Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ACTE PROCEDURALE
ÎNTOCMITE ÎN FAZA
DE URMĂRIRE PENALĂ
fi
Iurie ODAGIU
Anatol ANDRONACHE
Natalia POPUŞOI
Corneliu BURBULEA
Ion CAMINSCEIII
Sergiu NESTOR
ACTE PROCEDURALE
ÎNTOCMITE ÎN FAZA
DE URMĂRIRE PENALĂ
t
*= 2
Ş Vi
BIBLIOTECA PI CLICĂ
£ DE DREI’T
alt9
, 3
CHIŞINĂU 2008
CZU 343.1 (094.7)
A 16
Recenzenţi:
Tudor OSOIANU, doctor în drept, conferenţiar universitar
Ruslan OJOG, şef adjunct al Direcţiei generale urmărire penală a MAI al R. Moldova
ISBN 978-9975-930-49-9
CUPRINS
Cuvînt înainte ....................................................................................................................................................8
Î- Sesizarea organului de urmărire penală ............................................................................................ 9
Plîngere ............................................................................................................................................................. 16
Proces-verbal de consemnare a plîngerii orale .............................................................................. 17
Denunţ ............................................................................................................................................................... 18
Proces-verbal de consemnare a denunţului oral ........................................................................... 19
Declaraţie de autodenunţare.............. .... ................................................... ........................................... 20
Proces-verbal de consemnare a autodenunţării orale................................................................. 21
Raport ................................................................................................................................................................ 23
Neîncepereaurmăririipenale................................................................................................................... 24
Raport cu propunerea de r nu porni urmărirea penală .............................................................. 26
Raport cu propunerea de a nu porni urmărirea penală .............................................................. 27
începerea urmăririi penale ......................................... .< ........................................................................ 29
Ordonanţă de începere a urmăririi penale ....................................................................................... 32
Ordonanţă de fixare a termenului de urmărire penală ............................................................... 33
Ordonanţă de începere a urmăririi penale ....................................................................................... 34
Ordonanţa de fixare a termenului de urmărire penală ............................................................... 35
Desfăşurarea urmăririi penale ............................................................................................................... 36
Cercetarea la faţa locului ........................................................................................................................... 42
Raport cu propunerea iniţierii procedurii de efectuare a cercetării la faţa locului ........ 44
Ordonanţă de efectuare a cercetării la faţa locului la domiciliu .............................................. 45
Demers privind obţinerea autorizaţiei de efectuare a cercetării la faţa locului............... 47
Proces-verbal de cercetare la faţa locului ......................................................................................... 48
Examinarea corporală şi exhumarea cadavrului............................................................................ 51
Raport cu propunerea iniţierii procedurii de examinare corporală ..................................... 52
Ordonanţă de examinare corporală ..................................................................................................... 53
Demers privind obţinerea autorizaţiei de efectuare examinării corporale ....................... 55
Proces-verbal de examinare corporală............................................................................................... 56
Ascultarea părţii vătămate ....................................................................................................................... 58
Ordonanţă de recunoaştere în calitate de parte vătămată ........................................................ 60
Proces-verbal de audiere a părţii vătămate .................................................................................... 63
Ordonanţă de recunoaştere în calitate de parte civilă ................................................................. 65
Ordonanţă de recunoaştere în calitate de reprezentant legal al părţii vătămate ............ 67
Proces-verbal de aducere la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile reprezentantului
legal al (victimei, părţii vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului, inculpatului) 68
Ordonanţă de recunoaştere în calitate de reprezentant al părţii vătămate ....................... 71
Proces-verbal de aducere la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile reprezentantului
(victimei, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile) ............................. 72
Ascultareamartorului ................................................................................................................................. 75
Proces-verbal de audiere a martorului ............................................................................................... 77
Proces-verbal de audiere a martorului minor ................................................................................79
Ascultarea bănuitului ................................................................................................................................. 82
Proces-verbal de reţinere ......................................................................................................................... 85
Ordonanţă de recunoaştere a persoanei în calitate de bănuit ................................................87
Proces-verbal de notificare a bănuitului cu drepturile şi obligaţiile sale ..........................88
Proces-verbal de audiere a bănuitului ...............................................................................................91
Proces-verbal de audiere a bănuitului minor .................................................................................93
Efectuarea percheziţiei. Ridicarea de obiecte şi documente ...................................................96
Ordonanţă de ridicare ............................................................................................................................. 101
Proces-verbal de ridicare....................................................................................................................... 102
Raport privind iniţierea procedurii de ridicare
a informaţiei privind convorbirile telefonice ............................................................................... 104
Ordonanţă de ridicare a informaţiei privind convorbirile telefonice ..................................105
Demers privind obţinerea autorizaţiei de efectuare
a ridicării informaţiei privind convorbirile telefonice ............................................................... 107
Proces-verbal de ridicare a descifrărilor convorbirilor telefonice ..................................... 108
Raport privind iniţierea procedurii de efectuare a percheziţiei domiciliare ...................110
Ordonanţă de percheziţie ...................................................................................................................... 111
Demers privind obţinerea autorizaţiei de efectuare a perchez.iţiei la domiciliu ...........113
Proces-verbal de percheziţie la domiciliu ...................................................................................... 114
Confruntarea .......................................................................................................... ..... ................................116
Proces-verbal de confruntare .............................................................................................................. 119
Prezentarea spre recunoaştere ........................................................................................................... 124
Proces-verbal de prezentare spre recunoaştere a obiectului ............................................... 127
Proces-verbal de prezentare spre recunoaştere a persoanei după fotografie.................129
Proces-verbal de prezentare spre recunoaştere a cadavrului .............................................. 131
