toate Actele cu privire la îndeplinirea lucrului cu popula ia
perfectate de c tre reclamant, de asemenea, a acceptat şi facturile fiscale eliberate de
reclamant. Astfel, pentru perioada 01.08.2005 – 30.04.2007, s-a format o datorie în sum de
________ lei.
La 06.06.2007, reclamantul a înaintat pârâtului o reclama ie prin care a solicitat
achitarea datoriei în cauz . De asemenea, în conformitate cu prevederile contractului,
reclamantul a solicitat achitarea amenzii în m rime 20% din suma datoriei de baz .
În mod tacit, pârâtul a refuzat achitarea datoriilor fa de reclamant, respectiv
refuzând şi rezolvarea litigiului în cauz pe calea tratativelor.
În aceste condi ii, reclamantul a fost pus în situa ia de a suporta cheltuieli
suplimentare (plata taxei de stat, cheltuieli de asisten juridic ), care solicit s fie încasate
tot de la pârât.
În drept, prezenta cerere se bazeaz pe alin.2) lit.a) art.8 CC al RM pornind de la

faptul c drept temei de apari ie a obliga iilor pârâtului fa de reclamant serveşte un contract,
art.9 CC al RM ce se refer la executarea obliga iilor din partea pârâtului în acord cu
contractul, art.512 CC al RM ce acord dreptul reclamantului, în calitate de creditor, s
pretind de la p rut, în calitate de debitor, executarea obliga iilor, art.514 CC al RM inând
cont de faptul c obliga iile în cauz au luat naştere în baza unui contract, art.572 CC al RM,
care stipuleaz c temeiul execut rii rezid în existen a unei obliga ii, art.5, 29, 35, 96, 166
CPC al RM.
Anexe (copii):
1. Cererea de chemare în judecat ;
2. Contractul;
3. Reclama ia;
143
4. Calculele sumelor solicitate;
5. Actele cu privire la îndeplinirea lucr rilor cu popula ia;
6. Facturi fiscale;
7. Dispozi ia de plat a taxei de stat.
Semn tura reclamantului_______________________
144
Curtea de Apel Economic
Intimat: _________________
Apelant: _________________
OBIEC II
ASUPRA RAPORTULUI DE EXPERTIZ
Onorat instan !
Intimatul îşi exprim dezacordul cu Raportul de expertiz şi consider c acesta nu
poate fi admis ca prob în dosar.
Raportul de expertiz nominalizat nu elucideaz problemele puse în discu ie în procesul
examin rii cauzei şi nu poate fi pus la baza unei hot râri judec toreşti prin care ar fi admise
sau respinse cerin ele intimatului, care constau în încasarea de la apelant a datoriei pentru
deservirea re elelor interne de alimentare cu ap potabil şi canalizare.
inând cont de esen a litigiului şi cerin ele din ac iunea intimatului, consider m c
expertul urma s se refere numai la existen a şi m rimea datoriei pentru deservirea re elelor
interne de alimentare cu ap potabil şi canalizare, dar nu, în general, la toate datoriile dintre
aceşti doi agen i economici.
În raportul de expertiz , expertul face o analiz a tuturor datoriilor p r ilor dosarului,
formate în baza contractului în litigiu, care sunt nişte datorii diferite de cele solicitate spre
încasare de c tre intimat şi nu fac obiectul prezentului litigiu. Astfel, concluziile la întrebarea
1şi 2 puse în fa a expertului sunt str ine pricinii în cauz şi nu au tangen cu aceasta.
Referitor la r spunsul expertului la cea de a treia întrebare, sus inem urm toarele.
Conform art.57 din Legea contabilit ii nr. 426-XIII din 04.04.1995, încheierea asupra
corespunderii inerii contabilit ii standardelor aprobate şi altor acte normative sunt în drept s
o fac numai organele c rora le sunt încredin ate func iile de organizare a contabilit ii şi de
coordonare a metodologiei ei.
inând cont de legisla ia privind activitatea în domeniul expertizei judiciare, conchidem
c Centrului Na ional de Expertize Judiciare nu-i este încredin at func ia de organizare a
contabilit ii şi de coordonare a metodologiei ei, func ia de baz a acestuia fiind efectuarea
expertizei judiciare şi a constat rilor tehnico-ştiin ifice.
Astfel, întrebarea a treia nu este de competen a expertului judiciar, ceea ce a servit drept
temei ca acesta s refuze efectuarea expertizei judiciare în conformitate cu art.11 lit. b) din
Legea cu privire la expertiza judiciar nr.1086-XIV din 23.06.2000 şi art. 154 (1) CPC şi s
restituie materialele prezentate pentru expertiz f r efectuarea acesteia (art.21 (4) din Legea
cu privire la expertiza judiciar nr.1086-XIV din 23.06.2000).
În concluzie, reiter m c raportul de expertiz nu poate fi re inut ca prob pe
dosar.
În continuare, sus inem faptul c , în dosar, sunt probe suficiente ce denot legalitatea şi
temeinicia cerin elor intimatului, care au la baz un contract încheiat în condi ii legale, de la
executarea c ruia nu te po i eschiva pe motivul inerii eviden ei contabile contrar legii
contabilit ii. Nerespectarea legii contabilit ii nu se sanc ioneaz cu negarea tuturor
145
opera iunilor economice ce nu au fost contabilizate în conformitate cu aceast lege sau cu
exonerarea debitorilor de r spundere contractual .
Conform art.56 din Legea contabilit ii nr.426-XIII din 04.04.1995, persoanele
vinovate de înc lcarea prezentei legi, care se eschiveaz de la inerea contabilit ii, care aplic
incorect standardele şi alte acte normative privind contabilitatea, precum şi cele care falsific
premeditat raportul financiar, sunt trase la r spundere, dup caz, disciplinar , material , de
avere, administrativ sau penal conform legisla iei în vigoare.
Suplimentar comunic m faptul c , în spe a dat , nu poate fi trecut cu vederea practica
precedent , stabilit de ambele p r i contractante, privind modalitatea de restituire a
cheltuielilor lunare pentru deservirea şi între inerea re elelor de ap şi canalizare.
Pân în anul 2000, apelantul achita sumele calculate în baza punctului 5.4 din contract
prin intermediul IM „Infocom”, f r a-i solicita asocia iei prezentarea suplimentar a
anumitor documente, deoarece însuşi contractul nu prevede obliga ia p r ilor de a perfecta
anumite acte. Ulterior, din cauza refuzului apelantului de a achita aceste sume, încasarea lor a
avut loc prin intermediul instan elor judec toreşti, care de fiecare dat a dat câştig de cauz
asocia iei.
inând cont de faptul c , prin mai multe hot râri judec toreşti, a fost stabilit obliga ia
contractual a apelantului de a pl ti lunar asocia iei cheltuielile lunare pentru deservirea şi
între inerea re elelor de ap şi canalizare în temeiul punctului 5.4 din contract, conchidem
despre prezen a temeiurilor degrev rii de proba iune prev zute la art.123 (2) CPC.
În asemenea circumstan e, consider m c hot rârea primei instan e este legal şi

întemeiat şi urmeaz a fi men inut în vigoare.
Data______________________
Semn tura_________________
146
CURTEA DE APEL ECONOMIC
Apelant: ___________________
Intimat: ____________________
„____” _____________ 2009, nr. _____
REFERIN
LA CEREREA DE APEL PRIVIND ATACAREA
HOT RÂRII JUDEC TORIEI ECONOMICE DE
CIRCUMSCRIP IE CHIŞIN U
Onorat instan !
Prin prezenta, intimatul comunic despre examinarea cererii de apel declarat de apelant
la Hot rârea Judec toriei Economice de Circumscrip ie Chişin u şi, totodat , îşi exprim
dezacordul cu aceasta.
Motivele invocate de apelant în cererea de apel nu-şi g sesc confirmare, ceea ce denot
faptul c sunt formale şi nu pot pune la îndoial legalitatea hot rârii contestate. De asemenea,
cererea de apel nu con ine temeiuri legale în baza c rora hot rârea instan ei de fond poate fi
casat .
În concluzie, sus inem faptul c apelantul, în acest mod, şi-a exprimat numai
nemul umirea fa de solu ia dat în instan a de fond, ceea ce nu poate servi drept temei de
sine st t tor pentru casarea hot rârii.
Legalitatea şi temeinicia hot rârii instan ei de fond este evident , deoarece se
întemeiaz numai pe circumstan ele constatate nemijlocit de instan a de judecat şi pe probele
cercetate în cadrul şedin elor judiciare în strict conformitate cu legea, ceea ce corespunde
prevederilor art.239 CPC.
În procesul examin rii cauzei, s-a stabilit cu certitudine c intimatul nu are datorii fa
de apelant, iar cele invocate de ultimul nu au fost confirmate prin probe veridice şi suficiente.
De asemenea, s-a stabilit c calitatea de consumator în condi iile contractului le revine
membrilor asocia iei şi nu asocia iei nemijlocit, astfel c , pentru datoriile formate în urma
neachit rii conturilor de plat perfectate de Î.M. „Infocom”, în baza datelor prezentate de
c tre furnizor, urmeaz s fie tras la r spundere fiecare locatar în parte.
Îndeplinirea obliga iilor contractuale de c tre intimat este confirmat prin Actele cu
privire la îndeplinirea lucrului cu popula ia între apelant şi intimat şi Facturile fiscale
perfectate de intimat pentru confirmarea opera iunii economice ce a avut loc de fapt. Este de
men ionat c atât actele, cât şi facturile au fost semnate de c tre apelant f r obiec ii.
Obiec iile au ap rut mult mai târziu şi anume atunci când intimatul i-a solicitat apelantului,
prin cerere de chemare în judecat , încasarea sumelor incluse în aceste acte şi facturi.
Referitor la probele nominalizate de apelant în cererea de apel, cu men iunea „probe
care atest nemijlocit executarea real a obliga iilor stipulate în pct.3.6 şi pct.1 ale acordului
adi ional la Contract”, sus inem c acestea nu pot avea o for probant superioar
înscrisurilor nominalizate anterior. Concomitent, inform m c intimatul de ine astfel de probe
şi le anexeaz la prezenta referin , iar dac , în procesul examin rii cauzei în prima instan ,
apelantul reclama aceste probe, ele ar fi fost prezentate f r dificult i.
147
În aceste circumstan e, instan a de fond a ajuns just la concluzia de a admite preten iile
intimatului.
Cât priveşte respingerea cererii reconven ionale, sus inem c şi în acest caz solu ia
instan ei de fond este legal şi întemeiat . Preten iile formulate de apelant prin cererea
reconven ional sunt nefondate şi exprim numai tendin a apelantului de a-şi compensa
cumva datoriile pe care le are fa de intimat.
În drept, preten iile sale apelantul şi le-a întemeiat pe art.602 CC, pct.9 al Hot rârii
Guvernului RM nr.191 din 19.02.2002, pct.3.6, 5.2, 6.2.1, 7.3 ale Contractului.
Deşi indic aceste norme juridice şi contractuale, apelantul nu demonstreaz în care
m sur ele sunt aplicabile situa iei în cauz şi cum denot ele c , prin ac iunile sau inac iunile
sale, intimatul i-a cauzat prejudicii materiale apelantului, astfel c aplicarea lor în sensul
admiterii cererii reconven ionale nu este justificat .
În procesul examin rii cauzei, ipotetic, am ajuns la concluzia c datoriile invocate de
apelant pentru calcularea prejudiciului solicitat spre încasare s-au format în urma
divergen elor ap rute între contorul comun de la blocul locativ şi contoarele individuale ale
locatarilor, timp de mai mul i ani. Acest fapt reiese şi din cererea de apel a apelantului. Îns
aceste surplusuri nu pot fi puse pe seama asocia iei sau a membrilor asocia iei, deoarece astfel
de ac iuni contravin normelor juridice ce reglementeaz modul de prestare şi achitare a
serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ.
Concluzia apelantului c „diferen a nerepartizat spre achitare r mâne pe seama
gestionarului” este neîntemeiat , deoarece nici contractul, nici legisla ia în vigoare nu
prevede astfel de r spundere a gestionarului. Suplimentar remarc m faptul c , conform pct.5.2
din contract, obliga ia de a prezenta Î.M. „Infocom” datele cu privire la volumul de ap
consumat îi revine furnizorului şi nu asocia iei. În aceste circumstan e, obliga ia intimatului în
lucrul cu consumatorii se limiteaz la acele calcule pe care le prezint Î.M.”Infocom”. Prin
probele anexate la dosar se demonstreaz c în aceast parte intimatul îşi îndeplineşte cu
bun -credin obliga iunile, deoarece achit rile anuale ale consumatorilor fa de furnizor
dep şesc volumul de ap consumat pe parcursul anului, ceea ce înseamn c suplimentar la
datoriile curente sunt achitate şi datoriile anilor preceden i, ceea ce se datoreaz numai
lucrului intens şi sistematic cu consumatorii.
Modalitatea de eviden lunar a consumului de ap pentru membrii asocia iei, care au
calitatea de consumator, propus de apelant prin cererea de apel, contravine lit.a) pct.9 din
Regulamentul aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.191 din 19.02.2002, de asemenea,
contravine şi punctului 5.2 din contract.
Potrivit acestor dou norme, consumatorii achit Furnizorului volumul de ap potabil
şi cald menajer , care este determinat conform indica iilor contoarelor din apartamentele sau
înc perile de locuit ale consumatorilor şi fixate în conturile (avizele de plat ) Î.M. „Infocom”
în baza datelor prezentate de Furnizor.
În contextul celor expuse, concluzion m c apelantul îi imput intimatului nişte
inac iuni ce contravin prevederilor legale şi contractuale, care au toate şansele reale de a fi
calificate ca fapte ilicite, care impun r spundere.
Nu poate fi re inut nici argumentul apelantului privind interpretarea eronat de c tre
instan a de judecat a punctelor 1.1 şi 1.2 din contract prin prisma art.242 CC, deoarece în
cazul încheierii contractului nominalizat institutul reprezent rii a fost aplicat nemijlocit, în
conformitate cu legea şi prevederile statutare.
Este de men ionat faptul c pl ile solicitate de intimat spre încasare au fost calculate în
m rime procentual de la sumele achitate de c tre consumatori la conturile furnizorului, f r
abstrac ie. Adic a solicitat ceea ce i se cuvine conform contractului, pentru lucrul asiduu şi
zilnic cu locatarii blocurilor pe care le gestioneaz . Rezultatele muncii sunt evidente şi
148
demonstrate prin achit rile efectuate de consumatori în contul furnizorului pentru serviciile
prestate.
În lumina celor relevate şi în conformitate cu art.385, 386 (2) CPC, solicit instan ei de
apel s resping apelul ca fiind neîntemeiat şi s men in în vigoare Hot rârea
Judec toriei Economice de Circumscrip ie Chişin u.
Anexe (copii):
1. ____________________
2. ____________________
Semn tura intimatului__________________________
149
Intimat: _________________________
Recurent: ________________________
REFERIN LA CEREREA DE RECURS

Onorat instan !
Prin prezenta, în temeiul art.433 lit.a) CPC, intimatul solicit instan ei de recurs s
considere inadmisibil recursul declarat de recurent la Decizia Cur ii de Apel Economice.
În urma examin rii cererii de recurs s-a ajuns la concluzia c aceasta nu este declarat
în temeiurile consemnate la art.400 alin.(2) şi (3) CPC al RM, de asemenea, nu cuprinde
argumente ce se refer la ilegalitatea sau netemeinicia hot rârii Cur ii de Apel Economice,
exprimând numai nemul umirea recurentului cu solu iile adoptate de instan ele inferioare.
Argumentele invocate de recurent, precum c „instan a de apel şi instan a de fond, la
judecarea pricinii, au apreciat abstract probele anexate la dosar, nu au determinat pe deplin
circumstan ele litigiului, au interpretat unilateral clauzele contractului puse la baza
cerin elor”, denot inadmisibilitatea cererii de recurs, deoarece, prin prisma art. 400 alin.(2) şi
(3) CPC, ele nu constituie temeiuri de casare a deciziei, or, recursul exercitat, conform
sec iunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi
procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt (pct.10 din
Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a RM nr.3 din 27.03.2006 „Cu privire la
practica aplic rii legisla iei procedurale la examinarea cauzelor civile în recurs”).
Cât priveşte temeiul invocat de recurent precum c instan a de apel şi cea de fond au
aplicat eronat actele normative, expunem c acest argument este unul declarativ, deoarece nu
a fost invocat niciun motiv, care ar demonstra existen a acestei înc lc ri.
Suplimentar remarc m c , din con inutul cererii de recurs, nu rezult existen a unuia din
temeiurile legale de recurs, neindicate expres de recurent în cerere. Toate argumentele
invocate de recurent sunt similare argumentelor invocate de acesta în prima instan şi în
instan a de apel şi se refer la nere inerea înscrisurilor probatorii şi neaprecierea argumentelor
invocate în sus inerea cererii reconven ionale, dar, totodat , nu se indic concret, care sunt
aceste înscrisuri şi argumente şi cum demonstreaz ele ilegalitatea hot rârilor date în instan a
de fond şi de apel.
Dup studierea cererii de recurs şi contrapunerea ei cu cererea de apel, intimatul a
sesizat c acestea nu difer esen ial dup con inut, cu excep ia unor complet ri sau înlocuiri
de expresii cu aceleaşi sens, care nu denot sub nicio form ilegalitatea hot rârilor instan elor
anterioare.
Consemn m faptul c recurentul, f r a ine cont de prevederile art.442 (1) CPC, potrivit
c ruia instan a de recurs verific numai legalitatea hot rârii atacate, dar nu şi temeinicia ei în
fapt, reclam probele prezentate de intimat pentru sus inerea cerin elor sale din ac iune şi,
respectiv, respingerea cererii reconven ionale. De asemenea, înainteaz obiec ii la referin a
înaintat de intimat în instan a de apel, ceea ce era în drept s fac în procesul examin rii
cererii de apel, dar nu în procesul examin rii cauzei în ordine de recurs.
Este de men ionat şi faptul c , în procesul examin rii cauzei, instan ele de judecat
inferioare au pus în discu ie şi examinat toate problemele ridicate de recurent, fiind astfel
respectat principiul contradictorialit ii şi egalit ii p r ilor în fa a legii şi justi iei.
150
Solu iile instan ei de fond şi de apel sunt juste şi în conformitate cu legea, la baza lor
fiind plasate probe pertinente şi concludente, care au fost apreciate de c tre instan ele
judec toreşti în conformitate cu art.130 CPC şi care nu au fost comb tute de c tre recurent.
În final, recurentul invoc faptul c contractul care st la baza litigiului a fost perfectat
de intimat din care considerente neclarit ile din condi iile contractuale pot fi interpretate doar
în defavoarea p r ii care le-a formulat, adic în defavoarea intimatului, dar f r a ine cont de
faptul c , conform art.732 (2) CC „în toate cazurile, contractul se interpreteaz în favoarea
aderentului sau a consumatorului”. Astfel, interpretarea dat de c tre instan ele de judecat
clauzelor contractuale a fost efectuat în strict conformitate cu legea.
Cât priveşte cererea reconven ional , comunic m faptul c recurentul nu a putut
demonstra prin probe şi nu prin argumente declarative, legalitatea şi temeinicia ei.
Nici în prima instan , nici în instan a de apel recurentul nu a probat existen a datoriilor
intimatului fa de el, ba dimpotriv , intimatul a prezentat înscrisuri probatorii care
demonstreaz faptul c nu are datorii fa de recurent, iar lipsa datoriilor exclude posibilitatea
calcul rii de prejudicii.
Scopul înaint rii acestei cereri reconven ionale a fost compensarea datoriilor pe care le
are recurentul fa de intimat, acest fapt a fost afirmat chiar de reprezentantul recurentului, dar
reiese şi din cererea de recurs.
Recurentul motiveaz înaintarea cererii reconven ionale pentru asigurarea drepturilor
garantate de legisla ia civil , dar f r a indica expres care drept şi de care norm juridic este
prev zut şi protejat acest drept. În cazul nespecific rii dreptului şi a normei juridice unde îşi
are izvorul, ac iunea se consider nelegal şi nu poate fi admis .
În baza celor relevate, conchidem c decizia instan ei de apel şi hot rârea instan ei de
fond sunt întemeiate şi legale, iar cererea de recurs nu con ine temeiuri legale, ceea ce impune
concluzia c recursul declarat de recurent este inadmisibil.
Data_______________
Semn tura______________
151
Revizuent: ____________________
Intimat: _______________________
„___” _____________ _____
REFERIN
LA CEREREA DE REVIZUIRE DEPUS
ÎMPOTRIVA DECIZIEI CUR II SUPREME
DE JUSTI IE
Onorat instan !
Prin prezenta, intimatul îşi expune dezacordul cu cererea de revizuire declarat de

revizuent împotriva Deciziei Cur ii Supreme de Justi ie. Concomitent men ioneaz c aceasta
nu cuprinde argumente ce ar justifica necesitatea desfiin rii Deciziei Cur ii Supreme de
Justi ie şi reînnoirea judec ii.
Este de men ionat c legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care
sunt enumerate exhaustiv în art.449 CPC.
Totodat men ion m c , pentru admiterea cererii de revizuire, nu este suficient numai s
incluzi în con inutul ei unul din temeiurile prev zute în art.449 CPC, mai este necesar şi s
probezi acest fapt.
Cu referire la temeiul invocat de revizuent, sus inem c acesta nu este confirmat prin
probe.
Conform punctului 4 lit. d) din Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a RM „Cu
privire la practica aplic rii legisla iei procesuale la examinarea cauzelor civile în ordine de
revizuire nr.14 din 03.10.2005, în caz dac se invoc temeiul prev zut la lit.c) art.449 CPC, se
va ine seama numai de înscrisurile descoperite dup pronun area hot rârii atacate pe calea
revizuirii. În continuare se men ioneaz : legea prevede, în aceast privin , doar un singur
mijloc de prob , respectiv, acela al înscrisurilor în sensul art.137 CPC, iar nu şi declara iile de
martor, chiar luate în form autentic sau rapoarte de expertiz .
Pentru a proba faptul, „descoperirii înscrisurilor probatoare, care nu au putut fi
prezentate instan ei de judecat în cadrul examin rii cauzei în instan a de fond, în apel şi în
recurs, din motive ce nu au depins de voin a revizuentului”, revizuentul face trimitere la un şir
de înscrisuri anexate la materialele dosarului pe parcursul examin rii cauzei în instan a de
fond şi apel, cu nota c instan ele de judecat s-au limitat doar la o apreciere formal a
acestora.
Toate înscrisurile nominalizate nu întrunesc condi ia de baz enun at , adic aceste
înscrisuri au fost descoperite cu mult timp înainte de pronun area deciziei contestate.
Totodat , men ion m c obiec iile în cauz au fost invocate şi anterior, astfel, acestea au servit
deja drept obiect de examinare şi apreciere în toate instan ele de judecat şi, respectiv, li s-a
dat o apreciere, în acest sens fiind pronun at hot rârea instan ei de fond, de apel şi de recurs.
152
În contextul celor expuse, remarc m c argumentele invocate de revizuent în cererea de
revizuire denot numai nemul umirea acestuia vis-à-vis de faptul respingerii acestor probe în
procesul examin rii cauzei şi nicidecum nu denot existen a acelor motive legale ce ar impune
rediscutarea solu iei irevocabile pe caz.
Suplimentar, revizuentul face trimitere şi, respectiv, anexeaz la cerere Decizia Cur ii
de Apel Economice şi Raportul de expertiz .
Aten ion m c raportul de expertiz nominalizat a fost prezentat de c tre revizuent la
etapa examin rii cauzei în recurs, revizuentul a informat instan a de recurs şi despre Decizia
Cur ii de Apel Economice. În asemenea circumstan e, aceste dou înscrisuri nu întrunesc
condi ia esen ial prev zut de art.449 lit.c) CPC.
În concluzie, sus inem faptul c probele anexate la cererea de revizuire nu confirm
temeiul invocat de revizuent.
Un alt motiv ce denot nelegalitatea şi netemeincia cererii de revizuire const în faptul
c hot rârile instan elor de judecat pronun ate în spe a dat nu sunt greşite în raport cu
înscrisurile invocate şi prezentate de revizuent, deoarece acestea nu se refer la circumstan e
importante pentru solu ionarea pricinii. Totodat , consider m c acestea se refer la nişte
împrejur ri str ine prezentei cauze, deoarece se refer la un alt raport juridic litigios dintre
p r ile prezentului proces, examinat într-un alt proces judiciar, pe care înc nu a fost dat o
solu ie irevocabil , urmând ca, în acest sens, s se expun Curtea Suprem de Justi ie.
inând cont de faptul c temeiul revizuirii nu a fost confirmat, cererea de revizuire

urmeaz a fi respins ca fiind inadmisibil , solu ie ce nu va admite înc lcarea principiului
siguran ei raporturilor juridice, care este unul din elementele fundamentale ale suprema iei
dreptului şi prevede, c nicio parte nu are dreptul s solicite revizuirea unei hot râri
irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a ob ine o reexaminare şi o nou determinare a
cauzei. Competen a instan elor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitat pentru a
corecta erorile judiciare şi omisiunile justi iei, dar nu pentru a efectua o nou examinare.
Revizuirea nu trebuie considerat un apel camuflat, iar simpla existen a dou opinii diferite
cu privire la aceeaşi chestiune nu constituie un temei de reexaminare. O derogare de la acest
principiu este justificat doar atunci când este necesar datorit unor circumstan e esen iale şi
conving toare (Hot rârea CEDO pe cauza Roşca v. Moldova, § 25).
În consecin , înc lcarea principiului nominalizat va conduce la înc lcarea art.6
paragraful 1 din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor
Fundamentale.
Semn tura intimatului_____________________
153
Judec toria Economic de
Circumscrip ie Chişin u
Reclamant - pârât: _____________

Pârât – reclamant: _____________
„_____” __________ ________
REFERIN
LA CEREREA RECONVEN IONAL
CU PRIVIRE LA DECLARAREA NUL A PCT.
5.4, 5.6, 10.5 DIN CONTRACTUL NR. _ DIN _
În urma studierii cererii reconven ionale, am ajuns la concluzia c aceasta este
neîntemeiat şi urmeaz a fi respins .
Reclamantul, prin cererea reconven ional , solicit a fi declarate nule pct.5.4, 5.6, 10.5
ale contractului nr.____ din _________________.
Cererea în cauz a fost înaintat de c tre reclamant cu omiterea termenului general de
prescrip ie aplicabil ac iunilor privind declararea nul a clauzelor contractuale.
Pornind de la motivele invocate de reclamant, termenul de prescrip ie în cazul dat a
început s curg la 20.01.2000, când a fost abrogat Hot rârea Sovietului Miniştrilor RSSM
nr.14 din 13.01.1969. Cererea reconven ional a fost înaintat în instan a de judecat la
20.11.2006.
Alineatul 2 din articolul 216 al Codului civil stabileşte anumite condi ii privind
declararea nulit ii unei clauze contractuale, şi anume, clauz contractual poate fi declarat
nul numai în temeiurile prev zute de Codul civil. Cererea înaintat de reclamant nu are la
baz niciun temei din cele stipulate în art.220-232 din Codul civil.
Motivele invocate de reclamant se limiteaz la nişte interpret ri eronate ale legisla iei
civile şi a clauzelor contractuale. Astfel, se simte tendin a reclamantului de a induce instan a
de judecat în eroare şi de a se eschiva sub orice form de la executarea obliga iilor
contractuale cu bun -credin şi diligen . Prin ac iunile sale reclamantul face abuz de
drepturile sale procedurale de care este obligat s se foloseasc cu bun -credin (alin.3 art.56
din Cod civil).
Contractul în litigiu a fost încheiat între p r i pe un termen nelimitat.
La momentul încheierii contractului, au fost respectate principiile ce stau la baza
legisla iei civile în domeniul contractelor, şi anume: principiul legalit ii şi principiul libert ii
contractului. Respectarea principiilor nominalizate denot faptul c contractul în litigiu a fost
încheiat legal. Un contract încheiat legal are for obligatorie pentru ambele p r i contractante.
Dup cum men ioneaz şi reclamantul, includerea punctelor 5.4, 5.6 în contract a fost
condi ionat de ac iunea Hot rârii Sovietului Miniştrilor RSSM nr.14 din 13.01.1969, dar şi
de Regulamentul privind modul de achitare de c tre popula ie a pl ii pentru serviciile
locativ-comunale şi pentru folosirea re elei de radiodifuziune şi a antenei colective de
televiziune aprobat prin Hot rârea Guvernului Republicii Moldova nr.463 din 16.05.1997,
conform c rora lucr rile de între inere şi deservire tehnic a utilajului ingineresc al
blocurilor locative sunt efectuate de c tre specialiştii serviciilor de exploatare.
154
Astfel, p r ile contractante îşi exercitau drepturile şi îşi onorau obliga iile în
conformitate cu clauzele contractuale şi actele normative nominalizate.
Ulterior, în scopul asigur rii unui cadru legislativ adecvat condi iilor economiei de
pia , prin Hot rârea Guvernului Republicii Moldova nr.55 din 20.01.2000, a fost abrogat
Hot rârea Sovietului Miniştrilor RSSM nr.14 din 13.01.1969, r mânând în vigoare
Hot rârea Guvernului Republicii Moldova nr.463 din 16.05.1997.
Hot rârea în cauz a ac ionat pân la aprobarea, prin Hot rârea Guvernului Republicii
Moldova nr. 191 din 19.02.2002, a Regulamentului cu privire la modul de prestare şi
achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea
apartamentelor şi condi iile deconect rii acestora de la/reconect rii la sistemele de înc lzire
şi alimentare cu ap .
Intrarea în vigoare a noului regulament nu a influen at asupra modului de executare a
contractului, deoarece conform alin.2 al pct.(1) din Anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la
modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul
locativ, contorizarea apartamentelor şi condi iile deconect rii acestora de la/reconect rii la
sistemele de înc lzire şi alimentare cu ap aprobat prin Hot rârea Guvernului Republicii
Moldova nr.191 din 19.02.2002,
Deservirea tehnic şi repara ia curent a echipamentelor tehnice includ lucr ri de
deservire a sistemelor:
• de alimentare cu ap în subsoluri, la etajele tehnice, precum şi a coloanelor
comune din apartamente/înc perile locuibile în c mine (lucr rile se
efectueaz din contul furnizorilor);
• de evacuare a apei uzate (lucr rile se efectueaz din contul furnizorilor).
Reclamantul consider c cheltuielile pentru deservirea re elelor inginereşti interioare
din blocul locativ urmeaz s le suporte proprietarii apartamentelor. Pentru sus inerea
argumentului s u, face trimitere la Legea privatiz rii fondului de locuin e nr.1324-XII din
10.03.1993. Normele juridice ce se con in în Legea privatiz rii fondului de locuin e nr.1324-
XII din 10.03.1993 prev d modul de suportare a cheltuielilor pentru deservirea re elelor
inginereşti, şi anume, prin includerea acestora în pre ul de plat pentru apa consumat . La
rândul ei, Hot rârea Guvernului nr.191 din 10.02.2002 se refer la modul de achitare a
acestor cheltuieli.
Un alt motiv invocat de reclamant se refer la faptul c contractul în litigiu ar fi un act
juridic încheiat sub condi ie.
Pornind de la aceasta, reclamantul încearc s dovedeasc nulitatea punctelor 5.4, 5.3.
Faptul c contractul ar fi un act juridic încheiat sub condi ie îl demonstreaz prin interpretarea
eronat a clauzei expuse în pct. 1.3 din contract.
Conform art.234 din Codul civil, actul juridic se consider încheiat sub condi ie când
apari ia şi încetarea drepturilor subiective civile şi a obliga iilor corelative depinde de un
eveniment viitor şi nesigur ca realizare.
La momentul încheierii contractului reclamantul livra ap şi recep iona apele menajere
de la pârât. Astfel, evenimentul în baza c ruia a luat naştere contractul survenise deja, deci,
apari ia şi încetarea drepturilor subiective civile şi a obliga iilor corelative nu depindeau de un
eveniment viitor şi nesigur ca realizare.
În cazul de fa , dreptul pârâtului de a solicita achitarea cheltuielilor suportate şi
obliga ia reclamantului de a achita aceste cheltuieli, nu depind de producerea unui eveniment
nesigur ca realizare.
Conform alin.(1) art.729 din Codul civil, clauzele contractului se interpreteaz în sensul
în care pot produce efecte, dar nu în sensul în care nu ar produce niciun efect.
155
În procesul interpret rii punctelor 1.3, 5.4, 5.6 din contract, reclamantul nu ine cont de
norma nominalizat şi încearc s interpreteze aceste clauze în sensul în care ele nu ar
produce niciun efect. Pornind de la natura contractului şi scopul urm rit de c tre p r i, la
momentul introducerii clauzelor nominalizate anterior, s-a vrut ca acestea s produc efecte
juridice, de aceea urmeaz s li se atribuie sensul în care acestea ar produce efecte juridice.
Cât priveşte pct.10.5 din contract, acesta îşi g seşte suport juridic în alin.4 art.6 din
Codul civil, conform c ruia în cazul situa iilor juridice contractuale în curs de realizare la
data intr rii în vigoare a legii noi, legea veche va continua s guverneze natura şi întinderea
drepturilor şi obliga iilor p r ilor, precum şi orice alte efecte contractuale, dac legea nou
nu prevede altfel.
Astfel, este eronat ideea c punctul 10.5 din contract ar îngr di accesul p r ilor la
normele juridice în vigoare.
Suplimentar comunic m, c reclamantul s-a adresat anterior în judecat cu o ac iune despre
anularea contractului în discu ie, unde ca pârât a fost tot respectivul pârât. La 01.11.2001,
Judec toria Economic de Circumscrip ie Chişin u a emis o hot râre în cazul dat prin care
reclamantului i s-a refuzat satisfacerea cerin elor din ac iune. Astfel, legalitatea contractului în
întregime, inclusiv a clauzelor contractuale contestate, a fost stabilit printr-o hot râre
judec toreasc r mas irevocabil . În aceste condi ii, exist deja o hot râre judec toreasc
care se refer la acelaşi obiect de litigiu între aceleaşi p r i.
Reclamantul motiveaz exonerarea de executare a obliga iunilor contractuale prin lipsa
unui contract încheiat aparte referitor la deservirea tehnic a re elelor de ap şi canalizare
interioare şi compensarea cheltuielilor pentru între inerea lor.
Executarea Contractului în litigiu nu poate fi pus în dependen de un alt contract.
Faptul c clauzele contractuale nu prev d ordinea şi condi iile achit rii pl ilor solicitate de
c tre pârât nu poate servi drept temei de refuz a execut rii obliga iilor. Conform alin.1 al
art.688 din Codul civil, contractul încheiat legal oblig p r ile nu numai la ceea ce au
stipulat expres, dar şi la tot ceea ce rezult din natura lui în conformitate cu legea, cu
uzan ele sau cu principiile echit ii.
În contextul celor expuse, în conformitate cu prevederile legisla iei civile în vigoare,

solicit a nu admite cererea reconven ional . Cât priveşte cerin ele pârâtului, formulate în
ac iunea de baz , le consider m întemeiate, acestea fiind bazate pe prevederile unui contract
încheiat legal şi urmeaz a fi admise integral.
Anexe:
Hot rârea Judec toriei Economice de Circumscrip ie din 01.11.2001.
Semn tura reclamantului – pârâtului______________________________
156
JUDEC TORIA _____________________
mun.Chişin u,
str.__________, nr.___
RECLAMANT: Societatea comercial ”A” S.R.L.
mun.Chişin u, str.__________, nr.___

c/f __________
PÂRÂT: Societatea comercial ”B” S.R.L.

c/f __________

PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI
În fapt, în data de ________, SRL „B” în calitate de „BENEFICIAR” şi SRL „A”
având calitatea de „ANTREPRENOR” au fost semnat contractul de antrepriz având ca obiect
de reglementare execu ia lucr rilor de repara ie capital a acoperişului flexibil şi de schimbare
a ferestrelor cl dirilor ce apar in SRL „B” conform proiectului tehnic cu detaliile de execu ie
aprobate.
În temeiul art.___ al Contractului de antrepriz încheiat, costul lucr rilor prestate
(lucr ri de construc ie şi montaj) a fost evaluat de p r i la suma de __________ lei, inclusiv
TVA, durata de execu ie a lucr rilor, conform art.___, fiind stabilit în perioad de 1,5 luni,
termen ce începe a curge din momentul semn rii de c tre p r i a contractului şi primirea
ordinului de începere a execu iei.
Totodat , în virtutea art.___ al Contractului, „ANTREPRENORUL” s-a obligat
contractual la executarea în termen a obiectului asumat, iar conform art.____ al Contractului,
„BENEFICIARUL” şi-a asumat obliga iunea de achitare a valorii contractului pentru
executarea efectuat .
În vederea execut rii ireproşabile a obliga iilor asumate, prin Devizele locale şi
procesele-verbale de recep ie a lucr rilor executate, „ANTREPRENORUL” SRL „A” a
transmis „BENEFICIARULUI” SRL „B” serviciile prestate conform contractului de
antrepriz , p r ile neinvocându-şi revendic ri vizând termenul de execu ie şi/sau calitatea
lucrului prestat.
În data de _________, de c tre SRL „B” în vederea execut rii obliga iei financiare de
achitare a lucr rilor prestate, a debitat la contul reclamantului suma de ________ lei, urmând
a fi transferat suma restant în m rime de _________ lei.
Circumstan ele enun ate sunt confirmate şi prin procesul-verbal de verificare a
decont rilor reciproce la situa ia din _________, în care p r ile contractante SRL „B” şi SRL
„A” au confirmat existen a restan ei fa de reclamant în sum de ________ lei.
În temeiul art.666 din Codul civil al Republicii Moldova, contractul reprezint un acord
de voin realizat între dou sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modific sau se
sting raporturi juridice, acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic.
În acest sens, potrivit art.8, 514 din Codul civil al Republicii Moldova, obliga iile se
nasc din contract... şi din orice alt act...susceptibil de a le produce în condi iile Legii, iar în
corespundere cu dispozi iile art.572 din Codul civil al Republicii Moldova obliga ia trebuie
executat în modul corespunz tor, cu bun credin , la locul şi în momentul stabilit,
157
executarea obliga iei determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate,
irevocabilitate şi relativitate.
Aceste principii ce identific efectele actului juridic se reg sesc şi sunt în mod expres
reglementate de legisla ia civil în vigoare a Republicii Moldova. Astfel în conformitate cu
art.668 din Codul civil al Republicii Moldova „contractul încheiat legal oblig p r ile nu
numai la ceea ce au stipulat expres, dar şi la tot ceea ce rezult din natura lui în conformitate
cu legea, uzan ele sau cu principiile echit ii” (principiul obligativit ii), alin.3„contractul
poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul p r ilor
dac legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilit ii), alin.2 „contractul produce efecte
numai între p r i dac legea nu prevede altfel” (principiul relativit ii).
În acest sens, putem conchide c reclamatul SRL ”B” nu şi-a onorat obliga iunile
contractuale, acumulând fa de reclamant o datorie în sum de ____________ lei, or, potrivit
art.946 din Codul civil al Republicii Moldova, prin contractul de antrepriz o parte
(antreprenor) se oblig s efectueze pe riscul s u o anumit lucrare celeilalte p r i (client), iar
aceasta se oblig s recep ioneze lucrarea şi s pl teasc pre ul convenit.
Prin Nota extrajudiciar nr.___ din ________, remis SRL „B”, reclamantul a intervenit
c tre destinatar cu solicitarea execut rii benevole extrajudiciare a pl ilor restante, prin
decontarea la contul SRL „A” a valorii de ___________ lei, cu avertizarea reclamatului
privind eventualitatea intent rii unei proceduri civile în instan ele de judecat ale Republicii
Moldova cu privire la recuperarea silit a sumelor revendicate, îns reac ii din partea
reclamatului la Preten ia formulat nu s-au manifestat. „B”, SRL „A” a formulat extrajudiciar
revendic ri analogice Preten iei nr.___ din __________, îns iar şi nu au parvenit reac ii din
partea destinatarului.
De asemenea, în virtutea art.619 din Codul civil al Republicii Moldova, obliga iilor
pecuniare li se aplic dobânzi pe perioada întârzierii, cuantumul dobânzii de întârziere, în
cazul actelor juridice la care nu particip consumatorul, constituind cuantumul de 9% peste
rata dobânzii prev zut la art.585 din Codul civil al Republicii Moldova dac legea sau
contractul nu prevede altfel.
Astfel, pentru întârzierea execut rii obliga iilor pecuniare, reclama ii urmeaz , în
conformitate cu art.619 din Codul civil, s achite o dobând de întârziere în m rime de
________ lei, conform calculului anex la prezenta ac iune.
În drept, c l uzindu-ne de dispozi iile art.512-514; 572, 619, 666,668, 946 din Codul
civil al Republicii Moldova, pe cele ale art.1, 5, 7, 29, 35, 84, 117, 166-167 din Codul de
procedur civil al Republicii Moldova,
SOLICIT M:
A admite prezenta ac iune.

A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de _______ lei.
A dispune recuperarea din contul reclamatului a cheltuielilor judiciare suportate de c tre
reclamantul SRL „A” la depunerea ac iunii.
ANEX :
Data_______
Semn tura ___________
158
JUDEC TORIA ____________
mun.Chişin u,
str.__________, nr.___
RECLAMANT: Societatea comercial ”A” SRL

c/f __________
PÂRÂT: Societatea comercial ”B” SRL

c/f __________

PRIVIND ÎNCASAREA DATORIEI (2)
În fapt, în data de ________, SRL „B” în calitate de „BENEFICIAR” şi SRL „A”
având calitatea de „ANTREPRENOR” au fost semnat contractul de antrepriz având ca obiect
de reglementare execu ia lucr rilor de repara ie capital a acoperişului flexibil şi de schimbare
a ferestrelor cl dirilor ce apar in SRL „B” conform proiectului tehnic cu detaliile de execu ie
aprobate.
În temeiul art.___ al Contractului de antrepriz încheiat, costul lucr rilor prestate
(lucr ri de construc ie şi montaj) a fost evaluat de p r i la suma de __________ lei, inclusiv
T.V.A., durata de execu ie a lucr rilor conform art.___, fiind stabilit în perioad de 1,5 luni,
termen ce începe a curge din momentul semn rii de c tre p r i a contractului şi primirea
ordinului de începere a execu iei.
Totodat , în virtutea art.___ al Contractului, „ANTREPRENORUL” s-a obligat
contractual la executarea în termen a obiectului asumat, iar conform art.____ al Contractului,
„BENEFICIARUL” şi-a asumat obliga iunea de achitare a valorii contractului pentru
executarea efectuat .
În vederea execut rii ireproşabile a obliga iilor asumate, prin Devizele locale şi
procesele-verbale de recep ie a lucr rilor executate, „ANTREPRENORUL” SRL „A” a
transmis „BENEFICIARULUI” SRL „B” serviciile prestate conform contractului de
antrepriz , p r ile neinvocându-şi revendic ri vizând termenul de execu ie şi/sau calitatea
lucrului prestat.
În data de _________, de c tre SRL „B” în vederea execut rii obliga iei financiare de
achitare a lucr rilor prestate, a debitat la contul reclamantului suma de ________ lei, urmând
a fi transferat suma restant în m rime de _________ lei.
Circumstan ele enun ate sunt confirmate şi prin procesul-verbal de verificare a
decont rilor reciproce la situa ia din _________, în care de c tre p r ile contractante SRL ”B”
şi SRL „A” s-a confirmat existen a restan ei fa de reclamant în sum de ________ lei.
În temeiul art.666 din Codul civil al Republicii Moldova, contractul reprezint un acord
de voin realizat între dou sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modific sau se
sting raporturi juridice, acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic.
În acest sens, potrivit art.8, 514 din Codul civil al Republicii Moldova, obliga iile se
nasc din contract... şi din orice alt act...susceptibil de a le produce în condi iile Legii, iar în
corespundere cu dispozi iile art.572 din Codul civil al Republicii Moldova obliga ia trebuie
executat în modul corespunz tor, cu bun credin , la locul şi în momentul stabilit,
159
executarea obliga iei determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate,
irevocabilitate şi relativitate.
reglementate de legisla ia civil în vigoare a Republicii Moldova. Astfel în conformitate cu
art.668 din Codul civil al Republicii Moldova „contractul încheiat legal oblig p r ile nu
numai la ceea ce au stipulat expres, dar şi la tot ceea ce rezult din natura lui în conformitate
cu legea, uzan ele sau cu principiile echit ii” (principiul obligativit ii), alin.3 „contractul
poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul p r ilor
dac legea nu prevede altfel” (principiul irevocabilit ii), alin.2 „contractul produce efecte
numai între p r i dac legea nu prevede altfel” (principiul relativit ii).
În acest sens, putem conchide c reclamatul SRL ”B” nu şi-a onorat obliga iunile
contractuale, acumulând fa de reclamant o datorie în sum de ____________ lei, or, potrivit
art.946 din Codul civil al Republicii Moldova, prin contractul de antrepriz o parte
(antreprenor) se oblig s efectueze pe riscul s u o anumit lucrare celeilalte p r i (client), iar
aceasta se oblig s recep ioneze lucrarea şi s pl teasc pre ul convenit.
Prin Nota extrajudiciar nr.___ din ________, remis SRL ”B”, reclamantul a intervenit
c tre destinatar cu solicitarea execut rii benevole extrajudiciare a pl ilor restante, prin
decontarea la contul SRL ”A” a valorii de ___________ lei, cu avertizarea reclamatului
Moldova cu privire la recuperarea silit a sumelor revendicate, îns reac ii din partea
reclamatului la Preten ia formulat nu s-au manifestat.
Astfel, prin Nota extrajudiciar nr.___ din _________ adresat SRL „B”, SRL „A” a
formulat extrajudiciar revendic ri analogice Preten iei nr.___ din __________, îns iar şi nu
au parvenit reac ii din partea destinatarului.
De asemenea, în virtutea art.619 din Codul civil al Republicii Moldova, obliga iilor
pecuniare li se aplic dobânzi pe perioada întârzierii, cuantumul dobânzii de întârziere, în
cazul actelor juridice la care nu particip consumatorul, constituind cuantumul de 9% peste
rata dobânzii prev zut la art.585 din Codul civil al Republicii Moldova dac legea sau
contractul nu prevede altfel.
Astfel, pentru întârzierea execut rii obliga iilor pecuniare, reclama ii urmeaz , în
conformitate cu art.619 din Codul civil, s achite o dobând de întârziere în m rime de
________ lei, conform calculului anex la prezenta ac iune.
În drept, c l uzindu-ne de dispozi iile art.512-514, 572, 619, 666, 668, 946 din Codul
civil al Republicii Moldova, pe cele ale art.art.1, 5, 7, 29, 35, 84, 117, 166-167 din Codul de
procedur civil al Republicii Moldova,
SOLICIT M:
A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de _______ lei.
A dispune recuperarea din contul reclamatului a cheltuielilor judiciare suportate de c tre
ANEX :
Data______________________
Semn tura_________________
160
JUDEC TORIA _____________
mun.Chişin u, str.________, nr.____
RECLAMANT: Societatea comercial „” SRL

c/f ____________
PÂRÂT: Societatea comercial „B” SRL
c/f ____________

PRIVIND ÎNCASAREA VENITULUI RATAT
În fapt, prin Hot rârea Judec toriei Economice de Circumscrip ie nr._________din
_________, men inut în vigoare prin Decizia Cur ii de Apel Economice nr.________din
_________ şi Decizia Colegiului Economic al Cur ii Supreme de Justi ie nr._________din
___________, ac iunea SRL „A” în contradictoriu cu SRL ”B” privind ap rarea dreptului de
proprietate a fost admis , dispunându-se înl turarea obstacolelor create SRL „A” de c tre SRL
„B” în realizarea dreptului s u de proprietate asupra bunului imobil cu suprafa a total de
_________ m.p., amplasat în mun.Chişin u, str.__________, nr.___ şi evacuarea SRL „B” din
imobilul nominalizat.
Pornind de la considerentul c , în temeiul art.16, 254-255 CPC al Republicii Moldova,
art.14 din Codul de Executare al Republicii Moldova, hot rârea judec toreasc se execut în
modul stabilit de lege dup ce r mâne definitiv , SRL „A” dup mai multe solicit ri de
executare benevol a actelor judec toreşti definitive şi irevocabile înaintate în adresa
reclamatului, îns soldate f r solu ionare, a depus cererea de intentare a procedurii de executare
silit c tre Oficiul de Executare _______, Departamentul de Executare al Ministerului Justi iei.
Prin Încheierea Oficiului de Executare ________din___________, documentele executorii
prezentate de SRL „A” au fost admise prin dispunerea intent rii procedurii de executare,
stabilirea termenului de executare benevol precum şi identificarea termenului de executare silit
pentru cazul neexecut rii în termenul stabilit a titlurilor executorii nr.___________din
_________.
La scaden ele termenelor fixate, inclusiv la solicit rile SRL „B” privind acordarea
termenelor suplimentare pentru executarea benevol a actelor judec toreşti sus-vizate,
executarea nu a avut loc, iar începând cu _________ pân la ___________ în temeiul
proceselor-verbale de transmitere-predare, SRL „A” a recep ionat spre p strare de la Oficiul de
Executare ________, Departamentul de Executare al Ministerului Justi iei, bunurile mobile
existente în înc perile ce apar in creditorului SRL „A”.
Totodat , temeiul depunerii ac iunii SRL „A” în instan a de judecat l-a constituit
îngr direa dreptului de proprietate (posesie, folosin şi dispozi ie) asigurat prin art.46 din
Constitu ia Republicii Moldova, art.315; 316 din Codul civil al Republicii Moldova, asupra
bunului legal dobândit, prin caracterul s u absolut şi perpetuu de c tre SRL „B”, lezare care
pân în prezent în contradic ie cu actele judec toreşti ce constat restabilirea acestuia, din culpa
reclamatului (ac iune sau inac iune) nu se înl tur şi care pân în prezent este cauzatoare de
prejudicii.
Men ion m faptul c SRL „A” reprezint o societate comercial , rezident al Republicii
Moldova, care şi-a propus drept scop de activitate comercializarea angro a articolelor destinate
161
sistemelor _________________, scop prin care pân în prezent s-a remarcat atât pe pia a
autohton cât şi cea interna ional , având deja un nume bine determinat ca un garant al calit ii
activit ii prestate şi al produselor comercializate.
Anume în acest scop, în data de __________ SRL „A” a participat la licita ia bunurilor
sechestrate şi a procurat de la INSPECTORATUL FISCAL DE STAT
_________________înc perile din cl direa nr.____” cu suprafa a total de ________ m.p.,
amplasat în mun.Chişin u, str._________, nr.___.
În conformitate cu dispozi ia art.14 din Codul civil al Republicii Moldova, persoana lezat
într-un drept al ei poate cere repararea integral a prejudiciului cauzat astfel, prejudiciu
considerându-se cheltuielile pe care persoana lezat într-un drept al ei le-a suportat sau urmeaz
s le suporte la restabilirea dreptului înc lcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale
(prejudiciu efectiv), precum şi beneficiul neob inut prin înc lcarea dreptului (venitul ratat).
Remarc m faptul c , în temeiul art.299 din Codul civil al Republicii Moldova, fruct al
lucrului se consider venitul, sporul şi productele pe care le d acest lucru, fruct al dreptului
considerându-se venitul şi beneficiile dobândite în urma folosirii acestui drept, iar fruct al
lucrului şi al dreptului considerându-se veniturile şi beneficiile pe care acest lucru sau drept le
asigur prin intermediul raporturilor juridice.
În acest context, prin neexecutarea Hot rârii Judec toriei Economice de Circumscrip ie
__________ din _________, men inut în vigoare prin Decizia Cur ii de Apel Economice
nr.________ din _______ şi Decizia Colegiului Economic al Cur ii Supreme de Justi ie
nr._________din ___________, devenite definitive şi irevocabile, SRL ”B” creeaz obstacole
directe SRL ”A” la ob inerea fructului bunului imobil sau generarea valorific rii acestuia, direct
cauzându-ne un prejudiciu sub forma venitului ratat.
Prin urmare, în prezent SRL ”A” de ine în proprietate suprafa comercial în m rime de
______ m.p., suprafa care utilizat în activitatea de întreprinz tor, în perioada _________-
_________; _________-________, adic perioada analogic existen ei hot rârilor judec toreşti
definitive şi respectiv executorii, a adus întreprinderii un beneficiu (cu deducerile fiscale legale)
în sum de ____________ lei, ceea ce constituie un venit de _________lei pentru un metru
p trat.
Raportând calculele vizate la suprafa a comercial ce apar ine SRL „A”, îns care nu poate
fi valorificat din culpa direct a SRL „B” prin neexecutarea actelor judec toreşti, pentru
perioada _________- __________; ________-_________, venitul ratat îl constituie suma de
_________ lei (calculul sumei se anexeaz ), sum ce solicit m s fie încasat din contul SRL
„B” în beneficiul SRL „A”.
Suplimentar, reiter m c neexecutarea continu şi iresponsabil din partea SRL „B”, vine
în contradic ie cu jurispruden a Cur ii Europene pentru Drepturile Omului, care, în virtutea art.6
al Conven iei Europene pentru Drepturile Omului, garanteaz dreptul la un proces echitabil şi la
executarea actelor judec toreşti irevocabile drept o condi ie indispensabil a actului de justi ie
echitabil.
Prin Nota extrajudiciar aferent ac iunii înaintate, remis SRL ”B”, reclamantul a
intervenit c tre destinatar cu solicitarea execut rii benevole extrajudiciare a pl ilor revendicate
prin decontarea la contul SRL „A” a valorii de _____________ lei cu avertizarea reclamatului
Moldova cu privire la recuperarea silit a sumelor revendicate, îns reclamatul nu a formulat nici
manifestat reac ii la preten ia.
În drept, c l uzindu-ne de art14, 315-316, 299 din Codul civil al Republicii Moldova,
art.1, 5, 7, 29, 35, 84, 117, 166-167 din Codul de procedur civil al Republicii Moldova,
SOLICIT M:
162
A dispune încasarea din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de __________lei.
A dispune recuperarea din contul reclamatului în beneficul reclamantului a cheltuielilor
judiciare suportate la depunerea ac iunii.
ANEX :
Data_________________
Semn tura________________
163
mun.Chişin u, str._____________, nr.____
RECLAMANT: Societatea comercial „P” SRL

mun.Chişin u, str._____________, nr.___
MD ______ c/f ______________
PÂRÂT: Societatea comercial „V” SRL

MD ______ c/f ______________

PRIVIND ÎNCASAREA PENALIT II
A. CIRCUMSTAN ELE CAUZEI
În fapt, la _______ între SRL „V” şi SRL „P” a fost semnat un antecontract de vânzare-
cump rare a bunului imobil, având ca obiect de reglementare instituirea obliga iei SRL „V” în
calitate de „viitor vânz tor” s încheie cu SRL „P” în calitate de „viitor cump r tor”, în
condi iile antecontractului, contractul de vânzare-cump rare a înc perilor comerciale separate cu
suprafa a total de ______m.p., amplasate în mun.Chişin u, str.___________, nr.____,
identificate cu nr.cadastral __________.
Potrivit, Capitolului __, punctul ___ al antecontractului, bunul imobil nominalizat, urma a
fi vândut S.A. „P” la suma convenit de _____euro, inclusiv TVA pentru un metru p trat,
valoarea indicat urmând a fi achitat la cursul B ncii Na ionale a Moldovei la data decont rii în
dou tranşe, prima tranş pân la data de __________-_______ euro şi a doua tranş pân la data
de _________-_______ euro, aceleaşi reglement ri fiind prescrise şi de Capitolul ___, punctul
____, în temeiul c ruia SRL ”P” s-a obligat în condi iile punctului ____ s execute obliga iile
financiare asumate.
Totodat , „viitorul vânz tor”, în virtutea Capitolului __, punctul ____, Capitolului __,
punctul ___, şi-a asumat obliga ia de a încheia contractul de vânzare-cump rare pân la data de
________, obliga ie similar fiind asumat şi de „viitorul cump r tor” prin Capitolul ___,
punctul _____.
În vederea execut rii incontestabile a obliga iilor asumate prin antecontractul din
_________, în data de _________ prin ordinul de plat nr._____, SRL „P” efectueaz decontarea
în favoarea SRL „V” a sumei de ______lei (echivalentul sumei de ______ euro), cu destina ia
pl ii conform antecontractului din ________, iar în data de ___________ prin ordinul de plat
nr.____, SRL „P” efectueaz la contul SRL „V” debitarea sumei suplimentare de __________lei
(echivalentul sumei de _______ euro) cu destina ia analogic a pl ii conform antecontractului
din ________, astfel fiind decontate în total _______euro.
În data de ________ şi respectiv la _________, mijloacele financiare transferate de c tre
SRL „P” în vederea execut rii ireproşabile a antecontractului din ___________, de c tre SRL
„V” se returneaz cu motiva ia sus inut în nota de înso ire a pl ii de refuz unilateral al SRL
„V” în vederea încheierii contractului de vânzare-cump rare.
Potrivit antecontractului din ________, Capitolul ___, p r ile au stipulat în mod expres,
r spunderea contractual (sanc iuni contractuale) în cazul neexecut rii obliga iilor juridice
asumate sau în cazul execut rii necorespunz toare a acestora, prin punctul ___ fiind stipulat în
mod expres c în cazul în care „viitorul vânz tor”- SRL „V” în mod unilateral refuz de la
164
executarea obliga iilor contractuale –încheierea contractului de vânzare-cump rare, acesta este
obligat s restituie „viitorului cump r tor” - SRL „P” dublul sumelor primite.
În temeiul punctului___ al antecontractului din ___________, toate litigiile survenite în
leg tur cu contractul încheiat se vor solu iona pe cale amiabil , iar în cazul imposibilit ii
atingerii unor concilieri, litigiile se vor solu iona pe cale judiciar în instan a de judecat
competent a Republicii Moldova.
Prin nota extrajudiciar nr.____din ________ remis SRL „V”, reclamantul a intervenit
c tre destinatar în ordinea punctului ____ al precontractului, cu solicitarea execut rii benevole a
sanc iunilor pecuniare asumate, prin decontarea la contul SRL „P” a valorii de ________ euro
(__________ lei Republica Moldova, ce constituie valoarea dubl neachitat ), cu avertizarea
SRL „V” privind eventualitatea intent rii unei proceduri civile în instan ele de judecat ale
Republicii Moldova cu privire la recuperarea silit a sumelor revendicate, îns careva reac ii din
partea reclamatului la Preten ia formulat nu s-au manifestat.
B. ANALIZA JURIDIC A RAPORTULUI LITIGIOS
În temeiul art.666 din Codul civil al Republicii Moldova, contractul reprezint un acord de
voin realizat între dou sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modific sau se sting
raporturi juridice, acestuia fiindu-i aplicate normele de drept cu privire la actul juridic.
Totodat , potrivit art.8, 514 din Codul civil al Republicii Moldova, obliga iile se nasc din
contract... şi din orice alt act...susceptibil de a le produce în condi iile Legii, executarea acestora
determinând efectele actului juridic (contractului) prin obligativitate (prin adagiul pacta sunt
servanada), irevocabilitate şi relativitate (prin adagiul res inter alios acta, aliis neque
nocere,neque prodesse potest).
reglementate de legisla ia civil în vigoare a Republicii Moldova. Astfel în conformitate cu art.
572 din Codul civil al Republicii Moldova temeiul execut rii rezid în existen a unei obliga ii,
obliga iile urmând a fi executate în modul corespunz tor, cu bun credin , la locul şi în
momentul stabilit, şi/sau art.668 definit „for a obligatorie a contractului” care reglementeaz prin
alin.1 „c contractul încheiat legal oblig p r ile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar şi la
tot ceea ce rezult din natura lui în conformitate cu legea, uzan ele sau cu principiile echit ii”
(principiul obligativit ii), alin.3 „contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în
conformitate cu clauzele sale ori prin acordul p r ilor dac legea nu prevede altfel” (principiul
irevocabilit ii), alin.2 „contractul produce efecte numai între p r i dac legea nu prevede altfel”
(principiul relativit ii).
De asemenea, potrivit art.679 din Codul civil al Republicii Moldova „prin contract se poate
naşte obliga ia de a se încheia un contract. Forma stabilit pentru contract se aplic şi pentru
antecontract”.
Reglement ri similare sunt stipulate de art.667 alin.(2) din Codul civil al Republicii
Moldova care reitereaz c „obligarea la încheierea unui contract este interzis , cu excep ia
cazurilor când obliga ia de a contracta este prev zut de prezentul cod, de lege sau dac reiese
dintr-o obliga ie asumat benevol”
În acest context antecontractul reprezint un act juridic sinalagmatic ce opereaz obliga ia
de a se contracta, şi se supune dup normele de conduit for ei imperative ale contractului şi a
normelor de drept ce îl reglementeaz . Deci, atât naşterea, întinderea, stingerea raporturilor
juridice cât şi r spunderea contractual pentru neexecutarea obliga iilor instituite prin
antecontract se impun imperativ efectelor actelor juridice şi nu vizeaz drepturi subiective
contrare efectelor obliga iilor benevol asumate, prin refuzul unilateral de la executarea acestuia
f r interven ia r spunderii civile.
165
La situa ia litigioas , între p r ile contractante SRL „P” şi SRL „V” a fost semnat un
antecontract identificat ca contract sinalagmatic, comutativ, oneros având ca obiect asumarea
obliga iei de a se încheia contractul de vânzare-cump rare a bunului imobil specificat, cu
includerea tuturor clauzelor esen iale ale contractului de vânzare-cump rare, contractul
nominalizat fiind supus condi iei de form obligatorie sub autentificare notarial imperativ
dispus prin art.679-680 din Codul civil al Republicii Moldova.
Totodat , p r ile în mod benevol au stabilit sanc iuni contractuale (r spunderea
contractual ca form a r spunderii civile) pentru neexecutarea sau executarea necorespunz toare
a obliga iilor asumate. Astfel, în temeiul punctului ____ al antecontractului din _______
în cazul în care „viitorul vânz tor”- SRL „V” în mod unilateral refuz de la executarea
obliga iilor contractuale –încheierea contractului de vânzare-cump rare, acesta este obligat s
restituie „viitorului cump r tor” – SRL „P” dublul sumelor primite.
Urmeaz s aten ion m asupra faptului c sumele revendicate de c tre S.R.L „P” au fost
decontate la contul SRL „V” în cadrul execut rii obliga iilor asumate prin antecontractul vizat,
care la data achit rii era în vigoare, producea efecte juridice obligatorii pentru p r i, nu era
desfiin at, or neachitarea acestora în cadrul unui raport contractual valabil, din partea SRL „P”
ducea inevitabil c tre neexecutarea contractului din partea sa şi implicit la survenirea
consecin elor juridice ce se impun acestei neexecut ri, prin Capitolul ____.
De asemenea, potrivit Capitolului ___, punctele ______ ale antecontractului, acesta poate fi
modificat, completat sau reziliat doar cu acordul comun al p r ilor contractante, prin încheierea
unui act adi ional în form scris şi autentificat notarial, alte temeiuri de încetare a contractului
p r ile l sându-le reglement rilor legisla iei civile în vigoare.
În concluzie, reiter m faptul c antecontractul din _________ încheiat între SRL „P” şi
SRL „V” reprezint un contract bilateral, obligatoriu, irevocabil şi relativ impus p r ilor, pentru
neexecutarea sau executarea necorespunz toare a c ruia survin consecin ele juridice
reglementate de contract (r spundere contractual ) şi/sau prev zute de legisla ia civil în vigoare.
Deci, este mai mult decât evident faptul c sanc iunile contractuale instituite de c tre p r i
prin antecontractul din ________, punctul ___, au survenit, şi respectiv urmeaz a fi aplicate în
strict corespundere cu Legea, care prescrie caracterul obligatoriu a obliga iilor asumate de c tre
p r i printr-un act juridic bilateral.
C. INCONSISTEN A ARGUMENTELOR SRL „U” EXPUSE ÎN NOTA DIN ______
Potrivit Notei prealabile din _______, ce înso ea returnarea mijloacelor financiare

decontate de c tre SRL „P”, SRL „V” reitereaz ipoteza potrivit c reia antecontractul din
_______, se consider desfiin at de drept din momentul inform rii reclamantului privind refuzul
unilateral al SRL „V” de la încheierea contractului de vânzare-cump rare.
Aceast ipotez SRL „P” o apreciaz ca fiind f r suport juridic, bazat pe neaplicarea
Legii vizând temeiurile încet rii raporturilor contractuale, rezultat din aprecierea subiectiv şi
defectuoas a efectelor imperative generate de acte juridice sinalagmatice, pasibil aprecierii
negative, reieşind din cumulul urm toarelor motive şi reglement ri:
În conformitate cu art.668 din Codul civil al Republicii Moldova contractul poate fi
modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul p r ilor dac legea
nu prevede altfel.
Reglement ri similare sunt statuate în Capitolul ___ al antecontractului, potrivit c ruia
antecontractul poate fi modificat, completat sau reziliat doar cu acordul comun al p r ilor
contractante, prin încheierea unui act adi ional în form scris şi autentificat notarial.
Totodat , potrivit art.733 din Codul civil al Republicii Moldova contractul nu poate fi altfel
rezolvit, reziliat sau revocat decât în temeiuri prev zute de Lege sau prin acordul p r ilor,
acordul p r ilor chiar şi conform art.734 (2) din Codul civil al Republicii Moldova dar în mod
166
similar prevederilor antecontractului, urmând a fi încheiat în forma cerut pentru contract dac
din lege, contract sau uzan e nu rezult altfel.
Deci, acordul p r ilor contractante la desfiin area contractului, în modul prev zut de
contract şi lege, nu a fost realizat şi implicit referin a la încetarea unilateral a contractului din
partea SRL „V” este inopozabil atât SRL „V” cât şi SRL „P”.
Dac e s ne referim la cazurile de reziliere reglementate de lege, urmeaz a re ine faptul
c operarea rezilierii în sensul legisla iei în vigoare –art.602, 709, 711, 735 din Codul civil al
Republicii Moldova este justificat de neexecutarea obliga iei corelative asumat de c tre parte,
ceea ce semnific inopozabilitatea acestor temeiuri SRL „P” care în aceste raporturi contractuale
a executat în termenii şi modul prev zut toate obliga iile asumate. Reiter m şi asupra faptului c
rezilierea chiar şi ca defini ie reprezint o form a desfiin rii unui contract care intervine doar în
consecin a neexecut rii unui contract şi nu vizeaz dreptul p r ii la încetarea contractului prin
nedorin (alte temeiuri decât neexecutarea) care îns poate fi acoperit prin acordul comun al
p r ilor contractante la încetare, ceea ce în situa ia litigioas nu a fost realizat.
Prin urmare, la datele efectu rii decont rilor sumei de________euro, SRL „P” a dispus de
un temei legal, identificat în reglement rile antecontractului din __________ care era în vigoare,
producea efecte juridice imperative şi era obligatoriu p r ilor şi deci SRL „P” era obligat s
execute contractul şi s se conformeze obliga iilor asumate.
Din aceste considerente este evident faptul c sanc iunile contractuale instituite de c tre
p r i prin antecontractul din ________, punctul _____, au survenit, şi respectiv urmeaz a fi
aplicate în strict corespundere cu Legea, care prescrie caracterul obligatoriu a obliga iilor
asumate de c tre p r i printr-un act juridic bilateral;
În drept, c l uzindu-ne de dispozi iile art.512-514, 572, 666, 668 din Codul civil al
Republicii Moldova, ale art.1, 5, 7, 29, 35, 84, 117, 166-167 din Codul de procedur civil al
Republicii Moldova, şi de dispozi iile contractului anterior din _______ ,
SOLICIT M:

A dispune încasarea din contul SRL „V” (c/f ____________) în beneficiul SRL „P” (c/f
____________) a sumei de ___________ lei (echivalent al sumei de ______ euro).
ANEX :
Data_______
Semn tura________________
167
JUDEC TORIA_____________
mun. Chişin u, str.________, nr.___
RECLAMANT: Societatea comercial „A” SRL
mun. Chişin u, str. ________, nr.___
c/f _____________
RECLAMAT: Societatea comercial „B” SRL
mun. Chişin u, str. ________, nr.___

c/f _____________

PRIVIND REZOLVIREA CONTRACTULUI
DE VÂNZARE-CUMP RARE
În fapt, la _________, între SRL „B” având calitatea de „vânz tor” şi SRL „A” având
calitatea de „cump r tor” a fost încheiat contractul de vânzare-cump rare nr. __ având ca
obiect de reglementare vânzarea-cump rarea automobilului (autospecialei) de foraj de model
______.
Potrivit art.753 alin.1) al Codului civil al Republicii Moldova, prin contractul de
vânzare-cump rare, o parte (vânz tor) se oblig s predea un bun în proprietatea celeilalte
p r i (cump r tor), iar aceasta se oblig s preia bunul şi s pl teasc pre ul convenit.
Astfel, în temeiul punctului ___ al contractului de vânzare-cump rare nr.___ din
______, SRL „B” s-a obligat s predea automobilul de foraj de modelul _____ în proprietatea
SRL „A”, iar acesta, la rândul s u, s-a obligat s preia automobilul şi s pl teasc pre ul în
m rime de _______ Euro (___________lei).
În vederea execut rii ireproşabile a obliga iilor contractuale, în temeiul ordinelor de
plat nr.____ din ________ şi nr.____ din _________,SRL „A” a achitat pre ul convenit, iar
în baza Actului de primire-predare din ____ şi a facturii fiscale Seria ____ din _______, a
preluat în proprietate obiectul contractual de la vânz torul SRL ”B”.
Odat cu achizi ionarea bunului, SRL „A” a plasat automobilul procurat în procesul
activit ii sale, îns din prima zi de lucru, contrar caracteristicii şi destina iei sale, automobilul
s-a defectat şi nu a mai func ionat. De nenum rate ori SRL „A” a încercat cu for ele proprii s
repare automobilul, îns din lipsa unor însuşiri inerente, care îl f ceau impropriu destina iei şi
folosirii normale, inten iile cump r torului de a repara automobilul nu s-au soldat cu succes.
Conform art.763 din Codul civil al Republicii Moldova, cump r torul este obligat s
predea bunul f r vicii materiale, considerându-se f r vicii materiale bunul care, la
transferarea riscurilor are caracteristicile convenite, iar în cazul în care nu s-a convenit asupra
caracteristicilor, bunul se consider f r vicii dac corespunde destina iei stabilite în contract,
corespunde utiliz rii obişnuite şi prezint caracteristici care exist în mod obişnuit la bunuri
de acelaşi fel şi pe care cump r torul le poate aştepta inând cont de felul bunului.
În baza dispozi iilor art.768 din Codul civil al Republicii Moldova care-i ofer
cump r torului dreptul de a cere remedierea şi înl turarea viciilor, în cazul în care bunul nu
corespunde caracteristicilor contractate, la data de ___________, SRL „A” ,prin scrisoarea
nr.___, i-a solicitat vânz torului SRL „B” remedierea automobilului şi înl turarea viciului.
Dup primirea scrisorii de remediere şi constatarea de c tre ambele p r i contractante
c automobilul ce a constituit obiectul conven iei este viciat, SRL „B” a preluat automobilul,
pentru remedierea defec iunilor şi înl turarea viciilor.
168
În urma încerc rilor f r succes ale vânz torului de remediere a automobilului vândut
şi de înl turare a viciilor din cont propriu, în pofida prevederilor art.765 alin.5) al Codului
civil, potrivit c ruia vânz torul nu poate invoca o în elegere prin care drepturile
cump r torului sunt excluse sau limitate ca urmare a unui viciu dac a trecut sub t cere în
mod dolosiv un viciu sau a preluat o garan ie pentru existen a unei caracteristici, SRL „B”
prin scrisoarea nr.___ din ________ refuz remedierea automobilului şi înl turarea viciilor, cu
propunerea acestuia de a înstr ina bunul procurat unei ter e persoane.
Raportând reglement rile legale la circumstan ele faptice confirmate documentar,
incontestabil se denot c SRL „A” a procurat un automobil viciat, vicii care fac imposibil
exploatarea acestuia conform destina iei sale aşa cum s-a aşteptat cump r torul, or, în situa ia
în care cump r torul ar fi ştiut de existen a viciilor, nu ar fi cump rat bunul, iar vânz torul
SRL „B”, fiind conştient de viciile automobilului înstr inat, la încheierea contractului de
vânzare-cump rare nr.____ din ________, a trecut sub t cere viciile constatate, ceea ce a dus
la neexecutarea obliga iei stabilite de dispozi ia art.763 din Codul civil de predare a bunului
f r vicii materiale şi a obliga iei de a se comporta cu bun -credin şi diligen la momentul
naşterii, pe durata existen ei, la momentul execut rii şi stingerii obliga iei (art.513 din Codul
civil).
Potrivit art.735 al Codului civil, o parte poate rezolvi contractul dac exist o
neexecutare esen ial din partea celeilalte p r i. Neexecutarea este neesen ial în cazul în care:
a) prin neexecutare creditorul a fost lipsit de posibilitatea de a ob ine ceea ce aştepta în urma
contractului, b) executarea în tocmai a obliga iilor contractuale ine de esen a obliga iei, c)
neexecutarea este inten ionat sau din culp grav , d) neexecutarea d temei creditorului s
presupun c nu poate conta pe executare în viitor a contractului.
Conform prevederilor dispozi iei art.709 din Codul civil, dac una dintre p r i nu
execut sau execut în mod necorespunz tor o presta ie scadent decurgând dintr-un contract
sinalagmatic, cealalt parte poate, dup expirarea f r rezultat a unui termen rezonabil pe care
l-a stabilit pentru presta ie sau remediere, s rezolu ioneze contractul.
În conformitate cu art.769 din Codul civil, în afara de cazurile prev zute de art.617 al
Legii men ionate, pentru operarea rezolu iunii şi repararea prejudiciului nu este necesar
stabilirea unui termen când vânz torul a respins remedierea viciilor sau când o modalitate de
remediere nu a reuşit sau nu i se poate pretinde cump r torului.
Astfel, prin declara ia din ______ adresat SRL „B”, în conformitate cu art.737 din
Codul civil şi în temeiurile art.735 al Codului civil, SRL „A” a operat rezolu iunea
contractului de vânzare-cump rare nr.____din _________ cu informarea destinatarului despre
necesitatea restituirii presta iilor executate prin preluarea de c tre vânz tor a automobilului de
foraj de model _______ şi restituirea pre ului primit.
Cu regret, efectele rezolu iunii operate de c tre SRL ”A” prin Notificarea remis SRL
„B” nu au fost executate, reclamatul refuzând restituirea pre ului automobilului achitat.
Potrivit dispozi iei art.14 din Codul civil persoana lezat într-un drept al ei poate cere
repararea integral a prejudiciului cauzat astfel, considerându-se prejudiciu cheltuielile pe care
o persoan lezat într-un drept al ei le-a suportat sau urmeaz s le suporte la restabilirea
dreptului înc lcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum şi
beneficiul neob inut prin înc lcarea dreptului (venitul ratat).
Astfel, ca urmare a neonor rii de c tre SRL „B” a obliga iei de predare a
automobilului vândut f r vicii materiale, SRL „A” nu a putut utiliza automobilul în
activitatea sa de antreprenoriat ceea ce a dus la imposibilitatea onor rii în termenele prev zute
a obliga iilor contractuale asumate prin contractul de antrepriz nr.___ din ________ încheiat
cu SRL „C” şi parvenirea unei reclama ii de neexecutare a obliga iilor asumate din partea
beneficiarului.
169
Întru evitarea survenirii unor consecin e grave, în leg tur cu neexecutarea
contractului de antrepriz nr.___ din ________, SRL „A” a încheiat un contract de
subantrepriz cu nr.______ din _________cu SRL „D” prin care ultimul s-a obligat s
efectueaz lucr ri în favoarea beneficiarului SRL ”C”, lucr ri efectuate cu un automobil
similar celui procurat de la SRL „B”, iar SRL „A” s-a obligat la achitarea pre ului în sum de
_____lei pentru presta iile efectuate.
În baza contractului de subantrepriz din _______ SRL „D” a efectuat lucr ri în sum
de __________lei, or în urma neexecut rii obliga iilor de predare a automobilului f r vicii
materiale, SRL „B” a lezat în drepturi SRL „A” reieşind din obliga ia reclamantului la
onorarea contractului de subantrepriz , astfel fiind cauzat un prejudiciu material în sum de
__________ lei.
În cazul în care nu execut obliga ia, în conformitate cu art.602 din Codul civil,
debitorul este inut s -l desp gubeasc pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel,
neexecutarea obliga iei în accep iunea normei citate incluzând orice înc lcare a obliga iilor,
inclusiv executarea necorespunz toare sau tardiv .
Astfel, conform art.610 din Codul civil, desp gubirea pe care o datoreaz debitorul
pentru neexecutare cuprinde atât prejudiciul efectiv cauzat creditorului, cât şi venitul ratat,
ratat considerându-se venitul care ar fi fost posibil în condi iile unui comportament normal din
partea autorului prejudiciului în împrejur ri normale, reparabile fiind doar daunele care
reprezint efectul nemijlocit (direct) al neexecut rii.
Prin urmare, sinteza reglement rilor legale şi circumstan elor faptice confirmate
documentar denot faptul c , în urma neexecut rii corespunz toare a obliga iilor legale de
predare a automobilului vândut de model __________ f r vicii materiale, pârâtul i-a cauzat
reclamantului un prejudiciu material direct în valoare de ___________ lei.
În drept, c l uzindu-ne de prevederile art.10, 11, 14, 602, 610, 704, 709, 734, 735,
738, 739, 740, 753, 763, 769 din Codul civil, de cele con inute în art.29, 35, 60, 166 – 167 din
Codul de procedur civil ,
SOLICIT M:
A admite prezenta cerere.
A încasa din contul SRL „B” în beneficiul SRL „A” a sumei de __________lei, inclusiv
pre ul automobilului în sum de ________ lei ca urmare a oper rii rezolu iunii contractului de
vânzare-cump rare nr. ____ din ______ şi a prejudiciului material în sum de ________lei.
A dispune încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecat suportate de c tre
ANEX :
Data___________
Semn tura________________
170
mun.Chişin u, str._____________, nr.____

MD ______ c/f ______________
PÎRÎT: Societatea comercial „B” SRL

MD ______ c/f ______________

PRIVIND RECUNOAŞTEREA NULIT II
CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMP RARE
În fapt, la data de __________, între SRL „A” în calitate de „VÂNZ TOR” şi SRL „B” în
calitate de „CUMP R TOR” a fost semnat contractul de vânzare-cump rare a bunului imobil
identificat cu nr.cadastral ______________,amplasat în mun.Chişin u, str.___________, nr.__,
cu suprafa a total de _____ m.p.
Contractul vizat, în corespundere cu dispozi iile art. 240 din Codul civil al Republicii
Moldova (în redac ia Legii din 26.12.1964), a fost supus condi iei de form obligatorie sub
autentificare notarial , autentificare dup cum rezult din parafa legaliz rii realizat la Biroul
Notarului “____________”, la nr._____ (mun.Chişin u, str._________, nr.__).
Potrivit clauzelor contractuale stipulate de punctele _______, obiectul contractual îl
reprezint proprietatea SRL „A” conform documentelor de constituire ale Societ ii, iar
înstr inarea acestuia se efectueaz la pre ul de ________ lei, care urmeaz a fi debitat de c tre
SRL „B” la data semn rii contractului de vânzare-cump rare.
Prin prezenta ac iune, SRL „A” consider contractul de vânzare-cump rare nr. ___ din
________, ca fiind drept ilicit, bazat pe aplicarea incorect şi contrar a normelor imperative de
drept material, având o cauz ilicit şi un consim mânt viciat, pasibil recunoaşterii nulit ii,
reieşind din ansamblul urm toarelor circumstan e şi motive:
În temeiul art.50 din Codul civil al Republicii Moldova (în redac ia Legii din 26.12.1964),
care se identific ca norm de drept imperativ, este nul conven ia care nu corespunde
prevederilor Legii, reglement ri similare fiind prev zute şi de art.220 din Codul civil al
Republicii Moldova (în redac ia Legii nr.1107-XV din 06.06.2002) în temeiul c ruia actul
juridic care contravine normelor imperative se consider nul, iar în cazul unei conven ii nule
fiecare parte este obligat s restituie celeilalte p r i tot ce a primit în baza conven iei, prin
restituire bilateral , art.61 al Codului stipulând c conven ia declarat nul se consider nul din
momentul încheierii ei.
În corespundere cu dispozi ia art.157 din Codul civil al Republicii Moldova, contractul se
consider încheiat, când p r ile au c zut de acord, în forma cerut pentru cazurile respective, cu
privire la toate punctele esen iale ale lui, adic manifestarea neviciat şi în strict corespundere
cu Legea consim mântului.
Totodat , în virtutea Hot rârii Guvernului Republicii Moldova nr.500 din 10.09.91
„despre aprobarea Regulamentului societ ilor economice din Republica Moldova”, în vigoare
la momentul semn rii contractului de vânzare-cump rare, punctul 83, de componen a exclusiv
171
a adun rii generale ine acceptarea contractelor, valoarea c rora dep şeşte o p trime din fondul
statutar.
Astfel, la semnarea contractului de vânzare-cump rare din __________, un asemenea
acord din partea fondatorilor, materializat prin emiterea unei Hot râri a Adun rii Generale a
Fondatorilor SRL „A”, nu a fost efectuat şi nici Biroului Notarial nu i-a fost prezentat, în
aceast situa ie fiind lezate grav drepturile asocia ilor SRL „A”, or, potrivit punctului 76 al
Hot rârii Guvernului Republicii Moldova nr.500 din 10.09.1991 ”Despre aprobarea
Regulamentului societ ilor economice din Republica Moldova”, de in torii certificatelor
cotelor de participare sunt proprietari ai averii Societ ii cu r spundere limitat şi, deci,
administrarea acestei propriet i comune pe cote-p r i urmeaz a fi realizat doar cu acordul
coproprietarilor.
Din documentele de constituire ale reclamantului prezentate la semnarea contractului de
vânzare-cump rare contestat, rezult c Societatea SRL „A” a fost fondat la __________ şi
supus înregistr rii în Registrul de Stat al Întreprinderilor şi Organiza iilor în data de
__________, fiind constituit de fondatorii __________________ şi _________________.
Totodat , capitalul statutar al Întreprinderii constituie suma de ________ lei, dintre care
_______ lei reprezint cota asociatului __________________, ceea ce constituie __% iar
________ lei, cota asociatului ___________________, ceea ce constituie __%.
Raportând reglement rile prev zute de Hot rârea Guvernului Republicii Moldova nr.500
din 10.09.91 „Despre aprobarea Regulamentului societ ilor economice din Republica
Moldova” la situa ia litigioas , rezult c tranzac ia ce dep şeşte suma de ¼ din capitalul
statutar, în mod obligatoriu urmeaz a fi aprobat de Adunarea General a asocia ilor şi, deci,
tranzac ia vizat având pre ul de _______ lei, ceea ce dep şeşte în mod evident limita
admisibil încheierii actelor juridice f r acordul coasocia ilor, urma a fi aprobat de c tre
organul de conducere a SRL „A”. Din materialele prezentate la perfectarea tranzac iei de
vânzare-cump rare rezult c o asemenea Adunare General , cu ordinea de zi vizând încheierea
contractului de vânzare-cump rare nu a fost organizat şi nicio Hot râre în acest sens nu a fost
emis .
Concluzionând, cu certitudine contractul de vânzare-cump rare din ________ dispune de
un consim mânt nematerializat conform rigorilor stabilite de Lege, or, manifestarea şi/sau
exteriorizarea acestuia a fost grav viciat , ceea ce afecteaz condi ia obligatorie de validitate a
unui act juridic bilateral.
În drept, c l uzindu-ne de dispozi iile art.50, 61, 157, 238 din Codul civil al Republicii
Moldova (în redac ia Legii din 26.12.1964), punctele 76, 83, 99 din Hot rârea Guvernului
Republicii Moldova nr.500 din 10.09.91 „Despre aprobarea Regulamentului societ ilor
economice din Republica Moldova”, art.1, 5, 7, 29, 35, 84; 117, 166-167 din Codul de
procedur civil al Republicii Moldova
SOLICIT M:
A recunoaşte ilegalitatea şi nulitatea contractului de vânzare-cump rare nr.____ din
_________ încheiat între SRL „A” şi SRL „B” cu bunul imobil identificat cu nr.cadastral
______________,amplasat în mun.Chişin u, str.___________, nr.__, cu suprafa a total de
_____ m.p.
ANEX :
Data_________________
Semn tura _________________
172
JUDEC TORIA __________
Reclaman i : C.E., C.V.

raionul ____, satul ____
Pârât: L.I.,
raionul _____, satul _______

PENTRU REPARAREA PREJUDICIULUI
Subsemna ii C.E. şi C.V., solicit m încasarea de la L.I., în beneficiul nostru, a
sumei de 144923,17 lei pentru compensarea prejudiciului cauzat prin v t marea
integrit ii corporale şi decesul lui C.W.
Suma solicitat este alc tuit din urm toarele sume:
1. 10338,96 lei pentru recuperarea cheltuielilor pe care le-am suportat în leg tur cu
spitalizarea în perioada 28.11.2006 – 13.12.2006, tratamentul şi cheltuielile aferente
tratamentului lui C.W.
2. 12630.00 lei pentru recuperarea cheltuielilor de înmormântare a lui C.W.
3. 100000.00 lei pentru recuperarea prejudiciului moral cauzat nou prin v t marea
integrit ii corporale şi decesul lui C.W.
4. 546,91 lei pe lun (total 16954,21), presta ii periodice lui C.V., desp gubiri pentru
diferen a dintre pensia de urmaşi şi valoarea între inerii acordate de decedatul C.W. pentru
perioada 13.12.2006 – 30.06.2009.
5. 5000.00 lei – cheltuieli pentru asisten a juridic .
Motivele cererii sunt urm toarele:
În fapt, la 27.11.2006, pârâtul L.I., conducând motocicleta „Voshod” cu num rul de

înmatriculare MDM 1970, l-a accidentat pe C.W., so ul reclamantei, şi, respectiv, tat l
reclamantului. Victima a fost transportat la Spitalul Raional ______, de unde, la 28.11.2007,
a fost transportat la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” din Chişin u. La
13.12.2006, C.W. a decedat. La 16.01.2007, Judec toria raionului ______ (judec tor D.M.) a
emis o sentin prin care l-a recunoscut vinovat pe L.I. în s vârşirea infrac iunii prev zute de
art.264 alin.(3) lit. b) CP. Ac iunea civil a fost l sat f r examinare, pentru a fi examinat în
procedura civil .
În perioada 28.11.2006 – 13.12.2006, C.W. a fost internat la IMSP „Institutul de

Neurologie şi Neurochirurgie” cu diagnoza: „Traumatism cranio-cerebral acut deschis grav.
Contuzie hemoragic cerebral frontal bilateral. Fractura bazei craniului. Com II” Pentru
acoperirea cheltuielilor de spitalizare şi tratament am cheltuit 10338,96 lei (8801,28 lei
serviciile medicale prestate de spital şi 1537,68 lei şi pentru medicamente şi articole
parafarmaceutice procurate din afara spitalului).
173
La 13.12.2006, C.W. a decedat şi la 16.12.2006 a fost înmormântat. În leg tur cu
înmormântarea, am cheltuit 16430,00 lei. Pentru o parte din aceast sum dispunem de
bonuri, dar marea majoritate din cump r turile legate de serviciile rituale, bisericeşti, masa de
pomenire au fost f cute de la pia , unde produsele şi m rfurile sunt mai ieftine, dar unde nu
se elibereaz bonuri de cas . Alin. 4 al art.1419 din CC stabileşte c persoana obligat s
repare prejudiciul, urmeaz s compenseze cheltuielile de înmormântare, inând cont de
statutul social al defunctului şi obiceiurile locale. Cheltuielile pe care le-am suportat în
leg tur cu înmormântarea nu au fost cheltuieli exagerate, ci constituie doar strictul necesar,
în conformitate cu obiceiurile locale. Pârâtul, la acel moment, ne-a recuperat 3300.00 lei din
suma cheltuit şi ne-a transmis produse alimentare în sum de 500 de lei.
Coreclamantul C.V., fiul decedatului C.W., este elev la Colegiul Na ional de

Coregrafie. Studiile vor fi încheiate la 30.06.2009. În leg tur cu decesul tat lui, lui C.V. i-a
fost stabilit pensie de urmaş în m rime de 160,05 lei pe lun . Salariul mediu al decedatului
C.W. era de 2120,88 lei. Familia noastr era alc tuit din 3 persoane (C.W. - so ul, C.E. –
so ia, C.V. – fiul.). Deoarece defunctul era unicul între in tor al familiei, fiec ruia dintre
membrii familiei noastre îi revenea câte 1/3 din acest salariul între in torului, adic – 706,96
lei. Diferen a dintre pensia de urmaş, primit de C.V. şi valoarea între inerii ce era prestat de
decedatul C.W. este de 546,91 lei pe lun . Perioada, pentru care urmeaz a fi încasat aceast
sum , este de la 13.12.2006 data decesului lui C.W., pân la 30.06.2009, data încheierii
studiilor la Colegiul Na ional de Coregrafie.
În urma accidentului în care i-au fost cauzate leziuni corporale grave so ului şi,
respectiv, tat lui meu, în urma spitaliz rii şi apoi a decesului acestuia, ne-au fost cauzate
suferin e morale enorme. Suferin ele noastre morale au fost enorme atunci când am aflat de
accident, au fost enorme atunci când C.W. era în spital în com şi medicii f ceau tot posibilul
pentru a-l salva, dar, din p cate, leziunile corporale au fost prea grave. Durerea noastr nu
avea margini când am aflat despre moartea so ului şi, respectiv, a tat lui meu. În fiecare
noapte, iar şi iar, vis m tot calvarul prin care am fost nevoi i s trecem în urma crimei comise
de L.I. Suferin ele morale ne urm resc pân în prezent şi vor fi cu noi înc mult timp.
Deoarece ne-a fost r pit cel mai drag şi iubit om.
Coreclamanta C.E. a fost nevoit s plece la munc în Italia, l sându-l pe fiul V. în
grija bunicii. Feciorul creşte f r tat şi la distan de mii de kilometri de mam . Desp r irea
mamei de fiu, cauzat de decesul tat lui, numai a agravat suferin ele noastre morale.
În scopul colect rii probelor pentru înaintarea prezentei cereri, întocmirii cererii de
chemare în judecat şi reprezent rii intereselor noastre în fa a instan elor judiciare, am
încheiat, la 26.09.2007, un contract de asisten juridic cu avocatul Oleg Palii. Costul
serviciilor juridice prestate, conform acestui contract, este de 5000.00 lei.
În drept, ne întemeiem cererea pe dispozi iile art.1418, 1419, 1422 din Codul civil,
art.166, 167 din Codul de procedur civil .
În sprijinul ac iunii propunem urm toarele probe:
1. Copia sentin ei din 16.01.2007 emis de Judec toria ________ în dosarul (1-29/07).
2. Copia buletinului de identitate al lui C.W.
3. Copia certificatului de deces al lui C.W.
4. Copia buletinului de identitate al reclamantei C.E.
5. Copia extrasului de pe actul de c s torie al lui C.W. şi C.E.
174
6. Copii de pe bonurile fiscale pentru procurarea medicamentelor şi a articolelor
parafarmaceutice (4 foi).
7. Copia informa iei nr.01-08/679 din 02.11.2007 eliberate de IMSP „Institutul de
Neurologie şi Neurochirurgie” (2 foi).
8. Copia informa iei nr.01/07 din 27.07.2007 de la Parohia „Sf. Arhanghel Mihail şi
Gavriil” privind taxa de înmormântare.
9. Copia talonului de plat la raportul 2542 din 14.12.2006 eliberat de Centrul de
Medicin Legal .
10. Copia formularului de comand şi a chitan ei de plat eliberate la 13.12.2006 de S.C.
„Funeral Service” S.R.L.
11. Copia bonului nr.003107 din 13.12.2006 şi bonul fiscal eliberat de Combinatul servicii
Funerare al Prim riei mun. Chişin u.
12. Copiile bonurilor de plat eliberate de S.C. „Amadis - Service” S.R.L. şi S.C.
„Vladalina” S.R.L.
13. Copia adeverin ei nr.243 din 01.10.2007 eliberate de Prim ria satului____, despre
componen a familiei lui C.V.
14. Copia adeverin ei nr.131 din 20.09.2007 eliberate de C.T.A.S. _________, despre
pensia de urmaş stabilit lui C.V.
15. Copia adeverin ei nr.109 din 07.08.2007 eliberate de Colegiul Na ional de Coregrafie,
despre faptul c C.V. este elev al acestei institu ii.
16. Copia informa iei nr.2954-05 din 25.07.2007 eliberate de S.C. „Ap -Canal Chişin u”
S.A. despre m rimea salariului mediu al decedatului C.W.
17. Copia contractului de asisten juridic nr.5 din 26.09.2007.
18. Copia obliga iei familiei L. de a recupera cheltuielile de înmormântare.
Anexe:
1. Copia cererii de chemare în judecat şi a înscrisurilor anexate (22 foi).
Data ________________
Semn turi:
C.E. __________________
(Reprezentat prin procur de C.V.)
C.V. _________________
175
JUDEC TORIA _____________
De la: C.V.
Reclamant în cauza civil „C.E. şi C.V.
c tre L.I., despre repararea prejudiciului”
CERERE
PENTRU COMPLETAREA TEMEIULUI
AC IUNII
Judec toria _______ are pe rol cererea de chemare în judecat , înaintat de mine şi
C.E. c tre L.I., despre recuperarea prejudiciului.
În ac iune am solicitat încasarea de la pârât a sumei de 144923,17 lei, inclusiv
12630,00 lei cheltuieli de înmormântare a lui C.W.
În completarea celor enun ate în cererea de chemare în judecat , declar urm toarele.
Pentru înmormântare au fost procurate urm toarele m rfuri pentru pomeni, alte cheltuieli de
înmormântare şi, evident, produse alimentare pentru masa de pomenire,:
Pomeni: 8586,00 lei
Cuvertur – 7 buc. x 180 lei = 1260 lei

C maş b rb teasc – 7 buc. x 65 lei = 455 lei
Pled – 5 buc. x 250 lei = 1250 lei
Plapum – 1 buc. x 280 lei = 280 lei
Pern – 1 buc. = 60 lei
Ştergar:
20 buc. x 16 lei = 320 lei
30 buc. x 12 lei = 360 lei
6 buc. x 30 lei= 180 lei
Masa: 1 buc. x 600 lei
Scaun: 4 buc. x 60 lei = 240 lei
Urcior: 10 buc. x 18 lei = 180 lei
Farfurie:
12 buc. x 12,5 lei = 150 lei
12 buc. x 11 lei = 132 lei
12 buc. x 8,5 lei = 102 lei
6 buc. x 12 lei = 72 lei
Lingur : 12 buc. x 10 lei = 120 lei
Furculi : 12 buc x 10 lei = 120 lei
Pahar: 30 buc. x 2,5 lei = 75 lei
Pantofi: 1 per. x 180 lei
Chipiu:1 buc. x 140 lei
Costum: 1 buc. x - 700 lei
Fa de mas : 1 buc. x 25 lei
Lamp de mas : 1 buc. x 50 lei
C ldare: 3 buc. x 25 lei = 75 lei
Halat: 6 buc. x 120 lei = 720 lei
176
Covor: 1 buc. x 500 lei
Lumânare: 300 buc. x 0.1 lei = 30 lei
Cear : 1 kg x 150 lei
Icoan : 1 buc. x 20 lei
Candel : 1 buc. x 20 lei
Oglind : 1 buc. x 20 lei
Produse alimentare: 5656,00 lei
Castrave i: 20 kg x 20 lei = 400 lei

Roşii: 20 kg x 15 lei = 300 lei
Peşte congelat: 20 kg x 29 lei = 580 lei
Peste s rat: 9 kg x 21 lei = 190 lei
Peşte viu: 20 kg x 10 lei = 200 lei
Ciuperci conservate: 10 kg x 30 lei = 300 lei
Maionez : 3 borcane x 50 lei = 150 lei
Orez: 15 kg x11 lei = 155 lei
Bomboane: 7 kg x 25 lei = 175 lei
Covrigi: 10 kg x 12 lei = 120 lei
Ciocolate: 5 kg x 45 lei = 225 lei
Colaci: total: 816 lei

7 buc. x 12 lei
2 buc. x 36 lei
250 buc. x 2,5 lei
30 buc. x 2 lei
Fructe uscate: 6 kg x 30 lei = 180 lei
Biscui i: 10 kg x 16 lei = 160 lei
Zah r: 10 kg x 10 lei = 100 lei
Crabi: 30 pachete x 7,5 lei = 225 lei
Porumb dulce conservat: 15 borcane x 7 lei = 105 lei
M sline: 5 kg x 75 lei = 370 lei
Şprote: 20 cutii x 7,5 lei = 150 lei
Maz re: 5 borcane x 8 lei = 40 lei
Varz : 10 kg x 5 lei = 50 lei
Varz murat : 20 Kg x 5 lei = 100 lei
Farş de peşte: 10 kg x 27 lei = 270 lei
Stafide: 2 kg x 30 lei = 60 kg
Ceap verde: 20 leg. x 2 lei = 40 lei
Ulei: 5 kg x 11 lei = 55 lei
Morcov: 10 kg x 5 lei = 50 lei
Mandarine: 5 kg x 18 lei = 90 lei
Cheltuieli de transport – 700 lei;

Centrul de medicin legal – 480 lei;
Sicriu – 766 lei;
Cruce şi placa de pe cruce – 320 lei;
Taxa de înmormântare – 200 lei;
Total cheltuieli de înmormântare – 16708, 00 lei
177
Familia pârâtului ne-a transmis 3300 de lei şi produse alimentare în sum de 500 lei, în total
3800 lei.
Îmi întemeiez prezenta cerere pe prevederile art.60 alin(3) din Codul de procedur penal .
Data__________________
Semn tura_________________
C.V. __________________
(Reprezentat prin procur de Palii Oleg)
178
Judec toria Râşcani mun.Chişin u
Reclamant: D.S.,
domiciliat _______________.
Pârât: Compania Interna ional de

Asigur ri ,,ASITO” SA,
sediul or.Chişin u,
str. Mitropolit B nulescu-Bodoni, 57/1.
Intervenient principal: C.C.,

domiciliat _____________________.

PRIVIND ÎNCASAREA PREJUDICIULUI
MATERIAL PRODUS ÎN URMA
ACCIDENTULUI RUTIER
La data de 28.09.2008, în jurul orei 10, la intersec ia str zilor M.Kog lniceanu şi
Bulgar din mun.Chişin u, s-a produs un accident rutier în urma c ruia a fost deteriorat
automobilul meu de marca ,,VW Passat” cu num rul de înmatriculare CNN 123, de c tre
intervenientul C.C. care se afla la volanul automobilului ,,Mitsubishi” cu num rul de
înmatriculare COM 117.
Conform schemei şi procesului-verbal al examin rii locului accidentului rutier din
28.09.2008 şi a deciziei Cur ii de Apel Chişin u nr.4r-107/10 din 10.03.2010, C.C. a fost
recunoscut vinovat de s vârşirea contraven iei administrative prev zute de art.124 alin.2 CCA
(redac ia din 1985).
Din r spunsul la interpelarea nr.23 din 29.03.2010, Compania Interna ional de
Asigur ri ,,ASITO” SA, a confirmat faptul c automobilul de model ,,Mitsubishi” cu num rul
de înmatriculare COM 123, a fost asigurat de asigurarea obligatorie de r spundere civil auto
de c tre compania nominalizat în baza poli ei de asigurare seria AB nr.1932101, cu termen
de valabilitate de la 21.01.2008 pân la 20.01.2009.
În baza Raportului de constatare tehnico-ştiin ific nr.2382 din 13.10.2009, efectuat de
c tre Centrul Na ional de Expertize Judiciare, s-a stabilit cu certitudine faptul c suma
prejudiciului material cauzat automobilului meu ,,VW Passat” cu num rul de înmatriculare
CNN 123, în urma accidentului rutier din 28.09.2008 constituie _________ lei.
Dat fiind faptul c , pân la acest moment, în urma prejudiciul cauzat nu mi-a fost
restituit paguba pricinuit , sunt nevoit s m adresez cu prezenta ac iune în instan a de
judecat , întemeindu-mi preten iile pe prevederile art.1301, 1304 alin.(2), 1315, 1398, 1410
CC, şi art.15, 22, 28 din Legea RM cu privire la asigurarea obligatorie de r spundere civil
pentru pagube produse de autovehicule, art.166-167 CPC,
Solicit:
A încasa de la Compania Interna ional de Asigur ri ,,ASITO” SA, în folosul meu,
suma de ___________ lei, cu titlu de prejudiciu material, cauzat mie în urma
179
accidentului rutier din 28.09.2008, şi din cauz c am fost nevoit s apelez la avocat
pentru a-mi acorda asisten juridic (suma de ___________ lei).
Anex :
- copia ac iunii;
- copia Raportului de constatare tehnico-ştiin ific nr.2382 din 13.10.2009;
- copia r spunsului la interpelarea nr.23 din 29.03.2010;
- copia deciziei Cur ii de Apel Chişin u nr.4r-107/10 din 10.03.2010.
- copia certificatului de înmatriculare nr.04MTH 451163;
- copia schemei ataşate la procesul-verbal al examin rii locului accidentului
rutier din 28.09.2008;
- copia tabelului fotografic la procesul-verbal de cercetare la fa a locului din
28.09.2008;
- copia reclama iei din 31.05.2010;
- copia r spunsului la reclama ia din 31.05.2010;
- copia contractului de asisten juridic .
Data _________________________
Semn tura ____________________
180
Judec toria _____________
Reclamant: A.G.,
domiciliat or.________________,
str.___________, ap._____.
Reclamat: C.G.,
domiciliat or.________,
str.__________________, ap._____.

PRIVIND PARTAJUL AVERII COMUNE
Cu reclamatul C.G. am încheiat c s toria la data de 11.02.1995, c s torie care fost
înregistrat de Prim ria s.___________ r.______________. Avem în comun un copil minor –
fiica I.G. n scut la 01.01.1997.
Dat fiind faptul c , peste o perioad de timp, via a în comun nu a mai fost posibil ,
prin hot rârea Judec toriei ______ nr.2-111/07 din 09.06.2007, c s toria noastr a fost
desf cut . În timpul vie ii în comun am acumulat avere, şi anume: apartamentul nr.11 de pe
str._________ din or._______, un garaj din aceeaşi localitate, mobil şi alte bunuri casnice.
Deoarece, pân la moment, nu am reuşit s partaj m averea comun pe cale amiabil din
motiv c reclamatul refuz partajarea averii, sunt nevoit s m adresez cu prezenta cerere în
instan a de judecat .
În conformitate cu prevederile art.25-26 din Codul familiei şi cu cele ale art.166-167,
174-175 din CPC RM,
Solicit:
În scopul asigur rii ac iunii, aplicarea sechestrului pe apartamentul nr.11 de pe

str.______ din or.______, şi pe garajul nr.18 al Cooperativei de construc ie a garajelor nr.11
din or.________, care sunt înregistrate pe numele lui C.G.
A numi o expertiz la Oficiul Cadastral Teritorial Ungheni şi a pune în fa a
specialiştilor urm toarele întreb ri:
1. Care este costul de pia şi modul (variantele posibile) de partajare a
apartamentului nr.11 de pe str._________ din or.________?
2. Care este valoarea şi costul de pia a garajului nr.18 al Cooperativei de
construc ie a garajelor nr.11 din or.___________?
3. A partaja apartamentul nr.11 de pe str.____________________ din
or.____________, şi garajul nr.18 al Cooperativei de construc ie a garajelor
nr.11 din or.______________, atribuindu-mi din averea comun ½ din
apartamentul nominalizat şi din costul garajului – proprietate comun în
dev lm şie.
În leg tur cu faptul c fiica mea minor I.G., n scut la 01.01.1997, este la
între inerea şi educa ia mea, iar reclamatul, dup desfacerea c s toriei, nu-i acord ajutor
material, solicit, în conformitate cu prevederile art.85 alin.4 din CPC RM, eliberarea par ial
de plata taxei de stat.
181
Anex :
- copia ac iunii;
- copia hot rârii judec toreşti de desfacere a c s toriei din 09.06.2007;
- copia extrasului din Registrul bunurilor imobile;
- copia pag.4-5 din paşaportul str in, seria A 2740162;
- bonul de plat a taxei de stat;
- copia procurii.
Data ________________________
Semn tura reclamantei _________________________
182
Judec toria _____________
Reclamant: N.P.,
domiciliat s. _______________, r. _________________
Reclamat: A.P.,
domiciliat s. _______________, r. ______________________
CERERE
PENTRU DESFACEREA C S TORIEI
Cu reclamatul A.P. am înregistrat actul de c s torie la data de 21.01.2000. În comun avem un

copil minor – C.P. –, n scut la data de 05.02.2001. Din cauza divergen ilor care apar în solu ionarea
problemelor de familie, noi adesea ne cert m, situa ie care se r sfrânge negativ asupra educa iei
fiului minor. Toate încerc rile mele de a p stra rela iile de familie nu s-au încununat de succes, de
mai mult timp nu mai convie uim împreun . Am ajuns la concluzia c nu mai este posibil s
p str m familia. De termen de împ care nu mai avem nevoie, deoarece toate încerc rile mele de a
p stra rela iile de c s torie nu au dat efectul scontat, cauz din care sunt nevoit s m adresez cu
prezenta cerere în instan a de judecat .
În conformitate cu prevederile art.37-38 din Codul familiei,
Solicit:
1. A desface c s toria dintre mine şi A.P., încheiat la data de 21.01.2000 şi înregistrat
de c tre Prim ria s. ________________ r. _______________ sub № 13.
2. Pe fiul minor – C.P. – rog sa-l l sa i în grija mea.
Anex :
- copia ac iunii;
- certificatul de c s torie;
- copia certificatului de naştere a copilului;
- bonul de plat a taxei de stat.
Data _____________________________
Semn tura reclamantului _________________
183
Judec toriei Economice mun.Chişin u
Reclamant: ,,TRC” SRL,

sediul or.______________, str._______________, of.___
Tel./fax: /_____________
_____________
Pârât: OOO ,,AAA”,

03110, Ucraina,
or._______, str. ________________.
CERERE
DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND
ÎNCASAREA DATORIEI
Conform prevederilor contractului nr.71-11 din 12.09.2008 încheiat între ,,TRC” SRL şi OOO
,,AAA”, s-a convenit transportarea de c tre reclamant din Republica Moldova or._____ în Ucraina
or.___________ a unei înc rc turi.
În baza contractului nominalizat şi a comenzii nr.71 din 12.11.2008 care este parte integrant
a contractului din 12.09.2008, c r uşul, adic ,,TRC” SRL, a transportat la locul de destina ie
înc rc tura comandat , fapt ce se confirm prin actul de îndeplinire a lucr rilor din 21.11.2008,
care este semnat de c tre p r ile contractante, iar beneficiarul urma s achite c r uşului suma de
1200 (una mie dou sute) dolari SUA. Suma dat , conform pct.11 din contractul-comand nr.71 din
12.11.2008, urma s fie achitat de c tre beneficiar în termen de 10 (zece) zile dup prezentarea
documentelor în original, dup cursul B ncii Na ionale a Moldovei la data devam rii înc rc turii.
Dup executarea de c tre c r uş a obliga iilor asumate, pârâtul refuz s achite suma pentru
transportul m rfii.
Prin scrisoarea din 22.12.2008, i-am solicitat pârâtului achitarea benevol a sumei datorate,
îns nu am primit niciun fel de r spuns la solicitarea noastr .
Conform pct.5.1 din contractul nr.71-11 din 12.09.2008, în cazul apari iei unui litigiu dintre
p r i, s-a convenit ca instan competent în solu ionarea acestui litigiu va fi Judec toria Economic
a Republicii Moldova. Din aceast cauz suntem nevoi i s ne adres m cu prezenta cerere în
instan a de judecat şi, pe lâng suma datorat , solicit m s fie încasat şi dobânda de întârziere din
suma datorat pentru perioada de întârziere, în baza art.619, 1017 din CC al RM.
Conform prevederilor art.619, 980, 984, 994-995, 1017 din CC al RM şi în conformitate cu
art.166-167 din CPC al RM,
SOLICIT M:
A încasa de la OOO ,,AAA” cu sediul Ucraina or.______, în folosul ,,TRC” SRL, suma
datoriei conform contractului-comand nr.71 din 12.11.2008 în sum de 1200 dolari SUA şi
dobânda de întârziere din suma datorat pentru perioada de întârziere.
Anex :
Copia cererii de chemare în judecat
Copia contractului şi a comenzii nr.71 din 12.11.2008
184
Copia actului de îndeplinire a lucr rilor
Calculul sumei dobânzii de întârziere
Data________________________________
Semn tura reclamantului______________________I
185
Judec toria Economic de Circumscrip ie______________
Adresa: ___________________________
Judec torului: ____________________
Reclamant:
Numele: _______________________________
Codul poştal şi rechizitele persoanei juridice: _____________________
Pârât:
Numele: _____________________________________
Codul poştal şi rechizitele persoanei juridice: _____________________
CERERE
CU PRIVIRE LA LUAREA M SURILOR DE
ASIGURARE A AC IUNII CIVILE
Eu, subsemnatul, administrator-reclamant (F.N.P.), prin prezenta ac iune civil , solicit:
1. Admiterea ac iunii civile de asigurare.
2. În scopul asigur rii ac iunii, solicit aplicarea sechestru pe contul bancar, bunurile
mobile şi imobile ale pârâtului în m rimea sumei restan ei debitoriale ce îi apar in cu drept de
proprietate pârâtului.

În procedura Judec toriei Economice de Circumscrip ie se afl pe rol ac iunea civil la
cererea reclamantului cu privire la încasarea datoriei debitoriale din contul pârâtului în
beneficiul reclamantului în sum de1047706,27 lei .
inând cont de faptul c debitorul pârât, pe parcursul unei perioade îndelungate de timp,
se eschiveaz şi nu-şi onoreaz obliga iunile asumate, a demonstrat un comportament de rea-
credin la executarea obliga iunilor contractuale, se confrunt cu diverse probleme de ordin
economic, solicit m admiterea cererii de asigurare. Asigurarea ac iunii este necesar ,
deoarece noi suntem convinşi de faptul c debitorul se va confrunta cu mari dificult i la
executarea Hot rârii judec toreşti.
În fapt, în baza contractelor nr. 106 din 11.11.2005, nr.106 din 13.08.2007, 25.12.2007,
27.02.2008, 03.03.2008 negociate şi consemnate de p r i, reclamantul şi-a onorat obliga iunile
asumate conform condi iilor şi angajamentelor prev zute de p r i cu referire la prestarea
serviciilor poligrafice.
Conform condi iilor acceptate de p r i, reclamantul şi-a onorat obliga iunile asumate.
Reclamantul a executat condi iile stipulate în contract în termenele stabilite de p r i.
Serviciile poligrafice oferite de c tre reclamant au fost executate din surse materiale şi
financiare proprii.
La fel, pârâtul şi-a asumat obliga iunea ca, în termenele stabilite de p r i, s achite plata
pentru aceste servicii.
Din motive necunoscute, pârâtul, pân în prezent, nu a achitat restan a debitorial fa de
reclamant în m rime de 1047706,27 lei.
La 29.05.2010, conform datelor contabile aceast restan constituie suma de
1047706,27 lei.
În drept, îmi întemeiez ac iunea pe dispozi iile art.174-176 CPC RM.
186
Anex : Copia cererii,
Copile documentelor ce confirm oferirea serviciilor, facturilor de expedi ie etc.
Semn tura___________________
Data_______________________
187
Judec toria ______________________
Avocatul __________________
în interesele dnei __________________
CERERE
PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI
ÎN PRICINA CIVIL
La 03.08.2010, asocia ia obşteasc _____________ a depus o cerere de chemare în
judecat împotriva prim riei or. ______________ şi C.L. privind constatarea faptului cu
valoare juridic şi recunoaşterea dreptului de proprietate.
În motivarea ac iunii, reprezentantul reclamantului a indicat faptul c a procurat de la
___________________ imobilul: depozitul lit.„02” cu suprafa a de 105, m.p.; garaj lit.„03”
cu suprafa a de 103,7 m.p.; garaj lit.„04” cu suprafa a de 166,3 m.p.; cl direa administrativ
lit.„05" cu suprafa a de 135,8 m.p.; construc ie accesorie lit.„07" cu suprafa a de 6,4 m.p.;
construc ie accesorie lit.„08” cu suprafa a de 18 m.p.; poart metalic şi gard din piatr ,
amplasate pe un teren cu suprafa a de 0.1717 ha situat pe str. ____________, or.
____________. Drept temei al cerin elor sale de recunoaştere a dreptului de proprietate,
reclamantul a invocat existen a unei conven ii de vânzare-cump rare, actul de predare-
primire a bunurilor din __________________, cât şi dispozi ia de plat nr. _ d i n ________,
conform c reia reclamantul a achitat costul acestor bunuri în sum total de ____________
ruble, evaluat la acel moment de OCT __________, filial la acel moment a OCT
____________.
Consider c procesul civil urmeaz a fi încetat, deoarece ambele cerin e invocate în
cererea de chemare în judecat au constituit obiectul de examinare în instan ele de judecat .
Astfel, prin decizia Cur ii de Apel Economic din __________________, a fost
respins ac iunea Asocia iei Obşteşti __________________c tre prim ria or.
__________________şi ÎS „Cadastru” privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra
imobilului indicat supra. Instan a de judecat a men ionat: ”...În temeiul art.238 CC RM (în
red. 1964 care reglementa raporturile juridice la acel moment), în baza contractului de
vânzare-cump rare, vânz torul se oblig s remit cump r torului proprietatea unui bun, iar
cump r torul se oblig s primeasc bunul şi s pl teasc pentru el o anumit sum de bani.
Dac cump r torul este o organiza ie de stat sau o alt organiza ie, men ionat în articolul
90/1, ea dobândeşte dreptul de administrare operativ a bunurilor.
Din esen a normei de drept con inut în art.238 CC RM (în red. 1964) şi luând în
considerare faptul c , în hot rârea Comitetului Executiv raional _________nr. __ din
_____________, nu se indic expres c bunurile aflate în proprietatea Sta iei
__________________, care era la acel moment o întreprindere de stat, se transmit
reclamantului apelant (societate obşteasc ) cu drept de proprietate, instan a de apel consider c
nu se poate trage concluzia c în asemenea mod s-a schimbat forma de proprietate asupra
acestor bunuri şi c ele, din proprietate de stat, au trecut în proprietate obşteasc . Şi, la fel,
nu se poate trage concluzia c aceste bunuri au trecut în proprietatea reclamantului.
188
Legisla ia în vigoare la acel moment, şi anume art.46 CC, a stabilit forma scris pentru
toate conven iile încheiate între „organiza iile de stat, cooperatiste şi alte organiza ii obşteşti
încheiate între ele.
Iar contractul de înstr inare a imobilului proprietate a persoanelor fizice şi juridice
trebuia s fie autentificat pe cale notarial şi înregistrat în decurs de trei luni la Biroul
Teritorial de Inventariere Tehnic (art.240/2 CC, 1964, introdus prin legea nr.1000 din
16.10.96).
Conven ia de vânzare-cump rare la care face trimitere reclamantul apelant nu a fost
î n c h e i a t în forma stabilit de lege la acel moment. Nici mai târziu, dup introducerea,
prin legea nr.1000 d i n 16.10.96 a art.240/2 CC, a modific rilor, reclamantul apelant nu a
luat m suri pentru a-i da conven iei forma stabilit . Nerespectarea în aceste cazuri a formei
scrise şi notariale atrage nulitatea conven iei.
Actul j u r i d i c sau clauza care contravine normelor imperative este nul dac legea nu
prevede altfel. Nulitatea absolut a actului juridic poate fi invocat de orice persoan care are
un interes n scut şi actual. Instan a de judecat o invoc din oficiu.
În temeiul celor relatate, instan a de judecat consider c conven ia de vânzare-
cump rare a bunurilor Sta iei __________________, la care face trimitere reclamantul şi în
temeiul c ruia apelantul se consider proprietar este nul şi din aceste motive se respinge
argumentul apelantului reclamant precum c el este proprietarul bunurilor în litigiu în
temeiul conven iei de vânzare-cump rare.
Faptul c reclamantul apelant nu de ine imobile cu drept de proprietate amplasate pe
terenul cu suprafa a de 0,1717 ha din str. __________________or. __________________
se confirm şi prin hot rârea Judec toriei Economice de Circumscrip ie din
__________________ (dosarul __________________), (a doua decizie), prin care a fost
respins cererea Prim riei de încasare a pl ii de folosin a terenului aferent propriet ii
private.
Faptele s t a b i l i t e printr-o hot râre judec toreasc irevocabil într-o pricin civil
solu ionat anterior în instan a de drept comun sau în instan a specializat sunt obligatorii
pentru instan a care judec pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate
la judecarea unei alte pricini civile la care particip aceleaşi persoane. Prin urmare, instan a
economic s-a expus anterior şi a constatat c Asocia ia obşteasc __________________nu
are bunuri imobile pe terenul cu suprafa a de 0,1717 ha din str. __________________or.
__________________. Reclamantul apelant în pricina dat nu a contestat hot rârea
Judec toriei Economice de Circumscrip ie din __________________ (dosarul
__________________) neexprimându-şi dezacordul cu con inutul ei.
...Nu poate fi considerat reclamantul apelant proprietar al bunurilor în litigiu, nici în
temeiul art.332 CC (anul 2002) prin uzucapiune, deoarece circumstan ele de fapt invocate de
reclamant nu întrunesc condi iile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Din motivele de fapt şi de drept invocate şi stabilite de prima instan , instan a de apel
consider necesar respingerea apelului ca fiind nefondat şi men inerea în vigoare a hot rârii
Judec toriei Economice de Circumscrip ie din __________________.”
Aceast decizie a Cur ii de Apel Economic este definitiv şi irevocabil . Curtea
Suprem de Justi ie a declarat recursul declarat de AO __________________ inadmisibil
(se anexeaz ).
189
Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Cur ii de Apel Chişin u
din __________________, decizie neanulat , definitiv (a treia la num r – n.n.) s-a constatat,
… «c , prin Actul de inventariere a cl dirilor şi Lista bunurilor imobile proprietate a prim riei
or. __________________, aprobat prin Decizia __________________din
__________________a Consiliului or şenesc __________________, str.
__________________, cl direa „fostului comisariat militar” a fost inclus sub nr.58 ; iar prin
Decizia nr.3/11 din 08.06.2004 a Consiliului raional __________________ „cu privire la
executarea Hot rârii Guvernului Republicii Moldova nr.162 din 19.02.2004 „Despre unele
m suri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unit ilor administrativ-teritoriale
şi ale Statului” au fost aprobate actele de inventariere şi listele de bunuri imobile ale unit ilor
administrativ-teritoriale şi ale statului conform anexelor cu nr.1 şi 2.
Conform Hot rârii Guvernului Republicii Moldova nr.162 din 19.02.2004 „Despre
unele m suri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unit ilor administrativ-
teritoriale şi ale Statului”, decizia nr. __________________din __________________a
Consiliului or şenesc __________________ şi Decizia nr.__din __________________a
Consiliului raional __________________ cl direa din str. __________________a fost
înregistrat la OCT filiala __________________ cu drept de proprietate public .
Conform hot rârii Judec toriei Economice de Circumscrip ie din 19 aprilie 2006, a
fost respins ac iunea Prim riei or. __________________ c tre Societatea
__________________privind încasarea for at a pl ii restante pentru folosirea terenului
aferent situat în or. __________________din motivul c Societatea __________________ nu
de ine dreptul de proprietate asupra imobilului şi în Registrul de Stat al Camerei Înregistr rii
de Stat adresa Societatea __________________ figureaz în mun. Chişin u.
Din informa ia Agen iei Rela ii Funciare şi Cadastru a RM, oficiul Cadastral Teritorial
Orhei, Filiala __________________nr.__ din __________, rezult c dup Societatea
Obşteasc __________________nu este înregistrat niciun bun imobil.
Prin decizia Consiliului or şenesc __________________imobilul din str.
__________________a fost expus la licita ie şi în baza contractului nr.__ de vânzare-
cump rare a bunului imobil prin negocieri directe din __________________a fost înstr inat
lui L.C.
Conform dosarului de inventariere tehnic se atest faptul c imobilul din str.
__________________ a apar inut anterior întreprinderii __________________din
___________.
Conform art. 118 alin.(1) CPC RM, fiecare parte trebuie s dovedeasc circumstan ele pe
care le invoc drept temei al preten iilor şi obiec iilor sale dac legea nu dispune altfel.
Contrar normei men ionate, în materialele cauzei nu se con in probe incontestabile pentru
sus inerea preten iilor reclamantei __________________şi __________________în de inerea
dreptului de proprietate asupra imobilului din str. __________________.”
Astfel, din considerentele men ionate şi având în vedere faptul c circumstan ele pricinii,
au fost stabilite de c tre prima instan , îns normele de drept material au fost aplicate eronat
şi nu este necesar verificarea suplimentar a anumitor dovezi, Colegiul Civil ajunge la
concluzia: a admite recursul, a casa hot rârea primei instan e şi a emite o nou hot râre, prin
care recursul Societ ii __________________împotriva Consiliului or şenesc
__________________şi a Consiliului raional __________________cu privire la anularea
par ial a deciziilor Consiliului or şenesc __________________ nr. __ din
__________________şi Consiliului raional __________________nr.__ din
__________________urmeaz a fi respins.”
Hot rârile enun ate confirm faptul c litigiul între reclamant şi prim rie ce ine de aşa-
numitul contract de cump rare-vânzare a imobilului: depozitul lit.„02" cu suprafa a de 105,
m.p.; garaj lit.„03" cu suprafa a de 103,7 m.p.; garaj lit.„04" cu suprafa a de 166,3 m.p.;
190
cl direa administrativ lit.„05" cu suprafa a de 135,8 m.p.; construc ie accesorie lit.„07" cu
suprafa a de 6,4 m.p.; construc ie accesorie lit.„08" cu suprafa a de 18 m.p.; poart metalic şi
gard din piatr , amplasate pe un teren cu suprafa a de 0.1717 ha situat pe str.
__________________, or. __________________ a fost deja solu ionat. Mai mult ca atât, au
fost apreciate de c tre instan ele de judecat şi probele invocate de reprezentantul
reclamantului. Instan ele de judecat s-au expus şi asupra hot rârii Consiliului or şenesc
_________ cu privire la scoaterea la licita ie a imobilului în litigiu, legalitatea procur rii de
c tre C.L. a bunului scos la licita ie. La cererea de chemare în judecat , reclamantul a anexat
decizia Colegiului civil al Cur ii de Apel Chişin u din __________________prin care a fost
respins recursul procurorului raionului ______________ cu privire la recunoaşterea nulit ii
proceselor-verbale ale licita iilor, inclusiv a procesul-verbal nr._ al licita iei din
__________________, prin care C.L. a procurat cl direa fostului comisariat militar amplasat
pe strada __________________.
Sunt de men ionat şi sentin ele de achitare în privin a fostului primar al or. _________, dl
C.M.I, c ruia, printre episoadele de învinuire a figurat şi scoaterea la licita ie şi vânzarea
cl dirii fostului comisariat militar amplasat pe str. __________________, procurat de C.L. În
dosarul penal men ionat Societatea __________________a fost recunoscut drept parte
v t mat . Prin urmare, şi prin sentin ele de achitare în privin a lui M.C. au fost recunoscute ca
fiind legale hot rârile Consiliului or şenesc __________________ prin care a fost scoas la
licita ie cl direa fostului comisariat militar, amplasat pe __________________or.
__________________; obiect al cererii de chemare în judecat în acest proces civil.
În conformitate cu art.265 lit.b), art.266, art.269-270 CPC,
solicit:
A înceta procesul în pricina civil la cererea de chemare în judecat a Asocia iei

__________________împotriva Prim riei or. __________________ şi C.L. cu privire la
constatarea faptului încheierii tranzac iei de vânzare-cump rare şi recunoaşterii dreptului de
proprietate asupra imobilului: depozitul lit.„02" cu suprafa a de 105 m.p.; garaj lit.„03" cu
suprafa a de 103,7 m.p.; garaj lit.„04" cu suprafa a de 166,3 m.p.; cl direa administrativ
lit.„05" cu suprafa a de 135,8 m.p.; construc ie accesorie lit.„07" cu suprafa a de 6,4 m.p.;
construc ie accesorie lit.„08" cu suprafa a de 18 m.p.; poart metalic şi gard din piatr ,
amplasate pe un teren cu suprafa a de 0,1717 ha situat pe str. __________________, or.
__________________.
Anex : - cererea privind recunoaşterea calit ii de victim şi parte civil ;
-Decizia Cur ii de Apel Economice din __________________;
-Scrisoarea Cur ii Supreme de Justi ie din __________________.
Data __________________
Semn tura avocatului __________________
191
Judec toria Buiucani din municipiul Chişin u
Peti ionar:
.N.I./ Ts.N.
mun.______ str. _______, ___, ap.__
CERERE
PRIVIND APARTENEN A DOCUMENTELOR
CONSTATATOARE DE DREPTURI
În fapt, eu, .N.I./ Ts.N., n scut la 22.10.1949 în municipiul ___, Republica
Moldova, sunt în imposibilitate juridic s -mi exercit drepturile şi obliga iile pe
teritoriul republicii din urm toarele cauze:
În 1990, am emigrat în Statele Unite ale Americii, unde, în procedur legal , am
ob inut cet enia acestui stat. Evident, în SUA, mi-au fost perfectate toate actele
constatatoare de drepturi, inclusiv buletinul de identitate, acte în care numele meu a fost
transliterat Ts., aşa precum era scris în paşaportul meu pentru str in tate (copia se
anexeaz ), iar prenumele N. a fost transliterat Nic.
În anul 2010, fiind în vizit în Republica Moldova, m-am c s torit cu doamna
C.V.A. C s toria (certificatul de c s torie se anexeaz ) a fost înregistrat în baza
permisului de şedere, eliberat de Ministerul Tehnologiilor Informa ionale, Direc ia
Documentare a popula iei, Numele meu în permis este fixat Ts.N. (copia permisului se
anexeaz ).
Între timp, so ia mea a depus cerere de ob inere a cet eniei române. Cet enia
român i-a fost acordat prin redobândire.
La faza de perfectare a actelor româneşti de stare civil , aşa dup cum prevede
procedura, so ia mea urmeaz s prezinte Ambasadei României din Chişin u un set de
documente, printre care şi certificatul meu de naştere.
În certificatul meu de naştere este înscris numele . şi prenumele N., iar în toate
celelalte acte ale mele – Ts.N., eu, so ul doamnei C., fiind una şi aceeaşi persoan cu 2
nume, fapt nerecunoscut de Consulatul Român din Chişin u.
Funsc ionarii Serviciului municipal de Stare Civil din Chişin u ne-au explicat
faptul c problema dat nu este de competen a acestei institu ii (r spunsul la demersul
nostru se anexeaz ).
În drept, în baza art.281, lit.i) din Codul de procedur civil – Pricinile de
constatare a faptelor care au valoare juridic – din Capitolul XXIV: CONSTATAREA
FAPTELOR CARE AU VALOARE JURIDIC ,
SOLICIT
constatarea faptului c .N.I. şi Ts.N. este una şi aceeaşi persoan , cu acelaşi

num r personal de identificare şi c modificarea numelui meu este efectul transliter rii
acestuia din limba român în limba englez , fapt dovedit prin certificatul eliberat de
192
Institutul de Filologie al Academiei de Ştiin e a Moldovei, Comisia pentru reglementare
a onomasticii şi terminologiei na ionale (se anexeaz ).
Anexe:
• Copia legalizat a certificatului de naştere în limba român NA-VI nr. ____din

__.
• Copia legalizat şi tradus în limba englez a certificatului de naştere NA-VI nr.
___ din __.
• Copia buletinului de str in tate OM-XIX nr.___, eliberat de autorit ile Uniunii
Sovietice la ____.
• Copia certificatului de c s torie nr. 62 CS-V nr.____ din ___.
• Copia permisului de şedere pe teritoriul Republicii Moldova pentru cet enii
str ini CR___ eliberat la ____.
• Copia certificatului de identificare a numelui/ prenumelui, eliberat de Institutul
de Filologie al Academiei de Ştiin e a Moldovei, Comisia pentru reglementare a
onomasticii şi terminologiei na ionale din 28.12.2010.
• R spunsul Serviciului municipal de Stare Civil Chişin u la demersul meu.
Data ______________________
Semn tura _________________
193
APELURI
Curtea de Apel _______
Apelan i : C.E., C.V.

raionul _____, satul _____
Intimat: L.I.,
raionul _____, satul _____
CERERE DE APEL
ASUPRA HOT RÂRII DIN 27.02.2008 A
JUDEC TORIEI ________ (JUDEC TOR D.M.)
Subsemna ii, C.E. şi C.V., solicit m admiterea prezentului apel şi modificarea

hot rârii primei instan e în partea încas rii repara iei pentru prejudiciul moral, cu încasarea de
la intimat în beneficiul nostru a sumei de 100000 lei – repararea prejudiciului moral cauzat
nou prin v t marea integrit ii corporale şi decesul lui C.W.
Motivele apelului sunt urm toarele:
În fapt, la 27.11.2006, pârâtul L.I., conducând motocicleta „Voshod” cu num rul de

înmatriculare MDM 1970, l-a accidentat pe C.W., so ul apelantei şi, respectiv, tat l
apelantului. Victima a fost transportat la Spitalul Raional ______, de unde, la 28.11.2007, a
fost transportat la IMSP „Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie” din Chişin u. La
13.12.2006, C.W. a decedat. La 16.01.2007, Judec toria raionului _____ (judec tor D.M.) a
emis o sentin prin care l-a recunoscut vinovat pe L.I. în s vârşirea infrac iunii prev zute de
art.264 alin.(3) lit.b) CP. Ac iunea civil a fost l sat f r examinare, pentru a fi examinat în
procedura civil .
La 27.02.2008, Judec toria _____ a examinat ac iunea civil înaintat de noi c tre
L.I., pentru repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin v t marea integrit ii
corporale şi decesul lui C.W.
Instan a a admis integral preten iile de recuperare a pagubei materiale, dar a admis
doar par ial preten iile de reparare a prejudiciului moral cauzat prin v t marea integrit ii
corporale şi decesul lui C.W. Din 100000 lei solicita i de noi pentru repararea prejudiciului
moral, instan a a încasat doar 1000 lei.
Nu suntem de acord cu încasarea doar a sumei de 1000 lei destina i pentru repararea
prejudiciului moral, deoarece, în urma accidentului în care i-au fost cauzate leziuni corporale
grave so ului mamei şi, respectiv, tat lui meu, în urma spitaliz rii şi apoi a decesului acestuia
ne-au fost cauzate suferin e morale enorme. Suferin ele noastre morale au fost enorme atunci
când am aflat de accident, au fost enorme atunci când C.W. era în spital în com şi medicii
f ceau tot posibilul pentru a-l salva, dar, din p cate, leziunile corporale au fost prea grave.
Durerea noastr nu avea margini când am aflat de moartea între in torului nostru. În fiecare
194
noapte, iar şi iar, vis m tot calvarul prin care am fost nevoi i s trecem în urma crimei comise
de L.I. Suferin ele morale ne urm resc pân în prezent şi vor fi cu noi înc mult timp,
deoarece ne-a fost r pit cel mai drag şi iubit om.
Coapelanta, C.E., a fost nevoit s plece la munc în Italia, l sându-l pe fiul ei, V., în
grija bunicii. Feciorul creşte f r tat şi la o distan de mii de kilometri de mam . Desp r irea
mamei de fiu, cauzat de decesul tat lui, numai a agravat suferin ele noastre morale.
În drept, ne întemeiem apelul pe dispozi iile art.1422 din Codul civil, art.357, 358,
385 din Codul de procedur civil .
Data______________
Semn turi ______________
C.E. __________________
(Reprezentat prin procur de C.V.)
C.V. _________________
195
Curtea de Apel Chişin u
Apelant: F.N.,
domiciliat ______________,
str._______________, ap.____.
Intimat: E.T.,
domiciliat _____________________,
str._____________, 14, ap.______.
CERERE DE APEL
ÎMPOTRIVA HOT RÂRII JUDEC TORIEI
_______ MUN.CHIŞIN U NR.2-14/10 DIN
10.04.2010
Prin hot rârea Judec toriei _______mun.Chişin u nr.2-14/10 din 10.04.2010, a fost
admis ac iunea lui E.T. c tre mine şi E.T. privind încasarea, din contul meu, a prejudiciului
cauzat în m rime de 8559,29 lei?.
Cu hot rârea nominalizat nu sunt de acord din urm toarele considerente:
În baza contractului de vânzare-cump rare din 09.04.2009, înregistrat ulterior la OCT
Chişin u la data de 25.06.2009, eu am devenit proprietara apartamentului nr.____ situat pe
str.________, mun.______, imobil pe care l-am procurat de la I.I.
În cadrul şedin ei judiciare, am solicitat s fie atras în calitate de copârât fostul
proprietar I.I., îns instan a de fond, din motive necunoscute, l-a atras în calitate de copârât. pe
E.T. care a fost proprietarul anterior al imobilului aflat în litigiu, şi care, la moment, nu are
nicio atribu ie cu litigiul în cauz .
La examinarea cauzei în fond, instan a de judecat re ine faptul c E.T., proprietara
apartamentului nr.____ aflat pe str.______, 14, din mun._____, prin actul nr.22 din
04.09.2008, confirmat de c tre preşedintele APLP nr.11/22 – materialele se con in în dosarul
cauzei – confirm faptul c peretele din odaia care apar ine reclamantei este umed, sunt
deteriorate tapetele, tencuiala şi duşumeaua. Iar prin raportul de expertiz nr.1423 din
29.04.2009, s-a stabilit c scurgerea apelor reziduale din sistemul de canalizare pe peretele
interior comun care separ apartamentul reclamantei E.T. de apartamentul nr.116, este
provocat de fisurarea evii de canalizare pe segmentul ce uneşte blocul sanitar cu buc t ria
apartamentului nr.116, segment care este dosit în peretele interior comun.
Astfel, instan a de fond a constatat greşit c paguba urmeaz a fi încasat de la mine,
deoarece proprietar al apartamentului nr.116 am devenit, la 25.06.2009, iar actul de constatare
nr.92 confirmat de c tre preşedintele APLP nr.11/22 este din 04.09.2008. Prin urmare, la acel
moment, eu, nefiind proprietara apartamentului, nu port r spundere pentru prejudiciul cauzat
dat fiind faptul c , proprietar al apartamentului dat era alt persoan , iar raportul de expertiz
nr.1423 a fost efectuat doar la 29.04.2009, adic peste opt luni.
Cu atât mai mult, instan a de judecat l-a atras în calitate de copârât pe E.T., îns ,
prejudiciul a fost încasat de la mine, ignorând faptul c eu nu eram proprietar la momentul
constat rii producerii inunda iei în apartament şi nu a fost stabilit vina mea în conformitate
cu prevederile art.1398-1399 din CC RM.
Pornind de la aceste circumstan e, consider c instan a de fond nu a constatat toate
circumstan ele importante pentru solu ionarea pricinii, iar concluziile instan ei expuse în
196
hot râre sunt în contradic ie cu circumstan ele pricinii, fapt ce serveşte ca temei de casare a
hot rârii în conformitate cu prevederile art.386 alin.1 lit.a) şi c) CPC RM.
În conformitate cu art.357-365, 386 alin.1 lit.a) şi c) din CPC RM,
Solicit:
Admiterea prezentului apel.

Casarea hot rârii Judec toriei _______mun.Chişin u din 10.04.2010, cu remiterea
cauzei la rejudecare într-un alt complet de judecat .
Anex :
- copia cererii de apel;
- copia hot rârii nr.2-14/10 din 10.04.2010;
- bonul de plat a taxei de stat.
Data _______________________________
Semn tura apelantului ________________
197
ALTE CERERI
JUDEC TORIA ________
De la: C.V.
Reclamant în cauza civil „C.E. şi C.V.
c tre L.I., despre repararea prejudiciului”
CERERE
PENTRU ANEXAREA ÎNSCRISURILOR LA
MATERIALELE CAUZEI
Judec toria ______ are pe rol cererea de chemare în judecat , înaintat de mine şi C.E.
c tre L.I., despre recuperarea prejudiciului.
Prin prezenta, solicit anexarea la materialele cauzei a urm toarelor înscrisuri (copii
legalizate):
• Bonul de plat nr.3017, eliberat de S.C. „Şx” S.R.L. la 15.12.2006, prin care este
confirmat achitarea de c tre C.V. a sumei de 875,00 lei pentru pâine (colaci),
procurat pentru masa de pomenire.
• Ordinele de încasare nr. 4 din 03.10.2007 şi nr.02 din 09.11.2007 eliberate de

„Mobiasbanc ” S.A. prin care este confirmat achitarea de c tre C.E. a sumelor de
1500,00 şi 3500,00 lei (total 5000,00 lei) pentru asisten a juridic conform
contractului nr.05 din 26.09.2007.
Întemeiez prezenta cerere pe prevederile art.56 alin.(1) din Codul de procedur civil .
Data______________
Semn tura______________
198
Judec toria sectorului _______,
mun. Chişin u, str.
De la avocatul A. Barb neagr

în interesele lui B.V.,
mun. Chişin u. str. _____________
CERERE
PRIVIND EFECTUAREA EXPERTIZEI
PSIHIATRICE
În fapt, B.V., la data de 25 martie 2001, a înregistrat c s toria cu cet. B.Vl. C s toria a
fost înregistrat la OSC ___________, prin certificatul de c s torie _____________. So ii nu
au avut copii în aceast c s torie.
La 05.04.2010, dna B.Vl. a decedat, fapt atestat prin certificatul de deces nr.
__________din __________.
Dup decesul so iei, lui B.V. i s-a adus la cunoştin faptul de existen a testamentului
ei. Acest fapt este confirmat prin extrasul privind testamentele eliberate de Centrul de
eviden a gajului, actelor notariale şi a debitorilor. În extras este indicat faptul c testamentul
a fost înregistrat la data de ____________, cu num rul __________.
inem s men ion m faptul c starea de s n tate a dnei B. era deosebit de grav , ea
suferind de cancer în faz terminal şi fiind invalid de gradul I. Pacientei i s-a efectuat la
_______ mastectomie radical cu tratament complex la fel şi histologic confirmat (N
___________) stadiul avansat al maladiei glandei mamare T4N2MX st. III B. Acest fapt se
confirm prin actul de examinare primar din __________, în care se indic : „În 2008 s-a
depistat tumoare cefalo-pancreatic . În Spitalul Direc iei nr. 4 s-a efectuat laparotomie.
Intraoperator tumoarea în duoden cu concreşterea pancreasului s-a efectuat rezec ie
pancarto-duodenal . Din _____________ s-a observat creşterea abdomenului în volum.
Vizualizarea organelor abdominale şi ale bazinului mic nu este posibil din cauza
forma iunii gigantice tip mixta. Hydronreteoneroza gr.II. Starea general - grav ”. De
asemenea, în cererea de chemare în judecat pentru desfacerea c s toriei, dna B. indic faptul
c „În prezent sunt bolnav de cancer în ultima faz . M simt foarte r u şi nu am surse
financiare pentru leacuri şi trai”. Specificul bolii de care suferea dna B. – cancer în faza
terminal – este c bolnavii au, de obicei, depresie sever şi alterare a conştiin ei ca urmare a
medica iei administrate.
În contextul litigiului privind contestarea legalit ii testamentului este necesar a stabili
dac dna B.Vl., bolnav de cancer (la ficat) în faza terminal , la momentul întocmirii
testamentului dispunea sau nu de discern mânt. În cazul de fa a, este vorba de o persoan care
a încheiat anumite acte juridice (cu câteva luni înainte de propriul deces) în timpul ce i se
administra tratament cu citostatice.
Este necesar a stabili, dac pot aceste medicamente prin efectul pe care îl au, s altereze
discern mântul unei persoane în asemenea mod încât s nu fie pe deplin conştient de faptele
sale.
În cazul dovedirii lipsei discern mântului p r ii la data întocmirii testamentului din
cauz de boal , nu se poate accepta existenta consim mântului valabil ca expresie a libert ii
de voin .
Din aceste motive, consider m c , la momentul întocmirii testamentului, a fost viciat
discern mântul dnei B.Vl., ea neconştientizându-şi ac iunile. Consider m c starea depresiv
199
şi anxietatea de care suferea i-au alterat conştiin a, respectiv, testamentul a fost încheiat într-
un moment în care ea nu putea s -şi conştientizeze ac iunile sale ori s le dirijeze. De
asemenea, pune în gard faptul c dl B.V., în calitatea sa de so , nu a ştiut despre inten ia
so iei de a perfecta acest act şi, ulterior, nu a ştiut de existen a testamentului.
Pornind de la faptul c :
1. Pacientei Vl.B. i s-a efectuat la ___________ mastectomie radical cu tratament
complex la fel şi histologic confirmat (N ___________) stadiul avansat al maladiei glandei
mamare T4N2MX st. III B ;
2. În august 2008 se depisteaz maladie tumoral a tractului digestiv şi anume
leiomiosarcom cu focare de malignizare, confirmat histologic (N__________________);
3. Starea grav a pacientei se confirm prin faptul c , la ____________ când s-a încercat
a efectua examinarea prin ultrasonografie a organelor abdominale, aceasta fiind imposibil
,,din cauza forma iunii gigantice” .
4. Din fişa de examinare sta ionar se constat cu certitudine faptul c din momentul
intern rii pacienta se afla într-o stare grav , i s-au administrat preparate tranchilizante (Sol.
Diasepam) şi, mai mult ca atât, se confirm clinic faptul de intoxica ie endogenic .
Cele expuse, precum şi confirmate clinic, la fel şi sursele bibliografice de specialitate
(Nacu Al., Nacu An. Manual de psihiatrie judiciar . Chişin u, 1997. pag.181) presupun c
pacienta Vl.B. suferea de o tulburare psihic pe fundal somatogen agravat de intoxica ie
canceroas grav .
În contextul argumentelor invocate, în temeiul art. 148, 153, 261, 263, 269 – 270 CPC,
SOLICIT M:
A dispune expertiza medico-legal psihiatric în baza documentelor anexate la dosar, dup

decesul persoanei, înaintând urm toarele întreb ri:
1. Din fişa de observa ie se confirm administrarea sistematic a preparatelor
tranchilizante, cum ac ioneaz acestea asupra st rii psihice a pacientului, a sferei
emo ional volitive?
2. Pacienta din momentul intern rii (_________) se afla în sare de proces tumoral
avansat, ascit , intoxica ie endogen . Toate aceste st ri au impact şi asupra st rii
psihice a pacientului? Dac da – în ce m sura?
3. Putea oare pacienta Vl.B. care se afla în stare grav de intoxica ie endogen
administrându-i-se preparate tranchilizante, care conduc la sl birea sferei emo ional-
volitive, s fie responsabil de ac iunile sale la momentul întocmirii testamentului la
data de ______________?
4. Luând în considerare starea grav a pacientei pe fond de intoxica ie endogen , care era
discern mântul critic al pacientei Vl. B.?
A încredin a efectuarea expertizei psihiatrice Spitalului Clinic de Psihiatrie al Ministerului

S n t ii.
Data ______________
Avocatul______________
200
Judec toria sectorului _____
Judec torului A.A.
de la reprezentantul lui L.C.

în baz de procur ,
V.S.
CERERE DE STR MUTARE

În procedura Judec toriei _____mun.Chişin u se afl cauza civil dup ac iunea lui
C.A. c tre C.L. privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr.25
situat pe str._____________, 11, mun.Chişin u.
Dat fiind faptul c , în conformitate cu prevederile art.40 din CPC RM, ac iunile cu
privire la dreptul asupra terenurilor, subsolurilor, fâşiilor forestiere, planta iilor perene,
resurselor acvatice izolate, asupra unor case, înc peri, construc ii, altor obiective fixate de
p mânt se intenteaz în instan a de la locul afl rii acestor bunuri, iar apartamentul nr.25 situat
pe str.______________11, mun.Chişin u, se afl în sectorul Botanica mun.Chişin u,
SOLICIT:
în conformitate cu art.43 din CPC RM, rog s dispune i str mutarea pricinii spre
judecare cu respectarea normelor de competen excep ional în Judec toria Botanica
mun.Chişin u.
Data ___________________________
Semn tura reprezentantului conform procurii _____________________
201
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
202
HOT RÂREA
REPUBLICII MOLDOVA
Cu privire la practica aplic rii de c tre instan ele de

contencios administrativ a unor prevederi ale
Legii contenciosului administrativ
nr.10 din 30.10.2009
În scopul aplic rii corecte şi uniforme a unor prevederi ale Legii contenciosului
administrativ, Plenul Cur ii Supreme de Justi ie, în conformitate cu art.17 din Codul de
procedur civil , art.2 lit.e) şi art.16 lit.c) din Legea cu privire la Curtea Suprem de Justi ie.
EXPLIC :
1. Conform art.1 alin.(2) din Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10
februarie 2000 (în continuare Lege), orice persoan care se consider v t mat într-un drept al
s u, recunoscut de lege, de c tre o autoritate public , printr-un act administrativ sau prin
nesolu ionarea în termenul legal a unei cereri este în drept s se adreseze instan ei de
contencios administrativ pentru a ob ine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi
repararea pagubei ce i-a fost pricinuit .
inând cont de prevederile legale men ionate şi de prevedere art.2 şi art.3 din Lege,
obiect al ac iunii în contenciosul administrativ îl constituie:
- actul administrativ cu caracter normativ sau individual;
- contractul administrativ;
- nesolu ionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege
- refuzul autorit ii publice de a primi cererea persoanei sau faptul de a nu r spunde
peti ionarului în termen de 30 de zile de la data înregistr rii cererii, dac legea nu prevede
altfel.
Repararea prejudiciului cauzat prin actul administrativ nu poate constitui separat obiect
al ac iunii în contenciosul administrativ.
2. No iunea "act administrativ" este reglementat atât în art.2 din Lege, cât şi în
Rezolu ia (77) 31 "Cu privire la protec ia individului fa de actele autorit ilor
administrative", adoptat de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 septembrie
1997.
inând seama de prevederile men ionate, actul administrativ poate fi definit ca fiind un
act unilateral, cu caracter normativ sau individual, adoptat sau emis de c tre o autoritate
public sau de o persoan privat împuternicit prin lege sau printr-un act administrativ, în
mod unilateral, în baza şi în vederea exercit rii legii, pentru naşterea, modificarea sau
stingerea unor raporturi juridice de drept administrativ.
3. Prin art.2 din Lege, contractul administrativ este asimilat actului administrativ, fiind
definit de lege ca un contract încheiat de o autoritate public , în virtutea prerogativelor de
putere public , având ca obiect administrarea şi gestionarea bunurilor proprietate public ,
executarea lucr rilor de interes public, prestarea de servicii publice, activitatea func ionarilor
publici care rezult din rela iile de munc reglementate de statutul juridic al acestora.
203
Contractele administrative au urm toarele caractere juridice:
- inegalitatea de pozi ii ale p r ilor.
Astfel, administra ia public , în calitate de purt toare a prerogativelor de putere public ,
are dreptul de a modifica şi rezilia contractul unilateral, poate supraveghea condi iile
execut rii contractului şi aplica sanc iuni pecuniare pentru neexecutarea contractului;
- p r ile au obliga ia de a accepta anumite clauze stabilite prin lege sau, în baza legii,
prin hot râre de Guvern, sau, dup caz, prin hot râre a administra iei publice locale, având
dreptul de a negocia unele clauze;
- contractul administrativ are ca obiect prestarea unui serviciu public sau gestionarea
bunurilor din domeniul public;
- contractul administrativ se încheie în form scris ;
- respectarea procedurilor pentru încheierea contractului administrativ etc.
Din categoria contractelor administrative fac parte contractele de concesiune,
reglementate prin Legea cu privire la concesiuni, contractele de achizi ii publice, reglementate
prin Legea privind achizi iile publice, contractele de prestare a serviciilor publice de
gospod rire comunal , cum ar fi: de alimentare cu ap potabil şi menajer , de furnizare a
energiei termice şi electrice, de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale, de salubrizare,
de administrare a fondului locativ public, de administrare a domeniului public, reglementate
prin Legea serviciilor publice de gospod rie comunal , alte contracte de prest ri servicii de
interes public sau de executare a lucr rilor de interes public na ional sau local.
Contractele de vânzare-cump rare a bunurilor din domeniul public al statului sau al
unit ilor administrativ-teritoriale constituie contracte administrative, dac , pân la încheierea
contractului de vânzare-cump rare, nu a fost schimbat regimul juridic al bunului respectiv, cu
trecerea lui din domeniul public în domeniul privat, în condi iile Legii privind administrarea
şi deetatizarea propriet ii publice şi ale legisla iei privind proprietatea public .
Procesele verbale privind consumul fraudulos al energiei electrice şi termice, al gazelor
naturale, apei potabile şi menajere pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ.
Prin art.2 al Legii, contractelor administrative sunt asimilate şi contractele încheiate
între autorit ile publice şi func ionarii publici. Prin urmare, func ionarii publici, func ionarii
publici cu statut special din serviciile diplomatice, din serviciul vamal, din organele ap r rii
securit ii na ionale şi ordinii publice şi alte categorii stabilite prin lege pot înainta, în instan a
de contencios administrativ, ac iuni cu privire la numirea, transferarea, detaşarea, suspendarea
sau eliberarea din func ie, inclusiv aplicarea sanc iunilor disciplinare.
4. Conform art.3 alin.(2) din Lege, obiect al ac iunii în contenciosul administrativ îl
constituie şi nesolu ionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut
de lege.
Astfel, se consider nesolu ionare în termen legal a unei cereri refuzul nejustificat al
unei autorit i publice de a primi o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege sau faptul
de a nu r spunde persoanei în termen de 30 de zile de la data înregistr rii cererii de c tre
autoritatea public , dac prin lege nu este prev zut alt termen de solu ionare a cererii.
Refuzul de a elibera un certificat, o adeverin sau un oricare alt înscris, precum şi
refuzul de a furniza o informa ie sau de a asigura accesul liber la registrele publice aflate la
dispozi ia furnizorului de informa ie etc., de asemenea, sunt asimilate actului administrativ.
5. Conform art.1 şi art.18 din Lege, obiect al ac iunii în contenciosul administrativ îl
poate constitui şi repararea prejudiciului cauzat persoanei v t mate printr-un act ilegal sau
prin nesolu ionarea unei cereri în termenul legal, dac ac iunea în desp gubiri se va înainta
concomitent cu cererea ini ial sau prin înaintarea unei cereri suplimentare, dac aceasta a fost
înaintat ulterior.
În cazul în care ac iunea în desp gubiri este înaintat dup ce, printr-o hot râre
judec toreasc , actul administrativ a fost anulat sau modificat sau autoritatea a fost obligat s
204
solu ioneze cererea sau s emit actul administrativ, ea se înainteaz în instan a de drept
comun.
De asemenea, se va înainta în instan a de drept comun ac iunea cu privire la repararea
prejudiciului cauzat prin emiterea actului administrativ care, ulterior, a fost anulat de c tre
autoritatea emitent sau ierarhic superioar .
Ac iunea în repararea prejudiciului material şi moral se prescrie în termen de 3 ani
(art.267 şi art.1424 din Codul civil).
6. Ac iunea în reparare a prejudiciului moral şi material poate fi înaintat şi împotriva
func ionarului public al autorit ii publice pârâte care a elaborat actul administrativ contestat
sau care a refuzat s solu ioneze cererea în care se solicit desp gubiri.
Func ionarul public introdus în proces are calitatea procesual de sine st t toare de pârât
în litigiu, având toate drepturile şi obliga iile procesuale ale p r ii în proces.
În cazul în care se admite ac iunea, func ionarul public poate fi obligat s pl teasc
desp gubiri solidar cu autoritatea respectiv (art.20 alin.(2) din Lege), dac se va dovedi c el
a s vârşit, inten ionat sau din culp grav , fapta ilicit prejudiciabil (art.1404 din Codul
civil).
Func ionarul public, în temeiul art.20 alin.(3) din Lege, poate chema în garan ie
superiorul s u ierarhic care i-a ordonat s elaboreze actul administrativ sau s refuze
solu ionarea cererii, acesta fiind introdus în proces în calitate de pârât.
Conform prevederilor art.23 din Legea privind administra ia public local , ac iunea în
desp gubiri poate fi înaintat şi împotriva consilierilor care au adoptat actul administrativ,
dac au votat pentru adoptarea acestui act. În acest caz, în baza principiului solidarit ii,
consilierii r spund solidar cu autoritatea.
Se aten ioneaz c autoritatea public şi persoanele men ionate pot fi degrevate de
obliga ia de a repara prejudiciul în m sura în care cel prejudiciat a omis, cu inten ie ori din
culp grav , s înl ture prejudiciul prin mijloace legale (art.1404 alin.(3) din Codul civil).
7. Conform art.3 din Lege, actele administrative pot fi emise de:
a) autorit ile publice şi autorit ile asimilate acestora în sensul Legii;
b) subdiviziunile autorit ilor publice;
c) func ionarii din structurile specificate la lit.a) şi b).
Prin autoritate public se în elege orice organ de stat al unit ilor administrative
instituite prin lege sau printr-un act administrativ normativ, care ac ioneaz în regim de putere
public pentru realizarea unui interes public.
Din categoria autorit ilor publice fac parte:
- Parlamentul Republicii Moldova;
- Preşedintele Republicii Moldova;
- Guvernul;
- organele administra iei publice centrale (ministerele, agen iile, birourile, serviciile, alte
autorit i administrative) şi subdiviziunile lor teritoriale;
- autorit ile administra iei publice locale de nivelul întâi, care sunt constituite şi
activeaz pe teritoriul satului (comunei), oraşului (municipiului);
- autorit ile administra iei publice locale de nivelul al doilea, care sunt constituite pe
teritoriul raionului, municipiului Chişin u, unit ii teritoriale cu statut juridic special, şi
subdiviziunile lor;
- autoritatea judec toreasc , care include toate instan ele judec toreşti, Consiliul
Superior al Magistraturii şi Procuratura.
Din categoria autorit ilor publice centrale autonome fac parte Curtea Constitu ional ,
Curtea de Conturi, Comisia pentru Pia a Hârtiilor de Valoare, Comisia Electoral Central ,
Banca Na ional a Moldovei etc.
205
Persoanele private (fizice sau juridice) pot fi asimilate autorit ilor publice în sensul
Legii, dac aceste persoane exercit atribu ii de putere public sau utilizeaz domeniul public,
fiind împuternicite prin lege sau printr-un act administrativ de autoritate s presteze un
serviciu de interes public sau s exercite func ii publice întru executarea actelor legislative sau
normative ale statului sau unit ilor administrativ-teritoriale.
Prin urmare, actele emise de persoanele private întru realizarea acestor prerogative pot
fi contestate în ordinea contenciosului administrativ.
Nu pot fi contestate în contenciosul administrativ actele emise de organiza iile
cooperatiste, obşteşti sau agen ii economici şi persoanele juridice cu scop lucrativ.
8. Actele preg titoare sau opera iunile administrative şi tehnico-materiale care au stat la
baza emiterii actului administrativ contestat nu pot constitui de sine st t tor obiect al ac iunii
în contenciosul administrativ, deoarece nu produc efecte juridice prin ele insele.
Dat fiind faptul c , în lipsa actului preg titor sau exercit rii unor opera iuni tehnico-
materiale, actul administrativ nu poate fi adoptat sau emis, iar dac ar fi emis sau adoptat, nu
ar produce efecte juridice, instan a de contencios administrativ, în temeiul art.25 alin.(2) din
Lege, verificând legalitatea actului, este în drept, din oficiu sau la cerere, s se pronun e şi
asupra legalit ii acestor acte sau opera iuni. (Spre exemplu, instan a din oficiu este în drept s
verifice legalitatea avizelor, care au stat la baza emiterii actului administrativ, cvorumul
prev zut de lege, dac actul este semnat de c tre conduc torul organului colegial, iar în
cazurile prev zute de lege - contrasemnat, etc.)
În cazul în care organul administra iei publice refuz întocmirea sau eliberarea actului
administrativ preg titor (avizului, acordului, concluziei etc.) sau prin lege este prev zut
contestarea actului preg titor, persoana poate contesta în instan de contencios administrativ
actul preg titor sau poate solicita obligarea organului respectiv la întocmirea sau eliberarea
actului preg titor.
9. R spunsul unei autorit i publice care cuprinde punctul de vedere cu privire la
interpretarea unei legi sau a unui act administrativ normativ nu poate fi considerat drept un act
administrativ, deoarece r spunsul în cauz nu produce niciun efect juridic fa de persoana
care l-a solicitat.
R spunsul autorit ii publice care atest date existente în eviden a unei autorit i
publice, de asemenea, nu constituie un act administrativ produc tor de efecte juridice.
Totodat , se aten ioneaz c , în temeiul Legii, instan a nu poate discuta con inutul unui
r spuns la o cerere adresat unei autorit i publice, deoarece peti ionarul nu poate s pretind
ca r spunsul la cerere s fie dat conform propriei sale formul ri sau într-un anumit sens, dup
dorin a personal , stabilirea r spunsului fiind atributul exclusiv al autorit ii publice
competente. În cazul în care autoritatea public nu a r spuns la toate solicit rile peti ionarului,
acesta este în drept s se adreseze instan ei de contencios administrativ cu o cerere privind
obligarea autorit ii publice de a-i r spunde la toate solicit rile.
Dac autoritatea public , printr-o adres , refuz emiterea unui act administrativ sau
eliberarea unor acte, precum şi în cazul în care cererea nu este examinat în termenul legal,
persoana poate contesta inac iunile autorit ii publice, care sunt asimilate actului
administrativ.
Adresa, prin care autoritatea public expediaz cererea peti ionarului organului
competent pentru examinare şi, concomitent, informeaz peti ionarul despre aceasta, nu
constituie act administrativ, deoarece nu produce pentru peti ionar efecte juridice. Peti ia
poate fi readresat organului competent f r acordul peti ionarului, cu excep ia cazurilor
stabilite în art.17 lit.a) şi b) din Legea nr.982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la
informa ie.
206
Circulara cu caracter obligatoriu, emis de autoritatea public , constituie în sine un act
administrativ produc tor de efecte juridice, care poate fi contestat pe calea contenciosului
administrativ.
10. Cererea pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare nu este de
competen a instan ei de contencios administrativ, deoarece obiectul ac iunii poart un caracter
patrimonial, fiind solicitat desp gubirea de la stat în baza Legii nr.1545-XIII din 25.02.1998
privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin ac iunile ilicite ale organelor de urm rire
penal , ale procuraturii şi ale instan elor judec toreşti.
11. Procesul verbal de recep ie final a construc iei constituie temei de înregistrare a
dreptului de proprietate asupra imobilului construit, prin urmare este produc tor de efecte
juridice şi poate fi contestat în ordinea contenciosului administrativ (art.404 din Legea
cadastrului bunurilor imobile).
12. Refuzul procurorului de a emite un act administrativ în sensul Legii sau t cerea
organului procuraturii la peti ia persoanei pot fi contestate în instan de contencios
administrativ.
Ac iunile privind obligarea procurorului de a porni un proces penal, privind anularea
ordonan ei de clasare a procesului, privind contestarea altor acte procesuale dintr-un proces
penal nu sunt de competen a instan ei de contencios administrativ, deoarece actele emise de
procuror, în acest caz, poart caracterul unor acte de procedur şi pot fi contestate în ordinea
prev zut de legisla ia procesual penal .
În cazul în care ter a persoan consider c organul de urm rire penal a aplicat ilegal
sechestrul pe bunurile ce-i apar in, atunci, în temeiul art.209 alin.(2) CPP, ea poate cere
organului de urm rire penal sau instan ei de drept comun s scoat bunurile de sub sechestru.
Dac procurorul refuz s satisfac rug mintea sau nu comunic persoanei respective despre
solu ionarea cererii în decurs de 10 zile din momentul primirii ei, persoana este în drept s
înainteze o cerere de scoatere a bunurilor de sub sechestru în instan a de drept comun.
13. Sunt exceptate de la controlul legalit ii în ordinea contenciosului administrativ
actele organelor sistemului penitenciar ce in de executarea obliga iilor prev zute de Codul de
executare şi art.187 Cod de procedur penal , demersurile privind solu ionarea chestiunilor
statuate în art.469 Cod de procedur penal şi art.274 Cod de executare, referitoare la
contestarea sanc iunilor disciplinare aplicate de inu ilor, ac iunile privind transferarea
de inu ilor, aplicarea for ei fizice, mijloacelor speciale şi armei de foc, stabilirea regimului
special în penitenciare, deoarece ac iunile organelor sistemului penitenciar vizeaz executarea
unor hot râri penale, a c rei procedur este reglementat de legisla ia procesual penal şi de
executare.
De asemenea, nu sunt de competen a instan ei de contencios administrativ ac iunile
privind contestarea încheierilor şi actelor executorului judec toresc legate de executarea
hot rârilor cu caracter civil, dat fiind faptul c ele se examineaz în ordinea procedurii
stabilite de cartea întâi, titlul IV din Codul de executare, de c tre instan ele de drept comun.
14. Pot fi contestate în instan de contencios administrativ actele de sanc ionare
economic şi fiscal , întocmite de organele abilitate (Serviciul Fiscal de Stat, Centrul pentru
Combaterea Crimelor Economice şi Corup iei şi subdiviziunile lor teritoriale), deoarece ele
provin de la o autoritate public şi stabilesc pe cale unilateral o obliga ie în sarcina unui
subiect de drept, parte într-un raport juridic de drept public.
Se aten ioneaz c procesele verbale şi actele (rapoartele) întocmite în baza controlului
efectuat constituie acte preparatorii, care pot fi contestate în instan de contencios
administrativ concomitent cu decizia autorit ii publice, îns , în cazul în care prin aceste acte
se aplic sanc iuni pecuniare aferente taxelor şi impozitelor, actele men ionate pot fi
contestate în ordinea contenciosului administrativ.
207
În cazul în care prin actul de control sau procesul verbal s-a constatat o contraven ie,
fiind aplicat o sanc iune contraven ional , actul poate fi contestat în ordinea prev zut de
legisla ia contraven ional .
15. Conform art.127 alin.(3) din Constitu ie, statul şi unit ile administrativ-teritoriale
dispun de proprietate public , iar inând cont de sensul art.296 din Codul civil, art.2 şi 10 din
Legea privind administrarea şi deetatizarea propriet ii publice, art.1 şi 2 din Legea privind
terenurile proprietate public şi delimitarea lor etc., proprietatea public constituie totalitatea
bunurilor domeniului public şi privat al statului, al unit ilor administrativ-teritoriale, inclusiv
al unit ii teritoriale autonome G g uzia.
Din domeniul public al statului fac parte:
- bunurile stabilite prin art.127 alin.(4) din Constitu ie;
- bunurile stabilite de lege;
- bunurile de uz sau de interes public (art.296 din Codul civil).
Dreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul public nu se stinge prin neuz şi nu
poate fi dobândit de ter i prin uzucapiune, acestea nu pot fi supuse urm ririi silite, nu pot
constitui obiect al gajului şi nici nu pot fi înstr inate (art.296 alin.(4) din Codul civil, art.10
din Legea nr.121-XVI din 04 mai 2007, art.2 din Legea nr.91-XVI din 05 aprilie 2007).
Se explic faptul c , potrivit prevederilor art.11 din Legea privind administrarea şi
deetatizarea propriet ii publice, bunurile imobile şi alte bunuri proprietate public se
înregistreaz în cadastrul bunurilor imobile sau în alt registru de stat, dup caz. Eviden a
întregului patrimoniu public se ine în registrul patrimoniului public. Concomitent, persoanele
juridice în a c ror gestiune se afl bunurile din domeniul public sunt obligate s duc eviden a
contabil a acestor bunuri în modul stabilit de Ministerul Finan elor. Astfel, pentru a
determina regimul juridic al bunurilor, instan ele sunt obligate s solicite extrasul din registrul
cadastral sau din alt registru de stat, dup caz.
16. Pot constitui obiect al privatiz rii bunurile proprietate public enumerate la art.22 şi
27 din Legea nr.121-XVI din 04 mai 2007.
Se aten ioneaz c privatizarea bunurilor proprietate public poate fi efectuat prin
urm toarele modalit i:
a) vânzare la Bursa de Valori;
b) vânzare la licita ie cu strigare;
c) vânzare prin concurs investi ional sau comercial, inclusiv în baz de proiecte
individuale (art.23 alin.(1) şi (2) din Legea nr.121-XVl din 04 mai 2007).
Privatizarea poate fi admis şi prin vânzare la licita ie cu reducere, vânzare la licita ie
f r anun area pre ului ini ial, transmitere de ac iuni cu titlu gratuit, transmitere de ac iuni
întru onorarea datoriilor certe ale statului (art.23, art.42-45, 47 din Legea nr.121-XVI din 04
mai 2007).
Privatizarea bunurilor din domeniul public cu înc lcarea prevederilor legisla iei în
vigoare atrage nulitatea absolut atât a deciziei autorit ii publice de privatizare a bunurilor,
cât şi a contractului de vânzare-cump rare.
Se explic faptul c , potrivit prevederilor art.67 alin.(3) din Legea privind administrarea
şi deetatizarea propriet ii publice, termenul de prescrip ie pentru înaintarea în instan de
judecat a ac iunii care a luat naştere din litigii de privatizare este de 3 ani.
17. Concesionarea, arendarea, loca iunea, darea în administrare fiduciar etc. a
bunurilor din domeniul public se face prin licita ie public în baza hot rârii Guvernului,
deciziei Consiliului raional, Adun rii Populare a Unit ii teritoriale autonome a G g uziei,
consiliului or şenesc (municipal, s tesc, comunal), dup caz.
Prin urmare, hot rârile şi deciziile organelor men ionate, precum şi contractele de
gestionare şi administrare, înstr inare, privatizare sau dobândire în alt mod de c tre ter i a
208
bunurilor din domeniul public, care nu au fost trecute în domeniul privat în modul stabilit de
lege, constituie acte administrative şi pot fi contestate în instan de contencios administrativ.
Se aten ioneaz c , prin Legea privind terenurile proprietate public şi delimitarea lor,
sunt delimitate terenurile din domeniul public şi privat al statului şi al unit ilor administrativ-
teritoriale, iar Legea privind administrarea şi deetatizarea propriet ii publice reglementeaz
regimul juridic al bunurilor din domeniul public şi privat al statului şi al unit ilor
administrativ-teritoriale, modalit ile de administrare şi privatizare a acestor bunuri.
Prelungirea contractului de loca iune, de dare în administrare fiduciar etc. se admite
f r efectuarea licita iei publice, dac arendaşul (beneficiarul) se bucur de dreptul de
preem iune.
18. Conform art.4 lit.g) din Lege, actele de gestiune emise de autoritatea public în
calitate de persoan juridic , în leg tur cu administrarea şi folosirea bunurilor ce apar in
domeniului s u privat, sunt exceptate de la controlul legalit ii pe calea contenciosului
administrativ.
Se explic faptul c din domeniul privat al statului sau al unit ilor administrativ-
teritoriale, inclusiv al unit ii teritoriale autonome G g uzia, fac parte bunurile care nu au fost
atribuite, prin lege sau în modul stabilit de lege, domeniului public (art.296 alin.(1) din Codul
civil).
Dac bunurile din domeniul public au intrat în circuitul civil, adic le-a fost schimbat
regimul juridic, fiind transferate în domeniul privat al statului sau al unit ilor teritorial-
administrative, atunci actele administrative şi contractele civile încheiate între autorit ile
publice şi particulari vor fi de competen a judec toriilor economice sau a instan elor de drept
comun, dup caz (art.32 alin.(1), art.29 alin.(1) lit.d) CPC).
Conform art.4 alin.(2) din Legea privind terenurile proprietate public şi delimitarea lor,
de domeniul privat al statului in terenurile aferente întreprinderilor de stat, alte terenuri care
apar in statului conform cadastrului funciar sau terenurile dobândite de stat care nu fac parte
din domeniul public.
Prin urmare, actele administrative de gestiune şi administrare a bunurilor din domeniul
privat al statului şi al unit ilor teritorial-administrative, inclusiv contractele civile, de
înstr inare, privatizare, arendare, loca iune, administrare fiduciar , pot fi contestate în instan
de drept comun sau, dup caz, în instan economic .
19. Litigiile privind contestarea hot rârilor administra iei publice referitoare la
atribuirea cotelor de teren echivalent, litigiile dintre proprietarii terenurilor şi administra ia
public , precum şi litigiile privind contestarea titlului de autentificare a dreptului de in torului
de teren sunt de competen a instan ei de drept comun sau, dup caz, economice (art.90, 91 din
Codul funciar).
20. Ac iunile preşedintelui instan ei de judecat , precum şi ale judec torilor legate de
organizarea judec rii unui proces civil, de contencios administrativ sau penal, inclusiv
întârzierea solu ion rii cauzei sau eliber rii actelor de procedur etc., nu pot fi verificate pe
calea contenciosului administrativ, dat fiind faptul c instan ele de judecat , în persoana
judec torilor, judec cauzele în conformitate cu legisla ia procesual , adoptând acte
procesuale care pot fi contestate pe c ile de atac stabilite de legisla ia procesual în vigoare.
Prin urmare, activitatea instan elor de judecat de exercitare a justi iei nu poate fi
controlat pe calea contenciosului administrativ, dat fiind faptul c ele s vârşesc doar acte de
procedur care sunt supuse controlului ierarhic superior.
Îns , în cazul în care instan a refuz s elibereze unei persoane copiile unor hot râri
judec toreşti, o informa ie cu privire la num rul de dosare examinate sau de hot râri anulate
sau alt informa ie de interes public sau cu caracter personal, persoana respectiv poate
contesta aceste ac iuni (inac iuni) în instan de contencios administrativ.
209
21. Actele de expertiz , de revizie, rapoartele scrise ale specialistului sau alt document
consultativ de specialitate, inclusiv înscrisurile destinate s serveasc drept prob într-un
proces civil şi care întrunesc caracteristicile mijloacelor de prob , utilizate în cadrul
procesului civil constituie, de fapt, nişte acte preg titoare ale hot rârii judec toreşti, care pot
fi comb tute cu mijloace procesuale corespunz toare şi apreciate de c tre instan a
judec toreasc dup intima ei convingere (art.130 CPC). Prin urmare, actele men ionate nu
sunt supuse controlului legalit ii pe calea contenciosului administrativ.
Pe calea contenciosului administrativ, separat, nu se poate cere nici anularea unor acte
pretinse a fi false, dat fiind faptul c , în temeiul art.227 CPC, cererea de declarare a probelor
ca fiind false se examineaz în cadrul procedurii în care se examineaz ac iunea principal .
22. Conform art.11 alin.(3), art.37 din Legea cu privire la avoca ii parlamentari nr.1349
din 17.10.1997, Centrul pentru Drepturile Omului este o institu ie independent , cu
personalitate juridic , finan at din bugetul de stat, ce desf şoar o activitate public , fiind o
autoritate public în sensul art.2 al Legii contenciosului administrativ. În consecin , actele
administrative ale Centrului sunt susceptibile de contestare în instan de contencios
administrativ.
23. Invocarea excep iei de neconstitu ionalitate a unei legi pe calea unei ac iuni directe
nu este de competen a instan ei de contencios administrativ, deoarece, potrivit prevederilor
Legii, instan a de contencios administrativ poate stabili dac actul administrativ este emis în
conformitate cu legea, dar nu şi dac un act legislativ este emis cu înc lcarea Constitu iei.
Concomitent, se aten ioneaz c instan a de contencios administrativ poate invoca
excep ia de neconstitu ionalitate a unei legi doar dac , în procesul judec rii unei pricini, va
constata c actul legislativ sau actul administrativ normativ supus controlului
constitu ionalit ii, care urmeaz a fi aplicat sau a fost deja aplicat, este în contradic ie cu
prevederile Constitu iei Republicii Moldova (art.121 CPC).
24. Instan a de contencios administrativ nu poate obliga subiec ii cu drept de sesizare,
prev zu i la art.25 din Legea cu privire la Curtea Constitu ional , s sesizeze Curtea
Constitu ional în vederea verific rii constitu ionalit ii unui act legislativ, deoarece dreptul
de sesizare este un drept exclusiv al fiec rui subiect cu drept de sesizare, care nu depinde de
voin a altor persoane.
Prin urmare, instan a va refuza primirea cererii de chemare în judecat sau, dup caz, va
înceta procesul.
25. În cazul în care autoritatea public refuz s -i elibereze avocatului un certificat, o
informa ie din actele de eviden sau alte înscrisuri necesare pentru înaintarea unei ac iuni în
justi ie în cadrul acord rii asisten ei juridice, el poate înainta o ac iune în instan de
contencios administrativ cu privire la obligarea organului respectiv de a elibera documentele
solicitate, în acest caz, avocatul este subiect cu drept de sesizare în temeiul art.5 lit.f) din
Lege, dat fiind faptul c , prin acest refuz, avocatului i se încalc un drept recunoscut prin
art.45 alin.(1) lit.d) din Legea cu privire la avocatur .
Dac avocatul solicit informa ia sau înscrisul necesare pentru a le prezenta în calitate
de mijloc de prob în cadrul examin rii cauzei, acesta, în temeiul art.119 CPC, va înainta
instan ei, în a c rei procedur se afl cauza, o reclama ie pentru ob inerea actelor necesare,
anexând solicitarea de a i se elibera actul respectiv şi/sau refuzul de a i se elibera actul
solicitat.
26. În sensul Legii, instan a de contencios administrativ este în drept s examineze
litigiile privind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament, de
Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern.
Conform art.4 lit.a) din Lege, sunt exceptate de la controlul judec toresc actele exclusiv
politice ale Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului, precum şi actele
administrative cu caracter individual, emise de Parlament, de Preşedintele Republicii
210
Moldova şi de Guvern în exerci iul atribu iilor prev zute expres de normele constitu ionale
sau legislative, ce in de alegerea, numirea şi destituirea din func iile publice a persoanelor
oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit.
inând cont de prevederile Legii cu privire la func ia public şi statutul func ionarului
public, constituie func ii publice exponente ale unui interes politic sau public deosebit
func iile de demnitate public , enumerate în anexa nr.2 din legea men ionat .
Sunt exceptate de la controlul de legalitate, în ordinea contenciosului administrativ,
actele administrative de numire sau eliberare din func ie, de aplicare a sanc iunilor
disciplinare în privin a:
- personalului încadrat, pe baza încrederii personale, în cabinetul persoanelor ce exercit
func ii de demnitate public . Se explic faptul c pot fi asista i de un cabinet propriu
Preşedintele şi vicepreşedintele Parlamentului, preşedin ii frac iunilor parlamentare,
Preşedintele Republicii Moldova, Prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul, viceprim-miniştri,
miniştrii şi directorii generali ai autorit ilor publice;
- personalului din autorit ile publice care desf şoar activit i auxiliare de secretariat,
protocol şi administrativ (paz , între inere-repara ii, gospod rire şi deservire), de administrare
a sistemelor informa ionale, inclusiv de introducere şi prelucrare a informa iei, ce asigur
func ionarea autorit ii publice;
- altor categorii de personal, care nu desf şoar activit i ce implic exercitarea
prerogativelor de putere public .
27. Conform art.64 din Codul familiei, litigiile legate de exercitarea drepturilor
p rinteşti în cazul în care p rin ii locuiesc separat se solu ioneaz de c tre autoritatea tutelar ,
iar decizia acesteia poate fi contestat în instan de contencios administrativ.
În cazul în care decizia autorit ii tutelare nu se execut de c tre p rintele la care se afl
copilul la între inere, cel lalt p rinte este în drept s înainteze în instan de drept comun o
ac iune privind transmiterea copilului la între inerea sa sau de alt natur .
28. Refuzul de a autentifica anumite acte, de a primi o cerere sau alte ac iuni ale
notarului pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ, dat fiind faptul c notarii
presteaz servicii de interes public.
În cazul în care între persoanele interesate apare un litigiu de drept ce decurge dintr-un
act juridic notarial autentificat, litigiul se examineaz , în ordine contencioas , de c tre instan a
de drept comun.
29. Nu se admite înaintarea ac iunii în contenciosul administrativ în interesele altor
persoane, cu excep ia cazurilor în care persoana este împuternicit de drept s reprezinte în
justi ie interesele altor persoane sau dac subiectul de drept al raportului de drept
administrativ împuterniceşte prin mandat o alt persoan s -i reprezinte interesele în justi ie
(art.57, 76, 78-81 CPC).
30. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate contesta actele administrative emise de
autorit ile publice locale, din oficiu sau la cererea persoanelor v t mate, cu respectarea
termenelor şi procedurii stabilite de art.67-69 din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006
privind administra ia public local , în vigoare din 09 martie 2007.
Conform prevederilor art.20 alin.(4) din Legea privind administra ia public local ,
primarul, în cazul în care consider c decizia consiliului local este ilegal , poate sesiza
oficiul teritorial al Cancelariei de Stat şi/sau instan a de contencios administrativ.
Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat sau, dup caz, primarul ori Guvernul, în cazul în
care consiliul local de nivelul întâi adopt în mod deliberat decizii repetate în aceeaşi materie,
care au fost anulate de c tre instan a de contencios administrativ, prin hot râri definitive,
întrucât înc lcau grav prevederile Constitu iei sau ale legisla iei în vigoare, sunt în drept s se
adreseze în instan a de contencios administrativ cu cerere pentru constatarea circumstan elor
men ionate (art.25 alin.(1) lit.a) şi alin.(2) din Legea privind administra ia public local ).
211
Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat şi Guvernul, de asemenea, pot solicita
constatarea circumstan elor ce justific dizolvarea consiliului raional (art.48 alin.(1) lit.a) şi
afin.(2) din Legea privind administra ia public local ).
31. Se explic faptul c reglement rile procesuale referitoare la competen a material ,
cuprinse în art.6-9 din Lege, sunt caduce, competen a material a instan elor de judecat ca
instan e de contencios administrativ fiind stabilit în Codul de procedur civil nr.225-XV din
30 mai 2003, cu modific rile efectuate prin Legea pentru modificarea şi completarea Codului
de procedur civil nr.244-XVI din 21 iulie 2006.
Conform noilor reglement ri, competen a actual a judec toriilor şi cur ilor de apel în
materie de contencios administrativ este mai extins în compara ie cu prevederile Legii, iar
Curtea Suprem de Justi ie nu are competen a de a examina în prim instan litigii de
contencios administrativ.
32. Se aten ioneaz c , competen a material se determin în func ie de organul care a
emis actul, dar nu în func ie de organul care ar fi fost competent s îl emit , întrucât altfel s-ar
deregla ordinea fireasc , instan a urmând s cerceteze întâi fondul, pentru a decide dac este
competent .
33. Articolul 32 alin.(2) CPC stabileşte competen a material a judec toriilor ca instan e
de contencios administrativ.
Astfel, în conformitate cu prevederile art.32 alin.(2) lit.a) CPC, judec toriile sunt
competente s examineze litigiile privind legalitatea actelor administrative emise de
autorit ile administra iei publice din sate (comune), oraşe şi raioane, de func ionarii publici
din cadrul acestora.
Sunt date în competen a exclusiv a judec toriilor litigiile privind verificarea legalit ii
actelor administrative emise de persoanele de drept privat de orice nivel, dac acestea exercit
atribu ii de putere public sau presteaz servicii de interes public.
Spre exemplu, judec toriile sunt competente s verifice legalitatea actelor
administrative emise atât de o institu ie de înv mânt privat primar , cât şi de o institu ie de
înv mânt privat superioar .
Judec toriile, ca instan e de contencios administrativ, examineaz cererile privind
constatarea circumstan elor care justific suspendarea activit ii consiliului local de nivelul
întâi, acestea fiind consiliile locale din sate (comune), oraşe (municipii), cu excep ia
Consiliului municipiului Chişin u.
Judec toriile, ca instan e de contencios administrativ, verific legalitatea actelor
administrative ale consiliilor electorale de circumscrip ie de orice nivel şi ale birourilor
electorale ale sec iilor de votare, confirm sau infirm legalitatea alegerilor locale, precum şi a
referendumului local din unit ile teritorial-administrative de nivelul întâi.
34. În conformitate cu art.33 alin.(2) CPC, de competen a cur ilor de apel, ca instan e de
contencios administrativ, ine verificarea legalit ii actelor administrative ale autorit ilor
administra iei publice din municipii, precum şi ale func ionarilor publici din cadrul acestora.
Cur ile de apel, de asemenea, sunt competente s verifice legalitatea actelor
subdiviziunilor consiliilor municipale, în competen a cur ilor de apel, prin lege, pot fi date şi
alte litigii.
Dat fiind faptul c , în conformitate cu prevederile art.32 alin.(2) CPC, judec toriile, ca
instan e de contencios administrativ, constat doar circumstan ele care justific suspendarea
activit ii consiliului local de nivelul întâi, cur ile de apel sunt competente s constate
circumstan ele care justific suspendarea activit ii consiliilor locale de nivelul al doilea.
35. În conformitate cu prevederile art.33 alin.(3) lit.a) CPC, Curtea de Apel Chişin u
verific legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament, de
Preşedintele Republicii Moldova şi de Guvern, dac , prin lege, nu sunt exceptate de la
controlul legalit ii în contenciosul administrativ.
212
În conformitate cu prevederile art.33 alin.(3) lit.b) CPC, Curtea de Apel Chişin u
verific şi legalitatea actelor emise de organele centrale ale administra iei publice. Dup cum
s-a men ionat, administra ia public central este constituit din ministere, departamente şi
alte organe centrale, inclusiv din autorit i administrative autonome.
Ministerele, departamentele şi alte organe centrale pot avea în subordinea sa organe de
specialitate, denumite servicii publice desconcentrate. Conform Hot rârii Guvernului RM
nr.735 din 16 iunie 2003 cu privire la structura şi efectivul-limit ale serviciilor
desconcentrate ale ministerelor, departamentelor şi altor autorit i administrative centrale şi
anexei nr.1, serviciile publice desconcentrate sunt constituite din organe centrale şi
subdiviziuni teritoriale.
Dup cum rezult din con inutul art.8 din Lege, legalitatea cetelor administrative emise
de organele centrale ale serviciilor desconcentrate se verific de c tre Curtea de Apel
Chişin u, iar a celor emise de subdiviziunile teritoriale - de c tre judec torii.
Curtea de Apel Chişin u verific legalitatea actelor administrative emise de Comisia
Electoral Central , de Consiliul Superior al Magistraturii, de preturile Consiliului municipal
Chişin u şi de alte autorit i publice stabilite prin lege.
Cu o competen special este învestit şi Curtea de Apel Comrat, care, în conformitate
cu art.33 alin.(4) CPC, examineaz litigiile privind legalitatea actelor administrative emise de
autorit ile publice ale unit ii teritoriale autonome G g uzia.
36. Conform art.17 din Legea nr.245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul
de stat, decizia de secretizare a informa iilor poate fi contestat la organul sau persoana cu
func ie de r spundere ierarhic superioar , la Comisia interdepartamental pentru protec ia
secretului de stat sau în instan a de contencios administrativ.
Prin urmare, persoana poate contesta decizia de secretizare direct în instan a de
contencios administrativ, f r respectarea procedurii prealabile.
Decizia privind refuzul de a acorda dreptul de acces la secretul de stal, precum şi decizia
privind suspendarea sau încetarea dreptului de acces la secretul de stat pot fi atacate la organul
ierarhic superior sau în instan a de contencios administrativ (art.17, 27 din Legea nr.245-XVl
din 27 noiembrie 2008).
Litigiile cu privire la secretul de stat sunt de competen a Cur ii de Apel Chişin u (art.33
alin.(3) lit.d) CPC).
Se explic faptul c , cauzele în cadrul c rora sunt prezentate informa ii atribuite la
secret de stat se examineaz în şedin închis , cu respectarea regulilor de procedur , precum
şi a prevederilor Legii cu privire la secretul de stat.
37. inând cont de faptul c , prin noul Cod de procedur civil , este reglementat în
ansamblu competen a instan elor de drept comun şi a instan elor de contencios administrativ,
sunt aplicabile instan elor de contencios administrativ şi regulile de competen în cazul
revendic rilor conexe.
În conformitate cu art.31 alin.(2) CPC, instan ele judec toreşti economice, de asemenea,
sunt învestite cu competen în materie de contencios administrativ, astfel, în cazul conexiunii
mai multor preten ii, unele dintre care sunt de competen a instan ei economice, iar altele de
competen a instan ei de contencios administrativ, toate preten iile se examineaz de c tre
instan a economic , cu excep ia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter
normativ.
În cazul conexiunii mai multor revendic ri, unele dintre care sunt de competen a
instan ei judec toreşti de drept comun, iar altele de competen a unei instan e specializate,
toate preten iile se examineaz de c tre instan a de drept comun, cu excep ia litigiilor privind
legalitatea actelor administrative cu caracter normativ (art.31 alin.(1) CPC).
În conformitate cu art.37 alin.(1) CPC, în cazul în care mai multe preten ii legate între
ele sunt de competen a mai multor instan e de acelaşi grad, preten iile urmeaz a fi conexate
213
şi examinate de instan a sesizat mai întâi, iar dac sunt de competen a unor instan e de
diferite grade, preten iile urmeaz a fi conexate şi examinate de instan a ierarhic superioar .
38. Conform art.11 din Lege, ac iunile de contencios administrativ pot fi înaintate în
judec toriile sau cur ile de apel în a c ror raz teritorial îşi are domiciliul sau sediul
reclamantul sau îşi are sediul pârâtul.
Dat fiind faptul c doar de competen a Cur ii de Apel Chişin u sunt litigiile enumerate
în art.33 alin.(3) CPC, ac iunile din aceste categorii de litigii se vor înainta numai la Curtea de
Apel Chişin u.
În mod analogic se va proceda în cazul litigiilor ce in de competen a Cur ii de Apel
Comrat.
39. Conform art.14 din Lege, persoana care se consider lezat în drepturile sale,
recunoscute de lege, printr-un act administrativ este obligat s se adreseze cu o cerere
prealabil organului emitent, iar în cazul în care organul emitent are un organ ierarhic
superior, cererea prealabil poate fi înaintat , la alegere, fie organului emitent, fie organului
ierarhic superior, dac legea nu prevede altfel.
Potrivit art.19 din Legea cu privire la Procuratur , dac procurorul a depistat c actul
administrativ încalc drepturile şi libert ile cet eanului, el este în drept s -l conteste cu
recurs, iar în caz de respingere sau de neexaminare a recursului, procurorul este în drept s
conteste actul administrativ în instan de contencios administrativ.
Din prevederile men ionate rezult c , pentru contestarea actului administrativ,
procurorul urmeaz s respecte procedura prealabil , prin înaintarea cererii prealabile sub
form de recurs. Termenul de depunere a recursului nu este stabilit prin Legea cu privire la
Procuratur astfel, în acest caz, sunt aplicabile prevederile art.14 din Lege, termenul fiind de
30 de zile de la data când procurorul a luat cunoştin de actul administrativ, iar ac iunea în
judecat se va înainta în acelaşi termen de 30 de zile de la data primirii r spunsului la recurs,
iar dac nu a fost primit r spuns, termenul va începe s curg de la data expir rii termenului
de examinare a recursului stabilit de art.19 din Legea cu privire la Procuratur .
În conformitate cu Legea cu privire la avoca ii parlamentari, avoca ii parlamentari pot
înainta ac iuni în ap rarea intereselor peti ionarului ale c rui drepturi şi libert i au fost
înc lcate printr-un act administrativ emis de o autoritate public , cu respectarea procedurii
stabilite în legea indicat .
Termenul de 30 de zile de înaintare a ac iunii începe s curg de la data primirii
r spunsului la aviz sau de la data expir rii termenului de 30 de zile pentru examinarea
avizului (art.27, 28 din Legea cu privire la avoca ii parlamentari şi art.17 din Lege).
Se aten ioneaz c Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, de regul , este obligat s
respecte procedura prealabil , stabilit la art.68 din Legea privind administra ia public
local , îns , în cazul în care consider c actul poate avea consecin e grave, în scopul
prevenirii unei pagube iminente, Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza direct
instan a de contencios administrativ dup primirea actului pe care îl consider ilegal (art.69
din Legea privind administra ia public local ), fiind obligat s probeze c actul
administrativ este de natur s produc pagube iminente. Probarea acestui fapt este necesar şi
pentru a se putea lua m suri de suspendare a actului contestat.
Nu este necesar respectarea procedurii prealabile în cazul în care autoritatea public nu
a solu ionat în termenul stabilit de lege peti ia solicitantului sau a refuzat primirea ei, precum
şi în cazurile expres prev zute de lege.
40. În cazul în care organul emitent, în baza cererii prealabile, a revocat actul contestat
şi a adoptat o nou hot râre, prin care persoana, de asemenea, se consider lezat într-un drept
al s u, ea nu va contesta ultimul act administrativ cu cerere prealabil , dar se va adresa direct
în instan de contencios administrativ.
214
41. Nerespectarea procedurii prealabile de contestare a actului administrativ constituie
temei de restituire a cererii de chemare în judecat (art.170 alin.(1) lit.a) CPC), iar dac
cererea a fost primit , instan a, în temeiul art.267 lit.a) CPC, scoate cererea de pe rol.
În cazul în care reclamantul contest dou sau mai multe acte administrative, fiind
respectat procedura prealabil doar în privin a unui act administrativ, instan a, în privin a
preten iilor pentru care nu a fost respectat procedura prealabil , va restitui cererea de
chemare în judecat .
Dac autoritatea public admite cererea prealabil şi anuleaz actul contestat, persoana
nu poate contesta în contenciosul administrativ actul administrativ care nu se afl în fiin . În
acest caz, ea poate solicita doar desp gubiri, în ordinea procedurii contencioase (de drept
comun).
42. Se aten ioneaz c , în cazul în care autoritatea public a c rei act se contest a fost
reorganizat , ac iunea poate fi înaintat în judecat împotriva succesorului în drepturi al
acesteia, iar dac func ionarul public care a emis actul administrativ nu activeaz în func ia
respectiv , ac iunea se înainteaz împotriva organului abilitat s restabileasc dreptul înc lcat,
iar în cazul în care autoritatea public care a emis actul administrativ este lichidat , instan a
refuz primirea cererii, iar dac cererea a fost primit , instan a, în temeiul art.265 lit.g) CPC,
va dispune încetarea procesului.
43. Ac iunea în contestarea actelor administrative cu caracter normativ este
imprescriptibil , iar actele cu caracter individual pot fi contestate în termen de 30 de zile de la
data îndeplinirii procedurii prealabile administrative (art.17 din Lege), dac legea nu prevede
altfel.
Actele de numire, transferare, detaşare sau eliberare din func ie, inclusiv de aplicare a
sanc iunilor disciplinare în privin a func ionarului public, a func ionarului public cu statut
special, inclusiv a militarilor, a persoanelor cu statut militar, se contest direct în instan de
contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data când persoana a luat cunoştin de
acest act sub semn tur sau i-a fost înmânat actul.
Instan a de contencios administrativ nu poate refuza primirea cererii de chemare în
judecat pe motiv c a fost omis termenul de depunere a cererii prealabile, chiar şi în cazul în
care organul emitent sau ierarhic superior a refuzat examinarea cererii prealabile pe acest
motiv.
Cererea de repunere în termen se depune şi se examineaz în condi iile prev zute la
art.116 CPC.
Instan a, la cererea reclamantului, este obligat s solu ioneze chestiunea cu privire la
repunerea în termen a cererii prealabile sau, dup caz, a cererii de chemare în judecat .
Instan a nu poate din oficiu s resping ac iunea ca prescris .
Faptul c reclamantul a omis termenul de înaintare a ac iunii în judecat pe motiv c a
contestat actul cu cerere prealabil nu poate constitui temei de repunere în termen.
44. În cazul în care cererea este depus cu înc lcarea prevederilor art.166 CPC sau
reclamantul nu a anexat ta cerere dovada de expediere la organul respectiv sau de primire de
c tre organul respectiv a cererii prealabile, actul administrativ contestat ori, dup caz,
r spunsul autorit ii publice sau avizul de respingere a cererii prealabile, instan a va acorda
reclamantului un termen pentru înl turarea neajunsurilor, conform procedurii stabilite la
art.171 CPC, iar dac se va constata c organul emitent a refuzat s -i înmâneze reclamantului
actul administrativ, instan a va pune cererea pe rol şi, conform prevederilor art.22 din Lege,
va solicita de la pârât actul administrativ contestat şi actele care au stat la baza emiterii
acestuia, înscrisurile sau alte date pe care instan a Ie consider necesare în judecarea pricinii.
45. Dac actul administrativ este exceptat de la controlul legalit ii pe calea
contenciosului administrativ, instan a refuz primirea cererii de chemare în judecat în
215
temeiul art.169 alin.(1) lit.a) CPC, iar dac cererea a fost primit - înceteaz procesul în
temeiul art.265 lit.a) CPC.
46. Conform art.16 alin.(3) din Lege, reclaman ii sunt scuti i de plata taxei de stat atât la
depunerea cererii de chemare în judecat , cât şi la depunerea recursului împotriva hot rârii
judec toreşti.
De plata taxei de stat la înaintarea ac iunilor şi contestarea hot rârilor judec toreşti sunt
scutite autorit ile publice centrale şi locale şi subdiviziunile lor teritoriale (art.85 alin.(1) lit.i)
CPC).
Dat fiind faptul c preten iile cu privire la plata daunelor materiale şi morale deriv din
actul administrativ contestat, reclamantul este scutit de plata taxei de stat atât la înaintarea
unor asemenea preten ii în contenciosul administrativ, cât şi în cazul înaint rii unei ac iuni de
sine st t toare în ordinea procedurii de drept comun.
47. La solicitarea reclamantului sau din oficiu, instan a sesizat cu cerere de chemare în
judecat cu privire la contestarea unui act administrativ este în drept s suspende, total sau
par ial, actul administrativ sau s la m suri de asigurare a ac iunii prev zute la art.175 CPC.
La solu ionarea chestiunii cu privire la suspendarea actului administrativ, instan a va lua
în considera ie to i factorii şi interesele relevante şi va dispune suspendarea lui numai dac va
constata c actul este susceptibil de a cauza un prejudiciu iminent, ce ar putea fi ireparabil,
sau dac vor exista temeiuri v dite privind ilegalitatea actului.
No iunea de pagub iminent , în sensul Legii, poate viza poten ialitatea perturb rii
func ion rii unei institu ii sau a unui serviciu public ori afect rii grave a altui interes public
sau privat.
M surile de asigurare se dispun pentru o anumit perioad , pot fi supuse unor anumite
condi ii şi pot fi rev zute (art.180 CPC).
Instan a nu poate dispune suspendarea actului administrativ dac acesta a fost executat.
48. În cazul în care prin actul administrativ contestat se ating interesele unor ter e
persoane, instan a, din oficiu sau la cererea p r ilor, atrage în proces aceste persoane în
calitate de intervenien i accesorii.
49. Conform art.5 alin.(1) din Legea privind administra ia public local , autorit ile
administra iei publice locale prin care se realizeaz autonomia local în sate (comune), oraşe
(municipii) sunt consiliile locale, ca autorit i deliberative, şi primarii, ca autorit i executive,
cu atribu ii şi competen e diferite, care le confer capacitate administrativ proprie şi, deci,
legitimare procesual . Prin urmare, calitatea procesual de pârât o poate avea primarul sau,
dup caz, consiliul local, adic autoritatea administrativ emitent a actului administrativ
contestat.
50. În temeiul art.24 alin.(2) din Lege, instan a de contencios administrativ poate
examina cererea de chemare în judecat în lipsa p r ilor şi/sau a reprezentan ilor lor în cazul
neprezent rii lor la şedin a de judecat f r motive temeinic justificate, prevederile art.267
lit.f) şi g) CPC fiind aplicabile doar în cazul în care examinarea litigiului în lipsa
reclamantului şi/sau a reprezentantului lui este imposibil .
51. Dac pârâtul a satisf cut ac iunea reclamantului în cadrul solu ion rii cauzei, iar
reclamantul nu renun la ac iune, atunci instan a va examina fondul cauzei şi va emite o
hot râre de admitere a ac iunii, indicând în dispozitivul hot rârii c hot rârea nu se pune în
executare.
52. Se aten ioneaz c legislatorul, prin art.24 alin.(3) din Lege, a stabilit o excep ie de
la regulile generale de judecare a pricinilor de contencios administrativ, conform c reia, în
ac iunile privind anularea actului administrativ, sarcina proba iunii este pus pe seama
pârâtului.
216
Prin urmare, neprezentarea de c tre pârât a probelor ce confirm legalitatea actului emis
constituie temei de anulare a acestuia, cu excep ia cazurilor când înscrisurile sau alte probe ce
au servit ca temei pentru emiterea actului administrativ se afl la reclamant.
53. La examinarea litigiilor privind contestarea legalit ii actelor administrative privind
eliberarea din func ie a colaboratorilor de poli ie, a militarilor sau aplicarea sanc iunilor
disciplinare şi a altor acte administrative referitoare la aceast categorie de persoane, urmeaz
a fi aplicate prevederile Legii cu privire la poli ie nr.416-XII din 18 decembrie 1990 cu
modific rile ulterioare, ale Legii cu privire la statutul militarilor nr.162-XVI din 22 iulie
2005, ale Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat prin Hot rârea
Guvernului RM nr.2 din 04 ianuarie 1996, ale Codului de etic şi deontologia al poli istului,
aprobat prin Hot rârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc.
Se explic faptul c în baza Legii nu pot fi contestate separat procesul verbal al comisiei
de reîncadrare în serviciu, încheierea cu privire la ancheta de serviciu, procesul verbal al
Comisiei de atestare, dat fiind f ptui c acestea constituie acte preparatorii ce servesc drept
temei pentru aplicarea sanc iunii disciplinare sau concedierii, dup caz.
Lipsa antecedentelor penale este o condi ie obligatorie pentru colaboratorii organelor
afacerilor interne. Faptul condamn rii unei rude a colaboratorului de poli ie nu constituie
temei pentru concedierea acestuia (pct.3 al Regulamentului cu privire la serviciul în organele
afacerilor interne, aprobat prin Hot rârea Guvernului RM nr.334 din 08 iulie 1991).
La eliberarea din serviciul militar prin contract în cazurile prev zute de art.35 alin.3
lit.e)-g), i)-k) şi m)-o) din Legea cu privire la statutul militarilor, inclusiv în cazul
demision rii, militarii cu vechimea în serviciul militar mai mic de 5 ani, dup absolvirea
institu iilor de înv mânt militar sau dup încheierea tuturor tipurilor de instruire, indiferent
de sursa de finan are, sunt obliga i s recupereze cheltuielile pentru instruire în m rimea
calculat prin împ r irea sumei cheltuielilor generale la perioada afl rii în serviciul militar.
54. Func ionarii publici, inclusiv func ionarii publici cu statut special (militarii,
colaboratorii serviciilor diplomatice, ai serviciului vamal, ai organelor ap r rii, ai securit ii
na ionale şi ordinii publice), nu au dreptul s intervin , f când uz de situa ia sa de serviciu, de
autoritatea şi de leg turile generate de aceast situa ie, în activitatea altor organe de stat şi
nestatale, dac faptul nu ine de îndatoririle sale de serviciu.
Nerespectarea acestor condi ii constituie înc lc ri grave ale obliga iunilor de serviciu şi
poate atrage r spunderea prev zut de art.16 şi 17 din Legea cu privire la prevenirea şi
combaterea corup iei nr.90 din 25 aprilie 2008, de pct.4 al Codului de etic şi deontologie al
poli istului, aprobat prin Hot rârea Guvernului RM nr.481 din 10 mai 2006, etc.
Se aten ioneaz c , în baza Legii cu privire la func ia public şi statutul func ionarului
public nr.158-XVI din 04 iulie 2008, consilierii, ajutorii, func ionarii serviciilor de pres şi
secretarii din cadrul aparatelor Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului,
autorit ilor administra iei publice centrale de specialitate şi organelor din subordinea
acestora, care activau la momentul punerii în aplicare a acestei legi, îşi vor p stra func iile
de inute, aplicându-li-se prevederile acestei legi, pân la momentul demision rii în leg tur cu
intrarea în func ie a conduc torilor noi ai autorit ilor publice men ionate sau eliber rii din
func iile respective.
55. Instan a de contencios administrativ adopt hot rârea în conformitate cu prevederile
art.238-241 CPC.
în cazul în care instan a anuleaz actul administrativ ca ilegal, iar intrarea în vigoare a
acestui act a fost condi ionat de publicarea Iui în sursa oficial , conform prevederilor art.28
din Lege, instan a va dispune publicarea hot rârii în aceeaşi surs sau într-o alt publica ie.
Hot rârile judec toreşti prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ au
putere numai pentru viitor.
217
Hot rârile judec toreşti irevocabile date în contenciosul administrativ, cu excep ia
dispozi iilor de recuperare a prejudiciului cauzat şi a cheltuielilor de judecat , constituie titluri
executorii.
56. Spre deosebire de litigiile de drept comun, pentru litigiile de contencios
administrativ este prev zut o singur cale ordinar de atac - recursul, care, conform art.30
din Lege, suspend executarea hot rârii, cu excep ia cazurilor de executare imediat .
Articolul 30 alin.(1) din Lege statueaz c hot rârea instan ei de contencios
administrativ poate fi atacat în termen de 15 zile de la data pronun rii sau de la data
comunic rii hot rârii integrale în cazul în care ac iunea este judecat în lipsa p r ii, dac legea
nu dispune altfel, iar art.402 alin.(1) CPC, în redac ia Legii nr.244 din 21 iulie 2006,
stipuleaz c recursul se declar , în condi iile capitolului XXXVIII din Cod, în termen de 20
de zile de la data comunic rii hot rârii sau deciziei motivate, dac legea nu dispune altfel.
În sensul prevederilor art.24 alin.(1) şi art.30 alin.(1) din Lege, dispozi iile Codului de
procedur civil se aplic cu excep iile prev zute de Lege. Astfel, inând cont de faptul c
termenul de declarare a recursului este prev zut în Lege, hot rârile judec toreşti date în
contenciosul administrativ se contest în termen de 15 zile, care curge de la data pronun rii
hot rârii integrale sau de la data comunic rii hot rârii integrale, în cazul în care ac iunea a
fost examinat în lipsa p r ii.
În cazul în care a fost pronun at doar dispozitivul hot rârii, termenul de depunere a
recursului va curge din ziua când partea a primit hot rârea integral , iar dac nu i-a fost
expediat - din ziua când a luat cunoştin cu hot rârea integral .
Înc lcarea de c tre judec tor a termenului de redactare a hot rârii nu atrage micşorarea
termenului de 15 zile pentru depunerea recursului.
Persoana care a omis termenul de depunere a recursului poate solicita repunerea în
termen în condi iile art.116 CPC.
Dac recurentul care a omis termenul de declarare a recursului nu solicit repunerea în
termen, instan a de recurs, în temeiul art.409 alin.(1) lit.b) CPC, restituie cererea de recurs.
Se aten ioneaz c , în cazul în care încheierea judec toreasc nu poate fi contestat cu
recurs, instan a restituie cererea de recurs în temeiul art.409 alin.(1) lit.e) CPC.
57. Se abrog Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie nr.27 din 24 decembrie
2001 "Cu privire la practica aplic rii de c tre instan ele judec toreşti a unor prevederi ale
Legii contenciosului administrativ", modificat prin Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de
Justi ie nr.14 din 25 martie 2002.

nr.10
218
CERERI PREALABILE
Întreprinderea de stat
Centrul Resurselor
Informa ionale
de Stat „Registru”
Direc ia de documentare a
popula iei
Mun. Chişin u, str. Puşkin, 42
CERERE PREALABIL
Prin Certificatul de refuz nr.10520 din 1.07.2010, am fost informat c m-i s-a refuzat
perfectarea paşaportului cet eanului RM din motivul atragerii la r spundere penal (d.p.
2006036390, art.195 alin.(2) CP). Refuzul a fost bazat pe prevederile art.8 lit.c) din Legea
nr.269 din 09.11.1994 cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova (în continuare –
Legea nr.269).
Consider c refuzul în eliberarea paşaportului este unul ilegal, situa ie care îmi cauzeaz
prejudicii considerabile de ordin moral şi material.
in s -mi exprim dezacordul cu interpretarea şi invocarea eronat a normei aplicate ca
fiind unicul motiv al refuzului a constituit art.8 lit.c) din Legea nr.269.
Prin art.8 lit.c) din Legea nr.269 este stabilit c , în cazul în care, persoana este tras la
r spundere penal , acesteia i se refuz eliberarea paşaportului şi a documentelor de c l torie.
Aceast norm urmeaz a fi interpretat şi aplicat în conformitate cu Hot rârea Cur ii
Constitu ionale nr.15 din 30.09.2008 (M.O. 183-185/11 din 10.10.2008).
Astfel, Curtea Constitu ional a stipulat c restrângerea exerci iului dreptului la libera
circula ie urmeaz a fi raportat la condi iile specificate în art.54 din Constitu ie. Exerci iul
drepturilor şi libert ilor nu poate fi supus altor restrângeri decât cele prev zute de lege, care
corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului interna ional şi sunt necesare în
interesele securit ii na ionale, în scopul prevenirii tulbur rilor în mas , infrac iunilor etc. Prin
urmare, restrângerea exerci iului dreptului poate avea loc doar cu respectarea anumitor
condi ii:
- ingerin a trebuie s fie prev zut de lege;
- ingerin a corespunde normelor unanim recunoscute ale dreptului interna ional;
- ingerin a constituie o m sur necesar într-o societate democratic ;
- ingerin a trebuie s fie propor ional scopului urm rit.
Refuzul pe care îl contest nu corespunde acestor condi ii.
Legea nr.269 este doar unul din actele normative care garanteaz cet enilor dreptul de
ieşire şi intrare în RM, stabileşte restric ii temporare în exercitarea acestui drept. Aceeaşi lege
urmeaz a fi aplicat în coroborare cu alte acte normative. Astfel, în aceeaşi Hot râre, Curtea
Constitu ional a reiterat c sintagma este tras la r spundere penal din art.8 lit.c) din Legea
nr.269 se refer , în primul rând, la una din p r ile ap r rii în procesul penal – b nuitul. Noi
admitem c aceast sintagm se refer atât la învinuit, cât şi la inculpat în cadrul procesului
penal. Aceasta cu o singur condi ie - persoana are statutul respectiv (învinuit, inculpat) şi i-a
fost aplicat m sura preventiv prev zut de normele de drept procedural penal. Prin urmare,
prin prisma cadrului legal existent, în baza art.8 lit.c) din Legea nr.269, se poate refuza
eliberarea paşaportului în condi iile expuse în Hot rârea Cur ii Constitu ionale nr.15 din
30.09.2008, şi doar persoanei care are statut de b nuit în procesul penal.
219
Eu – N.N. – nu am statut de b nuit în procesul penal. Mai mult, la moment, în privin a
mea nu este aplicat nicio m sur preventiv în sensul normelor de drept procedural penal
(art.175; 176; 177; 178 (în special alin.(3) CPP). M sura preventiv aplicat anterior a încetat,
conform art.195 alin.(5) CPP. În orice caz, Direc ia de documentare a popula iei nu are de
unde s dispun de anumite acte sau informa ii care ar justifica aplicarea art.8 lit.c) din Legea
nr.269 (în privin a mea).
Prin urmare, cu mare regret, constat c mi se refuz v dit ilegal perfectarea paşaportului.
În baza celor enun ate, a normelor de drept invocate, solicit respectuos anularea
refuzului şi admiterea cererii privind eliberarea paşaportului. În situa ia în care, cererea
prealabil nu va fi admis , voi fi nevoit s depun o cerere în instan a de judecat cu solicitarea
de a fi încasat şi valoarea prejudiciilor cauzate.
Data _____________________
Semn tura________________________
220
CERERI

Reclamant:
Mişcarea social-politic „Ac iunea European ”
mun.Chişin u str.Calea Ieşilor nr.6, of.4
Pârât:
Comisia Electoral Central
mun.Chişin u str.V.Alecsandri, 119

Prin Hot rârea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 „Cu privire
la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, s-a decis c ,
la scrutinul din 5 aprilie 2009 pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova, birourile
electorale ale sec iilor de votare vor marca actele de identitate ale aleg torilor, care vor
participa la votare, cu o ştampila special , având imprimat inscrip ia „ALEGERI 05.04.09”,
conform unei Instruc iuni aprobate de Comisia Electoral Central .
Drept temei pentru emiterea hot rârii se invoc faptul c , la momentul desf şur rii
alegerilor, nu este posibil verificarea electronic a particip rii la votare, existând riscul
votului multiplu; lipsa unui mecanism eficient de prevenire a fraud rii alegerilor, precum şi
recomand rile exper ilor interna ionali (IFES, PNUD) afla i în Republica Moldova pentru
monitorizarea campaniei electorale, ale Coali iei Civice pentru alegeri libere şi corecte
„Coali ia 2009”, şi prevederile art.18, 22 lit. q), 26 din Codul electoral nr.1381-XIII din 21
noiembrie 1997.
Consider m c hot rârea men ionat a Comisiei Electorale Centrale contravine mai
multor norme constitu ionale şi legale, şi urmeaz a fi anulat .
Adoptând hot rârea nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electoral Central şi-a
dep şit atribu iile stabilite prin lege şi a înc lcat principiul constitu ional de separa ie a
puterilor în stat prev zut de art.6 din Constitu ie.
Astfel, conform art.61 alin.(2) din Constitu ia Republicii Moldova, „modul de
organizare şi de desf şurare a alegerilor este stabilit prin lege organic ”. Art.72 alin.(3) lit.a)
din Constitu ie prevede c sistemul electoral în Republica Moldova se reglementeaz prin
lege organic . Iar potrivit art.60 alin.(1) din Constitu ie „Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativ a
statului.” Îns şi no iunea de „sistem electoral” cuprinde:
1) principiile şi condi iile de participare la constituirea organelor reprezentative;
organizarea şi reglementarea alegerilor;
2) modul de atribuire a mandatelor în autorit ile reprezentative dup stabilirea
rezultatelor vot rii. Art.53 alin.(1) din Codul electoral, adoptat de Parlament conform
stipul rilor constitu ionale men ionate, reglementând procedura de efectuare a vot rii,
stabileşte c ”biroul electoral al sec iei de votare înmâneaz aleg torului buletinul de vot,
conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului,
aleg torul semneaz în lista electoral în dreptul numelui.”
Deci, legiuitorul, în legea organic , nu a prev zut marcarea cu ştampil special a
actelor de identitate ale aleg torilor care vor participa la votare. Şi nicio alt autoritate din stat
nu poate „completa” (dep şi) la discre ia sa norma legii organice, inclusiv prin emiterea
deciziilor, hot rârilor etc. Pentru a fi mai explici i, putem modela o situa ie similar celei
221
create de Comisia Electoral Central în cazul dat. Şi anume, c o oarecare autoritate public
din stat sau autoritate central de specialitate, cu excep ia Parlamentului, a emis o hot râre,
prin care a „completat” sau „corectat” o prevedere a unor legi organice men ionate în art.72
alin.(3) din Constitu ie, spre exemplu, în Codul penal - lit.n) a art.72 sau în Codul civil – lit.i)
a art.72, sau în Regulamentul Parlamentului – lit.c) a art.72. Este de la sine în eles c
instan ele judec toreşti nu vor judeca cauzele penale sau civile în conformitate cu aceste
„îmbun t iri” f cute legilor organice din simplul motiv c ele contravin flagrant Constitu iei.
Asemenea „îmbun t iri” vor fi neglijate chiar şi atunci, când ele ar fi fost efectuate la
recomand rile din afara sau din interiorul autorit ii care le-a emis.
Totodat , Codul electoral nu este o lege organic mai inferioar decât alte legi organice,
pentru a putea fi „ajustat” la anumite împrejur ri, de alte autorit i, pe lâng cea
reprezentativ , inclusiv de c tre Comisia Electoral Central .
Iar drepturile, libert ile şi obliga iile cet enilor stabilite prin Codul electoral nu pot fi
rev zute sau revizuite de un alt organ, decât Parlamentul. Or, prin hot rârea contestat se
încalc în mod direct drepturile şi libert ile prev zute de cod ale tuturor cet enilor cu drept
de vot, deoarece Comisia Electoral Central , de fapt, a creat o norm primar (nou ) ce nu
este prev zut de Codul electoral prin care se reglementeaz raporturile ce in de sistemul
electoral.
În aceast ordine de idei, este relevant Hot rârea Cur ii Constitu ionale nr.61 din
16.11.1999 pentru controlul constitu ionalit ii Hot rârii Parlamentului nr.432-XIV din 10
iunie 1999 „Privind asigurarea unit ii aplic rii unor prevederi ale Codului electoral”. În
hot rârea men ionat a Parlamentului au fost interpretate dispozi iile art.91, 114, 136 şi 199
din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare, preziden iale, locale şi a
referendumului local.
Curtea Constitu ional , examinând sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova privind
neconstitu ionalitatea hot rârii date a Parlamentului, a men ionat:
„… Curtea relev c Parlamentul, prin art.1 al Hot rârii în cauz , a expus art.171 din
Codul electoral într-o nou redac ie şi astfel a înc lcat dispozi iile art.72 şi 74 din Constitu ie.
Curtea reitereaz c Parlamentul este în drept s opereze modific ri şi complet ri în legisla ia
în vigoare numai prin lege.
Parlamentul a atribuit Hot rârii nr.432-XIV caracter normativ de drept şi putere juridic
similar prevederilor Codului electoral supuse interpret rii. Interpretarea oficial de c tre
organul legislativ a unei legi se efectueaz numai prin lege, care trebuie s urmeze aceeaşi
procedur de adoptare, semnare şi publicare prev zut de dispozi iile constitu ionale.
Interpretarea unei legi prin hot râre a Parlamentului este inadmisibil şi contravine
dispozi iilor art.72, 74, 76 şi 93 din Constitu ie şi nu poate fi recunoscut drept interpretare
oficial a legii.
Aşadar, având în vedere obiectul Hot rârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999,
este necesar s se men ioneze c , atât sub aspect formal, cât şi sub aspectul separ rii
atribu iilor puterilor în stat, statuat de Constitu ie, ea contravine art.6, 72, 74, 76 şi 94 din
Constitu ie.”
În baza argumentelor expuse, Curtea Constitu ional a declarat neconstitu ional
Hot rârea Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999.
Sau, în Hot rârea Cur ii Constitu ionale nr.18 din 21.10.2008 pentru controlul
constitu ionalit ii unor prevederi din punctul
13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plat a indemniza iei viagere
sportivilor de performan , aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.1322 din 29 noiembrie 2007,
de asemenea, sunt operate concluzii de principiu la acest capitol. În particular, Curtea a
relevat faptul c unul din principiile fundamentale ale statului de drept este cel al separ rii şi
222
colabor rii puterilor în stat, principiu consacrat expres în art.6 din Legea Suprem . Curtea a
men ionat c , potrivit
art.102 alin.(2) din Constitu ie, art.30 alin.(1) din Legea cu privire la Guvern, art.11
alin.(1) din Legea nr.317 din 18 iulie 2003 „Privind actele normative ale Guvernului şi ale
altor autorit i ale administra iei publice centrale şi locale”, Guvernul adopt hot râri pentru
organizarea execut rii legilor.
Adoptate în baza şi în executarea legii, hot rârile Guvernului au for juridic inferioar
legii şi nu o pot contrazice sau dep şi. În jurispruden a sa anterioar Curtea Constitu ional a
statuat constant c hot rârile Guvernului sunt acte subsecvente legii, se emit în scopul
concretiz rii, execut rii corecte şi efective a acesteia, normele cuprinse în hot râri nu pot avea
caracter primar, nu pot modifica cadrul stabilit prin actul legislativ, executivul neavând
competen normativ primar (Monitorul Oficial nr.195-196/12 din 31.10.2008).
În cazul hot rârii nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electoral Central a
completat norma art.53 din cod, arogându-şi o competen normativ primar , exceptând
procedura de adoptare, semnare şi publicare prev zut de dispozi iile constitu ionale.
Prin hot rârea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale
aleg torilor care vor participa la votare cu ştampila special se intervine şi în raporturile
reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul na ional de paşapoarte şi se
încalc dreptul cet enilor la alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat (art.38 alin.(1) din Constitu ie).
La acest capitol men ion m urm toarele. Pân în anul 2005, în republic a existat
practica aplic rii ştampilei „Votat” în actele de identitate ale aleg torilor în temeiul Hot rârii
Comisiei Electorale Centrale. Şi din aceast cauz mai mul i cet eni nu au participat la
alegeri, nedorind ca în actele lor de identitate s se con in o men iune improprie actelor ca
atare, şi din aceast cauz nefiindu-le eliberate buletine de vot.
În acest context, este relevant o alt hot râre a Cur ii Constitu ionale – nr.16 din
19.05.1997 privind controlul constitu ionalit ii dispozi iilor punctului 10 alineatul 2 din
Regulamentul „Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale
Sistemului na ional de paşapoarte”.
Regulamentul a fost aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.376 din 06.06.1995.
Curtea a recunoscut drept neconstitu ional pct.10 din Regulament şi, în particular, a
men ionat urm toarele:
„… Actele de identitate, conform Legii nr.273-XIII (pentru paşapoarte - art. 2 alin.(5),
buletinele de identitate, permisul de şedere - art. 3 alin. (4) şi (10), nu cuprind date despre
„viza de reşedin ” sau „viza de domiciliu”.
… De aceea includerea în textul Regulamentului a unor dispozi ii ce con in
obligativitatea ob inerii „vizei de reşedin ”
(sau a „vizei de domiciliu”) este în contradic ie cu principiul enun at în „Legea privind
actele de identitate din sistemul na ional de paşapoarte” nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 şi
este neconstitu ional în baza art. 27 alin. (2) din Constitu ie.”
Referitor la cazul actual, concluzia Cur ii Constitu ionale poate fi extrapolat în felul
urm tor: “actele de identitate nu cuprind date despre consemnarea sau marcarea particip rii
aleg torilor la votare cu o ştampila special . De aceea, Hot rârea Comisiei Electorale Centrale
privind obligativitatea unei asemenea marc ri este în contradic ie cu Legea privind actele de
identitate în sistemul na ional de paşapoarte şi este ilegal şi neconstitu ional în baza art.38
alin.(1)
din Constitu ie care prevede alegeri libere prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat.” No iunea de „secret” se refer în mod firesc şi la dreptul cet eanului de a nu
fi divulgat participarea sa la alegeri prin consemnare în actele de identitate.
223
Totodat , prin decizia sa, Comisia Electoral Central , din start, pune to i cet enii ce
particip la scrutin sub b nuiala c ar avea inten ia s încalce cu orice pre legea şi s voteze
de mai multe ori, profitând de anumite „neajunsuri” ale legii. Aceast atitudine a comisiei de
diferire la categoria poten ialilor “contravenien i” a tuturor cet enilor cu drept de vot este
nefondat şi afecteaz demnitatea aleg torilor din republic .
Pe de alt parte, aceste m suri de vigilen exagerat ale comisiei nici nu au vreun sens
practic. Legislatorul, în Codul electoral, a stabilit c aleg torii voteaz la sec iile de votare în
baza listelor întocmite din timp ale cet enilor care locuiesc în raza sec iilor respective. Iar
prezentarea documentului de identitate se efectueaz numai pentru a se verifica dac voteaz
anume persoana introdus în list . Evident, semnând în list , cet eanul nu va mai putea vota
repetat indiferent de faptul dac a fost marcat sau nu documentul de identitate.
Invocarea în Hot rârea Comisiei Electorale Centrale a art.18, 22 lit.q) şi 26 din Codul
electoral drept temei al împuternicirilor comisiei de a stabili “marcarea” în actele de identitate
este o eroare, pornind de la prevederile normelor constitu ionale indicate deja.
Totodat , o lectur cât de cât atent şi profesional a normelor citate din Codul electoral,
denot c legea nu împuterniceşte Comisia Electoral Central cu asemenea atribu ii.
Astfel, art.18 (şedin ele şi hot rârile Comisiei Electorale Centrale) reglementeaz
proceduri organizatorice de activitate a comisiei şi stipuleaz c hot rârile “adoptate în
limitele competen ei acesteia, sunt executorii pentru autorit ile publice, întreprinderi,
institu ii şi organiza ii, persoanele cu func ii de r spundere, partide, alte organiza ii social-
politice şi organele acestora, precum şi pentru to i cet enii”. Din con inutul normei se deduce
clar faptul c , dac hot rârile nu-s în limitele competen ei, ele nici nu sunt executorii. Şi
norma art.22 (atribu iile generale ale Comisiei Electorale
Centrale) care stabileşte c „în perioada electoral , Comisia Electoral Central are
urm toarele atribu ii: … q) analizeaz fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din
alegerile trecute, curente sau viitoare şi la m suri pentru prevenirea lor; informeaz
autorit ile publice despre necesitatea solu ion rii unor chestiuni, în conformitate cu legisla ia
electoral ” nici pe departe nu seam n cu învestirea comisiei cu atribu ii de legiuitor. De
„m suri pentru prevenire” in activit ile organizatorice, şi nicidecum cele de recroire a
Codului electoral.
Art.26 din Cod (atribu iile Comisiei Electorale Centrale în perioada electoral ), de
asemenea, nu investeşte comisia cu atribu iile ce şi le-a arogat prin hot rârea contestat .
Afirma ia rezult şi din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art.1 –
„Comisia Electoral Central - comisie înfiin at pentru realizarea politicii electorale în
scopul bunei desf şur ri a alegerilor, care activeaz continuu în condi iile prezentului cod”;
art.16 alin.(1) – „Comisia Electoral Central este organ de stat constituit pentru realizarea
politicii electorale, organizarea şi desf şurarea alegerilor.”
Pe de alt parte, în virtutea principiilor constitu ionale stabilite de art.6, 60, 66, 72 din
Constitu ie, Codul electoral nici nu poate s prevad asemenea atribu ii ale Comisiei
Electorale Centrale, dat fiind faptul c aceste raporturi de drept urmeaz a fi reglementate
numai prin lege organic adoptat de organul reprezentativ ales de popor conform
prevederilor art.38 alin.(1) din Constitu ie. Numai acest organ este în drept s instituie
restric ii pentru aleg tori, şi nu altcineva.
Or, hot rârea nr.2132 din 12 februarie 2009, fiind adoptat cu înc lcarea prevederilor
legale, inclusiv a celor constitu ionale, lezeaz direct dreptul cet enilor de a participa la
alegeri, îngr dind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru acele persoane care nu vor
fi de acord cu marcarea actelor de identitate cu o men iune improprie. Poate anume din aceste
considerente Parlamentul, stabilind prin Legea nr.176 din 22.07.2005 pentru modificarea şi
completarea Codului electoral în art.53 prevederea despre aplicarea în fişa de înso ire a
224
buletinului de identitate al aleg torului a ştampilei „Votat”, prin Legea nr.248 din 21.07.2006
a exclus norma respectiv .
În consecin , prin hot rârea contestat sunt înc lcate şi prevederile art.54 alin.(2) din
Constitu ie care stabileşte c „exerci iul drepturilor şi libert ilor nu poate fi supus altor
restrângeri decât celor prev zute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale
dreptului interna ional şi sunt necesare în interesele securit ii na ionale, integrit ii teritoriale,
bun st rii economice a rii, ordinii publice, în scopul prevenirii tulbur rilor în mas şi
infrac iunilor, protej rii drepturilor, libert ilor şi demnit ii altor persoane, împiedic rii
divulg rii informa iilor confiden iale sau garant rii autorit ii şi impar ialit ii justi iei.”
Totodat , marcarea actelor de identitate ale aleg torilor cu ştampila special , contribuind
la înl turarea de la alegeri a cet enilor ce nu-s de acord cu „marcarea” (mul i dintre care au
motive întemeiate pentru asta) poate influen a direct şi asupra rezultatelor alegerilor. Este
regretabil faptul c , având sarcina de a asigura buna desf şurare a alegerilor, Comisia
Electoral Central prejudiciaz din start aceast desf şurare, chiar pân la începerea
scrutinului, prin emiterea unui act ilegal şi anticonstitu ional, prin care se încalc drepturile
aleg torilor din republic .
La adoptarea hot rârii contestate, prin care s-a introdus restric ia pentru participan ii la
votare, nu s-a inut cont şi de prevederile Conven iei Europene pentru Ap rarea Drepturilor
Omului şi a Libert ilor Fundamentale în care declar dreptul la alegeri libere şi, în scopul
realiz rii acestui drept, stabileşte obliga ia statului s desf şoare alegeri libere prin vot secret
şi condi ii, care asigur exprimarea liber a voin ei poporului la alegerea puterii legislative
(art.3 al Protocolului adi ional nr.1 la Conven ie).
Anularea hot rârii contestate va scuti bugetul şi de cheltuieli materiale considerabile,
cheltuieli, ce urmeaz a fi f cute pentru confec ionarea a 8000 de ştampile speciale.
În baza celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.7-9 din Legea contenciosului
administrativ, art.65 alin.(1), 66 alin.(1) şi (3), 67 alin.(1), 68 alin.(1) din Codul electoral,
art.166, 277-278 din Codul de procedur civil ,
SOLICIT:
S fie anulat Hot rârea Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 „Cu
privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”, ca
fiind ilegal .
S fie încasate în folosul reclamantului cheltuielile de judecat .
Anex :
Copia cererii
Copia Hot rârii nr.____ din 12 februarie 2009.
Data______________
Semn tura___________
225
JUDEC TORIA_________
or._________, str.________,nr.___
or._________, str._______, ____
PÂRÂT: CONSILIUL ORAŞULUI________

or._________, str.________, nr.___
INTERVENIENT ACCESORIU: Societatea comercial „B” SRL
or.________, str. ___________, nr.___

ACTULUI ADMINISTRATIV
În fapt, în data de _____________, prin Decizia Consiliului oraşului _______

nr.________„Cu privire la autentificarea dreptului de folosin asupra loturilor de p mânt din
str._________, nr.____ SRL „B”, SRL „B” a devenit beneficiar prin autentificare a dreptului de
folosin asupra loturilor de p mânt nr.1 cu suprafa a de ______ ha şi nr.2 cu suprafa a de
_____ha, amplasate în or.__________, str.________, nr._____în vederea exploat rii şi deservirii
imobilelor conform planurilor construc iilor anexate.
Despre emiterea Deciziei vizate, SRL „A” a aflat în cadrul procedurii judiciare în care
Societatea a fost atras în calitate de intervenient accesoriu din oficiul instan ei de judecat , la
prima şedin judiciar fixat pentru ___________, la ac iunea în contencios administrativ a
reclamantului SRL „B” în contradictoriu cu Oficiul Cadastral Teritorial __________ privind
recunoaşterea refuzului ilegal, declararea nulit ii actului administrativ şi obligarea înregistr rii
dreptului de folosin .
Prin prezenta cerere, SRL „A” consider Decizia Consiliului oraşului __________
nr._________ din _________ „cu privire la autentificarea dreptului de folosin asupra loturilor
de p mânt din str.__________, nr._____ SRL „B” par ial ilegal în partea autentific rii dreptului
de folosin beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafa a de ______ha
amplasat în or.____________, str. _________, nr.____ ce afecteaz grav dreptul de proprietate
al SRL „A”, pasibil nulit ii, pornind de la ansamblul urm toarelor circumstan e şi motive:
Potrivit Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 „contenciosului administrativ”, actul
administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca
fiind emis contrar prevederilor legii.
Astfel, în baza Notei Informative din ___________, emis de Comisia Republican
Permanent pentru Organizarea Expertizei, Evalu rii şi Comercializ rii Bunurilor Sechestrate,
publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr._____din __________, cu privire la
petrecerea licita iilor republicane „cu strigare”, a fost aprobat spre comercializare lotul cu
nr._____ având suprafa a total de _______ m.p., amplasat în or.__________, str.__________,
nr.___ ce apar inea S.A.”C”, amplasat pe lotul de teren cu suprafa a total de _______ ha la
pre ul ini ial în m rime de _______lei.
Potrivit procesului-verbal Seria ____ nr.______ din _________”cu privire la rezultatele
vânz rii la licita ia „cu strigare”, SRL „A” a fost înscris în calitate de participant la licita ia
226
public şi a fost desemnat drept câştig tor al licita iei asupra setului cu nr.____ la pre ul final de
_______ lei, obligându-se conform procesului-verbal nominalizat s achite suma contractual ,
s semneze contractul de vânzare-cump rare a bunului imobil cu înregistrarea lui cadastral
ulterioar .
În temeiul contractului de vânzare-cump rare la licita ie a bunurilor sechestrate nr.___ din
__________, SRL „A” în calitate de „CUMP R TOR” a procurat ca urmare a licita iei
petrecute, în conformitate cu Legea nr.633-XIII din 10.11.1995 „Cu privire la modul de urm rire
a impozitelor, taxelor şi altor pl i”, Hot rârea Guvernului Republicii Moldova nr.685 din
23.07.1997 „cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la modul de sechestrare şi
comercializare a bunurilor” şi procesul-verbal, seria ___________ din _________ cu privire la
rezultatele licit rii la licita ia „cu strigare” setul expus la vânzare nr.___ cu suprafa a total de
______ m.p., amplasat în or.________, str.___________, nr.___.
Prin Actul de ridicare a bunurilor nr.________din _________, bunurile procurate în
temeiul contractului de vânzare-cump rare la licita ie a bunurilor sechestrate din ________ au
fost ridicate de c tre „VÂNZ TOR” şi transmise „CUMP R TORULUI”, SRL „A” .
În data de 04.10.2001, conform art.240 din Codul civil al Republicii Moldova (în redac ia
Legii din 26.12.1964) art.214; 290; 755 din Codul civil al Republicii Moldova (în redac ia Legii
nr.1107-XV din 06.06.2002) contractul de vânzare-cump rare a fost supus înregistr rii
cadastrale obligatorii conform legisla iei în vigoare la momentul semn rii contractului, la
nr._______, ceea ce în corespundere cu dispozi iile alin.2 art.132 din Codul civil al Republicii
Moldova (în redac ia Legii din 26.12.1964) şi art.321 din Codul civil al Republicii Moldova (în
redac ia Legii nr.1107-XV din 06.06.2002) care stipuleaz c în cazul bunurilor imobile
dobândirea dreptului de proprietate se efectueaz de la data înscrierii în Registrul bunurilor
Imobile, semnific naşterea dreptului de proprietate privat a SRL „A” asupra bunurilor imobile
procurate, fiind protejat drept autentic proprietar în conformitate cu legisla ia în vigoare.
În asemenea mod, Decizia contestat încalc grav dreptul SRL ”A” la proprietate asigurat
prin art.46 Constitu ia Republicii Moldova, art.315,316 din Codul civil al Republicii Moldova,
Protocolul Adi ional nr.1 al Conven iei Europene pentru Drepturile Omului, or proprietarul
dispune de posesia, folosin a şi dispozi ia asupra bunului, posesia şi folosin a urmând s
determine posibilitatea real şi f r impedimente a exploat rii bunului, element ce în situa ia
descris prin grevarea dreptului de folosin asupra terenului pe care este amplasat proprietatea
S.R.L „A” c tre SRL „B” este ilegal şi afecteaz dreptul de proprietate al reclamantului SRL
„A” la exploatarea (deservirea) bunului ce-i apar ine cu titlu de proprietate privat .
Mai mult decât atât, dreptul de proprietate al SRL „A” asupra imobilului sus-vizat este
confirmat şi prin Hot rârea Judec toriei Economice de Circumscrip ie nr. ______ din _______,
men inut în vigoare prin Decizia Cur ii de Apel Economice nr.__________ din ________, prin
care ac iunea SRL „A” privind înl turarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate şi
evacuare a fost admis , dispunându-se înl turarea obstacolelor create SRL „A” de c tre SRL
„B” în realizarea dreptului s u de proprietate asupra bunului imobil.
În acest context, potrivit art.123 CPC al Republicii Moldova, faptele stabilite printr-o
hot râre judec toreasc irevocabil într-o pricin civil solu ionat anterior în instan de drept
comun sau în instan specializat sunt obligatorii pentru instan a care judec pricina şi nu se cer
a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care
particip aceleaşi persoane.
Reglement ri absolut similare, îns care completeaz temeinicia degrev rii p r ilor şi
participan ilor la proces de proba iunea suplimentar a faptelor inserate într-o Hot râre
judec toreasc irevocabil , se men ioneaz şi în dispozi ia art.254(3) CPC al Republicii
Moldova potrivit c reia dup ce hot rârea r mâne irevocabil , p r ile şi ceilal i participan i la
proces, precum şi succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o nou cerere de chemare în judecat
227
cu aceleaşi preten ii şi în acelaşi temei, nici s conteste în alt proces faptele şi raporturile juridice
stabilite în hot rârea judec toreasc irevocabil .
Prin urmare, conform Hot rârii Guvernului „pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
vânzarea-cump rarea terenurilor aferente” nr.562 din 23.10.1996, p.7 în calitate de cump r tor
al terenului aferent poate fi doar proprietarul obiectivului privat, drept afectat, în situa ia
descris , prin Decizia Consiliului or._________ nr._____ din _________, iar p.2 al Hot rârii
enun ate stipuleaz expres c la categoria obiectelor fa de care se instituie dreptul la vânzare-
cump rare a terenurilor aferente îl constituie inclusiv construc iile capitale.
Aceeaşi reglementare, în concept analogic, o prevede şi Legea nr.1308-XIII din
25.07.1997 privind pre ul normativ şi modul de vânzare-cump rare a p mântului, art.9 alin.(3),
potrivit c ruia “terenurile proprietate publice pe care sunt amplasate obiective proprietate de stat,
se vând, dup privatizarea obiectivelor men ionate, persoanelor fizice şi juridice care au ob inut
dreptul de proprietate asupra obiectivelor amplasate pe aceste terenuri”.
Prin cererea prealabil nr.________ din ______, SRL „A” a intervenit conform art.3, 5, 14
din Legea contenciosului administrativ c tre Consiliul or.__________, cu solicitarea
recunoaşterii ilegalit ii şi nulit ii Deciziei Consiliului or.__________ nr._____ din
________„cu privire la autentificarea dreptului de folosin asupra loturilor de p mânt din
str._________, nr.____ SRL „B” ”… în partea autentific rii dreptului de folosin al
beneficiarului SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafa a de ______ ha, amplasat în
or._________, str.__________, ____, îns pân la data depunerii prezentei ac iuni, adic peste
termenul stabilit de Legea nr.793-XIV din 10.02.2000, r spunsuri la cererea adresat nu au
parvenit.
În drept, c l uzindu-ne de dispozi iile art.3, 5, 14, 16, 25, 26 din Legea contenciosului
administrativ, art.1, 4, 5, 28, 33, 55, 56, 117, 166, 167 din Codul de procedur civil al
Republicii Moldova
SOLICIT M:
A recunoaşte ilegalitatea şi nulitatea Deciziei Consiliului oraşului __________ nr.___ din
___________ „cu privire la autentificarea dreptului de folosin asupra loturilor de p mânt din
str.__________, nr.___ SRL „B” „...în partea autentific rii dreptului de folosin beneficiarului
SRL „B” asupra lotului de teren cu nr.1 cu suprafa a de _______ ha, amplasat în or._________,
str._________, nr.___.
ANEX :
Data___________
Semn tura______________
228
JUDEC TORIA ______________
or.________, str.________, nr. ___

or.________, str.________, nr.___
PÂRÂT: INSPECTORATUL FISCAL DE STAT

_________________________
or.________, str._______, nr._____

PRIVIND REVOCAREA ACTULUI
ADMINISTRATIV
În fapt, Inspectorul Fiscal Principal al Inspectoratului fiscal din raionul _________, în

persoana __________, în baza autoriza iei nr. ___ din ________, a efectuat un control fiscal prin
contrapunere la SRL „A”.
În urma controlului efectuat s-a întocmit Actul de control nr. _______, din ________, în
care autoritatea de control indic prezumata înc lcare de c tre SRL „A” a Legii cu privire la
repatrierea mijloacelor b neşti, m rfurilor şi serviciilor provenite din tranzac iile economice
externe exprimat prin nerepatrierea mijloacelor b neşti provenite din opera iunile de export în
valoare de ________ lei efectuate la data de ________ c tre „K” (firm str in ), destinatar „Q”
(firm str in ), precum şi prezumata diminuare a venitului impozabil în sum de ______ lei,
manifestat prin înregistrarea opera iunii de export în eviden a contabil în sum de ______ lei,
iar nu suma de ______ lei, indicat în declara ia vamal de export.
SRL „A”, nefiind de acord cu concluziile actului de control, în temeiul art. 216 alin.8) al
Codului fiscal al Republicii Moldova, în termen de 7 zile calendaristice, a prezentat în scris
argumentarea dezacordului, anexând documentele de rigoare.
La data de _________, Inspectoratul Fiscal din raionul ________ în persoana şefului
__________, în baza Actului de control nr. ______ din ________,a adoptat Decizia nr.___ asupra
cazului de înc lcare fiscal comis de SRL „A”.
Prin Decizia nr. ___ din _________ a Inspectoratului fiscal din raionul _________, SRL
„A” a fost recunoscut culpabil de înc lcarea art.2 şi 3 (a) ale Legii cu privire la repatrierea
mijloacelor b neşti, m rfuri şi servicii provenite din tranzac iile economice externe, şi, în
conformitate cu art. 5 alin.(3) al aceleiaşi legi, a sanc ionat-o cu amend în m rime de ______ lei;
s-a dispus încasarea impozitului pe venit diminuat pentru anul ____ în sum de _____ lei,
majorare de întârziere în sum de _____ lei şi amend în sum de _____ lei pentru diminuarea
prezumat a impozitului pe venit.
SRL „A” consider Decizia nr.___ din ________ emis de Inspectoratul Fiscal din raionul
________ ca fiind drept eronat , nefondat , rezultat din aprecierea subiectiv şi incomplet a
legisla iei, a probelor puse la baza emiterii actului administrativ, urmând a fi anulat în totalitate
în baza cumulului urm toarelor argumente.
În conformitate cu art. 26 alin.(1) al Legii contenciosului administrativ, actul
administrativ poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este: ilegal în fond ca fiind emis
contrar prevederilor legii; ilegal ca fiind emis cu înc lcarea competen ei; este ilegal ca fiind emis
cu înc lcarea procedurii stabilite.
229
Potrivit art. 247 al Codului fiscal, persoana care examineaz cazul de înc lcare fiscal este
obligat s clarifice dac :
• a avut loc într-adev r o înc lcare fiscal ;
• trebuie s fie tras la r spundere persoana respectiv pentru s vârşirea de înc lcare
fiscal ;
• exist alte circumstan e pentru solu ionarea just a cazului.
La examinarea cazului de înc lcare fiscal Inspectoratului fiscal din raionul
____________, nu a clarificat dac SRL „A” a comis, într-adev r, o înc lcare fiscal , trebuie s
fie tras la r spundere, precum şi nu a clarificat şi alte circumstan e pentru solu ionarea just a
cazului.
Astfel, în baza Contractului nr. ___ din ________ şi a facturilor fiscale, Seria ____ şi
Seria _____ din _________, SRL „A” a procurat de la SRL „B” m rfuri identificate
ca____________în sum de ______ lei.
În conformitate cu contractul nr. ___ din ________, la data de _________ SRL „A” vinde
bunurile cump rate, contra sumei de ______ lei firmei „ K” din Republica _________, destinatar
fiind compania „Q”, opera iunea fiind justificat prin declara ia vamal de export nr. ______ din
______ .
Ulterior, cu respectarea art.556 – 566 din Codul civil, la data de ________ SRL „A” a
încheiat cu SRL „C” un contract de cesiune de crean . Potrivit dispozi iilor conven iei vizate,
art.____, din momentul semn rii contractului SRL „A” cedeaz , iar SRL „C” dobândeşte crean a
în sum de _______ lei şi devine noul creditor al societ ii „K”.
Potrivit prevederilor art. ___ al contractului de cesiune din ________, s-a stabilit c SRL
„C” dobândeşte dreptul de a cere, în locul SRL „A”, de la nerezidentul „K” executarea
obliga iilor de plat a datoriei creditoare în sum de ______ lei.
Reglement ri similare sunt prescrise şi de art.556 alin.1) al Codului civil al Republicii
Moldova în temeiul c rora cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din crean
din momentul încheierii contractului de cesiune.
Prin urmare, în raporturile ap rute cu firma „K”, în baza contractului de vânzare-
cump rare nr. ___ din ________, S.R.L „A” a fost substituit de SRL „C” din momentul încheierii
contractului de cesiune din ________, iar, ca efect, SRL „A” a pierdut dreptul de a cere
executarea crean ei, transferând c tre SRL „C” toate drepturile, inclusiv şi drepturile accesorii pe
care le avea fa de „K”.
Efectele enumerate sunt recunoscute şi de dispozi ia art. 558 al Codului civil al Republicii
Moldova potrivit c reia drepturile de crean se transmit cesionarului aşa cum exist la momentul
transmiterii. Odat cu cesiunea crean ei, asupra cesionarului trec garan iile şi alte drepturi
accesorii.
Efectele legale produse de cesiunea de crean sunt materializate în art. ____ al
contractului de cesiune din ________, care stabileşte c odat cu semnarea prezentului contract se
anuleaz datoriile „K” în sum de _____ lei fa de SRL „A” şi apare datoria „K” în sum de
______ lei fa de SRL „C”.
Prevederile art. ___al conven iei vizate sunt confirmate şi prin art. ___ care precizeaz c
„K” se va achita cu noul creditor – SRL „C”.
Întru confirmarea crean ei şi a dreptului de a cere executarea ei, în conformitate cu art. 556
alin.(3) din Codul civil şi art. ___ al contractului de cesiune, SRL „A” a remis SRL „C” toate
actele aferente crean ei. Executarea de c tre p r i a obliga iilor cesiunii de crean este confirmat
prin Actul de primire-predare a crean ei în conformitate cu prevederile contractului de cesiune
din ______.
Astfel, în urma încheierii contractului de cesiune a crean ei între SRL „A” şi SRL „C”, s-a
schimbat creditorul ca element al raportului obliga ional ap rut cu „K”, – noul creditor fiind SRL
„C”.
230
Conform art.2 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace b neşti,
m rfuri şi servicii provenite din tranzac iile economice externe, repatrierea mijloacelor b neşti –
este încasarea de la nerezident, în termenul stabilit, a mijloacelor b neşti aferente exportului de
m rfuri, prest rii de servicii în str in tate, precum şi a altor opera iuni şi tranzac ii externe în
conturi deschise la b ncile autorizate în Republica Moldova, volumul mijloacelor fiind indicat în
declara ia vamal , iar costul serviciilor prestate – în documentele confirmative.
Raportând reglement rile vizate la circumstan ele faptice probate documentar, se
confirm incontestabil c SRL „A” nu este creditorul firmei „K”, dreptul de a încasa mijloacele
b neşti aferente exportului efectuat a fost cedat şi apar ine SRL „C”, din momentul încheierii
contractului de cesiune nu mai este subiect al obliga iei, ceea ce denot c SRL „A” nu este
responsabil de repatrierea mijloacelor b neşti şi, respectiv, nu poate fi calificat drept subiect al
obliga iei fiscale.
Prin urmare, în condi iile legale şi conven ionale, în care a activat SRL „A”, şi în lipsa
dreptului de a încasa mijloacele b neşti aferente exporturilor de m rfuri efectuate, este ilegal
Decizia nr.__ din _______ a Inspectoratului Fiscal din raionul _________ prin care SRL „A” este
recunoscut culpabil de înc lcarea termenului de repatriere a mijloacelor b neşti provenite din
tranzac iile economice externe şi sanc ionat cu amend în m rime de ______ lei.
În conformitate cu art.14 din Legea contenciosului administrativ, prin cererea prealabil
din ________, SRL „A” a solicitat revocarea în totalitate a Deciziei nr.___ din _________ a
Inspectoratului Fiscal din raionul _______, care a r mas f r r spuns.
În drept, în temeiul art.28, 32, 166, 167 din Codul de procedur civil al Republicii
Moldova, art.3, 5, 8, 16, 17, 21, 25, 26 din Legea contenciosului administrativ
SOLICIT M:
A admite ac iunea.
A recunoaşte ilegalitatea şi a anula Decizia nr. ___ din _________ emis de Inspectoratul
Fiscal din raionul _________.
ANEX :
Data ____________________________
Semn tura _____________________________
231
CURTEA DE APEL ____________
or.________, str.__________, nr.___

or.________, str.__________, nr.___
PÂRÂT: BIROUL VAMAL _____________

or.________, str.__________, nr.___

ACTULUI ADMINISTRATIV
În fapt, prin Actul constatator nr.__ din __ „privind calculul drepturilor de import/export”
emis de BIROUL VAMAL ________, SRL „A” a fost recunoscut culpabil de înc lcarea
dispozi iei art.28 al Codului vamal al Republicii Moldova, fiind calculate şi încasate drepturi de
import în cuantum de _____ lei TVA (codul tipului drepturilor de import 030), ____lei tax
vamal (codul tipului drepturilor de import 020), ____ lei tax proceduri vamale (codul
drepturilor de import 010), iar în total _____ lei, pentru înc lc rile imputate fiind aplicate
penalit i în sum total de _____ lei, diferen ele totale încasate în baza Actului constatator
privind drepturile de import constituind suma de ____ lei.
În vederea motiv rii juridice a Actului constatator, BIROUL VAMAL ________ re ine c
SRL „A”, în data de _______, în baza declara iilor vamale nr._____ -_____, a importat în
Republica Moldova trei unit i de transport în vederea introducerii acestora în capitalul statutar
al Societ ii, iar la data de _______, în temeiul facturii fiscale Seria nr.____ din _______, aceste
unit i de transport au fost înstr inate SRL „B”, concluzionând neachitarea drepturilor aferente
importului mijloacelor de transport în suma calculat şi încasat în baza actului administrativ
contestat.
Prin prezenta ac iune, SRL „A” îşi manifest dezacordul şi contest Actul constatator nr.__
din _______ „privind calculul drepturilor de import/export” emis de BIROUL VAMAL
_________, ca fiind eronat, nefondat, lipsit de suport normativ şi faptic, rezultat din aprecierea
subiectiv şi incomplet a legisla iei în vigoare şi a probelor puse la baza emiterii actului,
urmând a fi revocat în totalitate, în baza cumulului urm toarelor circumstan e şi motive:
Astfel, precum rezult din materialele cauzei, la data de ________, în baza declara iilor
vamale nr.______ - _______ din __________, SRL „A” a importat pe teritoriul Republicii
Moldova trei unit i de transport, dou unit i de modelul ______, fabricate în anul ____, şi un
camion de modelul ______, fabricat în anul ______, pentru a fi introduse în capitalul statutar al
SRL „A” cu suma de ________ lei, în temeiul procesului-verbal al asocia ilor nr._____ privind
majorarea aportului social din ________, Deciziei Camerei Înregistr rii de Stat din ________
privind operarea modific rilor în actele de constituire a SRL „A” şi a Certificatului constatator
emis în acest sens.
Potrivit art.103 din Codul fiscal al Republicii Moldova, TVA nu se aplic la importul
m rfurilor, serviciilor şi pentru livr rile de m rfuri, servicii efectuate de c tre subiec ii
impozabili, care constituie rezultatul activit ii lor de întreprinz tor în Republica Moldova
pentru activele materiale a c ror valoare dep şeşte 3000 de lei pentru o unitate şi al c ror termen
de exploatare dep şeşte un an, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în
termenele prev zute de legisla ie.
232
Respectiv, contribuabilul SRL „A” la importul unit ilor de transport destinate introducerii
în capitalul statutar al întreprinderii nu a operat trecerea în cont a TVA la importul m rfurilor
introduse pe teritoriul Republicii Moldova în corespundere cu dispozi iile art.101-102 din Codul
fiscal al Republicii Moldova pe motivul scutirii de TVA la importul activelor litigioase
introduse în capitalul statutar.
Totodat , în data de _______, în baza facturii fiscale, Seria nr.______, SRL „A”, în
calitate de vânz tor, înstr ineaz autoturismele men ionate c tre SRL „B” la suma de ______
lei, inclusiv TVA în sum de ________ lei.
Potrivit art.95 din Codul fiscal al Republicii Moldova, livrarea realizat de c tre SRL „A”,
ca subiect impozabil, reprezint obiect impozabil cu TVA reprezentând rezultatul activit ii
acesteia de întreprinz tor, fapt consumat prin calcularea TVA aferent livr rii, la cota stabilit
de art.96 din Codul fiscal al Republicii Moldova, în m rime de ________ lei. Totodat , aceast
livrare a fost supus înregistr rii în Registrul de eviden a vânz rilor conform art.118 din Codul
fiscal al Republicii Moldova.
În conformitate cu art.101 din Codul fiscal al Republicii Moldova, subiec ii impozabili
stipula i la art.94 lit.a) sunt obliga i s declare, conform art.115, şi s achite la buget pentru
fiecare perioad fiscal , stabilit , conform art.114, suma TVA, care se determin ca diferen
dintre sumele TVA achitate sau care urmeaz a fi achitate de c tre consumatori pentru
m rfurile, serviciile livrate lor şi sumele TVA achitate sau care urmeaz a fi achitate furnizorilor
la momentul procur rii valorilor materiale, serviciilor (inclusiv TVA la valorile materiale
importate) folosite pentru desf şurarea activit ii de întreprinz tor în perioada fiscal respectiv ,
inându-se cont de dreptul de trecere în cont conform art.102.
Astfel, precum rezult din Declara ia privind TVA depus de SRL „A”, Inspectoratului
Fiscal de Stat ________, la data de ________, incontestabil se probeaz declararea şi achitarea
TVA aferent livr rii impozabile realizate, or, TVA calculat din vânz rile perioadei fiscale în
care a avut loc înstr inarea constituie suma de ________lei, care a fost stins reieşind din
procur rile avute de c tre SRL „A” conform anexei la Declara ia TVA, respectiv, obiectul
impozabil al SRL „A” cu TVA din livrarea efectuat a fost calculat , declarat şi achitat inând
cont de dreptul reclamantului la trecerea în cont a TVA pe procur rile efectuate în perioada de
referin , ceea ce denot incontestabil achitarea TVA şi lipsa restan elor la acest impozit fa de
bugetul de stat.
Prin urmare, calcularea şi încasarea de c tre BIROUL VAMAL _______ a TVA, aferente
importului, şi a penalit ii pentru întârzierea achit rii acesteia, conform Actului constatator
nr.____ din __________ în sum de _______ lei, poart un caracter nefondat, inconsistent şi
vizeaz încasarea repetat (dubl ) a TVA.
În corespundere cu art.117 din Codul vamal al Republicii Moldova, în cazul trecerii
m rfurilor peste frontiera vamal şi în alte cazuri prev zute de legisla ie, se percepe, ca drept de
import taxa vamal , art.118 Din Codul vamal al Republicii Moldova statuând c m rfurile care
trec frontiera vamal se supun taxei vamale conform Legii nr. 1380-XIII din 20.11.1997 „Cu
privire la tariful vamal”, art.4, conform c ruia taxele vamale se aplic în baza anexei nr.1, care
face parte integrant la Legea vizat .
Nota de aplicare a Anexei nr.1 la Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 stipuleaz în mod
expres, prin punctul 2 al acesteia, c taxa vamal nu se percepe la importul autovehiculelor
specificate la pozi iile tarifare 8702 şi 8704, cu termenul de exploatare de pân la 7 ani.
Conform Declara iilor vamale nr. ______ - _______ din _______ şi din con inutului
Actului constatator nr._______ din _________, se recunoaşte în mod expres c pozi ia tarifar a
m rfurilor importate de c tre SRL „A” conform Nomenclatorului m rfurilor din Republica
Moldova constituie 8704.
În contextul enun at, pornind de la considerentul c anii producerii autocamioanelor
introduse pe teritoriul Republicii Moldova sunt _____ şi ______, iar la data importului
233
(anul____) autocamioanele nu dep şeau termenul de exploatare de 7 ani, denot faptul c
BIROUL VAMAL __________ a dep şit cadrul legal la calcularea taxelor vamale pentru
importul efectuat, or, cu privire la tariful vamal în situa ia descris , excepteaz imperativ SRL
„A” la calcularea şi achitarea taxei vamale contestate în m rime total , inclusiv penalit ile de
________ lei, iar impunerea acestora de c tre autoritatea vamal implic manifestarea unei
diligen e insuficiente pentru aplicarea corect a cadrului normativ în vigoare.
De asemenea, conform art.121 din Codul vamal al Republicii Moldova, taxa pentru
proceduri vamale reprezint totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activit ii
vamale, iar, în corespundere cu art.122 din Codul vamal al Republicii Moldova, baza de
calculare a taxei pentru proceduri vamale o constituie valoarea în vam a m rfurilor sau taxele
fixe, stabilite de legisla ie.
Astfel, în temeiul art.4 al Legii cu privire la tariful vamal, taxele pentru efectuarea
procedurilor vamale se percep, conform anexei nr.2 – parte integrant la Legea nominalizat
care prevede c , la v muirea m rfurilor de import, taxa pentru proceduri vamale o constituie la
m rfurile de peste 1000 de euro cuantumul procentual de 0,4% din valoare în vam , dar nu mai
mult de 1800 de euro, ceea ce constituie reieşind din valoarea indicat în Actul constatator
contestat a m rfurilor (________ lei), suma de _______ lei, calcul ce probeaz achitarea corect
de c tre reclamant a taxei proceduri vamale.
Prin cererea prealabil din ______, înaintat în conformitate cu art.14 al Legii
contenciosului administrativ, şi cererea suplimentar din __________, SRL „A” a solicitat
revocarea în totalitate a Actului constatator nr. „____” din „__________” „privind calcularea
(recalcularea) drepturilor de import/export”, îns cererile, la data depunerii ac iunii în instan a
de judecat , au r mas f r r spuns.
În drept, c l uzindu-ne de dispozi iile art.3; 5; 14; 16; 25; 26 ale Legii contenciosului
administrativ, art166; 167 din Codul de procedur civil ,
SOLICIT M:

A recunoaşte ilegalitatea şi a dispune revocarea Actului constatator nr. ___ din
__________ „privind calcularea (recalcularea) drepturilor de import/export” emis de BIROUL
VAMAL ___________ prin care SRL „A” i-au fost calculate drepturi de import în sum total
de _______ lei.
ANEX :
Data_________________
Semn tura_____________
234
Curtea de Apel ________
Colegiul de contencios administrativ
Reclamant: SRL „ CT”

reprezentat în baza procurii
de avocatul V.N.
Pârât: Biroul Vamal Chişin u

mun. Chişin u, bd. Dacia, 49/6
CERERE
DE CHEMARE ÎN INSTAN A DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV (PRIVIND ANULAREA
ACTULUI ADMINISTRATIV ŞI ÎNCASAREA
PREJUDICIULUI CAUZAT)
La 04.03.2008, în urma unui control, colaboratorii Biroului Vamal Chişin u au întocmit
Actul constatator nr.75 ca dovad a apari iei obliga iei vamale pentru SRL „CT”. Prin actul
contestat şi care se pretinde a fi cu putere juridic , similar declara iei vamale, reclamantul a
fost obligat s achite la contul trezoreriei Biroului Vamal Chişin u, drepturi de import în sum
de 178811,68 lei.
Actul administrativ relatat anterior, poart un caracter v dit ilegal în fond, acesta fiind
emis contrar procedurii stabilite de legisla ie. Prin urmare, în conformitate cu prevederile
art.26 alin.(1) lit.a) şi lit.c) din Legea contenciosului administrativ, se impune anularea actului
contestat. În sus inerea preten iilor, invoc m urm toarele circumstan e de fapt şi de drept:
A. Circumstan ele relevante importului de m rfuri
În luna decembrie 2007, reclamantul a importat în RM trei loturi de marf , declarându-

le în termen. Ini ial, au fost perfectate declara iile vamale primare:
- la data de 20.12.2007, a fost perfectat declara ia vamal primar nr. 3019I23634,

pentru marfa încadrat conform Nomenclatorului m rfurilor la Codul – 73089099.
Încadrarea tarifar a avut loc conform caracteristicilor descriptive ale m rfii, ale
documentelor de înso ire, care con ineau încadrarea oficial atribuit de autoritatea
vamal a unui stat membru al UE: declara ia vamal de export
nr.07ROBU1400E0017490 din 19.12.2007 şi INVOICE nr. 167 241 – 14 din
18.12.2007.
- la data de 21.12.2007, a fost perfectat declara ia vamal primar nr. 3019I23690,

pentru marfa încadrat conform Nomenclatorului m rfurilor la Codul – 73181590;
73182200; 73181630; 73089099. Încadrarea tarifar a avut loc conform
caracteristicilor descriptive ale m rfii, ale documentelor de înso ire care con ineau
încadrarea oficial atribuit de autoritatea vamal a unui stat membru al UE: declara ia
235
vamal de export nr. 07ROBU1400E0017802 şi INVOICE nr. 167241 – 13 din
18.12.2007.
- la data de 24.12.2007, a fost perfectat declara ia vamal primar nr. 3019I23932

pentru marfa încadrat conform Nomenclatorului m rfurilor la Codul – 73012000;
73181499; 82041100; 73181590; 73181630; 73182200; 72107090; 70193900;
39201026; 76072091; 39211310; 73269060. Încadrarea tarifar a avut loc conform
caracteristicilor descriptive ale m rfii, ale documentelor de înso ire care con ineau
încadrarea oficial atribuit de autoritatea vamal a unui stat membru al UE: declara ie
vamal de export nr. 07ROBU1400E0018494 din 21.12.2007 şi INVOICE nr. 169685
– 15 din 21.12.2007.
În toate aceste trei cazuri de import, încadrarea m rfurilor a avut loc conform Conven iei
Interna ionale privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a m rfurilor, încheiat la
Bruxelles, la 14.06.1983, în vigoare pentru Republica Moldova din 01.01.2006, datorit Legii
de aderare nr. 112 – XV din 22.04.2004.
Încadrarea corespunz toare a m rfurilor, conform Nomenclatorului m rfurilor a avut loc

inclusiv şi la perfectarea declara iilor vamale complementare şi a declara iilor privind
valoarea în vam a m rfurilor. În cadrul controlului vamal a fost verificat schema
tehnologic de prelucrare a declara iei vamale. Potrivit p.30 al Regulamentului de aplicare a
destina iilor vamale prev zute de Codul vamal al RM (în continuare CV), aprobat prin
Hot rârea Guvernului nr.1140 din 2.11.2005, controlul vamal are drept scop prevenirea
înc lc rii reglement rilor vamale, respectarea condi iilor, termenelor legale, precum şi
descoperirea fraudelor vamale. Astfel, este important s se re in c , prin „acordarea liber de
vam ” organul vamal a confirmat legalitatea v muirii m rfii; încadrarea corespunz toare,
conform Nomenclatorului m rfurilor, şi achitarea drepturilor de import. Pentru a se reveni
asupra „situa iei de fapt” şi pentru a efectua un control vamal suplimentar dup „acordarea
liber de vam ” şi plasarea m rfii în circula ie, organul vamal urma s aib la dispozi ie şi s se
bazeze pe circumstan e excep ionale şi pe unul din temeiurile limitative prev zute de lege.
În spe , este important s se re in c reclamantul a achitat toate drepturile de import,

iar m rfurile importate au primit liber de vam , fiind incluse şi în circuitul civil pe teritoriul
RM.
B. Actul constatator a fost emis contrar procedurii stabilite, în lips de competen
1. Din circumstan ele de fapt şi de drept, reflectate anterior, rezult c , potrivit art.127
alin.(1) CV, reclamantul a calculat cuantumul drepturilor de import bazându-se pe elementele
de taxare stabilite la data apari iei obliga iei vamale, care, potrivit art. 127/2 alin. (1) lit. a) şi
alin. (2) CV, au luat naştere la data înregistr rii declara iei vamale de import.
În conformitate cu prevederile art.128 alin.(1) lit.a) CV, obliga iile vamale în raport cu
marfa importat în luna decembrie 2007, s-au stins datorit achit rii pl ii.
În conformitate cu prevederile art.197 alin.(4) CV, controlul vamal vis-à-vis de importul

efectuat de reclamant, s-a încheiat în momentul punerii în circula ie a m rfurilor. Prin urmare,
extinderea de c tre autorit ile statului, a competen ei, peste perioada reglementat prin lege,
pentru efectuarea controlului, constituie un abuz care, în esen , se echivaleaz cu o înc lcare
a drepturilor garantate prin art.1 Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi a
Libert ilor Fundamentale. Or, articolul respectiv din Conven ie are menirea s protejeze
236
drepturile şi libert ile prev zute de Conven ie, ca acestea s fie aplicate în mod efectiv şi
concret, în conformitate cu principiile unei societ i democratice, cu valorile organiz rii
sociale comune statelor membre ale Consiliului Europei, pe baza preeminen ei şi suprema iei
„DREPTULUI”.
În spe , nu numai c a expirat termenul, în interiorul c ruia putea fi efectuat controlul

vamal, dar lipsesc şi temeiurile care ar fi permis efectuarea unui control cu întocmirea actului
constatator.
Prin Actul de control nr. 0001735, întocmit la 26.02.2008, colaboratorii Biroului Vamal
Chişin u insist c , în perioada 05.02.2008 – 26.02.2008, au efectuat controlul activit ii
economico- financiare a SC „ CT” SRL. Din act mai rezult c acest control a fost efectuat în
baza art. 191 CV şi a ordinului de control nr. 03 din 05.02.2008. Acest act a fost întocmit prin
dep şirea atribu iilor acordate organului vamal vis-à-vis de activitatea SC „CT” SRL. Or,
atribu iile respective rezult din „activitatea vamal ”, care, potrivit art. 2 alin.(1) CV, îşi are
limitele sale şi pot fi realizate, dup caz, pân la etapa „supravegherii vamale”.
În conformitate cu prevederile p. 46 al Regulamentului de aplicare a destina iilor vamale
prev zute de Codul vamal al RM, aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.1140 din 02.11.225,
sunt supuse „supravegherii vamale”:
a) m rfurile, mijloacele de transport şi bunurile nev muite la intrarea în ar ;

b) m rfurile şi bunurile aflate în regim suspensiv;
c) navele sub pavilion str in şi aeronavele str ine, pe timpul sta ion rii în apele
teritoriale sau în porturi şi, dup caz, pe aeroporturi.
În spe , nu a existat niciunul din temeiurile reglementate prin actele normative pentru a
se considera c m rfurile importate de reclamant s-au aflat în perioada efectu rii controlului
sub „supraveghere vamal ”. Controlul efectuat de Biroul Vamal Chişin u, constituie o
imixtiune ilegal a autorit ilor statului în activitatea unui agent economic. În acest sens, este
relevant c „controlorii” au supus „auditului postv muire” o perioad nelimitat de timp. În
asemenea mod, au fost „controlate” nu numai importurile ce rezult din actul constatator, dar
şi multe altele. Prin urmare, se eviden iaz faptul c nu au existat temeiurile prev zute de art.
191 CV, pentru efectuarea controlului.
Relevant este faptul c , în Actul constatator nr. 75 din 04.03.2008, nu se con in date vis-
à-vis de norma de drept care le-a permis colaboratorilor vamali s intervin cu un aşa-numit
„control” şi ce fel de control a fost efectuat. Aceasta este foarte important, pentru a se putea
elucida în ce m sur a fost respectat „principiul preeminen ei” dreptului în activitatea
reprezentan ilor statului. În situa ia creat ne r mâne s presupunem c „controlul” a fost
efectuat avându-se la baz art.127 din Codul vamal. Or, Ordinul cu privire la aprobarea
actului constatator întocmit de organul vamal, nr. 92-0 din 27.04.2005 (MO, 71-73/253 din
20.05.2005) a fost emis anume în baza art. 127 CV (!!!). Prin urmare, este logic s conchidem
c lipsa temeiurilor prev zute de art. 127 CV, implic înc lcarea procedurii de emitere a
actului contestat.
În acest sens, afirm m c organul vamal a interpretat şi a aplicat incorect prevederile art.
127 CV. Din alin. (5) art. 127 CV rezult c pl titorul vamal la cunoştin de cuantumul
obliga iei vamale prin declara ia vamal acceptat şi înregistrat de c tre organul vamal.
Excep ia de la aceast regul se con ine la alin. (6) art. 127 CV şi const în faptul c , în „cazul
unor diferen e ulterioare sau în situa ia încheierii din oficiu, f r declara ie vamal , a unui
237
regim vamal suspensiv, pl titorul vamal la cunoştin de noua obliga ie vamal pe baza
actului constatator întocmit de organul vamal”.
Din aceast excep ie, rezult c un act constatator poate fi întocmit doar în baza art. 127
CV.
Reamintim c , potrivit art. 29 alin. (1) CV, regimurile vamale suspensive sunt opera iuni
cu titlu temporar, ce au drept efect suspendarea total sau par ial de drepturile de import sau
export. În spe , nu poate fi vorba de alt ceva decât „plasarea m rfii în circula ie liber ”.
2. Lipsa competen ei de a întocmi actul constatator contestat prin prisma absen ei

temeiurilor prev zute de art. 127 CV a fost confirmat şi de pârât prin r spunsul primit la
cererea prealabil . Astfel, din scrisoarea nr.1401 datat cu 07.04.08 rezult c Actul
constatator nr.75 din 04.03.2008 a fost întocmit în baza art. 191 CV.
Pentru a aprecia critic pozi ia pârâtului, reflectat anterior şi care şi-a g sit originea în
r spunsul la cererea prealabil , remarc m urm toarele.
Actul constatator, aprobat prin Ordinul Directorului General al Serviciului Vamal nr.
92-0 din 27.04.2005, poate fi întocmit, emis doar în temeiul art. 127 CV. Acest fapt rezult
din con inutul preambulului Ordinului respectiv şi chiar din con inutul art. 127 CV.
Din con inutul art.191 CV, nu rezult c „controlul activit ii economico-financiare” a
întreprinderii se poate finaliza cu emiterea unui act constatator.
Acest lucru este firesc. Or, pretinsele înc lc ri ale legisla iei na ionale sau ale tratatelor
interna ionale la care RM este parte, genereaz r spunderea juridic (contraven ional-vamal ,
administrativ , penal ) a persoanei vinovate. Prin urmare, organul vamal nu a fost în drept s
emit actul constatator în situa ia prev zut de art. 191 CV.
S admitem, pentru moment, c pârâtul a avut totuşi dreptul s întocmeasc actul

constatator reieşind din temeiurile prev zute în art. 191 CV. În acest caz, se impune o
întrebare fireasc : care au fost temeiurile?
Potrivit alin.(1) art.191 CV, organul vamal este în drept s efectueze controale, ”în
limita competen ei sale”, a activit ii economico-financiare, a persoanelor care trec m rfuri
peste frontiera vamal în situa ia în care „exist temeiuri de a se considera c , legisla ia RM
sau acordurile interna ionale la care acesta este parte nu sunt respectate sau sunt respectate
par ial”.
Afirm m, şi aştept m s se demonstreze contrariul, vis-a-vis de faptul c nu au existat

temeiuri de a se considera c reclamantul nu a respectat legisla ia na ional sau acordurile
interna ionale, în cazul importului de m rfuri din luna decembrie 2007.
Din Actul de control nr. 0001735, întocmit la 26.02.2008 rezult caracterul abuziv al
„controlului”. Prin con inutul aceluiaşi Act de control se poate constata c , pân la ini ierea
propriu-zis a controlului nu au existat indici care ar fi întruchipat forma „temeiurilor
rezonabile,” de a se presupune cel pu in c reclamantul nu a respectat legisla ia na ional sau
acordurile interna ionale. Prin urmare, lipsa temeiurilor prev zute de alin. (1) art. 191 CV,
implic lipsa competen ei organului vamal de a efectua „controlul” propriu-zis.
3. În spe , se constat înc lcarea acordurilor interna ionale de c tre pârât şi nu de c tre
SRL „CT”.
238
Reamintim c , potrivit art.2 alin.(2) CV, activitatea vamal urmeaz s se desf şoare în
conformitate cu normele şi cu practica interna ional . Republica Moldova particip la
colaborarea interna ional în domeniul activit ii vamale.
Prin prisma acordurilor interna ionale pe care le-a încheiat, Republica Moldova are nu
numai dreptul dar şi obliga ia s se conforme normelor şi practicii interna ionale în domeniul
activit ii vamale.
În acest sens, reamintim c SRL „ CT” a importat, în luna decembrie 2007, loturi de
marf din România, ar membr a UE. Marfa a fost înso it de documente cu putere juridic
interna ional , prin care, în mod oficial, a avut loc încadrarea m rfii conform Conven iei
interna ionale privind sistemul armonizat de descriere şi codificare a m rfurilor, adoptat la
Bruxelles, în data de 14.06.2003. Conven ia fiind ratificat prin Legea de aderare nr.112-XV
din 22.04.2004, în vigoare din 01.01.2006.
Prin Actul corespunz tor nr. 75 din 04.03.2008, se insist c marfa care a fost importat
şi încadrat la 15 coduri numerice conform Sistemului armonizat de denumire şi codificare,
fiecare din 8 cifre, urma a fi încadrat doar la un singur cod – 9406000, format din 6 cifre.
Pârâtul, în sus inerea pozi iei sale, face trimitere la Hot rârea Guvernului nr.54 din
26.01.2004.
În viziunea noastr , este de prisos a demonstra c , la solu ionarea litigiului, se aplic

acordul interna ional.
Ne confrunt m, aşadar, cu situa ia prev zut de art. 3 (obliga iile p r ii contractante) p.1
şi p.2 din Conven ie, potrivit c rora Republica Moldova s-a obligat:
- s utilizeze toate pozi iile şi subpozi iile sistemului armonizat, f r complet ri sau
modific ri, precum şi codurile numerice aferente acestora;
- s aplice normele generale de interpretare a sistemului armonizat, precum şi toate
notele de la sec iuni, capitole şi subpozi ii şi s nu modifice domeniul de aplicare
a sec iunilor, capitolelor, pozi iilor şi subpozi iilor sistemului armonizat.
Prin urmare, organele vamale ale RM nu au fost în drept s modifice încadrarea

codurilor numerice a m rfii care, a avut loc conform Sistemului armonizat prin intermediul
autorit ii vamale a unui stat membru a UE. În situa ia în care autoritatea vamal a RM nu
accept încadrarea respectiv urmeaz s se ini ieze procedura de solu ionare a litigiilor
prev zut de art. 10 din Conven ie. Astfel, urmeaz s se in cont c , potrivit alin. (1) art. 10
Conven ie, orice litigiu între p r ile contractante cu privire la interpretarea sau aplicarea
Conven iei se solu ioneaz , pe cât e posibil, prin negocieri directe între p r ile respective. În
conformitate cu alin. (2) al art. 10 Conven ie, orice litigiu care nu se solu ioneaz astfel se
aduce, de c tre p r ile în litigiu, în fa a Comitetului Sistemului armonizat, care îl examineaz
şi care face recomand ri în vederea solu ion rii acestuia.
Con inutul preambulului Conven iei prevede condi iile şi scopurile care au determinat
p r ile contractante la semnarea Acordului. Printre acestea fiind şi „dorin a facilit rii,
colect rii, compar rii şi analizei statisticilor, în special a celor privind comer ul interna ional”.
La elaborarea Conven iei (vezi preambulul) „s-a avut în vedere c este important s se
dispun de date exacte şi comparabile în scopul negocierilor comerciale interna ionale”
precum şi c „Sistemul armonizat este destinat s favorizeze stabilirea unei corela ii cât mai
strânse între statisticile comerciale de import şi de export, pe de o parte, şi statisticile de
produc ie, pe de alt parte”, inclusiv „având în vedere faptul c , în cazul în care Conven ia
privind Nomenclatura, men ionat anterior, s-a dovedit a fi un instrument eficient în atingerea
unora dintre aceste obiective, cel mai bun mijloc de a ajunge la rezultatele dorite”.
239
Prin actul constatator, pârâtul încearc s se distan eze de standardele comunit ii
interna ionale, punând piedici în onorarea obliga iilor pe care RM şi le-a asumat odat cu
ratificarea Conven iei respective. Or, dac se insist asupra haosului în „sistemele comerciale
de denumiri şi de codificare a m rfii,” a haosului în ceea ce priveşte „corela ia între statisticile
comerciale de import şi de export, pe de o parte, şi statisticile de produc ie, pe de o alt parte”
aceast atitudine poate pune la îndoial calitatea RM de membru al multor alte organisme
interna ionale.
La solu ionarea litigiului, urmeaz a se ine cont c , la 24.04.2000, Guvernul Republicii

Moldova şi Guvernul României au încheiat un acord de cooperare vamal . Acest acord a fost
încheiat în baza instrumentelor relevante ale Consiliului de Cooperare Vamal , în special
Recomandarea privind asisten a reciproc din 05.12.1953, „Pentru asigurarea aplic rii corecte
a legisla iei vamale”. Respectiv, este inadmisibil aplicarea neuniform a Sistemului
armonizat de denumire şi codificare a m rfurilor, de c tre statele semnatare a acordului, cu
atât mai mult c ambele state au ratificat Conven ia de la Bruxelles.
În situa ia în care autorit ile RM nu sunt de acord cu încadrarea tarifar oficial ,

atribuit de autoritatea vamal a României urma s se procedeze, conform art. 16 al Acordului
dintre Guvernul RM şi Guvernul României din 24.04.2000, la solu ionarea neîn elegerilor,
diferendului, dup caz, a litigiului, potrivit modului stabilit.
Astfel, este relevant faptul c problema ce ine de aplicarea Sistemului armonizat de

denumire şi codificare a m rfii nu poate fi pus în sarcina reclamantului. Or, acelaşi reclamant
nu a fost în drept s schimbe încadrarea tarifar care a dobândit un caracter oficial cu aportul
autorit ii vamale a României.
C. Prin actul constatator contestat şi punerea acestuia în executare a fost violat grav
dreptul garantat prin art. 1 al Primului Protocol Adi ional la Conven ie.
Prima norm de ordin general, prev zut în primul alineat al articolului men ionat,
enun principiul general al necesit ii respect rii dreptului de proprietate: „orice persoan
fizic sau juridic are dreptul la respectarea bunurilor sale”. Altfel spus, aceast norm a
textului Conven iei, impune obliga ia statelor contractante de a respecta dreptul de proprietate
al persoanelor fizice şi juridice.
Mijloacele financiare ridicate de la contul reclamantului constituie „o valoare
patrimonial ” în sensul art. 1 din Primul Protocol Adi ional la Conven ie.
Partea a doua a art.1 din Protocolul nr.1 înscrie condi iile în care privarea de un bun nu
reprezint o înc lcare a dreptului titularului.
Prima condi ie impune nu numai simpla existen a unor norme pentru a justifica o
privare de proprietate, dar şi ca ele s fie accesibile, precise şi previzibile (Hot rârea CEDO
din 30.05.200, cazul Carbonara Ventura v. Italia).
Cu referire la aceleaşi „condi ii” Curtea European a eviden iat c , pentru a justifica
privarea de proprietate, urmeaz s fie respectat preeminen a normelor de drept, unul dintre
principiile fundamentale ale unei societ i democratice (Hot rârea CEDO din 25.06.1996,
Amuur vs Fran a).
240
Din cele relatate anterior, rezult c pârâtul – autoritate a statului – a violat dreptul de
proprietate pe care îl de ine reclamantul prin dep şirea condi iilor care ar justifica privarea de
proprietate.
În baza celor relatate, a prevederilor normelor de drept invocate, inclusiv ale art. 1, 3, 5,
8, 21, 25 alin. (1) lit.b), 26 alin. (1) lit. a) şi lit.e) din Legea contenciosului administrativ,
SOLICIT:
1. Admiterea ac iunii.
2. A suspenda executarea Actului constatator nr.75 din 04.03.2008.
3. Anularea Actului constatator nr.75 din 04.03.2008 ca fiind emis contrar prevederilor
legii şi cu înc lcarea procedurii stabilite.
4. A obliga pârâtul s restituie suma de 178 811,68 lei, încasat în baza actului
administrativ contestat.
5. A încasa cheltuielile de judecat .
Data_____________
Semn tura__________________
241
Procuratura Republicii Moldova
Dlui_____________
În interesele lui ________________
De la: avocatul ______________
PLÂNGERE
(ÎN ORDINEA ART. 313 DIN CODUL DE
PROCEDUR PENAL )
Prin ordonan a din ________ emis de procurorul ________________ a fost dispus
încetarea urm ririi penale în privin a lui _________________ în baza art. 58 din Codul penal.
Ordonan a dat am primit-o prin poşt la ____________________.
În ordonan a dat se men ioneaz : „c urm rirea penal în cauza dat a fost pornit la
______, în baza art.362 alin. (1) CP, pe faptul trecerii ilegale a frontierei de stat de c tre
______________________.
S-a stabilit ca, la data de _______________, între orele 2-3, cet eanul Irakului,
_______________, fund ajutat de o persoan necunoscut de origine turc , a trecut ilegal
frontiera de stat a Republicii Moldova prin Biroul Vamal _____________, dinspre România,
f r a dispune de paşaportul stabilit, f r autorizarea trupelor de gr niceri sau a organelor
vamale şi evitând controlul Sec iei Control de Frontier Leuşeni a Serviciului Gr niceri.
Fiind recunoscut şi audiat în calitate de învinuit, ____________________ a recunoscut
vina în s vârşirea infrac iunii incriminate, declarând c , a avut inten ia s ajung în mod ilegal
în una dintre rile Europei Occidentale, îns şoferul care-i transporta în tir le-a schimbat
traseul. Nu a ştiut c pentru trecerea ilegal de frontier survine r spunderea penal , dar a
conştientizat caracterul ilegal al ac iunilor sale.
Chiar dac învinuitul ___________ şi-a recunoscut deplin vina în s vârşirea faptei
incriminate, vinov ia sa se dovedeşte şi prin:
- actul de primire-predare nr. _____;
- procesul-verbal de control corporal din ____;
- schema locului re inerii;
- procesul-verbal de cercetare la fa a locului din ____;
Analizând în cumul materialele cauzei penale, conchid c _____________ a s vârşit
infrac iunea prev zut de art.62 (1) CP, îns acesta urmeaz a fi liberat de r spundere penal
în leg tur cu schimbarea situa iei, conform art.58 CP. Astfel, la __________,
_______________ a depus cerere de acordare a azilului în Republica Moldova, circumstan ,
care, potrivit art.9 alin.(2) din Legea nr.270 din 18.12.2008, exclude prelungirea procedurii de
urm rire penal ".
Consider ordonan a contestat ca par ial ilegal şi care urmeaz a fi modificat din
urm toarele considerente.
Consider c temeiurile de drept care au fost invocate în ordonan a contestat nu
corespund cadrului normativ-juridic ce se refer la statutul juridic al solicitan ilor de azil.
Conform art. 275 (3) din Codul de procedura penal al RM, una din circumstan ele care
exclude urm rirea este cazul în care fapta nu întruneşte elementele infrac iunii. În spe , nu
242
exist latura obiectiv şi cea subiectiv ale infrac iunii prev zute de art.362 CP al RM, nu
poate fi re inut nici caracterul ilegal al trecerii frontierei de c tre ________________pentru c
acesta la data de ______________a solicitat azil depunând o cerere la Direc ia Refugia i a
Biroului Migra ie şi Azil din cadrul MAI, deci, solicitantul cade sub inciden a art.9 al Legii
privind azilul în Republica Moldova.
Alin.(2) al art.9 din Legea privind azilul în Republica Moldova nr.270 din 18.12.2008
stipuleaz imperativ c "Solicitan ii de azil nu vor fi sanc iona i pentru intrare sau şedere
ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Tratamentul aplicat acestor persoane se va
conforma standardelor interna ionale referitoare la drepturile omului şi prevederilor prezentei
legi."
De asemenea, articolul 31 p.1 al Conven iei privind statutul refugia ilor, în vigoare
pentru Republica Moldova din 2001, stipuleaz c „Statele contractante nu vor aplica
sanc iuni penale, pe motivul intrarii sau şederii lor ilegale, refugia ilor care, sosind direct din
teritoriul unde via a sau libertatea lor erau amenin ate în sensul prev zut de art.1, intr sau se
g sesc pe teritoriul lor f r autoriza ie, sub rezerva prezent rii lor f r întârziere la autorit i
pentru a le expune motivele, recunoscute ca valabile, ale intr rii sau prezen ei lor ilegale.”
Organul de urm rire penal nu a luat în considerare nici prevederile alin.(4) al art.362
(4) CP al RM, care stabilesc c "Ac iunea prezentului articol nu se extinde asupra cet enilor
str ini veni i în Republica Moldova, f r paşaportul stabilit sau f r autoriza ie, pentru a se
folosi de dreptul de azil acordat de Constitu ia Republicii Moldova." Aceast prevedere – a
unei legi speciale – trebuia s fie aplicat în cazul dat.
În conformitate cu prevederile alin.(5) art.285 ordonan a de încetare a urm ririi penale
trebuie s cuprind , pe lâng elementele prev zute în art.255, date privind persoana şi fapta la
care se refer încetarea, precum şi temeiurile de fapt şi de drept pe baza c rora se dispune
încetarea.
Pornind de la specificul trat rii solicitan ilor de azil, temeiurile de drept în acest caz nu
au fost stabilite corect.
Din considerentele men ionate supra, şi în baza art.275 (3), 285(5) şi 313 din Codul de
procedur penal al RM, art.9 din Legea privind azilul în Republica Moldova şi art.362(4) din
Codul penal al RM, art.31 al Conven iei privind statutul refugia ilor,
SOLICIT M:
1. Admiterea plângerii.
2. Modificarea ordonan ei procurorului din ________ în privin a lui
____________________ şi încetarea urm ririi penale în privin a lui din motivul lipsei
elementelor componen ei de infrac iune.
Avocatul _________________
Data_________________
243
Avocatul_____________________
în interesele lui_______________
CERERE
PRIVIND AMÂNAREA PROCESULUI ÎN
CONFORMITATE CU ART.208 DIN CODUL DE
PROCEDUR PENAL
În procedura Cur ii de Apel se afl cauza intentat de ____________________,
solicitant de azil, c tre Direc ia Refugia i privind anularea deciziei Direc iei Refugia i ca fiind
neîntemeiat şi acordarea protec iei umanitare în Republica Moldova.
Solicit m amânarea procesului în leg tur cu faptul c , în procedura Parchetului de pe
lîng Înalta Cur e de Casa ie şi Justi ie din România, se afl în curs de desf şurare o ac iune
intentat de dl _________________în vederea efectu rii unui control al m surilor dispuse de
procuror în cursul urm riri penale şi al solu iilor adoptate. Dat fiind faptul c solu ia ce
urmeaz a fi dat de instan a român este de o importan fundamental pentru justa
solu ionare a prezentei cereri şi pentru a releva noi circumstan e ce pot influen a decizia de
acordare a cererii de azil, consider m c este oportun amânarea procesului pân la ob inerea
unei solu ii pe marginea cazului dlui ____________________.
Atragem aten ia asupra faptului c , în România, în privin a dlui ______________ au
fost intentate mai multe dosare penale, în care acesta a fost achitat, ulterior gra iat de
preşedintele României, achitat pe motiv de eroare judiciar iar alte mandate de arestare emise
în privin a dânsului au fost anulate. În Decizia Înaltei Cur i de Casa ie şi Justi ie, prin care dl
__________ a fost condamnat la 14 ani priva iune de libertate, se men ioneaz c «Procurorul
a pus concluzii de admitere a ambelor recursuri şi de casare a deciziei recurate şi trimiterea
cauzei spre rejudecare aceleiaşi instan e de apel, pentru ca aceasta s se pronun e asupra
tuturor motivelor invocate de apelan i şi, totodat , pentru a-şi întemeia în drept solu ia».
Aceast concluzie relev faptul c chiar procurorul care instrumenta cauza avea dubii în
privin a legalit ii acuza iilor înaintate dlui _____________.
Faptul c ac iunile intentate împotriva dlui _____________au fost anulate şi desfiin ate
în instan e superioare în urma atac rii sentin elor de condamnare ne permite s concluzion m
c în deciziile de condamnare emise în privin a dlui _____________exist o anumit
impar ialitate şi p rtinire.
Din considerentele expuse şi pentru a asigura judecarea just a cauzei,
CEREM:
Amânarea procesului în cauza intentat de _________, solicitant de azil, c tre Direc ia
Refugia i privind anularea deciziei Direc iei Refugia i ca fiind neîntemeiat şi acordarea
protec iei umanitare în Republica Moldova pân la solu ionarea ac iunii intentate de c tre de
c tre instan a român .
Ne întemeiem cererea pe prevederile art.208 din Codul de procedur penal al
Republicii Moldova.
Data________________
Semn tura_______________
244
Curtea de Apel Chişin u,
Reclamant : _______________
de in tor al protec iei umanitare,
Chişin u, __________________
Pârât : Direc ia Refugia i

Chişin u, ____________________

PENTRU ANULAREA DECIZIEI NR. __DIN _____
A DIREC IEI REFUGIA I ŞI ACORDAREA
STATUTULUI DE REFUGIAT
Subsemntul, _______________-, prin prezenta, solicit:
1. Anularea deciziei Direc iei Refugia i, nr. --------------------din --------------------.

2. Acordarea statutului de refugiat.
În fapt, la data de _________, prin decizia nr. ___ a directorului Direc iei Refugia i, a
fost respins cererea mea de acordare a statutului de refugiat. Prin aceeaşi decizie, mi s-a
acordat protec ie umanitar .
Decizia mi-a fost comunicat la data de _________.
Consider decizia dat ca fiind neîntemeiat şi pasibil anul rii cu emiterea unei noi
decizii prin care mi s-ar acorda statutul de refugiat.
M-am n scut la data de _________ în Palestina, Sectorul Gaza, sunt de na ionalitate
palestinian şi de religie musulman, am studii superioare neterminate din motive de boal . În
Moldova, am venit în _________ pentru a-mi continua studiile în baza invita iei.
Nu am fost niciodat de inut, arestat, judecat sau condamnat şi nu am avut probleme
cu autorit ile de stat din Palestina, nu am fost membru al niciunui partid politic, forma iune
social , religioas sau militar .
În sus inerea identit ii mele, am prezentat paşaportul seria _________ emis de c tre
Ministerul Afacerilor Interne al Iordaniei la data de _________, valabil fiind pân la
_________, care a fost prelungit pân în _________, adeverin a de imigrant eliberat la
_________ de c tre Serviciul de Stat Migra iune al Republicii Moldova.
Întoarcerea mea în ara de origine este imposibil din motivul existen ei conflictului
armat care este în curs de desf şurare în Sectorul Gaza, precum şi din motivul nede inerii
buletinului de identitate eliberat de c tre autorit ile israeliene. Nu pot ob ine acest document
deoarece tat l meu a fost expulzat în anul 1967 din Palestina în Iordania de c tre armata
israelian pe motiv c era înrolat în armata palestinian care se afla sub conducerea Egiptului.
Potrivt art.17, alin.(1) al Legii privind azilul, „Statutul de refugiat se recunoaşte, la
solicitare, str inului care, în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive
de ras , religie, na ionalitate, apartenen la un anumit grup social sau opinie politic , se afl
în afara rii a c rei cet enie o de ine şi care nu poate sau, datorit acestei temeri, nu doreşte
s se pun sub protec ia acestei ri; sau care, nede inând nicio cet enie şi
245
g sindu-se în afara rii în care îşi avea domiciliul legal şi obişnuit, ca urmare a unor astfel de
evenimente, nu poate sau, datorit respectivei temeri, nu doreşte s se reîntoarc .”
Consider c , în cazul meu, aceste cerin e legale sunt întrunite, adic m aflu în afara
rii de origine, este prezent şi no iunea de temere bine întemeiat de a fi persecutat de c tre
for ele armate care particip la conflictul armat din Palestina, deoarece în condi ii de r zboi
pot fi în orice moment victima unui atac cu caracter discriminatoriu.
De asemenea, consider c protec ia umanitar nu e aplicabil în cazul meu, deoarece
nu exis pur şi simplu un risc serios la care voi vi supus la întoarcerea în ara mea de origine,
ci mai curând exist certitudinea c voi fi persecutat, ceea ce îmi pune în pericol nu doar
integritatea corporal , ci şi via a. Surse credibile relev faptul c oricine poate fi inta unui
atac pe teritoriul Fâşiei Gaza. Raportorii organiza iei Human Rights Watch au notat c „Pe
perioada atacului Israelului asupra Gazei, Hamas a întreprins ac iuni violente împotriva
oponen ilor s i politici şi asupra presupuşilor colaboratori ai for elor israeliene”, a afirmat Joe
Stork, director general al Departamentului pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord al
Human Rights Watch. „Arest rile ilegale, tortura şi omorurile în perioada deten iunii au
continuat şi dup ce luptele au încetat, ridiculizând apelurile f cute de Hamas de a respecta
legea.”
Violen ele politice interne în Gaza şi în Coasta de Apus nu sunt o noutate. Pe parcursul
ultimilor trei ani, Hamas şi principalul s u rival – Fatah, care controleaz Coasta de Apus, au
întreprins aresturi arbitrarii ale simpatizan ilor celeilalte şi au supus de inu ii la tortur şi rele-
tratamente.
Viol rile drepturilor omului s-au micşorat moderat în aprilie, noteaz Human Rights
Watch, dar autorit ile Hamas, totuşi, nu reuşesc s abordeze serios crimele înf ptuite de
for ele de securitate comise în timpul şi dup atacurile întreprinse de Israel. (Disponibil la
http://www.hrw.org/ en/news/2009/04/20/gaza-hamas-should-end-killings-torture)
Nu contest informa ia prezentat de Direc ia Refugia i referitoare la situa ia din ara de

origine. Numeroase surse reflect situa ia din Palestina ca fiind extrem de periculoas .
Oficiali din cadrul ONU şi-au exprimat îngrijorarea în leg tur cu situa ia critic din Fâşia
Gaza. Înaltul Comisar al ONU pentru Refugia i, Ant nio Guterres, a afirmat c este profund
îngrijorat de povara grea a conflictului ce cade pe umerii popula iei civile, inclusiv ai copiilor,
şi şi-a exprimat triste ea şi regretul fa de suferin şi pierderea de vie i omeneşti. El s-a
al turat apelului lansat de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon de a înceta imediat
ostilit ile. (disponibil la http://www.unhcr.org/news/NEWS/496355082.html)
Potrivit unui comunicat de pres difuzat de Amnesty International „Este necesar
impunerea de urgen a unui embargo de arme deplin asupra tuturor p r ilor implicate în
conflictul din Gaza, pentru a preveni viitoarele atacuri ilegale şi alte înc lc ri ale dreptului
interna ional, în contextul creşterii num rului de civili ucişi în Gaza. Pân acum, cel pu in 900
de palestinieni au fost omorâ i, mai mult de o treime dintre ei fiind civili, inclusiv aproximativ
200 de copii palestinieni – iar num rul de muni ii americane, care sunt în drum spre regiune,
este tot mai mare (...) Situa ia civililor din Gaza a devenit tot mai disperat pe parcursul celor
şase zile care s-au scurs din momentul în care Consiliul de Securitate a emis apelul aproape
unanim, dar ignorat, de a înceta focul”, a declarat Malcolm Smart. „For ele Israelului continu
s realizeze atacuri nelegitime, inclusiv atacuri nepropor ionate şi sunt acuzate de folosirea
unor arme precum fosforul alb, care supun persoanele civile unui risc inacceptabil atunci când
sunt folosite în regiunile dens populate. Între timp, Hamas şi alte grup ri palestiniene armate
continu lansarea haotic a rachetelor asupra regiunilor civile din Israel. (...) În afar de
armele produse la nivel local, for ele Israeliene întreprind atacuri nelegitime, folosind arme
str ine şi alte echipamente militare furnizate, în principal, de c tre SUA, dar şi de alte ri, în
timp ce rachetele şi echipamentul de fabricare al rachetelor introduse prin contraband în
246
Gaza din Egipt sunt folosite împotriva popula iei civile din sudul Israelului”. (disponibil la
http://www.amnesty.md).
Astfel, Direc ia Refugia i a ajuns la concluzia c eu îndeplinesc condi iile necesare

pentru acordarea protec iei umanitare conform art.19 din Legea privind azilul nr.270 din
18.12.2008. Consider c Direc ia nu a elucidat pe deplin circumstan ele cazului şi nu a inut
cont de reglement rile speciale care exist şi care se refer la specificul recunoaşterii calit ii
de refugia i pentru palestinieni.
Articolul 1D al Conven iei din 1951 se refr anume la aplicabilitatea Conven iei
asupra refugia ilor palestinieni. Conform Articolului 1D, „(1) Aceast Conven ie nu va fi
aplicabil persoanelor care beneficiaz în prezent de o protec ie sau asisten sau de o
asisten din partea unui organism sau a unei alte institu ii a Na iunilor Unite, alta decît
Înaltul Comisariat al Na iunilor Unite pentru Refugia i; (2) Atunci cînd aceast protec ie sau
asisten va înceta pentru un motiv oarecare, f r ca situa ia acestor persoane s fi fost
reglementat în mod definitiv, în conformitate cu rezolu iile pertinente adoptate de Adunarea
General a Na iunilor Unite, aceste persoane vor beneficia, ipso facto, de regimul prev zut
de aceast Conven ie”.
Un document relevant referitor la determinarea statutului juridic al refugia ilor palestinieni
este Nota UNHCR cu privire la aplicarea articolului 1D al Conven iei privind statutul
refugia ilor asupra refugia ilor palestinieni, din octombrie 2002. Potrivit acestei Note, „Dac
s-a stabilit c un refugiat palestinian cade sub inciden a articolului 1D al Conven iei din 1951,
este necesar s se stabileasc dac el/ea cad sub inciden a paragrafului 1 ori a paragrafului 2 al
acestui articol.
Dac persoana în cauz se afl în interiorul ariei de opera iuni a Agen iei Na iunilor Unite
de Ajutor şi Lucr ri (UNRWA) şi este înregistrat , ori este eligibil de a fi înregistrat la
UNRWA, ea va trebui considerat ca primind protec ie ori asisten în sensul paragrafului 1 al
articolului 1D şi, respectiv, este exclus de la beneficiile Conven iei din 1951 şi de protec ia şi
asisten a oferit de ICNUR.
Dac îns , persoana este în afara ariei de opera iuni a UNRWA, el/ea nu se mai bucur de
protec ia ori asisten a acordat de UNRWA cazând astfel sub inciden a paragrafului 2 al
articolului 1D, cu condi ia neaplicabilit ii articolului 1C, 1E şi 1F. O astfel de persoan
automat este îndrituit s beneficieze de prevederile Conven iei din 1951 şi este în aten ia
ICNUR. Aceasta va fi valabil şi în cazul în care persoana nu a locuit niciodat în interiorul
ariei opera iunilor UNRWA.”
De asemenea, în not se mai specific şi „Faptul c o astfel de persoan cade sub
inciden a paragrafului 2 al articolului 1D nu înseamn în mod necesar c el ori ea poate fi
întoars pe teritoriul de opera iuni ale UNRWA, în acest caz, odat întoars , persoana va
c dea sub inciden a paragrafului 1 al articolului 1D şi drept urmare va înceta s beneficieze de
prevederile Conven iei din 1951. Cu toate acestea ar putea s existe motive pentru care
persoana s nu poat fi returnat în zona opera iunilor UNRWA. În particular:
(i) El ori ea ar putea s nu doreasc s se întoarc pe acel teritoriu pe motiv c siguran a sa
fizic ori libertatea îi sunt amenin ate, ori din cauza altor probleme serioase ce in de
protec ie; ori
(ii) El ori ea ar putea s nu fie în stare s se întoarc pe acel teritoriu, deoarece, spre exemplu,
autorit ile rii în cauz refuz readmiterea lui/ei ori reînnoirea documentului de c l torie al
lui/ei.”
În conformitate cu Fişa de înregistrare nr.___ emis de UNRWA, eu sunt recunoscut
ca beneficiar al protec iei oferite de mandatul acestei Agen ii. Dat fiind faptul c m aflu în
afara zonei de operabilitate UNRWA şi nu m pot întoarce acolo fiindc nu dispun de niciun
247
document de c l torie valabil, rezult c devin aplicabile prevederile paragrafului 2 al
articolului 1D al Conven iei din 1951, care opereaz ca clauz de includere. Astfel, eu sunt în
mod automat îndrituit la protec ia şi beneficiile Conven iei din 1951, dat fiind faptul c
articolele 1C, 1E şi 1F nu sunt aplicabile (clauze de excludere). Iar cererile de azil în aceste
situa ii nu mai pot fi analizate în continuare potrivit articolului 1A (2) al Conven iei din 1951.
Circumstan ele expuse de mine relev faptul c Direc ia Refugia i nu a aplicat
prevederile relevante şi necesare, examinând cererea mea de azil în raport cu articolul 1A al
Conven iei din 1951, pe când ar fi trebuit s aplice paragraful 2 al articolului 1D şi s -mi
acorde statutul de refugiat.
in s atrag aten ia instan ei c au mai existat spe e similare în care Direc ia Refugia i
a decis s nu acorde statutul de refugiat solicitan ilor de origine palestinian , decizii care au
fost ulterior anulate iar solicitan ilor le-a fost acordat statutul de refugiat.
În drept, îmi întemeiez afirma iile pe prevederile art.1, 16, 28, 32, 33 din Conven ia de
la Geneva din 1951 privind statutul refugia ilor, art.1 alin.2 al Protocolului de la New York
din 1967 şi art.2, 3, 5, 9 şi 14 ale Conven iei Europene pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi
libert ilor Fundamentale, art.17,19, 20, 60 din Legea privind azilul nr.270 din 18.12.2008,
art. 16, 19, 25 din Legea contenciosului administrativ, art.166, 277, 278 CPC.
SOLICIT:
Admiterea apelului, anularea deciziei Direc iei Refugia i, nr.___ din__________şi

adoptarea unei decizii prin care mi s-ar acorda statutul de refugiat.
Anex :
1. Copia cererii de chemare în judecat ;
2. Copia Deciziei Direc iei Refugia i nr.___ din__________;
3. Nota UNHCR cu privire la aplicarea articolului 1D al Conven iei privind statutul
refugia ilor asupra refugia ilor palestinieni;
4. Copia Fişei de înregistrare nr. ___-, eliberat de UNRWA;
5. Informa ii din ara de origine pe __ file.
Data________________
Semn tura_____________
248
Curtea de Apel Chişin u,
Chişin u, str. Teilor, 4
Reclamant: _____________________,
beneficiar de protec ie umanitar ,
mun. Chişin u, ______________
Pârât: 1. Ministerul Tehnologiilor Informa ionale

şi Telecomunica iilor al Republicii Moldova,
mun. Chişin u str. Puşkin, 42;
2. Î.S. „Centrul Resurselor Informa ionale de

Stat „REGISTRU”
CERERE
PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI
ADMINISTRATIV
În fapt, la _________________, am încercat s depun dosarul cu documentele

necesare pentru ob inerea cet eniei la Sec ia Documentare a cet enilor str ini şi probleme de
cet enie din cadrul Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informa ionale de Stat
„REGISTRU”, dar am fost refuzat. Mi s-a spus c dosarul meu nu poate fi înregistrat pentru
ca este incomplet şi s-a solicitat suplimentar cazierul din ara de origine – ___________ – şi
dovada renun rii la cet enia anterioar .
La ____________, am adresat o peti ie c tre Direc ia Documentare a popula iei din
cadrul Î.S. „Centrul Resurselor Informa ionale de Stat „REGISTRU”, prin care am solicitat ca
dosarul meu cu documente pentru ob inerea cet eniei s fie înregistrat şi transmis dup
competen c tre Comisia pentru Problemele Cet eniei şi Acord rii Azilului Politic de pe
lâng Preşedintele Republicii Moldova.
La ______________, am primit scrisoarea nr. 02/------9 emis de Direc ia
Documentare a popula iei din cadrul Î.S. „Centrul Resurselor Informa ionale de Stat
„REGISTRU”, prin care am fost anun at c eu nu întrunesc condi iile legale pentru ob inerea
cet eniei. În aceast scrisoare este indicat faptul c , deşi sunt în c s torie cu o cet eanc a
RM mai mult de trei ani, nu dispun de domiciliu permanent pe teritoriul Republicii Moldova.
La _____________, am adresat Ministerului Tehnologiilor Informa ionale şi
Telecomunica iilor al Republicii Moldova o cerere prealabil privind revocarea actului
administrativ în conformitate cu art.14 din Legea contenciosului administrativ, prin care am
solicitat transmiterea peti iei mele privind dobândirea cet eniei, cu actele anexate, c tre
examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cet eniei şi Acord rii Azilului Politic de pe
lâng Preşedintele Republicii Moldova.
249
La scrisoarea respectiv nu am primit niciun r spuns, deşi termenul prev zut de lege –
1 lun – a expirat.
Suplimentar v informez c sunt cet ean al ____________, n scut la data de ____ în

oraşul _______. În Republica Moldova am intrat legal la _____. La __________, prin Decizia
nr.___, mi s-a acordat protec ie umanitar . Sunt c s torit cu o cet eanc a Republicii
Moldova din _______, deci, întrunesc cerin a prev zut de lege cu referire la durata afl rii în
c s torie cu un cet ean al Republicii Moldova. Am absolvit __________ şi în prezent sunt
medic-rezident.
Nu sunt de acord cu refuzul Direc iei Documentare a popula iei şi probleme de

cet enie de a-mi înregistra dosarul din urm toarele considerente:
1. Nu este de competen a Direc iei Documentare a popula iei s decid dac eu
întrunesc sau nu condi iile pentru ob inerea cet eniei RM. În conformitate cu articolul 28 din
Legea cet eniei Republicii Moldova, Ministerul Tehnologiilor Informa ionale şi
Comunica iilor şi organele lui: a) primesc de la persoane cu domiciliu legal şi obişnuit pe
teritoriul Republicii Moldova, în condi iile prezentei legi, cereri privind dobândirea şi
redobândirea cet eniei, adun date despre solicitant, întocmesc un aviz argumentat şi,
împreun cu avizele Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informa ii şi Securitate şi
cu cererea solicitantului, îl expediaz Preşedintelui Republicii Moldova spre solu ionare.
Astfel, conform prevederilor legale, Direc ia Documentare a popula iei urma s
preg teasc setul de acte conform procedurii prev zute de Legea cu privire la cet enie. În
aceste condi ii, apare evident faptul c refuzul de a înregistra cererea mea şi de a expedia
materialele necesare c tre Comisia pentru Problemele Cet eniei şi Acord rii Azilului Politic
de pe lâng Preşedintele Republicii Moldova vine în contradic ie cu art. 28 din Legea cu
privire la cet enie. Factorul de decizie în acordarea cet eniei îl de ine Preşedintele RM,
asistat în procesarea dosarelor de c tre Comisia pentru Problemele Cet eniei şi Acord rii
Azilului Politic de pe lâng Preşedintele Republicii Moldova, pe cînd Ministerul
Tehnologiilor Informa ionale şi Comunica iilor şi organele lui au func ii de execu ie
caracterizate prin primirea cererilor, acumularea datelor şi avizelor necesare, şi remiterea
acestora c tre Preşedintele RM.
2. Articolul 17 par.(1) din Legea cet eniei Republicii Moldova stipuleaz c

„Cet enia Republicii Moldova se poate acorda la cerere persoanei care a împlinit vârsta de 18
ani şi care:
a) deşi nu s-a n scut pe acest teritoriu, domiciliaz legal şi obişnuit aici cel pu in în ultimii 10
ani sau este c s torit cu un cet ean al Republicii Moldova de cel pu in 3 ani, sau domiciliaz
legal şi obişnuit nu mai pu in de 3 ani la p rin i sau copii (inclusiv înfietori şi înfia i) cet eni
ai Republicii Moldova; sau
b) domiciliaz legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani înaintea
împlinirii vârstei de 18 ani; sau
c) este apatrid sau recunoscut ca fiind refugiat , conform prevederilor legii na ionale, şi
domiciliaz legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai pu in de 8 ani;
250
precum şi
d) cunoaşte şi respect prevederile Constitu iei; şi
e) cunoaşte limba de stat în m sur suficient pentru a se integra în via a social ; şi
f) are surse legale de existen ; şi
g) pierde sau renun la cet enia unui alt stat, dac o are, cu excep ia cazurilor când
pierderea sau renun area nu este posibil sau nu poate fi rezonabil cerut .”
3. Conform p. 5 din Hot rârea pentru aprobarea Regulamentului cu privire la

procedura dobândirii şi pierderii cet eniei Republicii Moldova nr. 197 din 12.03.2001,
“Persoana care solicit s dobândeasc cet enia Republicii Moldova prin naturalizare,
conform articolului 17 din Legea cet eniei Republicii Moldova, având domiciliul legal şi
obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova, depune, la organul teritorial al Ministerului
Dezvolt rii Informa ionale, în a c rui raz îşi are domiciliul, cerere-chestionar adresat
Preşedintelui Republicii Moldova de model stabilit (…) cu anexarea în fiecare caz aparte a
urm toarelor documente:
a) autobiografia;
b) adeverin a de la domiciliu despre componen a familiei;
c) bonul de plat a taxei de stat;
d) patru fotografii de m rimea 4,5x3,5 cm;
e) adeverin a c nu de ine cet enia anterioar sau adeverin a despre aprobarea
renun rii la aceast cet enie;
f) adeverin a de la locul de munc sau de studii;
g) adeverin a despre sus inerea examenului de cunoaştere a limbii de stat şi a
prevederilor Constitu iei Republicii Moldova;
h) copia actului de identitate sau alt dovad privind domicilierea solicitantului pe
teritoriul Republicii Moldova sau c s toria cu un cet ean al Republicii Moldova;
i) cazierul judiciar din ara în care a domiciliat anterior.”
Or, eu am prezentat toate aceste documente, odat cu cererea prealabil pe care am

adresat-o Direc iei Documentare a popula iei din cadrul Î.S. „Centrul Resurselor
Informa ionale de Stat „REGISTRU”, dup cum este indicat în anexa respectivei scrisori.
4. Conform prevederilor Legii privind cet enia Republicii Moldova, Direc ia de

documentare a popula iei şi probleme de cet enie ar fi trebuit s înregistreze dosarul meu şi
lase la latitudinea Comisiei pentru Problemele Cet eniei şi Acord rii Azilului Politic de pe
lâng Preşedintele Republicii Moldova decizia asupra satisfacerii sau respingerii acesteia.
În conformitate cu art.26 alin(1) al Legii contenciosului administrativ, actul

administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul care:
a) Este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii;
b) Este ilegal ca fiind emis cu înc lcarea competen ei;
c) Este ilegal ca fiind emis cu înc lcarea procedurii stabilite.
251
În cazul scrisorii nr.__ emis de Direc ia Documentare a popula iei din cadrul Î.S.
„Centrul Resurselor Informa ionale de Stat „REGISTRU”, prin care am fost înştiin at c eu nu
întrunesc condi iile legale pentru ob inerea cet eniei este evident c aceasta nu corespunde
standardelor impuse de lege, Direc ia Documentare a popula iei nefiind competent s se
expun asupra faptului dac eu pot sau nu ob ine cet enia Republicii Moldova, ci fiind
obligat doar s înregistreze dosarul meu, în condi iile în care eu am prezentat toate
documentele necesare.
În drept, întemeiez cererea pe prevederile art.17 din Legea cet eniei Republicii
Moldova; art.14,15, 16, 19, 25 din Legea contenciosului administrativ, art.166, 277, 278
CPC.
Din considerentele expuse în cuprinsul cererii,
SOLICIT:
1. A se recunoaşte ilegale ac iunile Direc iei de documentare a popula iei a Î.S. „Centrului
Resurselor Informa ionale de Stat „REGISTRU”, din cadrul Ministerului Tehnologiilor
Informa ionale şi Comunica iilor, prin care s-a respins înregistrarea cererii mele privind
dobândirea cet eniei şi expedierea documentelor prezentate de c tre mine, Comisiei
pentru Problemele Cet eniei şi Acord rii Azilului Politic de pe lâng Preşedintele
Republicii Moldova, refuz manifestat prin actul administrativ formal cu nr.__
din__________.
2. Transmiterea peti iei mele privind dobândirea cet eniei, cu actele anexate, c tre
examinare în fond la Comisia pentru Problemele Cet eniei şi Acord rii Azilului Politic
de pe lâng Preşedintele Republicii Moldova.
Data___________
Semn tura___________
Anexe:
1. Copia cererii de chemare în judecat pentru pârât;
2. Copia Scrisorii nr. __ emise de Direc ia Documentare a popula iei din cadrul Î.S.
„Centrul Resurselor Informa ionale de Stat „REGISTRU din _____;
3. Copia certificatului de c s torie din ___________.
252
Judec toria Buiucani
Avocatul ___________________
Biroul asociat ________________, str. ______________
în interesele lui _____________________
CERERE
PRIVIND RESPINGEREA DEMERSULUI
DESPRE APLICAREA M SURII PREVENTIVE
SUB FORM DE AREST PREVENTIV
În fapt, _________ a fost re inut în temeiul procesului-verbal de re inere din
_________ la sediul DSO al MAI. Re inerea a fost motivat prin necesitatea punerii în
executare a cererii de extr dare a nr. _________CM din _________, or. Bucureşti.
Consider m demersul privind aplicarea m surii preventive sub form de arest

preventiv în privin a lui _________ ca fiind neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din
urm toarele considerente:
1. Potrivit art.176, alin.(1) din Codul de procedur penal al RM: “M surile preventive
pot fi aplicate de c tre organul de urm rire penal sau, dup caz, de c tre instan a de
judecat numai în cazurile în care exist suficiente temeiuri rezonabile de a presupune
c b nuitul, învinuitul, inculpatul ar putea s se ascund de organul de urm rire penal
sau de instan , s împiedice stabilirea adev rului în procesul penal ori s s vîrşeasc
alte infrac iuni, de asemenea ele pot fi aplicate de c tre instan pentru asigurarea
execut rii sentin ei”. Art.185, alin.(2) stipuleaz : “2) Arestarea preventiv poate fi
aplicat în cazurile şi în condi iile prev zute în art.176, precum şi dac :) b nuitul,
învinuitul, inculpatul nu are loc permanent de trai pe teritoriul Republicii Moldova; 2)
b nuitul, învinuitul, inculpatul nu este identificat; 3) b nuitul, învinuitul, inculpatul a
înc lcat condi iile altor m suri preventive aplicate în privin a sa”.
Din materialele dosarului rezult clar c _________nu se încadreaz în niciuna dintre
cerin ele enumerate în norma citat şi nici nu exist temeiuri rezonabile de a
presupune c ar putea s se ascund de organul de urm rire penal , s împiedice
stabilirea adev rului în procesul penal ori s s vârşeasc alte infrac iuni.
2. Potrivit art.11, alin.(1) din Legea privind azilul nr.270 din 18.12.2008, „Niciun
solicitant de azil nu va fi expulzat sau returnat de la frontier ori de pe teritoriul
Republicii Moldova”. Norma legal nu prevede nicio derogare de la acest principiu.
Amintim c , potrivit art.3 al aceleiaşi legi, se defineşte ca fiind „solicitant de azil –
str inul care a depus o cerere de azil, nesolu ionat înc printr-o decizie irevocabil ”.
Art. 8 al aceleiaşi legi statueaz c „ Solicitantul de azil beneficiaz de urm toarele
drepturi:a) a nu fi returnat sau expulzat pân la solu ionarea cererii sale de azil”.
Prin decizia Direc iei Refugia i nr.501/09/IB din 23.03.2009 s-a dispus a nu acorda lui
_________ statut de refugiat sau protec ie umanitar . Decizia Direc iei urmeaz s fie
contestat în modul stabilit atât în instan a de apel, cât şi în cea de recurs. Dat fiind
faptul c decizia nu este irevocabil , _________ îşi p streaz calitatea de solicitant de
azil şi continu s beneficieze de interdic ia de expulzare statuat în art.11, alin.(1) din
253
Legea privind azilul. Prin urmare, pân la epuizarea procedurii interne abordarea
problemei ce ine de arest în scopul extr d rii contravine legii.
3. Singura excep ie admis de la aceast regul este reglementat de art.547, alin.(2) CPP
care stipuleaz c persoana a c rei extr dare se cere poate fi arestat în caz de urgen .
Urgen a cazului trebuie întemeiat pe circumstan e reale, care ar pune la îndoial
buna-credin celui vizat şi ar dovedi în mod cert faptul c acesta va încerca s se
sustrag de la o eventual m sur preventiv dispus împotriva sa. Or, faptul c
_________domiciliaz legal în mun. Chişin u, este c s torit cu o cet eanc RM şi
este încadrat în câmpul muncii relev faptul c acesta nu inten ioneaz s se sustrag
de la urm rirea penal sau s refuze colaborarea cu organele de drept.
4. Actele interna ionale la care RM este parte reglementeaz interdic ia expulz rii în
anumite condi ii. Astfel, Conven ia ONU „Cu privire la statutul refugia ilor” din 1953
stabileşte interdic ia de returnare şi expulzare a solicitan ilor de azil. Acest principiu
deriv şi dintr-o serie de comentarii ale Înaltului Comisariat al Na iunilor Unite pentru
Refugia i.
inem s subliniem faptul c în privin a lui _________a mai fost dispus anterior m sura
preventiv de arestare, care îns a fost anulat de c tre Curtea de Apel ca fiind neîntemeiat .
Consider m c admiterea demersului privind aplicarea arestului preventiv va duce la

înc lcarea normelor Codului de procedur penal , ale Legii privind azilul, precum şi a
obliga iilor asumate de RM odat cu aderarea la Conven ia ONU „Cu privire la statutul
refugia ilor”.
În temeiul art. 224(1), 245, 246 şi 247 CPP al RM solicit:
1. A respinge demersul procurorului privind aplicarea m surii preventive sub form de

arest preventiv în privin a lui _________ca fiind neîntemeiat;
2. A-l elibera pe _________din arest.
Data________________
Semn tura______________
254
Recurent : ----------------
Chişin u, str. ----------------
Intimat : Direc ia pentru Refugia i

Chişin u, ----------------
RECURS
ASUPRA HOT RÂRII CUR II DE APEL
CHIŞIN U, DIN __, PRIN CARE A FOST
RESPINS AC IUNEA MEA PENTRU
ANULAREA DECIZIEI NR.__ A DIREC IEI
PRINCIPALE PENTRU REFUGIA I
La data de ----------------, prin decizia nr. ----------------, mi-a fost respinsa cererea de
acordare a statutului de refugiat. Prin aceeaşi decizie mi-a fost refuzat acordarea protec iei
umanitare.
Am atacat decizia DPR la Curtea de Apel Chişin u. La ----------------, instan a a
respins ac iunea. Copia redactat a hot rârii judiciare am primit-o la ----------------.
Consider hot rârea Cur ii de Apel Chişin u drept nefondat şi pasibil anul rii din
considerentele expuse mai jos.
Sunt palestinian, n scut la ----------------în or. ----------------. Tat l meu, ---------------- a
domiciliat pân în 1948 în Palestina, apoi, în urma conflictului cu israelienii, a fost nevoit s
p r seasc patria. În temeiul acestui fapt eu cu familia mea am fost înregistra i în calitate de
refugiat palestinian la UNRWA, cu num rul de înregistrare ----------------.
La Direc ia Principal pentru Refugia i am prezentat un paşaport iordanian, care
con ine ştampila „Gaza”. Aceste paşapoarte sunt eliberate palestinienilor. Ele nu confirm
cet enia iordanian , ci doar servesc în calitate de documente de c l torie pentru palestinieni.
În hot rârea Cur ii de Apel este indicat incorect c eu sunt cet ean Iordanian. Iordania nu
acord cet enie refugia ilor palestinieni, deoarece pe teritoriul ei este extins ac iunea
UNRWA (Agen ia Na iunilor Unite ce se ocup de refugia ii palestinieni). Autorit ile
Iordaniei documenteaz doar palestinienii cu paşapoarte în care aplica ştampila „Gaza”.
Aceste paşapoarte servesc drept documente de c l torie, şi nu confirm cet enia posesorilor
s i.
Literatura de specialitate (Manual referitor la proceduri şi criterii de determinare a
statutului de refugiat, pagina 35, par. 143, retip rit 2000, Reprezentan a ICNUR, Chişin u,
Moldova) prevede c : “Cu privire la refugia ii din Palestina, se va re ine c UNRWA
opereaz numai în unele ri ale Orientului Mijlociu acordând protec ie sau asisten numai
în acele ri. Astfel, un refugiat din Palestina care se g seşte în afara acestei zone nu se
bucur de asisten a men ionat , cererea sa de acordare a statutului de refugiat putând fi
luat în considerare în conformitate cu Conven ia din 1951. În mod normal, este suficient s
se stabileasc faptul c împrejur rile care l-au îndrept it s primeasc protec ie sau
asisten din partea UNRWA persist şi c acesta nu a încetat s fie refugiat conform
vreuneia din clauzele de excludere prev zute de conven ie. ”
255
În Nota de aplicabilitate a art. 1D al Conven iei din 1951 cu privire la statutul
refugia ilor situa iei refugia ilor palestinieni, emis de oficiul Înaltului Comisar al ONU
pentru Refugia i (ICNUR) în octombrie 2002, este univoc declarat c : “Dac persoana este în
afara ariei de opera iuni a UNRWA, el/ea nu se mai bucur de protec ia ori asisten a
acordat de UNRWA cazând astfel sub inciden a paragrafului 2 al articolului 1D, cu condi ia
neaplicabilit ii articolelor 1C, 1E şi 1F. O astfel de persoan automat este îndrept it s
beneficieze de prevederile Conven iei din 1951 şi este în aten ia ICNUR. Aceasta va fi valabil
şi în cazul în care persoana nu a locuit niciodat în interiorul ariei de opera iuni ale UNRWA
”.
Articolul 1 p.D al Conven iei din 1951 privind statutul refugia ilor prevede c :
“Aceast Conven ie nu va fi aplicabil persoanelor care beneficiaz în prezent de o
protec ie sau de asisten din partea unui organism sau a unei institu ii a Na iunilor Unite,
alta decât Înaltul Comisariat al Na iunilor Unite pentru Refugia i.
Atunci când aceast protec ie sau aceast asisten va înceta pentru un motiv
oarecare, f r ca situa ia acestor persoane s fi fost reglementat definitiv, în conformitate
cu rezolu iile pertinente adoptate de Adunarea General a Na iunilor Unite, aceste
persoane vor beneficia, ipso facto, de regimul prev zut de Conven ie. ”
Ultima dat problema palestinian a fost discutat la sesiunea 58 a Adun rii Generale
a ONU (24.05.2004). Punctul 38 al ordinii de zi a acestei sesiuni a fost problema Palestinei.
Adunarea General a ONU a adoptat o declara ie în care a reconfirmat statutul Palestinei
drept “teritoriu ocupat”. Aceast declara ie confirm faptul c situa ia palestinienilor nu a fost
reglementat definitiv, aşa cum o cere art. 1D al Conven iei din 1951, deci, palestinienii
beneficiaz , ipso facto, de regimul prev zut de Conven ia din 1951 privind statutul
refugia ilor.
Argumentele recurentului, despre interpretabilitatea prevederilor Conven iei din 1951, nu
rezist niciunei critici, deoarece articolul 1D al Conven iei prevede univoc situa ia în care
persoanele care au beneficiat de asisten a şi protec ia altor organisme ale ONU, beneficiaz
ipso facto de protec ia ICNUR.
În temeiul celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.1, 16, 28, 32, 33 din
Conven ia de la Geneva din 1951 cu privire la statutul refugia ilor, art.3, 6, 20/1, 32 din Legea
cu privire la statutul refugia ilor, art.30 din Legea contenciosului administrativ, art 397-399,
lit.c) alin.1, art.400, lit.e) alin.1, art.417 din CPC,
S O L I C I T:
Admiterea recursului, casarea integral a hot rârii Cur ii de Apel Chişin u din__.
Emiterea unei noi hot râri prin care se va admite ac iunea mea.
Anularea deciziei__ din a Direc iei Principale pentru Refugia i.
S mi se acorde o form de protec ie pe teritoriul Republicii Moldova.
Data________________
Semn tura_______________
256
Reclamant: -----------
Chişin u, bd----------------
----------------
Pârât: Direc ia Refugia i
Chişin u, ----------------

PENTRU ANULAREA ACTULUI
ADMINISTRATIV
Subsemnata, ----------------, prin prezenta solicit:
1. Anularea deciziei nr. ---------------- din ---------------- a Direc iei Refugia i.
2. A obliga Direc ia Refugia i s -mi acorde o form de azil în Republica
Moldova.
În fapt: ---------------- am depus cerere de azil în Republica Moldova. La ---------------,

Direc ia Refugia i a emis decizia nr. ----------------, prin care a dispus respingerea cererii mele
de azil. Decizia mi-a fost comunicat la ----------------.
Decizia Direc iei Refugia i este neîntemeiat şi pasibil anul rii din urm toarele
considerente.
Sunt n scut la ---------------- în ----------------, regiunea ----------------. La vârsta de 4-5
ani, împreun cu familia, am plecat în Turkmenistan, din acest motiv sunt cet eanc a
Turkmenistanului. Sunt rusoaic de na ionalitate, de religie creştin-ortodox .
Aproximativ în anul 1999 am f cut cunoştin cu un cet ean al Republicii Moldova,
care locuia de 13 ani în ----------------. Timp de 6 ani am locuit împreuna cu el şi, în --------,
am venit împreun în Republica Moldova. În ------ concubinul meu a decedat.
Drept motiv de solicitare a azilului am invocat temerea mea de a m întoarce în
Turkmenistan din cauza persecu iilor la care pot fi supus pe motiv de na ionalitate: sunt
rusoaic . Drept confirmare a temerii mele, am declarat la Direc ia Refugia i c , în anul 1999,
sora mea a decedat la vârsta de 22 de ani, dup ce a fost maltratat de poli iştii turkmeni. În
anul 2000, mama mea a fost b tut de poli iştii turkmeni, în urma acelei b t i s-a îmboln vit
de cancer şi, în 2003, a decedat. O prieten de-a mamei mele tot a fost b tut de poli iştii
locali, dar atunci când le-a declarat c se va plânge autorit ilor, a fost amenin at cu moartea
întregii familii.
Dup decesul surorii şi a mamei, doream foarte mult s plec din Turkmenistan, dar,
din motive financiare, am reuşit s fac acest lucru doar în -----, împreun cu concubinul meu.
În decizia contestat a Direc iei refugia i (pag. 4) este f cut trimitere la articolul
Ortodoxia în Republica Turkmenistan: situa ia contemporan şi probleme actuale. În
decizia Direc iei refugia i sunt citate primele dou alineate din acest articol, care vorbesc
despre unele schimb ri pozitive în situa ia ortodocşilor, dar nu sunt analizate urm toarele trei
pagini din articol, în care autorul vorbeşte despre problemele ortodocşilor din Turkmenistan.
Continuând analiza informa iei din Turkmenistan, (pag.4 a deciziei contestate),
Direc ia refugia i face trimitere la informa ia de pe dou pagini WEB-
257
http://geosite.com.ru/pageid-433-3.html şi http://cawater-info.net/news/02-2010/05.htm.
Prima dintre aceste pagini con ine un scurt referat cu indici statistici pentru perioada 1984-
1999, iar cea dea doua con ine un articol cu statistici despre componen a etnic a
Kazahstanului !!!. Se creeaz impresia c func ionarul Direc iei refugia i, care a scris
decizia, nu cunoaşte nici din ce ar am venit eu, dar nici în ce an suntem.
La paginile 6, 7 ale deciziei contestate, Direc ia refugia i face trimitere la site-ul de
ştiri www.bbc.com.ro şi citeaz stiri cu urm toarele titluri:
• UE şi Turkmenistanul vor coopera în domeniul energetic;
• Turkmenistanul majoreaz cu 50% pre ul gazelor;
• Turkmenistan: promisiuni pentru a încuraja natalitatea
Direc ia refugia i nu a consultat sursele oficiale ale ONU, ale UNHCR, ale altor
organiza ii interna ionale din domeniu, care se preocup de drepturile omului, de drepturile
refugia ilor şi care public cu regularitate informa ii şi rapoarte despre situa ia din toate rile
lumii. Dac func ionarul Direc iei refugia i, responsabil de examinarea cererii mele, ar fi
verificat aceste surse, ar fi v zut c ,înc în octombrie 2006, Secretarul General ONU, în
raportul s u c tre Adunarea General ONU a men ionat c : ”înc lc rile serioase şi
sistematice ale drepturilor omului în Turkmenistan au continuat, în pofida paşilor
demonstra i de guvern”, el a atras o deosebit aten ie asupra situa iei minorit ilor na ionale,
limitarea dreptului la libera exprimare şi religie, aplicarea torturii, inexisten a unui sistem
judiciar independent etc.
La 17 mai 2006, Comitetul ONU pentru lichidarea discrimin rii femeilor, şi-a
exprimat îngrijorarea fa de conştientizarea insuficient de c tre Turkmenistan a necesit ii
stringente de dezr d cinare a violen ei în privin a femeilor, adoptarea legisla iei speciale
împotriva violen ei domestice, implementarea m surilor de combatere a traficului de femei.
În drept: îmi întemeiez cererea de chemare în judecat pe prevederile art.16, 43, 60,
61 ale Legii nr.270 din 2008 ”Privind azilul în Republica Moldova”, art.16 al Legii
contenciosului administrativ, art.166 din Codul de procedur civil .
În sus inerea ac iunii propun urm toarele probe:

1. Copia deciziei contestate.
2. Articolul :
.
3. Articolul –
4. Articolul я
5. Punctele 6 şi 7 din Raportul :
(7 pagini);
6. Extras din raportul я А я:
я я 2006 2007 (2 pagini).
Data_________________
Semn tura_______________
258
RECURSURI
Curtea Suprem de Justi ie

Colegiul civil şi de contencios administrativ
Recurent: Mişcarea social-politic „Ac iunea European ”

mun.Chişin u str.Calea Ieşilor nr.6, of.4
Intimat: Comisia Electoral Central

mun.Chişin u str.V.Alecsandri, 119
RECURS
Prin hot rârea Cur ii de Apel Chişin u din 23.02.2009, a fost respins cererea de chemare în
judecat a Mişc rii social-politice „Ac iunea European " c tre Comisia Electoral Central privind
anularea Hot rârii Comisiei Electorale Centrale nr.2132 din 12 februarie 2009 "Cu privire la
securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009".
Consider m c hot rârea primei instan e este neîntemeiat şi ilegal , în leg tur cu care fapt
urmeaz a fi casat , dat fiind c instan a a înc lcat şi aplicat greşit normele de drept material, în
consecin , concluziile instan ei expuse în hot râre fiind în contradic ie cu circumstan ele
pricinii.
Instan a a motivat hot rârea de respingere a ac iunii, în principal, prin aceea c :
a) Comisia Electoral Central a fost aten ionat de mai multe organiza ii de exper i
interna ionali (IFES, PNUD) afla i în Republica Moldova pentru monitorizarea campaniei electorale,
precum şi de reprezentan ii Coali iei Civice şi corecte „Coali ia 2009", în vederea întreprinderii
m surilor adi ionale pentru prevenirea votului multiplu în cadrul alegerilor parlamentare;
b) hot rârea contestat a fost emis în conformitate cu prevederile art.18, 22 lit.q), 26 din
Codul electoral;
c) participarea la alegeri este liber , benevol ;
d) ac iunile Comisiei Electorale Centrale au fost întemeiate şi legale, nu rezult anumite
înc lc ri procedurale.
Totodat , pentru a face mai conving toare aceast motivare din hot râre, instan a, pur şi
simplu, a omis s examineze toate argumentele de drept invocate de reclamant în cererea de che-
mare în judecat , argumente, care demonstreaz cu prisosin c Comisia Electoral Central
şi-a dep şit atribu iile la aprobarea hot rârii contestate, înc lcând în mod flagrant şi direct
Constitu ia Republicii Moldova; art.53 din Codul electoral, precum şi art.18, 22 lit.q), 26 din
cod, articole, care au fost invocate de c tre instan întru sus inerea legalit ii hot rârii.
Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorit i ale administra iei
publice centrale şi locale; Legea privind actele de identitate din sistemul na ional de
paşapoarte; art.3 al Protocolului adi ional nr.1 la Conven ia European pentru Ap rarea
Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului; Codul bunelor practici în materie
electoral , adoptat de Adunarea Parlamentar a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din
2003 – 1-a parte.
Astfel, cererea de chemare în judecat în drept se întemeiaz pe prevederile art.6, 38, 60,
66, 72 din Constitu ia Republicii Moldova şi art.53 din Codul electoral, din a c ror analiz
259
logico-juridic rezult în mod imperativ concluzia c Comisia Electoral Central şi-a dep şit
atribu iile la adoptarea hot rârii „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile
parlamentare din 5 aprilie 2009”.
Întru sus inerea acestor argumente în cerere se invoc şi jurispruden a Cur ii
Constitu ionale a Republicii Moldova ce ine de interpretarea şi aplicarea normelor
constitu ionale la emiterea de c tre Guvern şi Parlament a actelor normative subsecvente legii.
În particular, s-a f cut referire la:
• Hot rârea Cur ii Constitu ionale nr.61 din 16.11.1999 pentru controlul
constitu ionalit ii Hot rârii
Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999 “Privind asigurarea unit ii aplic rii unor
prevederi ale Codului electoral” în care se concluzioneaz c „interpretarea oficial de c tre
organul legislativ a unei legi se efectueaz numai prin lege, care trebuie s urmeze aceeaşi
procedur de adoptare, semnare şi publicare prev zut de dispozi iile constitu ionale. …
Aşadar, având în vedere obiectul Hot rârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999,
este necesar s se men ioneze c atât sub aspect formal, cât şi sub aspectul separ rii
atribu iilor puterilor în stat, statuat de Constitu ie, hot rârea CEC contravine art.6, 72, 74, 76
şi 94 din Constitu ie”;
• Hot rârea Cur ii Constitu ionale nr.18 din 21.10.2008 pentru controlul
constitu ionalit ii unor
prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plat a
indemniza iei viagere sportivilor de performan , aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.1322
din 29 noiembrie 2007. În aceast hot râre Curtea Constitu ional a men ionat c potrivit
art.102 alin.(2) din Constitu ie, art.30 alin.(1) din Legea cu privire la Guvern, art.11 alin.(1)
din Legea nr.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor
autorit i ale administra iei publice centrale şi locale” Guvernul adopt hot râri pentru
organizarea execut rii legilor. Adoptate în baza şi în executarea legii, hot rârile Guvernului
au for juridic inferioar legii şi nu o pot contrazice sau dep şi. În jurispruden a sa
anterioar , Curtea Constitu ional a statuat constant c hot rârile Guvernului sunt acte
subsecvente legii, se emit în scopul concretiz rii, execut rii corecte şi efective
a acesteia, normele cuprinse în hot râri nu pot avea caracter primar, nu pot modifica
cadrul stabilit prin actul legislativ, executivul neavând competen normativ primar ”;
• Hot rârea Cur ii Constitu ionale nr.16 din 19.05.1997 privind controlul
constitu ionalit ii dispozi iilor punctului 10 alineatul 2 din Regulamentul “Cu privire la
modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului na ional de paşapoarte”
în care s-a recunoscut
drept anticonstitu ional norma din Regulament care prevedea introducerea în
documentele de identitate a unor men iuni ce nu sunt prev zute de Legea privind actele de
identitate din sistemul na ional de paşapoarte.
Având în vedere c , potrivit art.134 alin.(3) din Constitu ia Republicii Moldova, Curtea
Constitu ional reprezint autoritatea ce garanteaz suprema ia Constitu iei, asigur realizarea
principiului separ rii puterii de stat în putere legislativ , putere executiv şi putere
judec toreasc şi garanteaz responsabilitatea statului fa de cet ean şi a cet eanului fa de
stat, consider m c prima instan urma s in cont în mod obligatoriu şi de jurispruden a
Cur ii Constitu ionale la acest capitol.
Or, dat fiind faptul c , potrivit Constitu iei, autoritatea judec toreasc este independent
şi se supune numai legii, r mânea ca instan a s -şi formuleze propriile deduc ii logico-juridice
pe marginea normelor de drept constitu ionale invocate în cerere. Este evident faptul c alte
deduc ii decât cele ale Cur ii Constitu ionale al acest capitol nici nu pot fi formulate.
260
În caz contrar, ar exista situa ia în care Curtea Constitu ional , pe de o parte, va ine sub
control constitu ionalitatea legilor şi hot rârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui
Republicii
Moldova, a hot rârilor şi ordonan elor Guvernului şi va sanc iona orice abatere de la
principiul constitu ional al separa iei puterilor în stat etc., iar, pe de alt parte, instan ele
judec toreşti vor da frâu liber pentru alte autorit i s încalce acest principiu, acceptând şi
tolerând nihilismul juridic şi anarhia juridic din partea unora dintre aceste autorit i.
Chiar dac s-ar admite la nivel pur teoretic, pentru un moment, c norma art.22 lit.q) din
Codul electoral, care abiliteaz Comisia Electoral Central cu dreptul de analiz a fraudelor
electorale, inclusiv a celor presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare, la m suri
pentru prevenirea lor; informeaz autorit ile publice despre necesitatea solu ion rii unor
chestiuni, în conformitate cu legisla ia electoral , ar împuternici comisia s emit şi norme
primare, pe lâng normele din lege (lucru pe care art.22 lit.q) nu-l prevede în realitate), şi în
acest caz hot rârea primei instan e este ilegal fiindc instan a nu era în drept s -şi întemeieze
hot rârea pe o norm anticonstitu ional . Afirma ia decurge şi din explica iile date în
Hot rârea explicativ a Plenului CSJ nr.2 din 30.01.1996 „Cu privire la practica aplic rii de
c tre instan ele judec toreşti a unor prevederi ale Constitu iei Republicii Moldova”, pct.2:
„Conform art.7, Constitu ia este Legea Suprem şi nicio lege sau un alt act juridic care
contravine prevederilor Constitu iei nu are putere juridic . Reieşind din aceast prevedere
constitu ional , instan ele judec toreşti, la efectuarea justi iei, urmeaz s aprecieze con inutul
legii sau al altui act juridic ce reglementeaz raporturile juridice litigioase şi, în cazurile
necesare, aplic Constitu ia ca act juridic normativ cu ac iune direct .”
Sau, din lectura normelor din Constitu ie invocate, din jurispruden a Cur ii
Constitu ionale, din hot rârea explicativ men ionat a CSJ este clar şi pentru un jurist
încep tor c hot rârea contestat a Comisiei Electorale Centrale este ilegal .
De ce nu a fost clar acest lucru pentru Curtea de Apel r mâne o enigm . Sau, ar urma
deduc ia c , în unele cazuri, instan ele judec toreşti, cu p rere de r u, ignor concluziile
juridice expuse în hot rârile Cur ii Constitu ionale, dac normele constitu ionale pasibile
aplic rii la solu ionarea pricinii prezint dificult i de interpretare pentru instan e.
De fapt, prin hot rârea Cur ii de Apel supus recursului se statueaz situa ia prin care se
admite adoptarea normelor primare, pe lâng cele emise de autoritatea constitu ional
legislativ (Parlamentul), şi de diferite alte autorit i care sunt doar în subordonarea organelor
ce reprezint ramurile puterii în stat, dar care îşi arog dreptul de „minilegislatori” ce intervin
pentru „repararea neajunsurilor” comise de Parlament la adoptarea legilor. Situa ie pe cât de
comic , pe atât de ilegal , care nicidecum nu se încadreaz în no iunea statului de drept.
A ignorat prima instan , la examinarea cererii de chemare în judecat şi la pronun area
hot rârii, şi normele de drept interna ional. În particular, nu s-a inut cont de prevederile
Conven iei Europene pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului
care declar dreptul la alegeri libere şi, în scopul realiz rii acestui drept, stabileşte obliga ia
statului s desf şoare alegeri libere prin vot secret şi în asemenea condi ii, care asigur
exprimarea liber a voin ei poporului la alegerea puterii legislative (art.3 al Protocolului
adi ional nr.1 la Conven ie). Iar Codul bunelor practici în materie electoral care a fost:
- adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice în cadrul cele de-a 3-a reuniuni (16
octombrie 2002);
- adoptat de Comisia Europeana pentru Democra ie prin Drept în cadrul celei de-a 52
Reuniune Plenar (Vene ia, 18-19 octombrie 2002);
- adoptat de Adunarea Parlamentar a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 –
1-a parte;
261
- adoptat de Congresul Puterilor Locale şi Regionale ale Consiliului Europe în cadrul
sesiunii de prim var 2003, la capitolul I pct.4 (sufragiu secret) prevede c lista persoanelor
care în realitate se prezint la urnele de votare nu trebuie f cut public - lit.c).
Or, efectuarea men iunii despre participarea la votare în actele de identitate, acte, ce
urmeaz a fi prezentate nu numai în cadrul alegerilor, dar mai frecvent în alte împrejur ri şi
diferitor persoane, inclusiv persoanelor şi autorit ilor oficiale, de la locul de munc , de
domiciliu etc. echivaleaz cu facerea public a informa iei despre participarea persoanei
respective la votare, astfel înc lcându-se dreptul cet enilor la vot secret statuat în actele
interna ionale men ionate, în art.38 din Constitu ie şi în art.6 din Codul electoral.
Totodat substituind dispozi ia legal şi constitu ional privind dreptul la vot secret şi
completând de fapt norma art.53 din Codul electoral cu o dispozi ie nou privind
obligativitatea marc rii documentelor de identitate a participan ilor la votare, Comisia
Electoral Central , prin hot rârea sa, a înc lcat şi prevederile art.54 alin.(2) din Constitu ie
care stabileşte c „exerci iul drepturilor şi libert ilor nu poate fi supus altor restrângeri decât
celor prev zute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului
interna ional şi sunt necesare în interesele securit ii na ionale, integrit ii teritoriale,
bun st rii economice a rii, ordinii publice, în scopul prevenirii tulbur rilor în mas şi
infrac iunilor, protej rii drepturilor, libert ilor şi demnit ii altor persoane, împiedic rii
divulg rii informa iilor confiden iale sau garant rii autorit ii şi impar ialit ii justi iei.”
Instan a şi acest argument şi temei al ac iunii l-a trecut elegant cu vederea, cu toate c
marcarea actelor de identitate ale aleg torilor ce nu-s de acord cu o asemenea procedur
stabilit arbitrar de c tre Comisia Electoral Central reprezint o restrângere neprev zut
de lege, dat fiind îngr direa dreptului la votul secret la alegerea Parlamentului.
În consecin , aleg torii nu au nicio protec ie individual în fa a abuzurilor admise de
Comisia Electoral Central şi, nu este exclus faptul, în fa a altor comisii de circumscrip ie,
care pot prelua practica nihilist a celei centrale de a aplica Constitu ia şi legea pornind de la
propria viziune, dar nu de la viziunea legislatorului expus în normele de drept. De asemenea,
aleg torul nu se bucur de protec ie în fa a altor abuzuri legate de participarea sau
neparticiparea la votare. Or, nu întâmpl tor, norma art.53 din Codul electoral, fiind
completat de c tre Parlament cu prevederea despre aplicarea ştampilei „Votat” în
documentele de identitate ale participan ilor la alegeri prin Legea nr.176 din 22.07.2005
pentru modificarea şi completarea Codului electoral, exact peste un an a fost modificat ,
Parlamentul excluzând aceast prevedere prin Legea nr. 248 din 21.07.2006. În nota
informativ la proiectul de lege care ulterior a devenit legea nr. 248 din 21.07.2006 se
specifica inoportunitatea normei date, având în vedere neparticiparea la alegeri a cet enilor
care nu sunt de acord cu aplicarea ştampilei „Votat” în documentele de identitate. Totodat , la
solu ionarea pricinii, instan a a înc lcat şi normele dreptului procedural care au menirea de a
garanta pronun area unei hot râri legale şi întemeiate în baza principiului contradictorialit ii
p r ilor în proces. În special, potrivit art.4 Cod de procedur civil , sarcinile procedurii civile
constau în judecarea just , în termen rezonabil, a cauzelor de ap rare a drepturilor înc lcate
sau contestate, a libert ilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi ale
asocia iilor lor, ale autorit ilor publice şi ale altor persoane care sunt subiec i ai raporturilor
juridice civile, familiale, de munc şi ai altor raporturi juridice, precum şi în ap rarea
intereselor statului şi ale societ ii, în consolidarea legalit ii şi a ordinii de drept, în
prevenirea cazurilor de înc lcare a legii. Întru atingerea acestui deziderat, potrivit prevederilor
art.26 alin.(3) Cod de procedur civil , instan a care judec pricina îşi p streaz
impar ialitatea şi obiectivitatea, creeaz condi ii pentru exercitarea drepturilor participan ilor
la proces, pentru cercetarea obiectiv a circumstan elor reale ale pricinii.
Faptul c Curtea de Apel Chişin u a înc lcat normele constitu ionale şi legale, mai mult
decât clare şi univoce, numai pentru a „sus ine” pozi ia ilegal şi anticonstitu ional a
262
Comisiei Electorale Centrale la emiterea unei hot râri prin care se încalc drepturile
constitu ionale şi comunitare ale cet enilor, demonstreaz c instan a nu a fost nici
impar ial , şi nici obiectiv . Respectiv, este înc lcat şi norma art.239 Cod de procedur civil
care stabileşte c hot rârea judec toreasc trebuie s fie legal şi întemeiat , şi c instan a îşi
întemeiaz hot rârea numai pe circumstan ele constatate nemijlocit de instan şi pe probele
cercetate în şedin de judecat .
Trecând cu vederea toate argumentele de drept ale reclamantului, instan a a înc lcat şi
prevederile directe ale art.238 alin.(2), 240 alin.(1), 241 alin.(5) din Codul de procedur civil
care oblig instan a s cerceteze circumstan ele invocate şi s motiveze respingerea acestora.
Din cele men ionate, urmeaz şi concluzia c Curtea de Apel a înc lcat şi dreptul
reclamantului la un proces echitabil prev zut în art.6 (1) din Conven ia European pentru
Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului, dat fiind faptul c nu a
examinat de fapt argumentele reclamantului din cererea de chemare în judecat , limitându-se
la fraze de ordin general c ac iunea nu ar fi întemeiat şi c , totodat , nu a aplicat la
solu ionarea litigiului normele constitu ionale pe care a fost întemeiat cererea. În acest sens,
invoc m şi jurispruden a Cur ii Europene pentru Drepturile Omului. În particular, cazul
Pronina împotriva Ucrainei, în care Înalta Curtea prin Hot rârea din 18.07.2006 a conchis c
ignorarea de c tre instan a argumentelor reclamantului bazate pe normele Constitu iei, care
sunt norme cu ac iune direct , constituie temei pentru a se stabili înc lcarea art.6 din
Conven ie.
Din considerentele expuse, în temeiul art.239, 400 alin.(1) lit.c), d), 417 alin.(1) lit.c) din
Codul de procedur civil ,
SOLICIT:
S fie casat integral hot rârea Cur ii de Apel Chişin u din 23 februarie 2009.
S fie emis o nou hot râre prin care cererea de chemare în judecat a Mişc rii social-
politice „Ac iunea European ”.
Data____________
Semn tura________________
NOT : La 14 martie 2009, Curtea Suprem de Justi ie a respins recursul Mişc rii social-
politice „Ac iunea European ” împotriva hot rârii Cur ii de Apel Chişin u din 23.02.2009.
Poporului
263
Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ
Recurent: ÎCS „X” SRL
Intimat: Serviciul Protec iei Civile şi Situa iilor

Excep ionale MAI
Intervenient accesoriu: Serviciul vamal al RM
CERERE DE RECURS
ASUPRA ÎNCHEIERII CUR II DE APEL
CHIŞIN U DIN ___ PRIVIND SCOATEREA
DE PE ROL A CERERII DE CHEMARE
ÎN INSTAN A DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV
I. Circumstan ele care justific depunerea recursului
1.1. Prin încheierea atacat cu prezentul recurs a fost respins examinarea în fond a
cererii Recurentului, ÎCS „X” SRL, înregistrat în Republica Moldova. Cererea a fost depus
în procedura de contencios administrativ împotriva Scrisorii Serviciului Protec iei Civile şi
Situa iilor Excep ionale a MAI nr.___ din ___ (SPCSE MAI) care a invocat necorespunderea
spa iilor ocupate de magazinele ce apar in Recurentului cerin elor normelor şi regulilor de
ap rare împotriva incendiilor. Cit m:
"...în timpul apropiat compania S.R.L „X”a planificat deschiderea unui şir de magazine
în urm toarele puncte vamale:
1. A;
2. B;
3. C;
4. D;
5. E;
6. F.
Dat fiind faptul c spa iile preconizate pentru amplasarea obiectivelor de comer nu
corespund cerin elor normelor şi regulilor de ap rare împotriva incendiilor, ceea ce s-a stabilit
în urma controalelor tehnice de specialitate, organul supravegherii de stat a m surilor contra
incendiilor solicit de a nu permite începerea activit ii magazinelor nominalizate pân la
înl turarea abaterilor de la prevederile actelor normative în domeniul prevenirii şi stingerii
incendiilor."
1.2. În fapt, 4 din magazinele enumerate în actul administrativ citat au fost construite de
Recurent drept urmare a Concursului public privind crearea re elei de magazine în punctele de
trecere a frontierei de stat, organizat în baza Hot rârii Guvernului nr.__din ___.
Recurentul a ob inut licen ele corespunz toare pentru toate magazinele. Pân la emiterea
actului administrativ în litigiu a început s func ioneze magazinul de la punctul vamal C, iar
magazinul de la postul vamal D era la etapa de vânz ri de testare. Celelalte magazine urmau
s fie deschise în perioada imediat urm toare.
264
1.3. În fapt, Recurentul de ine toate autoriza iile (coordon rile), emise anterior de c tre
Pârât, SPCSE MAI, pentru toate magazinele ce apar in Recurentului, cu excep ia magazinului
de la punctul vamal F, unde prescrip iile f cute de inspectorii corespunz tori sunt în proces de
executare. Anume reprezentan ii competen i ai SPCSE MAI au confirmat şi au coordonat în
ordinea stabilit corespunderea obiectelor construite normelor anti-incendiu şi au semnat
Procesele verbale de recep ie final a obiectivelor comerciale. În sensul art. 10 din Legea
privind principiile de baz de reglementare a activit ii de întreprinz tor, coordon rile
respective au valoarea autoriza iilor emise de o autoritate public , prin care Recurentului i-a
fost permis s desf şoare o afacere legal în magazinele respective (din punctul de vedere al
respect rii normelor de ap rare împotriva incendiilor).
1.4. Drept efect al Scrisorii Serviciului Protec iei Civile şi Situa iilor Excep ionale al
MAI nr.___din ___, directorul general al Serviciului vamal al Republicii Moldova, prin
adresarea ___ din ___, a cerut birourilor vamale s nu permit începerea activit ii
magazinelor. În consecin :
Şeful Biroului vamal C, în diminea a zilei de ___ a insistat asupra încet rii activit ii
magazinului amplasat la postul vamal respectiv. În acest scop, f r a fi emis vreun act
administrativ, a fost blocat accesul c l torilor la magazin, iar func ionarii vamei au refuzat s
întocmeasc şi s semneze rapoartele obligatorii privind încas rile efectuate.
La postul vamal D, la indica iile şefului Biroului vamal, au fost sistate vânz rile de
prob în magazinul amplasat în zona respectiv , la etapa de testare tehnologic , coordonate cu
biroul vamal în ordinea stabilit . Ulterior, la ___ şeful Biroului vamal E. a anun at Recurentul
despre decizia sa de a respinge cererea Recurentului din ___ privind deschiderea magazinului
amplasat la postul vamal D.
Actul administrativ men ionat a f cut imposibile activit ile Recurentului îndreptate spre
deschiderea altor dou magazine amplasate în posturile vamale A şi B.
1.5. La ___, Recurentul a depus cerere împotriva Pârâtului în procedura de contencios
administrativ prin care a solicitat:
1. S fie suspendat ac iunea Adres rii Serviciului Protec ie Civil şi Situa iilor
Excep ionale nr.___ din ___ pân la examinarea cauzei în fond.
2. S fie anulat în tot Scrisoarea Serviciului Protec iei Civile şi Situa iilor Excep ionale
al MAI nr.___ din ___ ca fiind ilegal .
La ___, Curtea de Apel Chişin u a dispus scoaterea cererii de pe rol pe motiv c nu a
fost respectat procedura prealabil de solu ionare a litigiului în contencios administrativ.
II. Încheierea Cur ii de Apel Chişin u din ___ este ilegal
2.1. Instan a de contencios administrativ a invocat litera a) art.267 CPC - nerespectarea

de c tre Recurent (Reclamant) a procedurii prealabile de solu ionare a diferendului
administrativ. Instan a nu a determinat corect raporturile dintre Recurent şi Pârât, a omis s
dea aprecierea cuvenit caracterului şi efectelor actului administrativ contestat şi a aplicat pur
formal prevederile legale ce guverneaz procedura de emitere şi de contestare a actelor
administrative.
2.2. Instan a de contencios administrativ a omis s aplice cadrul legal special de
reglementare a raporturilor dintre Pârât, în calitatea sa de structur de stat cu drept de control,
şi Recurent, în calitatea sa de antreprenor. Prin efectul actului administrativ emis de SPCSE
MAI:
a) A avut loc suspendarea total a activit ii unei unit i economice – magazinul la
postul vamal C şi
b) A fost suspendat activitatea de întreprinz tor a Reclamantului la implementarea
afacerii în întreaga re ea de magazine.
265
Deci, legea de baz aplicabil raporturilor dintre Recurent şi Pârât este Legea privind
principiile de baz de reglementare a activit ii de întreprinz tor nr.235 din 20.07.2006.
Principiile prev zute la legea vizat au fost preluate în toate legile speciale, inclusiv în Legea
privind ap rarea împotriva incendiilor nr.267 din 09.11.1994, cu modific rile operate la
30.05.2008.
2.3. Drept urmare a aplic rii formale şi eronate a legii, prin încheierea din ___ instan a
de contencios administrativ l-a privat pe Recurent de dreptul la un recurs efectiv împotriva
actului administrativ emis de SPCSE MAI, drept garantat prin art.13 din Conven ia
European care prevede:
„Orice persoan , ale c rei drepturi şi libert i recunoscute de prezenta conven ie au fost
înc lcate, are dreptul s se adreseze efectiv unei instan e na ionale, chiar şi atunci când
înc lcarea s-ar datora unor persoane care au ac ionat în exercitarea atribu iilor lor
oficiale”.
Prin simpla confruntare dintre normele Legii privind principiile de baz de reglementare
a activit ii de întreprinz tor nr.235 din 20.07.2006 şi prevederile Legii contenciosului
administrativ nr.793-XIV din 10.02.2000 vom deduce faptul c Legea privind principiile de
baz de reglementare a activit ii de întreprinz tor nr.235 din 20.07.2006 stabileşte proceduri
distincte pentru exercitarea actului administrativ, în cazul în care acest act are drept efect
suspendarea/încetarea activit ii economice de întreprinz tor.
2.4. Prin depunerea ac iunii în contenciosul administrativ, Recurentul a urm rit anume
constatarea de c tre instan a de judecat a înc lc rii de c tre SPCSE MAI a procedurilor
prescrise expres şi imperativ în Legea privind principiile de baz de reglementare a activit ii
de întreprinz tor nr.235 din 20.07.2006 şi Legea privind ap rarea împotriva incendiilor nr.267
din 09.11.1994. Recurentul a solicitat protejarea drepturilor sale anume în contextul
garan iilor din legile citate care rezid în urm toarele:
A) Structurile statale au obliga ia s recurg la instan a de judecat atunci când actul
administrativ are drept scop sau efect suspendarea activit ii antreprenorului. Este evident c ,
prin actul emis de SPCSE MAI, Recurentul a fost pus în imposibilitatea de a-şi continua
activitatea, efect care cade sub inciden a alin. (1) art. 17 din Legea privind principiile de baz
de reglementare a activit ii de întreprinz tor. În acest caz, potrivit alin.(2) şi alin.(3) din
acelaşi articol, SPCSE MAI a fost obligat s ob in o hot râre judec toreasc care s confirme
şi s substituie actul administrativ. Acest principiu este diametral opus principiilor din Legea
contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10.02.2000, care se aplic situa iilor când
institu iile statului îşi exercit atribu iile în mod autonom, iar persoanele afectate prin acest
exerci iu au obliga ia de a urma calea prealabil în mod obligatoriu, pân a avea dreptul de a
contesta în judecat ac iunile administrative abuzive.
Este de men ionat şi faptul c , în cazul dat legea special , art.24 lit.i) din Legea privind
ap rarea împotriva incendiilor nr.267 din 09.11.1994, specific şi mai clar c suspendarea
imediat a activit ii economice, cu adresarea ulterioar în instan a de judecat , poate avea loc
doar "în cazul unui pericol iminent pentru via a şi s n tatea oamenilor, pentru mediul
înconjur tor şi valorile materiale". Or, actul administrativ contestat nu face nicio referin de
acest fel, probe care ar fi constatat existen a unui pericol grav şi iminent la obiectele
Recurentului pur şi simplu nu exist .
B) Structurile statale au obliga ia s recurg la instan a de judecat pentru a sanc iona
antreprenorul cu suspendarea activit ii în termen foarte redus (3 zile pentru adresare în
judecat şi 5 zile pentru examinarea cazului). Aceste termene sunt incomparabil de restrânse
în raport cu termenul de 30 de zile stabilit în Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV
din 10.02.2000 pentru examinarea cererii prealabile şi cu termenele imprevizibile pentru
solu ionarea cazului în fond prin act judec toresc în procedura general din Codul de
procedur civil .
266
Deci, este clar, legea prevede expres şi imperativ faptul c situa iile de conflict dintre
stat şi antreprenor trebuie s fie solu ionate cât mai prompt, pentru a nu crea incertitudini,
pentru a evita pierderi nejustificate etc. Tot atât de clar este c aceste situa ii de conflict
urmeaz a fi solu ionate definitiv în instan a de judecat , dar nu în procedura prealabil .
În aceste condi ii, obligarea Recurentului de a urma calea prealabil în acest caz concret
este evident şi total ineficient .
Pornind de la ra ionamentele expuse, dat fiind faptul c reclamantul suport deja
pierderi materiale considerabile care continu s creasc , în scopul evit rii unor pagube
iminente, în temeiul art.21 din Legea contenciosului administrativ, în temeiul prevederilor
art.423-427 CPC şi prin aplicarea direct a art.13 al Conven iei Europene pentru Ap rarea
Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale,
S O L I C I T:
1. Admiterea recursului.
2. Casarea încheierii Cur ii de Apel Chişin u din ___ în cauza de contencios administrativ
privind anularea în tot a Scrisorii Serviciului Protec iei Civile şi Situa iilor Excep ionale al
MAI nr.___ din ___, cu trimiterea cauzei spre judecare în fond.
Dat fiind circumstan ele excep ionale ale cauzei – încetarea par ial şi suspendarea în
rest a activit ii de antreprenor a Recurentului la obiectele vizate în actul administrativ
contestat – solicit dispunerea examin rii cauzei în ordine de urgen .
Anexe: 2 Copii de pe cererea de recurs
Data ____________________
Semn tura____________________
267
Curtea Suprema de Justi ie
Colegiul civil şi de contencios administrativ
Recurent: F.L.,
domiciliat în_______________. str. ________________, nr.2
Intimat: Institu ia medico-sanitar public

Spitalul raional ________________ cu sediul
or._________________, str._________________,nr.135
RECURS
ÎMPOTRIVA DECIZIEI CUR II DE APEL
CHIŞIN U DIN 18 MARTIE 2010
Prin hot rârea Judec toriei raionului ____________ din 28 decembrie 2008, a fost
admis cererea de chemare în judecat a lui F.I. Institu iei medico-sanitare publice Spitalul
raional ___________ privind anularea actului administrativ, plata restan elor salariale şi
recuperarea prejudiciului moral cauzat şi a fost obligat pârâtul, Spitalul raional
_____________, s exclud din referin a care urma s fie prezentat Comisiei de atestare a
gradului de profesionalism stabilit pentru medici, eliberata pe numele lui F.I. enun urile: „pe
parcursul anilor a dat dovad de responsabilitate şi disciplin mediocre”, “este o persoan care
urm reşte destabilizarea climatului moral în colectiv, cu obiec ii c tre conduc torul
institu iei”, ca informa ie neveridic şi care lezeaz onoarea, demnitatea şi reputa ia
profesionala a reclamantei;
Prin aceeaşi hot râre de judecat , a fost dispus încasarea de la IMS Spitalul raional
__________ în folosul reclamantei cu titlu de prejudiciu moral 1000 (una mie) lei, iar cu titlu
de prejudiciu material 22266 (dou zeci şi doua de mii dou sute şaizeci şi şase) lei, ceea ce
constituie restan a pl ilor salariale pentru cumulare de func ii.
În rest, ac iunea a fost respins .
Spitalul raional _____________ a atacat cu apel hot rârea nominalizat .
Prin decizia Cur ii de Apel Chişin u din 18 martie 2010, a fost casat în tot hot rârea
Judec toriei raionului __________ din 28 decembrie 2009 şi adoptat o nou hot râre prin
care a fost respins integral ca neîntemeiat cererea lui F.I.
Nu sunt de acord cu decizia adoptat de Curtea de Apel Chişin u, declar prezentul
recurs, întemeindu-l pe motivele con inute în art.386 (1) lit.a) b), d) ale CPC RM şi solicit
instan ei de recurs:
1.Admiterea recursului.
2. Casarea Deciziei Cur ii de Apel Chişin u din 18 martie 2010 şi adoptarea unei noi hot râri
prin care s fie men inut integral hot rârea Judec toriei raionului _________ din 28
decembrie 2009.
Motivele pentru care declar recursul sunt urm toarele:

• nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstan ele importante pentru
solu ionarea pricinii în fond,
• nu au fost dovedite circumstan ele considerate ca fiind stabilite,
268
• au fost înc lcate şi aplicate greşit normele de drept material.
Conform art.240 CPC RM, la deliberarea hot rârii instan a judec toreasca apreciaz
probele, determina circumstan ele care au importan a pentru solu ionarea pricinilor, care au
fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre p r i, legea aplicabil solu ion rii
pricinii şi admisibilitatea ac iunii.
Conform rigorilor CPC RM, concluziile privind circumstan ele de fapt ale cauzei se
motiveaz în hot râre doar prin probe. Hot rârea nu poate fi bazata pe presupuneri despre
circumstan ele cauzei. Hot rârea se bazeaz doar pe dovezile care au fost prezentate de p r i
şi ceilal i participan i la proces în corespundere cu cerin ele art.53-56 CPC RM privind
pertinenta, admisibilitatea şi veridicitatea probelor.
F.I. s-a adresat în instan a de judecat considerându-se lezat în dreptul de a primi
remunerarea cuvenit pentru munca suplimentar depus în calitate de medic rabiolog, a
solicitat obligarea angajatorului la plata muncii prestate; s-a sim it def imat şi lezat în
demnitatea şi onoarea ei profesional prin anumite enun uri din referin a întocmit de c tre
directorul spitalului __________a, referin a ce urma s fie depus la dosarul reclamantei
pentru confirmarea categoriei de calificare, de aceea a solicitat excluderea acestor fraze din
referin a ca necorespunz toare adev rului şi, respectiv, încasarea unei sume compensatoare de
bani echivalentul prejudiciului moral pentru suferin ele psihice pe care le-a suportat.
Aşa, instan a a admis probe care nu au fost pertinente şi admisibile referitor la cerin a
reclamantei privind lezarea demnit ii şi onoarei profesionale, deoarece a fost admis ca prob
şi apreciat cu for a probant o scrisoare colectiv , care nu are nici în clin şi nici în mânec cu
def imarea reclamantei prin anumite fraze din referin a contestat .
Enun urile pe care reclamanta a solicitat s fie excluse din referin ca neadev rate, şi care îi
lezeaz demnitatea şi onoarea de medic cu o vechime de 27 de ani, nu pot fi considerate ca
adev rate şi probate doar printr-o scrisoare, care ar fi fost semnata de membrii colectivului
spitalului. O scrisoare scrisa nu se ştie de cine şi în ce împrejur ri nu poate servi ca prob
pertinent pentru a dovedi calit ile profesionale ale unui angajat, mai ales c în fiecare aşa-
numit colectiv sunt persoane simpatizate de conduc tor pentru „fidelitate” şi sunt persoane
neagreate pentru constructivism şi critic , care sunt tratate „ca destabilizatori ai climatului
moral”, „cu obiec ii la adresa conduc torului.”
Legea prevede c probele urmeaz a fi admisibile, adic ob inute în strict conformitate cu
legea, or, scrisoarea, care, de fapt, a fost proba nr.1 în confirmarea personalit ii negative a
reclamantei, nu corespunde acestor exigente.
Referin a a fost semnat de c tre conduc torul institu iei şi, deci, urma ca anume aceast
persoan , prin probe admisibile şi veridice, s dovedeasc c recurenta I.F. este medic cu «o
responsabilitate şi disciplin mediocr » Cu atât mai mult cu cât calificativul c F.
„destabilizeaz climatul în colectiv prin obiec ii c tre conduc torul institu iei” poate fi
calificat ca prigonire pentru critica adus , fapt pentru care instan a urma s la o alt pozi ie
decât cea pe care şi-a propus-o. Şi nu în ultimul rând, este important c referin a nu con ine
adev rul despre calit ile profesionale şi umane ale medicului F., deoarece anume ei i s-a
încredin at responsabilitatea pentru sectorul antirabie, sector care înainteaz exigen e înalte
pentru executant. Toate luate în ansamblu, aceste circumstan e şi probele care le dovedesc nu
afirm , ci dimpotriv , infirma faptul c recurenta F. este medic mediocru, nedisciplinat şi
destabilizator al climatului moral, de aceea cerin a de a exclude enun urile citate urma s fie
admis şi, respectiv, încasat echivalentul b nesc al suferin elor psihice suportate de c tre
recurent .
Mai mult, fraza „a dat dovad pe parcursul anilor de o disciplina şi responsabilitate mediocre”
în sine este incorect şi lipsit de sens, fiindc o persoan ori este responsabil şi disciplinat
ori nu, şi o situa ie de mijloc în acest caz este pur şi simplu absurd .
269
Curtea de Apel Chişin u a dispus respingerea cererii lui I.F. aplicând eronat normele
de drept material.
Potrivit materialelor cauzei, şi anume, ordinului nr.42 din 2 mai 2000 „Cu privire la
starea asisten ei medicale antirabice şi profilaxia rabiei în sectorul ________”, ordin emis în
scopul execut rii ordinului Ministerului S n t ii RM nr.74 din 12.03.99 şi Hot rârii
Guvernului RM nr.484 din 6 mai 1998 “Privind masurile de combatere şi profilaxie a rabiei”
de c tre directorul spitalului, I.F. a fost numit responsabil de acordarea ajutorului antirabic
pe sectorul ______, de inând deja în aceasta institu ie func ia de medic traumatolog-ortoped.
Deci, prin ordinul men ionat, lui I.F. i-au fost impuse pentru executare obliga ii suplimentare
pentru care dânsa urma s fie suplimentar remunerat .
Îns în toat perioada de dup emiterea acestui ordin, I.F. fiind responsabil pentru
acest sector important de activitate, şi acordând ajutorul medical necesar persoanelor afectate
de animale, nu a primit pentru munca depus nicio remunerare.
Potrivit art.156 Codul muncii, salaria ilor, care în afar de munca lor de baz , stipulat
în contractul individual de munc , îndeplinesc, la aceeaşi unitate, o munc suplimentar într-o
alt profesie (func ie) li se pl teşte un spor pentru cumularea de profesii (func ii). Cuantumul
sporurilor pentru cumularea de profesii (func ii) se stabileşte de p r ile contractului individual
de munc , dar nu poate fi mai mic de 50 la sut din salariul func iei.
Aceleaşi prevederi se con in şi în Ordinul Ministerului S n t ii nr.74 din 12.03.1999.
care, la p. 6.1, obliga conduc torii institu iilor medicale teritoriale s numeasc prin ordin
personalul medical responsabil de acordarea ajutorului medical antirabic (traumatolog,
chirurg), prev zând salarizarea suplimentara acestor specialişti în m rime de pân la 50% din
salariul de baz pentru volumul l rgit de munc şi în p.14 al Hot rârii Guvernului nr.1593 din
29.12.2003 care prevede de asemenea ca salaria ilor care, în afar de munca lor de baz
îndeplinesc în aceeaşi institu ie o munc suplimentar într-o alt profesie (func ie), f r a fi
scuti i de munca lor de baz , li se pl teşte un spor pentru cumulare de profesii (func ii) în
m rime nu mai mic decât 50 la sut şi nu mai mare de 100 % din salariul tarifar (de func ie)
stabilit pentru profesia (func ia) cumulat .
Instan a de apel nu a aplicat aceste prevederi ale legii materiale, dar si-a întemeiat
decizia doar pe prevederile p. 2 din Hot rârea Guvernului RM nr.1487 din 31.12.2004 care
prevede c urmeaz a fi remunerate persoanele, care efectueaz lucr ri în condi ii grele şi
deosebit de grele, v t m toare şi deosebit de v t m toare, şi numai în cazul în care acestea
se reg sesc în lista institu iilor, lista care este în Anexa la Ordinul MS nr.261 din13
septembrie 2004.
Func ia de medic traumatolog-ortoped într-adev r nu este inclus în Lista-tip anexat
la Hot rârea Guvernului nr.1487 din 31.12.2004 şi, evident, în listele ramurale sau ale
institu iei spitalul raional _______, deoarece ultimele au reprodus doar prevederile din
hot rârea de Guvern, dar concluzia este greşit nu pentru acest motiv, dar pentru motivul
invocat de recurent mai sus, şi anume pentru c la solu ionarea pricinii urma s fie aplicate,
în primul rând, prevederile art.156 al Codului Muncii, p. 14 al Hot rârii Guvernului RM
nr.1593 din 29.12.2003 şi p.6.1 al Ordinului Ministerului S n t ii din 12.03.1999, act
normativ, la care face referire şi Ministerul S n t ii în scrisoarea din 09.03.2009 adresat
I.F., şi care este anexat la materialele pricinii.
Mai mult, consider m c , prin respingerea cerin ei de plat a restan ei salariale, au
fost înc lcate prevederile art.1 al Protocolului 1 al Conven iei Europene ale Drepturilor
Omului, deoarece neprimind la timp salariul, recurenta F.I. nu a putut s se foloseasc de
acest bun şi s dispun de el la discre ia sa, fapt prin care i-a fost înc lcat dreptul ei la
protec ia propriet ii, drept garantat de art.1 al Protocolului 1 al Conven iei.
270
Îmi întemeiez recursul pe prevederile art.1 al Protocolului 1 al Conven iei Europene a
Drepturilor Omului, art.156 al Codului muncii, p.14 al Hot rârii Guvernului RM nr.1593 din
29.12.2003 şi p.6.1 al Ordinului Ministerului S n t ii din 12.03.1999.
Anexa:
1. Copia recursului (2 exemplare);
2. Copia Hot rârii Judec toriei raionului _______din28 decembrie 2009;
3. Copia Deciziei Cur ii de Apel Chişin u din 18 martie 2010;
4. Dovada achit rii taxei de stat.
Data________________
Semn tura __________________________
271
PLEDOARII
ALOCU IUNEA
AVOCATULUI ALEXEI BARB NEAGR
ÎN CAUZA M.V.A. ÎMPOTRIVA CONSILIULUI
DE ADMINISTRARE AL AGEN IEI
NA IONALE PENTRU REGLEMENTARE ÎN
ENERGETIC (ANRE)
La 30 martie 2009, Consiliul de Administrare al Agen iei Na ionale pentru
Reglementare în Energetic (ANRE) a adoptat Hot rârea nr.__ prin care se dispune a-i aplica
lui M.V. sanc iunea administrativ sub form de amend pentru înc lcarea art.28 alin.(6) din
Legea cu privire la gaze, art.101/1 din Codul cu privire la contraven iile administrative şi
Condi iile licen ei.
Consider m hot rârea men ionat ilegal şi pasibil de a fi anulat din urm toarele
considerente:
1. Pretinsa înc lcare a art.28 alin(6) din Legea cu privire la gaze
Potrivit art.28, alin(6) „Orice persoan juridic de in toare de licen pentru

transportul, furnizarea sau pentru distribu ia de gaze este în drept s -şi desf şoare activitatea,
prev zut de licen , pe orice teritoriu delimitat de Agen ie, dac pe acel teritoriu nu-şi
desf şoar activitatea un alt titular de licen de acelaşi tip. Agen ia este obligat s evite
eventualele conflicte între titularii de licen e, stabilind reguli speciale.” Lucr rile de
construc ie a gazoductului în or. _____ s-au executat, în baza deciziilor Consiliului Or şenesc
_____ nr. _____ din 19 noiembrie 2008, nr. _____ din 6 septembrie 2007 şi nr. _____ din 02
mai 2007. Conform deciziilor men ionate, SRL _____ a fost abilitat s construiasc re ele de
gaze pe str. _____ din localitatea dat , s gazifice cartierul „Mihalaşa – Mihalaşa Nou ”, care
sunt administrate de organele locale din _____, precum şi s construiasc gazoduct de
presiune medie şi joas pe str zile M.Costin, T.Vladimirescu şi I.Soltîs.
2. Pretinsa înc lcare a pct.2.1. al Licen ei
În Hot rârea nr. _____ din 30 martie 2009 se men ioneaz desf şurarea activit ii în
afara limitelor teritoriului autorizat prev zut în anexa nr.1 la Condi iile licen ei.
Licen a seria AA nr.064584 abiliteaz SRL _____ cu dreptul de a distribui gaze
naturale, şi nu cea de construc ie a re elelor şi instala iilor tehnico-edilitare, pentru care
SRL_____ dispune de licen a eliberat de Camera de Licen iere. Drept urmare, aşa-zisa
înc lcare a prevederilor art.28, alin.(6) nu poate fi re inut , deoarece în lege se vorbeşte
despre activitatea prev zut de licen , iar licen a nr.064585 autorizeaz distribu ia de gaze, şi
nu activitatea de construc ie. În respectiva licen se prevede c „Prin prezenta licen ,
titularului i se acord dreptul de a desf şura activitatea autorizat prin Licen în limitele
teritoriului autorizat”. Având în vedere c activitatea autorizat prin licen este distribu ia
272
gazelor naturale, în condi iile licen ei şi în anexa nr.1 nu se pun interdic ii în a construi sau a
procura re ele.
Nici în procesul–verbal nr. __ din 26 martie 2009 şi nici în Hot rârea nr. ___ nu se
indic concret care teritoriu autorizat de licen a fost înc lcat.
Nu poate fi re inut argumentul reprezentantului ANRE precum c decizia de extindere a
teritoriului de gazificare îi apar ine lui V.M., dat fiind faptul c din Decizia nr.__ din 6
septembrie 2007 a Consiliului Or şenesc _____, adoptat în conformitate cu Hot rârile
Guvernului RM nr.1226 din 19.09.2002 „Cu privire la aprobarea regulamentului de
organizare şi executare a lucr rilor de proiectare, montare şi recep ie a sistemelor de
aprovizionare cu gaze” şi nr. 1492 din 28.12.2001 „Cu privire la Programul de Gazificare a
Republicii Moldova”, cu Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administra ia public
local , i se acord dreptul SRL _____ de a desf şura activit i de gazificare.
Nu corespunde realit ii afirma ia c doar SC _____ SRL era autorizat s desf şoare
activitatea de gazificare în or. _____, deoarece în p.6 al Deciziei nr. ____ a Consiliului
Or şenesc _____ este indicat expres „De divizat teritoriul or. _____ între SRL _____ şi SC
_____ pentru efectuarea activit ii de deservire, exploatare şi extindere a re elelor de
distribu ie şi furnizare a gazelor consumatorilor din teritoriu.” Rezult , deci, c SRL _____
era obligat s desf şoare activit ile de gazificare pe teritoriul or. _____.
Astfel, imputarea înc lc rii pct.2.1. al Licen ei nu are suport juridic, dat fiind faptul c
baza normativ-juridic a ac iunilor întreprinse de SRL _____ a constituit-o Deciziile
men ionate supra, care erau în vigoare la momentul realiz rii acestor ac iuni.
3. Pretinsa înc lcare a pct. 2.7. al Licen ei
Din procesul–verbal nr.__ din 26 martie 2009 şi nici din Hot rârea nr.__ nu rezult în ce
mod au fost prejudiciate interesele altor persoane sau în ce const concret înc lcarea
principiului eficien ei economice.
SRL _____ este un agent economic (îşi desf şoar activitatea conform Legii nr. 1134
din 02.04.1997 cu privire la societ ile pe ac iuni) care îşi determin în mod independent
sfera de activitate, modul folosirii mijloacelor financiare disponibile, îşi apreciaz în mod
individual randamentul activit ii. Este de competen a administra iei SRL _____ de a decide
utilitatea îndeplinirii anumitor activit i şi lucr ri. Astfel, în şedin a de judecat dl M. a
prezentat calcule care atest faptul c cheltuielile efectuate la realizarea planului de gazificare
urmau s fie rambursate în maxim patru ani de la finalizarea lucr rilor.
La 05.09.2007, la Ministerul Industriei şi Infrastructurii, a fost desf şurat o şedin de
lucru privind problema delimit rii punctului de delimitare a re elelor de gaze care apar in
Prim riei or. _____ şi SC _____ SRL. Conform procesului-verbal al acestei şedin e,
reprezentantul „Moldovagaz” – N.C. a comunicat c „Moldovagaz” este dispus s
investeasc surse financiare proprii la proiectarea şi construc ia re elelor de gaze (...),
deoarece pentru anul 2007 pentru SRL _____, filiala _____ sunt prev zute surse financiare în
m rime de 300 mii lei pentru dezvoltarea re elelor de gaze. Astfel, este nefundamentat
învinuirea adus dlui M. în nerespectarea principiului eficien ei economice şi utilizarea
nera ional a mijloacelor financiare, deoarece activitatea de construc ie a fost desf şurat la
cererea poten ialilor consumatori şi în interesul direct şi nemijlocit al popula iei. De
asemenea, lucr rile au fost coordonate cu „Moldovagaz”, inclusiv mijloacele investite.
Nu în ultimul rând, inem s preciz m c reprezentantul ANRE a recunoscut în instan
c nu dispune de documente care ar confirma cauzarea pretinselor prejudicii în raport cu
interesele consumatorilor din alte localit i.
273
Nu corespunde realit ii afirma ia privind împiedicarea realiz rii de c tre SC _____
SRL a programului de gazificare a oraşului _____. În procesul-verbal nr.__ din 26 martie
2009 şi în Hot rârea nr.___ nu se indic prin care ac iuni anume ale SRL _____au împiedicat
activitatea de gazificare.
În Hot rârea ANRE nu se indic ac iunile concrete întreprinse de SRL _____ pentru a
împiedica activitatea de gazificare a SC _____ SRL. inem s subliniem faptul c , prin
deciziile administra iei publice locale din teritoriu, SRL _____ a fost autorizat s
construiasc în teritoriul unde nu exista un acord între Prim rie şi SC _____SRL de plasare şi
extindere a re elelor.
Scrisoarea _____ SRL nr. __ din _____, prin care societatea respectiv informeaz
ANRE despre pretinsele probleme pe care i le creeaz SRL _____, relev faptul c ANRE a
fost în cunoştin de cauz despre problema dat înc din luna octombrie 2008, şi nu a luat
nicio m sur pentru a clarifica situa ia. Procesul-verbal privind contraven ia administrativ a
fost întocmit la 26 martie 2009, adic la patru luni de la consumarea pretinsei înc lc ri, deşi
termenul de aplicare a sanc iunii administrative, conform art.37 CCA, nu poate dep şi trei
luni de la comiterea contraven iei.
Potrivit art.14 alin.(2), lit.f) al Legii privind administra ia public local nr. 436 din
28.12.2006, Consiliul local “..decide asupra lucr rilor de proiectare, construc ie, între inere şi
modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ în condi iile Legii cu privire la locuin e,
precum şi a întregii infrastructuri economice, sociale şi de agrement de interes local”.
Potrivit art.6, alin.(1), lit.a) din Legea cu privire la gaze, ANRE „elibereaz licen e
pentru producerea, stocarea, transportul, distribu ia şi furnizarea de gaze, precum şi pentru
alte activit i care asigur sporirea eficien ei sistemului de gaze şi promovarea competi iei pe
pia a de gaze”.
Din reglement rile legale rezult c decizia de efectuare a lucr rilor de proiectare a
obiectivelor din domeniul economic şi social de interes local ine de competen a consiliului
local, şi nu de cea a ANRE.
În ceea ce priveşte pretinsa înc lcare a prevederilor hot rârii Consiliului de

administra ie ANRE nr.__ din 18.06.2007, inem s preciz m c hot rârea dat prevedea
acordarea SC _____SRL de a furniza gaze naturale în or. _____, şi nu interzicerea SRL
_____sau altui agent economic de a construi re ele de gaze în aceast localitate.
Pct. 3.7 al Licen ei prevede c „Titularul Licen ei va respecta actele legislative actele
normativ-tehnice şi normativ-economice, standardele”. În şedin a de judecat , reprezentantul
ANRE a afirmat c invocarea înc lc rii pct. 3.7. al Licen ei este o greşeal material ,
inten ionându-se a se imputa înc lcarea pct.4.6 al Licen ei, care prevede c „Titularul Licen ei
se va supune deciziilor ANRE, inclusiv va pl ti, conform legisla iei amenzile impuse de
ANRE în leg tur cu violarea prezentelor condi ii”. Având în vedere c pretinsa înc lcare a
acestei prevederi nu e concretiza, nu putem s ne expunem asupra ei.
6. Fapta imputat nu întruneşte elementele componen ei de contraven ie
Potrivit art.9 din CCA, „Contraven ie se consider fapta ilicit ce atenteaz la

personalitate la drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice, la
proprietate, la orânduirea de stat şi la ordinea public , precum şi alte fapte ilicite pentru care
legea prevede r spundere administrativ ”.
Ac iunile dlui M. sunt în strict conformitate cu deciziile Consiliului or şenesc _____
nr. _____ din 19 noiembrie 2008, nr. _____din 6 septembrie 2007 şi nr. _____din 02 mai
274
2007, iar declarând ilegale ac iunile lui M.V., ANRE contest legalitatea deciziilor Consiliului
or şenesc. Mai mult, este neclar în ce const ilegalitatea ac iunilor îndreptate spre efectuarea
lucr rilor de construc ie a re elelor de gaz.
Art.10 din CCA prevede c „contraven ia administrativ se consider c a fost comis
premeditat dac persoana care a comis-o îşi d dea seama de caracterul ilicit al ac iunii sau
inac iunii sale, a prev zut urm rile ei d un toare, şi le-a dorit sau admitea în mod conştient
survenirea acestor urm ri”. În cazul contraven iei imputate dlui M. nu sunt indicate urm rile
prejudiciabile ale presupuselor lui ac iuni, nu este adus niciun argument care ar proba inten ia
sa de a produce survenirea anumitor prejudicii.
Potrivit art.37 CCA, sanc iunea administrativ poate fi aplicat nu mai târziu de trei
luni de la comiterea contraven iei. Aşa-numitele ac iuni imputate lui M. drept contraven ie nu
este una continu , deoarece la nivelul actelor se confirm faptul c lucr rile efectuate de SRL
_____au fost stopate în luna octombrie 2007.
7. Procesul-verbal cu privire la contraven ia administrativ nu corespunde

cerin elor legale
Potrivit art.242 CCA, în procesul-verbal cu privire la contraven ia administrativ , se

indic „...locul, timpul comiterii şi esen a contraven iei administrative...”.
În procesul-verbal nr.__ din 26 martie 2009 nu se indic timpul comiterii contraven iei
administrative, enumerându-se doar la modul general c dl M., prin construc ia neautorizat a
re elelor de gaze în or. _____, a înc lcat art.28 (6) din Legea cu privire la gaze şi o serie de
prevederi din Condi iile Licen ei.
De asemenea, în procesul-verbal men ionat nu se indic locul comiterii contraven iei
administrative, men ionându-se doar, la modul general, or. _____.
8. Justificarea prejudiciului moral
În lumina jurispruden ei CEDO, orice sanc iune administrativ echivaleaz cu o

sanc iune cu caracter penal.
La determinarea cuantumului prejudiciului moral, s-a inut cont de ilegalitatea şi
netemeinicia învinuirii aduse dlui V.M., care a lucrat mai bine de 9 ani în func ia de
preşedinte al SRL _____, bucurându-se de respectul colegilor, îndeplinind cu sârguin
obliga iunile sale de serviciu. Acuza iile aduse dlui M. au un caracter denigrator şi ofensator
fa de demnitatea de profesionist a dlui M.
De asemenea, în leg tur cu acuza iile aduse dl M. a suferit un stres şi disconfort
psihologic, cauzat de imaginea negativ care i-a fost creat . Mai mult, în urma aplic rii
sanc iunii administrative, a fost desf cut contractul de munc dintre dl M. şi „Moldovagaz”.
Din Decizia nr. _____ rezult c activitatea de construc ie a gazoductului de presiune

medie şi joas şi efectuarea caselor de locuit de c tre SRL _____a fost demarat la demersul
asocia iei obşteşti _____, care reprezint un grup de locuitori din or. _____.
Codul civil al RM consacr principiul libert ii contractuale, în virtutea c ruia p r ile
pot decide independent asupra liberii alegeri a agentului economic împuternicit cu dreptul de
a presta anumite servicii.
Legea nr. 435 din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativ prevede la art.4
alin.(1) lit.1) ca domeniu de activitate pentru autorit ile publice locale de nivelul unu -
„dezvoltarea şi gestionarea re elelor urbane de distribuire a gazelor şi energiei termice”. Acest
fapt denot c deciziile luate de c tre Consiliul Or şenesc _____ prin care i se permite SRL
275
_____ s desf şoare activit i de gazificare în or. _____corespund legii şi au fost adoptate
conform competen ei legale a Consiliul Or şenesc _____.
În temeiul circumstan elor expuse, solicit m instan ei admiterea cererii, anularea

Hot rârii ANRE nr.328 30 martie 2009 ca fiind neîntemeiat şi ilegal şi satisfacerea
preten iilor privind prejudiciul moral cauzat şi cheltuielile legate de acordarea asisten ei
juridice.
276
PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA
MIŞCAREA SOCIAL-POLITIC „AC IUNEA
EUROPEAN ” ÎMPOTRIVA COMISIEI
ELECTORALE CENTRALE
ONORAT INSTAN ,
Şi circumstan ele de fapt, şi circumstan ele de drept ale cererii de chemare în judecat
sunt clare şi, în opinia noastr , destul de simple.
În fapt, Comisia Electoral Central a adoptat, la 12 februarie 2009, hot rârea “Cu
privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009”.
În drept, consider m c hot rârea men ionat contravine mai multor norme
constitu ionale şi legale, normelor actelor interna ionale, din care cauz urmeaz a fi anulat .
Adoptând hot rârea nr.2132 din 12 februarie 2009, Comisia Electoral Central şi-a
dep şit atribu iile stabilite prin lege şi a înc lcat principiul constitu ional de separa ie a
puterilor în stat prev zut de art.6 din Constitu ie care stabileşte c în Republica Moldova
puterea legislativ , executiv şi judec toreasc sunt separate şi colaboreaz în exercitarea
prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constitu iei. Afirma ia se bazeaz pe
urm toarele argumente.
Conform art.61 alin.(2) din Constitu ie „modul de organizare şi de desf şurare a
alegerilor este stabilit prin lege organic ”. Şi art.72 alin.(3) lit.a) din Constitu ie prevede c
sistemul electoral în Republica Moldova se reglementeaz prin lege organic .
Iar potrivit art.60 alin.(1) din Constitu ie „Parlamentul este organul reprezentativ suprem
al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativ a statului.”
Îns şi no iunea de „sistem electoral” cuprinde:
1) principiile şi condi iile de participare la constituirea organelor reprezentative;
organizarea şi reglementarea alegerilor;
2) modul de atribuire a mandatelor în autorit ile reprezentative dup stabilirea
rezultatelor vot rii.
Deci, toate chestiunile ce in de sistemul electoral, potrivit Constitu iei, urmeaz a fi
reglementate prin intermediul legii organice care se adopt numai de Parlament ca unica
autoritate reprezentativ şi legislativ .
A fost o ingerin în acest sens din partea Comisiei Electorale Centrale în atribu iile
Parlamentului? Consider m c a fost, şi mai r mâne a fi.
Art.53 alin.(1) din Codul electoral, reglementând procedura de efectuare a vot rii,
stabileşte c ”biroul electoral al sec iei de votare înmâneaz aleg torului buletinul de vot,
conform listei electorale, numai la prezentarea actului de identitate. La primirea buletinului,
aleg torul semneaz în lista electoral în dreptul numelui.”
Aceasta este voin a legiuitorului exprimat în lege. Bun - rea, dar aşa este. Şi nici o alt
autoritate din stat nu poate “completa” (dep şi) la discre ia sa norma legii organice, inclusiv
prin emiterea deciziilor, hot rârilor etc.
Este firesc pentru to i c chiar dac se recunoaşte c anumite prevederi din alte legi
organice - Codul penal, Codul civil, Codul muncii, Codul fiscal, Codul vamal, etc.– în
anumite cazuri şi nu corespund rela iilor sociale destul de dinamice în condi iile actuale, nici
un alt organ nu se încumet s le „îmbun t easc ”, din proprie ini iativ . Tot atât de fireasc
ar fi şi ignorarea complet de c tre justi ie, alte autorit i ale statului, a acestor „îmbun t iri”
la aplicarea legilor men ionate.
277
Totodat , Codul electoral nu este o lege organic mai inferioar altor legi organice,
pentru a putea fi “ajustat” la anumite împrejur ri, de alte autorit i, pe lâng cea
reprezentativ , inclusiv de Comisia Electoral Central . Iar drepturile, libert ile şi obliga iile
cet enilor stabilite prin Codul electoral nu pot fi rev zute sau revizuite de un alt organ, decât
Parlamentul.
Toate cele expuse se fundamenteaz şi pe practica interpret rii şi aplic rii normelor de
drept în republic .
În aceast ordine de idei este relevant Hot rârea Cur ii Constitu ionale nr.61 din
16.11.1999 pentru controlul constitu ionalit ii Hot rârii Parlamentului nr.432-XIV din 10
iunie 1999 „Privind asigurarea unit ii aplic rii unor prevederi ale Codului electoral”. În
hot rârea men ionat a Parlamentului au fost interpretate dispozi iile art.91, 114, 136 şi 199
din Codul electoral privind valabilitatea alegerilor parlamentare, preziden iale, locale şi
referendumului local.
Curtea Constitu ional , examinând sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova privind
neconstitu ionalitatea hot rârii date a Parlamentului a men ionat:
“… Curtea relev c Parlamentul, prin art.1 al Hot rârii în cauz , a expus art.171 din
Codul electoral într-o nou redac ie şi astfel a înc lcat dispozi iile art.72 şi 74 din
Constitu ie. Curtea reitereaz c Parlamentul este în drept s opereze modific ri şi
complet ri în legisla ia în vigoare numai prin lege.
Parlamentul a atribuit Hot rârii nr.432-XIV caracter normativ de drept şi putere
juridic similar prevederilor Codului electoral supuse interpret rii. Interpretarea oficial
de c tre organul legislativ a unei legi se efectueaz numai prin lege, care trebuie s urmeze
aceeaşi procedur de adoptare, semnare şi publicare prev zut de dispozi iile
constitu ionale. Interpretarea unei legi prin hot râre a Parlamentului este inadmisibil şi
contravine dispozi iilor art.72, 74, 76 şi 93 din Constitu ie şi nu poate fi recunoscut drept
interpretare oficial a legii.
Aşadar, având în vedere obiectul Hot rârii Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie
1999, este necesar s se men ioneze c atât sub aspect formal, cât şi sub aspectul separ rii
atribu iilor puterilor în stat, statuat de Constitu ie, ea contravine art.6, 72, 74, 76 şi 94 din
Constitu ie.”
În baza argumentelor expuse, Curtea Constitu ional a declarat neconstitu ional
Hot rârea Parlamentului nr.432-XIV din 10 iunie 1999.
Şi dac însuşi Parlamentul, fiind unica autoritate legislativ , nu are dreptul prin hot râre
s interpreteze legea organic , este mai mult decât clar c , cu atât mai mult, Comisia
Electoral Central nu are dreptul s completeze norma legii. Acest lucru este un nonsens. Şi
în Hot rârea Cur ii Constitu ionale nr.18 din 21.10.2008 pentru controlul constitu ionalit ii
unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plat a
indemniza iei viagere sportivilor de performan , aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.1322
din 29 noiembrie 2007, de asemenea, sunt f cute concluzii de principiu la acest capitol.
În particular, Curtea a relevat c unul din principiile fundamentale ale statului de drept
este cel al separ rii şi colabor rii puterilor în stat, principiu consacrat expres în art.6 din Legea
Suprem . Curtea a men ionat c potrivit art.102 alin.(2) din Constitu ie, art.30 alin.(1) din
Legea cu privire la Guvern, art.11 alin.(1) din Legea nr.317 din 18 iulie 2003 “Privind actele
normative ale Guvernului şi ale altor autorit i ale administra iei publice centrale şi locale”
Guvernul adopt hot râri pentru organizarea execut rii legilor. Adoptate în baza şi în
executarea legii, hot rârile Guvernului au for juridic inferioar legii şi nu o pot contrazice
sau dep şi. În jurispruden a sa anterioar Curtea Constitu ional a statuat constant c
hot rârile Guvernului sunt acte subsecvente legii, se emit în scopul concretiz rii, execut rii
corecte şi efective a acesteia, normele cuprinse în hot râri nu pot avea caracter primar, nu pot
278
modifica cadrul stabilit prin actul legislativ, executivul neavând competen normativ
primar (Monitorul Oficial nr.195-196/12 din 31.10.2008).
Cu toate c Guvernul este abilitat chiar prin Constitu ie cu dreptul de a emite acte
normative, şi în acest caz Curtea Constitu ional a amintit c aceste acte nu pot constitui o
ingerin în prerogativele Parlamentului. Iar Comisia Electoral Central , totuşi, nu de ine
împuterniciri mai mari decât Guvernul, şi cu atât mai mult, decât Parlamentul.
Dac revenim la hot rârea nr.2132 din 12 februarie 2009, apoi constat m c Comisia
Electoral Central a completat norma art.53 din cod, arogându-şi competen normativ
primar , exceptând şi procedur de adoptare, semnare şi publicare prev zut de dispozi iile
constitu ionale pentru lege.
Totodat , prin hot rârea Comisiei Electorale Centrale de a marca actele de identitate ale
aleg torilor care vor participa la votare cu o ştampila special se intervine şi în raporturile
reglementate de Legea privind actele de identitate din sistemul na ional de paşapoarte.
În acest context, este relevant o alt hot râre a Cur ii Constitu ionale – nr.16 din
19.05.1997 privind controlul constitu ionalit ii dispozi iilor punctului 10 alineatul 2 din
Regulamentul “Cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale
Sistemului na ional de paşapoarte.”
Regulamentul a fost aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.376 din 06.06.1995.
Curtea a recunoscut drept neconstitu ional pct.10 din Regulament şi, în particular, a
men ionat urm toarele:
“… Actele de identitate, conform Legi nr.273-XIII (pentru paşapoarte - art. 2 alin.(5),
buletinele de identitate, permisul de şedere - art. 3 alin. (4) şi (10), nu cuprind date despre
“viza de reşedin ” sau “viza de domiciliu”.
… De aceea includerea în textul Regulamentului a unor dispozi ii ce con in
obligativitatea ob inerii “vizei de reşedin ” (sau a “vizei de domiciliu”) este în contradic ie cu
principiul enun at în “Legea privind actele de identitate din sistemul na ional de paşapoarte”
nr.273-XIII din 9 noiembrie 1994 şi este neconstitu ional în baza art. 27 alin. (2) din
Constitu ie.”
În contextul acestei Hot râri a Cur ii Constitu ionale, devine şi mai clar ilegalitatea
marc ri actelor de identitate cu o men iune improprie acestora, care mai divulg şi secretul
alegerilor statuat la art.38 alin.(1) din Constitu ie.
Invocarea în Hot rârea Comisiei Electorale Centrale a art.18, 22 lit.q) şi 26 din Codul
electoral drept temei al împuternicirilor comisiei de a stabili “marcarea” în actele de identitate
este, cel pu in, o eroare, dac urm m buchea legii din prevederile normelor constitu ionale
indicate. Spre exemplu, art.18 (şedin ele şi hot rârile Comisiei Electorale Centrale)
reglementeaz proceduri organizatorice de activitate a comisiei şi stipuleaz c hot rârile
“adoptate în limitele competen ei acesteia, sunt executorii pentru autorit ile publice,
întreprinderi, institu ii şi organiza ii, persoanele cu func ii de r spundere, partide, alte
organiza ii social-politice şi organele acestora, precum şi pentru to i cet enii”. Din con inutul
normei se deduce clar faptul c , dac hot rârile nu-s emise în limitele competen ei, acestea
nici nu sunt executorii.
Şi norma art.22 (atribu iile generale ale Comisiei Electorale Centrale) care stabileşte c
“în perioada electoral , Comisia Electoral Central are urm toarele atribu ii: … q) analizeaz
fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi la
m suri pentru prevenirea lor; informeaz autorit ile publice despre necesitatea solu ion rii
unor chestiuni, în conformitate cu legisla ia electoral ” nici pe departe nu seam n cu
investirea comisiei cu atribu ii de legiuitor. În categoria “m surilor pentru prevenire” se
includ activit ile organizatorice, şi nicidecum cele de r scroire a Codului electoral.
Art.26 din Cod (atribu iile Comisiei Electorale Centrale în perioada electoral ), de
asemenea, nu investeşte comisia cu atribu iile ce şi le-a arogat prin hot rârea contestat .
279
Afirma ia rezult şi din prevederile directe ale altor norme din Codul electoral: art.1 –
„Comisia Electoral Central - comisie înfiin at pentru realizarea politicii electorale în
scopul bunei desf şur ri a alegerilor, care activeaz continuu în condi iile prezentului cod”;
art.16 alin.(1) – ”Comisia Electoral Central este organ de stat constituit pentru realizarea
politicii electorale, organizarea şi desf şurarea alegerilor.” Pe de alt parte, în virtutea
principiilor constitu ionale stabilite în art.6, 60, 66, 72 din Constitu ie, Codul electoral nici nu
poate s prevad asemenea atribu ii ale Comisiei Electorale Centrale, dat fiind faptul c aceste
raporturi de drept urmeaz a fi reglementate numai prin lege organic adoptat de organul
reprezentativ ales de popor conform prevederilor art.38 alin.(1) din Constitu ie. Numai acest
organ este în drept s instituie restric ii pentru aleg tori, şi nu altcineva.
Or, hot rârea nr.2132 din 12 februarie 2009, fiind adoptat cu înc lcarea prevederilor
legale, inclusiv a celor constitu ionale, lezeaz la direct dreptul cet enilor de a participa la
alegeri, îngr dind aceste drepturi prin crearea unui obstacol pentru cei ce nu vor fi de acord cu
marcarea actelor de identitate cu o men iune improprie. Poate anume din aceste considerente
Parlamentul, stabilind prin Legea nr.176 din 22.07.2005 pentru modificarea şi completarea
Codului electoral în art.53 prevederea despre aplicarea în fişa de înso ire a buletinului de
identitate al aleg torului a ştampilei “Votat”, prin Legea nr.248 din 21.07.2006 a exclus
norma respectiv . În consecin , prin hot rârea contestat sunt înc lcate şi prevederile art.54
alin.(2) din Constitu ie care stabileşte c „exerci iul drepturilor şi libert ilor nu poate fi supus
altor restrângeri decât celor prev zute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute
ale dreptului interna ional şi sunt necesare în interesele securit ii na ionale, integrit ii
teritoriale, bun st rii economice a rii, ordinii publice, în scopul prevenirii tulbur rilor în
mas şi infrac iunilor, protej rii drepturilor, libert ilor şi demnit ii altor persoane,
împiedic rii divulg rii informa iilor confiden iale sau garant rii autorit ii şi impar ialit ii
justi iei.”
Totodat , marcarea actelor de identitate ale aleg torilor cu ştampila special , contribuind
la înl turarea de la alegeri a cet enilor ce nu-s de acord cu „marcarea” (mul i dintre care au
motive întemeiate pentru asta) poate influen a direct şi asupra rezultatelor alegerilor.
La adoptarea hot rârii contestate, prin care s-a introdus restric ie pentru participan ii la
votare, nu s-a inut cont şi de prevederile Conven iei Europene pentru Ap rarea Drepturilor
Omului şi a Libert ilor Fundamentale în care declar dreptul la alegeri libere şi, în scopul
realiz rii acestui drept, stabileşte obliga ia statului s desf şoare alegeri libere prin vot secret
şi în asemenea condi ii, care asigur exprimarea liber a voin ei poporului la alegerea puterii
legislative (art.3 al Protocolului adi ional nr.1 la Conven ie).
ONORAT INSTAN ,
Partea pârât nu a comb tut cu niciun argument temeiul ac iunii, şi anume, c hot rârea
contestat nu ar fi fost aprobat cu dep şirea competen ei Comisiei Electorale Centrale.
Obiec iile împotriva ac iunii se axeaz pe afirma ia c marcarea cu ştampil a documentelor
de identitate ale aleg torilor este ra ional reieşind din nu se ştie ce considerente şi interese
majore. Adic , prevederile constitu ionale şi legale privind abilitarea doar a Parlamentului cu
dreptul de a reglementa raporturile de drept ce in de sistemul electoral, faptul c , contrar
Constitu iei, se îngr deşte un drept fundamental al aleg torilor, c Comisia Electoral
Central are menirea doar de a realiza politica electoral în scopul bunei desf şur ri a
alegerilor, dar nu de a stabili prin actele sale aceast politic , nu cost nimic pe lâng aceste
interese de ordin major întrez rite de comisie.
Dar, totuşi, anume legalitatea este temeiul activit ii normale a unei societ i
contemporane, a tuturor componentelor sistemului politic al acesteia. Vizând cele mai
importante sfere ale convie uirii societ ii (privat şi public ), legalitatea introduce armonia în
280
aceast convie uire, asigur diferen ierea echitabil a intereselor fiec rui cet ean şi ale
societ ii.
Cerin a de a respecta întocmai legile statului r mâne a fi o necesitate vital . Înc în
Roma antic a fost formulat renumita maxim „dura lex, sed lex”, valoarea c reia este
actual şi în prezent.
Deci, legalitatea nu poate fi contrapus sau substituit cu ra ionalitatea. În primul rând,
pentru c înseşi legile în esen a lor exprim ra ionalitatea social suprem . În legi se reflect
la maximum atât interesele obşteşti, cât şi cele individuale. Ra ionalitatea legii nu poate fi
ignorat reieşind din ra ionalitatea situa iei la zi v zut de unele persoane fizice sau juridice,
inclusiv cu func ii de r spundere sau care reprezint o institu ie statal . Cu atât mai mult, chiar
şi la obiectul disputat ast zi ar putea exista şi alte opinii privind ra ionalitatea solu ion rii
problemei abordate, care ar fi diferite de cea prev zut de norma legal , dar şi de opinia
Comisiei Electorale Centrale exprimat în hot rârea contestat . Şi asta nu înseamn c fiecare
trebuie s vin şi s impun norma sa, care ar putea fi mai ra ional decât cea din lege.
Dar, abaterea de la principiul legalit ii, inclusiv în folosul ra ionalit ii, atrage dup sine
haos în reglement rile juridice, aduce un prejudiciu esen ial statului, societ ii şi
personalit ii. Toleran a fa de înc lcarea cerin elor imperative privind legalitatea, duce
inevitabil la îndrept irea samavolniciei. Iar îndrept irea samavolniciei este în contradic ie cu
principiile dreptului ca atare. Orice nihilism juridic este inacceptabil, cu atât mai mult
nihilismul juridic exprimat de oficialit i, pentru c aceasta demoralizeaz societatea şi poate
contribui la apari ia unor manifest ri pronun ate de nihilism juridic şi din partea altor
componente ale societ ii. Or, s vârşirea diferitor abateri de la lege de ordin administrativ,
fiscal, civil, penal şi de alt natur , în ultim instan , este acelaşi nihilism juridic. Şi adeseori,
asemenea abateri se încearc a fi justificate şi în temeiul c normele legale ar fi nera ionale.
Totodat , teoria dreptului afirm univoc: posibilitatea existen ei contradic iei dintre legalitate
şi ra ionalitate nu înseamn , c se pot admite abateri de la normele ce se con in în lege,
utilizându-se argumente de ra ionalitate. Atâta timp cât norma legal nu a fost modificat ,
completat etc. aceasta urmeaz a fi executat întocmai, f r abateri.
Bazându-se pe acest concept teoretic, Constitu ia stabileşte c Republica Moldova este
un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libert ile lui, libera
dezvoltare a personalit ii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezint valori supreme şi
sunt garantate (art.1), precum şi c cet enii Republicii Moldova beneficiaz de drepturile şi
de libert ile consacrate prin Constitu ie şi prin alte legi şi au obliga iile prev zute de acestea
(art.15). Iar art.7 din Constitu ie prevede c nicio lege şi nici un alt act juridic care contravine
prevederilor Constitu iei nu are putere juridic . Hot rârea contestat contravine Constitu iei –
art.6, 38, 60, 66, 72 şi nu are putere juridic , este nul din momentul adopt rii. R mâne ca şi
instan a s constate, prin hot rârea sa, acest lucru în baza normelor constitu ionale invocate, în
baza Codului electoral, şi a Conven iei Europene. Hot rârea contestat contravine art.3 al
Primului Protocol Adi ional la Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor
Fundamentale ale Omului şi Codului de bun conduit în materie electoral , adoptat de
Adunarea Parlamentar a Consiliului Europei în cadrul Sesiunii din 2003 – 1-a parte. La
capitolul Principiile patrimoniului electoral european, pct.4, „Vot secret” Codul prevede c
lista persoanelor care, în realitate, se prezint la urnele de votare nu trebuie f cut public (se
anexeaz ). Dar, consemnarea vot rii în actele de identitate care se prezint în diferite situa ii
şi diferitor persoane fizice şi juridice, echivaleaz cu publicarea listei participan ilor la votare.
Practic, Comisia Electoral Central a înc lcat aceast recomandare, dep şind prevederile
acestui cod de bun conduit în materie electoral . Prin aceasta, de fapt, a fost lovit
democra ia şi este p cat c dorindu-ne s fim democra i şi în Europa, este atacat chiar
democra ia.
281
Nu neg m rolul, importan a şi atribu iile legale ale Comisiei Electorale Centrale în
desf şurarea unor alegeri libere şi democratice. Îns , totuşi, aleg torii Republicii Moldova au
ales un singur organ care este în drept s adopte legi care vor reglementa drepturile şi
obliga iile lor. Şi alte autorit i, indiferent de locul lor în ierarhia administrativ , nu au dreptul
s hot rasc cu de la sine putere aceste chestiuni sensibile pentru societate şi cet eni. Pentru
c ele sunt multe, pofta vine mâncând, iar cea mai mic abatere de la lege, în acest sens, poate
provoca, inevitabil, ilegalit i de propor ii.
ONORAT INSTAN ,
Un stat de drept se caracterizeaz prin anumite tr s turi care îl atest ca atare. Printre
aceste tr s turi sunt urm toarele, şi nu ultimele dup importan :
1. Suprema ia legii şi egalitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice în fa a legii.
2. Justi ie independent .
3. Presa liber .
Întrucât Comisia Electoral Central a neglijat primul din principiile enun ate,
desconsiderând şi înc lcând normele legale şi constitu ionale, precum şi normele actelor
interna ionale, astfel fiind cl tinat echilibrul legalit ii la un compartiment foarte sensibil al
drepturilor omului, cum ar fi alegerea Parlamentului, consider m c acest echilibru urmeaz a
fi restabilit. Şi una din metodele legale şi democratice pentru o asemenea restabilire este
anularea de c tre instan a de judecat a actului adoptat ilegal. Şi aleg torii, şi democra ia, din
asta, vor avea numai de câştigat.
Data__________________
Semn tura_______________
Anex : Codul bunelor practici electorale, partea I, p.4:

„4. Votul secret
a. Pentru fiecare persoan cu drept de vot, secretul votului nu este numai un drept dar şi o
obliga iune, nerespectarea
c reia trebuie s fie sanc ionat prin anularea oric rui buletin de vot con inutul c ruia a fost
divulgat.
b. Fiecare persoan trebuie s voteze individual. Votul în familie sau oricare alt forma de
influen area asupra votului unei persoane de c tre alt persoan trebuie interzis.
c. Lista persoanelor care în realitate se prezint la urnele de votare nu trebuie f cut public .
d. Orice înc lcare a dreptului de vot secret trebuie sanc ionat .”
23 februarie 2009 mun. Chişin u
282
TEZE
CU PRIVIRE LA CEREREA DE CHEMARE
ÎN JUDECAT A LUI H.M. DESPRE
CONTESTAREA ACTULUI ADMINISTRATIV
Onorat instan , îmi încep pledoaria cu o constatare care nu poate fi contestat .
Consider cererea de chemare în judecat a lui M.H. Întemeiat ea urmând a fi admis din
urm toarele considerente.
H.M. este n scut la 23.07.1957 în or. Tbilisi, Georgia. În anul 1995, a venit în Republica
Moldova în baza paşaportului de tip sovietic. Din 1997 pân în anul 2004 M.H. şi-a isp şit
pedeapsa cu închisoarea în penitenciarul din s.Goieni. La momentul re inerii, în conformitate
cu procesul-verbal din 22.03.1997, lui H.M. I-a fost ridicat paşaportul seria XIII- И nr.___.
La eliberare, reprezentantul penitenciarului i-a înmânat lui M.H doar adeverin a seria AB
nr.___ din 25.10.2004, care confirm faptul c reclamantul şi-a isp şit pedeapsa cu
închisoarea din 22.03.1997 pân la 25.10.2004; institu ie de unde a fost eliberat condi ionat,
înainte de termen - 2 ani 5 luni şi 7 zile. În adeverin a dat este men ionat faptul c paşaportul
lui M.H. lipseşte. Din 25.10.2004 şi pân în prezent, M.H. nu a fost documentat cu un
paşaport sau un document de apatrid. E de men ionat şi faptul c paşaportul lui M.H. a fost
ridicat şi transmis organului de executare a pedepsei.
În calitate de probe care confirm ridicarea paşaportului de la M.H. în cadrul urm ririi
penale servesc:
- procesul-verbal de re inere din 22.03.1997 în care este indicat
existen a paşaportului seria XIII- И nr.___ pe numele lui M.H., care a fost re inut
la ora 08.15 minute;
- ordonan a, din 22.03.1997, de aplicare a arestului;
- mandatul de arest nr.72 din 22.03.1997 pe numele lui M.H.;
Fiind re inut la 22.03.1997, ora 08.15 min., M.H. nu a mai fost eliberat.
Faptul ridic rii de la M.H. a paşaportului se confirm şi prin perfectarea în anul

2003 a unei procuri din numele acuzatului, care a fost autentificat de c tre şeful SRM
OŞC 29. Procura a fost perfectat în baza datelor din paşaportul reclamantului: seria
XIII-ТИ nr.___ din 10 iunie 1983, eliberat de Sec ia afacerilor interne a raionului
Adâghei, fosta RSSG.
Astfel, este cert stabilit faptul c , în timpul isp şirii pedepsei, paşaportul lui M.H. se
afla la p strare în institu ia respectiv .
Sunt de men ionat şi alte date care caracterizeaz statutul juridic al reclamantului.
În anul 2006, reclamantul a depus o cerere de acordare a statutului de refugiat c tre
Direc ia Principal pentru Refugia i din cadrul Biroului Migra ie şi Azil al MAI. La data de
14.08.2006, Direc ia Refugia i i-a acordat anual lui M.H. protec ie umanitar reînnoit pe care
o de ine pân în prezent. Din 08.12.2006, reclamantul a fost c s torit cu cet eanca Republicii
Moldova – Sîrbu Ludmila – care a decedat la 22 ianuarie 2009.
Aceste aspecte confirm situa ia precar în care se afl M.H., care nu poate pleca în
ara în care s-a n scut; absurditatea solicit rii de la dânsul a certificatului de imigrant, dat
fiind faptul c el a sosit în Republica Moldova pe timpul existen ei URSS, în baza unor acte
legale.
Sunt de men ionat şi eforturile pe care le-a depus M.H. pentru a se documenta.
283
În anul 2007, M.H. s-a adresat de mai multe ori c tre Ministerul Tehnologiilor
Informa ionale şi Comunica iilor în vederea ob inerii actelor de identitate. Ca r spuns, MTIC
i-a cerut s prezinte un şir de acte, inclusiv paşaportul sau alt act de identitate de inut, pe care
el nu poate s le prezinte din motivele enun ate.
S-a adresat şi c tre Ministerul Justi iei al Republicii Moldova, solicitând eliberarea
unui act de identitate în locul celui pierdut de autorit ile statului. Prin scrisorile din
19.05.2010 şi, respectiv, 06.05.2010, i s-au comunicat documentele cu care trebuie s se
prezinte la Sec ia eviden şi documentare a popula iei, f r a face referin la solicitarea lui
M.H. de a i se elibera un nou act de identitate în locul celui pierdut de autorit ile statului.
La data de 24.06.2010, M.H. a adresat înc o scrisoare Ministrului Justi iei al
Republicii Moldova, scrisoare prin care a solicitat asisten în determinarea structurii
responsabile de pierderea paşaportului s u şi care structur statal ar urma s îi elibereze un
nou act de identitate. Prin scrisoarea nr. 01/5185/10 din 07.07.2010 i s-a adus la cunoştin c ,
într-adev r, la momentul re inerii lui M.H. de la reclamant a fost ridicat paşaportul seria XIII-
И nr.___, îns deja la data de 29.12.2002, la momentul când a sosit la Penitenciarul Goieni,
s-a constatat lisa actelor de identitate. Din nou, în scrisoare, nu se face referin la organul
responsabil de pierderea actelor şi care institu ie ar trebui s îi elibereze un nou act de
identitate.
Este constat faptul c , dup destr marea URSS, M.H. nu a solicitat recunoaşterea
cet eniei Georgiei şi nu a ob inut cet enia altui stat. Instan ei de judecat i-a fost prezentat
certificatul parvenit din Georgia prin care se confirm c M.H. nu este cet ean al acestei ri.
În prezent, el nu de ine cet enia niciunui stat, fiind apatrid de facto.
Adres ri:
- M.H. s-a adresat c tre Întreprinderea de Stat “Registru” în anul 2007, primind r spuns
de la vicedirectorul acestei institu ii la 03.05. 2007. Dl Gr.I. îi solicit lui M.H. prezentarea
paşaportului, adeverin ei de migrant etc., documente necesare pentru a-l documenta.
- La 18.03.2009, reclamantul primeşte r spuns la peti ia sa de la Comisariatul de Poli ie
Botanica. Comisarul de poli ie dl P.V. recunoaşte c s-a pierdut paşaportul reclamantului în
timpul isp şirii pedepsei. Îi recomand s se adreseze la SRM OŞC 29 pentru ob inerea unui
certificat privind pierderea paşaportului s u.
- La 22.04.2010, M.H. s-a adresat repetat c tre Ministerul Tehnologiilor Informa ionale
şi Ministerul Justi iei. La aceast adresare, M.H. a primit r spuns de la Serviciul Stare Civil ,
datat cu 06.05.2010 şi de la Întreprinderea de Stat “Registru” la 19.05.2010. În ambele
r spunsuri se invoc necesitatea prezent rii actului de identitate, a adeverin ei de migrant etc.;
documente, pe care el nu poate s le prezinte, deoarece cel mai important document de
identitate a fost pierdut de c tre organele de stat. Aceste r spunsuri M.H., din cauza lipsei
unui domiciliu permanent, le-a primit în luna iulie 2010, dup data de 10.07.2010. Acest fapt
confirm ideea c reclamantul nu a omis termenul de 30 de zile pentru a se adresa în instan a
de judecat . În referin a sa reprezentantul Ministerului Justi iei recunoaşte faptul c r spunsul
la peti ia lui M.H. a fost expediat sub nr. __ din 07.07.2010. Cererea de chemare în judecat a
fost depus de reclamant la 06.08.2010. Şi prin acest document oficial al Ministerului Justi iei
se confirm incorectitudinea afirma iei omiterii termenului de prescrip ie de adresare în
instan a de judecat . E de men ionat şi irelevan a termenului de 30 de zile de adresare în
judecat , deoarece înc lcarea dreptului lui M.H. la libera circula ie se efectueaz de c tre
organele de stat din 25.10.2004 pân în prezent; aceasta fiind o înc lcare continu care nu
poate fi supus unui termen de adresare în judecat .
- Au existat şi alte adres ri, inclusiv cea a Centrului de Drept al Avoca ilor c tre
Ministerul Justi iei şi Ministerul Tehnologilor Informa ionale; adres ri, care nu s-au soldat cu
asisten efectiv în solu ionarea demersului lui M.H.
284
Onorat instan !
Este stabilit cu certitudine faptul pierderii paşaportului lui M.H. de c tre organele de stat
ale Republicii Moldova. În afar de cele relatate anterior e de men ionat şi r spunsul din
07.07.2010 al ministrului justi iei, dl A.T. Domnia Sa a informat CDA c , fiind condamnat,
H. a sosit în penitenciarul nr.10 Goieni la 29.12.2003. Verificând dosarul personal, s-a
constatat lipsa actelor de identitate, despre acest fapt f cându-se o men iune în borderoul
dosarului personal. Îns , conform datelor din procesul-verbal de re inere al
Comisariatului de Poli ie Buiucani, or. Chişin u, în dosarul personal este fixat faptul c ,
de la cet eanul în cauz , a fost ridicat paşaportul cu seria XIII-TИ nr. ___, alte date
referitoare la dosarul personal lipsesc.
În toate aceste adres ri, reclamantul a solicitat asisten pentru a solu iona problema
pierderii actelor sale de identitate de c tre func ionarii de stat.
Nu suntem de acord cu afirma ia ce se con ine în referin a reprezentantului Ministerului
Justi iei, precum c r spunsul acestui Minister nu poate fi considerat ca un act administrativ.
Este cunoscut faptul c institu iile penitenciare sunt dirijate de c tre Ministerul Justi iei.
Faptul pierderii paşaportului lui M.H. în aceste institu ii este recunoscut de dl ministru al
justi iei. Penitenciarul nu dispune de competen a de a solu iona efectiv cererea lui M.H. şi de
a-l documenta. Numai Ministerul Justi iei şi Ministerul Dezvolt rii Tehnologiilor
Informa ionale, ca reprezentan i ai Guvernului, au competen a de a solu iona problema
reclamantului.
În conformitate cu art.1 al Legii contenciosului administrativ, nesolu ionarea în
termenul legal a unei cereri este recunoscut ca fiind un act administrativ. Ministerul Justi iei
şi MDI nu au întreprins m suri eficiente pentru a-l documenta pe reclamant, eliminând astfel
înc lcarea dreptului lui la libera circula ie.
Analiza r spunsurilor primite de c tre reclamant de la pârâ i denot faptul c ei
furnizeaz informa ii asupra situa iei reclamantului şi nu au întreprins nimic concret pentru a
redresa situa ia pentru oprirea lez rii drepturilor reclamantului.
Jurispruden a CEDO stabileşte c adres rile sau recursurile urmeaz s fie efective şi
nu doar declarative. De multe ori CEDO refuz obiec iile guvernelor care motiveaz
neexercitarea unei c i de atac, din acest considerent, fiindc aceste c i de atac nu conduc la un
rezultat juridic eficient.
O remarc în acest sens este f cut în cauza Prodan vs. Moldova, la pct. 38 al acestei
Hot râri: ”Curtea reitereaz c regula de epuizare a c ilor de recurs interne la care se face
referire în articolul 35 § 1 al Conven iei se bazeaz pe prezum ia c cadrul legal na ional
prevede un recurs efectiv împotriva pretinselor înc lc ri. Sarcina proba iunii îi apar ine
Guvernului, care invoc neepuizarea, s conving Curtea c un recurs efectiv a fost
disponibil în teorie şi practic în perioada relevant , adic , c recursul a fost accesibil,
capabil de a aduce o redresare în ceea ce priveşte preten ia reclamantului şi a oferit
posibilit i rezonabile de succes (a se vedea V. v. the United Kingdom [GC], nr. 24888/94, §
57, ECHR 1999-IX).”
O remarc important cu privire la eficien a recursurilor interne este f cut şi la pct.42
al aceluiaşi caz: ”În aceast cauz , Curtea observ c Guvernul pur şi simplu a invocat un
articol din noul Cod civil care stabileşte principiul r spunderii autorit ilor publice. Totuşi,
Guvernul nu a indicat în baza c ror prevederi legale reclamantul ar fi putut ob ine
executarea hot rârilor judec toreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea timp
de mai mul i ani a hot rârilor; nici nu a prezentat exemple de cazuri în care legea a fost cu
succes invocat în acest sens. Curtea nu consider c Guvernul a demonstrat suficient
eficien a recursului respectiv sau c reclamantul, la aceast etap târzie, ar trebui s se
adreseze din nou instan elor na ionale şi s încerce s fac uz de el.”
285
Astfel din considerentul c pârâ ii o perioad îndelungat ignor înc lcarea cererilor
reclamantului cu privire la înc lcarea continu a drepturilor sale, şi din considerentul lipsei
unor mecanisme clare de executare, reclamantul consider cererea preventiv ca fiind o cale
de atac ineficient şi irelevant .
De c tre ambii pârâ i este lezat dreptul reclamantului prev zut de art.27 al Constitu iei
R.M, care asigur dreptul la libera circula ie.
Sunt înc lcate şi prevederile pct. 9 al Regulamentului cu privire la modul de perfectare
şi eliberare a actelor de identitate ale sistemului na ional de paşapoarte, nr.396 din 6 iunie
1995: ”Buletinele de identitate ale persoanelor, aflate în stare de arest, condamnate la
priva iune de libertate sau exil, condamnate condi ionat la priva iune de libertate cu
obligarea la munc , sunt oprite de c tre organele de cercetare, de anchetare prealabil sau
de c tre judecat . La eliberarea de sub arest sau isp şirea pedepsei, buletinele de identitate
se restituie titularilor.”
Este foarte important de men ionat i faptul c reclamantul a fost în mod practic pus în
situa ia unui cerc vicios de c tre Ministerul Tehnologiilor Informa ionale şi Comunica iilor.
La toate cererile sale de a fi documentat, reclamantul era informat c pentru aceasta trebuie s
prezinte un şir de documente, printre care paşaportul na ional (care este pierdut în acest caz)
şi, de asemenea, adeverin a de imigrant eliberat de Biroul Migra ie şi Azil al MAI.
În referin a MTIC, este men ionat expres c f r aceast adeverin de imigrant, H.M.
nu poate fi documentat cu buletin de identitate pentru apatrizi. La rândul lor, colaboratorii
Biroului Migra ie solicit pentru eliberarea acestei adeverin e, ca reclamantul s p r seasc
Republica. Moldova pe un termen de şase luni şi apoi s se întoarc în ar pentru a ini ia
procedura de ob inere a acestei adeverin e. Evident este faptul c reclamantul nu dispune de
paşaport na ional şi nu are cet enia niciunei ri, el nu poate p r si teritoriul Republicii
Moldova pe termen de şase luni. Aceast situa ie face în mod practic imposibil ob inerea,
conform procedurilor men ionate de c tre MTIC, a actelor de identitate pentru H.M.,
contribuind la lezarea continu a drepturilor acestui om. Ideea expus nu poate fi realizat ,
fiindc anume lipsa paşaportului s u îl priveaz pe reclamant de posibilitatea p r sirii R.M.
Referitor la prejudicial moral cauzat lui M.H. este necesar de statuat c înc lcarea
dreptului lui la libera circula ie dureaz o perioad excesiv de timp: din 2004 – pân în
prezent, ceea ce constituie mai mult de 6 ani. Reclamantul este invalid de grupa 2, nu are rude
în Republica Moldova, este inapt de munc , nu poate pleca în alt ar pentru a-şi aranja via a
personal . Din considerentele expuse, suma solicitat este una simbolic .
Aplicabilitatea CEDO pentru acest caz
Este esen ial pentru acest caz art.2 al Protocolului adi ional 4 la Conven ia European
pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale, care statueaz : ”Articolul
2 Libertatea de circula ie; 1. Oricine se g seşte în mod legal pe teritoriul unui Stat are
dreptul s circule în mod liber şi s -şi aleag în mod liber reşedin a sa. 2. Orice persoan
este liber s p r seasc orice ar , inclusiv pe a sa. 3. Exercitarea acestor drepturi nu poate
face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prev zute de lege, constituie m suri
necesare, într-o societate democratic , pentru securitatea na ional , siguran a public ,
men inerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protec ia s n t ii sau a moralei, ori
pentru protejarea drepturilor şi libert ilor altora.”
Acest articol asigur libertatea de a se afla pe teritoriul unui stat şi a circula liber pe
teritoriul acestuia, libertatea de a alege domiciliul şi reşedin a şi, în final, libertatea de a p r si
un stat şi a circula între dou sau mai multe state. Reclamantul consider c , în cazul s u, i-au
fost lezate toate aceste garan ii oferite de Conven ie.
286
Sunt foarte importante pentru acest caz precedentele existente în cadrul Conven iei.
Exist un şir de cazuri similare, cu cel al reclamantului, dintre care putem enumera cazurile
Bartik c. Rusia, Napijalo v. Crotia şi Baumann v. Fran a.
În cazul Bartik c. Rusia, Curtea men ioneaz c privarea de paşaport a reclamantului
constituie o evident înc lcare a dreptului la liber circula ie (art.2 al Protocolului 4 la
Conven ie).
În cazul Napijalo v. Croa ia, reclamantul a fost privat de actele sale de identitate de c tre
organele de drept. Curtea observ c lipsirea reclamantului de actele sale de identitate
indubitabil echivaleaz cu o interferen în exercitarea libert ii de mişcare.
În cazul Baumann v. Fran a, reclamantului îi sunt sechestrate actele de identitate în
calitate de prob la un dosar penal. Actele dlui Baumann, ca şi în cazul reclamantului M.H., îi
sunt luate de c tre organele de ocrotire a normelor de drept. Şi în acest caz Curtea European
a Drepturilor Omului recunoaşte înc lcarea art.2 al Protocolului 4 la Conven ie.
Aceste cazuri au multe aspecte comune cu situa ia reclamantului, M.H. În primul rând,
actele sunt sustrase de organele de poli ie sau alte structuri de protec ie a ordinii şi nu se
restituie reclaman ilor. În al doilea rând, CEDO recunoaşte privarea de actele de identitate ca
pe o modalitate de înc lcare a art.2 al Protocolului 4 la Conven ie. În al treilea rând, în toate
aceste cazuri, responsabil a fost recunoscut statul.
În drept, îmi întemeiez cererea pe prevederile art. 14,15, 16, 19, 25 din Legea
contenciosului administrativ, art .66, 277, 278 CPC.
Din considerentele expuse în cuprinsul cererii,
SOLICIT M:
1. A constata înc lcarea dreptului meu la liber circula ie pe teritoriul Republicii Moldova
şi în str in tate, drept consfin it în art. 27 par.1 al Constitu iei Republicii Moldova şi
art.2 parag.2 al Protocolului nr.4 la Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor
Omului şi Libert ilor Fundamentale
2. A constata faptul c paşaportul cu seria XIII-TH nr.___ eliberat pe numele lui H.M. a
fost pierdut de organele de drept ale Republicii Moldova.
3. A obliga Ministerul Dezvolt rii Tehnologiilor Informa ionale şi ÎS „Registru” s m
documenteze pe mine - M.H. cu buletin de apatrid.
4. A încasa de la Ministerul Justi iei şi Ministerul Dezvolt rii Tehnologiilor
Informa ionale, de la fiecare în parte, câte 50 mii de lei cu titlu de prejudiciu moral.
5. A recunoaşte ilegale ac iunile Ministerului Justi iei şi cele ale Ministerului
Tehnologiilor Informa ionale şi Comunica iilor în partea care refuza s îi perfecteze
documentul de identitate.
Avocatul Alexei Barb neagr
287
PROCEDURA SPECIAL
Judec toria ________________
Peti ionar:
Ivanova Olga
mun.Chişin u str. ___ ap._
Persoane interesate:
1. Oficiul Stare Civil
al sectorului ___
mun.Chişin u, str. ___ nr._
2.
CERERE
PRIVIND STABILIREA FAPTULUI
DE RUDENIE
Eu, Ivanova Olga Arcadievna, n scut la 05.09.1938 în satul Ivanovca raionul
Ivanovca regiunea Ivanovo din Federa ia Rus , sunt fiica lui Ivanova (numele de familie
de pân la c s torie - Aristova) Vera Stepanovna, n scut în 1915, şi a lui Ivanov
Arcadii Ilici, n scut în 1912.
Din 1964 eu locuiesc în mun.Chişin u, iar din 1966 a trecut s locuiasc cu mine şi
mama, Aristova V.S. Împreun noi am privatizat apartamentul nr._ de pe str. ___,
conform contractului nr. ___, autentificat la 11.05.1995 de c tre notarul biroului notarial
nr._ din or.Chişin u, ___. În Registrul bunurilor imobile la Oficiul Cadastral Teritorial
Chişin u apartamentul nr._ de pe str. ___ a fost înregistrat drept proprietate comun în
cote-p r i egale a mea şi a mamei, Aristova V.S.
Mama a decedat la 03.07.2008, decesul fiind înregistrat sub num rul ___, certificat
de deces nr. ___. Îns , perfectarea documentelor necesare pentru acceptarea succesiunii
de c tre mine dup decesul mamei (a cotei-p r i în apartamentul privatizat) nu a fost
posibil , deoarece în actele de identitate numele noastre difer . Acest fapt se datoreaz
împrejur rii c mama purta numele Aristova, pe care l-a preluat dup desfacerea
c s toriei cu tat l, Ivanov A.I.
Faptul c în adeverin a mea de naştere numele mamei este indicat Ivanova face
imposibil eliberarea de c tre notar a certificatului de moştenire legal dup decesul
mamei mele – Aristova V.S. –, dat fiind c nu s-a p strat certificatul de c s torie al
p rin ilor mei conform c reia mama, a preluat numele Ivanova. Nu s-a p strat nici
documentul de desfacere a c s toriei dintre p rin i, dup care mama a revenit la numele
Aristova. În asemenea circumstan e, omologarea accept rii de c tre mine a moştenirii
poate fi efectuat numai dup constatarea faptului raporturilor de rudenie dintre mine şi
decedata Aristova V.S.
A stabili într-un alt mod faptul juridic men ionat nu exist posibilitate, deoarece
actele de stare civil în arhiva sec iei de prelucrare şi p strare a actelor din Sovietul
s tesc Ivanovca, raionul Ivanovca, regiunea Ivanovo, din perioada respectiv nu s-au
p strat. În leg tur cu aceasta nu au putut fi eliberate adeverin ele necesare în privin a
p rin ilor mei, fapt despre care am fost informat prin avizul nr. ___, remis de c tre
conduc torul oficiului de înscriere a actelor st rii civile a regiunii Ivanovo.
288
Adresarea mea la Oficiul St rii Civile al sect. ___ cu cererea de a completa sau
rectifica actul de stare civil pe baza c ruia s-ar putea demonstra leg tura de rudenie a
mea cu mama mea nu a fost satisf cut din cauza lipsei actelor men ionate deja. Cererea
mea a fost respins prin decizia Oficiului St rii Civile din ___.
În conformitate cu prevederile art.279 alin.(1) din Codul de procedur civil ,
instan a judec toreasc examineaz în procedur special pricini cu privire la
constatarea faptelor care au valoare juridic . În special, la aceste fapte se refer şi
pricinile în care se solicit s se constate raporturile de rudenie – art.281 alin.(2) lit.a)
din Codul de procedur civil .
Faptul c Ivanova V.S. şi Aristova V.S. a fost una şi aceeaşi persoan , şi aceast
unic persoan a fost mama mea, se demonstreaz prin adeverin a din 13.11.1968
eliberat de Comitetul executiv al Sovietului s tesc Ivanovca; prin faptul c Aristova
V.S., din 1966 şi pân la deces, a locuit cu mine în apartamentul cu o odaie nr._ de pe
str. ___; prin faptul c , împreun , am privatizat acest apartament; c eu am
înmormântat-o pe Aristova V.S., precum şi prin alte circumstan e pertinente, inclusiv
depozi iile martorilor.
Pornind de la cele expuse şi în conformitate cu prevederile art.281 alin.(2) lit.a),
285, 241 din Codul de procedur civil ,
solicit:
A se constata faptul c Aristova Vera Stepanovna şi Ivanova Vera Stepanovna,

n scut la 7 februarie 1915, originar din satul Ivanovca, raionul Ivanovca, regiunea
Ivanovo din Federa ia Rus , care a locuit, pân la decesul s u din 3 iulie 2008, în
mun.Chişin u str. ___ ap._, a fost una şi aceeaşi persoan şi a fost mama dnei Ivanova
Olga Arcadievna.
Anex :
Data ______________________
Semn tura _________________
289
CAUZE PENALE
290
HOT RÂRI ALE PLENULUI CUR II SUPREME
DE JUSTI IE A REPUBLICII MOLDOVA
291
HOT RÂREA
REPUBLICII MOLDOVA
Privind sentin a judec toreasc

nr.5 din 19.06.2006
În scopul aplic rii corecte şi unitare de c tre instan ele judec toreşti din ar a legisla iei
penale şi de procedur penal la întocmirea şi adoptarea sentin elor, în baza lit. e) art.2 şi lit.
c) art.16 din Legea cu privire la Curtea Suprem de Justi ie, Plenul Cur ii Supreme de Justi ie,
prin prezenta hot râre,
EXPLIC
urm toarele:
1. Hot rârea prin care cauza penal se solu ioneaz în fond de prima instan de
judecat se numeşte sentin .
Instan ele judec toreşti, la judecarea cauzelor penale în prim instan , adopt sentin e:
- de condamnare (art.389 Cod de procedur penal );
- de achitare (art.390 Cod de procedur penal );
- de încetare a procesului penal (art.332 şi 391 Cod de procedur penal );
- de aplicare a unor m suri de constrângere cu caracter medical (art.499 Cod de
procedur penal );
- de respingere a cererii de revizuire a hot rârii irevocabile (art.462 alin.(4) CPP).
2. Sentin a se adopt în numele legii şi importan a acesteia ca act judiciar cere de la
judec tori o conştientizare deosebit , pentru legalitatea şi temeinicia ei.
Sentin a trebuie s fie legal , întemeiat şi motivat , bazându-se pe principiile generale
ale efectu rii justi iei, asigurându-se:
- contradictorialitatea procesului;
- egalitatea cet enilor în fa a judec ii şi a legii, respectarea cinstei şi demnit ii
persoanei;
- cercetarea nemijlocit şi public a probelor;
- cercetarea sub toate aspectele, complet şi obiectiv , a probelor prezentate şi
administrate;
- respectarea cerin elor privind publicitatea;
- secretul deliber rii judec torilor.
3. Se aten ioneaz instan ele asupra importan ei respect rii formei sentin ei, care
serveşte la dezv luirea mai ampl a con inutului hot rârii luate de instan . Sentin a trebuie s
corespund atât dup form , cât şi dup con inut cerin elor art.384-397 Cod de procedur
penal . Sentin a se expune în limba în care s-a efectuat judecarea cauzei, în expresii clare.
Sentin a se expune în mod consecvent, astfel ca noua situa ie s decurg din cea
anterioar şi s aib leg tur logic cu ea. Se exclude expunerea evenimentelor ce nu se refer
la cauza judecat , folosirea formul rilor inexacte, prescurt rilor şi cuvintelor inadmisibile în
documentele oficiale.
Declara iile inculpa ilor, ale p r ilor v t mate, ale p r ilor civile, ale martorilor se expun
de la persoana a treia. Complet ri, corect ri, suprim ri în sentin nu se permit.
292
Potrivit art.248 alin. (1) Cod de procedur penal , orice modificare f cut în cuprinsul
sentin ei este valabil dac aceasta este confirmat în scris, în cuprinsul sau la sfârşitul
sentin ei, de c tre judec tor (completul de judecat ). Locurile nescrise în cuprinsul sentin ei
urmeaz s fie barate, astfel încât s nu se poat face ad ug ri.
Corectarea erorilor materiale şi înl turarea unor omisiuni v dite la întocmirea sentin ei
se efectueaz în strict conformitate cu cerin ele art.249 şi 250 Cod de procedur penal .
Toate chestiunile se solu ioneaz şi se expun în sentin astfel ca s nu apar dificult i
la executare.
4. în fiecare cauz se pronun o singur sentin , indiferent de num rul inculpa ilor, cu
excep ia cazului când cu unul din inculpa i se încheie acord de recunoaştere a vinov iei.
Dac cauza este judecat în privin a mai multor inculpa i, aceeaşi sentin poate fi: în
privin a unor inculpa i - de condamnare, şi de achitare sau de încetare a procesului penal - în
privin a altor inculpa i.
La învinuirea inculpatului de s vârşirea mai multor infrac iuni (articole, alineate, litere)
sentin a poate fi de condamnare, de încetare a procesului penal pentru unele infrac iuni şi de
achitare pentru altele.
5. Sentin a nu trebuie s con in formul ri care demonstreaz sau pun la îndoial
vinov ia altor persoane pentru s vârşirea infrac iunii.
Dac unii participan i ai infrac iunii în temeiurile prev zute de lege au fost elibera i de
r spunderea penal , instan a, în cazul în care aceasta are importan pentru stabilirea gradului
particip rii inculpatului la s vârşirea infrac iunii, încadrarea juridic a ei sau a altor
circumstan e esen iale, poate face referire în sentin la participarea acestor persoane la
infrac iune, cu indicarea temeiurilor de încetare a procesului în privin a lor.
Dac cauza în privin a mai multor învinui i este disjuns într-o procedur separat , în
sentin se indic despre s vârşirea infrac iunii de c tre inculpat împreun cu alte persoane,
f r precizarea numelui şi prenumelui lor.
Instan ele judec toreşti vor ine cont de faptul c sentin a de condamnare trebuie s se
bazeze pe probe exacte, când toate versiunile au fost verificate, iar divergen ele ap rute au
fost înl turate şi apreciate în modul corespunz tor.
6. Vinov ia persoanei în s vârşirea faptei se consider dovedit numai în cazul când
instan a de judecat , c l uzindu-se de principiul prezum iei nevinov iei, cercetând nemijlocit
toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înl turate, fiind interpretate în favoarea
inculpatului şi în limita unei proceduri legale, a dat r spunsuri la toate chestiunile prev zute în
art.385 Cod de procedur penal .
7. Potrivit alin. (3) art.389 Cod de procedur penal , sentin a de condamnare se adopt :
- cu stabilirea pedepsei care urmeaz s fie executat ;
- cu stabilirea pedepsei, cu liberarea de executarea pedepsei.
- f r stabilirea pedepsei, cu liberarea de r spundere penal sau de pedeaps .
Sentin a de condamnare se adopt numai în condi ia în care, în urma cercet rii
judec toreşti, vinov ia inculpatului în s vârşirea infrac iunii a fost confirmat incontestabil
prin ansamblul de probe cercetate de instan a de judecat (alin. (1) art.389 Cod de procedur
penal ).
Sentin a de condamnare nu poate fi bazat pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în
principal, pe declara iile martorilor depuse în timpul urm ririi penale, citite şi cercetate în
instan a de judecat cu respectarea cerin elor art.371 Cod de procedur penal .
Dac martorul care este eliberat, prin lege, de a face declara ii în baza prevederilor
art.90 alin. (11) Cod de procedur penal (rudele apropiate - copii, p rin i, înfietori, înfia i,
fra i şi surori, bunici, nepo i, precum şi so ul, so ia, logodnicul, logodnica b nuitului,
învinuitului, inculpatului) nu a acceptat s fac declara ii în şedin a instan ei, declara iile
293
f cute în cursul urm ririi penale nu pot fi citite în şedin a de judecat , precum nu pot fi
reproduse nici înregistr rile audio sau video ale declara iilor lui.
8. Sentin a de condamnare cu stabilirea pedepsei penale care urmeaz s fie executat
se adopt numai în privin a persoanei vinovate de s vârşirea infrac iunii în condi iile c ,
pentru infrac iunea s vârşit , ea urmeaz a fi pedepsit şi lipsesc impedimentele pentru
stabilirea pedepsei şi executarea ei.
La adoptarea sentin ei de condamnare cu stabilirea pedepsei care urmeaz s fie
executat , instan a stabileşte categoria pedepsei, m rimea ei, începutul calcul rii termenului
execut rii pedepsei, precum şi categoria penitenciarului în care se execut pedeapsa cu
închisoare în cazul condamn rii la închisoare.
9. În conformitate cu pct. 2) alin. (3) art.389 Cod de procedur penal , sentin a de
condamnare cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei se adopt dac în şedin a de
judecat au fost constatate circumstan ele prev zute de lege, şi anume:
a) a intrat în vigoare actul de amnistie potrivit art.107 Cod penal;
b) cazurile prev zute în art.89 alin. (2) Cod penal:
- condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei;
- liberarea condi ionat de pedeaps înainte de termen;
- înlocuirea p r ii neexecutate din pedeaps cu o pedeaps mai blând ;
- liberarea de pedeaps datorit schimb rii situa iei;
- liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave;
- amânarea execut rii pedepsei pentru femei gravide şi femei care au copii în vârst de
pân la 8 ani;
c) termenul inerii persoanei în stare de arest în cauz , inând cont de regulile prev zute
la art.88 alin. (3) şi (5) Cod penal şi art.186 alin. (1) pct. 1), 2) şi 3) Cod de procedur penal ,
absorb pedeapsa numit de instan a de judecat .
10. Potrivit pct. 3) alin. (3) art.389 Cod de procedur penal , sentin a de condamnare
f r stabilirea pedepsei, cu liberarea de r spundere penal se adopt :
a) dac persoana care pentru prima oar a s vârşit o infrac iune uşoar sau mai pu in
grav , dup s vârşirea infrac iunii:
- s-a autodenun at de bun voie;
- a contribuit la descoperirea acesteia;
- a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau, în alt mod, a reparat prejudiciul
cauzat de infrac iune (alin. (1) art.57 Cod penal);
b) dac la data judec rii cauzei, datorit schimb rii situa iei, se va stabili c persoana
care pentru prima oar a s vârşit o infrac iune uşoar sau mai pu in grav ori fapta s vârşit
nu mai prezint pericol social (art.58 Cod penal);
c) liberarea de pedeaps a minorilor (art.93 Cod penal) sau în cazul expir rii termenului
de prescrip ie a execut rii sentin ei de condamnare (art.97 Cod penal).
11. La adoptarea sentin ei de condamnare cu liberarea de pedeaps sau, dup caz, a
sentin ei de condamnare f r stabilirea pedepsei, instan a urmeaz s argumenteze în baza
c ror temeiuri, prev zute de Codul penal, a fost adoptat hot rârea respectiv .
12. Procedura aplic rii m surilor de constrângere cu caracter medical, inclusiv
modalitatea de adoptare a sentin ei în aceste cauze, sunt reglementate de art.488-503 Cod de
procedur penal , iar explica iile privind judecarea acestor cauze sunt expuse în Hot rârea
Plenului Cur ii Supreme de Justi ie nr.23 din 12 decembrie 2005 "Cu privire la respectarea
legisla iei în cazurile despre aplicarea, schimbarea, prelungirea şi revocarea m surilor de
constrângere cu caracter medical".
13. Cazurile în care se adopt sentin a de achitare sunt enun ate la pct.1)-5) alin. (1)
294
Potrivit alin. (3) pct. 1) şi 2) art.394 Cod de procedur penal , partea descriptiv a
sentin ei de achitare trebuie s cuprind :
1) indicarea învinuirii (potrivit ordonan ei de punere sub învinuire şi rechizitoriului) pe
baza c reia cauza în privin a învinuitului a fost trimis în judecat ;
2) descrierea circumstan elor cauzei constatate de instan a de judecat şi enun area
temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instan a respinge
probele aduse în sprijinul acuz rii. Nu se admite introducerea în sentin a de achitare a unor
formul ri ce ar pune la îndoial nevinov ia celui achitat.
14. În cazul când se adopt o sentin de achitare, instan a, potrivit alin. (2) art.387 Cod
de procedur penal :
a) respinge ac iunea civil dac nu s-a constatat existen a faptei infrac ionale
incriminate sau fapta nu a fost s vârşit de inculpat;
b) nu se pronun asupra ac iunii civile dac inculpatul a fost achitat pentru c nu sunt
întrunite elementele infrac iunii sau exist una din cauzele care înl tur caracterul penal al
faptei:
- legitima ap rare;
- re inerea infractorului;
- starea de extrem necesitate;
- constrângerea fizic sau psihic ;
- riscul întemeiat (art.35 Cod penal).
15. Dup ce instan a de judecat a solu ionat chestiunile prev zute la art.385 - 388 Cod
de procedur penal , se procedeaz la întocmirea sentin ei, care const din trei p r i:
- partea introductiv ;
- partea descriptiv ;
- dispozitivul.
Sentin a se întocmeşte în limba în care s-a desf şurat judecarea cauzei de c tre unul din
judec torii care au participat la adoptarea ei.
Potrivit alin. (3) art.16 Cod de procedur penal , în cazul în care procesul penal s-a
desf şurat în limba acceptat de majoritatea persoanelor care au participat la proces, sentin a
se întocmeşte în mod obligatoriu şi în limba de stat.
Sentin a se semneaz potrivit cerin elor alin. (3) art.392 Cod de procedur penal .
16. Partea introductiv a sentin ei trebuie s corespund cerin elor art.393 Cod de
procedur penal şi se începe cu indica ia la aceea c sentin a se pronun în numele legii.
Data adopt rii sentin ei este ziua, luna şi anul pronun rii ei.
În aceast parte a sentin ei, mai trebuie s se indice:
- num rul dosarului, denumirea instan ei de judecat care a adoptat sentin a, numele şi
prenumele judec torului sau, dup caz, ale judec torilor completului de judecat , ale
grefierului, interpretului, traduc torului, procurorului, ap r torului;
- dac şedin a a fost public sau închis ;
- datele privind identitatea inculpatului (inculpa ilor) prev zute în art.358 alin. (1) CPP.
În acest caz, datele privind numele, prenumele, patronimicul, ziua, luna, anul şi locul naşterii,
cet enia şi domiciliul trebuie s corespund documentului ce atest persoana inculpatului
(buletinul de identitate, paşaportul, certificatul de naştere);
- legea penal (articolul, alineatul, punctul şi litera) care prevede infrac iunea de
s vârşirea c reia este învinuit inculpatul trimis în judecat , precum şi cea în baza c reia s-a
modificat învinuirea adus inculpatului în şedin a de judecat în conformitate cu art.326 Cod
de procedur penal .
17. Se explic instan elor c alte date referitoare la persoana inculpatului, care au
importan pentru cauza penal , pot fi datele care se iau în considera ie la numirea pedepsei,
la determinarea tipului penitenciarului în care urmeaz s se execute pedeapsa cu închisoare;
295
la stabilirea genului recidivei (alin. (2) şi (3) art.34 Cod penal); la încadrarea juridic a
infrac iunii. Printre altele acestea pot fi datele privind:
- antecedentele penale nestinse;
- aplicarea amnistiei;
- starea de graviditate;
- gradul militar, titlul special şi gradul de calificare;
- participarea la conflictul militar;
- eliberarea din institu iile penitenciare înainte de termen;
- existen a pedepsei neexecutate;
- aflarea la între inerea inculpatului a persoanelor inapte de munc ,
- precum şi acele prev zute de art.358 Cod de procedur penal şi alte date, care au
importan pentru solu ionarea cauzei.
18. La expunerea datelor privind antecedentele penale nestinse, se indic :
- data condamn rii;
- legea (articolul, alineatul, punctul, litera din Codul penal, redac ia şi anul acestuia) în
baza c reia inculpatul anterior a fost condamnat;
- categoria şi m sura de pedeaps ;
- datele privind executarea pedepsei, inclusiv în locurile de priva iune de libertate
(închisoare);
- temeiul eliber rii de pedeaps .
Denumirea institu iei de judecat care anterior l-a condamnat pe inculpat se indic
numai în cazul dac pedeapsa nu este executat şi dac pedeapsa poate fi stabilit pentru
concurs de infrac iuni şi/sau cumulul de sentin e.
Antecedentul penal stins se indic în partea introductiv a sentin ei numai în cazul în
care anterior fa de inculpat s-a aplicat amnistia şi aceast circumstan are însemn tate
pentru aplicarea repetat a amnistiei.
19. Una din condi iile adopt rii unei sentin e legale este corespunderea p r ii descriptive
a ei cu circumstan ele constatate în şedin a de judecat . La întocmirea ei, instan a trebuie s
îndeplineasc cerin ele art.394 Cod de procedur penal şi s solu ioneze toate chestiunile
prev zute în art.385 Cod de procedur penal , în aceeaşi consecutivitate.
Partea descriptiv a sentin ei de condamnare trebuie s cuprind :
- descrierea faptei criminale, considerat ca fiind dovedit , indicându-se: locul, timpul,
modul s vârşirii ei, forma şi gradul de vinov ie, motivele şi consecin ele infrac iunii. Dac
infrac iunea a fost s vârşit de dou sau mai multe persoane prin în elegere prealabil sau de
un grup organizat, e necesar s fie expuse ac iunile concrete s vârşite de c tre fiecare
inculpat;
- dac infrac iunea s vârşit a atras dup sine un prejudiciu material - specific rile: cui
i-a fost cauzat prejudiciul, valoarea lui, precum şi partea restituit pân la judecarea cauzei şi
cea a prejudiciului r mas nerestituit;
- probele pe care se întemeiaz concluziile instan ei de judecat , argumentându-se
motivele admiterii sau respingerii probelor: atât de învinuire, cât şi de ap rare. În orice caz, se
supun analizei toate probele examinate în şedin , indiferent de faptul c sunt cuprinse în
cauza penal sau au fost prezentate de c tre p r i direct în şedin . La examinarea cauzei în
privin a mai multor inculpa i sau când inculpatul este acuzat de s vârşirea mai multor
infrac iuni, sentin a trebuie s con in analiza probelor privind fiecare cap t de învinuire şi în
privin a fiec rui condamnat. Este necesar nu numai de a indica numele şi prenumele p r ii
v t mate şi ale martorilor, prin depozi iile c rora, în opinia instan ei, sunt confirmate unele
sau alte circumstan e de fapt, dar şi de a expune esen a acestor depozi ii, de a argumenta de ce
unele probe sunt admise, iar altele respinse;
296
- indica iile asupra circumstan elor atenuante (art.76 Cod penal) sau agravante (art.77
Cod penal);
- în cazul când o parte a acuz rii este considerat neîntemeiat - temeiurile care
confirm aceasta;
- încadrarea juridic a faptei inculpatului, motivele pentru modificarea învinuirii;
- men iunea referitor la recidiv ;
- motivarea aplic rii pedepsei complementare, inclusiv a celor prev zute de art.62
alin.(3) şi alin.(4) şi art.63 alin. (3) Cod penal.
Recunoscându-l vinovat pe inculpat de comiterea infrac iunii dup semnele ce urmeaz
a fi apreciate (de exemplu: deosebit cruzime, v dit lips de respect, urm ri grave, înc lcarea
esen ial a drepturilor şi altele), instan a este obligat ca, în partea descriptiv a sentin ei, s
precizeze circumstan ele ce au servit ca motiv de a concluziona prezen a unuia sau mai multor
astfel de indici de calificare.
20. Dac inculpatul este învinuit de s vârşirea mai multor infrac iuni prev zute de
diferite articole ale Codului penal şi învinuirea cu privire la s vârşirea unora dintre aceste
infrac iuni nu s-a dovedit, instan a, în partea descriptiv a sentin ei, indic motivele
recunoaşterii inculpatului vinovat de unele infrac iuni şi achit rii pentru altele, iar în
dispozitivul sentin ei se formuleaz hot rârea corespunz toare despre recunoaşterea
inculpatului vinovat în baza unor articole, achitarea sau încetarea procesului pentru
infrac iunile prev zute de alte articole.
În cazurile în care inculpatul este învinuit de comiterea mai multor infrac iuni calificate
de un singur articol (alineat, liter ) din Codul penal (de exemplu, mai multe episoade de
pung şie - art.192 Cod penal) şi învinuirea conform unora din ele nu s-a dovedit, dac aceast
situa ie nu impune schimbarea calific rii faptei s vârşite, este suficient ca instan a în partea
descriptiv s indice numai motivele recunoaşterii învinuirii în aceast parte neîntemeiat .
21. Dac infrac iunea comis de inculpat incorect este calificat în baza mai multor
articole ale Codului penal, instan a doar în partea descriptiv a sentin ei trebuie s indice
excluderea învinuirii incriminate greşit, indicând motivele respective.
Modificarea învinuirii în sensul agrav rii ei e posibil numai în cazurile şi modul
prev zut de art.326 Cod de procedur penal .
Dac este necesar modificarea învinuirii inculpatului potrivit articolelor legii penale,
care prev d r spunderea penal pentru infrac iuni în cazul în care dosarele sunt intentate
numai în baza plângerii prealabile a victimei (art.276 Cod de procedur penal ), instan a, la
prezen a în cauz a plângerii p r ii v t mate sau a cererii ei orale în şedin a judiciar despre
tragerea inculpatului la r spundere penal , poate reîncadra juridic ac iunile inculpatului
potrivit articolelor legii penale respective şi adopt o sentin de condamnare.
În lipsa plângerii p r ii v t mate sau în cazul în care plângerea a fost retras , în
temeiurile art.332 Cod de procedur penal instan a de judecat pronun o sentin de
încetare a procesului penal în baza art.391 alin. (1) pct. 1) din acelaşi cod.
Dac acest fapt a fost stabilit în şedin a preliminar , instan a, prin sentin motivat ,
înceteaz procesul penal (art.350 Cod de procedur penal ).
La împ carea p r ii v t mate cu inculpatul în cazurile prev zute de art.109 Cod penal şi
art.276 alin. (1) Cod de procedur penal , instan a de judecat adopt o sentin de încetare a
procesului penal, dac împ carea a avut loc pân la r mânerea definitiv a hot rârii
judec toreşti (art.276 alin. (5) Cod de procedur penal ).
22. Se atrage aten ia c , potrivit art.394 alin. (2) Cod de procedur penal , instan a de
judecat este obligat s motiveze:
a) stabilirea pedepsei cu închisoare, dac sanc iunea legii penale prevede şi alte
categorii de pedepse mai uşoare;
297
b) aplicarea unei pedepse mai uşoare decât cea prev zut de lege (art.79 alin. (1) Cod
penal);
c) aplicarea condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei sau
aplicarea altor categorii de liberare de pedeapsa penal , prev zute în art.89 Cod penal, precum
şi a liber rii de r spundere penal conform art.53 Cod penal.
23. În cazul în care apare necesitatea de a reîncadra juridic fapta, pentru s vârşirea
c reia inculpatul nu a fost pus sub învinuire, instan a trebuie s in cont c o astfel de
modificare a încadr rii juridice este posibil numai când ac iunile inculpatului, ce urmeaz a
fi încadrate în baza altei legi, i-au fost imputate, nu con in semnele unei infrac iuni mai grave
şi învinuirea pentru acestea nu se deosebeşte în mare m sur dup circumstan ele reale ale
cauzei de învinuirea înaintat definitiv, sus inut de procuror în cadrul judec rii cauzei, iar
modificarea învinuirii nu înr ut eşte situa ia inculpatului şi nu afecteaz dreptul lui la
ap rare.
În astfel de cazuri, instan ele vor ine cont de faptul c învinuirea se consider mai
grav în cazul când se aplic o alt norm de lege (articol, alineat, liter ), sanc iunea c reia
prevede o pedeaps mai sever ; în învinuire se introduc fapte şi episoade ad ug toare, care nu
au fost puse la baza învinuirii inculpatului ini ial, semne calificative, circumstan e agravante,
care atrag dup sine modificarea încadr rii în baza unei norme ce prevede o pedeaps mai
sever sau majoreaz volumul învinuirii, deşi nu modific estima ia juridic a celor s vârşite.
Drept învinuire care esen ial, dup circumstan ele reale, difer de cea de la început
urmeaz de considerat orice alt modificare a învinuirii (imputarea altor ac iuni în locul celor
imputate anterior, imputarea infrac iunii care difer de cea imputat dup obiectul atentat,
caracterul faptei şi ac iunii), care afecteaz dreptul inculpatului la ap rare.
24. Stabilirea m rimii pedepsei în dependen de gradul pericolului recidivei (alin.(2) şi
(3) ale art.34 Cod penal) oblig instan ele s stabileasc genul recidivei. Concluziile instan ei
privind aceasta, expunându-se motivele, se indic în partea descriptiv a sentin ei, iar
hot rârea respectiv se formuleaz în dispozitivul sentin ei.
25. La adoptarea sentin ei în cauzele cu mai multe episoade, e rezonabil expunerea
circumstan elor infrac iunii constatate, luându-se în considera ie cronologia evenimentelor şi
probele ce sus in concluziile instan ei privind vinov ia şi aprecierea juridic a faptei, pe
fiecare episod sau infrac iune aparte. În acest caz, dup aprecierea probelor şi încadrarea
juridic a ac iunilor vinova ilor pe episoade, instan a, la motivarea sentin ei, urmeaz s
argumenteze concluzia general privind volumul învinuirii dovedite în totul în privin a
fiec rui inculpat şi privind încadrarea juridic a ac iunilor lui.
Dac instan a judec cauza în privin a mai multor inculpa i, prin ac iunile c rora a fost
cauzat un prejudiciu material, în sentin se indic dac încasarea are loc în mod solidar sau în
cote-p r i.
În cazuri excep ionale, când, pentru a stabili exact suma desp gubirilor cuvenite p r ii
civile, e necesar amânarea judec rii cauzei şi aceast circumstan nu are efect la încadrarea
juridic a ac iunilor infrac ionale, instan a poate s admit , în principiu, ac iunea civil ,
urmând ca asupra cuantumului desp gubirilor cuvenite s hot rasc instan a civil (alin. (3)
art.387 Cod de procedur penal ).
26. Ac iunea civil în procesul penal, aplicarea legisla iei la examinarea ac iunii civile,
înaintarea ac iunii civile în procesul penal, recunoaşterea şi refuzul de a recunoaşte pe cineva
parte civil (parte civilmente responsabil ), retragerea ac iunii civile sunt reglementate de
art.219-224 Cod de procedur penal , iar judecarea, solu ionarea ac iunii civile, precum şi
asigurarea ac iunilor civile sunt reglementate de art.225, 387 şi 388 Cod de procedur penal ,
precum şi de unele norme ale Codului de procedur civil .
27. La adoptarea sentin ei de condamnare, instan a este obligat s examineze ac iunea
civil , pornit în cauza penal , s acorde p r ilor cuvânt în privin a ei, s expun în sentin
298
opiniile lor şi, referindu-se la legea material , s la una din hot rârile prev zute în art.387 alin.
(1) Cod de procedur penal . În cazul când ac iunea civil este admis integral sau par ial, în
dispozitivul sentin ei se indic termenul de executare benevol . Aceasta rezult din cerin ele
alin. (7) art.241 Cod de procedur civil , potrivit c ruia, în cazul în care instan a
judec toreasc stabileşte modul şi termenul de executare a hot rârii, dispune executarea ei
imediat sau la m suri pentru asigurarea execut rii, în dispozitiv se face o men iune în acest
sens.
28. Conform prevederilor art.212 Cod de procedur civil , renun area la ac iunea civil
se consemneaz în procesul - verbal al şedin ei de judecat şi se semneaz de reclamant.
Dac renun area p r ii civile la ac iune este exprimat în cerere scris , adresat instan ei,
ea se anexeaz la dosar, fapt men ionat în procesul - verbal al şedin ei de judecat .
Înainte de a admite renun area p r ii civile la ac iune, preşedintele (instan a) explic
reclamantului efectul acestui act de procedur .
În cazul admiterii renun rii reclamantului la ac iune, instan a se va pronun a în partea
descriptiv şi dispozitivul sentin ei.
29. Instan a, aplicând confiscarea special (art.106 Cod penal), în dispozitivul sentin ei
indic concret care bunuri sunt supuse confisc rii speciale.
30. În dispozitivul sentin ei de condamnare se reflect hot rârea instan ei privind
corpurile delicte şi dispozi ia referitoare la repartizarea cheltuielilor judiciare.
Formulând hot rârea privind corpurile delicte, instan a concret indic care obiecte
urmeaz a fi nimicite, care din ele se transmit proprietarilor legali sau persoanelor interesate şi
institu iilor, la demersurile lor, care se transmit în buget, care r mân la dosar.
În privin a cheltuielilor judiciare, în dispozitiv se indic în ce m rime, de cine sunt
suportate sau c sunt trecute în contul statului.
31. Chestiunile privind m surile de protec ie a martorilor, a p r ilor v t mate şi a altor
persoane participante la proces (art.215 Cod de procedur penal ), a persoanei arestate, de
ocrotire a copiilor minori ai inculpa ilor aresta i şi ai victimelor, a p rin ilor lor b trâni, a
persoanelor iresponsabile sau de vârst înaintat aflate sub ocrotirea lor, precum şi chestiunile
privind p strarea domiciliului şi bunurilor lor (art.189 Cod de procedur penal ) se rezolv
printr-o încheiere aparte, pronun at de instan concomitent cu sentin a.
32. Dispozitivul sentin ei de achitare urmeaz s con in şi indica ii cu privire la
recunoaşterea dreptului persoanei achitate la repararea prejudiciului cauzat de ac iunile
nelegitime ale organului de urm rire penal sau ale instan ei de judecat , în conformitate cu
pct.34 alin. (2) art.66 Cod de procedur penal .
33. În cazul prezen ei cererii, instan a, în dispozitivul sentin ei, va hot rî şi în privin a
m surilor asigur torii pentru repararea prejudiciului, precum şi pentru garantarea execut rii
pedepsei amenzii (art.202 Cod de procedur penal ).
34. În partea descriptiv a sentin ei de condamnare e necesar s fie reflectate raportul
inculpatului privitor la învinuirea înaintat şi aprecierea argumentelor înaintate de el în
ap rarea sa.
Concomitent, urmeaz de inut cont c refuzul inculpatului de a depune declara ii nu
dovedeşte vina lui. Nerecunoaşterea vinov iei şi refuzul de a da depozi ii urmeaz a se
aprecia ca metode de a se ap ra de învinuirea înaintat ; ele nu pot fi luate în considera ie ca
circumstan e ce negativ caracterizeaz personalitatea.
Recunoaşterea de c tre inculpat a vinov iei sale poate fi pus la baza sentin ei de
condamnare numai dac ea este confirmat în cumul cu alte probe administrate şi apreciate de
c tre instan .
În cazul în care inculpatul îşi schimb depozi iile date de el la judecarea cauzei, instan a
de judecat trebuie s cerceteze toate depozi iile lui, s clarifice motivele schimb rii lor şi, în
299
urma cercet rii lor în cumul cu alte probe administrate în cauz , s le aprecieze în mod
corespunz tor.
35. La adoptarea sentin elor de condamnare, instan a trebuie s respecte strict principiul
individualiz rii la stabilirea pedepsei, luând în considera ie caracterul şi gradul prejudiciabil al
infrac iunii s vârşite, persoana vinovatului şi circumstan ele atenuante şi/sau agravante.
Enumerarea din art.77 Cod penal a circumstan elor agravante este exhaustiv şi nu
poate fi interpretat extensiv. Din aceste motive, instan ele nu sunt în drept s invoce ca
circumstan e agravante împrejur ri ce nu se cuprind în aceast lege.
În cazul în care circumstan a agravant este indicat în dispozi ia articolului p r ii
speciale din Codul penal în calitate de indice calificativ al infrac iunii, ea nu poate fi luat în
considera ie suplimentar în calitate de agravant la stabilirea pedepsei pentru aceast
infrac iune.
Instan ele sunt în drept s se refere în sentin numai la circumstan ele atenuante şi/sau
agravante care au fost cercetate şi confirmate în şedin a judiciar .
36. Potrivit art.395 Cod de procedur penal , în dispozitivul sentin ei de condamnare
trebuie s fie indicate:
a) numele, prenumele şi patronimicul inculpatului;
b) constatarea c inculpatul este vinovat de s vârşirea infrac iunii prev zute de legea
penal , indicându-se articolul, alineatul şi literele;
c) felul şi m rimea nu numai ale pedepsei principale, dar şi ale pedepsei complementare
aplicate inculpatului pentru fiecare infrac iune constatat , pedeapsa principal şi suplimentar ,
pe care urmeaz s le execute condamnatul, reieşind din concursul de infrac iuni (art.84 Cod
penal) şi/sau din cumulul de sentin e (art.85 Cod penal).
La stabilirea pedepsei cu aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, instan a stabileşte
pedeapsa pentru fiecare infrac iune aparte cu trimitere la aceast norm , apoi stabileşte
pedeapsa definitiv prin cumulul total ori par ial al acestora.
Despre faptul c pedeapsa este stabilit cu aplicarea art.90 sau 96 Cod penal, de
asemenea, se indic dup stabilirea pedepsei definitive prin concurs de infrac iuni şi/sau
cumulul de sentin e.
La aplicarea art.90 sau 96 Cod penal, în mod obligatoriu, se indic termenul de prob
fixat şi termenul amân rii execut rii pedepsei.
În dispozitivul sentin ei de condamnare, cu stabilirea pedepsei, care urmeaz s fie
executat de c tre inculpat sub form de închisoare, se va indica:
- începutul termenului de isp şire a pedepsei, care se calculeaz de la data pronun rii
sentin ei, prin computarea deten iei preventive dac inculpatul a fost re inut în stare de arest,
precum şi decizia privind luarea în calcul c inculpatul pân la pronun area sentin ei s-a aflat
în stare de arest.
37. Instan ele judec toreşti vor ine cont de faptul c în art.390 Cod de procedur penal
sunt prev zute cinci temeiuri pentru adoptarea sentin ei de achitare:
1) nu s-a constatat existen a faptei infrac iunii;
2) fapta nu a fost s vârşit de inculpat;
3) fapta inculpatului nu întruneşte elementele infrac iunii;
4) fapta nu este prev zut de legea penal ;
5) exist una din cauzele care înl tur caracterul penal al faptei.
Sentin a de achitare, în cazul în care nu s-a constatat existen a faptei infrac iunii, se
adopt atunci când faptele incriminate inculpatului nu au avut loc ori când consecin ele
indicate în învinuire s-au produs în urma ac iunilor persoanei c reia i s-a pricinuit dauna sau
indiferent de voin a cuiva, de exemplu, cazul fortuit (fapta s vârşit f r vinov ie).
38. Partea descriptiv a sentin ei de achitare trebuie s cuprind :
- indicarea învinuirii, expunerea circumstan elor cauzei constatate de instan ;
300
- analiza probelor, temeinicia concluziilor instan ei despre faptul c învinuirea nu şi-a
g sit confirmare, precum şi motivarea de ce instan a respinge probele puse la baza învinuirii.
Adoptând sentin a de achitare în privin a persoanei acuzate de s vârşirea mai multor
infrac iuni, calificate conform câtorva articole ale Codului penal, în partea descriptiv a
sentin ei, concomitent cu indicarea motivelor, instan a urmeaz s formuleze concluzia de
recunoaştere a învinuirii ca neîntemeiat relativ la fiecare articol al legii penale (episodul
învinuirii, articolul, alineatul, litera), cu indicarea temeiului de achitare stabilit la art.390 Cod
de procedur penal .
39. În partea descriptiv a sentin ei de achitare vor fi reflectate motivele pe care este
întemeiat hot rârea instan ei referitor la ac iunea civil sau la recuperarea prejudiciului
cauzat prin infrac iune.
În conformitate cu art.387 alin. (2) Cod de procedur penal , instan a respinge ac iunea
civil dac nu s-a constatat existen a faptei incriminate sau fapta nu a fost s vârşit de
inculpat şi nu se pronun asupra ac iunii civile dac inculpatul a fost achitat pentru c nu sunt
întrunite elementele constitutive ale infrac iunii sau exist una din cauzele prev zute la art.35
Cod penal, care înl tur caracterul penal al faptei:
- legitima ap rare;
- re inerea infractorului;
- starea de extrem necesitate;
- constrângerea fizic sau psihic ;
- riscul întemeiat.
Nu se admite includerea în sentin a de achitare a unor formul ri contradictorii care pun
la îndoial nevinov ia celui achitat.
40. Sentin a de încetare a procesului penal se adopt în cazurile prev zute la art.391
alin. (1) pct. 1) - 7) Cod de procedur penal .
În cazul în care fapta persoanei constituie o contraven ie, instan a, prin sentin
motivat , înceteaz procesul penal, cu aplicarea sanc iunii contraven ionale (alin. (2) art.332,
alin. (2) art.391 Cod de procedur penal ). Încetarea procesului penal în cazul când a
intervenit termenul de prescrip ie sau actul de amnistie (pct. 4) art.275 Cod de procedur
penal ) e posibil numai cu acordul învinuitului şi/sau reprezentantului lui legal.
Potrivit alin. (4) art.332 Cod de procedur penal , sentin a de încetare a procesului
penal poate fi atacat cu recurs în cazul în care cauza s-a judecat în şedin a preliminar
(art.345, 350 Cod de procedur penal ) şi cu apel în cazul în care cauza s-a judecat în ordinea
stabilit la art.354-384 Cod de procedur penal (Titlul II, Capitolul III).
41. În dispozitivul sentin ei de achitare nu se indic cuvântul "condamn ", doar numai
dispozi ia de achitare a inculpatului, cu indicarea exact în baza c rui temei prev zut de lege
el este achitat, respectiv, conform fiec rui articol (alineatul, litera) al legii penale.
Dispozitivul sentin ei de achitare va mai cuprinde:
- indica ii cu privire la revocarea m surii preventive şi m surilor de asigurare a ac iunii
civile în caz dac s-au aplicat asemenea m suri;
- hot rârea referitoare la ac iunea civil înaintat ;
- solu ionarea chestiunii cu privire la corpurile delicte;
- indica ii despre modul şi termenul de atac al sentin ei în ordine de apel sau de recurs.
42. Sentin a de încetare a procesului penal în privin a f ptuitorului decedat poate fi
adoptat în cazul existen ei certificatului de deces eliberat de organele de înregistrare a actelor
civile, dac nu sunt temeiuri pentru reabilitarea celui decedat şi rudele nu solicit reabilitarea
persoanei acuzate.
43. În cazul în care câteva persoane au s vârşit o fapt social periculoas , prev zut de
legea penal , instan a are dreptul s examineze concomitent chestiunea despre vinov ia unor
persoane şi despre aplicarea m surilor de constrângere cu caracter medical în privin a altor
301
persoane, care au s vârşit aceast fapt în stare de iresponsabilitate sau care s-au îmboln vit
de o boal psihic dup s vârşirea infrac iunii. În aceste cazuri, instan a adopt o sentin ,
partea descriptiv a c reia va cuprinde descrierea faptei social periculoase pe care ea a
considerat-o dovedit , de asemenea, probele în baza c rora instan a şi-a întemeiat concluziile
sale atât în privin a persoanelor vinovate de s vârşirea infrac iunii, cât şi în privin a
persoanelor care au s vârşit aceast fapt în stare de iresponsabilitate ori care s-au îmboln vit
de o boal psihic dup s vârşirea infrac iunii.
În partea descriptiv a acestei sentin e, instan a formuleaz hot rârea respectiv despre
recunoaşterea vinov iei unor inculpa i şi despre aplicarea m surilor de constrângere cu
caracter medical referitor la persoanele recunoscute iresponsabile sau care s-au îmboln vit de
o boal psihic dup s vârşirea infrac iunii, dar pân la adoptarea sentin ei în cauz .
44. Pronun area sentin ei, prin care se termin judecarea cauzei, are loc în şedin a
judiciar şi în toate cazurile în şedin public .
Data adopt rii sentin ei se consider ziua pronun rii ei, iar locul adopt rii ei - oraşul
sau alt localitate, unde a fost pronun at sentin a.
45. Înmânarea copiei de pe sentin sau de pe dispozitivul ei inculpatului arestat se face
potrivit cerin elor art.399 Cod de procedur penal .
46. În leg tur cu adoptarea prezentei hot râri, se abrog Hot rârea Plenului Cur ii
Supreme de Justi ie nr.10 din 24 aprilie 2000 "Cu privire la respectarea normelor de
procedur penal la adoptarea sentin ei".
mun.Chişin u, 19 iunie 2006

nr.5
302
HOT RÂREA
Cu privire la practica asigur rii controlului

judec toresc de c tre judec torul de instruc ie în
procesul urm ririi penale
nr.7 din 04.07.2005
În contextul implement rii Codului de procedur penal al Republicii Moldova, pus în

aplicare la 12 iunie 2003 -
având în vedere specificul novator al institu iei judec torului de instruc ie şi rolul
acestuia în cadrul controlului judiciar al urm ririi penale;
inând cont de garan iile asigurate persoanei de Conven ia European pentru Ap rarea
Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale, de interpret rile date de c tre Curtea
European pentru Drepturile Omului în jurispruden a sa;
luând în considera ie complexitatea problemelor juridice cu care se întâlneşte
judec torul de instruc ie şi importan a aspectelor de drept evaluate de jurispruden a şi
eviden iate în cadrul generaliz rii practicii judiciare în cauzele penale privind controlul
judiciar al urm ririi penale;
urm rind scopul interpret rii unitare şi aplic rii corecte a normelor de drept în cadrul
controlului judiciar al urm ririi penale exercitat de judec torul de instruc ie;
în temeiul articolelor 2 lit.e) şi 16 lit.d) din Legea cu privire la Curtea Suprem de
Justi ie, Plenul prin prezenta Hot râre ofer urm toarele explica ii:
1. Controlul judiciar al procedurii de urm rire penal const în verificarea de c tre o
instan independent şi impar ial , sesizat în modul prev zut de lege, a ac iunilor organului
de urm rire penal şi a organului care efectueaz activitate operativ de investiga ie în scopul
depist rii şi înl tur rii înc lc rilor drepturilor omului înc la faza de urm rire penala şi
asigur rii respect rii drepturilor, libert ilor şi a intereselor legitime ale participan ilor la
proces şi a altor persoane. Controlul judiciar al procedurii prejudiciare se efectueaz de c tre
judec torul de instruc ie, care activeaz în cadrul judec toriilor, iar în cazurile prev zute de
lege - şi de c tre instan a de recurs, care verific legalitatea efectu rii acestui control.
Activitatea judec torului de instruc ie privitor la controlul judiciar în cadrul urm ririi
penale se divizeaz în patru direc ii:
a) atribu ii legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectu rii
ac iunilor procesuale penale sau a exercit rii activit ii operative de investiga ii;
b) atribu ii proprii organului de urm rire penal ;
c) atribu ii legate de aplicarea m surilor procesuale de constrângere;
d) atribu ii legate de solu ionarea plângerilor împotriva actelor ilegale ale organelor de
urm rire penal , ale organelor care exercit activitatea operativ de investiga ii, precum şi
plângerile împotriva ac iunilor ilegale ale procurorului.
303
2. Atribu iile judec torului de instruc ie legate de examinarea demersurilor
procurorului privind autorizarea efectu rii ac iunilor procesuale penale
2.1. Autorizarea judec torului de instruc ie pentru exercitarea unei ac iuni procesuale
constituie prin sine o form de control judiciar în cazul necesit ii organului de urm rire
penal sau a organului care exercit activitate operativ de investiga ii de a efectua o activitate
care atrage implicarea organului statal în via a privat a persoanei, a domiciliului, a
coresponden ei, adic în cazul în care prin ac iunea procesual respectiv vor fi afectate nişte
drepturi sau libert i fundamentale ale persoanei. Pentru a decide autorizarea efectu rii unei
ac iuni procesuale ce implic imixtiunea organului de urm rire în via a privat a persoanei,
afectând astfel nişte drepturi sau libert i fundamentale ale persoanei, judec torul de instruc ie
verific urm toarele:
• dac imixtiunea organului de urm rire penal este prev zut de lege;
• dac aceast imixtiune este necesar într-o societate democratic ;
• dac imixtiunea solicitat urm reşte un scop legitim şi
• dac este respectat principiul propor ionalit ii între dreptul sau libertatea persoanei
garantate de lege şi necesitatea efectu rii ac iunii procesuale solicitate.
2.2. Se consider imixtiunea organului de urm rire penal prev zut de lege în
cazul în care aceast imixtiune este reglementat de lege, iar legea care autorizeaz imixtiunea
este clar , accesibil şi previzibil .
Claritatea legii se exprim printr-un grad suficient de exactitate a prevederilor
respective, adic legea trebuie s con in m suri de protec ie contra ac iunilor arbitrare ale
autorit ilor publice.
Accesibilitatea legii prezum publicarea ei în Monitorul Oficial în condi iile Legii
nr.173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale,
adic legea trebuie s fie accesibil persoanelor la care se refer .
Pentru a satisface exigen a previzibilit ii prevederilor legale, legea trebuie s fie
redactat în termeni suficient de clari şi precişi, cu toate no iunile bine definite, care permite
corelarea ac iunilor organului de urm rire penal cu exigen ele legii şi definesc în mod clar
domeniul conduitei interzise şi consecin ele nerespect rii prevederilor respective.
2.3. Imixtiunea este considerat necesar într-o societate democratic atunci când ea
este "fondat pe o necesitate social imperioas şi mai ales propor ional scopului legitim
scontat" (CEDO, hot. Olsson c. Suediei din 24 martie 1988), adic când imixtiunea este
compatibil cu principiile democratice.
Caracterul unei societ i democratice se exprim prin suprema ia dreptului în societatea
democratic şi necesitatea de a se opune ingerin elor arbitrare în drepturile şi libert ile
persoanei garantate de legea na ional şi interna ional . Ac iunea necesar într-o societate
democratic se determin în raport cu echilibrul atins între drepturile individului şi interesul
public, fiind aplicat principiul propor ionalit ii.
2.4. Principiul propor ionalit ii între dreptul sau libertatea persoanei garantate de
lege şi necesitatea efectu rii ac iunii procesuale solicitate recunoaşte c drepturile omului nu
sunt absolute şi exercitarea drepturilor unei persoane trebuie s fie apreciat în raport cu
interesul public mai larg.
Articolul 8 §2 din Conven ia European prevede drept scop legitim pentru imixtiune de
c tre agen ii de stat în via a privat a persoanei, în domiciliu sau asupra coresponden ei
acestuia: securitatea na ional , siguran a public , bun starea economic a rii, ap rarea
ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea s n t ii sau a moralei, protejarea drepturilor
şi libert ilor altor persoane.
2.5. Cu autorizarea judec torului de instruc ie se efectueaz ac iunile de urm rire penal
legate de imixtiunea în via a privat a persoanei, adic legate de limitarea inviolabilit ii
persoanei, domiciliului, limitarea secretului coresponden ei, convorbirilor telefonice,
304
comunic rilor telegrafice şi a altor comunic ri, precum şi alte ac iuni prev zute de lege
(art.301).
Codul de procedur penal prevede posibilitatea autoriz rii ac iunilor procesuale de
c tre judec torul de instruc ie în urm toarele cazuri: cercet rii la fa a locului în domiciliu
(art.118); examin rii corporale silite (art.119); exhum rii cadavrului (art.121); efectu rii
perchezi iei (art.125); ridicare de obiecte şi documente care constituie secret de stat,
comercial, bancar, precum şi ridicarea informa iei privind convorbirile telefonice (art.126);
perchezi ia corporal şi ridicarea de obiecte şi documente care se afl în hainele, în lucrurile
sau pe corpul persoanei (art.130); sechestr rii coresponden ei (art.133); interceptarea
comunic rilor telefonice, prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice
(art.135); înregistr ri de imagini (art.137); internarea persoanei în institu ie medical pentru
efectuarea expertizei medico-legale sau psihiatrice (art.152); nimicirea corpurilor delicte -
substan e explozive şi alte obiecte care prezint pericol pentru via a şi s n tatea omului şi din
acest motiv nu pot fi p strate pân la solu ionarea cazului (art.159); punerea bunurilor sub
sechestru şi ridicarea acestora (art.205, 210); luarea silit de probe pentru cercetarea
comparativ (art.154-156, 301); suspendarea provizorie din func ie (art.302); aplicarea
amenzii judiciare (art.302).
Conform art.303 CPP, cu autorizarea judec torului de instruc ie se efectueaz
urm toarele m suri operative de investiga ie: cercetarea domiciliului şi instalarea în el a
aparatelor audio şi video, de fotografiat, de filmat etc.; supravegherea domiciliului prin
utilizarea mijloacelor tehnice; interceptarea convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri;
controlul comunic rilor telegrafice şi a altor convorbiri; culegerea informa iei de la institu iile
de telecomunica ii.
Autorizarea de c tre judec torul de instruc ie a ac iunilor procesuale penale men ionate
în prezentul punct se efectueaz doar dup pornirea urm ririi penale, iar autorizarea cercet rii
la fa a locului (art.118 CPP) şi a perchezi iei corporale sau a ridic rii de obiecte (art.130 CPP)
poate avea loc şi pân la pornirea urm ririi penale (art.279 CPP).
2.6. Codul de procedur penal (art.301) prevede ca excep ie dreptul organului de
urm rire penal de a efectua ac iuni procesuale pentru care este necesar autorizarea
judec torului de instruc ie, f r o asemenea autorizare:
• în caz de infrac iune flagrant - examinarea corporal (art.119); perchezi ia în
domiciliu (art.125); cercetarea la domiciliu şi ridicarea de obiecte de la domiciliu (art.279)
• în caz de urgen - interceptarea comunic rilor telefonice, prin radio sau altor
convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art.135); înregistr rile de imagini (art.137);
• în caz de delict flagrant sau caz ce nu sufer amânare - punerea bunurilor sub
sechestru şi ridicarea acestora (art.205, 210).
2.7. Conform art.513 CPP, se consider infrac iune flagrant infrac iunea descoperit
în momentul s vârşirii ei, precum şi infrac iunea al c rei f ptuitor, imediat dup s vârşire,
este urm rit de victim , de martori oculari sau de alte persoane ori este surprins aproape de
locul comiterii infrac iunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte care ar da temei de a-l
presupune participant la infrac iune.
2.8. Caz de urgen în sensul art.135 CPP, conform prevederilor art.272 CPP, este
împrejurarea în care organul de urm rire penal este obligat s efectueze ac iuni de urm rire
penal ce nu sufer amânare, chiar dac aceasta constat c urm rirea penal nu este de
competen a sa, dac întârzierea ob inerii autoriza iei judec torului de instruc ie ar provoca
prejudicii grave activit ii de administrare a probelor.
2.9. Caz de delict flagrant în sensul art.205 CPP este situa ia în care infrac iunea este
descoperit în momentul s vârşirii ei sau înainte ca efectele ei s se fi consumat, iar caz ce nu
sufer amânare este împrejurarea în care persist pericol real c se vor pierde sau distruge
bunurile dac nu vor fi puse sub sechestru.
305
2.10. Despre efectuarea ac iunilor procesuale pentru care este necesar autorizarea
judec torului de instruc ie f r o asemenea autorizare, judec torul de instruc ie trebuie s fie
informat în termen de 24 ore de la terminarea efectu rii ac iunii respective. Pentru a exercita
controlul, procurorul trebuie s prezinte judec torului de instruc ie materialele cauzei care au
confirmat necesitatea efectu rii ac iunii procesuale respective f r autorizarea judec torului
de instruc ie.
Materialul prezentat judec torului de instruc ie trebuie s con in date care ar argumenta
necesitatea efectu rii ac iunii procesuale respective f r autorizarea judec torului de
instruc ie, adic date care s confirme fie situa ia "cazului de urgen ", fie a "cazului ce nu
sufer amânare", fie c a fost s vârşit "infrac iune flagrant ". În urma controlului judiciar,
dac au existat temeiuri suficiente pentru efectuarea ac iunii respective f r autorizarea
judec torului de instruc ie, acesta printr-o încheiere motivat , declar ac iunea de urm rire
penal efectuat legal , în caz contrar ac iunea de urm rire penal se declar ilegal .
Încheierea judec torului de instruc ie prin care a fost declarat legal sau ilegal
ac iunea de urm rire penal efectuat f r autorizarea judec torului de instruc ie este
irevocabil şi nu poate fi supus niciunei c i de atac.
2.11. Procedura autoriz rii ac iunilor de urm rire penal sau a m surilor operative de
investiga ii, conform prevederilor art.304, 305 CPP, se efectueaz în baza demersului
procurorului, prin care se solicit acordul pentru efectuarea ac iunilor respective, înso it de
ordonan a motivat a organului de urm rire penal învestit cu astfel de împuterniciri, în
conformitate cu Codul de procedur penal sau cu Legea privind activitatea operativ de
investiga ii.
În partea descriptiv a ordonan ei urmeaz a fi descrise fapta încriminat , indicându-se
locul, timpul, modul s vârşirii acesteia, forma vinov iei, consecin ele infrac iunii pe baza
c rora se stabilesc ac iunile de urm rire penal sau m surile operative de investiga ii necesare
pentru a fi efectuate, rezultatele care trebuie s fie ob inute în urma efectu rii acestor m suri,
termenul de efectuare a ac iunilor respective, locul efectu rii, responsabilii de executare,
metodele de fixare a rezultatelor şi alte date ce au importan pentru adoptarea de c tre
judec torul de instruc ie a unei hot râri legale şi întemeiate asupra autoriz rii solicitate. La
ordonan se anexeaz materialele ce confirm necesitatea efectu rii acestor ac iuni.
Conform art.255 alin.(4) dac legea prevede c o ac iune sau o m sur procesual
trebuie s fie autorizat de judec torul de instruc ie, un exemplar al ordonan ei de autorizare
r mâne la judec torul de instruc ie.
2.12. În scopul p str rii confiden ialit ii urm ririi penale, demersul procurorului
privitor la autorizarea efectu rii ac iunilor de urm rire penal sau a m surilor operative de
investiga ie se prezint nemijlocit judec torului de instruc ie, care îl înregistreaz într-un
registru separat.
2.13. Demersul procurorului privitor la autorizarea efectu rii ac iunilor de urm rire
penal sau a m surilor operative de investiga ie se examineaz de judec torul de instruc ie
f r prezen a altor persoane decât a procurorului şi, dup caz, a reprezentantului organului
care exercit activitatea operativ de investiga ii, dac acesta îl înso eşte pe procuror. Proces-
verbal la examinarea acestor demersuri nu se întocmeşte.
Demersul procurorului referitor la autorizarea efectu rii ac iunilor de urm rire penal
sau a m surilor operative de investiga ie se examineaz de c tre judec torul de instruc ie în
şedin închis , cu participarea procurorului şi, dup caz, a reprezentantului organului care
exercit activitatea operativ de investiga ii de urgen , imediat dar nu mai târziu de 4 ore de
la primirea demersului.
2.14. Dup efectuarea controlului temeiniciei demersului şi a circumstan elor expuse în
punctele 2.2 - 2.4 din prezenta hot râre, judec torul de instruc ie, prin încheiere motivat ,
autorizeaz efectuarea ac iunii de urm rire penal ori a m surii operative de investiga ie sau,
306
dup caz, respinge demersul declarat. În încheiere judec torul de instruc ie se va expune
asupra circumstan elor men ionate la punctele 2.2 - 2.4 din prezenta hot râre.
Încheierea judec torului de instruc ie asupra demersului procurorului referitor la
autorizarea efectu rii ac iunilor de urm rire penal sau a m surilor operative de investiga ie
este definitiv şi nu poate fi supus c ilor de atac.
3. Atribu iile judec torului de instruc ie proprii organului de urm rire penal
3.1. Deşi judec torul de instruc ie nu este organ de urm rire penal şi nu are atribu ii de
a administra probe, art.109 CPP prevede c , în cazul în care prezen a martorului la judecarea
cauzei va fi imposibil din motivul plec rii acestuia peste hotarele rii sau din alte motive
întemeiate, procurorul poate solicita audierea martorului de c tre judec torul de instruc ie, cu
asigurarea posibilit ii b nuitului, învinuitului, ap r torului acestuia, p r ii v t mate şi
procurorului de a pune întreb ri martorului audiat. Aceast procedur asigur posibilitatea
realiz rii dreptului inculpatului la audierea martorilor acuz rii, care din anumite motive nu vor
putea fi prezen i în şedin a de judecat , în aceleaşi condi ii ca şi martorii ap r rii, drept
garantat de art.6 §3 lit.d) din Conven ia European pentru Drepturile Omului.
3.2. Drept alte motive întemeiate pentru a audia martorul în condi iile art.109 CPP
poate servi boala îndelungat a persoanei care urmeaz a fi audiat ca martor, o deplasare de
lung durat , audierea martorului sau, dup caz a victimei pentru a reduce revictimizarea
acestora ş.a.
3.3. La solicitarea procurorului de a audia martorul (partea v t mat ) în condi iile
art.109 CPP, judec torul de instruc ie stabileşte data şi ora la care va avea loc audierea
martorului. Audierea martorului se efectueaz cu participarea procurorului, p r ii v t mate, a
b nuitului, învinuitului, ap r torului şi, dup caz, a reprezentantului legal şi la data fixat
pentru audiere procurorul asigur prezen a acestor persoane în instan .
Audierea se efectueaz de c tre judec torul de instruc ie în ordinea general prev zut
de art.105-109 CPP, asigurându-se dreptul participan ilor la audiere de a pune întreb ri
martorului audiat. Procedura de desf şurare a audierii şi declara iile martorului se
consemneaz de grefier în procesul verbal al şedin ei de judecat şi în declara ii ca document
separat anexat la procesul verbal în condi iile prev zute la art.336-337 CPP. Audierea
martorului poate fi înregistrat video sau audio, conform prevederilor art.115 CPP. Procesul
verbal al şedin ei şi declara iile martorului cu caseta video sau audio, dac au fost aplicate
înregistr ri, se transmit procurorului pentru a fi anexate la materialele dosarului respectiv, iar
copiile acestora se p streaz la judec torul de instruc ie.
3.4. Audierea martorului de c tre judec torul de instruc ie în condi ii speciale, prev zute
de art.110 CPP, se efectueaz dac exist motive temeinice de a considera c via a,
integritatea corporal sau libertatea martorului ori a unei rude apropiate a lui sunt în pericol în
leg tur cu declara iile pe care acesta le face într-o cauz penal privind o infrac iune grav ,
deosebit de grav sau excep ional de grav şi dac exist mijloacele tehnice respective. În
asemenea situa ie, judec torul de instruc ie poate admite ca martorul respectiv s fie audiat
f r a fi prezent fizic la locul unde se afl organul de urm rire penal sau în sala în care se
desf şoar şedin a de judecat , prin intermediul teleconferin ei cu circuit închis.
Din sensul prevederii legale men ionate rezult c , pentru audierea martorului în
asemenea circumstan e, urmeaz a fi stabilite urm toarele condi ii strict necesare:
• pericolul asupra vie ii, integrit ii corporale sau a libert ii martorului ori a unei rude
apropiate a lui sunt în leg tur cu declara iile pe care acesta le face;
• declara iile martorului urmeaz a fi date într-o cauz penal privind o infrac iune
grav , deosebit de grav sau excep ional de grav ;
• existen a mijloacelor tehnice respective.
307
3.5. Audierea martorului în asemenea condi ii se face în baza unei încheieri motivate a
judec torului de instruc ie, la cererea argumentat a procurorului, a avocatului, a martorului
respectiv sau a oric rei persoane interesate.
Cererea înaintat judec torului de instruc ie urmeaz a fi argumentat şi confirmat prin
anumite date privitoare la pericolul persistent. Dac cererea este înaintat judec torului de
instruc ie de c tre avocat, martorul respectiv sau oricare persoan interesat , despre pericolul
declarat urmeaz a fi înştiin ate organele respective, pentru a se lua m suri de protec ie a
persoanelor aflate în pericol.
3.6. Pentru a audia martorul în condi iile speciale men ionate la art.110 CPP, este
necesar existen a mijloacelor tehnice respective, care vor permite a înzestra cel pu in dou
înc peri, una în incinta instan ei de judecat unde se vor afla judec torul de instruc ie care va
efectua audierea, procurorul, partea v t mat , avocatul şi b nuitul, sau, dup caz, învinuitul şi
o alt înc pere în care se va afla martorul care urmeaz a fi audiat, înso it de un alt judec tor
de instruc ie. Aceste dou înc peri urmeaz a fi conexate prin re ea de televiziune cu circuit
închis, astfel ca cei ce se afl în instan s poat vedea şi audia declara iile pe care le va face
martorul audiat.
Martorului audiat în condi iile men ionate i se permite s comunice o alt informa ie
despre identitatea sa decât cea real . Informa ia despre identitatea real a martorului se
verific în baza documentelor de identitate ale acestuia de c tre judec torul de instruc ie care
asist martorul, pân a face conexiunea re elei de televiziune cu circuit închis. Identitatea
real a martorului se consemneaz de c tre judec torul de instruc ie într-un proces-verbal
separat, care se semneaz de c tre martor şi judec torul de instruc ie şi se p streaz la sediul
instan ei respective în plic sigilat, în condi ii de maxim siguran a confiden ialit ii.
În cazul audierii martorului cu o alt identitate decât cea real , procurorul care conduce
sau, dup caz, efectueaz urm rirea penal va avea grij ca martorul s aib o legend , adic
s fie preg tit s expun alte date de identitate cât mai apropiate de datele lui reale.
Martorul poate fi audiat prin intermediul teleconferin ei cu circuit închis, cu imaginea şi
vocea distorsionate, astfel, încât s nu poat fi recunoscut.
Regulile de audiere ale acestui martor sunt cele generale prev zute de art.105, 108, 109
CPP. Jur mântul este depus de c tre martor dup ce a fost conexat re eaua şi acest jur mânt
este anexat ulterior la procesul verbal al şedin ei de judecat , la care este anexat şi declara ia
martorului. Procesul verbal al şedin ei de audiere a martorului în asemenea condi ii şi
declara iile acestuia se întocmesc de grefier în sala de şedin unde se afl judec torul de
instruc ie, procurorul, partea v t mat , avocatul, b nuitul, învinuitul.
B nuitului, învinuitului şi ap r torului acestuia, p r ii v t mate li se asigur
posibilitatea de a adresa întreb ri martorului audiat în asemenea condi ii, având posibilitate de
a auzi r spunsul la întreb rile puse şi de a vedea expresia fe ei celui audiat.
Declara iile martorului audiat în condi iile prev zute de art.110 CPP se înregistreaz
prin mijloace tehnice video şi se consemneaz integral în procesul verbal al şedin ei. Casetele
video pe care a fost înregistrat declara ia martorului, sigilate cu sigiliul instan ei, se p streaz
în original la instan împreun cu copia procesului verbal al declara iei.
Declara iile martorului audiat în asemenea condi ii pot fi utilizate ca mijloc de prob
numai în m sura în care ele sunt confirmate de alte probe. Nicio condamnare nu se poate baza
numai sau într-o m sur considerabil pe declara iile martorului pe care învinuitul, inculpatul
nu a putut s îl confrunte din cauza absen ei sau a anonimatului martorului (jurispruden a
Cur ii Europene pentru Drepturile Omului, cazul Birutis şi al ii c. Lituaniei, 28 martie 2002,
§29).
În condi iile men ionate pot fi audia i ca martori şi investigatorii sub acoperire, care sunt
persoane civile.
308
4. Atribu ii ale judec torului de instruc ie legate de aplicarea m surilor procesuale
de constrângere
4.1. În afar de m surile preventive expuse în Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de
Justi ie din 28 martie 2005 "Despre aplicarea de c tre instan ele judec toreşti a unor prevederi
ale legisla iei de procedur penal privind arestarea preventiv şi arestarea la domiciliu" în
competen a exclusiv a judec torului de instruc ie sunt atribuite şi urm toarele m suri
procesuale de constrângere: ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de
transport (art.182 CPP); suspendarea provizorie din func ie a învinuitului (art.200 CPP);
aplicarea amenzii judiciare (art.201 CPP).
Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport este o m sur
preventiv principal sau o m sur complementar la o alt m sur preventiv , care se aplic
persoanelor puse sub învinuire doar pentru s vârşirea infrac iunilor în domeniul
transporturilor, precum şi în cazul utiliz rii mijlocului de transport la s vârşirea infrac iunii.
Ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se aplic la
demersul motivat al procurorului, în temeiul ordonan ei organului de urm rire penal , în care
este argumentat necesitatea aplic rii unei asemenea m suri preventive. În cazul în care
ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport se solicit în temeiul
utiliz rii mijlocului de transport la s vârşirea infrac iunii, aplicarea acestei m suri poate avea
loc doar dup ce mijlocul de transport respectiv a fost recunoscut ca corp delict în ordinea
prev zut de art.158 CPP.
Demersul procurorului şi ordonan a privind aplicarea m surii de ridicare provizorie a
permisului de conducere a mijloacelor de transport se examineaz de judec torul de instruc ie
în ordinea prev zut de art.304-306 CPP, cu participarea învinuitului la care se refer
demersul declarat.
Copia de pe încheierea instan ei privind ridicarea provizorie a permisului de conducere
a mijloacelor de transport se transmite organului de poli ie rutier pentru executare.
4.2. Suspendarea provizorie din func ie const în interzicerea provizorie motivat
învinuitului de a exercita atribu iile de serviciu sau de a realiza activit i cu care acesta se
ocup sau le efectueaz în interesul serviciului public.
Astfel, suspendarea provizorie din func ie a învinuitului poate fi aplicat doar
persoanelor care practic activit i în interesul serviciului public.
Îns , dat fiind c încheierea judec torului de instruc ie trebuie s fie motivat , deci
confirmat prin anumite probe, şi se expediaz la locul de serviciu al învinuitului, devenind
astfel public , o asemenea concluzie a judec torului de instruc ie afecteaz principiul
prezum iei nevinov iei, conform c ruia persoana poate fi declarat vinovat doar de c tre
instan a de judecat în cadrul unui proces public unde îi sunt asigurate toate garan iile
procesuale necesare ap r rii şi vinov ia va fi constatat printr-o hot râre judec toreasc
definitiv . Deoarece încheierea de suspendare din func ie este o m sur intermediar , şi nu o
hot râre definitiv prin care se solu ioneaz cauza penal respectiv , pronun area
judec torului de instruc ie asupra vinov iei inculpatului la aceast faz contravine
principiului prezum iei nevinov iei garantat de art.6 §2 din Conven ia European . În
asemenea situa ie, prevederile art.197 alin.(1) pct.3) şi ale art.200 Cod de procedur penal
contravin prevederilor art.6 §2 din Conven ia European şi, în conformitate cu prevederile
art.4 alin.(2) din Constitu ie, urmeaz a fi aplicate în direct prevederile Conven iei. Cât
priveşte suspendarea provizorie din func ie a învinuitului demersul poate fi înaintat de c tre
procuror la locul de serviciu al învinuitului şi va fi solu ionat de administra ie în baza
prevederilor legale care reglementeaz genul respectiv de activitate (Legea privind serviciul
public, Legea cu privire la statutul judec torului, Legea cu privire la Procuratur , Legea cu
privire la poli ie etc.), iar hot rârea administra iei poate fi atacat în instan în modul
prev zut de lege.
309
4.3. Amenda judiciar este o sanc iune b neasc aplicat de c tre instan a de judecat
persoanei care a comis o abatere în cursul procesului penal. Amenda judiciar se aplic de
c tre judec torul de instruc ie doar la demersul procurorului sau din oficiu, când abaterea este
admis în cadrul activit ii judec torului de instruc ie. Amenda judiciar se aplic doar în
cazurile abaterilor prev zute de Codul de procedur penal (art.34 (4), 200 (4), 201, 320 (3),
322 (3), 334 (3) etc.).
În fiecare caz de aplicare a amenzii judiciare, abaterea comis de persoana respectiv
urmeaz a fi men ionat atât în demersul procurorului cât şi în încheierea judec torului de
instruc ie, precum şi date care confirm admiterea abaterii.
Încheierea judec torului de instruc ie privind aplicarea amenzii judiciare poate fi atacat
cu recurs în instan a ierarhic superioar de c tre persoana în privin a c reia a fost aplicat
amend .
5. Atribu ii ale judec torului de instruc ie legate de solu ionarea plângerilor

împotriva actelor ilegale ale organelor de urm rire penal , ale organelor care exercit
activitatea operativ de investiga ii, precum şi plângerile împotriva ac iunilor ilegale ale
procurorului
5.1. Prin ac iuni ale organului de urm rire penal sau ale organului care exercit
activitate operativ de investiga ii, pasibile de a fi contestate, se în elege:
a) actele procedurale, adic documentele prin care se consemneaz orice ac iune
procesual prev zut de Codul de procedur penal şi de Legea privind activitatea operativ
de investiga ii;
b) ac iunile ori inac iunile nemijlocite ale persoanei cu func ie de r spundere, care
activeaz în procesul de urm rire penal sau care exercit activitate operativ de investiga ii
(procurorul, ofi erul de urm rire penal , colaboratorul care exercit activitate operativ de
investiga ie);
c) alte ac iuni prin care persoana cu func ii de r spundere a dep şit atribu iile sale de
serviciu.
Nu orice ac iune a organului de urm rire penal sau a organului care exercit activitate
operativ de investiga ii poate fi atacat judec torului de instruc ie, ci doar aceea care a
afectat un drept legal reglementat de legea material sau procesual , adic drepturi şi libert i
constitu ionale ale persoanei.
5.2. Codul de procedur penal prevede expres urm toarele acte şi ac iuni ale organului
de urm rire penal care pot fi atacate judec torului de instruc ie: 1) actul privind refuzul
organului de urm rire penal de a primi plângerea sau denun ul referitor la s vârşirea
infrac iunii (în termen de 5 zile, art.265); 2) ordonan a de neîncepere a urm ririi penale
(art.274); 3) refuzul organului de urm rire penal de a recunoaşte persoana în calitate de parte
civil (art.222); 4) refuzul organului de urm rire penal de a restabili termenul procedural
omis (art.234); 5) hot rârea organului de urm rire penal cu privire la respingerea cererii sau
demersului organiza iei obşteşti ori al colectivului de munc (art.247); 6) ordonan a de
încetare a urm ririi penale, de scoatere a persoanei de sub urm rire (art.285); 7) ordonan a de
clasare a cauzei penale (art.286) ; 8) refuzul organului de urm rire penal de a satisface
demersurile în cazurile prev zute de lege (art.313); 9) alte ac iuni care afecteaz drepturile şi
libert ile constitu ionale ale persoanei (art.313).
Îns , conform legii, nu sunt pasibile de a fi atacare judec torului de instruc ie la faza de
urm rire penal : hot rârea asupra ab inerii sau recuz rii procurorului (art.54 CPP); hot rârea
privind solu ionarea cererii de înl turare din procesul penal al ap r torului (art.72 CPP);
hot rârea privind recuzarea interpretului, traduc torului (art.86 CPP); hot rârea privind
recuzarea expertului (art.89 CPP), deşi acestea pot fi invocate în cazul trimiterii cauzei în
judecat .
310
5.3. Nu sunt pasibile de atacare, de regul , nici hot rârile privind pornirea urm ririi
penale; ordonan a de recunoaştere a persoanei în calitate de b nuit, învinuit; ordonan a prin
care s-a dispus efectuarea expertizei etc. Aceste acte procedurale sunt nişte procedee legate de
desf şurarea normal a urm ririi penale şi, prin sine îns şi, pornirea urm ririi penale,
recunoaşterea persoanei în calitate de b nuit, punerea persoanei sub învinuire, dispunerea
efectu rii unei expertize nu afecteaz drepturi sau libert i constitu ionale. Acestea sunt nişte
m suri procesuale prev zute de lege, necesare într-o societate democratic , au un scop legitim
de a asigura m suri eficiente de lupt cu criminalitatea, şi acest scop este propor ional
anumitor restric ii care pot avea loc în cadrul desf şur rii ac iunilor men ionate.
Hot rârile organului de urm rire penal privind declanşarea procesului penal, de regul ,
nu poate fi atacat în instan de judecat pe acest temei juridic, datorit faptului c aceast
hot râre nu este definitiv şi constituie doar începutul urm ririi penale, care, în continuare,
duce la punerea sub învinuire a unor persoane şi care se finalizeaz cu terminarea urm ririi
penale şi cu întocmirea rechizitoriului, fie cu încetarea urm ririi penale în temeiul prev zut de
Codul de procedur penal . Dup terminarea urm ririi penale cu întocmirea rechizitoriului,
materialele cauzei se înainteaz în judecat .
5.4. Totodat , pot exista cazuri când persoana interesat poate ataca în instan şi actul
procedural prin care s-a dispus pornirea urm ririi penale. Acestea sunt cazurile când se invoc
înc lcarea ordinii de pornire a urm ririi penale sau exist unele din circumstan ele care exclud
urm rirea penal , cum ar fi: a) fapta nu este prev zut de legea penal ; b) a intervenit
termenul de prescrip ie; c) a intervenit decesul f ptuitorului, cu excep ia cazurilor de
reabilitare; d) lipseşte plângerea victimei în cazurile în care urm rirea penal începe, conform
art.276 CPP, numai în baza plângerii acestuia; e) în privin a persoanei respective exist o
hot râre judec toreasc definitiv în leg tur cu aceeaşi acuza ie sau prin care s-a constatat
imposibilitatea urm ririi penale pe aceleaşi temeiuri; f) în privin a persoanei respective exist
o hot râre neanulat de neîncepere a urm ririi penale sau de încetare a urm ririi penale pe
aceeaşi acuza ie; g) exist alte circumstan e, prev zute de lege, care condi ioneaz pornirea
urm ririi penale sau, dup caz, exclud urm rirea penal .
5.5. Conform art.287 alin.(4) CPP, ordonan ele de încetare a urm ririi penale, de clasare
a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urm rire penal pot fi casate, cu reluarea
urm ririi penale, doar în cazul în care sunt invocate fapte noi sau recent descoperite ori un
viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat ordonan a atacat .
Fapte noi constituie date despre circumstan ele de care nu avea cunoştin organul de
urm rire penal la data adopt rii ordonan ei atacate şi care nici nu puteau fi cunoscute la acea
dat . Noi trebuie s fie probele administrate în cadrul cercet rii altor cauze, şi nu mijloacele
de prob prin care se administreaz probe deja cunoscute în cauza respectiv .
Fapte recent descoperite sunt faptele care existau la data adopt rii ordonan ei atacate,
îns nu au putut fi descoperite. Atitudinea unei p r i care, cunoscând un fapt sau o împrejurare
ce îi era favorabil , a preferat s p streze t cerea nu poate justifica men iunea unei erori
judiciare şi nu poate constitui un obstacol la admiterea relu rii urm ririi penale dac prin alte
mijloace de prob asemenea împrejur ri nu au putut fi descoperite la acel moment.
Ordonan a de încetare a urm ririi penale, de clasare a cauzei penale sau de scoatere a
persoanei de sub urm rire penal poate fi casat cu reluarea urm ririi penale oricând în untru
termenului de prescrip ie dac au fost invocate fapte noi sau recent descoperite. În cazul
descoperirii unui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, urm rirea penal poate fi
reluat doar în termen de un an de la intrarea în vigoare a ordonan ei de încetare a urm ririi
penale, de clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urm rire penal .
5.6. Plângerea împotriva ac iunilor organului de urm rire penal sau ale organului care
exercit activitate operativ de investiga ii poate fi înaintat , în termen de 10 zile de la data
când persoana a aflat despre înc lcarea dreptului s u, judec torului de instruc ie la locul
311
afl rii organului care a admis înc lcarea. Dac se atac o hot râre a organului de urm rire
penal sau a organului care exercit activitate operativ de investiga ii, la plângere se
anexeaz copia hot rârii atacate sau se men ioneaz rechizitele acestei hot râri, dac organul
respectiv nu a înmânat persoanei în cauz copia acesteia. Pentru aceasta, judec torul fixeaz
data examin rii plângerii, dispune înmânarea c tre procuror a plângerii declarate şi solicit
opinia acestuia.
5.7. Plângerea se examineaz de c tre judec torul de instruc ie în termen de 10 zile de la
data când a parvenit plângerea, cu participarea obligatorie a procurorului care conduce
urm rirea penal în cauz şi cu citarea legal a persoanei care a depus plângerea.
Dat fiind c procurorul conduce urm rirea penal în cauza respectiv , judec torul de
instruc ie înmâneaz procurorului copia plângerii şi solicit opinia acestuia pe marginea
plângerii. Procurorul este obligat s prezinte în instan materialele respective. Aceast
prevedere legal oblig procurorul s verifice argumentele invocate în plângere pân la
solu ionarea plângerii respective de c tre judec torul de instruc ie şi s la m surile de rigoare,
iar materialele ob inute în urma controlului s le prezinte judec torului de instruc ie la data
examin rii plângerii.
Neprezentarea persoanei care a depus plângerea nu împiedic examinarea plângerii. În
cadrul examin rii plângerii, procurorul şi persoana care a depus plângerea, dac aceasta
particip în şedin a de judecat dau explica ii pe marginea argumentelor invocate în plângere.
5.8. Art.274 alin.(6) din Codul de procedur penal prevede c rezolu ia de neîncepere a
urm ririi penale poate fi atacat , prin plângere, în instan a judec toreasc de nivelul
procuraturii respective, iar conform art.15 din Legea nr.118-XV din 14 martie 2003 cu privire
la Procuratur , sistemul procuraturii include Procuratura General , Procuratura G g uziei,
procuraturile raionale, municipale şi de sector şi procuraturile specializate (militare, de
transport, anticorup ie etc.). Din con inutul art.4 din Legea nr.514-XIII din 6 iulie 1995
privind organizarea judec toreasc rezult c judec torul de instruc ie func ioneaz doar în
cadrul judec toriilor. Astfel, plângerile împotriva rezolu iei de neîncepere a urm ririi penale
urmeaz a fi adresate judec torului de instruc ie la locul afl rii organului care a admis
înc lcarea în conformitate cu prevederile art.313 CPP, care reglementeaz detaliat şi
procedura examin rii plângerii pe când prevederile art.274 alin.6 CPP nu indic nici
procedura solu ion rii unei asemenea plângeri, nici completul de judecat care ar urma s o
solu ioneze.
5.9. Conform art.196 CPP, ordonan a procurorului cu privire la aplicarea, prelungirea
sau înlocuirea m surii preventive, date prin lege în competen a procurorului, poate fi atacat
cu plângere judec torului de instruc ie de c tre b nuit, învinuit, ap r torul ori reprezentantul
s u legal. În temeiul art.175 alin.(3) CPP, de c tre procuror pot fi aplicate urm toarele m suri
preventive: 1) obligarea de a nu p r si localitatea; 2) obligarea de a nu p r si ara; 3) garan ia
personal ; 4) garan ia unei organiza ii; 5) transmiterea sub supraveghere a militarului; 6)
transmiterea sub supraveghere a minorului. Plângerile împotriva ordonan ei procurorului cu
privire la aplicarea, prelungirea sau înlocuirea m surii preventive se examineaz de c tre
judec torul de instruc ie în ordinea prev zut de art.313 CPP.
5.10. În urma examin rii plângerii, judec torul de instruc ie, considerând plângerea
întemeiat , adopt o încheiere prin care oblig procurorul s lichideze înc lc rile depistate ale
drepturilor şi libert ilor omului sau ale persoanei juridice şi, dup caz, declar nulitatea
actului sau ac iunii procesuale atacate. Judec torul de instruc ie nu este în drept s -şi asume
obliga iile organului de urm rire penal , urmând doar s se pronun e asupra argumentelor
invocate în plângere. Totodat , judec torul de instruc ie nu trebuie s se pronun e cu
anticipa ie asupra chestiunilor care ulterior pot fi obiectul cercet rii judec toreşti în cadrul
judec rii cauzei în fond.
312
Constatând c actele sau ac iunile atacate au fost efectuate în conformitate cu legea şi c
drepturile sau libert ile omului sau ale persoanei juridice nu au fost înc lcate, judec torul de
instruc ie pronun o încheiere despre respingerea plângerii înaintate.
Dac , în urma controlului efectuat de procuror, au fost depistate înc lc ri ale drepturilor
persoanei şi procurorul a dispus înl turarea acestor înc lc ri, fapt ce se confirm prin
materialele prezentate de c tre procuror, judec torul de instruc ie, prin încheiere, dispune
încetarea procedurii de solu ionare a plângerii date. În încheiere, judec torul de instruc ie
trebuie s se pronun e asupra tuturor motivelor invocate în plângere. Nepronun area asupra
tuturor motivelor din plângere afecteaz prin sine dreptul persoanei la acces la justi ie, drept
garantat de art.6 din Conven ia European , art.20 din Constitu ie şi de art.313 din Codul de
procedur penal .
Copia de pe încheiere se expediaz persoanei care a depus plângerea şi procurorului.
Încheierea judec torului de instruc ie adoptat în condi iile art.313 CPP nu este pasibil
de a fi atacat pe c i ordinare, deoarece pentru aceast încheiere nu este prev zut dreptul la
recurs ordinar. Totodat , argumente respective împotriva acestei încheieri pot fi invocate în
instan a care va judeca cauza penal respectiv în fond.

nr.7
313
HOT RÂREA
Cu privire la practica judec rii cauzelor penale în

ordine de apel nr.22 din 12.12.2005
Modificat de:
30.03.2009
Studierea practicii judiciare privind examinarea apelului pe cauzele penale
demonstreaz c instan ele judiciare în general corect aplic normele de drept procesual în
acest domeniu.
Concomitent, au fost înregistrate cazuri de aplicare incorect a cerin elor prev zute de
art.400-419 CPP.
În scopul unific rii aplic rii corecte şi uniforme a legisla iei la examinarea cauzelor
penale în ordine de apel, c l uzindu-se de art.2 lit.e) şi art.16 lit.c) din Legea cu privire la
Curtea Suprem de Justi ie, Plenul prin prezenta hot râre d urm toarele explica ii.
1. Conform capitolului IV, sec iunea 1 Cod de procedur penal apelul este o cale de
atac ordinar , care poate fi folosit împotriva hot rârilor pronun ate asupra fondului de c tre o
instan judiciar inferioar , pentru ca pricina s fie supus unei noi judec i, în vederea
reform rii hot rârii nedefinitive.
Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt şi de drept, întrucât odat exercitat, produce
un efect devolutiv complet în sensul c provoac un control integral atât în fapt, cât şi în drept
numai la persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces şi la persoana împotriva
c reia este îndreptat de c tre jurisdic ia de al doilea grad asupra hot rârii primei instan e.
Apelul este şi o cale de reformare a hot rârii. În cazul admiterii lui, hot rârea atacat
este desfiin at integral sau în parte, iar cauza va primi o nou rezolvare în instan a de apel.
În baza apelului se face o nou judecat în fond a cauzei, apreciindu-se probele din
dosar, utilizându-se şi posibilitatea administr rii de noi probe.
Apelul este o cale de atac accesibil oric rei persoane interesate (martor, expert,
interpret ş.a.).
El are ca efect imediat suspendarea execut rii hot rârii atacate, de aceea trebuie folosit
într-un termen scurt, fixat de lege.
2. În raport cu prevederile art.400 CPP orice sentin poate fi atacat cu apel, cu
excep ia celor referitor la care legea interzice expres a se folosi aceast cale de atac.
Excep iile sunt ar tate în lege.
Sentin ele susceptibile de atac sunt :
a) Sentin ele prin care se solu ioneaz latura penal şi latura civil a cauzei, sentin ele
de achitare, de condamnare (art.389-390 CPP);
b) Sentin ele pronun ate la judecarea cauzelor cu aplicarea procedurii speciale:
procedura în cauzele privind minorii (art.474-487 CPP), procedura aplic rii m surilor de
constrângere cu caracter medical (art.488-503 CPP), procedura de urm rire şi judecare a unor
314
infrac iuni flagrante (art.513-519 CPP), procedura privind urm rirea penal şi judecarea
cauzelor privind infrac iunile s vârşite de persoane juridice (art.520-523 CPP);
c) Sentin ele instan ei de revizuire date în conformitate cu cerin ele art.464 şi 465 CPP,
avându-se în vedere noua hot râre potrivit dispozi iilor art.382-397 CPP, care poate fi atacat
cu apel în ordine general .
3. Nu pot fi supuse c ii de atac a apelului urm toarele categorii de hot râri:
a) sentin ele pronun ate de judec torii şi de judec toria militar privind infrac iunile
pentru s vârşirea c rora legea prevede în exclusivitate o pedeaps nonprivativ de libertate.
Acestea nu se atac cu apel dat fiind faptul c infrac iunile poart un grad redus prejudiciabil;
b) sentin ele pronun ate de cur ile de apel şi Curtea Suprem de Justi ie;
c) alte hot râri pentru care legea nu prevede aceast cale de atac (încheierea de
respingere a cererii de revizuire (art.462 alin.(4) CPP), sentin a adoptat în cazul acordului de
recunoaştere a vinov iei (art.509 CPP), sentin a de încetare a procesului penal (art.332, 391
CPP).
4. Conform alineatului (2) al art.400 CPP, încheierile date de prima instan pot fi
atacate cu apel numai odat cu sentin a.
Încheierile, sub aspectul modalit ilor de realizare a apelului, pot fi grupate în:
a) încheieri supuse apelului odat cu fondul;
b) încheieri atacate imediat dup pronun are;
c) încheieri care nu pot fi atacate.
4.1 Încheierile din prima categorie se dau în cursul judec rii: încheierile prin care
instan a s-a pronun at asupra demersurilor formulate de p r i şi asupra cererilor şi probelor
propuse de ele; încheierile prin care se iau m suri pentru buna administrare a justi iei
(conexarea, disjungerea cauzei ş.a.); încheierile pronun ate asupra m surilor procesuale
(m suri fa de cei ce tulbur ordinea în timpul şedin ei de judecat , aducerea silit ş.a.).
4.2 Din al doilea grup de încheieri fac parte cele care se refer la cheltuielile de judecat
cuvenite martorului, expertului, interpretului, traduc torului şi ap r torului.
4.3 În al treilea grup se includ unele încheieri care nu pot fi atacate cu apel (admiterea
ori respingerea ab inerii judec torului, recuzarea, încheierile despre reconstituirea (refacerea)
dosarului, înscrisului ş.a.).
5. Titularii dreptului de apel (art.401 CPP).
5.1 Procurorul poate declara apel împotriva tuturor hot rârilor susceptibile de a fi
atacate pe aceast cale. Procurorul declar apel în ce priveşte latura penal sau civil în
defavoarea sau în favoarea p r ii, inclusiv a inculpatului. Poate declara apel procurorul care
nemijlocit a participat la examinarea cauzei.
În cazul când procurorul în untrul termenului de atac este eliberat din func ie, apelul se
declar de c tre procurorul ierarhic superior. Procurorul ierarhic superior poate declara şi apel
suplimentar.
5.2 Inculpatul este în drept de a ataca atât latura penal , cât şi latura civil sub toate
aspectele. Inculpatul este în drept de a ataca sentin a de achitare sau de încetare a procesului,
precum şi temeiurile achit rii sau încet rii procesului. Cerin ele inculpatului pot privi doar
propria situa ie, neavând dreptul de a viza şi situa ia altor persoane. Pentru inculpat, precum şi
pentru inculpatul decedat, poate declara apel şi reprezentantul lui legal.
5.3 Dreptul p r ii v t mate de a declara apel este limitat de prevederile art.276 CPP.
Partea v t mat poate declara apel doar în ce priveşte latura penal în cazurile în care
procesul penal se porneşte în baza plângerii prealabile a acesteia în condi iile legii. În aceste
condi ii partea v t mat poate ataca hot rârea, în mod exclusiv, latura penal a cauzei sub
orice aspect.
În cazul când partea v t mat este recunoscut şi ca parte civil , ea este în drept s atace
sentin a cu apel şi în latura civil dac prin infrac iune i s-a cauzat şi un prejudiciu material.
315
În cazul când, din motive întemeiate, partea v t mat nu poate participa la examinarea
cauzei ori a decedat şi printr-o încheiere a judec ii a fost recunoscut reprezentantul ei o alt
persoan , acestei persoane îi apar ine dreptul de a declara apel.
5.4 Partea civil şi partea civilmente responsabil sunt în drept de a ataca hot rârea cu
apel numai în ce priveşte latura civil a cauzei. Partea civil şi partea civilmente responsabil
pot invoca şi aspecte legate de latura penal a cauzei, dac aceasta are rezonan asupra
modului de solu ionare a laturii civile, cum ar fi leg tura de cauzalitate dintre infrac iune şi
prejudiciul ce se urm reşte. Examinarea aspectelor legate de latura penal la apelul p r ii
civile nu poate agrava situa ia inculpatului. Partea civilmente responsabil poate face apel
numai referitor la desp gubirile la care a fost obligat potrivit sentin ei. Faptul c persoana a
înaintat ac iunea, dar nu şi-a formulat preten ia pân la pronun area sentin ei, nu o lipseşte de
dreptul de a-şi concretiza preten iile în fa a instan ei de apel. În cazul când persoana nu a f cut
aceste declara ii de constituire ca parte civil şi nu a solicitat desp gubiri în fa a primei
instan e, ea va pierde dreptul de a face aceasta în fa a instan ei de apel.
5.5 Martorul, expertul, interpretul, traduc torul şi ap r torul sunt în drept de a depune
apel împotriva solu iei primei instan e - fie prin sentin , fie prin încheiere - cu privire la
cheltuielile judiciare ce li se cuvin: de deplasare, de între inere, de retribuire a muncii sau
onorariul cuvenit.
Persoanelor men ionate li se comunic hot rârea adoptat în cauz .
5.6 În categoria altor persoane ale c ror interese legitime au fost prejudiciate printr-o
m sur sau printr-un act al instan ei se includ persoanele fizice sau juridice, care nu sunt parte
la proces, dar care au suferit în urma m surii sau actului instan ei de judecat o lezare a
interesului personal, cum ar fi sechestrarea sau confiscarea bunurilor, încredin area sub
cau iune, spre reeducare şi corectare a unui inculpat organiza iei obşteşti sau colectivului de
munc în lipsa demersului organiza iei sau colectivului ş.a.
5.7 Cererile de apel ale altor persoane decât cele men ionate în punctele 5.1-5.6 ale
prezentei hot râri se trimit în instan a de fond în modul prev zut de art.405 CPP şi urmeaz a
fi respinse ca inadmisibile.
6. Potrivit art.230-234, 402 CPP termenul de apel este termen legal şi imperativ, astfel
încât nerespectarea lui atrage dec derea din exerci iul dreptului de a declara apel şi nulitatea
oric rei cereri de apel înaintate dup expirarea termenului.
Conform art.402 CPP, termenul de apel este de 15 zile. Îns curgerea acestuia începe
din momente diferite, în dependen de calitatea procesual a apelantului şi redactarea
sentin ei pronun ate.
O abatere de la regula general o constituie situa ia prev zut de art.519 CPP conform
c ruia în cauzele cu infrac iuni flagrante apelul poate fi declarat în decurs de 3 zile.
6.1 Pentru procuror termenul curge de la momentul pronun rii sentin ei, iar în cazul
redact rii ei - de la data anun rii în scris despre redactare. Pentru celelalte p r i care au fost
prezente la pronun area hot rârii termenul curge da la pronun are. În cazul când acestea au
lipsit sau redactarea hot rârii a fost amânat - de la data comunic rii în scris despre redactarea
sentin ei. Aceast situa ie este prev zut atât pentru ap r tor, cât şi pentru inculpatul l sat în
libertate sau celelalte p r i prezente la pronun area sentin ei.
6.2 Pentru inculpatul care este arestat termenul de apel curge din momentul înmân rii
copiei de pe sentin a redactat .
6.3 Pentru martor, expert, interpret, translator şi ap r tor, care atac hot rârea cu privire
la cheltuielile judiciare ce li se cuvin, termenul de apel începe s curg îndat dup
pronun area încheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare, dar nu poate dep şi
15 zile dup pronun area hot rârii. Aceast situa ie se extinde şi asupra persoanelor ale c ror
interese legitime au fost prejudiciate printr-un act judiciar.
316
6.4 Articolul 402 CPP prevede situa ia când atât procurorul ierarhic superior (procurorul
general sau adjunc ii lui), cât şi noul ap r tor ales dup declararea apelului de c tre inculpat
au dreptul de a declara apel suplimentar. În acest apel se pot invoca noi motive de apel care
vor viza orice latur a cauzei penale. Atât procurorul ierarhic superior, cât şi noul ap r tor nu
sunt lega i de motivele invocate în apelul de baz . Aceste persoane sunt limitate de a ac iona
în termenul de 15 zile dup înregistrarea cauzei în instan a de apel. Ele au dreptul de a
renun a, de a-şi retrage sau de a modifica unele motive de apel invocate în prima cerere de
apel. Despre acest fapt p r ile vor fi anun ate, cu înmânarea copiilor acestor apeluri.
6.5 La calcularea termenului de apel se aplic sistemul de unit i libere (zile libere) cu
posibilitatea prelungirii termenului pân la prima zi lucr toare, dac acesta urmeaz s se
sfârşeasc într-o zi nelucr toare, şi luarea în considera ie a datei depunerii apelului la locul de
de inere sau la oficiul poştal prin scrisoare recomandat .
7. Conform art. 403 CPP repunerea în termen a apelului reprezint mijlocul procesual
prin care titularul dreptului de apel, care nu a putut declara apel din cauze independente de
voin a lui, este repus în dreptul din care fusese dec zut dup expirarea termenului de apel.
7.1 Repunerea în termen se opereaz doar având prezente dou condi ii cumulative:
întârzierea a fost determinat de motive întemeiate: calamitate natural , accident, boal ş.a.,
pe care apreciindu-le, instan a de apel va constata dac situa ia invocat de apelant constituie
în mod efectiv o cauz de împiedicare a declar rii apelului; apelul a fost declarat în cel mult
15 zile de la începerea execut rii pedepsei sau încas rii desp gubirilor materiale. Aceste
condi ii îi privesc doar pe inculpat şi partea civilmente responsabil , deoarece împotriva lor
poate fi început executarea.
Prin începerea execut rii pedepsei se în elege prima zi de re inere a persoanei în cazul
pedepsei privative de libertate sau de intentare a procedurii de executare a pedepsei
nonprivative de libertate, sau, dup caz, de sechestrare a bunurilor p r ii civilmente
responsabile etc.
Admiterea repunerii în termen produce efectul apelului declarat în termen. În caz
contrar, apelul va fi respins.
8. Potrivit art.404 CPP, apelul peste termen poate fi declarat de c tre participantul care a
lipsit atât la judecat , cât şi la pronun area sentin ei. Pentru exercitarea apelului peste termen,
ca şi în cazul repunerii în termen, este necesar prezen a cumulativ a dou condi ii:
a) partea care doreşte s atace hot rârea cu apel s fie absent atât la judecat , cât şi la
pronun area sentin ei;
b) cererea de apel s fie înaintat nu mai târziu de 15 zile de la începerea execut rii
pedepsei sau încas rii desp gubirilor materiale'.
Ca şi în cazul repunerii în termen, aceste condi ii îi privesc doar pe inculpat şi partea
civilmente responsabil , deoarece împotriva lor poate fi început executarea.
Repunerea în termen este o prerogativ a instan ei de apel, care urmeaz s se pronun e
cu motiva ia respectiv în textul deciziei.
9. Declararea apelului în condi iile prev zute de art.405 CPP se face prin cerere scris ,
semn tura fiind o condi ie esen ial pentru identificarea apelantului şi pentru verificarea
faptului dac voin a de a ataca hot rârea îi apar ine. Pentru persoana care nu poate semna,
cererea se atest de un judec tor de la instan a a c rei hot râre se atac , de primarul localit ii
unde domiciliaz apelantul sau de administra ia locului de deten ie unde persoana arestat îşi
isp şeşte pedeapsa. Motivul pentru care persoana nu poate semna nu conteaz : boal , neştiin
de carte ş.a.
Cererea de apel nesemnat şi neatestat poate fi confirmat prin semnare în instan a de
apel, fie de c tre titularul dreptului de apel personal, fie de împuternicitul s u.
O cerere de apel f cut pe cale telegrafic trebuie considerat ca nesemnat , întrucât
originalul semnat de apelant nu ajunge la instan a a c rei hot râre se atac , ci r mâne la
317
oficiul poştal. O asemenea cerere poate fi considerat valabil numai dac este confirmat în
condi iile art.405 CPP.
9.1 Cererea de apel se depune la instan a a c rei sentin se atac cu un num r de copii
conform num rului de participan i la proces. Pentru persoanele arestate exist excep ii - ele
pot depune cererea de apel la administra ia locului de deten ie f r a anexa copii. Lipsa
copiilor nu constituie temei de a re ine trimiterea dosarului în instan a de apel.
În situa ia când apelantul s-a adresat direct în instan a de apel, apelul nu va fi considerat
nul, deoarece legea nu permite aceast situa ie ca motiv de nulitate.
9.2 În cazurile când men iunile sunt greşite fie cu privire la felul c ii de atac (s-a scris c
se face recurs, recurs în anulare, pe când este vorba de apel), fie cu privire la instan a care va
judeca (s-a scris c apelul este destinat Cur ii Supreme, Cur ii Constitu ionale ş.a., deşi acesta
este de competen a cur ii de apel), acestea nu pot avea nicio înrâurire negativ asupra
valabilit ii declara iei de folosire a c ii de atac apelul.
9.3 Con inutul cererii de apel este stipulat în alin.(2) art.405 CPP, care precizeaz în ce
constau motivele de apel, de aceea trebuie de avut în vedere c acestea pot fi:
a) de fapt - generate din aprecierea greşit a probelor ori a faptelor şi circumstan elor
cauzei sau din insuficien a probelor administrate, sau din neconcordan a acestora cu starea de
fapt constatat de instan ;
b) de drept - motive care cuprind orice violare sau aplicare greşit a legii materiale sau
procesuale.
10. Renun area la apel înseamn achiesarea, adic acceptul condi iilor hot rârii primei
instan e, şi poate fi f cut tacit ori expres.
Tacit - titularul de apel nu atac hot rârea; expres - persoana îndrept it de a se folosi
de calea apelului declar în mod expres, în termenul şi condi iile prev zute de lege, c nu
uzeaz de dreptul s u de a ataca hot rârea.
10.1 Renun area la apel se va realiza pân la expirarea termenului de declarare a
apelului. Renun area dup expirarea termenului nu va mai avea efectul respectiv de renun are
expres şi va fi o renun are tacit , echivalent cu nedeclararea apelului.
Renun area nu poate fi condi ionat . Partea nu poate renun a la apel cu condi ia c alt
parte va renun a şi ea la aceast cale de atac.
Asupra renun rii de a declara apel se poate reveni numai în untrul termenului de
declarare a apelului.
Declara ia de renun are sau de revenire asupra apelului poate fi f cut în scris, personal
de partea care a declarat apel sau prin mandat special. Cererea scris se depune la instan a de
fond.
Dup expirarea termenului de apel, în cazul renun rii, instan a de fond transmite
dosarul c tre instan a de apel, care este în drept de a înceta procedura.
Dac partea a introdus apel în termen, îns ulterior declar c renun la aceast cale de
atac, nu mai are loc o renun are în sensul art.406 CPP, ci o retragere a apelului, prev zut de
art.407 CPP.
11. Conform art.407 CPP retragerea apelului poate fi f cut pân la începutul
dezbaterilor în instan a de apel. Retragerea apelului presupune refuzul de a utiliza calea de
atac.
Retragerea apelului poate privi atât latura penal , cât şi cea civil sau hot rârea în
întregime.
Retragerea apelului poate fi şi par ial .
Retragerea apelului trebuie s fie f cut de apelant - persoanele enumerate în art.401
CPP, cu excep ia apelului declarat de procuror, care poate fi retras doar de procurorul ierarhic
superior.
318
Dac persoana care a declarat apel se afl în deten ie, retragerea apelului poate fi
consemnat de administra ia locului de deten ie. Retragerea apelului declarat de inculpatul
minor poate avea foc numai cu consim mântul reprezentantului lui legal.
Retragerea apelului se poate face în scris sau oral. Declara ia scris se face sau la
instan a care a pronun at sentin a, sau la instan a de apel. Declara ia verbal se face numai în
şedin a instan ei de apel.
În cazul retragerii apelului instan a de apel va pronun a o încheiere prin care va înceta
procedura apelului. Dac sunt declarate mai multe apeluri din care unul sau câteva sunt
retrase, instan a de apel va înceta procedura numai în privin a acestora, considerându-se astfel
c apelurile nu au fost solu ionate.
Dac apelantul şi-a retras apelul, iar instan a înceteaz procedura, un nou apel introdus
ulterior de aceeaşi parte sau de ap r torul s u în aceeaşi cauz trebuie respins ca inadmisibil.
12. Declanşând o continuare a judec rii cauzei în fond prin prisma prevederilor art.408-
411 CPP, apelul produce mai multe efecte: suspensiv, devolutiv, neagravarea situa iei în
propriul apel şi extensiv.
12.1 Declararea apelului are ca efect suspendarea execut rii hot rârii primei instan e şi
care va continua pe întreg procesul judec rii apelului, atât în ce priveşte latura penal , cât şi
cea civil . Efectul suspensiv poate fi total - atunci când sentin a este atacat în întregime,
par ial - atunci când apelul vizeaz ori numai latura penal , ori numai cea civil .
Apelul procurorului şi apelul declarat de inculpat, dac nu vizeaz anumite situa ii ale
sentin ei, are un efect suspensiv total.
Dac prin sentin sunt condamnate mai multe persoane pentru infrac iuni diferite, iar
unii dintre inculpa i nu sunt integra i cu al ii şi nu au declarat apel, efectul suspensiv al
apelului nu se reflect asupra lor.
Apelul are efect suspensiv numai în cazul dac a fost declarat în termen. Apelul declarat
dup expirarea termenului poate avea efect suspensiv numai dup ce a fost recunoscut de
instan repus în termen.
De la regula general , potrivit c reia declara ia apelului are ca efect suspendarea
execut rii hot rârii, exist unele derog ri. Astfel, în situa ia prev zut de art.398 CPP când
inculpatul este achitat sau eliberat de r spundere penal , eliberat de executarea pedepsei,
condamnat la pedeaps neprivativ de libertate sau în privin a lui procesul a fost încetat, dac
el se afl în stare de arest, curtea de apel imediat va pune persoana în libertate.
12.2 Conform art.409 CPP, prin efectul devolutiv al c ii de atac se în elege
condi ionarea examin rii apelului doar în privin a apelantului şi calit ii lui procesuale, cât şi
examinarea tuturor aspectelor de fapt şi de drept, inclusiv în afara motivelor invocate în apel,
dac acestea sunt în favoarea inculpatului ori apelantului. Prin declararea apelului se provoac
o verificare multilateral de fapt şi de drept a sentin ei, verificare care se efectueaz în m sura
în care hot rârea a fost atacat , în baza materialelor din dosar doar în privin a acelor fapte care
au format obiectul judec rii în prima instan .
12.3 Limitele efectului devolutiv al apelului.
Apelul inculpatului devolueaz cauza numai în leg tur cu solu ia pronun at fa de el
şi numai în leg tur cu aspectele de fapt şi de drept care îl privesc. El nu are dreptul s invoce
situa ia altui inculpat, cu privire la vinov ia sau nevinov ia acestuia.
Apelul p r ii civile devolueaz cauza numai în leg tur cu starea de fapt şi de drept
referitoare la inculpatul şi partea responsabil civilmente care r spund de prejudiciul cauzat.
Apelul p r ii v t mate devolueaz cauza numai în leg tur cu solu ia care îl priveşte pe
inculpatul ce i-a cauzat o daun prin infrac iune şi doar în cazul în care procesul penal se
porneşte în baza plângerii prealabile a acesteia. În cadrul limitelor laturii penale în cazurile
men ionate, instan a de apel va avea dreptul de a modifica hot rârea în sensul agrav rii
319
situa iei inculpatului sau a men ine hot rârea dat de prima instan , dar numai în condi iile
prev zute în p.5.3 al prezentei hot râri.
Apelul p r ii civilmente responsabile devolueaz cauza numai în ceea ce o priveşte pe
ea, nu şi în leg tur cu situa ia altor p r i.
Apelul martorului, expertului, interpretului, ap r torului, precum şi apelul declarat de
c tre orice persoan ale c rei interese legitime au fost v t mate printr-un act juridic
devolueaz cauza doar în leg tur cu solu ia dat fa de unul din aceştia.
Apelul procurorului produce efect devolutiv nu numai în ceea ce priveşte aspectele
justi iei în general, ci şi fa de toate persoanele ce au fost p r i în proces, atât în favoarea, cât
şi în defavoarea lor. Apelul procurorului devolueaz atât latura penal , cât şi cea civil .
12.4 Potrivit art.410 CPP, instan ele de apel, solu ionând cauza, nu pot crea o situa ie
mai grav pentru persoana care a declarat apel. Alin.(2) al art.410 CPP stipuleaz c aceeaşi
regul se aplic şi în cazul în care apelul a fost declarat în favoarea unei p r i de c tre
procuror.
De men ionat c regula neagrav rii situa iei se aplic tuturor titularilor dreptului de apel,
cu excep ia cazului când procurorul atac hot rârea în defavoarea inculpatului, iar instan a de
apel este în drept, dup caz, de a-i agrava situa ia acestuia în orice sens.
Instan ele de apel vor avea în vedere şi faptul c regula neagrav rii situa iei guverneaz
nu numai pedeapsa, dar şi oricare alt aspect al laturii penale, cum ar fi, spre exemplu,
recunoaşterea unor circumstan e agravante, schimbarea încadr rii juridice a faptei într-o
infrac iune mai grav , chiar dac pedeapsa nu se va majora.
Regula neagrav rii situa iei se aplic şi la al i subiec i procesuali - martori, exper i,
interpre i, traduc tori, translatori şi ap r tori, care au atacat hot rârea cu privire la cheltuielile
judiciare ce li se cuvin. În acest sens se interzice de a reduce cheltuielile ce s-au acordat de
prima instan acestor subiec i, dac în urma apelului lor instan a superioar va considera c
acestea au fost nejustificat majorate.
12.5 Efectul extensiv al apelului.
Conform art.411 CPP, efectul extensiv const în faptul c instan a de apel va examina
cauza prin extindere şi cu privire la p r ile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se
refer , având dreptul s la o hot râre şi în privin a lor.
Prevederile acestui articol se aplic în anumite condi ii:
- existen a unui apel declarat de o persoan care este în drept de a-l înainta (art.401
CPP);
- p r ile care au declarat apel s aib aceeaşi calitate în proces;
- apelul declarat s creeze o situa ie mai bun p r ilor care nu au declarat apel sau
p r ilor la care acesta nu se refer .
Extinderea efectului apelului presupune o nea-gravare a situa iei altei p r i care nu a
declarat apel sau la care acesta nu se refer .
12.6 Conform art.405 alin.(5) şi art.399 CPP dup expirarea termenului stabilit pentru
declararea apelului, instan a de fond care a pronun at sentin a în termen de 5 zile va trimite în
instan a de apel dosarul penal împreun cu apelul şi copiile acestuia dup num rul de
participan i la proces.
La dosar urmeaz a se anexa recipisa despre înmânarea copiei sentin ei inculpatului, în
limba pe care o cunoaşte, înscrisurile privind informarea p r ilor despre redactarea sentin ei,
precum şi alte acte dup necesitate.
12.7 Dac în instan a de apel se vor depista obiec ii neexaminate la procesul-verbal al
şedin ei de judecat (art.336 CPP) ori se va constata lipsa copiilor apelurilor dup num rul de
p r i la proces, ori, dup necesitate, traducerea lor în alt limb , instan a de apel va trimite
dosarul în instan a de fond pentru lichidarea lacunelor.
320
12.8 În situa ia când din cauza neîntocmirii procesului-verbal al şedin ei de judecat în
termenul fixat de lege ori a redact rii sentin ei cu întârziere, precum şi în alte împrejur ri, în
virtutea c rora p r ile depun apel preventiv nemotivat, instan a de fond va informa în scris
autorul apelului despre înl turarea acestor lacune, oferindu-i ultimului termen şi posibilitatea
real pentru depunerea apelului motivat, îns acest termen nu va dep şi 15 zile. Dup
expirarea acestui termen, instan a de fond va trimite în instan a de apel materialele cauzei cu
apelul preventiv, chiar şi în lipsa apelului motivat. Termenul de declarare a apelului motivat
va curge de la data comunic rii în scris despre înl turarea deficien ei.
13. Judecarea apelului se face cu citarea p r ilor, c rora trebuie s li se înmâneze o
cita ie, iar adeverin a cu indica ia datei primirii se restituie instan ei de apel. Lipsa adeverin ei
sau neînştiin area instan ei de c tre una din p r i despre imposibilitatea de a se prezenta
constituie temei pentru stabilirea altui termen de judecat .
P r ile pot solicita examinarea apelului în lipsa lor.
Judecarea apelului se face în prezen a inculpatului când acesta se afl în stare de arest,
cu excep ia prev zut în art.321 alin.(2) CPP.
La judecarea apelului prezen a procurorului şi a ap r torului este obligatorie.
14. Procedura de examinare a apelului se efectueaz în ordinea prev zut de instan a de
fond, cu unele excep ii prev zute în capitolul IV, sec iunea 1 Cod de procedur penal .
Judecarea în apel se începe cu anun area de c tre preşedintele şedin ei a cauzei care
urmeaz a fi examinat , verificarea prezen ei p r ilor, apoi anun numele şi prenumele
judec torilor completului de judecat , ale procurorului, grefierului precum şi ale interpretului
şi traduc torului, dac aceştia particip , al ap r torului, precizând dac nu au fost formulate
cereri de recuzare.
Se verific dac p r ile prezente au f cut cereri sau demersuri, asupra lor instan a de
apel emi ând o încheiere.
Dup aceasta se ofer cuvânt apelantului, intimatului, ap r torilor şi reprezentan ilor
lor, apoi procurorului. Dac între apelurile declarate se afl şi apelul procurorului, primul
cuvânt îl are acesta.
Dup luarea de cuvânt de c tre p r i, instan a de apel trece la verificarea probelor
examinate de prima instan conform materialelor din dosar prin citirea lor în şedin a de
judecat , cu consemnarea acestui fapt în procesul-verbal.
Declara iile persoanelor care au fost audiate în prima instan se verific de c tre
instan a de apel prin citirea lor în şedin a de judecat .
În cazul în care aceste declara ii sunt contestate de c tre p r i, persoanele care le-au
depus urmeaz s fie audiate conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima
instan , cu respectarea principiului nemijlocirii, oralit ii şi contradictorialit ii.
Cercetarea probelor noi de c tre instan a de apel la fel se efectueaz conform ordinei
prev zute pentru prima instan .
Instan a de apel nu este în drept s -şi întemeieze concluziile sale pe probele cercetate de
c tre prima instan dac ele nu au fost verificate în şedin a de judecat a instan ei de apel şi
nu au fost reflectate în procesul verbal al şedin ei de judecat .
Dup terminarea cercet rii judec toreşti se acord cuvânt apelantului, intimatului,
ap r torului şi reprezentantului lui, procurorului. În dezbateri, p r ile se vor referi atât la
chestiunile de fapt asupra c rora s-a pronun at ori trebuia s se pronun e prima instan de
fond, sau cele care au fost stabilite în instan a de apel, cât şi asupra chestiunilor de drept.
P r ile au dreptul la replic , iar inculpatul la ultimul cuvânt.
Având în vedere dispozi iile art.6 din Conven ia pentru ap rarea Drepturilor Omului şi
Libert ile Fundamentale, aşa cum acestea au fost interpretate şi aplicate, dup o hot râre de
achitare pronun at de instan a de fond, instan a de apel nu poate dispune pentru prima dat
condamnarea f r audierea inculpatului prezent şi f r administrarea direct a probelor.
321
La fel, instan a de apel este obligat s procedeze la audierea inculpatului prezent,
atunci când acesta nu a fost audiat în instan a de fond.
Potrivit cerin elor art.414 CPP, chestiunile de fapt asupra c rora s-a pronun at ori
trebuia s se pronun e prima instan şi care prin apel se transmit instan ei de apel sunt : dac
fapta re inut ori numai imputat s-a s vârşit ori nu; dac fapta a fost comis de inculpat şi în
ce împrejur ri s-a comis; în ce const participa ia, contribu ia material a fiec rui participant;
dac exist circumstan e atenuante şi agravante; dac probele corect au fost apreciate; dac
toate în ansamblu au fost apreciate de prima instan prin prisma cumulului de probe anexate
la dosar în conformitate cu art.101 CPP.
Chestiunile de drept pe care le poate solu iona instan a de apel: dac fapta întruneşte
elementele infrac iunii, dac infrac iunea a fost corect calificat , dac pedeapsa a fost
individualizat şi aplicat just; dac normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil
au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata înc lc ri ale prevederilor legale referitor
la ele, hot rârea instan ei de fond urmeaz a fi desfiin at cu rejudecarea cauzei.
Instan a de apel este obligat s se pronun e asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Nepronun area instan ei de apel asupra tuturor motivelor invocate echivaleaz cu nerezolvarea
fondului apelului, iar decizia urmeaz a fi casat cu rejudecarea cauzei în apel cum cere
art.435 CPP, întrucât asemenea eroare judiciar nu poate fi corectat în instan a de recurs.
[Pct.14 completat prin Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii
15. În conformitate cu cerin ele art.415 CPP, în cazul în care în aceeaşi cauz au fost
declarate mai multe apeluri, fiecare dintre acestea trebuie s primeasc o rezolvare proprie,
care, în raport cu pozi ia procesual şi cu interesele apelan ilor, poate fi diferit de a celorlalte:
un apel sau unele apeluri pot fi respinse, iar altul sau altele admise.
16. Respingerea apelului în conformitate cu prevederile art.415 CPP are loc în trei
situa ii:
a) când apelul este depus peste termen;
b) când apelul este inadmisibil;
c) când apelul este nefondat.
Apelul este depus peste termen atunci când a fost declarat dup expirarea termenului de
apel, prev zut de art.402 CPP, şi nu sunt întrunite condi iile pentru repunerea lui în termen
sau pentru considerarea lui ca apel peste termen (art.403, 404 CPP).
Apelul este inadmisibil atunci când legea excepteaz anumite hot râri de la atacarea lor
cu apel (art.400 alin.(1) pct.1)-4) CPP), precum şi când este depus de c tre o persoan f r
calitate (art.401 CPP).
Solu ia de respingere a apelului ca depus peste termen sau inadmisibil nu implic o
verificare a hot rârii atacate, întrucât instan a de apel nu poate proceda la o verificare de fapt
şi de drept a acesteia decât în cadrul unui apel exercitat în mod legal.
Solu ia de respingere a apelului ca nefondat se face îns numai dup examinarea sub
toate aspectele a hot rârii pronun ate de prima instan , dac se ajunge la concluzia c
hot rârea este legal şi întemeiat .
17. Solu ia de admitere a apelului presupune situa ia în care instan a de apel constat c
hot rârea atacat este greşit sub aspectul de fapt sau de drept, penal ori procesual.
Ca rezultat al admiterii apelului are loc desfiin area hot rârii în limitele efectului
devolutiv şi extensiv, cât şi neagrav rii situa iei p r ii apelante. Admi ând apelul, instan a
caseaz sentin a total sau par ial, rejudec cauza şi pronun o nou hot râre potrivit modului
stabilit pentru prima instan , chiar dac va ap rea necesitatea administr rii de noi probe.
Se consider c fondul cauzei nu a fost rezolvat când în considerentele hot rârii primei
instan e nu se arat dac exist sau nu fapta imputat , dac inculpatul este sau nu vinovat,
dac exist circumstan e care atenueaz ori agraveaz r spunderea inculpatului, dac trebuie
322
ori nu admis ac iunea civil ş.a. Fondul cauzei se va considera nerezolvat ori de câte ori
prima instan nu a examinat şi nu s-a pronun at asupra chestiunilor de fond ale procesului,
vizând problema vinov iei, a r spunderii penale sau civile ori a nevinov iei lui în comiterea
infrac iunii imputate.
18. Alte motive de casare a sentin ei instan ei de fond pot fi unele înc lc ri ale legii
procesuale penale, cum ar fi: reglement rile ce vizeaz competen a instan ei dup materie sau
dup calitatea persoanei, compunerea completului de judecat , publicitatea şedin ei de
judecat , obligativitatea particip rii procurorului, inculpatului, ap r torului, traduc torului,
interpretului în şedin a de judecat .
În astfel de împrejur ri instan a de apel va casa hot rârea şi va dispune rejudecarea
cauzei potrivit ordinii stabilite pentru prima instan cu reaprecierea probelor, adoptând o
singur decizie.
19. Poate fi motiv de casare şi citarea ilegal a p r ii atunci când nu i-a fost trimis
cita ia, când ea nu a primit-o, când cita ia nu cuprinde toate rechizitele cerute (data, ora
examin rii, adresa), când citarea s-a f cut la alt adres decât cea indicat , când lipseşte
dovada de înmânare a cita iei, primirea c reia persoana o contest .
În cazul când persoana legal citat nu a avut posibilitatea s se prezinte şi nu a anun at
despre aceasta instan a, ea are dreptul s atace hot rârea invocând acest motiv. Imposibilitatea
de a se prezenta trebuie s fie motivat printr-un caz fortuit, de asemenea şi situa ia când
persoana s-a aflat în imposibilitatea de a anun a instan a despre aceasta.
20. Conform prevederilor art.416 CPP, instan a de apel, deliberând asupra apelului, dac
va considera necesar de a cerceta suplimentar probe sau a administra probe noi, de care
depinde solu ionarea complet a apelului, poate dispune reluarea dezbaterilor judiciare, va
pronun a o încheiere, apoi va purcede în aceeaşi şedin la cercetarea lor sau, dup necesitate,
va stabili un nou termen de judecare a apelului. Cercetarea probelor noi se face potrivit ordinii
stabilite pentru prima instan .
Astfel instan a de apel va decide asupra chestiunilor referitoare la repararea
prejudiciului, asupra m surilor preventive (art.329 CPP), cheltuielilor judiciare, precum şi
asupra altor circumstan e de care depinde solu ionarea corect şi complet a apelului.
Conform art.327, art.331 alin.(2), art.351, art.362, art.364 CPP, p r ile care invoc
necesitatea administr rii de noi probe sunt obligate s asigure la data stabilit prezen a
persoanelor, pe care le-au solicitat. Instan a de apel, la cererea p r ilor, poate amâna şedin a
de judecat pe o perioad de pân la o lun , pentru ca acestea s prezinte probe suplimentare.
Dac p r ile nu prezint probe suplimentare în termenul cerut, instan a solu ioneaz cauza în
baza probelor existente. La solicitarea p r ii aflate în imposibilitate de a prezenta proba
respectiv , instan a de apel îi va acorda sprijinul prev zut de lege în ob inerea probelor noi.
21. În cazul când prima instan nu a respectat prevederile art.394 CPP privind
întocmirea sentin ei, îns în fapt probele au fost cercetate, instan a de apel, casând sentin a din
acest motiv, va continua prin rejudecarea cauzei aprecierea tuturor împrejur rilor şi,
respectând normele procedurale (art.393-397 CPP), va pronun a o nou hot râre conform
ordinii stabilite pentru prima instan .
21.1. Instan ele de apel vor ine cont de diversele forme de situa ii posibile s apar la
judecarea sau rejudecarea apelului.
Se aten ioneaz instan ele de apel c în cadrul judec rii apelului procurorul nu poate
modifica acuzarea în sensul agrav rii ei, din motiv c aceasta ar leza substan ial dreptul
inculpatului la un proces echitabil (învinuirea respectiv nu parcurge triplul grad de
jurisdic ie, reieşind din faptul c este formulat în instan a de apel). Totodat art.326 CPP
stipuleaz posibilitatea modific rii acuz rii în sensul agrav rii ei doar în cadrul examin rii
cauzei în prima instan .
323
Aceeaşi regul se r sfrânge şi asupra cazurilor de conexare a dosarelor în instan a de
apel. Urmeaz a se evita situa iile când prin conexare s-ar agrava situa ia inculpatului (art.6
din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor
Fundamentale).
Dac în instan a de apel procurorul solicit achitarea inculpatului, aceast propunere nu
este obligatorie pentru instan .
Dac dup judecarea apelului declarat de o persoan parvine alt apel declarat de alt
persoan , instan a de apel în alt complet de judec tori este obligat s -l judece şi pe acesta
potrivit ordinii generale.
În condi iile când inculpatul ori alte p r i în proces înainteaz versiuni de aplicare a
constrângerii în timpul urm ririi penale şi dac acestea n-au fost obiect de discu ii în prima
instan , reieşind din faptul c apelul este continuarea judec rii cauzei, instan a de apel,
amânând examinarea, va întreprinde m suri adecvate de verificare a acestor circumstan e prin
intermediul procurorului. Acesta în termenul stabilit va prezenta instan ei în scris concluzia cu
rezultatele verific rii circumstan elor invocate.
Dac procurorul în apel solicit reîncadrarea ac iunilor inculpatului f r a concretiza
pedeapsa, acest fapt nu va influen a asupra hot rârii, întrucât sanc ionarea celui vinovat
constituie o prerogativ a instan ei.
Se explic c dac la examinarea apelului se va stabili existen a unuia din cazurile
prev zute de art.391 CPP (a intervenit decesul inculpatului, persoana nu a atins vârsta pentru
tragere la r spundere penal ş.a.), instan a de apel, rejudecând cauza, va casa sentin a,
dispunând încetarea procesului penal (cu excep ia cazurilor de reabilitare).
Cur ile de apel vor ine cont de faptul c , dac la momentul examin rii apelului a fost
adoptat o lege penal nou cu efect retroactiv (art.10 CPP), instan a de apel corespunz tor va
interveni, modificând sentin a pronun at pân la intrarea în vigoare a acestei legi.
22. Reieşind din con inutul art.417 CPP decizia instan ei de apel const din 3 p r i:
introductiv , descriptiv , dispozitiv .
22.1. În partea introductiv se indic timpul şi locul emiterii deciziei, denumirea
instan ei de apel, numele şi prenumele membrilor completului de judecat , ale procurorului,
grefierului, ap r torului, interpretului, numele şi prenumele apelan ilor, cu indicarea calit ii
procesuale, hot rârea atacat , numele, prenumele şi patronimicul, anul naşterii condamna ilor,
achita ilor sau ale persoanelor în privin a c rora procesul a fost încetat, conform actelor de
identitate. În cazul când instan a extinde examinarea apelului prin efectul extensiv şi asupra
altor inculpa i care nu au atacat hot rârea, se va indica şi numele, prenumele acestora. În
situa ia neaplic rii acestui efect se va ar ta c hot rârea în privin a acestora nu este atacat şi
nu se verific . În partea introductiv a deciziei se include con inutul dispozitivului sentin ei
atacate sau a încheierii, precum şi men iunile despre îndeplinirea procedurii legale de citare a
p r ilor.
Dac la judecarea apelului au fost depistate erori materiale evidente, dar care nu
provoac dubii (greşeli comise la scrierea numelui şi prenumelui p r ilor în proces, greşeli
aritmetice ori care indic incorect tipul penitenciarului, precum şi folosirea neadecvat a
sinonimelor), examinarea se scoate de pe rol, iar dosarul din oficiu se restituie instan ei care a
adoptat hot rârea pentru înl turarea erorilor în conformitate cu cerin ele art.248-250 CPP.
22.2. Partea descriptiv a deciziei se începe cu expunerea succint a faptelor de
s vârşirea c rora inculpatul este declarat vinovat sau a învinuirii sub care a fost pus, apoi se
expune fondul apelului, con inutul solicit rilor p r ilor participante în şedin a judiciar ,
argumentele suplimentare. În continuare în decizie se expune concluzia general a instan ei pe
marginea apelului şi temeiurile de fapt şi de drept, motivele adopt rii solu iei respective.
Instan a de apel este obligat s se pronun e asupra tuturor motivelor indicate în apel.
Nerespectarea acestor cerin e echivaleaz cu nerezolvarea fondului apelului.
324
În cazul când instan a de apel, la cererea p r ilor, a administrat probe noi, ea urmeaz s
le descrie în textul deciziei, cu aprecierea lor.
Dac instan a de apel admite apelul cu rejudecarea cauzei, decizia trebuie s cuprind
analiza probelor pe care s-a bazat instan a pronun ând hot rârea, s indice din ce motive ele
urmeaz a fi reapreciate ori respinse ca probe.
În partea descriptiv decizia trebuie s corespund tuturor cerin elor art.394 CPP.
În cazurile când instan a de apel va constata c hot rârea supus verific rii con ine
concluzii ori expresii ce contravin legii, îns nu influen eaz asupra temeiniciei şi legalit ii
hot rârii (aplicarea neîntemeiat a confisc rii averii, necesitatea excluderii unor indici ai
infrac iunii, unor episoade din şirul de infrac iuni, expresii neadecvate ş.a.), în partea
descriptiv se va argumenta excluderea lor din textul hot rârii atacate. Despre aceasta se va
men iona şi în dispozitiv.
Judecând apelul şi constatând c acesta este par ial întemeiat referitor la aprecierea şi
încadrarea juridic a faptei, la m sura de pedeaps sau la latura civil , instan a va motiva
partea în care se argumenteaz o asemenea concluzie.
23. Dispozitivul deciziei instan ei de apel trebuie s corespund concluziilor f cute de
instan în partea descriptiv . Considerând hot rârea legal şi întemeiat , instan a dispune
motivat respingerea apelului, indicând totodat hot rârea instan ei ce a adoptat-o. Dac se
constat c hot rârea atacat este ilegal , dispozitivul va cuprinde indica ii despre admiterea
apelului, p r ile care l-au declarat, cu referire la temeiurile respective. În cazul pronun rii
hot rârii privind ordinea stabilit pentru prima instan , dispozitivul urmeaz a fi elaborat
inându-se cont de cerin ele art.393-397 CPP.
24. La întocmirea deciziilor, instan ele de apel în mod obligatoriu se vor referi la
normele Codului penal şi ale Codului de procedur penal , indicând concret care prevederi ale
legii au fost înc lcate şi în ce const aceast înc lcare.
Dac instan a a judecat apelurile declarate de mai multe p r i, în dispozitiv trebuie s se
expun concluzia concret asupra fiec ruia. Omiterea expunerii concluziei respective se
consider nerezolvare a fondului apelului.
În dispozitivul deciziei trebuie s se indice faptul c decizia este executorie, dar p r ile
au dreptul de a o ataca cu recurs în termenul prev zut de lege.
Totodat , necesar de inut cont de faptul c termenul pedepsei pentru inculpatul arestat
se calculeaz din data adopt rii deciziei şi c în durata pedepsei se include tot timpul afl rii
lui în stare de arest, indicându-se termenul concret (art.233 CPP).
25. Constatând în procesul de judecat a apelului fapte de înc lcare a legalit ii şi a
drepturilor omului, odat cu adoptarea deciziei, instan a emite o încheiere interlocutorie dup
regulile prev zute de art.218 CPP.
26. Rejudecarea cauzei în corespundere cu art.419 CPP se va efectua cu respectarea
principiului nemijlocirii, oralit ii şi contradictorialit ii, egalit ii în drepturi în fa a instan ei,
publicit ii şedin ei de judecat , respectarea prevederilor legale cu privire la compunerea
completului de judecat , solu ionarea chestiunilor privind incompatibilitatea.
În cadrul rejudec rii pot fi prezentate probe suplimentare.
27. Dup examinarea apelului, instan a de apel va respecta întocmai cerin ele art.343,
399, 418 CPP, privind pronun area, redactarea deciziei, înmânarea copiilor documentelor
judiciare p r ilor ş.a., anexând la dosar înscrisurile corespunz toare.
Neîndeplinirea acestor cerin e echivaleaz cu înc lcarea dreptului la ap rare al
persoanelor implicate în proces.
2000 "Cu privire la practica examin rii cauzelor penale în ordine de apel".
Chişin u,12 decembrie 2005
nr.22
325
HOT RÂREA
Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza

penal nr.9 din 30.10.2009
În contextul m surilor de asigurare a func ion rii eficiente a Codului de procedur

penal al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003, pus în aplicare la 12 iunie 2003,
luând în considera ie complexitatea problemelor juridice şi importan a aspectelor de drept
evaluate în cadrul procesului penal la judecarea recursului ordinar, urm rind scopul
interpret rii unitare şi aplic rii corecte a normelor de drept privind judecarea recursului
ordinar în cauza penal în lumina jurispruden ei Cur ii Europene a Drepturilor Omului, în
temeiul articolelor 2 lit.e) şi 16 lit.c) din Legea cu privire la Curtea Suprem de Justi ie,
Plenul ofer urm toarele recomand ri şi explica ii:
I. Constat ri preliminare
1. Judecarea recursului ordinar în cauza penal se desf şoar potrivit prevederilor
stipulate în sec iunea a 2-a, capitolul IV, titlul II, Partea special din Codul de procedur
penal .
Din prevederile acestei sec iuni rezult c recursul ordinar în cauza penal reprezint o
cale de atac ordinar , ca şi apelul, preponderent de casare, destinat a repara, în principal,
erorile de drept comise de instan a de fond.
Recursul ordinar în cauza penal este un act accesibil, necesar şi indispensabil pentru
desf şurarea legal a procesului penal şi se efectueaz într-un termen fix, stabilit de lege.
Deoarece provoac , de regul , verificarea legalit ii hot rârii atacate, recursul respectiv este o
cale de atac, în principal, de drept.
2. În sistemul Legii procesuale penale, exist dou forme de recurs ordinar distincte, dat
fiind c promoveaz un al treilea sau un ai doilea grad de jurisdic ie în procesul penal:
a) recursul împotriva hot rârilor instan elor de apel;
b) recursul împotriva hot rârilor judec toreşti pentru care nu este prev zut calea de
atac apelul.
II. Partea întâi
Recursul împotriva hot rârilor instan elor de apel

3. Recursul împotriva hot rârilor instan elor de apel corespunde, în principiu, celui de-al
treilea grad de jurisdic ie penal şi, de aceea, este declarat, de regul , împotriva hot rârilor
judec toreşti date în ultimul grad de fond, pentru erorile de drept pe care le con in.
Dac apelul devolueaz cauza atât în fapt, cât şi în drept, sub toate aspectele, recursul o
devolueaz cu prec dere în drept, repunând în examinare nu întreaga cauz , ci numai
chestiunile de drept, pentru temeiuri stabilite expres în lege, astfel pronun ându-se asupra
erorilor de drept substan iale (materiale) şi procesuale (formale).
326
4. Hot rârile supuse recursului sunt men ionate în art.420 CPP, ele fiind:
a) deciziile pronun ate de cur ile de apel ca instan e de apel;
b) încheierile instan ei de apel, care se atac odat cu decizia recurat , cu excep ia
cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.
Deciziile pronun ate de cur ile de apel ca instan e de apel sunt hot rârile judec toreşti
prin care se solu ioneaz cauza în cel de-al doilea grad al fondului, dup judecarea cauzei în
prim instan , asigurându-se un control judiciar asupra sentin elor de condamnare, de
achitare şi de încetare a procesului penal.
Încheierile instan ei de apel care pot fi atacate cu recurs, de regul , numai odat cu
decizia recurat sunt hot rârile judec toreşti care solu ioneaz chestiuni premerg toare
fondului cauzei şi au fost date în timpul judec ii, şi anume: încheieri prin care instan a
dispune asupra administr rii probelor sau cererilor formulate de p r i; încheieri prin care
instan a la m suri pentru buna desf şurare a procesului penal, cum ar fi cele privind
respingerea cererii de recuzare a unui membru al completului de judecat ori cele privind
extinderea procesului penal; încheieri care au fost date dup pronun area deciziei recurate (de
ex.: de înl turare a unor omisiuni v dite sau de îndreptare a erorilor materiale).
Încheierile instan ei de apel care pot fi atacate separat cu recurs sunt hot rârile
judec toreşti prin care se solu ioneaz în apel orice cerere introdus în baza unor dispozi ii
referitoare la punerea în executare a hot rârii penale sau la modificarea m surii preventive de
constrângere etc.
5. Nu sunt supuse recursului urm toarele decizii:
- deciziile prin care s-a luat act de retragerea apelului, dac legea prevede aceast cale
de atac;
- deciziile instan ei de recurs;
- deciziile instan ei de recurs în anulare;
- deciziile prin care au fost solu ionate conflictele de competen .
Nu pot fi atacate cu recurs încheierile:
- prin care s-a admis sau s-a respins ab inerea sau s-a admis recuzarea (art.35 alin.(3)
CPP);
- date în cauzele penale în care s-au pronun at decizii nesusceptibile de a fi atacate cu
recurs.
Hot rârea referitor la care partea a retras apelul în condi iile prev zute de articolul 407
CPP nu poate fi atacat cu recurs de c tre aceasta.
6. Din categoria hot rârilor care nu pot fi atacate cu recurs sunt omise deciziile prin care
apelul a fost respins ca depus peste termen, prin urmare, într-o asemenea situa ie, recursul
poate fi apreciat ca fiind v dit neîntemeiat.
Un apel declarat peste termen nu poate fi considerat un apel nedeclarat, astfel încât
p r ii care nu a utilizat apelul în termenul prev zut de art.402 CPP nu i se poate îngr di
dreptul de a declara recurs împotriva deciziei instan ei de apel cu privire la solu ia de
respingere a apelului ca fiind declarat peste termen. În cazul dat, instan a de recurs este
obligat s verifice dac instan a de apel a constatat c întârzierea a fost determinat de
motive întemeiate.
Dac îns se critic sentin a care a r mas definitiv la expirarea termenului de apel,
recursul este inadmisibil.
7. Persoanele care pot declara recurs ordinar împotriva hot rârilor instan elor de apel
sunt indicate în articolul 421 CPP. Pot formula recursul respectiv procurorul şi persoanele
ar tate în art.401 CPP, care se aplic în mod corespunz tor.
În temeiul art.421 CPP raportat la art.401 CPP, titularul dreptului de recurs în numele
persoanelor men ionate în art.401 alin.(1) pct.2)-4) CPP poate fi ap r torul sau reprezentantul
lor legal.
327
8. Din prevederile art.420 alin.(4) CPP rezult c exercitarea recursului este
condi ionat de utilizarea prealabil a apelului, în cazul în care legea prevede aceast cale
ordinar de atac.
Persoanele indicate în articolul 401 CPP, care nu au folosit calea de atac a apelului, pot
declara recurs numai dac prin hot rârea atacat a fost modificat solu ia primei instan e şi
prin aceasta s-a înr ut it situa ia recurentului. Procurorul care nu a declarat apelul este
titularul recursului ordinar în cazul în care a fost admis apelul p r ii ap r rii.
Inculpatul condamnat care nu a atacat cu apel sentin a primei instan e poate ataca cu
recurs decizia prin care, în urma admiterii apelului procurorului, s-a aplicat o m sur de
siguran şi a fost modificat solu ia dat în latura civil , numai sub aspectul acestor
modific ri aduse sentin ei, dar nu cu referire la existen a vinov iei şi la aplicarea pedepsei
care au r mas stabilite prin sentin , nefiind casate în apelul procurorului. Pe de alt parte,
inculpatul care nu a atacat sentin a de condamnare cu apel, iar pedeapsa aplicat i-a fost
majorat în urma admiterii apelului procurorului poate declara recurs împotriva deciziei
instan ei de apel numai cu privire la aplicarea pedepsei, dar nu la existen a vinov iei sau la
alte chestiuni ale sentin ei men inute de instan a de apel.
9. Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hot rârilor instan elor de apel,
potrivit prevederilor art.422 CPP, este de 2 luni de la data pronun rii deciziei, dac legea nu
dispune altfel, iar în cazul redact rii deciziei - de 2 luni dup înştiin area în scris a p r ilor
despre semnarea deciziei redactate de judec torii completului de judecat .
Termenul de declarare a recursului pentru inculpatul care a lipsit atât la dezbateri, cât şi
la pronun area deciziei, chiar dac a fost reprezentat de avocat, curge de la înmânarea copiei
de pe hot rârea judec toreasc .
În cazul în care recursul este depus peste termenul prev zut de lege, instan a este
obligat s stabileasc motivele întârzierii şi, dac constat motive întemeiate, va trimite
recursul pentru judecare.
Motive întemeiate pot fi: existen a cazului fortuit sau a for ei majore, fie existen a unei
alte cauze care a pus titularul recursului în situa ia de a nu putea ac iona în conformitate cu
interesele sale şi în lipsa c reia ar fi ac ionat în conformitate cu aceste interese. De exemplu,
inculpatului i-a fost înmânat mai târziu de dou luni copia de pe sentin a tradus în limba
matern sau în limba pe care o cunoaşte.
10. Instan a care a pronun at hot rârea recurat este obligat s anexeze la dosar datele
privind comunicarea hot rârii în modul stabilit de lege, iar în procesul verbal al şedin ei de
judecat s fac men iunile corespunz toare privind participarea persoanei, pronun area
dispozitivului hot rârii sau, dup caz, a hot rârii integrale etc.
Instan a de recurs este obligat s verifice temeinic împrejur rile în care s-a declarat
recursul şi, f r a stabili cu certitudine, pe baza acestora, c cererea a fost primit dup
expirarea termenului de recurs, nu este în drept s decid inadmisibilitatea în temeiul c
recursul este declarat peste termen.
În cazul în care recurentul critic decizia instan ei de apel, prin care s-a respins apelul ca
tardiv, iar solu ia este v dit neîntemeiat , recursul este admisibil, aceast cale de atac fiind
singura prin care se poate remedia eroarea judiciar comis de instan a de apel. Aceste
considerente duc la admiterea recursului, casarea total a deciziei atacate, cu dispunerea
rejudec rii cauzei de c tre instan a de apel, pe motiv c nu a fost judecat fondul apelului.
11. Retragerea recursului ordinar împotriva hot rârii instan ei de apel se efectueaz în
conformitate cu prevederile art.423 CPP.
Persoanele care pot declara acest recurs au dreptul s -l retrag în condi iile art.407 CPP,
care se aplic în mod corespunz tor.
328
Pân la începerea lu rilor de cuvânt ale participan ilor la judecarea recursului în şedin a
de judecat a instan ei de recurs, oricare dintre p r i îşi poate retrage recursul declarat, de
regul fiind formulat o cerere scris în acest sens.
În cazul retragerii recursului în condi iile legii, instan a, audiind opiniile participan ilor
la proces, prin încheiere motivat , înceteaz procedura de recurs.
Legea nu prevede posibilitatea revenirii asupra retragerii recursului şi, astfel, o
eventual revenire nu produce consecin e juridice.
12. Retragerea recursului trebuie f cut personal de recurent sau prin mandatar special.
În ipoteza în care instan a nu are posibilitate s verifice identitatea p r ii care arat , printr-o
cerere scris depus la dosar, c îşi retrage recursul, nu se dispune încetarea procedurii de
recurs, ci trebuie s se judece recursul.
Retragerea recursului de c tre condamnat se face în prezen a ap r torului. Avocatul nu
poate retrage recursul declarat în absen a condamnatului şi dac nu dispune de un mandat
special privind retragerea recursului.
Condamnatul minor, precum şi cel care sufer de o boal ce îi afecteaz discern mântul
nu pot retrage recursul declarat f r consim mântul reprezentantului legal şi f r participarea
avocatului.
Recursul declarat de procuror poate fi retras doar de procurorul ierarhic superior. În
aceast situa ie, recursul poate fi însuşit de oricare dintre p r i numai dac a fost declarat în
favoarea sa.
În caz contrar, neputând fi însuşit de parte, instan a înceteaz procedura de recurs,
deoarece nu mai este învestit cu judecarea recursului procurorului. Recursul declarat de
procuror în defavoarea condamnatului şi retras în condi iile legii nu poate fi însuşit de
condamnat.
13. În sensul art.424 CPP, care reglementeaz efectul devolutiv al recursului şi limitele
lui, se prevede c instan a judec recursul numai cu privire la persoana la care se refer
declara ia de recurs şi numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.
Persoana la care se refer declara ia de recurs trebuie s fie nominalizat explicit,
deoarece aceast declara ie constituie actul de sesizare în raport cu care se devolueaz
judecarea în aceast faz procesual . Astfel, declara ia de recurs a procurorului prin
nominalizarea unui condamnat la care se refer , urmat de formularea "şi al ii", produce
efecte juridice numai fa de persoana nominalizat .
Recursul, fiind a doua cale ordinar de atac, ce urmeaz a fi judecat la cel de-al treilea
grad de jurisdic ie, poate fi exercitat în limitele temeiurilor de casare concret şi limitativ
determinate, care vizeaz legalitatea hot rârii pronun ate în apel şi care sunt direct enun ate în
art.427 CPP, excep ie fiind cazurile în baza temeiurilor neinvocate, f r a agrava situa ia
condamna ilor.
Efectul devolutiv al recursului nu poate func iona decât cu respectarea prevederilor
art.424 alin.(2) CPP, adic numai în limitele temeiurilor prev zute de art.427 CPP.
În materia desp gubirilor, materiale sau morale, nu exist temei de casare care s
îng duie instan ei de recurs s reaprecieze cuantumul ac iunii civile. Ca atare, în recurs nu se
poate solicita reactualizarea desp gubirilor cuvenite, stabilite de instan a de fond.
14. Efectul extensiv al recursului împotriva hot rârilor instan elor de apel, prev zut în
art.426 CPP, se produce atât cu privire la p r ile care nu au declarat recurs, cât şi cu privire la
p r ile care au declarat recurs dup expirarea termenului prev zut de lege, dac apar in
grupului procesual al recursului, iar acesta a declarat recursul în termenul legal. Astfel, dac
unul dintre condamna i a declarat recursul în termen, instan a de recurs examineaz cauza prin
extindere cu privire la persoanele în privin a c rora nu s-a declarat recursul sau la care acesta
nu se refer , ori care au declarat recurs tardiv, putând hot rî şi în privin a lor, f r ale crea o
situa ie mai grav , dac s-a decis admisibilitatea recursului.
329
În cazul în care în dosar sunt mai mul i condamna i şi se respinge recursul declarat de
unul din ei, nu se admite solu ia privind aplicarea efectului extinderii judec ii asupra
celorlal i condamna i.
Recursul nu poate fi extins asupra p r ilor cu interese contrare, deoarece acestora li s-ar
crea o situa ie mai grav .
Procurorul, chiar dup expirarea termenului de recurs, poate cere extinderea recursului
declarat de el în termen şi fa de alte persoane decât acelea la care s-a referit în recurs, f r a
li se crea acestora o situa ie mai grav .
Dac procurorul a declarat recurs în defavoarea unor condamna i, iar procurorul ierarhic
superior a retras recursul cu privire la unul dintre condamna i, instan a de recurs, la judecarea
recursului procurorului, nu va crea prin extindere o situa ie mai grav condamnatului în
privin a c ruia a fost retras recursul.
15. Potrivit art.425 CPP, instan a de recurs, solu ionând cauza, nu poate crea o situa ie
mai grav pentru persoana în favoarea c reia a fost declarat recursul. Aceast norm de drept
se aplic şi la rejudecarea cauzei în urma admiterii recursului p r ii ap r rii şi cas rii hot rârii
atacate.
Astfel, în ipoteza în care a fost admis recursul p r ii ap r rii, dispunându-se rejudecarea
cauzei în instan de apel, aceasta, judecind cauza, nu este în drept s fac o calificare mai
grav a faptei sau s aplice o pedeaps mai sever .
La fel, în ipoteza în care se judec numai recursul p r ii ap r rii, instan a de recurs nu
poate re ine starea de recidiv , care, în mod greşit, nu a fost re inut de instan a de fond, sau
nu poate modifica încadrarea juridic a faptei într-o infrac iune mai grav , deşi calificarea este
greşit în raport cu încadrarea juridic a faptei re inute prin rechizitoriu, de asemenea nu poate
re ine în sarcina inculpatului (condamnatului) mai multe infrac iuni în concurs fa de o
singur infrac iune re inut prin hot rârea recurat .
Principiul neagrav rii situa iei în propriul recurs func ioneaz şi în ipoteza în care, cu
ocazia judec rii recursului p r ii ap r rii, sunt descoperite noi circumstan e, cum ar fi: noi
infrac iuni, starea de recidiv , existen a unei condamn ri anterioare etc. În cazul în care se
descoper asemenea circumstan e, precum şi în alte situa ii, ce nu pot fi reformate datorit
aplic rii art.425 CPP, instan a de recurs trebuie s le arate în cuprinsul deciziei şi s motiveze
concluzia respectiv .
16. Reglementarea dreptului de a declara recurs ordinar împotriva deciziei instan ei de
apel reprezint , din partea titularului, atât un drept procesual de dezvoltare a atribu iilor
prev zute de lege, cât şi o obliga ie de a formula cererea respectiv în strict conformitate cu
cerin ele stipulate în art.427, 429, 430 CPP.
Articolul 430 CPP prevede expres ce trebuie s con in cererea de recurs, indicând
elementele obligatorii. Elementele de baz sunt con inutul şi motivele recursului, prin care, în
principiu, se precizeaz şi se solicit cerin ele procesuale în fa a instan ei de recurs.
Din con inutul art.429 alin.(1) CPP rezult c motivarea recursului împotriva hot rârii
instan ei de apel este obligatorie, iar potrivit art.430 pct.5) CPP, în cererea de recurs trebuie
indicate temeiurile prev zute în art.427 CPP şi motivele recursului cu argumentarea
ilegalit ii hot rârii atacate.
Depunerea recursului motivat cu atâtea copii câ i participan i la proces sunt reprezint o
garan ie procesual pentru asigurarea drepturilor p r ilor din procesul penal, inclusiv a
dreptului la ap rare al condamnatului (inculpatului). Este, deci, indispensabil ca persoanei
respective (condamnatului, inculpatului, p r ii v t mate) s i se asigure posibilitatea de a lua
cunoştin cu recursul ce con ine temeiul motivat, mai cu seam în cazul în care se solicit o
solu ie ce i-ar agrava situa ia, adic dreptul ei la ap rare trebuie s intre în deplinul s u
exerci iu.
330
Odat ce temeiul, a c rui aplicare ar conduce la concluzia în sensul agrav rii situa iei
recurentului, nu este motivat, instan a de recurs nu este în drept, din oficiu, s -l argumenteze,
dat fiind c se încalc dreptul la ap rare.
De vreme ce temeiurile pentru care se poate declara recurs împotriva hot rârilor
instan elor de apel sunt expres şi limitativ enun ate de art.427 CPP, rezult c motivarea
recursului trebuie s se refere numai la aceste temeiuri cu indicarea concret a textelor de lege
pe care se întemeiaz .
17. În conformitate cu prevederile art.424 alin.(2) CPP, instan a de recurs judec cauza
numai în limitele temeiurilor prev zute de art.427 CPP, fiind în drept s judece şi în baza
temeiurilor neinvocate, f r a agrava situa ia condamnatului. Aceast dispozi ie legal
defineşte natura juridic a recursului ca fiind o cale de atac devolutiv de drept.
De aici rezult c , în cazul în care recursul nu este motivat, instan a de recurs se afl în
imposibilitate de a judeca cauza în sensul agrav rii situa iei condamnatului, dat fiind c
lipseşte obiectul judec rii respective. Concomitent, având obliga ia de a judeca recursul în
conformitate cu prevederile art.434 alin.(1) CPP, instan a poate lua în considera ie, din oficiu,
temeiurile prev zute de art.427 CPP, dar cu condi ia s nu înr ut easc situa ia inculpatului.
Instan a de recurs nu poate, din oficiu, s evalueze alte temeiuri în drept ale cazului de
casare, decât cele invocate de recurent cu referire la textul de lege citat, cu excep ia când, prin
solu ie, nu se agraveaz situa ia p r ii împotriva c reia este declarat recursul.
Fa de aspectele de drept relevate, se impune concluzia c , în situa ia în care din
cererea de recurs se desprinde un temei indicat în art.427 CPP, instan a de recurs este în drept
s analizeze temeinicia hot rârii atacate, referindu-se numai la temeiul motivat de recurent şi
numai în cazul în care acesta se reg seşte în textul de lege men ionat. Excep ie poate fi cazul
când, indiferent de modul cum sunt formulate temeiurile indicate de recurent, instan a va
examina hot rârea din oficiu, cu condi ia c temeiul men ionat este prev zut în art.427 CPP şi
c solu ia adoptat nu va înr ut i situa ia condamnatului.
În cazul în care sunt respectate dispozi iile legale prin care se stabileşte con inutul
recursului, inclusiv regimul motiv rii cererii de recurs, instan a va ine seama de temeiurile de
casare, f r a agrava situa ia recurentului. Astfel, în ipoteza în care condamnatul şi-a motivat
recursul f r a indica temeiul de casare prev zut în art.427 CPP, neexistând o sanc iune
procesual pentru omisiunea ar tat , instan a de recurs va analiza criticile recursului în raport
cu temeiurile legale de casare, f r a influen a hot rârea în defavoarea condamnatului.
18. Din con inutul art.427 CPP rezult c temeiurile pentru recursul ordinar declarat
împotriva deciziei instan ei de apel nu pot fi decât de drept, fiind determinate expres de lege.
Astfel, hot rârile instan elor de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instan ele de fond.
Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual şi erori de drept material sau
substan ial.
În atare situa ie, instan a de recurs verific dac s-a aplicat corect legea la faptele
re inute prin hot rârea atacat şi dac aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozi iilor de drept formal şi/sau material. Chestiunea dac fapta este constatat conform
legii este un temei de drept, deoarece priveşte încadrarea juridic dat faptei s vârşite, astfel
ea cade sub controlul instan ei de recurs, pentru care fapta nu poate fi privit ca fiind stabilit
atunci când se constat ilegalit i.
Temeiurile pentru recurs pot fi:
- formale sau de procedur (art.427 pct.1)-7) CPP);
- substan iale sau de judecat (art.427 pct.8)-16) CPP).
Temeiurile men ionate pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în
apel sau dac înc lcarea a avut loc în instan de apel.
331
19. Potrivit art.428 CPP, recursurile declarate împotriva deciziilor cur ilor de apel se
examineaz de Colegiul penal al CSJ.
Dup învestirea instan ei de recurs prin depunerea şi primirea cererii de recurs, instan a
îndeplineşte actele procedurale preparatorii prev zute la art.431 alin.(1) CPP.
În temeiul art.431 alin.(1) pct.2) şi 3) CPP, dosarul penal înregistrat, în conformitate cu
prevederile art.6/1 din Legea privind organizarea judec toreasc , prin rezolu ie, se
repartizeaz aleatoriu judec torului pentru preg tirea cauzei spre examinarea admisibilit ii în
principiu a recursului în şedin a de judecat .
Judec torul desemnat face în mod obligatoriu parte din completul de judecat , iar în caz
de imposibilitate, se desemneaz un alt judec tor pentru a preg ti cauza spre judecare.
În conformitate cu art.431 alin.(2) CPP, judec torul desemnat verific dac recursul
îndeplineşte cerin ele de form şi de con inut pentru depunerea lui, prev zute de art.429 şi 430
CPP, dac temeiurile invocate se încadreaz în dispozi iile art.427 CPP, indic jurispruden a
în problemele de drept aplicabile la judecarea recursului.
Chestiunile men ionate se solu ioneaz în procedura de admisibilitate în principiu a
recursului.
20. Procedura privind admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hot rârii instan ei de apel reprezint o activitate restrâns a procedurii de recurs, ca cel de al
treilea grad de jurisdic ie, care deriv din prevederile Protocolului al 14-lea adi ional la
Conven ia European , precum şi din Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului
Europei c tre statele membre cu privire la perfec ionarea mijloacelor interne de ap rare
juridic din 12 mai 2004.
Prevederile art.432 CPP reglementeaz procedura privind admisibilitatea în principiu a
recursului.
Instan a de recurs, în complet format din 3 judec tori, examineaz admisibilitatea în
principiu a recursului, f r citarea p r ilor, în camera de consiliu în baza materialelor din
dosar şi, prin decizie motivat , va decide în unanimitate asupra inadmisibilit ii recursului în
cazurile prev zute expres la art.432 alin.(2) CPP. Deoarece în aceste cazuri şedin a de
judecat nu este public , instan a de recurs este obligat s comunice p r ilor decizia privind
inadmisibilitatea recursului, care, potrivit art.432 alin.(3) CPP, este irevocabil .
Totodat , dac se constat cazurile prev zute de art.432 alin.(4) CPP, instan a, prin
încheiere, va trimite recursul pentru judecare Colegiului l rgit al Cur ii Supreme de Justi ie
constituit din 5 judec tori.
Dup adoptarea încheierii men ionate, se îndeplinesc m surile premerg toare judec rii
recursului, stipulate la art.432 alin.(5) CPP: preşedintele Colegiului l rgit va fixa termenul de
judecat a recursului şi va dispune s se comunice p r ilor la proces despre aceasta, precum şi
despre esen a recursului. Odat cu citarea, se expediaz şi copia de pe recurs.
21. Judecarea recursului se desf şoar potrivit procedurii stabilite în art.433 CPP.
Şedin a de judecat în recurs se deosebeşte atât de şedin a de judecat în prim instan ,
cât şi de şedin a de judecat în apel, prin lipsa cercet rii judec toreşti conform dispozi iilor
care guverneaz judecarea cauzei în fond şi, respectiv, neobligativitatea întocmirii procesului
verbal al şedin ei de judecat .
22. La termenul fixat pentru judecarea recursului, în şedin a de judecat , cu participarea
procurorului, avocatului şi persoanelor indicate la art.401 CPP, ale c ror interese sunt atinse
prin motivele invocate în recurs, instan a, dup ce rezolv orice cerere care împiedic
desf şurarea judec ii în recurs (cerere de recuzare), ascult p r ile în proces.
Judecarea recursului în absen a persoanei se face în situa ia când exist date referitoare
la îndeplinirea legal a procedurii de citare.
332
Potrivit art.433 alin.(3) CPP, primul cuvânt i se ofer recurentului, apoi celorlal i
participan i la şedin a de judecat . Dac între recursurile declarate se afl şi recursul
procurorului, primul cuvânt îl are acesta.
Din con inutul art.433 şi 434 CPP, rezult c , la judecarea recursului, nu se admite
prezentarea şi, respectiv, administrarea de probe suplimentare. Totodat , rezult c instan a de
recurs va putea controla numai chestiunile de drept, adic judecarea recursului are, în esen ,
ca obiect al judec ii hot rârea atacat .
Instan a de recurs dispune achitarea persoanei sau încetarea procesului penal, precum şi
rejudecarea cauzei, cu pronun area unei noi hot râri, dup ce, în prealabil, va analiza atât
situa ia de fapt, cât şi problemele de drept în baza materialului din dosarul cauzei.
23. Dup ascultarea, dup caz, a replicilor ap rute în procesul dezbaterilor, completul
delibereaz în secret, în camera de consiliu, în vederea adopt rii unei solu ii prev zute de
art.435 CPP.
Deliberarea se axeaz pe verificarea legalit ii hot rârii atacate în baza materialului din
dosarul cauzei şi pronun area asupra tuturor motivelor invocate în recurs. Verificarea propriu-
zis se face în lumina temeiurilor pentru recurs prev zute la art.427 CPP.
Dup deliberare, revenind în sala şedin ei de judecat , în mod public, instan a pronun
solu ia adoptat . Solu iile la judecarea recursului sunt prev zute în art.435 CPP şi se clasific
în dou categorii: de respingere şi de admitere a recursului.
24. Judecând recursul, instan a se pronun prin decizie. De regul , se pronun
dispozitivul hot rârii.
Potrivit art.435 alin.(3) CPP, adoptarea deciziei şi redactarea acesteia se efectueaz în
conformitate cu prevederile articolelor 417 şi 418 CPP, care se aplic în mod corespunz tor.
Deliberarea şi pronun area deciziei se fac, ca regul , dup încheierea dezbaterilor, dar,
pentru motive întemeiate, ele pot fi amânate cu cel mult 10 zile.
Decizia integral sau, dup caz, dispozitivul deciziei, semnate de to i judec torii
completului, se pronun , dup revenirea din camera de consiliu, în şedin public .
Nerespectarea dispozi iilor legale privind semnarea corespunz toare a hot rârii, precum
şi nepronun area hot rârii (deciziei) în şedin public atrage sanc iunea nulit ii absolute a
actului respectiv.
25. Conform art.435 alin.(1) pct.1) CPP, judecând recursul, instan a respinge recursul ca
inadmisibil, cu men inerea hot rârii atacate, adoptând solu ia respectiv în cazul în care se
constat c recursul nu a fost declarat cu respectarea condi iilor legale (este tardiv sau
inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).
Recursul este tardiv atunci când a fost declarat peste termenul stabilit în art.422 CPP,
excep ie fiind condi iile repunerii în termen.
Recursul este inadmisibil atunci când se exercit împotriva unei hot râri nesusceptibile
de recurs ori se declar de c tre persoane care nu sunt titulari ai dreptului de recurs sau cu
dep şirea limitelor legale în care se poate declara recurs de c tre diferi i titulari.
Recursul este nefondat atunci când hot rârea atacat este legal , întemeiat şi motivat .
26. Conform art.435 alin.(1) pct.2) CPP, în cazul admiterii recursului, hot rârea atacat
va fi casat şi instan a de recurs va adopta una din urm toarele solu ii:
a) va men ine hot rârea primei instan e, când apelul a fost greşit admis;
b) va dispune achitarea persoanei sau încetarea procesului în cazurile prev zute de
Codul de procedur penal ;
c) va rejudeca cauza şi va pronun a o nou hot râre, dac nu se agraveaz situa ia
condamnatului;
d) va dispune rejudecarea cauzei de c tre instan a de apel, în cazul în care eroarea
judiciar nu poate fi corectat de c tre instan a de recurs.
Casarea hot rârii atacate poate fi par ial sau total .
333
Casarea par ial are un caracter limitat, fiind supuse cas rii doar anumite aspecte ale
hot rârii atacate, cum ar fi: cu privire la anumite fapte sau persoane, cu privire la latura penal
sau civil a cauzei, celelalte dispozi ii fiind men inute.
Casarea total duce la anularea în întregime a hot rârii atacate, îns în limitele
prevederilor ce reglementeaz efectul devolutiv şi extensiv al recursului, cu respectarea
principiului neagrav rii situa iei condamnatului în propriul recurs.
27. Solu ia prev zut de art.435 alin.(1) pct.2) lit.b) CPP se adopt în cazul în care se
constat existen a temeiurilor stipulate la art.390 CPP sau, dup caz, a temeiurilor specificate
la art.391 CPP.
Achitarea persoanei se dispune în urma condamn rii sau încet rii procesului penal de
c tre instan ele de fond ori în urma achit rii pentru alte temeiuri decât cele juste.
Încetarea procesului penal se dispune dac anterior instan ele de fond au condamnat ori
au achitat persoana sau dac procesul penal a fost încetat pentru alte temeiuri decât cele juste.
Rejudecarea cauzei şi pronun area unei noi hot râri, prin care nu se agraveaz situa ia
condamnatului, se dispun dac exist temeiurile prev zute în art.427 pct.7)-16) CPP.
Rejudecarea cauzei de c tre instan a de apel se dispune dac exist temeiurile stipulate
în art.427 pct.1)-6) CPP.
28. Deliberând asupra recursului, instan a, potrivit art.435 alin.(2) CPP, rezolv
chestiunile cu privire la:
- reluarea dezbaterilor;
- repararea pagubei;
- m surile preventive;
- cheltuielile judiciare;
- orice alte chestiuni de care depinde judecarea recursului.
Totodat , în cazul sesiz rii de c tre p r i a nerespect rii termenului rezonabil de
judecare a cauzei de c tre instan a de fond, instan a de recurs se va pronun a şi asupra acestei
chestiuni.
De asemenea, instan a de recurs, în mod obligatoriu, îl va pune în libertate pe
condamnatul arestat în cazurile de casare, dac intervine o cauz de încetare de drept a
m surii de de inere.
În cazul în care, la judecarea recursului, se constat fapte de înc lcare a legalit ii şi a
drepturilor omului, concomitent cu adoptarea deciziei, instan a va emite şi o decizie
interlocutorie, prin care aceste fapte se vor aduce la cunoştin a organelor respective,
persoanelor cu func ie de r spundere şi procurorilor.
29. Decizia se redacteaz de c tre unul din judec torii care au participat la judecarea
recursului, de regul de judec torul desemnat pentru a preg ti cauza spre judecare, în cel mult
10 zile de la pronun are, şi se semneaz de to i judec torii completului.
Înmânarea copiei de pe decizie se face potrivit dispozi iilor art.399 CPP.
Dup redactarea deciziei, instan a de recurs, în termen de cel mult 5 zile, remite dosarul
penal în instan a competent de punerea în executare a hot râri lor judec toreşti, fapt despre
care se informeaz p r ile.
30. Decizia instan ei de recurs, ca hot râre judec toreasc , cuprinde trei p r i: partea
introductiv , expunerea şi dispozitivul.
Partea introductiv cuprinde, de regul , toate men iunile indicate pentru sentin
(art.393 CPP). Totodat , ea va cuprinde:
a) cererile de orice natur formulate de procuror, de p r i şi de al i participan i la
şedin ;
b) concluziile procurorului şi ale p r ilor privind recursul judecat;
c) m surile luate în cursul procedurii de recurs.
Expunerea cuprinde:
334
a) dispozitivul sentin ei, starea de fapt şi de drept re inut de prima instan , motivele
adopt rii solu iei;
b) dispozitivul deciziei atacate, temeiurile de fapt şi de drept care au dus la adoptarea
solu iei date de instan a de apel, motivele adopt rii solu iei;
c) fondul recursului, inclusiv indicarea motivelor invocate de recurent, temeiurile care
au dus, dup caz, la respingerea sau admiterea recursului, precum şi motivele adopt rii
solu iei date;
d) în cazul dispunerii rejudec rii cauzei de c tre instan a de apel, se vor indica şi
motivele rejudec rii, şi circumstan ele ce urmeaz a fi constatate, cu precizarea mijloacelor de
prob care se vor administra în instan a de rejudecare;
e) în cazul în care anterior s-a dispus rejudecarea, partea introductiv va cuprinde şi
men iunile privind hot rârile date în cadrul procedurii de rejudecare a cauzei.
Dispozitivul cuprinde solu ia dat de instan a de recurs în temeiul art.435 CPP.
Decizia instan ei de recurs este irevocabil şi se bucur de autoritate de lucru judecat.
Decizia instan ei de recurs poate fi atacat prin intermediul unei c i extraordinare de
atac, dac sunt întrunite condi iile legii, excep ie fiind numai decizia privind dispunerea
rejudec rii cauzei de c tre instan a de apel, care nu este susceptibil de atac.
31. Decizia instan ei de recurs trebuie s fie legal , întemeiat şi motivat .
Obligarea instan ei de a-şi motiva hot rârea rezult din prevederile art.6 paragraful 1 din
Conven ia European . Acest lucru presupune relevarea considerentelor şi temeiurilor asupra
concluziilor formate în rezultatul verific rii hot rârii atacate în raport cu motivele invocate de
recurent şi cu temeiurile pentru recurs prev zute de lege.
Este necesar ca în mod precis şi explicit, prin argumente relevante şi suficiente, s fie
rezolvate problemele de drept ap rute la judecarea recursului, prin întocmirea corect a
hot rârii adoptate.
În cazul în care instan a de recurs a stabilit o eroare de drept comis de instan a de fond,
în expunere se va ar ta în ce const caracterul ilegal al activit ii instan ei de fond, prin ce se
exprim înc lcarea de lege comis , precum şi mijloacele privind repararea ei prin analiza
materiei reglement rii şi jurispruden ei.
Lipsa de motivare adecvat cerin elor legii într-o hot râre judec toreasc afecteaz grav
respectarea garan iilor procedurale la un proces echitabil.
În cazul în care decizia atacat este insuficient motivat , dar solu ia este legal , instan a
de recurs corecteaz aceast eroare judiciar în sensul complet rii considerentelor şi
temeiurilor corespunz toare ce justific solu ia.
În situa ia în care se constat erori materiale sau omisiuni v dite în cuprinsul hot rârii
adoptate, instan a de recurs va proceda în conformitate cu dispozi iile articolelor 249 şi 250
CPP, pronun ându-se prin încheiere motivat .
32. Procedura de rejudecare şi limitele acesteia este reglementat de prevederile art.436
CPP.
Rejudecarea cauzei dup casarea hot rârii atacate se realizeaz în dou cazuri:
a) în instan de recurs, când se admite recursul, se caseaz hot rârea atacat , se
rejudec cauza şi se pronun o nou hot râre, dac nu se agraveaz situa ia condamnatului;
b) în instan de apel, când se admite recursul, se caseaz hot rârea atacat şi se dispune
rejudecarea cauzei de c tre instan a de apel.
În ambele cazuri, rejudecarea este asimilat cu o judecare a cauzei conform regulilor
generale.
Instan a de recurs, cu ocazia rejudec rii cauzei şi pronun rii unei noi hot râri, nu este în
drept s fac aplicarea prevederilor referitoare la extinderea procesului penal privitor la alte
fapte.
335
Articolul 436 CPP fixeaz urm toarele limite de care instan a de apel trebuie s in
cont:
- conformitatea cu decizia instan ei de recurs, în m sura în care situa ia de fapt r mâne
cea avut în vedere la judecarea recursului;
- respectarea limitelor în care hot rârea a fost casat . Astfel, când hot rârea este casat
numai cu privire la unele fapte sau la unele persoane ori numai în ceea ce priveşte latura
penal sau civil (cerere par ial ), instan a de rejudecare se pronun în limitele în care
hot rârea a fost casat .
33. Dispozi iile legale referitoare la limitele rejudec rii în cazul cas rii hot rârii de
instan a de recurs sunt în concordan cu principiile generale ale procesului penal, potrivit
c rora orice persoan are dreptul de a fi judecat în mod echitabil şi în termen rezonabil de o
instan independent şi impar ial , instituit prin lege.
Rejudecând cauza în limitele stabilite de instan a de recurs, instan a de rejudecare este
pe deplin independent , respectând, în mod firesc şi logic, indica iile instan ei de recurs, care,
potrivit art.436 alin.(2) CPP, sunt obligatorii în m sura în care situa ia de fapt r mâne cea care
a existat la solu ionarea recursului.
Pentru acelaşi motiv, instan a de rejudecare nu se poate pronun a asupra altei infrac iuni,
care rezult din situa ia de fapt re inut prin rechizitoriu, dar care nu a f cut obiectul judec ii
anterioare. Când hot rârea este casat numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai
în ce priveşte latura penal sau civil , atunci, potrivit art.436 alin.(3) CPP, instan a de
rejudecare se pronun în limitele în care hot rârea a fost casat .
Conform art.436 alin.(4) CPP, la rejudecarea cauzei, este interzis aplicarea unei
pedepse mai aspre sau aplicarea legii privind o infrac iune mai grav decât numai dac
hot rârea ini ial a fost casat în baza recursului declarat de procuror sau în interesul p r ii
v t mate din motivul c pedeapsa fixat era prea blând ori în baza recursului procurorului
care a solicitat aplicarea legii privind o infrac iune mai grav , precum şi în cazul când
procurorul, la rejudecare în instan de apel, formuleaz o nou învinuire, mai grav , potrivit
art.326 CPP.
Dispozi iile art.436 alin.(4) CPP permit instan ei de rejudecare s pronun e o solu ie mai
aspr numai dac hot rârea a fost casat în recursul procurorului sau al p r ii v t mate
declarat în defavoarea condamnatului. Totodat , trebuie dedus c , în cadrul rejudec rii care
are loc ca urmare a admiterii recursului exercitat de condamnat sau de avocatul s u, nu se
poate agrava solu ia aplicat acestuia.
III. Partea a doua
Procedura de examinare a recursului declarat împotriva

sentin elor pronun ate de cur ile de apel
34. Recursul declarat împotriva sentin elor pronun ate de cur ile de apel este o cale
ordinar de atac, comun , cu efect devolutiv, extensiv, al neagrav rii situa iei în propriul
recurs şi suspensiv, destinat pentru a repara erorile de drept comise de prima instan .
35. Conform art.437 Cod de procedur penal , pot fi atacate cu recurs hot rârile
judec toreşti pentru care nu este prev zut calea de atac apelul:
- sentin ele pronun ate de judec torii privind infrac iunile uşoare pentru s vârşirea
c rora legea prevede în exclusivitate pedeapsa nonprivativ de libertate;
- sentin ele pronun ate de cur ile de apel;
- sentin ele pronun ate de Curtea Suprem de Justi ie;
- alte hot râri penale pentru care legea prevede aceast cale de atac.
336
Neatacarea cu apel a sentin elor judec toriilor privind infrac iunile uşoare pentru
s vârşirea c rora legea prevede în exclusivitate pedeapsa nonprivativ de libertate este
justificat de complexitatea redus a cauzelor de acest fel, care, pentru a-şi g si o solu ie
temeinic şi legal , nu este necesar s parcurg trei grade de jurisdic ie.
Sentin ele pronun ate de cur ile de apel şi de Curtea Suprem de Justi ie ca instan e de
fond au fost excluse din cadrul sentin elor atacabile cu apel pentru considerentul c prezen a
judec torilor cu cea mai înalt calificare profesional la aceste instan e constituie o garan ie
suficient pentru o bun şi temeinic judecat .
36. Nu sunt supuse c ilor de atac urm toarele decizii:
- prin care s-a dispus rejudecarea cauzei;
- prin care s-a solu ionat conflictul de competent (art.45 CPP);
- prin care s-a solu ionat demersul de str mutare a cauzei (art.46, 47 CPP).
37. Nu pot fi atacate cu recurs ordinar deciziile instan ei de recurs.
38. Încheierile pot fi atacate cu recurs numai odat cu sentin a, cu excep ia cazurilor
când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.
39. Pot fi atacate separat cu recurs urm toarele încheieri:
- încheierea instan ei de judecat privind solu ionarea chestiunilor referitoare la
executarea hot râri lor judec toreşti (art.469-471 CP);
- încheierea judec torului de instruc ie referitoare la autorizarea m surilor procesuale de
constrângere (art.302 CPP);
- încheierea instan e/ de judecat privind arestarea preventiv (art.185 alin.(4) CPP);
- încheierea judec torului de instruc ie privind aplicarea sau neaplicarea arest rii
preventive ori arest rii la domiciliu, privind prelungirea sau refuzul de a prelungi durata ei,
privind aplicarea liber rii provizorii (art.311 alin.(1) CPP);
- încheierea de restabilire a documentelor disp rute (art.530 alin.(5) CPP).
40. Potrivit art.438 Cod de procedur penal , pot declara recurs persoanele indicate în
41. Conform art.439 alin.(1) Cod de procedur penal , în cazul recursului împotriva
hot rârilor judec toreşti pentru care nu este prev zut calea de atac apelul, termenul de recurs
este de 15 zile de la data pronun rii hot rârii, iar în cazul redact rii acesteia - de 15 zile de la
înştiin area în scris a p r ilor despre semnarea hot rârii redactate.
Pentru inculpatul care este arestat, termenul de recurs curge din momentul înmân rii
copiei de pe sentin a redactat .
42. Repunerea în termen a recursului, declararea peste termen a recursului şi retragerea
recursului se reglementeaz de prevederile art.402-407 din Codul de procedur penal , care se
aplic în mod corespunz tor.
Institu ia repunerii în termen reprezint mijlocul procesual prin care titularul dreptului
de recurs, care nu a putut s -l declare din anumite cauze ce nu-i sunt imputabile, este repus în
dreptul din care fusese dec zut dup expirarea termenului de recurs.
Termenul de recurs este un termen peremptoriu şi nerespectarea lui duce la dec derea
din dreptul exercit rii c ii de atac. Un recurs introdus dup expirarea termenului este, în
principiu, respins ca tardiv.
42. Recursul împotriva hot rârilor judec toreşti pentru care nu este prev zut calea de
atac apelul, potrivit alin.(3) al art.445 din Codul de procedur penal , se depune la instan a a
c rei hot râre se atac .
43. Recursul se declar prin cerere scris , care trebuie s fie semnat de recurent.
Semn tura este o condi ie esen ial pentru identificarea recurentului şi pentru verificarea
faptului dac voin a de a ataca hot rârea îi apar ine.
337
44. Conform art.449 Cod de procedur penal , judecind recursul împotriva hot rârilor
judec toreşti pentru care nu este prev zut calea de atac apelul, instan a adopt una din
urm toarele decizii:
- respinge recursul, men inând hot rârea atacat dac :
• recursul este nefondat, recursul este nemotivat, precum şi dac hot rârea atacat este
întemeiat ;
• recursul este depus peste termenul stabilit de lege (tardiv), astfel recursul fiind
inadmisibil;
- admite recursul, casând hot rârea, par ial sau total, şi la una din urm toarele hot râri:
• dispune achitarea persoanei sau încetarea procesului penal;
• rejudec cauza, cu adoptarea unei noi hot râri;
• dispune rejudecarea cauzei de c tre instan a de fond, dac este necesar administrarea
de probe suplimentare.
45. Articolul 448 CPP stipuleaz c instan a, judecind recursul declarat împotriva
sentin elor pronun ate de cur ile de apel, verific atât legalitatea, cât şi temeinicia hot rârilor
atacate.
46. În conformitate cu prevederile articolului 441 CPP, care reglementeaz efectul
devolutiv al recursului şi limitele lui, instan a de recurs examineaz cauza în limitele
temeiurilor prev zute în articolul 444 CPP, îns ea este obligat , în afara temeiurilor invocate
şi cererilor formulate de recurent, s examineze întreaga cauz sub toate aspectele.
Prin declararea recursului împotriva sentin ei pronun ate de curtea de apel, se provoac
o verificare multilateral în fapt şi în drept a sentin ei. Aceast verificare se face în m sura în
care a fost atacat hot rârea.
47. Atunci când recursul se declar împotriva sentin elor pronun ate de cur ile de apel
care nu sunt supuse, potrivit legii, apelului, recursul nu mai este limitat la cazurile de casare
prev zute de articolul 444 CPP, ci, în aceast ipotez , instan a de recurs are obliga ia s
examineze întreaga cauz sub toate aspectele de fapt şi de drept, în aceleaşi condi ii ca o
instan de apel, îns conform regulilor speciale privind judecarea recursului.
48. În cadrul judec rii recursului împotriva hot rârilor judec toreşti pentru care nu este
prev zut calea de atac apelul (art.448 Cod de procedur penal ), instan a de recurs verific
hot rârea atacat pe baza materialului din dosarul cauzei şi a oric ror documente noi
prezentate în instan a de recurs.
49. În contextul jurispruden ei Cur ii Europene a Drepturilor Omului şi, în special, al
hot rârii din 25 iulie 2000 în cauza Tierce şi al ii împotriva San Marino, s-a sus inut c
instan a de apel, precum şi instan a de recurs, în cazul în care nu este prev zut calea de atac a
apelului, au obliga ia de a examina o cauz în fapt şi în drept şi nu pot proceda la o apreciere
global asupra vinov iei sau nevinov iei inculpatului f r a-l asculta pe acesta şi f r a
evalua, în mod direct, elementele de prob prezentate de p r i, în caz contrar procedura
derulat în fa a lor neîndeplinind exigen ele unui proces (s-a înc lcat dreptul la un proces
echitabil, drept garantat de art.6 al Conven iei Europene).
În aceste condi ii, în cazul în care nu este prev zut calea de atac a apelului, hot rârea
instan ei de recurs care se bazeaz exclusiv pe analiza probelor administrate de prima instan
este nelegal .
50. Jurispruden a Cur ii Europene a Drepturilor Omului, în conformitate cu articolul 4
din Constitu ia Republicii Moldova, este direct aplicabil în sistemul de drept al Republicii
Moldova şi are for constitu ional şi supralegislativ .
51. Judecarea recursului declarat împotriva sentin elor pronun ate de cur ile de apel se
începe cu anun area de c tre preşedintele şedin ei a cauzei în care a fost declarat recurs, cu
verificarea prezen ei p r ilor, apoi se anun numele şi prenumele judec torilor completului de
338
judecat , ale procurorului, grefierului, precum şi ale interpretului şi traduc torului, dac
aceştia particip , ale ap r torului şi se precizeaz dac nu au fost formulate cereri de recuzare.
Dup aceasta, se d cuvântul recurentului, intimatului, ap r torilor şi reprezentan ilor
lor, apoi procurorului. Dac , între recursurile declarate, se afl şi recursul procurorului, primul
are cuvântul acesta.
Dup lu rile de cuvânt ale p r ilor, instan a de recurs trece la verificarea probelor
examinate de prima instan , conform materialelor din dosar, prin citirea lor în şedin a de
judecat , cu consemnarea în procesul verbal.
Declara iile persoanelor care au fost audiate în prima instan se verific de c tre
instan a de recurs prin citirea lor în şedin a de judecat .
Instan a de recurs nu este în drept s -şi întemeieze concluziile sale pe probele cercetate
de prima instan , dac ele nu au fost verificate în şedin a de judecat a instan ei de recurs şi
nu au fost reflectate în procesul verbal al şedin ei de judecat .
Dup verificarea probelor, instan a acord cuvântul recurentului, intimatului,
ap r torului şi reprezentantului lui, apoi procurorului. În dezbateri, p r ile se vor referi atât la
chestiunile de fapt asupra c rora s-a pronun at ori trebuia s se pronun e prima instan de
fond, cât şi la chestiunile de drept.
P r ile au dreptul la replic , iar inculpatul - la ultimul cuvânt.
52. Instan a de recurs poate s se pronun e asupra chestiunilor de fapt, precum şi asupra
celor de drept numai dup administrarea de probe, care au fost obiect de cercetare în instan
de fond, conform principiului nemijlocirii, şi s dispun achitarea ori condamnarea
inculpatului.
Necesitatea administr rii de probe suplimentare, invocate de c tre p r i la judecarea
recursului, pe care nu o poate face instan a de recurs, genereaz solu ia dispunerii rejudec rii
cauzei, or, verificarea unor asemenea probe, precum şi analiza faptelor re inute în sarcina
inculpatului prin rechizitoriu ine doar de competen a instan ei de fond.
53. Având în vedere dispozi iile art.6 din Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului
şi a libert ilor fundamentale, aşa cum acestea au fost interpretate şi aplicate, dup o hot râre
de achitare pronun at de instan a de fond, instan a de recurs nu poate dispune pentru prima
dat condamnarea f r audierea inculpatului prezent în şedin a de judecat şi f r
administrarea direct a probelor.
54. Recursul declarat împotriva sentin ei de achitare pronun ate de instan a de fond se
judec conform regulilor generale, sub toate aspectele, în fond şi în drept, cu exercitarea unei
proceduri de jurisdic ie depline şi egale celei în fond, prin aplicarea principiului egalit ii
armelor.
55. Curtea European a Drepturilor Omului, în cauza D nil împotriva României din 08
martie 2007, a statuat c instan a de recurs nu este în drept s pronun e o hot râre de
condamnare bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instan , care con ine depozi iile
martorilor şi declara iile inculpatului, acelaşi dosar în baza c ruia fusese achitat în prima
instan .
Instan a de recurs trebuie s procedeze la administrarea direct a m rturiilor personale
ale inculpatului şi ale celorlal i martori ai acuz rii şi ap r rii, prin audierea din nou atât a
inculpatului, cât şi a anumitor martori.
56. În conformitate cu principiul contradictorialit ii în procesul penal, reglementat de
art.24 Cod de procedur penal , urm rirea penal , ap rarea şi judecarea cauzei sunt separate
şi se efectueaz de diferite organe şi persoane.
Instan a judec toreasc nu este organ de urm rire penal , nu se manifest în favoarea
acuz rii sau a ap r rii şi nu exprim alte interese decât interesele legii.
Func ia acuz rii este pus pe seama procurorului, care intenteaz cauza penal ,
înainteaz învinuirea, sus ine acuzarea în instan ele de judecat .
339
Instan a, la judecarea recursului, este obligat , inând cont de prevederile art.24 din
Codul de procedur penal , care consfin esc principiul contradictorialit ii, s asigure p r ii
acuz rii posibilitatea real de a prezenta anumite probe în sus inerea acuza iilor penale
împotriva inculpa ilor care au fost achita i de instan a de fond şi, la fel, s asigure p r ii
ap r rii posibilitatea real de a prezenta, în caz de necesitate, probe în sus inerea argumentelor
sale.
57. Nerespectarea jurispruden ei Cur ii Europene a Drepturilor Omului şi înc lcarea
prevederilor art.24 din Codul de procedur penal , care îl oblig pe acuzatorul de stat, dup o
hot râre de achitare pronun at de instan a de fond, s solicite audierea inculpatului în instan
de recurs şi s prezinte în şedin a de judecat anumite probe în sus inerea acuza iilor penale
aduse inculpatului, urmeaz s fie considerat ca nesus inere a acuza iilor penale în privin a
inculpatului în cadrul examin rii recursului declarat împotriva sentin ei de achitare.
Ignorarea jurispruden ei Cur ii Europene a Drepturilor Omului şi înc lcarea prevederilor
art.24 din Codul de procedur penal lezeaz dreptul inculpatului la un proces echitabil, drept
garantat de art.6 din Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului şi a libert ilor
fundamentale.
2000 "Cu privire la practica de examinare a cauzelor penale în ordine de recurs" şi Hot rârea
Plenului Cur ii Supreme de Justi ie nr.11 din 24 aprilie 2000 "Cu privire la practica adopt rii
hot rârilor în cadrul examin rii cauzelor penale de c tre instan ele judec toreşti în ordine de
apel şi recurs".