Proces-verbal de prezentare spre recunoaştere a persoanei ................................................ 133
Verificarea declaraţiilor la locul faptei ....................................................................... ......................135
Proces-verbal de verificare a declaraţiilor la locul infracţiunii ..............................................137
Reconstituirea faptei şi experimentul în procedura de urmărire penală ..........................139
Proces-verbal al experimentului în procedura de urmărire penală .....................................142
Sechestrarea corespondenţei poştale şi interceptarea comunicărilor................................144
Raport privind iniţierea procedurii de sechestrare
a corespondenţei şi obţinerii autorizaţiei ...................................................................................... 147
Ordonanţă de sechestrare a corespondenţei poştale ................................................................ 148
Demers privind obţinerea autorizaţiei de sechestrareacorespondenţei poştale ......... 150
Proces-verbal de examinare şi ridicare a corespondenţei poştale .......................................151
Raport cu propunerea iniţierii procedurii de interceptare
a comunicărilor şi obţinerii autorizaţiei ......................................................................................... 153
Ordonanţă privind interceptarea convorbirilortelefonice ................................................... 154
Demers privind obţinerea autorizaţiei interceptăriiconvorbirilor telefonice ............... 156
Proces-verbal de consemnare a rezultatelor
interceptării convorbirilortelefonice ............................................................................................... 157
Constatările tehnico-ştiinţificeşi medico-legale. Expertizele ................................................ 159
Ordonanţă privind dispunerea efectuării expertizei dactiloscopice .................................. 164
Ordonanţă privind dispunerea efectuării expertizei traseologice ...................................... 165
Ordonanţă privind dispunerea efectuării expertizei biologice ............................................. 166
Ordonanţă privind dispunerea efectuării expertizei medico-legale (cauzei morţii) .. 167
Ordonanţă privind dispunerea efectuării expertizei medico-legale
(gradului leziunilor corporale) ........................................................................................................... 168
Ordonanţă privind dispunerea efectuării expertizei balistice (arma) .............................. 169
Ordonanţă privind dispunerea efectuării expertizei psihiatrice de ambulator ............ 170
Raport cu propunerea iniţierii procedurii de colectare
a mostrelor pentru cercetare comparativă.................................................................................... 171
Ordonanţă de colectare a mostrelor pentru cercetare comparativă .................................. 172
Demers privind obţinerea autorizării colectării
mostrelor pentru cercetare comparativă ....................................................................................... 174
Proces-verbal de colectare a mostrelor pentru cercetare comparativă ........................... 175
Ordonanţă de colectare a mostrelor pentru cercetare comparativă .................................. 177
Proces-verbal de colectare a mostrelor pentru cercetare comparativă ........................... 178
Proces-verbal de notificare a bănuitului (învinuitului)
şi apărătorului cu dispunerea expertizei ........................................................................................ 179
Proces-verbal de notificare a părţii vătămate cu dispunerea expertizei .......................... 180
Mijloacele materiale de probă ............................................................................................................. 181
Proces-verbal de cercetare a obiectului .......................................................................................... 185
Ordonanţă de recunoaştere a obiectelor în calitate de corpuri delicte
şi de anexare la cauza penală ............................................................................................ ... .............. 186
Ordonanţă de restitui re a corpurilor delicte către proprietar ............................................. 187
Aplicarea măsurilor de constrîngere şi preventive.......... .... .................................................... 188
Ordonanţă de aplicare a măsurii procesuale de constrîngere
- obligarea de a se prezenta .............................................................................................................. 212
Obligaţia în scris a bănuitului (învinuitului, inculpatului)
de a se prezenta la organul de urmărire penală sau la instanţă .... ...................................... 213
Ordonanţă de aplicare a măsurii procesuale de constrîngere - aducerea silită ............ 214
Demers privind aplicarea măsurii procesuale de constrîngere
- suspendarea provizorie din funcţie ........................................................................................... 215
Raport privind i niţierea procedurii de punere sub sechestru a bunurilor .................... 216
Ordonanţă privind punerea bunurilor sub sechestru ............................................................... 217
Demers privind obţinerea autorizării sechestrării bunurilor ............................................... 219
Proces-verbal de punere sub sechestru .......................................................................................... 220
Demers privind aplicarea măsurii preventive sub formă
de obligare de a nu părăsi localitatea ............................................................................................... 222
Ordonanţă de aplicare a măsurii preventive faţă de bănuit ................................................... 224
Obligarea de a nu părăsi localitatea .................................................................................................. 226
Demers cu propunerea aplicării măsurii preventive
sub formă de arest în privinţa bănuitului....................................................................................... 227
Demers privind aplicarea măsurii preventive
sub formă de arest in privinţa învinuitului .....................................................................................228
Raport eu propunerea privind aplicarea
măsurii preventive sub formă de arest în privinţa învinuitului ............................................230
Demers privind aplicarea măsurii preventive
sub formă de arest în privinţa învinuitului .....................................................................................232
Demers privind aplicarea măsurii preventive
Arestul în privinţa învinuitului Cucoş Leonid Matvei ................................................................234
Raport cu propunerea aplicării măsurii preventive
sub formă de arest la domiciliu în privinţa bănuitului ..............................................................236
Demers despre aplicarea măsurii preventive
sub formă de arest la domiciliu în privinţa bănuitului ..............................................................237
Demers privind aplicarea măsurii preventive
sub formă de arest la domiciliu în privinţa învinuitului ...........................................................239
Modificarea actelor procedurale ........................................................................................................ 241
Proces-verbal de corectare a erorilor materiale ......................................................................... 242
Proces-verbal de înlăturare a omisiunilor vădite ........................................................................243
Conexarea şi disjungerea cauzelor penale ......................................................................................244
Raport cu propunerea de conexare a cauzelor penale ..............................................................246
Ordonanţă de conexare a cauzelor penale ......................................................................................248
Raport cu propunerea disjungerii materialelor
cauzei penale într-o procedură separată .........................................................................................250
Ordonanţă privind disjungerea materialelor
cauzei penale într-o procedură separată ........................................................................................ 252
Suspendarea urmăririi penale ............................................................................................................. 254
Demers privind prelungirea termenului de urmărire penală... .............................................256
Ordonanţă privind prelungireatermenuluideurmărirepenală ............................................. 257
Raport cu propunerea de a suspenda urmărirea penală
(în legătură cu nestabilirea locului aflării învinuitului) .............................................................258
Ordonanţă de suspendare a urmăririi penale
(În legătură cu nestabilirea locului aflării învinuitului) .............................................................260
Raport cu propunerea de a suspenda urmărirea penală
(în legătură cu neidentificarea persoanei care poate fi pusă sub învinuire) ......................262
Ordonanţă de suspendare a urmăririi penale
(în legătură cu neidentificarea persoanei care poate fi pusă sub innnuire) .......................263
Raport cu propunerea de a suspenda urmărirea penală
(în legătură cu îmbolnăvirea învinuitului) ...................................................................................... 264
Ordonanţă de suspendare a urmăririi penale
(în legătură cu 'îmbolnăvirea învinuitului) .................................................................................... 265
Raport cu propunerea de a relua urmărirea penală ...................................................................266
Ordonanţă de reluare a urmăririi penale ....................................................................................... 267
Raport cu propunerea de a dispune investigaţiile
în vederea căutării învinuitului........................................................................................................... 269
Ordonanţă privind dispunerea investigaţiilor
în vederea căutării învinuitului........................................................................................................... 270
Ordonanţă privind dispunerea căutării învinuitului ................................................................. 271
Stingerea urmăririi penale .................................................................................................................... 273
Raport cu propunerea scoaterii persoanei de sub urmărirea penală ................................ 278
Ordonanţă privind scoaterea persoanei de sub urmărirea penală ..................................... 280
Raport cu propunere de scoatere a persoanei de sub urmărire penală ........................... 282
Ordonanţă privind scoaterea persoanei de sub urmărirea penală ..................................... 283
Raport cu propunerea încetării urmăririi penale ....................................................................... 284
Raport cu propunerea încetării urmăririi penale ....................................................................... 285
Ordonanţă de încetare a urmăririi penale ..................................................................................... 287
Ordonanţă de reluare a urmăririi penale ....................................................................................... 289
Terminarea urmăririi penale ............................................................................................................... 290
Raport cu propunerea de punere sub învinuire
şi expedierea cauzei în instanţa de judecată ............................................................................... 294
Ordonanţă de punere sub învinuire .................................................................................................. 299
Proces-verbal de informare a învinuitului
şi apărătorului despre terminarea urmăririi penale ................................................................. 301
Proces-verbal deprezentareamaterialelordeurmărirepenalăpărţii vătămate............... 303
Proces-verbal de prezentare a materialelor
de urmărire penală învinuitului şi apărătorului acestuia ....................................................... 304
Rechizitoriu ................................................................................................................................................ 305
Bibliografie ................................................................................................................................................... 311
©
Acte procedurale întocmite în faza de urmărire
penal
CUVÎNT ÎNAINTE
Prevederi legale
Urmărirea penală, ca faza a procesului penal presupune desfăşurarea unui mare
volum de activităţi necesare realizării obiectului şi scopului procesului penal stipulat în
art. 1 Cod procedură penală şi concretizat în strîngerea probelor necesare cu privire la
existenţa infracţiunii, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora,
pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.
Pentru declanşarea activităţilor procesuale şi procedurale ce caracterizează pro-
cesul penal este necesar ca organul judiciar competent să fie înştiinţat despre
săvîrşirea unei infracţiuni.
Organele judiciare (organele de urmărire penală, instanţa de judecată) pot afla
despre săvîrşirea unei infracţiuni prin unul din modurile de sesizare prevăzute de lege.
Sesizarea este aducerea la cunoştinţa organelor judiciare competente despre
împrejurărilesăvîrşirii unei infracţiuni. Prin intermediul sesizării, organul de urmărire
penală sau instanţa de judecată sînt în drept de a efectua activităţi premergătoare şi de
urmărire penală.
Sesizarea nu reprezintă o simplă modalitate de informare a organului de
urmărire penală, ci constituie, în acelaşi timp, şi temeiul legal de pornire a urmăririi
penale şi desfăşurarea activităţilor procesuale specifice.
Astfel spus prin, mod de sesizare se inţelege mijlocul prin care organul de urmărire
penală ia cunoştinţă, în condiţiile legii, despre săvărşirea unei infracţiuni, determinînd
obligaţia acestuia de a se pronunţa cu privire la începerea urmăririi penale sau a refuza
în pornirea urmăririi penale.
Sesizarea organelor de urmărire penală reprezintă punctul de plecare a urmăririi
penale, fără de care acesta nu poate începe şi conţine atît elementul de informare cît şi
temeiul legal de desfăşurare a activităţilor de urmărire penală.
1. Modurile generale de sesizare
Actul de sesizare a organului de urmărire penală despre săvîrşirea sau pregătirea
pentru săvîrşirea unei infracţiuni, constituie drept temei de pornire a urmăririi penale.
Organul de urmărire penală poate fi sesizat despre săvîrşirea sau pregătirea pen-
tru săvîrşirea unei infracţiuni prevăzute de Codul penal prin:
- pl îngere;
- denunţ;
- autodenunţ;
- autosesizare (depistarea infracţiunii nemijlocit de către colaboratorii organu-
lui de urmărire penală).
1.1 Plîngerea este înştiinţarea făcută de o persoană fizică sau juridică căreia i s-a
cauzat un prejudiciu prin infracţiune.
Plîngerea constituie un mod general de sesizare a organului de urmărire penală,
care nu poate fi confundată cu plîngerea prealabilă, care este un mod special de ses-
izare.
Referitor la conţinutul său, prevede că plîngerea trebuie să cuprindă:
- numele, prenumele, calitatea şi domiciliul petiţionarului;
- descrierea faptei ce formează obiectul plîngerii;
- indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut;
- indicarea mijloacelor de probă.
Din punct de vedere formal, plîngerea poate fi înaintată:
- în scris, situaţie în care ea trebuie semnată de petiţionar şi de persoana oficială
a organului de urmărire penală;
- ora/, situaţie în care se consemnează într-un proces-verbal, semnat de per-
soana care declară plîngerea şi de persoana oficială a organului de urmărire penală;
1.2 Denunţul este înştiinţarea făcută de o persoană fizică sau juridică despre
săvârşirea unei infracţiuni.
Comparativ cu plîngerea, prin denunţ se aduce la cunoştinţă organului de
urmărire penală săvârşirea unei infracţiuni in dauna altor persoane, nefiind necesar ca
cel care face denunţul să fi fost prejudiciat prin infracţiunea sesizată.
Reglementarea denunţului asigură participarea cetăţenilor la combaterea
infracţiunilor, prin atragerea acestora la sesizarea organelor de urmărire penală despre
infracţiunile de a căror săvîrşire au luat cunoştinţă şi despre cei care le-au comis.
Referitor la conţinutul denunţului, legea procesual penală prevede că acesta tre-
buie să conţină aceleaşi date ca şi plîngerea.
În ceea ce priveşte forma sub care trebuie întocmit, prevede că denunţul poate fi
făcut:
- în scris, ca şi în cazul plîngerii, fiind necesară semnătura denunţătorului.
Denunţul nesemnat este considerat o simplă informare, în baza căreia, după o
prealabilă verificare a veridicităţii sale, organul de urmărire penală se poate sesiza din
oficiu;
- oral, situaţie în care se consemnează într-un proces-verbal de către reprezen-
tantul organului de urmărire penală;
Persoanei care face denunţ i se explică răspunderea pe care o poartă în caz dacă
denunţul este intenţionat calomnios, fapt care se consemnează în procesul-verbal sau
după caz în conţinutul denunţului parvenit în formă scrisă, acest fapt este confirmat
prin semnătura persoanei care a făcut denunţul.