nr.9
340
HOT RÂREA
Privind aplicarea în practica judiciar de c tre

instan ele judec toreşti a unor prevederi ale
Conven iei pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi
Libert ilor Fundamentale
nr.17 din 19.06.2000
"Culegere de hot râri explicative", Chişin u, 2002, pag.18
modificat de:
La 13 iulie 1995 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al

Consiliului Europei şi prin Hot rârea Parlamentului Republicii Moldova din 24 iulie 1997 au
fost ratificate Conven ia European pentru ap rarea drepturilor omului şi libert ilor
fundamentale (în continuare C.E.D.O.), încheiat la Roma la 4 noiembrie 1950, şi
protocoalele adi ionale nr.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 11 care au intrat în vigoare pentru Republica
Moldova la 12 septembrie 1997 (cu excep ia Protocolul nr.6 care intr în vigoare din
octombrie 1997, Protocolul 7 - în vigoare din 1 decembrie 1997 şi Protocolului nr.11 - în
vigoare din 1 noiembrie 1998).
În scopul asigur rii drepturilor omului şi a libert ilor sale fundamentale de c tre
instan ele judec toreşti din R.M., având în vedere statutul pe care îl are C.E.D.O. în calitate de
tratat interna ional în ordinea juridic intern a Republicii Moldova, Plenul Cur ii Supreme de
Justi ie ofer urm toarele explica ii:
1. Aderând la C.E.D.O., Republica Moldova şi-a asumat obliga ia de a garanta
protejarea drepturilor şi a libert ilor proclamate de C.E.D.O. ale tuturor persoanelor aflate
sub jurisdic ia sa.
Din prevederile Constitu iei Republicii Moldova (art.4 alin.2) precum şi din hot rârea
Cur ii Constitu ionale nr.55 din 14 octombrie 1999 "Privind interpretarea unor prevederi ale
art.4 din Constitu ia Republicii Moldova" rezult c C.E.D.O. constituie o parte integrant a
sistemului legal intern şi respectiv urmeaz a fi aplicat direct ca oricare alt lege a RM cu
deosebirea c C.E.D.O. are prioritate fa de restul legilor interne care îi contravin.
De men ionat, c sarcina primordial cu privire la aplicarea Conven iei revine
instan elor na ionale şi nu Cur ii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Astfel, în
cazul judec rii cazurilor instan ele de judecat urmeaz s verifice dac legea sau actul, care
urmeaz a fi aplicat şi care reglementeaz drepturi şi libert i garantate de C.E.D.O., sunt
compatibile cu prevederile acesteia, iar în caz de incompatibilitate instan a va aplica direct
prevederile Conven iei, men ionând acest fapt în hot rârea sa.
341
Concomitent se va ine cont de faptul c prevederile Conven iei şi ale protocoalelor sale
sunt obligatorii pentru Republica Moldova doar din momentul intr rii lor în vigoare pentru
R.M., adic de la 12 septembrie 1997. Astfel, normele Conven iei se extind doar asupra
înc lc rilor (pretinselor înc lc ri) ulterioare acestei date şi nu pot avea efect retroactiv.
Aceasta nu se extinde îns asupra înc lc rilor (pretinselor înc lc ri) care au un caracter
continuu. Aceste din urm înc lc ri sunt acele st ri de fapt şi de drept care au început înainte
de 12 septembrie 1997 şi au continuat şi dup aceast dat .
Se aten ioneaz instan ele judec toreşti asupra faptului c pentru aplicarea corect a
Conven iei este necesar studierea prealabil a jurispruden ei Cur ii Europene a Drepturilor
Omului de la Strasbourg, care unica este în drept prin intermediul deciziilor sale s dea
interpel ri oficiale aplic rii C.E.D.O. şi, deci, obligatorii. Instan ele judec toreşti sunt obligate
s se c l uzeasc de aceste interpret ri.
2. Conform prevederilor art.6 C.E.D.O. judecarea cauzelor privitoare la un drept civil
sau o acuza ie penal , aşa cum aceste no iuni au fost definite prin jurispruden a Cur ii
Europene de la Strasbourg, urmeaz s fie efectuat în termen rezonabil.
Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de judecare a cauzei sunt :
a) complexitatea cazului;
b) comportamentul p r ilor la proces;
c) comportamentul organelor extrajudiciare şi al instan elor de judecat , care urmau s
participe la solu ionarea cazului.
Respectarea termenului rezonabil la judecarea cauzei concrete se va verifica la
solicitarea p r ilor de c tre instan a ierarhic superioar în procesul examin rii cazului
respectiv pe c ile ordinare sau extraordinare de atac şi, în caz de constatare se va argumenta în
hot rârea respectiv .
3. Articolul 13 al C.E.D.O. garanteaz dreptul la un recurs efectiv în fa a unei instan e

na ionale al oric rei persoane care pretinde a fi victima unei înc lc ri a drepturilor şi
libert ilor protejate de Conven ie. Acest drept presupune ca persoana s poat ataca în fa a
instan elor judec toreşti orice pretins violare a drepturilor sale prev zute de Conven ie.
Posibilitatea atac rii pretinselor viol ri trebuie s apar in nemijlocit pretinsei victime şi s nu
depind de discre ia anumitor func ionari sau a altcuiva (avocatului Parlamentar).
În cazul în care legea na ional nu prevede dreptul la recurs efectiv în privin a înc lc rii
unui anumit drept prev zut de Conven ie, instan a de judecat urmeaz s primeasc
plângerea respectiv şi s solu ioneze cauza conform procedurii civile sau penale, aplicând
direct prevederile C.E.D.O.
Deciziile Cur ii Europene pentru Drepturile Omului, în baza art.46 C.E.D.O., sunt
obligatorii pentru statele membre şi în acest sens Curtea Suprem consider admisibil
redeschiderea dosarelor ca urmare a deciziei Cur ii de la Strasbourg atunci când executarea
deciziei nu este posibil pe alt cale.
4. Articolul 4 din Protocolul nr.7 garanteaz persoanei dreptul de a nu fi judecat sau
pedepsit de 2 ori pentru s vârşirea unei infrac iuni, pentru care ea a fost deja achitat sau
condamnat printr-o hot râre definitiv .
La aceast regul general alineatul doi art.4 din Protocolul nr.7 prevede excep ii în trei
cazuri de redeschidere a procesului în cazul în care a fost adoptat o hot râre definitiv .
Redeschiderea procesului poate avea loc, dac fapte noi ori recent descoperite sau un viciu
fundamental au afectat hot rârea pronun at în cadrul procedurii precedente.
342
Procedura redeschiderii în cazul în care a fost adoptat o hot râre definitiv în urma
descoperirii faptelor noi sau recent descoperite este reglementat de art.458-465 Cod de
procedur penal - procedura revizuirii.
Ca viciu fundamental în cadrul procedurii precedente care a afectat hot rârea pronun at
poate fi considerat înc lcarea esen ial a drepturilor şi libert ilor garantate de C.E.D.O. şi
reglementate de legisla ia na ional prin lege procesual sau prin lege material .
Redeschiderea procesului în cazul în care a fost adoptat o hot râre definitiv afectat
printr-un viciu fundamental este reglementat de art.452 şi 457 Cod de procedur penal -
recursul în anulare.
Instan a de judecat , care decide redeschiderea procesului în condi iile alineatului
precedent urmeaz s motiveze care sunt acele prevederi ale legii procesuale sau materiale pe
care le consider drept viciu fundamental şi care în cadrul procedurii precedente au afectat
hot rârea definitiv .
5. Se aten ioneaz instan ele de judecat c asemenea semne calificative prev zute de
Codul Penal în vigoare cum sunt : s vârşirea infrac iunii de c tre o persoan condamnat
anterior pentru aceeaşi infrac iune; s vârşirea contraven iei administrative de c tre un
recidivist deosebit de periculos contravin prevederilor art.4 din Protocolul nr.7 la C.E.D.O. şi
aceste circumstan e urmeaz a fi luate în considera ie doar la individualizarea pedepsei şi la
stabilirea regimului coloniei de executare a pedepsei privative de libertate.
Chişin u, 19 iunie 2000

nr.17
343
HOT RÂREA
Cu privire la unele chestiuni ce in de aplicarea de

c tre instan ele judec toreşti a prevederilor
articolului 3 din Conven ia European pentru
Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor
Fundamentale nr.8 din 30.10.2009
Reieşind din doctrina şi practica judiciar cu privire la prevenirea, combaterea şi

pedepsirea actelor de tortur şi tratamentelor sau pedepselor inumane şi degradante;
inând cont de garan iile asigurate persoanei de Conven ia European pentru Ap rarea
Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale (în continuare Conven ia), care urmeaz a
fi interpretate prin prisma jurispruden ei Cur ii Europene pentru Drepturile Omului (în
continuare CEDO);
luând în considera ie complexitatea problemelor juridice cu care se confrunt organele
de drept şi, în special, instan ele de judecat , având în vedere importan a aspectelor
procesuale evaluate de jurispruden în cadrul practicii judiciare privind aplicarea corect şi
uniform a prevederilor impuse de articolul 3 al Conven iei;
urm rind scopul de a îndruma judec torii şi procurorii instan elor de toate nivelurile s
asigure respectarea interzicerii torturii, tratamentelor şi pedepselor inumane şi degradante;
în temeiul articolelor 2 lit.e) şi 16 lit.c) din Legea cu privire la Curtea Suprem de
Justi ie, Plenul prin prezenta hot râre ofer urm toarele explica ii:
1. Articolul 3 din Conven ie stipuleaz : Nimeni nu poate fi supus torturii, nici
pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Aceleaşi prevederi se reg sesc şi în
legisla ia na ional , în special în art.24 din Constitu ie şi art.10 alin.(3) Cod de procedur
penal .
Prevederi asem n toare se con in şi în tratatele interna ionale la care Republica
Moldova este parte, men ionate în anexa la prezenta hot râre.
Din con inutul art.3 al Conven iei se desprind urm toarele no iuni esen iale şi anume:
tortur , tratament inuman, tratament degradant, pedeaps inuman şi pedeaps degradant ,
care fac parte la modul generic din categoria relelor tratamente, no iune folosit în
continuare.
2. Prevederile articolului 3 din Conven ie se aplic sub dou aspecte: partea material şi
cea procesual .
I. PARTEA MATERIAL DE APLICARE A PREVEDERILOR

ART.3 DIN CONVEN IE
3. Conven ia interzice, în termeni categorici, tortura şi tratamentele sau pedepsele

inumane ori degradante, indiferent de circumstan e şi de comportamentul victimei (a se vedea,
344
spre exemplu, cazul Labita v. Italy [GC], nr.26772/95, §119, ECHR 2000-IV). Spre deosebire
de majoritatea normelor materiale ale Conven iei şi ale Protocoalelor nr.1 şi nr.4, articolul 3
nu con ine prevederi care s permit excep ii, iar conform articolului 15 §2 al Conven iei
nicio derogare de la prevederile sale nu este permis , chiar dac este cazul unui pericol public
care amenin via a na iunii (a se vedea, cazul Selmouni v. Fran a [GC], nr.25803/94, §95,
ECHR 1999-V, şi Assenov and Others v. Bulgaria, hot râre din 28 octombrie 1998, Reports
1998-VIII, p.3288, §93).
Articolul 3 al Conven iei nu interzice supunerea la orice dezavantaj fizic sau psihic.
Pentru a intra în sfera de protec ie a art.3 al Conven iei un r u tratament (maltratarea,
condi iile de deten ie inumane sau degradante, lipsa asisten ei medicale efective etc.) aplicat
unei persoane trebuie s ating un anumit grad de severitate. Stabilirea acestui grad depinde
de toate circumstan ele cauzei cum ar fi: durata şi intensitatea tratamentului, efectele fizice şi
psihice ale acestuia, în unele cazuri vârsta şi sexul, precum şi starea de s n tate a victimei
(hot. Irlanda vs Regatul Unit din 18.01.1978, p.25; hot. Kudla vs Polonia, p.91 şi hot. Peers
vs Grecia, p.67).
Atunci când o persoan este privat de libertate sau, în general, intr în contact cu
agen ii for elor de ordine, utilizarea for ei fizice asupra sa, atunci când aceasta nu este
determinat de comportamentul persoanei, aduce atingere demnit ii umane şi constituie în
principiu o înc lcare a dreptului garantat de art.3 din Conven ie (hot. Labita vs Italia, §120, şi
hot. Pantea vs România din 3.06.2003, §185-186).
Victimele sunt supuse relelor tratamente cu un anumit scop, precum ar fi ob inerea
informa iei sau m rturiilor şi de a umili şi înjosi persoana. Totuşi absen a unui astfel de scop
nu poate elimina în mod concludent o constatare a unei înc lc ri a art.3 din conven ie.
4. Se atrage aten ia judec torilor c termenii folosi i în textul articolului 3 au un sens
autonom, care ar putea fi diferit de sensul aceloraşi termeni din legisla ia Republicii Moldova.
Astfel, în ceea ce priveşte distinc ia dintre termenii "tortur ", "inuman" şi "degradant", în
hot rârea llaşcu v. Moldova şi Federa ia Rus (8 iulie 2004) CEDO a notat urm toarele:
"425. Curtea a considerat tratamentul ca fiind "inuman", deoarece inter alia acesta a fost
premeditat, a fost aplicat ore în şir şi a cauzat fie leziuni corporale, fie suferin e fizice sau
psihice intense. Curtea a considerat un tratament ca fiind "degradant", deoarece el a cauzat
victimelor sentimente de fric , îngrijorare şi inferioritate capabile s le umileasc şi s le
înjoseasc (a se vedea, de exemplu, Kudla v. Poland [GC], nr.30210/96, §92, ECHR 2000-
XI).
426. Pentru a determina dac o anumit form de maltratare poate fi calificat drept
tortur , Curtea trebuie s la în vedere distinc ia prev zut în articolul 3 dintre acest termen şi
cel de tratament inuman sau degradant. Aşa precum ea a constatat anterior, inten ia a fost ca
Conven ia, printr-o astfel de distinc ie, s acorde un stigmat special tratamentului inuman
deliberat care cauzeaz suferin e foarte grave şi crude; aceeaşi distinc ie este prev zut în
articolul 1 al Conven iei Na iunilor Unite împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente
cu cruzime, inumane sau degradante (a se vedea hot rârea men ionat mai sus, în cauza
Selmouni, §96):
"În sensul prezentei Conven ii, termenul "tortur " desemneaz orice act prin care se
provoac unei persoane, cu inten ie, o durere sau suferin e puternice, de natur fizic sau
psihic , în special cu scopul de a ob ine, de la aceast persoan sau de la o persoan ter ,
informa ii sau m rturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o ter persoan l-a
comis, de a o intimida sau de a face presiune asupra unei ter e persoane, sau pentru orice alt
motiv bazat pe o form de discriminare, oricare ar fi ea, atunci când o asemenea durere sau
suferin sunt provocate de c tre un agent al autorit ii publice sau orice alt persoan care
ac ioneaz cu titlu oficial, sau la instigarea sau cu consim mântul expres sau tacit al unor
asemenea persoane. (...)"
345
427. De asemenea, Curtea a constatat c termenul "grav" este, la fel ca şi termenul
"nivelul minim de severitate", necesar pentru ca articolul 3 s devin aplicabil, fiind prin
natura lucrurilor, relativ (ibid, §100): el depinde, de asemenea, de toate circumstan ele cauzei,
cum ar fi durata tratamentului, efectele sale fizice sau psihice şi, în anumite cazuri, sexul,
vârsta şi starea s n t ii victimei (a se vedea, printre altele, Kalashnikav v. Russia,
nr.47095/99, §95, ECHR, 2002-VI; şi hot rârea Labila men ionat mai sus, §120). Mai mult,
atunci când Curtea analizeaz dac tratamentul este "degradant" în sensul articolului 3, ea va
lua în calcul dac scopul acestui tratament a fost de a umili şi înjosi persoana şi dac , în ceea
ce priveşte consecin ele, acest tratament a afectat negativ personalitatea ei, într-un mod
incompatibil cu articolul 3. Chiar şi absen a unui asemenea scop nu poate exclude categoric o
constatare a viol rii articolului 3 (cazul Val sinas v. Lithuania, nr.44558/98, §101, ECHR
2001-VIIl).
Astfel, pentru a în elege ce tip de comportament este interzis şi cum urmeaz a fi
clasificat este necesar de a men iona implica iile juridice pentru fiecare termen stabilit de
articolul 3.
Pot fi eviden iate cinci elemente constitutive:
a) tortura;
b) tratamentul inuman;
c) tratamentul degradant;
d) pedeaps inuman şi
e) pedeaps degradant .
5. Tortura constituie o form agravant şi inten ionat a unui tratament ori pedeaps
crude, inumane sau degradante.
Din aceast no iune rezult patru elemente esen iale care constituie tortura:
• Cauzarea unor suferin e sau dureri fizice sau psihice grave;
• Cauzarea inten ionat a durerii sau suferin elor;
• Urm rirea unui scop anume, precum ar fi ob inerea informa iei sau m rturiilor,
pedepsirea, umilirea şi înjosirea persoanei;
• Cel care le produce este un agent al for ei publice sau o persoan care ac ioneaz la
instigarea sau cu consim mântul expres sau tacit al acestuia.
Distinc ia dintre tortur şi alte tipuri de maltratare se realizeaz conform diferen ei de
intensitate a durerii cauzate. Elementele subiective ale acestui criteriu bazate pe sex, vârsta şi
starea de s n tate a victimei sunt relevante pentru evaluarea intensit ii unui tratament anume.
Ac iunile care în mod obiectiv cauzeaz o intensitate suficient de durere vor fi considerate
tortur , indiferent dac victima este femeie sau b rbat, ori dac are o constitu ie fizic
dezvoltat sau nu.
Tortura este caracterizat ca fiind o form inten ionat de maltratare pentru care este
necesar un anumit nivel de preg tire şi de efort pentru a ac iona astfel. CEDO a recunoscut ca
tratament inten ionat cu caracter de tortur ; "spânzur toarea palestinian " (cazul Aksoy vs
Turcia); "cauzarea unui num r mare de lovituri şi alte forme de tortur " (cazul Dikme vs
Turcia); alimentarea for at într-o manier care a supus reclamantul la dureri fizice extreme şi
umilin (cazul Ciorap vs Moldova); violul unui de inut de c tre un oficial al statului (cazul
Aydin vs Turcia); supunerea victimei la şocuri electrice, tratament cu ap fierbinte şi rece,
lovituri în cap şi amenin area privind maltratarea copiilor (cazul Akkoc vs Turcia); aplicarea
aşa zisei "falaka" - lovirea t lpilor (cazul Corsacov vs Moldova) etc.
6. Tratament inuman şi degradant. CEDO a considerat tratamentele ca fiind
"inumane" pentru c au fost premeditate, au fost aplicate continuu şi au cauzat fie v t m ri
corporale, fie afec iuni fizice şi psihice. Tratamentele sunt considerate a fi "degradante"
deoarece prin natura lor creeaz victimei un sentiment de team , angoas şi inferioritate, de
natur s o umileasc şi s o devalorizeze (hot. Kudla vs Polonia, p.92).
346
Un tratament este estimat ca fiind inuman deoarece a fost premeditat, aplicat ore în şir
şi a cauzat fie v t mare corporal , fie suferin e fizice şi psihice profunde:
- în perioada deten iei, unde victima este supus maltrat rii, care este intens , îns nu în
m sura necesar pentru a fi calificat ca tortur .
- în afara deten iei, unde victimele sunt inten ionat expuse unor acte crude, care le
provoac o stare de extrem tulburare.
În cauza Irlanda vs Regatul Unit (hot. din 18.01.1978) CEDO a men ionat c ,
combinarea celor aşa numite "cinci tehnici" (impunerea persoanei de a sta la perete, aplicarea
cagulei, expunerea la zgomot, privarea de somn, privarea de mâncare şi b utur ) - "tehnici de
dezorientare" sau "privare senzorial " au fost apreciate ca tratament inuman şi degradant.
Totodat , aceste tratamente nu au provocat suferin e de o intensitate şi cruzime deosebit în
în elesul termenului de tortur .
Tratamentul degradant este cel care genereaz victimelor sentimente de fric , anxietate
şi inferioritate, capabile s umileasc şi s înjoseasc victima; înfrânge rezisten a fizic şi
moral a victimei şi determin victima s ac ioneze împotriva voin ei sau conştiin ei sale.
Drept inuman şi degradant poate fi considerat un asemenea tratament care cuprinde:
legarea şi închiderea victimei într-o celul întunecoas şi friguroas şi tratarea în aşa fel încât
s lase r ni sau urme vizibile pe corpul victimei; neacordarea posibilit ii de a dormi,
nealimentarea victimei, între inerea f r ap şi în g l gie continu , perchezi ia corporal
înjositoare, obligarea de a dezbr ca hainele în prezen a persoanelor de sex opus; condi ii de
deten ie inumane şi degradante, inclusiv suprapopularea celulelor, lipsa accesului la lumin
natural şi artificial , calitatea şi cantitatea insuficient a hranei, lipsa plimb rilor la aer liber,
asisten a medical neadecvat etc.
7. Pedeapsa inuman sau degradant
Pedeapsa este considerat inuman dac provoac suferin e de intensitate deosebit ca
urmare a aplic rii violen ei fizice asupra unei fiin e umane (pedepsele corporale);
Degradant este pedeapsa în care elementul umilirii fiin ei umane este atât de intens
încât provoac condamnatului sentimentele fric şi inferioritate.
8. Întru asigurarea garan iilor în aspectul material prev zute de articolul 3 combinat cu
obliga iunea ce rezult din prevederea art.1 din Conven ie sunt stabilite doua tipuri de
obliga ii esen iale ale agen ilor statului: obliga ii pozitive şi obliga ii negative. Obliga iile
pozitive solicit interven ia activ a statului de a proteja dreptul persoanei, de a crea anumite
condi ii, mecanisme de protec ie, de a lua anumite m suri, pe când cele negative solicit ca
statul (agen ii lui) s se ab in de a comite anumite ac iuni care ar duce la înc lcarea
prevederilor art.3 al Conven iei.
9. Obliga iile pozitive ale statului sunt obliga ii ce impun efectuarea ac iunilor pozitive
care s previn şi s ofere remedii prompte şi eficiente contra torturii şi altor forme de rele
tratamente. Fiec rui stat contractant în revine sarcina de a dispune de un arsenal juridic
adecvat şi suficient pentru a asigura respectarea obliga iilor pozitive ce-i revin din art.3 din
Conven ie. Acest arsenal trebuie s includ urm toarele.
10. Oferirea protec iei împotriva relelor tratamente. Aceast obliga ie impune
statele s la m suri pentru a asigura particularilor, ce se afl sub jurisdic ia lor, c nu vor fi
supuşi torturii sau tratamentelor inumane sau degradante sau pedepselor inumane ori
degradante. Asemenea m suri trebuie s ofere o protec ie eficace, în special, pentru copii şi
alte persoane vulnerabile cum ar fi persoanele de inute (re inute, arestate, condamnate,
internate for at în spitale) şi trebuie s includ m suri rezonabile pentru a preveni maltratarea
despre care autorit ile au ştiut sau ar fi trebuit s ştie. Acelaşi lucru se aplic direct situa iilor
în care particularii sunt în responsabilitatea sau sarcina nemijlocit a autorit ilor locale.
347
Obliga ia pozitiv a statului de a oferi protec ie const şi în crearea condi iilor ca
de inu ii s fie proteja i de agresiune nu doar din partea agen ilor statului dar şi din partea
altor de inu i.
În cazul plângerii privitor la atacurile din partea de inu ilor cu care victima se afla în
aceeaşi înc pere, instan a urmeaz s examineze dac autorit ile publice au întreprins toate
m surile care puteau fi rezonabil întreprinse la momentul evenimentelor pentru a proteja
persoana.
Obliga iile pozitive ale statului la diverse etape de urm rire penal :
10.1 Obliga ii pozitive privitor la persoanele de inute.
Persoanele private de libertate, aflându-se, astfel, complet sub controlul autorit ilor,
sunt cele mai vulnerabile şi mai expuse riscului de abuz. Exercitarea controlului riguros ce ar
exclude arbitrarul din partea agen ilor statului fa de persoanele de inute trebuie s fie supus
unei monitoriz ri stricte.
- punctul de pornire pentru stabilirea dac a avut loc sau nu o maltratare, în primul rând
trebuie de determinat dac a fost aplicat sau nu for a fizic asupra de inutului;
- cei mai eviden i indici ai recurgerii la for a fizic sunt semnele vizibile de v t mare a
integrit ii fizice sau traumele psihologice observabile;
- sarcina proba iei cade ferm asupra administra iei locului de deten ie, care trebuie s
furnizeze un raport privind modul în care au fost cauzate asemenea leziuni.
10.2. Obliga iile pozitive ale agen ilor statului la arestarea şi interogarea persoanei.
Este important ca la aceast etap sistemul de drept s ofere garan ii fundamentale contra
maltrat rii, şi anume:
- dreptul de inutului s informeze la alegerea sa un ter (membru al familiei, prieten,
consultant) despre faptul deten iei sale;
- dreptul de acces la un avocat;
- dreptul de a solicita o examinare medical de c tre un medic la alegerea sa. Examenul
medical trebuie f cut în lipsa agen ilor statului (poli iei, reprezentan ilor penitenciarului etc.).
La re inerea şi aplicarea arestului preventiv, instan ele urmeaz s in cont de
Recomand rile Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi a Pedepselor sau
Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) f cute în rapoartele sale (2001, 2004, 2007).
Astfel, CPT recomand procurorilor sau judec torilor ca de fiecare dat când o persoan
privat de libertate se prezint în fa a lor, s noteze în scris afirma iile acesteia despre
aplicarea maltrat rii, s solicite imediat un examen medico-legal şi s la m surile necesare
pentru ca în baza afirma iilor s fie intentat o anchet adecvat . O astfel de abordare trebuie
urmat , indiferent dac persoana care a reclamat, are sau nu r ni exterioare vizibile. Mai mult
ca atât, chiar şi în lipsa unei plângeri, odat ce exist un motiv de a crede c o persoan
privat de libertate a putut fi victima unei maltrat ri, trebuie s solicite un examen medico-
legal.
Din sensul recomand rilor CPT rezult c , persoana re inut sau arestat fiind adus în
fa a procurorului sau, dup caz, a judec torului de instruc ie, aceştia sunt obliga i s o întrebe
în prezen a avocatului dac nu a fost supus relelor tratamente, iar r spunsul s fie fixat în
procesul-verbal respectiv.
Dac pe p r ile dezgolite ale corpului persoanei re inute, arestate sunt semne vizibile de
traumatism, procurorul sau, dup caz, judec torul de instruc ie urmeaz s concretizeze
originea, timpul şi circumstan ele apari iei acestor urme de traumatism şi s fixeze în
procesul-verbal, iar în caz de necesitate s dispun efectuarea examenului medical.
Pe durata perioadei de deten ie, în special în perioada ini ial de deten ie, administra ia
locurilor de deten ie trebuie s fie capabil s justifice toate mişc rile de inu ilor, toate
persoanele care ar fi putut avea acces la de inu i şi unde se aflau de inu ii la momentul
respectiv.
348
La momentul re ineri, persoanele re inute urmeaz a fi examinate dac nu au urme de
violen şi în cazul prezen ei acestora pe corp, este necesar a fi fixat în procesul-verbal de
re inere orice semn vizibil de violen depistate, cu explica iile de rigoare privitor la natura,
condi iile şi timpul apari iei acestora, în cazul în care nu au fost fixate asemenea urme de
violen , organul de urm rire penal trebuie s demonstreze c violen a nu a fost aplicat de
agen ii s i sau cu acordul tacit al acestora.
10.3 Obliga iile statului privitor la condi iile de deten ie. CEDO a subliniat dreptul
tuturor de inu ilor la condi ii de deten ie care s fie compatibile cu demnitatea uman , astfel
încât s asigure c modul şi metoda de executare a m surilor impuse nu îi supun la stres sau
greut i de o intensitate care s dep şeasc nivelul inevitabil de suferin inerent în deten ie;
în plus, pe lâng s n tatea de inu ilor, bun starea trebuie asigurat în mod adecvat, date fiind
nevoile practice ale închisorii.
Condi iile de deten ie se refer atât la mediul general, în care sunt de inute persoanele
private de libertate, cât şi la regimul închisorii şi condi iile specifice în care sunt inu i
de inu ii:
- o persoan de inut preventiv şi a c rei responsabilitate penal nu a fost constatat
printr-o hot râre judec toreasc definitiv , se bucur de prezum ia nevinov iei, aplicabil nu
numai procesului penal, dar şi regimului juridic care guverneaz drepturile acestor persoane în
locurile de deten ie;
- efectele produse asupra bun st rii fizice şi psihice a unei persoane reprezint factori
care trebuie lua i în considera ie la constatarea dac izolarea sau separarea constituie o
înc lcare;
- perchezi ia corporal este un alt tratament la care pot fi supuşi de inu ii, deşi poate fi
necesar , în anumite cazuri, trebuie efectuat în mod adecvat pentru a nu fi calificat drept
degradant ;
- punerea c tuşelor şi alte metode de constrângere sau alte m suri disciplinare, precum
ar fi privarea de exerci ii în aer liber sau privarea de dreptul de a primi vizite, trebuie de
asemenea s fie supuse unei revizuiri şi unui control pentru a se asigura c modul în care sunt
aplicate nu este abuziv şi nici nu reprezint un tratament degradant.
La adresarea persoanei cu plângere referitor la condi iile de deten ie urmeaz a fi
consultat Recomandarea Rec(2006)13 a Comitetului de Miniştri al statelor-membre privind
deten ia provizorie, condi iile în care are Ioc aceasta, precum şi aplicarea garan iilor împotriva
abuzului.
Urmeaz de avut în vedere c efectele cumulative ale condi iilor de deten ie, cum ar fi:
lipsa asisten ei medicale suficiente, expunerea la fumul de igar , alimenta ia inadecvat ,
termenul petrecut în deten ie şi impactul specific pe care asemenea condi ii le-ar fi cauzat
st rii s n t ii de inutului, se consider ca condi ii care sunt în contradic ie cu articolul 3 din
Conven ie (cazul Ostrovar vs Moldova, p.89).
10.4 Obliga iile pozitive ale statului la deten ia persoanelor cu tulbur ri psihice. În
cazul persoanelor cu tulbur ri psihice, trebuie de inut cont de vulnerabilitatea şi inabilitatea
lor, în anumite cazuri, de a se plânge în mod coerent sau, în general, de a se plânge privind
modul în care sunt afectate de un anumit comportament. În cazul verific rii unei asemenea
plângeri fie de la rude, prieteni, fie chiar de la îns şi persoana în cauz trebuie aplicat o
diligent deosebit recurgerii la instrumentele de constrângere fizic cum ar fi c tuşele sau
curelele, c m şile de for , alte m suri de imobilizare. Acestea ar trebui justificate doar în
cazuri excep ionale, fiind direct autorizate de un medic sau s fie adus imediat la cunoştin a
medicului pentru aprobare. Practica de izolare pe o perioad nejustificat (adic izolarea într-o
înc pere, camer ) a pacien ilor violen i sau cu un comportament "necontrolat" reprezint de
asemenea un aspect de îngrijorare, de aceea trebuie de stabilit ca izolarea s nu fie folosit
niciodat ca pedeaps ci doar ca m sur excep ional .
349
10.5 Discriminarea. Tratamentul institu ionalizat care este bazat pe prejudecata unei
majorit i împotriva unei minorit i reprezint de asemenea un tratament degradant. Fapta
constituie infrac iune de tortur şi atunci când aceasta este s vârşit din motiv de
discriminare, chiar dac scopul nu este realizat. Motivul s vârşirii faptei bazat pe o form de
discriminare exist indiferent de forma de discriminare (social , politic , economic ) (hot.
Moldovan vs România din 29 martie 2007).
10.6 Obliga ia statului de a asigura acordarea asisten ei medicale adecvate şi
prompte. Persoanele aflate în custodia statului, în caz de necesitate urmeaz a fi asigurate cu
asisten medical adecvat şi prompt. CEDO men ioneaz c , deşi articolul 3 din Conven ie
nu poate fi interpretat ca bazându-se pe o obliga ie general de a elibera de inu ii pe motive de
s n tate, impune totuşi o obliga ie a statului de a proteja bun starea fizic a persoanelor
închise, acordându-le asisten a medical necesar .
10.7. În cazul în care exist pericol asupra vie ii sau s n t ii persoanei de inute, chir
dac acest pericol apare la ini iativa de inutului, statul are obliga ia pozitiv de a lua m surile
absolut necesare pentru salvarea vie ii şi s n t ii persoanelor de inute (alimentarea for at ,
protec ia de suicid, de automutilare etc.).
11. Obliga ia negativ , adic obliga ia agen ilor statului de a se ab ine de la comiterea
anumitor ac iuni arbitrare în privin a persoanelor aflate în custodia statului, aceste obliga ii se
refer la ac iunile colaboratorilor poli iei, for elor armate sau de securitate şi colaboratorilor
institu iilor penitenciare, institu iilor medicale în care persoanele se de in for at conform unei
hot râri judec toreşti. Aceast obliga ie are un caracter absolut şi este una de rezultat şi nu de
conduit . In practic urmeaz a fi f cut distinc ie între plângerile privind maltratarea
persoanei de c tre autorit i şi deplângerea condi iilor rele de deten ie.
12. În cazul în care este f cut declara ie de aplicare a relelor tratamente fa de
persoan , urmeaz a fi cercetate urm toarele circumstan e:
• dac persoana a fost agresat de reprezentan ii statului sau de persoane de inute cu
acordul tacit al reprezentan ilor administra iei penitenciarului, adic dac este victim a
relelor tratamente persoana respectiv ;
• aprecierea gravit ii relelor tratamente;
• împrejur rile în care au fost cauzate relele tratamente şi scopul aplic rii acestora;
• propor ionalitatea între aplicarea for ei de c tre reprezentan ii autorit ii statului şi
comportamentul victimei.
Se atrage aten ie la faptul c chiar în cazul în care persoana re inut era înarmat , nu
justific automat aplicarea for ei (a se vedea cazul Boicenco v. Moldova, citat mai sus, §126).
Pentru aplicarea for ei se cere existen a unor motive conving toare care ar demonstra c
aplicarea ei nu putea fi evitat . În acelaşi timp, for a aplicat trebuie s fie propor ional cu
pericolul prezentat de persoana re inut . Astfel, nu va putea fi justificat aplicarea loviturilor
dup imobilizarea persoanei (a se vedea cazul Victor Savi chi v. Moldova, citat mai sus, §67).
13. Conform articolului 10 alin.(3) CPP, în desf şurarea procesului penal nimeni nu
poate fi supus la tortur sau la tratamente cu cruzime, inumane ori degradante şi nici nu poate
fi silit s participe la ac iuni procesuale care lezeaz demnitatea uman . Conform articolului
94 alin.(1) pct.1) CPP, folosirea în procesul penal a probelor ob inute cu înc lcarea acestei
norme este inadmisibil , iar aceste probe urmeaz a fi excluse din dosar. Punerea la baza
sentin ei de condamnare a unei astfel de probe este contrar articolului 6 al Conven iei şi
atrage inechitatea întregii proceduri, indiferent de valoarea probant a probei (a se vedea cazul
Levin a v. Moldova, hot râre din 16 decembrie 2008, §100).
350
II. PARTEA PROCESUAL DE APLICARE A PREVEDERILOR
ART.3 DIN CONVEN IE
14. Atunci când o persoan afirm în mod sus inut c a suferit, din partea poli iei sau
altor servicii similare ale statului, tratamente contrare articolului 3 al Conven iei, aceast
dispozi ie, combinat cu obliga ia general impus statului prin articolul 1 de "a recunoaşte
oric rei persoane ce ine de jurisdic ia [sa] drepturile şi libert ile definite (...) [în] Conven ie",
cere, implicit, s se fac o anchet oficial efectiv . Aceast anchet , trebuie s poat
conduce la identificarea şi pedepsirea vinova ilor (hot. Labila vs Italia)
Dac unei persoane i-au fost cauzate leziuni corporale în perioada afl rii în deten ie sau
în controlul poli iei, orice astfel de leziune ar da o prezum ie puternic c acea persoan a fost
supus relelor tratamente (hot. Bursuc vs România, din 12 octombrie 2004). ine de sarcina
autorit ilor statului s dea o explica ie plauzibil Cur ii Europene a Drepturilor Omului
despre circumstan ele în care au fost cauzate leziunile corporale, neîndeplinirea c reia ridic o
problem clar în temeiul articolului 3 al Conven iei (cazul Selmouni v. Fran a, §87). Aceast
regul de proba iune este prev zut şi în articolul 10 alin.3/1 CPP, care cere autorit ii în
custodia c reia se afl persoana s demonstreze c aceasta nu a fost supus torturii sau altor
tratamente sau pedepse crude. în cazul în care statul omite s fac acest lucru, poate exista o
situa ie care s cad sub inciden a articolului 3 al Conven iei
Conform art.298 alin.(4) CPP penal orice declara ie, plângere sau alte circumstan e ce
ofer temei de a presupune c persoana a fost supus ac iunilor de tortur , tratament inuman
sau degradant urmeaz a fi examinate de c tre procuror, în modul prev zut de articolul 274
CPP, în procedur separat .
15. Declara ie despre aplicarea fa de persoan a torturii, tratamentului inuman,
degradant în temeiul art.298 alin.(4) CPP poate fi depus de c tre îns şi pretinsa victim , de
ruda acestuia, de avocat sau de medic care a acordat asisten medical victimei. Medicul care
a acordat ajutor victimei şi a constatat urme de aplicare a maltrat rii trebuie s discute în
condi ii de confiden ialitate cu victima necesitatea declar rii despre aplicarea maltrat rii. Dac
pacientul nu este de acord ca medicul s fac declara ii, acesta nu trebuie s -şi expun în mod
conştient pacientul pericolului represiunii în urma declara iei.
Chiar în absen a unei plângeri exprese trebuie desf şurat o investiga ie pentru a stabili
dac au avut loc sau nu fapte de maltratare în cazul în care exist alte circumstan e ce dau
temei de a conchide c sunt urme de maltratare.
Plenul aten ioneaz c judec torii şi procurorii urmeaz a fi conştien i de faptul c
exist metode de aplicare a for ei care nu las urme pe corpul victimei (mutatis mutandis,
cazul Boicenco c. Moldovei, 11 iulie 2007, §109).
16. Standardele interna ionale cu privire la eficacitatea investiga iilor cauzelor de
pretins tortur sunt extrem de înalte. Aceste standarde îşi g sesc reflectarea în "Principiile cu
privire la investigarea efectiv şi documentarea torturii şi a altor pedepse sau tratamente
crude, inumane ori degradante" recomandate de rezolu ia Adun rii Generale a ONU 55/89 din
4 decembrie 2000.
Conform acestor principii, scopul investig rii efective şi document rii torturii şi a altor
pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante include urm toarele:
(a) clarificarea faptelor, stabilirea şi recunoaşterea responsabilit ii individuale şi a
institu iei respective fa de victime şi familiile lor;
(b) identificarea m surilor necesare pentru prevenirea unor fapte similare;
(c) facilitarea urm ririi şi/sau, dac este corespunz tor, sanc ionarea disciplinar a celor
indica i în investiga ie ca fiind responsabili şi demonstrarea necesit ii pentru o repara ie şi
redresare deplin din partea statului, care include compensa ii financiare echitabile şi adecvate
şi acordarea mijloacelor pentru îngrijire medical şi reabilitare.
351
Reieşind din principiile men ionate şi în baza jurispruden ei CEDO investiga iile
cauzelor de rele tratamente trebuie s fie eficiente, efective, multilaterale, complete şi rapide.
16.1 Eficien a investiga iei const în capacitatea organului de urm rire penal de a
identifica persoanele responsabile de aplicarea relelor tratamente astfel ca ele s poat fi trase
la r spundere. În caz contrar, interdic ia legal general a tratamentelor inumane sau
degradante ar fi lipsit de eficien practic , în ciuda importan ei sale fundamentale, şi s-ar
cerea posibilitatea ca în unele cazuri agen ii statului, beneficiind de o cvasi-impunitate, s
calce în picioare drepturile persoanelor aflate sub supravegherea lor (Hot. Labita vs Italia,
§131).
16.2 O investiga ie este efectiv dac este exercitat de un organ care este competent,
independent şi impar ial de organul şi de persoanele implicate în evenimentele supuse
investig rii. Independen a presupune nu numai lipsa unei leg turi ierarhice sau institu ionale,
dar şi o independen real (a se vedea cazul Boicenco v. Moldova, §121).
Astfel, investiga ia trebuie s fie exercitat de procurori care nu-s implica i în urm rirea
penal în cauza în privin a persoanei care pretinde a fi victim a relelor tratamente. Procurorul
care a înaintat oficial persoanei ce reclam relele tratamente, învinuirile şi care a solicitat
instan ei aplicarea fa de aceasta a arestului preventiv, precum şi prelungirea ulterioar a
acestuia, nu poate efectua investiga ie la cerere de maltratare, deoarece nu corespunde
principiului independen ei şi impar ialit ii.
Investiga ia trebuie s se finalizeze cu un act procesual al organul care a efectuat
investiga ia şi trebuie s con in scopul investiga iei, procedurile şi metodele folosite pentru
evaluarea dovezilor, s descrie detaliat evenimentele specifice care s-au constatat, dovezile
care le sus in şi o list de nume ale martorilor care au depus m rturie, cu excep ia acelora a
c ror identitate r mâne ascuns pentru protec ia lor (audiate în ordinea prev zut de art.110
CPP), precum şi concluziile şi recomand rile bazate pe constat rile de fapt şi pe legisla ia în
vigoare.
Investiga ia nu trebuie s se bazeze doar pe explica iile poli iştilor împotriva c rora
reclamantul depune plângere. Ordonan a prin care s-a dispus neînceperea urm riri penale doar
în baza explica iilor poli iştilor împotriva c rora victima depune plângere, nu poate
corespunde unei investiga ii efective.
Organul care efectueaz investiga ia trebuie s determine dac for a utilizat de poli ie a
fost sau nu justificat în circumstan ele cazului.
16.3 Investiga ia multilateral şi complet oblig autorit ile ca permanent s fac
încerc ri serioase de a afla ce s-a întâmplat şi nu trebuie s se bazeze pe concluzii pripite sau
nefondate pentru a clasa investiga ia sau pentru a Ie folosi ca baz a deciziilor lor.
Organul ce efectueaz investiga ia trebuie s întreprind m suri rezonabile şi
disponibile pentru a asigura dovezi privitoare la incident, inclusiv declara ii ale martorilor
oculari, ale rudelor victimei, declara ii ale medicilor, avoca ilor, cercetarea tuturor celor ce au
fost implica i în aplicarea violen ei, cercetarea fişelor medicale, expertize medico-legale,
fotografii color ale v t m rilor, cercetarea registrelor de înregistrare a mişc rii victimei
de inute etc. Expertiza medico-legal trebuie efectuat în conformitate cu "Principiile cu
privire la investigarea efectiv şi documentarea torturii şi a altor pedepse sau tratamente
crude, inumane ori degradante" recomandate de rezolu ia Adun rii Generale a ONU 55/89 din
4 decembrie 2000 şi asigurat posibilitatea pretinsei victime de a propune un expert. Orice
omisiune pe parcursul desf şur rii investiga iei care ar putea submina capacitatea sa de a
stabili cauza leziunilor corporale sau identitatea persoanelor responsabile risc s aib drept
consecin ca o astfel de investiga ie s nu corespund standardelor men ionate.
P r ile în procesul penal vor avea în vedere faptul c , potrivit articolului 279 CPP, pân
la pornirea urm ririi penale, organul de urm rire penal poate efectua doar cercetarea la fa a
locului şi perchezi ia corporal sau ridicarea. În cazul în care a fost refuzat pornirea urm ririi
352
penale pe marginea unei plângeri de maltratare, informa ii relevante detaliate despre care nu
puteau fi acumulate decât prin alte ac iuni procesuale, aceast ordonan nu va putea fi
considerat ca fiind emis pe marginea unei cercet ri depline a faptelor.
16.4 Investiga ia rapid const în reac ia prompt a procurorului la plângerile adresate
de c tre persoane în perioada respectiv . Investiga ia nu este rapid când dureaz mai mul i
ani, perioad în care ea adesea este încetat şi redeschis , transmis de la un executor la altul.
Investiga ia trebuie s ofere o explica ie logic a cauzei leziunilor pe corpul victimei.
În cazul în care organul de urm rire penal motiveaz cauzarea v t m rilor victimei
prin automutilare, el trebuie s demonstreze automutilarea.
Nu-i suficient ca organul de urm rire penal s motiveze cauzarea v t m rilor corporale
victimei în urma unei maladii psihice, ci este necesar ca prin probe s demonstreze c victima
suferea de o asemenea maladie şi c v t m rile corporale sunt o consecin a acestei maladii.
16.5 Organul de urm rire penal trebuie, în primul rând, s dispun examinarea
imediat a persoanei de un medic şi s încerce s stabileasc originea leziunilor (a se vedea
cazul Pruneanu v. Moldova, §§62 şi 63).
Examinarea medical a victimei trebuie efectuat în particular în condi ii de
confiden ialitate. Poli ia sau al i func ionari care înso esc victima nu trebuie s fie prezente la
examinare, în cazul când, în opinia medicilor examinatori, exist dovad evident c victima
are un comportament care pune serios în pericol siguran a personalului medical, la examinare
pot asista persoane care asigur securitatea în institu ia medical , şi nu poli ia.
Dac în urma examenului medical se confirm urme de maltratare, procurorul sau
instan a vor lua m suri pentru a scoate persoana din condi iile în care a fost de inut (se va
pune în discu ie necesitatea continu rii de inerii în arest preventiv, transferarea în alt
institu ie penitenciar etc.).
III. ALTE ASPECTE DE APLICARE A PREVEDERILOR

ART.3 DIN CONVEN IE
17. În caz de necesitate, victima relelor tratamente şi martorii pot cere m suri de
protec ie în privin a lor şi a rudelor şi procurorul sau, dup caz, instan a va dispune asemenea
m suri pentru a-i protejata împotriva violen ei, a amenin rilor de violen sau a oric ror
forme de intimidare care pot surveni ca rezultat al investig rii.
18. Pretinsele victime ale torturii sau maltrat rii şi reprezentan ii lor legali vor fi
informa i despre mersul investiga iei pe marginea relelor tratamente şi vor avea acces la orice
audiere (confruntare), precum şi la toat informa ia relevant pentru investiga ia de maltratare,
de asemenea vor avea dreptul s prezinte alte probe.
19. Victimei relelor tratamente trebuie s -i fie explicat dreptul de a contesta orice
hot râre, adoptat de organul de urm rire penal pe marginea plângerii sale, dac cauza
penal în baza plângerii nu a fost trimis în judecat . De asemenea, procurorul trebuie s -i
explice peti ionarului dreptul de a adresa plângeri în ordinea prev zut de art.313 CPP cu
respectarea procedurii prealabile.
În cazul examin rii plângerii de aplicare a maltrat rii în ordinea prev zut de art.313
CPP, judec torul de instruc ie urmeaz s verifice argumentele plângerii prin prisma
explica iilor date în prezenta hot râre şi în Hot rârea Plenului nr.7 din 4 iulie 2005 "Cu privire
la practica asigur rii controlului judec toresc de c tre judec torul de instruc ie în procesul
urm ririi penale", capitolul 5.
În cazul în care relele tratamente sunt aplicate la faza de executare a pedepsei în
penitenciar, plângerile vor fi adresate procurorului, care va dispune efectuarea investig rii, iar
hot rârile pe marginea investig rii vor fi contestate şi solu ionate, dup caz, în ordinea
prev zut de art.469-471 CPP.
353
20. Plângerile privitor la condi iile de deten ie şi calitatea asisten ei medicale, declarate
la faza de urm rire penal şi în cadrul judec rii cauzei, se vor examina în ordinea prev zut de
articolul 313 Cod de procedur penal .
În conformitate cu prevederile art.385 Cod de procedur penal , dac în cazul urm ririi
penale sau judec rii cauzei s-au constatat înc lc ri ale drepturilor inculpatului de a nu fi supus
relelor tratamente şi s-a stabilit din vina cui au fost comise (pentru aceasta este suficient
stabilirea doar a institu iei vinovate) - instan ele care judec cauza examineaz posibilitatea
reducerii pedepsei drept recompens pentru aceste înc lc ri.
IV. REMEDIILE DE ORDIN CIVIL ÎN CAZUL CONSTAT RII

VIOL RII ART.3 DIN CONVEN IE
21. Dreptul la un recurs efectiv prev zut de art.13 al Conven iei presupune existen a
unor remedii acordate de c tre instan ele judec toreşti na ionale în cazul de înc lcare a unui
drept garantat de Conven ie.
În cazul constat rii viol rii art.3 din Conven ie, victima este în drept s solicita
instan elor na ionale desp gubiri materiale şi morale.
22. Dac pe parcursul examin rii cauzei penale împotriva unui agent al for ei publice
învinuit de acte de tortur sau tratament inuman sau degradant partea v t mat a înaintat o
ac iune civil cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, aceast ac iune urmeaz a
fi examinat de c tre instan a de competen a c reia este cauza penal conform prevederilor
23. În cazul reclam rii de c tre inculpat a condi iilor proaste de deten ie sau lips de
asisten medical adecvat prin înaintarea în procesul penal a unei ac iuni civile împotriva
statului, prin care se solicit desp gubiri materiale şi morale, instan a care examineaz cauza
penal ias ac iunea civil f r solu ionare, fapt ce nu lipseşte inculpatul de dreptul de a
intenta separat o astfel de ac iune în instan a de judecat , care urmeaz a fi examinat în
procedur contencioas în conformitate cu prevederile Codului de procedur civil .
24. În calitate de pârât în cazurile nominalizate mai sus urmeaz a fi stabilit statul în
persoana Ministerului Finan elor, care de ine conform Conven iei obliga ia pozitiv de a
preveni actele de tortur sau tratament inuman sau degradant.
25. La examinarea litigiilor respective, instan a de judecat urmeaz s in cont de
faptul c interdic ia prev zut de articolul 3 este absolut . Prin urmare, insuficien a
mijloacelor financiare pentru a îmbun t i condi iile de deten ie nu justific de inerea unei
persoane o perioad continu în condi ii sub nivelul Regulilor Penitenciare Europene. Pentru a
stabili dac deten ia persoanei în condi ii rele este contrar articolului 3, urmeaz a se stabili
dac a fost dep şit nivelul minim de severitate.
Astfel, în cazul Becciev contra Moldovei (06 octombrie 2006), CEDO a constatat
dep şirea nivelului minim de severitate prin deten ia reclamantului timp de 39 de zile în
Izolatorul de Deten ie Provizorie al Comisariatului General de Poli ie al municipiului
Chişin u datorit lipsei plimb rilor, hranei insuficiente, lipsei accesului la lumina natural ,
p str rii luminii aprinse în celul permanent şi a lipsei saltelelor şi lenjeriei de pat. Totodat ,
în cazul Gorea contra Moldovei (17 iulie 2007), CEDO a constatat c deten ia reclamantului
în acelaşi centru de deten ie timp de 21 de zile nu a dep şit nivelul minim de severitate.
26. Pentru a stabili condi iile concrete de deten ie într-o anumit institu ie la o anumit
perioad de timp urmeaz a se examina declara iile persoanei prin prisma rapoartelor
Comitetului European pentru prevenirea torturii şi tratamentelor sau pedepselor inumane sau
degradante (CPT), care efectueaz periodic vizite de documentare în centrele de deten ie din
Republica Moldova. Pe marginea fiec rei vizite se întocmeşte un raport cu descrierea celor
constatate şi a recomand rilor.
354
Rapoartele CPT, în limbile englez sau francez şi unele traduceri ale acestora, pot fi
g site pe pagina web a comitetului-www.cpt.coe.int. Datele din aceste rapoarte urmeaz a fi
coroborate cu celelalte probe din dosar.
27. La stabilirea cuantumului desp gubirilor acordate în caz de înc lcare a art.3 din
Conven ie, instan a de judecat urmeaz s aplice în direct art.41 al Conven iei, care prevede
c la constatarea înc lc rilor dispozi iilor Conven iei şi a Protocoalelor sale poate fi acordat
o satisfac ie echitabil .
Cuantumul prejudiciului moral urmeaz a fi determinat în conformitate cu jurispruden a
Cur ii Europene a Drepturilor Omului şi legisla ia na ional .

nr.8
ANEX
la Hot rârea Plenului nr.8 din 30.10.2009
La judecarea plângerilor adresate în ordinea prev zut de art.313 sau, dup caz, a
cauzelor penale privind maltratarea persoanelor arestate sau de inute se aplic urm toarele
acte na ionale şi interna ionale:
- Constitu ia Republicii Moldova (art.24 alin.(2));
- Codul penal (art.309. 3091 şi 328);
- Codul de procedur penal ;
- Declara ia Universal a Drepturilor Omului, adoptat la 10.12.1948, ratificat prin
Hot rârea Parlamentului Republicii Moldova nr.217-XII din 28.07.1990 (Tratate
interna ionale, 1998, vol.I, pag.9) - art.5;
- Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor
Fundamentale, amendat prin Protocolul adi ional şi Protocoalele nr.4. 6, 7, 12 şi 13, adoptat
la Roma la 04.11.1950, ratificat prin Hot rârea Parlamentului R.M. nr.1298-XIII din
24.07.1997 (Tratate interna ionale, 1998, vol.1, pag.341), în vigoare din 01.02.1998 - art.3;
- Conven ia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau
degradante, adoptat la New York la 10.12.1984, deschis pentru semnare de Adunarea
General a Na iunilor Unite prin Rezolu ia 39/46 din 10.12.1984, intrat în vigoare la
26.06.1987 conform dispozi iilor art.27 (1). În vigoare pentru Republica Moldova din
28.12.1995 (Hot rârea Parlamentului nr.473-XIII din 31.05.1995);
- Conven ia european pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor
inumane sau degradante, adoptat la Strasbourg la 26.11.1987, întrat în vigoare la
01.02.1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 01.02.1998 (Hot rârea Parlamentului
nr.1238-XIll din 09.07.1997);
- Declara ia privind protec ia persoanelor împotriva torturii şi altor tratamente sau
pedepse crude, inumane sau degradante (Rezolu ia Adun rii Generale a ONU nr.3452 (XXX)
din 09.12.1975, site, Internet):
- Regulile standarde minime de comportament cu de inu ii, adoptate la primul Congres
al ONU pentru prevenirea criminalit ii şi comportamentul cu infractorii, care a avut loc la
Geneva la 30.08.1955, aprobate de Consiliul Social şi Economic prin Rezolu ia sa nr.663 C
(XXIV) din 31.07.1957, 2076 (XII) din 13.05.1977 şi 1984/47 din 25.05.1984 (site, Internet):
- Cod de principii pentru protec ia tuturor persoanelor aflate în orice form de deten ie
sau în închisoare, adoptat prin Rezolu ia nr.43/173 din 9 decembrie 1988 de Adunarea
General a ONU;
355
- Recomandarea nr.R(87)3 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei c tre statele
membre referitoare la Regulile Europene ale Penitenciarelor, adoptat la 12 februarie 1987, în
cadrul celei de-a 404-a reuniuni a Delega iei Miniştrilor.
356
NOT INFORMATIV
cu privire la hot rârile pronun ate de CEDO contra

Moldovei la sfârşitul anului 2009- anul 2010 pe
marginea dosarelor economice
Aprobat
Preşedintele Colegiului economic
I. Considera ii generale
Obliga ia statului de a asigura respectarea drepturilor şi libert ilor din Conven ie este
satisf cut nu numai prin faptul c legile trebuie s fie în conformitate cu Conven ia. Ea mai
impune statul s asigure persoanelor accesul efectiv la justi ie, în cazul în care drepturile lor
sunt violate.
Nota în cauz a fost întocmit potrivit planului de activitate al sec iei economice a
Direc iei de generalizare a practicii judiciare şi analiz statistic judiciar pentru anul 2010.
La 18 şi 19 februarie 2010 în Elve ia a fost organizat o Conferin Ministerial la
Interlaken cu scopul de a stimula reformarea Cur ii Europene a Drepturilor Omului.
Conferin a a avut scopul de a stabili cursul pentru viitoarea reform a CEDO, care se
confrunt cu o situa ie disperat . Num rul de cereri depuse la CEDO se ridic la cifra de
120 000, dep şind capacitatea Cur ii de a le examina. Nou zeci de procente din aceste cereri
sunt în mod v dit nefondate sau nu au o baz legal .
Pentru realizarea obiectivelor s-a propus un plan de ac iuni ce in de:
- dreptul la cerere individual ,
- filtrarea cererilor,
- cererile repetitive,
- supravegherea execut rii hot rârilor,
- implementarea conven iei la nivel na ional. Aceasta prezum c statele membre
urmeaz s execute în totalitate hot rârile CEDO şi s previn viol ri similare pe
viitor, s la în calcul jurispruden a în evolu ie a Cur ii, inclusiv care se refer la alte
state, s implementeze recursuri efective, s asigure implementarea recomand rilor
Comitetului de Miniştri.
La 14 iunie 2010 a intrat în vigoare protocolul nr. 14 la CEDO care prevede o serie de
modific ri în vederea perfec ion rii mecanismului de examinare a cauzelor de c tre Curte şi
simplificarea procedurilor de examinare, precum şi sporirii independen ei judec torilor Cur ii
(introducerea institu iei „judec torului unic” şi a unui nou criteriu de admisibilitate,
interzicerea realegerii judec torilor Cur ii etc.)
În perioada 01.01.2010 - 01.07 2010 CEDO a pronun at 15 hot râri împotriva
Republicii Moldova, dintre acestea în 4 cazuri s-a solu ionat problema acord rii unei
satisfac ii echitabile. (În anul 2009 împotriva Moldovei s-au pronun at 30 hot râri).
Pentru compara ie, în aceeaşi perioad a anului 2010 împotriva statului român au fost
pronun ate 113 hot râri, cu încasarea unei sume de 3 191 519 euro.
II. Cu privire la hot rârile pronun ate de CEDO contra Moldovei la sfârşitul anului 2009-
anul 2010 pe marginea dosarelor economice
357
La 24.02.2010 a devenit definitiv hot rârea CEDO pronun at la cererea IPTEH.
CAZUL IPTEH S.A. ŞI AL II v. MOLDOVA

(cererea no. 35367/08, 24 noiembrie 2009)
Cazul dateaz printr-o cerere (no. 35367/08) împotriva Republicii Moldova depus la
Curte de c tre IPTEH S.A. – o companie înregistrat în Moldova, de asemenea în Marea
Britanie, Kapital Invest S.A. – o companie înregistrat în România şi Ion Rusu – un cet ean
român la data de 25 iulie 2008.
Reclaman ii au pretins în special precum c ei sunt victimele unui proces civil incorect
şi deprivare de proprietate.
Primul reclamant, Ipteh SA, este o companie înregistrat în Moldova. Ceilal i
reclaman i: Worldway Limited (“cea dea doua companie reclamant ”) – o companie
înregistrat in Marea Britanie şi de ine 35.29% din ac iunile primului reclamant; Kapital
Invest SA (“cea dea treia companie reclamant ”) – o companie înregistrat în România şi
de ine ac iuni a 49.63% din nr. Total de ac iuni al primului reclamant; şi Ion Rusu (“al
patrulea reclamant”) – cet ean român n scut în an. 1962, locuieşte la Iaşi şi de ine ac iuni de
11.72% din ac iunile primei companii reclamante.
La sfârşitul anilor 1990, Ipteh SA şi o companie ter , I., au fost proprietarii unei cl diri
de şase etaje situat pe bulevardul principal din Chişin u. Ambele companii au fost cu capital
de stat şi au avut ca activ diferite p r i ale cl dirii.
În 1999, statul a decis s privatizeze companiile şi a vândut ac iunile lor c tre o
companie privat U. În 2000 şi 2001, noul proprietar al companiilor a transferat toate p r ile
cl dirii la prima companie reclamant .
De asemenea, în anul 2000, fostul director al primei companii reclamante a contestat
privatizarea în instan ele de judecat . Cu toate acestea, ac iunea sa a fost respins printr-o
hot râre definitiv a Judec toriei Economice a Republicii Moldova din 11 iulie 2000.
Instan ele au constatat c privatizarea a fost legal în toate privin ele.
În iulie 2001, al patrulea reclamant a cump rat 141,772 din ac iuni în cadrul primei
companii reclamante.
În august 2001, a doua companie reclamant a cump rat restul ac iunilor ale primei
companii reclamante.
În august 2006, prima companie reclamant a emis 510,000 din ac iuni noi şi le-a vândut
la a treia companie reclamant .
La 19 aprilie 2007 Procurorul General, a instituit o procedur judiciar în numele
statului în care acesta a contestat legalitatea privatiz rii din 1999, a primei companii
reclamante şi a companiei I. pe motiv c dou regulamente de Guvern privind vânzarea de
ac iuni de inute de stat au fost înc lcate.
În special, procurorul a sus inut c m rimea pl ii stabilite de c tre compania U. a fost
mai mic decât cea prev zut de lege şi c pre ul final oferit pentru ac iuni a fost prea mic.
Procurorul s-a bazat pe articolul 50 din Codul civil în ac iunea sa. Procuratura, a mai solicitat
anularea tuturor transferurilor ulterioare şi ac iunilor, în urma c rora cel de-al doilea, al treilea
şi al patrulea reclamant au devenit ac ionarii primei companii reclamante.
Reclaman ii s-au opus ac iunii şi au afirmat, printre altele, c a fost depus peste termen
şi contrar principiului securit ii raporturilor juridice. Ei au sus inut c prevederile articolului
86 din Codul civil vechi care prev d exonerarea Procurorului General de la respectarea
termenului de trei ani pentru depunerea ac iunii în interesul statului a fost contrar articolului
6 din Conven ie şi au f cut referire la cazul Dacia SRL v. Moldova (no. 3052/04, 18 martie
2008). De asemenea, au sus inut c legalitatea privatiz rii a fost confirmat printr-o hot râre
definitiv din 11 iulie 2000, cu putere de lucru judecat şi c acestea (companiile) au fost
358
cump r tori de bun credin , care au fost discriminate în raport cu alte companii, care au
ob inut propriet i de stat în condi ii similare şi privatizarea c rora nu a fost contestat ulterior
de c tre stat.
Reclaman ii au mai afirmat, c la 10 iunie 2008 Curtea de Apel Economic a decis în
favoarea Procurorului General în absen a celui de-al treilea şi al patrulea reclamant, care nu au
fost cita i. Curtea a respins obiec iile cu privire la existen a unei hot râri definitive din 11 iulie
2000 pe motiv c acea hot râre a fost adoptat în cadrul procedurilor în care Procurorul
general nu a fost implicat. De asemenea, instan a a respins obiec ia reclaman ilor cu privire la
regimul termenului de prescrip ie, argumentând c , în conformitate cu articolul 86 din Codul
civil o ac iune de c tre Procurorul General în interesul statului nu a putut fi depus ca tardiv .
Reclaman ii au declarat apel, pe baza aceloraşi argumente care au fost puse în fa a
primei instan e. Ei, de asemenea, s-au plâns c nu to i dintre ei au avut posibilitatea de a lua
parte la judecarea cauzei şi c judec torul ar fi fost lipsit de impar ialitate.
La 28 august 2008, Curtea Suprem de Justi ie a examinat recursul reclaman ilor. În
timpul procedurii, reclaman ii au depus recuz judec torului N.M. din completul de judecat şi
a exprimat îndoieli cu privire la modul în care Preşedintele Cur ii Supreme I.M., a compus
completul. În aceeaşi zi, Curtea Suprem de Justi ie a respins recursul şi a men inut hot rârea
pronun at de prima instan .
Curtea Suprem a invocat dispozi iile din Codul civil vechi în scopul de a respinge
obiec ia reclaman ilor cu privire la statutul lor de cump r tori de bun credin . În special,
Curtea a sus inut c , în conformitate cu Codul civil vechi, proprietatea ob inut în mod ilegal
de la stat ar putea fi solicitat înapoi indiferent de faptul c ar fi fost ob inut de c tre un
cump r tor de bun credin . Cu toate acestea, atunci când examineaz aspectul cu privire la
termenul de prescrip ie, Curtea Suprem a fost de acord cu obiec ia reclaman ilor cu privire la
articolul 86 din Codul civil vechi (a se vedea paragraful 16). Cu toate acestea, Curtea a
precizat, pentru prima dat în cadrul procedurii c , întrucât procurorul a introdus ac iunea sa
de la data intr rii în vigoare a noului Cod civil, normele privind limit rile în timp cuprinse în
acest cod trebuie s se aplice. Curtea Suprem de Justi ie a exprimat opinia c ac iunea
procurorului în cauz privind declararea nulit ii absolute de privatizare şi c , prin urmare, în
conformitate cu dispozi iile articolului 217 din noul Cod civil, acesta nu a putut fi limitat în
timp. Curtea Suprem de Justi ie, ca şi prima instan , a respins obiec ia cu privire la existen a
unei hot râri definitive în ceea ce priveşte aceeaşi problem pe aceleaşi motive şi a respins
obiec ia cu privire la neparticiparea unora dintre reclaman i din ac iune.
La data de 3 octombrie 2008, Guvernul a decis s privatizeze cl direa din nou şi o
licita ie pentru vânzarea cl dirii a fost programat pentru 5 noiembrie 2008. Cl direa nu a fost
vândut la aceeaşi dat .
Reclaman ii s-au plâns c ac iunea a fost nedreapt , contrar articolului 6 § 1 al
Conven iei şi au invocat înc lcarea dreptului la proprietate potrivit articolului 1 din Protocolul
nr. 1 la Conven ie. Cererea a fost declarat admisibil de c tre Curtea European pentru
Drepturile Omului (în continuare Curtea).
Reclaman ii au sus inut c ac iunea a fost nedreapt pentru c instan ele na ionale nu au
aplicat termenul de prescrip ie, în conformitate cu dispozi iile din Codul civil vechi. Ca
rezultat, Procurorul General a fost capabil de a contesta cu succes procesul de privatizare,
dup aproape opt ani cu înc lcarea principiului enun at la articolul 6 din noul Cod civil. În
plus, reclaman ii au declarat c jurispruden a Cur ii Supreme de Justi ie a fost contradictorie
în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea termenului de prescrip ie.
Potrivit reclaman ilor, principiul securit ii juridice, de asemenea, a fost înc lcat de c tre
instan ele na ionale, deoarece acestea nu au reuşit s la în considerare faptul c o provocare
similar la legalitatea privatiz rii a fost deja respins printr-o hot râre definitiv din 11 iulie
2000.
359
Reclaman ii în cele din urm au sus inut c ac iunea ar fi fost nedreapt , de asemenea,
deoarece nu to i dintre reclaman i au avut posibilitatea de a participa, şi a-şi ap ra drepturile
lor şi pentru c judec torii care au examinat cazul nu au fost independen i şi impar iali.
Guvernul a sus inut c , în conformitate cu articolul 217 § 1 al noului Cod civil, nulitatea
absolut a unui act poate fi invocat de c tre orice persoan , f r nicio limitare în timp.
Potrivit acestora, nulitatea absolut a privatiz rii a fost o premis esen ial pentru admiterea
ac iunii procurorului general şi sus inerea acestor ac iuni, dup expirarea termenului-limit
general, nu a înc lcat principiile echit ii garantate de articolul 6 din Conven ie. De asemenea,
Guvernul a r sturnat afirma ia reclaman ilor în leg tur cu lipsa de independen şi
impar ialitate a judec torilor implica i în procedur şi c instan ele ar fi trebuit s acorde o
aten ie la hot rârea din 11 iulie 2000.
Curtea se refer la cazul s u anterior - în care a declarat c respectarea cerin elor de
admisibilitate pentru îndeplinirea actelor de procedur este un aspect important al dreptului la
un proces echitabil. Rolul jucat de termenul de prescrip ie este de o importan major atunci
când este interpretat în lumina preambulului la Conven ie, care, în partea sa relevant , enun
preeminen a principiului suprema iei dreptului ca element al patrimoniului comun al Statelor
Contractante (a se vedea Dacia SRL /. Moldovei, nr. 3052/04, § 75, 18 martie 2008).
Curtea a reiterat faptul c nu este sarcina sa s la locul instan elor na ionale în
interpretarea legisla iei interne. Aceasta este, în primul rând, pentru autorit ile na ionale, în
special instan ele judec toreşti, pentru a rezolva probleme de interpretare, inclusiv a regulilor
de natur procedural , cum ar fi termenele prescrise de sesizare pentru ac iunile în justi ie.
Rolul Cur ii se limiteaz la stabilirea dac efectele unei astfel de interpret ri sunt
compatibile cu Conven ia în general, şi cu principiul securit ii juridice, garantat de articolul
6, în special (a se vedea, mutatis mutandis, Platakou v. Grecia, nr. 38460/97, § 37, CEDO
2001 I).
În spe Curtea a statuat c termenul limit pentru a contesta privatizarea din 1999
prev zut de Codul civil în vigoare la data faptelor a expirat în 2002. Acest lucru a fost
confirmat în mod indirect de c tre Curtea Suprem de Justi ie, care a acceptat obiec ia
reclaman ilor cu privire la articolul 86 din Codul civil vechi (a se vedea punctul 20 de mai
sus). Cu toate acestea, Curtea Suprem de Justi ie nu a ales s resping ac iunea Procurorului
General, în conformitate cu dispozi iile din Codul civil vechi, dar a aplicat prevederile noului
Cod Civil, care a intrat în vigoare în 2003, care este, de aproximativ un an dup expirarea
termenului-limit .
Curtea nu contest puterea statului de a adopta o nou legisla ie care reglementeaz
termenele limit în cadrul unei proceduri civile. Cu toate acestea, nu rezult , dup cum sus ine
Guvernul, c este compatibil cu Conven ia de a aplica aceste reguli noi într-un mod care ar
putea perturba situa ii juridice care au devenit definitive datorit aplic rii termenului de
prescrip ie, înainte de adoptarea unei astfel de legisla ii. Pentru a admite contrariul ar însemna
s se admit c un stat este liber s nu la în considerare un termen-limit şi de a contesta o
situa ia juridic final , pur şi simplu prin utilizarea puterii sale s adopte o nou legisla ie,
dup expirarea termenului-limit în cauz . Curtea constat c concluzia de mai sus pare s fie
în concordan cu articolul 6 din noul Cod Civil, care prevede c noul Cod nu poate avea
efect retroactiv şi nu poate modifica sau suprima condi iile în care o situa ie juridic a fost
constituit înainte sau condi iile în care o astfel de situa ie juridic a fost stins ".
În lumina celor de mai sus şi având în vedere, în special, la acceptarea de c tre Curtea
Suprem de Justi ie c nu au fost cazuri, conving toare, cum ar fi cele prev zute la articolul
86 din Codul civil vechi pentru deplasarea termenului de prescrip ie de trei ani, Curtea
consider c a fost o înc lcare a articolului 6 § 1 din Conven ie ca urmare a sus inerii, cu
înc lcarea principiului securit ii juridice, a ac iunii procurorului general pentru anularea
privatiz rii.
360
Reclaman ii s-au plâns c hot rârile prin care ac iunea de anulare a privatiz rii a
Procurorului General a fost confirmat a avut efectul de a aduce atingere la exercitarea
paşnic a dreptului prev zut de articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Conven ie. Guvernul
contest afirma ia reclamantelor şi a sus inut c privatizarea din 1999 a fost efectuat cu
înc lc ri grave ale legisla iei şi c , prin urmare, nu a existat nicio înc lcare a articolului 1 din
Protocolul nr. 1 la Conven ie.
Curtea consider c reclaman ii au avut "o posesie" în sensul articolului 1 din Protocolul
nr. 1. Curtea a constatat la punctul 36 de mai sus c sus inerea ac iunii Procurorului general,
dup expirarea termenului-limit general, şi în absen a unor motive întemeiate, a fost
incompatibil cu principiul securit ii juridice. În aceste condi ii, Curtea nu poate decât s
constate c sus inerea ac iunilor Procurorului General a constituit o ingerin nejustificat
cu dreptul reclaman ilor la proprietate, deoarece un echilibru echitabil nu a fost p strat şi
reclaman ii au fost obliga i s suporte şi s continue s poarte excesiv o povar (a se vedea,
mutatis mutandis, Brum rescu c. România [GC], nr. 28342/95, § 75-80, CEDO 1999 VII). Ca
şi în Dacia SRL (citat mai sus), instan ele na ionale nu au furnizat niciun fel de justificare
pentru astfel de ingerin e. Rezult c a existat o înc lcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la
Conven ie.
Reclaman ii au sus inut c , deoarece acestea au întâmpinat dificult i în a ob ine toate
documentele necesare, ei nu au putut s prezinte eventualele observa ii cu privire la satisfac ie
echitabil . În consecin , acestea au solicitat Cur ii s -şi rezerve întrebarea de satisfac ie
echitabil .
La 22.04.2010 CSJ a admis cererea de revizuire depus de reclamant împotriva deciziei
sale din 28.08.2008, prin care a fost anulat privatizarea şi a casat-o. Instan a a reexaminat
fondul cauzei, a respins ac iunea Procurorului General de anulare a privatiz rii şi a obligat
Ministerul Finan elor s compenseze reclaman ilor daunele materiale, morale şi costurile şi
cheltuielile. Primului reclamant (Ipteh SA) i s-au achitat 196,952.53 euro, celui de-al doilea
(Worldway)-46,545.47 euro, celui de-al treilea (Kapital Invest SA)-58 000 euro şi celui de-al
patrulea (Ion Rusu) -18,434.88 euro.
La 10 mai 2010, reclaman ii au informat Curtea despre hot rârea din 22.04.2010,
solicitând scoaterea de pe rol a cererii deoarece litigiul a fost solu ionat la nivel na ional.
Curtea a notat c reclaman ii nu mai doresc s men in cererea pe rolul ei, deoarece
litigiul lor a fost rezolvat. Curtea a notat c nu g seşte vreun motiv special care ar justifica
continuarea examin rii cererii, radiind-o de pe rol la 29.06.2010.
Baroul Partner-A v. Moldova

(cererea nr. 39815/07)
Anterior, la 16 iulie 2009 Curtea a pronun at hot rârea cu privire la fondul cauzei.
Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art.6 şi art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO în
urma anul rii de c tre instan ele judec toreşti a privatiz rii ac iunilor care apar ineau statului
în cadrul Carierei de pietriş şi granit de la Soroca de c tre compania reclamant . Deoarece
chestiunea privind satisfac ia echitabil nu era gata pentru a fi decis , Curtea a rezervat-o
pentru o hot râre separat .
La 19 octombrie 2010, CEDO a pronun at hot rârea privind satisfac ia echitabil în
cauza Baroul Partner-A v. Moldova. Curtea a luat act de acordul la care au ajuns p r ile, prin
care Guvernul s-a obligat s pl teasc companiei reclamante 320 000 euro cu titlu de orice
daun material şi moral , precum şi 8000 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli, în termen de 3
luni de la data adopt rii deciziei de radiere a cererii în temeiul acordului amiabil şi a radiat
cererea de pe rol.
361
Romany Gaz Group v. Moldova
(cererea nr. 11662/05, 10.06.2010)
Reclamantul este o companie din RM. În 2000, a încheiat un contract cu o companie de
stat, Comgaz-Plus, potrivit c ruia, pe de o parte, compania reclamant urma s produc şi s
instaleze în favoarea prim riei Ungheni câteva cazane de înc lzire autonom şi sisteme de
distribuire a energiei termice, iar pe de alt parte, Comgaz-Plus urma s -i achite 160000 USD.
Compania de stat nu şi-a onorat obliga iile financiare, deşi compania reclamant a executat
partea sa de contract.
Prin în elegeri ulterioare, p r ile au stabilit c compania reclamant urma s produc şi
s instaleze câteva sisteme de înc lzire suplimentar, iar pârâtul din nou nu a achitat banii. La
1.10.2003, p r ile au încheiat un nou contract prin care Comgaz-Plus s-a obligat s achite
158862 USD în termen de 24 luni, în caz contrar compania reclamant va avea dreptul s
cear restituirea întregii sume datorate, plus prejudicii în sum evaluat la 409671 USD.
La 27.05.2004 Romany Gaz Group s-a adresat la CAE cu ac iune solicitând încasarea
sumei de 568533 USD de la Comgaz-Plus.
La 1.06.2004 CAE a decis de a nu examina ac iunea pân când compania reclamant nu
va achita taxa de stat în întregime (15000 euro), acordându-i termen pentru achitare.
Încheierea men ionat a fost contestat cu recurs la CSJ. Considerând c companiei
reclamante i s-a acordat un termen suplimentar pentru achitarea taxei, nefiind înc lcat dreptul
de acces la justi ie, recursul a fost respins. Din motiv de neachitare a taxei CAE a restituit
cererea la 15.09.2004, încheierea nu a fost contestat .
La CEDO compania reclamant a pretins înc lcarea art.6 al Conven iei din motivul
înc lc rii dreptului s u de acces la justi ie în urma refuzului instan elor de judecat de a-i
examina cauza.
Guvernul a men ionat c compania reclamant de fapt dispunea de suficiente fonduri
pentru a achita taxa de stat dup cum rezult din d rile de seam prezentate la organele fiscale
şi din extrasele bancare.
CEDO a notat c reclamantul nu a informat-o despre starea sa financiar real în prima
cerere şi în coresponden a ulterioar şi c aceast informa ie a devenit cunoscut doar din
observa iile Guvernului. S-a men ionat despre alegerea conştient a companiei reclamante de
a nu cheltui banii pentru taxa de stat, dar s -i canalizeze în alte scopuri.
Curtea şi-a exprimat preocuparea privind omisiunea instan elor de judecat na ionale
de a da suficiente motive pentru deciziile lor de solicitare a achit rii integrale a taxei de stat.
Totuşi, s-a considerat c în circumstan ele excep ionale ale acestei cauze dreptul companiei
reclamante de acces la justi ie nu a fost limitat într-atâta încât s devin iluzoriu, având în
vedere faptul c ea dispunea de sumele necesare pentru achitarea taxei de stat, dar a cheltuit
aceste sume pentru alt destina ie nedivulgând acest fapt Cur ii şi instan elor na ionale.
Cererea a fost respins ca neîntemeiat .
Reieşind din cele expuse, relev m, c în prima jum tate a anului 2010 CEDO a
radiat de pe rol dou cauze cu caracter economic intentate împotriva Moldovei:
- cazul Ipteh s-a revizuit la nivel na ional, reclaman ilor fiindu-le compensate
daunele;
- în cauza Baroul Partner-A Guvernul a încheiat un acord amiabil în privin a
satisfac iei echitabile.
O cerere cu caracter economic depus contra Moldovei a fost respins (Romany
Gaz Group).
În continuare vor fi expuse unele cauze pronun ate împotriva altor state, dar care
prezint interes pentru practica judiciar .
Refuzul instan ei de a primi cererile de chemare în judecat în form electronic
362
COMPANIA „LOIER PARTNERE A.S” v. SLOVENIA
(cererea nr. 54252/07 şi a.), hot rârea din 16.06.2009
În 2005 reclamantul, companie privat cu r spundere limitat , inten iona s înainteze
mai mult de 70.000 ac iuni privind încasarea datoriei. Reieşind din num rul mare al acestora,
compania a întocmit cererile de chemare în judecat în form electronic şi le-a înregistrat pe
un disc, pe care la expediat în instan ele de judecat competente cu o scrisoare de înso ire.
Instan ele de judecat au refuzat s primeasc cererile, invocând lipsa tehnicii pentru primirea
şi prelucrarea materialelor întocmite şi semnate în form electronic .
Fiecare refuz de primire a fost contestat la Curtea Constitu ional , invocându-se ca
motiv îngr direa accesului la justi ie. Plângerile au fost respinse ca fiind înaintate dup
expirarea termenului stabilit de 2 luni.
CEDO a constatat înc lcarea art.6 al Conven iei, indicând c înaintarea cererilor de
chemare în judecat pe suport de hârtie cu anexarea tuturor materialelor ar constitui mai mult
de 40 milioane de pagini. În asemenea circumstan e alegerea mijloacelor de înaintare a
ac iunilor nu poate fi egalat cu un abuz. În afar de aceasta, din 2002 legisla ia na ional a
Sloveniei permite înaintarea cererilor de chemare în judecat în form electronic şi
companiei reclamante nu-i putea fi imputat acest fapt. Refuzul instan elor de a primi cererile
de chemare în judecat a creat o ingerin nejustificat şi a limitat dreptul reclamantului la o
prezentare eficient a cererilor sale.
Companiei i-a fost acordat pentru recuperarea prejudiciului suma de 10.000 euro.
Aplicarea legii civile cu efect retroactiv

JUBER v. FRAN A
(cererea nr. 3034/05,hot rârea 23.07.2009)
Dup ce reclaman ii şi-au vândut ac iunile pe care le de ineau într-o companie, Direc ia
na ional şi interna ional de control a impozitelor din cadrul Departamentului fiscal le-a
înaintat o cerin de achitare suplimentar a impozitului pentru creşterea capitalului, rezultat
din aceast tranzac ie.
Reclaman ii s-au adresat organelor fiscale, apoi în instan a de contencios administrativ,
invocând c Direc ia nominalizat nu avea împuternicirile respective.
În perioada examin rii cauzei a fost publicat Legea fiscal (anul 1997). Potrivit acestei
legi, controalele organelor fiscale, contestate din motivul, c organul care le-a efectuat nu
avea împuterniciri, urmau a fi considerate legale.
În 1999 instan a de contencios administrativ a emis o hot râre de anulare a impozitelor
calculate, din motivul c organul care a efectuat controlul nu avea împuterniciri legale.
În 2004 instan a de apel de contencios administrativ, a casat hot rârea aplicând Legea
fiscal din 1997, indicând c organul fiscal era în drept s efectueze controale, totodat
reclaman ii au fost elibera i de sanc iuni.
La 23.07.2009 CEDO a statuat c introducerea unei norme, care ar rezolva litigiul dintre
reclaman i şi organele fiscale definitiv şi cu efect retroactiv nu a fost justificat de un interes
general.
Astfel, n-a fost men inut un echilibru just între cerin ele de interes general ale
comunit ii şi imperativele ap r rii drepturilor fundamentale ale individului, reclaman ii
suportând o povar excesiv şi o ingerin în dreptul s u de proprietate. S- a constatat
înc lcarea art. 1 Protocolul nr. 1 al Conven iei.
III. Concluzii şi propuneri.
Cercetarea efectuat denot faptul c în perioada de referin împotriva Moldovei nu au
fost pronun ate hot râri importante cu caracter economic, care ar ridica probleme de drept.
Cele dou scoase de pe rol sunt repetitive, adic deriv din hot râri pronun ate de Curtea
Suprem de Justi ie la 28.08.2008 (Ipteh SA ş. a v. Moldova) şi 18.10.2008 (Baroul Partner-A
363
v. Moldova), iar CEDO şi-a expus decizia în anul 2009. Ele reprezint nişte hot râri de
anulare a privatiz rii unor bunuri, proprietate de stat cu înc lcarea principiului securit ii
raporturilor juridice. În 2010 s-a rezolvat întrebarea ce vizeaz satisfac ia echitabil acordat
reclaman ilor.
În cea de-a treia cauz (Romany Gaz Group v. Moldova), CEDO a respins ac iunea
(solu ia CSJ RM a fost pronun at la 16.09.2004).
Colegiul economic a luat deja act de înc lc rile men ionate (dreptul la un proces
echitabil, înc lcarea principiului securit ii raporturilor juridice, înc lcarea dreptului de
proprietate) din practica precedent a Cur ii.
Astfel, în 2009-2010 Colegiul economic al CSJ a respins un şir de recursuri declarate de
Procuratura General şi a men inut hot rârile instan ei de fond la unele cauze prin care s-a
respins ac iunea:
- Procuratura General a RM s-a adresat la 05.02.2008, în interesele statului, în
persoana Ministerului Administra iei Publice Locale c tre Consiliul mun. Chişin u,
Agen ia Propriet ii Publice privind declararea nulit ii deciziei Consiliului mun.
Chişin u nr. 25/4.10 din 10.12.2001 cu privire la darea în arend a unor înc peri, a
contractului de arend nr.5/01/069 din 17.12.2001, a hot rârii Comisiei Republicane
de privatizare a înc perilor arendate nr. 95 din 27.12.2001 şi a contractului de
vânzare-cump rare din 21.02.2002. (dos. 2re-268/2010, decizia CSJ din
16.07.2009);
- Procuratura General s-a adresat la 11.02.2008, în interesele statului în persoana

Ministerului Administra iei Publice Locale c tre Consiliul mun. Chişin u, Agen ia
Propriet ii Publice şi ÎI „Dent-Revenco”, intervenient accesoriu OCT Chişin u
privind declararea nulit ii deciziilor Consiliului mun. Chişin u nr. 17/15-22 din
17.08.2000 şi nr. 18/14-10 din 07.09.2000, a contractului de arend nr. 4/00/003 din
29.02.2000 şi a contractului de vânzare-cump rare din 28.08.2001, cu aducerea
p r ilor în pozi ia ini ial (dos. nr. 2re-258/2010, decizia CSJ din 09.07.2009);
- Procuratura General s-a adresat la 11.02.2009, în interesele statului în persoana

Ministerului Administra iei Publice Locale c tre Consiliul mun. Chişin u, Agen ia
Propriet ii Publice, SRL „Minerva” şi SRL „Trigocom”, intervenient accesoriu
OCT Chişin u privind declararea nulit ii deciziei Prim riei mun. Chişin u nr.
17/15-9 din 17.08.2000, a contractului de arend nr. 2/00/029 din 04.09.2000, a
contractului de vânzare-cump rare nr. 1085 din 27.02.2009 (dos. nr. 2re-209, decizia
CSJ din 11.06.2009).
În motivarea deciziilor CSJ a indicat, c „ potrivit art. 86 alin. (2) CC (redac ia veche),
prescrip ia nu se aplic cererilor organiza iilor de stat privitoare la restituirea bunurilor de stat.
Totodat , în cauza Dacia vs. Moldova, Curtea European a Drepturilor Omului a amintit
c principiul egalit ii armelor „cere ca fiec rei p r i s -i fie permis o posibilitate rezonabil
de a-şi sus ine cauza în condi ii care s nu o plaseze într-o situa ie de dezavantaj substan ial în
raport cu oponentul s u”. Curtea a considerat c respectarea condi iilor de admisibilitate
pentru efectuarea actelor de procedur reprezint un aspect important al dreptului la un proces
echitabil. Or, scutirea organiza iilor de Stat, în cazul pretinderii restituirii propriet ii de stat,
de obliga ia respect rii termenului de prescrip ie stabilit, care ar fi împiedicat examinarea unor
astfel de preten ii dac ar fi fost înaintate de vreo persoan sau companie privat , genereaz
un poten ial de numeroase raporturi juridice nesolu ionate bazate pe situa ii stabilite şi acord
un avantaj discriminatoriu Statului, f r de careva motive stringente. Astfel, CEDO a
constatat c art. 86 (2) al vechiului Cod civil, care elibereaz autorit ile statului de la
364
conformarea cu termenul general de prescrip ie, este în sine însuşi contrar prevederilor
articolului 6 din Conven ie”.
Colegiul economic al CSJ a apreciat c prima instan întemeiat a respins ac iunile ca
fiind depuse cu omiterea termenului general de prescrip ie de trei ani, mai ales c Procuratura
General nu a prezentat niciun motiv obiectiv de natur s justifice înaintarea cerin ei cu
omiterea termenului de prescrip ie.
Instan ele na ionale de judecat urmeaz s in cont de Recomandarea (2010) 3 privind
remediile efective pentru durata excesiv a procedurilor, prin care s-a recomandat accelerarea
procedurilor pendinte şi compensarea victimelor pentru prejudiciile suportate din cauza
termenelor administr rii justi iei.
În acelaşi timp, urmeaz a fi luat în considera ie jurispruden a în evolu ie a Cur ii,
inclusiv care se refer la alte state pentru a preveni admiterea unor înc lc ri similare.
Reieşind din cele men ionate,
SE PROPUNE:
1. Utilizarea prezentei informa ii la seminarul tematic cu participarea

judec torilor instan elor economice.
2. Plasarea notei pe sit-ul CSJ.
Direc ia de generalizare a CSJ G. Devderea
365
HOT RÂREA
PLENULUI JUDEC TORIEI SUPREME
Cu privire la practica aplic rii de c tre instan ele

judec toreşti A unor prevederi ale Constitu iei
Republicii Moldova nr.2 din 30.01.1996
modificat de:
22.12.2008
20.12.1999
Constitu ia Republicii Moldova, prin con inutul şi forma ei, este Legea Suprem în stat.
Toate dispozi iile constitu ionale au suprema ie asupra celorlalte legi şi acte juridice.
În scopul aplic rii uniforme de c tre instan ele judec toreşti a dispozi iilor
constitu ionale la efectuarea justi iei, Plenul Judec toriei Supreme a Republicii Moldova
HOT R ŞTE:
1. În conformitate cu alin.(3) art.1 din Constitu ie, Republica Moldova este un stat de
drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libert ile lui, liber dezvoltare a
personalit ii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezint valori supreme şi sunt
garantate.
Luând în considera ie aceste prevederi, precum şi dispozi iile articolului 20 din
Constitu ie, care garanteaz dreptul oric rei persoane la satisfac ie efectiv din partea
instan elor judec toreşti competente împotriva actelor care violeaz drepturile, libert ile şi
interesele sale legitime, instan ele judec toreşti sunt obligate s asigure ap rarea cuvenit a
drepturilor şi libert ilor omului prin judecarea la timp şi corect a cauzelor judiciare.
2. Conform art.7, Constitu ia este Legea Suprem şi nicio lege sau un alt act juridic
care contravine prevederilor Constitu iei nu are putere juridic . Reieşind din aceast
prevedere constitu ional , instan ele judec toreşti, la efectuarea justi iei, urmeaz s aprecieze
con inutul legii sau al altui act juridic ce reglementeaz raporturile juridice litigioase şi, în
cazurile necesare, aplic Constitu ia ca act juridic normativ cu ac iune direct .
Instan a, judecând cauza, aplic în direct Constitu ia în cazurile:
a) dac prevederile Constitu iei, ce urmeaz s fie aplicate nu con in indica ii referitor la
adoptarea unei legi speciale, ce ar reglementa aplicarea acestor prevederi ale Constitu iei;
b) dac instan a judec toreasc stabileşte c legea care a fost adoptat pân la intrarea în
vigoare a Constitu iei - 27 august 1994 contravine prevederilor ei.
În cazul în care instan a judec toreasc aplic nemijlocit prevederile Constitu iei în
temeiul indicat în lit. "b" din prezentul punct, atunci, printr-o adres , ea informeaz despre
aceasta Parlamentul şi Judec toria Suprem .
366
3. La efectuarea justi iei, instan ele judec toreşti, conform articolului 4 din Constitu ie,
urmeaz s in cont de obligativitatea de a aplica dispozi iile constitu ionale cu privire la
drepturile şi libert ile omului în concordan cu Declara ia Universal a Drepturilor Omului,
Conven ia european pentru ap rarea drepturilor omului şi a libert ilor fundamentale, cu
pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte, precum şi de prioritatea
reglement rilor interna ionale fa de legile interne, pactele şi tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care Republica Moldova este parte.
Potrivit prevederilor articolului 27 din Conven ia cu privire la dreptul tratatelor,
încheiat la 23 mai 1969 la Viena, statul care este parte la tratatul interna ional nu are dreptul
s nu îndeplineasc obliga iunile prev zute de acest tratat din motivul c ele contravin
legisla iei na ionale. Republica Moldova este parte a acestei Conven ii şi de aceea instan ele
judec toreşti, în cazurile în care legisla ia na ional contravine actului interna ional la care
Republica Moldova este parte, sunt obligate s aplice dispozi iile acestui act interna ional.
4. La aplicarea tratatului, conven iei sau acordului interna ional, instan ele judec toreşti
verific , prin intermediul Ministerul Afacerilor Externe, care este depozitarul actelor
interna ionale, dac aceste acte sunt în vigoare, inându-se cont de faptul c în conformitate cu
Legea "Privind modul de încheiere, aplicare, ratificare şi denun are a tratatelor, conven iilor şi
acordurilor interna ionale" nr.1137-XII din 4 august 1992 şi Legea "Privind modul de
publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale" nr.173-XIII din 6 iulie 1994 actele
interna ionale intr în vigoare:
a) dup schimbarea instrumentelor de ratificare, dac importan a tratatului necesit
ratificarea lui de c tre organele legislative;
b) dup remiterea actelor aprobate depozitarului spre p strare în conformitate cu
normele de drept interna ional;
c) în alt mod şi termene stabilite de p r ile contractante.
5. Conform prevederilor constitu ionale, instan a judec toreasc , din oficiu sau la
propunerea uneia din p r i, în orice faz a procesului poate înainta în Plen propunere de a
ridica cazurile excep ionale de neconstitu ionalitate a actelor juridice, care urmeaz s fie
aplicate la judecarea cauzei.
Propunerea cu privire la ridicarea cazurilor excep ionale de neconstitu ionalitate a
actului juridic se formuleaz printr-un demers şi totodat se adopt încheierea de suspendare a
procedurii judiciare.
Demersul va cuprinde opiniile p r ilor vizând retragerea sau contestarea propunerii de
ridicare a cazurilor excep ionale de neconstitu ionalitate, argumentele invocate, precum şi
opinia instan ei asupra acestei probleme.
Dac inculpatul se afl în stare de arest, instan a judec toreasc , în fiecare caz, se
pronun asupra m surii preventive.
Propunerea de ridicare a cazurilor excep ionale de neconstitu ionalitate se examineaz
de c tre Plen care atunci când este necesitate sesizeaz Curtea Constitu ional . În caz contrar,
cauza se trimite pentru judecare în instan a respectiv .
Dac la judecarea cauzei apar noi circumstan e, instan a judec toreasc poate repetat s
fac propunere de ridicare a excep iei de neconstitu ionalitate a actului juridic.
Sesizarea cu privire la cazurile excep ionale de neconstitu ionalitate se expune în limba
de stat, se motiveaz , inându-se cont de prevederile art.39 din Codul Jurisdic iei
Constitu ionale, indicându-se m sura de reprimare a inculpatului.
367
6. Dac , la judecarea pricinii civile, se constat c o lege sau un alt act normativ nu
corespunde unei legi sau unui alt act normativ cu o putere juridic superioar , instan a aplic
normele legii sau ale actului normativ care are putere juridic superioar .
nr.10 din 22.12.2008]
7. În cazul inexisten ei legii care s reglementeze raportul litigios civil, instan a
judec toreasc aplic legea care reglementeaz raporturi similare (analogia legii), iar în lipsa
unei astfel de legi, se conduce de principiul de drept şi de sensul legisla iei în vigoare
(analogia dreptului).
Nu se admite aplicarea prin analogie a legii care derog de la dispozi ii generate,
restrânge drepturi sau stabileşte sanc iuni suplimentare (art.12 alin.(3) CPC).
Aplicarea de c tre instan a judec toreasc a analogiei legii sau analogiei dreptului în
raporturile judiciare civile va fi motivat în hot rârea judec toreasc .
nr.10 din 22.12.2008]
8. Conform prevederilor art.4 din Constitu ie instan ele judec toreşti aplic legisla ia
rilor str ine în cazurile prev zute de legisla ia na ional sau actele interna ionale.
Dac la judecarea cauzei este necesar de a aplica legisla ia altor ri, instan a
judec toreasc este obligat s stabileasc dac în aceast ar func ioneaz legea sau alt act
juridic care urmeaz s fie aplicate şi s clarifice care este con inutul şi sensul acestei legi sau
al altui act juridic, precum şi practica aplic rii lor în statul respectiv.
În scopul de a constata existen a actului juridic normativ al statului str in instan a
judec toreasc , prin intermediul Ministerului Justi iei, se poate adresa pentru a i se acorda
ajutor şi explica ii în organele competente ale statului respectiv, inându-se cont de faptul c
organele competente str ine pot prezenta informa ii numai dac între statul str in şi ara
noastr este încheiat un tratat sau acord cu privire la asisten a juridic şi raporturile juridice în
materie civil , familial şi penal .
Dac este imposibil de a constata existen a şi con inutul legii sau al altui act juridic
str in, deşi au fost întreprinse m suri, instan a aplic legea sau actul juridic intern respectiv.
9. Instan ele judec toreşti au obliga ia s in cont de faptul c în conformitate cu
articolul 76 din Constitu ie actele juridice intr în vigoare la data public rii lor în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova sau la data prev zut în textul lor. Nepublicarea actelor juridice
atrage inexisten a acestora, de aceea instan ele judec toreşti nu pot adopta hot râri în baza
unei legi sau act juridic nepublicat.
Actele oficiale de uz intern şi cele care con in secret de stat intr în vigoare la data
adopt rii sau la data indicat în textul actului şi se comunic numai organiza iilor interesate
(articolul 4 din Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale din 6
iulie 1994).
10. Constitu ia garanteaz egalitatea drepturilor şi libert ilor tuturor cet enilor în fa a
legii şi justi iei f r deosebire de ras , na ionalitate, origine etnic , limba, religie, sex, opinie,
apartenen politic , avere sau origine social (articolul 16 din Constitu ie). Cet enii str ini şi
apatrizii beneficiaz de aceleaşi garan ii, cu derog rile prev zute de lege.
Astfel, sistemul judec toresc func ioneaz în temeiul unor legi unice, f r a acorda
p r ilor şi participan ilor la proces careva avantaje fa de al i participan i. Statutul juridic al
participan ilor la proces este determinat doar prin statutul lor procesual (reclamant, pârât,
expert etc.) indiferent de particularit ile enumerate, acordându-li-se drepturi şi obliga iuni
egale.
11. Articolul 118 din Constitu ie garanteaz persoanelor care particip la proces dreptul
de a lua cunoştin de toate actele şi lucr rile dosarului, de a vorbi în limba matern prin
interpret. Reieşind din con inutul acestei dispozi ii constitu ionale, instan ele judec toreşti
368
sunt obligate s asigure participarea gratuit a interpretului în proces, în cazurile în care
participan ii la proces nu posed şi nu vorbesc limba în care se desf şoar procesul judiciar.
Înc lcarea dreptului constitu ional ce garanteaz ap rarea drepturilor persoanelor care
nu posed limba în care se desf şoar procesul constituie un temei incontestabil de anulare a
hot rârii instan ei judec toreşti.
12. Luând în considera ie faptul c , în conformitate cu articolul 26 din Constitu ie, în tot
cursul procesului p r ile au dreptul s fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu,
instan ele judec toreşti care examineaz cauze penale sunt obligate s asigure p r ilor la
proces un avocat numit din oficiu în cazul care acestea nu au posibilitate de a-şi alege avocat,
îns ele doresc s fie asistate de ap r tor. Totodat , în cazurile stabilite la art.69 CPP, prezen a
ap r torului în procesul penal este obligatorie.
La judecarea cauzelor civile instan ele judec toreşti sunt obligate s acorde p r ilor, la
cererea lor, posibilitatea de a fi asistate de reprezentantul s u sau de un avocat. În cazurile
stabilite de art.304, 316 CPC, dac persoana în privin a c reia este depus cerere de limitare
în capacitatea de exerci iu sau declarare a incapacit ii sau, dup caz, a încuviin rii sau
spitaliz rii în sta ionarul de psihiatrie nu este reprezentat în judecat de avocat, judec torul
desemneaz un avocat pentru a-i ap ra interesele.
Înc lcarea dreptului la ap rare constituie temei de casare a hot rârii judec toreşti.
13. Principiul publicit ii în dezbaterile judiciare, garantat de articolul 117 din
Constitu ie, asigur cet enilor dreptul de a asista la judecarea cauzelor în orice instan
judec toreasc .
Judecarea proceselor în şedin a închis se admite numai în cazul în care dezbaterea
public ar putea aduce atingere ordinii, moralit ii publice sau securit ii p r ilor, ori
contravine intereselor p str rii unui secret de stat, precum şi în alte cazuri prev zute de lege.
În conformitate cu articolele 28 şi 30 din Constitu ie, statul respect şi ocroteşte via a
intim , familial şi privat , asigur secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri
poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare. Limitarea
acestor drepturi este admis numai în temeiul legii.
În scopul asigur rii secretului scrisorilor, al telegramelor şi al altor trimiteri poştale
personale ale cet enilor instan ele judec toreşti pot s le dea citire în şedin a judiciar numai
cu consim mântul persoanelor între care a avut loc aceast coresponden , în caz contrar
aceast coresponden trebuie s fie examinat în şedin închis .
Dac judecarea cauzei în şedin deschis contravine intereselor p str rii secretului de
stat sau încalc drepturile constitu ionale ale cet enilor de a p stra secretul coresponden ei,
de a respecta şi ocroti via a intim , familial şi privat , precum şi în cazuri prev zute de lege
chestiunea cu privire la judecarea cauzei în şedin închis poate fi abordat nu numai de c tre
participan ii la proces, dar şi de c tre instan a judec toreasc din oficiu.
Despre judecarea procesului în şedin închis instan a judec toreasc este obligat s
adopte o încheiere motivat .
Judecarea procesului în şedin închis se efectueaz cu respectarea tuturor cerin elor
procedurii judiciare, îns hot rârea se pronun public.
14. La judecarea cauzelor în materie penal urmeaz s fie strict respectat principiul
prezum iei nevinov iei, consfin it în articolul 21 al Constitu iei, conform c ruia orice
persoan acuzat de un delict este prezumat nevinovat pân când vinov ia sa va fi dovedit
în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul c ruia i s-au asigurat toate
garan iile necesare ap r rii sale. Concomitent, conform acestor garan ii constitu ionale este
inadmisibil de a obliga inculpatul s -şi dovedeasc nevinov ia.
369
Instan a judec toreasc nu trebuie s fie predispus de a accepta opiniile anchetei
preliminare şi ale procurorului în defavoarea sus inerilor inculpatului şi ale ap r torului s u.
Instan a nu trebuie s înceap judecarea cauzei presupunând anticipat c inculpatul a comis
infrac iunea care i se incrimineaz . Sarcina prezent rii probelor de învinuire este pus în
seama procuraturii.
15. La judecarea cererilor cu privire la refuzul de a înregistra un partid sau o organiza ie
social-politic ori a cererii persoanelor interesate despre lichidarea unui partid sau a unei
organiza ii, se va ine cont de faptul c , în conformitate cu alin.(4) al art.41 din Constitu ie,
este interzis activitatea partidelor şi organiza iilor social-politice care, prin scopurile ori prin
activitatea lor, militeaz împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a
suveranit ii şi independen ei, a integrit ii teritoriale a Republicii Moldova.
Astfel, instan a judec toreasc la judecarea cauzelor din aceast categorie, luând în
considera ie dispozi iile legale expuse, vor administra şi aprecia toate probele prezentate în
ansamblu pentru a constata care este scopul şi sarcina real a activit ii organiza iilor
respective.
16. Republica Moldova, fiind parte a Pactului interna ional cu privire la drepturile
economice, sociale şi culturale, adoptat la 16 decembrie 1966, şi-a asumat obliga iunea de a
asigura dreptul cet enilor la grev , cu condi ia declanş rii ei în conformitate cu legisla ia
na ional , iar articolul 45 din Constitu ie garanteaz salaria ilor şi colectivelor de munc
dreptul la grev numai în scopul ap r rii intereselor profesionale cu caracter economic şi
social al salaria ilor.
În acest sens, instan a de judecat , la solu ionarea cauzei cu privire la declararea grevei
ilegale, trebuie s verifice dac greva a fost declarat conform cerin elor legisla iei na ionale,
care stabileşte condi iile de exercitare a dreptului la grev , precum şi r spunderea pentru
declanşarea nelegitim a grevelor.
17. Judecând pricinile ce decurg din rela iile juridice cu privire la locuin e se va ine
cont de faptul c , potrivit alin.(2) art.27 din Constitu ie, oric rui cet ean al Republicii
Moldova îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedin a în orice localitate din
ar , de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ar .
Astfel, lipsa vizei de reşedin nu poate servi drept temei pentru a limita drepturile şi
libert ile persoanei, inclusiv dreptul la locuin . În cadrul examin rii pricinilor cu privire la
recunoaşterea dreptului la spa iu locativ se va ine cont de faptul c viz de reşedin sau lipsa
ei este numai una din dovezi care confirm instalarea persoanei în locuin şi aceast
circumstan se la în considera ie în ansamblu cu celelalte probe administrative.
18. În conformitate cu art.19 alin.(2) din Constitu ie, cet enii str ini şi apatrizii pot fi
extr da i doar în baza unei conven ii interna ionale, în condi ii de reciprocitate sau în temeiul
hot rârii instan ei judec toreşti.
Cererea de extr dare a persoanei se examineaz de instan a judec toreasc în
conformitate cu prevederile Codului de procedur penal şi ale tratatului interna ional la care
Republica Moldova şi statul care cere extr darea sunt p r i sau în temeiul obliga iilor scrise în
condi ii de reciprocitate.
nr.10 din 22.12.2008]
370
CERERI
Judec toria sectorului ____________________
Judec torului de instruc ie

de la avocatul ____________________,
ap r torul învinuitului D.N.
CERERE
DE LIBERARE DE R SPUNDERE PENAL
POTRIVIT PREVEDERILOR
ART.217 ALIN.(5) CP RM
La 10.03.2010, cet eanul. D.N. a fost pus sub învinuire potrivit prevederilor art.217,
alin.(3), lit.c) CP RM (cauza penal nr. 201044999).
D.N. este învinuit de faptul c , la 19.02.2010, aproximativ la ora 17.00, aflându-se în
apropierea marketului „Fidesco" de pe bd. Decebal, mun. Chişin u, a procurat de la persoane
nestabilite de c tre organul de urm rire penal un pache el de hârtie cu substan narcotic -
"marihuana" destinat pentru consum personal. Prin ac iunile sale inten ionate, D.N. a comis
infrac iunea prev zut de prevederile art.217, alin.(3), lit.c) CP RM.
La 19.02.2010, ora 17.40, fiind condus de c tre colaboratorii de politie la CPS Centru,
D.N. a dat explica ii imediat dup perchezi ie şi a comunicat c pache elul de hârtie cu
substan a narcotic "marihuana" a fost procurat de el de la cet eanul A.C. aproximativ pe la
orele 17.00 în apropierea marketului „Fidesco" de pe bd. Decebal, mun. Chişin u, unde, pu in
mai târziu, a fost oprit de c tre colaboratorii de poli ie. La propunerea colaboratorilor de
poli ie, în aceeaşi zi, învinuitul D.N. l-a telefonat pe cet eanul A.C. pentru a mai procura un
pache el de substan narcotic cu scopul de a curma ac iunile vânz torului de substan e
narcotice - A.C., adic prin intermediul şi cu ajutorul lui D.N. ultimul, benevol, a colaborat
activ cu colaboratorii operativi ai CPS Centru pentru descoperirea infrac iunii de înstr inare
(vânzare) a substan elor narcotice de c tre cet eanul A.C.
În scopul realiz rii opera iunii planificate, D.N. a intrat în contact cu A.C. şi a fost
re inut de c tre colaboratorii de poli ie ai CPS Centru. Fiind interogat în calitate de b nuit şi,
ulterior, în calitate de învinuit, D.N. din nou a comunicat sursa de procurare a substan elor
narcotice indicând persoana lui A.C.
La 18.03.2010, am depus la Procuratura sectorului Centru un demers prin care am
solicitat liberarea de r spundere penal a învinuitului D.N., deoarece ultimul, prin ac iunile
sale, a contribuit activ la descoperirea infrac iunii ce ine de circula ia ilegal a substan elor
narcotice, prin indicarea sursei de procurare a acestor substan e, iar potrivit prevederilor
art.217, alin.(5) ”persoana care a s vârşit ac iunile prev zute de art.217 sau 2171 este
liberat de r spundere penal , dac a contribuit activ la descoperirea sau contracararea
infrac iunii ce ine de circula ia ilegal a substan elor narcotice, prin indicarea sursei de
procura`re a acestor substan e..."
Potrivit ordonan ei din 22.03.2010 a procurorului de la Procuratura Centru, V.L.,
demersul meu a fost respins ca fiind ilegal şi neîntemeiat, dar din alte motive decât cele
invocate de ap rare.
371
Ordonan a în cauz a fost contestat în fa a procurorului ierarhic superior, potrivit
prevederilor art.2991.
La 06.04.2010, am primit ordonan a procurorului ierarhic superior, potrivit c reia
cererea mea a fost din nou respins pe motiv c învinuitul D.N. a indicat sursa de procurare a
substan elor narcotice dup descoperirea infrac iunii, cauz din care acest temei nu este
aplicabil.
Consider ordonan a în cauz neîntemeiat şi pasibil de anulare din urm toarele
motive:
Liberarea de r spundere penal , în ipoteza art.217 alin.(5), devine aplicabil atunci
când persoana contribuie activ la descoperirea ac iunilor vizate prin una din formele indicate
în textul legii, şi anume:
a) Autodenun are;
b) Predare benevol a substan elor narcotice;
c) Indicarea sursei de procurare a substan elor narcotice;
d) Divulgarea persoanelor care au contribuit la s vârşirea infrac iunii;
e) Indicarea surselor b neşti, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din
infrac iune.
În cazul pred rii benevole a substan elor narcotice sau al autodenun rii, persoana
îns şi se prezint la organul de urm rire penal pân la pornirea procesului penal împotriva
sa, ulterior ea fiind liberat de r spundere penal .
În restul cauzelor, adic : de indicare a sursei de procurare a substan elor narcotice; de
divulgare a persoanelor care au contribuit la s vârşirea infrac iunii; de indicare a surselor
b neşti, a bunurilor sau a veniturilor rezultate din infrac iune, procesul penal împotriva
persoanei este deja pornit, de altfel nu ar fi nevoie de liberarea de r spundere penal a
persoanei împotriva c reia nu este intentat dosar penal.
Deci, motivul c învinuitul D.N. a indicat sursa de procurare a substan elor narcotice
dup descoperirea infrac iunii nu poate fi invocat drept temei de respingere a cererii de
liberare de r spundere penal conform art.217 alin.(5).
Pornind de la cele expuse, potrivit prevederilor art.217 alin.(5) CP RM, 299 CPP RM,
SOLICIT:
1) Admiterea demersului în care se invoc liberarea de r spundere penal a

învinuitului D.N.
2) Anularea ordonan ei procurorului sect. Centru din 06.04.2010.
Data_______________
Semn tura _________________
372
Judec toria _________
Judec torului ___________________
De la învinuitul: Ah.A.,
domiciliat _________________________.
CERERE
PRIVIND ÎNLOCUIREA M SURII
PREVENTIVE
Prin încheierea Judec toriei ________ din 31.09.2009, mi-a fost aplicat m sura
preventiv sub form de arest pe un termen de 30 (treizeci de zile) fiind învinuit în faptul c ,
din luna august 2008 pân în prezent, prin înşel ciune şi abuz de încredere, am dobândit de la
M.L. mijloace b neşti în sum de 110000 $ (dolari SUA). Eu nu sunt de acord nici cu
învinuirea adus , nici cu m sura de reprimare aplicat mie, condi ii în care solicit înlocuirea
acestei m suri de reprimare cu una mai blând din urm toarele considerente:
Conform adeverin ei nr.219 din 13.08.2009, eu sunt domiciliat permanent în
or.___________str.__________, 11, nu am temei de a m eschiva de organele de urm rire
penal şi instan a de judecat şi în cadrul aplic rii m surii de reprimare sub form de arest,
organul învinuirii de stat nu a prezentat probe elocvente şi concludente c eu inten ionez s
m eschivez sau s fug de organele de urm rire penal sau de instan a de judecat .
Mai mult ca atât, conform extraselor medicale eliberate de institu ia medical de
resort, sunt grav bolnav suferind de tuberculoz pulmonar infiltrativ S1 S2 bilateral şi
gastrit cronic , starea mea de s n tate necesitând, la moment, un tratament medical sta ionar
de urgen , fapt care, în condi iile de deten ie, nu este aplicabil.
Pornind de la aceste circumstan e şi în conformitate cu prevederile art.195 din CPP al
RM, m sura preventiv aplicat mie poate fi înlocuit cu una mai uşoar , dac prin aplicarea
ei se va asigura comportamentul respectiv al b nuitului, învinuitului, inculpatului în scopul
desf şur rii normale a procesului penal şi al asigur rii execut rii sentin ei.
Dat fiind faptul c , la momentul de fa , urm rirea penal este la faza finaliz rii şi nu
mai exist pericol ca eu s împiedic urm rirea penal , precum invoc reprezentantul învinuirii
de stat, şi starea s n t ii pe care o am nu-mi permite aflarea în deten ie, în conformitate cu
prevederile art.195 alin.(3), (4) din CPP al RM,
SOLICIT:
Înlocuirea m surii preventive sub form de arest care îmi este aplicat , printr-o form
mai blând a m surii preventive – arestul la domiciliu.
Anex :
- copia cererii;
- copia încheierii Judec toriei ________ din 31.09.2009;
- copia adeverin ei nr.219 din 13.08.2009.
Data _______________________________
Semn tura învinuitului ________________
373
RECURSIRI
a Republicii Moldova
de la avocatul ____________________
în interesele condamnatului minor
C.M, n scut la 17.12.1990
RECRS
ASUPRA SENTIN EI DIN 16.06.2006
PRONUN ATE DE JUDEC TORIA STR ŞENI
ŞI ASUPRA DECIZIEI CUR II DE APEL
CHIŞIN U DIN 5.10.2006
Onorat Curte,
Prin sentin a, emis de Judec toria Str şeni din 16.06.06, a fost condamnat minorul
C.M. la 10 ani priva iune de libertate, pentru comiterea infrac iunii prev zute de art.145
alin.(3) lit. b) şi f) din Codul penal, cu isp şirea pedepsei în penitenciarul pentru minori.
Prin decizia Colegiului penal al Cur ii de Apel Chişin u din 5.10.2006 sentin a
men ionat a fost men inut în vigoare respingând apelurile declarate.
Consider hot rârile men ionate neîntemeiate şi nelegitime din urm toarele
considerente:
Atât instan a de fond, cât şi Colegiul penal al Cur ii de Apel nu a dorit s la în
considerare motivele invocate de ap rare, mai mult ca atât, le-a respins ca nefondate
apreciindu-le critic.
În instan a de fond, a fost numit expertiza psihiatric şi psihologic , reparând astfel
greşelile şi lacunele urm ririi penale, care era obligat s -le stabileasc .
În urma efectu rii expertizelor a fost stabilit şi, astfel, reconfirmat prin interogare în
şedin de judecat de c tre expertul psiholog P.S. c inculpatul C.M. sufer de retard mintal
uşor, care este înn scut şi nu rec p tat.
Retardul înn scut – condi ionat organic – este o form a oligofreniei, numit debilitate, care
nu permite dezvoltarea intelectual , emo ional şi volitiv în conformitate cu vârsta
cronologic . Maximal debilii pot ajunge în dezvoltarea limitelor vârstei de 13-14 ani (ajunşi
deja la o vârst adult ) din contul experien ei şi dezvolt rii gândirii şi experien ei practice.
Totodat debilitatea este o cauz a succesibilit ii înalte, dependen ei de opiniile celor din jur,
supunerii, care îi lipseşte de capacitatea de a-şi dirija autonom şi conştient ac iunile, a fi
conştient de consecin ele lor. Conform literaturii de specialitate în domeniu la 14 ani debilul
mintal poate avea o dezvoltare psihic în limitele de 8-10 ani.1
În rezultatul expertizei au ajuns la concluzia c C.M. în ansamblul cu practica de via
(adic deprinderile practice) şi dezvoltarea intelectual corespunde vârstei de 12-13 ani, dar în
1
.В., . ., А. . я. И . . 1995. . 554 -555.
374
realitate, a men ionat expertul în şedin a de judecat , gradul de intelectualitate este şi mai jos
de 9-10 ani, adic capacitatea intelectual nu corespunde vârstei biologice.
Instan a de fond a dat o apreciere critic şi a considerat raportul de expertiz
psihologic nr.002533 din 15.05.2006 neîntemeiat. Instan a a considerat c inculpatul C.M.,
având retard mintal uşor (adic insuficien mintal ), a ac ionat cu discern mânt, adic îşi
d dea seama de ac iunile sale şi de consecin e. Instan a de judecat nu a dorit s in cont nici
de forma retardului, nici de vârsta inculpatului.
Discern mântul (responsabilitatea), care nu este definit de lege, const în capacitatea
biopsihic a persoanei, din punct de vedere penal, de a ac iona în cunoştin de cauz , în
sensul c îşi d seama de ac iunea (inac iunea) sa şi de urm rile ei periculoase şi c poate fi
st pân pe voin a sa în raport cu ac iunea (inac iunea) concret . Este vorba de starea opus
iresponsabilit ii prev zut .
În cazul lui C.M, este vorba de lips de discern mânt – de incapacitatea de a-şi da
sama de caracterul ac iunilor sale, de a le dirija şi a conştientiza consecin ele lor.
Iresponsabilitatea este condi ionat atât de vârsta, capacitatea psihic redus a inculpatului,
debilitatea mintal , de vârsta la care a fost comis infrac iunea – 14 ani –, de situa ia
tensionat în care inculpatul s-a aflat în permanen în perioada anterioar - violen a la
domiciliu.
Articolul 21 al.1 CP RM dispune c „sunt posibile de r spundere penal persoanele
care, în momentul s vârşirii infrac iunii, au împlinit vârsta de 16 ani”. Aceast norm
stabileşte regula general , conform c reia numai începând cu vârsta de 16 ani persoana poate
fi supus r spunderii penale. Ca excep ie de la aceast regul , alin.(2) al art.21 CP RM
enum r cazurile, infrac iunile concrete, pentru s vârşire c rora individul poate fi tras la
r spundere penal odat cu atingerea vârstei de 14 ani.
În literatura de specialitate se disting 3 criterii care se utilizeaz în diferite legisla ii
pentru stabilirea vârstei r spunderii penale: 1. Biologic – persoana devine în mod automat
responsabil penal odat cu atingerea unei anumite vârste;
2. Intelectual – f ptuitorul este responsabil dac se demonstreaz c a comis fapta cu
discern mânt, astfel spus persoana trebuie s ating un anumit nivel de maturitate psihologic
şi fizic ; 3. Mixt – const în combina ia primelor dou criterii.2
În legea penal a Republicii Moldova, legislatorul a stabilit c „pentru ca o persoan s
poat fi subiect al infrac iunii, ea trebuie s fi atins, la momentul comiterii infrac iunii, o
anumit limit de vârst . Or, numai la o anumit vârst , şi nu de la naştere, omul dobândeşte
capacit ile psihice care-i dau posibilitate de a-şi conştientiza ac iunile sale şi de a şi le putea
st pâni. Din al.1 art. 21 CP rezult c minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu poate fi
subiect al infrac iunii. Aceasta înseamn c , pân la atingerea vârstei de 14 ani, din punct de
vedere penal, inexisten a responsabilit ii persoanei fizice este absolut şi nici nu va putea
dovedi existen a ei.”3
Din cele men ionate, rezult c legislatorul Republicii Moldova, pentru stabilirea
vârstei r spunderii penale, a utilizat metoda a 3-ea, adic criteriul mixt, îmbinând criteriile
Biologic (atingerea vârstei) şi Intelectul (dobândirea capacit ilor psihice care îi dau
posibilitatea de a conştientiza).
În aceast ordine de idei, men ion m, standardele interna ionale şi garan iile minime
pentru justi ia penal juvenil , care sunt stabilite în Conven ia ONU cu privire la drepturile
copilului, în art.40 al c rei este consemnat c statele vor stabili o vârst minim sub care
copiii vor fi prezuma i neavând capacitatea de a viola legea penal . Deşi conven ia respectiv
nu stabileşte expres vârsta concret minim care ar conduce la dobândirea capacit ii penale,
2
Drept penal. Partea general , volumul I, Ed. Cartier juridic. Chişin u 2005. p 176.
3
Codul penal al RM. // Comentat şi adnotat. Ed. Cartier juridic. Chişin u 2005. p. 40-41.
375
Comitetul ONU responsabil de monitorizarea conform rii cu cerin ele conven iei a criticat
jurisdic iile în care vârsta minim a r spunderii penale este de 12 ani sau inferioar acesteia.
Un alt document de importan primordial în acest domeniu sunt Regulile de la
Beijing – Regulile standard minime ale ONU pentru administrarea justi iei juvenile. Putem
spune c aceste recomand ri ale organismelor interna ionale cu privire la standardele minime
în privin a limitei inferioare a vârstei de la care survine r spunderea penal sunt, în general,
respectate de c tre legisla ia penal a Republicii Moldova.
Astfel, vârsta minim a r spunderii penale nu trebuie s fie inferioar vârstei la care persoana
cap t anumite cunoştin e, inclusiv în domeniul dreptului, experien de via , ajunge la un
nivel de maturitate necesar pentru a se putea conforma cu prescrip iile legii penale.
Onorat Curte,
Dup cum uşor vedem, vârsta minim este stabilit de legiuitor: 14 ani. Apare o
întrebare - de ce? R spunsul este simplu, deoarece legiuitorul a considerat c sub limita
vârstei de 14 ani minorii ac ioneaz f r discern mânt, adic , nu pot fi st pâni pe voin a lor în
raport cu ac iunea (inac iunea) concret .
În cazul dat, expertul a stabilit c minorul C.M. corespunde vârstei de 12-13 ani. În
aceast ordine de idei, doresc s citez Hot rârea Cur ii Supreme de Justi ie a R.M. nr.37 din
12.11.1997, care aten ioneaz instan ele de judecat , „la constatarea vârstei de c tre expertiza
medico-legal (atunci când lipsesc documentele respective de stabilirea vârstei) ziua naşterii
inculpatului urmeaz s fie considerat ultima zi a acelui an care este numit de expert, iar în
cazul constat rii vârstei prin num rul minim şi maxim de ani, judecata urmeaz s porneasc
de la vârsta minim a acestor persoane presupus de expertiz ”.4
Deci, dup cum se deduce din hot rârea Plenului, instan a de judecat trebuia s in
cont de vârsta minim pe care a men ionat-o expertul, adic cea de 12 ani.
În aceast ordine de idei, unele legisla ii au adoptat norme în acest sens, pentru a da un
r spuns situa iilor de posibil retardare în dezvoltarea fizic şi intelectual , de socializare
suficient a minorilor, care împiedic conştientizarea şi dirijarea deplin a faptelor lor în
anumite condi ii concrete.
Astfel, Codul penal al Federa iei Ruse (al.3 al art. 20) stipuleaz c , dac minorul a
atins vârsta r spunderii penale, dar în urma retard rii în dezvoltarea sa psihic , care nu este
legat de o dereglare psihic , nu era capabil în deplin m sur s conştientizeze caracterul de
fapt şi pericolul social al ac iunilor (inac iunilor) sale sau s le conduc , el nu poate fi tras la
r spundere penal . În acelaşi sens, poate fi citat şi Legea privind tribunalele pentru minori
din Germania.5
Toate aceste prevederi au fost respinse ca nefondate de c tre Colegiul penal. Mai mult
ca atât, a men ionat precum c , în raportul de expertiz psihiatric legal , expertul a men ionat
c C.M. a ac ionat cu discern mânt.
Doresc s men ionez c , în primul rând – în raportul de expertiz psihiatric despre
no iunea de discern mânt nici nu se pomeneşte, în rândul doi – no iunea de discern mânt şi
stabilirea acesteia ine de competen a psihologilor, şi nu a psihiatrilor. În rândul trei –
Colegiul face trimitere la expertiza psihiatric în care exper ii-psihiatrii men ioneaz c : Pe
parcursul examin rii nu au fost observate careva momente ce ar dovedi c inculpa ii nu
corespund vârstei lor biologice, şi aten ionez în mod deosebit Colegiul asupra acestui
moment, competen a stabilirii vârstei este tot de competen a specialiştilor psihologi, dar nu a
celor din domeniul psihiatriei.
4
Hot rârea Plenului CSJ a RM nr.37 din 12.11.1997 Cu privire la practica aplic rii de c tre instan ele
judec toreşti a legisla iei în cadrul examin rii cauzelor privind infrac iunile s vârşite de minori. // Culegere de
hot rârii explicative. Chişin u 2002, p.263.
5
Drept Penal. Partea general , volumul I, Ed. Cartier juridic. Chişin u 2005. p. 179.
376
Colegiul penal mai men ioneaz în decizia sa precum c , prima instan corect a
motivat c criteriul de dezvoltare intelectual al inculpatului C.M. nu poate afecta criteriul
vârstei biologice a acestuia, pe care l-a atins la momentul comiterii infrac iunii, precum şi
starea de responsabilitate a acestuia, dat fiind faptul c legisla ia penal a RM nu prevede
posibilitatea evit rii r spunderii penale din cauza insuficien ii mintale uşoare a infractorului.
Doresc s men ionez şi în acest caz c , atât instan a de fond, cât şi Colegiul penal al
Cur ii de Apel nu au intrat în esen a no iunilor, deoarece nu este vorba de insuficien mintal
uşoar , dar – de retard mintal uşor, care nu este o insuficien mintal , ci o form de
oligofrenie numit debilitate (a se vedea defini ia de mai sus), iar debilitatea (oligofrenia)
afecteaz direct vârsta biologic a persoanei, indiferent de vârsta cronologic (posibil instan a
a avut în vedere c dezvoltarea intelectual nu poate afecta criteriul vârstei cronologice, dar
nu biologice).
Instan a de apel, la pronun area hot rârii, a pronun at numai partea rezolutiv a deciziei
sale, fapt prin care se înc lc grav prevederile art.6 al Conven iei pentru Ap rarea Drepturilor
şi a Libert ilor Fundamentale ale Omului, consider c expresia „pronun at public” nu
înseamn în mod necesar c hot rârea trebuie s fie citit în incinta instan ei judec toreşti, în
cazul Pretto şi al ii v. Italia, ea în special a men ionat:
[...] c s-ar cuveni, în fiecare caz, s se aprecieze în lumina particularit ilor procedurii în
cauz şi în func ie de scopul şi obiectul articolului 6(1), forma publicit ii „hot rârii”
prev zut de legisla ia intern a Statului în cauz . În aceast spe , CEDO a conchis c din
cauza jurisdic iei limitate a cur ii de apel, depunerea hot rârii la grefa acestei cur i şi, în
consecin , accesibilitatea textului integral pentru public, este o m sur suficient pentru a
satisface condi ia de pronun are public .6
Onorat Curte,
În finalul recursului doresc s amintesc c , inculpatul C.M., în pofida vârstei şi a
retardului mintal, consider c nu a avut o eventual posibilitate de a se ap ra în cauza dat .
CEDO recunoaşte de mult timp c drepturile la un proces echitabil enun ate în Conven ie se
aplic atât copiilor, cât şi adul ilor, în cazul Nortier v. Regatul Unit, Comisia a considerat
neacceptabil sugestia c copiii judeca i pentru o infrac iune penal nu ar trebui s beneficieze
de garan iile procesului echitabil enun ate în articolul 6.
Principalele cazuri relative la drepturile minorilor sunt T şi V v. Regatul Unit care se
refer la doi b ie i de zece ani, care, dup ce au crescut un copil de doi ani în incinta unui
centru comercial, l-au b tut, pân la moarte şi 1-au abandonat pe o cale ferat . Cazul a avut o
mare rezonan în Regatul Unit şi a impresionat profund opinia public . B ie ii fuseser
acuza i de omor şi, din cauza naturii acuza iei îndreptate împotriva lor, decise de o instan
judec toreasc pentru adul i, au fost condamna i la o pedeaps de priva iune de libertate pe o
durat nedeterminat („pe un termen care-i va pl cea Maiest ii Sale”) în 1993, la vârsta de
unsprezece ani.
Peti ionarii au invocat în fa a CEDO faptul c minorii au fost lipsi i de un proces echitabil
în m sura în care ei nu au avut posibilitate s participe cu adev rat la propria ap rare.
Judec torii de la Strasbourg au men ionat absen a unei norme comune tuturor Statelor-p r i
referitoare la vârsta minimal pentru responsabilitatea penal şi au considerat c imputarea
responsabilit ii penale peti ionarilor nu constituia în sine o înc lcare a articolului 6, dar au
precizat:
Totodat , Curtea împreun cu Comisia consider c este esen ial de a solu iona cazul
unui copil acuzat de o infrac iune într-un mod care ar ine pe deplin cont de vârsta sa,
maturitatea şi capacit ile pe plan intelectual şi emotiv şi de a adopta m suri care s
6
Nuala Mole, Catarina Harby. Dreptul la un proces echitabil. // Ghid privind punerea în aplicare a art.6 al
Conven iei pentru Ap rarea Drepturilor şi a Libert ilor Fundamentale ale Omului. Ed. în Republica Moldova,
2003. p.22.
377
favorizeze în elegerea procedurii şi participarea sa la aceasta, în consecin , vorbind despre un
copil mic, acuzat de o infrac iune grav , care are o repercusiune considerabil asupra
mijloacelor mass-media şi asupra publicului, Curtea a considerat c procesul trebuia s fi fost
desf şurat într-un mod, care s reduc în m sura posibilit ii intimidarea şi inhibarea celui
acuzat. CEDO de asemenea a declarat: Curtea men ioneaz c procesul peti ionarului s-a
desf şurat pe parcursul a trei s pt mâni în fa a Crown Court. Au fost luate m suri speciale
luându-se în considerare vârsta fraged a lui V. şi pentru a-l ajuta s în eleag procedura: spre
exemplu, el a beneficiat de explica ii şi a vizitat în prealabil sala de şedin e şi şedin ele au fost
scurtate pentru a nu obosi prea mult acuza ii. Totodat , formalitatea şi ritualul Crown Court
au devenit, la un moment, neîn elese şi intimidatoare pentru un copil de unsprezece ani şi
diferite elemente au demonstrat c unele aspecte, din amenajarea s lii de şedin e, în special
nivelul ridicat al b ncii care trebuie s permit acuza ilor s vad desf şurarea procesului, au
avut ca efect sporirea jenei reclamantului în timpul procesului.
În plus, conform exper ilor psihiatri, era foarte dubios faptul c V., datorit imaturit ii
sale, a în eles situa ia sau a fost apt s dea instruc iuni clare avoca ilor s i. Judec torii de la
Strasbourg au considerat în consecin c :
În spe , deşi avoca ii fuseser , dup cum a precizat Guvernul, „aşeza i lâng peti ionar,
pentru a putea comunica cu el în şoapt ”, este pu in probabil c acesta se sim ise în largul s u,
într-o sal în care ambian a era încordat şi în care el era expus privirilor scrut toare ale celor
prezen i, pentru a discuta cu consilierii s i în timpul procesului, adic s fie capabil s
coopereze cu ei în afara tribunalului şi s le furnizeze informa ii pentru ap rarea sa, din cauza
imaturit ii sale şi datorit faptului c era agitat.
CEDO a conchis, deci, c reclamantul fusese incapabil s participe la procedura penal
intentat împotriva lui şi a fost lipsit de dreptul la un proces echitabil prev zut de articolul
6(1).7
Având în considerare cele men ionate şi conducându-m de prevederile art.420, 427,

432, 434, 435 din Codul de procedur penal şi cele ale art.6 şi 8 din Conven ia pentru
Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale,
S O L I C I T:
1. Admiterea recursului în principiu.

2. Admiterea recursului şi casarea par ial a sentin ei din 16.06.2006, pronun ate de
Judec toria Str şeni, şi a deciziei Cur ii de Apel Chişin u din 5.10.2006 şi
pronun area unei noi hot râri, potrivit primei instan e, cu încetarea procesului
penal în privin a lui C.M. din lipsa unuia din elementele constitutive ale
infrac iunii.
Data_________________
Semn tura________________
7
Nuala Mole, Catarina Harby. Dreptul la un proces echitabil. // Ghid privind punerea în aplicare a art.6 al
Conven iei pentru Ap rarea Drepturilor şi a Libert ilor Fundamentale ale Omului. Ed. în Republica Moldova,
2003. p. 46.
378
Curtea de Apel ___________
RECURS
ASUPRA ÎNCHEIERII JUDEC TORIEI
_______________ DIN 29.08.2008 PRIVIND
APLICAREA M SURII PREVENTIVE SUB
FORM DE AREST PE UN TERMEN DE 10 ZILE
ÎN PRIVIN A LUI M.D. ŞI LA ÎNCHEIEREA
PRIN CARE A FOST RESPINS DEMERSUL
PRIVIND ELIBERAREA PERSOANEI ÎN
LEG TUR CU EXPIRAREA TERMENULUI
DE RE INERE
Prin încheierea Judec toriei _______________ din 29.08.2008 a fost admis demersul
procurorului, dispunându-se aplicarea m surii preventive sub form de arest, pe un termen de
10 zile, în privin a lui M.D. Încheierea a fost emis prin derogare de la prevederile legisla iei
na ionale şi a tratatelor interna ionale la care Republica Moldova este parte.
Din start, vreau s notez c , potrivit Hot rârii Cur ii Constitu ionale nr.55 din
14.10.1999, art.4 alin.(2) din Constitu ie şi Hot rârii Plenului Cur ii Supreme de Justi ie nr.17
din 19.06.2000, Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor
Fundamentale constituie o parte integrant a sistemului legal intern şi, respectiv, urmeaz a fi
aplicat direct ca orice alt lege a RM cu deosebirea c prevederile Conven iei au prioritate
fa de restul legilor interne care îi contravin. Prin urmare, cererea de recurs va fi motivat
atât prin prisma Conven iei, cât şi prin prisma legisla iei na ionale care nu îi contravine.
A. Violarea articolului 5 din Conven ie
1. M.D. a fost privat de libertate contrar normelor de fond şi de procedur ,

prev zute de legisla ia na ional , f r a fi respectat scopul esen ial al articolului 5 din
Conven ie, în lipsa temeiurilor limitative prev zute de articolul 5 par. 1 din Conven ie.
Pornind de la circumstan ele cauzei şi caracterul v dit arbitrar al arest rii lui M.D., este
necesar a reaminti faptul c articolul 5 din Conven ie consacr dreptul la libertate şi la
siguran . Este vorba despre un drept inalienabil. De fapt, RM şi-a pus ca scop s garanteze
acest drept prin articolul 25 prin Constitu ie.
În diverse solu ii de spe , Curtea European a Drepturilor Omului a indicat, adeseori, în
jurispruden a sa c orice privare de libertate trebuie s fie f cut în conformitate cu normele
de fond şi de procedur prev zute de legisla ia na ional , dar, în acelaşi timp, ea trebuie s
respecte scopul esen ial al art.5 din Conven ie: protejarea individului împotriva arbitrariului
autorit ilor statale.
379
Prin art.5 par.1 Conven ie, se dispune c nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu
excep ia cazurilor limitativ prev zute (lit. a) – f)).
În spe a noastr , probabil f r a-şi da seama, reprezentan ii autorit ilor statului, în mod
intuitiv, au pus la baza arest rii lui M.D. temeiul prev zut de art.5 par.1 lit.c) din Conven ie.
Or, alte temeiuri, pornind de la con inutul lor, se exclud din start. Astfel, M.D. a fost plasat în
deten ie pentru c ar exist motive verosimile de a se b nui c el a s vârşit o infrac iune.
Pentru a argumenta existen a acestui temei, procurorul a pus la dispozi ia exclusiv a

instan ei toate materialele dosarului penal. În acest sens, insist m asupra înc lc rii principiului
egalit ii armelor dintre procuror şi persoana plasat în deten ie, or, partea ap r rii nu a avut
posibilitate s la cunoştin de aceste materiale.
E de notat şi faptul c , indiferent de con inutul probatoriu al materialelor dosarului penal
prezentat instan ei, situa ia care denot caracterul arbitrar al arest rii lui M.D. nu se schimb .
Sus inem acest argument, deoarece o importan deosebit au doar acele materiale (probe)
care au fost anexate la demers şi cele care au fost prezentate p r ii ap r rii.
Este relevant faptul c , la demersul privind aplicarea m surii preventive, procurorul a
anexat doar ordonan a de începere a urm ririi penale; procesul-verbal de re inere şi ordonan a
de recunoaştere în calitate de b nuit. În lumina celor expuse, este evident c materialele
relatate nu erau suficiente pentru a convinge un observator obiectiv c M.D. ar fi putut comite
infrac iunea imputat .
În aşa mod, deja la aceast etap , autorit ile statului au violat art.5 par.1 din Conven ie,
or, acest caz este identic cu cazul Muşuc c. Moldovei (a se vedea Cererea nr.42440 /06, par.
33).
În principiu, doar aceast violare ar impune eliberarea persoanei arestate şi compensarea
prejudiciilor prin aplicarea în mod direct a prevederilor art.41 din Conven ie de c tre de
instan a de recurs.
inând cont de practica vicioas şi ilegal aplicat în RM, de caracterul repetitiv al
înc lc rii art.5 par.1 din Conven ie şi de inten ia de a contesta, dup caz, decizia instan ei de
recurs la CEDO, invoc m şi alte aspecte ce in de fondul problemei.
2. Lipsa elementelor de fapt care ar justifica arestarea
La insisten a ap r rii, procurorul a prezentat doar o infim parte din aşa-numitele probe
care şi-au g sit reflectare în demersul privind aplicarea arestului, acestea fiind:
• procesul-verbal de audiere a b nuitului;
• procesul-verbal de cercetare la fa a locului din 16.08.2008;
• raportul de constatare tehnico-ştiin ific din 18.08.2008.
Prin analizarea acestor înscrisuri, se poate constata c reprezentan ii statului au comis
cel pu in 3 infrac iuni (art.306; 308; 310 CP) care s-au soldat cu urm ri grave pentru M.D.
Aceasta înseamn c aşa-numitele probe nu numai c nu puteau fi puse la baza arest rii lui
M.D., dar şi c autorit ile statului urmeaz s stabileasc cine a creat probe artificiale pentru
a-l aresta.
Prin declara iile b nuitului se constat c , în ziua de 16.08.2008, el, în comun cu alte
persoane, a ieşit la p dure s se odihneasc . La un moment, pe neaşteptate au fost ataca i de
colaboratorii de poli ie f r niciun motiv. Colaboratorii de poli ie au întocmit şi un proces-
verbal de cercetare la fa a locului. Reamintim c cercetarea la fa a locului se reglementeaz
prin articolele 118, 124 CPP, norme de procedur care fac parte din Titlul IV, intitulat „Probe
şi mijloace de probe”, Capitolul III, intitulat „Mijloacele de prob şi procedeele probatorii”.
380
Conform alin.(1) al art.118 CPP, cercetarea la fa a locului se efectueaz în scopul
descoperirii urmelor infrac iunii, a mijloacelor materiale de prob pentru a stabili
circumstan ele infrac iunii ori alte circumstan e care au importan pentru cauz .
Este relevant faptul c , atunci când s-a început întocmirea procesului-verbal (la data de
16.08.2008, ora 14 şi 30 min.), autorit ile statului nu aveau şi nu puteau s aib anumite
indicii c , la „fa a locului”, a fost comis o infrac iune.
Prin urmare, conform practicii existente în RM, aceiaşi colaboratori de poli ie au
încercat s -şi legiferez ac iunile, „depistând întâmpl tor” substan e narcotice.
În realitate, s-a urm rit scopul re inerii tuturor persoanelor aflate pe perimetrul
desf şur rii „ac iunii”. De fapt, dup cum rezult din con inutul procesului-verbal de
cercetare la fa a locului, toate persoanele au fost re inute (!!!).
În lumina celor expuse, se poate constata cu certitudine c M.D. a fost re inut la data de
16.08.2008 cel târziu la ora 16 şi 30 min. în urma unei ac iuni de urm rire penal . În acelaşi
timp, judec torului de instruc ie i-a fost prezentat un proces-verbal de re inere prin care s-a
încercat a se confirma c M.D. a fost re inut la data de 26.08.2008 ora 13.
Acest înscris constituie un fals confirmat prin faptul c , la data şi ora indicat , M.D. înc
nu a fost eliberat din localul în care îşi isp şea pedeapsa într-o cauz administrativ care, de
asemenea, a fost falsificat . Din aceleaşi considerente este v dit inventat argumentul re inerii
(a se vedea procesul-verbal de re inere din 26.08.2008), indicat de ofi erul de urm rire penal ,
care se rezum la faptul c M.D a încercat s fug . Judec torul de instruc ie care a dispus, la
data de 16.08.2008, arestarea lui M.D. nu putea s nu cunoasc aceste circumstan e.
În baza celor relatate, se poate constata c exist un interes ilegal de a-l trage
neîntemeiat pe M.D. la r spundere penal prin falsificarea probelor. Aceasta, înc o dat în
plus (dac mai este necesar), denot lipsa temeiului prev zut de art.5 par.1 lit.c) din Conven ie
pentru arestarea lui M.D.
3. Deten ia lui M.D. în lipsa mandatului de arest sau a încheierii instan ei de

judecat
Reamintim c , potrivit procesului-verbal de cercetare la fa a locului din 16.08.2008,

M.D. a fost re inut la data de 16.08.2008 cel târziu la ora 16 şi 30 min.
Contrar celor relatate, procesul-verbal de re inere a persoanei a fost întocmit abia la data
de 26.08.2008, ora 13. Re inerea urma s dureze cel mult pân la data de 29.08.2008 ora 13.
La data de 29.08.2008, ora 10, procurorul a înregistrat în cancelaria Judec toriei
_______________ un demers privind aplicarea m surii preventive sub form de arest în
privin a b nuitului (!!!). Din con inutul procesului-verbal al şedin ei de judecat rezult c , la
data de 29.08.2008, ora 14 şi 10 min., am înaintat un demers privind eliberarea persoanei din
deten ie în leg tur cu expirarea termenului de re inere. Instan a a respins acest demers.
Circumstan elor de fapt, relatate anterior la acest capitol, le sunt caracteristice
urm toarele circumstan e de drept:
3.1 Potrivit art.25 alin.(3) din Constitu ie, re inerea nu poate dep şi 72 de ore.
3.1.2 În conformitate cu prevederile art.63 alin.(2) p. 1) CPP, organul de urm rire penal
nu este în drept s men in în calitate de b nuit persoana re inut mai mult de 72 de ore.
3.1.3 Articolul 63 alin.(6) CPP prevede faptul c , dac , la expirarea termenului de 72 de
ore, persoana re inut nu a fost scoas de sub urm rire penal sau nu a fost pus sub învinuire,
calitatea de b nuit înceteaz de drept.
3.1.4 Potrivit art.63 alin.(3) CPP, la expirarea termenului prev zut de p.2) alin.(2) art.63
CPP, organul de urm rire penal , printre altele, este obligat s elibereze b nuitul re inut.
381
3.1.5 În conformitate cu prevederile art.175; 176; 185 CPP, m sura preventiv sub
form de arest, ca şi alte m suri preventive, se aplic doar în privin a b nuitului, învinuitului,
inculpatului.
3.1.6 Potrivit art.7 alin.(1) CPP, procesul penal se desf şoar în strict conformitate
cu principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului interna ional, cu tratatele
interna ionale la care RM este parte, cu prevederile Constitu iei şi ale Codului de procedur
penal .
3.2 În lumina celor expuse, tragem urm toarele concluzii:

3.2.1 Începând cu data de 26.08.2008 ora 13 şi pân la data de 29.08.2008 ora 16, M.D.
s-a aflat în deten ie în lipsa mandatului de arest sau a încheierii instan ei de judecat .
3.2.2 La data de 29.08.2008, ora 14 şi 10 min., instan a de judecat neîntemeiat a respins
demersul privind eliberarea persoanei re inute, or, la acel moment, nu exista o încheiere sau
un mandat de arest, termenul re inerii expirase deja. Tot aici inem s not m c , în momentul
examin rii demersului înaintat de procuror, cu atât mai mult la ora 16, când a fost eliberat
mandatul de arest, M.D. nu de inea calitatea de b nuit, învinuit, inculpat. Calitatea de b nuit a
încetat de drept conform art.63 alin.(6) CPP, persoana nefiind pus sub învinuire în termenul
prev zut de legisla ie.
4. Nemotivarea încheierii privind aplicarea m surii preventive sub form de arest
În conformitate cu prevederile art.307 alin.(4) CPP, în urma examin rii demersului

înaintat de procuror, judec torul de instruc ie adopt o încheiere motivat .
În cauza Becciev c. Moldovei (a se vedea par.54 din hot râre nr.9190/03) Curtea
European a Drepturilor Omului a indicat cu valoare de principiu c „justificarea pentru orice
perioad de deten ie indiferent de cât e de scurt , trebuie s fie, în mod conving tor,
demonstrat de autorit i”.
Prin paragraful 56 din aceeaşi hot râre (cazul Becciev c. Moldovei) Înalta Curte a
indicat c „argumentele în favoarea sau defavoarea eliber rii nu trebuie s fie generale şi
abstracte”.
În aceast ordine de idei, încheierile judec torului de instruc ie din 29.08.2008 prin care
a fost admis demersul procurorului şi prin care a fost respins cererea ap r rii de eliberare a
lui M.D. sunt v dit ilegale, contrare normelor na ionale şi celor ale Conven iei.
Încheierea privind aplicarea m surii preventive este complet nemotivat . Instan a de
judecat nu a f cut nicio men iune cu privire la argumentele prezentate de partea ap r rii (a se
vedea con inutul lor din procesul-verbal al şedin ei de judecat ), limitându-se doar la
reproducerea în încheiere într-un mod abstract şi stereotipizat, a temeiurilor formale pentru
deten ie prev zute de lege, f r a încerca s arate cum se aplic ele în cauza dat . Prin urmare,
aceast cauz este identic cauzei Becciev c.Moldovei (a se vedea paragraful 62 din hot râre)
cu excep ia c înc lc rile sunt mai grave.
Afirm m acest lucru, deoarece încheierea a fost întocmit , copiat din alt încheiere, cea
emis pe cazul C.C.F. Prin urmare, judec torul de instruc ie nu a examinat obiectiv motivele
aduse atât în favoarea, cât şi în defavoarea arest rii lui M.D., dar s-a limitat a pune la baza
arest rii unele motive neexaminate în şedin a de judecat , cele care se refer la un oarecare
C.C.F.
Mai mult, încheierea privind arestarea sau eliberarea persoanei trebuie bazat pe
convingerea intim a judec torului, care nu este bazat pe sentiment, inspira ie etc., ci este o
convingere rezonabil , ra ional care urmeaz a fi motivat , ea nu reprezint un instinct, o
intui ie pur subiectiv , ci constituie un sentiment de certitudine.
382
În raport cu cele indicate, este relevant faptul c judec torul de instruc ie a încercat s
motiveze arestarea lui M.D. prin afirma ii de genul: „ (…) organul de urm rire penal
consider c b nuitul poate s comit alte ac iuni criminale care pot influen a urm rirea
penal ” sau „(…) organul de urm rire penal consider c M.D. poate s se eschiveze de la
organul de urm rire penal şi instan a de judecat (…)”.
În asemenea mod, instan a de judecat nu a constatat niciun temei prev zut de lege
pentru a-l aresta pe M.D. Aceeaşi instan a indicat, în încheiere, doar ceea ce „consider ”
organul de urm rire penal . Prin urmare, nu ne vom obosi s apreciem sau s supunem
analizei ceea ce nu a fost stabilit de instan , dar „consider ” organul de urm rire penal .
B. Violarea articolului 3 din Conven ie
Prin probele (certificatul medical şi fişa radiologic ) prezentate instan ei, se constat c
M.D. sufer de afec iuni ale c ilor respiratorii. În localul în care este plasat în deten ie M.D.
nu este angajat un medic de profil care ar putea s -i acorde bolnavului asisten a medical
necesar . În lipsa tratamentului corespunz tor, boala poate progresa pân la gradul de
tuberculoz . Aceast situa ie îl afecteaz foarte mult pe M.D. Persoanei arestate fiindu-i
cauzate suferin e puternice fizice şi psihice, i se creeaz sentimente de fric profund în
leg tur cu soarta sa.
Prin urmare, deja la aceast etap , M.D. este supus unui tratament inuman, interzis prin
art.3 din Conven ie.
În aceast ordine de idei, e de notat c , în diverse solu ii de spe , Curtea European a
Drepturilor Omului a stabilit c valoarea art.3 din Conven ie impune statului obliga ia de a
proteja integritatea fizic a persoanelor private de libertate, de exemplu, prin a le acorda
asisten a medical necesar (a se vedea hot rârea Şarban c. Moldovei cererea 410808/05).
În baza celor relatate, a normelor de drept invocate, inclusiv cele ale art.311 CPP,
SOLICIT:
1. Admiterea recursului.
2. Casarea încheierilor contestate, rejudecarea cauzei, pronun area unei noi hot râri
privind respingerea demersului procurorului cu privire la aplicarea m surii preventive sub
form de arest, cu eliberarea persoanei – M.D.
Data ___________________________
Semn tura_______________________
383
Colegiului Penal al Cur ii Supreme de Justi ie
a Republicii Moldova
Recurent: inculpatul B.Gh.,

___________________,
originar şi domiciliat în satul _______________,
raionul __________________
RECURS
ÎMPOTRIVA DECIZIEI CUR II DE APEL B L I
DIN 27.02.2010 ÎN DOSARUL PENAL
NR.1A-11/2010
În fond, instan a de judecat din or.______a constatat c B.Gh., la 04.08.2009, în jurul
orei 01.00 min., inten ionat şi cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane intrând în lanul de
harbuji din s.____________ r.______________ care apar ine SRL ,,G”, a s vârşit un atac
aplicând violen a fizic în privin a paznicilor Al.H. cu un obiect contondent din lemn peste
corp cauzându-i v t m ri corporale şi prejudiciu s n t ii sub form de excoria ii şi edem în
regiunea scapular , ceea ce reprezint un act de violen periculoas pentru via a şi s n tatea
persoanei, şi lui V.G. i-a aplicat lovituri cu piciorul peste corp, cauzându-i v t m ri corporale
sub form de hematom în regiunea lombar , şi c i-a sustras ultimului telefonul mobil de
model ,,Nokia 1202”, obiect care are un pre de 700 de lei.
Ca urmare, prin sentin a Judec toriei __________ din 03.10.2009, inculpatul B.Gh. a
fost recunoscut vinovat în comiterea infrac iunii prev zute de art.188 alin.(1) din CP RM,
instan a de fond stabilindu-i o m sur de pedeaps sub form de închisoare pe un termen de
trei ani f r amend şi, în temeiul art.90 alin.(1) CP RM, i-a suspendat condi ionat executarea
pedepsei, stabilindu-i un an termen de prob .
Ulterior, sentin a instan ei de fond a fost atacat cu apel de c tre procuror, acesta
considerând-o ilegal în latura aplic rii fa de inculpatul B.Gh. a prevederilor art.90 din CP
RM. Mai mult ca atât, procurorul afirm c inculpatul B.Gh. a mai fost condamnat prin
sentin a Judec toriei __________ din 28.11.2006, în baza prevederilor art.171 alin.(1) CP
RM, la trei ani de închisoare cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei pe un termen
de prob de un an, şi c ultimul se caracterizeaz negativ, nu a colaborat cu organele MAI pe
tot parcursul urm ririi penale.
Astfel, prin decizia Colegiului penal al Cur ii de Apel B l i din 27.02.2010, a fost
admis apelul declarat de c tre procuror în Procuratura r.________, prin care a fost casat
par ial sentin a Judec toriei _______ din 03.10.2009, cu rejudecarea cauzei şi pronun area
unei noi hot râri potrivit modului stabilit pentru prima instan , prin care B.Gh. a fost declarat
vinovat de s vârşirea infrac iunii prev zute de art.188 alin.(1) CP RM, cu numirea pedepsei
de trei ani de închisoare f r amend .
Cu decizia Colegiului penal al Cur ii de Apel B l i din 27.02.2010 nu suntem de
acord, o consider m ilegal , nemotivat şi neîntemeiat din urm toarele considerente:
Atât instan a de apel, cât şi instan a de fond au dat o apreciere juridic corect
probelor acumulate în dosar, calificând ac iunile inculpatului B.Gh. conform prevederilor
art.188 alin.(1) din CP RM. Astfel, instan a de apel, f r a motiva care este necesitatea
aplic rii unei pedepse reale pe un termen de trei ani, a decis izolarea condamnatului
interpretând greşit prevederile art.90 alin.(1) din CP RM, şi anume, c instan a de fond nu era
384
în drept s -i suspende condi ionat pedeapsa aplicat , fiindc acesta a fost anterior judecat,
îns , în perioada de prob stabilit prin sentin a anterioar , B.Gh. nu a s vârşit alte infrac iuni.
Respectiv, instan a de fond, absolut corect şi legal, a ajuns la concluzia c reeducarea şi
corectarea condamnatului este posibil f r a-l izola pe acesta de societate. Argumentele
invocate de c tre instan a de apel, precum c inculpatul nu şi-a recunoscut vina, fapt care ar
constitui o circumstan agravant sunt lipsite de suport juridic, deoarece într-adev r
condamnatul a regretat cele s vârşite şi a restituit paguba material , fapt care se confirm prin
declara iile p r ilor v t mate: H.A. şi L.V.
Astfel, pedeapsa aplicat de c tre instan a de apel este prea aspr şi, drept temei de
declarare a prezentului recurs, servesc prevederile art.427 alin.(1) pct.6 din CPP RM.
inând cont de cele expuse şi în conformitate cu prevederile art.420-422, 427-430,
435 din CPP RM,
Solicit:
Admiterea recursului.
Casarea deciziei Colegiului penal al Cur ii de Apel B l i din 27.02.2010, cu
men inerea în vigoare a sentin ei Judec toriei _________din 03.11.2009.
Anex :
- copia recursului;
- copia hot rârii Judec toriei _________ din 04.07.2009;
- copia deciziei Colegiului penal al Cur ii de Apel B l i din 27.02.2010.
Data_______________________
Semn tura recurentului________________________
385
RECURSURI ÎN ANULARE

Plenul Cur ii Supreme de Justi ie

Recurent: avocatul P. M.
RECURS ÎN ANULARE
Prin sentin a definitiv a Colegiului penal al Tribunalului Chişin u din 17 septembrie
2001, dosarul nr. 1-32/01, N.C. a fost declarat vinovat de s vârşirea infrac iunilor prev zute
de art.15, 89, 127 şi 227 alin.(2) din Codul penal în redac ia din 24. 03.1961 şi condamnat la
12 ani priva iune de libertate cu isp şirea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Dup cum este indicat în sentin , N.C. a fost recunoscut vinovat şi condamnat
pentru faptul c , la 06 noiembrie 1999, a procurat o grenad de model RG-42 pe care a
p strat-o în cas , iar la 20 noiembrie 1999, aproximativ la ora 23 şi 30 minute, cu scopul de a-
1 omorî pe so ul ei, A.C., din motive de gelozie, a l sat grenada între scaunele din fa ale
automobilului. Autovehiculul constituia proprietatea lor comun . Inten ia nu a fost dus pân
la cap t din motive independente de voin a ei, deoarece explozia s-a produs înainte de a urca
A.C. în automobil. Ca rezultat al exploziei, automobilul a fost deteriorat, paguba fiind
estimat la 6500 lei.
Considerând condamnarea N.C. nelegitim pe art.15, 89 şi 127 ale CP RM în red. din
24.03. 61, eu, în calitate de ap r tor, precum şi condamnata N.C., în termenele stabilite de
lege, am depus apel asupra sentin ei Tribunalului Chişin u din 17 septembrie 2001. În apel
am declarat nelegitim condamnarea N.C. pe aceste articole, deoarece ea nu a avut inten ia s -
1 omoare pe A.C., ci s deterioreze averea ce le apar inea lor.
Colegiul penal al Cur ii de Apel, prin decizia din 10 decembrie 2001, a admis apelul şi a
casat aceast sentin pronun ând o nou hot râre prin care, în temeiul art.15, 89 şi 127 ale
Codului penal al RM redac ia din 24. 03.1961, N.C. a fost achitat pe motiv c fapta ei nu
întruneşte elementele constitutive ale infrac iunii, în acelaşi timp fiind condamnat , în baza
art.227 alin.(2) al CP al RM cu aplicarea art.43 al CP al RM, la doi ani priva iune de libertate
cu suspendarea condi ionat a pedepsei pe un termen de un an.
În decizia sa, Colegiul penal al Cur ii de Apel a constatat c instan a de fond a dat o
apreciere incorect probelor acumulate, încadrând ac iunile N.C. pe art.15, 89 şi 127 din CP al
RM în redac ia din 24.03.1961. Curtea de Apel a stabilit c , la 06 noiembrie 1999, N.C. a
procurat o grenad de model RG-42. în seara aceleiaşi zile, când s-a întors acas cu so ul
A.C., i-a dat posibilitate s ias din automobil ca s deschid por ile, a pus în func ie
mecanismul exploziv al grenadei, a ieşit din automobil, s-a apropiat de so şi, în momentul
acesta, s-a produs explozia. La momentul exploziei ei erau la aceeaşi distan şi nimeni dintre
ei nu a p timit. Instan a de apel, în aceste circumstan e, a considerat c tentativa de omor
poate avea loc numai cu inten ie direct . Dac N.C. ar fi avut o asemenea inten ie, ea ar fi
procedat altfel. Instan a de apel a considerat c inten ia N.C. era îndreptat spre deteriorarea
automobilului "Moscvici-2141", pentru ca so ul s fie mai mult în familie. Aceast concluzie
a instan ei s-a bazat şi pe faptul c N.C. a f cut aceste declara ii atât la ancheta preliminar ,
cât şi în cadrul anchetei judiciare din instan a de fond şi în instan a de apel. Referitor la
cauzarea prejudiciului material, nici organul de anchet , nici instan a de judecat nu au
precizat cui i-a fost cauzat paguba şi care-i p timitul, în folosul c ruia urmeaz s fie
386
încasate desp gubirile. Pe dosarul în cauz asemenea p timit nu a fost recunoscut şi suma de
6500 lei - costul automobilului - nu a fost încasat . Pornind de la aceste considerente,
Colegiul penal al Cur ii de Apel a constatat c , în ac iunile N.C., lipsesc elementele
constitutive ale tentativei de omor al lui A.C., precum şi nimicirea averii proprietarului
(art.15, 89 şi 127 din CP al RM în redac ia din 24. 03.1961), deoarece inten ia de a-1 omorî pe
so nu se confirm prin probe. Instan a a constatat c în dosar lipseşte ordonan a de a
recunoaşte în calitate de parte v t mat pe cineva dintre so i şi cererea de a recupera
prejudiciul. În asemenea împrejur ri, instan a a considerat c sentin a în privin a condamn rii
N.C. pe art.15, 89 şi 127 din CP RM în redac ia din 24.03.1961 trebuie s fie casat şi N.C. a
fost achitat pe aceste articole.
La 20 decembrie 2001, procurorul care a participat în instan a de apel a înaintat recurs la
decizia Colegiului penal al Cur ii de Apel din 10 decembrie 2001, cerând anularea ei,
invocând motivul c N.C. a avut inten ie s -şi omoare so ul, f r a aduce probe.
Prin decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie din 9 aprilie 2002, decizia
instan ei de apel în privin a N.C. a fost casat , fiind men inut sentin a Tribunalului Chişin u
din 17 septembrie 2001 în baza aceloraşi argumente care au fost expuse în sentin a instan ei
de fond precum şi a motivului invocat de procuror.
La 4 aprilie 2003, procurorul general al RM a înaintat, în Plenul Cur ii Supreme de
Justi ie a RM, recurs în anulare, solicitând Plenului casarea sentin ei Tribunalului Chişin u
din 17 septembrie 2001 şi a deciziei Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie din 9
aprilie 2002, în partea condamn rii N.C. în baza art.15, 89 şi 127 din CP al RM, cu
men inerea în vigoare a deciziei instan ei de apel. Procurorul general a considerat c , atât la
ancheta preliminar , cât şi în cadrul anchetei judiciare în instan a de fond, nu a fost dovedit
inten ia N.C. de a-1 omorî pe A.C.
La 21 aprilie 2003, Plenul Cur ii Supreme de Justi ie a respins recursul în anulare
declarat de procurorul general, men inând în vigoare sentin a instan ei de fond şi decizia
instan ei de recurs.
Prezentul recurs în anulare este înaintat de mine pentru prima dat în calitate de
ap r tor al condamnatei N.C. în conformitate cu prevederile art.453 alin.(1), p.1, literele (a)
şi (b) din CPP al RM. În prezentul recurs eu invoc, suplimentar, alte motive decât cele
invocate de c tre procurorul general, dup cum prevede art.453 alin.(3) din CPP al RM, şi
anume, acele expuse în continuare.
Consider nelegitime sentin a instan ei de fond din 17 septembrie 2001 şi decizia
instan ei de recurs din 9 aprilie 2002, precum şi hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie
din urm toarele considerente:
N.C., în procesul anchetei preliminare a fost impus s scrie autodenun are, dar ea a
declarat c nu a avut inten ia s -1 omoare pe so ul s u, ci a l sat grenada în automobil cu
scopul de a-1 deteriora, deoarece conflictele în familie ap reau pentru c so ul p r sea des
familia, cu automobilul, şi nu revenea acas . Aceste circumstan e, precum şi faptul c
autoturismul în cauz le-a fost d ruit de p rin ii ei, i-a înt rit hot rârea s -1 deterioreze, f d.
187-194.
Conform depozi iilor N.C. depuse în cadrul anchetei, ea a declarat c , în 1996, s-a
c s torit cu A.C. Îns , dup naşterea copilului lor, în 1997, atitudinea so ului fa de familie a
devenit indiferent : el venea rar acas , se îndep rta de familie, nu acorda aten ia necesar
familiei, nu participa la educarea copilului, nu între inea familia. Dup c s torie, p rin ii N.C.
le-au d ruit lor 5000 de dolari şi so ii au deschis un magazin. Pentru buna lui func ionare,
p rin ii le-au mai procurat un automobil. În pofida acestor fapte, comportamentul lui A.C. nu
s-a schimbat, ceea ce a ofensat-o adânc pe N.C. Toate acestea au dus la contradic ii serioase.
În scopul de a-1 readuce în familie, N.C. a considerat c una dintre metode poate fi
deteriorarea automobilului, în acest scop procurând o grenad , /d.196-198. Fiind pus sub
387
învinuire, la 24 februarie 2000, şi interogat în calitate de învinuit , N.C. nu şi-a recunoscut
vinov ia în tentativa de a-şi omorî so ul, în acest context, ea a mai declarat c , la 20
noiembrie 1999, împreun cu so ul s u, au mers în ospe ie la fratele acestuia, G.C. Când s-au
întors acas , N.C. era moralmente distrus din cauza c so ul s u, A.C., nu era niciodat
mul umit de comportamentul ei şi, atunci, ea a hot rât s distrug automobilul lor. La poart ,
A.C. a coborât ca s deschid por ile, iar N.C. a tras inelul de siguran de la grenad şi a ieşit
din automobil. Ea a mai declarat c era sigur c so ul ei nu va p i nimic, deoarece se afla
al turi de el, îns ea a dorit doar s -1 întoarc în familie.
Atâta timp cât A.C. nu s-a folosit de automobilul lor, situa ia în familie s-a normalizat,
iar dup ce a reparat a doua maşin , au început aceleaşi probleme, f .d. 212-214, 225-227,
241-142.
Niciunul din martorii care au fost interoga i la anchet şi în instan a de judecat nu au
confirmat inten ia N.C. de a-1 omorî pe so ul ei. To i martorii indica i în rechizitoriul
dosarului penal în cauz au fost interoga i pe cazul omorului lui A.C., care a avut loc pe data
de 13 decembrie 1999, iar alte probe care ar dovedi inten ia N.C. de tentativ de omor nu au
fost dobândite de c tre organul de urm rire penal .
Din aceste considerente, se desprinde urm toarea concluzie: condamnarea N.C. pentru
s vârşirea tentativei de omor şi deteriorarea averii proprietarului este nelegitim , iar decizia
instan ei de recurs şi hot rârea Plenului prin care se men ine în vigoare aceast sentin a au
cauzat un viciu fundamental, care a afectat decizia instan ei de apel.
Instan a de judecat , la adoptarea sentin ei sale, nu a inut cont de toate circumstan ele
cauzei şi, nelegitim, a declarat-o vinovat pe N.C. de tentativ de omor. În acest context,
invoc noi argumente, suplimentare, şi anume:
Dosarul penal a fost intentat la 14 decembrie 1999 în leg tur cu omorul lui A.C. de
c tre dou persoane necunoscute. La 20 decembrie, a fost intentat dosarul penal în privin a
N.C. în leg tur cu circumstan ele care au avut loc la 20 noiembrie 1999. Motiv şi temei
pentru intentarea dosarului penal nu erau, deoarece nici A.C., nici alte persoane nu s-au
adresat în organele de drept şi nici nu au solicitat asisten medical în leg tur cu
deteriorarea automobilului pe data de 20 noiembrie 1999. În dosar lipseşte ordonan a de
recunoaştere în calitate de parte v t mat în leg tur cu acest caz, nimeni dintre rude nu a
f cut nicio declara ie şi nu a înaintat nicio preten ie fa de N.C.
Nici la ancheta preliminar , nici în cadrul anchetei judiciare nu a fost dovedit inten ia
N.C. c ar fi vrut s -şi omoare so ul, nu exist probe c l-ar fi amenin at cu moartea, c ar fi
angajat pe cineva s -1 bat sau s -1 omoare.
În instan a de judecat , N.C. a declarat c autodenun area a fost scris la cererea
anchetatorului procuraturii, care i-a sugerat ideea de a recunoaşte c a participat la s vârşirea
omorului so ului s u, A.C., iar dac nu va face acest lucru, ea va fi arestat şi i se va intenta
dosar penal în leg tur cu cazul ce s-a produs la 20 noiembrie 1999, cu grenada.
Procesul-verbal de re inere a fost întocmit pentru 24 de ore, iar, de fapt, ea a fost
re inut pân pe 26 decembrie, în incinta procuraturii, f r a se întocmi un proces-verbal de
re inere. La 26 decembrie, la ora 15:30, fat de N.C., a fost întocmit procesul-verbal de
re inere şi apoi ea a fost interogat , în calitate de b nuit. Din con inutul acestui proces-verbal
(f.d.196-198) rezult c N.C. nu a avut inten ia s -şi omoare so ul.
Instan a de judecat , în sentin a sa, a administrat cu titlu de prob care ar confirma
vinov ia N.C. de tentativa de omor, procesul-verbal de reconstituire a faptei la fa a locului
(f.d.33), în cadrul c ruia s-au efectuat imprim ri cu camera video. Îns din acest proces-
verbal nu se poate constata vinov ia N.C., fiindc ea a ar tat c A.C. se afla în curte chiar
lâng dânsa când s-a produs explozia şi s-a deteriorat automobilul. N.C. a confirmat aceste
circumstan e şi în şedin a de judecat .
388
Procesul-verbal de cercetare la fa a locului şi de expertizare a automobilului (f.d.12-
13), tabelul foto (f.d.14-19) şi raportul de expertiz tehnic exploziv (f.d.78-84) nu pot fi
aduse ca probe pentru a se demonstra inten ia N.C. de tentativ de omor. Aceste probe pot fi
concludente doar pentru a se constata c a avut loc o explozie a grenadei în automobil.
Pe tot parcursul procesului penal acuzarea nu a prezentat probe care ar dovedi inten ia
N.C. de a-şi omorî so ul. Este constatat faptul c , dup seara de 20 noiembrie 1999, so ii C.
au continuat s convie uiasc şi el nu s-a adresat la poli ie cu vreo peti ie, nici dup vreun
ajutor medical, deoarece el nu suferise nicio leziune corporal , de altfel, ca şi so ie-sa,
întrucât au fost al turi.
În sentin este indicat c N.C. a l sat grenada în automobil cu scopul de a-1 omorî pe
A.C., tot aceast concluzie este indicat în decizia instan ei de recurs, precum şi în hot rârea
plenului. Îns , din depozi iile N.C., acest fapt nu rezult , ea afirm c grenada nu a fost
aruncat , ci l sat cu scopul de a distruge automobilul. În timpul exploziei, N.C. se afla
al turi de A.C. lâng poart , fapt care se confirm şi prin procesul-verbal de reconstituire a
faptei la fa a locului (f.d.33), în cadrul c ruia s-au efectuat imprim ri cu camera video.
Aceleaşi depozi ii N.C. le-a confirmat şi în şedin a de judecat . Cumulul acestor circumstan e
dovedeşte c N.C. nu a avut inten ia s -1 omoare pe A.C.
Conform Hot rârii Plenului Cur ii Supreme de Justi ie nr. 9 din 1993 cu modific rile
ulterioare, în p.3, Plenul a aten ionat instan ele de judecat , c ele vor ine cont de faptul c
omorul premeditat poate fi s vârşit atât cu inten ie direct cât şi cu inten ie indirect . Îns
tentativa de omor este posibil numai cu inten ie direct , adic atunci când ac iunile
vinovatului, în cazul nostru ale N.C., demonstrau faptul c ea a prev zut survenirea mor ii lui
C.A., dorea aceasta, dar sfârşitul letal nu a survenit din cauza circumstan elor care nu
depindeau de voin a ei.
Astfel aceste ac iuni ale N.C. nu pot fi considerate ca fapte care întrunesc elementele
infrac iunii prev zute de art.15, 89 din CP RM şi în conformitate cu art.275 p.3, urm rirea
penal trebuie încetat .
Instan a de fond, precum si instan ele care au men inut în vigoare sentin a, solu ionând
chestiunea despre vinov ia N.C. în deteriorarea premeditat a avutului proprietarului, nu au
inut cont de toate circumstan ele în care s-a produs accidentul dat. Instan a de fond şi-a
întemeiat sentin a de condamnare pe concluzii greşite, nu a inut cont de faptul c tragerea la
r spundere pentru deteriorarea avutului proprietarului poate fi aplicat numai fa de o
persoan str in , nu şi fa de proprietar.
În procesul urm ririi penale, precum şi în şedin a de judecat , C.N. a afirmat c
automobilul le-a fost d ruit de p rin ii ei pentru familia lor, astfel proprietar al acestui
automobil au devenit cei doi so i C., fapt confirmat şi prin paşaportul tehnic eliberat pe
numele lui A.C. În aceste circumstan e, consider m c proprietari al automobilului erau cei
doi so i, iar, în astfel de situa ie, calificarea ac iunilor N.C. pe art.127 din CP RM este absolut
incorect . Referitor la cauzarea prejudiciului material, nici organul de anchet , nici instan a
de judecat nu au precizat cui i-a fost cauzat paguba şi care este p timitul, în folosul c ruia
urma s fie încasate desp gubirile. Pe dosarul în cauz asemenea p timi i nu au fost
recunoscu i, prin ordonan de c tre anchetator, iar suma de 6500 lei - costul automobilului,
nu a fost încasat . Pe dosarul în cauz , referitor la acest episod, nu este nimeni recunoscut
drept parte v t mat .
Pe lâng circumstan ele expuse cu referire la achitarea N.C. pe art.127 din CP RM în
red. 1961, consider necesar s mai invoc un motiv în prezentul recurs în anulare şi s atrag
aten ia Plenului Cur ii Supreme de Justi ie asupra urm torului moment.
Codul penal al RM adoptat la 12 aprilie 2002 care a întrat în vigoare la 12 iunie 2003,
exclude r spunderea penal a N.C. pe art.197, deoarece ac iunile ei nu sunt prev zute în
dispozi ia acestuia. Dauna cauzat în urma exploziei este de 6500 lei, ceea ce nu constituie
389
prejudiciu de propor ii mari, vezi art.64 alin.(2) şi 126 din acelaşi cod; ac iunea nu a fost
soldat cu decesul persoanei, nu s-a soldat cu urm ri grave, astfel lipsind componen a de
infrac iune, iar, în conformitate cu art.10 al CP al RM, înl tur caracterul infrac ional al
faptei. În conformitate cu art.275 alin.(1) p.2 al CPC RM, fapta ei nu este prev zut de legea
penal ca infrac iune şi urm rirea penal trebuie s fie încetat .
În baza celor expuse în prezentul recurs şi în temeiul art.275 alin.(1) p.2 şi 3, art.452
alin.(1), 453 alin.(1), p.l lit.a) şi b) ale Codului de procedur penal al Republicii Moldova,
SOLICIT:
- s admite i prezentul recurs în anulare;

- s casa i: sentin a Tribunalului Chişin u din 17 septembrie 2001, decizia Colegiului
penal al Cur ii Supreme de Justi ie din 09 aprilie 2002, decizia Plenului Cur ii Supreme de
Justi ie din 21 aprilie 2003, men inând în vigoare decizia Colegiului penal al Cur ii de Apel
din 10 decembrie 2001.
Anexe:
1. Copia sentin ei Colegiului penal al Tribunalului Chişin u din 17 septembrie
2001.
2. Copia deciziei Colegiului penal al Cur ii de Apel din 10 decembrie 2001.
3. Copia deciziei Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie din 9 aprilie 2002.
4. Copia hot rârii Plenului Cur ii Supreme de Justi ie din 21 aprilie 2003.
5. Copia recursului în anulare.
6. Mandatul.
Data__________________
Semn tura________________
390
Colegiul penal al Cur ii Supreme de Justi ie a RM
Recuren i: U.Gh. şi B.M., avoca i,

ap r tori ai învinuitului K.M.
în baza art.46, 217/1 alin.4 lit.b) şi d) CP RM
RECURS ÎN ANULARE
(în baza art.452 şi art.453 alin.2 CPP RM)
împotriva încheierii judec torului de instruc ie al
Judec toriei sect.Centru, mun.Chişin u
din 24 martie 2008 în cauza penal de învinuire
a lui K.M. în baza art.46, 217/1 alin.(4) lit.b) şi d) CP RM
I. Circumstan ele de fapt în care a fost adoptat încheierea supus recursului
1. În procedura grupului de procurori ai Sec iei exercitare a urm ririi penale în cauze
excep ionale ale Procuraturii Generale condus de procurorul T.R. se afl cauza penal K.M.,
învinuit în baza art.46, 217/1 alin.(4) lit.b) şi d) din CP RM.
2. Dup terminarea urm ririi penale şi prezentarea materialelor de urm rire penal
învinuitului K.M. şi ap r torilor s i în procesul lu rii de cunoştin de aceste materiale s-a
constatat urm toarele:
3. Învinuitul K.M. a fost re inut ca b nuit în s vârşirea infrac iunii prev zute de
art.217/1 alin.(4) lit.b) şi d) din CP RM la 20 martie 2008 (vezi: vol-3, f.d.6).
4. Conform mandatului nr.088 din 20 martie 2008 începând cu aceast dat avocatul
B.M. a fost împuternicit s asigure asisten a juridic a b nuitului K.M. (vezi: vol-3, f.d.2).
5. La prezentarea mandatului, avocatul B.M. a comunicat organului de urm rire penal
num rul s u de telefon mobil – la care el putea fi contactat de c tre organul de urm rire
penal în caz de necesitate a particip rii la efectuarea ac iunilor de urm rire penal în cauz .
6. Pân la 24 martie 2008, avocatul B.M. a fost contactat la acest num r de telefon de
c tre organul de urm rire penal şi a fost invitat s participe la unele ac iuni de urm rire
penal efectuate în cauza dat .
7. La 24 martie 2008, procurorul C.L. s-a adresat cu un demers c tre judec torul de
instruc ie al Judec toriei sect.Centru, mun.Chişin u prin care a cerut autorizarea ridic rii
descifr rilor convorbirilor telefonice de intrare şi ieşire cu indicarea informa iei privind
num rul IMEI, a zonei de aflare a abonatului şi datelor de anchet ale posesorilor cu
nr._______, ________, _________, ___________, ____________ şi descifrarea SMS
expediate şi primite în perioada 01.01.2008 pân la momentul eliber rii informa iei (vezi: vol-
1, f.d.158-159).
Printre informa iile cu caracter personal cerute de procuror de a fi autorizate şi colectate,
în demers au fost incluse şi informa iile referitoare la posesorul num rului de telefon
KKKKKKKK, adic avocatul B.M., ap r tor al învinuitului K.M.
8. Prin încheierea din 24 martie 2008, judec torul de instruc ie al Judec toriei
sect.Centru, mun.Chişin u a admis demersul procurorului C.L. S-a autorizat ridicarea şi
colectarea tuturor informa iilor referitoare la convorbirile telefonice efectuate de pe numerele
391
de telefoane indicate de procuror în demers, printre care şi informa iile referitoare la
convorbirile telefonice şi SMS-le expediate de avocatul B.M. de la num rul s u de telefon
mobil.
9. Nici procurorul C.L., în demersul s u, şi nici judec torul de instruc ie, în încheierea
sa, nu şi-au motivat actele procedurale adoptate şi n-au indicat care a fost necesitatea de a
colecta informa iile cu caracter privat ale avocatului B.M., care participa în cauza penal ca
ap r tor al învinuitului K.M.
10. La 24 martie 2008, operatorul de telefonie mobil „Moldcell” a executat demersul
procurorului C.L. şi a trimis organului de urm rire penal lista apelurilor telefonice de pe
num rul KKKKKKKK, posesor al c ruia este avocatul B.M., inclusiv perioada de la 20
martie 2008 pân la data execut rii demersului procurorului, perioad în care avocatul B.M.
asigura asisten juridic a învinuitului K.M. (vezi: Vol-1, f.d.160).
II. Elementele de drept care confirm ilegalitatea încheierii supus recursului
11. Consider m c încheierea judec torului de instruc ie al Judec toriei sect.Centru,

mun.Chişin u din 24.03.2008 privind autorizarea ridic rii descifr rilor convorbirilor
telefonice de intrare şi ieşire ale telefonului cu num rul KKKKKKKK este ilegal . Prin
aceast încheiere, judec torul de instruc ie a autorizat colectarea datelor personale ale
avocatului B.M. ca ap r tor al învinuitului K.M.
Acest fapt constituie o înc lcare flagrant a prevederilor art.28 din Constitu ie care
protejeaz via a personal a avocatului B.M. şi art.26 din Constitu ie care garanteaz dreptul
la ap rare a învinuitului K.M. şi interzice amestecul autorit ilor publice în activitatea
avocatului B.M. de asigurare a asisten ei juridice învinuitului K.M.
Înc lcarea cerin elor art.26 şi art.28 din Constitu ie de c tre judec torul de
instruc ie constituie temei pentru recurs în anulare împotriva încheierii din 24 martie
2008 prev zut de art.453 alin.2 CPP RM
12. Prin încheierea judec torului de instruc ie al Judec toriei sect.Centru,

mun.Chişin u din 24.03.2008 au fost înc lcate şi prevederile art.6 § 3 lit.c) din Conven ie
care garanteaz la nivel interna ional dreptul la ap rare a învinuitului K.M. şi interzice
amestecul autorit ilor publice în activitatea avocatul B.M. de asigurare a asisten ei juridice
învinuitului K.M. Curtea European a Drepturilor Omului în jurispruden a sa a men ionat c
dreptul la un proces echitabil nu exclude aplicarea exigen elor art.6 din Conven ie la faza
procesului penal anterioar judec rii propriu-zise a cauzei de c tre o instan , printre care şi
asigurarea dreptului la ap rare garantat de art.6 § 3 lit.c) din Conven ie (cauza Imbriosia c.
Elve iei, hot rârea din 24.11.1993, § 36-38, în Hot râri ale CEDO, culegere selectiv , Editura
Polirom, Bucureşti, 2000, pag.397-398, cauza Modîrc c. Moldovei, hot rârea din
10.05.2007, § 84-98, în revista Avocatul poporului, nr.6-7/2007, pag.9-17).
13. De asemenea prin încheierea din 24.03.2008 au fost înc lcate şi prevederile art.8
alin.1 CEDO care garanteaz dreptul avocatului B.M. de a i se respecta via a privat
În acest sens Curtea European a Drepturilor Omului, în cauza Amann c. Elve iei
(hot rârea din 16.02.2000), a reiterat jurispruden a sa c stocarea de c tre autorit i a unor
date privind via a privat a unei persoane echivaleaz cu un amestec în sensul art.8 al
Conven iei (§ 69). Pentru constatarea viol rii art.8 al Conven iei nu are importan dac prin
stocarea datelor privind via a privat , reclamantul a fost sau nu afectat în vreun fel (§ 70)
(vezi: Hot râri ale CEDO, culegere selectiv , Editura Polirom, Bucureşti, 2000, pag.32-33).
392
În alt cauz Rotaru c.României (hot rârea din 4 mai 2000) Înalta Curte a men ionat şi
faptul c „... nu exist niciun motiv de principiu pentru a justifica excluderea activit ii
profesionale sau de afaceri din no iunea de „via privat ” (§ 43)” (vezi: Hot râri ale CEDO,
culegere selectiv , Editura Polirom, Bucureşti, 2000, pag.91).
14. Astfel, s-a constatat c judec torul de instruc ie prin încheierea din 24.03.2008 a
autorizat ilegal amestecul procurorului în activitatea avocatului B.M. de acordare a asisten ei
juridice învinuitului K.M. şi a înc lcat în aşa mod dreptul învinuitului K.M. la ap rare şi
interzicerea imixtiunii în activitatea avocatul B.M. în timpul exercit rii atribu iilor
profesionale de ap r tor al învinuitului K.M. garantate de art.26 din Constitu ie şi art.6 § 3
lit.c) din Conven ie.
De asemenea, prin încheierea supus recursului judec torul de instruc ie a autorizat, iar
procurorul a stocat date privind via a privat referitoare la activitatea profesional a
avocatului B.M. în timpul exercit rii atribu iilor de ap r tor al învinuitului K.M., fapt prin
care i-a înc lcat dreptul avocatului B.M. garantat de art.28 din Constitu ie şi art.8 alin.(1) al
Conven iei.
Imixtiunile în drepturile men ionate ale învinuitului K.M. şi a ap r torului s u - avocatul
B.M. n-au fost justificate de procuror şi de c tre judec torul de instruc ie nici într-un fel. Ele
nici nu pot fi justificate prin excep iile prev zute în art.54 din Constitu ie şi art.8 alin.2 al
Conven iei. Or, într-o societate democratic dreptul la buna administrare a justi iei ocup un
loc atât de eminent încât nu am putea s -l sacrific m atunci când ar fi cazul. Cerin ele
generale de echitate a procesului consacrate articolului 6 al Conven iei se aplic la procedurile
care in de toate tipurile de infrac iuni, de la cele mai simple pân la cele mai complexe (§ 36
din Hot rârea Cur ii Europene a Drepturilor Omului în cauza Teixeria de Castro c.
Portugaliei).
15. Despre încheierea pe care o supunem recursului am aflat la 6 august 2008 la luarea
de cunoştin cu materialele dosarului penal. Încheierea supus recursului este irevocabil şi
nu poate fi contestat pe c i ordinare de atac la nivel na ional.
Pentru a evita prejudicierea autorit ii statului nostru în fa a jurisdic iilor interna ionale
şi luând în vedere prevederile art.5 al Hot rârii Parlamentului nr.72-XVI din 28 martie 2008
care oblig autorit ile publice de a intensifica cooperarea cu societatea civic în vederea
promov rii şi respect rii drepturilor omului şi a libert ilor fundamentale (Buletinul CSJ nr.5,
2008, pag.4-5), am hot rât s ne adres m Cur ii Supreme de Justi ie ca acest recurs în anulare.
În baza celor expuse şi conform art.452 şi art.453 alin.(2) CPP RM,
SOLICIT M:
1. Admiterea prezentului recurs în anulare şi casarea par ial a încheierii

judec torului de instruc ie a judec toriei sect.Centru, mun.Chişin u din 24.03.2008 în
partea în care s-a dispus autorizarea ridic rii descifr rilor convorbirilor telefonice de
intrare şi de ieşire cu indicarea informa iei privind num rul IMEI, zonei de aflare a
abonatului şi datelor de anchet a posesorului cu nr.______ şi descifrarea SMS expediate
şi primite pentru perioada de timp 01.01.2008 şi pân la momentul eliber rii informa iei, ca
contrar art.26 şi art.28 din Constitu ie şi art.6 § 3 lit.c) şi art.8 alin.1 din Conven ia pentru
Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului.
2. Rejudecarea demersului din 24.03.2008, emis de procurorul C.L., în aceast parte şi

respingerea acestui act ca fiind ilegal.
Anex : 1.Copia încheierii din 24.03.2008
393
Mandatele avoca ilor sunt anexate la dosarul penal.
Despre data judec rii recursului în anulare rug m s fim informa i.
Data______________________
Semn turi__________________
Cu respect, recuren ii B.M.