1.1. Autodenunţul
Autodenunţarea este înştiinţarea binevolă făcută de o persoană fizică sau juridică
despre săvârşirea de către ea a unei infracţiuni, în cazul în care organele de urmărire
penală nu sunt la curent cu această faptă.(art.262 alin.l pct.3 şi art.264 alin.l C.pr.pen.)
În practică un astfel de motiv de sesizare se întîlneşte foarte rar şi constituie
cazuri excepţionale, ţinînd cont că infractorii încearcă să ascundă faptele sale şi se
sustrag de la răspundere penală. în asemenea cazuri, ofiţerul de urmărire penală tre-
buie să se atîrne foarte atent şi într-un mod critic. Circumstanţele care îl pot influenţa
pe făptuitor ca el să se autodenunţe în săvîrşirea infracţiunii nu întotdeauna sunt de
bună credinţă. în cele mai dese cazuri, făptuitorii încearcă să ducă în eroare organele de
urmărire penală din diferite motive, cum ar fi de exemplu: să ascundă o infracţiune mai
gravă săvîrşită de el; încearcă să îngrădească o altă persoană care a săvîrşit
infracţiunea sau a fost complice cu el, din diferite motive (interes material, existenţa
unor promisiuni sau a unor sentimente afective faţă de persoana dată, etc.)
În asemenea cazuri, ofiţerul de urmărire penală este obligat să-i explice persoanei
care se autodenunţă, dreptul de a nu spune nimic şi de a nu se autoîncrimina, precum şi
în caz de autocalomnie, care împiedică constatarea adevărului, ea nu va avea dreptul la
repararea prejudiciului în condiţiile legii, despre aceasta se face menţiune în declaraţia
de autodenunţ sau în procesul-verbal de autodenunţare. (art.264 alin.3 C.pr.pen.)
Declaraţia de autodenunţare se face în scris sau oral. în cazul în care
autodenunţarea se face oral, despre aceasta organul de urmărire penală întocmeşte un
proces-verbal, cu înregistrarea audio sau video a declaraţiei de autodenunţare.
Ofiţerul de urmărire penală trebuie să determine care a fost motivul infracţiunii şi
motivul autodenunţării. De obicei în cazurile de autodenunţare nu trebuie să apară
situaţii neclare sau împrejurări ce sunt contradictorii cu autodenunţul prezentat, în caz
contrar o primă versiune poate fi că sesizarea este calomnioasă şi urmează a fi
verificată mai amănunţit
1.2. Depistarea infracţiunii nemijlocit de către colaboratorul organului de
urmărire penală. Autosesizarea.
Organele de urmărire penală (menţionate în art.253 C.pr.pen.) pot lua la
cunoştinţă despre săvîrşirea unor infracţiuni şi pe alte căi decît plîngerea, denunţul sau
autodenunţul. O astfel de autosesizare mai poate fi denumită şi sesizare din oficiu.
Depistarea infracţiunii nemijlocit de lucrătorul organului de urmărire penală poate
avea loc în cadrul desfăşurării actelor de verificare cu privire la existenţa sau
inexistenţa infracţiunii.
Organele de urmărire penală se mai pot sesiza din oficiu în cazul în care participă
la diferite activităţi specifice muncii de poliţie, cum ar fi: controale planificate, con-
troale economice, menţinerea ordinii publice, controlul traficului rutier, etc.
În cazul depistării infracţiunii nemijlocit de către lucrătorul organului de
urmărire penală, acesta întocmeşte un raport pe numele conducătorului organului de
urmărire penală (comisarului) în care expune circumstanţele depistate şi dispune
înregistrarea infracţiunii, după care se întocmeşte un proces-verbal cu privire la con-
statarea infracţiunii, cu respectarea dispoziţiilor art.262 alin. 1 p.4 şi alin.3 C.pr.pen.
2. Plîngerea prealabilă - mod special de sesizare
Ca act de sesizare, plîngerea prealabilă a victimei se deosebeşte de celelalte acte
de sesizare obişnuite, prin conţinutul ei necesar şi indispensabil. Plîngerea prealabilă
este o condiţie de tragere la răspundere penală în cazul infracţiunilor, pentru care
urmărirea penală se porneşte numai în baza plîngerii prealabile a victimei. Lipsa
plîngerii prealabile înlătură răspunderea penală, iar pe plan procesual este o
circumstanţă care exclude urmărirea penală.(art.275 alin.] p.6 C.pr.pen.)
Legea prevede că pornirea urmăririi penale are loc numai în baza plîngerii vie-
timei, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de
plîngere, art.l 52 alin.l, art.153, art.157 alini, art. 161, art.170, art.177, art. 179 alin. 1 şi
2, art. 193, art. 194, art. 197 alin.l, art. 198 alin.l, art.200, art.202, art.203, art.204 alin.l,
art.274 Cod Penal, precum al furtului avutului proprietarului săvîrşit de soţ, rude, în
paguba tutorelui, ori de persoana care locuieşte împreună cu victima sau este găzduită
de aceasta.
La împăcarea părţii vătămate cu bănuitul, învinuitul, inculpatul, în cazurile
menţionate mai sus, urmărirea penală încetează.
Caracterul necesar şi indispensabil al plingerii prealabile a victimei se conturează
in următoarele trăsături specifice cum ar fi:
- titularul dreptului de a face plîngerea prealabilă este persoana vătămată sau
victima;
- plîngerea prealabilă poate fi depusă şi prin mandatar sau reprezentant legal
sau procurorul din oficiu poate depune plîngerea, atunci cînd victima din cauza
incapacităţii sau a capacităţii de exerciţiu limitată nu este în stare să-şi apere drepturile
sale;
- dacă prin infracţiune au fost vătămate mai multe persoane, liecare din aceste
persoane au dreptul de a face şi depune plîngere prealabilă, această plîngere produce
efecte şi asupra celorlalte victime ale infracţiunii care nu au introdus plîngerea;
- dacă la comiterea infracţiunii au participat mai mulţi făptuitori şi în plîngerea
prealabilă figurează numai unul din ei, urmărirea penală îşi va extinde acţiunea sa
procesuală şi asupra tuturor participanţilor la infracţiune.
În cazul infracţiunilor flagrante, cînd infracţiunea face parte din cele care este
necesară plîngerea prealabilă, organul de urmărire penală cheamă victima şi o întreabă
dacădoreşte să depună plîngerea prealabilă în vederea pornirii urmăririi penale
împotriva făptuitorului.