şi
U.Gh.
avoca i, ap r torii învinuitului K.M.
394
de la K.G.
condamnat în Ucraina şi
transferat în Republica Moldova
pentru a executa pedeapsa aplicat
prin sentin a de condamnare
pronun at în Ucraina, în prezent
se afl în Penitenciarul nr. _
din mun. Chişin u
RECURS ÎN ANULARE
(în ordinea prev zut de art.425 CPP)
Prin Decizia Colegiului penal al Tribunalului Chişin u (CPTC) din 27 martie 2003, a fost
recunoscut şi preluat spre executare pe teritoriul Republicii Moldova sentin a Judec toriei
Moghiliov-Podolsk, regiunea Vini a, Ucraina din 18 iulie 2001, prin care K.G. a fost condamnat, în
baza art.70, art.17, alin.5 art.70, alin.3 art.194, art.42 CP al Ucrainei (alin.5 art.75, art.15, alin.5
art.75, alin.2 art.209; art.39 CP RM din 1961). Lui K.G. i s-a stabilit pedeapsa definitiv de 3
(trei) ani, 6 (şase) luni priva iune de libertate cu isp şirea pedepsei în colonia de corectare prin
munc cu regim în sprit. Termenul de executare a pedepsei a început s curg de la 13 decembrie
2000.
Pentru executarea acestei decizii, K.G. a fost transferat dintr-un penitenciar din Ucraina
în Republica Moldova şi, începând cu 6 august 2003, el se afl în Penitenciarul nr. 3 din Chişin u.
Prin decizia Colegiului penal al Cur ii de Apel Chişin u (în continuare CPCAC) din 07
octombrie 2003, recursul avocatului împotriva deciziei Colegiului penal al Tribunalului Chişin u
(în continuare CPTC) din 27 martie 2003 a fost respins ca nefondat. La pronun area deciziei a fost
expus opinia separat a judec torului D. P., care nu a fost de acord cu decizia pronun at .
Decizia CPTC din 27 martie 2003 şi decizia CPCAC din 07 octombrie 2003 sunt
neîntemeiate şi contrare legii în baza urm toarelor considerente:
1. Pentru a respinge recursul, CPCAC a concluzionat c argumentele recursului „ n u
se refer la cele examinate de CPTC în decizia din 27 martie 2003".
Nu suntem de acord cu o astfel de constatare, fiindc unul dintre argumentele recursului (notat
în recurs sub nr. 1) se bazeaz pe art.80 şi 82 din Tratatul interna ional între Republica Moldova
şi Ucraina privind asisten a juridic şi rela iile juridice în materie civil şi penal încheiat la 13
decembrie 1993 (în continuare - Tratat) care se refer nemijlocit la condi iile de recunoaştere şi
preluare spre executare a hot rârilor pe cauzele penale.
În afar de aceasta chiar şi art.558 alin.(1), şi art.559 alin.(4) CPP din 2003 stabilesc c
recunoaşterea hot rârilor penale ale instan elor str ine se face de c tre instan în baza tratatului
interna ional şi numai dac se constat c sunt întrunite condi iile legale, adic condi iile
stabilite în actul interna ional. Or, conform art.2, alin.(2) CPP din 2003, tratatul interna ional este
parte integrant a procesului penal.
Mai mult, din decizia CPTC din 27 martie 2003, rezult c aceasta a fost pronun at nu în
baza art.558-559 CPP din 2003, fapt afirmat în decizia CPCAC. Prima instan nici nu a avut
posibilitate s se c l uzeasc de normele CPP din 2003, deoarece acest act a fost publicat la 07
iunie 2003 în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare la 12 iunie 2003.
De aceea, concluzia CPCAC despre respingerea recursului este declarativ , ea nu se
bazeaz nici pe aprecierea con inutului deciziei recurate şi nici pe argumentele evocate în recurs.
2. În fond, potrivit art.80 şi art.82 din Tratat, preluarea execut rii hot rârii instan ei
str ine se admite numai în privin a condamna ilor-cet eni ai P r ilor
Contractante, adic R.M. şi Ucraina. Chiar şi în privin a acestei categorii de
395
condamna i, preluarea execut rii hot rârii instan ei poate fi întreprins numai cu
consim mântul condamnatului.
Din materialele cauzei rezult c K.G. este cet ean al Republicii Georgia. El nu şi-a
dat consim mântul de preluare a execut rii sentin ei pronun ate de instan a judec toreasc din
Ucraina de c tre Republica Moldova.
De aceea, decizia CPTC din 27 martie 2003 nu se bazeaz pe stipul rile art.80 şi 82 din
Tratat pe care trebuie s se întemeieze hot rârea în cauzele de preluare spre executare a unei hot râri a
instan ei str ine în cauzele penale.
Decizia dat este absolut ilegal şi acest fapt, în baza art.444 alin.(1) pct. 6 CPP din 2003,
serveşte drept temei pentru recurs şi drept argument decisiv pentru anularea ei. Nefiind respins de
instan a de recurs, acest argument constituie un evident temei pentru recurs în anulare împotriva
deciziilor CPTC din 27 martie 2003 şi CPCAC din 07 octombrie 2003 ca hot râri contrare legii.
3. CPTC şi-a motivat decizia din 27 martie 2003 şi în baza art.4 CP din 1961, care
con ine, de fapt, aceleaşi principii de aplicare a legii penale în spa iu prev zute de
art.11 CP din 2002, în vigoare de la 12 iunie 2003 (în continuare, CP 2003).
Decizia CPTC nu se bazeaz , de facto, pe art.4 CP din 1961, ci este contrar prevederilor
lui.
• Astfel, K.G. nu a s vârşit infrac iunile pentru care a fost condamnat în Ucraina, pe
teritoriul Republicii Moldova, de aceea, el nu cade sub inciden a prevederilor alin.l art.4 CP din
1961 (alin.l art.11 CP din 2003).
• K.G. este cet ean al Republicii Georgia şi a s vârşit infrac iuni pe teritoriul Ucrainei.
Prin urmare, fa de el nu pot fi aplicate nici prevederile alin.2. art.4 CP din 1961 (alin.2 art.11 CP
din 2003).
• K.G., fiind cet ean str in, nu a s vârşit peste hotarele Republicii Moldova infrac iune
prev zut de vreo conven ie interna ional , de aceea el nu cade nici sub inciden a alin.4 art.4 CP din
1961 (alin.3 art.11 CP din 2003).
CPTC, în decizia din 27 martie 2003, recunoscând şi preluând spre executare pe teritoriul
Republicii Moldova sentin a judec toriei din Ucraina, a reîncadrat ac iunile lui K.G. în baza alin.5
art.75, art.15, alin.5 art.75, alin.2 art.209 CPP al Republicii Moldova din 1961 şi în baza
art.39 CP R.M. din 1961 i-a stabilit o pedeaps în m rime de 3 ani 6 luni priva iune de
libertate. Din punct de vedere juridico-penal K.G. în prezent execut o pedeaps stabilit în
baza Codului penal al Republicii Moldova.
Sub acest aspect, decizia CPTC, dup cum am demonstrat deja, este contrar art.4 CP
din 1961. Sau, pentru infrac iunile s vârşite de K.G. peste hotarele Republicii Moldova fa de el
nu poate fi aplicat legea penal a R.M.
Despre acest fapt, în art.558 alin.(2) CPP din 2003, este direct indicat c hot rârea
penal a instan ei unui stat str in poate fi recunoscut numai dac sunt respectate 3 condi ii,
una dintre care este ca hot rârea s poat produce efecte juridice în ar potrivit legii penale
na ionale.
Deoarece conform art.11 CP din 2003 (art.4 CP din 1961) în cazul dat fa de K.G. nu
poate fi aplicat CP al R.M., nici hot rârea pronun at în privin a lui în Ucraina nu poate produce
efecte juridice în R.M.
Prin urmare, prin decizia CPTC din 27 martie 2003, s-a dispus executarea unei pedepse
penale pe teritoriul Republicii Moldova de c tre K.G. pentru fapte, care nu cad sub ac iunea CP
al R.M. şi acest fapt serveşte drept temei pentru recurs în anulare în baza art.453 alin.(1) pct. 1
lit. „b" CPP din 2003.
4. Dup cum rezult din demersul Procuraturii Generale a Republicii Moldova
adresat CPTC, procedura de recunoaştere şi preluare spre executare pe teritoriul
Republicii Moldova a sentin ei pronun ate în Ucraina a fost ini iat din motivul
c Ucraina a refuzat extr darea lui K.G. Republicii Moldova, pentru a-l trage la
396
r spundere penal pentru infrac iuni s vârşite pe teritoriul Republicii Moldova.
Ucraina a pus condi ia ca Republica Moldova s garanteze executarea sentin ei
în privin a lui K.G. pronun ate de instan a judec toreasc a Ucrainei. Acest fapt
este recunoscut şi în decizia CPTC din 27 martie 2003.
Astfel, de facto, decizia CPTC din 27 martie 2003 în privin a lui K.G. este o form
deghizat de extr dare ilegal menit s ocoleasc restric iile prev zute de art.80, 82 şi art.92 din
Tratat cu scopul tragerii la r spundere penal a lui K.G. pe teritoriul Republicii Moldova.
Aceast afirma ie se confirm prin faptul c , dup transmiterea lui K.G. autorit ilor
Republicii Moldova, el a fost tras la r spundere penal şi arestat în alt cauz de c tre
Departamentul de urm rire penal al MAI din Republica Moldova.
Potrivit art.5 paragraful (a) şi (f) al CEDO, la care Republica Moldova este parte, orice
persoan are dreptul la libertate şi siguran . Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excep ia
urm toarelor cazuri şi potrivit c ilor legale:
a) dac este de inut legal pe baza condamn rii de c tre un tribunal competent;
[...]
f) dac este vorba despre arestarea sau de inerea legal a unei persoane, împotriva
c reia se afl o procedur de extr dare.
Din cele men ionate rezult c decizia CPTC din 27 martie 2003 a fost pronun at cu
înc lcarea prevederilor actului normativ interna ional men ionat, fiind în acelaşi timp o form
deghizat de extr dare ilegal , nu a fost nici legal în sensul art.5 paragraful l (a) şi (f) al CEDO
şi nici compatibil cu „dreptul siguran ei persoanei". De altfel, în condi ii similare, o astfel de
înc lcare a art.5 CEDO a fost recunoscut şi de Curtea European în cazul Bozano versus
Fran a (hot rârea din 18 decembrie 1986).
Astfel, decizia CPTC din 27 martie 2003 în privin a lui K.G. este absolut ilegal , K.G.
se afl în deten ie pe teritoriul Republicii Moldova ilegal, fiindu-i astfel înc lcate drepturile
garantate de art.25 din Constitu ie şi art.5 din CEDO.
Acestui argument din recurs CPCAC de asemenea, în decizia din 07 octombrie 2003, nu i-a
dat nicio apreciere, indicând doar c instan a de recurs nu a depistat înc lc ri esen iale ale legii
de procedur penal .
Prin urmare, deciziile CPTC şi CPCAC în cauza lui K.G., şi sub acest aspect, sunt
contrare legii, iar acest fapt constituie temei real pentru recurs în anulare împotriva lor
(conform art.453 alin.(2) CPP din 2003).
5. Decizia CPTC sin 27 martie 2003 a fost adoptat în lipsa lui K.G. şi lui nu i s-a
asigurat dreptul de a participa în şedin a de judecat a CPTC pentru a-şi ap ra
drepturile. Acest drept al lui K.G. este garantat de art.42 CPP din 1961, art.559
CPP din 2003, art.26 din Constitu ie şi art.5 al CEDO. Neasigurarea acestui drept
al lui K.G. constituie temei pentru recurs împotriva deciziei CPTC şi repararea în
procedura de recurs a erorii de drept comise de CPTC la adoptarea acestei decizii.
Acest argument al recursului n-a fost respins de instan a de recurs şi lui nu i s-a dat
nicio apreciere în decizie.
De aceea, în baza art.453 alin.l pct. 2) lit. „b” CPP din 2003, acest fapt este temei pentru
recurs în anulare.
6. Recursul a fost înaintat împotriva deciziei CPTC din 27 martie 2003 de c tre
condamnatul K.G., îns CPCAC, în decizie, a respins ca nefondat recursul
avocatului, care de fapt nu a înaintat recurs, acordându-i doar asisten juridic la
întocmirea recursului din numele lui K.G. .
În baza celor expuse şi conform art.art.452, 453, 455 din CPP din 2003,
SOLICIT:
A admite în principiu recursul în anulare şi a judeca recursul în anulare.
397
A casa în întregime deciziile CPTC din 27 martie 2003 şi a CPCAC din 07 octombrie
2003 cu rejudecarea cauzei şi pronun area unei noi hot râri.
A respinge demersul prim-adjunctului procurorului general al Republicii Moldova
adresat CPTC privind recunoaşterea şi preluarea spre executare pe teritoriul Republicii
Moldova a sentin ei din 18 iulie 2001, pronun at de Judec toria Moghiliov-Podolsk din
regiunea Vini a, Ucraina în privin a lui K.G.
A dispune transmiterea imediat a lui K.G. autorit ilor Ucrainei.
Data________________
Semn tura recurentului K.G. _____________________________________
398
de la condamnatul_____________,
domiciliat_____________________
mun. Chişin u, str. ________________,
ap. ______________, arestat la
___august 2003
în prezent se afl în Penitenciarul nr. ______,
mun. _________
RECURS ÎN ANULARE
(ÎN ORDINEA PREV ZUT DE ART.452
CPP RM)
Prin sentin a Judec toriei sectorului ________, mun. Chişin u, din 20 august 2002,
S.J. şi Ş.V. au fost achita i din motiv c ac iunile lor nu întrunesc elementele componen ei de
infrac iune prev zute de alin.(2) al art.120 CP al RM din 1961.
Procurorul, nefiind de acord cu sentin a de achitare, a înaintat apel la Tribunalul
Chişin u, cerând casarea sentin ei de achitare şi pronun area unei noi sentin e de condamnare
a lui S.J. şi Ş. V. în baza alin.(2) al art.120 CP al RM din 1961 din motiv c probele
administrate la dosar confirm vinov ia lor în s vârşirea acestei infrac iuni.
Prin decizia Colegiului Penal al Tribunalului Chişin u din 30 octombrie 2002, apelul
procurorului a fost respins ca fiind nefondat.
Procurorul, care a participat la judecarea apelului, a înaintat recurs la Curtea de Apel a
RM, cerând casarea sentin ei de achitare a primei instan e, a deciziei instan ei de apel şi
pronun area unei hot râri de condamnare a lui S.J. şi Ş.V. în baza alin.(2) al art.120 CP al RM
din 1961.
Motiv al recursului – probele administrate la dosar – confirm vinov ia achita ilor în
s vârşirea infrac iunii de jaf.
Colegiul penal al Cur ii de Apel a RM, prin decizia din 26 decembrie 2002, a admis
recursul procurorului cu casarea deciziei Colegiului Tribunalului Chişin u din 30 octombrie
2002, sentin ei Judec toriei sectorului ________, mun. Chişin u, din 20 august 2002 în partea
achit rii lui S.J. şi Ş.V. în jefuirea p r ilor v t mate T. C. şi E. D. şi a pronun at o nou
hot râre, potrivit ordinii stabilite pentru prima instan . S.J. a fost recunoscut culpabil în
s vârşirea infrac iunii prev zute de alin.(2) al art.120 CP al RM din 1961 şi, în baza acestei
norme juridice penale, i s-a aplicat o pedeaps în m rime de 5 ani priva iune de libertate f r
confiscarea averii.
În baza art.40 CP al RM din 1961, pentru cumul de sentin e, la aceast pedeaps s-a
ad ugat o parte neisp şit a pedepsei aplicate lui S.J. prin sentin a judec toriei sect. ________
mun. Chişin u din 30 octombrie 2000 şi definitiv, spre executare, lui S.J. i-a fost stabilit o
pedeaps în m rime de 5 ani şi 3 luni priva iune de libertate, f r confiscarea averii, cu
executarea pedepsei în colonie de corectare prin munc cu regim în sprit. S-a dispus
calcularea termenului execut rii pedepsei din momentul re inerii lui S.J., cu includerea în
acest termen a de inerii lui S.J. sub arest ca m sur preventiv , de la 21 noiembrie 2001 pân
la 22 mai 2002.
Decizia instan ei de recurs din momentul pronun rii este irevocabil .
399
Împotriva deciziei Colegiului penal al Cur ii de Apel a RM, condamnatul S.J. a
înaintat recurs în anulare la Curtea Suprem de Justi ie în baza urm toarelor temeiuri
prev zute în art.453 CPP.
1. În ac iunile condamnatului S.J., aşa cum se confirm ele prin probele examinate şi
verificate în sentin a de judecat a primei instan e şi a instan ei de apel lipseşte
vinov ia în form de inten ie şi scopul însuşirii averii p r ilor v t mate ca semne
obligatorii ale componen ei infrac iunii de jaf, prev zute de alin.(2) al art.120 CP din
1961 – temei pentru recurs în anulare prev zut de art.453 alin.(1) pct. 1) lit. a) CPP
din 2002.
2. Judecarea cauzei în instan a de recurs a avut loc cu înc lcarea dreptului
condamnatului S.J. la ap rare. Or, condamnatul S.J. şi ap r torul ales de el – S. G. –
n-au fost legal cita i şi recursul procurorului a fost judecat în lipsa lor – temei pentru
recurs în anulare prev zut de art.453 alin.(1) pct. 2) lit. b) CPP din 2003.
Prin decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie din 9 decembrie 2003,
recursul în anulare a fost respins ca fiind inadmisibil.
Consider m c decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie este ilegal şi
contrar principiului legalit ii procesului penal al RM şi prevederilor tratatelor
Potrivit art.2 alin.(2) şi (3) CPP din 2003 principiile generale, normele
interna ionale la care RM este parte în temeiul urm toarelor considerente:
dreptului interna ional şi ale tratatelor interna ionale la care Republica

Moldova este parte constituie elemente integrante ale dreptului procesual penal
şi nemijlocit dau naştere drepturilor şi libert ilor omului în procesul penal. În
desf şurarea procesului penal nu pot avea putere juridic legile şi alte acte
normative care anuleaz sau limiteaz drepturile şi libert ile omului, încalc
principiul contradictorialit ii, precum şi contravin normelor unanim
recunoscute ale dreptului interna ional, prevederilor tratatelor interna ionale la
Principiul legalit ii procesului penal legiferat în art.7 alin.(2) din CPP oblig
care republica Moldova este parte.
instan ele judec toreşti, printre care şi Curtea Suprem de Justi ie, s aplice
reglement rile interna ionale în direct, dac , în procesul judec rii cauzei va
stabili c norma juridic na ional ce urmeaz a fi aplicat contravine
prevederilor tratatelor interna ionale în domeniul drepturilor şi libert ilor
fundamentale ale omului la care RM este parte. Aceast obliga ie a instan elor
judec toreşti este prev zut direct în art.4 alin.(2) şi art.8 alin.(1) din
Constitu ie. La aceast obliga ie a atras aten ia instan elor judec toreşti şi
Plenul Cur ii Supreme de Justi ie în p.1 al hot rârii nr.17 din 19 iunie 2000
„Privind aplicarea în practic judiciar de c tre instan ele judec toreşti a unor
prevederi ale Conven iei Europene pentru ap rarea drepturilor omului şi
libert ilor fundamentale.” Dup cum a explicat Plenul în p.1 alin.(2) şi (3) din
hot rârea men ionat , Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi
Libert ilor Fundamentale ale Omului constituie parte integrant a sistemului
legal intern şi respectiv urmeaz a fi aplicat direct ca orice alt lege a RM cu
deosebirea c Conven ia are prioritate fa de restul legilor interne care îi
contravin. În caz de incompatibilitate dintre prevederile Conven iei şi legile
interne, instan a trebuie s aplice direct prevederile Conven iei, men ionând
acest fapt în hot rârea sa.
Îns Colegiul penal al Cur ii Supreme de Justi ie, la judecarea recursului în anulare al
condamnatului S.J., a ignorat aceste cerin e ale legii şi a aplicat dispozi iile art.456 şi art.432
din CPP care contravin art.6 din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi
Libert ilor Fundamentale ale Omului.
400
Astfel:
1. Colegiul penal al Cur ii Supreme de Justi ie, în baza art.456 raportat la art.432 alin.(1)
CPP, a judecat recursul în anulare al lui S.J. f r citarea p r ilor şi a pronun at decizia în lipsa
recurentului şi a ap r torului cu care avea contact de a-l asista în Şedin a Cur ii Supreme de
Justi ie.
Decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie în aceast parte este ilegal or,
conform art.6 par. 3 lit. c) din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi
Libert ilor Fundamentale ale Omului, orice acuzat are dreptul s se apere el însuşi sau s fie
asistat la orice etap de un ap r tor ales de el în procesul s u.
În cazul F.C.B. contra Italiei (extrasul din hot râre se anexeaz ) Curtea European a
Drepturilor Omului a indicat c dreptul acuzatului de a se ap ra el însuşi prev zut de art.6 par.
3 lit. c) din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale
Omului constituie aspecte deosebite ale dreptului la un proces echitabil, garantat prin
paragraful 1 din acest articol. Curtea European a Drepturilor Omului în acest caz a
recunoscut înc lcat art.6 paragrafele 1 şi 3 lit. c) din Conven ia European pentru Ap rarea
Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului, or lui F.C.B. nu i s-a asigurat dreptul de
a se ap ra nici în fa a Cur ii de Apel şi nici în fa a Cur ii de Casa ie.
În alt caz, Ekbatani contra Suediei, instan ele judec toreşti suedeze nu i-au permis nici
condamnatului şi nici procurorului a se înf işa în persoan în fa a judec ii. Curtea a ar tat c
problema vinov iei sau nevinov iei peti ionarului figura pe primul plan în apel, ca şi la
primul grad de jurisdic ie. Or, ea nu putea s fie bine solu ionat f r aprecierea direct a
m rturiilor personale ale inculpatului şi reclamatului. În consecin , ar fi trebuit s aib loc o
nou audiere, integral a celor doi în cauz . Deci, a existat înc lcarea art.6 paragraful 1 din
Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului
(extras din Hot rârea Cur ii Europene se anexeaz ).
Referitor la importan a respect rii acestui drept al acuzatului Curtea European a
Drepturilor Omului în cazul Poitrimol contra Fran ei a men ionat c , înf işarea unui învinuit
îmbrac o importan capital atât datorit dreptului acestuia de a fi audiat, cât şi pentru
necesitatea de a controla exactitatea afirma iilor sale şi de a le confrunta cu declara iile
victimei, ale c rei interese trebuie protejate, ca şi cele ale martorilor. În consecin ,
legislatorul trebuie s poat descuraja ob inerile nejustificate. Tot în acest caz, cu referire la
art.6 paragraful 3 lit. c) din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor
Fundamentale ale Omului, Curtea a statuat c dreptul oric rui acuzat de a fi în mod efectiv
ap rat de c tre un avocat la nevoie desemnat din oficiu, figureaz printre elementele
fundamentale ale unui proces echitabil. Un acuzat nu pierde beneficiul acestui drept prin
simplul fapt al absen ei la dezbateri. De aceea, Curtea a putut s recureze valabil în casa ie
decizia pronun at în apel, constituie o violare a art.6 paragraful 3 lit. c) din Conven ia
European pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului (extrasul din
hot rârea Cur ii se anexeaz ).
În ceea ce priveşte absen a avocatului ales de c tre învinuit, Curtea European în cazul
Goddi contra Italiei a ar tat c lipsa notific rii a contribuit la privarea peti ionarului de o
ap rare concret şi efectiv . Amintita absen este cu atât mai preocupant cu cât aceasta este
dublat de aceea a acuzatului şi, pentru c exist un risc – şi acesta s-a şi realizat – de
agravare a pedepsei aplicate. Recunoscând ineficient ap rarea din partea unui avocat din
oficiu, Curtea a recunoscut în acest caz nerespectarea dreptului la ap rare prev zut de art.6
paragraful 3 lit. c) din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor
Fundamentale ale Omului (copia hot rârii Cur ii se anexeaz ).
Astfel, art.6 paragraful 3 lit. c) din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor
şi Libert ilor Fundamentale ale Omului oblig legiuitorului s asigure prin lege dreptul
condamnatului s participe personal şi s fie asistat de un ap r tor ales cu care a încheiat
401
contract, la judecarea cauzei penale la toate etapele procesului penal, iar instan ele
judec toreşti s asigure real participarea acuzatului şi ap r torului s u ales la proces.
Or, art.456 CPP raportat la art.432 CPP nu asigur în mod legislativ acest drept al lui
S.J., prevederile lor sunt contrare art.6 paragrafele 1 şi 3 lit. c) din Conven ia European
pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului.
În aceast situa ie Colegiul penal al Cur ii Supreme de Justi ie, conform art.4 alin.(2)
şi art.8 alin.(1) din Constitu ie, art.2 alin.(2) şi (3) CPP, art.7 alin.(5) CPP, trebuia s aplice în
direct art.6 paragrafele 1 şi 3 lit. c) din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi
Libert ilor Fundamentale ale Omului şi s asigure participarea lui S.J. şi a ap r torului ales
de el la judecarea recursului în anulare. Aceast obliga iune s-a cerut şi datorit faptului c
Curtea de Apel a RM, a casat hot rârile judec toreşti de achitare şi l-a judecat pe S.J., la 5 ani
şi 3 luni de închisoare, f r a-i respecta dreptul lui S. de a participa personal şi de a fi asistat
de ap r torul ales de el la judecarea recursului procurorului.
Neasigurarea dreptului condamnatului S. J. de a participa şi de a fi asistat de
ap r torul ales la judecarea recursului în anulare constituie temei prev zut de art.453 alin.(2)
lit. c) CPP pentru recurs în anulare împotriva deciziei Colegiului penal al Cur ii Supreme de
Justi ie din 9 decembrie 2003.
2. Colegiul penal al Cur ii Supreme de Justi ie la judecarea recursului în anulare în baza
art.456 CPP raportat la art.432 CPP, f r a expune motivele, a recunoscut recursul în anulare
neîntemeiat şi l-a respins ca fiind inadmisibil.
Consider m c art.456 CPP raportat la art.432 CPP în aceast parte este contrar art.6
paragraful 1 din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor
Fundamentale ale Omului.
În cazul Ruiz Torija contra Spaniei Curtea European a Drepturilor Omului a amintit
c art.6 paragraful 1 din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor
Fundamentale ale Omului oblig tribunalele s -şi motiveze deciziile, dar c nu se poate cere
s se dea un r spuns detaliat la fiecare argument. Numai întreb rile cele mai importante
pentru rezultatul procesului necesit un r spuns special în hot râre.
Din aceast interpretare a art.6 paragraful 1 din Conven ia European pentru Ap rarea
Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului de c tre Curtea European rezult c
art.456 CPP raportat la art.432 CPP în partea dispozi iilor referitoare la decizia nemotivat
contravine art.6 paragraful 1 din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi
Libert ilor Fundamentale ale Omului.
Argumentele din recursul în anulare al lui S.J. se bazau pe materialele dosarului penal
care confirm evident nevinov ia lui S.J. în s vârşirea infrac iunii prev zute de art.120
alin.(2) CP din 1961. Curtea de Apel a RM în decizia de condamnare a lui S.J., a expus eronat
probele ce se con in în dosar şi îns şi decizia a fost pronun at de c tre Curtea de Apel cu
violarea dreptului la ap rare al lui S.J. prev zut de art.6 paragrafele 1 şi 3 lit. c) din Conven ia
European pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului.
De aceea, argumentele expuse în recursul în anulare erau decisive pentru rezultatul
procesului şi necesitau un r spuns specific şi clar din partea Colegiului penal al Cur ii
Supreme de Justi ie în decizia din 9 decembrie 2003.
Din acest punct de vedere, decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie din 9
decembrie 2003 este contrar art.6 paragraful 1 din Conven ia European pentru Ap rarea
Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului şi acest fapt constituie temei pentru
recurs în anulare prev zut de art.453 alin.(2) CPP.
3. Articolul 13 din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor
Fundamentale ale Omului garanteaz oric rei persoane ale c rei drepturi şi libert i
recunoscute de Conven ie au fost înc lcate, dreptul de a se adresa efectiv unei instan e
402
na ionale, chiar şi atunci când înc lcarea s-ar datora unor persoane care au ac ionat în
exercitarea atribu iilor lor oficiale.
Conform art.432 alin.(3) CPP, decizia prin care recursul ordinar a fost respins ca fiind
inadmisibil nu poate fi supus niciunei c i de atac. Consider m c art.432 alin.(3) CPP
contravine art.452 alin. (1) şi (2) CPP, or ultimul direct d dreptul la recurs în anulare în baza
temeiurilor prev zute în art.453 alin.(1) CPP şi în cazul altor hot râri decât celor indicate în
art.456 alin.(1) CPP când ele, sunt contrare legii.
Mai mult ca atât, art.452 alin.(1) CPP este o norm special în raport cu art.432
alin.(1) CPP şi prima are prioritate în aplicare fa de a doua.
Pe lâng aceasta, art.432 alin.(3) CPP contravine evident art.16 din Constitu ie, art.9
alin.(1) CPP şi art.14 din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor
Fundamentale ale Omului care proclam egalitatea tuturora în fa a legii şi a autorit ilor. Or,
persoanele în privin a c rora recursul a fost respins ca fiind inadmisibil sunt discriminate fa
de persoanele ale c ror recursuri au fost admise deoarece ultimele au dreptul la recurs în
anulare, iar primele – nu.
În afar de aceasta, art.432 alin.(3) CPP contravine şi art.13 din Conven ia European
pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului
De aceea, S.J., în baza art.4 alin.(2), art.8 alin.(1), art.16 din Constitu ie, art.2 alin.(2)
şi (3), art.7 şi 452 alin.(1) CPP, art.13 şi 14 din Conven ia European pentru Ap rarea
Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului, are dreptul de a ataca cu recurs în
anulare decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie din 9 decembrie 2003.
Din acest punct de vedere, în baza art.35 din Conven ia European pentru Ap rarea
Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului pentru a epuiza toate c ile de recurs
interne, adic în ar , ne adres m Cur ii Supreme de Justi ie cu acest recurs în anulare.
Consider m c solu ionarea problemelor puse în recursul în anulare au importan nu
numai pentru cazul dat, ci şi pentru practica judiciar din ar . De aceea, consider m c
recursul în anulare urmeaz a fi judecat de c tre Plenul Cur ii Supreme de Justi ie.
În baza temeiurilor şi argumentelor expuse şi a prevederilor art.4 alin.(2), art.8
alin.(1), art.16 din Constitu ie, art.2 alin.(3) şi (3), art.7 şi 452 alin.(1) CPP, art.13 şi 14 din
Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului,
PROPUN:
1. Judecarea prezentului recurs în anulare de c tre Plenul Cur ii Supreme de Justi ie.
2. Admiterea prezentului recurs în anulare şi casarea în tot a deciziei Colegiului penal al
Cur ii Supreme de Justi ie din 9 decembrie 2003 în privin a lui S.J.
3. A admite în principiu recursul în anulare nr.2013 din 11 septembrie 2003 al lui S.J. şi,
în baza temeiurilor acestui recurs în anulare, a casa în tot decizia Colegiului penal al
Cur ii de Apel a RM, din 26 decembrie 2002 prin care S.J. a fost condamnat în baza
alin.(2) art.120 CP din 1961 şi a pronun a o nou hot râre privind achitarea lui S.J. din
motiv c fapta lui nu întruneşte elementele componen ei de infrac iune prev zute de
art.120 alin.(2) CP din 1961.
4. A-l elibera pe S.J. din penitenciarul în care este de inut.
5. La judecarea recursului în anulare rog s asigura i participarea lui S.J. şi a ap r torului
s u, Gheorghe Ulianovschi, la proces.
Data_________________
Semn turile________________________
403
de la condamnatul _____________________
domiciliat or. __________, str.__________,__
RECURS ÎN ANULARE
(în ordinea prev zut de art.452 CPP RM)
Prin sentin a Judec toriei _________ din 24 februarie 2005 E.A.I. a fost condamnat în
baza art.151 alin.(1) CP cu aplicarea art.79 şi 64 din CP la pedeapsa amenzii în m rime de
350 unit i conven ionale echivalente în bani cu 7000 lei în beneficiul statului. S-a încasat de
la E.A. 720 lei în beneficiul statului ca cheltuieli de tratament medical acordat p r ii v t mate
în sta ionar.
Procurorul, nefiind de acord cu sentin a, a înaintat apel la Curtea de Apel Chişin u. În
apel procurorul a cerut casarea sentin ei şi condamnarea lui E.A. în baza art.27 raportat la
art.145 alin.(1) CP pentru tentativ la omor din motivul c E.A. şi-a dat seama c prin
ac iunile sale s-ar putea s provoace moartea minorului A.S.
Prin decizia Cur ii de Apel Chişin u din 28 aprilie 2005, apelul procurorului a fost
admis cu casarea sentin ei primei instan e şi pronun area unei noi hot râri prin care E.A. a fost
recunoscut vinovat de s vârşirea infrac iunii prev zute de art.27-145 alin.(1) CP şi condamnat
cu aplicarea art.79 CP, la 8 ani închisoare în penitenciar de tip închis. Ca m sur preventiv
fa de E.A. a fost aplicat arestul. Instan a şi-a motivat hot rârea prin faptul c E.A. îşi d dea
bine seama de consecin ele care pot surveni, inclusiv şi de posibilitatea decesului p timitului,
îns în mod conştient a admis şi asemenea urm ri.
Nefiind de acord cu decizia instan ei de apel, avocatul A.N., în interesele
condamnatului E.A., a declarat recurs ordinar, solicitând casarea sentin ei primei instan e şi
deciziei instan ei de apel, din motivul c ambele instan e greşit au încadrat juridic ac iunile lui
E. – prima instan în baza art.151 alin.(1) CP, iar instan a de apel în baza art.27-145 alin.(1)
CP. S-a cerut reîncadrarea ac iunilor lui E.A. în baza art.157 CP şi aplicarea unei pedepse
non-privative de libertate.
Prin decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie din 30 mai 2005, în baza
art.432 alin.(2) pct. 4) CPP, recursul ordinar a fost respins ca inadmisibil.
Consider m c decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie este ilegal şi
contrar principiului legalit ii procesului penal al RM şi prevederilor tratatelor interna ionale
Potrivit art.2 alin.(2) şi (3) din CPP din 2003 principiile generale, normele
la care RM este parte în temeiul urm toarelor considerente:
dreptului interna ional şi ale tratatelor interna ionale la care Republica

Moldova este parte constituie elemente integrante ale dreptului procesual
penal şi nemijlocit dau naştere drepturilor şi libert ilor omului în procesul
penal. În desf şurarea procesului penal nu pot avea putere juridic legile şi
alte acte normative care anuleaz sau limiteaz drepturile şi libert ile omului,
încalc principiul contradictorialit ii, precum şi contravin normelor unanim
recunoscute ale dreptului interna ional, prevederilor tratatelor interna ionale
la care republica Moldova este parte.
404
Principiul legalit ii procesului penal legiferat în art.7 alin.(2) din CPP oblig
instan ele judec toreşti, printre care şi Curtea Suprem de Justi ie, s aplice
reglement rile interna ionale în direct, dac , în procesul judec rii cauzei va
stabili c norma juridic na ional ce urmeaz a fi aplicat contravine
prevederilor tratatelor interna ionale în domeniul drepturilor şi libert ilor
fundamentale ale omului la care RM este parte. Aceast obliga ie a instan elor
judec toreşti este prev zut direct în art.4 alin.(2) şi art.8 alin.(1) din
Constitu ie. La aceast obliga ie a atras aten ia instan elor judec toreşti şi
Plenul Cur ii Supreme de Justi ie în p.1 al hot rârii nr. 17 din 19 iunie 2000
„Privind aplicarea în practic judiciar de c tre instan ele judec toreşti a
unor prevederi ale Conven iei Europene pentru ap rarea drepturilor omului şi
libert ilor fundamentale.” Dup cum a explicat Plenul în p.1 alin.2 şi 3 din
hot rârea men ionat , Conven ia constituie parte integrant a sistemului legal
intern şi respectiv urmeaz a fi aplicat direct ca orice alt lege a RM cu
deosebirea c Conven ia are prioritate fa de restul legilor interne care îi
contravin. În caz de incompatibilitate dintre prevederile Conven iei şi legile
interne, instan a trebuie s aplice direct prevederile Conven iei, men ionând
acest fapt în hot rârea sa.
Îns Colegiul penal al Cur ii Supreme de Justi ie, la judecarea recursului ordinar al
ap r torului condamnatului E.A., a ignorat aceste cerin e ale legii şi a aplicat dispozi iile
art.432 din CPP care contravin art.6 din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a
Libert ilor Fundamentale.
Astfel:
4. Colegiul penal al Cur ii Supreme de Justi ie, în baza art.432 alin.(1) CPP, a judecat
recursul ordinar al ap r torului condamnatului E.A. f r citarea p r ilor şi a pronun at
decizia în lipsa recurentului şi a ap r torului cu care avea contract de asisten juridic
în şedin a Cur ii Supreme de Justi ie.
Decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie, în aceast parte, este ilegal or,
conform art.6 par.3 lit.c) din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor
Fundamentale, orice acuzat are dreptul s se apere el însuşi sau s fie asistat la orice etap de
un ap r tor ales de el în procesul s u.
În cazul F.C.B. contra Italiei (hot rârea din 28 august 1991), Curtea European a
Drepturilor Omului a indicat c dreptul acuzatului de a se ap ra el însuşi prev zut de art.6
par.3 lit.c) din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale
constituie un aspect deosebit al dreptului la un proces echitabil, garantat prin paragraful 1 din
acest articol. Curtea European a Drepturilor Omului, în acest caz, a recunoscut înc lcat art.6
paragrafele 1 şi 3 lit.c) din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor
Fundamentale, or lui F.C.B. nu i s-a asigurat dreptul de a se ap ra nici în fa a Cur ii de Apel şi
nici în fa a Cur ii de Casa ie.
În alt caz, Ekbatani contra Suediei (hot rârea Cur ii Europene din 26 mai 1988),
instan ele judec toreşti suedeze nu i-au permis nici condamnatului şi nici procurorului s se
înf işeze în persoan în fa a judec ii. Curtea a ar tat c problema vinov iei sau nevinov iei
peti ionarului figura pe primul plan în apel, ca şi la primul grad de jurisdic ie. Or, ea nu putea
s fie bine solu ionat f r aprecierea direct a m rturiilor personale ale inculpatului şi
reclamatului. În consecin , ar fi trebuit s aib loc o nou audiere, integral a celor doi în
cauz . Deci, a existat înc lcarea art.6 paragraful 1 din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor
Omului şi a Libert ilor Fundamentale.
Referitor la importan a respect rii acestui drept al acuzatului, Curtea European a
Drepturilor Omului în cazul Poitrimol contra Fran ei (hot râre din 23 noiembrie 1993) a
men ionat c , înf işarea unui învinuit îmbrac o importan capital atât datorit dreptului
405
acestuia de a fi audiat, cât şi pentru necesitatea de a controla exactitatea afirma iilor sale şi de
a le confrunta cu declara iile victimei, ale c rei interese trebuie protejate, ca şi cele ale
martorilor. În consecin , legislatorul trebuie s poat descuraja ob inerile nejustificate. Tot în
acest caz, cu referire la art.6 paragraful 3 lit.c) din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor
Omului şi a Libert ilor Fundamentale, Curtea a statuat c dreptul oric rui acuzat de a fi în
mod efectiv ap rat de c tre un avocat la nevoie desemnat din oficiu, figureaz printre
elementele fundamentale ale unui proces echitabil. Un acuzat nu pierde beneficiul acestui
drept prin simplul fapt al absen ei la dezbateri. De aceea, Curtea a concluzionat c avocatul nu
a fost audiat la Curtea de Apel şi nu a putut s recureze valabil în casa ie decizia pronun at în
apel, constituie o violare a art.6 paragraful 3 lit.c) din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor
Plenul Cur ii Supreme de Justi ie, în hot rârea din 29 noiembrie 2004 pronun at în
cauza penal a dlui S.J., condamnat în baza art.120 alin.(2) CP din 1961, a recunoscut ca fiind
înc lcat dreptul dlui S.J. la ap rare, drept garantat de art.6 din Conven ia pentru Ap rarea
Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale, deoarece instan a de recurs a judecat
recursul ordinar al procurorului în lipsa condamnatului şi ap r torului acestuia. În acest caz,
Plenul Cur ii Supreme de Justi ie a aplicat direct art.6 din Conven ia pentru Ap rarea
Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale, dându-i prioritate fa de art.432 alin (1)
din CPP.
Astfel, art.6 paragraful 3 lit.c) din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a
Libert ilor Fundamentale oblig legiuitorul s asigure prin lege dreptul condamnatului s
participe personal şi s fie asistat de un ap r tor ales cu care a încheiat contract, la judecarea
cauzei penale la toate etapele procesului penal, iar instan ele judec toreşti s asigure real
participarea acuzatului şi ap r torului s u ales la proces.
Deoarece art.432 alin.(1) CPP nu asigur în mod legislativ dreptul condamnatului de a
participa la judecarea recursului ordinar declarat de el sau de ap r torul s u şi de a se ap ra la
aceast etap a procesului penal, prevederile lui sunt contrare art.6 din Conven ia pentru
Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale.
În aceast situa ie, Colegiul penal al Cur ii Supreme de Justi ie, conform art.4 alin.(2)
şi art.8 alin.(1) din Constitu ie, art.2 alin.(2) şi (3) din CPP, art.7 alin.(5) din CPP, trebuia s
aplice direct art.6 paragrafele 1 şi 3 lit.c) din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor Omului
şi a Libert ilor Fundamentale şi s asigure participarea lui E.A. şi a ap r torului la judecarea
recursului ordinar.
Neasigurarea dreptului condamnatului E.A. de a participa şi de a fi asistat de
ap r torul ales la judecarea recursului ordinar constituie temei prev zut de art.453
alin.2) lit.c) CPP pentru recurs în anulare împotriva deciziei Colegiului penal al
Cur ii Supreme de Justi ie din 30 mai 2005.
2. Decizia Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie şi în fond este nelegal din
urm toarele motive.
Colegiul penal al Cur ii de Apel Chişin u şi Colegiul penal al Cur ii Supreme de
Justi ie au stabilit corect, în baza probelor circumstan ele faptei s vârşite de E.A. îns au
încadrat incorect ac iunile lui în baza art.145 alin.(1) raportat la art.27 CP ca tentativ de omor
inten ionat.
Atât în doctrina dreptului penal, cât şi în practica judiciar este unanim recunoscut
faptul c tentativa de omor inten ionat se s vârşeşte numai cu inten ie direct , adic atunci
când ac iunile vinovatului demonstrau faptul c el a prev zut survenirea mor ii, dorea aceasta,
dar sfârşitul letal nu a survenit din cauza circumstan elor ce nu depind de voin a lui (vezi, de
exemplu, Codul penal, comentat şi adnotat, Editura „Cartier Juridic”, Chişin u, 2005, pag. 31-
35, 52-54, 210-222; sau p. 3 al Hot rârii Plenului Cur ii Supreme de Justi ie din 15 noiembrie
1993 „Cu privire la practica judiciar în cauzele despre omor inten ionat”).
406
Aceste concluzii ştiin ifice şi practice se bazeaz pe dispozi iile art.17 şi art.27 din CP,
conform c rora tentativ de infrac iune este o activitate îndreptat nemijlocit, spre s vârşirea
unei infrac iuni dac , din cauze independente de voin a f ptuitorului, aceasta nu şi-a produs
efectul, iar inten ia indirect este posibil doar în cazul în care f ptuitorul admite conştient
urm rile survenite, dar nu şi posibilitatea survenirii lor. Recunoaşterea s vârşirii tentativei de
infrac iune cu inten ie indirect ar însemna legiferarea condamn rii persoanei bazate pe
presupunerea despre posibilitatea survenirii unor consecin e şi ar conduce la înc lcarea
principiului prezum iei nevinov iei garantat de art.21 din Constitu ie, art.8 din CPP şi art.6
din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale.
Prima instan a reîncadrat în sentin ac iunea lui E.A. din baza art.151 alin.(1) din
CP în baza art.145 alin.(1) raportat la art.27 din CP, din motivul c , în şedin a de judecat , s-a
stabilit c E.A. „nu a vrut s -l omoare pe minorul S.A.”, adic nu a avut scopul, dorin a de a-l
omorî pe S.A. Colegiul penal al Cur ii de Apel Chişin u, admi ând apelul procurorului. a
recunoscut ca fiind constatat faptul c „A.E. îşi d dea seama de consecin ele care pot surveni,
inclusiv, de posibilitatea decesului p timitului, îns în mod conştient admitea şi aceste
urm ri”. Astfel, Colegiul penal al Cur ii de Apel Chişin u, ca şi prima instan , a ajuns la
concluzia c E.A. nu a dorit s -l omoare pe S.A. Îns , considerând c E.A. a admis conştient
nu numai v t marea grav a integrit ii corporale a p r ii v t mate, ci şi posibilitatea
decesului ei, i-a încadrat neîntemeiat ac iunile în baza art.145 alin.(1) raportat la art.27 din CP
şi l-a condamnat pentru tentativ de omor s vârşit cu inten ie indirect .
Exact aceleaşi constat ri au fost f cute şi de Colegiul penal al Cur ii Supreme de
Justi ie în decizia din 30 mai 2005, îns instan a de recurs nu a corectat eroarea comis de
Colegiul penal al Cur ii de Apel Chişin u, ci a respins recursul ordinar al avocatului ca fiind
inadmisibil şi neîntemeiat.
De aceea, deciziile Colegiilor penale al Cur ii de Apel Chişin u şi al Cur ii Supreme
de Justi ie men ionate urmeaz a fi casate ca fiind contrare art.17 şi 27 CP, art.145 alin.(1) din
CP, art.8 CPP, art.21 din Constitu ie şi art.6 din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor
3. Articolul 13 din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor

Fundamentale garanteaz oric rei persoane, ale c rei drepturi şi libert i recunoscute de
Conven ie au fost înc lcate, dreptul de a se adresa efectiv unei instan e na ionale, chiar şi
atunci când înc lcarea s-ar datora unor persoane care au ac ionat în exercitarea atribu iilor lor
oficiale.
Conform art.432 alin.(3) din CPP, decizia prin care recursul ordinar a fost respins ca
fiind inadmisibil nu poate fi supus niciunei c i de atac. Consider m c art.432 alin.(3) din
CPP contravine art.9 alin.(1) CPP, art.16 din Constitu ie şi art.14 din Conven ia pentru
Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale, care proclam egalitatea tuturor
persoanelor în fa a legii şi autorit ilor. Prin dispozi iile art.432 alin.(3) din CPP, persoanele,
în privin a c rora recursul ordinar este respins ca fiind inadmisibil, sunt discriminate fa de
persoanele, ale c ror recursuri au fost admise, deoarece ultimele au dreptul la recurs în
anulare, iar primele – nu.
În afar de aceasta, art.432 alin.(3) din CPP contravine şi art.13 din Conven ia pentru
Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale.
De aceea, E.A., în baza art.4 alin.(2), art.8 alin.(1), art.16 din Constitu ie, art.2 alin.(2)
şi (3), art.7 şi 452 alin.(1) din CPP, art.13 şi 14 din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor
Omului şi a Libert ilor Fundamentale, are dreptul de a ataca cu recurs în anulare decizia
Colegiului penal al Cur ii Supreme de Justi ie din 30 mai 2005.
407
Din acest punct de vedere, în baza art.35 din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor
Omului şi a Libert ilor Fundamentale, pentru a epuiza toate c ile interne de recurs, adic în
ar , ne adres m Cur ii Supreme de Justi ie cu acest recurs în anulare.
Consider m c solu ionarea problemelor enun ate în recursul în anulare au importan
nu numai pentru cazul dat, ci şi pentru practica judiciar din ar . De aceea, consider m c
recursul în anulare urmeaz a fi judecat de c tre Plenul Cur ii Supreme de Justi ie.
În baza temeiurilor şi argumentelor expuse şi a prevederilor art.4 alin.(2), art.8
alin.(1), art.16 din Constitu ie, art.2 alin.(3) şi (3), art.7 şi 452 alin.(1) din CPP, art.13 şi 14
din Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale,
PROPUN:
6. Judecarea prezentului recurs în anulare de c tre Plenul Cur ii Supreme de Justi ie.
2. Admiterea prezentului recurs în anulare şi casarea în tot a deciziei Colegiului penal al
Cur ii Supreme de Justi ie din 30 mai 2005 şi a deciziei Colegiului penal al Cur ii de Apel
Chişin u din 28 aprilie 2005 în privin a lui E.A.
3. Pronun area unei noi hot râri prin care ar fi respins apelul procurorului ca fiind
neîntemeiat.
4. Men inerea f r modific ri a sentin ei Judec toriei _________ din 24 februarie 2005 de
condamnare a lui E.A. în baza art.151 alin.(1) din CP.
Rug m s ne informa i despre data judec rii recursului în anulare.
Anexa : 1. Copia sentin ei din 24.02.2005

2. Copia deciziei din 28 aprilie 2005
3. Copia deciziei din 30 mai 2005.
Data_________________
Semn tura__________________
408
ALTE CERERI
CURTEA DE APEL CHIŞIN U,

mun. Chişin u, str. Teilor 4
__________________________
De la_____________________
_____________________________________
REFERIN
LA APELUL DECLARAT DE PROCUROR
ÎMPOTRIVA SENTIN EI JUDEC TORIEI
______, MUN. CHIŞIN U DIN 19.03.2010 ÎN
PRIVIN A LUI C.M.I.
Prin sentin a Judec toriei ___________, mun. Chişin u din 19.03.2010, C.M.I., învinuit
în comiterea infrac iunilor prev zute de art.327 alin.(2) lit.c), 332 alin.(1), 328 alin.(3) lit.a),
d) din CP RM, a fost achitat pe motiv c în ac iunile lui lipsesc elementele componen ei
infrac iunilor.
În apel procurorul solicit casarea sentin ei, rejudecarea cauzei, pronun area unei noi
hot râri prin care C.M. s fie recunoscut culpabil în comiterea infrac iunilor prev zute de
art.327 alin.(2) lit.c), 332 alin.(1), 328 alin.(3) lit.a), d), 84 din CP RM şi condamnat la 10 ani
de închisoare.
Argumentele apelului vor fi analizate separat, pe fiecare din cele 6 episoade incriminate.
EPISODUL nr.1
Transmiterea patrimoniului ÎM RTR în gestiunea economic a ÎM SCLR.
Procurorul invoc aprecierea incorect a probelor prezentate de învinuire, c în decizia

Consiliului or şenesc din 22.12.2003 privind situa ia creat la ÎM RTR nu este stipulat
expres clauza privind transmiterea patrimoniului public, de la întreprinderea municipal
nominalizat , altei întreprinderi, c ini iatorul transmiterii a fost Prim ria, şi nu Consiliul
or şenesc, transmiterea patrimoniului a fost efectuat cu înc lcarea legisla iei, faptul lipsei a
24 de unit i de mijloace de transport, nu s-au transmis datoriile întreprinderii.
Argumentele recursului au constituit obiectul cercet rii judec toreşti şi ele nu şi-au g sit
confirmare în şedin a de judecat .
409
Analizând probele învinuirii pe acest episod, instan a de judecat a ajuns la concluzia c
învinuirea înaintat lui M.C. în transmiterea patrimoniului ÎM RTR c tre ÎM SCLR nu este o
fapt prejudiciabil . M.C., de inând func ia de primar, în procesul de transmitere a
patrimoniului ÎM RTR în gestiunea economic a ÎM SCLR, nu şi-a dep şit atribu iile de
serviciu, a îndeplinit întocmai hot rârea Consiliului or şenesc în problema dat , nu a
prejudiciat interesele statului.
1.1 . Lipsa faptei infrac iunii se confirm prin ansamblul de probe, şi anume:
Inexisten a cadrului normativ-juridic indicat de procuror în ordonan a de învinuire şi în
rechizitoriul de învinuire.
În ordonan a de punere sub învinuire, rechizitoriul de învinuire, lui M.C. i se
incrimineaz nerespectarea obliga iunilor ce-i reveneau, prev zute de art.34 alin.(1) lit.a), b),
34 alin.(2); 84 alin.(2) ale Legii cu privire la administra ia public local nr.123-XV din
18.03.2003, care este abrogat , prin adoptarea altei Legi privind administra ia public local
nr.436-XVI din 28.12.2006.
Art.37 al Legii privind actele legislative din 27.12.2001 d no iunea de abrogare, care
este definit ca un procedeu tehnico-juridic de suprimare prin care sunt scoase din vigoare
prevederile actului legislativ ce nu mai corespund echilibrului dintre cerin ele sociale şi
reglementarea legal . În atare condi ii, învinuirea în s vârşirea oric rei infrac iuni nu poate fi
efectuat în baza unei Legi anulate, inexistente de facto şi de iure. E de men ionat c Legea
din 28.12.2006 era în vigoare şi la etapa înaint rii b nuirii şi învinuirii inculpatului. Prin
urmare, ordonan ele de b nuire din 17 septembrie 2007, ordonan ele de învinuire tot din
17.09.2007, rechizitoriul de învinuire în privin a inculpatului sunt nule, nu au suport juridic.
Este nul şi trimiterea în ordonan ele de punere sub b nuire, învinuire, rechizitoriul de
învinuire şi trimiterea la înc lc rile, chipurile, a „Regulamentului cu privire la modul de
transmitere a întreprinderilor de stat, organiza iilor, institu iilor, a subdiviziunilorlor,
cl dirilor, construc iilor, mijloacelor fixe” aprobat prin Hot rârea Guvernului RM nr.688 din
09.10.1995, deoarece, în conformitate cu decizia Consiliului or şenesc din 22.12.2003, a avut
loc nu transmiterea întreprinderii ÎM RTR altei întreprinderi, ci numirea temporar a unei
persoane de a purta r spunderea material pentru averea transmis ÎM RTR, fapt pentru care
s-a încheiat cu aceast persoan un contract de administrare a patrimoniului aflat în gestiunea
întreprinderii.
1.2. Organul de urm rire penal nu a luat în considerare c , la 29.06.2006, cu mult timp
pân la pornirea urm ririi penale, de Inspectoratul Fiscal de Stat a fost depus cererea de
intentare a procesului de insolvabilitate în privin a ÎM RTR. Prin Hot rârea Cur ii de Apel
Economic din 27.09.2007 a fost admis cererea lichidatorului şi a creditorului în persoana
Ministerului de Finan e de a lichida ÎM RTR cu stingerea crean elor creditoare şi debitoare ale
acesteia şi cu aprobarea raportului financiar de lichidare ale debitorului. S-a dispus lichidarea
ÎM RTR. Au fost stinse toate obliga iunile acestei întreprinderi fa de bugetul de stat şi
crean ele fa de Ministerul Finan elor în sum de ______ lei. Camera Înregistr rii de Stat a
Ministerului Dezvolt rii Informa ionale, prin Decizia sa din 26.11.2007, a radiat ÎM RTR în
leg tur cu hot rârea Cur ii de Apel Economic din 27.09.2007. Astfel, în baza art.154 al
Legii insolvabilit ii, art.238-242 CPC, Curtea de Apel Economic , prin hot rârea enun at , a
stins toate datoriile creditoare şi debitoare ale ÎM RTR, inclusiv cele incriminate lui M.C. în
dosarul penal respectiv. Şi, prin acest fapt, se poate concluziona lipsa obiectivit ii organului
de urm rire penal , care, contrar prevederilor art.254 CPP, nu a luat toate m surile prev zute
de lege pentru a cerceta sub toate aspectele, complet şi obiectiv, circumstan ele cauzei în
scopul stabilirii adev rului.
410
Din cele men ionate în punctul anterior, se poate concluziona c atât la momentul
înaint rii învinuirii, cât şi în cel al termin rii urm ririi penale, problemele ce in de aşa-
numitul prejudiciu material au fost abordate şi solu ionate printr-o hot râre judec toreasc
definitiv . Statul nu a fost prejudiciat material.
1.3. Nu exist componen a infrac iunii şi din motivul c , prin lichidarea ÎM RTR,
statului nu i s-a cauzat niciun prejudiciu material. Conform contractelor privind cesiunea
datoriei din 10.09.2001, datele Ministerului Finan elor din 11.04.2007, se atest primirea
creditelor, formarea datoriei fa de bugetul de stat cu mult timp înainte de alegerea lui M.C.
în calitate de primar. Nu se contest faptul c , în conformitate cu Hot rârea Guvernului RM
nr.438 din 10.05.2000 „Cu privire la reorganizarea A.R.P. „Termocomenergo”, acordurile de
alocare a creditelor nr.12”C”, 13, 13”C” din 10.09.2001, ÎM RTR a fost obligat s la la
eviden sum de _____ lei de la fosta A.R.P. „Termocomenergo” format la situa ia de
01.04.2000. Creditul a fost alocat f r calcularea dobânzii, penalit ii şi f r întocmirea
contractului de gaj. La situa ia din 01.04.2007, suma total a datoriei fa de Ministerul
Finan elor pe creditul intern constituia în total ______ lei; toat suma datoriei este cu termen
expirat (informa ia semnat de ex-ministrul finan elor dl M.P.).
De fapt şi de iure, lui M.C. i se încrimineaz datoriile istorice pe care le avea A.R.P.
„Termocomenergo”, datorii, care s-au format cu 10-20 de ani în urm . Aceast concluzie
deriv nemijlocit din con inutul contractului nr.13 „C” din 10.09.2001. Conform p.1.1 al
acestui contract : ”Suma datoriei pe creditul primit „Debitorul ini ial” conform contractului
f/n din 31 decembrie 1998 „Privind reperfectarea datoriilor ARP „Termocomenergo” aferente
creditelor eliberate cu garan ie de stat în creditul intern al Ministerului Finan elor” de la
Ministerul Finan elor inându-se cont de dobânzile şi penalit ile calculate la situa ia din 01
aprilie 2000 se transmite „noului debitor” (ÎM RTR - n.n.), care la asupra sa obliga ia de a
stinge datoria fa de „creditor”, şi anume, suma de ______ lei, care se perfecteaz în datorie
de credit intern fa de „Creditor” în sum total de _______ lei”.
În realitate, ÎM RTR nu a primit real niciun credit, niciun b nu , preluând formal doar
datoriile A.R.P. „Termocomenergo”. Actualmente, autorii învinuirii solicit condamnarea lui
M.C. şi pentru aceste datorii istorice ale unui agent economic, datorii restructurate de mai
multe ori de c tre reprezentan ii statului, datorii cu care el nu are nicio leg tur .
Este important s lu m în considerare c Prim ria din or. _____ nici nu a luat la
eviden datoriile istorice ale A.R.P. „Termocomenergo”. Acest fapt se confirm prin
hot rârea Consiliului or şenesc ______din 01.06.2000, copia procesului-verbal al c reia a fost
anexat la materialele dosarului. Printr-o alt decizie a Consiliului or şenesc din 10.11.2000 a
fost creat ÎM RTR, prim ria fiind obligat s transmit prin contract în gestiune economic
patrimoniul fostei filiale _______ a A.R.P. „Termocomenergo”.
Prin urmare, M.C. care, în anul 2000, nu de inea postul de primar, nu poart r spundere
pentru deciziile Consiliului or şenesc şi ale prim riei emise în anul 2000.
1.4. Organul de urm rire penal a încercat s induc instan a de judecat în eroare,
men ionând, c nu a existat nicio decizie a Consiliului or şenesc ______cu privire la
lichidarea ÎM RTR. În materiale dosarului este anexat decizia Consiliului or şenesc ______
cu nr.__ din 22.12.2003 „Despre situa ia creat la ÎM RTR şi Dispozi ia primarului cu nr.__
din 25.12.2003 „Cu privire la executarea deciziei Consiliului or şenesc ______ nr.__ din
22.12.2003 „Despre situa ia creat la ÎM RTR.
Ambele documente creeaz baza normativ-juridic a ac iunilor întreprinse de M.C. în
vederea transmiterii patrimoniului ÎM RTR. Învinuirea adus lui M.C., precum c el, în lipsa
deciziei Consiliului or şenesc ______ a decis ilegal transmiterea patrimoniului proprietate
public a Prim riei ______ din gestiunea economic a în gestiunea economic a ______ or.
411
______, f r întocmirea bilan ului de divizare şi transmiterii spre aprobare c tre Consiliul
or şenesc ______ a actului de primire-predare, f r preluarea la eviden a pasivelor şi
activelor întreprinderii, astfel nefiind preluate datoriile fa de buget în sum de ______ mii
lei, datoriile fa de Ministerul Finan elor la situa ia din 01.01.2003 pentru acordarea
creditelor în sum de ______mln ______mii lei, precum şi datoriile întreprinderilor şi
persoanelor fizice fa de ÎM RTR pentru agentul termic livrat în sum de ______lei., este
absolut nefondat . Atât în cadrul urm ririi penale, cât şi în instan a de judecat , M.C. a
afirmat c toate ac iunile lui referitoare la transmiterea patrimoniului proprietate public a
Prim riei ______ din gestiunea economic a ÎM RTR în gestiunea economic a ÎM SCLR au
fost întreprinse în strict conformitate cu Decizia Consiliului or şenesc ______ cu
nr.______din 22.12.2003 „Despre situa ia creat la ÎM RTR. Este nu numai ilegal, dar şi o
prob a persecu iei din partea organului de urm rire penal s afirmi, s indici în Ordonan a
de punere sub învinuire, rechizitoriul de învinuire, precum c Decizia Consiliului or şenesc
______ cu nr.______ din 22.12.2003 „Despre situa ia creat la ÎM RTR, nu exist . Despre
Decizia nominalizat s-a ştiut şi în timpul urm ririi penale. În actul reviziei economico-
financiare tematice la Prim ria oraşului ______ pe perioada 01.01.2001–31.01.2007 se invoc
şi se analizeaz Decizia nominalizat .
E de men ionat c M.C. întocmai a îndeplinit Decizia Consiliului or şenesc ______cu
nr.______ din 22.12.2003. În conformitate cu Decizia men ionat , el a fost obligat:
- s prezinte procurorului raionului materialele respective pe faptul abuzului de putere
din partea dlui A.C. privitor la încheierea şi semnarea contractului de vânzare a patrimoniului
public al fondatorului. Aceast indica ie a fost realizat prin expedierea procurorului raionului
la data de 12.01.2004 a copiei Deciziei şi a contractului de cump rare-vânzare;
- s numeasc temporar o persoan de r spundere material la ÎM RTR şi s încheie cu
ea contract de administrare a patrimoniului aflat în gestiunea întreprinderii. Şi aceast
indica ie a fost realizat . Prin Dispozi ia primarului din 25.12.2003 dl V.P. a fost numit, prin
cumul, temporar, ca persoan responsabil de patrimoniul aflat în gestiunea economic a ÎM
RTR începând cu data de 01.01.2004;
- s finalizeze inventarierea bunurilor materiale şi în cazul descoperirii unor ac iuni
culpabile s înainteze materialele respective organelor de drept pentru investigarea cazului
infrac ional. Pentru realizarea acestui punct, primarul a instituit comisia de primire-predare a
patrimoniului aflat în gestiunea ÎM RTR în frunte cu viceprimarul dl S.R., fiind stabilit
termenul de 7 zile. Conform actului de primire-predare a întreprinderii din 16.07.2004, a fost
efectuat transmiterea patrimoniului proprietate public din gestiunea economic a ÎM RTR în
gestiunea economic a ÎM SCLR or. ______, act aprobat la 16.08.2004 de dl C. Prin urmare,
M.C. a îndeplinit toate prevederile ce se con in în Decizia Consiliului or şenesc ______ cu
nr.______ din 22.12.2003. Abateri de la prevederile Deciziei men ionate primarul nu a admis,
prin urmare, el nu şi-a dep şit atribu iile sale de serviciu.
Din cele relatate, se poate concluziona c M.C. nu a fost ini iatorul transmiterii
patrimoniului de la o întreprindere municipal la alta. Ini ial, a fost emis decizia Consiliului
or şenesc _________ cu nr._____ din 22.12.2003; ulterior, peste 3 zile a fost emis Dispozi ia
primarului cu nr.___ din 25.12.2003 „Cu privire la executarea deciziei Consiliului or şenesc
_________ nr._______ din 22.12.2003 „Despre situa ia creat la ÎM RTR.
1.5. Învinuirea adus lui M.C., precum c el, în lipsa deciziei Consiliului or şenesc
_________a decis ilegal transmiterea patrimoniului proprietate public a Prim riei _________
din gestiunea economic a ÎM RTR în gestiunea economic a ÎM SCLR, f r întocmirea
bilan ului de divizare şi transmiterii spre aprobare c tre Consiliul or şenesc _________ a
actului de primire-predare, f r preluarea la eviden a pasivelor şi activelor întreprinderii,
astfel nefiind preluate datoriile fa de buget în sum de _______mii lei, datoriile fa de
412
Ministerul Finan elor la situa ia din 01.01.2003 pentru acordarea creditelor în sum de ______
mln ______mii lei, precum şi datoriile întreprinderilor şi persoanelor fizice fa de ÎM RTR
pentru agentul termic livrat în sum de ______lei, este lipsit totalmente de for probatorie,
deoarece, la situa ia din 01.01.2003, M.C. nu de inea postura de primar. Învinuirea adus
confirm doar faptul c lui M.C. i se imput nişte fapte pe care el nu le-a s vârşit şi nici nu
putea s le s vârşeasc . Faptele invocate confirm înc o dat ideea c ele sunt de natur
economic şi nu pot fi incriminate.
1.6 Decizia Consiliului or şenesc _________ cu nr._____ din 22.12.2003 „Despre

situa ia creat la ÎM RTR şi Dispozi ia primarului cu nr.___ din 25.12.2003 „Cu privire la
executarea deciziei Consiliului or şenesc _________ nr._______ din 22.12.2003 „Despre
situa ia creat la ÎM RTR sunt documente care creeaz baza normativ-juridic a ac iunilor
întreprinse de M.C. în vederea transmiterii patrimoniului ÎM RTR. Ambele acte normative nu
sunt anulate şi creeaz consecin e juridice. Ele sunt emise în conformitate cu legisla ia în
vigoare. Astfel, conform art.18 alin.2 lit.x) al Legii privind administrarea public local
nr.123-XV din 18.03.2003, Consiliul local îndeplineşte pe teritoriul administrat atribu ii
privind administrarea bunurilor publice ale oraşului. Conform art.8 al Legii men ionate,
Consiliul local decide ca bunurile care apar in domeniului public de interes local s fie date în
administrare întreprinderilor municipale şi institu iilor publice, s fie concesionate, închiriate
sau arendate. În baza art.34 alin.1, pct.2, lit.(f) al aceleiaşi Legi, primarul îndeplineşte în
teritoriul administrat atribu ii privind efectuarea inventarierii bunurilor din domeniul public şi
cel privat al oraşului şi le administreaz , în limitele competen ei. Astfel, ambele acte
normative, emise de Consiliu şi Primar, sunt legale.
1.7 Învinuirea lui M.C., precum c el, fiind preşedinte al Comisiei de licita ie, a realizat
ilegal imobilul ce apar ine ÎM RTR, împreun cu utilajul, re elele inginereşti care nu au fost
luate la eviden cu pre ul de bilan la Prim ria or. ______, fapt prin care s-a prejudiciat
bugetul local, este absolut neîntemeiat . E de notat c învinuirea nu a indicat anume care
imobil a fost realizat ilegal, ce ac iuni ale inculpatului contravin legii. În toate câte se refer la
utilaj, e de men ionat c la materialele dosarului sunt anexate mai multe documente ce
confirm faptul transmiterii de c tre comisia de primire-predare, condus de R.S., viceprimar,
a utilajului ÎM RTR c tre ÎM SCLR. Astfel, conform actelor de primire-predare, a fost
transmis utilajul punctelor termice nr.4, 2 (autogar ), 9 (str. Trandafirilor, 26 (MCO) etc. În
conformitate cu actul de primire-predare a mijloacelor fixe, comisia a predat mijloace în sum
de ______lei (a se vedea v. f.d.54-62).
Din punctul de vedere enun at, trimiterea în cererea de apel, precum c a avut loc lipsa a
24 de unit i de transport este neîntemeiat şi din considerentele neimput rii lui M.C. a
acestui segment de învinuire.
1.8 M.C. nu poate fi subiect al ac iunilor imputate. Dup cum s-a men ionat anterior, el a
îndeplinit cu exactitate Decizia Consiliului or şenesc _________ cu nr._____ din 22.12.2003
„Despre situa ia creat la ÎM RTR. Conform p.a) al art.29 al Legii privind administra ia
public local nr.436-XVI din 28.12.2006 una din atribu iile de baz ale primarului const în
obliga iunea sa de a îndeplini, a executa deciziile consiliului local. M.C. nu era în drept s nu
execute Decizia Consiliului or şenesc _________ cu nr._____ din 22.12.2003 „Despre
situa ia creat la ÎM RTR, deoarece ea este adoptat în conformitate cu prevederile art.43 al
legii men ionate, care stipuleaz imperativ c deciziile privind administrarea bunurilor ce in
de domeniul public şi privat sunt de competen a consiliului raional. Legisla ia na ional şi
practica judiciar respect principiul caracterului personal al r spunderii penale.
413
Astfel, art.6 al CP stabileşte c persoana este supus r spunderii penale şi pedepsei
penale numai pentru faptele s vârşite de ea şi numai în cazul existen ei vinov iei. Potrivit
legii penale, nimeni nu poate fi tras la r spundere penal pentru fapta altuia. Aceste prevederi
ale legisla iei sunt confirmate şi de practica judiciar . Astfel, prin Decizia Colegiului penal
l rgit din 01.04.2008 în privin a lui L.B. (dosarul nr.1ra-337/08), Curtea Suprem de Justi ie a
statuat: ”Conform principului caracterului personal al r spunderii penale, stipulat în art.6 CP,
persoana poate fi supus r spunderii penale numai pentru faptele pe care ea îns şi le-a s vârşit
cu vinov ie. L.B. nu poate fi atras la r spundere penal pentru hot rârile colectivului de
munc al FAI „Anina” prin care s-a hot rât punerea în gaj a bunurilor acestei întreprinderi”.
Un alt exemplu, care a fost examinat de Judec toria sect. _________, mun. Chişin u
este dosarul lui S.U. în sentin a de achitare a c ruia este invocat acelaşi principiu al
caracterului personal al r spunderii penale.
1.9 Învinuirea imputat contravine art.1, protocolul 4 la Conven ia European pentru

Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului care prevede c nimeni nu
poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv c nu este în m sur s execute o
obliga ie contractual . În cazul dat C.M. I. nu are nicio leg tur cu contractele de credit, care
au fost încheiate cu 15-20 de ani în urm şi cu presupusul prejudiciu cauzat statului.
1.10 Segmentul învinuirii aduse lui M.C., precum c el: „Continuând activitatea sa
criminal , dup transmiterea ilegal a ÎM RTR în perioada 2004-2005, f r aprobarea de c tre
Consiliul or şenesc _________ a înstr in rii utilajului întreprinderii date, ilegal a realizat
diferitelor persoane fizice şi juridice în cadrul licita iilor efectuate de el, fiind în calitate de
preşedinte al Comisiei de licita ie, imobilul ce apar ine ÎM RTR, împreun cu utilajul, re elele
inginereşti care nu au fost luate la eviden cu pre ul de bilan la Prim ria or. _______, fapt
prin care s-a prejudiciat bugetul local în sum de _______lei” este iar şi un exemplu evident
al înc lc rii dreptului lui M.C. la ap rare, al principiului prezum iei nevinov iei.
Nu pot fi considerate ca învinuire frazele generale precum c el a realizat ilegal
diferitelor persoane fizice şi juridice în cadrul licita iilor efectuate imobilul ce apar ine ÎM
RTR, împreun cu utilajul, re elele inginereşti care nu au fost luate la eviden cu pre ul de
bilan la Prim ria or. _______, fapt prin care s-a prejudiciat bugetul local în sum de
_______lei”. R mâne s ghicim, s presupunem c ror persoane fizice şi juridice în cadrul
licita iilor efectuate le-au fost realizate bunurile respective, în cadrul c ror licita ii nu a fost
decizia Consiliului or şenesc etc. În conformitate cu prevederile art.6 par. 3 al Conven iei
Europene pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului, ale art.64
CPP, orice acuzat are dreptul de a fi informat în mod am nun it asupra naturii şi cauzei
acuza iei aduse împotriva sa. Conform art.281 CPP, formularea învinuirii se efectueaz cu
indicarea datei, locului, mijloacelor şi modului de s vârşire a infrac iunii etc. În cazul de fa ,
M.C. nici nu se poate ap ra, deoarece învinuirea este neconcret .
Pornind de la sintagma con inut în învinuirea din acest episod, precum c el, fiind în
calitate de preşedinte al comisiei de licita ie a înstr inat ilegal imobilul, ce apar ine ÎM RTR,
împreun cu utilajul, re elele inginereşti care nu au fost luate la eviden cu pre ul de bilan la
Prim ria or. ______, fapt prin care s-a prejudiciat bugetul local în sum de ______lei, putem
afirma c şi aceste ipotetice învinuiri sunt lipsite de temei legal. Astfel, nicio licita ie realizat
sub preşedin ia lui M.C. nu este anulat . Cu adev rat, Procuratura raionului _________ a
încercat s conteste un şir de licita ii, dar instan ele de judecat au respins ca nelegitime
cererile de chemare în judecat înaintate de procuror. Astfel, prin decizia Colegiului civil al
Cur ii de Apel Chişin u din 04.11.2008 a fost respins recursul declarat de c tre procurorul
Procuraturii r. _________ cu men inerea în vigoare a încheierii Judec toriei or. _________
din 07 mai 2008 în pricina civil la cererea de chemare în judecat a Procurorului raionului
414
_________ în interesele statului şi ale societ ii împotriva Comisiei de licita ie a Prim riei or.
_________ cu privire la anularea:
- procesului-verbal al licita iei nule nr.14 din 30 septembrie 2005 privind scoaterea la
licita ie de vânzare a garajului cu nr.cadastral ______din or. _________ str. ______, cu pre ul
ini ial de ______ lei şi a procesului-verbal privind rezultatele negocierilor directe nr.15 din
05.10.2005, prin care lotul dat i-a fost adjudecat cet. E.V. cu pre ul final de ______ lei;
- procesului-verbal nr.1 al licita iei nule din 30 septembrie 2005 privind scoaterea la
licita ie de vânzare a cazangeriei cu anexe din or. _________ str. ______, cu pre ul ini ial de
______mii lei şi a procesului-verbal nr.2 privind rezultatele negocierilor directe privind
vânzarea bunului dat cet. I.C. la pre ul final de ______lei;
Martorul I.C. a explicat, c , în a.2005 în Monitorul Oficial a v zut c se vinde
cazangeria din ______. Având bani, a hot rât s o cumpere. A fost la Prim rie, a scris cerere,
a achitat taxa şi i-au spus pe ce dat s vin s participe la licita ie. A venit în ziua numit , era
la licita ie înc lume, dar nu ine minte câ i pretenden i la acest obiect au fost. Ce sum
concret a achitat tot nu ine minte, banii i-a achitat la banc , casiera prim riei i-a dat contul şi
dup ce a achitat a adus înapoi cecul;
licita ie de vânzare a cl dirii fostei Bibliotecii din or. ______, str. ______, cu pre ul ini ial de
______ lei şi a şi procesului-verbal nr.8 cu privire rezultatele negocierilor directe privind
vânzarea bunului dat cet. E.V., reprezentant SRL AS cu sediul în mun. Chişin u, director
fiind S.N., cu pre ul final de ______lei;
licita ie cu vânzarea cl dirii fostului comisariat militar din or. _________ str.______, cu
pre ul ini ial de ______mii lei şi procesului-verbal nr.7 din 05.10.2005 cu privire la rezultatele
negocierilor directe privind vânzarea bunului dat cet. C.L., cu pre ul final de ______ lei;
Martorul L.C. a explicat faptul c în 2005 a citit în ziar un anun c se vând la licita ie
cl diri. S-a dus la Prim rie şi a procurat la licita ie cl direa din str. ______ or. ______, la
licita ie a participat personal ea.
licita ie cu vânzare a garajului cu num rul cadastral ______din or. _________ str. ______, la
pre ul ini ial de ______ lei şi a procesului-verbal privind rezultatele negocierilor directe nr.14
din 05.10.2005, prin care lotul dat i-a fost adjudecat cet. C.P. la pre ul final de ______ lei.;
licita ie de vânzare a garajului f/n cu num rul cadastral ______din or. _________ str. ______,
la pre ul ini ial ______ lei şi a procesului-verbal privind rezultatele negocierilor directe nr.11
din 05.11.205, prin care lotul dat i-a fost adjudecat cet. D.V. la pre ul final de ______ lei;
la pre ul ini ial de ______ lei şi a procesului-verbal privind rezultatele negocierilor directe
nr.13 din 05.10.2005, prin care lotul dat i-a fost adjudecat cet. R.A. la pre ul final de ______
lei;
la pre ul ini ial ______ lei şi a procesului-verbal privind rezultatele negocierilor directe nr.12
din 05.11.205, prin care lotul dat i-a fost adjudecat cet. S.R. la pre ul final de ______ lei;
licita ie de vânzare a punctului termic din or. _________ str. ______, cu pre ul ini ial de 13
mii lei şi procesului-verbal nr.6 din 05.10.2005 cu privire la rezultatele negocierilor directe
privind vânzarea bunului dat cet eanului. B.S., la pre ul final de 13650;
415
licita ie de vânzare a punctului termic din or. _________ str. ______, cu pre ul ini ial de
______ lei şi procesului-verbal nr.3 cu privire la rezultatele negocierilor directe privind
vânzarea bunului dat cet eanului G.A. cu pre ul final de ______ lei;
vânzarea bunului dat cet eanului B.A., reprezentantul I.I. C-M din or. ______, conduc tor
fiind V.M., la pre ul final de ______ lei;
vânzarea bunului dat cet eanului P.V. la pre ul final de ______ lei;
Martorul A.P. a explicat c lucreaz la Prim rie în calitate de contabil-casier. Când se
efectuau licita iile venea la ea persoana cu banii şi hârtia de la licita ie şi introducea banii în
cas , iar ea îi primea. Se achita 2% acontul de la suma obiectului şi taxa de stat. La licita ie a
fost vândut şi cazangeria. A participat la licita ie so ul ei - V.P., cet eanul G.A., mai erau
persoane, dar nu le ine minte. Persoanele veneau cu buletinul şi ea primea banii. Ea a citit în
Monitorul oficial anun ul şi so ul ei a participat la licita ia cazangeriei de pe str. ______, care
era al turi de casa lor.
licita ie de vânzare a demisolului blocului locativ din or. _________ str. ______, cu pre ul
ini ial de ______mii lei şi a procesului-verbal nr.9 din 05.10.2005 cu privire la rezultatele
negocierilor directe privind vânzarea bunului dat cet eanului A.S., la pre ul final de
______mii lei;
- procesului-verbal nr.1 din 30.09.2005 cu privire la desf şurarea licita iei de vânzare a
înc perii proprietate public din or. _________ str. ______, cu pre ul ini ial de ______ lei şi
procesului-verbal nr.2 din 30.09.2005 cu privire la rezultatele licita iei privind vânzarea
bunului dat SRL Fri în persoana cet eanului N.C., la pre ul final de ______ mii lei.
Pân la efectuarea licita iilor, toate obiectele supuse privatiz rii au fost expertizate în
vederea stabilirii pre ului lor de pia .
Toate licita iile s-au finisat cu încheierea contractelor de cump rare-vânzare,
înregistrarea bunurilor la BTI, proprietarii şi-au perfectat toate documentele ce in de bunurile
procurate.
Prin urmare, nu este nicio prob veridic care ar confirma elementele componen ei de
infrac iune incriminate lui M. C.
EPISODUL nr.2
Achitarea restan ei la salariul foştilor salaria i ai a ÎM ACR şi ÎM RTR din contul

mijloacelor b neşti ob inute în urma comercializ rii patrimoniului public aflat în gestiunea ÎM
RTR
În cererea de apel, procurorul men ioneaz c instan a de judecat nu era în drept „s se
bazeze pe anumite propuneri ale Judec toriei _________ şi pe decizia Consiliului or şenesc
pentru a achita restan a la salariu foştilor salaria i ai ÎM ACR şi ÎM RTR din contul
mijloacelor b neşti ob inute în urma comercializ rii patrimoniului public aflat în gestiunea ÎM
RTR. Pe acest epizod procurorul consider c M.C. din neglijen a executat o decizie ilegal
a Consiliului or şenesc.
Argumentele procurorului sunt neîntemeiate, se contrazic reciproc. Astfel, dac am
accepta argumentul procurorului precum c M.C. a executat din neglijen o decizie ilegal ,
416
atunci, este cel pu in straniu faptul c învinuitorul de stat cere condamnarea lui C.M. pentru o
infrac iune inten ionat .
Analizând probele examinate de c tre instan a de judecat şi documentele anexate la
materialele dosarului, se poate trage concluzia c lipseşte, cu certitudine, atât latura obiectiv ,
cât şi cea subiectiv a infrac iunii. Probe în acest sens servesc:
2.1 Depozi iile lui M.C. care a declarat c mijloacele financiare ob inute din realizarea
bunurilor în sum de 318377 lei au fost date la achitarea salariilor foştilor angaja i ai
întreprinderilor municipale în baza deciziei Consiliului or şenesc _________ nr.__ din
25.11.2004 „Privind propunerea Judec toriei raionului _______”, şi nu a dispozi iei
primarului. Gestionar şi proprietar al patrimoniului public, conform Legii cu privire la
proprietatea public a unit ilor administrativ teritoriale, Legii privind administrarea şi
deetatizarea propriet ii publice nr.121, este Consiliul or şenesc _________ şi numai el
decide vânzarea şi repartizarea mijloacelor financiare, dar nu primarul, prin urmare, inculpatul
consider c nu şi-a dep şit atribu iile de serviciu şi nu a cauzat prejudiciu bugetului local.
2.2. Decizia Consiliului or şenesc _________ nr.___ din 25.11.2004 „Privind
propunerea Judec toriei raionului ______”. Con inutul acestei decizii confirm lipsa inten iei
inculpatului de a prejudicia bugetul local, de a-şi dep şi atribu iile de serviciu, fiindc actul
normativ men ionat era obligatoriu pentru a fi executat de c tre M.C. În Decizia enun at se
indic direct necesitatea de a îndrepta mijloacelor financiare ob inute din vânzarea
patrimoniului public a oraşului expus la licita ie spre achitarea restan ei la salariul foştilor
salaria i ai întreprinderilor municipale ACR, ÎM RTR, ÎM SCLR. Organul de urm rire penal
nu a supus inten ionat aten iei prevederile p.2 al deciziei date, care a stabilit persoana
competent pentru achitarea salariilor respective. Punctul citat este formulat în urm toarea
redac ie: „Se permite ÎM RTR (manager-şef V. P.), (nu M.C. – n.n.) s achite datoriile la
salariu în conformitate cu legisla ia în vigoare a RM”. Prin urmare, M.C. nu are nicio atribu ie
la plata datoriilor la salariu, fiindc obliga iunea de a pl ti datoriile la salariu au fost puse de
Consiliul or şenesc _________ pe seama managerului-şef V. P.
2.3.Depozi iile martorului P., care a explicat c documentele de contabilitate le-au fost
transmise lor, dar nu cunoaşte unde sunt ele acum,fiindc se cerea doar lista salaria ilor cu
datorii pentru salariu. A existat hot rârea Consiliului or şenesc ca din banii veni i de la
realizarea bunurilor s fie achitate datoriile salariale, hot rârea instan ei de judecat nu a
v zut-o.
2.4.Prin depozi iile sale, martorul L.R. a explicat c ştie despre existen a hot rârii
judec ii de achitare a salariului din contul vânz rii bunurilor. Astfel, au existat dou
documente ce se refer la achitarea salariilor angaja ilor: propunerea instan ei de judecat şi
decizia Consiliului or şenesc ______. Patrimoniul nu a apar inut ÎM, a fost doar dat în
gestiune şi executorul nu putea executa singur hot rârea instan ei de judecat , de aceea s-a şi
adoptat decizia men ionat . Nu ine minte suma datoriilor salariale. Consiliul a hot rât s
achite datoriile la salariu prin vinderea patrimoniului.
2.5.Decizia Consiliului or şenesc _________ nr._____ din 25.11.2004 „Privind
propunerea Judec toriei raionului _______” care este un act normativ legal, emis de Consiliu
în baza Legii privind administra ia public local nr.123-XV din 18.03.2003, Legii cu privire
la proprietatea public a unit ilor administrativ teritoriale nr.523-XIV din 16.07.1999, a Legii
privind finan ele publice locale din 16.10.2003 etc. Aceste documente juridice legale,
neanulate, constituie cadrul normativ-legal al ac iunilor întreprinse de factorii de decizie ai
raionului.
417
2.6 Lipsa componen ei de infrac iune în ac iunile lui M.C. se confirm şi prin inexisten a
cadrului normativ-juridic indicat de procuror în ordonan a de învinuire şi în rechizitoriul de
învinuire.
În ordonan a de punere sub învinuire şi în rechizitoriul de învinuire, lui M.C. i se
incrimineaz nerespectarea obliga iunilor ce-i reveneau prev zute de art.34 alin.(1) lit.a), b),
34 alin.(2); 84 alin.(2) ale Legii cu privire la administra ia public local nr.123-XV din
18.03.2003, care este abrogat prin adoptarea altei Legi privind administra ia public local
nr.436-XVI din 28.12.2006.
Art.37 al Legii privind actele legislative din 27.12.2001 con ine no iunea de abrogare,
care este definit ca un procedeu tehnico-juridic de suprimare prin care sunt scoase din
vigoare prevederile actului legislativ care nu mai corespund echilibrului dintre cerin ele
sociale şi reglementarea legal . În atare condi ii, învinuirea de s vârşire a oric ror infrac iuni,
nu poate fi efectuat în baza unei Legi anulate, inexistente de facto şi de iure. E de men ionat
c Legea din 28.12.2006, de abrogare a legii anterioare, era în vigoare şi la etapa înaint rii
b nuirii şi învinuirii inculpatului. Prin urmare ordonan ele de b nuire din 17 septembrie 2007,
ordonan ele de învinuire tot din 17.09.2007, rechizitoriul de învinuire în privin a inculpatului
sunt nule, nu au suport juridic.
Este nul şi trimiterea în ordonan ele de punere sub b nuire, învinuire, rechizitoriul de
învinuire şi trimiterea la înc lc rile Legii cu privire la Programul de privatizare pentru anii
1997-1998, lege abrogat înc la 29.06.2007.
îndeplinit cu exactitate Decizia Consiliului or şenesc _________ nr._____ din 25.11.2004
„Privind propunerea Judec toriei raionului _____”. Conform p.a) al art.29 al Legii privind
administra ia public local nr.436-XVI din 28.12.2006, una dintre atribu iile de baz ale
primarului const în obliga iunea sa de a îndeplini, a executa deciziile consiliului local. M.C.
nu era în drept s nu execute Decizia Consiliului or şenesc _________ cu nr._____ din
25.11.2004, deoarece este adoptat în conformitate cu prevederile art.43 al legii din
28.12.2006, care stipuleaz imperativ c este de competen a consiliului raional de a decide
privind administrarea bunurilor ce in de domeniul public şi privat. Legisla ia na ional şi
legii penale, nimeni nu poate fi tras la r spundere penal pentru fapta altuia.
Aceste prevederi ale legisla iei sunt confirmate şi de practica judiciar . Astfel, prin
Decizia Colegiului penal l rgit din 01.04.2008 în privin a lui L.B. (dosarul nr.1 ra-337/08),
Curtea Suprem de Justi ie a statuat: „Conform principului caracterului personal al
r spunderii penale, stipulat în art.6 CP, persoana poate fi supus r spunderii penale numai
pentru faptele pe care ea îns şi le-a s vârşit cu vinov ie. L.B. nu poate fi tras la r spundere
penal pentru hot rârile colectivului de munc al FAI „Anina” prin care s-a hot rât punerea în
gaj a bunurilor acestei întreprinderi”.
Un alt exemplu, care a fost examinat de Judec toria sect. _________ din mun. Chişin u,
2.8 Învinuirea adus lui M.C. în episodul dat este iar şi neconcret ; efectuat cu
înc lcarea dreptului la ap rare şi a dreptului la un proces echitabil. Organul de urm rire
penal nu a indicat data, locul, anul s vârşirii infrac iunii, ac iunile concrete, care au fost
considerate ca prejudiciabile, motivul şi scopul ac iunilor etc. În conformitate cu prevederile
art.6 par. 3 al Conven iei Europene pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor
Fundamentale, art.64 CPP orice acuzat are dreptul s fie informat în mod am nun it asupra
418
naturii şi cauzei acuza iei aduse împotriva sa. Conform art.281 CPP, formularea învinuirii se
efectueaz cu indicarea datei, locului, mijloacelor şi modului de s vârşire a infrac iunii etc. În
cazul de fa , M.C. nici nu se poate ap ra, deoarece învinuirea este neconcret .
2.9 Organul de urm rire penal nu a luat în considerare nici faptul c ini iatorul emiterii
unei decizii a Consiliului or şenesc în problema achit rii restan elor la salariu a fost un organ
special de stat – instan a de judecat , propunere acceptat de Consiliul or şenesc _______,
care, prin Decizia nr._____ din 25.11.2004, a decis ca mijloacele financiare ob inute din
vânzarea patrimoniului public s fie îndreptate la achitarea restan ei la salariu foştilor lucr tori
ai ÎM ACR, ÎM RTR. Şi prin aceast circumstan se confirm lipsa inten iei lui M.C. de a
prejudicia bugetul local; faptul c el nu şi-a dep şit atribu iile de serviciu, nu a întreprins
anumite ac iuni de sine st t tor; dl M.C. a îndeplinit întocmai decizia Consiliului or şenesc
nr.___ din 25.11.2004.
2.10 E de men ionat, în mod special, ilegalitatea pornirii urm ririi penale şi pe acest
episod al învinuirii. În conformitate cu ordonan a procurorului din 27.03.09, lui M.C. i se
incrimineaz c : „Nelegitim a fost emis decizia Consiliului or şenesc _________ nr.6/27 din
25.11..2004, întru îndreptarea finan elor ob inute din vânzarea patrimoniului public la
achitarea restan ei la salariu foştilor salaria i ai ÎM ACR şi ÎM RTR, ce a cauzat un prejudiciu
bugetului local în sum de _____ lei.” (v. 1, f.d.1-2). O astfel de învinuire constituie un
nonsens juridic. Prima întrebare care apare este acea care se refer la esen a acestei
incrimin ri:
- de ce M.C., care nu era preşedinte al Consiliului or şenesc, trebuie s r spund pentru
emiterea deciziei nominalizate?;
- în baza c ror fapte juridice concrete procurorul a ajuns la concluzia c decizia
Consiliului or şenesc _________ nr.__ din 25.11..2004 este nelegitim , deoarece în
materialele dosarului lipsesc datele, care ar confirma anularea acestei decizii;
- care este vinov ia lui M.C., chiar dac am accepta ipotetic, învinuirea care i se aduce;
care sunt şi cum se manifest presupusele ac iuni ale inculpatului? Care elemente constituie
latura obiectiv , cea subiectiv a infrac iunii?
Este imposibil a comenta o astfel de învinuire, care mai degrab este un nonsens juridic,
decât un act procesual-penal. Cred c numai comentariul ce se con ine în p.2.10 ar fi suficient
pentru a pronun a şi pe acest episod al învinuirii o sentin de achitare.
EPISODUL nr.3
M.C. este învinuit în faptul c , de inând func ia men ionat , repetat dep şind în mod
v dit limitele drepturilor şi atribu iilor acordate prin lege, contrar deciziei Consiliului
or şenesc _________ nr.13/28 din 13.11.2003, prin care s-a dispus Prim riei _________
formarea comisiei de lichidare şi declanşare a procedurii de insolvabilitate la ÎM ACR, prin
dispozi ia sa nr.__ din 14.11.2003, a transmis ilegal c tre ÎM RTR, imobilul ÎM ACR, f r
preluarea datoriilor acestei întreprinderi, fapt care a prejudiciat bugetul cu _____ lei.
În cererea de apel, procurorul men ioneaz c Consiliul or şenesc _____ nu era în
drept s ini ieze lichidarea întreprinderii ACR; nu este întemeiat concluzia instan ei de
judecat precum c primarul a îndeplinit întocmai decizia Consiliului or şenesc
_________nr.______ din 13.11.2003.
Şi în acest episod al învinuirii fapta imputat nu este prejudiciabil .
3.1 M.C. a declarat c , în baza deciziei Consiliului or şenesc _________nr.__ din

13.11.2003, s-a dispus formarea comisiei de lichidare a ÎM ACR şi s-a obligat Prim ria or.
419
_____ s transmit pân la 20.11.2003 patrimoniul proprietate public a oraşului din
gestiunea economic a ÎM ACR în gestiunea ÎM RTR. Pentru executarea deciziei Consiliului,
el (M.C.) a emis dispozi ia nr._____ din 14.11.2003 „Cu privire la instituirea comisiei de
lucru”. Consiliul or şenesc este organ reprezentativ şi legislativ al popula iei din teritoriul
prim riei, precum şi fondator al întreprinderilor municipale, prin urmare, are drept s decid
lichidarea întreprinderii înfiin ate în baza legisla iei în vigoare f r trecerea drepturilor şi
obliga iilor pe cale succesoral la alte persoane, primarul este organ executiv şi este obligat s
execute dispozi iile Consiliului.
Depozi iile lui M.C. cu privire la legalitatea ac iunilor sale în leg tur cu emiterea
dispozi iei nr._____ din 14.11.2003 „Cu privire la instituirea comisiei de lucru” se confirm
obiectiv de materialele dosarului.
3.2 Organul de urm rire penal , imputând episodul analizat, nu a luat în considerare
existen a deciziei Consiliului or şenesc _________ nr.______ din 13.11.2003 „Cu privire la
transmiterea patrimoniului din gestiunea economic a ÎM ACR în gestiunea ÎM SCLR” în
care se invoc :
În leg tur cu situa ia creat la ÎM ACR, lipsa de venituri, acumularea datoriilor
debitoriale şi creditoriale, imposibilitatea încas rii de la popula ie a pl ilor pentru serviciile
comunale, în temeiul Legii privind administra ia public local nr.123-XV din 18.03.2003,
Legii cu privire la proprietatea public a unit ilor administrativ-teritoriale nr.523-XIV
din16.07.1999, Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 01.1992,
Consiliului or şenesc _________în decizia nominalizat a decis c :
- Prim ria or. ____ va transmite, pân la 20.11.2003, patrimoniul proprietate public a
oraşului din gestiunea economic a ÎM ACR în gestiunea ÎM SCLR.
- Transmiterea patrimoniului se va efectua conform Regulamentului cu privire la modul
de transmitere a întreprinderilor, organiza iilor şi institu iilor de stat, a subdiviziunilor lor etc.
- ÎM SCLR va efectua modific rile respective în statutul întreprinderii, va întocmi
organigrama şi statele-tip de personal şi le va prezenta spre aprobare.
3.3 Învinuirea imputat se infirm şi de expertul R.R., care a explicat faptul c , în 2007,
a fost autorizat s efectueze revizia economico-financiar tematic la Prim ria or.____.
Decizia nr.___, în procesul reviziei nu a fost prezentat şi, dup p rerea lui, deciziile
Consiliului or şenesc sub nr.13/28 şi ______, fiind emise în aceeaşi zi, sunt contradictorii,
prima decizie a fost de a nu transmite proprietatea, iar a doua decizie, din aceeaşi zi, a
legalizat transmiterea propriet ii din gestiunea economic a ÎM ACR în gestiunea ÎM SCLR.
Func iile de aprovizionare a oraşului cu ap au trecut în competen ÎM SCLR. Între decizia
Consiliului ___ şi dispozi ia primarului nr.___2 nu este contradic ie. Con inutul deciziei
nr.___ din 08.07.2004 privind aprobarea proiectului bilan ului de lichidare nu-l cunoaşte, în
actul reviziei acest document nu este reflectat. Nu a fost prezentat nici actul de lichidare a ÎM
ACR. Nu ine minte, dac C. i-a prezentat decizia nr.___ din 13.11.2003 „Cu privire la
transmiterea patrimoniului din gestiunea economic a ÎM ACR în gestiunea ÎM SCLR în
timpul urm ririi penale, înaintând dezacordul s u cu actul reviziei.
3.4 Analiza dispozi iei primarului M.C. cu nr.______ din 14.11.2003 „Cu privire la
instituirea comisiei de lucru” corespunde total cu con inutul deciziei Consiliului or şenesc
_________nr.______ din 13.11.2003. Astfel, primarul, în scopul transmiterii patrimoniului,
proprietate public a oraşului, din gestiunea economic a ÎM ACR în gestiunea ÎM SCLR în
temeiul Legii privind administra ia public local nr.123-XV din 18.03.2003, Legii cu privire
la proprietatea public a unit ilor administrativ-teritoriale nr.523-XIV din16.07.1999 şi întru
executarea deciziei Consiliului or şenesc _________nr.______ din 13.11.2003:
420
- a numit comisia de lucru, preşedintele c rei a fost viceprimarul R.S.;
- a obligat comisia în timp de 2 zile s efectueze transmiterea patrimoniului proprietate
public a oraşului din gestiunea economic a ÎM ACR în gestiunea ÎM SCLR;
- a obligat comisia s întocmeasc actul de transmitere-predare şi s -l prezinte spre
aprobare;
- s execute şi alte obliga ii prev zute de legisla ia în vigoare.
Prin urmare, M.C., realizând întocmai decizia Consiliului or şenesc
_________nr.______ din 13.11.2003, nu şi-a dep şit limitele drepturilor atribuite prin lege.
3.5 Legalitatea dispozi iei primarului M.C. cu nr.______ din 14.11.2003 „Cu privire la
instituirea comisiei de lucru” se confirm şi de o alt decizie a Consiliului or şenesc
_________cu nr.___din 08.07.2004, care a aprobat proiectul bilan ului de lichidare a ÎM ACR
şi registrul de înregistrare a crean elor (a se vedea şi anexele nr.1,2,3,4,5. vol. 1, f.d. 216).
Cele relatate sunt confirmate şi de procesul-verbal al şedin ei Consiliul or şenesc
_______ din 08.07.2004 (vol. 1, f.d. 218-219).
Cele men ionate denot faptul c din cele dou decizii ale Consiliului or şenesc
_________sub nr.13/28 şi ______ este confirmat ultima decizie din 13.11.2003 „Cu privire
la transmiterea patrimoniului din gestiunea economic a ÎM ACR în gestiunea ÎM SCLR.
3.6 Legalitatea deciziei din 13.11.2003 „Cu privire la transmiterea patrimoniului din
gestiunea economic a ÎM ACR în gestiunea ÎM SCLR şi a dispozi iei primarului M.C. cu
nr.______ din 14.11.2003 „Cu privire la instituirea comisiei de lucru” sunt confirmate şi de
martorii interoga i în şedin a de judecat .
Martorul V.B. a explicat faptul c era consilier în Consiliul or şenesc şi membru al
Comisiei servicii comunale şi drumuri. Înainte de şedin a consiliului, i se d dea ordinea de zi,
cu câteva zile înainte de şedin se aduna comisia şi se discutau problemele care urmau a fi
examinate la şedin a Consiliului or şenesc. ÎM ACR a fost lichidat în baza hot rârii
Consiliului or şenesc. S-au transmis bunurile materiale tot prin hot rârea Consiliului şi a
dispozi iei Primarului. ÎM SCLR li s-au transmis activele, pasivele – patrimoniul şi datoriile la
salariul angaja ilor. În comisia de transmitere au fost reprezentan ii Prim riei – viceprimarul,
contabilul-şef al Prim riei, el, contabilul-şef al întreprinderii, şi al ii. Primea patrimoniul
directorul P. şi contabilul-şef de la ÎM SCLR. A fost întocmit şi actul de transmitere de la
balan la balan a fondurilor fixe pentru a nu fi întrerupt aprovizionarea cu ap a oraşului.
El a lucrat director la ACR, timp de 1 an şi 6 luni. Datoriile ÎM ACR s-au format din anii
1998-1999. Erau datorii la salariu, ap , servicii comunale. Cine a fost preşedinte al şedin ei
Consiliului or şenesc din 13.11.2003 nu ine minte, dar nu putea fi C., deoarece acesta era
primar. Tot la şedin a Consiliului or şenesc a fost aprobat decizia de a vinde bunuri ale
întreprinderii ACR pentru lichidarea restan elor salariale. În toamna 2003, a fost întrerupt
aprovizionarea oraşului cu ap , datoria ÎM ACR s-a format timp de 10 ani, au fost nenum rate
hot râri ale instan elor judec toreşti despre încasarea datoriilor de la Ap -canal. Datoria la
salariu era de peste ____ mii lei.
Martorul L.R. a explicat c ştia despre decizia Consiliului or şenesc _____, potrivit
c reia a fost modificat statutul ÎM SCLR. Anume Consiliul or şenesc a transmis în gestiunea
ÎM SCLR patrimoniul de la ACR, scopul c reia era aprovizionarea oraşului cu ap potabil .
ÎM ACR nu a fost lichidat , au fost transmise doar mijloacele fixe. Datoriile nu puteau fi
transmise, deoarece nu este succesor în drepturi. Întrebat fiind dac au fost luate pasivele la
balan , ea a r spuns c nu ştie, dar trebuia s fie luate. S-au transmis doar acele mijloace fixe,
re ele inginereşti care aprovizionau oraşul cu ap . Ce s-a f cut cu lucr torii de la ACR nu ştie.
Era la curent c este hot rârea judec ii de achitare a salariului din contul vânz rii bunurilor.
La acest capitol a fost şi decizia Consiliului or şenesc ________.
421
Martorul L.Ş. a explicat faptul c a lucrat la ÎM SCLR în calitate de contabil-şef din
1997 pân în prezent. Conform deciziei Consiliului or şenesc a fost ini iat procedura de
lichidare a ÎM ACR, în care se stipula c bunurile întreprinderii municipale Ap -canal urmau
a fi transmise ÎM SCLR. A fost creat o comisie, membru al c reia era şi martorul dat. S-a
transmis patrimoniul public, care era format din mijloace fixe, mijloace circulante, active în
decurs de execu ie, a fost preluat datoria la salariu a angaja ilor „Termocom” şi ACR şi a
unei datorii la o firm „Conservicii”. Ea a fost în comisia de primire-predare a patrimoniului
şi a primit patrimoniul, l-a luat la balan .
3.7 În leg tur cu transmiterea patrimoniului proprietate public a oraşului din

gestiunea economic a ÎM ACR în gestiunea ÎM SCLR, Consiliul or şenesc ______, prin
decizia nr.___ din 20.11.2003, a modificat Statutul, organigrama şi statele de personal ale ÎM
SCLR.
Prin urmare, decizia Consiliului or şenesc _________nr.______ din 13.11.2003 „Cu
privire la transmiterea patrimoniului din gestiunea economic a ÎM ACR în gestiunea ÎM
SCLR a fost îndeplinit f r derog ri de la prevederile Legii; îndeplinirea acestei decizii a fost
controlat şi verificat prin adoptarea şi a altor decizii nominalizate anterior.
3.8 Componen a de infrac iune, incriminat lui M.C., lipseşte şi din motivul inexisten ei
cadrului normativ-juridic imputat inculpatului. În ordonan a de punere sub învinuire,
rechizitoriul de învinuire lui M.C. i se incrimineaz nerespectarea obliga iunilor ce-i reveneau
prev zute de art.34 al Legii cu privire la administra ia public local " nr.123-XV din
18.03.2003, care este abrogat , prin adoptarea altei Legi privind administra ia public local
nr.436-XVI din 28.12.2006.
prevederile actului legislativ ce numai corespund echilibrului dintre cerin ele sociale şi
reglementarea legal . În atare condi ii, învinuirea în s vârşirea oric rei infrac iuni nu poate fi
efectuat în baza unei Legi anulate, inexistente de facto şi de iure. E de men ionat c Legea
din 28.12.2006 era în vigoare şi la etapa înaint rii b nuirii şi învinuirii inculpatului. Prin
urmare, ordonan ele de b nuire din 17 septembrie 2007, ordonan ele de învinuire din tot din
17.09.2007, rechizitoriul de învinuire în privin a inculpatului sunt nule, nu au suport juridic.
îndeplinit cu exactitate Decizia Consiliului or şenesc _________nr.______ din 13.11.2003
„Cu privire la transmiterea patrimoniului din gestiunea economic a ÎM ACR în gestiunea ÎM
SCLR. Conform p.a) al art.29 al Legii privind administra ia public local nr.436-XVI din
28.12.2006 una din atribu iile de baz ale primarului const în obliga iunea sa de a îndeplini, a
executat deciziile consiliului local. M.C. nu era în drept s nu execute Decizia Consiliului
or şenesc _________cu nr.______ din 13.11.2003, deoarece ea este adoptat în conformitate
cu prevederile art.43 al legii din 28.12.2006, care stipuleaz , imperativ, c de a decide privind
administrarea bunurilor ce in de domeniul public şi privat este de competen a consiliului
raional. Legisla ia na ional şi practica judiciar respect principiul caracterului personal al
r spunderii penale.
legii penale nimeni nu poate fi tras la r spundere penal pentru fapta altuia. Aceste prevederi
ale legisla iei sunt confirmate şi de practica judiciar . Astfel, prin Decizia Colegiului penal
l rgit din 01.04.2008 în privin a lui L.B. (dosarul nr.1 ra-337/08) Curtea Suprem de Justi ie a
statuat:” Conform principului caracterului personal al r spunderii penale, stipulat în art.6 CP
422
persoana poate fi supus r spunderii penale numai pentru faptele pe care ea îns şi le-a s vârşit
cu vinov ie. L. B. nu poate fi atras la r spundere penal pentru hot rârile colectivului de
munc al FAI „Anina” prin care s-a hot rât punerea în gaj a bunurilor acestei întreprinderi”.
Un alt exemplu, care a fost examinat de judec toria sect. _________, mun. Chişin u este
dosarul lui S.U. în sentin a de achitare a c ruia este invocat acelaşi principiu al caracterului
personal al r spunderii penale.
3.10 Urm rirea penal în privin a lui M.C. a fost pornit nelegitim. În materialele
dosarului (v.1, f.d. 43-44), este anexat Rezolu ia privind neînceperea urm ririi penale din
28,02.2005, emis de c tre procurorul raionului ____. În Rezolu ie se constat c : „La 22
noiembrie 2004, sub nr.43 în registrul nr.2 de eviden a informa iilor al Direc iei Generale
Teritoriale a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corup iei, a fost
înregistrat peti ia anonim pe faptul lichid rii ÎM ACR _______ şi ac iunile nelegitime ale
primarului oraşului M.C. în aceast privin ”.
Studiind raportul şi materialele prezentate, procurorul a constat c , în cazul dat, ac iunile
primarului or. _______ nu întrunesc elementele infrac iunii prev zute de art.327 din Codul
penal – dep şirea atribu iilor de serviciu şi sunt evidente circumstan e care exclud urm rirea
penal ”.
În baza prevederilor art., art.22,287 CPP, art.4 a Protocolului 7 ale Conven iei Europene
pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului nimeni nu poate fi
urm rit de c tre organele de urm rire penal pentru aceeaşi fapt .
EPISODUL nr.4
Înstr inarea nelegitim a bunurilor imobile persoanelor fizice.
În cererea de apel, procurorul afirm c C.L. şi C.L. au procurat bunurile expuse la

licita ie contrar prevederilor art.34 al Legii cu privire la administra ia public local , p.1 al
Hot rârii Guvernului nr.162 din 19.02.2004, şi ale altor acte normative.
Aceste afirma ii ale procurorului nu au suport juridic şi se resping prin urm toarele
probe:
4.1 Prin declara iile sale, inculpatul M.C. a men ionat c bunurile proprietate
public a or. _______ au fost supuse inventarierii în baza actelor, care atest direct sau
indirect apartenen a acestora, bunuri f r st pân în actul de inventariere aprobat prin decizia
Consiliului nr.2/23 din 08.04.2004 nu au fost incluse, astfel nu a fost înc lcat Instruc iunea
Ministerului Finan elor cu privire la constatarea şi eviden a bunurilor f r st pân şi nici
Hot rârea Guvernului nr.162 din 19.02.2004.
În ceea ce priveşte depozitul din or. _____ str. _____, M.C. a declarat c , în urma
lichid rii raionului _____ şi form rii jude ului Orhei, în anul 1999, a trecut la gestiunea
Prim riei or. _____, fapt confirmat prin actul de lichidare a raionului şi decizia Consiliului
raional _____ nr.3/11din 08.06.2004 „Cu privire la executarea Hot rârii Guvernului nr.162
din 19.02.2004” prin care s-au aprobat actele de inventariere şi listele bunurilor imobile ale
unit ilor administrativ-teritoriale inclusiv ale or. _____ (Direc ia de Înv mânt, Tineret şi
Sport apar ine Consiliului raional _____), iar cl direa fostului comisariat militar din str.
_____, conform dosarului de inventariere tehnic de la OCT _____ (extrasul se anexeaz ),
niciodat nu a apar inut Societ ii Antiincendiare, ci Prim riei, fapt confirmat şi prin hot rârea
irevocabil a Cur ii de Apel Chişin u din 2006. Persoanele considerate de in toare a bunurilor
au avut dreptul s se adreseze în contenciosul administrativ cu plângere privind lezarea
dreptului de proprietate. SOA s-a adresat în toate instan ele de judecat privind contestarea
423
dreptului de proprietate la care s-a decis respingerea cererii, aceasta fiind declarat
neîntemeiat .
Imobilele au fost înregistrate în Registrul cadastral teritorial, conform deciziei
Consiliului or şenesc _________şi Hot rârii Guvernului RM „Despre unele m suri privind
inventarierea bunurilor imobile proprietate a unit ii administrativ-teritoriale şi a statului”,
apoi realizate în baza deciziilor Consiliului or şenesc prin comisiile de licita ie împuternicite
în conformitate cu Legea privind administra ia public local nr.123-XV din 18.03.2003 şi
Hot rârii Guvernului RM nr.1056 din 12.11.1997. Anun ul despre vânzarea imobilelor a fost
publicat în Monitorul Oficial al RM, presa na ional , asigurându-se transparen a efectu rii
licita iei.
4.2 Niciunul din martorii interoga i nu au confirmat anumite ac iuni ilegale s vârşite de
inculpat.
- Martorul L.C. a explicat c , în 2005, ea a luat un ziar unde erau mai multe anun uri cu
privire la licita ii şi deoarece îi venise fata din Italia şi avea bani, lor le-a convenit şi ei au
cump rat o cl dire în or. _______, în care ginerele C.V. a f cut o sp l torie de maşini. Ce era
în acea cl dire pân atunci ea nu ştie. La licita ie a fost ea, a pl tit 56 mii lei. Au fost şi au
v zut cl direa, erau 2 cl diri, dar ale cui erau nu ştie. Nu ine minte dac a fost o hot râre
judec toreasc privind evacuarea din acea cl dire a Direc iei de înv mânt.
- Martorul L.C. a explicat c , în 2005, a citit în ziar anun c se vând la licita ie cl diri.
S-au dus la Prim rie şi au procurat la licita ie cl direa din str. ____ or. _____, la licita ie a
participat personal ea. Ce era înainte în acea cl dire, nu ştie. Cl direa era cu dou etaje,
nelocativ , practic risipit , deteriorat , într-o stare critic , nu ine minte dac erau uşi, i se
pare c era la intrare uş , ferestrele erau astupate cu ceva, dar nu ine minte dac aveau sticl .
Cl direa au reparat-o capital şi, la moment, o folosesc ca magazin. Era unica pretendent la
acest obiect, nu ine minte dac mai era alt lume în sal . Dac ar fi fost ceva ilegal, ei nu ar fi
putut procura acest local. De primar ea nu s-a apropiat niciodat , deoarece nu locuieşte în
_______, dar în localitatea vecin . Era o singur cl dire cu dou etaje în ograd comun .
- Martorul A.U. a explicat c lucra la Prim ria _____ în calitate de arhitect şi specialist
în construc ie. S-a format o comisie de primire-predare a patrimoniului în proprietate. Ea era
membr , era o list ce era la eviden din contabilitate şi ei ieşeau la fa a locului controlau
dac sunt acele obiecte, care figureaz în list . Erau reprezentan ii Re elelor termice, care
transmiteau bunurile şi ei le primeau. De evaluarea bunurilor nu a fost vorba, doar de
cantitate. Tot ea a fost membru al comisiei de inventariere. Ei au f cut inventarierea tuturor
bunurilor imobile inclusiv a celor de pe str. _____ şi _____. Nu era în acele cl diri nimic. De
la Oficiul cadastral au luat date despre st pânul cl dirilor. Aceste cl diri nu erau înregistrate la
Organul cadastral şi erau pe p mântul Prim riei, erau nişte cl diri p r site, nu erau îngrijite,
nu era acolo nimeni, nu a v zut niciun paznic, uşile erau încuiate cu l cate. Acolo nu era
nimeni, ea nu a ştiut c este cl direa şcolii. În comisie mai erau inginerul cadastral, contabila
P.R.
- Martorul P.G. a explicat c , în 2004-2005, era vicepreşedinte al Consiliului raional şi,
un timp, a fost consilier. Depozitele de pe str. _____ erau la balan a Direc iei de Înv mânt
din 1960, ele şi pân acum stau la balan a Direc iei de Înv mânt. Nu este niciun document
care s le permit s le scoat de la eviden . Aceste depozite au fost reînregistrate când au
existat jude ele, dar st pân era Direc ia de Înv mânt. Acolo mai era liceul Ştefan cel Mare.
Liceul este structura consiliului local. S-a realizat o inventariere a patrimoniului f r st pân.
Depozitul dat a fost vândut unei persoane fizice, care se foloseşte de el, şi-a f cut sp l torie
de automobile şi de repara ie. Când a fost aprobat actul de inventariere în conformitate cu care
depozitul a fost trecut la balan a prim riei, el a fost la şedin a Consiliului Or şenesc, s-a
revoltat, dar actul a fost înt rit. Crede c aceast decizie a fost înt rit şi la şedin a Consiliului
424
raional, dar nu este sigur de aceast informa ie. Direc ia de Înv mânt, unde lucreaz so ia lui
în calitate de contabil, avea nevoie de acest obiect, c ci nu au unde ine manualele. Cl direa
fostei direc ii de înv mânt în 1964-65, din str. _____, a fost tot recunoscut , prin aceast
decizie, ca bun f r st pân şi este aceeaşi istorie ca şi cu depozitele, e la balan a direc iei pân
în prezent.
4.3 Prin actul de lichidare a raionului _______, decizia Consiliului Raional

_____nr._____din 08.06.2004 „Cu privire la executarea Hot rârii Guvernului nr.162 din
19.02.2004”, listele bunurilor imobile ale unit ilor administrativ-teritoriale ale or. _______ se
confirm c depozitul din or. _____ str. _____în urma lichid rii raionului _____ şi form rii
jude ului Orhei (anul 1999) a trecut la gestiunea Prim riei or. _____.
4.4 Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Cur ii de Apel

Chişin u din 01.02.2007, decizie neanulat , definitiv , se stipuleaz c litigiul între Prim ria
or. _______ şi Societatea Antiincendiar a raionului _____referitor la dreptul de proprietate
asupra cl dirii din or. _______ str. _____ este unul de natur civil .
Conform deciziei citate a Colegiului civil şi de contencios administrativ a stabilit: „Din
materialele cauzei în şedin a instan ei de recurs s-a constatat c prin Actul de inventariere a
cl dirilor şi Lista bunurilor imobile proprietate a Prim riei or. _______, aprobat prin Decizia
nr.2/23 din 08.04.2004 a Consiliului or şenesc _____, str. _____ca „fostului comisariat
militar” a fost inclus sub nr.58. Iar prin Decizia nr.3/11 din 08.06.2004 a Consiliului raional
_____ „cu privire la executarea Hot rârii Guvernului Republicii Moldova nr.162 din
19.02.2004 „Despre unele m suri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a
unit ilor administrativ-teritoriale şi ale Statului” a fost aprobat actele de inventariere şi liste a
bunurilor imobile a unit ilor administrativ-teritoriale şi a statului conform anexei nr.1 şi 2.
Conform Hot rârii Guvernului Republicii Moldova nr.162 din 19.02.2004 „Despre
teritoriale şi ale Statului”, Decizia nr.2/23 din 08.04.2004 a Consiliului or şenesc
_________şi Decizia nr.3/11 din 08.06.2004 a Consiliului raional _______ cl direa din str.
_____a fost înregistrat la OCT filiala _____cu drept de proprietate public .
Conform hot rârii Judec toriei Economice de Circumscrip ie din 19 aprilie 2006 a fost
respins ac iunea Prim riei or. _____ c tre Societatea Antiincendiar _____privind încasarea
for at a pl ii restante pentru folosirea terenului aferent situat în or. _____str. _____din
motivul c Societatea Antiincendiar nu de ine dreptul de proprietate asupra imobilului şi în
Registrul de Stat al Camerei Înregistr rii de Stat adresa Societatea Antiincendiar figureaz în
mun. Chişin u.
Din informa ia Agen iei Rela ii Funciare şi Cadastru a RM oficiul Cadastral Teritorial
Orhei, Filiala _____nr.31 din 27.01.2006, rezult c dup Societatea Obşteasc
Antiincendiar (S-O.A _____) nu este înregistrat niciun bun imobil.
Prin decizia Consiliului or şenesc _________imobilul din str. _____a fost expus la
licita ie şi, în baza contractului nr.6 de vânzare-cump rare a bunului imobil prin negocieri
directe din 05.10.2005, a fost înstr inat lui L.C.
Conform dosarului de inventariere tehnic , se atest faptul c imobilul din str. _____or.
_____ anterior a apar inut întreprinderii Autovaz „Deservire tehnic ” din 20.04.1988.
Conform art.118 alin.(1) CPC RM, fiecare parte trebuie s dovedeasc circumstan ele pe
care le invoc drept temei al preten iilor şi obiec iilor sale dac legea nu dispune altfel.
Contrar normei men ionate, în materialele cauzei nu se con in probe incontestabile în
sus inerea preten iilor reclamantei Societatea Antiincendiar din RM şi SOA _____în
de inerea dreptului de proprietate asupra imobilului din str. _____or. _____.
425
Astfel, din considerentele men ionate şi având în vedere faptul c circumstan ele pricinii
şi nu este necesar verificarea suplimentar a oric ror dovezi, Colegiul civil ajunge la
concluzia de a admite recursul, a casa hot rârea primei instan e şi a emite o nou hot râre,
prin care Societ ii Antiincendiare din RM (ŞARM) împotriva Consiliului or şenesc
_________şi Consiliului raional _____cu privire la anularea par ial a deciziilor Consiliului
or şenesc _________ nr.2/23 din 08.04.2004 şi Consiliului raional _____nr._____din
08.06.2004 urmeaz a fi respins.”
4.5 Caracterul juridico-civil al litigiului ap rut între Prim ria _____şi Societatea
Antiincendiar se constat şi în alte documente.
În cadrul verific rii peti iei preşedintelui Societ ii Antiincendiare de c tre CCCEC din
08.02.2006 ”...s-a constatat c , în baza Hot rârii Guvernului nr.162 din 19.02.2004 „Despre
unele m suri privind inventarierea bunurilor imobile-proprietatea unit ilor administrativ-
teritoriale şi a statului”, de c tre comisia de inventariere a oraşului _____, a fost inclus în
actul de inventariere şi cl direa de pe str. _____. Din lipsa înregistr rii cl dirii date la OTC
_______, în baza actului de inventariere, care a fost aprobat de Consiliul or şenesc _______,
conform deciziei nr.2/23 din 8.04.2004 şi coordonat cu preşedintele raionului V.C., în baza
deciziei nr.3/11 din 8.06.2004 a Consiliului raional _______, cl direa a fost înregistrat în
calitate de fond fix dup Prim ria _______, care, în prealabil, în baza Comisiei de licita ie, a
fost vândut cu pre ul de 3815 lei persoanei C.L.
Verificând toate circumstan ele ap rute pe faptul vinderii cl dirii date şi în lipsa
elementelor constitutive ale infrac iunii din partea primarului or. _______, dl M.C., de c tre
DGT B l i al RM, a fost înaintat propunerea de a nu începe urm rirea penal şi materialele
au fost retrimise procurorului serviciului „Nord” al Procuraturii Anticorup ie, pentru
examinare şi emiterea unei rezolu iei, dat fiind faptul c rela iile date poart un caracter
juridico-civil şi urmeaz a fi solu ionat în instan a de judecat .”
4.6 Existen a rela iilor civile ap rute între Prim ria or. _______ şi Societatea
Antiincendiar este confirmat şi de decizia Colegiului economic l rgit al CSJ din
06.11.2008, care a anulat hot rârile instan elor judec toreşti economice, eviden iind unele
lacune, care necesit a fi verificate.
4.7 Legalitatea licita iilor efectuate de organele autoadministr rii publice locale le
raionului _______ este confirmat şi de decizia Colegiului civil al Cur ii de Apel Chişin u din
04.11.2008, care a respins cererile de chemare în judecat , înaintate de procurorul raionului cu
privire la anularea proceselor-verbale ale licita iilor din 30.09.2005. În lista a 14 cereri de
chemare în judecat înaintate de procuror s-a aflat şi cererea privind scoaterea la licita ie de
vânzare a cl dirii fostului comisariat militar, situat pe str. _______, or. _______, procurat de
c tre C.L. la pre ul final de 31500 lei. Cele relatate, precum şi alte documente anexate la dosar
şi examinate în şedin a de judecat denot faptul c M.C. nu a dep şit „în mod v dit limitele
drepturilor şi atribu iilor acordate prin lege, ... în urma organiz rii licita iilor de inând
concomitent calitatea de preşedinte al Comisiei de licita ie din cadrul prim riei _______, a
înstr inat nelegitim bunuri imobile diferitor persoane fizice”. Inculpatul şi în timpul de inerii
posturii de preşedinte al comisiei de licita ie din cadrul Prim riei _______, nu a înstr inat
nelegitim bunuri imobile diferitor persoane fizice. Ac iunile lui au fost totalmente conforme
cerin elor legii. Organul de urm rire penal a ignorat cadrul normativ, care i-a permis lui
M.C. s realizeze bunurile indicate în învinuire.
426
M.C. nu samavolnic, ci, în baza deciziei 6/24 din 12.08.2005 a Consiliului or şenesc
_________„Privind expunerea la licita ie de vânzare a unor bunuri proprietate public ”, a fost
expus la licita ie cl direa fostului comisariat militar de pe strada _______.
4.8 Baza normativ-juridic a deciziei 6/24 din 12.08.2005 a Consiliului or şenesc

_________„Privind expunerea la licita ie de vânzare a unor bunuri proprietate public ” o
constituie prevederile art.9 al Legii cu privire la proprietatea public a unit ilor administrativ-
teritoriale nr.523-XIV din 16.07.1999, art.84 alin (3) al Legii privind administra ia public
local 3- XV din 18.03.2003, Regulamentul privind licita iile cu strigare şi negocierile directe
aprobat prin Hot rârea Guvernului R.M nr.1056 din 12.11.1997.
În condi iile enun ate, obliga ia lui M.C. era de a realiza în întregime obliga iunile sale
legale de a realiza licita ia obiectelor incluse în deciziile Consiliului or şenesc _______.
Astfel, deciziile Consiliului or şenesc _________men ionate în episodul dat sunt emise în
conformitate cu prevederile legii, nu au fost anulate, constituind baza normativ-juridic şi a
ac iunilor întreprinse ulterior în cadrul licita iilor de primarul C.
4.9 E de men ionat lipsa cadrului normativ-juridic indicat de procuror în ordonan a de

învinuire şi în rechizitoriul de învinuire. În ordonan a de punere sub învinuire, rechizitoriul de
învinuire lui M.C. i se incrimineaz nerespectarea obliga iunilor ce-i reveneau prev zute de
art.34 al Legii cu privire la administra ia public local " nr.123-XV din 18.03.2003, care este
abrogat , prin adoptarea altei Legi privind administra ia public local nr.436-xvi din
28.12.2006.
Art.37 al Legii privind actele legislative din 27.12.2001 d no iunea de abrogare,
definit ca un procedeu tehnico-juridic de suprimare prin care sunt scoase din vigoare
prevederile actului legislativ care nu mai corespund echilibrului dintre cerin ele sociale şi
reglementarea legal . În atare condi ii, învinuirea în s vârşirea oric rei infrac iuni n-ar fi, nu
poate fi efectuat în baza unei Legi anulate, inexistente de facto şi de iure. E de men ionat c
Legea din 28.12.2006 era în vigoare şi la etapa înaint rii b nuirii şi învinuirii inculpatului.
Prin urmare, ordonan ele de b nuire din 17 septembrie 2007, ordonan ele de învinuire din tot
din 17.09.2007, rechizitoriul de învinuire în privin a inculpatului sunt nule, nu au suport
juridic.
4.10 M.C. nu poate fi subiect al ac iunilor imputate. Dup cum s-a men ionat anterior, el
a îndeplinit cu exactitate Decizia Consiliului or şenesc ________________ nr.3/11din
08.06.2004 „Cu privire la executarea Hot rârii Guvernului nr.162 din 19.02.2004” Conform
p.a) al art.29 al Legii privind administra ia public local nr.436-XVI din 28.12.2006, una din
atribu iile de baz ale primarului const în obliga iunea de a îndeplini, a executa deciziile
Consiliului local. M.C. nu era în drept s nu execute Decizia Consiliului or şenesc
_________men ionat , deoarece acesta a fost adoptat în conformitate cu prevederile art.43 al
legii din 28.12.2006, care stipuleaz imperativ c de competen a consiliului raional este a
decide privind administrarea bunurilor ce in de domeniul public şi privat.
4.11 Urm rirea penal în privin a lui M.C. a fost pornit nelegitim. În materialele
dosarului (v.1, f.d. 59-60) este anexat Rezolu ia privind neînceperea urm ririi penale din
24.11.2005, emis de c tre procurorul raionului _______. În Rezolu ie se constat c
depozitul de pe strada _____ a fost înregistrat dup Prim ria _______ la data de 02.03.2005
de c tre Consiliul or şenesc _______ în baza deciziei 2/19; ulterior a fost scos la licita ie,
vândut cet eanului C.L.
Vânzarea depozitului se datoreaz ac iunilor neglijente ale organului colegial –
Comisiei de inventariere şi nu a primarului M.C. Litigiul dat este de natur civil .
427
Studiind raportul şi materialele prezentate, procurorul a constat c , în cazul dat,
ac iunile primarului or. _______ nu întrunesc elementele infrac iunilor prev zute de art.327,
328 din Codul penal – abuzul de putere sau abuzul de serviciu; excesul de putere sau
dep şirea atribu iilor de serviciu.
Din materialele dosarului nu rezult c aceast Rezolu ie privind neînceperea urm ririi
penale din 24.11.2005 s fi fost anulat , fapt ce exclude categoric tragerea lui M.C. la
r spunderea penal pe acest episod al învinuirii.
4.12 Lipseşte componen a de infrac iune şi din motivul c , prin hot rârea Judec toriei
_______ din 20.06.2005, a fost admis cererea lui C.L. c tre DGÎTS de eliberare a înc perilor
procurate. Hot rârea instan ei de judecat este irevocabil , denot caracterul legitim al
tranzac iei de cump rare-vânzare a depozitului de pe strada _____.
EPISODUL NR. 5
Încheierea contractului de schimb cu cet eanul R.A. a îmbun t it nejustificat condi iile
de trai ale familiei R.
În cererea de apel, procurorul invoc înc lcarea cadrului normativ imputat lui M.C.;
consider decizia Consiliului or şenesc _________nr.__ din 25.11.2004 „Privind schimbul de
apartamente” ca fiind ilegal . Ac iunile primarului trebuie s fie examinate prin prisma
art.329 CP.
Argumentele procurorului sunt lipsite de consecutivitate şi temei juridic. Dac apelantul
este de p rerea c în ac iunile lui M.C. se con in elementele componen ei de infrac iune
prev zute de art.329 CP, atunci de ce se solicit condamnarea lui M.C. în baza art.327, 328
CP? Argumentele apelantului se resping de totalitatea de probe examinate de instan a de
judecat . Astfel:
5.1 Inculpatul M.C. nu a recunoscut învinuirea. El a declarat c , conform deciziei
Consiliului or şenesc _________nr.6/28 din 25.11.2004 „Privind schimbul de apartamente”,
primarului or. _______ M.C. i s-a permis s perfecteze contractul de schimb a apartamentului
nr.48 situat în casa nr.15 or. _______, str. ____, proprietate public , pe un apartament
proprietate privat a cet eanului R.A., cu condi ii locative bune, situat în or. _______ str.
_____, care va fi folosit în scop de cazare.
Conform art.823 al Codului civil, p r ile contractului de schimb au obliga ia de a
transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun.
Fiecare parte a contractului de schimb este considerat vânz tor al bunului pe care îl
înstr ineaz şi cump r tor al bunului pe care îl primeşte în schimb.
Conform Registrului cadastral teritorial _______, la momentul efectu rii schimbului de
apartamente, proprietar (în baza contractului de vânzare-cump rare) al apartamentului nr.5
din str. _____era Prim ria or. _______.
Cet eanului R.A. nu i s-a repartizat apartament de stat şi nu putea fi luat la rând pentru
îmbun t irea condi iilor de trai din nou, cum se indic în actul de învinuire, cu atât mai mult
c art.30 al Codului cu privire la locuin e al RSS Moldoveneşti prevede expres temeiurile şi
categoriile de cet eni pentru a considera c ei au nevoie de îmbun t irea condi iilor de
locuit.
Nu s-a luat în considerare şi starea apartamentului nr.48 din str. _____ (hot rârea
judec ii din 08.06.2004 – starea apartamentului nr.48 din strada _____este critic : uşile şi
ferestrele lipsesc, instala iile inginereşti sunt deteriorate, înc perea este distrus şi condi iile
de locuit nu sunt, imobilul s-a transformat într-o gunoişte antisanitar , periculoas pentru
s n tatea oamenilor din casa nr.15 (probe ce dovedesc cele confirmate se g sesc în dosarul
428
civil la instan a de judecat a raionului _______), astfel nicidecum nu putea fi repartizat
pentru îmbun t irea condi iilor de trai.
Pre ul de pia stabilit de OCT B l i este neîntemeiat şi nu corespunde realit ii.
5.2 Depozi iile lui M.C. obiectiv se confirm de totalitatea probelor examinate în
şedin a de judecat .
- Astfel, prin decizia Consiliului or şenesc _________6/28 din 25.11.2004 „Privind
schimbul de apartamente”, primarului or. _______ M.C. i s-a permis s perfecteze contractul
de schimb al apartamentului nr.48 situat în casa nr.15, str. _____, or. _______ pe un alt
apartament proprietate privat cu condi ii de locuit bune, situat în or. _______, str. _______.
Prim ria a fost obligat s foloseasc apartamentul nr.5 din str. ______ în scopul de cazare.
Consiliul or şenesc _______, la emiterea deciziei, a luat în considerare starea critic a
apartamentului nr.48 situat în casa nr.15, _____ - uşile şi ferestrele lipsesc, instala iile
inginereşti sunt deteriorate, înc perea este distrus şi condi ii de locuit nu exist , imobilul s-a
transformat într-o gunoişte antisanitar , periculoas pentru s n tatea oamenilor.
Temei juridic pentru emiterea deciziei nominalizate servesc prevederile Legii cu privire
la proprietate, art.823-826 ale Codului civil, Legii privind administra ia public local .
5.3 Potrivit contractului de schimb din 26.04.2005, a avut loc tranzac ia de schimb al
apartamentelor nominalizate între proprietari: R.A.N. şi Prim ria or. _______. Legalitatea
contractului de schimb a fost verificat de notar. P r ilor li s-a explicat con inutul prevederilor
art.13 al Legii cu privire la proprietate, art.240, 242 din Codul civil, art.49 al Legii cu privire
la notariat.
5.4 Prin dispozi ia primarului din 05.11.2004, a fost numit Comisia de examinare
la fa a locului a apartamentului nr.5 din _____. Conform actului comisiei date din 08.11.2004,
starea apartamentului a fost recunoscut ca una bun de locuit.
5.5 Dreptul de proprietate al p r ilor care au efectuat schimbul de apartamente este
confirmat prin extrasele din registrele bunurilor imobile.
5.6 Instan a judiciar a raionului _______, prin hot rârea sa din 08.06.2004, examinând
cererea prim riei de a-i lipsi pe membrii familiei D. de dreptul lor asupra apartamentului, în
conformitate cu prevederile art.25 CPC RM, s-a deplasat la fa a locului, adic în apartamentul
nr.48 al casei nr.15 pe str. _____, or. _______.
În hot râre se invoc : „Rezultatul examin rii şi cercet rii apartamentului nr.48 a
confirmat toate rezultatele actelor de control şi declara iile martorilor la proces referitoare la
starea apartamentului dat. Instan a judiciar , obiectiv, la fa a locului, a constatat c casa nr.15
de pe str. _____ se afl în centrul or. _______ şi are 72 de apartamente. Apartamentul nr.48 se
afl în intrarea a doua a casei la etajul trei la dreapta şi are acces liber. Uşa de la intrare nu are
l cat şi este deformat şi t iat . Cercetarea comun a apartamentului nr.48 m rturiseşte faptul
c apartamentul este l sat f r supraveghere şi în momentul prezent este f r st pân, se afl în
situa ie critic , uşile lipsesc, sunt f râmate blocurile de ferestre, scoase podelele, lipsesc
chiuveta, baia, aragazul, instala iile inginereşti sunt deteriorate, înc perea este distrus şi
condi ii de locuit nu sunt, gazoductul prezint pericol social şi dac va fi scoas pentru metal
de cineva din casa nr.15 poate fi o explozie. Rufele murdare, un pat s-a transformat într-o
gunoişte antisanitar .”
5.6 Martorul L.R. a explicat c ea, la acel moment, nu a depus cerere privind
îmbun t irea condi iilor de trai, deoarece, la acel moment, nu avea dreptul la aşa
îmbun t ire, dispunea de spa iu locativ privat cu spa iul locativ de 32 m.p. pentru familia sa
de 3 persoane, adic avea mai mult de 6 m.p. pentru o persoan şi nu putea pretinde la
îmbun t ire. Apartamentul cu care a f cut ea schimb era proprietatea oraşului - ap.15 din str.
_____, or._______. Acolo persoana a fost evacuat prin hot rârea judec ii. Peste un an, ea a
f cut schimb, familia persoanei care a fost evacuat nu o ine minte. Apartamentul 16 era al ei
429
personal şi a f cut schimb cu apartamentul 15. Acel apartament, la acel moment ,era f r
st pân, nu avea uşi, ferestre, era o gunoişte, fapt ce îi revolta pe locatari. Apartamentul era la
etajul 4 al casei cu 9 etaje. Dup ce a f cut schimbul, ea a pus uş , dar Prim ria a scos doar
gunoiul. Apartamentul ei se afla în preajma Prim riei şi Prim riei i-a convenit s fie
apartamentul ei recunoscut ca hotel. Este decizia Prim riei Consiliului or şenesc de a schimba
destina ia apartamentului ei - ca hotel al Prim riei. Schimbul s-a efectuat tot în baza deciziei
Prim riei. Este hot rârea judec ii din 2003 de a confirma dreptul de proprietate al Prim riei
asupra apartamentului în care a trecut. Schimbul a constat numai în aceea c apartamentul ei a
fost cu 2 od i cu repara ie euro, în care a investit numai pe înc lzire autonom 1000 dolari
SUA şi înc pe repara ie, dar crede c a investit nu mai mult de 3000 dolari SUA, iar cel lalt
apartament avea trei od i şi era folosit ca gunoişte. Ini iativa de schimb a fost din ambele
p r i, ea consider nu a pricinuit prejudiciu nim nui. Dac e vorba de prejudiciu, trebuia s fi
fost o expertiz a apartamentului ei şi a acelui cu care a schimbat, acel cu 3 od i era straşnic,
într-un dezastru total. Poate c şi sunt la ea unele documente despre cheltuielile suportate
pentru repara ia apartamentului cu trei od i. Nu a fost nicio tentativ de a acorda apartamentul
cu 3 od i altor persoane ce stau în rând, ea nu cunoaşte aşa ceva şi nu putea fi, deoarece
apartamentul se d pentru îmbun t irea condi iilor de trai, dar acolo era o gunoişte. Nu
cunoaşte nici dac apartamentul ei ar fi fost propus cuiva. La procedura de schimb a prezentat
extrasul din Registrul cadastral OCT _______. Care este soarta apartamentului ei cu nr.16 nu
ştie, dac a fost luat de c tre prim rie la balan - tot nu ştie. În apartamentul cu trei od i a
investit bani ea pentru a-l aduce la condi ie.
5.7 Probele invocate infirm totalmente învinuirea adus lui M.C. Afirma ia
învinuirii precum c ac iunile primarului au fost efectuate în lipsa Deciziei Consiliului
or şenesc _________este una tenden ioas , inventat . Neluarea în considerare a deciziei
Consiliului or şenesc _________6/28 din 25.11.2004 „Privind schimbul de apartamente” prin
care primarului or. _______, M.C., i s-a permis s perfecteze contractul de schimb al
apartamentului nr.48 situat în casa nr.15, strada______, or. _______ pe un alt apartament,
proprietate privat , cu condi ii de locuit bune, situat în or. _______, str. _______, nu este
altceva decât o lips total de obiectivitate în cadrul urm ririi penale. Decizia Consiliului
or şenesc _________6/28 din 25.11.2004 „Privind schimbul de apartamente”, precum şi
art.13 al Legii cu privire la proprietate, art.240.242 din Codul civil, art.49 al Legii cu privire
la notariat, constituie temeiul legal al ac iunilor inculpatului în cadrul efectu rii schimbului de
apartamente. Prin urmare, M.C. nu a dep şit atribu iile sale de serviciu, a ac ionat legal, în
interesele statului c ruia nu i-a fost cauzat niciun prejudiciu, fiindc apartamentul nr.48 situat
în casa nr.15, strada______, or. _______ se afla într-o stare dezastruoas şi nu putea fi
repartizat altei persoane. E de competen a Consiliului or şenesc s decid soarta
apartamentului respectiv. În conformitate cu cerin ele art.825 ale CC, în cazul în care bunurile
schimbate nu au aceeaşi valoare, diferen a de valoare poate fi compensat printr-o sum de
bani, numit sult , dac aceasta este prev zut de contract. Contractul de schimb nu prevede o
astfel de compensa ie şi consider m c bugetului local nici nu i s-a adus anumite prejudicii,
deoarece schimbul unui apartament cu dou od i într-o stare bun cu un apartament cu trei
od i, dar care se afla într-o stare dezastruoas , poate fi considerat ca unul egal. Problema
stabilirii costurilor apartamentelor schimbate în condi iile enun ate anterior ine de domeniul
dreptului civil, şi nu al celui penal.
5.8 M.C. nu poate fi subiect al ac iunilor imputate. Dup cum s-a men ionat
anterior, el a îndeplinit cu exactitate Decizia Consiliului or şenesc _______ nr.6/28 din
25.11.2004 „Privind schimbul de apartamente”. Conform p.a) al art.29 al Legii privind
administra ia public local nr.436-XVI din 28.12.2006, una din atribu iile de baz ale
430
primarului const în obliga iunea sa de a îndeplini, a executa deciziile consiliului local. M.C.
nu era în drept s nu execute Decizia Consiliului or şenesc _________men ionat , deoarece
ea a fost adoptat în conformitate cu prevederile art.43 al legii din 28.12.2006, care stipuleaz
imperativ c de competen a Consiliului raional este de a decide ac iunile privind
administrarea bunurilor ce in de domeniul public şi privat.
5.9 M.C. nu poate fi subiect al ac iunilor imputate si din alte considerente. Astfel, art.6
al CP stabileşte c persoana este supus r spunderii penale şi pedepsei penale numai pentru
faptele s vârşite de ea şi numai în cazul existen ei vinov iei. Potrivit legii penale, nimeni nu
poate fi tras la r spundere penal pentru fapta altuia.
Conform ordonan ei de pornire a urm ririi penale din 27.03.09, în privin a lui M.C., a
fost pornit urm rirea penal , deoarece organul de urm rire penal este de p rere c decizia
Consiliului or şenesc _________nr.6/28 din 25.11.2004, act care i-a permis inculpatului s
perfecteze contractul de schimb al apartamentelor, este nelegitim . Astfel, M.C. este tras la
r spundere penal pentru ac iunile unui organ colegial, ac iuni, în viziunea ap r rii, absolut
legale.
Aceste prevederi ale legisla iei sunt confirmate şi de practica judiciar . Prin Decizia
Colegiului penal l rgit din 01.04.2008, în privin a lui L.B. (dosarul nr.1 ra-337/08), Curtea
Suprem de Justi ie a statuat: ”Conform principului caracterului personal al r spunderii
penale, stipulat în art.6 CP persoana poate fi supus r spunderii penale numai pentru faptele
pe care ea îns şi le-a s vârşit cu vinov ie. L.B. nu poate fi atras la r spundere penal pentru
hot rârile colectivului de munc al FAI „Anina” prin care s-a hot rât punerea în gaj a
bunurilor acestei întreprinderi”.
EPISODUL NR. 6
Transmiterea ilicit în proprietatea lui V.C. a apartamentului nr.51 de pe str. _____10

din or. _______.
În cererea de apel se men ioneaz c primarul nu era în drept s -i elibereze lui V.C.
certificatul solicitat, f r a fi verificat de poli istul de sector; nu sunt luate în vedere
depozi iile p r ilor v t mate, ale martorului E.L.; consider c certificatul eliberat de primar
este unul fals, cea ce a condi ionat privatizarea ilegal a apartamentului.
Argumentele invocate de procuror au fost verificate şi apreciate de instan a de judecat .
Învinuirea şi în acest episod nu şi-a g sit confirmarea în instan a de judecat . Probe, în acest
sens, sunt:
6.1 Depozi iile inculpatului care nu şi-a recunoscut vina în comiterea ac iunilor ce cad
sub inciden a legii penale. El a declarat c , conform art.34 alin (2) al Legii privind
administra ia public local nr.123-XV din 18.03.2003, primarul, în afar de atribu iile de
baz , execut şi alte atribu ii în condi iile legii. În competen a primarului intr eliberarea
certificatelor privind componen a familiei, confirmarea locului de trai şi a st rii familiale,
lipsa sau aflarea cet enilor în teritoriu, conform datelor poli istului de sector, precum şi
eliberarea caracteristicilor cet enilor.
Prim ria or. _______ i-a eliberat cet eanului C. un certificat, fapt confirmat de spusele
lui şi de spusele vecinilor (C.V.E., L.E., C.P.A.) lui V.C. Certificatul a fost eliberat pentru a fi
prezentat la locul de destina ie, din spusele dlui C. – instan ei de judecat .
431
Consider m c şi în acest episod al învinuirii lipsesc elementele componen ei
infrac iunii. Organul de urm rire penal a prezentat probe selectate unilateral, apreciindu-le
eronat. Primarul or. _______ nu r spunde de ac iunile Comisiei de privatizare a fondului de
locuin e, care a fost obligat , în caz de necesitate, s solicite acordul membrilor familiei.
Certificatul eliberat de primar nu poate servi drept baz juridic la privatizarea
apartamentului.
Lipsa infrac iunii se confirm şi prin:
6.2 - Depozi iile martorului C., care a explicat faptul c locuia într-o cas cu C.
Cunoaşte c , în 2005, a venit V.C. la b trânul C., care tr ia singur din 2001 şi nu avea lumin ,
gaz, totul era distrus, la el veneau be ivanii şi beau acolo, se b teau între ei, î-l b teau pe
b trân. Vecinii se s turaser de acele b t i, în apartament era dezastru. Când a venit V.C., el a
vorbit cu vecinii şi a schimbat apartamentul, a scos vreo maşin de gunoi din apartamentul
b trânului, a f cut intrare în apartament, în cas , în scar e curat acum. Pe C.M. nu l-a v zut
niciodat în acest apartament, cunoaşte c fra ii nu se prea împac .
- Depozi iile martorului P. care a explicat c ea a fost vecina lui C. În apartamentul lui
era totul stricat, uşile, ferestrele, nu era nici ap , nici lumin , nici gaz. Uneori ea îi ducea
b trânului de mâncare, el avea sl biciune la be ie şi se gr m deau acolo to i be ivanii. Pe
primar niciodat nu l-a v zut la ei în cas . Cunoaşte c V. a cump rat apartamentul de la C. Pe
urm a aflat c acest V. este fratele primarului. Acuma la ei pe scar , e curat, frumos.
- Depozi iile martorului L.L., care a explicat c este specialist în problemele privatiz rii
şi activeaz la Consiliul raional _______. Persoana care doreşte s privatizeze apartamentul
trebuie s prezinte un şir de documente, ea le verific , le face calculul şi le depune spre
examinare la Comisia de privatizare. Persoanele care doresc s privatizeze se pot adresa
personal sau prin procur . În cazul lui C., ea personal nu l-a cunoscut, dar, din numele lui, s-a
adresat o persoan cu procur . În cazul dat, în ordinul de reparti ie erau înscrişi 4-5 persoane,
dar Prim ria le-a eliberat certificat care confirma faptul c persoanele respective lipsesc de pe
teritoriul oraşului mai mult de 5 ani zile. Executor al certificatului era dna R., dar era semnat
de primarul C. La privatizare trebuie s fie cererea de participare la privatizare, ordinul de
reparti ie, tabelul nominal, fişa locuin ei, certificatul de la organul cadastral, planul
apartamentului, copia buletinelor sau a adeverin elor de naştere a persoanelor puse la
eviden , copia carnetului de munc . Cererea care se afl în volumul 5 f.d.138 este a lui C.
Certificatul care confirm faptul precum c el tr ieşte de unul singur nu este obligatoriu a fi
prezentat la privatizarea apartamentului. Certificatul, eliberat de dl C.-f.d.128,v.5, nu este
obligatoriu, dar ea a fost la jurista Prim riei şi a v zut c era cerere scris de mâna lui C.,
precum c el doreşte s privatizeze apartamentul (acest certificat ea îl are şi acas ). Cererea
lui C., pe care ea a citit-o la Prim rie este identic cu cererea de la f.d.38,v.5. Când a adunat
toate documentele aduse pentru privatizare, acolo erau 5 persoane şi ei îi trebuia acest
certificat, deoarece fondul locativ este al Prim riei care r spunde de aceasta. Ea nu a verificat,
dac celelalte 5 persoane locuiesc acolo sau nu, aceast ac iune nu intr în func iile ei. Pe
f.d.129 este tabelul nominal şi fişa personal , unde sunt indicate 6 persoane. De baz este
ordinul de reparti ie. În certificat este indicat c , din spusele persoanei, C. locuieşte de unul
singur. Certificatul nu este inclus în lista documentelor necesare pentru privatizare. C. este
chiriaşul-principal, poate face orice şi el poate scoate pe cine vrea de la eviden .
6.3 E de men ionat şi lipsa cadrului normativ-juridic indicat de procuror în ordonan a de

învinuire lui M.C. i se incrimineaz nerespectarea obliga iunilor ce-i reveneau prev zute de
art.34 al Legii cu privire la administra ia public local " nr.123-XV din 18.03.2003, lege
432
abrogat , prin adoptarea altei Legi privind administra ia public local nr.436-XVI din
28.12.2006.
reglementarea legal . În atare condi ii, învinuirea în s vârşirea oric rei infrac iuni ar fi, nu
Prin urmare, ordonan ele de b nuire din 17 septembrie 2007, ordonan ele de învinuire din tot
din 17.09.2007, rechizitoriul de învinuire în privin a inculpatului sunt nule, nu au suport
juridic.
6.4 Nu este componen a de infrac iune şi din motivul c M.C. a eliberat certificatul pe
numele lui C. legal. Prevederile art.34 alin.(2) al Legii privind administra ia public local
nr.123-XV din 18.03.2003 stipuleaz c primarul, în afar de atribu iile de baz execut şi alte
atribu ii în condi iile legii. În competen a primarului intr eliberarea certificatelor privind
componen a familiei, confirmarea locului de trai şi a st rii familiale, lipsa sau aflarea
cet enilor în teritoriu, conform datelor poli istului de sector, precum şi eliberarea
caracteristicilor cet enilor. La materialele dosarului este anexat cererea lui C. în care el a
solicitat primarului eliberarea unui certificat, men ionând c el tr ieşte de unul singur de mai
mul i ani, copiii lui locuiesc în alte p r i şi ei nu sunt împotriva privatiz rii de c tre dânsul a
locuin ei. Certificatul eliberat de M.C. este identic dup con inut cu cererea solicitantului, fapt
care confirm depozi iile inculpatului. La eliberarea acestui certificat C. s-a condus şi de
cererea vecinilor, care au confirmat faptul c , din anul 2007, copiii lui C. nu locuiesc cu C.
6.5 Este lipsit de temei juridic şi afirma ia ce se con ine în actele de învinuire, precum
c eliberarea de c tre primar a certificatului cu privire la starea familiar a lui C. i-a permis
ultimului s perfecteze aşa-numita procur unic cu drept de semnare a actelor de privatizare
şi înstr inare a apartamentului c tre V.C. În primul rând, o astfel de procur în materialele
dosarului lipseşte. În afar de aceasta, o astfel de procur nici nu poate s existe, deoarece
legisla ia în vigoare nu prevede astfel de procuri. Conform art.252-258 din Codul civil exist
doar no iunea de procur , este şi procura de substituire. Primarul, în conformitate cu
stipul rile alin.(3) al art.252 CC, a fost în drept s -i elibereze lui C., în caz de necesitate, şi o
procur , ceea ce nu a avut loc. Alin.(2) al art.252 CC stabileşte c procura eliberat pentru
încheierea de acte juridice în form autentic trebuie s fie autentificat notarial. În
conformitate cu Legea cu privire la notariat, responsabilitatea pentru legalitatea eliber rii
procurii o poart notarul. Procura întocmit de C. cu privire la reprezentarea intereselor lui la
Comisia de privatizare este perfectat de notar şi acest fapt nu poate s -i fie imputat lui C.
6.6 Afirma ia ce se con ine în învinuire, precum c M.C. a inclus date v dit denaturate
în certificatul nr.464 eliberat şi semnat la 03.11.2005 cu referire la componen a şi existen a
acordului membrilor familiei lui V.C. la privatizarea de c tre ultimul, în lipsa lor, a
apartamentului dat, este, din considerentele invocate supra, o relatare incorect a situa iei
obiective. Denaturând situa ia obiectiv ce se refer la eliberarea certificatului pe numele lui
C., organul de urm rire penal nici nu a apreciat alte documente prezentate Comisiei de
privatizare în care sunt enumera i to i locatarii, care au tr it în apartament.
6.7 Lipsa obiectivit i organului de urm rire penal în episodul incriminat se confirm şi
prin faptul c probele ce infirm învinuirea nu au fost apreciate de c tre organul de urm rire
penal . La materialele dosarului de c tre ofi erul de urm rire penal a fost anexat contul
433
personal pe numele lui C. (v.5, f.d.16-17), semnat de primarul C. Acest document a fost
prezentat şi Comisiei de privatizare. În documentul dat este stipulat c sunt 6 membri ai
familiei lui C., care au dreptul la spa iul locativ.
Un alt document – extrasul din fişa locuin ei, anexat la materialele dosarului de
privatizare, semnat de M.C. – enumer concret membrii familiei lui C., care tr iesc în
apartament: C.N. –fiic ; M.N. – fiic ; M.I. şi M.D. – nepo i.
6.8 Este nejustificat şi concluzia organului de urm rire penal precum c certificatul
nr.464 eliberat pe numele lui C. i-a lipsit pe ceilal i membrii ai familiei de dreptul de a
participa la privatizarea apartamentului. În primul rând, certificatul nominalizat nu a fost
prezentat Comisiei de privatizare şi nu intr în lista documentelor obligatorii pentru
privatizarea locuin ei. La adoptarea deciziei cu privire la privatizarea apartamentului sunt
necesare urm toarele documente, care şi au fost prezentate de C.:
- cererea de privatizare;
- copia tabelului nominal cu locatarii apartamentului;
- extrasul din fişa locuin ei;
- certificatul OCT;
- Schi -plan al apartamentului;
- copia c rticelelor de munc ;
- bonul de plat ;
- copia buletinelor de identitate.
6.9 Lipseşte latura obiectiva a componen ei de infrac iune, fiindc de iure to i membrii
familiei au participat la privatizarea apartamentului lui C. Conform borderoului de calcul al
costului locuin ei supuse privatiz rii (v.5, f.d. 23), num rul persoanelor care locuiesc legitim
în apartament şi inclus în borderoul de calcul este de 6 persoane. Din considerentele expuse,
afirma ia autorilor învinuirii precum c al i membri ai familiei nu au participat la privatizarea
apartamentului nu este veridic .
6.10 Lipseşte latura obiectiva a componen ei de infrac iune şi din motivul c rela iile
legate de înstr inarea apartamentului lui C. sunt de natur civil .
Astfel, prin contractul de vânzare-cump rare din 12.12.2005, C.V. a procurat, iar C.V. a
vândut apartamentul nr.51, situat în or. _______, str. Eminescu 10. Contractul a fost întocmit
notarial, cu respectarea prevederilor art.13 al Legii cu privire la proprietate, art.753,
755,756,776,777 CC, art.50 al Legii cu privire la notariat. Contractul nominalizat nu a fost
anulat, este în vigoare.
6.11 Din considerentele expuse, nu exist nici infrac iune de fals în actele publice,
deoarece certificatul eliberat nu este obligatoriu a fi prezentat pentru privatizarea
apartamentului, a fost întocmit în baza declara iilor lui C., au fost prezentate şi alte documente
semnate de M.C. care confirm înscrierea în apartament a mai mul i membri ai familiei etc. În
condi iile relatate, M.C. a eliberat certificatul bazându-se pe cererea lui C., afirma iile
vecinilor C., L., C. Totodat M.C. a semnat şi alte certificate: extrasul din fişa locuin ei,
certificatul OCT, certificatul cu privire la componen a familiei, în care au fost indica i to i
locatarii acestui apartament. Prin urmare, el a relatat obiectiv situa ia creat în familia lui C.
6.12 M.C. nu poate fi subiect al ac iunilor imputate şi din alte considerente. Astfel, art.6
434
fost pornit urm rirea penal , deoarece organul de urm rire penal nici nu a luat în
considerare existen a hot rârii Comisiei de privatizare, document neanulat pân în prezent;
existen a contractelor de cump rare-vânzare a apartamentelor nominalizate etc. C. este tras la
r spunderea penal pentru ac iunile unui organ colegial, ac iuni, în viziunea ap r rii, absolut
legale.
Colegiului penal l rgit din 01.04.2008 în privin a lui L.B. (nr.1 ra-337/08), Curtea Suprem de
Justi ie a statuat: „Conform principului caracterului personal al r spunderii penale, stipulat în
art.6 CP, persoana poate fi supus r spunderii penale numai pentru faptele pe care ea îns şi le-
a s vârşit cu vinov ie. L.B. nu poate fi tras la r spundere penal pentru hot rârile colectivului
de munc al FAI „Anina” prin care s-a hot rât punerea în gaj a bunurilor acestei
întreprinderi”.
6.13 M.C. nu poate fi învinuit în privatizarea apartamentului men ionat, deoarece în

materialele dosarului este anexat rezolu ia procurorului Procuraturii _______ din 10.02.2006
privind neînceperea urm ririi penale din motivul lipsei componen ei de infrac iune.
Procurorul, analizând probele acumulate, a ajuns la concluzia c , la comercializarea
apartamentului de c tre C., nu au avut loc ac iuni ilegale. Este corect şi faptul c procurorul
general, prin ordonan a sa din 22.02.2007, a anulat aceast rezolu ie de neîncepere a urm ririi
penale. Îns ordonan a procurorului general este nelegitim şi contravine prevederilor art.22,
287 CPP, art.4 al Protocolului 7 al Conven iei Europene pentru Ap rarea Drepturilor şi
Libert ilor Fundamentale ale Omului, care stipuleaz imperativ c nimeni nu poate fi urm rit
de c tre organele de urm rire penal pentru aceeaşi fapt de dou şi mai multe ori. Conform
prevederilor alin.(4) al art.287 CPP, reluarea urm ririi penale se poate face numai dac apar
fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urm ririi precedente a
afectat hot rârea respectiv . În cazul descoperirii unui viciu fundamental, urm rirea penal
poate fi reluat nu mai târziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonan ei de încetare a
urm ririi penale. Ordonan a procurorului general este emis peste un an, nu sunt indicate nici
faptele noi sau recent descoperite. Procurorul general repet faptele care au fost cunoscute de
procurorul raionului _______.
E de men ionat şi faptul c , pe tot parcursul urm ririi penale, a fost înc lcat dreptul lui
M.C. la ap rare. La toate etapele efectu rii urm ririi penale, el a fost asistat de avocat doar
formal. Dup cum s-a men ionat supra îns şi fapta aplic rii unei legi inexistente denot
caracterul formal al numirii unui avocat, ceea ce constituie o grav înc lcare a dreptului la
ap rare prev zut de art.17 al CPP, art.21 din Constitu ie, art.6 din Conven ia pentru Ap rarea
Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului.
Concluzie : - organul de urm rire penal a incriminat rela ii civile reglementate în
episoadele incriminate de hot râri ale Consiliului or şenesc, contracte, hot râri ale instan elor
de judecat etc.;
- organul de urm rire penal şi-a argumentat oficial tragerea lui M.C. la r spundere
penal f când trimitere la o lege abrogat , care nu poate avea consecin e juridice;
- intereselor statului nu i-au fost cauzate daune materiale, deoarece toate licita iile au
avut loc în conformitate cu prevederile legisla iei în vigoare; procesele-verbale ale licita iilor
nu au fost anulate; în primul episod al învinuirii, cererea lichidatorului şi a creditorului în
persoana Ministerului de Finan e de a lichida ÎM RTR din _______ cu stingerea crean elor
creditoare şi debitoare ale ÎM RTR din _______ a acesteia cu aprobarea raportului financiar
435
de lichidare al debitorului; lichidarea întreprinderii a fost admis de c tre Curtea de Apel
Economic la 27.09.2007. Cererea de intentare a procesului de insolvabilitate a fost depus la
29.06.2006;
- urm rirea penal în unele episoade a fost pornit în pofida faptului existen ei
ordonan elor de refuz în pornirea urm ririi penale sau de încetare a urm ririi penale;
- lipseşte subiectul şi latura subiectiv a infrac iunii, deoarece în toate episoadele
imputate exist decizii colegiale ale organelor puterii de stat.
În temeiul art.414-415, 218 CPP,

SOLICIT:
1. Respingerea apelului declarat de procurorul Serviciului Nord al Procuraturii
Anticorup ie dl D.D. împotriva sentin ei Judec toriei _________, mun. Chişin u din
19.03.2010 în privin a lui C.M.I., ca fiind nefondat.
2. Emiterea unei decizii interlocutorii în adresa Procuraturii Republicii Moldova
cu privire la înc lc rile grave procesual-penale admise în cadrul urm ririi penale, men ionate
în referin a dat .
Anex :- copia referin ei;

- copia mandatului
Data ________________
Semn tura avocatului___________________
436
JUDEC TORIA
SECTORULUI BUIUCANI
mun. Chişin u
CERERE
FORMULAT ÎN BAZA ART.345 ALIN.(4), P.3;
350; 332 ALIN.(1); 275 P. 9); 274 ALIN. (2); 28 CPP
PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI PENAL
Ast zi suntem întruni i în şedin a preliminar în cauza penal privind învinuirea
inculpa ilor P.I. şi R.O. în comiterea infrac iunilor prev zute de art.art.217 alin.(4) lit. b) şi
218 alin.(3) lit.b) ; c) CP şi a inculpatului B.S. în comiterea infrac iunilor prev zute de
art.art.42 alin.(5); art.art.217 alin.(4) lit.b) şi 218 alin.(3) lit. b); c) CP.
Conform art.7 CPP, procesul penal se desf şoar în strict conformitate cu principiile şi
normele unanim recunoscute ale dreptului interna ional, cu tratatele interna ionale la care RM
este parte, cu prevederile Constitu iei şi ale Codului de procedur penal .
Potrivit art.8 CPP, art.21 din Constitu ie, orice persoan acuzat de un delict este
prezumat nevinovat pân când vinov ia sa va fi dovedit în mod legal.
La aceast etap a procesului, f r a m expune asupra pretinselor fapte prejudiciabile, a
vinov iei sau nevinov iei inculpatului (a inculpa ilor), vreau s pun accentul pe existen a
circumstan elor care impun încetarea procesului penal, emiterea unei sentin e în conformitate
cu prevederile art.350 alin.(1) CPP.
Pornind de la faptul c procesul penal este guvernat de mai multe principii, printre care
cel al preeminen ei dreptului, garantat prin art.1 din Conven ia European pentru Ap rarea
Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale (în cele ce va urma – Conven ie) în
coroborare cu Preambulul Conven iei, prezenta cerere va fi argumentat în baza prevederilor
legisla iei procesuale dar şi prin prisma practicii stabilite de Curtea Suprem de Justi ie. Or,
aceast instan , potrivit atribu iilor acordate, are menirea s asigure aplicarea corect şi
uniform a legisla iei, un element esen ial al principiului preeminen ei dreptului.
Notez faptul c , în spe a dat , exist doar o singur ordonan de pornire a urm riri
penale în privin a inculpatului P.I. Astfel, prin ordonan a din 20.07.2010 (f.d. 7), a fost pornit
cauza penal nr. 2010481068, avându-se la baz existen a b nuielii rezonabile c a fost
s vârşit infrac iunea prev zut de art.361 alin.(2) lit.b) CP. Pornind de la prevederile
art.274 alin.(2) CPP (a se vedea Decizia Cur ii Supreme de Justi ie din 27.07.2010, emis în
cadrul dosarului nr.1ra-817/10, p.8.1), ordonan a din 21.07.2010 urmeaz a fi perceput în
raport cu procesul-verbal privind autosesizarea în privin a începerii urm ririi penale întocmit
la data de 20.07.2010 (f.d. 9) şi Raportul întocmit de I.C. la data de 15.07.2010 (f.d. 10). Prin
urmare, trebuie a fi re inut faptul c , în actul de autosesizare, ofi erul de urm rire penal a
indicat : inând cont de faptul constat rii s vârşirii de c tre P.I. şi B.S. a infrac iunii
prev zute de art.361 alin.(2) CP, urmeaz a fi dispus , prin ordonan , începerea urm ririi
penale.
437
Infrac iunea prev zut de art.361 alin.(2) lit.b) este atribuit la capitolul XVII, intitulat
INFRAC IUNI CONTRA AUTORIT ILOR PUBLICE ŞI A SECURIT II DE STAT.
Contrar celor enun ate anterior, P.I. a fost recunoscut în calitate de b nuit în s vârşirea
infrac iunii prev zute de art.217 alin.(3) lit.c) CP (a se vedea Ordonan a din 07.07.2010,
f.d.157). Aici vreau s trec cu vederea faptul c atribuirea acestei calit i procesuale a avut loc
în prezen a avocatului P.M., care era şi ap r torul lui R.O.
Prin Ordonan a din 17.08.2010, procurorul l-a pus pe P,I. sub învinuire, invocându-i-se
faptele care cad sub inciden a art.218 alin.(3) lit.b), c); 217 alin.(4) lit.b) CP. Aceast
învinuire este formulat şi în rechizitoriu.
Pornind de la cele enun ate, putem constata c , în privin a lui P.I., nu a fost pornit
urm rirea penal în baza art.217; 218 CP.
Pentru a consolida aceast concluzie, in s aduc con inutul integral al p.8.1 din Decizia
Cur ii Supreme de Justi ie, emis la data de 27.07.2010 în cadrul dosarului 1ra-817/10:
În cazul depist rii infrac iunii nemijlocit de c tre lucr torul organului de urm rire
penal , acesta întocmeşte un proces-verbal în care consemneaz cele constatate privitor la
infrac iunea depistat şi dispune înregistrarea infrac iunii, iar apoi potrivit art.274 alin.(2)
CP, prin ordonan dispune începerea urm ririi penale.
Necesitatea începerii urm ririi penale în fiecare caz separat rezult şi din principiul
oficialit ii procesului penal, prev zut de art.28 CPP, din care rezult c , organele
competente, în cazul în care, sînt sesizate în modul prev zut de lege, sau în cazul autosesiz rii
c s-a s vârşit o infrac iune, sunt obligate s porneasc urm rirea penal şi a efectua
ac iunile necesare în vederea constat rii faptei şi a persoanei vinovate.
În baza acestor constat ri a r mas irevocabil solu ia de încetare a procesului penal în
privin a lui P.G. în s vârşirea infrac iunii prev zute de art.27, 332 alin.(1) CP, în leg tur cu
existen a circumstan elor prev zute de lege, care exclud sau condi ioneaz pornirea urm ririi
penale şi tragerea la r spundere penal - faptul c nu a fost pornit urm rirea penal pe
acest articol.
Anticipând eventualele argumente, care ar putea fi aduse în detrimentul cererii de
încetare a procesului penal, cât şi în vederea cercet rii sub toate aspectele a acestei cereri, in
s -mi expun pozi ia vizavi de alte acte de procedur anexate la cauza penal .
La data de 04.05.2010, a fost emis Ordonan a de pornire a urm ririi penale nr.
2010480545 (f.d. 1) în baza art.217 alin.(3) lit.b) CP.
În baza celor enun ate anterior, aceast ordonan urmeaz a fi perceput în raport cu
procesul-verbal privind autosesizarea în privin a începerii urm ririi penale din 04.05.2010
(f.d. 3). Dac e s ne baz m pe prevederile art.28; 274 alin.(2) CPP, prezint interes pretinsa
infrac iune, în leg tur cu care s-a autosesizat organul de urm rire penal . Astfel, în acest
proces-verbal a fost indicat faptul depist rii, în cadrul perchezi iei, efectuate la domiciliul lui
R.O. a substan ei –Tramadol hidroclorid cu masa total de 1.00 gr. Aceleaşi circumstan e de
fapt au fost invocate şi în Ordonan a din 04.05.2010.
În concluzie, ofi erul de urm rire penal a indicat în procesul-verbal din 04.03.2010
urm toarele: inând cont de faptul constat rii s vârşirii de c tre R.O. a infrac iunii prev zute
de art.217 alin.(3) lit.b)CP, urmeaz a fi dispus , prin ordonan , începerea urm ririi penale.
În raport cu aceste dou acte de procedur care au stat la baza pornirii urm ririi penale
nr. 2010480545, se impun urm toarele concluzii:
438
a)Cauza penal nr. 2010480545 a fost pornit pe faptul s vârşirii de c tre R.O. a
infrac iunii prev zute de art.217 alin.(3) lit.b) CP (a se vedea procesul-verbal din 04.05.2010
prin care s-a autosesizat organul de urm rire penal ).
b) Urm rirea penal a fost pornit doar pe faptul depist rii la domiciliul lui R.O. a
substan ei psihotrope –Tramadol cu masa de 1.00 gr., cantitate ce constituie propor ii mici,
dar nu propor ii deosebit de mari.
c) Organul de urm rire penal nu s-a autosesizat şi nu a pornit urm rirea penal în
privin a lui P.I. în baza unor pretinse fapte care ar c dea sub inciden a art.217; 218 CP.
Caracterul obiectiv al acestor concluzii se confirm prin con inutul Raportului întocmit
de ofi erul de urm rire penal I.C. la data de 03.05.2010; Ordonan a de atribuire a
competen ei pe dosarul penal nr.2010480545 din data de 04.05.2010 şi Ordonan a de
conexare a cauzelor penale din data de 30.07.2010.
Mai mult, urmeaz a fi re inut şi faptul c organul de urm rire penal a emis înc o
ordonan de pornire a urm ririi penale în baza art.361 alin.(2) lit.b) CP (dosarul nr.
2010481069). În acest act de procedur este fixat: în perioada de timp 21.04.2009 –
29.01.2010, cet. R.O. împreun şi în urma în elegerii prealabile cu B.S., urm rind scopul
procur rii preparatelor psihotrope – Tramadol – a falsificat re etele din numele medicilor „P
E (...), I L (...) şi al ii.
La baza acestei ordonan e a stat procesul-verbal privind autosesizarea în privin a
începerii urm ririi penale din 20.07.2010 în care a fost indicat: inând cont de faptul
constat rii s vârşirii de c tre R.O. şi B.S. a infrac iunii prev zute de art.361 alin.(2) CP,
urmeaz a fi dispus , prin ordonan începerea urm ririi penale.
Având la baz aceste dou acte de procedur putem constata c nici în privin a lui R.O.
şi B.S. nu a fost pornit urm rirea penal pe art.218 CP.
În aşa mod, revin la situa ia c , în privin a lui P.I., în baza Ordonan ei din 20.07.2010, a
fost pornit doar cauza penal nr.20104801068 pe infrac iunea prev zut de art.361 alin.(2)
lit.b) CP.
Aceast ordonan nu poate produce efecte juridice în detrimentul intereselor
inculpatului P.I. din urm toarele considerente:
a) Inculpatul nu a fost recunoscut b nuit/învinuit în raport cu dispozi ia art.361 alin.(2)
lit.b) CP.
b) Fapta prev zut de art.361 alin.(2) lit.b) CP nu este reflectat în rechizitoriu.
c) Recalificarea faptei de la art.361 la art.218 sau art.217 CP este inadmisibil . Este
relevant c obiectul general, obiectul generic de grup, obiectul nemijlocit de baz , obiectul
material al infrac iunii prev zute de art.361 CP difer de cele care sunt caracteristice pentru
art.217 şi 218 CP.
d) Ordonan a de punere sub învinuire este actul prin care persoana se consider
învinuit şi, din momentul adopt rii, aceasta este tras la r spundere penal . Astfel, prin
Ordonan a din 17.08.2010, transcris în rechizitoriu, P.I. este tras la r spundere penal în baza
art.218 alin.(3) lit.b), c); 217 alin.(4) lit.b) CP, f r ca, în privin a acestuia, s fi fost pornit
urm rirea penal , în conformitate cu prevederile art.28; 274 alin.(2) CPP, pentru comiterea
acestor infrac iuni. Or, conform art.279 alin.(1) CPP, orice ac iune de urm rire penal , cu
excep ia celor prev zute expres în lege (în art.279 alin.(1) CPP), poate fi efectuat doar dup
pornirea urm ririi penale.
439
Derog rile de la legisla ie reflectate anterior nu mai pot fi înl turate şi impun aplicarea
art.251 CPP – nulitatea actelor de procedur îndeplinite în aceast spe .
Conform art.345 alin.(4) p.3); 350 CPP, dac în şedin a preliminar s-au constat
temeiurile prev zute în art.332 CPP, instan a, prin sentin motivat , înceteaz procesul penal.
Potrivit art.332 alin.(1) CPP, procesul penal înceteaz inclusiv în baza art.275
pct.9)CPP. Potrivit acestei norme, procesul penal înceteaz atunci când exist circumstan e
care condi ioneaz excluderea sau, dup caz, exclud urm rirea penal .
În spe a dat , învinuirea formulat în rechizitoriu nu are la baz o solu ie sau solu ii
(ordonan /ordonan e) de pornire a urm ririi penale, situa ie care implic nulitatea absolut a
oric ror acte şi ac iuni de urm rire penal şi, în cele din urm , exclud urm rirea penal .
În baza celor enun ate, solicit respectuos încetarea procesului penal.
Data_______________
Semn tura_________________
440
JUDEC TORIA ECONOMIC DE
CIRCUMSCRIP IE CHIŞIN U
DEMERS
PRIVIND RIDICAREA EXCEP IEI
DE NECONSTITU IONALITATE
Prin cererea de chemare în judecat , reclamantul a solicitat excluderea asociatului F.T.
din societatea comercial ÎM „ FN” SRL.
F r a-mi expune pozi ia vis-à-vis de pertinen a, concluden a şi utilitatea motivelor puse
la baza preten iilor, insist asupra faptului c , în cadrul dezbaterilor judiciare, au ap rut
temeiurile prev zute de art.12/1 din Codul de procedur civil pentru ridicarea excep iei de
neconstitu ionalitate.
Prin ac iunea înaintat , reclamantul a pretins ca, în cadrul solu ion rii litigiului, s fie
aplicate dispozi iile art.154 din Codul civil. Potrivit art.154 alin.(3) din Codul civil,
asociatului exclus i se restituie, în termen de 6 luni, doar aportul depus. E de notat c , potrivit
art.43 alin.(3) din Legea privind societ ile cu r spundere limitat nr.135 din 14.06.2007,
asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte propor ional din patrimoniul societ ii,
dar are dreptul numai la o sum de bani ce reprezint valoarea contabil a p r ii sociale la data
excluderii, dac hot rârea judec toreasc nu prevede altfel.
În conformitate cu art.24 alin.(1) din aceeaşi lege, partea social reprezint o frac iune
din capitalul social al societ ii al c rei cuantum se stabileşte în func ie de cuantumul
aportului şi include toate drepturile şi obliga iile asociatului.
E de notat faptul c , într-o hot râre, Curtea de la Strasbourg a decis cu valoare de
principiu c , cota parte într-o societate comercial este un bun complex, care se protejeaz
prin art.1 din Primul Protocol adi ional la Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor
Omului şi a Libert ilor Fundamentale. Ea certific faptul c de in torul posed o parte din
capitalul social şi alte drepturi, inclusiv dreptul de crean asupra activelor societ ii (a se
vedea Hot rârea din 25.07.2002 pe cauza Savtransavto contra Ucrainei). Este relevant faptul
c , potrivit prevederilor art.4 din Constitu ie, Hot rârile Cur ii Constitu ionale nr.55 din
14.10.1999 şi Hot rârii Plenului Cur ii Supreme de Justi ie nr.17 din 19.06.2000, Conven ia
constituie o parte integrant a sistemului legal intern şi, respectiv, urmeaz a fi aplicat ca şi
orice alt lege cu excep ia c prevederile Conven iei au prioritate fa de restul legilor interne
care îi contravin. Reamintim c , potrivit art.1 din Primul Protocol adi ional la Conven ie, orice
persoan (...) are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea
sa decât pentru cauz de utilitate public şi în condi iile prev zute de lege şi de principiile
generale ale dreptului interna ional.
În conformitate cu art.46 din Constitu ie, dreptul la proprietatea privat , precum şi
crean ele asupra statului, sunt garantate. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauz de
utilitate public , stabilit potrivit legii, cu dreapt şi prealabil desp gubire. Averea dobândit
licit nu poate fi confiscat . Caracterul licit al dobândirii se prezum .
Pornind de la cele enun ate consider c art.154 alin.(3) din Codul civil contravine art.46
din Constitu ie.
În conformitate cu prevederile art.121 din Codul de procedur civil , dac , în procesul
judec rii pricinii, se constat c norma de drept ce urmeaz a fi aplicat sau care a fost deja
aplicat este în contradic ie cu prevederile Constitu iei, iar controlul constitu ionalit ii actului
normativ este de competen a Cur ii Constitu ionale, instan a de judecat este în drept s
sesizeze, în conformitate cu prevederile Codului Jurisdic iei Constitu ionale, Curtea
441
Constitu ional pentru a verifica constitu ionalitatea actului respectiv. Din momentul emiterii
de c tre instan a încheierii cu privire la ridicarea excep iei de neconstitu ionalitate şi pân la
adoptarea hot rârii de c tre Curtea Constitu ional , procedura de examinare a pricinii sau de
executare a hot rârii pronun ate se suspend .
În baza celor relatate, a normelor de drept invocate, solicit ini ierea procedurii de
sesizare a Cur ii Constitu ionale în vederea verific rii constitu ionalit ii art.154 alin.(3) din
Codul civil, emiterea unei încheieri în acest sens.
Data________________
Semn tura_____________
442
CURTEA DE APEL CHIŞIN U
avocatul Alexei Barb neagr

în interesele M.I.
REFERIN
ASUPRA CERERII DE APEL ÎNAINTATE DE
PROCUROR ÎMPOTRIVA SENTIN EI
JUDEC TORIEI CENTRU, MUN. CHIŞIN U DIN
28.01.2009
Prin sentin a Judec toriei Centru, mun. Chişin u din 28.01.2009, I.M., învinuit de
s vârşirea infrac iunilor prev zute de art. 328 alin. (1), 329 alin. (1) şi 332 alin. (1) Cod penal,
a fost achitat din motivul lipsei infrac iunii.
Conform învinuirii, I.M., de inând, func ia de medic-expert al Comisiei de Expertiz Medical a
Vitalit ii (în continuare CEMV) psihiatrie din cadrul Consiliului Republican de Expertiz
Medical a Vitalit ii, fiind persoan cu func ie de r spundere, abilitat cu drepturi
administrative de dispozi ie şi organizatorice, şi anume, cu drept de decizie în cadrul
stabilirii gradelor de invaliditate, a s vârşit infrac iunea de dep şire a atribu iilor de serviciu şi
fals în actele publice.
Astfel, la 25 ianuarie 2000, activând în func ia nominalizat , contrar pct.21,32 ale
Regulamentului organelor de expertiz medical a vitalit ii din Republica Moldova
aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.470 din 29.08.1991 (abrogat prin Hot rârea
Guvernului cu privire la expertiza medical a vitalit ii nr.746 din 30.06.2004) de
sine st t tor, nefiind preşedinte şi f r participarea celorlal i membri ai CEMV psihiatrie,
medicii-exper i S.V. şi preşedinte B.V., a atribuit, în mod unilateral, gradul doi de invaliditate
pentru boal obişnuit f r termen de reexaminare, fapt ce a generat falsificarea şi
eliberarea cotorului (certificatul) seria DM-EM-6 nr._____ din 25 ianuarie ___, care a
servit temei pentru achitarea pensiilor şi compensa iilor pseudoinvalidului, astfel cauzând un
prejudiciu bugetului de asigur ri sociale prin achitarea neîntemeiat a pensiei de
invaliditate şi compensa iilor nominative pseudoinvalidului A.C. în sum total de
21702,96 lei.
Tot ea a fost învinuit în s vârşirea infrac iunii prev zute de art.329 alin.(1) din Codul
penal, prin neasigurarea p str rii a 97 de procese-verbale de expertizare-reexpertizare a
invalizilor.
În cererea de apel, procurorul consider c instan a de judecat nu a apreciat critic
probele: procesul-verbal de expertizare medical a vitalit ii invalidului A.C., registrul de
eviden a proceselor-verbale, nu a analizat critic declara iile martorului B.V., c instan a de
judecat a fost impar ial şi a respins demersurile de interogare a martorului S., nu a dispus
numirea unei contraexpertize.
Procurorul solicit casarea sentin ei, rejudecarea cauzei, condamnarea M.I. pe
art.328 alin. (1), 332 alin. (1) din Codul penal cu încetarea procesului penal din motivul
expir rii termenului de prescrip ie; iar pe art.329 alin. (1) CP – a lipsei elementelor
infrac iunii.
443
Consider m apelul procurorului ca fiind unul v dit nefondat, introdus în scopul
tergivers rii procesului penal, deoarece anume Domnia Sa a respins demersurile avocatului şi
ale M.I. cu privire la numirea unei expertize medico-legale în comisie, a refuzat anexarea la
materialele dosarului a proceselor-verbale de expertizare-reexpertizare a invalizilor ridicate în
timpul urm ririi penale de c tre colaboratorii CCCEC, a ignorat (a se vedea sentin a)
prevederile art. 254 CPP, a înc lcat principiul prezum iei nevinov iei, principiul prescrip iei
tragerii la r spundere penal etc.
Aceste înc lc ri grave ale legisla iei în vigoare se manifest prin urm toarele fapte.
1) În timpul urm ririi penale, avocatul şi M.I. au solicitat anexarea la materialele
dosarului a tuturor proceselor-verbale, motivând necesitatea acestei ac iuni prin faptul c
învinuirea în neasigurarea p str rii a 97 de procese-verbale de expertizare-reexpertizare a
invalizilor este nefondat , deoarece toate procesele-verbale ale invalizilor au fost ridicate de
c tre anchetator. Procurorul a respins acest demers, motivând c învinuita poate înainta un
demers similar şi în şedin a de judecat . Evident, demersul respectiv a fost repetat în şedin a
de judecat şi acceptat. Procurorul a fost obligat şi a prezentat în şedin a de judecat 2 volume
ale listelor proceselor-verbale ridicate de c tre colaboratorii CCCEC. În urma analizei acestor
procese-verbale de c tre M.I. s-a constatat c toate procesele-verbale – 97 la num r – nu au
fost pierdute, ele fiind transmise consiliilor de expertizare teritoriale.
În cererea de apel, procurorul a recunoscut c acuzarea lui M.I. în s vârşirea
infrac iunii prev zute de art.329 alin. (1) CP nu întruneşte elementele infrac iunii.
Prin urmare, organul de urm rire penal nu şi-a îndeplinit obliga iunea sa prev zut de
art. 96, 328 CPP: cea de a stabili în cadrul urm ririi penale faptele referitoare la existen a
elementelor infrac iunii, precum şi cauzele care înl tur caracterul penal al faptei.
Concomitent, a fost înc lcat şi principiul prezum iei nevinov iei prev zut de art.8 CPP, art. 6,
p.2 al Conven iei Europene pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor
Fundamentale. De fapt şi de iure, organul de urm rire penal a pus în sarcina M.I. obliga ia de
a-şi demonstra nevinov ia.
2) Sunt neîntemeiate şi argumentele con inute în cererea de apel precum c M.I. a

s vârşit infrac iunile prev zute de art. 328 alin (1), 332 alin. (1) CP.
Instan a de judecat a analizat minu ios toate probele prezentate de procuror şi a ajuns
la concluzia c nu exist nicio prob care ar confirma vinov ia inculpatei. Mai mult ca atât,
ac iunile M.I. au fost legale, întreprinse în strict conformitate cu obliga iunile ei de serviciu.
Instan a de judecat s-a expus asupra tuturor probelor invocate în cererea de apel.
Astfel, procurorul men ioneaz c învinuirea în s vârşirea infrac iunilor prev zute de
art. 328 alin.(1), 332 alin.(1) CP se confirm de concluziile a dou expertize: medico-legal şi
grafologic , efectuate în timpul urm ririi penale. Consider m c nu putem vorbi de aceste
documente ca acte de expertiz şi ca probe. Suntem de acord cu concluziile instan ei, precum
c ambele acte de expertiz sunt nule, deoarece:
a) sunt realizate cu înc lcarea dreptului la ap rare – M.I. a fost lipsit de drepturile sale
prev zute de art.145 CPP, şi anume, de a lua act de obiectul expertizei, de a recuza exper ii, a
formula întreb ri, a participa la efectuarea expertizelor etc.;
b) ambele expertize sunt nule şi din alt punct de vedere, deoarece, conform art.94
alin.(2) CPP, în procesul penal nu pot fi admise ca probe datele care au fost ob inute prin
înc lcarea dreptului la ap rare;
c) expertiza medico-legal efectuat în cadrul urm ririi penale este nul ca prob şi din
motivul c exper ii au fost incompeten i, în comisie nu a fost inclus niciun expert psihiatru,
datele obiective ale bolnavului au fost incomplete, ea contravine concluziilor actului de
expertiz medico-legal în comisie etc.;
444
d) expertiza medico-legal efectuat în cadrul urm ririi penale este nul ca prob şi din
motivul c ea contravine prevederilor art. 20 al Legii privind asisten a psihiatric din
16.12.1997, care stipuleaz univoc: ”Stabilirea diagnosticului afec iunii psihice, deciderea
asupra aplic rii masurilor medicale coercitive sau avizarea examin rii acestei probleme
constituie dreptul exclusiv al medicului psihiatru sau al comisiei de medici psihiatri”;
e) expertizele medico-legal şi grafologic sunt nule şi datorit faptului c au fost
efectuate pân la pornirea urm ririi penale împotriva M.I. Ordonan a privind dispunerea
expertizei medico-legale este emis la 14.08.2006, cea grafologic – la 04.01.2007. Ordonan a
privind începerea urm ririi penale în privin a M.I. pe faptul acord rii lui C. a gradului doi de
invaliditate este datat cu 14.02.2007. Prin urmare, ambele expertize au fost numite şi
efectuate în afara procedurii penale în privin a învinuitei, ceea ce denot înc lcarea
flagrant a prevederilor art.279 CPP;
j) şi preşedintele consiliului de expertiz medical a vitalit ii ____ – B.S. – a declarat
c expertiza efectuat de medicii-exper i în timpul anchetei penale nu a fost finisat şi ea
trebuie s fie apreciat doar ca o consulta ie. Decizia final trebuia s fie adoptat de
CREMV.
Prin urmare, argumentele invocate de procuror, precum c sunt dou expertize
contradictorii şi urmau a fi interoga i medicii A.S., N.A. sunt neîntemeiate.
O prob incontestabil din punctul de vedere al legalit ii, care a formulat, practic,
r spunsuri la toate aspectele ce in de încadrarea în grad de invaliditate a bolnavului C.A.T., o
constituie raportul de expertiz medico-legal în comisie, nr. ___ din 24.05.2007. În raportul
de expertiz medico-legal , exper ii, în baza materialelor dosarului penal, a documentelor
medicale prezentate, a circumstan elor cazului şi în conformitate cu întreb rile înaintate
pentru solu ionare, au ajuns la urm toarea concluzie:
Pacientul C.A.T., cu diagnosticul trimis la CMC indicat în forma nr. F-088/u – „Boal
cerebro-vascular . Consecin ele hemoragiei subarahnoidiene. Malforma ie arterio-venoas în
regiunea temporo-occopital . Sindromul hidrocefal-hipertensiv. Cefalee secundar de tip
tensional permanent. Insuficien piramidal bilateral , risc înalt de recidiv.”, „Consecin ele
leziunii organice cu schimb ri de personalitate de tip organic. Sindomul asteno-vegetativ cu
elemente obsesiv-fobice” –a fost încadrat corect în gradul doi de invaliditate de boal
obişnuit în baza „Listei defectelor şi bolilor ce serveşte drept baz pentru stabilirea
invalidit ii f r indicarea termenului reexpertiz rii”, punctul 6. boli ale sistemului
nervos, invaliditatea a fost stabilit corect f r termen de expertizare.
Martorul V.B., la care face trimitere procurorul, a declarat c semn turile din
certificatul seria DM-EM nr. _____ din 25.01.2000 şi din registrul de eviden în partea ce se
refer la bolnavul C. sunt îndeplinite de ea.
Martorul E.V. a declarat c ea în calitate de asistent medical , a îndeplinit prima
pagin a procesului-verbal de expertizare a bolnavului C., celelalte au fost completate de M.I.
Certificatul pe numele acestui bolnav e semnat de B. Atât ea, cât şi martorul V.S., au
confirmat faptul controlului efectuat de dânşii a procesului-verbal în privin a lui C. Înainte de
a fi expediat la DENV dosarul acestui bolnav era în ordine. De ce lipseşte o pagin a
procesului-verbal ei nu ştiu.
Şi aceste probe, în cumul cu cele relatate anterior, denot veridicitatea concluziilor
instan ei de judecat despre legalitatea încadr rii bolnavului C. în gradul doi de invaliditate.
Din cele relatate, se poate deduce:
1) M.I. nu a s vârşit fapte prejudiciabile.
2) Lipseşte şi latura subiectiv a infrac iunii – organul de urm rire penal
nu a stabilit şi nu a invocat concret în ce anume const aşa-numitul „interes profesional”.
445
Este incorect stabilit de organul de urm rire penal şi statutul de serviciu al M.I. Ea nu
a fost persoan cu func ii de r spundere. Conform Clasificatorului Unic al func iilor publice
medicilor-exper i nu li se confer statut de func ionar public.
Pornind de la cele relatate, înc lc rile grave ale legisla iei procesual-penale admise de
c tre organul de urm rire penal ,
SOLICIT:
1. Respingerea apelului procurorului ca fiind unul nefundat.

2. A emite, în baza art. 218 CPP, o încheiere interlocutorie în adresa Procuraturii,
CCCEC cu privire la înc lc rile grave ale normelor procesual-penale; ale dreptului la
ap rare; neîntreprinderea tuturor m surilor prev zute de lege pentru cercetarea cauzei
sub toate aspectele, complet şi obiectiv; înc lcarea principiului prezum iei
nevinov iei; principiului prescrip iei tragerii la r spundere penal , ceea ce a permis
organului de urm rire penal , ca pe parcursul a doi ani, s -i încalce drepturile şi
libert ile lui M.I., cauzându-i suferin e grave de ordin fizic şi psihic.
Anexa: - copia recursului;

- copia mandatului de avocat.
Data__________
Semn tura_______________
446
PLEDOARII
INDEPENDEN A JUSTI IEI, TRIUMFUL

ADEV RULUI ŞI AL LEGII
ONORAT INSTAN !
Afirm m din capul locului c învinuirea înaintat lui V.C. este nefondat şi
nelegitim . V.C., director general al SA „ZFR”, fiind o persoan cu func ie de r spundere,
este învinuit de faptul c , prin încheierea, cu SRL „MP”, la 22.10.2003, a contractului nr.760
de procurare a 6750 kg de f in de calitate superioar la pre ul de 5000 lei/tona, a 4700
lei/tona pentru f in de calitatea întâi şi 4400 lei/tona pentru f in de calitatea a doua, a
constituit abuz de serviciu, pe motiv c pre ul de achizi ionare a fost v dit dezavantajos,
cauzându-i SA „ZFR” o daun material în m rime de 1802386 lei.
Aşadar, învinuirea este nefondat , nelegitim din urm toarele considerente:
1. Intentarea urm ririi penale în privin a lui V.C. este rezultatul unei imixtiuni
politice în efectuarea justi iei.
La 28.02 2004, a avut loc şedin a Consiliului Suprem de Securitate condus de
Preşedintele Republicii. La şedin a dat , a fost discutat „situa ia extraordinar din sfera
asigur rii rii cu pâine”. La şedin a acestui Consiliu, au fost date indica ii de a destitui din
func ie demnitarii: şeful CCCEC generalul R.; responsabilul pentru aprovizionarea republicii
cu pâine din aparatul Guvernului – L. şi directorul SA „ZFR” - V.C. Vina lui V.C. a constat în
faptul încheierii, la 22.10. 2003, a contractului cu SRL „MP”, contract, care, în viziunea
membrilor Consiliului Suprem de Securitate, a prejudiciat interesele statului. Din materialele
şedin ei Consiliului Suprem de Securitate şi ale presei rezult c tranzac ia economic –
încheierea contractului la 22.10. 2003 între agen ii economici: SA „ZFR” şi SRL „MP” a fost
considerat ca un lan al activit ii structurilor mafiotice. Aceste circumstan e – eliberarea lui
V.C. din func ia de director, pornirea urm ririi penale, din motivul men ionat sunt obiectiv
confirmate prin decizia Consiliului Suprem de Securitate din 28.02.2004 în care se con in
indica ii directe Guvernului – a ini ia procedura de eliberare din func ie a directorului general
al SA „ZFR”; Procuraturii Generale, împreun cu alte organe de resort – a verifica
legitimitatea contractului de procurare a f inii. Aceste circumstan e sunt elucidate şi în circa
20 de articole ale presei republicane, depozi iile preşedintelui Consiliului SA „ZFR” T.I., care
a confirmat faptul eliber rii din func ia de director a lui C. la demersul Consiliului Suprem de
Securitate. Ordonan a de pornire a procesului penal este o urmare a deciziei Consiliului
Suprem de Securitate, deoarece lupta cu aşa-numit mafie a pâinii a condi ionat adoptarea
ordonan ei de pornire a procesului penal. Dovad a acestui fapt este emiterea ordonan ei de
pornire a procesului penal imediat dup şedin a Consiliului Suprem de Securitate – în aceeaşi
zi, la 28.02. 2004, ordonan emis (iar şi excep ie) de c tre procurorul general. Numai prin
argumentele enun ate se poate explica „operativitatea” urm ririi penale, care într-un termen
„record” – 5 zile – a finisat ancheta, adunând în calitate de materiale probante 4 volume de
documente. Evident c şi crearea completului de judecat pe un dosar ordinar – învinuirea în
s vârşirea infrac iunii prev zute de alin.(1) al art.327 CP – infrac iune mai pu in grav – este
un fapt vorbitor despre imixtiunea în efectuarea justi iei.
447
Consiliul Suprem de Securitate a creat o comisie în frunte cu preşedintele comisiei
parlamentare pentru securitate, S., care, la o conferin de pres , a informat opinia public
despre intentarea de c tre Procuratura General a 6 dosare penale în privin a persoanelor care
au m rit „artificial” pre urile la pâine, printre care a fost numit şi V.C., dosarul c ruia, cum s-a
men ionat la conferin a de pres nominalizat , a fost trimis deja în judecat . La aceeaşi
conferin de pres , secretarul Consiliului Suprem de Securitate, dl M., a declarat c ceea ce s-
a întâmplat pe pia a de panifica ie este o diversiune politic şi economic . În împrejur rile
men ionate, pornirea urm ririi penale, eliberarea din serviciu a unui conduc tor al SA
(competen exclusiv a Consiliului SA) constituie o ac iune de violare a art.1, 6, 13 din
Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului, a
art.4 (drepturile şi libert ile omului), a art.6 (separa ia şi colaborarea puterilor), a art.20
(accesul liber la justi ie), a art.21 (prezum ia nevinov iei), a art.26 (dreptul la ap rare) etc.
din Constitu ia RM.
2. Pornirea urm ririi penale în privin a lui V.C., incriminându-i acestuia un segment
al activit ii economice (chiar dac statul de ine 56 % din capitalul statutar) constituie violarea
art.126 din Constitu ia statului. Acest articol stipuleaz faptul c economia RM este o
economie de pia şi statul trebuie s asigure reglementarea activit ii economice şi
administrarea propriet ii publice ce-i apar ine în condi iile legii; libertatea comer ului şi
activit ii de întreprinz tor, protec ia concuren ei loiale, crearea unui cadru favorabil
valorific rii tuturor factorilor de produc ie etc. Conform legii cu privire la societ ile pe
ac iuni, Codului civil şi altor acte normative, încheierea unei tranzac ii economice ine de
competen a directorului sau a Consiliului SA, în func ie de valoarea tranzac iei.
3. În ac iunile lui V.C. nu sunt elementele constitutive ale componen ei de
infrac iune, prev zute de art.327 CP. V.C., de inând func ia de director al SA „ZER” şi
semnând contractul nr.760 din 22.10.2003 cu SRL „MP”, nu a folosit inten ionat situa ia de
serviciu în detrimentul intereselor SA „ZFR”. Contractul nr.760 din 22.10.2003 cu SRL „MP”
a fost încheiat de c tre V.C. pornind de la necesit ile bunei func ion ri a SA „ZFR” şi pentru
a evita criza de pâine pe pia a alimentar . Pre urile de 5000 MDL la f ina de calitate
superioar , 4700 MDL la f ina de calitatea întâi şi 4400 MDL la f ina de calitatea a dou au
fost reale.
4. În materialele dosarului sunt multiple documente, care confirm situa ia de criz
creat pe pia a RM referitoare la asigurarea popula iei cu producte de panifica ie. Comisia
creat de Consiliul Suprem de Securitate, în scopul controlului asigur rii RM cu produse de
panifica ie, a men ionat activitatea nesatisf c toare a organelor executive în perioada de criz
alimentar în 2003-2004. S-a men ionat faptul c , la finele anului 2003, din cele 300 mii de
tone de grâu, planificate pentru a fi importate, s-au adus doar 86,4 mii tone. N-au fost
adoptate m suri de protec ie a pie ei interne a RM, ceea ce, chiar în situa ia de criz , a
favorizat exportul grâului din ar . Guvernul, prin dispozi ia din 23.06.2003, a creat o comisie
guvernamental cu scopul de a monitoriza situa ia în sectorul agroalimentar sub preşedin ia
prim-ministrului. La şedin a acestei comisii, factorii de decizie au informat de multiple ori
conducerea republicii despre situa ia catastrofal în domeniul asigur rii rii cu grâu şi f in .
Situa ia de criz se datoreaz calamit ilor climaterice din iarna anului 2003 care au condus la
faptul c recolta global de grâu recoltat de c tre gospod riile agricole nu a asigurat nici pe
departe necesit ile republicii. O situa ie similar s-a creat în Ucraina şi în unele raioane ale
Rusiei. Deficitul de grâu a cauzat o majorare esen ial a pre ului de achizi ie a grâului
alimentar şi a f inii, atât pe pia a intern , cât şi pe cea extern (a se vedea nota explicativ a
viceministrului agriculturii pe marginea proiectului de lege pentru completarea art.4 din
Legea nr.1417-XIII din 17.12.1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal).
5. Directorul SA „ZFR”, V.C., în adres rile sale c tre Preşedintele RM din 28. 11.03,
Preşedintele Parlamentului RM din 28.11.03, Guvernul RM din 17.10.2003, Ministerul
448
Agriculturii din 10.09.2003; 15.09.2003; 22.09.2003, a informat despre situa ia catastrofal
care s-a creat la SA „ZFR” în a doua jum tate a anului 2003 în partea asigur rii întreprinderii
cu grâu şi f in , la pre urile la pâine. Suplimentar, s-a accentuat c asupra pre urilor de
achizi ie şi realizare a produc iei de panifica ie a mai influen at creşterea pre urilor la energia
electric , carburan i, materie prim , materiale etc. inând cont de faptul c pre urile la pâine
au fost stopate din 2001, datoriile SA „ZFR”, în octombrie 2003, au atins suma de 46 mln. lei.
6. Directorul SA „ZFR”, V.C., informa permanent Consiliul SA despre situa ia ce s-a
creat la achizi ionarea grâului şi a f inii. La şedin a Consiliului, SA “ZER” din 02.10.2003
V.C. a prezentat lista contractelor de achizi ionare a grâului şi a f inii, eviden iind c pre urile
f inii prelucrate din grâul procurat era de 4580- 5320 lei/tona. Despre situa ia creat
Dumnealui a înaintat mai multe demersuri c tre Preşedinte, Guvern, Parlament.
7. Contractul nr.760 din 22.10.2003 cu SRL „MP” a fost semnat de c tre V.C. dup
ce to i specialiştii din subdiviziunile societ ii au vizat proiectul contractului. Contractul dat a
fost coordonat şi vizat de şeful sec iei juridice, A.M., şeful sec iei economie, A., al i
specialişti. Ca atare, tratativele cu SRL „MP” despre condi iile semn rii contractului le-a
coordonat A. În urma negocierii contractului, s-a ajuns la compromisul de a micşora pre ul la
f ina de grâu de calitatea întâi de la 4800 lei tona pân la 4700 lei/tona. Aceast sc dere a
pre ului este foarte considerabil , deoarece f ina de grâu de calitatea întâi a fost cea mai
solicitat şi a constituit 57 % din volumul contractului.
8. E de men ionat şi faptul c V.C. nici nu poate fi subiectul acestei infrac iuni.
Conform procesului-verbal al şedin ei Consiliului SA „ZER” din 18 iulie 2003, V.C. a fost
împuternicit s semneze contracte pentru achizi ionarea f inii de grâu în volum de pân la
1000 de tone la un pre sub 4000 mii lei/tona. Pentru a respecta interdic iile indicate, V.C. a
inclus problema semn rii contractului nr.760 din 22.10.2003 cu SRL „MP” la şedin a
Consiliului SA „ZER”. Pe data de 22.10.2003, Consiliul SA „ZER” a aprobat semnarea
acestui contract. Deci, responsabil pentru încheierea contractelor în condi iile indicate este
Consiliul SA „ZER”, şi nu directorul executiv.
9. Este lipsit de temei juridic şi logic învinuirea lui V.C. în semnarea contractului
nr.760 din 22.10.2003 cu SRL „MP” la un pre v dit dezavantajos. Oare în condi iile
economiei de pia este de competen a organelor de anchet s decid , dac pre ul este
avantajos sau nu!? Cine dac nu organele de conducere ale SA de in în exclusivitate aceste
împuterniciri? Sunt totalmente ignorate de c tre organele de anchet criteriile obiective, care
condi ioneaz formarea pre urilor libere. La materialele dosarului sunt anexate buletinele
cot rilor bursiere din septembrie, octombrie 2003. Din con inutul lor rezult univoc c pre ul
de achizi ionare al f inii inclus în contractul nr.760 din 22.10.2003 cu SRL „MP” este real, cu
mult mai mic decât pre urile de la burs . De exemplu, pre ul unui kg de f in la 21 octombrie
2003, la bursa universal de m rfuri a Moldovei, era de 5,20 lei pentru kilogramul de f in de
categoria întâi şi de 5,40 lei pentru un kg de f in de categoria superioar .
10. Martorii G.L., SA, A.B., S.E. etc. au confirmat corectitudinea şi realitatea pre ului
inclus în contractul nr.760. Mai mult ca atât, aceste pre uri de achizi ionare a f inii au fost mai
mici decât la achizi ionarea f inii la sudul şi nordul republicii. Martorul C.I., directorul
combinatului de panifica ie din Cahul, a declarat în instan a de judecat c , în luna octombrie
2003, ei procurau f in la urm toarele pre uri: de calitatea superioar : 5,20 – 5,30 lei/kg., de
calitatea întâi – 5,00 lei/kg, de calitatea a doua – 4,6 lei/kg. Martorul a prezentat instan ei de
judecat dou facturi fiscale, care au fost anexate la dosar. Din con inutul facturii fiscale
nr.0973065 din 28.10.03, rezult procurarea de la SRL „CSU” a f inii de calitatea întâi la
pre ul de 4,80 lei/kg, pe factura fiscal nr.0377738 combinatul de panifica ie Cahul, la
20.10.03, a procurat f in de categoria întâi la pre ul de 5 lei kg.
11. La şedin a din 22.10.2003 a Consiliului SA „ZFR” au fost discutate şi pre urile de
achizi ionare a f inii. Membrii Consiliului SA „ZFR” nu au ridicat niciun fel de probleme.
449
Membrii Consiliului SA – I., V.P. – au asistat la şedin a din 22.10.03 la care s-a discutat
aprobarea contractelor de achizi ionare a f inii. Contractele au fost aprobate. Apropo, la
aceeaşi şedin a Consiliului SA, la pre ul de 5 lei/kg, au fost aprobate şi alte contracte. În
acest context, este stranie pozi ia organelor de anchet de ce din dou contracte la acelaşi pre
unul este considerat dezavantajos, cel lalt nu a stârnit nici cele mai neînsemnate dubii?
12. Conform deciziei şedin ei de lucru convocate de dl V.I., prim-viceprim-ministru,
la 02.10.2003, SA „ZFR” a fost împuternicit s poarte negocieri şi s încheie contractele
respective pentru a importa grâu alimentar din Kazahstan. În regim de urgen , pentru
purtarea negocierilor şi încheierea contractelor în Kazahstan, s-a deplasat reprezentantul SA
„ZFR”. Pe 14 octombrie 2003, contractul a fost semnat pentru 10000 tone de grâu la pre ul de
180 dolari SUA (DAF Ucraina-Moldova). S-au adus numai 5000 tone, deoarece, ulterior,
Kazahstanul a majorat pre ul la grâu pân la 220 de dolari SUA. SA „ZFR” nu avea mijloace
circulante, pentru a procura grâul la pre ul cerut, fapt care a condus la rezilierea contractului.
13. Este nefondat învinuirea lui V.C. în semnarea contractului nr.760 din 22.10.2003
cu SRL „MP” la un pre v dit dezavantajos şi din motivul c tranzac ia în cauz a fost
aprobat de func ionarii Ministerului Agriculturii şi ai Ministerului Economiei. Martorii: G.S.,
viceministru, E.S., director al firmei SRL „G.T.”, L.G., director al SRL „MP”, au confirmat
faptul examin rii de c tre Ministerul Agriculturii şi Ministerul Economiei a contractelor ce in
de importul grâului. Aşadar, pentru a ob ine CERTIFICATUL de confirmare a dreptului de
import a grâului alimentar era necesar a prezenta ministerelor nominalizate toate contractele:
ale SRL „G.T.” cu SRL „MP” de vânzare-cump rare a grâului, ale SRL „MP” cu SA „ZFR”
de vânzare-cump rare a f inii. În contractele respective erau indicate şi pre urile la grâu şi
f in . Aceleaşi contracte urmau a fi prezentate şi la etapa de ob inere, de la Ministerul
Economiei, a Autoriza iei de scutire de TVA. Func ionarii ambelor Ministere eliberau
documentele nominalizate numai dup verificarea legalit ii tuturor contractelor. Pornind de
la cele men ionate, se poate afirma c pre urile la contractul nr.760 din 22.10.2003 între SRL
„MP” şi SA „ZFR” au fost obiect de studiu şi monitorizare al func ionarilor de stat.
14. Organele de anchet nu au prezentat nicio prob veridic , care ar confirma
dep şirea atribu iilor de serviciu, aşa-numitul interes personal, pre ul „v dit dezavantajos”,
ac iuni realizate, în viziunea organelor de anchet , de c tre V.C. la semnarea contractului
nr.760 din 22.10.2003. Niciunul dintre martorii acuz rii nu a confirmat asemenea lucruri.
15. Martorul principal, L.G., directorul executiv al SRL „MP”, a declarat c , ini ial, s-
a adresat c tre V.C. cu propunerea de a semna contractul de livrare a f inii. V.C. a refuzat,
fiindc anterior SRL „MP” nu şi-a onorat obliga iunile contractuale. Ulterior, dup atingerea
în elegerii de import a grâului, iar şi s-a adresat c tre V.C. cu propunerea de a semna
contractul respectiv. V.C. i-a poruncit lui A. s se ocupe de preg tirea acestui document. S-au
negociat pre urile. SRL „MP” a cedat la pre ul f inii de calitatea întâi şi, dup coordon rile cu
specialiştii de la SA „ZFR” şi cu cei de la Ministerul Agriculturii şi de la Ministerul
Economiei, contractul a fost semnat, la 22.10.2003, sub nr.760. De asemenea, martorul afirm
c , la semnarea acestui contract, V.C. nu a urm rit interese personale, pre ul de livrare al
f inii a fost real. În pre au inclus rentabilitatea minimal , scopul a fost de a p stra locurile de
munc ale lucr torilor SRL „MP”. În octombrie 2003, pre ul de pia al unui kilogram de
f in era de 5,50 lei şi mai mare. SRL „MP” a procurat 2986 tone de grâu de la SRL „G.T.” la
pre ul de circa 200 de dolari tona. Cu adev rat, pre ul unei tone de grâu la vama moldo-
ucrainean a fost de 177 de dolari pentru o ton . Dup taxarea la vam , sta ionarea timp de
patru zile, serviciile b ncii, transportarea m rfii, costul grâului a ajuns la 195 de dolari tona.
Grâul a fost m cinat la un pre minim de 200 de lei tona. Pre ul mediu al f inii de calitatea
superioar a ajuns la 4196 lei tona, fiindc dintr-o ton de grâu se ob in 740 kg. de f in .
Astfel, transformarea grâului de 200 dolari tona în f in a costat 296 dolari tona. Din cauza
TVA de 20%, pre ul la f in a mai crescut cu 70 dolari tona. Şi în condi iile date pre ul de 5
450
lei kg. a fost mai mic decât cel de pia . E de men ionat faptul c controlul legalit ii
contractelor de achizi ionare a grâului şi a f inii, al monitoriz rii pre urilor a fost efectuat,
înaintea semn rii contractului, de c tre func ionarii Ministerului Agriculturii şi ai Ministerului
Economiei, care eliberau Certificatul de confirmare a dreptului de import al grâului şi a
Autoriza iei de scutire de TVA. Acelaşi martor este de p rerea c , dac nu ar fi fost semnat
contractul nr.760, era posibil survenirea crizei în asigurarea popula iei cu pâine, fiindc 50%
din volumul de asigurare a SA „ZFR” cu f in apar inea SRL „MP”. Prim-ministrul T.V. ştia
c SRL „MP” import grâu pentru a asigura popula ia cu pâine.
16. Martorul E.S., directorul firmei SRL „G.T.”, a confirmat semnarea contractului de
livrare a grâului cu SRL „MP”. Pentru a ob ine Certificatul de confirmare a dreptului de
import al grâului a prezentat Ministerului Agriculturii contractele: de procurare a grâului de la
„Ketr”, de realizare a grâului c tre SRL „MP” şi contractul de vânzare-cump rare a f inii
dintre SRL „MP” şi SA „ZFR”. Dup verificarea acestor documente, a primit Certificatul de
confirmare a dreptului de import al grâului. Consider c pre ul de achizi ionare a grâului şi al
f inii a fost real. În pre ul de 200 dolari tona de grâu sunt incluse cheltuielile de transport de la
sta ia Cuciurgan pân la Chişin u, serviciile g rii, taxele Inspectoratului Cereale, ale
Departamentului Standardizare etc. În octombrie 2003, pre ul f inii de calitate superioar era
de 5 lei kg., al f inii de calitatea întâi era de 4,80 lei kg şi al f inii de calitatea a doua era de
4,60 lei kg. Pe V.C. nu-l cunoaşte şi, evident, nu a discutat semnarea niciunui contract.
17. Martorul G.S., viceministru al Ministerului Agriculturii, a confirmat situa ia de
criz în domeniul asigur rii popula iei cu grâu şi f in , situa ie care s-a creat în RM în toamna
anului 2003, condi ionat de efectele climaterice. Ministerul Agriculturii monitoriza importul
grâului şi al f inii, eliberând agen iilor economici, dup verificarea contractelor, Certificatul
de confirmare a dreptului de import al grâului. Colaboratorii CCCOC erau informa i despre
toate contractele de import al grâului sau al f inii. El a semnat Certificatul de confirmare a
dreptului de import al grâului eliberat lui SRL „G.T.”.
18. Martorul B.A. a confirmat perfectarea de c tre sine a contractului cu SRL „MP”.
Pre urile s-au negociat, ele au fost coordonate cu specialiştii SA „ZFR” şi corespundeau
situa iei create pe pia a alimentar . La semnarea acestui contract, V.C. nu a înc lcat legea, SA
„ZFR” nu i s-au cauzat daune materiale.
19. Martorul V.R., directorul SRL „Nex”, a confirmat încheierea, în luna noiembrie
2003, a unui contract de vânzare a f inii de calitate superioar la pre ul de 4950 lei tona cu SA
„ZFR”. Propunerea de a semna tranzac ia dat a fost a lor. La semnarea acestui contract
conducerea SA „ZFR” nu a comis înc lc ri de lege.
20. Martorul T.I., viceministru în Ministerul Agriculturii, preşedintele Consiliului SA
„ZFR”, a declarat c , pân la 01.01.2004, cu Ministerul Agriculturii era obligatorie
coordonarea în prealabil doar a contractelor de furnizare a grâului. T.I. a men ionat c , pe data
de 22.10. 2003, la Consiliul SA „ZFR” s-a discutat lista contractelor şi pre urile de
achizi ionare a f inii. Nu ine minte, dac a fost discutat şi contractul cu SRL „MP”.
Inculpatul V.C. nu a recunoscut învinuirea şi a declarat c , exercitând func ia de
director general al Combinatului de panifica ie din Chişin u, SA „ZFR” (11.07.2003-
28.02.2004) nu a folosit inten ionat situa ia de serviciu în detrimentul SA „ZFR”. Semnând
contactul cu SRL „MP”, nu s-a condus de interese personale. Scopul lui a constat în
asigurarea activit ii şi prosper rii întreprinderii, aprovizionarea zilnic a consumatorilor cu
pâine şi produse de panifica ie calitative.
Condi iile esen iale ale contractelor (modul de livrare şi achitare, calitatea şi altele)
erau discutate permanent cu specialiştii SA „ZFR” şi ai ministerului de ramur , examinate şi
confirmate de Consiliul SA „ZFR”, astfel asigurându-se transparen a total a procesului de
încheiere a acordurilor.
451
Conform deciziei Comisiei Guvernamentale din 21.08.2003 (procesul-verbal nr.0110-
33), Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare i-a fost pus în sarcin s întreprind
ac iuni pentru „selectarea pentru viitor din rândul produc torilor autohtoni din diferite zone
ale rii furnizori stabili de cereale c tre SA „ZFR” în baz de contracte de colaborare pe
termen lung, având drept scop crearea unor rezerve de grâu pentru o perioad de 6 luni de
activitate” (la şedin au fost prezen i ministrul D.T. şi viceministrul G.S.).
La şedin a convocat la 22.09.2003 de prim-ministrul R.M., V.T., în problema
asigur rii S.A „ZFR” cu materie prim au fost prezen i reprezentan ii SRL „MP” – V.M. şi
L.G. V.M. a asigurat c , în timpul apropiat, va aduce în ar mari cantit i de grâu alimentar.
Pe parcursul lunii octombrie 2003, situa ia se complica, pre urile f inii ajungând pe pia a
intern pân la 5400-5500 lei/tona (calitatea superioar ) şi 5000-5200 lei/tona (calitatea I).
Deseori f in în stocurile SA „ZFR” r mânea doar pentru 1-3 zile de munc . To i
furnizorii cereau majorarea pre urilor la f in , micşorarea termenelor de achitare. Situa ia a
început s se agraveze dup 15.10.2003, din circa 20 de furnizori care erau pân la acel
moment au r mas doar 7. La 16.10.2003, f in de calitate superioar ajungea doar pentru 3
zile, de calitatea I - pentru o zi, de calitatea II - pentru 2 zile.
Cât priveşte contractul nr.760, încheiat pe 22.10.2003 cu SRL „MP”, V.C. sus ine c
acesta nu a fost dezavantajos pentru SA „ZFR” şi, contrar celor afirmate de învinuire, a fost
acordat cu CCCEC şi Consiliul SA „ZFR”. Semnarea contractului în asemenea propor ii
necesita aprobarea Consiliului şi faptul respectiv nu mai era de competen a directorului
general. Aceasta confirm înc o dat ideea c directorul general nu a comis niciun abuz, totul
a fost coordonat cu reprezentan ii structurilor guvernamentale.
Consiliul a aprobat acest contract pe 22.10.2003 în prezen a a 5 din 7 membri: dl T.I. –
preşedinte al consiliului, viceministru al agriculturii şi industriei alimentare; dl M.C. –
director-interimar al Departamentului de Privatizare; dl V.P. – directorul fabricii de paste
f inoase; dl A.M. – juristul SA „ZFR” ; dl S.D. – ex-director-general al SA „ZFR”.
Dup 10.10.2003, toate contractele erau vizate, înainte de a fi semnate, de c tre
specialiştii SA „ZFR”. La 09.10.2003, SA „ZFR”, conform deciziei şedin ei Comisiei
Guvernamentale din 08.10.2003 (procesul-verbal nr.0110), a afişat condi iile prealabile pentru
începerea negocierilor în scopul excluderii presiunilor din partea firmelor furnizoare. Anume
pentru a micşora pre urile la f ina propus , au fost afişate inten ionat nişte pre uri mai mici
decât cele de pe pia , acestea fiind pre uri propuse de cump r tor (SA „ZFR”), dar nu
stabilite oficial. Mai erau şi pre urile de vânzare propuse de vânz tor. Astfel ap rea
necesitatea de a g si corela ia dintre ambele pre uri în func ie de: situa ia pe pia a intern ,
situa ia de la întreprindere, calitatea f inii, modalitatea şi termenul de plat , modul de livrare
şi alte condi ii. Avantajul afiş rii, la 09.10.2003, a unor pre uri minimale urma s se resimt
anume în timpul negocierii pre ului cu furnizorii, ajungându-se la un pre mediu între cel
propus de vânz tor şi cel propus de cump r tor.
Contractul nr.760 a fost perfectat personal de c tre B.A., care îndeplinea la momentul
cela func ia de şef al sec iei pronosticare şi asigurare cu produse cerealiere. Toate condi iile
contractului (pre ul, termenele de livrare şi plat , cantitatea şi calitatea f inii, sortimentul şi
altele) au fost discutate de dumnealui cu specialiştii şi directorul de la SRL „MP”. Dup
aceasta, B.A. a coordonat condi iile contractului cu specialiştii Sec iei Economie şi Finan e,
Juridic , Contabilitate ale SA „ZFR”. Schimb rile ap rute au fost din nou discutate cu SRL
„MP”. Dumnealui l-a informat c S.C., colaborator al CCCEC, cunoştea inten ia încheierii
contractului înc pân la momentul semn rii acestuia.
SRL „MP” a livrat, din februarie pân în octombrie 2003 c tre SA „ZFR” 1,2 mii
tone de f in (contractele nr.185 din 25.02.2003; nr.293 din 26.03.2003; nr.706 din
23.09.2003 şi altele). Practic nu era nevoie de o adresare c tre CCCEC pentru a verifica
legalitatea activit ii acestei firme. To i cunoşteau faptul c SRL „MP” se afl pe teritoriul
452
CPC Chişin u şi c f ina e prelucrat cu utilajul CPC. V.C. era şi este convins c SRL „MP”
nu este intermediar, ci produc tor de f in .
Inculpatul men ioneaz c pe parcurs, în prezen a lui B.A., a discutat personal cu S.C.
toate formalit ile condi ionate de acest contract, în conformitate cu deciziile Comisiei
Guvernamentale. S.C. a atras aten ia asupra necesit ii de coordonare doar a contractelor cu
furnizorii noi şi, mai ales, cu acei care nu sunt produc tori de f in . Ca urmare a acestor
ac iuni de aprobare şi acorduri, specialiştii SA „ZFR” i-au recomandat directorului general s
semneze contractul.
La momentul semn rii contractului, la Bursa Universal de M rfuri a Moldovei,
pre urile de vânzare a f inii de calitatea superioar erau de 5400 lei/tona. În ofertele de
vânzare, f ina se propunea numai în saci, ceea ce conducea la cheltuieli suplimentare
(desc rcare, depozitare, transportare, costul sacilor, pierderile de f in ce r mâne în saci etc.).
V.C. a mai men ionat c f ina m cinat din grâul din Rezerva de Stat şi livrat de la
B l i avea un pre de 4975lei/tona. La sfârşitul anului 2003, Combinatele de panifica ie din
Cahul şi B l i procurau f in de calitate superioar la pre uri mai mari de 5000 lei/tona.
V.C. consider c , în august-decembrie 2003, situa ia de criz în vederea
aprovizion rii rii cu grâu s-a agravat din cauza lipsei unei politici consecvente la nivel de
stat. Rezerva de Stat nu era asigurat cu grâu. Nimic nu s-a f cut ca produc torii de pâine s
primeasc în acea perioad grea credite preferen iale, scutiri pentru cheltuielile de transport,
alte înlesniri. Toat povara greut ilor a c zut doar pe umerii fabricilor de pâine şi ai
brut riilor. Costurile grâului şi ale f inii de import puteau fi micşorate dac se micşorau,
respectiv, cheltuielile furnizorilor legate de sta ionare şi taxare la vam , de transportare pe
calea ferat pe teritoriul Moldovei, de cheltuielile pentru a ob ine certificatul fitosanitar şi cel
de la Moldova Standard. Nimeni nu a f cut nimic pentru a clarifica unde şi cum din fiecare
vagon se fura pân la 30 de saci de f in . Despre tot s-a ştiut, dar, la nivel de Stat, nu s-a f cut
nimic pentru a rezolva aceste probleme şi a ajuta concret produc torii de pâine.
B ncile ofereau credite cu condi ii drastice şi totul era practic gajat, deoarece anterior
au fost luate credite de circa 40 mln. de lei.
Unii furnizori, propunând f in de o calitate mai joas , în saci, în partide mici de 1-2
livr ri, erau de acord s semneze contracte la pre uri mai mici. Avantajul SRL „MP”, fa de
restul furnizorilor, consta în faptul c : f ina se livra ritmic în maşini speciale conform
comenzii primite de la SA „ZFR”, calitatea fiind stabil . Acest fapt permitea acoperirea
cerin elor consumatorilor fa de produsele de panifica ie. Termenele de plat erau dep şite
permanent de c tre SA „ZFR”, îns SRL „MP” continua s livreze f in în sortiment. Un plus
pentru SRL „MP” a fost faptul c „Zer” a lucrat anterior cu ei. În februarie-aprilie 2003, au
livrat c tre SA ”ZFR” 517 de tone de f in . Livrarea a fost stopat doar din cauza lipsei
grâului. În august SRL, ”MP” din nou s-a adresat cu o ofert de conlucrare, dar nu erau gata
din punct de vedere tehnic şi nu aveau grâu. Cu SRL „MP” au fost încheiate, în septembrie şi
octombrie 2003, contracte de prestare a serviciilor de producere a f inii din grâul clientului. În
cadrul acestor contracte SA „ZFR” a prelucrat o parte din grâul primit din rezerva de stat.
Ultimul contract nr.706 pe 1000 tone grâu predat de SA „ZFR” şi recep ionat de SRL
„MP” prevedea producerea a 740 tone de f in .
Conform acordului suplimentar la acest contract din 23.10.2003, SA „ZFR” a mai
predat SRL „MP” înc 392,16 tone de grâu din Rezerva de Stat.
Faptul c în acea perioad de la al i agen i economici se achizi iona f in la un pre
mai mic, dimpotriv , demonstreaz c SA „ZFR” lucra deschis, transparent cu to i furnizorii
f r excep ie, întreprinzând totul pentru a micşora pre urile.
Conform ofertei SRL „MP” (nr.158 din17.10.2003) au fost propuse urm toarele
pre uri: calitatea superioar - 5000 lei/tona; calitatea I – 4800 lei/tona; calitatea II - 4400
lei/tona. SA „ZFR” a propus micşorarea pre urilor pân la 4900 - calitatea superioar ; 4600 -
453
calitatea I. În urma negocierilor, SRL „MP” a acceptat micşorarea pre ului doar la calitatea I
pân la 4700 lei/tona. Acest gest a fost favorabil pentru SA „ZFR”, deoarece întreprinderea
utiliza în producere de la 50 pân la 65% de f in de calitatea I.
Anume SRL „MP”, aducând grâu şi furnizând f in , a contribuit la stabilizarea
pre urilor pe pia a intern , care, în octombrie-noiembrie 2003, erau în permanent creştere din
cauza deficitului de grâu în ar .
Începând cu 13.10.2003, firmele locale furnizoare de f in au stopat livr rile. În total,
din 13 pân în 23 octombrie 2003, au fost livrate doar 117 de tone de f in de c tre 3 firme,
mai pu in decât folosea SA „ZFR” într-o singur zi (în octombrie 2003 zilnic se foloseau în
mediu câte 134 de tone de f in ). Al i furnizori nu livrau f in din cauz c nu o aveau sau
nu-i aranjau pre urile propuse.
SRL „MP” a livrat, în doar 4 zile (28.10-31.10.2003), conform contractului nr.760,
590 de tone de f in , astfel stabilizând situa ia.
Despre inten ia încheierii acestui contract, au ştiut viceminiştrii Agriculturii şi
Economiei, domnii G.S. şi V.M., din moment ce au semnat autoriza iile de scutire de TVA.
Certificatele de confirmare a dreptului de import al grâului alimentar pentru SRL „GT” au
fost semnate de dl G.S. la 08.10.2003 şi 10.11.2003 (6350 tone). Pentru primirea autoriza iilor
şi certificatelor SRL „GT” a prezentat Ministerului Agriculturii toate copiile contractelor sale
cu SRL „MP” şi SRL „MP” cu SA „ZFR”.
Cele relatate sunt în deplin concordan reciproc şi se confirm obiectiv şi prin alte
probe.
La capitolul probe ce se refer la pre urile de achizi ionare prezint interes costul
f inii, fabricate din grâul procurat în aceeaşi perioad de c tre organele de stat. De exemplu,
f ina m cinat din grâul achizi ionat de organul statal – Rezerva de Stat avea pre ul de 4975
lei/tona. F ina m cinat din grâul primit din Kazahstan, conform contractului din 14.10.2003,
condi iile c ruia au fost negociate de conducerea republicii, avea acelaşi pre – de 4975
lei/tona. Combinatele de panifica ie din Cahul şi B l i procurau în acea perioad f in de
calitate superioar la pre uri mai mari de 5000 lei/tona. Pre ul de achizi ionare a f inii, indicat
în contractul nr.760, a fost în concordan deplin şi cu hot rârea guvernului RM „Cu privire
la m surile de coordonare şi reglementare c tre stat a pre urilor (tarifelor) nr.547 din 04.08.95,
nr.7 – a se vedea Hot rârile Guvernului 547/04.08.95 cu privire la m surile de coordonare şi
reglementare c tre stat a pre urilor (tarifelor)// Monitorul Oficial 53-54/426, 28.09.1995
Ap rarea consider c nu pot fi admise drept probe actele de revizie economico-
financiar , efectuate la SA „ZFR”, SRL „MP”, SRL „GT”, din motivul înc lc rii de c tre
organele de urm rire penal a prevederilor art.24 şi 94 CPP. La efectuarea acestor aşa-numite
revizii sunt utilizate metode ce contravin prevederilor ştiin ifice. De exemplu, revizorii, la
aprecierea daunei materiale, au tras concluzii, pornind de la pre urile orientative la f in ce
erau afişate în incinta SA „ZER”. Exper ii nu s-au condus de actele normative ce
reglementeaz rela iile economice într-o economie de pia , de hot rârea Guvernului
men ionat anterior. Despre faptul c pre urile afişate erau pre uri orientative ne vorbeşte
con inutul procesului-verbal nr.0110-44 al şedin ei convocate la dl V.T., prim-ministru, la
08.10.2003. La aceast şedin s-a decis c SA „ZFR” va afişa condi iile prealabile (pre ul
maximum, parametrii de calitate etc.) pentru începere a negocierilor în scorul excluderii
presiunilor din partea firmelor, care doresc s furnizeze materie prim în scopuri
nefavorabile pentru combinat. În afar de cele men ionate, inculpatul nu a avut acces la
numirea şi realizarea acestor revizii. Lui i s-au adus la cunoştin numai materialele adunate
deja de anchet .
454
În conformitate cu prevederile p.2 şi 7 ale art.94 CP, nu pot fi admise ca probe şi nu
pot fi puse la baza sentin ei datele, care au fost ob inute prin înc lcarea dreptului la ap rare;
prin utilizarea c ilor ce contravin metodelor ştiin ifice.
Şi ultima expertiz , cea din 11.08.2006, efectuat de Institutul Republican de
Expertiz Judiciar şi Criminalistic confirm incorectitudinea concluziilor ce se con in în
actele de revizie economico-financiar ale revizorilor CCCEC.
Analiza complet a probelor în cauza dat ne permite s formul m urm toarele
concluzii:
- În ac iunile lui V.C. lipsesc elementele constitutive ale infrac iunii. Nu exist
latura obiectiv a infrac iunii, deoarece m surile întreprinse de inculpat au fost dictate de
necesit ile de serviciu, au fost realizate conform împuternicirilor sale, scopul fiind unul
social-util, cel de a asigura popula ia cu producte de panifica ie. Semnând contractul nr.760
din 22.10.2003 între SRL „MP” şi SA „ZFR”, V.C. nu a folosit inten ionat situa ia de
serviciu, pre ul contractului nu a fost deloc dezavantajos. Invers, pre ul a fost mai jos decât cel
de pia .
- Nu exist nici latura subiectiv a infrac iunii. În documentele procesuale,
organele de anchet au indicat c V.C., semnând contractul nominalizat, s-a condus de
interese personale. Înc lcând prevederile art.281 CPP, organele de anchet nu au stabilit în ce
anume rezid interesul material al inculpatului. Documentele procesuale nu con in anumite
considerente pentru a-şi întemeia concluzia. (A se vedea decizia Colegiului penal al CSJ din
30.01.2001).
- V.C. nu este subiect al infrac iunii imputate. S-a men ionat, şi acest fapt nu este
contestat de învinuire: contractul nr.760 din 22.10.2003 între SRL „MP” şi SA „ZER” a fost
confirmat de Consiliul SA „ZFR”.
- Nu exist nici obiect al infrac iunii în cauza dat , fiindc rela iile sociale, de la
semnarea contractului nr.760 din 22.10.2003 dintre SRL „MP” şi SA „ZFR”, nu au fost
prejudiciate.
Onorat instan !
Pe tot parcursul examin rii cauzei nici inculpatul, nici ap rarea nu a încercat s emit
declara ii, alte ac iuni procesuale etc. care ar fi creat dificult i, nervozitate la examinarea
probelor. Am considerat util p strarea unei st ri calme, care ar asigura stabilirea adev rului.
Consider m c sunt create toate premisele pentru a pronun a o sentin bazat pe lege, care ar
rezulta din analiza probelor examinate, şi aceast sentin poate fi numai una de achitare, fapt
pe care îl solicit. Numai o astfel de sentin în privin a lui V.C. ar fi un fapt care ar demonstra
şi confirma independen a Justi iei, triumful Adev rului şi al Legii.
455
PLEDOARIA
AVOCATULUI ALEXEI BARB NEAGR ÎN
CAUZA PENAL DE ÎNVINUIRE A LUI C.M.I. ÎN
S VÂRŞIREA INFRAC IUNILOR PREV ZUTE
DE ART.327 ALIN.(2) LIT.C), 328 ALIN.(3) LIT
A),D), 332 ALIN.(1) DIN CP
I. INTRODUCERE
Urm rirea penal în privin a lui M.C.I. nu este altceva decât o simpl persecutare din
partea organelor de drept. Aceast concluzie deriv şi din faptul c în privin a lui M.C. au fost
deschise mai multe dosare penale. Astfel, prin sentin a Judec toriei sect. ______, mun.
Chişin u din 01.07.2008, C.M.I., învinuit de comiterea infrac iunilor prev zute de art.42
alin.(2), (3), (4), 45 şi 332 al.(2) lit.b) CP RM; art.42 al.(2), (3), (4), 45, art.328 alin.(3) lit.b)
CP RM, a fost achitat pe motiv c nu s-a constatat existen a infrac iunii. E de men ionat faptul
c procurorul a solicitat instan ei condamnarea dlui M.C. la 13 ani de închisoare. În acest
dosar procurorul a modificat nelegitim de dou ori învinuirea. Colegiul penal al Cur ii de Apel
Chişin u, prin decizia sa din 16.06.2009, a respins ca fiind nefondat apelul declarat de
procuror şi a men inut sentin a de achitare.
Dosarul penal de ast zi este o prelungire a persecu iilor în privin a lui M.C. în alt dosar
pe care instan ele de judecat îl examineaz pe parcursul a circa doi ani. Nu este întâmpl tor
c şi pe acest dosar acelaşi procuror a modificat învinuirea. Şi pe acest dosar aşa-numita
urm rire penal a avut loc cu înc lc ri flagrante ale drepturilor şi libert ilor fundamentale ale
inculpatului, prev zute de Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor
Fundamentale ale Omului, Constitu ia Republicii Moldova, CPP etc., derog ri care vor fi
analizate pe fiecare episod incriminat inculpatului.
Apelând la aceast introducere, nu este de prisos a invoca temeiurile, care au servit drept
baz de pornire a urm ririi penale. Procurorul a dat citire plângerii anonime (v.1, f.d.22-27) şi
plângerii lui S. (v.1, f.d. 35-39). Ambele adres ri trebuiau s fie respinse din start, deoarece
con inutul lor nu corespunde realit ii. Conform art.10 al Legii cu privire la peti ionare din
19.07.94, peti iile, care nu sunt semnate de autor se examineaz doar în cazul în care acestea
con in informa ii ce vizeaz securitatea na ional şi ordinea public . Infrac iunile imputate lui
M.C. nu vizeaz securitatea na ional şi ordinea public (nu sunt incluse în cap.13 CP.
Infrac iuni contra securit ii publice şi a ordinii publice). Plângerea lui S., dup cum a
constatat instan a de judecat în primul dosar penal intentat împotriva lui C., tot la plângerea
lui S., con ine informa ii neobiective. Conform sentin ei Judec toriei sect. ________ din
01.07.08, M.C. a fost achitat de învinuirea adus , precum c el ar fi s vârşit infrac iunile
prev zute de art.328 alin.(3) lit.b) şi d), art.332 alin.(2) lit.b), 328 alin.3 lit.b) şi d) CP.
Instan a a stabilit c : „Nu rezist criticii afirma ia precum c M.C. s-a r zbunat pe A.S. pentru
implicarea ultimului la licita ia din 30.09.2005 în leg tur cu înstr inarea lotului XI sub form
de magazin situat pe str. ______________ nr. 8, or. _____________ şi ridicarea pre ului de
vânzare a imobilului dat de la 44500 lei la 220 000 lei. Sensul acestei licita ii a şi constat în
ridicarea pre ului la imobil. A fost şi în interesele prim riei de a ridica pre ul de vânzare a
imobilului dat de la 44500 lei la 220 000 lei. Motivul de r zbunare invocat de organul de
urm rire penal nu poate fi considerat ca unul relevant, deoarece A.S. nu numai c a participat
456
la licita ia nominalizat , dar a şi câştigat tenderul din 30.09.2005 de procurare a subsolului
magazinului situat pe str. _________ nr. 8, or. _____________. Dac ar fi existat motivul
r zbun rii, A.S. nu câştiga tenderul.
Într-un alt episod al învinuirii, instan a de judecat a stabilit c A.S. a prezentat
prim riei documente false. Exceptând acest fapt, procuratura a luat ap rarea nu a
reprezentantului puterii de stat, ci a unei persoane care a s vârşit fapte dubioase (A se vedea
sentin a Judec toriei sect. ________ din 01.07.08).
Astfel şi motivele de pornire a urm ririi penale sunt bazate pe declara ii anonime,
declara ii ale martorului A.S., care nu pot fi considerate ca fiind obiective şi veridice. Din
considerentele expuse în dosarul dat nici nu au existat motive plauzibile de a crede sau a
presupune s vârşirea de c tre M.C. a faptelor prejudiciabile.
II. CIRCUMSTAN ELE CAZULUI
EPISODUL NR. 1
Transmiterea patrimoniului ÎM «RT”_____________ în gestiunea economic a ÎM

„SCL”or. _____________.
ÎNVINUIREA: M.C. este învinuit în faptul c , de inând func ia de primar al or.