Plîngerea prealabilă va avea acelaşi conţinut ca şi plîngerea obişnuită.
3. Verificarea competenţei
Organul de urmărire penală sesizat în modul prevăzut de art.262 C.pr.pen. este
obligat să-şi verifice competenţa.
Dacă organul de urmărire penală constată că nu este competent a efectua
urmărirea penală, imediat, dar nu mai tirziu de 3 zile, trimite cauza procurorului care
exercită conducerea urmăririi penale pentru a o transmite organului competent.
Conflictul de competenţă între organele de urmărire penală este inadmisibil.
Chestiunile legate de conflictul de competenţă se soluţionează de procurorul care
exercită controlul asupra urmăririi penale sau, după caz, de procurorul ierarhic su-
perior.
Procurorul poate să dispună, motivat, ca într-o cauză în care urmărirea penală
trebuie efectuată de un anumit organ de urmărire penală această urmărire să fie
efectuată de un alt organ similar.
În cazul în care urmărirea penală ţine de competenţa mai multor organe de
urmărire penală, chestiunile legate de competenţă se soluţionează de procurorul ier-
arhic superior.
În cazurile în care urmărirea penală se exercită de către procuror, acesta poate
dispune ca anumite acţiuni de urmărire penală să fie efectuate de către un organ de
urmărire penală.
Procurorul General şi adjuncţii lui, în caz de necesitate, în scopul asigurării
urmăririi complete şi obiective, sub toate aspectele, pot dispune, prin ordonanţă
motivată, efectuarea urmăririi penale de către orice organ de urmărire penală, indife-
rent de competenţă.
4. Efectuarea actelor de constatare (premergătoare)
În vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua
acte de constatare. Conform art. 6 alin. 1 pct. 11 din Codul de procedură penală actul de
constatare reprezintă documentul prin care organul de constatare consemnează orice
acţiune premergătoare urmăririi penale în vederea stabilirii şi confirmării bănuielilor
rezonabile că a fost săvîrşită o infracţiune.
Actele de constatare, au maniera fie de a completa informaţiile pe care le au or-
ganele de urmărire penală cu privire la săvîrşirea unei infracţiuni, fie numai să verifice
aceste informaţii spre a se putea desprinde concluziile corespunzătoare în legătură cu
începerea urmăririi penale.
Scopul lor este de a completa informaţiile pe care le au organele de urmărire
penală cu privire la săvîrşirea infracţiunii şi de a preîntîmpina începerea urmăririi
penale în mod nejustificat.
Acordarea unor posibilităţi mai largi organelor de urmărire penală în ceia ce
priveşte efectuarea actelor de constatare (premergătoare) urmăririi penale, ar consti-
tui o garanţie în plus ca începerea urmăririi penale nu s-ar face decît în situaţii deplin
justificate.
În faza premergătoare începerii urmăririi penale pot fi realizate, uneori, chiar
sarcini legate de probaţiunea ce urmează să se administreze într-o cauză penală.
Organul de urmărire penală, pînă la începerea urmăririi penale, poate efectua
cercetarea la faţa locului, (art. 118 O.pr.pen.) şi percheziţia corporală sau ridicarea,
(art. 130 C.pr.pen.) ca acţiuni de urmărire penală.
De asemenea, organele de urmărire penală, pînă la începerea urmăririi penale
pot efectua următoarele acte de constatare:
- primirea explicaţiilor de la cetăţeni;
- culegerea de date sau informaţii legate de existenţa sau inexistenţa
infracţiunii;
- efectuarea unor verificări, controale, razii, etc.
Avînd in vedere faptul că aceste activităţi se desfăşoară înainte de începerea
urmăririi penale, se poate de menţionat, că în cazul efectuării actelor premergătoare nu
pot fi dispuse aplicarea măsurilor preventive sau asigurătorii, deoarece potrivit legii
acestea pot fi aplicate numai faţă de bănuit, învinuit, inculpat, ceea ce presupune ca
urmărirea penală să fi începută.
Informaţiile acumulate cu ocazia efectuării actelor premergătoare sunt de natură
să ajute la stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei făptuitorului, astfel ca orice persoană
care a săvîrşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană
nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Putem menţiona, că actele premergătoare au rolul de a ajuta organe de urmărire
penală în stabilirea adevărului cu privire la unele fapte şi persoane în etapa
premergătoare începerii urmăririi penale.
Efectuarea actelor premergătoare este o activitate facultativă, ele fiind utilizate
numai în măsura în care organele de urmărire penală în urma sesizării, nu dispun de
date suficiente pentru începerea urmăririi penale.
În literatura juridică se apreciază că actele premergătoare sunt acele activităţi
desfăşurate de organele de urmărire penală pentru culegerea de date, cu privire la
pregătirea sau săvîrşirea unor fapte prevăzute de legea penală, în vederea începerii sau
neînceperii urmăririi penale.
Conform art. 273 C.pr.pen. organele de constatare sunt următoarele:
• poliţia - pentru infracţiuni ce nu sînt date prin lege în competenţa altor organe
de constatare;
• Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei - pentru
infracţiuni date prin lege în competenţa sa;
• Serviciul Vamal - pentru infracţiuni date prin lege în competenţa sa;
« Serviciul de Informaţii şi Securitate - pentru infracţiuni ale căror prevenire şi
contracarare îi sînt atribuite prin lege;
• comandanţii unităţilor şi formaţiunilor militare, şefii instituţiilor militare -
pentru infracţiuni săvîrşite de militarii din subordine, precum şi de persoanele supuse
serviciului militar în timpul cantonamentelor; pentru infracţiuni săvîrşite de muncitorii
şi angajaţii civili ai Forţelor Armate ale Republicii Moldova, legate de îndeplinirea
îndatoririlor lor de serviciu, sau săvîrşite la locul de dislocare a unităţii, formaţiunii,
instituţiei;
• şefii instituţiilor penitenciare - pentru infracţiuni comise în locurile de
detenţie, în timpul escortării sau în legătură cu punerea în executare a sentinţelor de
condamnare; de asemenea şefii instituţiilor curative de specialitate - în cazurile referi-
toare la persoane cărora le sînt aplicate măsuri de constrîngere cu caracter medical;
• comandanţii de nave şi aeronave - pentru infracţiuni săvîrşite pe acestea în
timp ce navele şi aeronavele pe care le comandă se află în afara porturilor şi aeropor-
turilor;
• instanţele de judecată sau, după caz, judecătorii de instrucţie - pentru
infracţiuni de audienţă.