_____________, validat în aceast func ie în baza hot rârii Judec torii _____________ din
03.06.2003, deci fiind persoan cu func ie de r spundere, ignorând obliga iunea ce-i revenea
în virtutea statului legal de inut, prev zut de Legea privind administra ia public local
nr.123-XV din 18.03.2003, de asigurare a respect rii, în limitele competen ei sale a
Constitu iei, legilor şi altor acte normative, a execut rii deciziilor consiliilor locale, derogând
de la competen ele legale proprii primarului şi consiliului local prev zute de art.84 alin.(2) al
Legii privind administra ia public local nr.123-XV din 18.03.2003, care stipuleaz c
consiliile locale decid ca bunurile care apar in domeniului public de interes local s fie date în
administrare întreprinderilor municipale şi institu iilor publice, s fie concesionate, închiriate
sau arendate, prin dep şirea în mod v dit a limitelor drepturilor şi atribu iilor acordate prin
lege, la 25.12.2003 prin dispozi ia sa nr.587-CN, în lipsa deciziei Consiliului or şenesc
_____________ şi argument rii necesit ii transmiterii patrimoniului ÎM
«RT”_____________ şi în lipsa dovezilor şi calculelor care argumenteaz necesitatea,
caracterul şi modul de transmitere, inclusiv modul de separare a transmiterii şi termenele de
executare a opera iilor de transmitere, a decis ilegal transmiterea patrimoniului proprietate
public a prim riei _____________ din gestiunea economic a ÎM «RT”_____________ în
gestiunea economic a ÎM „SCL” or. _____________, f r întocmirea bilan ului de divizare
şi transmiterii spre aprobare c tre Consiliul or şenesc _____________ a actului de primire-
predare, f r preluarea la eviden a pasivelor şi activelor întreprinderii, astfel nefiind preluate
datoriile fa de buget în sum de 517,2 mii lei, datoriile fa de Ministerul Finan elor la
situa ia din 01.01.2003 pentru acordarea creditelor în sum de 2 mln. 865,2 mii lei, precum şi
datoriile întreprinderilor şi persoanelor fizice fa de ÎM «RT”_____________ pentru agentul
termic livrat în sum de 1.301.642 lei.
Continuând activitatea sa criminal , dup transmiterea ilegal a ÎM
«RT”_____________ în perioada de timp a anilor 2004-2005, f r aprobarea de c tre
Consiliul or şenesc _____________ a înstr in rii utilajului întreprinderii date, ilegal a realizat
diferitor persoane fizice şi juridice în cadrul licita iilor realizate de el, fiind în calitate de
preşedinte al Comisiei de licita ie, imobilul ce apar ine ÎM „RT” _____________, împreun
cu utilajul, re elele inginereşti care nu au fost luate la eviden cu pre ul de bilan la prim ria
or. _____________, fapt prin care a prejudiciat bugetul local în sum de 2.881.029 lei.
457
Prin ac iunile sale, primarul or. _____________ M.C. a cauzat o pagub bugetului
consolidat al Republicii Moldova în sum de 3.352.524,4 lei, astfel derogând de la prevederile
„Regulamentului cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organiza iilor,
institu iilor, a subdiviziunilor lor, cl dirilor, construc iilor, mijloacelor fixe şi altor active,
aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.688 din 09.10.1995, şi anume: pct.16, conform c ruia:
„Decizia de transmitere a întreprinderilor, a subdiviziunilor lor şi a unor obiecte aparte, a altor
active, ce se afl în gestiunea autorit ii administra iei publice locale se adopt în modul
stabilit de legisla ie”, pct.18, conform c ruia: „Ini iatorul transmiterii prezint autorit ilor
împuternicite pentru punerea de acord şi adoptarea deciziilor de transmitere, argumentarea
necesit ii transmiterii şi, dup caz, avizele, iar în cazurile prev zute de prezentul
Regulament, şi permisul autorit ilor administra iei ierarhic superioare precum şi
consim mântul altor autorit i interesate.”, pct. 19, conform c ruia: „Argumentarea
transmiterii trebuie s con in dovezi şi, dup caz, calcule care argumenteaz necesitatea,
caracterul şi modul de transmitere, inclusiv modul de separare a subdiviziunilor întreprinderii
ce se transmit, a unor obiecte aparte a altor active ale ei, precum şi data transmiterii şi
termenele de executare a opera iilor de transmitere”, pct.20, conform c ruia: „Data
transmiterii, precum şi termenele de executare a lucr rilor ce in de transmiterea
întreprinderilor, a subdiviziunilor lor şi a unor obiecte aparte a altor active sânt stabilite în
decizia de transmitere.”, pct.23, conform c ruia: „Întreprinderile se transmit împreun cu toate
activele şi pasivele, aloc rile bugetare, precum şi cu toate documentele contabile, tehnice,
contractuale, de proiectare şi deviz şi alte documente necesare pentru activitatea
întreprinderii.”, pct. 24, conform c ruia: „Comisia este obligat s efectueze inventarierea
patrimoniului întreprinderii, a subdiviziunilor ei, s determine starea real şi valoarea
estimativ a obiectelor, s întocmeasc bilan ul de transmitere sau de divizare, actul de
primire-predare a întreprinderii, a subdiviziunii ei şi s transmit bilan ul şi actul men ionate
pentru aprobare”, pct.25 conform c ruia: „Valoarea estimativ a întreprinderii ce se transmite,
a subdiviziunilor ei se determin în modul stabilit în baza materialelor inventarierii, datelor
contabile, evalu rii st rii reale şi reevalu rii (index rii) mijloacelor fixe şi altor active. La
transmiterea patrimoniului care se afl în proprietatea public , f r schimbarea tipului de
proprietate, reevaluarea (indexarea) lui nu se efectueaz , dac ea a fost efectuat anterior în
modul şi termenele stabilite de legisla ie şi dac în decizia de transmitere nu este indicat
altceva. Actele inventarierii sau reevalu rii (index rii) servesc drept temei pentru întocmirea
bilan ului de transmitere sau divizare. În bilan ul men ionat pierderile anilor preceden i
admise de întreprinderea care transmite se reflect ca pierderi ale anului de gestiune ale
întreprinderii care primeşte. Bilan ul de transmitere sau de divizare serveşte drept temei
pentru întocmirea actului de primire-predare a întreprinderii, a subdiviziunii ei, precum şi
pentru reflectarea în eviden a contabil a faptului pred rii-primirii patrimoniului. În cazul
schimb rii valorii de bilan a patrimoniului, partea care transmite îl exclude din bilan la
valoarea veche, iar partea care primeşte îl la la bilan la valoarea estimativ indicat în actul
de primire-predare.”, pct. 28, conform c ruia: ”Actul de primire-predare a întreprinderii, a
subdiviziunii ei, precum şi bilan ul de transmitere sau de divizare se aprob într-un termen de
10 zile de c tre autoritatea sau autorit ile care au adoptat decizia de transmitere. În cazul în
care decizia de transmitere este adoptat de Guvern, actul de primire-predare
a întreprinderilor, a subdiviziunii ei, bilan ul de transmitere sau de divizare se aprob de
autorit ile centrale de specialitate, antrenate în transmiterea obiectelor respective.”, pct.29,
conform c ruia: „Transmiterea unor obiecte aparte şi a altor active, cu excep ia ac iunilor este
efectuat prin întocmirea şi aprobarea actului sau actelor de primire-predare a mijloacelor
fixe, excluderea lor de la bilan ul întreprinderii care transmite şi reflectarea lor la bilan ul
întreprinderii care primeşte, reînregistrarea obiectelor imobile, mijloacelor de transport şi altor
obiecte stabilite de legisla ie la organul teritorial cadastral, poli ia rutier de stat şi alte organe
458
autorizate. Actele de primire-predare a mijloacelor fixe se întocmesc conform formelor-tip de
eviden primar , aprobate în modul stabilit.”, pct.30, conform c ruia: ”Actele de primire-
predare a mijloacelor fixe se întocmesc în baza materialelor de inventariere şi estimare a lor,
paşapoartelor tehnice şi altor documente tehnice, precum şi documentelor despre înregistrarea
precedent a acestor obiecte, efectuat de organele autorizate pe numele întreprinderii care
transmite. În cazul lipsei documentelor, care confirm faptul înregistr rii precedente a
obiectelor mijloacelor fixe, confirmarea drepturilor patrimoniale în privin a lor se efectueaz
pe cale administrativ sau judiciar , stabilit de legisla ie.”, pct.35, conform c ruia:
”Reflectarea transmiterii întreprinderilor, a subdiviziunilor lor şi a unor obiecte aparte a altor
active în eviden a contabil , precum şi solu ionarea achit rii întreprinderilor care transmit şi
celor care primesc cu bugetul de stat şi bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor se efectueaz în
modul stabilit de Ministerul Finan elor.”, pct. 36, conform c ruia: „Decompletarea
patrimoniului supus transmiterii nu se admite. Mijloacele fixe, uzura fizic real a c rora,
dup reevaluare, este egal cu 100 la sut şi care nu pot fi restabilite, nu se transmit şi
urmeaz a fi lichidate în modul stabilit”, prevederile Legii privind administra ia public local
nr.123-XV din 18.03.2003, art.34 alin (2) lit.f), conform c reia: în domeniul economic şi
financiar-bugetar, primarul „efectueaz inventarierea bunurilor din domeniul public şi cel
privat al satului(comunei), oraşului (municipiului), le administreaz , în limitele competen ei”,
prevederile Legii cu privire la proprietatea public a unit ilor administrativ-teritoriale nr.523-
XIV din 16.07.1999, art.7, conform c ruia: „Autorit ile administra iei publice locale exercit
dreptul de proprietate public a unit ilor administrativ-teritoriale în baza actelor emise în
conformitate cu Constitu ia, Legea cu privire la proprietate, prezenta lege, alte legi şi acte
normative”.
Inculpatul M.C. nu a recunoscut învinuirea. El a declarat c , conform Hot rârii
Guvernului Republicii Moldova nr.438 din 10.05.2000, Departamentul privatiz rii în comun
cu Ministerul Mediului şi Amenaj rii teritoriului urma s transmit , pân la 1 august 2000,
patrimoniul (activele, pasivele şi personalul) ARP „TermCE” şi al subdiviziunilor ei, cu
datoriile debitoare şi creditoare în proprietatea unit ilor administrativ-teritoriale de prim
nivel, autorit ile administra iei publice locale urma s fondeze în baza patrimoniului transmis
în termen de 10 zile de la data transmiterii-prelu rii patrimoniului respectiv, întreprinderi
municipale de termoficare.
Prin Decizia nr.4.1 din 01.06.2000, Consiliul Or şenesc _____________ nu şi-a dat
acordul la primirea în proprietatea public a oraşului a patrimoniului ARP „TermCE” din
cauza datoriilor debitoare şi creditoare, îns ulterior, conform Deciziei nr. 6.1 din 09 august
2000, Consiliul a decis primirea patrimoniului filialelor ARP „TermCE”, DP „AC” şi DP
„DLC” şi a obligat Prim ria oraşului în termen de pân la 25 august 2000 s efectueze
primirea patrimoniului direc iilor men ionate şi s prezinte documentele privind înfiin area
agen ilor economici cu statut de societ i pe ac iuni. La şedin a Consiliului din septembrie
2000, conduc torii filialelor ARP „TermCE”, DP „AC” şi DP „DLC” au fost preîntâmpina i
de responsabilitatea personal pentru p strarea şi integritatea bunurilor mobile şi imobile ce
urmau a fi transmise.
Prim ria or._____________ (primar Ion Burciu) nu a executat decizia nr. 6/1 din
09.08.2000 „Privind transmiterea în proprietatea public a oraşului din proprietatea public a
statului a patrimoniului (activele, pasivele şi personalul) filialelor ARP „TermCE”, DP „AC”
şi DP „DLC” în sensul c nu a luat la eviden contabil bunurile materiale transmise în
proprietatea oraşului şi nu a f cut niciodat inventarierea lor. Actul de transmitere-preluare a
patrimoniului de la ARP „TermCE” c tre întreprinderea municipal de termoficare „Re ele
Termice din _____________” a fost întocmit la 1august 2000, pân la adoptarea deciziilor
respective.
459
La 10 noiembrie 2000, în baza Deciziei Consiliului Or şenesc _____________ nr.8/5, a
fost înfiin at Întreprinderea Municipal „Re ele Termice _____________” şi a obligat
Prim ria oraşului în termen de o s pt mân s încheie contracte de munc şi responsabilitate
cu managerul întreprinderii şi s transmit prin contract în gestiune economic patrimoniul
fostei filiale _____________ a ARP „TermCE”, contract de gestiune economic nu a fost
încheiat. ***
Controlul asupra execut rii deciziilor Consiliului 6/1 din 09.08.2000 şi nr. 8/5 din
10.11.2000 a fost pus în seama dlui Efim R., care din anul 1999 şi pân în prezent este
consilier al Consiliului or şenesc, interogat pe dosarul dat în calitate de martor.
ÎM «RT”nu func ioneaz din anul 2001.C. M. a fost ales în func ia de primar al oraşului în
anul 2003 şi nu poate purta r spundere pentru persoanele care nu au executat hot rârile
Guvernului şi deciziile consiliului privind eviden a contabil a bunurilor care se aflau în
gestiunea economic a întreprinderilor municipale.
Activând în calitate de primar al or. _____________ a executat întocmai decizia 6/1 din
22.12.2003 a consiliului or şenesc _____________ „Despre situa ia creat la ÎM «RT”, a
numit prin decizia sa nr.587-CN din 25.12.2003 „Cu privire la executarea deciziei consiliului
or şenesc _____________ nr.6/1 din 22.12.2003”, conform îns rcin rii atribuite de consiliu,
persoan responsabil de patrimoniul aflat în gestiunea ÎM «RT”, prin cumul, managerul şef
al ÎM „SCL”, iar comisia de primire-predare a predat bunurile numai sub r spunderea
material dlui P. V. (p. 3 al dispozi iei „se oblig comisia nominalizat în termen de 7 zile s
efectueze transmiterea patrimoniului sub r spunderea material cu întocmirea actului de
primire-predare”), dar nu în gestiune economic altei întreprinderi cum se stipuleaz în
învinuire, astfel nu s-a înc lcat Regulamentul cu privire la modul de transmitere a
întreprinderilor de stat, organiza iilor, institu iilor, subdiviziunilor lor, cl dirilor,
construc iilor, mijloacele fixe şi a altor active, aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.688 din
09.10.1995 deoarece acest act normativ nu putea fi aplicat. Pasivele, activele, documentele
contabile au r mas la întreprinderea «RT”, transmiterea patrimoniului din gestiunea
economic a întreprinderii nu a avut loc, dar nici nu putea s fie, deoarece atât Consiliul, cât şi
primarul, au dispus transmiterea patrimoniului doar sub r spunderea material pentru a evita
în continuare furturile de la Întreprinderea Municipal .
La 12 ianuarie 2004, prin scrisoarea nr.09 c tre Procuratura raionului _____________,
procuror B., s-a solicitat investigarea cazului comiterii de c tre A.C., managerul-şef al ÎM
«RT”a ac iunilor ilegale privind vânzarea patrimoniului public f r permisiunea consiliului,
dar despre rezultatele cercet rii Prim ria nu a fost informat .
În baza Hot rârii Cur ii de Apel Economice din 27.09.2007, s-a dispus lichidarea ÎM
”RT _____________” cu stingerea crean elor creditoare şi debitoare şi aprobarea
raportului financiar de lichidare a debitorului. Imobilele aflate în gestiune au fost
înregistrate ca bunuri proprietate public ale oraşului în baza Hot rârii Guvernului nr.162 din
19.02.2004 şi în baza deciziei Consiliului privind aprobarea actelor de inventariere, iar drept
act care atest direct apartenen a lor a servit Hot rârea Guvernului RM nr.438 din 10.05.2000.
Pe perioada anilor 2004-2005, Consiliul or şenesc a emis un şir de decizii de expunere la
licita ii de vânzare a bunurilor imobile proprietate public , pre ul ini ial de vânzare a fost
numit în baza actelor de expertiz , primarul fiind preşedintele Comisiei de licita ie. Comisia
de licita ie, împuternicit fiind de Consiliul or şenesc, a organizat şi desf şurat licita iile în
conformitate cu Regulamentul privind licita iile cu strigare şi în condi iile prev zute în
decizii, ceva din utilaj, re ele inginereşti nu s-au vândut, confirmare servesc procesele-verbale
ale Comisiei de licita ie, care sunt anexate la dosar.
Prin urmare, dl C. nu şi-a dep şit atribu iile de serviciu, nu a înc lcat prevederile Legii,
ac iunile lui fiind în strict concordan cu deciziile Consiliului or şenesc, nu a cauzat niciun
prejudiciu material intereselor statului, nici intereselor persoanelor.
460
1.2 Analizând probele învinuirii pe acest episod consider m c învinuirea înaintat lui
M.C. în transmiterea patrimoniului ÎM «RT”_____________ în gestiunea economic a ÎM
„SCL” or. _____________ nu con ine o fapt prejudiciabil . M. C., de inând func ia de
primar, în procesul de transmitere a patrimoniului ÎM «RT”_____________ în gestiunea
economic a ÎM „SCL” or. _____________, nu şi-a dep şit atribu iile de serviciu, a îndeplinit
întocmai hot rârea Consiliului or şenesc în problema dat , nu a prejudiciat interesele statului.
1.3 Conform prevederilor art.389 alin(1) CPP, sentin a de condamnare se adopt numai în
cazul în care, în urma cercet rii judec toreşti, vinov ia inculpatului a fost confirmat prin
ansamblul de probe dobândite în corespundere cu normele procesual-penale. Analizând
probele acumulate în urma cercet rii judec toreşti consider c niciuna, din cele indicate în
rechizitoriul de învinuire, nu şi-a g sit confirmarea.
1.4 Lipsa faptei infrac iunii se confirm prin ansamblul de probe, şi anume:
Inexisten a cadrului normativ-juridic indicat de procuror în ordonan a de învinuire şi în
rechizitoriul de învinuire.
În ordonan a de punere sub învinuire, rechizitoriul de învinuire lui M.C. i se incrimineaz
nerespectarea obliga iunilor ce-i reveneau, prev zute de art.34 alin.(1) lit.a), b), 34 alin.(2); 84
alin.(2) ale Legii cu privire la administra ia public local nr. 123-XV din 18.03.2003, care
este abrogat , prin adoptarea altei Legi privind administra ia public local nr. 436-XVI din
28.12.2006.
Art.37 al Legii privind actele legislative din 27.12.2001 d no iunea de abrogare, care este
prevederile actului legislativ ce nu mai corespund echilibrului dintre cerin ele sociale şi
reglementarea legal . În atare condi ii, învinuirea în s vârşirea oric rei infrac iuni n-ar fi, nu
Prin urmare, ordonan ele de b nuire din 17 septembrie 2007, ordonan ele de învinuire
din 17.09.2007, rechizitoriul de învinuire în privin a inculpatului sunt nule, pur şi simplu
nu au suport juridic.
Este nul şi trimiterea din ordonan ele de punere sub b nuire, învinuire, rechizitoriul de
învinuire şi trimiterea la înc lc rile "Regulamentului cu privire la modul de transmitere a
întreprinderilor de stat, organiza iilor, institu iilor, a subdiviziunilorlor, cl dirilor,
construc iilor, mijloacelor fixe şi alte" aprobat prin Hot rârea Guvernului R.M. nr. 688
din 09.10.1995, deoarece, în conformitate de decizia Consiliului or şenesc din
22.12.2003, nu a avut loc transmiterea întreprinderii I.M. „RT” altei întreprinderi, ci
numirea temporar a unei persoane pentru a purta r spunderea material pentru averea
transmis ÎM „RT” _____________ prin, încheierea cu aceast persoan a unui contract de
administrare a patrimoniului aflat în gestiunea întreprinderii.
1.4 Niciunul dintre martorii interoga i în şedin a de judecat nu a confirmat anumite

ilegalit i din partea primarului.
- C.A. a explicat faptul c , la 10 mai 2000, Asocia ia Republican de produc ie „TermCE”
a fost lichidat şi transmis Prim riei în anul 2000, 10 mai. Prin decizia Consiliului or şenesc
_____________ din 22.12.2003 el a fost eliberat din func ia de director al ÎM „RT”. Conform
dispozi iei primarului din 25.12.2003, a fost format Comisia pentru transmiterea
patrimoniului. A semnat actul respectiv. ÎM „RT” avea datorii enorme şi nu mai func iona.
- P.V., S.R., E.I., R.P., U.A., R.E., M.A. au declarat c în baza deciziei Consiliului
or şenesc _____________ din 22.12.2003 şi a dispozi iei primarului din 25.12.2003 a fost
format Comisia pentru transmiterea patrimoniului de la ÎM „RT” c tre ÎM „SCL” în
gestionare.
461
Martorul V.P. a explicat c lui, fiind şeful gospod riei comunale şi locative, i-a fost
transmis la p strare averea ÎM “RT”, şi anume: 2 cazangerii, 4-5 puncte termice, în care se
afla averea ”AC” şi înc unele puncte termice mici şi RT aeriene, care aveau o distan
indicat în act.
Martorul R.S., pe atunci subalternul direct al lui C., viceprimarul or. _____________ a
explicat: referitor la RT, în 2003 sau 2004, prin dispozi ia primarului M.C., a fost ini iat
inventarierea Re elelor termice. Preşedinte al Comisiei de inventariere a fost numit el,
membrii erau R. P. - contabilul responsabil de materiale, C.A., fostul şef de la Termocom, dl
G. de la întreprinderea „CSL”, I.E. - lucr tor la Prim ria _____________, responsabil de
materiale. Conform dispozi iei, ei trebuiau s inventarieze bunurile Termocomului. Au f cut
leg tura cu fostul contabil al Termocomului, care le-a prezentat documentele cu privire la
mijloacele fixe şi circulante, bilan ul lor. Bilan ul era din 1992, de când Termocom şi-a sistat
activitatea.
În conformitate cu dispozi ia, Comisia, la fa a locului, a f cut evaluarea bunurilor, s-au
întocmit actele necesare şi, prin actul de primire-predare, au fost transmise Întreprinderii
comunal-locative, actul era întocmit cum prevedea legea, era pus pe el data din 16.07.2004 şi
a fost aprobat de primar. De la bilan la bilan bunurile nu au fost trecute. Prin acest act s-au
transmis bunurile doar sub paz . Bunurile erau proprietate public , ele au fost transmise
Termocom în gestiune.
Martorul A.U. a explicat c lucra la Prim ria _____________ în calitate de arhitect şi
specialist în construc ie. S-a format Comisia de primire-predare a patrimoniului în proprietate.
Ea era membr , era o list a bunurilor care stipula eviden a lor la contabilitate. Ei ieşeau la
fa a locului, controlau dac sunt acele obiecte, care figureaz în list . Erau reprezentan ii
Re elelor termice, care predau lucrurile şi ei le primeau. De evaluarea bunurilor nu a fost
vorba, doar de cantitate se vorbea. Tot ea a fost membru al comisiei de inventariere.
Martorul P.R. a explicat c este contabil la Prim rie. În 2004, primarul a emis o
dispozi ie în baza deciziei Consiliului c se face inventarierea Re elelor termice. Ea a fost
membru al comisiei. Au f cut inventarierea, au întocmit actul respectiv, s-au condus şi de
actul din 2000 când Termocomul a f cut inventarierea. Ei au fost de dou ori, dintâi au f cut
inventarierea, apoi s-au dus a doua oar şi au transmis bunurile lui I.G., la Serviciul comunal,
care le-a primit în gestiune, la p strare.
- Martorul T.U. a explicat c , în noiembrie 2003, s-a eliberat de la „RT” şi a r mas doar
directorul. Când a fost predarea mijloacelor fixe-averea public la Prim rie - ea nu mai activa.
Ea a fost contabil-casier la „RT” şi toat documenta ia era la ei. La eliberare documenta ia a
r mas acolo, ea nu le-a transmis pe act nim nui, dar oral i-a spus dl C., c toate documentele
integral au r mas în contabilitate şi el i-a r spuns c o crede pe cuvânt. Nu ine minte în ce an,
dar când s-au divizat undeva prin 2000, august-septembrie ei au f cut evaluarea bunurilor,
adic valoarea estimativ a mijloacelor fixe.
Martorul Z.C. a explicat c activa în calitate de consilier al Consiliului or şenesc
_____________ iar func ia ei de baz este de şefa Sec iei economie a Consiliului or şenesc
_____________. Ea, ca membru al Comisiei de licita ie, a asistat la toate şedin ele. Lista
membrilor a fost propus , aleas , înt rit prin decizia Consiliului. Ea a semnat toate
procesele-verbale. Toate întreb rile de la şedin e în prealabil se discutau la şedin ele
frac iunii, ea f cea parte din frac iunea în care erau 16 membri. Toate problemele le discutau,
erau conştien i de ceea ce fac şi semnau. La Consiliul or şenesc, în una dintre şedin e, a fost
aprobat hot rârea şi lista obiectelor care erau f r st pân şi aceast list a fost aprobat
unanim de c tre consilieri. Mai târziu, în aceast list au fost introduse şi RT, deoarece erau
f r st pân, f r gestiune, au fost trecute în categoria patrimoniului public. Pe acest bun a fost
şi hot rârea judec ii şi ei au discutat aceste hot râri la şedin a Consiliului. Prin decizia lor ei
462
au introdus acest bun în acea list , s-a luat la gestiune ca obiect devastat şi ei nu poart
r spundere pentru persoanele care au dus la devastarea acestui obiect.
Martorul L.R. a explicat c în perioada mandatului lui M.C. a activat în calitate de
jurist la Prim ria or. _____________. Ea a fost membru al Comisiei de licita ie, care a fost
desf şurat şi organizat în baza deciziei Consiliului or şenesc _____________. În decizia
Consiliului or şenesc se indica imobilul scos la licita ie, num rul cadastral şi pre ul ini ial.
Comisia publica anun ul în ziar, înregistra cererile doritorilor de a participa la licita ie şi în
cazul în care este înregistrat doar un ofertant, Comisia avea dreptul din prima şedin s
purcead la negocieri directe. Licita iile se realizau în conformitate cu legisla ia în vigoare.
Martorul G.Ş. a explicat c era consilier al Consiliului or şenesc atunci când primar
era M.C.. La adun ri au discutat despre vinderea Re elelor termice, despre recunoaşterea
bunurilor f r st pân, s-a format o comisie, a fost organizat o licita ie, el era chiar membru al
Comisiei de licita ie, unde s-au vândut nişte garaje, cazangeriile de pe lâng şcoal , punctele
termice dar ce a fost mai departe el nu ştie. ine minte c erau acolo şi datorii la salariu. S-a
hot rât s le permit vinderea utilajului ca s se achite salariile. Preg tea ordinea de zi
secretarul Prim riei, el cu 5 zile înainte de eveniment le înmâna seturile de documente care
urmau s se discute la şedin . Primarul cu secretarul luau parte şi la şedin ele comisiilor. ine
minte c s-a format şi comisie pentru a se face evaluarea bunurilor Re elelor electrice, dar nu
ine minte cine a fost în comisie, el nu a fost doar membru al comisiei respective. S-a discutat
la şedin c RT deveniser falite, c aveau mari datorii fa de stat şi lucr tori şi anume de
aceea ei au hot rât aşa.
1.5. Organul de urm rire penal nu a luat în considerare c prin Hot rârea Cur ii de Apel
Economic din 27.09.2007 a fost admis cererea lichidatorului şi a creditorului în persoana
Ministerului de Finan e de a lichida ÎM „RT” din _____________ cu stingerea crean elor
creditoare şi debitoare a acesteia şi cu aprobarea raportului financiar de lichidare ale
debitorului. S-a dispus lichidarea ÎM „RT” din _____________. Camera Înregistr rii de Stat a
Ministerului Dezvolt rii Informa ionale, prin Decizia sa din 26.11.2007, a radiat ÎM „RT” din
_____________ în leg tur cu hot rârea Cur ii de Apel Economic din 27.09.2007. Astfel, în
baza art.154 al Legii insolvabilit ii, art.238-242 CPC, Curtea de Apel Economic , prin
hot rârea enun at , a stins toate datoriile creditoare şi debitoare ale ÎM «RT» din
_____________, inclusiv cele incriminate lui M.C. în dosarul penal judecat ast zi. Şi prin
aceast hot râre a Cur ii de Apel Economic din 27.09.2007 se poate concluziona c
organul de urm rire penal a incriminat rela ii civile, solu ionate deja printr-o hot râre
judiciar irevocabil . Şi prin acest fapt se poate concluziona lipsa obiectivit ii
organului de urm rire penal , care, contrar prevederilor art.254 CPP, nu a luat toate
m surile prev zute de lege pentru a cerceta sub toate aspectele, complet şi obiectiv
circumstan ele cauzei în scopul stabilirii adev rului.
Din cele men ionate în punctul anterior, se poate concluziona c atât la momentul
înaint rii învinuirii, cât şi la cel al termin rii urm ririi penale, problemele ce in de aşa-
numitul prejudiciu material erau deja solu ionate printr-o hot râre judec toreasc
definitiv . Statul nu a fost prejudiciat material.
1.6. Nu exist componen a infrac iunii şi din motivul c prin lichidarea ÎM “RT” din
_____________ statului nu i s-a cauzat niciun prejudiciu material. Conform contractelor
privind cesiunea datoriei din 10.09.2001, datele Ministerului Finan elor din 11.04.2007, se
atest primirea creditelor, formarea datoriei fa de bugetul de stat cu mult timp înainte de
alegerea lui M.C. în calitate de primar. Nu se contest faptul c , în conformitate cu Hot rârea
Guvernului RM nr. 438 din 10.05.2000 „Cu privire la reorganizarea A.R.P. „TermCE”,
acordurile de alocare a creditelor nr. 12 ”C”, 13, 13 ”C” din 10.09.2001 ÎM „RT” din
_____________ a preluat datoria în sum de 2865206,92 lei de la fosta A.R.P. „TermCE”
463
format la situa ia de 01.04.2000. Creditul a fost alocat f r calcularea dobânzii, penalit i şi
f r întocmirea contractului de gaj. La situa ia din 01.04.2007 suma total a datoriei fa de
Ministerul Finan elor pe creditul intern constituia în total 2865206,92 lei; toat suma
datoriei este cu termen expirat (informa ia semnat de ex-ministrul finan elor, dl M.I.P.).
De fapt şi de iure, lui M.C. i se încrimineaz datoriile istorice pe care le avea ARP „TermCE”,
datorii, care s-au format cu 10-20 de ani în urm . Aceast concluzie rezult din con inutul
nemijlocit al contractului nr.13 „C” din 10.09.2001. Conform p.1.1 al acestui contract, ”Suma
datoriei pe creditul primit „Debitorul ini ial” conform contractului f/n din 31 decembrie 1998
„Privind reperfectarea datoriilor ARP „TermCE” aferente creditelor eliberate cu garan ie de
stat în creditul intern al Ministerului Finan elor” de la Ministerul Finan elor inându-se cont de
dobânzile şi penalit ile calculate la situa ia din 01 aprilie 2000, se transmite „noului debitor”
(ÎM „RT” din _____________ - n.n.), care la asupra sa obliga ia de a stinge datoria fa de
„creditor”, şi anume: suma de 1 995 000.00 lei, care se perfecteaz în datorie de credit intern
fa de „Creditor” în sum total de 1 995 000.00 lei”.
În realitate ÎM “RT” din _____________ nu a primit real niciun credit, niciun b nu ,
preluând juridic doar datoriile A.R.P. „TermCE”. Actualmente autorii învinuirii solicit
condamnarea lui M.C. şi pentru aceste datorii istorice ale unui agent economic, datorii
restructurate de mai multe ori de c tre reprezentan ii statului, datorii cu care el nu are nicio
leg tur .
1.7. Organul de urm rire penal induce judecata în eroare, men ionând c nu a existat
nicio decizie a Consiliului or şenesc _____________ cu privire la lichidarea ÎM „RT”
_____________. În materiale dosarului este anexat decizia Consiliului or şenesc
_____________ cu nr.16/1 din22.12.2003 „Despre situa ia creat la ÎM “RT”
_____________ şi Dispozi ia primarului cu nr. 587-CN din 25.12.2003 „Cu privire la
executarea deciziei Consiliului or şenesc _____________ nr.16/1 din 22.12.2003 „Despre
situa ia creat la ÎM “RT” _____________.
Ambele documente creeaz baza normativ-juridic a ac iunilor întreprinse de
M.C. în vederea transmiterii patrimoniului ÎM “RT” _____________. Învinuirea adus lui
M. C., precum c el, în lipsa deciziei Consiliului or şenesc _____________ a decis ilegal
transmiterea patrimoniului proprietate public a prim riei _____________ din gestiunea
economic a ÎM «RT”_____________ în gestiunea economic a ÎM „SCL” or.
_____________, f r întocmirea bilan ului de divizare şi transmiterii spre aprobare c tre
Consiliul or şenesc _____________ a actului de primire-predare, f r preluarea la eviden a
pasivelor şi activelor întreprinderii, astfel nefiind preluate datoriile fa de buget în sum de
517,2 mii lei, datoriile fa de Ministerul Finan elor la situa ia din 01.01.2003 pentru
acordarea creditelor în sum de 2 mln 865,2 mii lei, precum şi datoriile întreprinderilor şi
persoanelor fizice fa de ÎM «RT”_____________ pentru agentul termic livrat în sum de
1.301.642 lei., este absolut nefondat . Atât în cadrul urm ririi penale, cât şi în instan a de
judecat , M.C. a afirmat c toate ac iunile lui referitoare la transmiterea patrimoniului
proprietate public a prim riei _____________ din gestiunea economic a ÎM
«RT”_____________ în gestiunea economic a ÎM „SCL” or. _____________ au fost
întreprinse în strict conformitate cu Decizia Consiliului or şenesc _____________ cu
nr.16/1 din 22.12.2003 „Despre situa ia creat la ÎM “RT” _____________. Este nu numai
ilegal, dar şi o prob a persecu iei de c tre organul de urm rire penal s afirmi, s indici în
Ordonan a de punere sub învinuire, rechizitoriul de învinuire, precum c Decizia Consiliului
or şenesc _____________ cu nr.16/1 din22.12.2003 „Despre situa ia creat la ÎM “RT”
_____________, nu exist . Despre Decizia nominalizat s-a ştiut şi în timpul urm ririi
penale. În actul reviziei economico-financiare tematice la Prim ria oraşului _____________
pe perioada 01.01.2001-31.01.2007 se invoc şi se analizeaz Decizia nominalizat .
464
E de men ionat c M.C. a îndeplinit întocmai Decizia Consiliului or şenesc _____________
cu nr.16/1 din 22.12.2003. În conformitate cu Decizia men ionat el a fost obligat:
- s prezinte procurorului raionului materialele respective pe faptul abuzului de putere din
partea dlui A.C. privitor la încheierea şi semnarea contractului de vânzare a patrimoniului
public al fondatorului. Aceast indica ie a fost realizat prin expedierea copiei Deciziei şi a
contractului de cump rare – vânzare c tre procurorul raionului la data de 12.01.2004 ;
- s numeasc temporar o persoan care s poarte r spundere material la ÎM “RT”
_____________ şi s încheie cu ea contract de administrare a patrimoniului aflat în gestiunea
întreprinderii. Şi aceast indica ie a fost realizat . Prin Dispozi ia primarului din 25.12.2003,
dlV. P. a fost numit prin cumul, temporar, persoan responsabil de patrimoniul aflat în
gestiunea economic a ÎM “RT” _____________ începând cu data de 01.01.2004;
- s finalizeze inventarierea bunurilor materiale şi, în cazul descoperirii unor ac iuni culpabile,
s înainteze materialele respective organelor de drept pentru investigarea cazului infrac ional.
Pentru realizarea acestei prevederi, primarul a instituit Comisia de primire-predare a
patrimoniului aflat în gestiunea ÎM “RT” _____________ în frunte cu viceprimarul S.R., fiind
stabilit termenul de 7 zile. Conform actului de primire-predare a întreprinderii din 16.07.2004,
a fost efectuat transmiterea patrimoniului proprietate public din gestiunea economic a ÎM
«RT”_____________ în gestiunea economic a ÎM „SCL” or. _____________, act aprobat la
16.08.2004 de dl C.. Prin urmare, M.C. a îndeplinit toate prevederile ce se con in în Decizia
Consiliului or şenesc _____________ cu nr.16/1 din 22.12.2003. Abateri de la prevederile
Deciziei men ionate primarul nu a admis, prin urmare, el nu şi-a dep şit atribu iile sale de
serviciu.
1.8. Învinuirea adus lui M. C., precum c el, în lipsa deciziei Consiliului or şenesc
_____________ a decis ilegal transmiterea patrimoniului proprietate public a Prim riei
_____________ din gestiunea economic a ÎM «RT”_____________ în gestiunea economic
a ÎM „SCL” or. _____________, f r întocmirea bilan ului de divizare şi transmiterii spre
aprobare c tre Consiliul or şenesc _____________ a actului de primire-predare, f r
preluarea la eviden a pasivelor şi activelor întreprinderii, astfel nefiind preluate datoriile fa
de buget în sum de 517,2 mii lei, datoriile fa de Ministerul Finan elor la situa ia din
01.01.2003 pentru acordarea creditelor în sum de 2 mln 865,2 mii lei, precum şi datoriile
întreprinderilor şi persoanelor fizice fa de ÎM «RT”_____________ pentru agentul termic
livrat în sum de 1.301.642 lei., este lipsit totalmente de for probatorie, deoarece la situa ia
din 01.01.2003 M.C. nu de inea postura de primar. Învinuirea adus confirm doar faptul c
lui M.C. i se imput nişte fapte pe care acesta nu le-a s vârşit şi nici nu putea s le
s vârşeasc . Faptele invocate confirm înc o dat c ele sunt de natur economic şi nu pot fi
incriminate.
1.9 Decizia Consiliului or şenesc _____________ cu nr.16/1 din22.12.2003 „Despre
situa ia creat la ÎM “RT” _____________ şi Dispozi ia primarului cu nr. 587-CN din
25.12.2003 „Cu privire la executarea deciziei consiliului or şenesc _____________
nr.16/1 din22.12.2003 „Despre situa ia creat la ÎM “RT” _____________ sunt
documente care creeaz baza normativ-juridic a ac iunilor întreprinse de M.C. în
vederea transmiterii patrimoniului ÎM “RT” _____________. Ambele acte normative nu
sunt anulate şi creeaz consecin e juridice. Ele sunt emise în conformitate cu legisla ia în
vigoare. Astfel, conform art.18 alin.2 lit.(x) al Legii privind administrarea public local
nr. 123-xv din 18.03. 2003, Consiliul local îndeplineşte pe teritoriul administrat atribu ii
privind administrarea bunurilor publice ale oraşului. Conform art.8 al Legii
men ionate, Consiliul local decide ca bunurile care apar in domeniului public de interes
local s fie date în administrare întreprinderilor municipale şi institu iilor publice, s fie
concesionate, închiriate sau arendate. În baza art.34 alin.1, pct. 2, lit.(f) al aceleiaşi Legi,
primarul îndeplineşte în teritoriul administrat atribu ii privind efectuarea inventarierii
465
bunurilor din domeniul public şi cel privat al oraşului şi le administreaz , în limitele
competen ei. Astfel, ambele acte normative, emise de Consiliu şi Primar, sunt legale.
1.10 Învinuirea lui M. C., precum c el, fiind preşedinte al Comisiei de licita ie, a realizat
ilegal imobilul ce apar ine ÎM «RT”_____________, împreun cu utilajul, re elele inginereşti
care nu au fost luate la eviden cu pre ul de bilan la Prim ria or. _____________, fapt prin
care s-a prejudiciat bugetul local, este absolut neîntemeiat . E de notat c învinuirea nu a
indicat care imobil a fost realizat ilegal, anume care ac iuni ale inculpatului contravin legii. În
ceea ce se refer la utilaj, e de men ionat c la materialele dosarului sunt anexate mai multe
documente care confirm faptul transmiterii de c tre Comisia de primire-predare, condus de
R. Socol, viceprimar, a utilajului ÎM «RT”c tre ÎM „ Servicii comunal-locative”. Astfel,
conform actelor de primire-predare, a fost transmis utilajul punctelor termice nr. 4, 2
(autogar ), 9 (str. Trandafirilor, 26 (MCO) etc. În conformitate cu actul de primire-predare a
mijloacelor fixe, Comisia a predat mijloace în sum de 6 694 522 lei (a se vedea v. f.d.54-62).
îndeplinit cu exactitate Decizia Consiliului or şenesc _____________ cu nr.16/1 din
22.12.2003 „Despre situa ia creat la ÎM “RT” _____________. Conform p.a) al art.29 al
Legii privind administra ia public local nr. 436-xvi din 28.12.2006, una din atribu iile
de baz ale primarului const în obliga iunea de a îndeplini, a executa deciziile
Consiliului local. M.C. nu era în drept s nu execute Decizia Consiliului or şenesc
_____________ cu nr.16/1 din 22.12.2003 „Despre situa ia creat la ÎM “RT”
_____________, deoarece ea este adoptat în conformitate cu prevederile art.43 al legii
men ionate, care stipuleaz imperativ c de competen a Consiliului raional este de a
decide privind administrarea bunurilor ce in de domeniul public şi privat. Atât
legisla ia na ional cât şi practica judiciar respect principiul caracterului personal al
r spunderii penale.
penale numai pentru faptele s vârşite de ea însi şi numai în cazul existen ei vinov iei.
Potrivit legii penale, nimeni nu poate fi atras la r spundere penal pentru fapta altuia.
Aceste prevederi ale legisla iei sunt confirmate şi de practica judiciar . Astfel, prin Decizia
Colegiului penal l rgit din 01.04.2008 în privin a lui L.B. (doc. nr.1 ra-337/08), Curtea
Suprem de Justi ie a statuat: ”Conform principului caracterului personal al r spunderii
penale, stipulat în art.6 CP, persoana poate fi supus r spunderii penale numai pentru faptele
Un alt exemplu examinat de Judec toria sect. ________, mun. Chişin u îl constituie dosarul
lui S.U. în sentin a de achitare a c ruia este invocat acelaşi principiu al caracterului personal
al r spunderii penale.
1.12 Învinuirea imputat contravine art.1, protocolul 4 al Conven iei Europene pentru
Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului care prevede c nimeni nu
poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv c nu este în m sur s execute o
obliga ie contractual . În cazul dat, C. M. I. nu are nicio leg tur cu contractele de credit, care
au fost încheiate cu 15-20 de ani în urm şi cu presupusul prejudiciu cauzat statului.
1.13 Segmentul învinuirii aduse lui M.C., precum c el: „Continuând activitatea sa criminal ,
dup transmiterea ilegal a ÎM «RT”_____________ în perioada de timp 2004-2005, f r
aprobarea de c tre Consiliul or şenesc _____________ a înstr in rii utilajului întreprinderii
date, ilegal a realizat diferitor persoane fizice şi juridice în cadrul licita iilor petrecute de el,
fiind în calitate de preşedinte al Comisiei de licita ie, imobilul ce apar ine ÎM
«RT”_____________, împreun cu utilajul, re elele inginereşti care nu au fost luate la
eviden cu pre ul de bilan la Prim ria or. _____________, prin ce s-a prejudiciat bugetul
466
local în sum de 2.881.029 lei” este iar şi un exemplu evident al înc lc rii dreptului lui M.C.
la ap rare, al principiului prezum iei nevinov iei.
Nu pot fi considerate ca învinuire frazele generale precum c el ilegal a realizat
diferitor persoane fizice şi juridice în cadrul licita iilor petrecute imobilul ce apar ine ÎM
eviden cu pre ul de bilan la prim ria or. _____________, prin ce s-a prejudiciat bugetul
local în sum de 2.881.029 lei”. R mâne s ghicim, s presupunem c ror persoane fizice şi
juridice în cadrul licita iilor petrecute le-au fost realizate bunurile respective, în cadrul c ror
licita ii nu a fost decizia Consiliul or şenesc etc. În conformitate cu prevederile art.6 par. 3
CEDO, art.64 CPP, orice acuzat are dreptul de a fi informat în mod am nun it asupra naturii şi
cauzei acuza iei aduse împotriva sa. Conform art.281 CPP, formularea învinuirii se efectueaz
cu indicarea datei, locului, mijloacelor şi modului de s vârşire a infrac iunii etc. În cazul de
fa , M.C. nici nu se poate ap ra, deoarece învinuirea este neconcret .
Pornind de la sintagma, care este în învinuirea pe acest episod precum c el „fiind în calitate
de preşedinte al Comisiei de licita ie a înstr inat ilegal imobilul, ce apar ine ÎM
eviden cu pre ul de bilan la Prim ria or. _____________, prin ce s-a prejudiciat bugetul
local în sum de 2.881.029 lei”, putem afirma c şi aceste ipotetice învinuiri sunt lipsite de
orice temei legal. Astfel, nicio licita ie petrecut sub preşedin ia lui M.C. nu este anulat . Cu
adev rat, Procuratura raionului _____________ a încercat s conteste un şir de licita ii, dar
instan ele de judecat au respins ca fiind nelegitime cererile de chemare în judecat înaintate
de procuror. Astfel, prin decizia Colegiului civil al Cur ii de Apel Chişin u din 04.11.2008 a
fost respins recursul declarat de c tre procurorul Procuraturii r. _____________ cu
men inerea în vigoare a încheierii Judec toriei or. _____________ din 07 mai 2008 în
pricina civil la cererea de chemare în judecat a procurorului raionului _____________ în
interesele statului şi ale societ ii împotriva Comisiei de licita ie a Prim riei or.
_____________ cu privire la anularea:
- procesului-verbal al licita iei nule nr.14 din 30 septembrie 2005 privind scoaterea la licita ia
de vânzare a garajului cu nr. cadastral 6701205.229 din or. _____________ str. Eminescu, cu
pre ul ini ial de 15850 lei şi a procesului-verbal privind rezultatele negocierilor directe nr.15
din 05.10.2005, prin care lotul dat i-a fost adjudecat cet. Esipov Vitalie cu pre ul final de
16642 lei;
- procesului-verbal nr.1 al licita iei nule din 30 septembrie 2005 privind scoaterea la licita ia
de vânzare a cazangeriei cu anexe din or. _____________ str. 1 Mai, cu pre ul ini ial de 165
mii lei şi a procesului-verbal nr.2 privind rezultatele negocierilor directe privind vânzarea
bunului dat cet. I.. Chirtoac cu pre ul final de 173250 lei;
Martorul Iu.Chirtoac a explicat c în 2005 în Monitorul Oficial a v zut c se vinde
cazangeria din _____________. Având bani, a hot rât s o cumpere. A fost la Prim rie, a
scris cerere, a achitat taxa şi i-au spus pe ce dat s vin s participe la licita ie. A venit la ziua
numit , era la licita ie înc lume, dar nu ine minte câ i pretenden i la acest obiect au fost. Ce
sum a achitat concret tot nu ine minte, banii i-a achitat la banc , casiera prim riei i-a dat
contul şi dup ce a achitat a adus înapoi cecul.
- procesului-verbal nr.7 al licita iei nule din 30 septembrie 2005 privind scoaterea la licita ia
de vânzare a cl dirii fostei bibliotecii din or. _____________, str._________, 139, cu pre ul
ini ial de 23000 lei şi a şi procesului-verbal nr.8 cu privire rezultatele negocierilor directe
privind vânzarea bunului dat cet. E.V., reprezentant SRL „Autoprim - Service” cu sediul în
mun. Chişin u, director fiind S.N., cu pre ul final de 24150 lei;
- procesului-verbal nr.6 al licita iei nule din 30 septembrie 2005 privind scoaterea la licita ie
de vânzarea a cl dirii fostului comisariat militar din or. _____________ str. _________, 173,
467
cu pre ul ini ial de 30 mii lei şi procesului-verbal nr.7 din 05.10.2005 cu privire la rezultatele
negocierilor directe privind vânzarea bunului dat cet. C.L., cu pre ul final de 31500 lei;
Martorul L.C. a explicat, c în a.2005 a citit în ziar anun c se vând la licita ie cl diri. S-au
dus la Prim rie şi au procurat la licita ia cl direa din str. _________, 173 or.
_____________, la licita ie a participat personal ea.
- procesului-verbal al licita iei nule nr.13 din 30 septembrie 2005 privind scoaterea la licita ie
de vânzare a garajului f/n cu num rul cadastral 6701205.299 din or. _____________ str.
Eminescu, cu pre ul ini ial de 6000 lei şi a procesului-verbal privind rezultatele negocierilor
directe nr.14 din 05.10.2005, prin care lotul dat i-a fost adjudecat cet. C.P. cu pre ul final de
6300 lei.;
Eminescu, cu pre ul ini ial 4600 lei şi a procesului-verbal privind rezultatele negocierilor
directe nr.11 din 05.11.205, prin care lotul dat i-a fost adjudecat cet. D.V. cu pre ul final de
4830 lei;
Eminescu, cu pre ul ini ial de 6000 lei şi a procesului-verbal privind rezultatele negocierilor
directe nr.13 din 05.10.2005, prin care lotul dat i-a fost adjudecat cet. R.A. cu pre ul final de
6300 lei;
Eminescu, cu pre ul ini ial 4700 lei şi a procesului-verbal privind rezultatele negocierilor
directe nr.12 din 05.11.205, prin care lotul dat i-a fost adjudecat cet. S.R. cu pre ul final de
4935 lei;
de vânzare a punctului termic din or. _____________ str. Voluntarilor, cu pre ul ini ial de 13
mii lei şi procesului-verbal nr.6 din 05.10.2005 cu privire la rezultatele negocierilor directe
privind vânzarea bunului dat cet. B.S., cu pre ul final de 13650;
de vânzare a punctului termic din or. _____________ str. 1 Mai, 2, cu pre ul ini ial de 19000
lei şi procesului-verbal nr.3 cu privire la rezultatele negocierilor directe privind vânzarea
bunului dat cet. G.A. cu pre ul final de 19950 lei;
de vânzare a punctului termic din or. _____________ str. 1 Mai, 21, cu pre ul ini ial de 29000
lei şi procesului-verbal nr.5 cu privire la rezultatele negocierilor directe privind vânzarea
bunului dat cet. B.A., reprezentantul I.I. „________-Mari” din or. _____________,
conduc tor fiind V.M., cu pre ul final de 30450 lei;
de vânzare a punctului termic din or. _____________ str. Trandafirilor, 2/2, cu pre ul ini ial
de 27000 lei şi procesului-verbal nr.4 cu privire la rezultatele negocierilor directe privind
vânzarea bunului dat cet. PâPâr uV. cu pre ul final de 28350 lei;
Martorul A.P. a explicat c lucreaz la Prim rie în calitate de contabil-casier. Când se
efectuau licita iile venea la ea persoana cu banii şi hârtia de la licita ie şi introducea banii în
cas iar ea îi primea. Se achita 2% acontul de la suma obiectului şi taxa de stat. La licita ie a
fost vândut şi cazangeria. A participat la licita ie so ul ei - V.P., cet eanul G.A., mai erau
persoane, dar nu le ine minte. Persoanele veneau cu buletinul la ea şi ea primea banii. Ea a
citit în Monitorul oficial anun ul şi so ul ei a participat la licita ia cazangeriei de pe str.
Trandafirilor, care era al turi de casa lor.
468
de vânzare a demisolului blocului locativ din or. _____________ str. Basarabia 8 nr.129, cu
pre ul ini ial de 25 mii lei şi procesului-verbal nr.9 din 05.10.2005 cu privire la rezultatele
negocierilor directe privind vânzarea bunului dat cet. A.S, cu pre ul final de 25 mii lei;
- procesului-verbal nr.1 din 30.09.2005 cu privire la desf şurarea licita iei de vânzare a
înc perii proprietate public din or. _____________ str. Basarabia 8 nr.130, cu pre ul ini ial
de 44500 lei şi procesului-verbal nr.2 din 30.09.2005 cu privire la rezultatele licita iei privind
vânzarea bunului dat SRL „Fra ii” în persoana cet. N.C., cu pre ul final de 220 mii lei.
Toate licita iile s-au finisat cu încheierea contractelor de cump rare-vânzare, înregistrarea
bunurilor în BTI, proprietarii şi-au perfectat toate documentele ce in de bunurile procurate.
Prin urmare, nu este nicio prob veridic ce ar confirma elementele componen ei de
infrac iune incriminate lui M. C..
EPISODUL NR. 2
Achitarea restan ei la salariu foştilor salaria i ai ÎM „AC” _____________ şi ÎM

«RT”_____________ din contul mijloacelor b neşti ob inute în urma comercializ rii
patrimoniului public aflat în gestiunea ÎM «RT”_____________
ÎNVINUIREA: M.C. este învinuit în faptul c , de inând func ia men ionat , repetat dep şind
în mod v dit limitele drepturilor şi atribu iilor acordate prin lege, ob inând în urma
comercializ rii patrimoniului public aflat în gestiunea ÎM «RT”_____________ mijloace
b neşti în sum de 318377 lei, nu le-a îndreptat spre achitarea datoriilor fa de bugetul local,
dar ilegal au fost transferate spre achitarea restan ei la salariu foştilor salaria i ai ÎM „AC”
_____________ şi ÎM «RT”_____________, fapt prin care a prejudiciat bugetul local în suma
de 318377 lei.
Prin ac iunile sale primarul or. _____________, M. C., a derogat de la prevederile Legii
privind administra ia public local nr.123-XV din 18.03.2003, art.34 alin.(1) conform c reia:
„pornind de la competen a unit ii administrativ-teritoriale de nivelul întâi, primarul
îndeplineşte în teritoriul administrat urm toarele atribu ii de baz : 1) în domeniul asigur rii
ordinii de drept; b) asigur , în limitele competen ei, respectarea Constitu iei, legilor şi altor
acte normative”, Legii cu privire la programul de privatizare pe anii 1997-1998 nr.1217-XIII
din 25.06.1997, art.91 conform c ruia „Mijloacele b neşti ob inute din vânzarea activelor
neutilizate în procesul de produc ie, dup acoperirea cheltuielilor aferente vânz rii lor, sunt
folosite în primul rând la decont rile cu bugetul de stat. Cel pu in 50 la sut din sold se
repartizeaz pentru renovarea mijloacelor fixe, iar restul pentru completarea mijloacelor
circulante (cu excep ia fondului de salarizare)”, pct.5 al Regulamentului aprobat prin
hot rârea Guvernului nr.665 din 29.11.1996, conform c ruia: ”Mijloacele ob inute de la
comercializarea activelor se utilizeaz , în primul rând, pentru decont rile cu bugetul şi Fondul
social. Mijloacele r mase se repartizeaz , cel pu in 50 la sut , pentru renovarea fondurilor
fixe, restul - pentru completarea mijloacelor circulante, cu excep ia fondului de salarizare.
Institu iile bugetare transfer integral mijloacele ob inute în bugetele respective.”
2.1. Învinuirea imputat lui M.C. este şi pe acest episod de învinuire nefondat ,
nelegitim .
Analizând probele examinate de c tre instan a de judecat , documentele anexate la
materialele dosarului se poate concluziona cu certitudine atât lipsa laturii obiective, cât şi a
celei subiective a infrac iunii. Probe în acest sens sunt:
Depozi iile lui M.C. care a declarat c mijloacele financiare ob inute din realizarea
bunurilor în sum de 318377 lei au fost date la achitarea salariilor foştilor angaja i ai
întreprinderilor municipale în baza deciziei consiliului or şenesc _____________ nr.6/27
469
din 25.11.2004 „Privind propunerea judec toriei raionului _____________” şi nu a
dispozi iei primarului. Gestionar şi proprietar al patrimoniului public conform Legii cu
privire la proprietatea public a unit ilor administrativ teritoriale, Legii privind administrarea
şi deetatizarea propriet ii publice nr.121 este Consiliul or şenesc _____________ şi numai el
decide vânzarea şi repartizarea mijloacelor financiare, dar nu primarul, prin urmare inculpatul
consider , c nu a dep şit atribu iile de serviciu şi nu a cauzat prejudiciu bugetului local.
2.2 Decizia Consiliului or şenesc _____________ nr.6/27 din 25.11.2004 „Privind
propunerea Judec toriei raionului _____________”. Con inutul acestei decizii confirm lipsa
inten iei inculpatului de a prejudicia bugetul local, de a-şi dep şi atribu iile de serviciu fiindc
actul normativ men ionat era obligatoriu de a fi executat de c tre M. C.. În Decizia enun at se
indic direct necesitatea de a îndrepta la achitarea restan ei la salariu a foştilor salaria i ai
întreprinderilor municipale „AC”, „RT”, „Servicii comunal-locative” a mijloacelor financiare
ob inute din vânzarea patrimoniului public al oraşului expus la licita ie. Organul de
urm rire penal inten ionat nu a supus aten iei prevederile p. 2 al deciziei date, care a
stabilit persoana competent de a achita salariile respective. Punctul citat este formulat
astfel: ”Se permite ÎM „Servicii comunal-locative” _____________ (manager-şef V. P.),
(nu M.C. – n.n.) s achite datoriile la salariu în conformitate cu legisla ia în vigoare a
RM”. Prin urmare, M.C. nu are nicio atribu ie la plata datoriilor la salariu, fiindc
obliga iunea de a pl ti datoriile la salariu au fost puse de Consiliul or şenesc
_____________ pe seama managerului-şef V. P..
2.3 Depozi iile martorului P., care a explicat c documentele de contabilitate le-au fost
transmise lor, unde sunt acum nu cunoaşte, ei cereau doar lista salaria ilor cu datorii pentru
salariu. A fost hot rârea Consiliului or şenesc ca banii veni i de la realizarea bunurilor s fie
achitate pentru datoriile salariale, hot r rea instan ei de judecat nu a v zut-o.
2.4 Martorul L.Railean a explicat faptul c ştie de existen a hot rârii judec ii de achitare a
salariului din contul vânz rii bunurilor. Astfel au existat dou documente ce se refer la
achitarea salariilor salaria ilor: propunerea instan ei de judecat şi decizia Consiliului
or şenesc _____________. Patrimoniul nu a apar inut ÎM, a fost doar dat în gestiune şi
executorul nu putea singur executa hot rârea instan ei de judecat , de aceea a şi adoptat
decizia men ionat . Nu ine minte suma datoriilor salariale. Consiliul însui a hot rât s achite
datoriile la salariu prin vinderea patrimoniului.
2.5 Martorul L.Ştirbu explicat c a lucrat la SCL _____________ în calitate de contabil-şef
din 1997 pân în prezent. Conform deciziei Consiliului or şenesc, a fost ini iat procedura de
lichidare a ÎM „AC”, unde se stipula c bunurile Întreprinderii municipale „AC” urmeaz a fi
transmise Serviciului comunal-locativ. A fost creat o comisie, membru al c reia era şi ea. S-a
transmis patrimoniul public, care era format din mijloace fixe, mijloace circulante, active, a
fost preluat datoria la salariu a angaja ilor „Termocom” şi „AC” şi a unei datorii de la firma
„Conservicii”. Ea a fost în Comisia de primire-predare a patrimoniului, pe care l-a primit, l-a
luat la bilan . Salariul foştiilor angaja i l-au achitat ei, dar nu din mijloacele lor, dar din banii
de la realizarea patrimoniului „Termocom”, banii li s-au transferat lor, c ci în cas au achitat
trei persoane fizice P., Curchi-53700 lei, I.Suruceanu-15477 lei şi trei persoane juridice: SRL
„Dimilial Com” - 103mii lei, SRL „Medplas” - 150mii lei, ÎI „Iaşa” - 24500 lei, în total au
fost transferate 277 mii lei. Aceste surse le-au cheltuit pentru lichidarea restan elor pe salariu
şi altor pl i. Ei au activat conform deciziei Consiliului or şenesc în care era indicat direct de
a achita restan ele la salariu din banii primi i de la realizarea patrimoniului. Prioritar a fost
achitarea salariului şi toate pl ile pentru stat-fondul social etc. Patrimoniul a fost primit
conform deciziei Consiliului or şenesc.
2.6 Depozi iile martorului Cuzuioc, care a explicat c a fost consilier în 2003-2005. Prin
2003 a fost început o procedur de lichidare a ÎM „RT”. Trebuia s se înceap procedura de
lichidare, iar patrimoniul urma s fie transmis c tre Gospod ria comunal a ÎM a Consiliului
470
or şenesc. A fost o şedin extraordinar la care dl C. a raportat c s-a început de cineva
stihiinic demontarea şi seansamblau Re elele. Şeful Re elelor, dl M.C., a r spuns c are
hot rârea Judec toriei _____________ de a achita salariul foştilor lucr tori ai Re elelor
termice, care s-au adresat în judecat şi aveau hot râri de încasare a salariului. S-a decis la
consiliu transmiterea patrimoniului, realizarea lui şi achitarea restan elor la salariu.
2.7 Depozi iile martorului Martorul R.S., care a explicat, c la Re elele AC a fost instituit
procedura de lichidare, a fost decizia consiliului or şenesc şi dispozi ia Primarului. În aceast
decizie din 25.11.2004 la propunerea judec toriei _____________ s-a decis de a îndrepta
pentru achitarea datoriilor salariale mijloacele b neşti din urma licita iei de vânzare a
obiectelor AC, Re elele termice şi Serviciile comunal-locative. Primarul nu era în drept s
scoat bunurile la licita ie f r decizia consiliului or şenesc _____________. Bunurile
respective Prim ria le-a trecut la balan a prim riei ca bunuri ce nu erau înregistrate şi erau
f r st pân;
2.8 Decizia consiliului or şenesc _____________ nr.6/27 din 25.11.2004 „Privind
propunerea judec toriei raionului _____________” care este un act normativ legal, emis de
Consiliu în baza Legii privind administra ia public local nr. 123-xv din 18.03.2003, Legii cu
privire la proprietatea public a unit ilor administrativ teritoriale nr. 523-xiv din 16.07.1999,
Legii privind finan ele publice locale din 16.10.2003 etc. Aceste documente juridice legale,
neanulate constituie cadrul normativ-legal al ac iunilor întreprinse de factorii de decizie ale
raionului;
2.9 Lipsa componen ei de infrac iune în ac iunile lui M.C. se confirm şi prin
inexisten a cadrului normativ-juridic indicat de procuror în ordonan a de
învinuire şi în rechizitoriul de învinuire.
În ordonan a de punere sub învinuire şi în rechizitoriul de învinuire lui M.C. i se incrimineaz
nerespectarea obliga iunilor ce-i reveneau prev zute de art.art.,34 alin.(1) lit.a), b), 34 alin.(2);
84 alin.(2) ale Legii cu privire la administra ia public local " nr. 123-XV din 18.03.2003,
care este abrogat , prin adoptarea altei Legi privind administra ia public local nr. 436-xvi
din 28.12.2006.
vigoare prevederile actului legislativ ce numai corespund echilibrului dintre cerin ele sociale
şi reglementarea legal . În atare condi ii învinuirea în s vârşirea oric rei infrac iuni n-ar fi,
c Legea din 28.12.2006 era în vigoare şi la etapa înaint rii b nuirii şi învinuirii inculpatului.
Prin urmare ordonan ele de b nuire din 17 septembrie 2007, ordonan ele de învinuire din
tot din 17.09.2007, rechizitoriul de învinuire în privin a inculpatului sunt nule, nu au
suport juridic.
Este nul şi trimiterea în ordonan ele de punere sub b nuire, învinuire, rechizitoriul
de învinuire şi trimiterea la înc lc rile chipurile a Legii cu privire la Programul de privatizare
pentru anii 1997-1998, lege abrogat la 29.06.2007.
2.10 M.C. nu poate fi subiect al ac iunilor imputate. Dup cum s-a men ionat anterior el a
îndeplinit cu exactitate Decizia consiliului or şenesc _____________ nr.6/27 din 25.11.2004
„Privind propunerea judec toriei raionului _____________”. Conform p.a) al art.29 al Legii
privind administra ia public local nr. 436-xvi din 28.12.2006 una din atribu iile de
baz ale primarului const în obliga iunea sa de a îndeplini, a executa deciziile
consiliului local. M.C. nu era în drept s nu execute Decizia Consiliului or şenesc
_____________ cu nr.6/27 din 25.11.2004 deoarece ea este primit în conformitate cu
prevederile art.43 al legii din 28.12.2006, care imperativ stipuleaz , c de competen a
consiliului raional este de a decide privind administrarea bunurilor ce in de domeniul
471
public şi privat. Legisla ia na ional , cât şi practica judiciar respect principiul caracterului
penale numai pentru faptele s vârşite de ea şi numai în cazul existen ei vinov iei.
Potrivit legii penale nimeni nu poate fi tras la r spundere penal pentru fapta altuia.
Aceste prevederi ale legisla iei sunt confirmate şi de practica judiciar . Astfel, prin
Decizia Colegiului penal l rgit din 01.04.2008 în privin a lui L.B. (doc. nr.1 ra-337/08) Curtea
Suprem de Justi ie a statuat:” Conform principului caracterului personal al r spunderii
pe care ea îns şi le-a s vârşit cu vinov ie. L. B. nu poate fi atras la r spundere penal pentru
Un alt exemplu, care a fost examinat de judec toria sect. ________, mun. Chişin u este
2.11 Învinuirea adus lui M.C. pe episodul dat este iar şi neconcret ; efectuat cu înc lcarea
dreptului la ap rare, la un proces echitabil. Organul de urm rire penal nu a indicat data,
locul, anul s vârşirii infrac iunii, ac iunile concrete, care au fost considerate ca prejudiciabile,
motivul şi scopul ac iunilor etc.
2.12 Organul de urm rire penal nu a luat în considera ie nici faptul c ini iatorul emiterii
unei decizii a Consiliului or şenesc în problema achit rii restan elor la salariu a fost un organ
special de stat – instan a de judecat , propunere acceptat de Consiliul or şenesc
_____________, care prin Decizia nr.6/27 din 25.11.2004 a decis ca mijloacele financiare
ob inute din vânzarea patrimoniului public s fie îndreptate la achitarea restan ei la salariu
foştilor lucr tori ai ÎM „Ap – Canal”, ÎM “RT” _____________. Şi prin aceast circumstan
se confirm lipsa inten iei lui M.C. de a prejudicia bugetul local; faptul, c el nu a dep şit
atribu iile sale de serviciu, nu a întreprins ac iuni de sine st t tor; el doar a îndeplinit întocmai
decizia Consiliului or şenesc nr. 7/27 din 25.11.2004.
2.13 E de men ionat, în mod special, ilegalitatea pornirii urm ririi penale şi pe acest episod al
învinuirii. În conformitate cu ordonan a procurorului din 27.03.09 lui M.C. i se incrimineaz
c : „ Nelegitim a fost emis decizia Consiliului or şenesc _____________ nr. 6/27 din
25.11..2004, întru îndreptarea finan elor ob inute din vânzarea patrimoniului public la
achitarea restan ei la salariu foştilor salaria i ai ÎM „AC” şi ÎM „RT” _____________, ce a
cauzat un prejudiciu bugetului local în sum de 354177 lei.” (v. 1, f.d.1-2). O astfel de
învinuire este un nonsens juridic. Prima întrebare care apare este cea ce se refer la esen a
acestei incrimin ri. În contextul invocat apar mai multe întreb ri:
- de ce M.C., care nu era preşedinte al Consiliului or şenesc, trebuie s r spund pentru
emiterea deciziei nominalizate;
- în baza c ror fapte juridice concrete procurorul a ajuns la concluzia c decizia Consiliului
or şenesc _____________ nr. 6/27 din 25.11..2004 este nelegitim , deoarece în materialele
dosarului lipsesc date, care ar confirma anularea acestei decizii;
- care este vinov ia lui M. C., chiar dac am accepta ipotetic, învinuirea care i se aduce; în ce
se manifest presupusele ac iuni ale inculpatului ce constituie latura obiectiv , cea subiectiv
a infrac iunii?
Este imposibil de a comenta o astfel de învinuire, care mai degrab este un nonsens juridic,
decât un act procesual-penal. Cred c numai comentariul ce se con ine în p.2.13 ar fi suficient
pentru a pronun a şi pe acest episod al învinuirii o sentin de achitare.
EPISODUL NR.3
472
Transmiterea c tre ÎM „SCL” din or. _____________ a imobilului ÎM „AC”, f r
preluarea datoriilor acesteia.
ÎNVINUIREA: M.C. este învinuit în faptul c , de inând func ia men ionat , repetat dep şind
în mod v dit limitele drepturilor şi atribu iilor acordate prin lege, contrar deciziei Consiliului
Or şenesc _____________ nr. 13/28 din 13.11.2003, prin care s-a dispus prim riei
_____________ formarea comisiei de lichidare şi declanşare a procedurii de insolvabilitate la
ÎM „AC” din or. _____________, prin dispozi ia sa nr. 512 din 14.11.2003, a transmis ilegal
c tre ÎM „SCL” din or. _____________ imobilul ÎM „AC”, f r preluarea datoriilor acestei
întreprinderi, fapt ce a prejudiciat bugetul în sum de 1340800 lei.
Prin ac iunile sale primarul M.C. a înc lcat prevederile Legii privind administra ia public
local nr.123-XV din 18.03.2003, art.34 alin (1) conform c ruia : „pornind de la competen a
unit ii administrativ-teritoriale de nivelul întâi, primarul îndeplineşte în teritoriul
administrat urm toarele atribu ii de baz : 1) în domeniul asigur rii ordinii de drept: a)
asigur executarea deciziilor consiliului local, b) asigur , în limitele competen ei,
respectarea Constitu iei, legilor şi altor acte normative, c) constat înc lc rile legisla iei în
vigoare comise de persoane fizice şi juridice în teritoriul administrat şi la m suri pentru
înl turarea sau curmarea acestora, şi, dup caz, sesizeaz organele de drept, de asigurare a
respect rii”, art.34 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din
03.01.1992, conform c reia, alin (1) „Lichidarea întreprinderii conduce la încetarea
activit ii acestora, f r trecerea drepturilor şi obliga iilor pe cale succesoral la alte
persoane, (2)Întreprinderea se lichideaz prin hot râre a: a)fondatorilor (asocia ilor) în
conformitate cu condi iile prev zute în documentele de constituire a întreprinderii, inclusiv în
leg tur cu expirarea termenului pentru care întreprinderea respectiv a fost înfiin at ; b)
instan ei de judecat în caz de: 1) insolvabilitate a întreprinderii, declarat în conformitate
cu legisla ia, 2) declarare a documentelor de constituire a întreprinderii ca fiind nule, 3)
înc lcare a cerin elor, stabilite de legisla ie privind desf şurarea unui anumit gen de
activitate, prin care se explic activitatea întreprinderii, 4) expirare a termenului pentru care
a fost înfiin at întreprinderea respectiv dup atingerea scopurilor în care a fost înfiin at
(la cererea procurorului sau a Camerei Înregistr rii de Stat a Ministerului Dezvolt rii
Informa ionale, dac fondatorii nu au luat hot rârea de lichidare a întreprinderii”,
prevederile Legii insolvabilit ii art.26 alin.1, conform crea „Debitorul este obligat s depun
cerere introductiv dac exist unul din temeiurile prev zute la art.22.”
Şi pe acest episod al învinuirii fapta imputat nu este prejudiciabil .

3.1 M.C. a declarat, c în baza deciziei consiliului or şenesc _____________ nr.13/29
din 13.11.2003 s-a dispus formarea comisiei de lichidare a ÎM „AC” şi s-a obligat prim ria
or. _____________ s transmit pân la 20.11.2003 patrimoniul proprietate public a oraşului
din gestiunea economic a ÎM „AC” _____________ în gestiunea ÎM „SCL” (a se vedea
Regulamentul de transmitere aprobat prin Hot rârea Guvernului RM nr.688 din 09.10.1995).
Întru executarea deciziei consiliului, el a emis dispozi ia nr.512-CN din 14.11.2003 „Cu
privire la instituirea comisiei de lucru”. Consiliul or şenesc este organ reprezentativ şi
legislativ al popula iei din teritoriul prim riei, precum şi fondator al întreprinderilor
municipale, prin urmare are drept s decid lichidarea întreprinderii înfiin ate în baza
legisla iei în vigoare f r trecerea drepturilor şi obliga iilor pe cale succesoral la alte
persoane, primarul este organ executiv şi este obligat s execute dispozi iile consiliului.
Depozi iile lui M.C. cu privire la legalitatea ac iunilor sale în leg tur cu emiterea dispozi iei
nr.512-CN din 14.11.2003 „Cu privire la instituirea comisiei de lucru” se confirm obiectiv de
materialele dosarului.
473
3.2 Organul de urm rire penal imputând episodul analizat nu a luat în considera ie
existen a deciziei Consiliului or şenesc _____________ nr. 13/29 din 13.11.2003 „Cu privire
la transmiterea patrimoniului din gestiunea economic a ÎM „AC” în gestiunea ÎM „SLC”.
În leg tur cu situa ia creat la ÎM „AC”, lipsa de venituri, acumularea datoriilor
debitoriale şi creditoriale, imposibilitatea încas rii de la popula ie a pl ilor pentru serviciile
comunale, în temeiul Legii privind administra ia public local nr.123-XV din 18.03.2003,
Legii cu privire la proprietatea public a unit ilor administrativ-teritoriale nr.523-xiv
din16.07.1999, Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-xii din 01.1992,
Consiliului or şenesc _____________ în decizia nominalizat a decis c :
- Prim ria or. _____________ va transmite pân la 20.11.2003 patrimoniul proprietate
public a oraşului din gestiunea economic a ÎM „AC” în gestiunea ÎM „SLC”.
- Transmiterea patrimoniului se va efectua conform Regulamentului cu privire la modul
de transmitere a întreprinderilor, organiza iilor şi institu iilor de stat, a subdiviziunilor lor etc.
- ÎM „SLC” va efectua modific rile respective în statutul întreprinderii, va întocmi
organigrama şi statele-tip de personal şi le va prezenta spre aprobare.
3.3 Învinuirea imputat se infirm şi de expertul R.R., care a explicat, c în a.2007 a
fost autorizat s efectueze revizia economico-financiar tematic la Prim ria
or._____________. Decizia nr.13/29, în procesul reviziei nu a fost prezentat şi dup p rerea
lui, deciziile Consiliului or şenesc sub nr. 13/28 şi 13/29, fiind emise în aceeaşi zi, sunt
contradictorii, prima decizie a fost de a nu transmite proprietatea, iar a doua decizie, din
aceeaşi zi, a fost de a transmite proprietatea din gestiunea economic a ÎM „AC” în gestiunea
ÎM „SLC”. Func iile de aprovizionare a oraşului cu ap au trecut în competen ÎM „SLC”.
Între decizia Consiliului 13/29 şi dispozi ia primarului nr.512 nu este contradic ie, îns în
partea de descriere a dispozi iei nr.512 primarul se bazeaz pe decizia consiliului nr. 13/28,
dar nu pe decizia nr. 13/29. Cu con inutul deciziei nr.4/1 din 08.07.2004 privind aprobarea
proiectului bilan ului de lichidare, nu a fost cunoscut, în actul reviziei acest document nu este
reflectat. Nu a fost prezentat nici actul de lichidare a ÎM „AC”. Nu ine minte, dac C. i-a
prezentat decizia nr. 13/29 din 13.11.2003 „Cu privire la transmiterea patrimoniului din
gestiunea economic a ÎM „AC” în gestiunea ÎM „SLC” în timpul urm ririi penale, înaintând
dezacordul s u cu actul reviziei.
3.4 Analiza dispozi iei primarului M.C. cu nr. 512-CIV din 14.11.2003 „Cu privire la
instituirea comisiei de lucru” corespunde întru totul cu con inutul deciziei Consiliului
or şenesc _____________ nr. 13/29 din 13.11.2003. Astfel, primarul în scopul transmiterii
patrimoniului, proprietate public a oraşului, din gestiunea economic a ÎM „AC” în gestiunea
ÎM „SLC” în temeiul Legii privind administra ia public local nr.123-XV din 18.03.2003, al
Legii cu privire la proprietatea public a unit ilor administrativ-teritoriale nr.523-XIV
din16.07.1999 şi întru executarea deciziei Consiliului or şenesc _____________ nr. 13/29 din
13.11.2003:
- a numit comisia de lucru, preşedintele c rei a fost viceprimarul R.S.;
- a obligat comisia în timp de 2 zile s efectueze transmiterea patrimoniului proprietate
public a oraşului din gestiunea economic a ÎM „AC” în gestiunea ÎM „SLC”;
- a obligat comisia s întocmeasc actul de transmitere-predare şi s -l prezinte spre
aprobare;
- s execute şi alte obliga ii prev zute de legisla ia în vigoare.
Prin urmare, M.C. realizând întocmai decizia Consiliului or şenesc _____________ nr.
13/29 din 13.11.2003 nu a dep şit limitele drepturilor atribu iile sale acordate prin lege.
3.5 Legalitatea dispozi iei primarului M.C. cu nr. 512-CIV din 14.11.2003 „Cu privire la
instituirea comisiei de lucru” se confirm şi de o alt decizie a Consiliului or şenesc
_____________ cu nr. 4/1 din 08.07.2004, care a aprobat proiectul bilan ului de lichidare a
474
ÎM „AC” şi registrul de înregistrare a crean elor (a se vedea şi anexele nr.1,2,3,4,5. vol. 1,
f.d. 216).
Cele relatate se confirm şi de procesul-verbal al şedin ei Consiliul or şenesc
_____________ din 08.07.2004 (vol. 1, f.d. 218-219).
Cele men ionate denot faptul c din cele dou decizii ale Consiliului or şenesc
_____________ sub nr. 13/28 şi 13/29 este confirmat ultima decizie din 13.11.2003 „Cu
privire la transmiterea patrimoniului din gestiunea economic a ÎM „AC” în gestiunea ÎM
„SLC”.
3.6 Legalitatea deciziei din 13.11.2003 „Cu privire la transmiterea patrimoniului din
gestiunea economic a ÎM „AC” în gestiunea ÎM „SLC” şi a dispozi iei primarului M.C. cu
nr. 512-CIV din 14.11.2003 „Cu privire la instituirea comisiei de lucru” sunt confirmate şi de
martorii interoga i în şedin a de judecat .
Martorul V.B. a explicat, c era consilier în consiliul or şenesc şi membru al comisiei servicii
comunale şi drumuri. Înainte de şedin a consiliului li se d dea ordinea de zi, cu câteva zile
înainte de şedin se aduna comisia şi se discutau întreb rile, care urmau a fi examinate la
şedin a Consiliului or şenesc. ÎM „AC” a fost lichidat în baza hot rârii Consiliului
or şenesc. S-au transmis bunurile materiale tot prin hot rârea consiliului şi dispozi iei
Primarului. ÎM „SC” li s-au transmis activele, pasivele-patrimoniul şi datoriile pe salariu a
angaja ilor. În comisia de transmiterea au fost reprezentan ii Prim riei-viceprimarul,
contabilul-şef al Prim riei, el, contabilul-şef al întreprinderii, şi al ii. Primea patrimoniul
directorul P. şi contabilul-şef de la ÎM „SC”. A fost întocmit şi actul de transmitere de la
bilan la bilan a fondurilor fixe pentru a nu fi întrerupt aprovizionarea cu ap a oraşului. El a
lucrat director la”AC”, timp de 1 an 6 luni. Datoriile ÎM „AC” s-au format din anii 1998-
1999. Erau datorii la salariu, ap , servicii comunale. Cine a fost preşedinte al şedin ei
Consiliului or şenesc din 13.11.2003 nu ine minte, dar nu putea fi C., deoarece el era primar.
Tot la şedin a Consiliului or şenesc a fost aprobat decizia de a vinde unele bunuri ale
întreprinderii „AC” pentru lichidarea restan elor salariale. În toamna a.2003 a fost întrerupt
aprovizionarea oraşului cu ap , datoria ÎM „AC” s-a format timp de 10 ani, au fost
nenum rate hot râri ale instan elor judec toreşti despre încasarea datoriilor de la AC. Datoria
la salariu erau de peste 300 mii lei.
Martorul L.R. a explicat c cunoaşte despre decizia consiliului or şenesc _____________,
potrivit c reia a fost modificat statul ÎM „SCL”. De c tre Consiliu or şenesc a fost transmis în
gestiunea ÎM „SCL” patrimoniul de la AC, scopul c reia era aprovizionarea oraşului cu ap
potabil . ÎM „AC” nu a fost lichidat , au fost transmise doar mijloacele fixe. Datoriile nu
puteau fi transmise deoarece nu este succesor în drepturi. Dac au fost luate pasivele la
balan ea nu cunoaşte, dar trebuia s fie luate. S-au transmis doar acele mijloace fixe, re ele
inginereşti care aprovizionau oraşul cu ap . Ce s-a f cut cu lucr torii de la AC nu cunoaşte.
Era la curent c este hot rârea judec ii de achitare a salariului din contul vânz rii bunurilor.
La acest capitol a fost şi decizia consiliului or şenesc _____________.
Martorul L.Ş. a explicat, c a lucrat la ÎM „SCL _____________” în calitate de contabil-şef
din a.1997 pân în prezent. Conform deciziei consiliului or şenesc a fost ini iat procedura de
lichidare a ÎM „AC”, unde se stipula c bunurile întreprinderii municipale AC urmau a fi
transmise ÎM „SCL”. A fost creat o comisie, membru al c reia era şi ea. S-a transmis
patrimoniul public, care era format din mijloace fixe, mijloace circulante, active în decurs de
execu ie, a fost preluat datoria la salariu a angaja ilor „Termocom” şi „AC” şi a unei datorii
la o firm „Conservicii”. Ea a fost în comisia de primire-predare a patrimoniului şi a primit
patrimoniul, l-a luat la balan .
3.7 În leg tur cu transmiterea patrimoniului proprietate public a oraşului din gestiunea
economic a ÎM „AC” în gestiunea ÎM „SLC” Consiliul or şenesc _____________ prin
475
decizia nr. 14/1 din 20.11.2003 a modificat Statutul, organigrama şi statele de personal a ÎM
„SLC”.
Prin urmare, decizia Consiliului or şenesc _____________ nr. 13/29 din 13.11.2003 „Cu
privire la transmiterea patrimoniului din gestiunea economic a ÎM „AC” în gestiunea ÎM
„SLC” a fost îndeplinit f r anumite derog ri de la prevederile Legii; îndeplinirea acestei
decizii a fost controlat şi verificat prin adoptarea şi altor decizii nominalizate anterior.
3.8 Componen a de infrac iune incriminat lui M.C. lipseşte şi din motivul inexisten ei
cadrului normativ-juridic imputat inculpatului. În ordonan a de punere sub învinuire,
rechizitoriul de învinuire lui M.C. i se incrimineaz nerespectarea obliga iunilor ce-i revenea
prev zute de art.,34 al Legii cu privire la administra ia public local " nr. 123-XV din
18.03.2003, care este abrogat , prin adoptarea altei Legi privind administra ia public
local nr. 436-xvi din 28.12.2006.
Art.37 al Legii privind actele legislative din 27.12.2001 d no iunea de abrogare, care este
reglementarea legal . În atare condi ii învinuirea în s vârşirea oric rei infrac iuni n-ar fi, nu
suport juridic.
îndeplinit cu exactitate Decizia consiliului or şenesc _____________ nr. 13/29 din
13.11.2003 „Cu privire la transmiterea patrimoniului din gestiunea economic a ÎM „AC” în
gestiunea ÎM „SLC”. Conform p.a) al art.29 al Legii privind administra ia public local
nr. 436-XVI din 28.12.2006 una din atribu iile de baz ale primarului const în
obliga iunea sa de a îndeplini, a executa deciziile consiliului local. M.C. nu era în drept
s nu execute Decizia Consiliului or şenesc _____________ cu nr. 13/29 din 13.11.2003
deoarece ea este primit în conformitate cu prevederile art.43 al legii din 28.12.2006,
care imperativ stipuleaz , c de competen a consiliului raional este de a decide privind
administrarea bunurilor ce in de domeniul public şi privat. Legisla ia na ional , cât şi
penale numai pentru faptele s vârşite de ea şi numai în cazul existen ei vinov iei.
Potrivit legii penale nimeni nu poate fi tras la r spundere penal pentru fapta altuia.
Aceste prevederi ale legisla iei sunt confirmate şi de practica judiciar . Astfel, prin Decizia
Colegiului penal l rgit din 01.04.2008 în privin a lui L. B. (doc. nr.1 ra-337/08) Curtea
3.10 Urm rirea penal în privin a lui M.C. a fost pornit nelegitim. În materialele dosarului
(v.1, f.d. 43-44) este anexat Rezolu ia privind neînceperea urm ririi penale din 28,02.2005,
emis de c tre procurorul raionului _____________. În Rezolu ie se constat c :” La 22
noiembrie 2004, sub nr.43 în registrul nr.2 de eviden a informa iilor al Direc iei Generale
Teritoriale a ________lui pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corup iei, a fost
476
înregistrat peti ia anonim pe faptul lichid rii ÎM „AC” _____________ şi ac iunile
nelegitime ale primarului oraşului M.C. în aceast privin .
. ..Studiind raportul şi materialele prezentate, procurorul a constat, c în cazul dat ac iunile
primarului or. _____________ nu întrunesc elementele infrac iunii prev zute de art.327 Cod
penal – dep şirea atribu iilor de serviciu şi sunt evidente circumstan e care exclud urm rirea
penal ”.
În baza prevederilor art., art.22,287 CPP, art.4 a Protocolului 7 ale Conven iei Europene
pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului nimeni nu poate fi
urm rit de c tre organele de urm rire penal pentru aceeaşi fapt .
EPISODUL NR.4
Înstr inarea nelegitim a bunurilor imobile persoanelor fizice.
ÎNVINUIREA: Tot el este învinuit în faptul c repetat, dep şind în mod v dit limitele
drepturilor şi atribu iilor acordate prin lege, în urma inventarierii cl dirilor proprietate a
prim riei or. _____________ conform situa iei de la 01.01.2004 aprobat prin Decizia
Consiliului or şenesc _____________ nr. 2/23 din 08.04.2004, sub pretextul c unele bunuri
sunt f r st pân, în lipsa hot rârii judec toreşti pronun ate la cererea organului fiscal privind
declararea bunurilor f r st pân, f r a dispune de date care atest , direct sau indirect
apartenen a bunurilor, preluând nelegitim aceste bunuri la bilan ul prim riei _____________,
în urma organiz rii licita iilor de inând concomitent calitatea de preşedinte al comisiei de
licita ie din cadrul prim riei _____________, a înstr inat nelegitim bunuri imobile diferitor
persoane fizice, inclusiv:
- cet. C.L., conform contractului de vânzare-cump rare din 01.04.2005, depozitul din or.
_____________ str. _________ 16, cu valoarea estimativ de 54522 lei, aflat la acel moment
la bilan ul Direc iei de Înv mânt, Tineret şi Sport _____________;
- cet. C.L. conform contractului de vânzare-cump rare din 15.10.2005 cl direa fostului
comisariat militar din or. _____________ str. _________ 173 cu valoarea estimativ de
31500 lei, aflat la acel moment la bilan ul Societ ii Obşteşti Antiincendiare din or.
_____________, fapt prin care a cauzat Direc iei de Înv mânt, Tineret şi Sport
_____________ o pagub de 54522 lei şi Societ ii Obşteşti Antiincendiare din or.
_____________ o pagub de 31500 lei.
Prin ac iunile sale inten ionate primarul or. _____________ M.C. a înc lcat
prevederile Legii privind administra ia public local nr.123-XV din 18.03.2003, art.34 alin
(1) conform c ruia: „pornind de la competen a unit ii administrativ-teritoriale de nivelul
întâi, primarul îndeplineşte în teritoriul administrat urm toarele atribu ii de baz : 1) în
domeniul asigur rii ordinii de drept:. .. b) asigur , în limitele competen ei, respectarea
Constitu iei, legilor şi altor acte normative”, prevederile Hot rârii Guvernului nr. 162 din
19.02.2004 „Despre unele m suri privind inventarierea bunurilor mobile proprietate a unit ii
administrativ-teritorale şi a statului”, pct.1 conform c ruia: ”Autorit ile administra iei
publice locale, în comun cu autorit ile administra iei publice centrale, vor efectua în termen
de 30 de zile inventarierea cl dirilor proprietate public (dup caz pe etaje sau înc peri
izolate) aflate pe teritoriul unit ilor administrativ-teritorale, conform situa iei de la 1
ianuarie 2004, şi vor întocmi, în modul stabilit, acte de inventariere de forma prev zut în
anex . Actele de inventariere vor fi întocmite în baza actelor ce atest , direct sau indirect,
apartenen a acestora ”, pct.4 conform c ruia: „Bunurile imobile f r st pân se vor înregistra
cu drept de proprietate a statului sau a unit ilor administrativ-teritoriale, conform
prevederilor în vigoare a legii.”, Instruc iunii cu privire la constatarea şi eviden a bunurilor
477
f r st pân emis la 20.10.1993 de c tre Ministerul Finan elor şi Ministerul Justi iei, pct.2
conform c ruia : „Lucrurile ale c rui titular este neidentificat sau proprietarul absent, se
consider bunuri f r st pân şi trec în proprietatea statului potrivit hot rârilor judec toreşti
pronun ate la cererea organului fiscal. Se consider bunuri f r st pân urm toarele lucruri:
a)locuin ele şi cl dirile auxiliare din curte, bunurile de uz casnic şi alte bunuri, obiectele de
valoare, banii, etc., dac drepturile asupra acestora nu au fost revendicate de titulari în
cursul unui an şi a fost pronun at hot rârea judec toreasc privind constatarea lor drept
bunuri f r st pân”, prevederile Instruc iunii cu privire la modul de eviden , evaluare şi
vânzare a bunurilor confiscate, f r st pân, a bunurilor trecute în posesia statului du drept de
succesiune şi a comorilor nr.6-08/03, emise de c tre Ministerul Finan elor şi Ministerul
Justi iei la 20.10.1993, pct.4 conform c ruia: „Bunuri f r st pân sunt considerate bunurile
ale c ror titular este absent sau necunoscut. Bunurile f r st pân trec în proprietatea
statului. În conformitate ci legisla ia Republicii Moldova, bunurile se constat drept bunuri
f r st pân pe baza hot rârilor judec toreşti luate la cererea organului fiscal. Cererea se
depune la expirarea unui an din ziua lu rii bunurilor la eviden . Ordinea de constatare şi de
luare în eviden a bunurilor f r st pân se stabileşte de Ministerul Finan elor al Republicii
Moldova. ”
Învinuirea înaintat şi pe acest episod este nefondat şi se respinge prin totalitatea probelor
examinate de c tre instan a de judecat . Aceste probe sunt:
4.2 Declara iile inculpatului M.C., care a men ionat c bunurile proprietate public
a or. _____________ au fost supuse inventarierii în baza actelor, care atest direct sau indirect
apartenen a acestora, bunuri f r st pân în actul de inventariere aprobat prin decizia
consiliului nr.2/23 din 08.04.2004 (se anexeaz ) n-au fost incluse, astfel nu a fost înc lcat
Instruc iunea Ministerului Finan elor cu privire la constatarea şi eviden a bunurilor f r st pân
şi nici Hot rârea Guvernului nr.162 din 19.02.2004.
Ce se refer la depozitul din or. _____________ str. _________, 16, M.C. a declarat, c
în urma lichid rii raionului _____________ şi form rii jude ului Orhei, anul 1999, a trecut la
gestiunea prim riei or. _____________, fapt confirmat prin actul de lichidare a raionului şi
decizia consiliului raional _____________ nr.3/11din 08.06.2004 „Cu privire la executarea
Hot rârii Guvernului nr.162 din 19.02.2004” (copia se anexeaz ) prin care s-au aprobat actele
de inventariere şi listele bunurilor imobile ale unit ilor administrativ-teritoriale inclusiv a or.
_____________ (Direc ia de Înv mânt, Tineret şi Sport apar ine Consiliului raional
_____________), iar cl direa fostului comisariat militar din str. _________, 173 conform
dosarului de inventariere tehnic de la OCT _____________ (extrasul se anexeaz ) niciodat
nu a apar inut Societ ii Antiincendiare, ci prim riei, fapt confirmat şi prin hot rârea
irevocabil a Cur ii de Apel Chişin u din 2006 (copia se anexeaz ). Persoanele considerate
de in toare a bunurilor au avut dreptul s se adreseze în contenciosul administrativ cu
plângere privind lezarea dreptului de proprietate. SOA s-a adresat în toate instan ele de
judecat privind contestarea dreptului de proprietate la care s-a decis respingerea cererii ca
neîntemeiat .
Imobilele au fost înregistrate în registrul cadastral teritorial conform deciziei consiliului
or şenesc _____________ şi Hot rârii Guvernului RM „Despre unele m suri privind
inventarierea bunurilor imobile proprietate a unit ii administrativ-teritoriale şi a statului”,
apoi realizate în baza deciziilor consiliului or şenesc prin comisiile de licita ie ÎM
împuternicite în conformitate cu Legea privind administra ia public local nr.123-XV din
18.03.2003 şi Hot rârii Guvernului RM nr.1056 din 12.11.1997. Anun ul despre vânzarea
imobilelor a fost publicat în Monitorul Oficial al RM, presa na ional , asigurându-se
transparen a petrecerii licita iei.
4.2 Niciunul din martorii interoga i nu au confirmat niciun fel de ac iuni ilegale s vârşite
de inculpat.
478
- Martorul L.C. a explicat, c în a.2005 ea a luat un ziar unde erau mai multe reclame şi
deoarece venise fata din Italia şi avea bani, le-a convenit or._____________ şi au cump rat o
cl dire în care ginerele C.V. a f cut o sp l torie de maşini. Ce era în acea cl dire pân atunci
ea nu cunoaşte. La licita ie a fost ea, a pl tit 56 mii lei. Au fost şi au v zut cl direa, erau 2
cl diri, dar a cui erau nu cunoaşte. Nu ine minte dac a fost o hot râre judec toreasc privind
evacuarea din acea cl dire a Direc iei de înv mânt.
- Martorul L.C. a explicat, c în a.2005 a citit în ziar anun c se vând la licita ie cl diri.
S-au dus la Prim rie şi au procurat la licita ia cl direa din str. _______________, 173 or.
_____________, la licita ie a participat personal ea. Ce era înainte în acea cl dire, nu
cunoaşte. Cl direa era cu dou etaje, nelocativ , practic risipit , deteriorat , într-o stare
critic , nu ine minte dac erau uşi, i se pare c era la intrare uş , ferestrele erau astupate cu
ceva, dar nu ine minte de erau sticle la ele. Cl direa au reparat-o capital şi la moment o
folosesc ca magazin. Era unica pretendent la acest obiect, nu ine minte dac mai era alt
lume în sal . Dac ar fi fost ceva ilegal, ei nu ar fi putut procura acest local. De primar ea nu
s-a apropiat niciodat , deoarece nu locuieşte în _____________, dar în localitatea vecin . Era
o singur cl dire cu dou etaje în ograd comun .
- Martorul A.U. a explicat c ea lucra la Prim ria _____________ în calitate de arhitect şi
specialist în construc ie. S-a format comisie de primire-predare a patrimoniului în proprietate.
Ea era membr , era o list ce era la eviden din contabilitate şi ei ieşeau la fa a locului
controlau dac sunt acele obiecte, care figureaz în list . Erau reprezentan ii Re elelor
termice, care d deau lucrurile şi ei le primeau. De evaluarea bunurilor nu a mers vorba, doar
de cantitate. Tot ea a fost membru al comisiei de inventariere. Ei au f cut inventarierea la
toate bunurile imobile inclusiv şi la cele de pe str. ________________ şi ________________.
Nu era în acele cl diri nimic. De la Oficiul cadastral au luat date cine este st pânul cl dirilor.
Aceste cl diri nu erau înregistrate la Organul cadastral şi erau pe p mântul Prim riei, erau
nişte cl diri p r site, nu erau îngrijite, nu era acolo nimeni, nu a v zut niciun paznic, uşile
erau încuiate cu l cate. Acolo nu era nimeni, ea nu a ştiut c este cl direa şcolii. În comisie
mai erau inginerul cadastral, contabila P. R..
- Martorul P.G. a explicat, c în a.2004-2005 el era vice-preşedinte al consiliului raional şi un
timp a fost consilier. Depozitele de pe str. _______________ erau la balan a Direc iei de
înv mânt din a.1960, ele şi pân acum stau la balan a Direc iei de înv mânt. Nu este
niciun document care s le permit s le scoat de la eviden . Aceste depozite au fost
reînregistrate când au fost jude ele, dar st pân era Direc ia de înv mânt. Acolo mai era
liceul Ştefan cel Mare. Liceul este structura consiliului local. S-a petrecut o inventariere a
patrimoniului f r st pân. Depozitul dat a fost vândut la o persoan fizic , care se foloseşte de
el, şi-a f cut sp l torie de automobile şi de repara ie. Când a fost înt rit actul de inventariere
în conformitate cu care depozitul a fost trecut la balan a prim riei, el a fost la şedin a
consiliului or şenesc, s-a revoltat, dar actul a fost înt rit. Crede c aceast decizie a fost
înt rit şi la şedin a consiliului raional, dar nu cunoaşte precis. Direc ia de înv mânt, unde
lucreaz so ia lui ca contabil, avea nevoie de acest obiect, c ci nu au unde ine manualele.
Cl direa fostei direc ii de înv mânt în a.1964-65, din str. _________ a fost tot prin aceast
decizie recunoscut ca bun f r st pân şi este aceeaşi istorie ca şi cu depozitele, e la balan a
direc iei pân în prezent.
4.3 Prin actul de lichidare a raionului _____________, decizia consiliului raional
_____________ nr.3/11din 08.06.2004 „Cu privire la executarea Hot rârii Guvernului nr.162
din 19.02.2004” (copia se anexeaz ), listele bunurilor imobile ale unit ilor administrativ-
teritoriale a or. _____________ se confirm c depozitul din or. _____________ str.
_________, 16 în urma lichid rii raionului _____________ şi form rii jude ului Orhei (anul
1999) a trecut la gestiunea prim riei or. _____________.
479
4.4 Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ al Cur ii de Apel Chişin u din
01.02.2007, decizie neanulat , definitiv , se stipuleaz c litigiul între prim ria or.
_____________ şi Societatea Antiincendiar a raionului _____________ referitor la dreptul
de proprietate asupra cl dirii din or. _____________ str. _________, 173 este unul de natur
civil .
Conform deciziei indicate Colegiului civil şi de contencios administrativ a stabilit: ”Din
materialele cauzei în şedin a instan ei de recurs s-a constatat c prin Actul de inventariere a
cl dirilor şi Lista bunurilor imobile proprietate a prim riei or. _____________, aprobat prin
Decizia nr. 2/23 din 08.04.2004 a Consiliului or şenesc _____________, str. _________, 173
ca „fostului comisariat militar” a fost inclus sub nr. 58. Iar prin Decizia nr. 3/11 din
08.06.2004 a Consiliului raional _____________ „cu privire la executarea Hot rârii
Guvernului Republicii Moldova nr. 162 din 19.02.2004 „Despre unele m suri privind
inventarierea bunurilor imobile proprietate a unit ilor administrativ-teritoriale şi ale Statului”
a fost aprobat actele de inventariere şi liste a bunurilor imobile a unit ilor administrativ-
teritoriale şi a statului conform anexei nr.1 şi 2.
Conform Hot rârii Guvernului Republicii Moldova nr. 162 din 19.02.2004 „Despre
teritoriale şi ale Statului”, Decizia nr. 2/23 din 08.04.2004 a Consiliului or şenesc
_____________ şi Decizia nr. 3/11 din 08.06.2004 a Consiliului raional _____________
cl direa din str. _________, 173 a fost înregistrat la OCT filiala _____________ cu drept de
proprietate public .
Conform hot rârii judec toriei Economice de Circumscrip ie din 19 aprilie 2006 a fost
respins ac iunea Prim riei or. _____________ c tre Societatea Antiincendiar
_____________ privind încasarea for at a pl ii restante pentru folosirea terenului aferent
situat în or. _____________ str. _________, 173 din motivul c Societatea Antiincendiar nu
de ine dreptul de proprietate asupra imobilului şi în Registrul de Stat al Camerei Înregistr rii
de Stat adresa Societatea Antiincendiar figureaz în mun. Chişin u.
Din informa ia Agen iei Rela ii Funciare şi Cadastru a RM oficiul Cadastral Teritorial
Orhei, Filiala _____________ nr.31 din 27.01.2006 rezult c dup Societatea Obşteasc
Antiincendiar (S-O.A _____________) nu este înregistrat niciun bun imobil.
Prin decizia Consiliului or şenesc _____________ imobilul din str. _________, 173 a
fost expus la licita ie şi în baza contractului nr.6 de vânzare-cump rare a bunului imobil prin
negocieri directe din 05.10.2005 a fost înstr inat lui L. Caciur.
Conform dosarului de inventariere tehnic se atest faptul c imobilul din str.
_________, 173 or. _____________ anterior a apar inut întreprinderii Autovaz „Deservire
tehnic ” din 20.04.1988.
Conform art.118 alin.1 CPC RM, fiecare parte trebuie s dovedeasc circumstan ele pe care le
invoc drept temei al preten iilor şi obiec iilor sale dac legea nu dispune altfel. Contrar
normei men ionate la materialele cauzei nu se con in probe incontestabile în sus inerea
preten iilor reclamantei Societatea Antiincendiar din RM şi SOA _____________ în
de inerea dreptului de proprietate asupra imobilului din str. _________, 173 or.
_____________.
Astfel, din considerentele men ionate şi având în vedere faptul c , circumstan ele pricinii
şi nu este necesar verificarea suplimentar a unor dovezi, Colegiul Civil ajunge la concluzia
de a admite recursul, de a casa hot rârea primei instan e şi de a emite o nou hot râre, prin
care Societ ii Antiincendiare din RM (ŞARM) ÎM potriva Consiliului or şenesc
_____________ şi Consiliului raional _____________ cu privire la anularea par ial a
deciziilor Consiliului or şenesc _____________ nr. 2/23 din 08.04.2004 şi Consiliului raional
_____________ nr.3/11 din 08.06.2004 urmeaz de a fi respins.”
480
4.6 Caracterul juridico-civil al litigiului ap rut între prim ria _____________ şi Societatea
Antiincendiar se constat şi în alte documente.
În cadrul verific rii peti iei preşedintelui Societ ii Antiincendiare de c tre CCCEC
din 08.02.2006. ..” s-a constatat c , în baza Hot rârii Guvernului nr.162 din 19.02.2004
„Despre unele m suri privind inventarierea bunurilor imobile-proprietatea unit ilor
administrativ-teritoriale şi a statului”, de c tre comisia de inventariere a oraşului
_____________, a fost inclus în actul de inventariere şi cl direa de pe str. _________ 173.
Din lipsa înregistr rii cl dirii date la OTC _____________, în baza actului de inventariere, ce
a fost aprobat de Consiliul or şenesc _____________, conform deciziei nr.2/23 din 8.04.2004
şi coordonat cu preşedintele raionului V. C., în baza deciziei nr.3/11 din 8.06.2004 a
Consiliului Raional _____________, cl direa a fost înregistrat ca fonduri fixe dup prim ria
_____________, ce, în prealabil, în baza comisiei de licita ie, a fost vândut cu pre ul de 3815
lei persoanei C.L..
Verificând toate circumstan ele ap rute pe faptul vinderii cl dirii date şi în lipsa
elementelor constitutive ale infrac iunii din partea primarului or. _____________, d. M. C., de
c tre DGT B l i al RM, a fost înaintat propunerea de a nu începe urm rirea penal şi
materialele au fost retrimise procurorului serviciului „Nord” al Procuraturii Anticorup ie,
pentru examinare şi primirea rezolu iei, dat fiind faptul c rela iile date poart un caracter
juridico-civil şi urmeaz a fi solu ionat în instan a de judecat .”
4.7 Existen a rela iilor civile ap rute între prim ria or. _____________ şi Societatea
Antiincendiar este confirmat şi de decizia Colegiului economic l rgit al CSJ din
06.11.2008, care a anulat hot rârile instan elor judec toreşti economice, eviden iind unele
lacune, care necesit a fi verificate.
4.9 Legalitatea licita iilor petrecute de organele autoadministr rii publice locale a raionului
_____________ este confirmat şi de decizia Colegiului civil al Cur ii de Apel Chişin u din
04.11.2008, care a respins cererile de chemare în judecat , înaintate de procurorul raionului cu
privire la anularea proceselor-verbale ale licita iilor din 30.09.2005. În lista a 14 cereri de
chemare în judecat înaintate de procuror s-a aflat şi cererea privind scoaterea la licita ie de
vânzare a cl dirii fostului comisariat militar, situat pe str. _________ 173, or.
_____________, procurat de c tre C.L. la pre ul final de 31500 lei. Cele relatate, precum şi
alte documente anexate la dosar şi examinate în şedin a de judecat denot faptul, c M.C. nu
a dep şit „în mod v dit limitele drepturilor şi atribu iilor acordate prin lege,. .. în urma
organiz rii licita iilor de inând concomitent calitatea de preşedinte al comisiei de licita ie din
cadrul prim riei _____________, a înstr inat nelegitim bunuri imobile diferitor persoane
fizice”. Inculpatul şi în timpul de inerii posturii de preşedinte al comisiei de licita ie din cadrul
prim riei _____________, nu a înstr inat nelegitim bunuri imobile diferitor persoane fizice.
Ac iunile lui au fost totalmente conforme cerin elor legii. Organul de urm rire penal a
ignorat cadrul normativ, care i-a permis lui M.C. de a realiza bunurile indicate în învinuire.
M.C. nu samavolnic ci şi în baza deciziei 6/24 din 12.08.2005 a Consiliului or şenesc
_____________ „Privind expunerea la licita ie de vânzare a unor bunuri proprietate public ”
a fost expus la licita ie cl direa fostului comisariat militar de pe str. _________,173.
4.10 Baza normativ-juridic a deciziei 6/24 din 12.08.2005 a Consiliului or şenesc
_____________ „Privind expunerea la licita ie de vânzare a unor bunuri proprietate public ”
o constituie prevederile art.9 al Legii cu privire la proprietatea public a unit ilor
administrativ-teritoriale nr. 523-XIV din 16.07.1999, art.84 alin (3) al Legii privind
administra ia public local 3-XV din 18.03.2003, Regulamentul privind licita iile cu strigare
şi negocierile directe aprobat prin Hot rârea Guvernului R.M nr. 1056 din 12.11.1997.
În condi iile enun ate, obliga ia lui M.C. era de a realiza în întregime obliga iunile sale
legale de a petrece licita ia obiectelor incluse în deciziile Consiliului or şenesc
_____________. Astfel, deciziile Consiliului or şenesc _____________ men ionate pe
481
episodul dat sunt emise în conformitate cu prevederile legii, nu au fost anulate, constituind
baza normativ-juridic şi a ac iunilor întreprinse ulterior în cadrul licita iilor de primarul C..
4.11 E de men ionat lipsa cadrului normativ-juridic indicat de procuror în ordonan a de
învinuire lui M.C. i se incrimineaz nerespectarea obliga iunilor ce-i revenea prev zute de
art.,34 al Legii cu privire la administra ia public local " nr. 123-XV din 18.03.2003, care
este abrogat , prin adoptarea altei Legi privind administra ia public local nr. 436-xvi din
28.12.2006.
vigoare prevederile actului legislativ ce numai corespund echilibrului dintre cerin ele sociale
şi reglementarea legal . În atare condi ii învinuirea în s vârşirea oric rei infrac iuni n-ar fi,
c Legea din 28.12.2006 era în vigoare şi la etapa înaint rii b nuirii şi învinuirii inculpatului.
suport juridic.
îndeplinit cu exactitate Decizia consiliului or şenesc _____________ _____________ nr.
nr.3/11din 08.06.2004 „Cu privire la executarea Hot rârii Guvernului nr.162 din 19.02.2004”
Conform p.a) al art.29 al Legii privind administra ia public local nr. 436-xvi din
28.12.2006 una din atribu iile de baz ale primarului const în obliga iunea sa de a
îndeplini, a executa deciziile consiliului local. M.C. nu era în drept s nu execute Decizia
Consiliului or şenesc _____________ men ionat deoarece ea a fost primit în
conformitate cu prevederile art.43 al legii din 28.12.2006, care imperativ stipuleaz , c
de competen a consiliului raional este de a decide privind administrarea bunurilor ce in
de domeniul public şi privat.
4.13 Urm rirea penal în privin a lui M.C. a fost pornit nelegitim. În materialele dosarului
(v.1, f.d. 59 - 60) este anexat Rezolu ia privind neînceperea urm ririi penale din 24.11.2005,
emis de c tre procurorul raionului _____________. În Rezolu ie se constat c depozitul de
pe str. _________ 16 a fost înregistrat dup prim ria _____________ iar la 02.03.2005
Consiliul or şenesc _____________, în baza deciziei 2/19, l-a scos la licita ie şi l-a vândut
cet. C.L.
Vânzarea depozitului se datoreaz ac iunilor neglijente ale organului colegial – Comisia de
inventariere –, şi nu ale primarului M.C. Litigiul dat este de natur civil .
Studiind raportul şi materialele prezentate, procurorul a constat c , în cazul dat ac iunile
primarului or. _____________ nu întrunesc elementele infrac iunilor prev zute de art.327,
328 CP – abuzul de putere sau abuzul de serviciu; excesul de putere sau dep şirea atribu iilor
de serviciu.
Din materialele dosarului nu rezult c aceast Rezolu ie privind neînceperea urm ririi penale
din 24.11.2005 ar fi fost anulat , fapt ce exclude categoric tragerea lui M.C. la r spundere
penal în acest episod al învinuirii.
Chiar dac ar fi fost anulat Rezolu ia privind neînceperea urm ririi penale din 24.11.2005
ac iunile organului de urm rire penal contravin prevederilor art.22, 287 CPP, art.4 al
Protocolului 7 al Conven iei Europene pentru Ap rarea Drepturilor şi Libert ilor
Fundamentale ale Omului, care prevede univoc c nimeni nu poate fi urm rit de c tre
organele de urm rire penal pentru aceeaşi fapt de dou şi mai multe ori.
4.14 Lipseşte componen a de infrac iune şi din motivul c prin hot rârea judec toriei
_____________ din 20.06.2005 a fost admis cererea lui C.L. c tre DGÎTS de eliberare a
482
înc perilor procurate. Hot rârea instan ei de judecat este irevocabil , denot caracterul
legitim al tranzac iei de cump rare-vânzare a depozitului de pe str. _________, 16.
EPISODUL NR. 5
Încheierea contractului de schimb cu cet eanul R.A. a îmbun t it nejustificat

condi iile de trai ale familiei R.
ÎNVINUIREA: M.C. este învinuit c , repetat, dep şind în mod v dit limitele drepturilor
şi atribu iilor acordate prin lege, în lipsa Deciziei Consiliului or şenesc _____________ şi
documentelor confirmative privind atribuirea cet. R.A. la categoria persoanelor care au nevoie
de Îmbun t irea condi iilor de trai, şi a temeiurilor de îmbun t ire a acestor condi ii, a
încheiat contractul de schimb din 26.04.2005 în baza c ruia a trecut apartamentul nr.5 din str.
27 August 16 or. _____________ în proprietate public , pe când apartamentul nr.48 din str.
27 August 15 or. _____________ l-a distribuit în folosin a cet. R.A., astfel nejustificat
îmbun t ind condi iile de trai ale familiei R., prin acordarea în schimb a altui apartament cu o
suprafa mai mare, fapt prin care a adus prejudiciu statului în sum de 100875 lei, format în
urma diferen ei între costul apartamentului trecut în proprietatea public a prim riei şi costul
apartamentului distribuit.
Prin ac iunile sale, primarul or. _____________ M.:C. a înc lcat prevederile Hot rârii
Miniştrilor al RSS Moldoveneşti despre aprobarea regulamentului cu privire la modul de
acordare a înc perilor de locuit în RSS Moldoveneasc nr.405 din 35.11.1978, pct. 20
conform c ruia „Cererile de a fi lua i la eviden a celor ce au nevoie de Îmbun t irea
condi iilor de locuit se depun la comitetul executiv al sovietului local de deputa i ai norodului
de la locul de munc . În cerere se indic numele de familie, prenumele, numele dup tat ,
adresa, locul şi vechimea în munc la întreprindere, institu ie organiza ie, func ia,
componen a familiei, se face o caracterizare a condi iilor de locuit. La cerere se anexeaz : un
extras din cartea de imobil sau o copie a contului analitic, fişa locuin ei; adeverin a biroului
interraional de inventariere tehnic privitor la faptul dac în ultimii 5 ani cet eanul sau
membrii majori ai familiei au avut sau nu în centrul populat respectiv o cas (parte de cas )
cu drept de proprietate personal , o copie a contractului de subînchiriere a unei înc peri de
locuit în casa unei cooperative de construire a locuin elor sau în casa, ce apar ine unui
cet ean cu drept de proprietate personal , iar în caz de necesitate şi alte documente.
Cet enii care se bucur de dreptul de primire cu întâietate sau prioritar a înc perilor de
locuit, trebuie s prezinte suplimentar documentele, ce confirm acest drept. Alte documente
necesare pentru rezolvarea problemei privind luarea la eviden a celor ce au nevoie de
Îmbun t irea condi iilor de locuit, se cer de la întreprinderile, institu iile, organiza iile
respective de c tre organele care îi iau la eviden pe cet eni. Cererea depus se
înregistreaz în condica de înregistrare a cererilor cet enilor pentru luarea la eviden a
celor ce au nevoie de Îmbun t irea condi iilor de locuit (Anexa N1)”, pct.23 conform c ruia
„Luarea la eviden a celor ce au nevoie de Îmbun t irea condi iilor de locuit se efectueaz
la locul de trai printr-o hot râre a comitetul executiv al sovietului local de deputa i ai
norodului, iar la locul de munc – printr-o hot râre comun a administra iei şi a comitetului
sindical al întreprinderii, institu iei, organiza iei. Când se examineaz chestiunea privind
luarea la eviden se iau în considerare recomand rile colectivului de munc . Hot rârea cu
privire la luarea la eviden a celor ce au nevoie de Îmbun t irea condi iilor de locuit ori cu
privire la respingerea cererii respective i se comunic cet eanului în scris în termen de 15
zile de la adoptarea hot rârii indicându-se data lu rii la eviden ori temeiul refuzului de a
satisface cererea”, pct. 50, conform c ruia: „Înainte de adoptarea deciziei cu privire la
acordarea înc perilor de locuit cet enii trebuie s prezinte din nou, respectiv, a comitetului
483
executiv al sovietului local de deputa i ai norodului, la administra ia întreprinderii, institu iei,
organiza iei, documentele prev zute în pct. 20 al prezentului Regulament, consim mântul
scris al membrilor majori ai familiei, prin care ei se oblig ca dup acordarea spa iului
locativ s elibereze înc perile de locuit, ocupate mai înainte în casa sovietului local de
deputa i ai norodului a întreprinderii, institu iei, organiza iei a cooperative de construire a
locuin elor sau în casa, ce apar ine unui cet ean cu drept de proprietate personal . Cet eni
care au în proprietate personal o cas de locuit (parte de cas ) în decurs de un an. Regula
acesta nu se aplic în cazurile când, conform legisla iei uniunii RSS, cet eanul foloseşte casa
de locuit, ce-i apar ine într-o localitate s teasc pentru domiciliere temporar sau
sezonier ”. Codul „Cu privire la locuin e a RSS Moldoveneşti” 2718 din 03.06.1983, art.30
conform c ruia : „Temeiurile pentru a considera c cet enii au nevoie de Îmbun t irea
condi iilor de locuit cet enii: 1) care sunt asigura i pentru fiecare membru al familiei cu
spa iu locativ sub norma, stabilit de Sovietul de Miniştri al RSS Moldoveneşti şi de Consiliul
republican al sindicatelor din Moldova; 2) cei care locuiesc un timp îndelungat în condi ii de
subînchiriere în case ale fondului obştesc şi de stat şi în locuin e sau pe baza unor contracte de
închiriere a locuin elor în case ce apar in cooperativelor de construire a locuin elor sau în
case ale fondului individual de locuin e şi nu au o alt înc pere de locuit; 3)cei care locuiesc
în c mine, cu excep ia lucr torilor sezonieri sau temporari, precum şi a cet enilor care s-au
instalat în ele în leg tur cu studiile; 4) cei ce locuiesc într-o cas de locuit (înc pere de
locuit) care nu corespunde cerin elor sanitare şi tehnice stabilite; 5)cei care locuiesc cîte
dou sau mai multe familii într-o singur camer ; 6)în familia c rora este o persoan , care
sufer de o boal cronic într-o form grav şi care în leg tur cu aceasta are nevoie s
locuiasc într-o camer izolat ; 7) cei care locuiesc în înc peri care servesc ca locuin e de
serviciu; 8) în familia c rora exist , în afar de so i, persoane de ambele sexe mai mari de 9
ani, care sunt nevoite s locuiasc într-o singur camer , dac obiectul contractului de
închiriere a înc perii de locuit este o singur camer , un apartament cu o camer sau cu
dou camere. Pentru invalizii Marelui R zboi pentru Ap rarea Patriei, familiile de ostaşi
c zu i în lupt sau disp ru i f r urm , şi persoane echivalate cu ei în modul stabilit, pentru
persoanele care s-au aflat în armata de opera ii în perioada r zboiului civil şi al Marelui
R zboi pentru Ap rarea Patriei Sovietul de Miniştri al RSS Moldoveneşti poat s prevad
înlesniri în vederea trecerii lor în categoria celor ce au nevoie de Îmbun t irea condi iilor
de locuit.”
Prin ac iunile sale inten ionate, fiind persoan cu func ii de r spundere, s vârşind
ac iuni care dep şesc în mod v dit limitele drepturilor şi atribu iilor acordate prin lege,
cauzând daune în propor ii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor
ocrotite de lege a persoanelor fizice şi juridice, în mod repetat, soldate cu urm ri grave,C. M.l
Iuri a comis infrac iunea prev zut de articolul 328 aliniatul (3) litera a), d) Cod Penal.
Şi acest episod al învinuirii este unul nefondat şi nelegitim.
5.1 Inculpatul M.C. nu a recunoscut învinuirea. El a declarat c conform deciziei
consiliului or şenesc _____________ nr. 6/28 din 25.11.2004 „Privind schimbul de
apartamente” primarului or. _____________ M.C. i s-a permis s perfecteze contractul de
schimb a apartamentului nr. 48 situat în casa nr.15 or. _____________, str. 27 August,
proprietate public , pe un apartament proprietate privat a cet. R. A., cu condi ii locative
bune, situat în or. _____________ str.27 August 16/5, care va fi folosit în scop de cazare.
Conform art.823 al Codului civil p r ile contractului de schimb au obliga ia de a transmite
reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun.
Fiecare parte a contractului de schimb este considerat vânz tor al bunului pe care îl
înstr ineaz şi cump r tor al bunului pe care îl primeşte în schimb.
484
Conform registrului cadastral teritorial _____________ la momentul efectu rii schimbului
de apartamente, proprietar (în baza contractului de vânzare-cump rare) al apartamentului nr. 5
din str. 27 August, 15 era Prim ria or. _____________.
Cet eanului R. A. nu i s-a repartizat apartament de stat şi nu putea fi luat la rând pentru
îmbun t irea condi iilor de trai din nou, cum se indic în actul de învinuire, cu atât mai mult
c art.30 al Codului cu privire la locuin e al RSS Moldoveneşti prevede expres temeiurile şi
categoriile de cet eni pentru a considera c ei au nevoie de îmbun t irea condi iilor de
locuit.
Nu s-a luat în considera ie şi starea apartamentului nr.48 din str. 27 August, 15 (hot rârea
judec ii din 08.06.2004 – starea apartamentului nr.48 din str. 27 August, 15 este critic : uşile
şi ferestrele lipsesc, instala iile inginereşti sunt deteriorate, înc perea este distrus şi condi iile
de locuit nu sunt, imobilul s-a transformat într-o gunoişte antisanitar , periculoas pentru
s n tatea oamenilor din casa nr.15, (probe ce dovedesc cele confirmate se g sesc în dosarul
civil la instan a de judecat a raionului _____________), care nicidecum nu putea fi repartizat
pentru îmbun t irea condi iilor de trai.
Pre ul de pia stabilit de OCT B l i este neîntemeiat şi nu corespunde realit ii.
5.2 Depozi iile lui M.C. obiectiv se confirm de totalitatea probelor examinate în şedin a
de judecat .
- Astfel, prin decizia Consiliului or şenesc _____________ 6/28 din 25.11.2004 „Privind
schimbul de apartamente” primarului or. _____________ M.C. i s-a permis s perfecteze
contractul de schimb a apartamentului nr. 48 situat în casa nr.15, str. 27 August, or.
_____________ pe un alt apartament proprietate privat cu condi ii de locuit bune, situat în
or. _____________, str. 27 August 16/5. Prim ria a fost obligat s foloseasc apartamentul
nr. 5 din str. 27 August 16 în scopul de cazare. Consiliul or şenesc _____________ la
emiterea deciziei a luat în considera ie starea critic a apartamentului nr. 48 situat în casa
nr.15, str. 27 August - uşile şi ferestrele lipsesc, instala iile inginereşti sunt deteriorate,
înc perea este distrus şi condi iile de locuit nu sunt, imobilul s-a transformat într-o gunoişte
antisanitar , periculoas pentru s n tatea oamenilor.
Temei juridic pentru emiterea deciziei nominalizate sunt prevederile Legii cu privire la
proprietate, art.823-826 ale Codului civil, Legii privind administra ia public local .
5.3 Potrivit contractului de schimb din 26.04. 2005 a avut loc tranzac ia de schimb a
apartamentelor nominalizate între proprietari: R.A.N. şi Prim ria or. _____________.
Legalitatea contractului de schimb a fost verificat de notar. P r ilor li s-a explicat con inutul
prevederilor art.13 a Legii cu privire la proprietate, art.240, 242 din Codul civil, art.49 al
Legii cu privire la notariat.
5.6 Prin dispozi ia primarului din 05.11.2004 a fost numit comisia de examinare la fa a
locului a apartamentului nr.5 din str. 27 August 16. Conform actului comisiei date din
08.11.2004 starea apartamentului a fost recunoscut ca una bun de locuit.
5.7 Dreptul de proprietate a p r ilor care au efectuat schimbul de apartamente este confirmat
prin extrasele din registrele bunurilor imobile.
5.6 Instan a judiciar a raionului _____________ prin hot rârea sa din 08.06.2004, examinând
cererea prim riei de a-i lipsi pe membrii familiei D. de dreptul lor asupra apartamentului, în
conformitate cu prevederile art.25 CPC R. Moldova s-a deplasat la fa a locului, adic în
apartamentul nr. 48 al casei nr.15 pe str. 27 August, or. _____________.
În hot râre se invoc : ”Rezultatul examin rii şi cercet rii apartamentului nr. 48 a
confirmat toate rezultatele actelor de control şi declara iile martorilor la proces referitor la
starea apartamentului dat. Instan a judiciar obiectiv la fa a locului a constatat c casa nr. 15
de pe str. 27 August se afl în centrul or. _____________ şi are 72 apartamente. Apartamentul
nr.48 se afl în intrarea a doua a casei la etajul trei la dreapta şi are acces liber. Uşa de la
intrare nu are l cat şi este deformat şi t iat . Cercetarea comun a apartamentului nr.48
485
m rturiseşte faptul c apartamentul este l sat f r supraveghere şi în momentul prezent este
f r st pân, se afl în situa ie critic , uşile lipsesc, sunt f râmate blocurile de ferestre, scoase
podelele, lipsesc chiuveta, baia, aragazul, instala iile inginereşti sunt deteriorate, înc perea
este distrus şi condi ii de locuit nu sunt, gazoductul prezint pericol social şi dac va fi
scoas pentru metal de cineva din casa nr. 15 poate fi o explozie. Rufele murdare, un pat s-a
transformat într-o gunoişte antisanitar .”
5.7 Martorul L.R. a explicat, c ea la acel moment nu a depus cerere privind îmbun t irea
condi iilor de trai deoarece la acel moment nu avea dreptul la aşa îmbun t ire, dispunea de
spa iu locativ privat cu spa iul locativ de 32 m.p. la componen a familiei de 3 persoane, adic
avea mai mult de 6 m.p. pentru o persoan şi nu putea pretinde la îmbun t ire. Apartamentul
cu care a f cut ea schimb era proprietatea oraşului - ap.15 din str. 27 August,
or._____________. Acolo persoana a fost evacuat prin hot rârea judec ii. Undeva peste un
an ea a f cut schimb, familia persoanei ce a fost evacuat nu o ine minte. Ap.16 era al ei
personal şi a f cut schimb cu ap.15.Acel apartament la acel moment era f r st pân, nu avea
uşi, ferestre, era o gunoişte, fapt ce îi revoltau pe locatari. Apartamentul era la et.4 a casei cu 9
etaje. Dup ce a f cut schimbul, ea a pus uş , dar Prim ria a scos doar gunoiul. Apartamentul
ei se afla în preajma Prim riei şi Prim riei i-a convenit s fie apartamentul ei recunoscut ca
hotel. Este decizia Prim riei consiliului or şenesc de a schimba destina ia apartamentului ei -
ca hotel al Prim riei. Schimbul s-a efectuat tot în baza deciziei Prim riei. Este hot rârea
judec ii din 2003 de a confirma dreptul de proprietate a Prim riei asupra apartamentului în
care a trecut. Schimbul a constat numai în aceea c apartamentul ei a fost cu 2 od i cu
repara ie euro, în care a investit numai pe înc lzire autonom 1000 dolari SUA şi înc pe
repara ie, dar crede c a investit nu mai mult de 3000 dolari SUA iar cel lalt apartament avea
trei od i şi era folosit ca gunoişte. Ini iativa de schimb a fost din ambele p r i, prejudiciu ea
nu a pricinuit nim nui. Dac de vorbit de prejudiciu trebuia s fie o expertiz al
apartamentului ei şi acelui cu care a schimbat, acel cu 3 od i era straşnic, într-un dezastru
total. Poate c şi sunt la ea unele documente despre cheltuielile suportate de ea pentru
repara ia apartamentului cu trei od i. Nu a fost nicio tentativ de a acorda apartamentul cu 3
od i altor persoane ce stau în rând, ea nu cunoaşte aşa ceva şi nu putea fi deoarece
apartamentul se d pentru îmbun t irea condi iilor de trai, dar acolo era gunoişte practic. Nu
cunoaşte nici dac apartamentul ei ar fi fost propus cuiva. La procedura de schimb a prezentat
extrasul din registrul cadastral OCT _____________. Care este soarta apartamentului ei cu
nr.16 nu cunoaşte, dac a fost luat de c tre prim rie la balan - tot nu cunoaşte. În
apartamentul cu trei od i a investit bani ea pentru a-l aduce la condi ie.
4.1 Probele invocate infirm totalmente învinuirea adus lui M. C.. Afirma ia învinuirii
precum c ac iunile primarului au fost efectuate în lipsa Deciziei Consiliului or şenesc
_____________ este una tenden ioas , inventat . Neluarea în considera ie a deciziei
Consiliului or şenesc _____________ 6/28 din 25.11.2004 „Privind schimbul de
apartamente” prin care primarului or. _____________ M.C. i s-a permis s perfecteze
contractul de schimb a apartamentului nr. 48 situat în casa nr.15, str. 27 August, or.
_____________ pe un alt apartament proprietate privat cu condi ii de locuit bune, situat în
or. _____________, str. 27 August 16/5, nu este altceva decât o lips total de obiectivitate în
cadrul urm ririi penale. Decizia Consiliului or şenesc _____________ 6/28 din 25.11.2004
„Privind schimbul de apartamente”, precum şi art.13 al Legii cu privire la proprietate,
art.240.242 din Codul civil, art.49 al Legii cu privire la notariat, constituie temeiul legal al
ac iunilor inculpatului în cadrul efectu rii schimbului de apartamente. Prin urmare, M.C. nu a
dep şit atribu iile sale de serviciu, a ac ionat legal, intereselor statului nu i-a fost cauzat niciun
prejudiciu, fiindc apartamentul nr. 48 situat în casa nr.15, str. 27 August, or. _____________
se afla într-o stare dezastruoas şi nu putea fi repartizat altei persoane. E de competen a
Consiliului or şenesc de a decide soarta apartamentului respectiv. În conformitate cu cerin ele
486
art.825 ale CC în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferen a de valoare
poate fi compensat printr-o sum de bani, numit sult , dac aceasta este prev zut de
contract. Contractul de schimb nu prevede o astfel de compensa ie, şi consider m c bugetului
local nici nu i s-a adus prejudiciu, deoarece schimbul unui apartament cu dou od i într-o
stare bun cu un apartament cu trei od i, dar care se afla într-o stare dezastruoas , poate fi
considerat ca unul egal. Problema stabilirii costurilor apartamentelor schimbate în condi iile
enun ate anterior ine de domeniul dreptului civil şi nu a celui penal.
îndeplinit cu exactitate Decizia consiliului or şenesc _____________ _____________ nr.
6/28 din 25.11.2004 „Privind schimbul de apartamente”. Conform p.a) al art.29 al Legii
privind administra ia public local nr. 436-xvi din 28.12.2006 una din atribu iile de
baz ale primarului const în obliga iunea sa de a îndeplini, a executa deciziile
consiliului local. M.C. nu era în drept s nu execute Decizia Consiliului or şenesc
_____________ men ionat deoarece ea a fost primit în conformitate cu prevederile
art.43 al legii din 28.12.2006, care imperativ stipuleaz , c de competen a consiliului
raional este de a decide privind administrarea bunurilor ce in de domeniul public şi
privat.
5.10 M.C. nu poate fi subiect al ac iunilor imputate si din alte considerente. Astfel, art.6 al
CP stabileşte c persoana este supus r spunderii penale şi pedepsei penale numai
pentru faptele s vârşite de ea şi numai în cazul existen ei vinov iei. Potrivit legii penale
nimeni nu poate fi tras la r spundere penal pentru fapta altuia.
Conform ordonan ei de pornire a urm ririi penale din 27.03.09 în privin a lui M.C. a fost
pornit urm rirea penal deoarece organul de urm rire penal este de p rerea c decizia
Consiliului or şenesc _____________ nr. 6/28 din 25.11.2004, ce i-a permis inculpatului de a
perfecta contractul de schimb al apartamentelor, este nelegitim . Astfel, M.C. este tras la
legale.
Colegiului penal l rgit din 01.04.2008 în privin a lui L.B. (doc. nr.1ra-337/08) Curtea
EPISODUL NR. 6
Transmiterea ilicit în proprietatea lui V.C. a apartamentului nr.51 de pe str.

_________10 din or. _____________
ÎNVINUIREA: M.C. este învinuit în faptul c fiind persoan cu func ii de r spundere,

ignorând obliga iunea ce-i revenea în virtutea statutului legal de inut, prev zut de art.34 alin
(1) pct.1) lit.a), b) al Legii privind administra ia public local nr.123-XV din 18.03.2003, de
asigurare a respect rii, în limitele competen ei sale, a Constitu iei, legilor şi altor acte
normative, a execut rii deciziilor consiliilor locale, din interes personal exprimat în
transmiterea ilicit în proprietatea fratelui s u V.C. a apartamentului nr.51 de pe str.
_________10 din or. _____________, în pofida func iei de inute de primar al or.
487
_____________, prin folosirea inten ionat a situa iei de serviciu, a inclus date v dit
denaturate în certificatul nr.464 eliberat şi semnat la 03.11.2005 de c tre el, privitor la
componen a şi existen a acordului membrilor familiei lui V.C. la privatizarea de c tre ultimul,
în lipsa lor, a apartamentului dat, certificat care în cele din urm a creat posibilitatea ob inerii
de la V.C. a procurii unice cu drept la semnarea actelor de privatizare şi înstr inarea
apartamentului c tre V.C. – ruda c grad de afinitate a primarului, iar la finisarea actului de
privatizare a apartamentului, acesta a fost înstr inat so ului ei V.C. (fratele primarului) astfel
prejudicind interesele celorlal i proprietari ai apartamentului nr.51 de pe str. _________10 din
or. _____________ N.C., N.M., I.M., D.M., în sum total de 174611 lei.
Ac iunile enumerate sunt imputate în baza art.art.327 alin.(2) lit.c) şi 332 alin.(1) CP.
Inculpatul nu a recunoscut vina sa în comiterea unor ac iuni ce cad sub inciden a legii penale.
El a declarat, c conform art.34 alin (2) al Legii privind administra ia public local nr.123-
XV din 18.03.2003 primarul, în afar de atribu iile de baz execut şi alte atribu ii în
condi iile legii. În competen a primarului intr eliberarea certificatelor privind componen a
familiei, confirmarea locului de trai şi st rii familiale, lipsa sau aflarea cet enilor în teritoriu,
conform datelor poli istului de sector, precum şi eliberarea caracteristicilor cet enilor.
Prim ria or. _____________ a eliberat cet. C. certificat ce a confirmat spusele lui şi de
asemenea s-au luat în considera ie spusele vecinilor (C.,V.E., L.E., C.P.A.) lui. V.C.
Certificatul s-a eliberat pentru a fi prezentat la locul de destina ie, din spusele d-lui C., –
instan ei de judecat .
Consider m c şi pe acest episod al învinuirii lipsesc elementele componen ei infrac iunii.
Organul de urm rire penal a prezentat probe unilateral selectate, apreciindu-le eronat.
Primarul or. _____________ nu r spunde de ac iunile comisiei de privatizare a fondului de
locuin e, care a fost obligat , în caz de necesitate, s solicite acordul membrilor familiei.
Certificatul eliberat de primar nu poate servi ca baz juridic la privatizarea apartamentului.
Lipsa infrac iunii se confirm prin:
6.1 - Depozi iile martorului C., care a explicat, c locuia într-o cas cu C. Apoi cunoaşte
c în a.2005 a venit V.C. la b trânul C., care din 2001 tr ia singur şi nu avea lumin , gaz,
totul era distrus, la el veneau be ivanii şi beau acolo, se b teau între ei, îl b teau pe b trân.
Vecinii se s turase de acele b t i, în apartament era dezastru. Când a venit V.C., el a vorbit cu
vecinii şi au schimbat apartamentul, a scos vreo maşin de gunoi din apartamentul b trânului,
a f cut intrare în apartament, în cas , în scar e curat acum. Pe C.M.I. nu l-a v zut niciodat în
acest apartament, cunoaşte c fra ii nu se prea împac ;
- Depozi iile martorului P. care a explicat c ea a fost vecina lui C. În apartamentul lui
era totul stricat, uşile, ferestrele, nu era nici ap , nici lumin , nici gaz. Uneori ea îi ducea
b trânului de mâncare, el avea sl biciune la be ie şi se gr m deau acolo to i be ivanii. Pe
primar niciodat nu l-a v zut la ei în cas . Cunoaşte c V. a cump rat apartamentul de la C. Pe
urm a aflat c acest V. este fratele primarului. Acuma la ei pe scar , e curat, frumos;
- Prin depozi iile sale martorul L. a explicat c este specialist în problemele privatiz rii
şi activeaz la consiliul raional _____________. Persoana care doreşte s privatizeze
apartamentul trebuie s prezinte un şir de documente, ea le verific , le face calculul şi le
depune spre examinare la comisia de privatizare. Persoanele care doresc s privatizeze un bun
se pot adresa personal sau prin procur . În cazul lui C., ea nu l-a cunoscut personal, dar din
numele acestuia i s-a adresat o persoan cu procur . În cazul dat în ordinul de reparti ie erau
înscrise 4-5 persoane, dar Prim ria le-a eliberat certificat care confirma c persoanele
respective lipsesc de pe teritoriul oraşului mai mult de 5 ani de zile. Executor al certificatului
era dna R., dar actul era semnat de primarul C. La privatizare trebuie s existe depus o cerere
de participare la privatizare, ordinul de reparti ie, tabelul nominal, fişa locuin ei, certificatul
de la Organul cadastral, planul apartamentului, copia buletinelor sau a adeverin elor de
naştere ale persoanelor puse la eviden , copia carnetului de munc . Cererea care se afl în
488
volumul 5 f.d. 138 este a lui C. Certificatul, care dovedeşte faptul c persoana locuieşte de
una singur , nu este obligatoriu s fie prezentat în procedura de privatizare a
apartamentului. Certificatul eliberat de dl C. - f.d.128, v.5, nu este obligatoriu, dar ea a fost
la jurista Prim riei şi a v zut c era cerere scris de mâna lui C., precum c el doreşte s
privatizeze apartamentul (acest certificat martora îl are şi acas ). Nu ine minte dac
con inutul certificatului corespunde cu con inutul cererii lui C. Da, cererea lui C., pe care
martora a citit-o la Prim rie este identic cu cererea din dosar f.d.38, v.5. Când a adunat toate
documentele aduse pentru privatizare, acolo erau 5 persoane şi ei îi trebuia acest certificat,
deoarece fondul locativ este al Prim riei şi prim ria r spunde de aceasta. Ea nu a verificat
dac celelalte 5 persoane locuiesc acolo sau nu, nu intr în func iile ei. Pe f.d.129 este tabelul
nominal şi fişa personal , unde sunt indicate 6 persoane. Ea a verificat aceste dou
documente, dar persoana care a venit cu procura i-a spus c celelalte persoane nu sunt, fiindc
sunt plecate în Italia şi dl C. moare de foame. De baz este ordinul de reparti ie. În certificat
este indicat faptul c , din spusele persoanei, C. locuieşte de unul singur. Certificatul nu este
inclus în lista documentelor necesare pentru privatizare. C. este chiriaş principal, poate
face orice şi el poate scoate pe cine vrea de la eviden .
6.2 E de men ionat şi lipsa cadrului normativ-juridic indicat de procuror în ordonan a de

învinuire şi în rechizitoriul de învinuire. În ordonan a de punere sub învinuire şi în
rechizitoriul de învinuire, lui M.C. i se incrimineaz nerespectarea obliga iunilor ce-i
reveneau prev zute de art.34 al Legii cu privire la administra ia public local " nr. 123-XV
din 18.03.2003, act abrogat, prin adoptarea altei Legi privind administra ia public local
nr. 436-xvi din 28.12.2006.
prevederile actului legislativ care nu mai corespund echilibrului dintre cerin ele sociale şi
reglementarea legal . În atare condi ii învinuirea în s vârşirea oric rei infrac iuni ar fi, nu
Prin urmare, ordonan ele de b nuire din 17 septembrie 2007, ordonan ele de învinuire
din tot din 17.09.2007, rechizitoriul de învinuire în privin a inculpatului sunt nule, nu au
suport juridic.
6.3 Nu este componen a de infrac iune şi din motivul c M.C. a eliberat certificatul pe
numele lui C. legal. Prevederile art.34 alin.(2) al Legii privind administra ia public local
nr.123-XV din 18.03.2003 stipuleaz c primarul, în afar de atribu iile de baz execut şi alte
atribu ii în condi iile legii. În competen a primarului intr eliberarea certificatelor privind
componen a familiei, confirmarea locului de trai şi a st rii familiale, lipsa sau aflarea
cet enilor în teritoriu, conform datelor poli istului de sector, precum şi eliberarea
caracteristicilor cet enilor. La materialele dosarului este anexat cererea lui C. în care el a
solicitat primarului eliberarea unui certificat, men ionând c el tr ieşte de unul singur de mai
mul i ani, copiii lui locuiesc în alte p r i şi ei nu sunt împotriva privatiz rii de c tre dânsul a
locuin ei. Certificatul eliberat de M.C. este identic dup con inut cu cererea solicitantului, fapt
care confirm depozi iile inculpatului. La eliberarea acestui certificat C. s-a condus şi de
cererea vecinilor, care au confirmat faptul c , din anul 2007, copiii lui C. nu locuiesc cu C.
6.4 Este lipsit de temei juridic şi afirma ia ce se con ine în actele de învinuire, precum
c eliberarea de c tre primar a certificatului cu privire la starea familiar a lui C. i-a permis
ultimului de a perfecta aşa numit procur unic cu drept la semnarea actelor de privatizare
şi înstr inarea apartamentului c tre Viorica C.. În primul rând o astfel de procur în
489
materialele dosarului lipseşte. În afar de aceasta o astfel de procur nici nu poate s existe,
deoarece legisla ia în vigoare nu prevede astfel de procuri. Conform art.art.252-258 Cod civil
exist doar no iunea de procur , este şi procura de substituire. Primarul, în conformitate cu
stipul rile ce se con in în alin.3 al art.252 CC, a fost în drept s -i elibereze lui C., în caz de
necesitate, şi a unei procuri, cea ce nu a avut loc. Alin.2 al art.252 CC stabileşte c procura
eliberat pentru încheierea de acte juridice în form autentic trebuie s fie
autentificat notarial. În conformitate cu Legea cu privire la notariat responsabilitatea
pentru legalitatea eliber rii procurii o poart notarul. Procura, care este întocmit de C.
cu privire la prezentarea intereselor lui la comisia de privatizare este perfectat de notar
şi acest fapt nu poate s -i fie imputat lui C..
6.5 Afirma ia ce se con ine în învinuire, precum c M.C. a inclus date v dit denaturate
în certificatul nr.464 eliberat şi semnat la 03.11.2005 de el însuşi, date privitoare la
componen a şi existen a acordului membrilor familiei lui V.C. la privatizarea de c tre ultimul,
în lipsa lor, a apartamentului dat, constituie, din considerentele invocate supra, o relatare
incorect a situa iei obiective. Denaturând situa ia obiectiv ce se refer la eliberarea
certificatului pe numele lui C., organul de urm rire penal nici nu a apreciat alte documente
prezentate Comisiei de privatizare în care sunt enumera i to i locatarii, care au locuit în
apartament.
6.6 Lipsa obiectivit i organului de urm rire penal pe episodul incriminat se confirm
şi prin faptul, c probele ce infirm învinuirea nu au fost apreciate de c tre organul de
urm rire penal . La materialele dosarului de c tre ofi erul de urm rire penal a fost anexat
contul personal pe numele lui C. (v.5, f.d.16-17), semnat de primarul C.. Acest document a
fost prezentat şi comisiei de privatizare. În documentul dat este stipulat c sunt 6 membri ai
Un alt document – extrasul din fişa locuin ei, anexat şi el la materialele dosarului de
privatizare, semnat de M.C. enum r concret membrii familiei lui C., care tr iesc în
apartament: C.N. – fiic ; M.N. – fiic ; M.I. şi M. D. – nepo i.
6.7 Lipsa obiectivit i organului de urm rire penal în episodul incriminat se confirm şi
prin faptul c probele ce infirm învinuirea nu au fost apreciate de c tre organul de urm rire
penal . La materialele dosarului de c tre ofi erul de urm rire penal a fost anexat contul
personal pe numele lui C. (v.5, f.d.16-17), semnat de primarul C. Acest document a fost
prezentat şi Comisiei de privatizare. În documentul dat este stipulat c sunt 6 membri ai
Un alt document – extrasul din fişa locuin ei, anexat la materialele dosarului de
privatizare, semnat de M.C. – enum r concret membrii familiei lui C., care tr iesc în
apartament: C.N. –fiic ; M.N. – fiic ; M.I. şi M.D. – nepo i.
6.8 Este nejustificat şi concluzia organului de urm rire penal precum c certificatul
nr.464 eliberat pe numele lui C. i-a lipsit pe ceilal i membrii ai familiei de dreptul de a
participa la privatizarea apartamentului. În primul rând, certificatul nominalizat nu a fost
prezentat Comisiei de privatizare şi nu intr în lista documentelor obligatorii pentru
privatizarea locuin ei. La adoptarea deciziei cu privire la privatizarea apartamentului sunt
necesare urm toarele documente, care şi au fost prezentate de C.:
- cererea de privatizare;
- copia tabelului nominal cu locatarii apartamentului;
- extrasul din fişa locuin ei;
- certificatul OCT;
490
- Schi -plan al apartamentului;
- copia c rticelelor de munc ;
- bonul de plat ;
- copia buletinelor de identitate.
costului locuin ei supuse privatiz rii (v.5, f.d. 23) num rul persoanelor care locuiesc legitim
în apartament şi inclus în borderoul de calcul este de 6 persoane. Din considerentele expuse
costului locuin ei supuse privatiz rii (v.5, f.d. 23), num rul persoanelor care locuiesc legitim
în apartament şi inclus în borderoul de calcul este de 6 persoane. Din considerentele expuse,
6.11 Din considerentele expuse, nu exist nici infrac iune de fals în actele publice,
deoarece certificatul eliberat nu este obligatoriu a fi prezentat pentru privatizarea
apartamentului, a fost întocmit în baza declara iilor lui C., au fost prezentate şi alte documente
semnate de M.C. care confirm înscrierea în apartament a mai mul i membri ai familiei etc. În
condi iile relatate, M.C. a eliberat certificatul bazându-se pe cererea lui C., afirma iile
vecinilor C., L., C. Totodat M.C. a semnat şi alte certificate: extrasul din fişa locuin ei,
certificatul OCT, certificatul cu privire la componen a familiei, în care au fost indica i to i
locatarii acestui apartament. Prin urmare, el a relatat obiectiv situa ia creat în familia lui C.
6.12 M.C. nu poate fi subiect al ac iunilor imputate şi din alte considerente. Astfel, art.6
fost pornit urm rirea penal , deoarece organul de urm rire penal nici nu a luat în
considerare existen a hot rârii Comisiei de privatizare, document neanulat pân în prezent;
existen a contractelor de cump rare-vânzare a apartamentelor nominalizate etc. C. este tras la
legale.
Colegiului penal l rgit din 01.04.2008 în privin a lui L.B. (nr.1 ra-337/08), Curtea Suprem de
Justi ie a statuat: „Conform principului caracterului personal al r spunderii penale, stipulat în
art.6 CP, persoana poate fi supus r spunderii penale numai pentru faptele pe care ea îns şi le-
a s vârşit cu vinov ie. L.B. nu poate fi tras la r spundere penal pentru hot rârile colectivului
de munc al FAI „Anina” prin care s-a hot rât punerea în gaj a bunurilor acestei
întreprinderi”.
491
6.13 nu poate fi învinuit în privatizarea apartamentului men ionat, deoarece în
materialele dosarului este anexat rezolu ia procurorului Procuraturii _______ din 10.02.2006
privind neînceperea urm ririi penale din motivul lipsei componen ei de infrac iune.
Procurorul, analizând probele acumulate, a ajuns la concluzia c , la comercializarea
apartamentului de c tre C., nu au avut loc ac iuni ilegale. Este corect şi faptul c procurorul
general, prin ordonan a sa din 22.02.2007, a anulat aceast rezolu ie de neîncepere a urm ririi
penale. Îns ordonan a procurorului general este nelegitim şi contravine prevederilor art.22,
287 CPP, art.4 al Protocolului 7 al Conven iei Europene pentru Ap rarea Drepturilor şi
Libert ilor Fundamentale ale Omului, care stipuleaz imperativ c nimeni nu poate fi urm rit
de c tre organele de urm rire penal pentru aceeaşi fapt de dou şi mai multe ori. Conform
prevederilor alin.(4) al art.287 CPP, reluarea urm ririi penale se poate face numai dac apar
fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urm ririi precedente a
afectat hot rârea respectiv . În cazul descoperirii unui viciu fundamental, urm rirea penal
poate fi reluat nu mai târziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonan ei de încetare a
urm ririi penale. Ordonan a procurorului general este emis peste un an, nu sunt indicate nici
faptele noi sau recent descoperite. Procurorul general repet faptele care au fost cunoscute de
procurorul raionului _______.
E de men ionat şi faptul c , pe tot parcursul urm ririi penale, a fost înc lcat dreptul lui
M.C. la ap rare. La toate etapele efectu rii urm ririi penale, el a fost asistat de avocat doar
formal. Dup cum s-a men ionat supra îns şi fapta aplic rii unei legi inexistente denot
caracterul formal al numirii unui avocat, ceea ce constituie o grav înc lcare a dreptului la
ap rare prev zut de art.17 al CPP, art.21 din Constitu ie, art.6 din Conven ia pentru Ap rarea
Drepturilor şi Libert ilor Fundamentale ale Omului.
M.C. nu este persoan cu înalt func ie de r spundere. Conform opiniei Comisiei
juridice, pentru numiri şi imunit i din 17.07.2008 adresat Consiliului Baroului Avoca ilor
din RM, primarul oraşului se încadreaz în categoria persoanelor cu func ie de r spundere,
prev zut de alin.(1) al art.123 CP. Aceast concluzie este în concordan cu stipul rile ce se
con in în art.7 al Legii cu privire la func ia public şi statutul func ionarului public din
15.12.2008.
Argumentele invocate denot cu certitudine faptul tragerii ilegale la r spundere penal a
lui M.C., considerente din care solicit achitarea lui M.C. pe motivul lipsei faptei infrac iunii.
Data__________
Semn tura____________
492
JUDEC TORIA RAIONAL ______________
PLEDOARIE
ÎN CADRUL DOSARULUI PENAL PRIVIND
ÎNVINUIREA LUI A.V. ÎN COMITEREA
INFRAC IUNII PREV ZUTE DE ART.264
ALIN.(3) LIT.A) CP
Onorat instan , a fost finalizat cercetarea judec toreasc în cadrul dosarului penal
privind învinuirea lui A.V. de comiterea infrac iunii prev zute de art.264 alin.(3) lit.a) din CP.
În cadrul dezbaterilor judiciare îmi voi expune pozi ia vis-à-vis de chestiunile pe care instan a
de judecat le va solu iona la adoptarea sentin ei în conformitate cu prevederile art.385 CPP.
Aceast pozi ie rezult din analiza con inutului învinuirii şi aprecierea probelor aduse de
acuzatorul de stat.
1. Aspecte ce in de învinuirea formulat inculpatului
1.1. Inculpatul A.V. a fost pus sub învinuire pe motiv c „la 17.10.2009, aproximativ la
ora 11 şi 30 min., conducând automobilul de model „Audi A8”(...) pe traseul „B l i-
S r teni”, la km 43, în apropierea s.Mihailovca, raionul Sângerei, cu o vitez de aproximativ
100 km/or , cu direc ia de deplasare din mun.B l i spre mun. Chişin u, înc lcând brutal
cerin ele pct.45 alin.(1) lit.a), b), c), d), e), alin.(2) al Regulamentului de circula ie rutier
(aprobat prin Hot rârea Guvernului RM nr. 713 din 27.07.1999), cu modific rile ulterioare,
adic nu a condus vehiculul în conformitate cu limita de vitez stabilit inând permanent
seama de urm torii factori: starea psihofiziologic ce influen eaz aten ia şi reac ia,
dexteritatea în conducere, care i-ar permite s prevad situa iile periculoase, starea tehnic
a vehiculului şi particularit ile înc rc turii, condi iile rutiere, situa ia rutier , în cazul în
care în limita vizibilit ii apar obstacole, care pot fi observate de conduc tor, el nu a redus
viteza sau chiar nu a oprit, pentru a nu pune în pericol siguran a traficului şi ca rezultat a
tamponat pietonul P.C., care traversa partea carosabil a traseului, cauzându-i (...) v t m ri
grave corporale”.
Fapta, care se pretinde c a fost s vârşit cu vinov ie, a fost încadrat în baza art.264
alin.(3) lit.a) din CP.
1.2. Analiza con inutului învinuirii formulate denot caracterul formal al acesteia. Mai
mult, învinuirea este una abstract , ceea ce înseamn c organul de urm rire penal şi
acuzatorul de stat au înc lcat mai multe drepturi şi chiar principii generale, care au menirea s
asigure dreptul la un proces echitabil în sensul art.6 par.1 din Conven ia European pentru
Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor Fundamentale (în cele ce va urma –
„Conven ie”).
1.2.1. În primul rând, in s notez faptul c , potrivit art.281 alin.(2), 296 alin.(2) CPP,
procurorul a avut obliga ia s indice în ordonan a de punere sub învinuire şi în rechizitoriu
modul de s vârşire a pretinsei infrac iuni şi caracterul vinei. Aceste norme poart un caracter
imperativ, fiind obligatorii inclusiv prin prisma art.7 CPP, care prevede c procesul penal se
desf şoar în strict conformitate cu normele Codului de procedur penal . În acest sens,
reamintesc c , inclusiv la şedin a preliminar , am indicat asupra faptului c impruden a (ca
493
form a vinov iei) se exprim prin dou modalit i – a) încrederea în sine exagerat
(uşurin a) şi b) neglijen a. Aceste dou modalit i se exclud reciproc.
a) Potrivit art.18 CP şi teoriei dreptului penal, încrederea în sine exagerat se
caracterizeaz prin faptul c persoana îşi d seama c , în condi iile în care îşi desf şoar
activitatea, aceast activitate prezint un anumit grad prejudiciabil, rezultat pe care nu-l
doreşte şi nici nu-l accept , dar consider uşuratic c prin felul în care ac ioneaz îl va evita.
Prevederea în cadrul încrederii în sine exagerate presupune nu numai prevederea posibilit ii
de producere a urm rii prejudiciabile, ci şi posibilitatea preîntâmpin rii unei astfel de urm ri.
Posibilitatea preîntâmpin rii urm rilor se bazeaz pe aprecierea unor temeiuri şi împrejur ri
care, în concep ia f ptuitorului, ar trebui s evite rezultatul prev zut. La baza acestei aprecieri
pot sta încrederea f ptuitorului în experien a şi preg tirea sa profesional , starea tehnic a
mecanismelor, ac iunile altor persoane, precum şi alte împrejur ri de natur s previn
producerea rezultatului prejudiciabil.
b) Neglijen a ca modalitate a impruden ei exist atunci când persoana nu î-şi d seama

de caracterul prejudiciabil al faptei, nu a prev zut posibilitatea survenirii urm rii
prejudiciabile, deşi trebuia şi putea s le prevad . Astfel, lipsa de în elegere a gradului
prejudiciabil al faptei şi a prevederii producerii rezultatului ei, deosebeşte impruden a de toate
celelalte forme şi modalit i ale vinov iei. În dreptul penal, esen a neglijen ei const în faptul
c persoana trebuia şi putea s prevad posibilitatea producerii rezultatului prejudiciabil. În
lipsa obliga iunii de a prevedea posibilitatea survenirii rezultatului se exclude vinov ia. Prin
urmare, dac se va stabili c persoana nicidecum nu putea s prevad producerea rezultatului
va exista o fapt s vârşit f r vinov ie şi nu infrac iune - art.20 CP (a se vedea p. 2.1;
p.2.1.3).
Acestea fiind trecute în revist , la moment, ca şi la şedin a preliminar , m întreb: ce s-a
avut în vedere la înaintarea învinuirii şi sus inerea acuz rii - care modalitate a impruden ei?
Neglijen a sau încrederea exagerat în sine? Nu cred c cineva din cei prezen i în sal ar putea
r spunde la aceast întrebare. Or, concretiz rile respective ar fi survenit în mod inevitabil.
În lumina celor enun ate, este important s se în eleag c organul de urm rire penal a
avut obliga ia s r spund la aceste întreb ri foarte importante pentru solu ionarea cauzei. În
lipsa acestor r spunsuri, a fost pus sub semnul întreb rii legalitatea întregului proces penal.
Dac organul de urm rire penal şi acuzatorul de stat ar fi constatat c persoana pretins
vinovat şi-a dat seama de caracterul prejudiciabil al ac iunilor sau inac iunilor sale, a
prev zut urm rile ei prejudiciabile, dar a considerat în mod uşuratic c le va putea evita,
atunci aceast concluzie urma a fi expus expres în învinuire şi dovedit prin anumite
mijloace de prob . În acelaşi timp, dac persoana nu-şi d dea seama de caracterul
prejudiciabil al ac iunilor sau inac iunilor sale, nu a prev zut posibilitatea survenirii urm rilor
ei prejudiciabile, deşi trebuia şi putea s le prevad , învinuirea urma s îmbrace alt form şi
aspectul probatoriu ar fi fost altul.
1.2.2. Caracterul formal şi, în acelaşi timp, abstract al învinuirii rezult din faptul c ,
prin actul de acuzare, se pretinde c inculpatul ar fi înc lcat în totalitate cerin ele p.45 al
Regulamentului aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.713 (în continuare – „Regulament”).
Or, procurorul a transcris în învinuire con inutul deplin al acestei norme, f r a se încerca s
se demonstreze pertinen a prevederilor respective cazului în spe . În acelaşi mod putem
constata c învinuirea este şi absurd .
a.) Notez faptul c mie (cred c şi celor prezen i în aceast sal ) nu-mi este clar ce s-a
avut în vedere când inculpatul a fost pus sub învinuire pentru faptul c nu a condus vehiculul
494
în conformitate cu limita de vitez stabilit inând seama de (...) starea psihofiziologic ce
influen eaz aten ia şi reac ia.
În primul rând, actul de învinuire nu con ine informa ia în ceea ce priveşte limita de
vitez stabilit pentru aceast por iune de traseu şi, în acelaşi timp, în materialele dosarului nu
au fost administrate probe care ar demonstra cu ce vitez s-a deplasat inculpatul în momentul
accidentului. Reamintesc c niciunul din martorii audia i nu au fost în stare s informeze
instan a de judecat despre viteza de deplasare. Deci, urmeaz a fi acceptat pozi ia
inculpatului potrivit c reia acesta se deplasa în timpul şi locul respectiv cu circa 70 km/or .
Astfel, cap tul de acuzare c inculpatul s-ar fi deplasat cu o vitez de aproximativ 100 km/or
poart un caracter declarativ.
Indiferent de aspectele ce in de viteza de deplasare, pân în prezent nu este clar ce s-a
avut în vedere când s-a insistat c inculpatul nu a inut cont de starea psihologic ce
influen eaz aten ia şi reac ia. Or, organul de urm rire penal şi procurorul au avut obliga ia
s dezv luie esen a acestor factori. Prin urmare, în asemenea situa ie ne r mâne s constat m
doar c viteza de deplasare a fost în conformitate cu p.45 alin.(1) lit.a) din regulament.
b.) Prin învinuire se insist c inculpatul a condus vehiculul f r a ine cont de

dexteritatea în conducere care i-ar permite s prevad situa iile periculoase. Partea ap r rii
nu a în eles şi pân în prezent nu în elege în ce const acest element al învinuirii. Potrivit
Dic ionarului Explicativ al Limbii Române, „dexteritate” înseamn abilitate, dib cie,
îndemânare. Dac analiz m elementele de fapt administrate în dosar, nu cred c inculpatul ar
putea fi învinuit c a condus vehiculul f r a ine cont de acest factor. Or, factorul respectiv ar
putea fi pertinent cazului când vehiculul ar fi fost condus de un conduc tor auto f r
experien , unul încep tor sau inându-se cont de alte circumstan e.
c.) Potrivit învinuirii, inculpatul a condus vehiculul f r a ine cont de starea tehnic şi
particularit ile înc rc turii. Este relevant c atât la urm rirea penal , cât şi în cadrul
cercet rii judec toreşti nu s-a constat c inculpatul ar fi transportat înc rc turi sau c starea
tehnic a vehiculului nu ar fi corespuns cerin elor legale. În asemenea caz, nu e clar ce s-a
avut în vedere atunci când inculpatul a fost învinuit c nu a inut cont de acest factor. Or, de
care particularit i ale înc rc turii nu a inut cont inculpatul în situa ia în care nici nu a
transportat înc rc turi?
d.) Sunt lipsite de sens şi elementele învinuirii, potrivit c rora inculpatul a condus
mijlocul de transport f r a ine cont de condi iile rutiere şi situa ia rutier . În mod normal, o
învinuire formulat în baza art.264 alin.(3) CP urma s con in o informa ie clar , fiind
indicat expres c învinuitul, dup caz, inculpatul, nu a inut cont de condi iile rutiere care se
exprim prin fluxul de transport, de starea mediului ambiant sau prezen a mijloacelor tehnice
de dirijare etc. (a se vedea p.4 din Regulament). O simpl referire la no iunile condi ii rutiere
şi situa ie rutier face ca învinuirea s fie una abstract şi contrar mai multor drepturi
fundamentale.
e.) În ceea ce priveşte elementul învinuirii c inculpatul a condus mijlocul de transport

f r a ine cont de prevederile p.45 alin.(2) din Regulament, in s notez doar câteva aspecte:
În primul rând, în actul de învinuire a fost transcris textul normei de drept f r a se
încerca s se demonstreze pertinen a acestora cazului în spe . Din aceste considerente,
acuzarea nu a constatat cum ar fi trebuit s procedeze conduc torul vehiculului s reduc
viteza sau s opreasc . Este evident c o ac iune exclude alt ac iune.
În al doilea rând, men ion m c nu a existat niciun obstacol care l-ar fi impus pe
inculpat s procedeze în conformitate cu aceast norm . Persoana care are statut de parte
495
v t mat în acest dosar nu poate fi considerat obstacol, el fiind un pieton şi participant la
trafic, care este obligat s respecte regulile de circula ie. În acelaşi dic ionar g sim c obstacol
înseamn piedic , stavil care închide drumul, care opreşte vederea, trecerea.
1.3. În lumina celor enun ate, insist asupra faptului c informa iile con inute în actul de
acuza ie sunt insuficiente pentru a permite calificarea faptei inculpatului conform normei
penale. Reamintesc c , potrivit art.113 CP, se consider calificare a infrac iunii determinarea
şi constatarea juridic a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile s vârşite şi
semnele componen ei infrac iunii, prev zute de norma penal . Calificarea oficial a
infrac iunii se efectueaz la toate etapele procedurii penale de c tre persoanele care efectueaz
urm rirea penal şi de c tre judec tori.
Concomitent, actul de învinuire se caracterizeaz prin imprecizii cu privire la detaliile
esen iale ale situa iei de fapt. În aşa mod, învinuirea adus inculpatului contravine în mod
evident dreptului garantat prin art.6 par.3 din Conven ie. Astfel, se încalc şi dreptul la
ap rare. Or, este evident c , în spe a dat , p r ii ap r rii îi revine doar s presupun contra
c ror argumente s se apere.
2.Aspectul probatoriu
2.1. Potrivit art.93 CPP, probele sunt elemente de fapt dobândite în modul stabilit care
servesc la constatarea existen ei sau inexisten ei infrac iunii, la identificarea f ptuitorului, la
constatarea vinov iei, precum şi la stabilirea altor împrejur ri importante pentru justa
solu ionare a cauzei. Probele administrate şi examinate în cadrul cercet rii judec toreşti
demonstreaz c inculpatul a s vârşit o fapt f r vinov ie (art.20 CP), inclusiv lipsa leg turii
cauzale dintre fapta inculpatului şi consecin ele survenite.
2.1.1. Martorii audia i în cadrul cercet rii judec toreşti, oricare ar fi ei, E.B., I.N. sau
alt persoan , nu au furnizat instan ei de judecat suficient informa ie, pentru a se considera
c declara iile acestora pot fi apreciate drept probe pertinente, concludente şi utile, care ar
confirma vinov ia inculpatului. Mai mult, declara iile martorilor urmeaz a fi apreciate în
favoarea lui A.V. deoarece acestea poart în sine contradic ii esen iale şi sunt bazate pe
presupuneri. (389 CPP)
Astfel, la şedin a din 02.07.2009, martorul E.B. a relatat instan ei c , în ziua
accidentului, a fost la înc rcat cu sfecl de zah r. În timpul producerii accidentului, în comun
cu alte persoane, se afla aşezat sub copaci şi serveau bucate, aceasta îns nu-i împiedica s
vad traseul. A mai relatat c , pân la accident şi în timpul accidentului, nu circulau alte
mijloace de transport pe traseu. Partea v t mat a traversat traseul f r s se gr beasc .
Martorul a relatat c este sigur c şoferul Kamaz-ului a f cut un pas înapoi, f r s se
întoarc , dup ce s-a auzit claxonul. Acelaşi martor a afirmat c partea v t mat a fost lovit
în partea dreapt a corpului. În leg tur cu aceste declara ii, vreau s notez doar câteva
aspecte, care sunt caracteristice pentru tot cercul de probe cu martori.
În primul rând, nu e clar din care motiv, dar martorul respectiv încearc s denatureze
evenimentele, s -l învinov easc pe inculpat. Concluzia rezult din faptul c E.B. nu putea s
vad momentul producerii accidentului. Or, la şedin a din 27.07.2009, martorul N.I. a relatat
instan ei c , în momentul producerii accidentului, E.B. era cu spatele la şosea. Mai mult, la
şedin a din 30.10.2009, martorul C.S. a relatat instan ei c , atât B.E., cât şi celelalte persoane
care luau masa nu puteau s vad momentul producerii accidentului, deoarece por iunea
respectiv de traseu se afl la un nivel mai ridicat decât locul unde se aflau martorii audia i de
instan . Posibil c , din aceste considerente, martorul a afirmat c partea v t mat a fost lovit
496
în partea dreapt a corpului pe când, potrivit raportului de expertiz (f.d. 84), lovitura a fost în
partea stâng .
Martorii N.I. şi G.A. fiind audia i în şedin a din 27.07.2009 nu au furnizat anumite
informa ii utile şi concludente, care ar permite constatarea vinov iei inculpatului.
Aceştia au relatat c , la data de 17.10.2008, pe la orele 4 şi 30 min., l-au trezit pe P.C. şi
au început s încarce sfecl . Dup ce au terminat de înc rcat s-au aşezat s la masa sub copaci
la o distan de 5 m de şosea. La un anumit moment, partea v t mat s-a pornit s traverseze
repede traseul. Cu toate c martorul C.S. a relatat instan ei c , în momentul în care pietonul
P.C. traversa traseul, la trafic erau implicate şi alte mijloace de transport, în special un „bus”,
martorii audia i la data de 27.07.2009, au relatat c alte mijloace de transport nu erau
implicate în trafic.
Martorul N.I. a mai explicat instan ei c p r ii v t mate i-a mai r mas 1 m pentru a
termina de traversat drumul, dar a fost lovit. Cu privire la circumstan ele concrete ale
accidentului, N.I. a explicat: când a auzit semnalul, Andrei a încercat s se întoarc spre
Kamaz, dar a fost lovit la piciorul stâng.
Martorul G.A. a relatat instan ei c nu a v zut cum a avut loc accidentul deoarece nu era
cu fa a la traseu.
În cadrul şedin ei din 30.10.2009 a fost audiat martorul C.S. care a f cut unele declara ii
ce schimb esen a evenimentelor redate de ceilal i martori. Potrivit lui C.S. în momentul când
P.C. a pornit s traverseze traseul, în trafic erau implicate şi alte mijloace de transport.
Martorul a relatat c , în momentul când a trecut un „bus”, P.C. se afla la mijlocul traseului.
Este relevant c înc la urm rirea penal martorul C.S. a furnizat aceeaşi informa ie. În
acelaşi timp, nici organul de urm rire penal şi nici procurorul nu a încercat s întreprind
m suri pentru a exclude divergen ele dintre acest martor şi ceilal i martori. Or, aceasta este
foarte important odat ce fluxul de transport caracterizeaz condi iile rutiere (p.4; 45 alin.(1)
lit.d) din Regulament).
Acelaşi martor (C.S.) a mai relatat instan ei c nu poate spune cu ce vitez se deplasa
inculpatul în momentul producerii accidentului, informa ie care nu a fost furnizat nici de
ceilal i martori. Martorul a mai declarat c , în momentul în care P.C. a început s traverseze a
doua parte a drumului, el nu a întors capul (eu zic pentru a se asigura). Martorul a relatat c nu
ştie dac partea v t mat ar fi putut s evite ciocnirea în cazul în care pân a începe s
traverseze a doua parte a traseului s-ar fi uitat în dreapta. Acelaşi martor mai afirm c P.C. a
fost lovit în partea dreapt .
În raport cu declara iile martorilor, putem trage urm toarele concluzii:

a) Doi martori afirm c P.C. a fost lovit în partea dreapt a corpului, iar al ii doi - în
partea stâng .
b) Un martor (C.S.) afirm c P.C., fiind implicat în traversarea traseului, nu şi-a
schimbat direc ia de deplasare, nu s-a întors şi nu a f cut niciun pas în direc ia opus (a
deplas rii) fiind lovit în partea dreapt a corpului.
Un martor (E.B.) a afirmat c , în momentul când i-a r mas doar 1 m pân a finisa
traversarea traseului, P.C. a f cut un pas în urm , f r s se întoarc , fiind lovit în partea
dreapt a corpului.
Un martor (N.I.) a relatat c P.C., auzind semnalul claxonului, a încercat s se întoarc
în direc ia opus , fiind lovit la piciorul stâng.
Un alt martor (G.A.) nu a v zut momentul accidentului.
În asemenea mod, prin declara iile martorilor, nu se confirm c inculpatul a comis o
fapt cu vinov ie. Mai mult, informa iile furnizate de martori confirm înc lcarea cerin elor
Regulamentului de c tre P.C.
497
2.1.2. Celelalte mijloace de prob nu pot fi considerate utile, în sensul constat rii
vinov iei inculpatului şi tragerii la r spundere penal a persoanei.
Cauzarea leziunilor corporale, gradul acestor leziuni nu se pun în discu ie – nu se
contest . Prin urmare, din cercul de probe, prezentate de acuzare, prezint interes pentru
analiz doar procesul-verbal de cercetare la fa a locului (f.d.27-28), schema accidentului
(f.d.29-30) şi rezultatele experimentului (f.d.91-92).
Din aceste înscrisuri, rezult c l imea p r ii carosabile este de 11.30 m. Drumul este cu
circula ie în dublu sens şi are trei benzi pentru circula ie, fiecare band având l imea de 3.77
m.(11.3 / 3 = 3.77). Tamponarea pietonului a avut loc la distan a de 3.40 m. de la acostament,
pe banda de deplasare a vehiculului condus de inculpat. Calculele respective au fost puse şi la
baza experimentului de urm rire penal . Prin urmare, declara iile martorilor care sunt
contradictorii nu corespund nici înscrisurilor anexate la dosar. În acelaşi timp, de la sine,
procesul-verbal de cercetare la fa a locului şi schema accidentului rutier nu confirm
vinov ia inculpatului în comiterea infrac iunii imputate.
În lumina celor enun ate anterior şi prin prisma altor lacune admise de organul de
urm rire penal , insist asupra faptului c , pe tot parcursul procesului penal, autorit ile
statului nici nu au încercat s elucideze aspecte ce in de existen a sau lipsa leg turii cauzale
dintre fapta inculpatului şi consecin ele survenite. De fapt, aşa dup cum rezult şi din p.3 al
Hot rârii Plenului Cur ii Supreme de Justi ie nr. 20 din 08.07.1999, aceast leg tur cauzal
ar fi una din condi iile tragerii la r spundere penal a persoanei.
2.1.3. Pentru a elucida anumite circumstan e ce in de fondul cauzei este necesar s

facem o trecere în revist a prevederilor legale care reglementeaz conduita pietonului
implicat la trafic. Astfel, potrivit p.1 al Regulamentului, acest act normativ cuprinde normele
ce determin circula ia nu numai a vehiculelor, dar şi a pietonilor. Conform p.3 din
Regulament, participan ii la trafic, inclusiv pietonii sunt obliga i s se conformeze actului
normativ respectiv şi prin ac iunile lor s nu cauzeze prejudicii altor participan i la trafic, s
nu-i expun pericolului, precum şi s nu creeze neîntemeiat obstacole circula iei. Potrivit p.4
din Regulament, orice participant la trafic care respect acest act normativ este în drept s in
cont de faptul c şi ceilal i participan i la trafic execut cerin ele acestuia. Potrivit p.11 alin.(5)
din Regulament, conduc torul de autovehicul are obliga ia s acorde prioritate pietonilor la
trecerile nedirijate, semnalizate prin indicatoarele şi/sau marcajele corespunz toare. Conform
p.42 alin.(4) din Regulament, pe drumurile cu circula ie în dublu sens care au trei benzi pentru
circula ie, banda din mijloc este destinat numai pentru efectuarea manevrelor de ocolire,
dep şire, preselectare pentru virare la stânga sau întoarcere. În conformitate cu p.114 alin.(1)
din Regulament, pietonii trebuie s traverseze drumul numai pe la treceri semnalizate,
inclusiv pe pasajele denivelate, iar în lipsa acestora – la intersec ii – pe linia trotuarelor sau
acostamentelor. În calitate de excep ie, potrivit alin.(2) din aceeaşi norm , în cazul în care în
limitele vizibilit ii nu sunt treceri pentru pietoni sau intersec ii, ei pot traversa drumul numai
ulterior asigur rii c nu se apropie niciun vehicul, efectuând trecerea pe traiectorie
perpendicular în raport cu marginea carosabilului.
Este relevant c , potrivit p.115 alin.(2) din Regulament, pietonul are prioritate fa de
conduc torii de vehicule la trecerile nedirijate, doar dac acestea sunt semnalizate prin
indicatoare şi marcaje, îns şi în acest caz ei pot ieşi pe partea carosabil numai când vor fi
convinşi în siguran a travers rii.
Prin urmare, se impun urm toarele concluzii:

a) Inculpatul, la data şi locul accidentului se deplasa regulamentar în conformitate cu
cerin ele Regulamentului şi era în drept, conform p.4 din Regulament, s conteze pe faptul c
şi ceilal i participan i la trafic execut cerin ele acestuia. Prin urmare, fapta a fost s vârşit de
498
inculpat f r vinov ie. Or, acesta nu-şi d dea seama de caracterul prejudiciabil al ac iunilor
sale, nu a prev zut posibilitatea survenirii urm rilor ei prejudiciabile şi, conform
circumstan elor cauzei, nici nu trebuia şi nu putea s le prevad .
b) Pietonul P.C. s-a angajat în traversarea drumului contrar cerin elor prev zute la p. 114
alin.(1) din Regulament, f r a se asigura în conformitate cu alin.(2) al normei respective.
c) Consecin ele accidentului rutier se afl în leg tur cauzal cu ac iunile pietonului
P.C., care a înc lcat p.114 din Regulament. În acelaşi timp, lipseşte leg tura cauzal dintre
ac iunile inculpatului şi consecin ele survenite. Or, dac P.C. nu ar fi înc lcat cerin ele
Regulamentului, consecin ele respective nu ar fi survenit. În aşa mod, este evident c , în spe a
dat , persist un caz fortuit (art.20 CP).
Potrivit art.51 CP, temeiul real al r spunderii penale îl constituie doar fapta
prejudiciabil s vârşit . R spunderii penale este supus numai persoana vinovat de
s vârşirea infrac iunii prev zute de legea penal .
Conform art.390 CPP, sentin a de achitare se adopt dac nu s-a constatat existen a
faptei infrac iunii.
În baza celor relatate, solicit achitarea inculpatului pe motiv c nu s-a constatat existen a
faptei infrac iunii.
Data_______________
Semn tura_____________
499
TEZE
PENTRU DEZBATERI JUDICIARE ÎN CAUZA
PENAL V.Ş. ŞI AL II
Onorat instan !
Încheierea examin rii cauzei penale în care dl V.Ş. este învinuit în s vârşirea
infrac iunilor prev zute de art.327 alin.(2), lit.a) şi c), art.328 ale Codului penal al RM, a
v rsat lumin asupra circumstan elor de fapt şi de drept şi a convins participan ii la proces de
lipsa infrac iunilor imputate lui Ş.
Ac iunile organului de urm rire penal CCCEC, care au fost întreprinse la începutul
urm ririi penale pe ambele capete de învinuire, nu urm reau scopul stabilirii adev rului, ci
intimidarea cadrelor din Prim ria municipiului Chişin u, cu atât mai mult c func ionarii
prim riei erau re inu i, de regul , la sfârşitul s pt mânii şi orelor de munc , vinerea.
Societatea urm rea cu aten ie ac iunile organului de urm rire penal , pe care acesta le
întreprindea vinerea, dup amiaz .
În mass-media era tip rit cu insisten informa ia ca, în cadrul Prim riei, a fost
descoperit un „cuib de infractori”, care, zilnic, prin ac iunile sale, înc lcau flagrant legisla ia
RM.
Rolul activ al organelor de urm rire penal se limita de fiecare dat doar la re inerea
func ionarilor Prim riei. Dup ce a trecut euforia acestor evenimente, când s-a trecut la
analiza probelor ce sunt puse la baza acuz rii dlui Ş. de acuzatorul de stat, ne-am convins c
lucrurile nu sunt deloc aşa, unele circumstan e fiind chiar şi falsificate de organele de urm rire
penal .
La august 2004, pe faptul abuzului de serviciu al factorilor de decizie ai Prim riei
municipiului Chişin u, Procuratura municipal a pornit urm rirea penal . Ulterior,
evenimentele deruleaz cu intensitate sporit .
Pe 12.11.2004, V.Ş. a fost re inut în temeiul art.327, alin.(1), lit.d) CP în baza faptului
c martorii oculari indicau c dumnealui a s vârşit infrac iunea. Curtea de Apel Chişin u
admite recursul ap r rii, anuleaz actul procesual de aplicare a arestului pe 30 zile şi aplic
arestul la domiciliu pe aceeaşi perioad .
Fiind invitat la CCCEC pentru a lua cunoştin de încheierea Cur ii de Apel privitoare la
restric iile stabilite pe 19.11.2004, dl Ş. este re inut din nou şi izolat de societate în baza altei
cauze penale pornite în aceeaşi zi de c tre colaboratorii CCCEC, în temeiul art.328, alin.(1) al
Codului penal. În procesul-verbal de re inere este indicat, f r a-i numi, c „martorii oculari
au indicat c dl Ş. a s vârşit infrac iunea”. Eforturile ap r rii de a convinge organul de
urm rire penal şi instan a s nu-l izoleze pe Ş. de societate şi familie s-au ciocnit de un
perete în persoana reprezentantului Statului. Mai mult ca atât, sim ind şi conştientizând
ilegalitatea ac iunilor prin diferite pârghii, în proces au fost antrenate de stat for e mai
serioase. Mandatul de arest, este eliberat de preşedintele Judec toriei sect. Buiucani, iar
recursul ap r rii este examinat de c tre completul Cur ii de Apel „în frunte” cu preşedintele
acestei instan e.
Nenum ratele solicit ri argumentate ale ap r rii în cadrul examin rii cauzei penale în
fond, adresate instan ei, de a-i schimba m sura de reprimare a dlui Ş. au fost respinse f r
nicio motivare.
Argumentele ap r rii au fost auzite, examinate de Curtea European care, prin hot rârea
sa de la 04.10.2005, a decis: Instan ele na ionale nu au acordat nicio aten ie argumentelor
expuse în cererile cu privire la aplicarea m surilor de reprimare - arestul preventiv dlui Ş.
500
Admi ând integral cererea ap r rii, Înalta Curte men ioneaz în hot rârea sa (vezi p.103) c n-
au existat motive relevante şi suficiente pentru adoptarea deciziei cu privire la deten ia
preventiv a dlui Ş. În hot râre este specificat faptul men inerii în stare de arest f r a prelungi
termenul.
Analiza probelor în „cauza ambulan elor” art.328 alin.(3) lit.d) din Codul penal al RM.
Dup cum sus ine procurorul în discursul s u, dl Ş. a s vârşit infrac iunile în
urm toarele circumstan e.
La 12.12.2002, Consiliul Municipal Chişin u a votat decizia nr.6/26, prin care primarul
general al municipiului Chişin u a fost abilitat cu dreptul de negocieri şi semnare a
contractului privind procurarea autosanitarelor de modelul „Volkswagen-Transporter”, utilate
medical pentru Spitalul Clinic Municipal de Urgen . În realitate, dup cum sus ine acuzatorul
de stat la şedin , chipurile, s-a decis abilitarea primarului general doar cu dreptul de
negociere a condi iilor contractului, dar secretarul Consiliului municipal, dl Ş., dep şindu-şi în
mod v dit limitele împuternicirilor de serviciu a introdus în hot rârea (decizia) în cauz
sintagma „şi semnarea contractului”. Prin aceste ac iuni, V.Ş. a abilitat primarul general cu
împuterniciri şi drepturi organizatorico-economice suplimentare, fapt ce a cauzat daune în
propor ii considerabile intereselor publice, exprimate prin diminuarea func iilor autorit ii şi
bunei func ion ri a autorit ii publice locale şi Legii nr.186-XIV din 06.11.1998 „Privind
administra ia public local ”.
V.Ş., persoan cu func ie de r spundere, a dep şit în mod v dit limitele drepturilor şi
atribu iilor de serviciu acordate prin lege, cauzând, astfel, daune considerabile intereselor
publice care s-au soldat cu urm ri grave”.
Analizând probele prezentate de procuror şi examinate minu ios de instan , ne
convingem de contrariul afirma iei.
Procurorul sus ine c V.Ş., secretarul Consiliului municipal Chişin u, a semnat
unilateral decizia Consiliului Municipal Chişin u din 12.12.2002, împuternicind ilegal
primarul general cu dreptul de negociere şi semnare a contractului men ionat, pe când
Consiliul Municipal a decis abilitarea primarului general al municipiului cu dreptul de
negociere a condi iilor contractuale. Prin aceste ac iuni, dl V.Ş. a dep şit în mod v dit limitele
drepturilor şi atribu iilor de serviciu exprimate în partea dispozitiv a deciziei Consiliului
Municipal nr.6/26 din 12.12.2002 prin ad ugarea sintagmei ”şi semnarea contractului.” Prin
aceste ac iuni, primarului i-au fost acordate drepturi organizatorico-economice suplimentare.
Totul s-a început de la un proiect de decizie al Consiliului Municipal Chişin u, din mai
2002, în care, într-adev r, era indicat faptul c primarul general este împuternicit s negocieze
condi iile procur rii transportului sanitar medical. Procurorul nu a inut cont de desf şurarea
evenimentelor ulterioare, şi anume, c la şedin a Consiliului Municipal din 23-30 mai şi
încheiat la 13.06.2002 a fost adoptat o alt decizie. Problema de împuterniciri suplimentare
a primarului general nici nu a fost discutat . Conform procesului-verbal al şedin ei din 23-30
mai şi 13.06.2002, prin decizia nr.2-31, s-a decis:
1. Se ia act de nota informativ cu privire la asigurarea serviciului de asisten medical
de urgen cu transport sanitar specializat şi m surile amelior rii activit ii lui.
2. Se aprob componen a Comisiei Consiliului Municipal pentru negocierea contractului
privind condi iile procur rii prin leasing a unit ilor de transport sanitar specializat, conform
anexei.
3. Preşedintele Comisiei de examinare A.V. va informa Consiliul Municipal la
urm toarea şedin ordinar despre rezultatele negocierilor purtate.
Deci, proiectul de decizie pentru şedin a din mai 2002 a fost examinat, dar la 13.06.2002
a fost adoptat o alt decizie, cu un alt con inut, în care nu se mai vorbeşte de împuternicirile
primarului general.
501
Procurorilor nu le-a fost pe plac dezvoltarea de mai departe a evenimentelor, au
falsificat probele ca s creeze impresia c dl V.Ş. a s vârşit infrac iunea imputat . Anexeaz
la cauza penal proiectul deciziei Consiliului Municipal în care sunt divizate împuternicirile
primarului (ce in de negocierea condi iilor contractului) din luna mai, trec cu t cerea decizia
Consiliului Municipal nr.2-31 din 13.06.2002, tr gând concluzia c proiectul deciziei din mai
2002 a fost examinat la 10-12 decembrie 2002 la şedin a Consiliului Municipal şi decizia
nr.6/26 din 12.12.2002 a fost completat unilateral de dl Ş.
Acuzarea nu doreşte s in cont de realitatea existent , trateaz lucrurile dup propria
dorin , neglijând cerin ele Codului de procedur penal , în care este prev zut expres faptul
(art.7, 8, 9, 52, 53, 55,279) c procurorul (organul de urm rire penal ) este obligat s
cerceteze cauza penal multiaspectual şi sub aspectul respect rii legii, al principiului
constitu ional al procesului penal – prezum ia nevinov iei.
Declarând c dl V.Ş. a introdus unilateral în decizia Consiliului Municipal Chişin u din
12.12.2002 sintagma „si semnarea contractului”, acuzarea nici nu a încercat s cerceteze
circumstan ele apari iei deciziei nr.6/26.
În cadrul examin rii cauzei în instan a fost identificat autorul deciziei nr.6/26 din
12.12.2002, martorul S.V. a declarat c proiectul deciziei a fost întocmit de d-lui, împreun cu
colegii Direc iei s n t ii a Prim riei Municipiului Chişin u şi a confirmat c proiectul
deciziei con inea sintagma „şi semnarea contractului”. Proiectul deciziei în cauz a fost
înregistrat şi avizat de c tre func ionarii prim riei, conform procedurii existente, iar la
12.12.2002 a fost votat de c tre consilieri. În decizie nu a fost ad ugat niciun cuvânt de
nimeni, inclusiv de dl V.Ş. Proiectul deciziei a fost contrasemnat pe verso de c tre
viceprimarul responsabil de ramura „medicin ” şi înregistrat în modul stabilit de lege.
Proiectul nu a suferit vreo modificare, cum a fost înaintat, aşa a şi fost votat de c tre consilieri
(legea cu privire la lucr rile de secretariat).
Fiecare dintre consilierii Consiliului Municipal avea proiectul deciziei, pe care l-a
studiat şi l-a votat. Martorii cerceta i care au avut calitatea de consilier la 12.12.2002 au
declarat în instan c au votat proiectul prezentat cu avizele comisiilor respective şi decizia
nr.6/26 din 12.12.2002 care corespunde proiectului. În procesul dezbaterilor în şedin a
Consiliului din 12.12.2002 nu s-a vorbit despre împuternicirile primarului general.
S-a stabilit cu certitudine c dl V.Ş. nu a f cut vreo modificare la decizia nr.6/26 din
12.12.2002, martorii cercet rii n-au confirmat faptul modific rii deciziei nr.6/26 din
12.12.2002.
Apare o alt problem : dac primarul general avea nevoie de împuterniciri speciale
pentru semnarea contractului men ionat. În conformitate cu art.38 al Legii RM nr.186-XIV
din 06.11.1998 „Privind administra ia public local ”, primarul reprezint municipiul în
calitate de persoan juridic în raporturile de drept public, inclusiv în cele de drept civil.
Referitor la acoperirea contractelor încheiate este obligat s solicite consim mântul
Consiliului local, fapt respectat de primarul general în cazul dat.
Cât priveşte faptul c dl Ş. a semnat decizia nr.6/26 din 12.12.2002 unilateral nu e
adev rat, acesta fiind contrasemnat de preşedintele şedin ei şi, deci, în baza art.44 al Legii
RM nr.186-XIV din 06.11.1998 „Privind administra ia public local ”, era obligat s o
contrasemneze.
Acuzarea nu a dorit s studieze aceste circumstan e gr bindu-se cu transmiterea cauzei
penale în instan pentru judecare, din considerente necunoscute. În actul de acuzare este
indicat c dl V.Ş. dep şind v dit limitele drepturilor şi atribu iilor acordate prin lege a cauzat
daune considerabile intereselor publice, soldate cu urm ri grave (art.328 alin.(3) CP).
Acuzarea nu a precizat în actele procesuale – actul de învinuire, în ce anume constau daunele
considerabile intereselor legale publice şi urm rile grave.
502
Teoria dreptului penal explic ce înseamn daune considerabile intereselor publice
ocrotite de lege şi urm ri grave ce au survenit, acestea fiind: survenirea unor avarii cu pagube
enorme, dezorganizarea activit ii unor institu ii statale, cauzarea prejudiciului material
statului, mai multor persoane fizice, afectarea drepturilor popula iei etc.
Acuzarea este obligat s concretizeze în ce constau daunele considerabile intereselor
publice soldate cu urm ri grave, prin ce s-a înc lcat art.6, pct. 3 al Conven iei Europene cu
privire la drepturile omului, art.281 CPP în care este prev zut expres c în ordonan a de
învinuire, învinuirea formulat trebuie s con in date concrete privitoare la infrac iunea
imputat , consecin ele ei şi leg tura cauzal . Consecin ele s vârşirii infrac iunii constituie un
element obligatoriu al componen ei infrac iunii. Neconcretizând învinuirea, procurorul l-a
lipsit pe dl V.Ş. s beneficieze de dreptul la ap rare. Ultimul nu a fost informat am nun it de
acuzare cu privire la infrac iunea imputat , fapt prin care s-a înc lcat dreptul la ap rare.
Acuzarea nu a concretizat în ce const dep şirea v dit a limitelor drepturilor şi
atribu iilor de serviciu, daunele considerabile intereselor publice soldate cu urm ri grave şi
leg tura lor cauzal . Îns , pentru calificarea ac iunilor infrac ionale prev zute de art.328
alin.(3) CP sunt obligatorii aceste concretiz ri.
O simpl enumerare şi includere în actul de acuzare a mai multor acte normative
existente nu probeaz existen a infrac iunii în cazul dat.
Insistând asupra faptului c V.Ş. şi-a dep şit, în mod v dit, limitele drepturilor şi
atribu iilor de serviciu, acuzarea nu a indicat care act normativ a fost înc lcat sau care drepturi
le-a dep şit, esen a dep şirilor.
Legea RM nr.186-XIV din 06.11.1998 „Privind administra ia public local ”, art.44,
oblig secretarul Consiliului Municipal s contrasemneze deciziile adoptate de c tre Consiliu
sau poate procurorul a observat c V.Ş. „unilateral” a semnat decizia 6/26 din 12.12.2002?
Aspectul procesual
La cauza penal au fost anexate copii de pe procesele-verbale de cercetare a martorilor

din cadrul altui dosar penal în calitate de probe ale acuz rii, fapt ce denot înc lcarea art.93-
94, 105 CPP al RM. Instan a a fost aten ionat asupra acestui fapt, îns nu a reac ionat.
În discursul s u, procurorul neanalizând situa ia, circumstan ele, probele ce au servit
drept temei pentru pornirea procesului penal, arestarea şi acuzarea lui V.Ş. în s vârşirea
infrac iunii prev zute de art.328 alin.(3) lit.d) CP RM, foarte lejer şi-a motivat pozi ia
propunând instan ei încetarea procesului penal pe motivul lipsei în ac iunile lui V.Ş. a
elementelor constitutive ale infrac iunii imputate. Procurorul insist asupra existen ei unei
hot râri definitive a instan ei judec toreşti în aceast cauz şi asupra aceleiaşi persoane.
Urmeaz a fi men ionat faptul c procurorul s-a referit la o alt cauz penal , cu privire la alte
persoane achitate, în care şi circumstan ele acuz rii difer . În cauza penal V.Ş. şi al ii nu
exist vreo hot râre judec toreasc definitiv prev zut de p.4) art.391 CPP RM ce i-ar
permite într-adev r instan ei s înceteze procesul.
Subliniem faptul c acuzarea a ajuns la concluzia c lipsesc elementele constitutive ale
infrac iunii imputate lui V.Ş., prev zute de art.328 alin.(3) lit.d) CP. Pozi ia acuzatorului de
stat nu este bazat pe probele examinate de instan şi nu are suport juridic. Men ion m faptul
c probele examinate de instan , martorii S., St., H., G., R. etc. au confirmat faptul c
proiectul deciziei nu a suferit nicio modificare şi a fost votat unanim de to i consilierii
municipali la 12 decembrie 2002. Proiectul pe deplin corespunde deciziei nr.6/26 din
12.12.2002 votate de consilieri, deci, s-a stabilit cu certitudine c V.Ş. nu a introdus nicio
modificare în decizia în cauz . Astfel cele relatate denot lipsa faptei infrac ionale imputate
lui V.Ş.
La solu ionarea fondului, instan a urmeaz s se conduc de art.390 p.1 din CPP.
503
În temeiul celor expuse, conducându-m de prevederile art.7, 8 , 377- 390 CPP, solicit
achitarea dlui V.Ş., acuzat de stat de s vârşirea infrac iunii prev zute de art.328 alin.(3) p.d)
CP din lipsa faptei infrac ionale.
Dosarul penal SRL M.
În temeiul ordonan ei de învinuire, V.Ş. este acuzat c , ignorând un şir întreg de acte
normative ce-i stabilesc statutul juridic ca func ionar public – secretar al Consiliului
Municipal Chişin u –, în virtutea func iilor de inute, urm rind scopuri personale de favorizare
a firmei FPC „M.” f când abuz de func ia şi situa ia de serviciu, a comis abuz în urm toarele
circumstan e:
Nu voi repeta faptul repartiz rii unui lot de p mânt SRL „M.” de Prim ria mun.
Chişin u.
1. La 31.10.1997, prin decizia prim riei SRL„ M.” i-a fost repartizat un lot de p mânt de
0,44 ha pentru proiectare şi construc ia caselor de locuit cu obiecte de menire social .
2. Prin decizia Prim riei nr.7/8-3 din 01.04.1999 a fost abrogat decizia precedent din
1997 şi SRL „M.” i s-a repartizat un lot de p mânt cu suprafa a 1,27 ha amplasat în mun.
Chişin u, str. _________, cu acelaşi scop.
Concomitent învinuirea insist c V.Ş., urmând scopuri personale de favorizare a SRL
„M.”, a scos din proprietatea public 1,27 ha de p mânt, contrar prevederilor alin.(9), art.4 al
Legii RM nr.1308-XII din 25.07.1997 ”Privind pre ul normativ şi modul de vânzare-
cump rare a p mântului” – „terenurile sunt destinate construc iei, în afara celor stipulate în
lege se vând prin concurs sau la licita ie”.
V.Ş., abuzând de func ia şi de situa ia sa de serviciu, contrar prevederilor deciziei
Prim riei nr.7/9-3 din 01.04.1999 la 25.02.2000, a semnat autoriza iile de construc ie nr.12/00
şi 12/01 din aceast dat autorizând executarea de c tre FPC „M.” a lucr rilor de construc ie a
caselor de locuit particulare, conform proiectului individual 046-7 elaborat de SRL „SBJ”.
La 16.07.2001, V.Ş., în mod repetat urm rind aceleaşi scopuri şi interese contrar
prevederilor aceleiaşi decizii a Prim riei nr.7/9-9 din 01.04.1999, a semnat autoriza ia de
construc ie nr.211/1 din 16.07.2001, autorizând construc ia unor case de locuit particulare,
conform aceluiaşi proiect. V.Ş., fiind în func ia de pretor al sectorului Centru, conform pct.6
al deciziei din 01.04.1999 era responsabil de asigurarea execut rii acestei decizii urm rind
scopuri personale de favorizare a FPC „M.”, a contribuit la scoaterea din proprietatea public
a 1,27 ha de p mânt contrar prevederilor alin.9, art.4 din Legea RM nr. 1308-XII din
25.07.1997 ”Privind pre ul normativ şi modul de vânzare-cump rare a p mântului”.
Acuzarea nu a prezentat probe ce ar confirma faptul s vârşirii infrac iunii prev zute de
art.327 alin.(2), lit.a) şi c) al CP al RM.
Analiza probelor prezentate de c tre acuzator denot faptul lipsei infrac iunii imputate în
ac iunile dlui V.Ş.
Lotul de p mânt, conform datelor Agen iei Cadastru a mun. Chişin u (v.1, f.d.12),
terenul nominalizat la începutul instrument rii cauzei penale era în proprietate public . Acest
fapt a fost confirmat şi de c tre colaboratorii Agen iei Cadastru, audia i în calitate de martori.
Exist titlul de autentificare a dreptului de in torului de teren nr.0100213009 (v.1 f.d.205) – în
care este indicat forma de proprietate – folosin a. La momentul începerii urm ririi penale
prin decizia Prim riei nr.5/37 din 21.02.2002, din acelaşi teren, 1,27 ha, au fost repartizate în
mod legal loturi şi altor persoane. Deci, nu poate fi vorba de 1,27 ha scos din proprietatea
public .
Insistând asupra faptului c V.Ş. a folosit inten ionat, în mod abuziv, situa ia de serviciu
favorizând FPC „M.” din interes personal la ob inerea lotului de 1,27 ha şi a autoriza iei de
504
construc ie nominalizate, acuzatorul de stat nu a luat în considerare nici situa ia real creat şi
nici cerin ele legii în vigoare.
S-a stabilit cu certitudine c lotul de 1,27 ha situat pe str. _______________ este în
proprietate public .
Referitor la modalitatea de repartizare a loturilor sub construc ii, procurorul trebuia s
consulte legea, pân a înainta acuzarea. Art.46 din Codul funciar şi art.3 alin.(2) din Legea
RM nr.1308-XII din 25.07.1997 ”Privind pre ul normativ şi modul de vânzare-cump rare a
p mântului” indic expres modul de repartizare a loturilor pentru construc ia caselor de locuit,
şi prim ria s-a condus de aceste legi. Deciziile adoptate, inclusiv cea de repartizare a lotului
SRL „M.”, au fost verificate de procuror dup adoptare şi nu au fost stabilite înc lc ri ale legii
în vigoare pân ast zi.
Acuzarea se bazeaz pe faptul c V.Ş., urm rind scopuri şi interese personale, contrar
prevederilor Deciziei nr.7/9 – 3 din 01.04.1999, a semnat autoriza iile din 25.02.2000, nr.
12/00 şi 12/01, nr. 211/1 din 16.07.2001, îns nu explic în ce anume const înc lcarea,
abuzul de putere sau abuzul de serviciu, prin care modalitate a folosit situa ia de serviciu în
interese personale, nemaivorbind de faptul c atare probe nu au fost prezentate de procuror.
Trezeşte nedumerire insisten a procurorului c V.Ş., contrar prevederilor Deciziei nr.7/9
– 3 din 01.04.1999, a semnat autoriza iile respective.
În decizie sunt stipulate obliga iile beneficiarului de a perfecta documentele respective,
proiectul, autoriza ia pentru începerea lucr rilor de construc ie. Conform art.44 al Legii
„Privind administra ia public local ” nr.123 – XV din 18.03.2003, secretarul consiliului local
e obligat s contrasemneze documentele eliberate de prim rie şi s aplice sigiliul.
Dup cum s-a stabilit în instan , autoriza ia întocmit de specialiştii prim riei a fost
verificat de jurişti, semnat de viceprimar şi secretar, ultimul aplicând ştampila.
Secretarul consiliului local nu dispunea de aparat suplimentar ca s verifice actele
elaborate şi semnate de c tre func ionarii prim riei.
Absurditatea acuz rii, în opinia ap r rii, const şi în faptul neclarit ii prin ce se
manifest sau care-s formele, modalit ile de realizare a intereselor proprii, în ce const
interesul propriu şi prin ce V.Ş. i-a creat condi ii favorabile SRL „M.”, ce a ob inut de la
ultima. Pretinsele ac iuni infrac ionale ale dlui V.Ş. s-au soldat cu urm ri grave, dup cum
insist procurorul, îns nu descrie esen a urm rilor grave (incendiu, calomnii, cauzarea
prejudiciului statului etc.).
Solicit o aten ie deosebit , onorat instan , faptul privitor la latura subiectiv a
infrac iunii imputate dlui V.Ş. Acuzarea nu a prezentat probe pertinente, concludente şi utile
în confirmarea c V.Ş. a ac ionat cu inten ie direct din interese personale. Acuzatorul doar a
copiat din lege con inutul art.327 CP RM f r a explica în ce const folosirea inten ionat a
situa iei de serviciu de c tre V.Ş. în mod repetat şi soldat cu urm ri grave, oare secretarul
consiliului nu era obligat în virtutea func iei de inute s contrasemneze actele emise de
prim rie, confirmându-le veridicitatea şi legalitatea prin sigiliu? Argumentul acuz rii c V.Ş.,
urm rind scopuri personale de favorizare SRL „M.”, a scos din proprietate public lotul de
1,27 ha., este o dorin a acuz rii, ori în volumul 2, foaia dosarului 12, este certificatul
respectiv al lotului în cauz conform c ruia acest lot este proprietate public şi la acest
moment.
Pentru a stabili dac a fost comis abuz de putere sau abuz de serviciu este necesar a
cunoaşte atribu iile, drepturile şi obliga iile persoanei cu func ie de r spundere stipulate în
lege, care reglementeaz activitatea de serviciu. Ac iunea f ptuitorului trebuie s fie s vârşit
în exerci iul atribu iilor sale de serviciu.
Ac iunea infrac ional , în condi iile art.327 din CP RM, trebuie s aib la baz un
interes material sau alte interese personale, dac aceste ac iuni au cauzat daune considerabile
505
intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau
juridice. Lipsa urm rilor grave ca parte component a infrac iunii necesit achitarea dlui V.Ş.
Învinuirea adus dlui V.Ş. în s vârşirea infrac iunii prev zute de art.327 alin.(2) lit.a) şi
c) din CP RM poart un caracter declarativ. Procurorul nu concretizeaz latura subiectiv şi
obiectiv a s vârşirii infrac iunii de dl V.Ş., în ce const concret folosirea inten ionat de
acuzat a situa iei de serviciu. Prin care ac iuni a s vârşit abuzul de serviciu, prin ce anume s-a
demonstrat interesul personal, ori categoria aceasta de infrac iuni se s vârşeşte cu inten ie
direct , subiectul urmând s conştientizeze faptul folosirii situa iei de serviciu în detrimentul
obliga iunilor func iei ce o de ine, şi se conduce în activitatea infrac ional de motive concrete
cu caracter material sau din alte interese personale.
În cadrul examin rii cauzei penale s-a stabilit cu certitudine c , V.Ş. nu era cunoscut cu
dl M. conduc torul SRL „M.”. Procurorul nu a prezentat astfel de probe şi, astfel, nu a fost
probat interesul personal de a favoriza aceast firm la ob inerea lotului de p mânt sau a
documentelor necesare pentru construc ia unui cartier de case de locuit.
Demersul dlui V.Ş. şi al ap r rii de a fi cercetat în cadrul şedin elor de judecat în
calitate de martor dl M. a r mas nerealizat. Este de mirare şi faptul c nici organul de urm rire
penal nu a întreprins m suri în scopul stabilirii şi cercet rii cet eanului A.M. în calitate de
martor pentru a elucida circumstan ele descrise.
Neconcretizând învinuirea înaintat dlui V.Ş. referitoare la latura obiectiv , latura
subiectiv , motivele s vârşirii pretinsei infrac iuni, procurorul nu descrie şi nu probeaz
urm rile grave ce au survenit în urma infrac iunii. Ignorând cerin ele art.281 din CPP, art.6
pct. 3 al Conven iei Europene cu privire la Drepturile Omului, fapt prin care a înc lcat dreptul
la ap rare al dlui V.Ş. Chiar, în urma simplei semn ri a unor acte emise de prim rie, V.Ş. a
paralizat activitatea prim riei, a altor institu ii statale???
Concluzie în temeiul art.381 CPP
În discursul acuzatorului de stat privitor la cap tul de învinuire a lui V.Ş. asupra
pretinsei infrac iuni prev zute de art.327 alin.(2) lit.a) şi c) CP i se propune instan ei încetarea
procesului penal pe motivul lipsei în ac iunile lui V.Ş. a elementelor constitutive a infrac iunii
imputate.
Subliniind faptul c V.Ş. nu a perfectat nemijlocit autoriza iile de construc ie pentru
SRL „M.”, nici nu dispunea de aparatul suplimentar pentru verificarea corectitudinii datelor
incluse în autoriza ie, procurorul insist nu s-a stabilit leg tura cauzal între ac iunile
nemijlocite ale lui V.Ş. cu urm rile prejudiciabile materiale aduse Prim riei mun. Chişin u,
se constat existen a temeiurilor legale de înl turare de r spundere penal a acestuia în
leg tur cu lipsa în ac iunile lui V.Ş. a elementelor constitutive ale infrac iunilor prev zute de
art.327-329 Cod penal, şi solicit încetarea procesului penal în privin a lui V.Ş. din motivul
lipsei în ac iunile lui a elementelor infrac iunii.
Circumstan ele ce înl tur r spunderea penal presupune c persoana a s vârşit o fapt
ce con ine semnele componen ei de infrac iune, îns în unele condi ii stabilite de cap.6 partea
general a Codului penal este liberat (înl turat ) la r spundere penal .
Onorat instan , în cadrul examin rii procesului, probelor prezentate, v-a i convins c
în ac iunile lui V.Ş. lipsesc elementele constitutive ale infrac iunii prev zute de art.327
alin.(2) lit.a) şi c) CP.
Acuzarea, încercând s descrie lipsa leg turii cauzale în ac iunile nemijlocite ale lui V.Ş.
cu urm rile prejudiciabile materiale aduse Prim riei mun. Chişin u, nu a inut cont de
con inutul ordonan ei de învinuire a lui V.Ş., în care consecin ele s vârşirii unei astfel de
ac iuni nu sunt descrise, concretizate. Care sunt daunele considerabile cauzate intereselor
publice, în ce constau urm rile grave cauzate şi cui anume au fost ele cauzate?
506
Propunerea procurorului de a înceta procesul din lipsa elementelor constitutive ale
infrac iunilor prev zute de art.327-329 CP nu are suport juridic. Un astfel de temei în
con inutul art.391 CPP, în care sunt expres prev zute temeiurile de încetare a procesului, nu
vom g si. Propun instan ei ca, în procesul de deliberare, s se conduc de prevederile art.390
p.3) din CPP, care ofer solu ia concret : în cazul stabilirii c fapta inculpatului nu întruneşte
elementele constitutive ale infrac iunii imputate, instan a adopt sentin de achitare.
În temeiul celor expuse, conducându-m de prevederile art.7, 8 , 377- 390 din CPP,
solicit achitarea dlui V.Ş., acuzat de stat de s vârşirea infrac iunii prev zute de art.327 alin.(2)
lit.a) şi c) din CP RM, pe motiv de lips a elementelor constitutive ale infrac iunii.
507
TEZE DIN PLEDOARIA SUS INUT ÎN
INSTAN A DE JUDECAT ÎN CAUZA PENAL
DE ÎNVINUIRE A M.I. ÎN S VÂRŞIREA
INFRAC IUNILOR PREV ZUTE DE ART. 328
ALIN (1), 332 ALIN. (1) ŞI ART.329 CP RM
Pledoaria con ine argumentele invocate de c tre ap rare în cauza penal de învinuire
a M.I. în s vârşirea infrac iunilor prev zute de art.328 alin (1), 332 alin.(1) şi art.329 CP
RM. Ra ionamentele ap r rii au fost luate în considerare de c tre instan a de fond şi cea de
apel la pronun area deciziei de achitare. Argumentele enun ate, ordinea invoc rii lor, precum
şi logica expunerii şi a complet rii treptate dar exhaustive au contribuit nu doar la analiza
componen ei de infrac iune, ci şi la punerea în eviden a problemelor juridice ce vizeaz
aprecierea probelor, necesitatea aplic rii cauzelor care înl tur caracterul penal al faptei,
înc lcarea de c tre organul de urm rire penal a principiului prezum iei nevinov iei etc. –
toate acestea având un pronun at rol instructiv pentru studen ii şi specialiştii din domeniul
dreptului care doresc s -şi formeze sau s -şi dezvolte deprinderile de aplicare a legilor
penale şi procesual-penale.
Onorat instan !
I.M. este învinuit de comiterea infrac iunilor prev zute de art.328 alin.(1), 332
alin.(1) şi 329 CP în urm toarele împrejur ri.
Ea, de inând, conform ordinului nr.57 din 31.12.1997, func ia de medic-expert al
Comisiei de Expertiz Medical a Vitalit ii (în continuare CEMV) psihiatrie din cadrul
Consiliului Republican de Expertiz Medical a Vitalit ii, prin urmare, în conformitate cu
art.123 CP, fiind persoan cu func ie de r spundere, abilitat cu drepturi administrative de
dispozi ie şi organizatorice, şi anume: cu drept de decizie în cadrul stabilirii gradelor de
invaliditate, a s vârşit infrac iunile: exces de putere sau dep şirea atribu iilor de serviciu,
neglijen şi fals în actele publice.
Conform învinuirii, ea, la 25 ianuarie 2000, activând în func ia nominalizat , fiind
persoan cu func ie de r spundere, contrar pct.32 al Regulamentului organelor de expertiz
medical a vitalit ii din Republica Moldova aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.470 din
29.08.1991 (abrogat prin Hot rârea Guvernului cu privire la expertiza medical a
vitalit ii nr.746 din 30.06.2004) potrivit c ruia „organele de expertiz medical a vitalit ii
se convoac în şedin e în componen deplin şi, dup discutarea colegial a rezultatelor
examenului efectuat, adopt decizia corespunz toare...” şi pct.21 al aceleiaşi instruc iuni
potrivit c ruia încadrarea în grad de invaliditate pe un termen nelimitat are loc în dou situa ii
„1) când modific rile func ionale şi st rile patologice au un caracter ireversibil; 2) când
modific rile func ionale şi st rile patologice au un caracter relativ ireversibil şi când
bolnavul s-a aflat sub supravegherea institu iilor curative şi a consiliilor de expertiz medical
a vitalit ii nu mai pu in de trei ani, având convingerea c aceste modific ri au devenit
absolut ireversibile", de sine st t tor, nefiind preşedinte şi f r participarea celorlal i
membri ai CEMV psihiatrie, medicii-exper i S.V. şi preşedinte B.V., dep şind în mod v dit
508
limitele drepturilor şi atribu iilor acordate prin lege, înc lcând principiul teritorialit ii, a efectuat
examinarea cet. C.A.T. domiciliat în or.___________ şi i-a atribuit în mod unilateral gradul
doi de invaliditate pentru o boal obişnuit f r termen de reexaminare, fapt ce a generat
falsificarea şi eliberarea cotorului (certificatul) seria DM-EM-6 nr.___ din 25 ianuarie
2000, care a servit drept temei pentru achitarea pensiilor şi compensa iilor
pseudoinvalidului, astfel cauzând un prejudiciu bugetului de asigur ri sociale prin achitarea
neîntemeiat a pensiei de invaliditate şi compensa iilor nominative pseudoinvalidului
A.C. în sum total de 21702,96 lei.
Conform raportului de expertiz medico-legal nr.286, rezult c maladia de care
suferea cet. C.A. avea o dinamic pozitiv , ceea ce necesit reexpertizare peste un an,
precum şi datorit faptului c cet. C.A. avea domiciliul în raionul ___________ CEMV
psihiatrie nu a fost în drept de a-l expertiza şi a-i stabili grad de invaliditate.
Prin ac iunile sale inten ionate, cauzând un prejudiciu în propor ii mari bugetului
de asigur ri sociale prin aprecierea ilegal a gradului de invaliditate f r termen
care a generat achitarea neîntemeiat a pensiei şi compensa iei pseudoinvalidului C.A.,
M.I. a s vârşit infrac iunea prev zut de art.328 alin.(l) CP al RM - dep şirea
atribu iilor de serviciu, care se caracterizeaz prin s vârşirea de c tre o persoan cu
func ie de r spundere a unor ac iuni care dep şesc în mod v dit limitele drepturilor şi
atribu iilor acordate prin lege, cauzând daune în propor ii mari intereselor publice.
Tot ea, (conform actului de învinuire) în scopul realiz rii inten iilor sale criminale,
urm rind interesul personal de a-şi legaliza ac iunile sale criminale, ce au constat în
examinarea de sine st t toare şi încadrarea unilateral în grad de invaliditate a cet. C.A., cu
înc lcarea pct.32 al Regulamentului organelor de expertiz medical a vitalit ii din Republica
Moldova aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.470 din 29.08.1991 (abrogat prin Hot rârea
Guvernului cu privire la expertiza medical a vitalit ii nr.746 din 30.06.2004) potrivit c ruia
„organele de expertiz medical a vitalit ii se convoac în şedin e în componen deplin
şi, dup discutarea colegial a rezultatelor examenului efectuat, adopt decizia
corespunz toare...", a contraf cut semn tura preşedintelui CEMV psihiatrie B.V. în
cotorul (certificatul) seria DM-EM-6 nr.___ din 25 ianuarie 2000, care este act public şi
serveşte drept temei pentru achitarea pensiei de invaliditate, fapt confirmat de raportul de
expertiz grafologic nr.3 din 12 ianuarie 2007, totodat , introducând în acest cotor date v dit
false privind de inerea gradului doi de invaliditate de c tre C.A.T.
Prin ac iunile sale inten ionate, I.M. a s vârşit infrac iunea prev zut de art.332
alin.(l) CP al RM - falsul în actele publice, care se caracterizeaz prin înscrierea de c tre o
persoan cu func ie de r spundere în documente oficiale a unor date v dit false, precum
şi falsificarea unor astfel de documente, s vârşind aceste ac iuni din interes personal.
Conform prevederilor art. 389 alin.(1) CPP sentin a de condamnare se adopt numai în cazul
în care, în urma cercet rii judec toreşti, vinov ia inculpatului a fost confirmat prin
ansamblul de probe dobândite în corespundere cu normele procesual-penale. Analizând
probele acumulate în urma cercet rii judec toreşti, consider c niciuna din afirma iile
con inute în rechizitoriul de învinuire nu şi-a g sit confirmare Ba invers, chiar şi probele
învinuirii examinate minu ios de c tre instan a de judecat confirm lipsa faptelor
prejudiciabile imputate dnei M.I.
509
Lipsa faptei infrac iunii se confirm prin ansamblul de probe examinate de c tre
instan a de judecat , şi anume:
1. Depozi iile M.I. care a declarat c învinuirea ei în s vârşirea infrac iunilor prev zute
de art.328 alin.(1) şi art.332 alin.(1) CP este nefondat şi nelegitim . Ea a men ionat c , prin
ordinul nr.57 din 31.12.1997, a fost angajat în func ia de medic-expert la Consiliul de
expertiz medical a vitalit ii (CEMV) psihiatrie din cadrul Consiliului Republican de
Expertiz Medical a Vitalit ii, func ie pe care a de inut-o pân în 01.12.2000.
La 25.01.2000, bolnavul C.A.T., 1959 n., domiciliat în or. ___________, s. Mitoc a
fost expertizat în mod consultativ de c tre Consiliul Republican Expertiz Medical a
Vitalit ii în Psihiatrie. Dup cum rezult din ,,Raportul de expertiz medico-legal nr. 286
,,cet. C.A. a fost trimis la CEMV cu urm torul diagnostic: ,,Boal cerebro-vascular .
Consecin ele hemoragiei subarahnoidiene. Malforma ie artereo-venoas în regiunea temporo-
occipital . Sindrom hidrocefal-hipertensiv. Cefalee secundar tip tensional permanent.
Insuficien piramidal bilateral , risc înalt de recidiv.” (pagina 3 din raport, semnat de
expertul judiciar de categorie superioar B.A.). La fel, din fişa de trimitere la CEMV (forma
nr.088/u) pagina 19 a dosarului se vede, cu certitudine, c pacientului i-a fost stabilit un
diagnostic psihiatric p.17 b) ,,Consecin ele leziunii organice cu schimb ri de personalitate de
tip organic. Sindromul asteno-vegetativ cu elemente obsesiv-fobice”.
În 2000 Consiliul Expertiz Medical a Vitalit ii în Psihiatrie era parte component a
Consiliului Republican Expertiz Medical a Vitalit i. Astfel, dup cum se confirm şi în
actul de acuzare, ea a activat în func ia de medic expert la CEMV Psihiatrie – un consiliu
specializat din cadrul Consiliului Republican de Expertiz Medical a Vitalit ii, constituit în
conformitate cu prevederile punctelor 4, 6, 13 din Regulamentul organelor de expertiz
medical a vitalit ii (aprobat prin Hot rârea Guvernului nr. 470 din 29.08.1991). Prin urmare,
nu poate fi invocat înc lcarea principiului teritorialit ii, deoarece acest consiliul nu a fost un
consiliu raional, or şenesc sau interraional care are în componen a sa, conform punctului 7
din acelaşi regulament un chirurg, un terapeut şi un neuropatolog, dar a fost un consiliu unic
specializat în psihiatrie de nivel republican. Fiind de nivel republican, consiliul deserveşte
pacien ii din întregul teritoriu al republicii.
Conform punctelor 3 şi 6, în calitatea sa de unic organ plenipoten iar în determinarea
gradului de invaliditate la persoanele cu deregl ri psihice, în temeiul punctului 25, Consiliul a
avut nu numai dreptul, dar şi obliga iunea de a constata nivelul deregl rii func iei vitale
precum şi aprecierea gradului de invaliditate.
Conform punctului 32 al Regulamentului organelor de expertiz medical a vitalit ii
din Republica Moldova aprobat prin Hot rârea Guvernului nr. 470 din 29.08.1991,,Organele
de expertiz medical a vitalit ii se convoac în şedin e în componen deplin şi, dup
discutare colegial a rezultatelor examenului efectuat, adopt decizia corespunz toare. Datele
examenului şi decizia adoptate se introduc în procesul-verbal al şedin elor, cât şi în actul de
examinare, ambele fiind semnate de preşedinte şi membrii consiliului de expertiz şi sunt
autentificate prin ştampil ” (datele examenului şi decizia adoptat au fost introduse atât în
actul de examinare, cât şi în procesul-verbal al şedin ei, fapt confirmat prin actul de
examinare nr.145 şi ,, Registrul de eviden a proceselor-verbale ale şedin elor CREMV
in psihiatrie vol.3, pag. 105).
CEMV psihiatrie a activat tot timpul în componen deplin . Pân în 30.10.2000
componen a a fost: B.V. – preşedinte, şi membrii – S.V. şi I.M., asistenta medical – V.E.
Procesul-verbal nr.14 al şedin ei CEMV psihiatrie din 25.01.2000, în care este indicat
atât diagnosticul, precum şi gradul de invaliditate stabilit cet. C.T., este semnat de c tre dna I.
şi de c tre preşedintele consiliului B.V. Lipseşte semn tura lui S.V., îns aceasta nu înseamn
c dl S. nu a participat la şedin a consiliului, dar confirm o neaten ie a asistentei medicale
510
care era responsabil de întocmirea procesului-verbal şi prezentarea lui pentru a fi semnat
fiec rui membru al consiliului.
Prezen a a dou semn turi ale membrilor consiliului pe procesul-verbal al şedin ei din
25.01.2000 prin care se certific decizia adoptat de c tre CEMV psihiatrie referitoare la cet.
C.T. confirm faptul c decizia de încadrare a acestuia în gradul doi de invaliditate nu a fost
adoptat de c tre dna I. unipersonal şi nu şi-a dep şit atribu iile de serviciu dar, din contra, în
calitate de membru al consiliului, a participat la discutarea colegial a rezultatelor examenului
efectuat şi la adoptarea deciziei.
Referitor la procesul-verbal de expertizare a cet. C.T. (nr.145 din 25.01.2000) dna I. a
declarat c paginile 2, 5 şi 6 ale acestui proces-verbal sunt îndeplinite de c tre ea îns şi, cu
excep ia punctului 10 (pag.2) şi a punctului 35 (pag.6). În actul dat lipseşte a doua foaie
(pag.3-4) pe care, de c tre B.V. sau S. V., se indica anamneza clinic a bolnavului, datele
examenului psihiatric, rezultatele investiga iilor func ionale şi radiologice, diagnosticul
stabilit de CEMV. Statusul terapeutic îl descria dna B.V. totdeauna semna sub datele
examenului psihiatric pe pag.3, iar S.V. confirma rezultatele prin semn tura s Prezen a pe
pag.6 a actului numai a semn turii dnei I. în calitate de membru confirm faptul c dup ce a
terminat de scris statusul, a aplicat semn tura şi ea l-a transmis preşedintelui. Nu a fost semnat
la sfârşit de c tre B. şi S., posibil, din motivul c bolnavul era în stare grea şi preşedintele de
îndat a transmis actul asistentei medicale pentru ca aceasta s -l includ în procesul-verbal al
şedin ei şi s perfecteze certificatul de invaliditate. Faptul c bolnavul era în stare grea se
demonstreaz prin depozi iile lui C.T. (f.d. 131 verso), care a declarat c , la stabilirea gradului
de invaliditate, s-a adresat fiind înso it de so ie.
La 31.10.2005, procesul-verbal de expertizare nr.145 din 25.01.2000 a bolnavului C. a
fost transmis integral Departamentului Expertiz Medical a Vitalit ii, fiind primit de c tre
asistenta superioar , care, prin semn tura sa, a confirmat primirea acestui document în
întregime. Din circumstan e neelucidate de organul de urm rire penal , din procesul-verbal de
expertizare nr.145 din 25.01.2000 a fost rupt foaia 2 pe care erau înscrise rezultatele
examin rii bolnavului şi argumentarea deciziei.
Dna I. l-a întrebat pe procurorul V.M. de cine şi în ce circumstan e a fost rupt fila
respectiv din procesul-verbal de expertizare a cet. C.T. (f.d. 195 verso), anexat ca un corp
delict (foaia d. 12-15), dar întrebarea nu s-a învrednicit de r spuns, mai mult ca atât, dnei I. i
s-a creat impresia c pe organul de urm rire penal nici nu l-a interesat acest fapt.
În aceste împrejur ri, apare întrebarea, cui i-a fost convenabil s rup foaia cu nr.2 act?
Dna I. a concretizat c , în octombrie 2005, prin dispozi ia dlui L.Z. (director al
Departamentului Expertiz Medical a Vitalit ii) s-au cerut procesele-verbale de expertizare
a cet enilor cu viza de reşedin din raionul ___________, care se aflau la moment la
registratura consiliului. Înainte de a transmite actele respective, fiecare proces-verbal a fost
verificat, pentru a se asigura de corectitudine, de c tre S.V., V. E. şi I. Dup verificare, dna I.,
personal, pe fiecare proces-verbal a scris pe prima pagin „din list ” – adic era din lista celor
solicitate de a fi transmise. Fiecare proces-verbal în parte era complet, constituit din 3 foi
(foaia 2-3 sunt inseparabile), fişa de trimitere la CEMV F088u, extrase din sta ionar, concluzii
ale altor specialişti, descrieri ale clişeelor de la RMN şi TC.
Prin urmare, nu putea s nu observe c procesul-verbal nr.145 nu era semnat la pag.6
de c tre to i membrii, îns , constatând faptul c semn turile lui B. şi S. sunt pe pag.3, l-a
transmis la Departament.
La 31.10.2005, au fost transmise 58 de procese-verbale de expertizare a invalizilor,
inclusiv a cet.C.A.T. la Departamentul Expertiz Medical a Vitalit ii (str.Gh.T., 3). Toate
actele au fost înc o dat verificate de c tre persoana responsabil de la departament, care le-a
primit.
511
Dna I. este convins c foaia 2 din procesul-verbal nr.145 a fost inten ionat rupt de
cineva ulterior, pentru a o învinui de dep şirea atribu iilor de serviciu.
Conform registrului de eviden a proceselor-verbale a şedin elor CREMV în
psihiatrie început la 30.09.1999 şi terminat la 26.01.2000, la fila 104 este fixat procesul-verbal
nr.14 al şedin ei CREMV în psihiatrie din 25.01.2007, în care, sub nr.145, este înregistrat
cet.C.T. c ruia i s-a determinat gradul doi de invaliditate, cauza-boal obişnuit , f r termen
de reexaminare, cu diagnoza: ,,Tulburare organic cerebral ”. Aceast diagnoz , conform
Clasifica iei Organiza iei Mondiale a S n t ii din 1992, cu titlul ICD-10, include
psihosindromul organic. Aceast boal (stare patologic ) este absolut ireversibil .
Examinând în mod consultativ şi minu ios bolnavul, precum şi documentele medicale
de care dispunea, şi anume: fişa de trimitere la CEMV F088-u, extrasele din sta ionar, fişa de
ambulatoriu, descrierea şi clişeul de la Rezonan a Magneto-nuclear , în conformitate cu
prevederile p.6, 21 aliniatul 1 al ,,Instruc iunii cu privire la stabilirea invalidit ii şi a tipurilor
de asisten social în Republica Moldova” aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.315 din
01.06.1993, ,,Lista defectelor şi bolilor ce servesc drept baz pentru stabilirea invalidit ii f r
indicarea termenului reexpertiz rii” aprobat de Ministerul S n t ii al Republicii Moldova
09.08.1993 nr.01-9/308 şi de Ministerul Muncii şi Protec iei Sociale al Republicii Moldova
din 09.08.1993 nr.01/663, Consiliul Republican Expertiz Medical a Vitalit ii în Psihiatrie
l-a încadrat corect pe bolnavul C.T., 1959 n., domiciliat ___________ s. Mitoc în gradul doi
de invaliditate, cauza-boal obişnuit , f r termen de reexpertizare.
Conform diagnosticului stabilit bolnavului C.T pe parcursul anilor 2000- 2007,
maladia de care sufer acesta nu are o dinamic pozitiv , dar, din contra, se agraveaz . El este
invalid pân în prezent.
M.I. consider c CEMV ___________, contrar prevederilor legale, l-a invitat pe C.T.
la control şi, prin procesul-verbal de expertizare din 21.07.2006, nu l-a încadrat în grad de
invaliditate. Acest proces-verbal este perfectat greşit şi contradictoriu, nu are num r de
înregistrare, în punctul 34 este indicat faptul c expertiza a început şi s-a sfârşit la 28.07.2005.
Exceptând faptul c CEMV ___________, în punctul 21.1, indic un diagnostic invalidant,
nu-l încadreaz în grad de invaliditate, în grab procesul-verbal este transmis dlui L.Z., care,
la rândul s u, la 03.08.2006, îl expediaz CCCEC (f.d.17).
Referitor la certificatul de invaliditate seria DM-EM-6 nr.___ din 25.01.2000, M.I.
sus ine c este învinuit neîntemeiat de introducere a datelor v dit false, deoarece perfectarea
certificatului de invaliditate ine de competen a asistentei medicale – V.E. care a şi confirmat
şi ea c certificatul a fost scris de ea îns şi în baza procesului-verbal al şedin ei din
25.01.2000. Certificatul a fost semnat de c tre dna preşedinte, V.B., şi autentificat cu ştampila
CEMV. Decizia de încadrare a cet. C.T. în gradul 2 de invaliditate a fost adoptat colegial,
fapt confirmat prin procesul-verbal al şedin ei nr.14 din 25.01.2000 şi nu de I. unipersonal,
astfel nu a putut şi nu a avut niciun motiv de a s vârşi anumite ac iuni criminale.
Depozi iile M.I. sunt obiective şi se confirm de totalitatea, f r excep ii, a probelor
cercetate de judecat .
2. Astfel, martorii audia i în şedin a de judecat au declarat:

- B.V. c a activat în func ie de şef al CEMV psihiatrie în perioada 1997-2000.
Func iile principale ale acesteia erau examinarea bolnavilor, reexaminarea acestora,
întocmirea concluziilor cu privire la gradele de invaliditate, semnarea certificatelor de
invaliditate. În consiliu activau în calitate de medici S.V. şi M.I., în calitate de asisten
medical – V.E. Semn turile din certificatul seria DM-EM-6 nr. ___ din 25.01.2000, eliberat
pe numele lui C.A. şi din registrul de eviden a proceselor-verbale, sunt îndeplinite de B.V.
În timpul urm ririi penale B.V. a declarat c semn tura din dreptul numelui ei de pe certificat
512
se aseam n cu semn tura ei. Scrisul în certificatul nominalizat îi apar ine surorii medicale
V.E. Pe certificatul dat este aplicat ştampila Consiliului;
- V.E. c a activat în calitate de asisten medical a CEMV psihiatrie în perioada
anilor 1986-2006. Func iile principale ale dnei V.E. constau ca, dup examinarea bolnavilor
de c tre membrii CEMV, s verifice existen a semn turilor tuturor membrilor Consiliului în
procesul-verbal, s -l înregistreze în registrul de eviden , s întocmeasc certificatul respectiv.
Prima pagina a procesului-verbal nr.145 din 25.01.2000 a fost completat de V. E., iar restul –
de M.I. De ce lipseşte o pagin a procesului-verbal V.E. nu ştie. Certificatul nr.___ pe numele
lui C. e semnat de B. Înainte de a-l expedia la DENV, V.E. a verificat dosarul şi nu a depistat
ilegalit i, nici în raport cu numele C;
- S.V. a activat în calitate de medic al CEMV psihiatrie. Dosarul lui C. a fost expediat
la ___________ conform interpel rii lui L.Z. Dosarul a fost expediat integral, nu putea s
lipseasc nicio foaie. Consider c în foaia rupt erau aduse argumentele ce in de boala
pacientului.
- V.S., interogat în calitate de specialist, a confirmat corectitudinea încadr rii
bolnavului C. în gradul doi de invaliditate f r termen. Temei – hot rârea Guvernului nr.412.
- B.S. a declarat c bolnavul C., în perioada expertiz rii, nu a fost examinat. Expertiza
nu a fost finalizat şi evaluarea lor este doar o consulta ie, şi nu un act de expertiz . Decizia
final trebuia s o primeasc CREMV.
3. Depozi iile martorilor men iona i sunt confirmate obiectiv de documentele cercetate
în şedin a de judecat . Astfel, depozi iile martorului B.V. despre semnarea de c tre ea a
certificatului seria DM-EM-6 nr. ___ din 25.01.2000, eliberat pe numele lui C.A. şi despre
men iunea de stabilire a gradului doi de invaliditate a acestui bolnav efectuat în registrul de
eviden a proceselor-verbale, se confirm prin certificat şi registru.
Şi depozi iile martorului V.E. despre semnarea de c tre B.V. a certificatului seria DM-EM-6
nr. ___ din 25.01.2000, eliberat pe numele lui C.A., se confirm prin con inutul certificatului
men ionat.
4. Învinuirea în s vârşirea infrac iunilor prev zute de art.328 alin.(1), 332 alin.(1) CP
se bazeaz pe concluziile a dou expertize: medico-legal şi grafologic .
Ambele acte de expertiz sunt din punct de vedere procesual-penal nule, deoarece:
a) sunt realizate cu înc lcarea dreptului la ap rare. M.I. a fost lipsit de drepturile sale
prev zute de art.145 CPP, şi anume: dreptul de a cunoaşte obiectul expertizei, de a
recuza exper ii, a formula întreb ri, a participa la efectuarea lor etc.
b) ambele expertize sunt nule din punct de vedere juridic, deoarece, conform art.94 alin.2
CPP, în procesul penal nu pot fi admise ca probe datele care au fost ob inute prin
înc lcarea dreptului la ap rare.
Expertiza medico-legal efectuat în cadrul urm ririi penale este nul ca prob şi din
alte motive: exper ii au fost incompeten i, în comisie nu a fost inclus niciun expert psihiatru,
datele obiective ale bolnavului au fost incomplete, contravine concluziilor actului de expertiz
medico-legal în comisie etc.
Astfel expertiza medico-legal efectuat în cadrul urm ririi penale este nul ca prob
dat fiind faptul c ea contravine prevederilor art.20 al Legii privind asisten a psihiatric din
16.12.1997, care univoc a stipulat: ”Stabilirea diagnosticului afec iunii psihice, deciderea
asupra aplic rii masurilor medicale coercitive sau avizarea examin rii acestei probleme
constituie dreptul exclusiv al medicului psihiatru sau al comisiei de medici psihiatri”.
O prob incontestabil din punctul de vedere al legalit ii, care a formulat r spunsuri
la toate aspectele ce in de încadrarea în grad de invaliditate a bolnavului C.T. o constituie
raportul de expertiz medico-legal în comisie, nr.164 din 24.05.2007. În raportul de expertiz
513
medico-legal , exper ii în baza materialelor dosarului penal, documentelor medicale
prezentate, circumstan elor cazului şi în conformitate cu întreb rile înaintate pentru
solu ionare, au ajuns la urm toarele concluzii:
• Pacientul C.T., cu diagnosticul trimis la CMC indicat în forma nr.F-088/u – „Boal
cerebro-vascular . Consecin ele hemoragiei subarahnoidiene. Malforma ie arterio-
venoas în regiunea temporo-occopital . Sindromul hidrocefal-hipertensiv. Cefalee
secundar de tip tensional permanent. Insuficien piramidal bilateral , risc înalt de
recidiv.”, „Consecin ele leziunii organice cu schimb ri de personalitate de tip organic.
Sindomul asteno-vegetativ cu elemente obsesiv-fobice” –a fost încadrat corect în
gradul doi de invaliditate de boal obişnuit în baza „Listei defectelor şi bolilor
ce serveşte drept baz pentru stabilirea invalidit ii f r indicarea termenului
reexpertiz rii”, punctul 6. boli ale sistemului nervos, invaliditatea a fost stabilit
corect f r termen de expertizare.
• Diagnosticul: „Tulburare organic cerebral . Sindrom psihoorganic”, conform
evolu iei în dinamic , este o consecin a diagnosticului indicat în primul punct al
prezentelor concluzii.
• În temeiul documentelor medicale prezentate, starea pacientului nu s-a îmbun t it,
ci, dimpotriv , a continuat lent s se înr ut easc , astfel, microanghiopatia
cerebral în 2004 a fost apreciat de stadiul unu, iar în 2007 – stadiul doi, la
insuficien a piramidal bilateral asociindu-se mai târziu şi tulbur rile sfincteriene de
tipul chem rilor imperioase la mic iune, tulbur rile cognitive amnezice şi
comportamentale, ceea ce poate fi o consecin a hemoragiei subarahnodiene suportate
în 1999. Malforma ii arterio-venoase pot avea trei moduri de evolu ie: sta ionar , f r
agravare; agravare rapid (hemoragie subarahnoidian repetat , ce poate conduce la
deces) şi – evolu ie lent progresiv .
• Dna I.M. a activat, conform cartelei de munc , în perioada de referin în func ie de
medic-expert în cadrul CREMV cu sediul în mun. Chişin u. În perioada respectiv ,
Consiliul Republican de Expertiz Medical a Vitalit ii în psihiatrie avea func ie
dubl – pe lâng func ia de Consiliu primar pe care o de inea, i-a fost atribuit şi
func ia de Consiliu de nivel republican de expertizare în mod consultativ, de control şi
de recurs a invalizilor din toat ara, fapt confirmat şi prin datele de înregistrare a
proceselor-verbale indicate în „Registrul şedin elor CREMV” prezentat pentru
expertizare.
• Consecin ele hemoragiei subarahnoidiene suportate de c tre C.A. sub form de:
„Boal cerebro-vascular . Consecin ele hemoragiei subarahnoidiene. Sindromul
hidrocefal-hipertensiv. Cefalee secundar de tip tensional permanent. Insuficien
piramidal bilateral , risc înalt de recidiv.”, „Consecin ele leziunii organice cu
schimb ri de personalitate de tip organic. Sindromul asteno-vegetativ cu elemente
obsesiv-fobice” sunt sesizabile pân la momentul de fa .
• Conform „Regulamentului Consiliului Republican de Expertiz Medical a Vitalit ii”
(pct.6,10,11,12) şi „Instruc iunii privind modul de stabilire a invalidit ii” (pct.37,39)
aprobate prin Hot rârea Guvernului RM nr. 688 din 20 iunie 2006, CEMV teritorial
din ___________ la 21.07.2006 nu a fost în drept s supun expertizei decizia
instan ei superioare CREMV în psihiatrie din 2000 privind încadrarea pacientului C.A.
în gradul doi de invaliditate f r termen de expertizare. De asemenea, contrar
prevederilor pct.5 şi 14-17 ale „Instruc iunii” men ionate, CEMV teritorial
___________ a efectuat reexpertizarea în baza formei F-088/e f r consultarea
psihiatrului, exceptând la faptul c gradul de invaliditate (în 2000) a fost stabilit de
c tre CREMV în psihiatrie în baza bolii psihiatrice.
514
• În cadrul reexpertiz rii de c tre CEMV teritorial ___________ în anul 2006
diagnosticul formei F-088/e este incomplet, f r consultarea psihiatrului, f r
rezultatele investiga iilor paraclinice necesare, inclusiv RMN şi Echo-EG, f r
consultarea psihologului, motiv din care consider m imposibil aprecierea
deficien elor func ionale numai în baza datelor prezentate şi respectiv a semnelor de
invaliditate.
• Este de men ionat faptul c , conform datelor prof. M.G., consulta iei psihiatrului N.C.
şi rezultatului investiga iei RMN cerebrale, bolnavul C.T. poate fi încadrat în gradul
de invaliditate cu reducere accentuat a activit ilor vitale (gradul doi (II)).
• inem s men ion m c concluziile în raportul de expertiz medico-legal în comisie
nr.286 din 28.09.2006 au fost trase f r a se ine cont de prevederile „Regulamentului
Consiliului Republican de Expertiz Medical a Vitalit ii” (pct.6,10,11,12) şi ale
„Instruc iunii privind modul de stabilire a invalidit ii” (pct.37,39) aprobate prin
Hot rârea Guvernului RM nr.688 din 20 iunie 2006, precum şi ale regulamentelor şi
HG RM nr.315 din 01.06.1993, în lipsa consult rii de c tre prof.M.G., a psihiatrului
M.C., cu participarea în comisie la solu ionarea activit ii CREMV a specialistului
CEMV teritorial (Ejova).
5. Lipseşte atât latura obiectiv a infrac iunilor imputate, cât şi cea subiectiv .
Din cele relatate se poate deduce c bolnavul C.T a fost încadrat corect în gradul doi
de invaliditate. Prin urmare, rela iilor sociale nu li s-au cauzat niciun prejudiciu. M.I. nu şi-a
dep şit atribu iile sale de serviciu, nu a întreprins ac iuni care ar dep şi în mod v dit limitele
drepturilor şi atribu iilor acordate prin lege, intereselor publice nu li s-au cauzat daune.
M.I. nu a introdus în documente oficiale anumite date, care pot fi atribuite la categoria
„v dit false” sau falsificarea documentelor medicale legate de conferirea gradului doi de
invaliditate bolnavului C.T. Ac iunile ei şi ale altor membri ai CEMV psihiatrie în procesul de
expertizare a bolnavului nominalizat au fost legale.
Este incorect apreciat de organul de urm rire penal şi statutul de serviciu al M.I. Ea
nu este persoan cu func ii de r spundere. Conform certificatului din 03.05.07 eliberat de
CNAS, medicii-exper i, conform Clasificatorului Unic al func iilor publice nu sunt incluşi în
categoria persoanelor c rora li se confer statut de func ionar public.
Organul de urm rire penal nu a stabilit nici latura subiectiv a infrac iunii. În documentele
procesuale se invoc faptul precum c ea „ ...în scopul realiz rii inten iilor criminale,
urm rind interesul personal de a-şi legaliza ac iunile sale criminale, ce au constat în
examinarea de sine st t toare şi încadrarea unilateral în grad de invaliditate a cet. C.A.”...etc.
(În continuare este indicat denumirea Regulamentului organelor de expertiz , prevederile
c ruia, chipurile, au fost înc lcate de inculpat . Realizând o leg tur între elementul subiectiv
şi un segment al presupusei laturi obiective, organul de urm rire penal nu a stabilit şi nu a
invocat concret în ce anume const aşa-numitul „interes personal”. Jurispruden a CSJ a
Republicii Moldova statueaz obliga iunea organului de urm rire penal de a stabili toate
elementele constitutive ale infrac iunii. În decizia Colegiului penal al CSJ din 30.01.2001 se
men ioneaz c „atât ancheta penal , cât şi instan ele judec toreşti au evitat s constate latura
subiectiv a acestei infrac iuni şi s-au referit numai la descrierea probelor. Prin urmare,
hot rârile sunt nemotivate, ce ofer temei pentru casare prin solu ia pronun at în recurs”.
6. Urm rirea penal în privin a lui M.I. nici nu putea s fie pornit . Conform art.275
CPP, lipsa faptului infrac iunii, intervenirea termenului de prescrip ie, a amnistiei sunt
circumstan e care exclud urm rirea penal .
Organul de urm rire penal , ignorând prevederile alin.(1) al art.254 CPP, nu a
întreprins toate m surile prev zute de lege pentru a cerceta, sub toate aspectele, complet şi
515
obiectiv, circumstan ele cauzei pentru stabilirea adev rului. Au fost respinse neîntemeiat
demersurile ce se refer la numirea unei expertize medico-legale în comisie (expertiz , care ar
fi fost numit cu respectarea normelor procesual-penale), la anexarea la materialele dosarului
şi analiza proceselor-verbale ridicate în timpul perchezi iei de c tre colaboratorii CCCEC etc.
Admiterea acestor demersuri i-ar fi dat posibilitate organului de urm rire penal s stabileasc
lipsa faptului infrac iunii.
Nu s-a inut cont şi de alte prevederi legale. Astfel, art.328 alin.(1) CP stabileşte ca
pedeaps şi închisoarea pe un termen de pân la 3 ani este clasificat ca o infrac iune mai
pu in grav ; art.332 alin.(1) CP stabileşte ca pedeaps şi închisoarea pe un termen de pân la 2
ani, este clasificat ca o infrac iune uşoar (a se vedea art.16 CP. Clasificarea infrac iunilor).
În temeiul art.60 CP, persoana se libereaz de r spundere penal , dac , din ziua s vârşirii
infrac iunii, au expirat urm toarele termene: 2 ani de la s vârşirea unei infrac iuni uşoare şi 5
ani de la s vârşirea unei infrac iuni mai pu in grave. Ac iunile considerate de organul de
urm rire penal drept fapte prejudiciabile au fost realizate în luna ianuarie 2000.
Din considerentele expuse, pornirea la 14.02.07 şi 15.02.07 a urm ririi penale fa de
M.I. contravine principiului prescrip iei tragerii la r spundere penal stabilit de art.60 CP.
M.I. cade sub inciden a a dou legi cu privire la amnistie. Art.1. - (1) al Legii privind
amnistia în leg tur cu aniversarea a X-a de la adoptarea Constitu iei Republicii Moldova din
30.07.2004 prevede încetarea procesului penal în cauza în curs de urm rire penal sau în
curs de judecare referitoare la infrac iunea, s vârşit pân la data adopt rii prezentei legi,
pentru care Codul penal nr.985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal aprobat prin Legea
R.S.S. Moldoveneşti din 24 martie 1961 prevede, în calitate de pedeaps principal maxim , o
pedeaps nu mai aspr decât pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 7 ani.
Art.8 al Legii privind amnistia în leg tur cu aniversarea a X-a de la proclamarea
independen ei Republicii Moldova din 26.07.2001 stabileşte obliga iunea organului de
urm rire penal de a clasa toate cauzele în curs de anchet penal şi cauzele, nejudecate de
instan ele judec toreşti pân la intrarea în vigoare a prezentei legi, referitoare la infrac iunile
s vârşite de persoanele specificate la articolele l şi 2. M.I. cade sub inciden a art.1 al Legii în
cauz ca femeie având la între inere trei copii minori.
7. Urm rirea penal contravine principiilor generale ale procesului penal: al legalit ii
(art.7 CPP) nu s-a desf şurat în strict conformitate cu principiul prezum iei nevinov iei
(art.8 CPP), nu au fost respectate drepturile la ap rare; al respect rii drepturilor, libert ilor şi
demnit ii umane (art.10 CPP) – fapte ce şi-au g sit confirmare atât în cadrul urm ririi penale,
cât şi în încheierea judec torului de instruc ie din 02.03.2007.
Voi elucida doar câteva aspecte grave de înc lcare ale drepturilor şi libert ilor
fundamentale ale M.I. În cadrul urm ririi penale, atât M.I., cât şi ap r torul ei, au solicitat de
mai multe ori anexarea la materialele dosarului a proceselor-verbale de expertizare a
bolnavilor; procesele-verbale care, în versiunea organului de urm rire penal , din neglijen a
inculpatei – s-au pierdut. Procurorul, ini ial, a admis demersurile inculpatei şi ale ap r torului
de anexare la materialele dosarului a proceselor-verbale, ridicate din incinta CEMV psihiatrie
în cadrul perchezi iei efectuate de colaboratorii CCCEC. Dup ce s-a constatat c procurorul a
anexat alte liste ale bolnavilor – celor de la Cernobâl şi nu cele solicitate, demersurile, în
sensul invocat anterior au fost repetate. Procurorul a respins aceste solicit ri legitime,
invocând faptul c inculpata şi ap r torul pot solicita procesele-verbale ridicate din incinta
CEMV psihiatrie în cadrul perchezi iei efectuate de colaboratorii CCCEC şi în şedin a de
judecat . Evident c astfel de demers a fost înaintat instan ei de judecat , fiind admis.
Procurorul a prezentat 2 volume ale listelor proceselor-verbale ridicate de CCCEC. În urma
cercet rii acestor materiale de c tre M.I. s-a constatat faptul c toate procesele-verbale
imputate ei ca pierdute şi calificate ca neglijen au fost depistate, ele fiind transmise de c tre
516
CCCEC consiliilor de expertizare teritoriale. Astfel, organul de urm rire penal nu şi-a
îndeplinit obliga iunea prev zut de art.96 CPP – cea de a stabili în cadrul urm ririi penale a
faptelor referitoare la existen a elementelor infrac iunii, precum şi cauzele care înl tur
caracterul penal al faptei. Concomitent, a fost înc lcat şi principiul prezum iei nevinov iei
prev zut de art.8 CPP, art.6, p.2 al Conven iei Europene pentru Ap rarea Drepturilor Omului
şi a Libert ilor Fundamentale. De fapt şi de iure, organul de urm rire penal a pus în sarcina
M.I. obliga ia de a-şi demonstra nevinov ia
Aceleaşi afirma ii pot fi f cute şi în privin a respingerii demersurilor M.I. şi ale
ap r torului cu privire la numirea unei alte expertize medico-legale în comisie, includerea în
comisie a exper ilor şi din domeniul psihiatrie, oferirea posibilit ii de a formula şi alte
întreb ri etc. Respingerea şi acestor demersuri a dus la tergiversarea procesului penal timp de
mai mult de un an, fiindc instan a de judecat a admis demersul inculpatei de a numi o astfel
de expertiz , concluziile c reia confirm ilegalitatea actului de învinuire.
A fost înc lcat principiul prezum iei nevinov iei şi prin faptul r spândirii de c tre
organele de drept în mijloacele de informare în mas a informa iei cu privire la s vârşirea de
c tre M.I. a faptelor incriminate.
Episodul de învinuire a M.I. în s vârşirea infrac iunii prev zute de art.329 CP.
M.I. este învinuit şi în neasigurarea p str rii a 97 procese-verbale de expertizare-

reexpertizare a invalizilor.
Şi aceast învinuire în s vârşirea infrac iunii prev zute de art.329 alin.(1) CP, prin
neasigurarea p str rii a 97 procese-verbale de expertizare-reexpertizare a invalizilor, inculpata
o consider nefondat şi nelegitim .
Ea a declarat c , la 21 noiembrie 2005, dup inventarierea proceselor-verbale de
expertizare din cadrul registraturii CREMV Psihiatrie, i-a prezentat Directorului
Departamentului de Expertiz Medical a Vitalit ii dlui L.Z. o not de serviciu cu indicarea
num rului total de procese-verbale de expertizare ce se aflau la data respectiv în CREMV
Psihiatrie.
La 24 noiembrie 2005, Colaboratorii CCCEC au efectuat o perchezi ie precum şi au
ridicat unele acte din sediul CREMV Psihiatrie, iar dup sfârşirea acestor ac iuni au sigilat
sediul Consiliului.
La 20 decembrie 2005, ofi erul de urm rire penal al CCCEC, N.V., de comun cu al i
colaboratori ai CCCEC, a schimbat lac tele de la uşi şi a început ridicarea proceselor-verbale
de expertizare, ridicare care s-a finalizat la începutul lunii martie 2006.
M.I. a asistat la aceste ac iuni numai primele câteva zile, ulterior s-a îmboln vit şi nu a
mai avut posibilitate s fie prezent .
Pe întregul parcurs al urm ririi penale, organul de urm rire penal i-a lezat M.I.
dreptul la ap rare manifestat prin faptul c , la demersurile de a i se prezenta listele proceselor-
verbale de expertizare-reexpertizare anexate la procesul-verbal de ridicare din 20 decembrie
2005, acestea au fost respinse.
La sfârşitul urm ririi penale, ofi erul de urm rire penal P. a anexat la materialele
dosarului o list pe câteva foi, îns aceea era lista proceselor-verbale de expertizare a
invalizilor de „boala Cernobâl” transmise de la CREMV Psihiatrie DEMV înc în anul 2002,
fapt despre care a aten ionat anchetatorul. Alte liste aşa şi nu au fost prezentate.
La 1 iunie 2007, procurorul V.M. a prezentat în instan o list pe 373 de foi a
proceselor-verbale de expertizare, îns şi aceasta nu este anexa la procesul-verbal de ridicare
din 20 decembrie 2005 care era compus din 17 anexe la actul de primire-predare a
proceselor-verbale de expertizare, reexpertizare a invalizilor din 10 martie 2006, predate de
517
c tre locotenentul sec iei nr.3 a DGCCE a CCCEC inspector R.M. şi primite de c tre
lucr torul CREMV registratorul medical P.M.
M.I. consider c nu poate fi învinuit de neasigurarea p str rii a 97 de procese-
verbale de expertizare - reexpertizare a invalizilor, mai mult c conform „Indicatorului
documentelor-tip şi termenelor de p strare pentru organele administra iei publice, pentru
institu iile, organiza iile şi întreprinderile Republicii Moldova” aprobat la 03.12.1997 de
Directorul Serviciului de Stat de Arhiv al Republicii Moldova acestea nu fac parte din
Fondul arhivistic.
Din Fondul arhivistic fac parte numai Registrele proceselor-verbale ale şedin elor şi
alte registre care în anul 2002 de c tre reprezentantul Arhivei Na ionale au fost cusute,
sigilate, aplicat num rul şi codul respectiv.
În şedin ele de judecat M. I. a prezentat atât informa ia, precum au fost prezentate şi
procesele-verbale, chipurile pierdute, care actualmente se afl la p strare la CEMV Râşcani.
Astfel, toate cele 97 de procese-verbale, care figureaz în actele de învinuire a inculpatei
exist .
Pornind de la cele relatate, M.I. nu a comis fapte prejudiciabile şi urmeaz a fi achitat
din motivul lipsei infrac iunii. Solicit şi adoptarea unei decizii interlocutorii în adresa
procuraturii şi a CCCEC cu privire la înc lcarea flagrant a legisla iei procesual-penale.
Pronun ând o sentin de achitare a dnei M.I. instan a de judecat îşi va îndeplini misiunea sa
de a realiza actul de justi ie în conformitate cu Legea, va restabili, dup ani de chinuri,
onoarea şi demnitatea nu numai ale dnei M.I., dar şi ale invalidului C.A., umilit de soart şi de
reprezentan ii organelor de drept, fiind numit în actele procesual-penale ca pseudoinvalid.
Data___________
Semn tura_______________
518
CAUZE ADMINISTRATIVE
519
MOLDOVA
520
HOT RÂREA
REPUBLICII MOLDOVA CU PRIVIRE LA
APLICAREA SANC IUNILOR
ADMINISTRATIVE DE C TRE INSTAN ELE
JUDEC TOREŞTI NR.22 DIN 10.07.1997
"Culegere de hot râri explicative" Chişin u, 2002, pag.418
modificat de:
29.10.2001
Analizând rezultatele studierii practicii judiciare de aplicare a sanc iunilor

administrative, Plenul Cur ii Supreme de Justi ie men ioneaz c instan ele judec toreşti
comit unele greşeli şi deficien e esen iale.
Unele instan e judec toreşti f r motive întemeiate tergiverseaz judecarea cazurilor cu
privire la contraven iile administrative, înc lcând termenele de aplicare a sanc iunilor
administrative, prev zute de art.37 C.C.A., fapt care deseori impune clasarea procesului
administrativ în urma expir rii termenelor de tragere la r spundere administrativ .
Asemenea înc lc ri se comit, în special, la judecarea contraven iilor din domeniul
finan elor (desf şurarea ilegal a activit ii de întreprinz tor, înc lcarea modului de întocmire
şi prezentare a documentelor privind calcularea şi v rsarea impozitelor şi a altor pl i
obligatorii în buget şi în fondurile extrabugetare etc.); sanitaro-veterinar (dauna adus
sem n turilor, planta iilor sau recoltei de culturi agricole, neluarea de m suri pentru stârpirea
cânepei s lbatice, înc lcarea regulilor de între inere a câinilor şi pisicilor); folosirii energiei
termice şi electrice (consumarea excesiv a energiei electrice şi termice, înc lcarea regulilor şi
normelor de folosire a gazelor etc.) şi din alte domenii.
Aplicând sanc iunile administrative, instan ele judec toreşti nu totdeauna in cont de
caracterul contraven iei administrative, de persoana contravenientului, de gradul vinov iei,
de starea material , de circumstan ele ce atenueaz şi agraveaz r spunderea; în unele cazuri
pentru contraven ii administrative de o importan social-economic sporit aplic sanc iuni
în limita minim , f r a aplica şi sanc iunea complementar , inclusiv şi în cazurile în care
aceasta este obligatoriu (contraven iei fiscale, vamale etc.).
Clasînd cazurile administrative şi absolvindu-i pe contravenien i de r spundere
administrativ , instan ele judec toreşti nu totdeauna in cont de restric iile aplic rii observa iei
verbale.
În scopul asigur rii aplic rii corecte şi uniforme a legisla iei privind aplicarea
sanc iunilor administrative de c tre instan ele judec toreşti, în conformitate cu art.2 lit. "e" din
Legea cu privire la Curtea Suprem de Justi ie din 26 martie 1996, întrat în vigoare la 30 mai
1996, Plenul Cur ii Supreme de Justi ie prin prezenta hot râre d urm toarele explica ii:
1. Aplicând sanc iunea pentru contraven ia administrativ în conformitate cu articolul
22 C.C.A., instan ele judec toreşti vor reieşi din faptul c sanc iunea administrativ este nu
numai o m sur de r spundere, dar are şi scopul de a educa persoana care a comis
521
contraven ia administrativ în spiritul respect rii legilor, precum şi de a preveni comiterea
unor noi contraven ii atât de c tre contravenientul îns şi, cât şi de alte persoane.
2. Concomitent, potrivit prevederilor art.32 C.C.A., se va ine cont de faptul c
sanc iunea administrativ se aplica în limitele stabilite de actul normativ, care prevede
r spunderea pentru contraven ia comis , în strict conformitate cu Codul cu privire la
contraven iile administrative, aprobat prin Legea din 29 martie 1985 cu modific rile şi
complet rile ulterioare, şi cu alte acte cu privire la contraven iile administrative, inându-se
cont de caracterul contraven iei comise, de persoana contravenientului, de gradul vinov iei
lui, de starea material , de circumstan ele ce atenueaz sau agraveaz r spunderea.
Instan ele judec toreşti urmeaz s manifeste o atitudine strict diferen iat fa de
rezolvarea chestiunii cu privire la aplicarea sanc iunii administrative, mai ales când legea
prevede sanc iuni alternative.
3. Circumstan ele ce atenueaz r spunderea pentru contraven ia administrativ sunt
enumerate în art.33 C.C.A., lista c rora nu este exhaustiv .
La judecarea cazului cu privire la contraven ia administrativ pot fi declarate drept
atenuante şi alte circumstan e neprev zute de legisla ie.
4. Art.34 C.C.A. con ine lista exhaustiv a circumstan elor ce agraveaz r spunderea
pentru contraven ia administrativ şi ea nu poate fi extins .
Circumstan ele enumerate în art.34 C.C.A. (cu excep ia circumstan elor prev zute de
punctul 2 din acelaşi articol) servesc drept temei de sporire (intensificare) a responsabilit ii
pentru contraven ia administrativ .
5. Dac o circumstan sau alta face parte din componen a contraven iei administrative
ca element constitutiv, atunci la aplicarea sanc iunii ea nu poate fi luat în considera ie drept
atenuant sau agravant .
6. Determinând m rimea (cuantumul) sanc iunii, instan a nu este în drept s dep şeasc
limita maxim sau s-o reduc sub limita minim , prev zut de lege pentru contraven ia
respectiv . Ea poate fi sporit ori redus doar în limitele sanc iunii stabilite pentru acest gen
de contraven ie.
7. Fa de persoana care a comis o contraven ie administrativ poate fi aplicat oricare
din sanc iunile administrative, prev zute de art.23 C.C.A. şi indicate în articolul ce stabileşte
responsabilitate pentru contraven ia administrativ concret .
Concomitent, în temeiul şi în ordinea prev zut de art.21 C.C.A. contravenientul poate
fi absolvit de r spundere administrativ cu limitare la observa ie verbal , care în virtutea legii
nu se consider sanc iune administrativ .
Absolvirea de r spundere administrativ poate fi aplicat numai în cazul s vârşirii unei
contraven ii administrative care prevede în calitate de sanc iune avertisment sau amend în
m rime de pân la dou salarii minime.
8. Pentru o contraven ie administrativ poate fi aplicat sanc iune principal sau
sanc iune principal şi complementar .
Sanc iunile administrative - avertismentul, amenda, privarea de dreptul special şi arestul
administrativ pot fi aplicate numai ca sanc iuni administrative principale, iar ridicarea contra
echivalent şi confiscarea obiectelor pot fi aplicate atât ca sanc iuni administrative principale,
cât şi complementare.
La judecarea cazului cu privire la contraven ia administrativ poate fi aplicat doar acea
sanc iune administrativ , care este indicat în articolul actului normativ ce stabileşte
responsabilitate pentru contraven ia administrativ respectiv .
Aplicarea în acelaşi timp a dou sanc iuni administrative principale nu se admite.
522
În cazul în care sanc iunea administrativ complementar este prev zut ca alternativ ,
instan a judec toreasc poate decide aplicarea sau neaplicarea ei. Dac îns articolul P r ii
Speciale prevede, de rând cu sanc iunea administrativ principal , în mod obligatoriu şi
sanc iune administrativ complementar , instan a judec toreasc nu este în drept s nu o
aplice.
Spre deosebire de Codul penal, Codul cu privire la contraven iile administrative nu
prevede posibilitatea aplic rii sanc iunii administrative sub limita minim , prev zut de lege
pentru contraven ia respectiv sau trecerea la o alt sanc iune administrativ mai blând .
9. Se explic instan elor judec toreşti c legisla ia administrativ nu prevede
posibilitatea cumul rii sanc iunilor stabilite pentru câteva contraven ii.
În cazul comiterii de c tre o persoan a dou sau mai multor contraven ii administrative,
cauzele despre care se judec separat, sanc iunea administrativ , în conformitate cu alin.1
art.35 C.C.A., se aplic pentru fiecare contraven ie separat.
Dac una şi aceeaşi persoan a comis câteva contraven ii administrative şi cazurile se
judec de instan a judec toreasc concomitent, în conformitate cu alin.2 art.35 C.C.A. se
aplic numai o singur sanc iune administrativ principal în limitele celei stabilite pentru
contraven ia mai grav . Mai grav se consider contraven ia pentru care este stabilit o
sanc iune administrativ mai aspr . Concomitent, la sanc iunea principal poate fi ad ugat
doar una din sanc iunile complementare, prev zute de articolele privitoare la r spunderea
pentru oricare din contraven iile comise.
Sanc iunile administrative, în cazul comiterii câtorva contraven ii administrative, se
aplic numai cu condi ia existen ei urm toarelor condi ii generale:
a) s vârşirea de c tre o persoan a dou sau mai multor contraven ii administrative;
b) fiecare dintre contraven ii se calific conform unui articol separat al P r ii Speciale a
Codului (ori altui act normativ ce prevede responsabilitate administrativ ), care dispune o
anumit sanc iune de sine st t toare;
c) pentru fiecare contraven ie nu au expirat termenele de prescrip ie pentru tragerea la
r spundere administrativ ;
d) nici pentru una din ele persoana nu a fost supus sanc iunii administrative.
10. Avertismentul (art.25 C.C.A.) este una din sanc iunile administrative principale cu
caracter educativ şi se aplic în special pentru s vârşirea contraven iilor administrative
neînsemnate.
Avertismentul se aplic în scris. În alt mod poate fi perfectat doar în cazurile prev zute
de legisla ie.
Aplicarea avertismentului ca sanc iune administrativ are efecte juridice respective
pentru contravenient.
11. Amenda (art.26 C.C.A.) ca sanc iune administrativ se aplic cet enilor şi
persoanelor cu func ii de r spundere. Pentru cet eni ea nu poate dep şi, de regul , dou zeci şi
cinci, iar pentru persoanele cu func ii de r spundere, şaptezeci şi cinci de salarii minime.
În cazuri excep ionale în leg tur cu îndeplinirea obliga iunilor ce decurg din tratatele
interna ionale ale Republicii Moldova şi din necesitatea special de a spori r spunderea
administrativ , actele legislative pot stabili o amend mai mare decât cea prev zut în alin.1
art.26 C.C.A.
Pentru contraven iile administrative s vârşite cu scop de profit se prevede amend în
m rime sporit , ce nu poate dep şi trei mii de salarii minime.
Concomitent, amenda nu poate fi mai mic decât un salariu minim, dac alt m rime
minim nu este stabilit de lege.
Aplicând sanc iunea sub form de amend , instan a judec toreasc este obligat s
indice în decizie m rimea sanc iunii în salarii minime, apoi echivalentul în lei.
523
Salariul minim se calculeaz în m rimea stabilit de legisla ie la momentul s vârşirii
contraven iei.
12. Ridicarea contra echivalent (art.27 C.C.A.) şi confiscarea (art.28 C.C.A.) ca
sanc iuni administrative se extind numai asupra obiectelor, care au constituit instrumentul
comiterii sau obiectivul nemijlocit al contraven iei administrative.
Pot fi ridicate contra echivalent sau confiscare numai obiectele, care se afl în
proprietatea personal a contravenientului, dac actele legislative nu prev d altceva.
Dup con inut ridicarea contra echivalent a obiectului const în:
- luarea for at a obiectului de la contravenient;
- comercializarea acestui obiect;
- restituirea c tre fostul proprietar a sumei ob inute cu re inerea cheltuielilor pentru
comercializarea obiectului ridicat.
Confiscarea, spre deosebire de ridicarea contra echivalent, const în ridicarea şi trecerea
silit şi gratuit a obiectului, care a constituit instrumentul comiterii sau obiectului nemijlocit
al contraven iei administrative, în proprietatea statului.
Se explic : nu pot fi ridicate contra echivalent sau confiscate în mod administrativ
obiectele care nu pot fi urm rite pe baza documentelor de executare silit (Anexa nr.1 la
Codul de procedur civil ), cu excep ia cazurilor în care legea prevede alt mod (exemplu,
Codul vamal).
Confiscarea nu poate fi substituit prin posibilitatea pentru contravenient de a pl ti
pre ul obiectului, care urmeaz a fi transformat în proprietate a statului.
13. În art.29 C.C.A. este stabilit termenul maxim şi termenul minim pentru privarea de
dreptul special, acordat cet eanului respectiv. Ea se aplic pe un termen de pân la trei ani şi
poate fi nu mai mic de cincisprezece zile, dac actele legislative ale Republicii Moldova nu
prev d altceva.
La aplicarea acestei sanc iuni administrative se va ine cont şi de restric iile indicate în
alin.alin.3 şi 4 ale art.29 C.C.A.
14. Deliberând asupra cazurilor de responsabilitate administrativ pentru contraven iile
ce se sanc ioneaz , de rând cu alte sanc iuni, şi cu arestul, judec toriile vor ine cont de faptul
c arestul se aplic numai în cazuri excep ionale pentru unele categorii de contraven ii
administrative.
Arestul administrativ se stabileşte numai de instan a judec toreasc pe un termen de
pân la 30 de zile. În cazul în care sanc iunea articolului indic numai termenul maximal al
arestului administrativ, aceast sanc iune poate fi stabilit : de la o zi pân la limita maximal ,
indicat în legea ce prevede responsabilitatea pentru contraven ia s vârşit .
Arestul administrativ ca excep ie poate fi aplicat contravenientului fa de care, având în
vedere circumstan ele cauzei şi persoana lui, aplicarea altor sanc iuni indicate în articol va fi
considerat insuficient .
Adoptând hot rârea privind aplicarea arestului administrativ, instan a judec toreasc va
verifica dac nu sînt restric ii conform alin.2 art.31 C.C.A.
De restric iile indicate în alin.2 art.31 C.C.A. se va ine cont la examinarea demersurilor
pentru substituirea amenzii cu arest în caz de eschivare cu rea-voin de la achitarea ei (alin.4
art.26 C.C.A.).
Arestul administrativ nu poate fi aplicat fa de femeile gravide, fa de femeile care au
copii în vârsta de pân la doisprezece ani, fa de persoanele care nu au atins vârsta de 18 ani,
fa de invalizii de gradele întâi şi doi, fa de militari şi supuşii serviciului militar chema i la
concentrare, precum şi fa de persoanele din efectivul de solda i şi din corpul de comand al
organelor afacerilor interne.
În decizia de aplicare a arestului administrativ trebuie indicat data de la care începe
calcularea termenului de arest (începe cu data adopt rii deciziei de c tre instan a
524
judec toreasc ). Termenul de re inere administrativ se include în termenul de executare a
arestului administrativ.
15. Stabilind sanc iunea administrativ instan a judec toreasc verific dac nu a expirat
termenul de prescrip ie pentru aplicarea sanc iunii administrative, care, de regul , nu poate
dep şi 2 luni (alin.1 art.37 C.C.A.). Momentul din care începe s curg termenul de
prescrip ie este ziua s vârşirii contraven iei, iar pentru contraven ia continu acest termen se
calculeaz nu din momentul înc lc rii ini iale, ci din momentul descoperirii ei.
În cazul refuzului de a intenta un proces penal sau în cazul clas rii procesului penal, dar
în condi iile când în ac iunile contravenientului exist indicii unei contraven ii administrative,
sanc iunea administrativ poate fi aplicat nu mai târziu de o lun din ziua adopt rii hot rârii
cu privire la refuzul de a intenta un proces penal sau de la clasarea lui, îns nu mai târziu de 6
luni de la comiterea contraven iei administrative.
În cazul în care hot rârea ini ial privind aplicarea sanc iunii administrative este clasat
în modul stabilit de lege, iar cauza cu privire la contraven ia administrativ este remis pentru
o nou examinare, sanc iunea administrativ nu se aplic dac din ziua comiterii contraven iei
administrative au trecut mai mult de 6 luni. Dac acest termen a expirat la momentul judec rii
cazului administrativ în instan a de recurs, hot rârea privind aplicarea sanc iunii
administrative se caseaz cu clasarea cazului.
16. Persoana se consider supus sanc iunii administrative din momentul în care s-a
pronun at decizia de aplicare fa de ea a sanc iunii administrative.
Dac în decurs de un an dup executarea sanc iunii aceast persoan nu a comis o nou
contraven ie administrativ , se consider c ea nu a fost supus sanc iunii administrative.
În cazul aplic rii avertismentului ca sanc iune administrativ termenul de prescrip ie de
un an de zile începe s curg din ziua aplic rii sanc iunii.
Dac fa de persoana vinovat a fost aplicat atât o sanc iune principal , cât şi una
complementar , termenul de un an de zile se calculeaz din ziua în care a expirat executarea
acelei sanc iuni care în timp a fost executat ultima.
17. Conform art.39 C.C.A., dac în urma contraven iei administrative s-a pricinuit o
pagub material , solu ionând chestiunea cu privire la aplicarea sanc iunii pentru contraven ia
administrativ , organul respectiv este în drept s solu ioneze, concomitent, chestiunea
repar rii pagubei materiale de c tre cel vinovat.
Instan a judec toreasc este în drept s solu ioneze aceast chestiune indiferent de
m rimea pagubei. Alte organe (persoane cu func ii de r spundere) au acest drept doar dac
suma pagubei materiale nu dep şeşte m rimea unui salariu minim.
În celelalte cazuri chestiunea cu privire la repararea pagubei materiale, cauzat prin
contraven ia administrativ , se solu ioneaz pe calea procedurii judiciare civile.
18. În timpul judec rii cazului cu privire la contraven ia administrativ instan a de
recurs este obligat s verifice, concomitent, legalitatea şi temeinicia aplic rii sanc iunii
administrative.
În caz dac instan a de recurs consider c sanc iunea administrativ aplicat nu
corespunde gravit ii contraven iei, personalit ii contravenientului, gradului vinov iei lui,
circumstan elor ce-i atenueaz r spunderea, ea este în drept s modifice sanc iunea în limitele
stabilite de lege f r a o agrava.
525
HOT RÂREA
Cu privire la practica aplic rii legisla iei penale şi

administrative pentru protec ia consumatorilor
nr.23 din 10.07.1997
modificat de:
20.12.1999
Garan ia principal a respect rii drepturilor consumatorilor o constituie ap rarea lor

juridic .
Fabricarea de c tre întreprinderile industriale a produc iei necalitative, nestandartizate,
incomplete, realizarea unor astfel de m rfuri cauzeaz pagube statului şi intereselor
consumatorilor şi impune r spundere administrativ conform art.art.152, 1521-1527 şi altor
articole din C.C.A. sau r spundere penal conform art.art.158-1591 C.P.
În leg tur cu aceasta o mare importan are aplicarea corect de c tre instan ele
judec toreşti a legisla iei respective penale şi administrative, precum şi a altor acte ce prev d
responsabilitate material şi moral pentru daunele cauzate prin astfel de înc lc ri ale
normelor juridice.
Generalizând practica judiciar pe baza cauzelor judecate în leg tur cu exercitarea şi
ap rarea drepturilor consumatorilor, Plenul Cur ii Supreme de Justi ie men ioneaz , c în
procesul judec rii acestor categorii de cauze apar unele probleme în aplicarea Legii Republicii
Moldova privind protec ia consumatorilor nr.1453 (Monitor, 1993, nr.10-1, art.281) ce
urmeaz a fi explicate.
În scopul asigur rii unei ap r i operative şi eficiente a consumatorilor în procesul
examin rii cauzelor de aceast categorie, Plenul Cur ii Supreme de Justi ie HOT R ŞTE:
1. Legea Republicii Moldova privind protec ia consumatorilor din 25 mai 1993
reglementeaz raporturile dintre consumatorul-cet ean, care procur şi utilizeaz m rfurile
comandate sau are inten ia de a procura sau comanda m rfuri (lucr ri, servicii) pentru
propriile sale necesit i cotidiene, pe de o parte, şi întreprinderea, organiza ia, asocia ia sau
cet eanul-antreprenor, care efectueaz producerea şi comercializarea m rfurilor, executarea
lucr rilor şi prestarea serviciilor, pe de alt parte.
Subiect al infrac iunii privind protec ia consumatorilor, de regul , pot fi numai
persoanele care poart r spundere (obliga ie) pentru producerea sau comercializarea
m rfurilor, inclusiv fabricarea produc iei de calitate bun , efectuarea controlului asupra
calit ii produc iei.
2. Obiectul infrac iunii îl constituie produc ia şi m rfurile necalitative care nu corespund
standardelor.
Produc ia este rezultatul activit ii omului produs pentru satisfacerea necesit ilor altor
persoane şi ale societ ii în ansamblu.
526
Prin produc ie se în elege atât produsele finite, cât şi semifabricate, materia prim , etc.
În special, la produc ie se refer roadele p mântului, ob inute în starea lor natural prin
aplicarea muncii (z c mintelor utile dobândite şi produsele ob inute prin prelucrare,
pomuşoarele, ciupercile, ierburile, fructele, legumele colectate şi altele).
O varietate a produc iei sunt m rfurile ca produse rezultate din activitatea industriei sau
din activitatea omului, create pentru satisfacerea unor necesit i ale consumatorului prin
schimb, prin vânzare-cump rare. Particularitatea caracteristic a m rfii este valoarea ei util ,
capacitatea de a satisface anumite necesit i şi a avea pre , adic cost în form b neasc a
valorii m rfii.
Forma de reciprocitate dintre produc torul de marf şi consumatorul ei şi nemijlocit
dintre produc tori este pia a de m rfuri.
Prin pia în elegem forma de leg tur a industriei cu consumatorul, a fabrican ilor de
produc ie între ei, a tuturor verigilor principale în procesul de produc ie şi aspectele activit ii
economice prin procesele de schimb, cump rare-vânzare a m rfurilor, obiectelor din
proprietate individual .
Prin desfacerea produselor şi m rfurilor se în elege complexul de m suri, realizate de
c tre produc torul de produc ie şi de marf sau de mediatorul comercial pentru vânzarea sau
transmiterea produselor (m rfurilor) consumatorilor cu alte condi ii.
Consumatori ai produselor şi m rfurilor pot fi cet enii, precum şi persoanele juridice,
inclusiv şi subiec ii activit ii de antreprenoriat, care procur şi utilizeaz produsele şi
m rfurile pentru necesit ile personale, de producere şi în alte scopuri.
Vânz tor al produc iei şi m rfurilor este întreprinderea, institu ia, organiza ia sau
cet eanul - antreprenor, care realizeaz m rfurile şi produsele conform contractului de
cump rare-vânzare, adic conform unui acord verbal sau în scris dintre vânz tor şi
cump r tor privind calitatea, termenul, pre ul şi alte condi ii, în baza c rora se efectueaz
vânzarea-cump rarea.
Prin livrarea produselor şi m rfurilor pe pia a de desfacere se în elege transmiterea
produselor de c tre produc tor (întreprindere, institu ie, organiza ie sau de c tre cet eanul
antreprenor, care fabric produc ia) mediatorilor comerciali (bazelor angro, depozitelor,
întreprinderilor comerciale şi altora) pentru desfacere.
3. Marca comercial reprezint semnele aplicate pe marf (ambalaj) de c tre
organiza iile produc toare şi comerciale, precum şi de c tre cet enii-antreprenori pentru
individualizarea m rfii şi a produc torului (vânz torului) ei.
Marca comercial îndeplineşte func ii de garant al calit ii m rfii. M rcile comerciale
pot fi literale (îmbinarea unor litere, cifre, nume), grafice (desene, simboluri grafice,
combinare de culori, volumetrice (forma articolului sau ambalajului), combinate etc.
4. Infrac iune în domeniul activit ii economice se consider folosirea m rcii comerciale
str ine, a m rcii de deservire, denumirea pentru produse analogice cu condi ia c aceast fapt
este s vârşit dup aplicarea unei sanc iuni administrative sau a cauzat daun în propor ii
mari.
Legea administrativ stipuleaz r spunderea pentru falsificarea produc iei (m rfurilor),
folosirea ilegal a m rcii comerciale str ine (art.1522 din C.C.A.).
Fapta indicat impune r spundere penal în conformitate cu art.158 C.P., care, de
asemenea, prevede responsabilitate pentru falsificarea produc iei.
5. Vânz torul, produc torul şi alte persoane, care se ocup cu desfacerea m rfurilor, sînt
obligate s prezinte informa ii depline şi veridice despre caracteristicile m rfurilor şi
serviciilor, cât şi despre regulile de utilizare a acestora, în caz contrar intervine r spunderea în
conformitate cu art.1521 C.C.A.
6. Prin livrarea de c tre întreprinderea industrial a produc iei de calitate proast ,
incomplet , care nu corespunde standardelor, se în elege transmiterea sau expedierea acestei
527
produc ii consumatorului (destinatarului), precum şi primirea ei de c tre Departamentul de
Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnic cu perfectarea documentelor ce confirm
calitatea produselor.
Infrac iunea va fi consumat din momentul transmiterii produselor şi m rfurilor c tre
consumator. În caz de transmitere a m rfurilor şi produselor intermediarilor comerciali pentru
desfacerea ei ulterioar consumatorilor, infrac iunea va fi consumat din momentul acestei
transmiteri, adic din momentul lans rii produselor şi m rfurilor pe pia .
7. Producerea sau vânzarea m rfurilor, executarea lucr rilor sau acordarea de servicii,
care nu corespund regulilor de securitate a vie ii şi s n t ii consumatorilor, cât şi eliberarea
sau utilizarea nelegitim a documentului oficial, care atest corespunderea m rfurilor indicate,
lucr rilor sau serviciilor, cerin elor de securitate, dac aceste ac iuni din impruden au cauzat
pagube s n t ii omului, sînt infrac iuni contra s n t ii şi moralit ii popula iei.
8. R spunderea în baza art.159 C.P. intervine în cazul în care a fost produs sau
comercializat produc ie necalitativ , produc ie ce nu corespunde standardelor, inclusiv
fabricat cu folosirea materiei prime, materialelor sau articolelor de completare necalitative,
furnizate de alte întreprinderi, dup aplicarea unei sanc iuni administrative pentru aceleaşi
înc lc ri sau s vârşirea infrac iunii în propor ii mari.
Prin no iunea de calitate a produselor se în elege totalitatea însuşirilor care reflect
securitatea, aspectul inova iei, longevitatea, siguran a, spiritul de economie, ergonomic,
estetic, ecologic al produselor etc., ceea ce le atribuie capacitate pentru a satisface cerin ele
consumatorului conform destina iei.
Produc ia, de asemenea, trebuie s corespund normelor, standardelor tehnice şi altor
documente normative stabilite pentru ea şi aprobate de organele respective, în care se
determin principiile sau caracteristicile generale privind anumite obiecte ale standardiz rii
sau cerin ele tehnice şi regulile, c rora trebuie s corespund produc ia concret .
9. Produc ia este considerat necalitativ în cazul în care nu corespunde cerin elor ce
caracterizeaz propriet ile ei, adic produc ia este fabricat cu înc lcarea standardelor,
normelor şi regulilor, aprobate pentru ea, în urma c rui fapt o astfel de produc ie sau nu poate
în genere s fie folosit conform destina iei ei speciale, sau necesit o refacere esen ial .
Necorespunz toare standardelor şi cerin elor tehnice stabilite se consider produc ia
fabricat cu devieri de la standardele de stat şi de ramur , de la cerin ele tehnice şi alte
documente normative, aprobate de organele respective, în care se determin principiile şi
caracteristicile generale privind anumite obiecte ale standardiz rii sau cerin ele tehnice, c rora
trebuie s corespund produc ia concret .
Incomplet se consider produc ia fabricat f r unele detalii, noduri sau dispozitive
suplimentare obligatorii, în urma c rui fapt ea în genere nu poate fi utilizat în conformitate
cu destina ia sau utilizarea ei este dificil .
Caracterul complet al produc iei, adic totalitatea obiectelor, ce intr în componen a
produc iei, se determin de standardul respectiv privind produc ia dat .
10. Produc ia urmeaz , de asemenea, s corespund normelor stabilite pentru ea
(metrologice, de construc ie, sanitare şi alte cerin e obligatorii confirmate de organele
corespunz toare care stabilesc limita permis a m rimii indicilor pentru produc ie şi
concentrarea substan elor, care garanteaz calitatea produselor), standardelor (standardelor de
stat, standardelor de ramur , condi iilor tehnice şi altor documente normative, confirmate de
organele respective, în care se stabilesc principii sau caracteristici generale pentru unele
obiecte ale standardiz rii sau cerin e tehnice, c rora trebuie s corespund produc ia concret )
şi regulilor (confirmate de organele respective metrologice, sanitare, incendiare, economice,
organizatorice, tehnologice şi alte cerin e pentru producerea m rfurilor).
11. Conform legii privind protec ia consumatorilor prin termenul "standard" se în elege
standardul de stat, normele şi regulile sanitare, normele şi regulile de construc ie şi alte
528
documente, care, în conformitate cu legea, stabilesc cerin ele obligatorii fa de calitatea
produselor (lucr rilor, serviciilor).
Standardizarea este o activitate special ce urm reşte scopul de a ob ine un grad optim
de reglementare într-o anumit ramur prin prevederile destinate unei utiliz ri comune şi
repetate, în privin a problemelor reale sau poten iale (M.O., nr.nr.11-12, 1996, Legea cu
privire la standardizare nr.590 din 22.09.1995).
Obiect al standardiz rii sînt produsele, serviciile, formele-tip de documente, semnele
conven ionale, protec ia mediului înconjur tor şi utilizarea ra ional a resurselor naturale,
securitatea muncii şi alte cerin e, care au perspectiva folosirii multiple a standardului ce poate
fi elaborat atât pentru obiectele materiale (produse, etaloane, modelele substan elor etc.), cât
şi pentru obiectele cu caracter organizatorico-metodic şi tehnic general.
12. Certificarea conformit ii este un act prin care o ter parte confirm c un produs,
proces sau serviciu, complet identificat, corespunde unui standard sau unui document
normativ.
Marca de conformitate (pentru certificare) este marca protejat în modul stabilit,
aplicat sau emis pe baza regulilor unui sistem de certificare, indicând cu un grad suficient
de încredere c un produs, proces sau serviciu corespunde unui standard sau unui document
normativ.
Legea privind protec ia consumatorilor prevede certificarea obligatorie a produselor,
inclusiv a celor de import, pentru care legisla ia sau alte acte normative au prev zut cerin e
obligatorii în vederea asigur rii securit ii vie ii, s n t ii consumatorilor, averii lor şi
mediului înconjur tor.
13. Spre deosebire de certificatul de corespundere a m rfii cerin elor standardelor de
stat cu privire la securitate, eliberat de organul acreditat conform certific rii obligatorii,
certificatul de calitate este un document tehnic al produc torului de marf şi confirm faptul
c la întreprindere se efectueaz controlul calit ii produselor fabricate şi ele corespund
tuturor cerin elor calit ii, inclusiv cerin elor obligatorii ale standardelor de stat şi cerin elor
documentelor normative ale produc torului (condi ii tehnice, descriere etc.).
14. Prin d unarea s n t ii consumatorului, în conformitate cu art.1591 C.P., se în elege
cauzarea, în urma folosirii produselor şi m rfurilor necalitative, a unor leziuni corporale grave
sau mai pu in grave cel pu in unei persoane, sau a unor leziuni corporale uşoare mai multor
persoane.
La "consecin e grave" în sensul articolului sus-numit sunt raportate intoxica iile acute şi
cronice, precum şi alte îmboln viri provocate de consumarea produselor necalitative.
Aceast infrac iune se caracterizeaz prin atitudinea neglijent a vinovatului fa de
consecin e.
Fabricarea sau comercializarea produselor (m rfurilor) necalitative poate fi atât
inten ionat , cât şi din neaten ie.
15. Motivul şi scopul fabric rii (altei realiz ri) produc iei de calitate proast sau
incomplete pot fi diverse şi asupra încadr rii juridice, de regul , nu influen eaz (cu excep ia
cazurilor când fabricarea şi desfacerea produc iei necalitative este o metod de s vârşire a
altei infrac iuni), dar necesit s fie luate în considera ie la aplicarea pedepsei vinovatului.
16. La solu ionarea chestiunii privind recunoaşterea livr rii pe pia a de desfacere sau
comercializ rii c tre alte persoane a produc iei de calitate proast în propor ii considerabile,
este necesar s se in cont de costul ei general, volumul produc iei produc torului, m rimea
daunei materiale cauzate consumatorilor, posibilitatea utiliz rii produc iei cu defecte sau
necomplete conform destina iei speciale etc.
Aceast chestiune se rezolv în fiecare caz separat, inându-se cont de toate
circumstan ele cauzei, iar în cazul în care trebuie s se solu ioneze problema recunoaşterii
529
acestor înc lc ri în propor ii mari sau deosebit de mari urmeaz s ne c l uzim de nota la
art.119 C.P.
17. Pentru solu ionarea corect a chestiunilor ce necesit cunoştin e speciale, cu
respectarea normelor contradictorialit ii procesului, se recomand instan elor judec toreşti s
citeze pentru participare la procesul judiciar, în calitate de specialişti sau exper i, inspectori
pentru supravegherea standardelor şi mijloacelor de m surat, pentru calitatea produselor şi
pentru comer , alte persoane care posed cunoştin ele necesare.
18. În cazurile în care sanc iunea legii penale sau administrative nu con ine m suri de
pedeaps : confiscarea obiectului care a constituit instrumentul comiterii sau obiectul
nemijlocit al infrac iunii (b uturi spirtoase, produse alimentare, strunguri etc.) este necesar s
fie considerate drept corpuri delicte şi soarta lor s fie solu ionat potrivit prevederilor art.70
C.P.P. şi art. 298, 299 C.C.A.
19. Dac consumatorului i-a fost cauzat prejudiciu, atunci instan a judec toreasc în
baza capitolului VI din Legea privind protec ia consumatorilor va dispune repararea acestui
prejudiciu în beneficiul consumatorului.
20. În scopul protec iei depline şi mai operative a drepturilor consumatorilor se
recomand Cur ii de Apel, Judec toriei Economice şi tribunalelor s generalizeze sistematic
practica judiciar în cauzele din aceast categorie şi s adopte m suri respective pentru
excluderea greşelilor.
530
HOT RÂREA
Despre practica judiciar în cauzele privind

contrabanda şi contraven iile administrative vamale
nr.19 din 10.07.1997
modificat de:
29.10.2001
29.10.2001
27.10.1998
10.06.1998
Examinând practica judiciar în cauzele privind contrabanda şi contraven iile

administrative vamale, în scopul asigur rii aplic rii corecte şi uniforme de c tre toate
instan ele judec toreşti a legisla iei ce reglementeaz r spunderea pentru cazuri de
contraband şi contraven ii administrative vamale, protejarea drepturilor şi intereselor ocrotite
de lege ale persoanelor fizice la trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova, în baza lit.
"e" art. 2, lit. "d" art.16 din Legea cu privire la Curtea Suprem de Justi ie, Plenul
HOT R ŞTE:
1. La judecarea cauzelor penale privind infrac iunile prev zute de art.75 Cod penal şi a
cauzelor administrative vamale prev zute de art.193 Cod cu privire la contraven iile
administrative se aplic legile şi actele normative enumerate în anex , care este parte
component a prezentei hot râri.
2. Trecerea peste frontiera vamal a Republicii Moldova a m rfurilor şi obiectelor,
eludând controlul vamal sau t inuindu-le de el, precum şi nedeclararea m rfurilor şi obiectelor
transportate peste frontiera vamal sau declararea neautentic în documentele vamale sau alte
documente de trecere a frontierei în mod inten ionat (dac valoarea m rfurilor, obiectelor şi a
altor valori în bani nu dep şeşte de 500 de ori salariul minim) atrage dup sine
responsabilitatea administrativ în conformitate cu alineatele 10 şi 12 ale art.193 C.C.A.".
3. A se explica c absolvirea de r spundere penal cu tragerea la r spundere

administrativ (art.481 C.P.) se efectueaz de instan ele judec toreşti dup încetarea
procesului penal de c tre instan şi nu poate fi aplicat în cazurile prev zute de art.75 C.P.,
531
întrucât sanc iunile acestui articol prev d pedeapsa la priva iune de libertate pe un termen mai
mare de un an.
4. Responsabilitatea pentru contrabanda, prev zut de alin.1 şi 5 art.75 C.P. poate fi
considerat numai dac sunt prezen i unul sau mai mul i din urm torii indici de calificare:
trecerea m rfurilor, obiectelor şi a altor valori peste frontiera de stat (vamal ) a Republicii
Moldova, eludând controlul vamal sau t inuindu-le de el, s vârşit în propor ii mari, în mod
repetat sau de un grup de persoane care s-au organizat pentru activitate de contraband , fie de
o persoan cu func ii de r spundere, folosindu-se de situa ia de serviciu, fie prin folosirea
frauduloas a documentelor vamale şi a altor documente, precum şi contrabanda de propor ii
deosebit de mari.
Responsabilitatea penal a persoanei vinovate de contraband cu substan e narcotice,
psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otr vitoare, radioactive şi explozive, deşeuri nocive
(alin.2 art.75 C.P.), cu armament, dispozitive de explodare, cu armament de foc şi muni ii
alin.3 art. 75 C.P.) şi cu valori culturale (alin.4 art.75) survine indiferent de prezen a sau lipsa
indiciilor de calificare, enumera i în alin.1 al prezentului punct, cu excep ia indiciilor -
eludarea controlului vamal sau t inuindu-le de el.
5. Nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase
din ar în cazul în care înapoierea acestora este obligatorie (al doilea indice din alin.4 art.75
C.P.) constituie componen de infrac iune.
Aceast ac iune de contraband presupune c valorile culturale men ionate se afl de
acum peste frontiera vamal a Republicii Moldova. Ele puteau fi scoase de pe teritoriul vamal
al rii atât în mod legal (de exemplu, ca decor, podoab ce se poart individual sau colec ie
de valori culturale), precum şi în mod ilicit (prin una sau mai multe modalit i enumerate în
art.4 al prezentei hot râri).
Se explic : scoaterea monumentelor peste hotarele Republicii Moldova este interzis .
Excep ii se admit în cazul bunurilor imobile, cu avizul Parlamentului, în baza propunerilor
Ministerului Culturii; în cazul bunurilor mobile - cu avizul Guvernului.
Scoaterea temporar a monumentelor peste hotarele republicii în scopul de a între ine
rela ii interna ionale în domeniul culturii se admite în condi iile stabilite de organele de stat
pentru ocrotirea monumentelor în conformitate cu legisla ia în vigoare.
Monumentele ce se afl în proprietatea statelor str ine, organiza iilor obşteşti şi
cet enilor str ini şi aduse temporar în republic sînt protejate de stat prin condi iile Legii
privind ocrotirea monumentelor şi ale contractelor respective şi pot fi scoase din ea la dorin a
proprietarului în baza certificatului care atest aducerea lor.
Monumente se consider obiecte ori ansambluri de obiecte cu valoare istoric , artistic
sau ştiin ific , care reprezint m rturii ale evolu iei civiliza iilor de pe teritoriul republicii,
precum şi ale dezvolt rii spirituale, politice, economice şi sociale şi care sînt înscrise în
Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.
Valori culturale se consider valorile cu caracter religios sau laic pe care fiecare stat le
consider ca prezentând interes pentru arheologie, perioada preistoric , istorie, literatur , art
şi ştiin şi care sunt raportate la categoriile enumerate mai jos:
a) colec ii rare şi mostre ale florei şi faunei, mineralogiei, anatomiei şi obiecte care
prezint interes pentru paleontologie;
b) valori ce se refer la istorie, inclusiv la istoria ştiin ei şi tehnicii, istoria r zboaielor şi
societ ilor, cât şi cele referitoare la via a personalit ilor na ionale de vaz , oamenilor de
cultur , savan ilor şi artiştilor şi la evenimentele na ionale remarcabile;
c) comorile arheologice (inclusiv obişnuite şi secrete) şi descoperirile arheologice;
d) p r ile componente demontate ale monumentelor de art şi istorie şi locurilor
arheologice;
532
e) obiectele cu o vechime de peste 100 de ani, cum ar fi inscrip iile, monedele şi
ştampilele imprimate;
f) materialele etnologice;
g) valorile de art :
- pânze, tablouri şi desene complet lucrate de mân pe orice baz şi din orice materiale
(cu excep ia desenelor şi produselor industriale ornamentate cu mâna);
- opere originale de art sculptural din orice materiale;
- opere originale de gravur , stamp şi litografie;
- colec ii originale de art şi ansambluri din orice materiale;
h) incunabule şi manuscrise rare, c r i, documente str vechi şi publica ii, care prezint
un interes deosebit (istoric, artistic, ştiin ific, literar etc.), separat sau în colec ii;
i) timbrele poştale, timbre de impozitare şi analogice, separat sau în colec ii;
î) arhive, inclusiv arhive de fonograme, de cinema şi de fotografii;
j) mobil cu o vechime de peste 100 de ani şi instrumente muzicale str vechi.
6. A se explica:
Eludarea controlului vamal înseamn intrarea sau ieşirea din ar prin alte locuri decât
cele destinate pentru aceasta sau în afara organelor de control vamal şi nu are importan dac
se recurge sau nu la diferite metode pentru mascarea m rfurilor, obiectelor şi a altor valori.
Prin t inuire de controlul vamal prev zut de art.75 C.P. se în elege neprezentarea
pentru control vamal a bunurilor ce se trec peste frontiera de stat (vamal ) a Republicii
Moldova pe o cale ce împiedic examinarea şi constatarea lor, nedeclararea inten ionat sau
declararea neautentic în documentele vamale sau în alte documente, sau declararea datelor
false despre astfel de bunuri în documentele men ionate, precum şi trecerea efectuat cu
folosirea ascunzişurilor, adic a locurilor ascunse ale corpului, hainelor, obiectelor personale
etc. (inclusiv şi cele fabricate special); trecerea obiectelor cu mijloace reutilate sau acomodate
drept ascunziş, sau prin atribuirea unor bunuri forma altor bunuri, cât şi trecerea prin
prezentarea la organul vamal drept temei pentru trecerea bunurilor declarate a documentelor
false, ob inute pe cale ilegal , sau a documentelor care servesc temei pentru trecerea altor
bunuri.
Nedeclarare a m rfurilor este neprezentarea în modul stabilit a informa iilor precise
despre aceste m rfuri, obiecte şi alte valori.
Obiect juridic general al contrabandei îl constituie rela iile sociale a c ror ocrotire este
condi ionat de ap rarea poten ialului economic al Republicii Moldova.
Obiecte materiale ale contrabandei pot fi orice bunuri, introducerea şi scoaterea c rora
de pe teritoriul vamal sunt interzise, limitate şi cu caracter special.
Prin bunuri se în elege:
- m rfuri ale persoanelor fizice şi juridice trecute peste frontiera vamal pentru vânzare-
cump rare, schimb, arend sau alte tranzac ii economice;
- obiecte - orice obiect trecut peste frontiera vamal , inclusiv mijloace de transport,
valut na ional şi str in , titluri şi obiecte de valoare, lucruri de uz personal care prezint
valori culturale trecute peste frontiera vamal .
Teritoriul Republicii Moldova este un teritoriu vamal unic. Teritoriul vamal al republicii
include teritorii ce fac parte din zona ei economic , teritoriile insulelor artificiale,
construc iilor şi instala iilor.
Frontiera de stat a Republicii Moldova este frontiera vamal a republicii (art.2 Cod
Vamal).
Document fals este documentul totalmente fabricat, fals sau original în care sunt
introduse informa ii denaturate, de exemplu, pe calea nimicirii unei p r i din text, introducerii
în el a informa iilor suplimentare etc.
533
Document nul este documentul ob inut pe cale legal , îns din anumite cauze şi-a
pierdut valabilitatea, de exemplu, a expirat termenul de ac iune.
Document ob inut pe cale ilegal este documentul, ob inut de persoana interesat ,
prezentând persoanei împuternicite pentru aceasta în calitate de temei pentru eliberarea lui a
datelor v dit false sau a documentelor contraf cute, sau ob inut în urma abuzului unei
persoane cu func ii de r spundere, care s-a folosit de situa ia de serviciu, sau din neglijen a
acestei persoane la eliberarea documentului.
Document care con ine date neautentice este documentul care în realitate este autentic,
îns în care sunt introduse informa ii ce nu corespund realit ii. Concomitent, el p streaz
elementele şi indicii originalului (se execut pe formular oficial, con ine numele şi posturile
persoanelor, împuternicite s -l semneze ş.a.m.d.), îns informa iile introduse în el (textul,
materialele numerice) sunt false.
Document vamal este documentul, eliberarea c ruia e prev zut de legisla ia vamal în
vigoare (declara iile vamale, chitan ele, certificatele etc.), autentificat în modul stabilit de
persoanele cu func ii de r spundere din institu iile vamale.
La "alte documente" sunt raportate documentele necesare pentru controlul vamal, care
permit trecerea peste frontiera vamal a m rfurilor şi obiectelor şi sunt eliberate şi
autentificate de institu iile competente şi de persoanele cu func ii de r spundere respective
(permise de trecere a valutei str ine peste hotare, eliberate de o banc autorizat sau de Banca
Na ional a Moldovei, licen e, autoriza ii, certificate, procuri etc.).
7. În conformitate cu alin.2 din Nota la art.75 C.P. prin contraband de propor ii mari se
în elege trecerea ilegal peste frontiera de stat (vamal ) a Republicii Moldova a m rfurilor,
obiectelor şi a altor bunuri dac valoarea lor, exprimat în bani, dep şeşte de 500 de ori
m rimea salariului minim în vigoare la momentul s vârşirii infrac iunii, iar prin contraband
de propor ii deosebit de mari se în elege trecerea ilegal peste frontiera de stat (vamal ) a
Republicii Moldova a m rfurilor, obiectelor şi a altor bunuri dac valoarea lor, exprimat în
bani, dep şeşte de o mie de ori m rimea salariului minim în vigoare la momentul s vârşirii
infrac iunii.
Potrivit notei la art.75 din Codul penal în redac ia Legii pentru modificarea şi
completarea notei la art.75 din Codul penal nr. 852-XIV din 03.03.2000 (Monitorul Oficial,
2000, nr. 35-36, art.239) nu se consider contraband introducerea pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova, f r declara ie, a mijloacelor b neşti, a m rfurilor, a obiectelor şi a altor
valori în limitele stabilite de legisla ia în vigoare.
Se explic : trecerea armelor de vân toare cu eava lis şi cartuşe la ele peste frontiera de
stat (vamal ), eludând controlul vamal sau t inuindu-le de el, precum şi nedeclararea lor
atrage dup sine responsabilitatea administrativ sau penal în dependen de pre ul acestor
arme şi cartuşe (alin.10 sau 12 art.193 C.C.A., alin.1 sau 5 art.75 C.P.).
La solu ionarea chestiunii despre propor ia contrabandei, costul m rfurilor, obiectelor şi
a altor valori se calculeaz în conformitate cu pre urile libere (de pia ) la momentul s vârşirii
contrabandei.
În lipsa normelor de drept despre stabilirea pre urilor la aceste obiecte pre ul lor
urmeaz s fie fixat în baza concluziei exper ilor.
8. Contrabanda se s vârşeşte numai cu inten ie direct , adic vinovatul îşi d dea seama
despre caracterul social periculos al ac iunii sau infrac iunii sale, a prev zut consecin ele ei
social periculoase şi le-a dorit.
9. Contrabanda s vârşit de un grup de persoane se consider infrac iunea de
contraband la care au participat dou sau mai multe persoane, care în prealabil s-au în eles cu
534
privire la activitatea de contraband . Aceste persoane sunt pasibile de r spundere penal
pentru complicitate la contraband şi ac iunile lor e necesar s fie calificate conform
alineatului respectiv al art.17 C.P.
10. Prin persoan care anterior a s vârşit o astfel de infrac iune se în elege persoana,
care anterior a s vârşit contraband , dar nu a fost tras la r spundere penal , dac nu au
expirat termenele de prescrip ie pentru tragerea la r spundere penal .
11. S vârşirea contrabandei de c tre o persoan cu func ii de r spundere, folosindu-se

de situa ia de serviciu, presupune ac iunile persoanei cu func ii de r spundere ce abuzeaz de
putere sau de situa ia de serviciu pentru a s vârşi contraband .
Contrabanda, s vârşit de o persoan cu func ii de r spundere, folosindu-se de situa ia
de serviciu, nu necesit calificarea suplimentar a ac iunilor f ptuitorului în baza art.184 C.P.
Persoane cu func ii de r spundere sunt:
- persoanele care exercit func ii de control la frontiera republicii;
- persoanele care au dreptul de a se afla în zona de supraveghere vamal ;
- persoanele care exercit func iile de reprezentant al puterii de stat la trecerea
frontierei;
- persoanele responsabile pentru transportarea peste frontiera vamal a m rfurilor,
obiectelor şi a altor valori, care sunt pasibile pentru controlul vamal;
- persoanele care se bucur de facilit i vamale în baza legisla iei în vigoare.
12. Judecând cauza despre contrabanda s vârşit de un grup de persoane care s-au
organizat pentru activitatea de contraband , este necesar s se in cont de faptul, c astfel de
circumstan cum este s vârşirea infrac iunii de c tre persoana, care anterior a comis o
asemenea infrac iune, necesit s fie luat în considera ie la calificarea ac iunilor numai a
acelor participan i la care este raportat nemijlocit aceast circumstan (indice).
13. Instan ele judec toreşti urmeaz s reflecte în sentin care din indicii stipula i în
art.75 C.P. sunt prezen i în ac iunile persoanei vinovate de contraband .
Dac organele de anchet , înaintând acuzarea, nu au men ionat concret indicii
contrabandei în ac iunile f ptuitorului, atunci instan a procedeaz în conformitate cu art.221
C.P.P.
14. Contrabanda se consider infrac iune consumat din momentul trecerii ilegale "de
facto" peste frontiera de stat (vamal ) a m rfurilor, obiectelor, a altor valori.
La comiterea contrabandei sunt posibile etape de preg tire şi tentativ . Etape de
preg tire pot fi calificate, în special ac iunea de procurare a m rfurilor, obiectelor şi a altor
valori pentru trecerea ilegal peste frontiera de stat (vamal ), amenajarea unor ascunzişuri
speciale, alegerea complicilor etc.
15. Dac concomitent cu contrabanda persoana s vârşeşte şi alte infrac iuni (înc lcarea
regulilor cu privire la opera iile valutare, p strarea, livrarea mijloacelor narcotice şi etc.),
ac iunile vinovatului trebuie calificate în cumulul infrac iunilor comise.
Dac persoana, eludând controlul vamal sau t inuind de el trece peste frontiera
Republicii Moldova valut str in , care în realitate este fals , ac iunile acestei persoane
trebuie calificate conform art.75 C.P. (când exist propor ii mari sau deosebit de mari şi al i
indici calificativi conform alin.5 art.75 C.P.).
Dac persoana vinovat comite trecerea ilegal a frontierei de stat (vamal ) şi
concomitent s vârşeşte contraband , ac iunile urmeaz s fie calificate prin cumul de
infrac iuni în baza art.art.75 şi 80 C.P., indiferent de faptul dac aceast persoan a fost sau nu
tras la r spundere penal de c tre alt stat pentru înc lcarea ordinii de drept pe teritoriul lui.
535
16. Este necesar s se in cont de faptul c m rfurile şi obiectele, care constituie
obiectul contrabandei, sau al contraven iei administrative vamale, prev zute în alin.alin.10 şi
12 art.193 C.C.A., precum şi mijloacele de transport şi alte mijloace destinate, folosite pentru
transportarea sau t inuirea acestora şi recunoscute drept instrumente ale infrac iunii ca fiind
corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul statului conform pct.4 art.46 din Constitu ie,
art.art.67, 70 C.P.P. şi art.28 C.C.A.
Dac obiectele contrabandei au fost realizate de c tre f ptuitor, urmeaz s se
solu ioneze chestiunea despre încasarea costului lor de la condamnat în beneficiul statului,
reieşind din pre urile libere (de pia ) la momentul adopt rii hot rârii.
Aceeaşi regul se aplic şi referitor la obiectele prin care s-au înc lcat regulile vamale,
în cazul când ele au fost deja realizate peste frontiera vamal sau în interiorul rii.
17. E necesar s se respecte cerin ele legii despre aplicarea unei pedepse suplimentare
fa de condamnatul pentru contraband - confiscarea averii dobândite ilicit potrivit
prevederilor art.46 din Constitu ie.
Stabilind pedeapsa persoanelor care au s vârşit contraband , judec toriile în baza art.28
C.P. sînt în drept s rezolve chestiunea privind privarea acestor persoane de dreptul de a
ocupa func ii de r spundere sau de a se ocupa de activitatea în leg tur cu exercitarea c reia a
fost s vârşit infrac iunea.
18. Procedura penal şi administrativ se efectueaz cu respectarea cerin elor pct.(1)
art.118 din Constitu ie şi art.15 din Legea nr.3465 din 01.09.1989 "Cu privire la func ionarea
limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova "(Veştile, 1989, nr.9, art.217).
19. Este necesar de a perfec iona calitatea examin rii judiciare a cauzelor despre
contraven iile administrative vamale, asigurând examinarea minu ioas şi multilateral a
tuturor materialelor despre contraven ii. Concomitent, judec torii trebuie s verifice
corectitudinea aprecierii juridice a ac iunilor s vârşite de contravenient (delicvent) pentru a nu
admite s fie trase la r spundere administrativ persoanele, care pentru s vârşirea
contrabandei trebuie s fie supuse pedepsei penale.
20. În cadrul judec rii cauzelor cu privire la contraven iile administrative vamale e
necesar s se respecte termenele de aplicare a sanc iunilor administrative (art.37 C.C.A.) şi
termenele de examinare a cauzelor cu privire la contraven iile administrative (art.264 C.C.A.).
21. În hot rârea privind cauzele despre contraven iile administrative prev zute de
art.193 C.C.A. trebuie s se indice care bunuri au fost obiectul nemijlocit al contraven iei,
valoarea lor, prin ce s-a manifestat trecerea bunurilor peste frontiera vamal , precum şi prin ce
probe se confirm circumstan ele respective. La judecarea cauzelor despre contraven iile
prev zute în alin.alin.3 şi 15 art.193 C.C.A. trebuie s se indice şi faptul, în ce const
împiedicarea accesului persoanei cu func ii de r spundere a organului vamal în timpul
îndeplinirii îndatoririlor sale de serviciu, la m rfurile şi obiectele aflate sub control vamal;
care dispozi ie sau cerin n-a fost îndeplinit de f ptuitor, dac dispozi iile sau cerin ele au
fost legitime şi prin ce anume s-a manifestat nesupuşenia.
22. În cazul contraven iilor administrative privitor la depistarea bunurilor ce sunt
obiecte sau instrumente nemijlocite pentru s vârşirea lor (obiecte cu ascunzişuri ş.a.), când
identitatea contravenientului nu este stabilit , cauzele se trimit în instan pentru rezolvarea
chestiunii despre transmiterea bunurilor şi uneltelor men ionate ale contraven iilor în
beneficiul statului conform art.28 C.C.A.
Pronun ând hot rârea despre confiscarea bunurilor, care sunt nemijlocit obiecte ale
contraven iei sau neaplicarea confisc rii, în decizie urmeaz s fie indicate motivele unei
astfel de hot râri.
23. În conformitate cu alin.1 art.267 din C.C.A. la judecarea cazului cu privire la
contraven ia administrativ se întocmeşte un proces-verbal dac în şedin sînt asculta i partea
536
v t mat , martorii, expertul, precum şi dac aceasta o cere persoana în privin a c reia se
judec cazul.
ANEX
Lista actelor legislative, care reglementeaz solu ionarea cauzelor

privind contrabanda şi contraven iile administrative vamale
1) Constitu ia Republicii Moldova;

2) Codul vamal al Republicii Moldova, adoptat de Parlamentul Republicii Moldova prin
Legea nr.1320-XII din 9 martie 1993 (Monitor, 1993, nr.10(1), art.279; "Moldova Suveran "
din 2 noiembrie 1993) cu modific rile din 12 aprilie 1994 nr.44-XIII (Monitor, 1994, nr.5,
art.132) şi din 26 martie 1996, nr.788-XIII (M.O., 1996, nr.nr.40-44, art.367); 22 iulie 1998,
nr.99, (M.O.,1998, nr.84, art.555), din 12 decembrie 1998, nr.216-XIV (M.O.,1998,
nr.nr.119-120, art.719) şi din 28 mai 1999, nr.415 (M.O.,1999, nr.nr.83-86, art.403);
3) Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova nr.108-XIII din 17 mai
1994 (Monitor, 1994, nr.12, art.107) cu modific rile din 22 iulie 1998, nr.98-XIII (M.O.,1998,
nr.84, art.553), din 24 decembrie 1998, nr.263-XIV (M.O.,1999, nr.nr.62-64, art.288) şi din
25 iunie 1999, nr.474-XIV (M.O.,1999, nr.nr.87-89, art.425);
4) Legea nr. 1530-XIII din 22 iunie 1993 privind ocrotirea monumentelor (Monitor,
1994, nr.1, art.3) cu modific rile din 26 martie 1996, nr.788-XII (M.O.,1996, nr.nr.40-41,
art.367), din 27 februarie 1998, nr.1592-XIII (M.O.,1998, nr.nr.44-46, art.326) şi din 9 iulie
1998 nr.493-XIV (M.O.,1999, nr.nr.90-92, art.452);
5) Acordurile privind colaborarea serviciilor vamale în problemele sechestr rii valorilor
culturale, scoase din şi introduse ilegal în ar , ratificate prin Hot rârea Parlamentului
Republicii Moldova din 16.03.1993 (M.O., 1995, nr.23, art.230);
6) Acordul privind colaborarea şi ajutorul reciproc în problemele vamale, ratificat prin
Hot rârea Parlamentului Republicii Moldova nr.396-XIII din 16 martie 1995 (M.O., 1995,
nr.23, art.231);
7) Hot rârea Guvernului Republicii Moldova nr.443 "Cu privire la intensificarea
controlului asupra repartiz rii mijloacelor valutare provenite din tranzac ii economice
externe" (M.O., 1996, nr.nr.54-44, art.443);
8) Regulamentul despre modul de stabilire a valorii în vam a m rfurilor şi bunurilor
importate pe teritoriul Republicii Moldova, adoptate prin Hot rârea Guvernului nr.99 din 27
februarie 1996 (M.O., 1996, nr.23-23, art.192);
9) Regulamentul privind reglementarea valutar pe teritoriul Republicii Moldova,
aprobat prin hot rârea Consiliului de Administra ie al B ncii Na ionale a Moldovei din
13.01.1994, procesul-verbal nr.2 în redac ia din 2 ianuarie 1995 cu includerea suplimentelor
1-6 (M.O., din 24 martie 1995, nr.nr.17-18, art.3), suplimentul 9 aprobat prin Hot rârea
Consiliului de Administra ie al B ncii Na ionale a Moldovei, procesul-verbal nr.25 din 8
septembrie 1995 (M.O. din 2 noiembrie 1995, nr.61, art.19), şi procesul-verbal nr.53 din 29
noiembrie 1996 (M.O., 1996, nr.nr.81-82, art.106) cu modific rile din 8 iulie 1997, nr.11
(M.O.,1997, nr.48, art.78), din 22 mai 1998, nr.142 (M.O.,1998, nr.nr.54-55, art.162), din 8
septembrie 1998, nr.253 (M.O.,1998, nr.nr.87-89, art.186 din 27 octombrie 1998, nr.296
(M.O.,1998, nr.nr.109-110, art.212), din 27 octombrie 1998, nr.298 (M.O.,1998, nr.nr.109-
110, art.214), din 30 octombrie 1998, nr.303 (M.O., 1998, nr.nr.109-110, art.215) şi din 26
iulie 1999 nr.200 (M.O.,1999, nr.nr.83-86, art.141);
10) Regulamentul cu privire la deplasarea m rfurilor peste frontiera vamal a Republicii
Moldova de c tre persoane fizice, aprobat prin Ordinul Departamentului Controlului Vamal al
537
Republicii Moldova din 28 martie 1995 nr. 427 (M.O. din 24 noiembrie 1995, nr.nr.65-66,
art.23) cu modific rile din 24 februarie 1998, nr.61 (M.O., 1998, nr.nr.36-37, art.132);
11) Hot rârea Guvernului nr.868 din 14 august 1998 “Cu privire la importul m rfurilor
de c tre persoanele fizice”. (M.O., 1998, nr.nr.77-78, art.778);
12) Hot rârea Guvernului nr.1092 din 29 octombrie 1998 “Cu privire la controlul
obligatoriu al valorii în vam pentru unele m rfuri din import. (M.O., 1998, nr.nr.100-102,
art.1045).
538
HOT RÂREA
Cu privire la practica aplic rii unor prevederi

ale articolului 162 din codul cu privire
la contraven iile administrative
referitor la r spunderea pentru desf şurarea ilegal
a activit ii de întreprinz tor nr.5 din 15.02.1999
modificat de:
20.12.1999
Studiind practica judiciar şi examinând sesizarea Procuraturii Generale referitoare la

aplicarea prevederilor art.162 din Codul cu privire la contraven iile administrative (în
continuare C.C.A.) care reglementeaz r spunderea administrativ pentru desf şurarea ilegal
a activit ii de întreprinz tor, s-a constatat c în practic instan ele judec toreşti aplic în mod
diferit prevederile articolului men ionat.
Astfel, unele instan e aplicau sanc iuni administrative în baza art.162 C.C.A. fa de
persoanele care practicau transportarea pasagerilor în trafic urban sau taximetre în baza
licen ei eliberate de c tre întreprinderi individuale, motivând prin faptul c în conformitate cu
Hot rârea Guvernului nr.888 din 19 septembrie 1997 “Cu privire la reglementarea unor genuri
de activitate în Republica Moldova” dreptul de a elibera licen pentru transportarea
pasagerilor le revine doar comitetelor executive raionale şi prim riei municipale.
Alte instan e în cazuri analogice clasau procedura contraven ional , motivând prin aceea
c în ac iunile acestor persoane lipseşte componen a de contraven ie administrativ prev zut
de art.162 C.C.A., dat fiind faptul c ele practicau transportarea pasagerilor în baza licen ei
eliberate de c tre întreprinderi individuale.
Unele institu ii jurisdic ionale şi instan e de judecat nu deosebesc procedura eliber rii
licen elor pentru anumite genuri de activitate de dreptul posesorului m rcii de a transmite prin
contract de licen doar dreptul de a utiliza aceast marc .
Pentru asigurarea aplic rii corecte şi uniforme a legisla iei referitoare la r spunderea
pentru desf şurarea ilegal a activit ii de întreprinz tor, în conformitate cu alin.2 art.1 din
Legea cu privire la Curtea Suprem de Justi ie, Plenul d urm toarele explica ii:
1. Articolul 162 C.C.A. care prevede r spunderea administrativ pentru desf şurarea
ilegal a activit ii de întreprinz tor este o norm de blanchet şi la solu ionarea unor
asemenea cauze urmeaz s fie consultate actele normative care reglementeaz aceast
activitate.
539
2. Înregistrarea sau reînregistrarea agen ilor economici la Camera Înregistr rii de Stat de
pe lîng Ministerul Justi iei se efectueaz în conformitate cu Legea nr.845 din 3 ianuarie 1992
“Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi”, cu Decretul Preşedintelui R.M. nr.241 din 9
decembrie 1991 “Privind înregistrarea întreprinderilor ce func ioneaz pe teritoriul R.M.”,
Hot rârea Guvernului nr.50 din 29 ianuarie 1992 “Cu privire la aprobarea Regulamentului
înregistr rii de stat a întreprinderilor în Republica Moldova”. Faptul înregistr rii se confirm
prin decizia de fondare a întreprinderii şi eliberarea certificatului de înregistrare.
La solu ionarea contraven iei administrative prev zut de alin.1 art.162 C.C.A.
instan ele judec toreşti şi organele extrajudiciare abilitate cu atribu ii de a le solu iona
urmeaz s verifice dac au fost respectate prevederile actelor normative men ionate în
alineatul precedent, iar nerespectarea lor atrage dup sine r spunderea respectiv .
3. A se avea în vedere c , potrivit prevederilor punct. b) alin.2 art.8 Cod fiscal, agen ii
economici înregistra i în modul prev zut în punctul 2 din prezenta hot râre sînt obliga i s se
înregistreze la organul fiscal şi s -şi primeasc certificatul de atribuire a Codului fiscal.
Nerespectarea acestor prevederi constituie unul din temeiurile pentru tragerea la
r spundere administrativ prev zut de alin.2 art.162 C.C.A.
4. Concomitent, agentul economic care desf şoar activit i de întreprinz tor conform
art.7 din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi şi art.4 din Legea bugetului
asigur rilor sociale de stat nr.1359 din 24 octombrie 1997 este obligat s se înregistreze ca
pl titor al cotei de asigurare social de stat obligatorie în corespundere cu Legea bugetului
asigur rilor sociale de stat care se adopt anual.
Înc lcarea acestor prevederi atrage dup sine r spunderea administrativ prev zut de
alin.3 art.162 C.C.A.
5. Pentru anumite genuri de activitate legisla ia în vigoare prevede drept condi ie

obligatorie eliberarea licen elor. Genurile de activitate, modul, procedura şi organele
împuternicite de a elibera licen ele erau prev zute în hot rârile Guvernului “Cu privire la
reglementarea unor genuri de activitate în Republica Moldova” nr.888 din 19 septembrie
1997, nr.110 din 2 februarie 1998 şi nr.859 din 13 august 1998 care erau în vigoare în diferite
perioade de timp şi urmau s fie consultate de c tre persoanele abilitate cu dreptul de
întocmire a proceselor-verbale conform art.162 C.C.A. şi de c tre instan ele judec toreşti în
dependen de timpul comiterii contraven iei men ionate în sesizare.
În particular, conform hot rârilor Guvernului indicate în alineatul precedent
transportarea pasagerilor în trafic urban, inclusiv taximetre, necesita autorizarea prin licen
care urma s fie eliberat de c tre comitetele executive raionale şi prim riile municipale.
De men ionat c eliberarea licen ei pentru un anumit gen de activitate se face doar dup
înregistrarea agen ilor economici la Camera Înregistr rii de Stat de pe lîng Ministerul
Justi iei, dup atribuirea Codului fiscal şi înregistrarea ca pl titor al cotei de asigurare social
de stat obligatorie.
Astfel, la solu ionarea cauzelor cu privire la contraven iile prev zute de alin.4 art.162
C.C.A. organele extrajudiciare competente şi instan ele judec toreşti sînt obligate s verifice
dac contravenientul a respectat sau nu procedura expus în alineatul precedent.
În hot rârile Guvernului “Cu privire la reglementarea unor genuri de activitate în
Republica Moldova” erau indicate organele autorizate cu func ii de licen iere pentru
desf şurarea anumitor genuri de activitate care activau în baza “Regulamentului cu privire la
modul de eliberare a licen elor pentru desf şurarea anumitor genuri de activitate în Republica
Moldova”. În lista acestor organe nu figurau ca subiec i cu drept de licen iere a genurilor de
540
activitate posesorii m rcilor înregistrate la Agen ia de Stat pentru protec ia propriet ii
industriale (A.G.E.P.I.), care conform art.24 din Legea privind m rcile şi denumirile de
origine ale produselor pot transmite prin licen altor persoane doar dreptul asupra utiliz rii
m rcii.
Faptul c o întreprindere individual a înregistrat o marc la A.G.E.P.I. nu-i acord
dreptul de a elibera licen e pentru anumite genuri de activitate, ci ea are dreptul doar de a
utiliza marca înregistrat .
6. La solu ionarea cazurilor cu privire la contraven iile administrative prev zute de

art.162 C.C.A. instan ele judec toreşti şi organele extrajudiciare abilitate cu asemenea
împuterniciri (organele afacerilor interne – alineatele 1 şi 4; organele Ministerului Finan elor
– alineatele 1, 2, 4, 5 şi 7; Fondul Social – alineatul 3; organele ce efectueaz înregistrarea de
stat a întreprinderilor – alineatul 6 urmeaz s consulte actele normative respective conform
listei din anexa nr.1 (parte component a prezentei hot râri) şi care sînt în vigoare la data
adopt rii prezentei hot râri.
ANEXA nr.1
1. Legea nr.845 din 3 ianuarie 1992 “Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” (cu
modific rile ulterioare introduse prin legile: nr.1148 din 04.08.92; nr.159 din 29.06.94; nr.320
din 13.12.94; nr.416 din 29.03.95, nr.672 din 28.11.95; nr.753 din 29.02.96; nr.788 din
26.03.96, nr.1167 din 30.04.97, nr.1291 din 22.07.97, nr.1322 din 25.09.97; nr.1592 din
27.02.98; nr.183 din 28.10.98; nr.237 din 28.10.98; nr.287 din 18.02.99; nr.358 din 15.04.99;
nr.394 din 13.05.99), (M.O. nr.2/33 din 15.03.94).
2. Legea nr.588 din 22 septembrie 1995 “Privind m rcile şi denumirile de origine ale
produselor” (cu modific rile introduse prin Legea nr.1009 din 22.10.96), (M.O. nr.nr.8–9/76
din 08.02.96).
3. Codul fiscal (Titlul I şi II) adoptat prin Legea nr.1163 din 24.04.97 cu modific rile
prin legile 1570 din 26.02.98; nr.112 din 29.07.98 şi nr.2 din 11.03.99), (M.O. nr.62/522 din
18.09.97).
4. Codul fiscal (Titlul III) adoptat prin legea nr.1415 din 17.12.97 (modificat prin legea
nr.112 din 29.07.98 şi nr.12 din 11.03.99), (M.O. nr.nr.40 – 41/288 din 07.05.98).
5. Legea nr.1164 din 24.04.97 “Cu privire la administrarea impozitului pe venit şi
pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal ”(modificat prin legea nr.1570
din 26.02.98 şi nr.112 din 29.07.98), (M.O. nr.62/524 din 18.09.97).
6. Legea bugetului asigur rilor sociale de stat nr.1359 din 24.10.97. (M.O. nr.nr.84-
85/68 din 18.12.97).
7. Legea nr.332 din 26 martie 1999 “Privind acordarea de licen e pentru unele genuri de
activitate” (modificat prin legea nr.464 din 24.06.99), (M.O. nr.nr.62-64/290 din 17.06.99).
8. Hot rârea Guvernului nr.859 din 13 august 1998 “Cu privire la reglementarea unor
genuri de activitate în Republica Moldova”, (M.O. nr.nr.79-80 din 26.08.98).
9. Hot rârea Guvernului nr.582 din 17 august 1995 “Cu privire la reglementarea
monopolurilor” (cu modific rile ulterioare introduse prin Hot rârile Guvernului nr.783 din
22.11.95; nr.171 din 26.03.96; nr.727 din 30.12.96 şi nr.104 din 28.01.98), (M.O. nr.nr.59-
60/472 din 26.10.95).
10. Hot rârea Guvernului nr.50 din 29 ianuarie 1992 “Cu privire la aprobarea
Regulamentului înregistr rii de stat a întreprinderilor în Republica Moldova.” (cu ulterioarele
modific ri introduse prin Hot rârea Guvernului nr.641 din 29.09.92; nr.770 din 25.11.92;
nr.425 din 14.07.93; nr.640 din 26.08.94; nr.757 din 13.10.94 şi nr.1030 din 08.11.99).
541
11. Hot rârea Guvernului nr.743 din 31 decembrie 1996 “Cu privire la statutul Agen iei
de Stat pentru Protec ia Propriet ii Industriale a Republicii Moldova”, (M.O. nr.12 din
20.02.97).
542
CERERI
Judec toriei _____________

MD-____________________
de la ____________________,
domiciliat: ________________
CONTESTA IA ÎMPOTRIVA PROCESULUI-

VERBAL CU PRIVIRE LA CONTRAVEN IE
Subsemnatul, ________________, prin prezenta contesta ie solicit:
S fie repus în termen contesta ia.
S fie admis contesta ia.
S fie stabilit nulitatea procesului-verbal cu privire la contraven ie nr._______ din
___________, întocmit de agent constatator:
_______________________________________.
Motivele întemeierii contesta iei sunt:

În fapt, la data de 2 noiembrie 2009, mie mi-a devenit cunoscut faptul c şeful de post al
Comisariatului de Poli ie al raionului __________, locotenent de poli ie, _________, a
fabricat împotriva mea un proces-verbal cu privire la contraven ie nr.____, care se presupune
c a fost întocmit pe data de 13 august 2009.
În acest proces-verbal fabricat cu privire la contraven ie, agentul constatator indic : „La
data de 19.06.2009, în jurul orelor 20.20, cet. _____________ l-a numit în public cu diferite
expresii verbale injurioase, fapt prin care a înjosit onoarea şi demnitatea cet._____________”.
Din acest motiv, agentul constatator a încadrat ac iunile, presupus s vârşite de mine, în
ac iunea normei materiale contraven ionale şi indiciile calificative ale elementelor constitutive
ale contraven iei, prev zute de art.69 alin.(1) din Codul contraven ional al Republicii
Moldova şi mi-a aplicat sanc iunea sub form de amend în m rime de 60 de unit i
conven ionale.
Nu sunt de acord pe deplin cu procesul-verbal cu privire la contraven ie nr.____ fabricat
împotriva mea din urm toarele considerente:
1. La data de 19.06.2009, în jurul orelor 20.20, eu nu am insultat public nicio persoan .
2. Procesul-verbal este fabricat: pe coperta Dosarului contraven ional al SOPCPR
_________ nr.____ este indicat data: 13.09.2009 (f.d.2 a cauzei nr.4P-45/09), fapt care
dovedeşte afirma ia mea.
3. Procesul-verbal a fost fabricat în absen a mea, dar în el este indicat faptul precum c
eu am refuzat s -l semnez şi s primesc o copie. În acelaşi timp, în materialele cauzei
contraven ionale lipsesc dovezile c agentul constatator a întreprins anumite m suri pentru ca
s -mi înmâneze o copie a procesul-verbal întocmit, în modul prev zut de art.382 alin.(6) din
Codul contraven ional al Republicii Moldova.
4. Neconsemnarea în procesul-verbal cu privire la contraven ie, fabricarea datelor şi a
faptelor indicate în art.443 din Codul contraven ional al Republicii Moldova are ca efect
543
nulitatea lui.
În drept, îmi întemeiez contesta ia pe prevederile art.34, 69,443, 445, 465-468, 473
din Codul contraven ional al Republicii Moldova.
Anexa: Copia contesta iei.
„___” __________ 201__ ________________
544
Judec toriei _____________
MD-___________________
de la ___________________,
domiciliat: _______________
CONTESTA IA
ÎMPOTRIVA DECIZIEI CU PRIVIRE LA
CONTRAVEN IE
Subsemnatul, _______________, prin prezent contesta ie solicit :
S fie repus în termen contesta ia.
S fie admis contesta ia.
S fie anulat Decizia din procesul-verbal nr.________ din 18 mai 2010 a şefului
_________ privind atragerea mea la r spunderea administrativ pentru s vârşirea
contraven iei prev zute de art.240 alin.1 din Codul contraven ional al Republicii
Moldova şi aplicarea unei sanc iunii administrative în form de amend în m rime de 5
unit i conven ionale, cu încetarea procesului.
Motivele întemeierii contesta iei sunt:
În fapt, prin Decizia din procesul-verbal nr.___ din 18 mai 2010 a şefului __________,
eu am fost atras la r spunderea administrativ pentru s vârşirea contraven iei prev zute de
art.240 alin.1 din Codul contraven ional al Republicii Moldova şi mi-a fost aplicat
sanc iunea administrativ în form de amend în m rime de 5 unit i conven ionale.
Cu decizia indicat nu sunt de acord pe deplin din urm toarele considerente:
La 11 octombrie 2010, ora 0325, eu, fiind la volanul autovehiculului BMV-730, m
deplasam spre cas pe strada Alba-Iulia spre strada Ion Creang din mun.Chişin u. În timpul
aceasta am fost oprit de c tre locotenentul de poli ie________ care mi-a luat permisul de
conducere şi mi-a eliberat o cita ie pentru data de 13 octombrie 2010. Atunci am şi aflat c am
fost sanc ionat în baza art.240 alin.1 din Codul contraven ional al Republicii Moldova în
form de amend în m rime de 5 unit i conven ionale. Dar copia deciziei în acel moment nu
mi-a fost eliberat .
Peste câteva zile mi-au eliberat decizia cu data de 18.05.2010.
Dar la data de 18.05.2010 eu nu am s vârşit nicio contraven ie prev zut de art.240
alin.1 din Codul contraven ional al Republicii Moldova, deoarece am fost dup hotarele rii.
În drept, îmi întemeiez contesta ia pe prevederile art. 5, 7, 382, 384, 441, 461-462
ale Codului contraven ional al Republicii Moldova.
Anexa: 1.Dovada afl rii dup hotarele rii.

2.Copia contesta iei.
Data ____________________
Semn tura__________________
545
COLEGIUL PENAL AL CUR II
DE APEL CHIŞIN U
de la M. S.,
domiciliat mun.Chişin u
str. I.N., 57 ap.___
PLÂNGERE
(ÎN ORDINEA PREV ZUT DE ART. 281 CCA)
Prin decizia judec torului Judec toriei ________, mun.Chişin u din 5 ianuarie 2004, dna
M.S. a fost sanc ionat în baza art.1741 alin.(4) CCA cu amend în m rime de 10 salarii
minime (180 lei) în contul statului.
Decizia men ionat este ilegal şi neîntemeiat din urm toarele considerente.
1. Conform art.268 alin.(2) CCA, decizia trebuie s con in expunerea circumstan elor
în care a fost s vârşit fapta, stabilite în cadrul examin rii cazului
În decizie, instan a nu a stabilit circumstan ele concrete în care dna M.S. ar fi s vârşit vreo
contraven ie, ci a stabilit faptul c „la 01.01.2004 în privin a M.S. a fost întocmit un proces-
verbal pe art.1741 alin.(4) CCA RM precum c ea la 01.01.2004 ora 14:10-15:25 a luat parte
activ la m surile de protest neautorizate în fa a sediului Ambasadei Rusiei de pe bul.Ştefan
cel Mare,153, scandând lozinci cu cerin a plec rii armatei Rusiei de pe teritoriul Republicii
Moldova”.
Altfel spus, dna M.S. a fost tras la r spundere administrativ nu pentru ac iunile ei care ar
constitui o contraven ie, ci pentru ac iunile colaboratorului poli iei de întocmire în privin a ei
a unui proces-verbal datat cu 01.01.2004.
Conform art.9-11 CCA, persoana poate fi tras la r spundere administrativ numai pentru o
fapt s vârşit de ea personal cu vinov ie şi prev zut de lege. De aceea dna M.S. a fost tras
la r spundere administrativ şi sanc ionat în baza art.1741 alin.(4) CCA nelegal şi
neîntemeiat. Mai mult, în decizie instan a a expus eronat şi con inutul procesului-verbal. Or,
procesul-verbal, datat cu 01.01.2004, nu con ine constatarea care fixeaz scandarea de lozinci,
aşa cum este enun at în decizia instan ei: „scandând lozinci cu cerin a plec rii armatei Rusiei
de pe teritoriul Republicii Moldova” (a se vedea ultima construc ie sintactic din alineatul 1
din Decizie).
2. Procesul-verbal, datat cu 01.01.2004, a fost întocmit cu înc lcarea art.242 CCA
Astfel, procesul-verbal a fost întocmit în lipsa contravenientei. Dnei M.S. nu i s-au explicat
drepturile prev zute de art.254 CCA, nu i s-a propus s dea explica ii asupra faptei în
s vârşirea c reia se b nuieşte, nu i s-a respectat dreptul de a lua cunoştin de procesul-verbal
şi a-l semna.
Cele men ionate se dovedesc evident prin urm toarele probe:
Dna M.S. i-a explicat judec torului c , la 01.01.2004, colaboratorii poli iei nu i-au întocmit
niciun proces-verbal în baza art.1741 alin.(4) CCA şi c a aflat despre procesul-verbal, datat
cu 01.01.2004, abia la 5.01.2004.
546
În raportul s u din 01.01.2004 adresat comisarului CPS ________, inspectorul de sector E.B.
nu a indicat c el, la 1 ianuarie 2004, a întocmit în privin a dnei M.S. un proces-verbal în baza
art. 1741 alin.(4) CCA.
Acest fapt nu rezult nici din cele 3 rapoarte ale colaboratorilor Comisariatului General de
poli ie al mun.Chişin u, anexate la materialele cauzei. Cele men ionate se dovedesc şi prin
raportul inspectorului de sector G.A. din care rezult c la 3.01.2004, el i-a înmânat dnei M.S.
acas cita ie pentru a se prezenta la CPS ________ pe data de 5.01.2004 la orele 13:00.
La 5.01.2004, dna M.S., la orele 13:00, s-a prezentat, împreun cu ap r torul s u, la CPS
________. În incinta CPS ________, lâng sec ia de serviciu a comisariatului dna M.S. şi
ap r torul ei au fost întâmpina i de c tre inspectorul E.B. şi au plecat imediat, împreun cu el,
la judec toria ________.
Numai la insisten a noastr , în şedin a de judecat , ni s-a permis s lu m cunoştin de
procesul-verbal şi s citim materialele anexate la acest act.
De aceea indica iile inspectorului E.B. din procesul-verbal, precum c dna M.S. „a refuzat de
a da careva explica ii şi de a semna procesul-verbal” nu corespund adev rului şi sunt false.
De asemenea, comisarul CPS ________ nu a considerat dovedit faptul s vârşirii contraven iei
prev zute de art. 1741 alin.(4) CP de c tre dna M.S. şi nu a dispus trimiterea procesului-verbal
în judecat , fapt ce rezult din însuşi procesul-verbal.
3. În procesul-verbal, datat cu 01.01.2004, se afirm precum c dna M.S. a luat parte

activ la protestul neautorizat de prim ria mun. Chişin u sub form de pichetare a
sediului Federa iei Ruse
Îns care anume sunt acele ac iuni ale dnei M.S. ce ar putea fi apreciate ca participare activ
în procesul-verbal nu sunt indicate. Or, simpla participare chiar şi la o întrunire neautorizat
nu constituie semn care ar caracteriza latura obiectiv a contraven iei prev zute de art. 1741
alin.(4) CCA. În afar de aceasta, contraven ia prev zut de art. 1741 alin.(4) CCA poate fi
s vârşit numai cu inten ie, adic persoana trebuie s conştientizeze c particip la o întrunire
neautorizat şi s doreasc sau s admit participarea sa la o astfel de întrunire. Din
materialele cauzei nu rezult aceste împrejur ri. Dna M.S. i-a explicat judec torului c s-a
aflat întâmpl tor pe trotuarul vis-à-vis de teritoriul Ambasadei Federa iei Ruse, loc în care se
adunaser peste 300 de oameni. Evenimentele ce se petreceau acolo erau paşnice. Poli ia nu a
intervenit pentru a curma aceste evenimente, ea veghea respectarea ordinii publice. Aceste
explica ii sunt confirmate şi de c tre colaboratorii poli iei, rapoartele c rora fiind anexate la
materialele cauzei. Mai mult, la materialele cauzei nu sunt anexate documente oficiale
(hot rârea prim riei sau alte acte) de la prim rie care ar confirma faptul c manifestarea
despre care se vorbeşte în procesul-verbal este neautorizat . Prezen a în materialele cauzei a
hot rârii autorit ii publice competente despre neautorizarea întrunirii este obligatorie în
cazurile contraven iilor prev zute de art. 1741 alin.(4) CCA. Or, existen a hot rârii de
neautorizare a întrunirii este o premis pentru tragerea la r spundere administrativ în baza
art.1741 alin.(4) CCA. Pe lâng aceasta, hot rârea de neautorizare a întrunirii este o limitare a
realiz rii dreptului cet enilor la libertatea întrunirilor prev zut de art.40 din Constitu ie şi
art.11 din Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor
Fundamentale la care Republica Moldova este parte. Având un astfel de caracter hot rârea
autorit ii publice de neautorizare a întrunirii poate fi atacat în instan a de contencios
administrativ de persoana în privin a c reia s-a întocmit proces verbal în baza art.1741 alin.(4)
CCA. În astfel de cazuri, persoana nu poate fi tras la r spundere administrativ în baza art.
1741 alin.(4) CCA pân când instan a de contencios administrativ nu va verifica legalitatea
hot rârii de neautorizare a întrunirii. În cauza administrativ a dnei M.S., ultima a fost lipsit
şi de acest drept de a-şi ap ra libert ile.
547
4. Motivându-şi decizia, instan a de judecat a concluzionat c „cerin a pichetan ilor
(inclusiv M.S.) ca armata Rus s fie retras de pe teritoriul Moldovei nu poate fi
considerat ca serbare a venirii Anului Nou”
O astfel de concluzie nu se bazeaz pe lege şi constituie o apreciere de ordin politic. Or,

conform art.32 din Constitu ie, oric rui cet ean îi este garantat libertatea gândirii, a opiniei,
precum şi libertatea exprim rii în public prin cuvânt, imagine sau alt mijloc posibil.
Concluzionând astfel, instan a de judecat a sanc ionat-o de fapt pe dna M.S. şi pentru opiniile
sale, înc lcându-i astfel dreptul la libertatea de opinie şi la libera exprimare, prev zut de art.32
din Constitu ie şi de art.10 din Conven ia European a Drepturilor Omului şi Libert ilor
Fundamentale.
5. Dna M.S. a fost tras la r spundere administrativ şi sanc ionat în leg tur cu
contraven ia administrativ prev zut de art. 1741 alin.(4) CCA nelegal şi neîntemeiat,
cu înc lcarea garan iilor ce asigur securitatea juridic a ei, prev zute de CCA, de
Constitu ie şi Conven ia European a Drepturilor Omului şi Libert ilor Fundamentale.
Faptul în cauz constituie un temei evident pentru a enun a c dna M.S. nu a avut parte de un
proces echitabil în accep iunea art.6 al Conven iei Europene a Drepturilor Omului şi
Din aceste motive, consider m decizia din 5.01.2004 în privin a dnei M.S. contrar legii şi
urmeaz a fi anulat cu clasarea cazului pe motiv de lips a contraven iei, prev zute de art.174
alin.(4) CCA.
În baza celor expuse şi conform art.281 CCA,
Cer:
Anularea deciziei judec torului Judec toriei ________ din 5 ianuarie 2004, prin care
dna M.S. a fost sanc ionat în baza art.1741 alin.(4) CCA, şi clasarea procedurii în cazul
dat din lipsa contraven iei prev zute de art.1741 alin.(4) CCA.
La judecarea plângerii rog s admite i participarea ap r torului Gheorghe Ulianovschi.
Data_______________
Semn tura_______________
548
RECURSURI
Colegiului Penal al Cur ii de Apel _____

MD-_____________________________
de la ___________________,
domiciliat: ________________________________
RECURS ÎN CAUZ CONTRAVEN IONAL

(NR.4D-2623/10)
Subsemnatul, ____________________, prin prezentul recurs, solicit :
S fie repus în termen recursul meu.
S fie admis recursul.
S fie casat Hot rârea Judec toriei _____________ nr.4D-2623/10 din 13
septembrie 2010 cu dispunerea încet rii procesului contraven ional.
Motivele întemeierii recursului sunt:

În fapt, prin Hot rârea Judec toriei ____________ nr.4D-2623/10 din 13 septembrie
2010, a fost admis demersul agentului constatator şi mi-a fost înlocuit sanc iunea sub form
de amend în m rime de 5 unit i conven ionale, în sum de 100 de lei, aplicat mie de c tre
agentul constatator la 08.08.2010, pentru comiterea contraven iei prev zute de art.240 alin.(1)
din Codul contraven ional, pe motivul neexecut rii acesteia în termenul stabilit de lege, cu
privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de 6 luni.
Hot rârea indicat a parvenit în adresa mea la data de 04.10.2010, dat din care începe
s izvorasc termenul de declarare a recursului.
Cu hot rârea indicat nu sunt de acord pe deplin din urm toarele considerente:
Cauza a fost judecat f r citarea legal a unei p r i (punctul c) art.466 al Codului
contraven ional al Republicii Moldova).
In conformitate cu aliniatele 1 şi 2 ale art.455 al Codului contraven ional: „(1) Şedin a
de judecare a cauzei contraven ionale are loc cu citarea p r ilor, în modul prev zut de
prezentul cod.
(2) Prezen a agentului constatator la şedin a de judecare a cauzei contraven ionale este
obligatorie. Neprezentarea agentului constatator, legal citat, f r motive întemeiate şi f r
înştiin area prealabil a instan ei duce la încetarea procesului contraven ional, cu emiterea,
dup caz, a unei încheieri interlocutorii.”
În lunile iunie-septembrie 2010, din motive personale, am fost nevoit s închiriez o
locuin în sectorul Ciocana mun.Chişin u.
În momentul întocmirii procesului-verbal de c tre agentul constatator eu am declarat
acest fapt, dar el a indicat adresa mea de domiciliu din buletinul de identitate, motiv din care
nu am fost legal citat în şedin a instan ei de fond.
În Hot rârea Judec toriei ______________ nr.4D-2623/10 din 13 septembrie 2010 se
indic : „În şedin a de judecat ... agentul constatator al PR din mun.Chişin u a ignorat s se
prezinte, ...” Din acest motiv şi conducându-se de prevederile legii, instan a urma s înceteze
549
procesul.
Ultimii ani eu sunt angajat în func ie de şofer la SRL „__________”, aceasta fiind unica
mea surs de existen .
În drept, îmi întemeiez recursul pe prevederile art.455, 465-469, 473 ale Codului
contraven ional al Republicii Moldova.
Anexe: 1.Certificat de la locul de munc .

2.Copia recursului.
Data________________
Semn tura____________
550
Colegiului Penal al Cur ii de Apel _____
MD-_____________________________
de la ___________________,
domiciliat: ________________________________
RECURS
ÎN CAUZA CONTRAVEN IONAL
(nr.4P-46/09)
Subsemnatul, ___________________________, prin prezentul recurs solicit :
S fie admis recursul.
S fie casat încheierea Judec toriei _____________ din 15 octombrie 2009 cu
dispunerea rejudec rii cauzei în prim instan .
Motivele întemeierii recursului sunt:

În fapt, prin încheierea Judec toriei ____________ din 15 octombrie 2009, a fost
înlocuit sanc iunea sub form de amend în m rime de 50 de unit i conven ionale aplicat
mie de c tre agentul constatator la 13.08.2009, pentru comiterea contraven iei prev zute de
art.78 alin.(2) din Codul contraven ional, pe care nu am s vârşit-o, pe motivul neexecut rii
acesteia în termenul stabilit de lege, cu amend în m rime dubl de 100 de unit i
contraven ionale, adic 2000 de lei în beneficiul statului.
Încheierea indicat a fost trimis în adresa mea de c tre instan a de judecat la data de
22.10.2009, dat din care începe s izvorasc termenul de declarare a recursului.
Cu încheierea indicat nu sunt de acord pe deplin din urm toarele considerente:
S-a aplicat sanc iunea în alte limite decât cele prev zute de lege sau nu corespunde
faptei s vârşite sau persoanei contravenientului (punctul g) art.466 al Codului
contraven ional al Republicii Moldova).
În conformitate cu punctul a) alin.4 art.34 al Codului contraven ional: „(4) Dac
persoana fizic nu a pl tit amenda în decursul a 30 de zile de la data stabilirii ei, instan a de
judecat o poate înlocui, dup caz, cu: a) amend în m rime dubl , care îns nu poate dep şi
limita maxim a sanc iunii cu amenda prev zut de norma material contraven ional
sau de prezentul articol; ...”
Limita maxima a sanc iunii cu amenda prev zut de art.78 alin.(2) al Codului
contraven ional este pân la 50 de unit i contraven ionale.
Instan a de judecat nelegitim mi-a înlocuit sanc iunea sub form de amend în m rime
de 50 de unit i conven ionale cu amend în m rime dubl de 100 de unit i contraven ionale,
dep şind limita maxim a sanc iunii cu amenda prev zut de norma material
contraven ional .
În drept, îmi întemeiez recursul pe prevederile art.34, 78, 465-468, 473 ale
Codului contraven ional al Republicii Moldova.
Anexa: Copia recursului.
04 noiembrie 2009 ____________________
551
COLEGIUL PENAL AL CUR II DE APEL CHIŞIN U
Recurent: D.S.,
domiciliat or.__________________,
str.M._______________, ap.____.
Intimat: C.C.,
domiciliat or._________________,
bd. __________________, ap.___.
RECURS
ÎMPOTRIVA HOT RÂRII
NR.4C-201/09 DIN 10.11.2009
Prin hot rârea Judec toriei Râşcani mun.Chişin u nr.4c-201/09 din 10.11.2009, a fost
clasat cauza contraven ional în privin a lui C.C. conform art.124 alin.2 CCA al RM
(redac ia din 23.09.1985).
Cu hot rârea nominalizat nu sunt de acord din urm toarele considerente:
În fapt, la data de 28.09.2008, în jurul orei 10.00, la intersec ia str zilor M.
Kog lniceanu-Bulgar mun.Chişin u, s-a produs un accident rutier. La fa a locului, s-a stabilit
c a avut loc tamponarea dintre automobilele de model Mitsubishi n/î COM 123 condus de
şoferul C.C. a.n. 1977, şi VW Passat n/î CNN 309 condus de c tre D.S. a.n. 1978.
Ulterior, în baza materialelor acumulate, la data de 17.18.2008, în privin a posesorului
automobilului de model Mitsubishi n/î COM 123, a fost întocmit procesul-verbal de
constatare a contraven iei administrative prin înc lcarea prevederilor art.59 alin.2 al
Regulamentul regulilor circula iei rutiere din RM, şi în baza procesului-verbal nominalizat,
C.C. a fost recunoscut culpabil în s vârşirea contraven iei administrative prev zute de art.124
alin.2 din CCA al RM (redac ia din 1985), din motivul expir rii termenului de aplicare a
sanc iunii administrative cazul a fost clasat.
Nefiind de acord cu decizia instan ei de judecat din 26.02.2009, contravenientul a
depus recurs împotriva acestei hot râri judec toreşti şi, prin decizia Colegiului penal al Cur ii
de Apel Chişin u din 18.03.2009, recursul a fost admis, a fost casat hot rârea instan ei de
fond cu remiterea cauzei la o nou examinare.
În urma examin rii cauzei, instan a de fond a clasat cauza contraven ional conform
art.124 alin.2 din CCA al RM (redac ia din 1985), în privin a lui C.C. din lipsa contraven iei
administrative.
Consider m c hot rârea nominalizat este nefondat şi lipsit de suport juridic,
deoarece, în baza procesului-verbal de cercetare a contraven iei administrative şi a schemei de
examinare a locului accidentului rutier din 28.09.2008, s-a constatat cu certitudine faptul c
anume şoferul C.C. care conducea automobilul de model Mitsubishi n/î COM 123 a înc lcat
grav prevederile art.59 alin.2 al Regulamentului regulilor circula iei rutiere din RM, şi anume,
la intersec ia str zilor M.Kog lniceanu-Bulgar mun.Chişin u de semnifica ie neechivalent ,
şoferul nominalizat nu a cedat trecerea automobilului VW Passat condus de c tre D.S., care se
deplasa pe drum cu prioritate.
552
Faptul nerespect rii regulilor de circula ie de c tre C.C. se dovedeşte atât din
explica iile lui D.S., cât şi din explica iile lui C.C. şi ale cet.B.G., care, la momentul
producerii accidentului rutier, se afla în automobilul condus de c tre contravenient, şi care a
explicat c , pe data de 28.09.2008, la orele 09.40, aflându-se în calitate de pasager în
automobilul de model Mitsubishi n/î COM 123, la intersec ia str zilor M.Kog lniceanu-
Bulgar mun.Chişin u, C.C. cotind spre dreapta s-a tamponat cu un automobil de modelul
VW Passat n/î CNN 309, care se deplasa din stânga pe str. M.Kog lniceanu mun.Chişin u, cât
şi de procesul-verbal de cercetare la fa a locului şi de schema de examinare a locului
accidentului rutier din 28.09.2008.
Astfel, partea descriptiv a deciziei instan ei de fond, din 16.12.2009, contravine cu
dispozitivul hot rârii nominalizate, fapt care, conform art.466 alin.2 lit.d) din Codul
Contraven ional al RM, serveşte drept temei pentru declararea prezentului recurs şi motiv de
casare a hot rârii instan ei de fond, dat fiind faptul c instan a de judecat face men iunea c ,
în cadrul şedin ei judiciare, a fost examinat procesul-verbal de cercetare la fa a locului şi
schema de examinare a locului accidentului rutier din 28.09.2008, îns nu a reflectat pe deplin
circumstan ele în care s-a produs accidentul rutier nominalizat, şi faptul c contravenientul
C.C. se deplasa pe o strad cu o intersec ie nedirijat a drumurilor cu semnifica ie diferit , şi
conform pct.59 alin.2 al Regulilor circula iei rutiere din RM, urma s cedeze trecerea
automobilului VW Passat condus de c tre D.S., care se deplasa pe drum cu prioritate.
De asemenea, în partea descriptiv a deciziei din 16.12.2009, instan a de fond a dat o
apreciere greşit declara iilor specialistului H.M., care, chipurile, a declarat c vinovat în
comiterea accidentului rutier este şoferul D.S., deoarece specialistul în cadrul şedin ei
judiciare nu a f cut asemenea declara ii, fapt confirmat prin procesul-verbal al şedin ei de
judecat , mai mult ca atât, competen a specialistului care efectueaz un Raport de constatare
tehnico-ştiin ific nu este de a stabili cine este vinovat, aceste atribu ii şi competen e apar in
doar instan ei de judecat , şi nu specialistului sau expertului, care, conform prevederilor
art.389-390 din Codul Contraven ional al RM, este persoana neinteresat de rezultatele
cauzei contraven ionale, cu suficiente cunoştin e şi deprinderi speciale pentru a acorda ajutor
agentului constatator sau instan ei de judecat (art.389 alin.1 din Codul contraven ional al
RM).
Instan a de judecat nu a dat apreciere unui alt raport de expertiz şi concluziilor
expertului T.M., care, conform Raportului de expertiz nr.1972 din 23.07.2009 şi explica iilor
date în cadrul şedin ei judiciare, a explicat c , chiar dac conduc torul automobilului VW
Passat urma s se deplaseze regulamentar cu o vitez de 60 km/or , în cazul intr rii
automobilului Mitsubishi în intersec ie, accidentul nu putea fi evitat, neavând posibilit i
tehnice de a evita accidentul. Prin urmare, concluziile din partea descriptiv a deciziei
instan ei de font din 16.12.2009, contravin cu dispozitivul hot rârii nominalizate.
Cu atât mai mult, în conformitate cu prevederile art.462 din Codul contraven ional al
RM, instan a de fond urma s pronun e o hot râre legal , întemeiat şi motivat . Îns , din
motive neclare, instan a de fond face trimitere la art.462 din Codul contraven ional al RM, nu
a pronun at o hot râre, ci o decizie, care urmeaz s fie apreciat de c tre instan a de recurs
conform competen ei.
Pornind de la aceste circumstan e şi în conformitate cu prevederile art.465-466 alin.2
lit.d); 467-468,
Solicit:
Admiterea prezentului recurs.
Casarea hot rârii Judec toriei Râşcani mun.Chişin u nr.4c-201/09 din 10.11.2009, cu
emiterea unei noi hot râri prin care C.C. s fie declarat culpabil de s vârşirea
contraven iei administrative prev zute de art.124 alin.2 din CCA al RM (redac ia din
553
1985), cu clasarea cazului administrativ din motivul expir rii termenului de aplicare a
sanc iunii administrative.
Anex :
- copia hot rârii nr.4c-201/09 din 10.11.2009
Data___________________________________
Semn tura recurentului ___________________
554
SESIZ RI ALE CUR II CONSTITU IONALE
Cur ii Constitu ionale a Republicii Moldova
Subiectul sesiz rii: Curtea Suprem de Justi ie

a Republicii Moldova mun. Chişin u,
str.Kog lniceanu, 70
SESIZARE
PRIVIND CONSTITU IONALITATEA UNEI
SINTAGME DIN ALIN.(6)
ART.63 DIN CODUL DE PROCEDUR PENAL ,
LA DEMERSUL JUDEC TORIEI SECT.
BOTANICA, MUN. CHIŞIN U ÎN LEG TUR CU
SOLU IONAREA PLÂNGERII DEPUSE ÎN
ORDINEA ART.313 DIN CPP
ÎN CAUZA LUI .S.
1. În cadrul unui dosar penal, pornit referitor la infrac iunea prev zut de art.3091 alin.(3)
lit.b), c), e) CP, cet. .S. prin ordonan a din 13.06.2007, a fost recunoscut în calitate de b nuit
în s vârşirea acestei infrac iuni în privin a lui B.V., fiindu-i tot atunci explicate drepturile şi
audiat în calitate de b nuit. Drepturile şi obliga iile b nuitului sunt prev zute în art.64 CPP.
2. Potrivit art.63 alin.(2) pct.3) CPP organul de urm rire penal nu este în drept s
men in în calitate de b nuit persoana în privin a c reia a fost dat o ordonan de
recunoaştere în aceast calitate mai mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului General şi al
adjunc ilor s i, mai mult de 6 luni.
Conform alin.(3) din art.63 CPP la momentul expir rii termenului de 3 luni, ori dup
caz a celor de 6 luni, organul de urm rire penal este OBLIGAT s dispun scoaterea
b nuitului de sub urm rire penal , ori s dispun , punerea lui sub învinuire.
Procedura de scoatere a b nuitului de sub urm rire penal este reglementat de art.284
CPP, iar cea de punere sub învinuire de art.280-281 CPP.
inând seama de dispozi iile acestor norme de procedur penal , procurorul, care,
efectua urm rirea penal în cauz , avea obliga ia ca pân la 13.09.2007 s -1 pun pe b nuitul
.S. sub învinuirea s vârşirii infrac iunii în cauz , ori dup caz, printr-o nou ordonan , cu
acordul Procurorului General, ori a adjunc ilor s i s prelungeasc calitatea de b nuit pân la
13.12.2007.
3. Potrivit materialelor dosarului niciun a din obliga iile enumerate nu au fost exercitate
de procurorul ce efectua urm rirea penal . Deci pân la 13.09.2007 b nuitul .S. nu a fost pus
sub învinuire, nu a fost scos de sub urm rirea penal , şi nici nu a fost prelungit termenul de
555
inere a lui în calitate de b nuit maxim pân la 13.12.2007, ca ulterior ori s fie scos de sub
urm rire penal ori s fie pus sub învinuire.
La 06 februarie 2009 procurorul, care efectua urm rirea penal , prin ordonan a reluat
urm rirea penal şi la pus pe cet. .S. sub învinuirea în s vârşirea infrac iunii prev zute de
art.3091 alin.(3) lit.b), c), e) din Codul penal.
4. Ordonan a de punere sub învinuire a lui ara S. a fost atacat în ordinea art.2991
CPP cu plângere de c tre învinuit, care în motivare a invocat c procurorul nu a fost în drept
de a relua urm rirea penal şi al pune sub învinuire deoarece au expirat termenele prev zute
de art.63 CPP şi ara S. se consider scos de sub urm rire penal .
Reluarea urm ririi penale este contrar prevederilor art.287 CPP. Conform alin.(1)
reluarea poate avea loc numai dac s-a constatat c nu a existat în fapt cauza care a
determinat scoaterea persoanei de sub urm rire penal , iar potrivit alin.(4) reluarea urm ririi
penale poate avea loc dac apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în
cadrul urm ririi precedente au afectat ordonan a de scoatere de sub urm rire penal .
Procurorul ierarhic superior a respins plângerea, motivând c conform art.63 alin.(6)
CPP calitatea de b nuit a lui ara S. a încetat de drept, prin urmare nu a fost necesar o
ordonan separat de scoatere a lui de sub urm rire penal .
Încetarea de drept a calit ii de b nuit în leg tur cu expirarea termenelor indicate în
alin.(2) în cazul acumul rii ulterioare a probelor suficiente, nu împiedic punerea persoanei
sub învinuire pentru acelaşi fapt.
5. În ordinea art.313 CPP .S. prin intermediul avocatului U.Gh. a atacat cu plângere
judec torului de instruc ie, ac iunile procurorului, manifestate prin emiterea ordonan ei de
reluare a urm ririi penale şi punerea lui sub învinuire din 06.02.2009, solicitându-se
anularea
acestor acte procedurale şi scoaterea lui .S. de sub urm rire penal .
Ca motivare s-a invocat, c reluarea urm ririi penale în cazul lui .S. şi punerea lui sub
învinuire contravine prevederilor art.287 CPP, deoarece s-au adoptat peste termenul
prev zut de lege (maxim într-un an) şi în raport cu dispozi iile art.230,251 CPP, actele în
cauz devin nule.
La fel reluarea urm ririi penale contravine, principiului non bis in idem, ce rezult din
prevederile art.4 al Protocolului 7 al Conven iei Europene privind Drepturile Omului, art.7
din Codul penal şi art.22 al Codului de procedur penal .
6. Prin încheierea din 30 decembrie 2009 a Judec toriei Botanica, mun.Chişin u, în

temeiul art.7 şi 349 CPP s-a admis demersul avocatului U.Gh. şi s-a sesizat Curtea Suprem
de Justi ie cu privire la controlul constitu ionalit ii sintagmei „încetarea de drept a calit ii de
b nuit în leg tur cu expirarea termenelor indicate în alin.(2) art.63 CPP, în cazul acumul rii
ulterioare a probelor suficiente, nu împiedic punerea persoanei sub învinuire pentru aceeaşi
fapt " din art.63 alin.(6) CPP în raport cu art.16, 21, 25 din Constitu ia Republicii Moldova.
Totodat s-a suspendat procedura privind solu ionarea plângerii lui ara S. şi avocatului
depus în ordinea art.313 CPP împotriva actelor procurorului - ordonan ei de reluare a
urm ririi penale şi punerii lui sub învinuire.
7. Prin hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie s-a admis demersul Judec toriei
sect. Botanica, mun. Chişin u şi s-a decis s se sesizeze Curtea Constitu ional referitor la
constitu ionalitatea sintagmei din alin.(6) art.63 din Codul de procedur penal , cit m:"
încetarea de drept a calit ii de b nuit în leg tur cu expirarea termenelor indicate în alin.(2)
art.63 CPP, în cazul acumul rii ulterioare a probelor suficiente, nu împiedic punerea
556
persoanei sub învinuire pentru aceeaşi fapt ", încheiat citatul, în raport cu art.art.16, 21, 25
din Constitu ia Republicii Moldova.
Curtea Suprem de Justi ie consider c prevederea citat din alin.(6) este
neconstitu ional din urm toarele considerente.
8. Conform art.16 alin.(1) din Constitu ie respectarea şi ocrotirea persoanei constituie

o îndatorire primordial a statului. Aceast prevedere Constitu ional este concretizat în
art.10 alin.(1) din Codul de procedur penal , care stipuleaz c toate organele şi persoanele
participante la procesul penal sunt obligate s respecte drepturile, libert ile şi demnitatea
persoanei.
Mai sus s-a men ionat c prin ordonan a din 13.06.2007 procurorul, ca organ de
urm rire penal , 1-a recunoscut pe cet. .S. în calitate de b nuit în s vârşirea infrac iunii
prev zute de art.3091 alin.(3) lit.b), c), e) din Codul penal, deci în s vârşirea ac iunilor de
tortur fa de un minor în scopul de a ob ine informa ii referitor la o presupus infrac iune.
B nuitul .S. a fost audiat privitor la infrac iunea imputat lui.
Potrivit art.63 alin.(2) pct.3 CPP .S. ca b nuit nu putea fi men inut în aceast calitate
mai mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului General ori al adjunc ilor s i mai mult de 6
luni.
Alineatul (3) al art.63 CPP în mod imperativ oblig procurorul c dac termenul de 3
ori 6 luni a expirat şi nu s-au acumulat probe pentru a pune persoana b nuit sub învinuire,
trebuie s dispun prin ordonan scoaterea b nuitului de sub urm rire penal , despre ce
acesta trebuie s fie informat, obliga ia privind informarea b nuitului. Rezult din
prevederile art.62 alin.(1) pct.10) CPP conform c ruia b nuitul are dreptul s fie informat de
organul de urm rire penal despre hot rârile adoptate care se refer la drepturile şi interesele
sale.
În situa ia în care se prezum c b nuitul .S. cunoaşte prevederile art.63 alin.(3) în

sensul obliga iunii procurorului de al scoate de sub urm rire penal dup expirarea a 3 ori a 6
luni, termen în care el nu a fost pus sub învinuire, ultimul ob ine dreptul s considere c
b nuiala, ori vinov ia lui în s vârşirea infrac iunii nu s-a confirmat şi şi-a format
convingerea şi rezolu ia c procurorul a procedat anume în modul prev zut de alin.(4) art.63
CPP, prin ordonan a a dispus scoaterea lui de sub urm rire penal .
Obliga iunea procurorului de a dispune scoaterea b nuitului dup caz, de sub urm rirea
penal rezult din prevederile art.52 alin.(1) pct.22) CPP, iar conform art.255 alin.(1) CPP la
desf şurarea urm ririi penale, asupra ac iunilor respective procurorul dispune prin adoptarea
ordonan ei. Despre necesitatea adopt rii ordonan ei motivate în cazul când procurorul trebuie
s dispun scoaterea persoanei de sub urm rire penal stipuleaz şi art.284 alin.(3) CPP.
Astfel, având în vedere dispozi ia art.16 alin.(1) din Constitu ie c respectarea şi

ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordial a statului, legislatorul, în mai multe
norme a procedurii penale, printre care şi cele enun ate mai sus, a statuat obliga iuni a
procurorului ca reprezentant al statului, la efectuarea urm ririi penale în privin a unei
persoane şi garantarea c drepturile acestuia vor fi respectate şi ocrotite.
Dispozi ia alin.(6) art.63 CPP, care prevede c încetarea de drept a calit ii de b nuit în
leg tur cu expirarea termenelor indicate în alin.(2), în cazul acumul rii ulterioare a probelor
557
suficiente, nu împiedic punerea persoanei sub învinuire pentru acelaşi fapt, s-a inclus în
art.63 prin Legea nr.264-XVI din 28.07.2006, întrat în vigoare la 03.11.2006, aceasta este în
contradic ie cu art.21 din Constitu ie, privind prezum ia nevinov iei, precum şi cu art.4 al
Protocolului nr.7 la Conven ia European pentru Ap rarea Drepturilor Omului.
Potrivit art.21 din Constitu ie orice persoan , acuzat de un delict este prezumat
nevinovat pân când vinov ia sa va fi dovedit în mod legal, în cursul unui proces judiciar
public, în cadrul c ruia i s-au asigurat toate garan iile necesare ap r rii sale.
Raportând prevederile art.21 cu starea de fapt a cazului .S. se prezum c ultimul, din
momentul ce au expirat termenele afl rii lui în calitate de b nuit şi nu i-a fost înaintat
învinuirea în s vârşirea infrac iunii imputate, a ob inut dreptul de a considera c b nuiala a
disp rut şi nu are nicio restric ie legat de cazul penal. Aceast încredere c persoana este
nevinovat avea dreptul s fie sugerat şi altor cet eni.
Dispozi ia nominalizat men ine îns b nuiala acestei persoane în timp şi care este
nedeterminat.
Din acest punct de vedere şi din sensul art.21 din Constitu ie se deduce o concluzie c
odat ce în termenele prev zute delege b nuiala persoanei în s vârşirea infrac iunii nu s-a
dovedit, procesul judiciar trebuie s se finalizeze cu ordonan a de scoaterea b nuitului de sub
urm rire penal .
Prevederea alin.(6) la care ne referim, de fapt legalizeaz neîndeplinirea de c tre

organul de urm rire penal ori de procuror a obliga iilor privind cercetarea sub toate
aspectele, complet , obiectiv şi operativ a tuturor circumstan elor cauzei, şi aceasta
contravine principiului legalit ii procesului penal, precum şi cerin elor c legea trebuie s fie
clar şi previzibil .
Potrivit art.25 alin.(1) din Constitu ie libertatea individual şi siguran a persoanei sunt
inviolabile. Aceast prevedere este desf şurat în art.22 din Codul de procedur penal care
stipuleaz urm toarele:
1) Nimeni nu poate fi urm rit de organele de urm rire penal , judecat sau
pedepsit de instan a judec toreasc de mai multe ori pentru aceeaşi fapt .
2) Scoaterea de sub urm rire penal sau încetarea urm ririi penale împiedic
punerea repetat sub învinuire a aceleaşi persoane pentru aceeaşi fapt , cu excep ia
cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii
precedente au afectat hot rârea respectiv .
3) Hot rârea organului de urm rire penal de scoatere a persoanei de sub
urm rire penal sau de încetare a urm ririi penale, precum şi hot rârea judec toreasc
definitiv , împiedic reluarea urm ririi penale, punerea sub o învinuire mai grav sau
stabilirea unei pedepse mai aspre pentru aceeaşi persoan pentru aceeaşi fapt , cu excep ia
cazurilor când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii
precedente au afectat hot rârea pronun at .
Astfel, asigurarea dreptului fundamental al persoanei de a nu fi, urm rit, judecat sau
pedepsit de mai multe ori, include şi situa ia când procurorul era obligat s scoat persoana
de sub urm rire penal şi s o informeze despre aceast ac iune penal . Iar dac nu a fost
exercitat aceast obliga iune, în termenii prev zu i de lege, persoana, dup cum s-a mai
men ionat anterior, interpretând principiul asigur rii siguran ei sale, este în drept s considere
c a fost scoas de sub urm rire penal . O nou reluare a acesteia ar putea avea loc numai în
558
baza prevederilor art.287 CPP, precum şi ale art.4 pct.2 din Protocolului nr.7 al Conven iei
pentru Ap rarea Drepturilor Omului.
Sintagma criticat , dar de fapt integrul alin.(6) face ca dispozi iile art.63 alin.(3), (4),
(5) s fie omise de procuror şi s nu procedeze în strict conformitate cu aceste prevederi, s
nu se expun prin actul procedural respectiv, şi s men in persoana b nuit sub o stare de
fapt stresant şi pe un termen nedeterminat.
În sensul prevederilor alin.(6) în vigoare procurorul nu are obliga ia de a proceda în

ordinea art.287 CPP şi art.4 din Protocolul nr.7, dat fiind c urm rirea penal oficial nu a fost
încetat . Din aceste puncte de vedere, în conformitate cu art.7 alin.(3), art.39 pct.4) CPP,
art.2 lit.d) din Legea cu privire la Curtea Suprem de Justi ie, art.4 alin.(1) lit.a), art.16, 38
alin.(1) lit.d); art.39, 62 Codului jurisdic iei Constitu ionale, Curtea Suprem de Justi ie
SOLICIT :
Examinarea constitu ionalit ii sintagmei din art.63 alin.(6) CPP „încetarea de drept
a calit ii de b nuit în leg tur cu expirarea termenelor indicate în alin.(2), în cazul
acumul rii ulterioare a probelor suficiente, nu împiedic punerea persoanei sub învinuire
pentru acelaşi fapt", în raport cu art.16 alin.(1), art.21, art.25 alin.(1) din Constitu ia
Republicii Moldova, precum şi art.4 al Protocolului nr.7 al Conven ia European pentru
Ap rarea Drepturilor Omului.
559
MODELE DE CERERI DE ADRESARE
LA CURTEA EUROPEAN A DREPTURILOR
OMULUI
560
CERERE
PREZENTAT ÎN CONFORMITATE CU
ARTICOLUL 34 AL CONVEN IEI EUROPENE
PENTRU AP RAREA DREPTURILOR OMULUI
ŞI A LIBERT ILOR FUNDAMENTALE ŞI CU
ARTICOLELE 45 ŞI 47 ALE EGULAMENTULUI
CEDO
I. P R ILE
A. RECLAMANTUL
B. ÎNALTA PARTE CONTRACTANT
13. REPUBLICA MOLDOVA
II. EXPUNEREA FAPTELOR
14.
1) Prezenta cerere se refer la o decizie irevocabil a Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii
Moldova, emis la ___.
2) Peti ionarul X este cet ean al Republicii Moldova. La ___, X, în comun cu cet. Y, a fondat
Societatea Comercial ___ S.R.L. (în continuare – SC ___ S.R.L.). Asociatul Y a fost numit
în func ia de Administrator al întreprinderii.
La momentul fond rii întreprinderii vizate, capitalul social al acesteia constituia 5400 lei.
Ambii fondatori de ineau p r i egale în capitalul social a câte 50%, adic 2700 lei fiecare.
Potrivit rezultatelor fiscale pentru anul 2006, activele SC ___ S.R.L. constituiau circa
__milioane de lei şi constau din ac iuni la alte societ i comerciale.
3) Cu timpul, între X şi asociatul Y. au ap rut divergen e privind eficien a administr rii
afacerii comune. Din care cauz , raporturile între asocia i au devenit tensionate.
4) La 05 aprilie 2007, asociatul Y, în calitatea sa de administrator al Societ ii, a convocat
repetat Adunarea General a Asocia ilor, dat fiind faptul c asociatul X nu s-a prezentat la
Adunarea convocat pentru data de 31 martie 2007. Despre locul şi data Adun rii Generale
repetate peti ionarul nu a fost informat în mod corespunz tor, deoarece comunicarea poştal
recomandat , privind data şi locul Adun rii, nu i-a fost înmânat . Din aceast cauz , X nu s-a
prezentat la Adunarea General repetat . În consecin , Adunarea General , cu participarea
doar a asociatului Y, a calificat absen a asociatului X ca nemotivat şi a declarat Adunarea ca
fiind deliberativ , în temeiul prevederilor statutului şi al p. 90 din Regulamentul societ ilor
economice în vigoare la acel moment.
Potrivit procesului-verbal din 05 aprilie 2007 Adunarea General a Asocia ilor SC ___S.R.L.
la care a participat cu drept de vot doar asociatul Y, de in tor al p r ii sociale de 50% din
capitalul social, a decis:
561
- majorarea capitalului statutar de la 5400-00 la 10800-00 lei, din contul aportului în
sum de 5400-00 lei al cet. Z;
- admiterea cet. Z în calitate de asociat nou cu parte social de 50% din capitalul
statutar.
Respectiv, partea social a asociatului X din capitalul social al SC ___ S.R.L. a fost micşorat
de la 50% la 25%. La fel şi cota social a asociatului Y.
5) La ___, Camera Înregistr rii de Stat a înregistrat în registrul de stat modific rile operate în
actele de constituire ale SC ___ S.R.L. şi acestea au devenit oficiale.
Ac iunea civil în instan ele judiciare economice

6) Considerând deciziile adoptate de Adunarea General a S.C. ___ S.R.L. ilegale şi în
contradic ie cu Actul de constituire a societ ii, peti ionarul a depus o ac iune în judecat , prin
care a cerut:
- anularea procesului-verbal al Adun rii Generale a Asocia ilor SC ___ S.R.L. din ___ şi a
Deciziei corespunz toare a Camerei Înregistr rii de Stat din ___ privind înregistrarea
modific rilor operate în Actul de constituire;
- excluderea cet. Y din rândurile asocia ilor;
- excluderea cet. Z din rândurile asocia ilor.
Ac iunea a fost întemeiat prin urm toarele fapte:

a) Adunarea General a Asocia ilor din 05.04.2007 nu a fost deliberativ .
În acest sens, peti ionarul a sus inut c nu a fost înştiin at în mod corespunz tor despre data şi
timpul convoc rii Adun rii repetate. Conform materialelor dosarului, a fost stabilit faptul c
Societatea MOLDTELECOM, responsabil pentru înştiin area telegrafic , a depistat c
telegrama nu i-a fost înmânat sub semn tur peti ionarului X, iar persoanele vinovate au fost
pedepsite disciplinar pentru înc lc rile admise.
b) Adunarea General a Asocia ilor nu a fost în drept s la decizii privind modificarea

Actului Constitutiv f r acordul expres al ambilor asocia i.
Pozi ia expus a fost argumentat prin prevederile care se con in la p. 6.3. din Actul
constitutiv al S. C. ___ S.R.L. şi la p. 91 din Regulamentul societ ilor economice aprobat
prin Hot rârea Guvernului RM nr. 500 din 10.09.91(în vigoare la acel moment). Normele
vizate prev d faptul c modificarea Actului constitutiv al Societ ii Comerciale poate avea loc
doar cu acordul expres al ambilor asocia i cu cote sociale egale.
Dat fiind faptul c asociatul X nu şi-a dat acordul nici pentru modificarea statutului, nici
pentru majorarea capitalului social şi nici pentru admiterea unui nou asociat, Adunarea
General n-a fost în drept s decid asupra major rii capitalului social, cu atât mai mult s
admit noi asocia i, f r acordul peti ionarului. Chiar dac Adunarea ar fi fost deliberativ în
sensul p. 90 din Regulamentul societ ilor economice, Actul constitutiv nu putea fi modificat
f r acordul expres al peti ionarului.
c) Decizia Adun rii Generale a Asocia ilor şi Decizia Camerei Înregistr rii de Stat din ___
sunt ilegale, abuzive şi afecteaz dreptul la proprietate al peti ionarului.
562
Astfel, printr-o pretins investi ie de doar 5400 lei, cet. Z a ob inut o cot social de 50% în
capitalul social al S.C. ___ S.R.L. cu active de circa N milioane lei. Respectiv, cota social a
asociatului X în capitalul social al societ ii comerciale vizate a fost diminuat de la 50% la
25%, f r ca activele societ ii s creasc propor ional. În acest mod, peti ionarul fost
expropriat şi limitat în alte drepturi în calitate de asociat.
Deciziile instan elor judec toreşti economice

7) La ___ Judec toria Economic de Circumscrip ie Chişin u a pronun at Hot rârea în litigiul
vizat, prin care a respins integral ac iunea asociatului X ca fiind nefondat . În hot râre
instan a s-a referit exclusiv la faptul c Adunarea General a Asocia ilor S.C. ___ S.R.L. din
___ a fost deliberativ . Îns , instan a de judecat a omis totalmente s se expun pe marginea
argumentelor aduse de c tre peti ionar cu referire la prevederile p.6.3. al Actului constitutiv şi
p. 91 din Regulamentul societ ilor economice, care prev d explicit c deciziile de genul celor
contestate de X în judecat puteau fi adoptate doar cu acordul expres al acestuia în calitatea sa
de asociat cu cot social egal în capitalul social.
8) Peti ionarul a atacat cu apel Hot rârea Judec toriei Economice la Curtea de Apel
Economic . Prin cererea de apel X a solicitat:
- casarea par ial a hot rârii Judec toriei Economic de Circumscrip ie (în fapt, peti ionarul
nu a contestat respingerea ac iunii în partea excluderii din num rul de asocia i a cet. Y);
- anularea procesului-verbal din 05.04.2007 şi a deciziilor respective ale Adun rii Generale a
SC ___ S.R.L.;
- anularea Deciziei Camerei Înregistr rii de Stat din ___ privind înregistrarea modific rilor
corespunz toare operate în Actul de constituire al SC ___ S.R.L.;
- excluderea din asocia ii SC ___ S.R.L. a cet. Z.
Motivele apelului au fost similare celor aduse în instan a de fond, şi anume:

- Adunarea General a Asocia ilor SC ___ din ___ nu a fost deliberativ , deoarece
asociatul X nu a fost înştiin at în modul stabilit despre convocarea Adun rii Generale
repetate;
- La adoptarea deciziilor privind modificarea Actului constitutiv al S.C. ___ S.R.L. şi la
înregistrarea acestor modific ri de c tre Camera Înregistr rii de Stat au fost înc lcate
prevederile p.6.3. din Actul constitutiv al societ ii comerciale şi a p. 91 din
Regulamentul societ ilor economice;
- A fost înc lcat dreptul peti ionarului la proprietate prin diminuarea cotei sociale
capitalul S.C. ___ S.R.L.
9) La ___, Curtea de Apel Economic a respins apelul şi a men inut integral hot rârea
instan ei de fond. Instan a de apel a hot rât c Adunarea General a fost deliberativ , iar
deciziile Adun rii au fost legale. Îns , Curtea de Apel Economic nu s-a pronun at deloc
asupra motivelor invocate de peti ionar în cererea de apel despre înc lcarea prevederilor p.
6.3. din Actului constitutiv şi ale p. 91 din Regulamentului societ ilor economice.
563
10) Decizia Cur ii de Apel Economice a fost atacat cu recurs la Curtea Suprem de Justi ie.
În cererea de recurs peti ionarul a invocat aplicarea eronat a legii de c tre instan ele de fond
şi de apel şi a solicitat examinarea motivelor de baz ale ac iunii, în special:
- Adunarea General din 05.04.2007 nu a fost deliberativ ;
- Deciziile contestate au fost adoptate cu înc lcarea prevederilor exprese din p.6.3. din
Actul constitutiv şi ale p. 91 din Regulamentul societ ilor economice;
- Înc lcarea dreptului peti ionarului la proprietate.
11) La ___, Colegiul Economic al Curii Supreme de Justi ie a declarat recursul inadmisibil.
Instan a s-a expus în decizia sa doar asupra caracterului deliberativ al Adun rii Generale a
Asocia ilor din 05.04.2007. Îns completul din trei judec tori, ca şi instan ele de fond şi de
apel, nu s-a pronun at deloc asupra motivelor de baz ale recursului.
III. EXPUNEREA PRETINSEI SAU PRETINSELOR VIOL RI ALE CONVEN IEI