Organele menţionate sunt obligate la luarea de declaraţii de la martori oculari la
săvîrşirea unei infracţiuni şi să întocmească proces-verbal despre circumstanţele
concrete ale sâvîrşirii acesteia.
Actele de constatare împreună cu mijloacele materiale de probă, se predau, în
termen de 24 ore, de către organele de constatare din cadrul poliţiei, Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Serviciului Vamal - organelor de
urmărire penală corespunzătoare constituite conform legii in cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei,
Serviciului Vamal, iar de către celelalte organe de constatare - procurorului, pentru
începerea urmăririi penale.
Tot odată aceste organe au dreptul, in condiţiile prezentului cod, să reţină
făptuitorul, să ridice corpurile delicte, să solicite informaţiile şi documentele necesare
pentru constatarea infracţiunii, să citeze persoane şi să obţină de la ele declaraţii, să
procedeze la evaluarea pagubei şi să efectueze orice alte acţiuni care nu suferă
amînare, cu întocmirea proceselor-verbale în care se vor consemna acţiunile efectuate
şi circumstanţele constatate.
Procesele-verbale întocmite de organele de constatare constituie mijloace de
probă.
Actele care se întocmesc
1. Plîngerea scrisă
Este înştiinţarea făcută în scris de o persoană fizică sau juridică căreia i s-a cauzat
un prejudiciu prin infracţiune. Plîngerea scrisă trebuie semnată de cel ce o face.
Este indicat ca ştampila de intrare să se aplice în partea stingă sus.
2. Procesul verbal de consemnare a plîngerii orale
Se întocmeşte de către organul de urmărire penală care a fost sesizat în formă
orală despre săvîrşirea unei infracţiuni.
Procesul-verbal de consemnare a plîngerii orale cuprinde aceleaşi date ca şi plîn-
gerea scrisă şi este semnat atît de organul care-1 întocmeşte, cît şi de persoana care a
sesizat.
3. Denunţul scris
În ambele sale forme - scris sau oral, trebuie să cuprindă aceleaşi date, să îmbrace
aceeaşi formă ca şi plîngerea şi să fie semnat de denunţător.
4. Proces verbal de consemnare a denunţului oral
Se întocmeşte de organul de urmărire penală, este semnat de persoana care a
denunţat şi de organul care l-a întocmit.
5. Autodenunţul
Este înştiinţarea binevolă făcută de o persoană fizică sau juridică despre
săvîrşirea de către ea a unei infracţiuni. în acest caz în organele de urmărire penală nu
sunt la curent cu această faptă.
6. Proces verbal de autodenunţare
Atunci cînd autodenunţarea se face oral, despre aceasta organul de urmărire
penală întocmeşte un proces-verbal, cu înregistrarea audio sau video a declaraţiei de
autodenunţare.
7. Raport de autosesizare
Se întocmeşte de organul de urmărire penală care s-a autosesizat despre
săvîrşirea
(model 1)
infracţiunii.
Modele de acte
PLÎNGEREAm fost avertizat asupra răspunderii ce o port conform art. 311 Cod Penal
pentru denunţare falsă.
semnătura
Plîngerea a primit-o:
Vasile Pălii
Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPR Ialoveni, locotenent de poliţie Victor
Mardari, în localul biroului nr. 23, in temeiul art. 263 alin. (1) şi (5) şi cu respectarea cerinţelor
art. 260 şi art. 261 Codul de procedură penală al R. Moldova a inlocmit prezentul proces- verbal
despre faptul că pe data de 10 decembrie 2007, ora 10 şi 45 min. s-a prezentat in calitate de
victimă persoana nominalizată mai jos:
Numele, prenumele __________________________________ Grigoresco Mihail Petru
Ziua, luna, anul naşterii _____________________________ 25 august 1975
Domiciliul ____________________________________________ s, Costeşti, r. Ialoveni, telefon - 51132
Ocupaţia _______________________________________ operator, SA „MoldTelecoin, filiala Ialoveni
Gradul de rudenie _____ nu mă aflu în grad de rudenie cu persoana care a comis fapta
Posesor al buletinului de identitate _________ seria A nr. 0455*1676, eliberat de oficiul rn.
Ialoveni.
înainte de a sesiza organul de urmărire penală, peteţionarul a fost preîntâmpinat pentru
răspunderea ce o poartă în caz dacă denunţul este intenţionat calomnios, conform articolului 311
Cod penal.
Declaraţiile doresc să le fac in limba _______________ , pe care o posed.
Către organul de urmărire penală: (conţinutul plîngerii sau denunţului se întocmeşte din
numele persoanei l)
Astăzi, pe data de 10 decembrie 2007, aproximativ la ora 09 şi 30 min. m-am întors acasă
de la serviciu, intrînd in curtea casei am văzut fereastra de la casă întredeschisă. Ulterior, cînd am
intrat în casă, am constatat că din casă îmi lipsesc următoare lucruri: televizor model „Alfa” cu
costul de 800 lei, aspirator model „Samsung” cu costul de 700 lei şi un complet de chei pentru
maşină cu costul de 170 lei.
Prin comiterea acestei infracţiuni mi-a fost cauzat un prejudiciu în sumă totală de 1670 lei.
în comiterea acestei infracţiuni nu bănuiesc pe nimeni.
Rog să întreprindeţi măsurile conform legii pentru descoperirea făptuitorilor acestei
infracţiuni in vederea tragerii lor la răspundere penală.
în conformitate cu prevederile art. 58 alin. (3) pct.l CPP am primit copia procesului-verbal.
Procesul-verbal l-am citit. Este întocmit corect. Cele consemnate corespund adevărului şi
confirm exactitatea prin semnătură.
Victima _________________ Mihai Grigoresco
semnătura
Victima
(model 3)
DENUNŢ
Am fost avertizat asupra răspunderii ce o port conform art. 311 Cod Penal priv-
ind denunţarea falsă
semnătura
Prin prezentul denunţ aduc la cunoştinţă organelor de poliţie, că pe data de 18
mai 2007, aproximativ la ora 19, aflîndu-mă la balcon, am văzut două persoane necu-
noscute cum au spart geamul autoturismului de model „Opel Ascona”, nr. de înma-
triculare IiN AA 123, care se afla parcat în faţa blocului de locuit nr. 12 din str. Ion Ne-
culce, or. Hînceşti, proprietarul mijlocului de transport se numeşte Bolocan Marcel,
care la moment este plecat la odihnă. Din autoturism au sustras un audiocasetofon,
două boxe audio şi o haină de culoare închisă. La strigătul meu au dispărut printre
blocuri într-o direcţie necunoscută.