ŞI/SAU ALE PROTOCOALELOR, PRECUM ŞI A ARGUMENTELOR ÎN SPRIJINUL
ACESTOR AFIRMA II
14.
Violarea art.6 § 1 al Conven iei Europene
Articolul 6 § 1 al Conven iei pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi a Libert ilor
Fundamentale prevede:
“1. Orice persoan are dreptul la judecarea în mod echitabil…de c tre o instan
independent şi impar ial , instituit de lege, care va hot rî… asupra înc lc rii drepturilor şi
obliga iilor sale cu caracter civil…”
Consider m c judecarea cauzei civile vizate a avut loc cu înc lcarea art.6 § 1 al Conven iei.
Art.6 al Conven iei garanteaz dreptul la un proces echitabil. Dreptul instituit de textul art.6 al
Conven iei este un drept de ordin procesual, ce presupune ap rarea tuturor drepturilor
personale şi patrimoniale ale unui subiect de drept, în cadrul procedurilor interne care
urmeaz a fi realizat în cadrul unui proces, cu respectarea imperativ a unor garan ii, ce
trebuie s se înscrie în coordonatele unui proces echitabil, în sensul Conven iei.
Curtea a statuat c textul art.6 al Conven iei oblig instan ele s -şi argumenteze deciziile
luate, dar aceast obliga ie nu are a fi în eleas în sensul c ele trebuie s r spund în mod
detaliat la fiecare argument al p r ilor procesului. Obliga ia de motivare a deciziilor variaz în
func ie de natura acestora.
„O instan nu este obligat s dea un r spuns detaliat la fiecare argument înaintat de
justi iabil; totuşi, dac o observa ie era esen ial pentru solu ionarea cauzei (în situa ia în care
ar fi fost acceptat de tribunal) şi a fost prezentat de p r i întru sus inerea pozi iei lor, atunci
tribunalul trebuia s o trateze în mod distinct în hot rârea judec toreasc ” (Hiro Balani v.
Spania No. 1021/2001 din 28 martie 2003).
Printr-o decizie motivat , instan ele vor demonstra p r ilor c ele au fost ascultate, iar
argumentele acestora au fost examinate la luarea deciziei.
Mai mult, cerin a de motivare se atribuie nu numai hot rârii finale, ci aşa cum cerin a de
echitate se atribuie întregii proceduri, şi cerin a de motivare corespunz toare se extinde la
orice hot râre adoptat de instan .
Argumentarea hot rârilor instan ei de fond este crucial pentru c de aceasta depinde
realizarea dreptului la contestarea acestei hot râri.
Jurispruden a CEDO demonstreaz c ignorarea, inten ionat sau neinten ionat , a
argumentelor p r ilor, inclusiv a celor din cererile de apel şi de recurs, poate echivala cu
înc lcarea art.6 § 1 din Conven ie (Hiro Balani v. Spania, No. 1021/2001 din 28 martie 2003
564
Tatişvili v. Rusia No. 1509/02 din 22 februarie 2007 ş.a.). În particular, în cauza Tatişvili v.
Rusia, Curtea European a considerat c argumentarea superficial a hot rârii de c tre
judec toria raional şi confirmarea ulterioar a acestei argument ri inadecvate de c tre
instan a de recurs constituie înc lcarea art.6 § 1 din Conven ie.
Şi dreptul na ional moldovenesc con ine cerin e şi norme similare celor men ionate. Astfel,
potrivit art.239 din Codul de procedur civil al RM: “Hot rârea judec toreasc trebuie s fie
legal şi întemeiat . Instan a îşi întemeiaz hot rârea numai pe circumstan ele constatate
nemijlocit de instan şi pe probele cercetate în şedin a de judecat ”.
Art.241, al. (5) al Codului de procedur civil prevede urm toarele: “În motivare se indic :
circumstan ele pricinii, constatate de instan , probele pe care se întemeiaz concluziile ei
privitoare la aceste circumstan e, argumentele invocate de instan la respingerea unor probe,
legile de care s-a c l uzit instan a.”
Prin urmare, în motivarea hot rârii instan a de judecat este obligat s expun con inutul
probelor prin care se confirm împrejur rile ce au importan pentru solu ionarea just a
cauzei. Dac instan a, apreciind fiecare prob separat, cât şi pe toate în ansamblu, constat
c unele probe prezentate, depozi ii ale martorilor, înscrisuri, nu corespund circumstan elor
invocate de p r i ca temei a cerin elor şi obiec iilor sale, urmeaz s motiveze concluziile
despre aceasta.
Constatând circumstan ele de fapt ale cauzei, instan a de judecat calific juridic rela iile
dintre p r i cu indicarea legii care reglementeaz rela iile litigioase respective.
În partea de motivare, obligatoriu se face trimitere la normele dreptului material, cu indicarea
concret a denumirii legii, num rul articolului, alineatului, literei etc.
La ___, Judec toria Economic de Circumscrip ie a emis o hot râre, prin care a respins
ac iunea lui X. Instan a a decis c Adunarea General a Asocia ilor din 05 aprilie 2007 a fost
deliberativ .
Consider m c Hot rârea Judec toriei Economice de Circumscrip ie este extrem de
incomplet , deoarece instan a nu s-a pronun at deloc asupra motivelor invocate în cerere.
Şi anume:
A. Peti ionarul nu a fost înştiin at în mod corespunz tor despre data şi timpul convoc rii
Adun rii Generale repetate din 05.04.2007. Conform materialelor dosarului, a fost stabilit
faptul c Societatea MOLDTELECOM, responsabil pentru înştiin area telegrafic , a depistat
c telegrama nu i-a fost înmânat lui X sub semn tur . Deci, asociatul n-a fost înştiin at
corespunz tor, dup cum este prev zut de legisla ie şi actele normative despre convocarea
repetat a adun rii generale. Neglijarea de c tre instan a unui asemenea fapt important
demonstreaz caracterul superficial al procesului judiciar în cazul vizat. Dac acest aspect ar
fi fost apreciat de c tre instan a de judecat în modul stabilit de lege, decizia judec toreasc
trebuia s fie alta – Adunarea General a Asocia ilor S.C. ____S.R.L. din 05.04.2007 trebuia
s fie declarat nedeliberativ , adic f r dreptul de adopta decizii.
B. Instan a de fond a omis s se pronun e asupra prevederilor legale, invocate de c tre
peti ionar în cerere. Potrivit acestor prevederi, Actul constitutiv al SC ___ S.R.L. nu putea fi
modificat f r acordul expres al asociatului X.
Codul civil al RM, în art.115, al (1) prevede: „membrul societ ii comerciale are dreptul s
participe la conducerea şi la activitatea societ ii în condi iile stabilite de lege şi de actul de
constituire.”
Conform p.6.3. din Actul de constituire al societ ii SC ___ S.R.L. „dac num rul Asocia ilor
e mai mic de 3 şi aporturile acestora sunt egale, problema (nota peti ionarului: privind
modificarea actului de constituire, majorarea şi reducerea Capitalului social) va fi adoptat
numai cu acordul tuturor Asocia ilor Societ ii”.
Mai mult, potrivit prevederilor p. 91 din Regulamentul societ ilor economice aprobat prin
Hot rârea Guvernului RM nr.500 din 10.09.91, „Dac num rul asocia ilor este mai mic de 3
565
şi cotele de participare ale acestora sunt egale, chestiunea (nota peti ionarului: se au în vedere
chestiunile privind, în particular, modificarea statutului, sporirea şi reducerea fondului
statutar... (subpunctele 1, 2, 3, 6, 9 din p. 83 din Regulament)), se rezolv conform în elegerii
reciproce”.
Astfel, este absolut evident c Actul de constituire şi p. 91 din Regulament prev d acordul
expres al ambilor asocia i cu cote egale la luarea deciziilor de modificare a actului
constituire, inclusiv la majorarea capitalului social şi la admiterea unui nou asociat. Dat fiind
faptul c peti ionarul nu a dat acordul nici la modificarea actului de constituire, nici la
majorarea capitalului social şi nici la admiterea unui nou asociat, Adunarea General n-a fost
în drept s decid asupra major rii capitalului social, cu atât mai mult s admit noi asocia i,
f r acordul s u expres. Acest aspect are o importan crucial pentru solu ionarea cazului,
chiar şi în situa ia în care instan ele de judecat ar fi ajuns la concluzia c peti ionarul a fost
înştiin at în mod corespunz tor legisla iei despre convocarea repetat a Adun rii Generale a
Asocia ilor din 05 aprilie 2007. Aceasta pentru c atât Actul de constituire, cât şi
Regulamentul societ ilor economice prev d categoric c operarea modific rilor în Actul de
constituire al S.C. ___ S.R.L. pot avea loc doar cu acordul ambilor asocia i.
C. Decizia Camerei Înregistr rii de Stat din ___ este ilegal , deoarece potrivit art.19 al Legii
cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organiza iilor din 05.10.2000, în
vigoare la data înregistr rii modific rilor Actului constitutiv al SC ___ S.R.L.: “Pentru
înregistrarea modific rilor operate în documentele de constituire şi în datele înscrise în
Registrul de stat, solicitantul prezint la oficiul teritorial al Camerei:
...b) decizia fondatorului (proprietarului) privind modificarea documentelor de constituire şi
a datelor înscrise în Registrul de stat, adoptat în condi iile legii şi prevederilor statutare;
c) acordul (declara ia) fondatorilor (proprietarilor) cu privire la modificarea documentelor
de constituire şi datelor înscrise în Registrul de stat…”. Prin urmare, Camera Înregistr rii de
Stat nu avea dreptul s înregistreze modific ri ale Actului de constituire ale SC ___ S.R.L.,
deoarece deciziile Adun rii Generale din 05.04.2007 sunt ilegale şi lipsea acordul expres al
asociatului X.
Îns , judecând cauza civil vizat , instan a de judecat nu numai c a dat o apreciere
superficial faptelor şi argumentelor invocate de c tre peti ionar în cerere, dar a omis s se
pronun e asupra unor aspecte esen iale. În viziunea noastr , aspectele invocate în ac iune şi în
cererile de apel şi recurs privind înc lcarea prevederilor p. 6.3. din Actul constitutiv şi p. 91
din Regulamentul societ ilor economice sunt cruciale şi esen iale pentru solu ionarea cauzei.
Aceasta pentru c , votul la Adunarea General a Asocia ilor nu poate substitui lipsa acordului
expres al asociatului X privind operarea modific rilor în Actul de constituire, majorarea
capitalului social şi atragerea noilor asocia i. Confirmarea ulterioar de c tre instan ele de apel
şi de recurs a argument ri inadecvate cu men inerea hot rârii primei instan e constituie
înc lcarea art.6 § 1 din Conven ie.
O asemenea examinare superficial a apelului şi recursului de c tre instan ele corespunz toare
contravine atât prevederilor art.6 § 1 din Conven ie, cât şi legisla iei şi jurispruden ei
na ionale. Astfel, potrivit Hot rârii Plenului Cur ii Supreme de Justi ie Cu privire la practica
judiciar ce ine de respectarea normelor de procedur civil la întocmirea actelor
judec toreşti în cadrul judec rii cauzelor în ordine de apel şi recurs nr.13 din 25.04.2000,
“În cazul în care instan ele de apel şi recurs men in hot rârile primei instan e şi instan ei de
apel în motivarea deciziei este necesar s -şi expun concluzia cu privire la toate argumentele
invocate de apelant sau recurent şi, referindu-se la legea respectiv , s întemeieze motivele în
leg tur cu care instan a a ajuns la concluzia de a recunoaşte motivele apelului sau recursului
neîntemeiate sau care nu sunt baz pentru casarea hot rârii. Este inadmisibil limitarea
instan elor de apel şi recurs doar la reproducerea în decizie a hot rârii apelate sau recurate, ori
566
la constatarea faptului netemeiniciei apelului sau recursului, deoarece în acest caz decizia
apare ca nemotivat şi poate fi susceptibil pentru casare.”
Violarea Articolului 1 al Protocolului Adi ional nr.1 la Conven ie

Articolul 1 din Protocolul Adi ional la Conven ia pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi
Libert ilor Fundamentale prevede: „Orice persoan fizic sau juridic are dreptul la
respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauz de
utilitate public şi în condi iile prev zute de lege şi de principiile generale ale dreptului
interna ional.”
Sintagma „respectarea bunurilor sale” impune obliga ia statelor contractante de a respecta
dreptul de proprietate a persoanelor fizice şi juridice.
Ca principiu general, atingerile dreptului de proprietate care încalc dispozi iile de protec ie
instituite de Articolul 1 decurg din acte ale autorit ilor statale, oricare ar fi acestea:
legislative, executive sau judec toreşti. (Comisia EDO, 4 martie 1980, nr.8387/1978, X
c.Allemagne).
Conform Legii cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organiza iilor din
05.10.2000, în vigoare la data înregistr rii modific rilor Actului de constituire al SC
___S.R.L., Camera Înregistr rii de Stat a Ministerului Dezvolt rii Informa ionale, denumit în
continuare Camer , este unica institu ie public care, prin intermediul oficiilor sale teritoriale,
efectueaz , în numele statului, înregistrarea unic a întreprinderilor şi organiza iilor.
Camera Înregistr rii de Stat este abilitat de a verifica inclusiv legalitatea actelor prezentate
pentru înregistrarea modific rilor în actele constitutive, protejând astfel asocia ii de înc lcarea
drepturilor lor.
La ___, Camera a înregistrat modific rile în Actul de constituire al SC ___S.R.L., operate la

Adunarea General a Ac ionarilor din 5 aprilie 2007, înc lcând prevederile legisla iei în
vigoare.
Şi anume: Potrivit art.19 al Legii cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi
organiza iilor din 05.10.2000, în vigoare la data înregistr rii modific rilor Actului constitutiv
al SC ___ S.R.L.: “Pentru înregistrarea modific rilor operate în documentele de constituire şi
în datele înscrise în Registrul de stat, solicitantul prezint la oficiul teritorial al Camerei:
b) decizia fondatorului (proprietarului) privind modificarea documentelor de constituire şi a
datelor înscrise în Registrul de stat, adoptat în condi iile legii şi prevederilor statutare;
c) acordul (declara ia) fondatorilor (proprietarilor) cu privire la modificarea documentelor de
constituire şi datelor înscrise în Registrul de stat…”.
În cazul SC ___ S.R.L. era imperativ necesar acordul asociatului X la luarea deciziilor legate
de majorarea capitalului statutar şi a modific rilor în Actul constitutiv.
În cazul în care Registratorul de stat refuza de a înregistra modific rile ilegale în Actul
constitutiv al SC ___ S.R.L., procesul judiciar ar fi fost evitat.
Prin urmare, statul, prin intermediul Camerei Înregistr rii de Stat, este direct responsabil de
consecin ele ilegale, survenite dup înregistrarea deciziilor Adun rii Generale din 5 aprilie
2007.
În urma deciziei ilegale ale Adun rii Generale a Asocia ilor din 5 aprilie 2007, înregistrat de
Camera Înregistr rii de Stat la ___, a fost lezat dreptul peti ionarului la proprietate care s-a
manifestat prin:
- reducerea p r ii sociale ce-i apar inea asociatului X din capitalul social în SC ___
S.R.L. de la 50% la 25%;
- reducerea în jum tate a dreptului peti ionarului, care i-ar fi revenit asupra activelor
întreprinderii, care în 2007 constituiau circa N mln. lei;
567
- îngr direa dreptului peti ionarului la luarea deciziilor legate de activitatea societ ii
comerciale vizate, dat fiind pierderea posibilit ii de a influen a activitatea societ ii
comerciale şi a controlului decizional în cadrul adun rilor generale ale asocia ilor.
Astfel, consider m c peti ionarul a fost lipsit de o parte din proprietatea sa.
Este necesar de a men iona c pretinsa investi ie a lui Y la majorarea capitalului statutar
constituie 5400 lei, sum minor în compara ie cu valoarea activelor întreprinderii.
Într-una din cauzele sale (Comisia EDO 23 februarie 1995, Gasus Dosier-und Fordertechnik
GmbH c/Pays-Bas, &53), Curtea a statuat, cu valoare de principiu, c no iunea de “bunuri”
din art.1 al Protocolului Adi ional nr.1 nu se limiteaz în mod sigur numai la proprietatea unor
bunuri corporale: alte drepturi şi interese ce constituie active pot fi considerate “drepturi de
proprietate”, deci “bunuri”. De asemenea, fosta Comisie a decis c no iunea de “bunuri” din
textul deciziei cuprinde atât bunuri imobile, cât şi mobile.
Astfel, Comisia a ar tat c ac iunile de inute de ac ionarii societ ilor pe ac iuni, din moment
ce au valoare economic , constituie un bun în sensul Conven iei.
Curtea European a decis, cu valoare de principiu, c o ac iune a unei societ i comerciale,
este un bun complex. Ea certific faptul c de in torul ei “posed ” o parte din capitalul social
şi drepturile corespunz toare. Este vorba nu doar de o crean asupra activelor sociale, dar şi
de alte drepturi, în special dreptul de vot în adunarea general a ac ionarilor şi dreptul de a
influen a activitatea societ ii (CEDO, decizia din 16 ianuarie 2001, Offerhaus et Offerhaus
c/Pays-Bas).
Astfel, prin reducerea cotei de participare a peti ionarului în cadrul SC ___ S.R.L. de la 50 la
25%, acesta a fost lipsit practic de posibilitatea de a influen a activitatea societ ii, deoarece
conform Legii ceilal i doi ac ionari pot adopta orice hot râre prin 2/3 din voturile asocia ilor,
inclusiv de modificare a Actului de constituire etc.
IV. EXPUNERE IN LEGATURA CU PREVEDERILE ARTICOLULUI 35 § 1 DIN

CONVENTIE
15. Decizia intern definitiv

1. Decizia din ___ a Cur ii Supreme de Justi ie din Republica Moldova
16. Alte decizii
2. Decizia din ___ a Cur ii de Apel Economic

3. Hot rârea din ___ a Judec toriei Economice de Circumscrip ie
4. Decizia din ___ a Camerei Înregistr rii de Stat a Ministerului Dezvolt rii Informa ionale
(institu ie public de stat).
17. În cauza dat am epuizat toate c ile de atac. Potrivit legisla iei Republicii Moldova,
peti ionarul nu mai dispune de nicio cale ordinar sau extraordinar de atac.
V. EXPUNEREA OBIECTULUI CERERII

18. Prin adresarea la Curtea European a Drepturilor Omului sper m s ob inem:
- Constatarea viol rii art.6 § 1 al Conven iei Europene a Drepturilor Omului;
568
- Constatarea viol rii art.1 al Protocolului Adi ional nr.1 la Conven ia European a
Drepturilor Omului;
- O just compensare a prejudiciul material suportat şi a prejudiciului moral. M rimea
compensa iei urmeaz a fi precizat .
- Compensarea cheltuielilor legate de asisten a juridic .
VI. ALTE INSTAN E INTERNA IONALE

19. Capetele de cerere din prezenta plângere nu au fost prezentate spre solu ionare altor
organisme interna ionale.
VII. LISTA DOCUMENTELOR ANEXATE LA CERERE

20.
a) Procura de reprezentare;
b) Actul de constituire a Societ ii Comerciale ___ SRL din ___;
c) Decizia din ___ a Camerei Înregistr rii de Stat a Ministerului Dezvolt rii Informa ionale.
d) Hot rârea din ___ a Judec toriei Economice de Circumscrip ie;
e) Decizia din ___ a Cur ii de Apel Economic ;
f) Decizia din ___ al Colegiului Economic al Cur ii Supreme de Justi ie;
h) Cererea de apel;
i) Cererea de recurs;
VIII. DECLARA IA ŞI SEMN TURA

21. Declar pe onoare c informa iile ce figureaz în prezentul formular de cerere sunt exacte.
Data_____________________
Semn tura_________________
569
CERERE
ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 34 DIN
CONVEN IA EUROPEAN PENTRU
AP RAREA DREPTURILOR OMULUI ŞI A
LIBERT ILOR FUNDAMENTALE AMENDAT
DE PROTOCOLUL 11
I – P R ILE
A. RECLAMANTUL
13. Republica Moldova
II – EXPUNEREA FAPTELOR
14. La ___, Î.M. ___ şi S.A. ___ au încheiat contractul nr. ___, obiectul c ruia fiind stingerea
unor obliga ii în raport cu bugetul, agen ii economici, etc.
La ___, Î.M. ___ a înaintat o preten ie c tre S.A. ___, prin care a cerut achitarea sumei de
______ dolari SUA în termen de 10 zile.
Proceduri judiciare de încasare a sumei de bani
La ___, Î.M. ___ a înaintat c tre S.A. ___ o cerere de chemare în judecat privind încasarea
sumei de ______ lei şi taxa de stat de 2000 lei.
Prin demersul din ___Î.M. ___ a reformulat preten ia c tre S.A. ___”, înaintând c tre
peti ionar cerin a de a încasa suma de ______ lei.
La ___, S.A. ___ a înaintat o preten ie c tre Î.M. ___ privind nerecunoaşterea unui acord
adi ional din ___.
La ___, S.A. ___ a înaintat o cerere de chemare în judecat c tre Î.M. ___ privind respingerea
demersului nr._ din ___ şi anularea acordului adi ional din ___.
La ___, S.A. ___ a înaintat o cerere de chemare în judecat c tre Î.M. ___ privind anularea
contractului nr.___şi acordului adi ional din ___.
Prin hot rârea Judec toriei economice de circumscrip ie din ___, dosarul nr. ___, a fost
admis cererea de chemare în judecat a Î.M. ___ c tre S.A. ___ de încasare a datoriei în
m rime de ______ lei şi taxei de stat în m rime de ______ lei, şi a fost respins cererea de
chemare în judecat reconven ional a S.A. ___ c tre Î.M. ___ privind anularea contractului
nr. ___şi a acordului adi ional din ___.
Din cauza lipsei mijloacelor financiare, S.A. ___ nu a atacat hot rârea din ___, astfel aceast
hot râre a devenit definitiv şi executorie la ___.
Ulterior, Judec toria economic de circumscrip ie Chişin u a eliberat Î.M. ___ titlul
executoriu de încasare a datoriei în m rime de _____ lei şi a taxei de stat în m rime de
______ lei.
570
Cerere de informare adresat DEDJ, Oficiul Floreşti
La ___, S.A. ___ a depus o cerere c tre DEDJ, Oficiul Floreşti prin care a cerut certificarea
adres rii creditorului în Oficiul Floreşti cu titlul executoriu nr. ___din ___pe perioada lunilor
mai 2002.
Prin certificatul din ___DEDJ, Oficiul Floreşti, S.A. ___ a fost informat c Î.M. ___ a
transmis spre executare titlul executoriu nr. ___la ___.
Contract de cesiune a crean ei
La ___, Î.M. ___ şi S.R.L. ___ au încheiat un contract vizând cesiunea crean ei ce rezulta din
contractul nr. ___din ___, în condi iile stabilite de hot rârea nr. ___din ___.
Ulterior, Î.M. ___ a notificat S.A. ___ despre încheierea contractului de cesiune.
La ___, S.R.L. ___ a înaintat o preten ie c tre S.A. ___ în sum de ______ lei, plus taxa de
stat în m rime de _____ lei.
Procedura de indexare a sumei de bani
Î.M. ___ a înaintat la Judec toria economic de circumscrip ie Chişin u c tre S.A. ___ o
cerere de indexare a sumei b neşti.
Prin încheierea Judec toriei economice de circumscrip ie din ___ cererea respectiv de
indexare a sumei b neşti a fost scoas de pe rol.
Procedura de restabilire a titlului executoriu
La ___, Î.M. ___ a înaintat la raionului Floreşti c tre S.A. ___ o cerere de chemare în judecat
pentru restabilirea pierderii titlului executoriu nr. ___.
Prin încheierea Judec toriei Floreşti din ___ a fost respins cererea Î.M. ___ c tre S.A. ___ de
reconstituire a procedurii judiciare de executare şi a fost încetat procedura de reconstituire a
procedurii judiciare de executare pierdute.
Proceduri de eliberare a duplicatului titlului executoriu
La ___, Î.M. ___ a înaintat o cerere de eliberare a duplicatului a titlului executoriu din ___nr.
___.
Judec toria economic de circumscrip ie a eliberat Î.M. ___ duplicatul titlului executoriu.
Procedura de anulare a duplicatelor titlului executoriu
La ___, S.A. ___ a înaintat o cerere de anulare a duplicatului titlului executoriu nr. ___.
Prin încheierea Judec toriei economice de circumscrip ie Chişin u din ___, a fost admis
cererea S.A. ___ şi anulat duplicatul titlului executoriu emis în baza cererii Î.M. ___ nr._ din
___.
Prin încheierea Judec toriei economice de circumscrip ie Chişin u din ___, a fost admis
cererea S.A. ___, anulat duplicatul titlului executoriu emis la ___ şi emis un alt duplicat a
titlului executoriu.
Nefiind de acord cu încheierea din ___, atât Î.M. ___, cât şi S.A. ___ au înaintat cereri de
recurs la Curtea de Apel Economic .
Prin decizia Cur ii de Apel Economice din ___ au fost admise cererile de recurs înaintate,
cauza fiind remis spre rejudecare.
571
Prin încheierea Judec toriei economice de circumscrip ie Chişin u din 07.12.2004, a fost
admis cererea S.A. ___ de anulare a duplicatului titlului executoriu nr.1/33-2000 şi respins
cererea Î.M. ___ privind emiterea duplicatului respectiv.
La data ___, Î.M. ___ a înaintat o cerere de recurs la încheierea Judec toriei economice de
circumscrip ie Chişin u din ___.
Prin încheierea Cur ii de Apel Economice din ___ a fost respins cererea de recurs a Î.M. ___
şi men inut încheierea Judec toriei economice de circumscrip ie Chişin u din ___.
Procedura de repunere în termen
La ___, Î.M. ___ a înaintat o cerere de repunere în termen a titlului executoriu, eliberat în
baza hot rârii din ___.
Prin încheierea Judec toriei economice de circumscrip ie din ___ s-a dispus repunerea în
termen a titlului executoriu.
Nefiind de acord cu încheierea din ___, S.A. ___ a înaintat o cerere de recurs.
Prin decizia Cur ii de Apel Economice din ___, a fost admis cererea de recurs, casat
încheierea din ___, cu adoptarea unei noi încheieri prin care cererea Î.M. ___ de repunere în
termen a titlului executoriu a fost respins .
Procedura de revizuire
La ___, Î.M. ___ a înaintat o cerere de revizuire la decizia Cur ii de Apel Economice din ___,
solicitând casarea deciziei supuse revizuirii cu adoptarea unei noi decizii prin care s fie
respins recursul înaintat de S.A. ___ la încheierea Judec toriei economice de circumscrip ie
din ___.
Prin decizia Cur ii de Apel Economice din ___, a fost admis cererea de revizuire depus de
c tre Î.M. ___ la decizia Cur ii de Apel Economice din ___cu privire la casarea încheierii
Judec toriei de circumscrip ie din data de ___ cu privire la repunerea în termen a titlului
executoriu privind încasarea de la S.A. ___, or. Floreşti în beneficiul Î.M. ___ a datoriei în
m rime de ______ lei.
De asemenea, a fost casat decizia Cur ii de Apel Economice din ___ şi adoptat o nou
decizie prin care a fost respins recursul S.A. ___ asupra încheierii Judec toriei economice de
circumscrip ie din ___de admitere a cererii Î.M. ___ cu privire la repunerea în termen a
titlului executoriu, adoptate în pricina civil ini iat pe marginea ac iunii Î.M. ___ c tre S.A.
___ privind încasarea datoriei în m rime de ______ lei şi ______ lei.
În final, a fost men inut încheierea Judec toriei economice de circumscrip ie din ___ prin
care a fost admis cererea Î.M. ___ cu privire la repunerea în termen a titlului executoriu nr.
___ eliberat în baza hot rârii Judec toriei economice de circumscrip ie din ___.
Motivele invocate de instan a de revizuire sunt urm toarele:
Probele prezentate de peti ionar demonstreaz faptul c reclamantul în cauz a prezentat

titlul executoriu privind încasarea de la S.A. ___, or. Floreşti în beneficiul Î.M. ___, mun.
Chişin u a datoriei în m rime de RRRR lei în termenele stabilite de legisla ia în vigoare.
Toate circumstan ele date fiind confirmate atât prin înscrisuri probatorii anexate la
materialele cauzei, şi anume: adeverin a Oficiului de Executare Floreşti ce confirm faptul
c , la data de ___sub nr ___în registrul parvenirii spre executare a documentelor executorii,
a fost înregistrat titlul executoriu nr. ___ din data de ___prezentat spre executare de c tre
creditorul Î.M. ___, şi declara ia dnei C.S. fiind la acel moment r spunz toare de
înregistrarea documentelor executorii parvenite în adresa Oficiului de Executare Floreşti
572
autentificat notarial la ___şi anexat la materialele cauzei, cât şi prin proba cu martorii,
explica iile c rora sunt anexate la procesul-verbal întocmit la examinarea cererii de
revizuire.
Şeful Oficiului de executare Floreşti – dl C.A.– invitat la şedin a de judecat stabilit pentru
examinarea cererii de revizuire a explicat instan ei de judecat c exist o asemenea
înregistrare privitoare la primirea titlului executoriu nr. ___ din data de ___spre executare la
___, confirmând acest fapt şi prin Registrul de eviden a documentelor executorii prezentate
de dumnealui instan ei de judecat , inclusiv men ionând c înregistrarea titlului executoriu în
cauz a fost f cut şi în Registrul executorului judec toresc X, c ruia i-a fost transmis pentru
executare titlul executoriu cu nr._ din ___.
La ___, S.A. ___ a înaintat o cerere de recurs la decizia Cur ii de Apel Economice din ___.
Prin încheierea Cur ii Supreme de Justi ie din ___, a fost restituit f r examinare cererea de
recurs declarat de S.A. ___.
III. EXPUNEREA PRETINSEI SAU A PRETINSELOR VIOL RI ALE CONVEN IEI

ACESTOR AFIRMA II:
15. Consider m c peti ionarului S.A. ___ i-au fost înc lcate drepturile prev zute de
Conven ie, dup cum urmeaz :
Dreptul la un proces echitabil (art.6 din Conven ie), în particular:
Jurispruden a Cur ii de la Strasbourg
Cauza Popov v. Moldova (no. 2), hot rârea din 6 decembrie 2005:
“44. The right to a fair hearing before a tribunal as guaranteed by Article 6 § 1 of the
Convention must be interpreted in the light of the Preamble to the Convention, which, in
its relevant part, declares the rule of law to be part of the common heritage of the
Contracting States. One of the fundamental aspects of the rule of law is the principle of
legal certainty, which requires, among other things, that where the courts have finally
determined an issue, their ruling should not be called into question.
45. Legal certainty presupposes respect for the principle of res judicata …, that is the
principle of the finality of judgments. This principle insists that no party is entitled to seek
a review of a final and binding judgment merely for the purpose of obtaining a rehearing
and a fresh determination of the case. Higher courts’ power of review should be exercised
to correct judicial errors and miscarriages of justice, but not to carry out a fresh
examination. The review should not be treated as an appeal in disguise, and the mere
possibility of there being two views on the subject is not a ground for re-examination. A
departure from that principle is justified only when made necessary by circumstances of a
substantial and compelling character.”
Legisla ia na ional
Codul de procedur civil al Republicii Moldova în redac ia din 12 iunie 2003
Titlul III
C ile de atac al hot rârilor judec toreşti
Capitolul XXXIX
Revizuirea hot rârilor
Articolul 449. Temeiurile declar rii revizuirii
Revizuirea se declar în cazul în care:
573
b) au devenit cunoscute unele circumstan e sau fapte esen iale ale pricinii care nu au fost şi
nu au putut fi cunoscute peti ionarului anterior;
c) dup emiterea hot rârii, s-au descoperit înscrisuri probatoare care au fost re inute de un
participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instan ei într-o împrejurare ce nu
depinde de voin a participantului la proces;
Articolul 450. Termenele de depunere a cererii de revizuire. Calcularea lor
Cererea de revizuire se depune:
c) în termen de 3 luni din ziua când persoana interesat a luat cunoştin de circumstan ele
sau faptele esen iale ale pricinii care nu i-au fost cunoscute anterior şi nu i-au putut fi
cunoscute – în cazurile prev zute la art.449 lit.b);
d) în termen de 3 luni din ziua în care s-a descoperit înscrisul respectiv – în cazurile
prev zute la art.449 lit.c);
Solu ia favorabil peti ionarului
Prin decizia Cur ii de Apel Economice din __, definitiv şi irevocabil, s-au dispus urm toarele:
- casarea încheierii din ___,
- respingerea cererii Î.M. ___ de repunere în termen a titlului executoriu.
Prin omiterea termenului de înaintare a titlului executoriu spre executare for at şi prin
respingerea cererii de repunere în termen, obliga ia S.A. ___ c tre Î.M. ___ de a pl ti suma
respectiv de bani a devenit natural /imperfect .
Astfel, creditorul nu are la dispozi ie mijloace juridice ofensive, în particular acesta nu poate
ob ine sprijinul for ei de constrângere a statului pentru a-şi realiza dreptul de crean ,
împotriva voin ei debitorului, fiind lipsit, în principal, de dreptul la ac iune în sens material.
Obliga ia respectiv , deşi ini ial perfect , şi-a pierdut dreptul la ac iune în sens material, ca
efect a neexercit rii acesteia în interiorul termenului de prescrip ie extinctiv .
Prin decizia Cur ii de Apel Economice din ___ s-a dispus urm toarele:
- casarea deciziei Cur ii de Apel Economice din ___;
- adoptarea unei noi decizie prin care a fost respins recursul S.A. ___ asupra încheierii
Judec toriei economice de circumscrip ie din ___ de admitere a cererii Î.M. ___ cu privire la
repunerea în termen a titlului executoriu, adoptate în pricina civil ini iat pe marginea
ac iunii Î.M. ___ c tre S.A. ___ privind încasarea datoriei în m rime de ______ lei şi ______
lei.
În urma admiterii cererii de revizuire, obliga ia S.A. ___ c tre Î.M. ___ de a pl ti suma
respectiv de bani a devenit perfect , astfel creditorul este în drept s cear şi s ob in
sprijinul for ei de constrângere a statului pentru a-şi realiza dreptul de crean .
Motivele re inute în decizia Cur ii de Apel Economice din __ nu justific revizuirea deciziei
finale şi irevocabile, deoarece, pe de o parte, circumstan ele sau faptele invocate au fost şi au
putut fi cunoscute anterior, pe de alt parte, înscrisurile la care a f cut referire instan a de
judecat au putut fi prezentate anterior.
Instan a na ional a trecut cu vederea chestiunea nerespect rii de c tre Î.M. ___ a termenului
de înaintare a revizuirii.
Luând în considerare cele men ionate, prin pronun area deciziei Cur ii de Apel Economice din
___, a fost înc lcat principiul securit ii raporturilor juridice, deoarece nu a fost respectat
principiul res judicata, adic principiul finalit ii hot rârilor judec toreşti, în cazul de fa a
deciziei Cur ii de Apel Economice din ___.
Dreptul la respectul dreptului de proprietate (art.1 al Protocolului nr.1), în particular:

În Hot rârea din 6 decembrie 2005, cauza Popov v. Moldova (nr.2), Curtea a reiterat
urm toarele:
574
“57. The Court reiterates that a judgment debt may be regarded as a “possession” for the
purposes of Article 1 of Protocol No. 1 (see, among other authorities, Burdov v. Russia, no.
59498/00, § 40, ECHR 2002-III, and the cases cited therein). Furthermore, quashing such a
judgment after it has become final and unappealable will constitute an interference with the
judgment beneficiary’s right to the peaceful enjoyment of that possession”
Dup cum am men ionat, crean a S.A. ___ fa de Î.M. ___ a devenit natural /imperfect .
Astfel, prin pronun area deciziei Cur ii de Apel Economice din ___, a avut loc o interferen
în dreptul de proprietate al S.A. ___, nejustificat în condi iile paragrafului 2 al art.1.
IV. EXPUNEREA ÎN LEG TUR CU PREVEDERILE ART.35 DIN CONVEN IE
16. Decizii interne definitive:

- decizia Cur ii de Apel Economice din ___.
17. Alte decizii:
− încheierea Cur ii Supreme de Justi ie din ___;
− decizia Cur ii de Apel Economice din ___;
− încheierea Judec toriei economice de circumscrip ie din ___;
− încheierea Cur ii de Apel Economice din ___;
− încheierea Judec toriei economice de circumscrip ie Chişin u din ___;
− încheierea Judec toriei Floreşti din ___;
− încheierea Judec toriei economice de circumscrip ie din ___;
− hot rârea Judec toriei economice de circumscrip ie din ___.
18. Dispune i sau a i dispus de un recurs pe care nu l-a i exercitat? Dac da, care şi pentru ce
motiv acesta nu a fost exercitat? – toate c ile interne de recurs au fost epuizate.
V. – EXPUNEREA OBIECTULUI CERERII ŞI A PRETEN IILOR PROVIZORII ÎN

VEDEREA UNEI SATISFAC II ECHITABILE
19. Rug m s fie recunoscut faptul c Republica Moldova a violat drepturile peti ionarului
S.A. ___ prev zute de articolul 6.1. al Conven iei Europene pentru Ap rarea Drepturilor
Omului şi Libert ilor Fundamentale şi de articolul 1 al Protocolului Adi ional la Conven ie.
Preten iile de ordin pecuniar şi nepecuniar vor fi prezentate ulterior.
VI. ALTE INSTAN E INTERNA IONALE CARE EXAMINEAZ SAU AU EXAMINAT

CAZUL
20. Nu am prezentat în fa a unei alte instan e interna ionale de anchet sau de reglementare
capetele de cerere din prezenta cerere.
VII. LISTA DOCUMENTELOR

1. Contractul din ___;
2. Acordul adi ional din ___;
3. Actul nr. 1460/99 din ___;
4. Dispozi ii de plat ;
575
5. Acte de verificare din ___;
6. Act de verificare din ___;
7. Preten ia Î.M. ___;
8. Informa ia de la Departamentul Statistic din ___;
9. Cererea de chemare în judecat din ___;
10. Încheierea de primire a cererii de chemare în judecat ;
11. Demersul reclamantului din ___;
12. Cererea de amânare a examin rii cauzei;
13. Preten ia S.A. ___ din 24.01.2000;
14. Cererea de chemare în judecat reconven ional din ___;
15. Referin a la cererea de chemare în judecat reconven ional ;
16. Cererea de chemare în judecat reconven ional din ___;
17. Referin a la cererea de chemare în judecat reconven ional ;
18. Hot rârea Judec toriei economice de circumscrip ie din ___;
19. Titlul executoriu;
20. Cerere de eliberare a duplicatului titlului executoriu;
21. Cerere de primire spre executare a titlului executoriu din ___;
22. Duplicatul titlului executoriu;
23. Contractul de cesiune din ___;
24. Notificarea despre cesiune;
25. Procura nr. ___din ___;
26. Preten ia din ___;
27. Extrasul din ordinul nr._ din ___;
28. Scrisoarea DEDJ Floreşti din ___;
29. Încheierea Judec toriei economice de circumscrip ie din ___;
30. Adresarea S.A. ___ din ___;
31. Înştiin area Judec toriei Floreşti din ___;
32. Referin a la cererea despre restabilirea pierderii titlului executoriu;
33. Înştiin area DEDJ Floreşti din ___;
35. Înştiin area Judec toriei Floreşti;
36. Cererea S.A. ___ din ___ adresat DEDJ Floreşti;
37. Certificatul DEDJ Floreşti din ___;
38. Adresarea Judec toriei Floreşti din ___;
39. R spunsul Judec toriei economice de circumscrip ie din ___;
40. Cerere de anulare a duplicatului titlului executoriu din ___;
41. Procura nr._ din ___;
42. Telegrama;
43. Încheierea Judec toriei Floreşti din ___;
46. Referin a la cererea de anulare a titlului executoriu din ___;
48. Titlul executoriu din ___;
49. Adresarea Î.M. ___ c tre DEDJ Floreşti din ___;
50. Procura nr._ din ___;
52. Titlul executoriu;
54. Cererea de recurs a Î.M. ___ din ___;
576
55. Cererea de recurs a S.A. ___ din ___;
56. Decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___;
57. R spunsul DEDJ Floreşti din ___;
59. Cererea de recurs a Î.M. ___ din ___;
60. Referin a S.A. ___ din ___;
61. Înştiin area Cur ii de Apel Economice;
62. Încheierea Cur ii de Apel Economice din ___;
63. Cita ie;
64. Cererea Î.M. ___ din ___de repunere în termen;
67. Cita ie;
68. Decizia Cur ii de Apel Economice din ___;
69. Cererea de revizuire din ___;
70. Cita ie;
71. Decizia Cur ii de Apel Economice din ___;
73. Încheierea Cur ii Supreme de Justi ie din ___;
74. Procura de reprezentare.
VIII. DECLARA IA ŞI SEMNATURA
577
CERERE
CEDO
I. P R ILE
A. RECLAMANTUL

13. Republica Moldova
II. EXPUNEREA FAPTELOR
14. J.A., împreun cu membrii familiei sale – C.C., C.I. şi J.L. –, se aflau la eviden pentru
îmbun t irea condi iilor de trai în cooperativa ___. Peti ionara era atestat sub num rul 1
(unu) în rândul existent.
Prin hot rârea Asocia iei ___ din ___ au fost repartizate dou apartamente cooperativei
___ în leg tur cu faptul c cooperativa a participat cu surse b neşti la construc ia acestor
dou apartamente.
Prin hot rârea comun din ___a administra iei şi a Comitetului sindical al cooperativei
___, apartamentul compus din trei od i num rul __, strada B nulescu Bodoni num rul _,
Chişin u, a fost repartizat familiei J.
Prin decizia Preturii sectorului Centru a municipiului Chişin u (în continuare
mun.Chişin u) nr. ___ din ___, familiei M. i-a fost eliberat bonul de reparti ie nr. ___ a
apartamentului num rul __, strada B nulescu Bodoni num rul __, Chişin u.
La. ___, Prim ria mun.Chişin u, prin decizia nr.__, a anulat, în baza recursului
Procuraturii sectorului Centru, decizia Preturii sectorului Centru nr.__ din ___.
Proceduri judiciare 1995 - 1997:
La data de ___, Direc ia Locuin e şi repartizare a spa iului locativ a Prim riei Chişin u
s-a adresat în Judec toria Râşcani, mun.Chişin u, cu o ac iune c tre M.Gh. şi M.V. privind
recunoaşterea nulit ii bonului de reparti ie a spa iului locativ nr. ___ eliberat pârâ ilor M.Gh.
şi M.V. pentru apartamentul num rul __, pe strada B nulescu-Bodoni, __, mun.Chişin u.
578
Prin hot rârea Judec toriei Râşcani din ___, a fost respins cererea de chemare în
judecat a Direc iei eviden şi repartizare a spa iului locativ a Prim riei mun.Chişin u c tre
M. Gh. şi M.V. de recunoaştere a nulit ii bonului de reparti ie a spa iului locativ.
Prin decizia Colegiului Civil al Judec toriei Supreme a Republicii Moldova din ___, a
fost respins recursul Direc iei eviden şi reparti ie a spa iului locativ al Prim riei
mun.Chişin u şi al procurorului sectorului Râşcani, mun.Chişin u, cu men inerea în vigoare a
hot rârii Judec toriei Râşcani, mun.Chişin u din ___.
La ___, procurorul general al Republicii Moldova a declarat în Plenul Cur ii Supreme de

Justi ie recurs în anulare prin care a solicitat anularea hot rârii Judec toriei Râşcani,
mun.Chişin u, din ___ şi a deciziei Colegiului civil al Judec toriei Supreme a Republicii
Moldova din ___ cu remiterea cauzei la o nou examinare.
Prin hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie din ___, recursul în anulare declarat
de procurorul general a fost admis, hot rârea Judec toriei Râşcani mun.Chişin u din ___ şi
decizia Colegiului civil al Judec toriei Supreme din ___ au fost anulate cu remiterea pricinii
spre rejudecare în Judec toria Centru mun. Chişin u.
Proceduri judiciare 1997 - 2001:
La data de ___, J.A. a înaintat o cerere suplimentar de chemare în judecat , prin care a
cerut recunoaşterea nulit ii contractului de vânzare-cump rare, transmitere-primire în
proprietare privat lui M.Gh. a apartamentului nr.__ de pe strada B nulescu-Bodoni, ___
precum şi recunoaşterea nulit ii adeverin ei de proprietate pe imobilul respectiv.
Prin hot rârea Judec toriei Centru din ___, cererea de chemare în judecat înaintat de
Direc ia eviden şi reparti ie a spa iului locativ, cerin ele lui A.J., care a sus inut şi cerin ele
din cererea ini ial de chemare în judecat , au fost admise integral. Bonul de reparti ie nr.__,
eliberat la ___ lui M.Gh. pentru instalarea în apartamentul nr.__ din str. B nulescu-Bodoni.
__, a fost recunoscut nul. Concomitent s-a anulat contractul de vânzare-cump rare,
transmitere-primire a locuin ei litigioase în proprietatea lui M. Gh. şi a altor membri ai
familiei. Gh. M., împreun cu membrii familiei sale, au fost evacua i din spa iul locativ cu
instalarea în acest imobil a lui A.J.
Prin încheierea Judec toriei Centru din ___, mun.Chişin u s-a explicat faptul c , prin
hot rârea adoptat la ___, se are în vedere evacuarea familiei M. f r acordarea altui spa iu
locativ, deoarece spa iul locativ din c minul de pe strada Calea Ieşilor, în care a locuit anterior
familia M., a fost ocupat de alte persoane.
Prin decizia Tribunalului Chişin u din ___, a fost admis cererea de apel declarat de
Gh. şi V.M. Hot rârea Judec toriei sectorului Centru mun.Chişin u din ___ a fost casat şi s-a
emis o hot râre nou prin care ac iunile cu privire la declararea nulit ii bonului de reparti ie,
declararea nulit ii contractului de privatizare şi evacuarea familiei M. cu instalarea familiei J.
în spa iul locativ de pe str.B nulescu-Bodoni au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia Colegiului civil al Cur ii de Apel al Republicii Moldova din ___, a fost
admis recursul declarat de A.J., decizia Tribunalului Chişin u din ___ a fost casat cu
remiterea cauzei la rejudecare în ordine de apel în Tribunalul Chişin u. Motivul admiterii
recursului a constat în faptul c instan a de apel, în decizia din ___, nu a f cut expunere în
privin a încheierii instan ei de fond din ___, prin care s-a explicat c evacuarea familiei M.
din apartamentul litigios se efectueaz f r acordarea altui spa iu locativ.
Prin decizia Tribunalului Chişin u din ___, a fost respins apelul declarat de Gh. şi V.M.
cu men inerea în vigoare a hot rârii şi încheierii Judec toriei Centru, mun.Chişin u, respectiv,
din ___ şi ___.
579
Prin decizia Cur ii de Apel a Republicii Moldova din ___, a fost respins recursul lui
Gh.M. cu men inerea în vigoare a deciziei Tribunalului Chişin u din ___. Decizia Cur ii de
Apel a Republicii Moldova din ___ a devenit definitiv şi irevocabil .
Prin încheierea Judec toriei Centru, mun.Chişin u din ___ a fost respins cererea de
revizuire declarat de Gh.M., iar prin decizia Cur ii de Apel a Republicii Moldova din ___ a
fost respins contesta ia în anulare depus de Gh.M.
La 25 ianuarie 2001, prim-adjunctul procurorului general, în baza plângerii lui Gh. M.,
în temeiul art.332-333 din Codul de procedur civil , a declarat recurs în anulare în Curtea
Suprem de Justi ie prin care a solicitat anularea deciziei Cur ii de Apel a Republicii Moldova
din ___ şi a altor hot râri adoptate în cauz cu remiterea pricinii la o nou examinare în fond.
Prin decizia Colegiului civil al Cur ii Supreme de Justi ie din ___, recursul în anulare
declarat de prim-adjunctul procurorului general a fost respins cu men inerea în vigoare a
deciziei Colegiului civil al Cur ii de Apel al Republicii Moldova din ___.
La ___, procurorul general, în baza plângerii V.M. şi în conformitate cu art.332-333
CPC, a declarat recurs în anulare în Plenul Cur ii Supreme de Justi ie prin care a solicitat
modificarea hot rârilor judiciare pe cauza dat în partea evacu rii familiei M. din imobil f r
acordarea altui spa iu locativ, cu obligarea organelor abilitate de a-i acorda familiei M. spa iu
locativ echivalent cu cel de inut anterior de pân la instalarea în locuin a de pe str. B nulescu
- Bodoni sau acordarea înc perii ocupate anterior.
Prin hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie din ___, a fost admis par ial recursul
în anulare, cu casarea deciziilor Cur ii Supreme de Justi ie din ___, Cur ii de Apel din ___,
Tribunalului Chişin u din ___, hot rârii şi încheierii Judec toriei sectorului Centru din ___ şi
___ în partea evacu rii familiei M. din apartamentul nr.__ de pe str.B nulescu-Bodoni, __ din
mun.Chişin u f r acordarea altui spa iu locativ cu remiterea în aceast latur la rejudecare în
prima instan . În rest, a fost men inut decizia Cur ii Supreme de Justi ie din ___.
Eliberarea ordinului de reparti ie:
La data de ___, Prim ria mun. Chişin u a eliberat ordinul de reparti ie nr.__ în baza
deciziei Prim riei mun. Chişin u nr__ din ___ peti ionarei J.A. cu dreptul de a se instala pe
adresa – Chişin u, strada B nulescu Bodoni nr.__ apartamentul __ cu trei od i, cu urm toarea
componen a a familiei: C.C., C.I. şi J.L.
Procedurile judiciare 2002 - 2004:
Prin hot rârea Judec toriei Centru, mun.Chişin u din ___, a fost admis cererea de
chemare în judecat a peti ionarei A. J. C tre V.M., M. şi O.M. şi S.A. ___ şi s-a dispus
evacuarea pârâ ilor V.M., S.M. şi O.M. din apartamentul num rul __ strada B nulescu
Bodoni, __, mun.Chişin u cu acordarea altui spa iu locativ.
Nefiind de acord cu solu ia instan ei de fond, V.M. a depus o cerere de apel la Curtea de
Apel Chişin u.
Prin decizia Cur ii de Apel Chişin u din 12 mai 2004, a fost respins cererea de apel
declarat de V.M. la hot rârea Judec toriei Centru, mun. Chişin u din ___. Hot rârea
instan ei de fond a fost men inut f r modific ri.
Nefiind de acord cu solu ia instan ei de apel, V.M., S.M., O.M. au depus o cerere de
recurs la Curtea Suprem de Justi ie.
Prin decizia Cur ii Supreme de Justi ie din ___, a fost respins cererea de recurs
declarat de V.M., S.M., O.M. la decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___. Decizia instan ei de
fond şi de apel a fost men inut f r modific ri.
580
Ac iunea V.M. despre încasarea sumei
V.M. a depus în instan a de judecat cerere împotriva A.J., S.A. ___ privind încasarea
sumei. În motivarea cererii reclamanta V. M. a invocat faptul c , în apartamentul nr.__str.
B nulescu Bodoni mun. Chişin u, de unde urmeaz a fi evacuat familia M. şi instalat
familia J., reclamanta a efectuat un şir de lucr ri de finisare şi repara ii, suportând cheltuieli
enorme, fapt probat şi prin r spunsul companiei S.A. ___ din ___.
Prin hot rârea Judec toriei Centru din ___, ac iunea a fost admis par ial, s-a încasat de
la S.A. ___ în folosul lui M.V. ______ lei şi taxa de stat în sum de FF lei şi în folosul statului
s-a încasat taxa de stat în sum de ______ lei.
Prin hot rârea suplimentar din ___, s-a încasat de la S.A. ___ în folosul lui M.V.
cheltuieli de judecat în sum de ______ lei.
Prin decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___, a fost admis apelul declarat de S.A. ___,
casat hot rârea Judec toriei Centru din ___ şi hot rârea suplimentar din ___ şi a fost emis
o nou hot râre prin care cererea de chemare în judecat a V.M. c tre A. J., S.A. ___ privind
încasarea sumei a fost respins ca neîntemeiat .
Decizia instan ei de apel nu a fost contestat cu recurs şi a devenit definitiv şi
irevocabil .
Procedura de executare:
La data de ___, Judec toria Centru a emis titlul executoriu nr.__, în care se prevedea
evacuarea urm toarelor persoane: M.V., M. S. şi M. O. din apartamentul num rul __ din
strada B nulescu-Bodoni, __, mun.Chişin u.
S.A. ___ s-a angajat s acorde lui M.V., M. S. şi M. O. o înc pere cu suprafa a de 17,7
m2 amplasat pe bd.Dacia, ___, odaia ___.
În luna ___, J. a înaintat spre executare for at titlul executoriu nr. __ Departamentului
de Executare a Deciziilor Judiciare, Direc ia Râşcani.
Procedura de revizuire în baza cererii din ___ depuse de V.M., S.M. şi O.M.:
La ___, V.M., S.M. şi O.M. au depus o cerere de revizuire a urm toarelor hot râri şi
decizii:
- hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie din ___,

- decizia Colegiului civil al Cur ii Supreme de Justi ie din ___,
- decizia Cur ii de Apel al Republicii Moldova din ___,
- decizia Tribunalului Chişin u din ___,
- hot rârea Judec toriei Centru din ___,
solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea tuturor hot rârilor nominalizate cu

adoptarea unei noi hot râri.
Prin hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie din ___, cererea de revizuire din ___
a fost admis .
Motivele de admitere a acestei cereri de revizuire, ce se con in în hot rârea Plenului
Cur ii Supreme de Justi ie din ___, sunt urm toarele:
- În procesul examin rii cauzei şi dup examinarea acesteia au devenit cunoscute unele
circumstan e privitoare la costul estimativ de pia al apartamentului în litigiu, o
581
parte din care, datorit investi iilor considerabile efectuate de familia M., a devenit
proprietate a acestea. În acest sens raportul de evaluare a bunului imobil, efectuat de
exper i licen ia i ai bursei de valori „Lara”, constituie circumstan ele prev zute de
art.449 lit.c) CPC.
- La data adopt rii hot rârii primei instan e şi ulterior la examinarea cauzei de c tre
alte instan e fiul pârâ ilor S., ulterior şi so ia acestuia O. au devenit membri ai
familiei M. şi prin hot rârile adoptate li s-au lezat drepturile lor f r a fi atraşi în
proces. Circumstan a indicat de asemenea constituie temei de admitere a cererii de
revizuire conform lit.g), art.449 din Codul de procedur civil .
Astfel, din motivele expuse, Plenul Cur ii Supreme de Justi ie a considerat cererea de
revizuire declarat „admisibil ”.
Prin hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie din ___, s-a hot rât casarea
urm toarelor hot râri şi decizii:
- hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie din ___,

- decizia Colegiului Civil al Cur ii Supreme de Justi ie din ___,
- decizia Cur ii de Apel a Republicii Moldova din ___,
- decizia Tribunalului din ___,
- decizia Cur ii de Apel a Republicii Moldova din ___,
- decizia Tribunalului Chişin u din ___,
- hot rârea Judec toriei Centru, mun.Chişin u din ___,
- încheierea Judec toriei Centru, mun.Chişin u din ___,
- hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie din ___.
Peti ionara J.A. a luat cunoştin de hot rârea redactat a Plenului Cur ii Supreme de
Justi ie din ___la data de ___.

ACESTOR AFIRMA II:
15. Consider m c peti ionarilor J.A., C.C., C.I. şi J.L. le-au fost înc lcate drepturile
prev zute de Conven ie, dup cum urmeaz :
Dreptul la un proces echitabil (art.6 din Conven ie), în particular:
În Hot rârea din 6 decembrie 2005 pe cauza Popov v. Moldova (nr. 2), Curtea a reiterat
urm toarele:
“44. The right to a fair hearing before a tribunal as guaranteed by Article 6 § 1 of the
Convention must be interpreted in the light of the Preamble to the Convention, which, in
its relevant part, declares the rule of law to be part of the common heritage of the
Contracting States. One of the fundamental aspects of the rule of law is the principle of
legal certainty, which requires, among other things, that where the courts have finally
determined an issue, their ruling should not be called into question.
45. Legal certainty presupposes respect for the principle of res judicata …, that is the
principle of the finality of judgments. This principle insists that no party is entitled to seek
a review of a final and binding judgment merely for the purpose of obtaining a rehearing
and a fresh determination of the case. Higher courts’ power of review should be exercised
582
to correct judicial errors and miscarriages of justice, but not to carry out a fresh
examination. The review should not be treated as an appeal in disguise, and the mere
possibility of there being two views on the subject is not a ground for re-examination. A
departure from that principle is justified only when made necessary by circumstances of a
substantial and compelling character.”
Prin decizia Cur ii de Apel a Republicii Moldova din ___ s-a dispus definitiv şi
irevocabil urm toarele: anularea bonului de reparti ie nr.__, eliberat la ___ lui M.Gh. pentru
instalarea în apartamentul num rul, __, strada B nulescu-Bodoni, __, mun. Chişin u; anularea
contractului de vânzare-cump rare, transmitere-primire a apartamentului litigios de c tre M.
Gh.; evacuarea lui Gh.M. împreun cu membrii familiei sale din apartamentul litigios;
instalarea în apartamentul litigios a familiei J.
Prin decizia Cur ii Suprem de Justi ie din ___, s-au anulat urm toarele hot râri şi
decizii: hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie din ___, decizia Colegiului Civil al
Cur ii Supreme de Justi ie din ___, decizia Cur ii de Apel a Republicii Moldova din ___,
decizia Tribunalului din ___, decizia Cur ii de Apel a Republicii Moldova din ___, decizia
Tribunalului Chişin u din ___, hot rârea Judec toriei Centru, mun.Chişin u din ___,
încheierea Judec toriei Centru, mun.Chişin u din ___ şi hot rârea Plenului Cur ii Supreme de
Justi ie din ___.
Motivele re inute în decizia Cur ii Supreme de Justi ie din ___, şi anume: „…raportul de
evaluare a bunului imobil, efectuat de exper i licen ia i ai bursei de valori „Lara”, constituie
circumstan ele prev zute de art.449 lit. c) CPC.” şi „…fiul pârâ ilor S., ulterior şi so ia
acestuia O. au devenit membri ai familiei M. şi prin hot rârile adoptate li s-au lezat
drepturile lor f r a fi atraşi în proces. Circumstan a indicat de asemenea constituie temei
de admitere a cererii de revizuire conform lit.g), art.449 CPC…” nu justific revizuirea
deciziilor finale şi irevocabile, deoarece: M.O. nu a depus cerere de revizuire; c s toria dintre
M.S. şi M.O. a fost înregistrat la ___.
În conformitate cu prevederile articolului 450 al Codului de procedur civil
„Termenele de depunere a cererii de revizuire. Calcularea lor”: cererea de revizuire se
depune „în termen de 3 luni din ziua când persoana interesat a luat cunoştin de
circumstan ele sau faptele esen iale ale pricinii care nu i-au fost cunoscute anterior şi nu i-au
putut fi cunoscute - în cazurile prev zute la art.449 lit.c)” şi „în termen de 3 luni din ziua
când persoana interesat a luat cunoştin de circumstan ele respective - în cazurile
prev zute la art.449 lit. g)”.
Instan a na ional a trecut cu vederea chestiunea nerespect rii de c tre revizuen i a
termenului de depunere a revizuirii.
Luând în considerare cele men ionate, prin pronun area deciziei Cur ii Supreme de
Justi ie din ___, a fost înc lcat principiul securit ii raporturilor juridice, deoarece nu a fost
respectat principiul res judicata, adic principiul finalit ii hot rârilor judec toreşti, în cazul
de fa , a deciziei din ___.
Dreptul la respectul dreptului de proprietate (art.1 al Protocolului nr.1), în particular:
În Hot rârea din ___ pe cauza Popov v. Moldova (nr. 2), Curtea a reiterat urm toarele:
“57. The Court reiterates that a judgment debt may be regarded as a “possession” for
the purposes of Article 1 of Protocol No. 1 (see, among other authorities, Burdov v. Russia,
no. 59498/00, § 40, ECHR 2002-III, and the cases cited therein). Furthermore, quashing such
a judgment after it has become final and unappealable will constitute an interference with the
judgment beneficiary’s right to the peaceful enjoyment of that possession”
583
Crean a stabilit prin decizia Cur ii de Apel a Republicii Moldova din ___, şi anume:
anularea bonului de reparti ie nr.__, eliberat la ___ lui M.Gh. pentru instalarea în
apartamentul num rul, __, strada B nulescu-Bodoni, __, mun. Chişin u; anularea contractului
de vânzare-cump rare, transmitere-primire a apartamentului litigios de c tre M.Gh.;
evacuarea lui Gh.M. împreun cu membrii familiei sale din apartamentul litigios; instalarea în
apartamentul litigios a familiei J., constituie o posesie şi cade sub inciden a articolului 1 din
Primul Protocol adi ional.
Luând în considerare cele men ionate, prin pronun area deciziei Cur ii Supreme de
Justi ie din ___, a avut loc o interferen în dreptul de proprietate al peti ionarilor J.A., C.C.,
C.I. şi J.L., nejustificat în condi iile paragrafului 2 al art.1.
16. Decizii interne definitive:

- Hot rârea Cur ii Supreme de Justi ie din ___.
17. Alte decizii:
- Decizia Cur ii Supreme de Justi ie din ___;

- Decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___;
- Hot rârea Judec toriei Centru, mun.Chişin u din ___;
- Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie din ___;
- Decizia Colegiului Civil al Cur ii Supreme de Justi ie din ___;
- Decizia Cur ii de Apel a Republicii Moldova din ___;
- Decizia Tribunalului din ___;
- Decizia Cur ii de Apel a Republicii Moldova din ___;
- Decizia Tribunalului Chişin u din ___;
- Hot rârea Judec toriei Centru, mun.Chişin u din ___;
- Încheierea Judec toriei Centru, mun.Chişin u din ___;
- Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie din ___.
18. Dispune i sau a i dispus de un recurs pe care nu l-a i exercitat? Dac da, care şi pentru
ce motiv acesta nu a fost exercitat? – toate c ile interne de recurs au fost epuizate.
V. EXPUNEREA OBIECTULUI CERERII ŞI A PRETEN IILOR PROVIZORII ÎN

19. Rug m s fie recunoscut faptul c Republica Moldova a violat drepturile peti ionarilor
J.A., C.C., C.I. şi J.L. prev zute de articolul 6.1 al Conven iei Europene pentru Ap rarea
Drepturilor Omului şi Libert ilor Fundamentale şi de articolul 1 al Protocolului Adi ional la
Conven ie.
VI. ALTE INSTAN E INTERNA IONALE CARE EXAMINEAZ SAU AU

EXAMINAT CAZUL
20. Nu am prezentat în fa a unei alte instan e interna ionale de anchet sau reglementare

75. Cererea de chemare în judecat suplimentar din ___;
584
76. Cererea de chemare în judecat suplimentar din ___;
77. Hot rârea Judec toriei Centru din ___;
78. Decizia Tribunalului Chişin u din ___;
79. Decizia Cur ii de Apel a Republicii Moldova din ___;
80. Decizia Cur ii de Apel a Republicii Moldova din ___;
81. Hot rârea Judec toriei Centru din ___;
83. Cererea de recurs din ___;
84. Cita ia Cur ii Supreme de Justi ie din ___;
85. Decizia Cur ii Supreme de Justi ie din ___;
86. Hot rârea Cur ii Supreme de Justi ie din ___;
87. Titlul executoriu nr.__ din ___;
88. Titlul executoriu nr.__ din ___;
90. R spunsul DEDJ Direc ia Râşcani din ___;
91. Cererea A.J. din ___;
92. Cererea A. J. din ___;
94. Bonul de reparti ie din ___;
585
CERERE
DE PROTOCOLUL 11
I – P R ILE
A. RECLAMANTUL
II – EXPUNEREAFAPTELOR
14. Chestiuni generale

La ___, au avut loc alegeri parlamentare în RM. Partidul de guvern mânt, Partidul
Comuniştilor din RM, a ob inut majoritatea mandatelor în legislativ.
La __ şi ___, au avut loc proteste împotriva rezultatelor alegerilor. Unii din participan i la
proteste, aparent provocatori infiltra i în mul ime, au devenit violen i şi au atacat cl direa
Preşedin iei şi cea a Parlamentului. La un moment, organele de for au p r sit cl dirile
respective, l sând ca protestatarii s intre şi s continue nestingherit distrugerile şi
incendierile.
În noaptea de ___, organele de poli ie au arestat câteva sute de persoane, acuzând-le de
dezordine în mas şi tentativ de lovitur de stat.
În seara zilei de ___, şeful statului, V.V., a f cut o declara ie public , men ionând, printre
altele, c , în spatele ac iunilor violente, ar sta reprezentan ii opozi iei şi c G.S. ar fi finan at
ac iunile respective.
La ___, G.S. a fost extr dat în RM şi plasat în deten ie. Pentru mai multe detalii despre
circumstan ele relevante persoanei lui G.S. a se vedea Cererea num rul __ S.& MARINESCU
c/Moldova depus la Curte la ___.
În seara zilei de ___, şeful statului a declarat c a cerut organelor de drept „ini ierea amnistiei
totale şi a solicitat sistarea tuturor formelor de urm rire a participan ilor la ac iunile de
protest stradal” din ___.
Începând cu ziua de ___, organele procuraturii au ini iat procesul de revocare a m surilor
preventive, aplicate anterior de c tre instan ele de judecat la demersurile procurorilor. În
acelaşi timp, se pare c pân în prezent, nu se efectueaz nicio ac iune procesual penal în
cadrul urm ririlor penale respective.
Perchezi ia la S.R.L. ___ şi S.R.L. ___
La ___, a avut loc o perchezi ie la S.R.L. ___ şi S.R.L. ___, mun. Chişin u, str. ____.
Perchezi ia respectiv a avut loc în prezen a lui O.A., secretar-referent în cadrul S.R.L.___.
P.R., în continuare peti ionar, este logodnicul lui O.A.
Perchezi ia la domiciliul peti ionarului
586
La ___, a fost autorizat o perchezi ie la domiciliul peti ionarului, în cadrul c reia au fost
ridicate de c tre organele de drept mai multe bunuri personale, inclusiv o serie de contracte
legate de activitatea comercial a peti ionarului.
Re inerea peti ionarului
La ___, peti ionarul a fost re inut de organele de drept, pretinzându-se c a comis infrac iunea
prev zut de art.285 alin.(4) al Codului penal, dezordini în mas .
În procesul-verbal de re inere este indicat ca motiv de re inere c „exist martori care indic
c [peti ionarul] a comis infrac iunea imputat [dezordini în mas ]”.
La re inere organele de drept au ridicat telefonul mobil al peti ionarului, Nokia 1112.
Ridicarea telefonului s-a materializat prin simpla transmitere a acestuia, cu sfidarea normelor
elementare în aceast privin , de genul întocmirea procesului-verbal, sigilarea etc.
Re inerea peti ionarului şi ini ierea urm ririi penale împotriva acestuia a avut loc în pofida
declara iei şefului statului din seara zilei de ___de sistare a urm ririi protestatarilor şi de
revocare a m surilor preventive şi a lipsei vreunei ac iuni procesual penale în cadrul
urm ririlor penale ini iate împotriva participan ilor la proteste.
Eliberarea mandatului de arest şi prelungirea termenului de arest
La ___, organul procuraturii a înaintat un demers de aplicare fa de peti ionar a m surii

preventive în form de arest pe un termen de 10 zile. Motivele invocate în sus inerea
demersului fiind urm toarele:
cauza penal a fost pornit la data de ___, conform … infrac iunii prev zute de
art.285 [dezordini în mas ] şi art.339 [uzurparea puterii de stat] din Codul penal.
În cadrul ac iunilor de urm rire penal s-a constatat c pe ___, G.B., din numele
grupului de ini iativ „Sunt anticomunist”, a depus la Prim ria mun. Chişin u o
declara ie prealabil , prin care a informat autorit ile publice locale despre
desf şurarea unui miting de protest sub genericul „zi de doliu”, care urma s fie
organizat în aceeaşi zi, între orele 17.55 şi 18.55, în preajma monumentului lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt din mun. Chişin u.
În continuare, între orele 16.00 şi 23.20 ale zilei de ___, G.B., cu participarea
activ a liderilor unor partide politice (V.F., V.N., A T., V.U., V.P., O.C.) şi a
altor persoane, a organizat şi a condus o întrunire la care au fost antrenate
câteva sute de oameni, inclusiv minori şi persoane în stare de ebrietate.
În perioada desf şur rii mitingului indicat, fiind chema i de c tre organizatorii şi
conduc torii întrunirii la nesupunere activ cerin elor legitime ale
reprezentan ilor autorit ilor, la dezordini în mas şi la s vârşirea actelor de
violen asupra persoanelor, participan ii la miting au dezorganizat activitatea
normal a transportului public …, f când tentative violente de deteriorare şi
r sturnare a unit ilor de transport, batjocorind persoane şi opunând rezisten
reprezentan ilor autorit ilor.
Ulterior, la data de ___, începând cu ora 10.30, un grup de câteva sute de
oameni, cu participarea nemijlocit a lui P.R., fiind organiza i şi conduşi de
persoane la moment neidentificate, având scopul uzurp rii puterii de stat cu
înc lcarea prevederilor Constitu iei RM, au întreprins ac iuni violente, atacând
cl direa Preşedin iei şi a Parlamentului RM.
Astfel, urm rind realizarea scopului s u criminal, f ptuitorii, inclusiv şi cu
participarea nemijlocit a lui P.R. şi al ii, fiind chema i de c tre organizatori şi
conduc tori la nesupunere activ cerin elor legitime ale reprezentan ilor
587
autorit ilor, la dezordini în mas şi la s vârşirea actelor de violen asupra
persoanelor, au dezorganizat activitatea normal a transportului public … mun.
Chişin u, au atacat şi au deteriorat sediul Preşedin iei şi pe cel al Parlamentului
RM, au participat la incendierea mijloacelor de transport, au distrus alte bunuri
materiale, batjocorind persoane şi opunând rezisten reprezentan ilor
autorit ilor.
La data de ___, orele 22:07, P.R. a fost re inut …, fiind recunoscut ca b nuit de
s vârşirea infrac iunii prev zute de art.285 [dezordini în mas ] din Codul penal.
Pornind de la cele expuse şi bazându-ne pe materialele acumulate în cadrul
urm ririi penale, fapt ce confirm incontestabil comiterea de c tre P.R. a
infrac iunii incriminate, organul de urm rire penal consider c exist
suficiente temeiuri de a presupune, c dânsul fiind la libertate, poate comite alte
infrac iuni, se eschiveaz de la organele de drept, poate împiedica stabilirea
adev rului, influen a efectuarea cercet rii sub toate aspectele, complet şi
obiectiv a circumstan elor cazului, pentru asigurarea respect rii drepturilor şi
intereselor legitime ale p r ilor şi ale altor persoane participante la proces
În cadrul examin rii demersului procurorului, avocatul peti ionarului a solicitat s -i fie
prezentate anexele la „demersul de arest”, eventualele probe în sus inerea demersului. Instan a
de judecat i-a adus la cunoştin a avocatului c „i-a fost înaintat numai demers şi nu dispune
de anexe”.
În afar de aceasta, avocatul peti ionarului a declarat, printre altele, c nu sus ine demersul
procurorului, invocând c în procesul-verbal de re inere era indicat ca un motiv de re inere
declara ia martorilor, îns nu era indicat cine erau acei martori.
Prin încheierea Judec toriei Centru din ___, a fost admis demersul procurorului şi a fost
aplicat fa de P.R. arestul preventiv pe un termen de 10 zile. Motivele re inute de instan a de
judecat sunt urm toarele:
…exist o b nuial rezonabil privind s vârşirea unei infrac iuni pentru care legea
prevede pedeaps cu închisoare pe un termen mai mare de 2 ani, luând în considerare
c b nuitul P.R.E. nu beneficiaz de un loc permanent de trai pe teritoriul Republicii
Moldova, locuind temporar la gazd , nu este amplasat oficial în câmpul muncii şi nu
are persoane la între inere, fapt ce-i creeaz condi ii favorabile de a p r si domiciliul
s u temporar şi astfel, exist riscul ascunderii lui de organul de urm rire penal .
La ___, avocatul lui P.R. a înaintat o cerere de recurs, solicitând casarea încheierii
Judec toriei Centru din ___. În recursul s u, avocatul peti ionarului a invocat, printre altele,
lipsa probelor ce ar confirma existen a unei b nuieli rezonabile privind comiterea de c tre
peti ionar a infrac iunii incriminate.
De asemenea, în recursul respectiv a fost aten ionat asupra faptului c , începând cu ___, intr
în vigoare modific rile legisla iei penale, potrivit c rora legiuitorul a redus semnificativ
caracterul şi gradul prejudiciabil al faptei incriminate, dezordini în mas , ultima clasificându-
se ca o infrac iune uşoar .
În cadrul şedin ei în instan a de recurs, avocatul a înaintat o cerere prin care a solicitat
prezentarea spre cunoştin a materialelor (probelor) prezentate în instan a de judecat de
c tre organul de urm rire penal pentru confirmarea re inerii şi necesit ii arest rii
peti ionarului.
Prin decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___, a fost respins recursul avocatului şi men inut
f r modific ri încheierea Judec toriei Centru din ___. Motivele re inute de instan a de recurs
fiind urm toarele:
Astfel, Colegiul penal consider c suntem în prezen a cazului excep ional, care
indic la necesitatea deten iei preventive a b nuitului P.R.:
588
pornind de la complexitatea cauzei penale, gravitatea infrac iunii incriminate,
p strarea pericolului de dispari ie a învinuitului şi de comitere de c tre dânsul a
unor noi infrac iuni: Aceste b nuieli rezonabile rezult din caracterul faptelor
imputate; b nuitului P.R.E., care este suspectat c a comis o infrac iune cu
aplicarea violen ei, în grup, împotriva securit ii şi ordinii publice, în acelaşi
rând, şi împotriv , colaboratorilor de poli ie, care se aflau în exercitarea
func iilor cu privire la men inerea ordinii publice, şi care încercau s curme
ac iunile ilegale ale grupului în care dânsul se afla, fapt care prezint temeri
rezonabile c dânsul, aflându-se la libertate, ar putea din nou s comit
infrac iuni violente, s se sustrag de la prezen a organul de urm rire penal sau
şedin a de judecat ;
pornind de la caracterul şi gradul prejudiciabil al faptei imputate - infrac iune,
calificat ca fiind mai pu in grav , care se pedepseşte cu închisoare de pân la 5
ani, şi acestea pot fi temeiuri rezonabile de arestare preventiv pe o anumit
durat de timp, cum este în cazul dat.
Totodat , conform datelor operative de investiga ie, s-a stabilit c b nuitul
P.R.E. eventual poate fi cunoscut cu alte persoane care posibil au aplicat violen
fa de poli işti, în acest caz m sura preventiv sub forma de arestare preventiv
poate s influen eze pozitiv mersul urm ririi penale cât şi procesul de ob inere a
probelor asupra cazului, împiedicându-l pe b nuitul P.R.E. s comunice cu
eventualii participan i la infrac iune şi cu ceilal i participan i la infrac iune, deja
individualiza i;
Arestarea preventiv a lui P.R.E. l-ar împiedica s comunice cu alte persoane
care au fost audiate în calitate de martori, fapte şi condi ii care la momentul de
fa sunt cunoscute exclusiv doar b nuitului, care fiind la libertate poate s -şi
ascund urmele infrac iunii.
La data de ___, peti ionarului i-a fost înaintat învinuirea în comiterea infrac iunii prev zute
de art.285 alin.(4), dezordini în mas , ad ugând o nou învinuire şi în baza art.27, 195
alin.(2), însuşirea în propor ii mari şi deosebit de mari a bunurilor, din Codul penal.
La ___, organul procuraturii a înaintat un demers de prelungire a termenului de arest fa de
P.R. pentru 30 de zile. La demersul respectiv, au fost anexate urm toarele înscrisuri:
- certificatul de la „Nicado”;
- extrasul din cartea de imobil;
- extrasul din fişa de locuin ;
- copia buletinului de identitate;
- contractul de închiriere a apartamentului.
Motivele invocate în sus inerea demersului, altele decât cele invocate în demersul din ___,
fiind urm toarele:
Ulterior P.R., la data de ___, având drept scop însuşirea sumelor b neşti în
propor ii deosebit de mari de la unii demnitari de stat, prin intermediul
telefonului s u mobil de model „Nokia – 1112” în care erau instalate cartele SIM
cu nr. de telefon SSSSSSS, a expediat c tre abonatul telefoniei mobile cu nr.
_____ un SMS în care insist asupra transmiterii în folosul lui a sumei b neşti în
m rime de XXX Euro, pentru prezentarea informa iei referitoare la ac iunile
petrecute în data de ___.
Pornind de la cele men ionate şi de la materialele acumulate în cadrul urm ririi
penale, fapt ce confirm incontestabil comiterea de c tre P.R. a infrac iunilor
incriminate, una din ele fiind deosebit de grav , organul de urm rire penal
consider c exist suficiente temeiuri de a presupune c dânsul, fiind la
libertate, poate comite alte infrac iuni: se poate eschiva de la organele de drept,
589
împiedica stabilirea adev rului, influen a efectuarea cercet rii sub toate
aspectele, complet şi obiectiv , a circumstan elor cazului, de asemenea, ar putea
prejudicia interesele urm ririi penale prin comunicarea cu al i participan ii la
comiterea infrac iunii, în vederea lu rii unei pozi ii, întru asigurarea respect rii
drepturilor şi intereselor legitime ale p r ilor şi ale altor persoane participante la
proces, mai mult ca atât, probele care au servit ca baz pentru eliberarea
mandatului de arest şi-au p strat puterea lor probant , îns termenul de inerii lui
K.M. expir la data de ___.
Prin încheierea Judec toriei Centru din ___, a fost admis par ial demersul procurorului,
termenul de arest fiind prelungit cu 10 zile. Motivele re inute de instan a de judecat fiind
urm toarele:
P.R. este învinuit în comiterea unor infrac iuni, pentru care legea penal prevede
ca pedeaps închisoare pe un termen mai mare de 2 ani, exist suficiente temeiuri
de a presupune c fiind la libertate, învinuitul ar putea s se ascund de organul
de urm rire penal sau de instan a de judecat , s împiedice stabilirea
adev rului în procesul penal prin influen a asupra persoanelor coparticipante la
dezordinile în mas , ar putea prejudicia interesele urm ririi-penale prin
comunicarea cu complicii s i.
La 05 mai 2009, avocatul lui P.R. a înaintat o cerere de recurs, solicitând casarea încheierii
Judec toriei Centru din ___.
Prin decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___, a fost respins recursul avocatului şi a fost
men inut f r modific ri încheierea Judec toriei Centru din ___. Motivele re inute de
instan a de recurs fiind urm toarele:
„Analizând materialele prezentate de organul de urm rire penal , Colegiul penal
consider c din materialele acumulate în cadrul urm ririi penale exist
suficiente temeiuri rezonabile ce demonstreaz c învinuitul este implicat în
comiterea infrac iunilor prev zute de art.285 şi 27,195 din Codul penal.
Urm rirea penal a fost pornit cu respectarea legisla iei în vigoare.
În privin a învinuitului P.R.E. a fost solicitat prelungirea m surii preventive
orientat spre o bun desf şurare a procesului penal, pentru preîntâmpinarea
eschiv rii de la organele de urm rire penal şi judecat , temeiuri care şi-au
p strat for a probatorie şi la momentul actual.
Reieşind din complexitatea cauzei penale, gravitatea infrac iunii incriminate,
existen a pericolului de dispari ie a învinuitei şi de comitere a unor noi
infrac iuni: Aceste b nuieli rezonabile reiese din caracterul faptelor imputate
învinuitului, una din ele fiind deosebit de grav , fiind la libertate ar putea
prejudicia interesele urm ririi penale prin comunicarea cu al i participan i la
comiterea infrac iunii în vederea schimb rii depozi iilor.
reieşind din faptul, c de c tre organul de urm rire penal urmeaz a fi
acumulate un şir de probe, este necesar efectuarea unor ac iuni de urm rire
penal ce nu pot fi amânate, împrejur ri care reprezint temeiuri rezonabile de a
presupune c aflându-se la libertate, învinuitul ar putea împiedica la stabilirea
adev rului în procesul penal.
Deşi P.R.E. are loc permanent de trai în mun. Chişin u, aplicarea unei alte
m suri preventive, decât arestul,nu este suficient pentru a asigura stabilirea
adev rului în cauz , de a evita eschivarea ultimului de la organul de urm rire
penal .
La prelungirea duratei inerii sub arest preventiv pe un termen de 10 zile în
privin a lui P.R.E. nu s-au depistat careva înc lc ri de procedur , fiind
590
respectate drepturile învinuitului la ap rare, precum şi alte drepturi procesuale şi
constitu ionale.
Aplicarea acestei m suri preventive nu echivaleaz cu un tratament inuman sau
degradant în privin a învinuitului, mai mult ca atât, c ultimul poate înainta orice
versiune de ap rare.
Colegiul Penal consider c argumentele aduse de avocatul V.C., precum c
învinuitul este cet ean al Republicii Moldova, are loc permanent de trai, nu sunt
o garan ie c învinuita nu se va eschiva de la organul de urm rire penal , şi nu
pot servi temei de admitere a recursului, în prezen a circumstan elor sus
indicate”.
La ___, organul procuraturii a înaintat un demers de prelungire a termenului de arest fa de
P.R. pentru 30 de zile, identic demersului ___, atât din perspectiva „motiva iei”, cât şi din
perspectiva aparentelor erori, de exemplu prezen a textului „termenului de inerii lui K.M.
expir la 18.07.2008”.
Prin încheierea Judec toriei Centru din ___, a fost admis demersul procurorului, termenul de
arest fiind prelungit cu 30 de zile. Motivele re inute de instan a de judecat :
„Termenul arestului preventiv aplicat lui P.R. expir ; reieşind din complexitatea
cazului, pe dosar este necesar de efectuat mai multe ac iuni de urm rire penal ,
pentru care este necesar perioada solicitat de procuror.
Exist o b nuial rezonabil privind s vârşirea unei infrac iuni pentru care legea
prevede pedeaps privativ de libertate pe un termen mai mare de 2 ani şi c
b nuitul …nu beneficiaz de un loc permanent de trai pe teritoriul RM, locuind
temporar la gazd , nu este amplasat oficial în câmpul muncii şi nu are persoane
la între inere, fapt ce-i creeaz condi ii favorabile de a p r si domiciliul s u
temporar şi, astfel, exist riscul ascunderii lui de organul de urm rire penal .
Prin urmare …este oportun de prelungit durata inerii sub arest preventiv pe un
termen de 30 de zile”.
La ___, avocatul lui P.R. a înaintat o cerere de recurs, solicitând casarea încheierii
Judec toriei Centru din ___. Instan a de recurs a respins cererea avocatului l sând f r
modific ri încheierea primei instan e.
Presiunile exercitate asupra peti ionarului în cadrul deten iei
Dup re inerea din ___, peti ionarul, aflându-se în biroul procurorului L.C., a fost supus unor
presiuni psihice, care au fost percepute de c tre acesta ca o amenin are real de aplicare a
torturii.
În particular, dup ce a r spuns negativ la întrebarea procurorului dac a participat la
evenimentele din ___, acestuia i-a fost propus s semneze documente ce nu aveau leg tur cu
cazul s u. În caz contrar fa de peti ionar urma s fie aplicat for a fizic de c tre
reprezentan ii organelor de drept. În aceast privin la ___ peti ionarul, prin intermediul
avocatului, a înaintat o plângere în adresa procurorului general.
La ___, peti ionarul a adresat înc o plângere, în care a descris interogarea sa în incinta
Procuraturii Generale din ___ de c tre o persoan care nu s-a prezentat/legitimat, care l-a
întrebat urm toarele: leg tura dintre acesta şi compania ___ şi compania ___; ce caut
carnetul de noti ie de la ___ la acesta etc.
La ___, peti ionarul a înaintat o a treia plângere, în care a reclamat perpetuarea presiunilor
psihice şi psihologice, fiind supus interog rilor f r participarea avocatului.
Mersul urm rii penale ini iate împotriva peti ionarului
591
Organele de drept na ionale nu au efectuat pân în prezent nicio ac iune procesual-penal
semnificativ în cadrul urm rii penale ini iate împotriva peti ionarului, cu excep ia întâlnirilor
şi/sau vizitelor, în lipsa avocatului, cu persoane care nu se prezint /legitimeaz , în cadrul
c rora peti ionarului i se cere s depun declara ii ce pot fi nefavorabile familiei S.
Practicile organelor de drept na ionale de ob inere a confesiunilor de la persoane aflate în

deten ie
Majoritatea persoanelor arestate în leg tur cu evenimentele din ___ şi ulterior eliberate au
declarat c în perioada afl rii acestora în deten ie, organele de drept i-au for at fie s semneze
diverse acte, f r s le ofere posibilitatea de a le citi, fie s semneze acte în care se con ineau
confesiuni precum c au participat la evenimentele respective cu concursul reprezentan ilor
opozi iei (a se vedea declara ia persoanei eliberate din deten ie din înregistrarea video ataşat ,
min. 10:03 – 10.26)
În aceast privin , a se vedea şi cererea num rul 20269/09 Gheorghe STEPULEAC
v.Moldova şi cererea num rul 24065/09 Anatol STEPULEAC v. Moldova, depuse la 20 şi 30
aprilie 2009, în care reclaman ii s-au plâns de faptul c autorit ile moldiveneşti au
condi ionat eliberarea din deten ie cu condi ia semn rii declara iilor potrivit c rora aceştia au
fost pl ti i de partidele de opozi ie pentru a participa la proteste.

ACESTOR AFIRMA II:
Consider m c peti ionarului P.R. i-au fost şi îi sunt înc lcate în continuare drepturile
prev zute de Conven ie, dup cum urmeaz :
Articolul 5 par. 1 din Conven ie
Re inerea şi arestarea preventiv a peti ionarului a avut loc f r a exista motive verosimile de
a b nui c acesta a s vârşit infrac iunile ce i se incrimineaz .
Articolul 5 par. 1 din Conven ie combinat cu articolul 18 din Conven ie
Peti ionarul este logodnicul A.O., secretar – referent în cadrul S.R.L. ___; re inerea
peti ionarului are loc în pofida indica iei şefului statului despre sistarea urm ririi penale a
participan ilor la proteste şi eliberarea acestora din deten ie; lipsa unor dovezi despre
implicarea peti ionarului în ac iuni de protest; deciziile Cur ii de Apel Chişin u pe marginea
recursurilor avocatului con in fraze de genul “de c tre organul de urm rire penal urmeaz a
fi acumulate un şir de probe,”; lipsa ac iunilor procesual-penale în cadrul urm rii penale
împotriva peti ionarului; vizitele frecvente ale peti ionarului, inclusiv în institu ia
penitenciar , de c tre persoane care nu se legitimeaz , urmate de presiuni de a ob ine
declara ii/confesiuni ce par fi nefavorabile familiei S.; existen a practicii de presiune de c tre
organele de drept na ionale pentru ob inerea confesiunilor de la persoane aflate în deten ie
împotriva ter ilor; ac iunile întreprinse de c tre organele de drept şi în cazul fra ilor S. etc.
Toate acestea arat c motivul real al limit rii drepturilor peti ionarului garantate de articolul
5 din Conven ie este exercitarea continu a presiunilor asupra acestuia pentru ob inerea
declara iilor şi/sau confesiunilor ce par a fi nefavorabile familiei S. (Cebotari c.Moldovei – 13
noiembrie 2007).

Instan ele judiciare na ionale nu au adus suficiente şi relevante motive în încheierile şi/sau
deciziile sale, prin care au dispus arestarea peti ionarului şi prelungirea termenului de arest al
peti ionarului.
592
Deciziile instan elor de recurs con in afirma ii precum c peti ionarul a comis deja
infrac iunile incriminate, contrar respect rii principiului prezum iei nevinov iei.
Decizii interne definitive:

− decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___.
Termenul/Epuizarea c ilor interne de recurs
Respectarea regulii „şase luni de zile”.
În spe înc lcarea reclamat de c tre peti ionar este continu , astfel regula de „şase luni de
zile” este respectat .
Respectarea regulii de epuizare a c ilor de recurs
Toate c ile interne de recurs accesibile şi adecvate au fost epuizate de c tre peti ionar.

Rug m s fie recunoscut faptul c RM a violat drepturile peti ionarului P.R. garantate de
articolul 5, de articolul 5 combinat cu articolul 18 şi de articolul 6 din Conven ia European
pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi Libert ilor Fundamentale.
Eventualele preten ii de ordin pecuniar şi nepecuniar vor fi prezentate ulterior.

CAZUL
Nu am prezentat în fa a unei alte instan e interna ionale de anchet sau reglementare capetele
de cerere din prezenta cerere.

1. Procesele-verbale de perchezi ie din ___;
2. Descifrarea apelului televizat al şefului statului din ___;
3. Proces-verbal de re inere din ___;
4. Ordonan a de perchezi ie din ___;
5. Încheierea din ___;
6. Demersul privind aplicarea m surii preventive din ___;
7. Cererea avocatului din ___;
8. Procesul verbal al şedin ei de judecat din ___;
9. Încheierea Judec toriei Centru din ___;
10. Mandat de arest din ___;
12. Cererea avocatului din ___;
14. Demersul privind aplicarea m surii preventive din ___;
15. Certificatul nr. 324 din ___;
16. Contractul de arend ;
17. Extras din fişa de locuin ;
18. Adeverin a de recrutare;
19. Act de predare-primire a locuin ei;
20. Cartea de imobil;
593
21. Proces-verbal al şedin ei de judecat din ___;
24. Pledoaria;
25. Decizia Cur ii de Apel Chişin u ___;
26. Demers privind prelungirea termenului de arest din ___;
29. Plângerea din ___;
33. CD-ul cu înregistrarea video;
594
CERERE
DE PROTOCOLUL 11
I – P R ILE
A. RECLAMANTUL

Cererea este înaintat c tre Republica Moldova
Peti ionarii B.I., B.S. şi B.P. (în continuare peti ionari) locuiau împreun cu I.A. (în
continuare I.A.) în apartamentul __ din strada Alba Iulia __, municipiul Chişin u.
Locuirea peti ionarilor împreun cu I.A. în apartamentul men ionat a generat diverse
divergen e, în particular, modul de folosire a acestui spa iu locativ etc. drept consecin
rela iile dintre peti ionari şi I.A. au devenit ostile.
Solu ionarea respectivelor divergen e a fost diferit instan elor de judecat :
− hot rârea Judec toriei Buiucani din ___ (I.A. a fost instalat în imobilul litigios,
determinat modul de folosire a spa iului locativ etc.);
− decizia Tribunalului Chişin u din ___ (admiterea cererii de apel, cu remiterea cauzei
la rejudecare în aceeaşi instan în alt componen );
− decizia cu privire la aplicarea sanc iunii administrative din ___ (B.I. învinuit c la ___,
la domiciliul din str. Alba Iulia __, ap.__, prin ac iunile sale a adus atingere
demnit ii lui I.A.);
− decizia cu privire la aplicarea sanc iunii administrative din ___ (B.I. învinuit c la ___,
la domiciliul din str. Alba Iulia __, ap._, a înjurat colaboratorii de poli ie);
− hot rârea Judec toriei Buiucani din ___ (recunoscut dreptul de folosin la spa iul
locativ lui I.A. şi obliga i peti ionarii s nu îi creeze obstacole în folosirea spa iului
locativ) etc.
În ___, I.A. a înaintat c tre peti ionari o cerere de chemare în judecat despre recunoaşterea
pierderii dreptului peti ionarilor la spa iul locativ litigios, pretinzând c peti ionarii „lipsesc”
din spa iul locativ de ceva timp.
La rândul s u, peti ionarii au înaintat c tre I.A. o cerere de chemare în judecat despre
stabilirea ordinii de utilizare a spa iului locativ.
La o data ulterioar , ambele ac iuni de recunoaştere a dreptului la spa iul locativ şi cea de
stabilire a ordinii de utilizare a spa iului locativ au fost conexate şi examinate în aceeaşi
procedur judiciar .
La ___, Judec toria Buiucani a admis cererea de chemare în judecat a lui I.A. c tre
peti ionari despre pierderea dreptului la spa iul locativ şi evacuare. Necunoscând aceast
procedur judiciar , peti ionarii au contestat respectiva hot râre în ordine de revizuire.
595
Prin încheierea Judec toriei Buiucani din ___, a fost admis cererea de revizuire a
peti ionarilor şi casat hot rârea Judec toriei Buiucani din ___, re inând cauza spre
examinare.
În cadrul procedurilor judiciare peti ionarii au aflat despre faptul c I.A. a privatizat
apartamentul litigios şi ulterior l-a înstr inat unui ter . În acest context, preten iile finale ale
peti ionarilor c tre I.A. au fost ajustate în felul urm tor: anularea contractului de privatizare a
apartamentului litigios, declararea nulit ii contractului de înstr inare, stabilirea ordinii de
folosin a apartamentului, obligarea repunerii vizei de reşedin .
Peti ionarii au prezentat urm toarele explica ii pe marginea ac iunilor pe rol:
„…apartamentul este în litigiu de judecat , privind stabilirea modului de folosire sau/şi
înl turare a obstacolelor în folosirea spa iului locativ din anul ___…
…la ___, I. A. …a declarat c la ___ B. a adus atingere demnit ii, iar la … ___a fost
emis decizia cu privire la aplicarea sanc iunii administrative în baza art.47-3
(injuria)…
…la ___B. a fost luat din apartamentul s u de c tre poli istul V.A. şi dus la sectorul de
poli ie unde a fost re inut timp de 20 ore şi apoi eliberat…
…la ___, prin hot rârea instan ei de judecat se dispune: „a recunoaşte dreptul de
folosin la spa iul locativ de c tre I. A.”…
…la ___I.B. s-a adresat în instan a de judecat cu cererea de a stabili modul de folosire
a spa iului locativ…
…în perioada ___, I.B. a fost plecat în deplasare…, iar la revenire a aflat despre
examinarea unui dosar necunoscut pentru el în care a fost pârât…”.
Prin hot rârea Judec toriei Buiucani din ___,a fost admis cererea de chemare în judecat a
lui I.A. c tre B.I., B.S. şi B.P. despre recunoaşterea dreptului pierdut la spa iul locativ din ap.
_ din strada Alba Iulia __, mun. Chişin u; respins ca nefondat şi neprobat cererea
reconven ional a lui B.I. şi B.S. c tre I.A. şi S.I. privind anularea contractului de privatizare a
spa iului locativ şi a contractului de vânzare-cump rare a ap._ din strada Alba Iulia __, mun.
Chişin u şi respins ca nefondat şi neprobat cererea comasat a lui B.I. c tre I.A. despre
stabilirea ordinii de utilizare a spa iului locativ.
Motivele re inute de instan fiind urm toarele:
„În şedin a judiciar s-a constatat c I.B., S. B. (___), P.B. nu mai locuiesc pe adresa
ap.__din str. Alba Iulia _, mun. Chişin u mai mult de 6 luni.
Din certificatele din ___ şi din ___ eliberate de inspectorii de sector CPS Buiucani
urmeaz c I.B., S. B. (___),P.B. nu locuiesc pe adresa indicat din ___. Din informa ia
SA ___ rezult c familia B. şi-a suspendat telefonul de pe adresa ap.__ din str. Alba
Iulia __, mun. Chişin u din ___şi pân în prezent. Conform informa iei de la IM SP
AMT Buiucani la medicul de familie, I.B. şi S.B. au fost înregistra i la medicul de
familie pe parcursul anului __ pe adresa ap. __ din str. Alba Iulia ___. mun. Chişin u,
iar pe perioada anilor ___ pe adresa dat au tr it chiriaşi cu un copil minor P.B., anul
naşterii 1995.
Totodat , faptul c I.B., S. B. (___), P.B. nu mai locuiesc în apartamentul în litigiu a
fost confirmat în cadrul şedin ei de judecat şi de declara iile martorilor S.T., E.M. şi
N.B., care au indicat c I.B., S.B. (___), P.B. nu mai locuiesc în apartament din ___.
Instan a de judecat consider declara iile martorilor veridice şi care corespund
realit ii obiective, deoarece sunt în corespundere cu argumentele reclamantului şi
materialele dosarului.
În ceea ce priveşte cererea reconven ional cu privire la anularea contractului de
privatizare a spa iului locativ şi contractului de vânzare-cump rare a apartamentului
instan a de judecat o consider neîntemeiat , deoarece privatizarea apartamentului a
596
fost efectuat în conformitate cu legisla ia în vigoare, iar contractul de vânzare-
cump rare a fost încheiat în perioada când imobilul nu era în litigiu.
Conform art.118 CPC „Fiecare parte trebuie s dovedeasc circumstan ele pe care le
invoc drept temei al preten iilor şi obiec iilor sale dac legea nu dispune altfel”, în
şedin a de judecat reclaman ii I.B., S.B. nu au probat în vreun mod prev zut de
legisla ie veridicitatea afirma iilor sale privitor la faptul c contractile de privatizare,
apoi şi de vânzare-cump rare pe ap._, str. Alba Iulia _, mun. Chişin u sunt nelegitime.
Astfel argumentele lui I.B. precum c tranzac iile indicate mai sus sunt ilegale, c ci au
fost încheiate în perioada când imobilul se afla în litigiu nu pot servi temei de admitere
a ac iunii reconven ionale, deoarece sunt în contradic ie cu cele expuse.
Pornind de la cele expuse, instan a de judecat consider neîntemeiat şi neprobat şi
cererea lui I.B. cu privire la stabilirea ordinii de utilizare a spa iului locativ în
apartamentul nr.138 din str. Alba Iulia _, mun. Chişin u, deoarece el şi-a pierdut
dreptul la acest spa iu locativ.
Din considerentele enumerate, instan a de judecat ajunge la concluzia de a-i
recunoaşte pe I.B.,S.H. (B.), P.B. cu dreptul pierdut la spa iul locativ ap.138 din str.
Alba Iulia _, mun. Chişin u şi de a respinge cererile lui I.B. şi S.B. ca fiind neîntemeiate
şi neprobate”.
La __, peti ionarii au înaintat o cerere de apel asupra hot rârii instan ei de fond. Motivele
invocate de peti ionari în apel fiind, inter alia, urm toarele:
„…la __, prin hot rârea instan ei de judecat se dispune: „a recunoaşte dreptul la
folosin la spa iul locativ de c tre I. A.”. A fost emis titlul executoriu prin care
[peti ionarii] erau obliga i s nu-i creeze obstacole lui I.A. în folosirea spa iului
locativ…
…la … ___ s-a adresat în instan a de judecat cu cererea de a stabili modul de folosire
a spa iului locativ.
…în perioada ___ I.B. a fost plecat în deplasare de serviciu, iar la revenire a aflat
despre examinarea unui dosar necunoscut pentru el în care a fost pârât.
…I.A. a privatizat apartamentul [litigios] în baza contractului …de privatizare şi
înstr ineaz apartamentul [litigios]
Faptul lipsei de la domiciliu …nu a fost demonstrat prin declara iile martorilor, iar
certificatele din ___şi ___sunt contracarate…
…la ___I.A. …au declarat c la ___dl I.B. le-a adus atingere demnit ii, iar la data de
___ a fost emis decizia…aplicarea sanc iunii administrative
…la ___ dl I.B. a fost luat din apartamentul [litigios] şi dus la sectorul de poli ie…
…la ___ I.B. s-a adresat cu cerere la procuratur …şi solicitat sanc ionarea
poli istului…
…certificatele sunt o r fuial a colaboratorilor de poli ie cu familia B. care era
persecutat şi nevoit de a se confrunta cu numeroase înjosiri, pentru a beneficia de
dreptul la spa iul s u locativ.
Familia B. şi-a suspendat telefonul din ___, din perioada când I.B. s-a adresat cu
Cerere privind întoarcerea execut rii hot rârii judec toreşti … ___, prin care I.A. a
fost instalat în spa iul locativ men ionat, imediat dup pronun area hot rârii … din
motivul, ca A.I. abuza prin convorbiri telefonice foarte costisitoare, care urmau s fie
achitate de I.B., nu de A.I.
R spunsul prezentat de la I.M.S.P. Asocia ia Medical Teritorial Buiucani denota
incompeten …
Medicul poate confirma ne adresarea la medic în aceast perioad , iar confirmarea c
au locuit g zda şi poate fi explicat prin faptul c :
- în apartament mai locuia ZI, concubina lui A.I.; şi
597
- în apartament mai locuia V.C., nepotul lui A.I., care a fost evacuat prin Hot rârea
Judec toriei Buiucani, mun. Chişin u din ___.
A.I. a depus cererea cu privire la recunoaşterea dreptului pierdut la spa iul locativ şi a
semnat contractul __ de privatizare al apartamentului …, apoi contractul … de vânzare
- cump rare a apartamentului în perioada când I.B. era plecat in deplasare de serviciul,
iar pentru familia B. - so ia si copilul minor locuirea în apartamentul cu litigiu, f r
tat l era periculos pentru integritatea fizic şi psihic .
În procesul examin rii cauzei nu s-a inut cont de probele prezentate de familia B. şi o
astfel de hot rârea p rtinitoare, urmeaz a fi casat .
Problema coabit rii în apartamentul în litigiu dureaz de mai mult de 14 ani, iar în
baza hot rârii judec torului D. P., familia B.: -I. B.,S. B. si copilul minor P.B. au r mas
f r spa iul locativ, iar A.I., care nu are nevoie de spa iu locativ (apartamentul în litigiu
a fost comercializat) a r mas cu XXXX lei, atât a apreciat el costul acestui
apartamentului în litigiu.
Instan a de judecata în hot rârea din ___ s-a referit la unele circumstan e care sunt
contradictorii:
Exemplu - s-a indicat ca, „argumentele lui I.B. precum ca tranzac iile care au avut loc
au fost ilegale, c ci au fost încheiate în perioada când imobilul se afla în litigiu şi pot
servi temei de admitere a ac iunii reconven ionale deoarece sunt în contradic ie cu cele
expuse”.
Prin urmare instan a de judecata a negat faptul ca I.B. şi A.I. în perioada de privatizare
a apartamentului şi înstr in rii lui se aflau în litigiu. Îns aceeaşi instan de judecat
accept cererea de revizuire, caseaz hot rârea din ___ şi dispune reexaminarea cauzei
la cererea lui I.B. c tre A.I. privind modul de utilizare a apartamentului.
Instan a de judecata nici cum nu a motivat hot rârea sa în baza c reia Legi este
respins cererea lui I.B., privind stabilirea ordinei de utilizare a spa iului locativ.
Instan a de judecata a apreciat unilateral probele prezentate de c tre p r i prioritate
f când lui A.I., a respins neîntemeiat demersurile lui I.B. privind interogarea
martorilor.
Instan a de judecata nu a dat o apreciere obiectiva şi critic prezentate de A.I., cum ar
fi: ultimul indic c , I.B. şi familia nu locuieşte în apartament din ___, totodat în
motivarea hot rârii se face trimitere la hot rârea din 17.05.2004 care a intrat în
vigoare în ___, prin care A.I. a fost instalat în apartamentul litigios în prezen a lui I.B.
şi a familiei lui şi au fost obliga i s nu creeze obstacole pentru A.I. în folosirea
apartamentului.
La examinarea ac iunii date instan a de judecata nu a atras în proces reprezentantul
Direc iei privind ocrotirea drepturilor copilului, prin urmare grav au fost înc lcate
drepturile copilului minor B., care la acest moment are 11 ani. Instan a de judecata nu
a inut cont şi de faptul ca în apartamentul litigios au r mas toate lucrurile ce
apar ineau familiei B., setul de buc t rie, dormitorul, vitrina, mobila moale, precum şi
hainele personale.
Instan a de judecat nu a inut cont de faptul afl rii lui A.I. cu familia B. în litigiu şi a
rela iilor tensionate dintre ei, precum şi de faptul ca lipsa lui I.B. era motivat , iar acest
fapt nu cade sub inciden a art.63 Codul cu privire la locuin e. Instan a de judecata nu a
inut cont nici de faptul c are destina ia locuin a şi A.I. în perioada de mai mult de 10
ani a motivat cererile sale în judecata ca nu are spa iul locativ, este pus în situa ia de a
locui la gazd , aceste argumente au servit ca temei pentru al instala în ___ în
apartamentul litigios. Totodat A.I. având necesitate de spa iu locativ ob ine dreptul
asupra întregului apartament care ulterior îl înstr ineaz . Instan a de judecata nu a
598
inut cont de faptul ca A.I. nu era în drept s privatizeze întreaga locuin a, pentru ca
familia B. are viza de reşedin a pân în prezent”.
Peti ionarii au anexat la cererea de apel şi copia contractului de munc din ___.
Prin decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___, a fost respins cererea de apel declarat de B.I. şi
men inut hot rârea Judec toriei Buiucani din ___.
Motivele re inute de instan a de apel sunt identice celor con inute în hot rârea instan ei de
fond, fiind o simpl repetare a acestora, f r contrapunere cu argumentele invocate în cererea
de apel.
La ___, a fost depus cerere de recurs la hot rârea instan ei de fond şi a instan ei de apel.
Motivele invocate în cererea de recurs fiind, inter alia, urm toarele:
„Articolul 63 din Codul cu privire la locuin e prevede pierderea dreptului la spa iul
locativ în cazul în care lipsa de la locuin este nemotivat .
În publica ia „Preg tirea pricinii civile pentru dezbaterile judiciare” de M.P. şi A.P.,
Chişin u, 2006, se men ioneaz c „în cazul în care se va stabili c pârâtul a plecat din
înc perea de locuit din motivul c chiriaşul sau membrii familiei l-au izgonit din
apartament sau din cauza incompatibilit ii comportamentului lui cu comportamentul
acestora, instan a va respinge ac iunea.”
În Hot rârea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova despre practica
aplic rii de c tre instan ele judec toreşti a unor dispozi ii ale Codului cu privire la
locuin e nr.36 din ___ se men ioneaz c : 11. În cauzele despre recunoaşterea
chiriaşului sau a membrilor familiei lui ca dec zu i din dreptul de folosire a spa iului
locativ (art.63) este necesar de a constata cauzele absen ei reclamantului din
apartament mai mult timp decât prevede termenul. În cazul în care ele sunt motivate
(aflarea în deplasare sau plecarea la persoanele care necesit îngrijire, lipsa din
apartament în leg tur cu comportamentul ilegal din partea altor membri ai familiei
etc.).
În spe recuren ii B.I. şi B.S. nu locuiesc în spa iul locativ din cauza rela iilor ostile
dintre aceştia şi intimatul I.A.. De altfel nimeni nu contest existen a rela iilor ostile,
acest fapt fiind trecut cu vederea atât de instan a de fond, cât şi de instan a de apel. Este
paradoxal solu ia judec toreasc de a constata ca dec zut dreptul la spa iu locativ,
când în acelaşi set de proceduri civile se examineaz o ac iune de stabilire a ordinii de
utilizare a spa iului locativ”.
Prin decizia Cur ii Supreme de Justi ie din ___, cererea de recurs a fost respins . Motivele
re inute de instan fiind urm toarele:
„Conform art.63 Codul cu privire la locuin e, în cazul când chiriaşul sau membrul
familiei lui lipsesc temporar, înc perea de locuit li se men ine timp de 6 luni.
În şedin a de judecat s-a constatat c [peti ionarii] nu locuiesc în apartamentul nr.__
din str. Alba-Iulia _, mun. Chişin u din anul ___, fapt confirmat în cadrul dezbaterilor
judiciare prin probele administrate şi declara iile martorilor audia i.
[I]nstan ele…corect au admis ac iunea lui I.A. cu privire la recunoaşterea ca fiind
pierdut dreptul la spa iu locativ al [peti ionarilor] în apartamentul [litigios]…
[A]c iunea reconven ional a [peti ionarilor] corect a fost respins ca fiind
neîntemeiat , deoarece privatizarea apartamentului a fost efectuat în conformitate cu
legisla ia în vigoare, iar contractul de vânzare-cump rare a fost încheiat în perioada
când imobilul nu era în litigiu.
[I]nstan ele…corect au respins şi ac iunea lui B.I. cu privire la stabilirea modului de
folosin a înc perii de locuit în apartamentul [litigios]…, deoarece ultimul a pierdut
dreptul la acest spa iu locativ”.
Decizia Cur ii Supreme de Justi ie este irevocabil de la pronun are.
599
ACESTOR AFIRMA II:
Consider m c peti ionarilor B.I., B.S. şi B.P. le-au fost înc lcate drepturile prev zute de
Dreptul la un proces echitabil, art.6 din Conven ie
„In the determination of his civil rights and obligations or of any criminal charge
against him, everyone is entitled to a fair and public hearing within a reasonable time
by an independent and impartial tribunal established by law.”
Legisla ia na ional pertinent
Codul cu privire la locuin e, adoptat la 03.06.83 //Veştile 6/40, 1983

Articolul 63. Men inerea înc perii de locuit pentru cet enii, care lipsesc temporar
…
Dac chiriaşul sau membrul familiei lui au lipsit din cauze motivate mai mult de şase
luni, atunci la cererea chiriaşului sau a membrului absent al familiei termenul acesta
poate fi prelungit de c tre cel ce d cu chirie înc perea de locuit, iar în caz de litigiu -
de c tre instan a judec toreasc .
Jurispruden a Cur ii de la Strasbourg
În Hot rârea Beian v. România (cererea nr.30658/05), Curtea a constatat:
37. Certes, les divergences de jurisprudence constituent, par nature, la conséquence
inhérente à tout système judiciaire qui repose sur un ensemble de juridictions du fond
ayant autorité sur leur ressort territorial. Cependant, le rôle d'une juridiction suprême
est précisément de régler ces contradictions de jurisprudence (Zielinski et Pradal et
Gonzalez et autres c. France[GC], no 24846/94 et 34165/96 à 34173/96, § 59,
CEDH 1999-VII).
38. En l'espèce, force est de constater que la Haute Cour de cassation était à
l'origine de ces divergences profondes et persistantes dans le temps.
39. Cette pratique, qui s'est développée au sein la plus haute autorité judiciaire du
pays, est en soi contraire au principe de la sécurité juridique, qui est implicite dans
l'ensemble des articles de la Convention et qui constitue l'un des éléments fondamentaux
de l'Etat de droit (voir, mutatis mutandis, Baranowski c. Pologne, no 28358/95, § 56,
CEDH 2000-III). Au lieu de remplir son rôle en fixant une interprétation à suivre, la
Haute Cour de cassation est devenue elle-même source d'insécurité juridique, réduisant
ainsi la confiance du public dans le système judiciaire (voir, mutatis mutandis,
Sovtransavto Holding c. Ukraine, no 48553/99, § 97, CEDH 2002-VII et P duraru,
précité, § 98, et, a contrario, Pérez Arias c. Espagne, no 32978/03, § 70, 28 juin 2007).
Hot rârea explicativ a Cur ii Supreme de Justi ie despre practica aplic rii de c tre
instan ele judec toreşti a unor dispozi ii ale codului cu privire la locuin e, nr.__ din ___
11. În cauzele despre recunoaşterea chiriaşului sau a membrilor familiei lui ca
dec zu i din dreptul de folosire a spa iului locativ (art.63) este necesar de a constata
cauzele absen ei reclamantului din apartament mai mult timp decât prevede termenul.
În cazul în care ele sânt motivate (aflarea în deplasare sau plecarea la persoanele care
necesit îngrijire, lipsa din apartament în leg tur cu comportamentul ilegal din partea
altor membri ai familiei etc.), judecata poate s prelungeasc termenul expirat.
Practici ale Cur ii Supreme de Justi ie
600
În decizia Cur ii Supreme de Justi ie din ___, dosarul nr.__, au fost re inute urm toarele
argumente:
„Conform art.63 Cod cu privire la locuin e, în cazul când chiriaşul ori membrii
familiei lui lipsesc temporar, înc perea de locuit li se men ine timp de şase luni.
Dac chiriaşul sau membrul familiei lui au lipsit din cauze motivate mai mult de
şase luni, atunci la cererea chiriaşului sau a membrului absent al familiei termenul
acesta poate fi prelungit de c tre cel ce d cu chirie înc perea de locuit, iar în caz de
litigiu - de c tre instan a judec toreasc .
Materialele dosarului atest c p r ile : intimatul Gr.G. şi recuren ii – feciorul
G.I. şi nora G.A., se afl în rela ii ostile, fapt confirmat prin hot rârea Judec toriei
Buiucani mun. Chişin u din ___, prin care ultimii se oblig de a nu-i pune piedici lui
Gr.G. în folosirea spa iului locativ în litigiu.
În astfel de circumstan e … dar din cauza rela iilor ostile cu nora şi fiul - recuren ii I. şi
A.G., de el îngrijeşte alt persoan , Colegiul civil şi de contencios administrativ l rgit
al Cur ii Supreme de Justi ie consider c instan a de apel a ajuns la concluzia just c
lipsa intimatului G.G. în apartamentul în litigiu mai mult de şase luni este motivat şi
corect a respins ac iunea cu privire la pierderea de c tre acesta a dreptului la spa iul
locativ ca fiind neîntemeiat ”.
argumente:
„Astfel, s-a stabilit cert prin cumulul de probe administrate în cadrul dezbaterilor
judiciare c absen a intimatului P.N. în apartamentul nr._ str. M. cel B trân, __, mun.
Chişin u a avut loc din motive întemeiate, fiind cauzat de rela iile ostile dintre p r i,
de faptul c în apartament s-a instalat cu traiul concubinul recurentei, P.I.,
apartamentul fiind compus numai din 2 od i.
În atare circumstan e, instan a de apel a ajuns la o concluzie just privind respingerea
ac iunii E.G. împotriva lui P.N. cu privire la pierderea dreptului la spa iul locativ ca
fiind neîntemeiat ”.
În decizia Cur ii Supreme de Justi ie din __, dosarul nr.__, au fost re inute urm toarele
argumente:
„Pe parcursul dezbaterilor judiciare s-a constatat cu certitudine c , între p r i s-au
creat rela ii ostile, motiv din care intimata M.P. a fost impus în anul ___ de a pleca
peste hotarele rii la munc , pentru aşi asigura între inerea material pentru sine şi
copil, aflându-se în Turcia pân în prezent.
În acest context, instan a de apel corect a re inut c circumstan ele invocate nu pot
influen a asupra legalit ii hot rârii primei instan e, întrucât materialele cauzei denot
c intimata M.P. nu de ine alt spa iu locativ permanent, de locuin a în litigiu nu s-a
dezis, lucrurile personale continu s le p streze în apartament, iar plecarea ei din
apartament a fost condi ionat de existen a rela iilor ostile şi conflictelor ce aveau loc
între p r i în perioada vie ii în comun”.
În decizia Cur ii Supreme de Justi ie din __, dosarul nr._, au fost re inute urm toarele
argumente:
„La dec derea lui G.Ş. din dreptul la spa iul locativ în litigiu, atât prima instan cât şi
instan a de apel au concluzionat c Ş.D. nu locuieşte în apartamentului nr._, bd. Dacia,
__, mun. Chişin u o perioad mai mare de 6 luni, iar deoarece în conformitate cu art.63
Codul cu privire la Locuin e în cazul când chiriaşul ori membrii familiei lui lipsesc
temporar, înc perea de locuit li se men ine timp de 6 luni, el a pierdut dreptul la spa iul
locativ.
Colegiul de recurs constat c aceast concluzie este greşit , deoarece art.63 Codul cu
privire la Locuin e mai dispune c dac chiriaşul sau membrul familiei lui au lipsit din
601
cauze motivate mai mult de şase luni, atunci la cererea chiriaşului sau a membrului
absent al familiei termenul acesta poate fi prelungit de c tre cel ce d cu chirie
înc perea de locuit, iar în caz de litigiu - de c tre instan a judec toreasc .
Dup cum vedem din aceast dispozi ie legal , pentru ca chiriaşul s fie dec zut din
dreptul la locuin a închiriat absen a lui mai mult de 6 luni trebuie s fie nemotivat ,
iar în cazul dat D.Ş. a fost absent în apartamentul litigios din cauza rela iilor ostile cu
intima ii D.V. şi D.N., care au schimbat lac tul de la uş şi-l împiedic pe recurent s
foloseasc locuin a, adic lipsa lui în locuin este temeinic justificat .
În leg tur cu cele men ionate Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ l rgit
al Cur ii Supreme de Justi ie ajunge la concluzia c recurentul D.Ş. nu a dec zut
din dreptul la apartamentul nr. __, bd. Dacia, __, mun. Chişin u şi el necesit a fi
ap rat prin instalarea lui în aceast locuin cu obligarea intima ilor D.V. şi D.N. s
nu-i creeze obstacole la folosirea locuin ei”.
În decizia Cur ii Supreme de Justi ie din ___, dosarul nr._, au fost re inute urm toarele
argumente:
„Astfel, prin probele administrate s-a constatat cu certitudine c intima ii din cauza
rela iilor ostile, f când abuz de drepturile sale, au schimbat l cata de la uş , din care
motive recurentul este în imposibilitate de a locui şi de a se folosi de unicul spa iu
locativ ob inut în mod legal.
Conform art.63 alin.5 Codul cu privire la locuin e, dac chiriaşul sau membrul familiei
lui au lipsit din cauze motivate mai mult de 6 luni, atunci la cererea chiriaşului sau a
membrului absent al familiei termenul acesta poate fi prelungit de c tre cel ce d cu
chirie înc perea de locuit, iar în caz de litigiu – de c tre instan a judec toreasc .
Din sensul normei de drept citate rezult c chiriaşul sau membrul familiei acestuia
poate fi recunoscut c a pierdut dreptul la înc perea de locuit numai în cazurile când
nu locuieşte nemotivat mai mult de 6 luni în înc perea de locuit.
Desfacerea c s toriei cu membrul de familiei. şi crearea altei familii nu este prev zut
de lege ca temei de recunoaştere a dreptului pierdut la folosirea înc perii de locuit
pentru chiriaş sau membrul familiei acestuia, deoarece conform art.56 alin.2 Codul cu
privire la locuin e, ei se bucur în continuare de aceleaşi drepturi.
Probele administrate confirm c recurentul .V. nu locuieşte motivat în apartamentul
în litigiu şi temeiuri de a-l recunoaşte c a pierdut dreptul la folosirea acestei înc peri
de locuit nu sunt.
Dat fiind c intima ii creeaz obstacole recurentului la domicilierea în apartamentul în
litigiu şi prin schimbarea lac tului îi împiedic accesul în locuin , Colegiul civil şi de
contencios administrativ l rgit al Cur ii Supreme de Justi ie consider necesar de a
casa hot rârile judec toreşti şi de a emite o nou hot râre cu privire la admiterea
ac iunii ini iale în partea instal rii lui .V. în apartament şi obligarea intima ilor s nu-
i creeze obstacole în folosirea înc perilor de locuit şi respingerea ac iunii
reconven ionale”.
argumente:
„Din actele pricinii este cert stabilit faptul c intimata a fost nevoit s plece
periodic în Federa ia Rus în oraşul Moscova la lucru temporar pentru c starea
material a familiei era grea şi avea necesitate de bani pentru între inerea familiei şi a
celor doi copii. A.C. a atins vârsta major şi neavând de lucru în mun. Chişin u a
plecat în oraşul Moscova la lucru pentru între inerea sa.
Astfel, instan a de recurs constat c instan ele de judecat just au concluzionat
c V.C şi A.С. au lipsit din motive întemeiate din apartamentul litigios, aflându-se
602
temporar la munc peste hotarele t rii şi c temei de a-i declara pe ultimii cu dreptul
pierdut la folosirea spa iului locativ în apartamentul litigios nu este.
Conform art.6 al. (1), 12 al. (2) Codul cu privire la locuin e, cump rarea sau
primirea cu titlu gratuit în proprietate privat a locuin elor se face cu acordul tuturor
membrilor adul i ai familiei care locuiesc împreun . La dorin a lor, locuin a poate fi
cump rat în proprietate comun sau în diviziune. Contractul de vânzare-cump rare,
transmitere-primire a locuin ei în proprietate privat se încheie cu unul dintre so i cu
acordul scris al tuturor membrilor adul i care locuiesc împreun (inclusiv al celor care
sunt pleca i temporar).
Prin urmare, completul Colegiului Civil şi de contencios administrativ al Cur ii
Supreme de Justi ie constat c , instan ele anterioare întemeiat şi legal au admis
ac iunea reconven ional şi în partea anul rii contractului de vânzare-cump rare,
transmitere-primire în proprietate privat a apartamentului litigios dup recurent
deoarece, conform hot rârii nr. 510 din 18 septembrie 2003 a Comisiei de privatizare a
fondului de locuin e la privatizarea apartamentului dat au participat numai M.С., A.С.
şi N.С., fapt prin care i-au fost înc lcate drepturile intimatei V.С. la privatizarea
spa iului locativ men ionat.
Doctrina na ional : examinarea litigiilor locative
Publica ia „Preg tirea pricinii civile pentru dezbaterile judiciare” autori Mihai
Poalelungi şi Anastasia Pascari, Chişin u, 2006, pag.200-203:
„în cazul în care se va stabili c pârâtul a plecat din înc perea de locuit din
motivul c chiriaşul sau membrii familiei l-au izgonit din apartament sau din cauza
incompatibilit ii comportamentului lui cu comportamentul acestora, instan a va
respinge ac iunea.”
Conduita instan elor judiciare na ionale
Atât practica judiciar , cât şi doctrina na ional indic judec torilor s constate care sunt
cauzele absen ei din apartament, iar în cazul în care acestea sunt motivate, rela ii ostile sau
plecarea la munc , ac iunea cu privire la pierderea dreptului la spa iul locativ se respinge.
Solu ia adoptat în cadrul procedurilor judiciare na ionale, în particular recunoaşterea faptului
c peti ionarii au pierdut dreptul la folosirea spa iului locativ în apartamentul litigios,
respingerea cap tului de anulare a contractului de vânzare-cump rare, transmitere-primire în
proprietate privat a apartamentului litigios etc., este contrar doctrinei şi practicii judiciare
na ionale în acest sens.
În concluzie, a fost înc lcat principiul securit ii raporturilor juridice, peti ionarii neavând un
proces echitabil în sensul articolului 6 § 1 din Conven ie.
Dreptul la respectul dreptului de proprietate, art.1 al Protocolului nr.1

„Every natural or legal person is entitled to the peaceful enjoyment of his
possessions. No one shall be deprived of his possessions except in the public interest
and subject to the conditions provided for by law and by the general principles of
international law.”
În urma solu iei adoptate în cadrul procedurilor judiciare na ionale a fost înc lcat
dreptul peti ionarilor la respectul dreptului de proprietate, interferen a fiind nejustificat în
condi iile paragrafului 2.
Dreptul la respectarea vie ii private şi de familie, art.8 din Conven ie
„Everyone has the right to respect for his private and family life, his home and his
correspondence.”
603
În urma solu iei solu iei adoptate în cadrul procedurilor judiciare na ionale a fost
înc lcat dreptul peti ionarilor la respectul vie ii private, de familie şi locuin ei, interferen a
fiind nejustificat în condi iile paragrafului 2.

− Decizia Cur ii Supreme de Justi ie din ___.
Alte decizii:
− Decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___;
− Hot rârea Judec toriei Centru din ___.
Respectarea regulii „şase luni de zile”:
Instan ele judiciare na ionale au pronun at solu ia final la ___. Peti ionarul B.I. a luat
cunoştin de decizia motivat din ___la data de ___. Astfel regula de „şase luni de zile” este
respectat .
Respectarea regulii de epuizare c ilor de recurs

Rug m s fie recunoscut faptul c Republica Moldova a violat drepturile peti ionarilor B.I.,
B.S. şi B.P. prev zute de articolul 6.1, articolul 8 din Conven ia European pentru Ap rarea
Drepturilor Omului şi Libert ilor Fundamentale şi articolul 1 din Protocolul Adi ional la
Conven ie.

CAZUL
Nu am prezentat în fa a unei alte instan e interna ionale de anchet sau de reglementare

35. Hot rârea Judec toriei Buiucani din ___;
36. Decizia Tribunalului Chişin u din ___;
37. Decizia de aplicare a sanc iunii administrative din ___;
39. Ac iunea de stabilire a ordinii de utilizare a spa iului locativ al lui B.I.;
40. Ac iunea de recunoaşterea pierderii dreptului familiei B. la spa iu locativ;
41. Procese-verbale;
42. Încheierea de asigurare a ac iunii din ___;
43. Încheierea de suspendare a cauzei civile din ___;
45. Procese-verbale;
46. Încheierea Judec toriei Buiucani din ___;
47. Explica iile reprezentantului familiei B.;
49. Contract de vânzare-cump rare din ___;
50. Cererea de apel din ___;
51. Contract de munc din ___;
604
52. Proces verbal din ___;
56. Practica judiciar na ional ;
57. Doctrina na ional ;
605
CERERE
CEDO
I – P R ILE
A. RECLAMANTUL
13. Republica Moldova.
Expunerea faptelor
14.
La __, Comisariatul de Poli ie raionul Anenii-Noi (în continuare CPR Anenii-Noi) a
intentat dosarul penal nr. 2000250541 în baza articolului 214 alineatul (2) Codul penal (în
redac ia Legii din 24 martie 1961) – „samavolnicia”, în privin a peti ionarului C.D. El a fost
pus sub învinuire şi la, __ ,anun at în c utare. Comisariatul de Poli ie nu a adus la cunoştin a
peti ionarului faptul intent rii dosarului penal, punerii sub învinuire şi anun area în c utare.
La ___, orele 10:30, peti ionarul C.D. a fost oprit în curtea casei sale de c tre doi b rba i
de vârst mijlocie, îmbr ca i în civil. Unul dintre ei era îmbr cat într-o c maş cu mânicile
scurte, de culoare cafenie deschis şi pantaloni negri. Acesta avea o fa rotund cu tent
roşie, p rul – cu un început de chelie. Cel lalt b rbat era îmbr cat într-o c maş de culoare
deschis , cu mânicile lungi, pantaloni negri, cu p rul de culoare închis . Primul b rbat l-a
strigat pe nume pe C.D., acesta s-a întors c tre el. În acel moment, b rbatul a s rit la C.D., i-a
sucit mâinile şi a strigat c tre partenerul s u s -i dea c tuşele. Cel lalt b rbat a scos din
buzunar c tuşele şi le-a pus pe mâinile sucite ale lui C.D.
În acest moment, de locul evenimentelor, s-a apropiat un automobil de culoare bej cu
num rul de înmatriculare AN POL – 004.
Primul b rbat l-a împins violent pe C.D. c tre uşa automobilului în cauz . C.D. s-a lovit
în regiunea capului de uşa automobilului şi a c zut jos. Persoanele în cauz l-au ridicat şi prin
mişc ri violente i-au aplecat capul şi l-au urcat în automobil. Doar dup ce automobilul a
pornit, C.D. a sesizat c este transportat în CPR Anenii-Noi. Pe parcursul deplas rii în CPR
Anenii-Noi, colaboratorii poli iei l-au b tut pe C.D. în regiunea coastelor şi l-au supus
presiunilor psihologice, fiind insultat şi înjosit, f r a-i fi explicat motivele de re inere.
În CPR Anenii-Noi, C.D. a sim it dureri puternice în regiunea capului şi a spatelui şi a
cerut acordarea ajutorului medical. Colaboratorii poli iei i-au ignorat solicitarea peti ionarului
f r nicio argumentare.
La orele 16:00, C.D. a fost adus în c tuşe, cu escorta a doi poli işti cu automate, la
Judec toria Anenii-Noi, unde organul de poli ie a solicitat aplicarea în privin a lui a arestului
606
preventiv, îns instan a de judecat a refuzat demersul anchetatorului penal. C.D. a fost
eliberat din sala de şedin .
Evenimentele ce au avut loc în diminea a zilei de ___ au fost v zute de I.L.M., acesta a
prezentat declara iile sale procuraturii la data de ___.
La data de ___, C.D. a fost citat în CPR Anenii-Noi, pentru a da explica ii pe marginea
dosarului penal pornit împotriva sa.
La data de ___, C.D. s-a adresat la Spitalul Clinic de Urgen Chişin u cu plângeri de
cefalee, vertij, vom cu gre uri, sl biciuni, apatie, dureri în regiunea cordului, insomnie.
Peti ionarului i-a fost stabilit urm torul diagnostic: trauma craneo-cerebral acut , como ie
cerebral , cu contuzia esuturilor moi ale capului. Medicul care l-a investigat i-a recomandat
tratament la neurolog. Medicul neurolog i-a indicat peti ionarului tratament ad ug tor şi
supraveghere. Peti ionarul s-a tratat timp de 21 de zile, dar starea peti ionarului nu s-a
ameliorat, deoarece au ap rut complica ii, tratamentul a fost prelungit, peti ionarului i-a fost
indicat regim de sta ionar cu perfuzii şi supravegherea medicului terapeut. Peti ionarul a fost
externat la ___.
În iarna ___ ,C.D. din cauza durerilor în regiunea capului s-a adresat medicului
neurolog. Medicul i-a stabilit urm toarele concedii medicale: a) 14 – 30 decembrie 2000; b)
10 – 30 ianuarie 2001 (boala continu ); c) 1 – 23 februarie 2001 (ieşire la lucru 1 martie
2001), cu diagnoza - consecin ele traumei craneo-cerebrale.
La data de ___, C.D. a adresat o plângere prin care a adus la cunoştin a organelor de
drept faptul re inerii ilegale şi maltratarea sa de c tre poli ia din CPR Anenii-Noi. Peti ionarul
a indicat care sunt persoanele implicate în maltratarea sa, şi anume: S.R., I.E. şi V.C.
Prin r spunsul Procuraturii jude ului Chişin u din 06.10.2000, peti ionarului i-a fost
comunicat c la 06.10.2000 pe marginea cazului dat a fost adoptat o hot râre de refuz în
intentarea dosarului penal în baza art.5 p. 2 al Codului de procedur penal , din motivul c în
ac iunile colaboratorilor de poli ie ai CPR Anenii-Noi S.R., I. E. şi V.C. lipsesc elementele
constitutive ale infrac iunii. Peti ionarul nu a primit un exemplar al hot rârii de refuz în
intentarea dosarului penal în baza art.5 p. 2 al Codului de procedur penal , în privin a
colaboratorilor de poli ie ai CPR Anenii-Noi S.R., I.E. şi V.C.
Prin ordonan a din __, dosarul penal în privin a peti ionarului pornit în baza articolului
214 alineatul (2) din Codul penal (în redac ia Legii din 24 martie 1961) – „samavolnicia” –, a
fost casat din lipsa elementelor constitutive ale infrac iunii.
C.D. a depus o cerere de chemare în judecat împotriva CPR Anenii-Noi şia
Ministerului Finan elor, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat în
leg tur cu atragerea ilegal la r spunderea penal , re inerea ilegal şi maltratarea din partea
poli iei.
Prin hot rârea Judec toriei Buiucani din 01 iunie 2005, a fost respins integral cererea
de chemare în judecat ca neavând suport juridic. Motivele care au stat la baza acestei hot râri
sunt urm toarele: „în instan nu s-au prezentat probe ce ar confirma c reclamantul ar fi fost
maltratat la poli ie. Pe acest caz nu exist vreo sentin ce ar indica asupra faptului
maltrat rii reclamantului de c tre colaboratorii poli iei. Certificatul de vizit la medic din
___ (adic la expirarea a 2 zile de la momentul eliber rii lui D.C.), indic asupra faptului c
din ziua când în privin a lui D.C. s-a refuzat de a elibera mandat de arest (timpul de 2 zile
trecute de atunci), D.C. putea primi careva leziuni corporale şi în alte circumstan e. În ce
priveşte înl turarea lui D.C. de la lucru, atunci reclamantul nu a prezentat în şedin a careva
probe ce ar confirma faptul c el era încadrat la careva serviciu pân la intentarea dosarului
penal în privin a lui şi pân la re inerea lui.”
Nefiind de acord cu hot rârea instan ei de fond, C.D. a depus cerere de apel.
607
Prin decizia Cur ii de Apel Chişin u din __, a fost admis apelul declarat, casat
hot rârea Judec toriei Buiucani din __ şi pronun at o nou hot râre prin care a fost obligat
Ministerul Finan elor s achite peti ionarului suma de 500 de lei în calitate de reparare a
prejudiciului moral, în leg tur cu tragerea ilegal la r spundere penal . În rest, ac iunea
civil a fost respins ca fiind neîntemeiat . Instan a de apel a respins cap tul de ac iune
privind repararea prejudiciului material, deoarece nu s-a constatat raportul cauzal dintre
tragerea ilegal la r spunderea penal şi maladiile avute de reclamant şi tratamentul efectuat.
Nefiind de acord cu solu ia instan ei de apel, peti ionarul a depus cerere de recurs la
Curtea Suprem de Justi ie. Prin decizia Cur ii Supreme de Justi ie din ___, a fost respins
cererea de recurs şi men inut decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___. Motivele care au stat
la baza acestei decizii sunt urm toarele: „Conform art.1 al. (2) lit. a) Legea privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin ac iunile ilicite ale organelor de urm rire penal ,, ale
procuraturii şi ale instan elor judec toreşti nr. 1545 - XIII din 25 februarie 1998, este
reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice în urma re inerii ilegale,
aplic rii ilegale a m surii represive şi inere sub arest, a tragerii ilegale la r spunderea
penal , condamn rii ilegale.
Conform art.4 lit. b) al aceleiaşi legi, dreptul la repararea prejudiciul apare în cazul
scoaterii persoanei de sub urm rire penal sau încet rii urm ririi penale pe temeiuri de
reabilitare.
Astfel, Colegiul Civil şi de contencios administrativ l rgit al Cur ii Supreme de Justi ie
consider c instan a de apel a ajuns la concluzia just c sunt întrunite condi iile necesare
pentru repararea prejudiciului cauzat prin ac iunile ilicite ale organelor de urm rire penal .
Din materialele dosarului rezult c recurentul-reclamant a solicitat încasarea

prejudiciului material în sum de 6 239,00 lei din care 4 900 lei - salariul pierdut în leg tur
cu aflarea pe buletin de boal pe perioada septembrie 2000- martie 2001, 961,7 lei pentru
medicamente şi tratament, 300 lei - pentru asisten juridic , 78 lei - pentru transport.
În conformitate cu art.118 al. (1) CPC fiecare parte trebuie s dovedeasc
circumstan ele pe care le invoc drept temei al preten iilor şi obiec iilor dale dac
legea nu dispune altfel.
Instan a constat c recurentul-reclamant C. D. nu a prezentat probe întru confirmarea
leg turii cauzale dintre ac iunile ilicite ale organelor de urm rire penal (re inere ilegal ,
punere sub învinuire, anun are în c utare) şi tratamentul efectuat în urma traumei cranio-
cerebrale, suportate de acesta. Afirma iile recurentului-reclamant C. D. precum c a fost
b tut şi torturat în timpul re inerii ilegale la ___ nu şi-a g sit confirmare în şedin a de
judecat .
Acel fapt c recurentului C. D. în perioada re inerii i-au fost puse c tuşe fiind escortat
în instan a de judecat nu constituie, în opinia instan ei, un act de tortur .
În şedin a de judecat de c tre C. D. nu au fost prezentate probe nici întru confirmarea
cheltuielilor pentru asisten juridic şi de transport în leg tur cu prezentarea la organul de
urm rire penala.
În astfel de circumstan e Colegiul Civil şi de contencios administrativ l rgit al Cur ii
Supreme de Justi ie consider c instan a de apel legal şi întemeiat a respins preten iile lui C.
D. privind repararea prejudiciului material.
Conform prevederilor art.1423 CC m rimea compensa iei pentru prejudiciul moral se
determin de c tre instan a de judecat în func ie de caracterul şi gravitatea suferin elor
fizice sau psihice cauzate persoanei v t mate, de gradul de vinov ie a autorului
prejudiciului, dac vinov ia este o condi ie a r spunderii şi de m sura în care aceast
compensa ie aduce satisfac ie persoanei v t mate.
608
Din probele administrate în cadrul dezbaterilor judiciare s-a stabilit c recurentul C. D.
fiind pus sub învinuire, a fost anun at în c utare timp de 13 zile şi re inut ilegal timp de
aproximativ 7 ore f r aplicarea m surii represive de inere sub arest şi f r a fi condamnat.
În baza celor men ionate Colegiul Civil şi de contencios administrativ l rgit al Cur ii
Supreme de Justi ie consider c cuantumul compensa iei pentru prejudiciul moral cauzat lui
C. D. prin ac iunile ilicite ale organelor de urm rire penal estimat de c tre instan a de apel
în sum de 500 lei este echitabil şi rezonabil, fiind în rela ie de propor ionalitate cu gradul
suferin elor suportate.”
Decizia instan ei de recurs este irevocabil .

ACESTOR AFIRMA II:
15. Consider m c peti ionarului C.D. i-au fost înc lcate drepturile prev zute de
Interzicerea torturii (art.3 din Conven ie), deoarece:
“Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori
degradante.”
Înc lcarea obliga iei negative
Aflându-se în custodia poli iei, la re inere, la transportare în Comisariat, în timp ce se

afla în Comisariat, peti ionarul C.D. a fost maltratat, supus presiunilor psihologice, fiind
insultat şi înjosit de colaboratorii Comisariatului de Poli ie Anenii-Noi, S.R., I. E. şi V.C.
Înc lcarea obliga iei pozitive
Colaboratorii CPR Anenii-Noi au refuzat s -i acorde ajutorul medical necesar

peti ionarului C.D. în momentul când acesta a sim it dureri puternice în regiunea capului şi a
spatelui.
Autorit ile na ionale nu au condus o investiga ie eficient pe marginea plângerii de
maltratare a peti ionarului C.D. de c tre colaboratorii Comisariatului de Poli ie Anenii Noi,
S.R., I. E. şi V.C.
Dreptul la un proces echitabil (art.6 din Conven ie), deoarece:
Instan ele judiciare na ionale sunt obligate s -şi motiveze deciziile în m sura în care
acest lucru ar permite exercitarea efectiv a dreptului la casa ie, nu i-ar l sa pe p r i într-o
stare de incertitudine şi nu li se va crea impresia c nu au fost auzi i (Hirvisaari v.Finland, §
31; Garcia Ruiz v. Spania § 26; the Helle v. Finland, § 59 şi 60).
Hot rârea Judec toriei Buiucani din ___, decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___ şi
decizia Cur ii Supreme de Justi ie din ___ sunt nemotivate, deoarece instan ele de judecat nu
s-au pronun at pe marginea argumentelor şi a probelor prezentate de reclamant în sus inerea
temeiniciei cererii sale de chemare în judecat şi pe marginea argumentelor prezentate în
cererile de apel şi de recurs.
Dreptul la respectul dreptului de proprietate: (art.1 al Protocolului nr.1)
609
A avut loc o interferen nejustificat în condi iile paragrafului 2 în dreptul la respectul
dreptului de proprietate al peti ionarului C.D.

16. Decizia intern definitiv :
- Decizia Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova din ___.
17. Alte decizii:
- Hot rârea Judec toriei Buiucani din ___;
- Decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___.
18. Toate c ile ordinare interne de recurs au fost epuizate.

19. Rog s fie recunoscut faptul c Înalta Parte Contractant – Republica Moldova – a
violat drepturile peti ionarului C.D. prev zute de articolul 3, articolul 6 al Conven iei pentru
Ap rarea Drepturilor Omului şi articolul 1 Protocolul Adi ional la Conven ie.
VI. ALTE INSTAN E INTERNA IONALE CARE EXAMINEAZ SAU AU

EXAMINAT CAZUL
20. Nu am prezentat în fa a unei alte instan e interna ionale de anchet sau de
reglementare capetele de cerere din prezenta plângere.
1. Demersul Comisariatului de Poli ie Anenii-Noi din ___;

2. Încheierea Judec toriei Anenii-Noi din ___;
3. Cererea adresat Misiunii OSCE din ___;
4. Depozi iile martorului I.L. din ___;
5. Certificat de vizit din ___;
6. Extras de pe fişa bolnavului;
7. Buletin de boal nr. ___;
8. Buletin de boal nr. ___;
9. Certificat de concediu medical nr. ___;
12. Plângerea din ___ adresat Procuraturii Generale;
13. Plângerea din ___ adresat Procuraturii jude ului Chişin u;
14. R spunsul Procuraturii Generale din ___;
15. R spunsul Ministerului Afacerilor Interne din ___;
16. R spunsul Procuratura jude ului Chişin u din ___;
17. Plângerea adresat Comisariatului de Poli ie Anenii-Noi din ___;
18. R spunsul Comisariatului de Poli ie Anenii-Noi din ___;
19. Cererea de chemare în judecat privind repararea prejudiciului din ___;
20. Calculul prejudiciului material cauzat;
21. Cerere modificare a preten iilor din ___;
22. Calculul prejudiciului material cauzat din ___;
24. Cererea de apel din ___;
610
611
CERERE
DE PROTOCOLUL 11
I – P R ILE
14. La ___, a fost pornit urm rirea penal pe faptul sustragerii pe ascuns a aproximativ zece
cai şi un vi el, de pe teritoriul raionului Hânceşti în perioada lunilor noiembrie 2006 – ianuarie
2007, de c tre F.I., F.R., S.D.,V. G., V.S. etc., infrac iune prev zut de articolul 195 alin.(1)
din Codul penal al Republicii Moldova.
La ___, a fost înaintat un demers în instan a de judecat Râşcani privind autorizarea efectu rii
perchezi iei la domiciliul persoanelor men ionate.
La ___, organul de urm rire penal l-a recunoscut pe peti ionarul G.V. în calitate de b nuit în
cauza penal privind pretinsa însuşire a bunurilor proprietarului în propor ii mari. Tot în
aceeaşi zi, peti ionarul a fost re inut.
Prin mandatul de arest al Judec toriei Râşcani din ___, a fost dispus arestarea peti ionarului
pe un termen de 10 zile.
Motivele re inute de instan a judiciar pentru justificarea arestului preventiv:
– este b nuit de comiterea unei infrac iuni deosebit de grave pentru care legea penal
prevede priva iune de libertate pe un termen mai mare de doi ani de zile;
– se poate ascunde de organul de urm rire penal ;
– poate împiedica stabilirea adev rului în procesul penal;
– poate s influen eze alte p r i din procesul penal.
La ___, avocatul peti ionarului a înaintat un recurs la încheierea Judec toriei Râşcani din ___,
contestând motivele arest rii.
Prin ordonan a din ___, procurorul sec iei conducere a urm ririi penale în organele centrale
ale MAI şi SV al Procuraturii Generale a dispus punerea sub învinuire a peti ionarului de
s vârşirea infrac iunii prev zute de articolul 195 alin.(1) din Codul penal al Republicii
Moldova.
Prin încheierea Judec toriei Râşcani din ___, a fost dispus prelungirea în privin a
peti ionarului a m surii preventive sub form de arest pe un termen de 30 de zile.
Motivele re inute de instan a judiciar pentru justificarea prelungirii arestului:
- circumstan ele care au servit drept temei pentru aplicarea m surii preventive sub
form de arest s-au p strat;
- peti ionarul este învinuit de comiterea unei infrac iuni deosebit de grave pentru care
legea penal prevede priva iune de libertate pe un termen mai mare de doi ani de zile;
- este colaborator al poli iei criminale, corespunz tor cunoaşte metodica exercit rii
lucrului operativ şi dobândirea probelor în procesul penal, adic exist temeiuri
rezonabile de a presupune c ar putea împiedica stabilirea adev rului în procesul
penal, întreprinde ac iuni negative asupra desf şur rii procesului penal;
- persist riscul exercit rii presiunii din partea lui asupra altor p r i din procesul penal şi
deteriorarea mijloacelor de prob .
612
Încheierea respectiv a fost contestat de c tre avocatul peti ionarului la ___.
Prin decizia din ___, Curtea de Apel Chişin u a respins recursul declarat de avocatul
peti ionarului şi a men inut încheierea din 15 februarie 2007.
La ___, avocatul peti ionarului a înaintat o cerere de înlocuire a m surii preventive arest
preventiv cu obliga ia de nep r sire a localit ii.
Prin încheierea Judec toriei Râşcani din ___, s-a dispus prelungirea inerii sub arest a
peti ionarului pe un termen de 30 de zile.
Motivele re inute de instan a judiciar pentru justificarea prelungirii arestului sunt identice
celor con inute în încheierea din ___, cu excep ia adaosului ce ine de imputarea comiterii
unor crime cu participa ie complex şi activitate infrac ional sistematic şi riscul exercit rii
presiunii asupra p r ilor v t mate, care domiciliaz în diferite sate amplasate pe teritoriul
raionului Hânceşti, unde peti ionarul a activat ca inspector al poli iei criminale.
Prin încheierile Judec toriei Râşcani din ___ şi ___, s-a dispus prelungirea inerii sub arest a
peti ionarului.
celor con inute în încheierile anterioare.
Prin încheierea Judec toriei Nisporeni din ___, s-a dispus prelungirea inerii sub arest a
celor con inute în încheierile emise anterior de Judec toria Râşcani.
Prin încheierea Judec toriei Hânceşti din ___, s-a dispus prelungirea inerii sub arest a
celor con inute în încheierile emise anterior.
Prin decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___, s-a decis respingerea recursului peti ionarului şi
men inerea încheierii Judec toriei Hânceşti din ___.
Prin încheierea Judec toriei Hânceşti din ___, a fost respins cererea peti ionarului privind
schimbarea m surii preventive din arest în liberare sub controlul judec toresc sau arest la
domiciliu.
Instan a de judecat a pretins c circumstan ele ce au servit temei pentru aplicarea m surii
preventive sub form de arest s-au p strat şi c la adoptarea încheieri nu s-au stabilit
circumstan e noi ce ar face posibil schimbarea m surii.
Prin decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___, a fost respins recursul peti ionarului asupra
încheierii Judec toriei Hânceşti din ___.
Prin încheierea Judec toriei Hânceşti din ___, a fost admis demersul procurorului de a
prelungi m sura preventiv sub form de arest pe un termen de 90 de zile şi a fost respins
cererea peti ionarului de liberare provizorie sub control judec toresc sau înlocuirea m surii
preventive în arest la domiciliu.
celor con inute în încheierile emise anterior.
La ___, peti ionarul a contestat cu cerere de recurs încheierea Judec toriei Hânceşti din ___
motivele arest rii sale preventive.
Prin decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___, cererea de recurs a peti ionarului a fost respins
şi men inut f r modific ri încheierea Judec toriei Hânceşti din ___.
III. EXPUNEREA PRETINSEI SAU ALE PRETINSELOR VIOL RI ALE CONVEN IEI
ACESTOR AFIRMA II:
613
Consider m c peti ionarului G.V. i-au fost înc lcate drepturile prev zute de Conven ie, dup
cum urmeaz :
Articolul 5 din Conven ie Dreptul la libertate şi la siguran
“…3. Everyone arrested or detained in accordance with the provisions of paragraph 1 (c) of
this Article shall be ... entitled to trial within a reasonable time or to release pending trial.
Release may be conditioned by guarantees to appear for trial. ...”
Motivele invocate de c tre instan ele judec toreşti pentru a justifica arestarea preventiv a
peti ionarului sunt irelevante şi insuficiente, deoarece faptul c peti ionarului îi este imputat
comiterea infrac iunii deosebit de grave nu serveşte drept temei pentru inerea acestuia în arest
preventiv, iar în ceea ce priveşte restul „motivelor” din materialele cauzei penale pornite
împotriva peti ionarului lipsesc probele ce l-ar demonstra.

Alte decizii:
− încheierea Judec toriei Râşcani din ___;
− încheierea Judec toriei Nisporeni din ___;
− încheierea Judec toriei Hânceşti din ___;
− decizia Cur ii de Apel Chişin u din ___;
− încheierea Judec toriei Hânceşti din ___;

Respectarea regulii „şase luni de zile”:
În spe înc lcarea reclamat de c tre peti ionar este continu , astfel regula de „şase luni de
zile” este respectat .
Respectarea regulii de epuizare c ilor de recurs

Rug m s fie recunoscut faptul c Republica Moldova a violat drepturile peti ionarului G.V.
prev zute de articolul 5.3. al Conven iei Europene pentru Ap rarea Drepturilor Omului şi

CAZUL
Nu am prezentat în fa a unei alte instan e interna ionale de anchet sau de reglementare

59. Ordonan a privind pornirea urm ririi penale din ___;
614
60. Raport privind autorizarea efectu rii perchezi iei din ___;
61. Procesul verbal de re inere din ___;
62. Ordonan a de recunoaştere în calitate de b nuit ___;
63. Încheierea Judec toriei Râşcani din ___;
64. Recursul avocatului la încheierea din ___;
65. Ordonan a de punere sub învinuire din ___;
67. Recursul avocatului la încheierea Judec toriei din ___;
70. Cerere de înlocuire a m surii preventive din ___;
72. Recursul avocatului din ___;
74. Recursul avocatului din ___;
76. Încheierea Judec toriei Nisporeni din ___;
77. Cerere de eliberare provizorie pe cau iune din ___;
78. Încheierea Judec toriei Hânceşti din ___;
80. Încheierea Judec toriei Hânceşti din ___;
82. Cerere de recurs din ___;
615
CERERE
CEDO
I. P r ile
A. RECLAMANTUL
B. Reclamantul
13. Republicii Moldova.

II. Expunerea faptelor
14. Sunt n scut la data de ___ în Z., raionul C., satul K., sunt de na ionalitate ____, am
terminat şcoala _____________, mun. Chişin u, de religie creştin , adept a Bisericii Iisus
Hristos al Ultimelor Zile. Devenind simpatizant a acestei biserici nu am fost sus inut de
c tre rude şi prieteni. Deseori eram umilit şi batjocorit din cauza faptului c sus ineam
aceasta biseric . La şcoal colegii şi profesorii m tratau discriminatoriu, copiii din
comunitate îmi adresau apelative ofensatoare cu referire la religia mea.
Din motivul afilierii la biseric Apostolic, nu doresc s m întorc în ara de origine din
cauza c în Armenia va fi greu de tr it având o alt religie şi c mereu voi fi urm rit şi
umilit .
În Republica Moldova sunt înso it de familia mea, şi anume: tata – R., anul naşterii ___
şi mama – L., anul naşterii ___.
Am intrat în Republica Moldova în mod legal cu avionul din Z. în Rostov, dup care cu
trenul în Republica Moldova la ___, cu scopul de a m legaliza în Republica Moldova.
La data de ___, m-am adresat la Direc ia refugia i (în continuare Direc ie) cu o cerere
pentru acordarea unei forme de protec ie în Republica Moldova.
În sus inerea identit ii am prezentat certificatul de naştere în original seria _ nr._
eliberat la data de __. De asemenea, am prezentat în original certificatul de studii nr._ din ___
prin care se adevereşte urmarea studiilor la __din mun. Chişin u.
La data de ___, prin decizia nr. _ a directorului Direc iei Refugia i, a fost respins
cererea mea de a-mi acorda azil. Decizia mi-a fost comunicat la ___.
La data de ___, m-am adresat cu o cerere în ordine de apel la Curtea de Apel prin care
am solicitat s fie anulat decizia Direc iei şi s mi se acorde statutul de refugiat. La data de
___, Curtea de Apel a respins cererea mea, men inând în vigoare decizia Direc iei. La data de
___, m-am adresat cu o cerere în ordine de recurs la Curtea Suprem de Justi ie prin care am
solicitat s fie anulat hot rârea Cur ii de Apel şi s mi se acorde statutul de refugiat. La data
de ___, mi-a fost comunicat decizia Cur ii Supreme de Justi ie prin care cererea mea a fost
respins urmând ca s p r sesc teritoriul Republicii Moldova timp de 15 zile.
616
ACESTOR AFIRMA II
17. Consider c mi-a fost înc lcat dreptul la un proces echitabil (art.6(1) CEDO) şi drepturile
garantate de art.3 al Conven iei.
A. Dreptul la un proces echitabil

18. Dreptul la un proces echitabil, aşa cum este el garantat de art.6(1) din Conven ie,
presupune c «Orice persoan are dreptul la judecarea în mod echitabil ... a cauzei sale ».
Atr.6(1) impune ca un tribunal na ional s -şi motiveze hot rârea. Un tribunal nu este obligat
s dea un r spuns detailat la fiecare argument înaintat de justi iabil; totuşi, dac o observa ie
era esen ial pentru solu ionarea cauzei (în cazul în care ar fi fost acceptat de tribunal),
atunci tribunalul trebuie s o trateze în mod distinct în hot rârea pronun at (Hiro Balani c.
Spaniei, 19 EHRR 565, Seria A, nr. 303-B ; Helle c. Finlandei, 26 EHRR 195, 19 decembrie
1997).
În una din hot rârile sale recente (Tatişvili c. Rusiei din 22.02.2007) Curtea s-a expus asupra
unei probleme similare: argumentarea superficial de c tre judec toria raional şi
confirmarea ulterioar a acestei argument ri inadecvate de c tre instan a de recurs constituie
înc lcarea art.6(1) din Conven ie. Ra ionamente similare au fost formulate pe marginea
cauzelor Ruiz Torija c. Spaniei, hot rârea din 9 decembrie 1994, Seria A nr. 303-A, § 29 şi
Suominen c. Finlandei, nr. 37801/97, § 36, din 1 iulie 2003, în care Curtea a constatat
violarea dreptului la un proces echitabil.
Nici instan a de apel, nici cea de recurs nu au apreciat argumentele invocate de mine şi de
ap r torul meu; argumente expuse am nun it în cererea de chemare în judecat . Prima
instan – Curtea de Apel Chişin u a men ionat c ...”având în vedere faptul c reclamanta
______ nu a prezentat temeri bine întemeiate de a fi persecutat în ara de origine, Armenia,
pe motive de ras , religie, na ionalitate, apartenen la un anumit grup social sau pentru
opiniile sale politice, poate s se întoarc în ara de origine, instan a de judecat conchide c
ac iunea depus de c tre ______ privind acordarea statutului de refugiat este nefondat , iar
actul administrativ contestat este legal”.
Argumentele invocate de mine în cererea de chemare în judecat (se anexeaz ) au fost
enumerate în hot rârea instan ei de judecat îns niciunul nu a fost apreciat în sensul de a-l
considera relevant sau irelevant.
Curtea Suprem de Justi ie îşi motiveaz decizia din 12.11.2008 prin faptul c temerea mea
de a fi persecutat datorit religiei nu este bine întemeiat „deoarece însuşi faptul c Biserica
Iisus Hristos al Ultimelor Zile exist pe teritoriul Armeniei deja dovedeşte c este autorizat
de c tre autorit i, fapt din care rezult c se permite practicarea liber a religiei”. Curtea
Suprem de Justi ie, în decizia sa, a enumerat formal con inutul prevederilor actelor
interna ionale şi na ionale cu privire la solicitan ii de azil, înseşi multiplele motive ale
recursului care fundamenteaz necesitatea acord rii statutului de refugiat nu au fost nici
enumerate, nici apreciate (copia recursului se anexeaz )
Ambele instan e de judecat de judecat nu s-au expus asupra celor mai importante şi
relevante argumente, cum ar fi:
- c legea fundamental a rii Z – Constitu ia –, aşa cum a fost ea amendat la ___,
prevede libertatea religioas , precum şi misiunea exclusiv a Sfintei Biserici Apostolice, ca
biseric na ional , în via a spiritual , în dezvoltarea culturii na ionale şi prezervarea identit ii
na ionale a poporului armean”. Legea stipuleaz anumite restric ii privind libertatea religioas
a aderen ilor altor religii decât cea apostolic armean . Legea din 1991 privind libertatea
617
conştiin ei, amendat în 1997 şi în 2001, stabileşte separarea dintre biseric şi stat, îns îi
ofer bisericii apostolice statutul oficial de biseric na ional . Biroul Notarial de Stat
înregistreaz entit ile religioase, iar Departamentul pentru Problemele Religioase şi
Minorit ile Na ionale au un rol consultativ în procesul de înregistrare. Pentru a fi acceptate la
înregistrare, organiza iile peti ionare trebuie „s fie eliberate de orice tip de materialism şi s
fi atins acea stare de natur pur spiritual ” şi trebuie s se înscrie unei doctrine bazate pe
„biblia recunoscut de-a lungul timpului”. O organiza ie religioas trebuie s aib cel pu in
200 de membri adul i. Grupurile religioase nu trebuie s se înregistreze, insa organiza iile
religioase neînregistrate nu au permisiunea de a publica jurnale sau reviste, de a închiria spa ii
pentru adunare sau de a difuza programe televizate sau radiofonice sau de a sponsoriza oficial
vizele pentru vizitatori. Legea permite educa ia religioas în şcolile de stat doar personalului
autorizat şi preg tit de guvern. Istoria Bisericii Apostolice Armene se afl la baza acestor
programe şcolare; în şcoala primar se predau informa ii despre religiile lumii, iar în şcoala
general se pred doar istoria Bisericii Apostolice Armene. Grupurile religioase nu au voie s
ofere informa ii religioase în şcoli (informa ia se anexeaz ).
Prin urmare, la nivel de Constitu ie, se consfin eşte rolul de baz al Bisericii
Apostolice Armene, ca fiind primordial în via a politic , social educa ional ; şi rolul
secundar al altor entit i religioase;
- Legea din 1991 privind libertatea de conştiin , interzice „prozelitismul” (fenomenul
nu a fost definit în lege) şi restric ioneaz grupurile neînregistrate de la activit ile de
publicare, radiodifuziune sau de la invitarea vizitatorilor oficiali în ar . Interzicerea
prozelitismului se aplic tuturor grupurilor, inclusiv Bisericii Apostolice Armene: totuşi,
termenul folosit pentru prozelitism implic faptul ca cineva s fi fost luat cu for a de la
„adev rata” credin şi interzicerea efectiv restric ioneaz doar grupurile minoritare
religioase. Deci, prin Lege, este interzis dreptul unei persoane de a se converti la o alt religie.
Acest cadru legal creeaz baza normativ-juridic la nivel de stat de a persecuta persoanele,
care îşi schimb convingerile sale, mai ales pe cele ce trec de la credin a Bisericii Apostolice
Armene la alte curente religioase (informa ia din Z se anexeaz );
- Eu, din 2001, am devenit adept al unei minorit i religioase, iar în 2003 m-am
convertit la o alt religie, cea a Bisericii Iisus Hristos al Ultimelor Zile. Certificatul de botez
pe care l-am anexat la cerere denot convertirea mea în credin a Bisericii Iisus Hristos al
Ultimelor Zile, ac iune conştient produs în Republica Moldova, la 11 iunie 2003. În
conformitate cu prevederile Conven iei din 1951 cu privire la Statutul Refugia ilor şi pornind
de la faptul convertirii mele în anul 2003, cererea mea de a-mi acorda statut de refugiat,
constituie o solicitare sur-place (certificatul de botez se anexeaz );
În conformitate cu Principiile Directoare Privind Protec ia Interna ional la examinarea
cererilor de azil pe motive de religie în cazul în care indivizii se convertesc la o alt religie
dup plecarea din ara de origine, aceasta poate avea loc ca efect crearea unei cereri „sur
place” (Principiile Directoare se anexeaz ).
- Am prezentat probe referitoare la persecu iile care se efectueaz , la nivel de stat, de
c tre organele statului. Conform raportului Amnesty International pentru anul 2008, printre
posibilele grupuri de risc sunt şi discipolii şi/sau liderii unor grupuri religioase nonapostolice.
În raportul men ionat se aduc mai multe înc lc ri ale drepturilor minorit ilor religioase,
printre care şi cel ce a avut loc la ___, când oficiali ai bisericii lui Iisus Hristos al Sfin ilor din
zilele din urm (mormonii), au raportat c ofi erii de poli ie au capturat, au h r uit şi au
amenin at doi misionari str ini. Aceştia din urm au declarat c unul dintre ofi eri, dup ce i-a
amenin at s plece din ar , a aşezat eava pistolului s u neînc rcat la capul unuia dintre
misionari şi a ap sat pe tr gaci. Oficialii bisericii au completat o cerere c tre poli ie şi
guvernul a deschis investiga ia asupra cazului. Potrivit Departamentului pentru Probleme
Religioase şi Minorit i Na ionale, oficialii Bisericii Apostolice Armene au completat o
618
contra-plângere împotriva mormonilor, la o s pt mân dup acest incident, pretinzând c
misionarii erau prozeli i ilegali pe p mânt sacru. Oficialii poli iei le-au cerut ofi erilor care i-
au interogat pe misionari s stea departe de biseric , dar au negat implicarea hâr uirii în
timpul interog rii. La ___, un inspector de poli ie a trimis reprezentan ilor mormonilor o
scrisoare prin care îi informa c poli ia na ional inten ioneaz s închid investiga iile şi s
lase nerezolvat incidentul în cauz . Alte grup ri religioase au declarat cazuri izolate în care
erau implica i oficiali ai poli iei interogând misionari şi cerând informa ii în leg tur cu
activit ile lor (informa ia din ara de origine se anexeaz ).
- Faptul c exist no iunea de persecu ie. În spiritul Conven iei de la Geneva din 1951
privind statutul refugia ilor, prin persecu ie în elegem o ac iune care este suficient de grav
prin ea îns şi ori prin repetarea faptelor pentru a expune unor pericole reale via a, integritatea
corporal sau libertatea solicitantului de azil, ori pentru a-l împiedica în mod evident s
tr iasc în ara sa de origine şi are la baz unul din urm toarele motive: ras , na ionalitate
(origine etnic ), religie, apartenen la un anumit grup social sau opinie politic . Instan ele
na ionale nu au supus analizei circumstan ele specifice cazurilor invoc rii motivului religios.
cererilor de azil pe motive de religie ce cad sub inciden a Articolului 1A(2) al Conven iei din
1951 şi/sau sub inciden a Protocolului din 1967 privind Statutul Refugia ilor, persecu ia pe
motive de religie poate lua mai multe forme. În func ie de circumstan ele particulare fiec rui
caz în parte, incluzând aici şi efectul avut asupra individului în cauz , exemplele pot include
interdic ia de intrare într-o comunitate religioas , venerarea în cadrul comunit ii împreun cu
ceilal i membri în public sau în privat, instruirea religioas , sau m suri serioase de
discriminare impuse indivizilor datorit practic rii propriei religii, apartenen ei sau
identific rii cu o anumit comunitate religioas , sau datorita schimb rii credin ei (se
anexeaz ). În acelaşi mod, în comunit i în care exist o religie dominant sau în care exist o
corela ie strâns între stat şi institu iile religioase, discriminarea pe baza neader rii unui
membru la religia dominant sau la practicile acesteia poate evolua pân la persecu ie în unele
cazuri. Persecu ia poate fi inter-religoas (îndreptat împotriva aderen ilor sau comunit ilor
de alte credin e), intra-religioase (în cadrul aceleiaşi religii, dar între diferite secte sau între
membrii aceleiaşi secte), sau o combina ie a celor dou tipuri. Solicitantul poate apar ine unei
minorit i sau unei majorit i religioase.
Aplicând acelaşi standard ca şi pentru celelalte motive specificate în Conven ie, credin a,
identitatea sau modul de via , inând de o anumita religie, pot fi considerate ca fiind atât de
fundamentale pentru identitatea uman încât individul s nu trebuiasc s fie obligat s le
ascund , s le schimbe sau s renun e la ele pentru a putea evita persecu ia.
Fiecare solicitare necesit analizarea pe baza meritelor şi a situa iei personale. Ariile relevante
de interes includ profilul individului şi experien ele personale ale acestuia, credin a,
identitatea şi modul de via , cât de important este acesta pentru solicitant, ce efect au
restric iile asupra individului, natura rolului şi a activit ilor acestuia sau acesteia în cadrul
religiei, dac aceste activit i au fost sau pot fi aduse în aten ia persecutorului şi dac acestea
pot rezulta un tratament cu poten ial de persecu ie. În acest context, temerea bine întemeiat
« nu trebuie s fie în mod necesar bazat pe experien a personal a solicitantului». Ceea ce, de
exemplu, i s-a întâmplat unui prieten sau unei rude a solicitantului, altor membri ai aceluiaşi
grup religios, adic altor indivizi situa i în mod similar, «poate demonstra, de asemenea, c
teama sa de a deveni mai devreme sau mai târziu o victima a persecu iei, este bine întemeiat».
Simpla apartenen la o anumit comunitate religioas nu este în mod normal suficient
pentru a sus ine consistent solicitarea statutului de refugiat. Aşa cum este specificat în
Manualul UNHCR, s-ar putea s existe circumstan e speciale în care simpla apartenen la un
grup este suficient în special atunci când se la în calcul întreaga situa ie religioas şi politic
619
a rii de origine, fapt ce poate constitui un indiciu privind climatul real de insecuritate al
membrilor comunit ii religioase în cauza (Manualul UNHCR se anexeaz ).
- Am prezentat date şi informa ii cu privire la persecu ia mea personal .
Dup cum am men ionat anterior, din anul 2001, am devenit simpatizant a acestei biserici,
având o astfel de biseric şi în satul natal. Faptul c am început s frecventez aceast biseric
nu a fost aprobat de c tre rude şi prieteni. Deseori eram umilit şi batjocorit de c tre colegii
de şcoal şi de profesori din cauz c sus ineam aceasta biseric . Odat , un copil din vecini a
început s arunce cu pietre în mine. Am fost supus la tratamente umilitoare din partea
vecinilor, deseori pe pere ii casei g seam inscrip ii denigratoare referitoare la religia mea şi a
p rin ilor mei, amenin ri cu r fuial fizic . Pentru aceste fapte, adic pentru convertirea
noastr în alt religie, casa a fost atacat de persoane necunoscute, fiind distrus şi o parte a
averii. Am tras concluzia c casa a fost atacat de un grup de persoane necunoscute în
leg tur cu faptul c am devenit simpatizan i ai Bisericii Iisus Hristos al Ultimelor Zile,
deoarece dup plecarea lor pe pere ii casei am g sit amenin ri cu caracter religios, c vom fi
supuşi şi la alte acte, dac vom prelungi frecventarea bisericii în cauz . Toate nepl cerile pe
care le-am avut au început anume dup frecventarea de c tre mine şi membrii familiei mele a
Bisericii Iisus Hristos al Ultimelor Zile.
- Statutul de refugiat în Republica Moldova se poate acorda, potrivit art.21 din Legea
cu privire la statutul refugia ilor, la cerere, str inului care are temeri bine întemeiate de a fi
persecutat pe motive de ras , religie, na ionalitate, apartenen la un anumit grup social sau
pentru opiniile sale politice, care se afl în afara rii a c rei cet enie o are şi care nu poate
sau, în virtutea temerilor expuse, nu doreşte s se pun sub protec ia acestei ri; sau care,
neavând nicio cet enie şi aflându-se în afara rii în care îşi are reşedin a obişnuit , în
virtutea temerilor men ionate, nu poate sau nu doreşte s se întoarc în ara de origine. (A se
vedea şi art.1A al Conven iei de la Geneva din 1951 privind statutul refugia ilor, art.1 alin.2 al
Protocolului de la New York din 1967).
Una din cerin ele obligatorii pentru recunoaşterea statutului de refugiat este ca
solicitantul s „se afle în afara rii a c rei cet enie o are” şi nu exist nicio excep ie de la
aceast regul . La analiza cererii, nu s-a inut cont de faptul c eu am plecat din ara de
origine din motiv religios şi c m aflu în afara rii a c rei cet enie o am.
În conformitate cu prevederile alin.(5) al art.241 din Codul de procedur civil al RM
din 30.05.2003, hot rârea în partea motivat trebuie s cuprind : „circumstan ele pricinii,
constatate de instan , probele pe care se întemeiaz concluziile ei privitoare la aceste
circumstan e, argumentele invocate de instan la respingerea unor probe, legile de care s-a
c l uzit instan a”. Hot rârea Cur ii de Apel Chişin u din ___ şi a Cur ii Supreme de Justi ie
din ___ sunt pronun ate f r a lua în considerare sau f r a respinge argumentele invocate de
mine în cererea de chemare în judecat şi, respectiv, recursul depus c tre Curtea Suprem de
Justi ie.
Dup cum a statuat Curtea în cauza Tatishvili v. Federa ia Rus , §58, „Hot rârea
motivat îi ofer p r ii posibilitatea de a contesta hot rârea instan ei de judecat şi
posibilitatea revizuirii acestei hot râri de c tre instan a superioar . Numai în cazul pronun rii
unei hot râri motivate este posibil controlul societ ii asupra procesului efectu rii justi iei” (în
acelaşi sens, a se vedea şi Hirvisaari v. Finlanda, №49684/99, § 30, 27 septembrie 2001).
Având în vedere cele expuse, consider c mi-a fost înc lcat dreptul la un proces
echitabil garantat de art.6 al Conven iei.
B. Interzicerea torturii
19. Art.3 al Conven iei garanteaz interzicerea torturii, stipulând c „Nimeni nu poate fi
supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.” În spiritul
Conven iei, tratamentul degradant este cel care genereaz victimelor sentimente de fric ,
anxietate şi inferioritate, capabile s le umileasc şi s le înjoseasc care a fost descris ca un
620
tratament de natur s înfrâng rezisten a fizic şi moral a victimei, sau s determine victima
s ac ioneze împotriva voin ei şi conştiin ei sale. Jurispruden a Cur ii a stabilit principiul
precum c expulzarea sau deportarea unei persoane într-o ar unde ar putea fi supus unui
tratament contrar art.3, atrage dup sine responsabilitatea statului de deportare conform
Conven iei.
Acest principiu a fost pentru prima dat stabilit în cazul Soering v. Regatul Unit,
(Hot rârea din 7 iulie 1989) când Statele Unite i-au cerut guvernului Marii Britani extr darea
unui fugar învinuit de omor în statul Virginia. Reclamantul a cerut suspendarea procedurii de
extr dare din motiv c , dac era condamnat de omor în SUA, ar fi fost condamnat la pedeapsa
capital sau, mai precis, la fenomenul „culoarul mor ii”, care, dup p rerea reclamantului,
constituia un tratament inuman. Curtea a statuat pe marginea acestui caz c „decizia Marii
Britanii de a-l extr da pe reclamant în Statele Unite ar constitui, dac ar fi executat , o
înc lcare a articolului 3”.
Motivul indicat în Decizia Direc iei nr. _ din ___este c lipseşte în totalitate persecu ia
şi agentul de persecu ie, dat fiind faptul c aceast calitate o pot avea doar autorit ile de stat,
organiza iile sau partidele care controleaz statul.
În ultimii ani, Curtea a examinat un şir de cazuri care se refereau la aplicarea unui
tratament inuman şi degradant unor persoane, de c tre alte persoane particulare şi nu de c tre
un agent al statului. Examinând aceste cazuri, Curtea a stabilit cât de extins este domeniul de
aplicare a art.3 şi, de asemenea, a subliniat unul dintre domeniile în care obliga iile pozitive
ale art.3 sunt pe primul plan. Aceste tipuri de situa ii eviden iaz responsabilitatea statului de
a institui m suri şi mecanisme preventive pentru a proteja particularii de tratamente inumane
şi degradante, inclusiv când un asemenea tratament este administrat de alte persoane
particulare.
Argumentele expuse de mine în p. 18 al cererii date probeaz cu des vârşire situa ia
intolerant fa de mormoni în Armenia.
Astfel, Constitu ia rii Z –, aşa cum a fost ea amendat la ___, prevede libertatea
religioas , precum şi „misiunea exclusiv a Sfintei Biserici Apostolice, ca biseric na ional ,
în via a spiritual , în dezvoltarea culturii na ionale şi prezervarea identit ii na ionale a
poporului Z”. Legea stipuleaz anumite restric ii privind libertatea religioas a aderen ilor
altor religii decât cea apostolic . Legea din 1991 privind libertatea conştiin ei, amendat în
1997 şi în 2001, stabileşte separarea dintre biseric şi stat, îns îi ofer bisericii apostolice
statutul oficial de biseric na ional .
Legea din 1991 privind libertatea de conştiin , interzice „prozelitismul” (fenomenul
Acest cadru legal creeaz baza normativ-juridic la nivel de stat de persecutare a persoanelor,
Armene la alte curente religioase.
Devenind, din 2001, adept al unei minorit i religioase, iar din 2003 convertindu-m la
o alt religie, cea a Bisericii Iisus Hristos al Ultimelor Zile am devenit solicitant de azil în
momentul p r sirii rii de origine, fiind solicitant sur-place, fapt confirmat prin certificatul
de botez.
Prezentând informa ii despre situa ia de fapt şi de drept din ara mea de origine,
persecutarea mormonilor de c tre organele de stat din Armenia, despre persecutarea mea şi a
membrilor familiei mele, consider c am probat existen a no iunii de persecu ie, sentimente de
621
fric , anxietate şi inferioritate, capabile s m umileasc şi s m înjoseasc ceea c, în
consecin , este un tratament de natur s înfrâng rezisten a fizic şi moral a mea sau m
determine s ac ionez împotriva voin ei şi a conştiin ei mele.
Conform alin.4, art.31 al Legii cu privire la statul refugiatului în cazul în care cererea de
acordare a statutului de refugiat sau a protec iei umanitare se respinge, în decizie se va indica
dreptul şi termenul în care solicitantul de azil o poate ataca, precum şi obliga ia de a p r si
teritoriul Republicii Moldova la expirarea termenului de 15 zile de la data r mânerii
irevocabile a deciziei privind respingerea cererii.
Decizia Cur ii Supreme de Justi ie în cazul meu este definitiv şi eu sunt obligat s
plec din Republic . În caz de refuz de a p r si teritoriul Republicii Moldova, voi fi
expulzat . Evident,aceasta va crea un pericol eminent pentru via a mea, a membrilor
familiei mele; considerente din care solicit examinarea cererii mele în regim de urgen .
IV. Expunerea în leg tur cu prevederile art.35/ din Conven ie
20. Decizia intern definitiv : Decizia din ___, Curtea Suprem de Justi ie
21. Alte decizii: Hot rârea Cur ii de Apel Chişin u din ___.
22. Nu dispunem de un recurs pe care nu l-am exercitat.
V. Expunerea obiectului cererii şi al preten iilor provizorii în vederea unei satisfac ii echitabile
23. Obiectul prezentei cereri este contestarea înc lc rii art.3 şi 6(1) ale Conven iei.
Rog Curtea European a Drepturilor Omului s examineze cererea în cauz în regim de
urgen .
Solicit s încasa i de la Guvernul Republicii Moldova paguba material şi moral (suma va fi
calculat şi prezentat ulterior).
VI. Alte instan e interna ionale care examineaz sau au examinat cazul
24. Nu am prezentat niciunei alte instan e interna ionale prezenta cerere.
VII. Lista documentelor
25. Decizia Colegiului Civil şi de contencios administrativ al Cur ii Supreme de Justi ie din ___.
• Hot rârea Cur ii de apel Chişin u din ___;
• Informa ia cu privire la situa ia obiectiv din Z;
• Certificatul de botez;
• Copia cererii de chemare în judecat ;
• Copia recursului c tre Curtea Suprem de Justi ie;
• Manual referitor la proceduri şi criterii de determinare a statutului de refugiat, UNHCR;
• Principiile Directoare Privind Protec ia Interna ional la examinarea cererilor de azil
pe motive de religie (în limba englez );
• Procura.
VIII. Declara ia şi semn tura
622
CERERE
ARTICOLELE 45 ŞI 47
ALE REGULAMENTULUI CEDO
I. P r ile
A. RECLAMANTUL
B. Reclamantul
13. Republicii Moldova.

II. Expunerea faptelor
14. Sunt n scut la data de ___ în Z., raionul C., satul K., sunt de na ionalitate ____, am
terminat şcoala _____________, mun. Chişin u, de religie creştin , adept a Bisericii Iisus
Hristos al Ultimelor Zile. Devenind simpatizant a acestei biserici nu am fost sus inut de
c tre rude şi prieteni. Deseori eram umilit şi batjocorit din cauza faptului c sus ineam
aceasta biseric . La şcoal colegii şi profesorii m tratau discriminatoriu, copiii din
comunitate îmi adresau apelative ofensatoare cu referire la religia mea.
Din motivul afilierii la biseric Apostolic, nu doresc s m întorc în ara de origine din
cauza c în Armenia va fi greu de tr it având o alt religie şi c mereu voi fi urm rit şi
umilit .
În Republica Moldova sunt înso it de familia mea, şi anume: tata – R., anul naşterii ___
şi mama – L., anul naşterii ___.
Am intrat în Republica Moldova în mod legal cu avionul din Z. în Rostov, dup care cu
trenul în Republica Moldova la ___, cu scopul de a m legaliza în Republica Moldova.
La data de ___, m-am adresat la Direc ia refugia i (în continuare Direc ie) cu o cerere
pentru acordarea unei forme de protec ie în Republica Moldova.
În sus inerea identit ii am prezentat certificatul de naştere în original seria _ nr._
eliberat la data de __. De asemenea, am prezentat în original certificatul de studii nr._ din ___
prin care se adevereşte urmarea studiilor la __din mun. Chişin u.
La data de ___, prin decizia nr. _ a directorului Direc iei Refugia i, a fost respins
cererea mea de a-mi acorda azil. Decizia mi-a fost comunicat la ___.
La data de ___ , m-am adresat cu o cerere în ordine de apel la Curtea de Apel prin care
am solicitat s fie anulat decizia Direc iei şi s mi se acorde statutul de refugiat. La data de
___ , Curtea de Apel a respins cererea mea, men inând în vigoare decizia Direc iei. La data de
___ , m-am adresat cu o cerere în ordine de recurs la Curtea Suprem de Justi ie prin care am
solicitat s fie anulat hot rârea Cur ii de Apel şi s mi se acorde statutul de refugiat. La data
de ___, mi-a fost comunicat decizia Cur ii Supreme de Justi ie prin care cererea mea a fost
respins urmând ca s p r sesc teritoriul Republicii Moldova timp de 15 zile.
623
ACESTOR AFIRMA II
17. Consider c mi-a fost înc lcat dreptul la un proces echitabil (art.6(1) CEDO) şi drepturile
garantate de art.3 al Conven iei.
A. Dreptul la un proces echitabil

18. Dreptul la un proces echitabil, aşa cum este el garantat de art.6(1) din Conven ie,
presupune c «Orice persoan are dreptul la judecarea în mod echitabil ... a cauzei sale ».
Atr.6(1) impune ca un tribunal na ional s -şi motiveze hot rârea. Un tribunal nu este obligat
s dea un r spuns detailat la fiecare argument înaintat de justi iabil; totuşi, dac o observa ie
era esen ial pentru solu ionarea cauzei (în cazul în care ar fi fost acceptat de tribunal),
atunci tribunalul trebuie s o trateze în mod distinct în hot rârea pronun at (Hiro Balani c.
Spaniei, 19 EHRR 565, Seria A, nr. 303-B ; Helle c. Finlandei, 26 EHRR 195, 19 decembrie
1997).
În una din hot rârile sale recente (Tatişvili c. Rusiei din 22.02.2007) Curtea s-a expus asupra
unei probleme similare: argumentarea superficial de c tre judec toria raional şi
confirmarea ulterioar a acestei argument ri inadecvate de c tre instan a de recurs constituie
înc lcarea art.6(1) din Conven ie. Ra ionamente similare au fost formulate pe marginea
cauzelor Ruiz Torija c. Spaniei, hot rârea din 9 decembrie 1994, Seria A nr. 303-A, § 29 şi
Suominen c. Finlandei, nr. 37801/97, § 36, din 1 iulie 2003, în care Curtea a constatat
violarea dreptului la un proces echitabil.
Nici instan a de apel, nici cea de recurs nu au apreciat argumentele invocate de mine şi de
ap r torul meu; argumente expuse am nun it în cererea de chemare în judecat . Prima
instan – Curtea de Apel Chişin u a men ionat c ...”având în vedere faptul c reclamanta
______ nu a prezentat temeri bine întemeiate de a fi persecutat în ara de origine, Armenia,
pe motive de ras , religie, na ionalitate, apartenen la un anumit grup social sau pentru
opiniile sale politice, poate s se întoarc în ara de origine, instan a de judecat conchide c
ac iunea depus de c tre ______ privind acordarea statutului de refugiat este nefondat , iar
actul administrativ contestat este legal”.
Argumentele invocate de mine în cererea de chemare în judecat (se anexeaz ) au fost
enumerate în hot rârea instan ei de judecat îns niciunul nu a fost apreciat în sensul de a-l
considera relevant sau irelevant.
Curtea Suprem de Justi ie îşi motiveaz decizia din 12.11.2008 prin faptul c temerea mea
de a fi persecutat datorit religiei nu este bine întemeiat „deoarece însuşi faptul c Biserica
Iisus Hristos al Ultimelor Zile exist pe teritoriul Armeniei deja dovedeşte c este autorizat
de c tre autorit i, fapt din care rezult c se permite practicarea liber a religiei”. Curtea
Suprem de Justi ie, în decizia sa, a enumerat formal con inutul prevederilor actelor
interna ionale şi na ionale cu privire la solicitan ii de azil, înseşi multiplele motive ale
recursului care fundamenteaz necesitatea acord rii statutului de refugiat nu au fost nici
enumerate, nici apreciate (copia recursului se anexeaz )
Ambele instan e de judecat de judecat nu s-au expus asupra celor mai importante şi
relevante argumente, cum ar fi:
- c legea fundamental a rii Z – Constitu ia –, aşa cum a fost ea amendat la ___,
prevede libertatea religioas , precum şi misiunea exclusiv a Sfintei Biserici Apostolice, ca
biseric na ional , în via a spiritual , în dezvoltarea culturii na ionale şi prezervarea identit ii
na ionale a poporului armean”. Legea stipuleaz anumite restric ii privind libertatea religioas
a aderen ilor altor religii decât cea apostolic armean . Legea din 1991 privind libertatea
conştiin ei, amendat în 1997 şi în 2001, stabileşte separarea dintre biseric şi stat, îns îi
624
ofer bisericii apostolice statutul oficial de biseric na ional . Biroul Notarial de Stat
înregistreaz entit ile religioase, iar Departamentul pentru Problemele Religioase şi
Minorit ile Na ionale au un rol consultativ în procesul de înregistrare. Pentru a fi acceptate la
înregistrare, organiza iile peti ionare trebuie „s fie eliberate de orice tip de materialism şi s
fi atins acea stare de natur pur spiritual ” şi trebuie s se înscrie unei doctrine bazate pe
„biblia recunoscut de-a lungul timpului”. O organiza ie religioas trebuie s aib cel pu in
200 de membri adul i. Grupurile religioase nu trebuie s se înregistreze, insa organiza iile
religioase neînregistrate nu au permisiunea de a publica jurnale sau reviste, de a închiria spa ii
pentru adunare sau de a difuza programe televizate sau radiofonice sau de a sponsoriza oficial
vizele pentru vizitatori. Legea permite educa ia religioas în şcolile de stat doar personalului
autorizat şi preg tit de guvern. Istoria Bisericii Apostolice Armene se afl la baza acestor
programe şcolare; în şcoala primar se predau informa ii despre religiile lumii, iar în şcoala
general se pred doar istoria Bisericii Apostolice Armene. Grupurile religioase nu au voie s
ofere informa ii religioase în şcoli (informa ia se anexeaz ).
Prin urmare, la nivel de Constitu ie, se consfin eşte rolul de baz al Bisericii
Apostolice Armene, ca fiind primordial în via a politic , social educa ional ; şi rolul
secundar al altor entit i religioase;
- Legea din 1991 privind libertatea de conştiin , interzice „prozelitismul” (fenomenul
Acest cadru legal creeaz baza normativ-juridic la nivel de stat de a persecuta persoanele,
Armene la alte curente religioase (informa ia din Z se anexeaz );
- Eu, din 2001, am devenit adept al unei minorit i religioase, iar în 2003 m-am
convertit la o alt religie, cea a Bisericii Iisus Hristos al Ultimelor Zile. Certificatul de botez
pe care l-am anexat la cerere denot convertirea mea în credin a Bisericii Iisus Hristos al
Ultimelor Zile, ac iune conştient produs în Republica Moldova, la 11 iunie 2003. În
conformitate cu prevederile Conven iei din 1951 cu privire la Statutul Refugia ilor şi pornind
de la faptul convertirii mele în anul 2003, cererea mea de a-mi acorda statut de refugiat,
constituie o solicitare sur-place (certificatul de botez se anexeaz );
cererilor de azil pe motive de religie în cazul în care indivizii se convertesc la o alt religie
dup plecarea din ara de origine, aceasta poate avea loc ca efect crearea unei cereri „sur
place” (Principiile Directoare se anexeaz ).
- Am prezentat probe referitoare la persecu iile care se efectueaz , la nivel de stat, de
c tre organele statului. Conform raportului Amnesty International pentru anul 2008, printre
posibilele grupuri de risc sunt şi discipolii şi/sau liderii unor grupuri religioase nonapostolice.
În raportul men ionat se aduc mai multe înc lc ri ale drepturilor minorit ilor religioase,
printre care şi cel ce a avut loc la ___, când oficiali ai bisericii lui Iisus Hristos al Sfin ilor din
zilele din urm (mormonii), au raportat c ofi erii de poli ie au capturat, au h r uit şi au
amenin at doi misionari str ini. Aceştia din urm au declarat c unul dintre ofi eri, dup ce i-a
amenin at s plece din ar , a aşezat eava pistolului s u neînc rcat la capul unuia dintre
misionari şi a ap sat pe tr gaci. Oficialii bisericii au completat o cerere c tre poli ie şi
guvernul a deschis investiga ia asupra cazului. Potrivit Departamentului pentru Probleme
Religioase şi Minorit i Na ionale, oficialii Bisericii Apostolice Armene au completat o
contra-plângere împotriva mormonilor, la o s pt mân dup acest incident, pretinzând c
625
misionarii erau prozeli i ilegali pe p mânt sacru. Oficialii poli iei le-au cerut ofi erilor care i-
au interogat pe misionari s stea departe de biseric , dar au negat implicarea hâr uirii în
timpul interog rii. La ___, un inspector de poli ie a trimis reprezentan ilor mormonilor o
scrisoare prin care îi informa c poli ia na ional inten ioneaz s închid investiga iile şi s
lase nerezolvat incidentul în cauz . Alte grup ri religioase au declarat cazuri izolate în care
erau implica i oficiali ai poli iei interogând misionari şi cerând informa ii în leg tur cu
activit ile lor (informa ia din ara de origine se anexeaz ).
- Faptul c exist no iunea de persecu ie. În spiritul Conven iei de la Geneva din 1951
privind statutul refugia ilor, prin persecu ie în elegem o ac iune care este suficient de grav
prin ea îns şi ori prin repetarea faptelor pentru a expune unor pericole reale via a, integritatea
corporal sau libertatea solicitantului de azil, ori pentru a-l împiedica în mod evident s
tr iasc în ara sa de origine şi are la baz unul din urm toarele motive: ras , na ionalitate
(origine etnic ), religie, apartenen la un anumit grup social sau opinie politic . Instan ele
na ionale nu au supus analizei circumstan ele specifice cazurilor invoc rii motivului religios.
cererilor de azil pe motive de religie ce cad sub inciden a Articolului 1A(2) al Conven iei din
1951 şi/sau sub inciden a Protocolului din 1967 privind Statutul Refugia ilor, persecu ia pe
motive de religie poate lua mai multe forme. În func ie de circumstan ele particulare fiec rui
caz în parte, incluzând aici şi efectul avut asupra individului în cauz , exemplele pot include
interdic ia de intrare într-o comunitate religioas , venerarea în cadrul comunit ii împreun cu
ceilal i membri în public sau în privat, instruirea religioas , sau m suri serioase de
discriminare impuse indivizilor datorit practic rii propriei religii, apartenen ei sau
identific rii cu o anumit comunitate religioas , sau datorita schimb rii credin ei (se
anexeaz ). În acelaşi mod, în comunit i în care exist o religie dominant sau în care exist o
corela ie strâns între stat şi institu iile religioase, discriminarea pe baza neader rii unui
membru la religia dominant sau la practicile acesteia poate evolua pân la persecu ie în unele
cazuri. Persecu ia poate fi inter-religoas (îndreptat împotriva aderen ilor sau comunit ilor
de alte credin e), intra-religioase (în cadrul aceleiaşi religii, dar între diferite secte sau între
membrii aceleiaşi secte), sau o combina ie a celor dou tipuri. Solicitantul poate apar ine unei
minorit i sau unei majorit i religioase.
Aplicând acelaşi standard ca şi pentru celelalte motive specificate în Conven ie,
credin a, identitatea sau modul de via , inând de o anumita religie, pot fi considerate ca fiind
atât de fundamentale pentru identitatea uman încât individul s nu trebuiasc s fie obligat s
le ascund , s le schimbe sau s renun e la ele pentru a putea evita persecu ia.
Fiecare solicitare necesit analizarea pe baza meritelor şi a situa iei personale. Ariile relevante
de interes includ profilul individului şi experien ele personale ale acestuia, credin a,
identitatea şi modul de via , cât de important este acesta pentru solicitant, ce efect au
restric iile asupra individului, natura rolului şi a activit ilor acestuia sau acesteia în cadrul
religiei, dac aceste activit i au fost sau pot fi aduse în aten ia persecutorului şi dac acestea
pot rezulta un tratament cu poten ial de persecu ie. În acest context, temerea bine întemeiat
« nu trebuie s fie în mod necesar bazat pe experien a personal a solicitantului». Ceea ce, de
exemplu, i s-a întâmplat unui prieten sau unei rude a solicitantului, altor membri ai aceluiaşi
grup religios, adic altor indivizi situa i în mod similar, «poate demonstra, de asemenea, c
teama sa de a deveni mai devreme sau mai târziu o victima a persecu iei, este bine întemeiat».
Simpla apartenen la o anumit comunitate religioas nu este în mod normal suficient
pentru a sus ine consistent solicitarea statutului de refugiat. Aşa cum este specificat în
Manualul UNHCR, s-ar putea s existe circumstan e speciale în care simpla apartenen la un
grup este suficient în special atunci când se ia în calcul întreaga situa ie religioas şi politic
a rii de origine, fapt ce poate constitui un indiciu privind climatul real de insecuritate al
membrilor comunit ii religioase în cauza (Manualul UNHCR se anexeaz ).
626
- Am prezentat date şi informa ii cu privire la persecu ia mea personal .
Dup cum am men ionat anterior, din anul 2001, am devenit simpatizant a acestei
biserici, având o astfel de biseric şi în satul natal. Faptul c am început s frecventez aceast
biseric nu a fost aprobat de c tre rude şi prieteni. Deseori eram umilit şi batjocorit de c tre
colegii de şcoal şi de profesori din cauz c sus ineam aceasta biseric . Odat , un copil din
vecini a început s arunce cu pietre în mine. Am fost supus la tratamente umilitoare din
partea vecinilor, deseori pe pere ii casei g seam inscrip ii denigratoare referitoare la religia
mea şi a p rin ilor mei, amenin ri cu r fuial fizic . Pentru aceste fapte, adic pentru
convertirea noastr în alt religie, casa a fost atacat de persoane necunoscute, fiind distrus şi
o parte a averii. Am tras concluzia c casa a fost atacat de un grup de persoane necunoscute
în leg tur cu faptul c am devenit simpatizan i ai Bisericii Iisus Hristos al Ultimelor Zile,
deoarece dup plecarea lor pe pere ii casei am g sit amenin ri cu caracter religios, c vom fi
supuşi şi la alte acte, dac vom prelungi frecventarea bisericii în cauz . Toate nepl cerile pe
care le-am avut au început anume dup frecventarea de c tre mine şi membrii familiei mele a
Bisericii Iisus Hristos al Ultimelor Zile.
- Statutul de refugiat în Republica Moldova se poate acorda, potrivit art.21 din Legea
cu privire la statutul refugia ilor, la cerere, str inului care are temeri bine întemeiate de a fi
persecutat pe motive de ras , religie, na ionalitate, apartenen la un anumit grup social sau
pentru opiniile sale politice, care se afl în afara rii a c rei cet enie o are şi care nu poate
sau, în virtutea temerilor expuse, nu doreşte s se pun sub protec ia acestei ri; sau care,
neavând nicio cet enie şi aflându-se în afara rii în care îşi are reşedin a obişnuit , în
virtutea temerilor men ionate, nu poate sau nu doreşte s se întoarc în ara de origine. (A se
vedea şi art.1A al Conven iei de la Geneva din 1951 privind statutul refugia ilor, art.1 alin.2 al
Protocolului de la New York din 1967).
Una din cerin ele obligatorii pentru recunoaşterea statutului de refugiat este ca
solicitantul s „se afle în afara rii a c rei cet enie o are” şi nu exist nicio excep ie de la
aceast regul . La analiza cererii, nu s-a inut cont de faptul c eu am plecat din ara de
origine din motiv religios şi c m aflu în afara rii a c rei cet enie o am.
În conformitate cu prevederile alin.(5) al art.241 din Codul de procedur civil al RM
din 30.05.2003, hot rârea în partea motivat trebuie s cuprind : „circumstan ele pricinii,
constatate de instan , probele pe care se întemeiaz concluziile ei privitoare la aceste
circumstan e, argumentele invocate de instan la respingerea unor probe, legile de care s-a
c l uzit instan a”. Hot rârea Cur ii de Apel Chişin u din ___ şi a Cur ii Supreme de Justi ie
din ___ sunt pronun ate f r a lua în considerare sau f r a respinge argumentele invocate de
mine în cererea de chemare în judecat şi, respectiv, recursul depus c tre Curtea Suprem de
Justi ie.
Dup cum a statuat Curtea în cauza Tatishvili v. Federa ia Rus , §58, „Hot rârea
motivat îi ofer p r ii posibilitatea de a contesta hot rârea instan ei de judecat şi
posibilitatea revizuirii acestei hot râri de c tre instan a superioar . Numai în cazul pronun rii
unei hot râri motivate este posibil controlul societ ii asupra procesului efectu rii justi iei” (în
acelaşi sens, a se vedea şi Hirvisaari v. Finlanda, №49684/99, § 30, 27 septembrie 2001).
Având în vedere cele expuse, consider c mi-a fost înc lcat dreptul la un proces
echitabil garantat de art.6 al Conven iei.
B. Interzicerea torturii
19. Art.3 al Conven iei garanteaz interzicerea torturii, stipulând c „Nimeni nu poate
fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.” În spiritul
Conven iei, tratamentul degradant este cel care genereaz victimelor sentimente de fric ,
anxietate şi inferioritate, capabile s le umileasc şi s le înjoseasc care a fost descris ca un
tratament de natur s înfrâng rezisten a fizic şi moral a victimei, sau s determine victima
627
s ac ioneze împotriva voin ei şi conştiin ei sale. Jurispruden a Cur ii a stabilit principiul
precum c expulzarea sau deportarea unei persoane într-o ar unde ar putea fi supus unui
tratament contrar art.3, atrage dup sine responsabilitatea statului de deportare conform
Conven iei.
Acest principiu a fost pentru prima dat stabilit în cazul Soering v. Regatul Unit,
(Hot rârea din 7 iulie 1989) când Statele Unite i-au cerut guvernului Marii Britani extr darea
unui fugar învinuit de omor în statul Virginia. Reclamantul a cerut suspendarea procedurii de
extr dare din motiv c , dac era condamnat de omor în SUA, ar fi fost condamnat la pedeapsa
capital sau, mai precis, la fenomenul „culoarul mor ii”, care, dup p rerea reclamantului,
constituia un tratament inuman. Curtea a statuat pe marginea acestui caz c „decizia Marii
Britanii de a-l extr da pe reclamant în Statele Unite ar constitui, dac ar fi executat , o
înc lcare a articolului 3”.
Motivul indicat în Decizia Direc iei nr. _ din ___este c lipseşte în totalitate persecu ia
şi agentul de persecu ie, dat fiind faptul c aceast calitate o pot avea doar autorit ile de stat,
organiza iile sau partidele care controleaz statul.
În ultimii ani, Curtea a examinat un şir de cazuri care se refereau la aplicarea unui
tratament inuman şi degradant unor persoane, de c tre alte persoane particulare şi nu de c tre
un agent al statului. Examinând aceste cazuri, Curtea a stabilit cât de extins este domeniul de
aplicare a art.3 şi, de asemenea, a subliniat unul dintre domeniile în care obliga iile pozitive
ale art.3 sunt pe primul plan. Aceste tipuri de situa ii eviden iaz responsabilitatea statului de
a institui m suri şi mecanisme preventive pentru a proteja particularii de tratamente inumane
şi degradante, inclusiv când un asemenea tratament este administrat de alte persoane
particulare.
Argumentele expuse de mine în p. 18 al cererii date probeaz cu des vârşire situa ia
intolerant fa de mormoni în Armenia.
Astfel, Constitu ia rii Z –, aşa cum a fost ea amendat la ___, prevede libertatea
religioas , precum şi „misiunea exclusiv a Sfintei Biserici Apostolice, ca biseric na ional ,
în via a spiritual , în dezvoltarea culturii na ionale şi prezervarea identit ii na ionale a
poporului Z”. Legea stipuleaz anumite restric ii privind libertatea religioas a aderen ilor
altor religii decât cea apostolic . Legea din 1991 privind libertatea conştiin ei, amendat în
1997 şi în 2001, stabileşte separarea dintre biseric şi stat, îns îi ofer bisericii apostolice
statutul oficial de biseric na ional .
Legea din 1991 privind libertatea de conştiin , interzice „prozelitismul” (fenomenul
Acest cadru legal creeaz baza normativ-juridic la nivel de stat de persecutare a persoanelor,
Armene la alte curente religioase.
Devenind, din 2001, adept al unei minorit i religioase, iar din 2003 convertindu-m la
o alt religie, cea a Bisericii Iisus Hristos al Ultimelor Zile am devenit solicitant de azil în
momentul p r sirii rii de origine, fiind solicitant sur-place, fapt confirmat prin certificatul
de botez.
Prezentând informa ii despre situa ia de fapt şi de drept din ara mea de origine,
persecutarea mormonilor de c tre organele de stat din Armenia, despre persecutarea mea şi a
membrilor familiei mele, consider c am probat existen a no iunii de persecu ie, sentimente de
fric , anxietate şi inferioritate, capabile s m umileasc şi s m înjoseasc ceea c, în
628
consecin , este un tratament de natur s înfrâng rezisten a fizic şi moral a mea sau m
determine s ac ionez împotriva voin ei şi a conştiin ei mele.
Conform alin.4, art.31 al Legii cu privire la statul refugiatului în cazul în care cererea de
acordare a statutului de refugiat sau a protec iei umanitare se respinge, în decizie se va indica
dreptul şi termenul în care solicitantul de azil o poate ataca, precum şi obliga ia de a p r si
teritoriul Republicii Moldova la expirarea termenului de 15 zile de la data r mânerii
irevocabile a deciziei privind respingerea cererii.
Decizia Cur ii Supreme de Justi ie în cazul meu este definitiv şi eu sunt obligat s
plec din Republic . În caz de refuz de a p r si teritoriul Republicii Moldova, voi fi
expulzat . Evident,aceasta va crea un pericol eminent pentru via a mea, a membrilor
familiei mele; considerente din care solicit examinarea cererii mele în regim de urgen .
IV. Expunerea în leg tur cu prevederile art.35/ din Conven ie
20. Decizia intern definitiv : Decizia din ___, Curtea Suprem de Justi ie
21. Alte decizii: Hot rârea Cur ii de Apel Chişin u din ___.
22. Nu dispunem de un recurs pe care nu l-am exercitat.
V. Expunerea obiectului cererii şi al preten iilor provizorii în vederea unei satisfac ii echitabile
23. Obiectul prezentei cereri este contestarea înc lc rii art.3 şi 6(1) ale Conven iei.
Rog Curtea European a Drepturilor Omului s examineze cererea în cauz în regim de
urgen .
Solicit s încasa i de la Guvernul Republicii Moldova paguba material şi moral (suma va fi
calculat şi prezentat ulterior).
VI. Alte instan e interna ionale care examineaz sau au examinat cazul
24. Nu am prezentat niciunei alte instan e interna ionale prezenta cerere.
VII. Lista documentelor
25. Decizia Colegiului Civil şi de contencios administrativ al Cur ii Supreme de Justi ie din ___.
• Hot rârea Cur ii de apel Chişin u din ___;
• Informa ia cu privire la situa ia obiectiv din Z;
• Certificatul de botez;
• Copia cererii de chemare în judecat ;
• Copia recursului c tre Curtea Suprem de Justi ie;
• Manual referitor la proceduri şi criterii de determinare a statutului de refugiat, UNHCR;
• Principiile Directoare Privind Protec ia Interna ional la examinarea cererilor de azil
pe motive de religie (în limba englez );
• Procura.
VIII. Declara ia şi semn tura
629

Modele de Acte Depuse de Avocati in Inst

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modele de Acte Depuse de Avocati in Inst

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODELE

DE ACTE DEPUSE DE AVOCA I ÎN INSTAN E

CU PRIVIRE LA APLICAREA LEGISLA IEI PROCESUALE CIVILE LA

CU PRIVIRE LA EXAMINAREA PRICINILOR CIVILE ÎN ORDINE DE APEL

CU PRIVIRE LA PRACTICA APLIC RII DE C TRE INSTAN ELE

CU PRIVIRE LA PRACTICA APLIC RII LEGISLA IEI PROCEDURALE

CU PRIVIRE LA EXAMINAREA CAUZELOR PRIVIND ACCESUL

PRIVIND PRACTICA JUDICIAR CU PRIVIRE LA CONSTATAREA

CU PRIVIRE LA APLICAREA DE C TRE INSTAN ELE DE JUDECAT

CU PRIVIRE LA PRACTICA APLIC RII DE C TRE INSTAN ELE

CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE VIZEAZ PROCEDURA DE

NOT INFORMATIV PRIVIND TEMEIURILE CE DUC LA RESTITUIREA

CERERI DE CHEMARE ÎN JUDECAT (AC IUNI)

BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT

BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT

BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT

DOLGHIERU VASILE. CERERE CU PRIVIRE LA M RIREA

DOLGHIERU VASILE. CERERE DE RECURS ASUPRA DECIZIEI

DOLGHIERU VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT CU PRIVIRE

DOLGHIERU VASILE. OBIEC II ASUPRA RAPORTULUI DE EXPERTIZ ..............145

DOLGHIERU VASILE. REFERIN LA CEREREA DE APEL PRIVIND

DOLGHIERU VASILE. REFERIN ASUPRA CERERII DE RECURS .........................150

DOLGHIERU VASILE. REFERIN ASUPRA CERERII DE REVIZUIRE

DOLGHIERU VASILE. REFERIN ASUPRA CERERII RECONVEN IONALE

CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND

CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND ÎNCASAREA

CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND ÎNCASAREA

CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND ÎNCASAREA

CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT

PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PENTRU REPARAREA

PALII OLEG. CERERE PENTRU COMPLETAREA TEMEIULUI AC IUNI..................176

SP LATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND

SP LATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND

SP LATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PENTRU

SP LATU VEACESLAV. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND

ROMAN ANATOLIE. CERERE CU PRIVIRE LA ADOPTAREA AC IUNILOR

BARB NEAGR ALEXEI. CERERE PRIVIND ÎNCETAREA PROCESULUI ÎN

PALII OLEG. CERERE PRIVIND APARTENENTA DOCUMENTELOR

SP LATU VEACESLAV. CERERE DE APEL ÎMPOTRIVA HOT RÂRII

BARB NEAGR ALEXEI. CERERE PRIVIND EFECTUAREA EXPERTIZEI

NICOAR VASILE. CERERE PREALABIL ÎMPOTRIVA ÎNTREPRINDERII DE

CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND

CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND REVOCAREA

CLIMA IGOR. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PRIVIND

NICOAR VASILE. CERERE DE CHEMARE ÎN INSTAN A DE CONTENCIOS

BARB NEAGR ALEXEI. PLÂNGERE ÎN PRIVIN A SOLICITANTULUI DE

BARB NEAGR ALEXEI. CERERE PRIVIND AMÂNAREA PROCESULUI ÎN

PALII OLEG. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PENTRU ANULAREA

BARB NEAGR ALEXEI. CERERE PRIVIND CONTESTAREA ACTULUI

BARB NEAGR ALEXEI. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECAT PENTRU

P DURARU ION. CERERE DE RECURS ASUPRA ÎNCHEIERII CUR II DE

CONSTANTINOV ANA. RECURS ÎMPOTRIVA DECIZIEI CUR II DE APEL

BARB NEAGR ALEXEI. ALOCU IUNEA AVOCATULUI ÎN CAUZA M.V.A.

BRASOVEANU DUMITRU. PLEDOARIA AVOCATULUI ÎN CAUZA

BARB NEAGR ALEXEI. TEZE CU PRIVIRE LA CEREREA DE CHEMARE ÎN

BRAŞOVEANU DUMITRU. CERERE PRIVIND STABILIREA FAPTULUI DE

CU PRIVIRE LA PRACTICA ASIGUR RII CONTROLULUI JUDEC TORESC DE

CU PRIVIRE LA PRACTICA JUDEC RII CAUZELOR PENALE ÎN ORDINE DE

CU PRIVIRE LA JUDECAREA RECURSULUI ORDINAR ÎN CAUZA PENAL

PRIVIND APLICAREA ÎN PRACTICA JUDICIAR DE C TRE INSTAN ELE

CU PRIVIRE LA UNELE CHESTIUNI CE IN DE APLICAREA DE C TRE

NOT INFORMATIV CU PRIVIRE LA HOT RÂRILE PRONUN ATE DE

CU PRIVIRE LA PRACTICA APLIC RII DE C TRE INSTAN ELE