Nu cunosc persoanele care au comis această infracţiune.
18 mai 2007
Ofiţer de urmărire
penală loc. major de Iurie Grumaz
poliţie
semnătura
(model 4)
PROCES - VERBAL
de consemnare a denunţului oral
Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CRP Ialoveni, locotenent de poliţie
Victor Mardari, în localul biroului nr. 23, în temeiul art. 263 alin. (1) şi (5) CPP, azi, data
de mai sus, ora 10 şi 45 min. s-a prezentat în calitate de denunţător persoana
nominalizată mai jos:
Numele, prenumele _____________________ Vasilachi Mihail
Ziua, luna, anul naşterii _________________ 05 septembrie 1955
Domiciliul ________________________________ s. Cighirleni, rn. Ialoveni, telefon: 47132
Ocupaţia __________________________________ temporar nu lucrează
Gradul de rudenie ___________________ nu mă ailu în grad de rudenie
cu persoana care a comis fapta
Posesor al buletinului de identitate _________________ seria A nr. 04514636, eliberat
de oficiul rn. Ialoveni.
Despre care fapt în conformitate cu prvederile art. art. 260 şi 261 din CPP a în-
tocmit prezentul proces-verbal.
Victor Mardari
DECLARAŢIE DE AUTODENUNŢARE
înainte de a face declaraţia de autodenunţare, mi-a fost explicat dreptul de a nu spune
nimic şi de a nu mă autoincrimina, precum şi că în cazul de autocalomnie, care împiedică
constatarea adevărului, eu nu voi avea dreptul la repararea prejudiciului în condiţiile legii.
___________________ Ciorbă Constantin
semnătura
Dlui Ciorbă Constantin, i-a fost adus la cunoştinţă că în cadrul consemnării declaraţiei de
autodenunţare va fi aplicată înregistrarea audio conform art, 115 Codului de procedură penală
de către specialistul Biroului Tehnico-criminalistic al CPR Străşeni, căpitan de poliţie Mogildea
Tudor, căruia i-au fost explicate prevederile art. 87 din Codul de procedură penală şi anume să
aplice cunoştinţele la aplicarea mijloacelor tehnice şi este în drept să facă obiecţii, care vor fi in-
cluse în procesul-verbal. Tot odată i-a fost adus la cunoştinţă ca este avertizat despre
răspunderea pentru refuz sau eschivarea de la îndeplinirea obligaţiilor.
_____________________ Mogildea Tudor
semnătura specialistului
Pe data de 29 noiembrie 2007, şeful de post, locotentul de poliţie Macovei Iulian, l-a invitat
la sectorul de poliţie pe fratele meu Gheorghe Ciorbă din cauză că se bănuieşte în comiterea fur-
tului a unei butelii de gaz, 20 metri de furtun, bunuri sustrase de la vila cooperativei „Livădari".
Prin prezenta autodenunţare vă aduc la cunoştinţă că în perioada de timp 10-20 noiemb-
rie 2007, eu prin efracţie am pătruns într-o vilă situată în apropierea or. Străşeni. Vila aparţine
cooperativei „Livadari”. Din încăpere am sustras o butelie de gaz şi 20 metri de furtun cu
diametrul de 20 cm. Aceste lucruri le-am realizat unor persoane necunoscute la piaţa din or.
Străşeni. Banii i-am folosit pentru necesităţi proprii.
Eu cunosc unde se este aplasată vila şi depoziţiile mele pot să le reproduc la faţa locului.
Declaraţia de autodenunţare a fost înregistrată pe bandă magnetică, fiind utilizat magne-
tofonul de model „Panasonic”, caseta audio model TDK.
înregistrarea audio a fost reprodusă în întregime în faţa cet. Ciorbă Constantin, care a
confirmat justeţea celor înregistrate. Caseta cu înregistrarea audio a conţinutului declaraţiei de
autodenunţare se anexează.
Declaraţia este scrisă de mine personal, cele consemnate corespund adevărului şi confirm
exactitatea prin semnătură.
30 noiembrie 2007
Persoana care a făcut
declaraţia de autodenunţare _______________________ Ciorbă Constantin
semnătura
PROCES - VERBAL
de consemnare a autodenunţării orale
mun. Chişinău „15” noiembrie 2007
locul întocmim data întocmirii
Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău, lo-
cotenent major de poliţie Sergiu Negară, în biroul 37, în temeiul art. 263 alin. (5), art.
264 alin. (2) şi (3) şi art. 115 CPP, a întocmit prezentul proces-verbal de consemnare a
autodenunţării făcută de persoana nominalizată mai jos, cu înregistrarea video a
declaraţiei:
Numele, prenumele ____________________________ Bivol Grigore Serghei
Ziua, luna, anul naşterii ________________________ 24 ianuarie 2003
Locul naşterii ___________________________________ s. Selişte, rn. Străşeni
Domiciliu _______________________________________ str. Valea de Jos 110 ap.29,
mun. Chişinău, tel. 64 36 78
Ocupaţia ____________________________________ temporar nu esteangajat în câmpul
muncii
Posesor al buletinului de identitate ______ seria A, nr. 005896456,
eliberat de oficiul rn. Străşeni.
Dlui Bivol Grigore i-a fost adus la cunoştinţă că, conform art. 115 Cod de
procedură penală, în cadrul consemnării declaraţiei de autodenunţare va fi aplicată
înregistrarea video, efectuată de către specialistul Biroului Tehnico-criminalistic al CPs
Botanica mun. Chişinău, căpitan de poliţie Grosu Aurel, căruia in conformitate cu
prevederile art. 277 CPP, i-au fost explicate prevederile art. 87 din Codul de procedură
penală şi anume să aplice cunoştinţele la aplicarea mijloacelor tehnice şi este în drept
să facă obiecţii, care vor fi incluse în procesul-verbal. Tot odată i-a fost adus la
cunoştinţă că este avertizat despre răspunderea pentru refuz sau eschivarea de la
îndeplinirea obligaţiilor.
semnăm rj
Despre care fapt în conformitate cu prevederile art. art. 260 şi art. 261 din CPP a
întocmit prezentul proces-verbal.
Bivol Grigore a declarat:
„Eu locuiesc în căminul de pe str. Valea de Jos 110, ap. 29, mun. Chişinău,
împreună cu familia mea. Vecinul meu Colţa Igor sistematic mă numea cu cuvinte
necenzurate. Azi, pe data de 15 noiembrie 2007, aproximativ la ora 08 şi 30 min., eu am
ieşit la bucătăria comună, unde se afla şi cet. Colţa Igor, care a început din nou să mă
numească cu diferite cuvinte. Eu nu am mai rezistat şi cu cuţitul de bucătărie i-am
aplicat o lovitură în spate. Cet. Colţa a căzut jos, iar eu am ieşit în stradă şi după ce am
fumat trei - patru ţigări m-am prezentat la poliţie. în ce stare se află la moment cet.
Colţa eu nu cunosc, în cămin în acel timp se afla soţia lui”.
Persoana care face declaraţia
de autodenunţare _______________ Bivol Grigore
semnătura
înregistrarea audio a fost reprodusă în întregime în faţa cet. Bivol Grigore, care a
confirmat justeţea celor înregistrate.
semnătura
Ofiţer de urmărire
penală loc. major de Sergiu Negară
poliţie
semnal ura
m
(model 7)
RAPORT
12 noiembrie 2007
Prevederi legale
în sistemul Codului de procedură penală sunt prevăzute circumstanţe cînd
urmărirea penală nu poate fi pornită şi anume în cazuri cînd :
1. nu există faptul infracţiunii;
2. fapta nu este prevăzută de legea penală;
3. fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, cu excepţia cazurilor cînd
infracţiunea a fost săvîrşită de o persoană juridică;
4. a intervenit termenul de prescripţie sau amnistia;
5. a intervenit decesul făptuitorului, cu excepţia cazurilor de reabilitare;
6. lipseşte plîngerea victimei in cazurile în care urmărirea penală începe numai în
baza plîngerii acesteia;
7. în privinţa unei persoane există o hotărîre judecătorească definitivă în legătură
cu aceeaşi acuzaţie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe
aceleaşi temeiuri;
8. in privinţa unei persoane există o hotărîre neanulată de neîncepere a urmăririi
penale sau de încetare a urmăririi penale pe aceeaşi acuzaţie;
9. există alte circumstanţe prevăzute de lege care condiţionează excluderea sau,
după caz, exclud urmărirea penală;
Dacă din cuprinsul actului de sesizare rezultă vreunul din cazurile care împiedică
pornirea urmăririi penale arătate mai sus, ofiţerul de urmărire penală înaintează pro-
curorului actele întocmite cu propunerea de a nu porni urmărirea penală, întocmind
despre aceasta un raport (vezi aneva 8) cu propunerea de a nu începe urmărirea
penală:
1. nu există faptul infracţiunii. Lipsa faptului infracţiunii are loc în cazurile cînd la
examinarea plîngerilor şi a primelor date despre infracţiunea săvîrşită se stabileşte
faptul că în realitate fapta despre care au fost anunţate organele de urmărire penală nu
a avut loc. Din cauza lipsei faptului infracţiunii nu va fi pornită urmărirea penală şi în
cazul cînd în procesul verificării datelor primite se constată că acele daune sociale
apărute nu sunt ca urmare a unei infracţiuni săvîrşite, adică acele urmări pe care
organul de urmărire penală le considera ca urmare a săvîrşirii infracţiunii, nu sunt
rezultatul infracţiunii.
2. La fel se procedează şi în cazurile cînd fapta a avut loc în realitate, însă această
faptă nu este prevăzută de legea penală ca infracţiune.
3. fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, cu excepţia cazurilor cînd
infracţiunea a fost săvîrşită de o persoană juridică. în acest caz nu poate fi începută
urmărirea penală din cauza lipsei componenţei de infracţiune, adică obiectul, latura
obiectivă, subiectul şi latura subiectivă. Tot aici includem şi cazul cînd deşi a fost
săvîrşită o infracţiune, dar ea a fost săvîrşită în stare de extremă necesitate, în legitimă
apărare. La fel nu constituie infracţiune fapta prevăztă de legea penală săvîrşită în
scopul reţinerii persoanei care a comis o infracţiune şi al predării ei organelor de drept,
în cazul constrîngerii fizice sau psihice şi a riscului întemeiat.
- lipsa obiectului infracţiunii - este în cazul cînd fapta săvîrşită nu atentează la
acele relaţii sociale sau reguli de conduită, care sunt prevăzute de norma penală
concretă sau cînd obiectul material nu are acele caracteristici necesare pentru ca fapta
să fie încriminată.
- lipsa subiectului infracţiunii - se consideră în cazul cînd infracţiunea despre
care s-a adus la cunoştinţă nu a fost săvîrşită de o persoană care poate fi subiect al
infracţiunii (persoană cu funcţie de răspundere, conducător de mijloc de transport,
muncitor sau alt salariat, lucrător medical)
- lipsa laturii subiective - este cazul cînd, de exemplu, pentru o infracţiune, este
prevăzută ca aceasta să fie săvîrşită în mod intenţionat.
4. a intervenit termenul de prescripţie sau amnistia. Art. 60 Cod penal stabileşte
prescripţia tragerii la răspundere penală. Aceasta nu este altceva decît o perioadă de
timp strict stabilită de legislator, după expirarea căruia, persoana care, deşi a săvîrşit o
infracţiune, nu poate fi trasă la răspundere penală.
Actul de amnistie constituie o eliberare totală sau parţială de la răspunderea
penală. Limitele aplicării amnistiei sunt prevăzute în actul de amnistie al Parlamentului,
în conformitate cu art. 72 din Constituţia Republicii Moldova. Dacă actul de amnistie
prevede eliberarea persoanei de răspundere pentru fapta penală, atunci urmărirea
penală nu poate fi începută. Dacă actul de amnistie nu prevede eliberarea persoanei de
răspundere penală, ci doar îi atenuiază situaţia, în cazul dat urmărirea penală urmează
a fi pornită.
5. a intervenit decesul făptuitorului, cu excepţia cazurilor de reabilitare. Urmărirea
penală nu poate fi începută în cazul cînd persoana care a săvîrşit o infracţiune a decedat. De la
această regulă există excepţii:
- cind urmărirea penală este necesară de a fi începută, pentru reabilitarea
decedatului;
- cînd este necesară desfăşurarea urmăririi penale în ceea ce priveşte alte
persoane;
- în cauza descoperirii unor împrejurări noi la cauza respectivă.
6. lipseşte plîngerea victimei in cazurile în care urmărirea penală începe numai în
baza plîngerii acesteia. Urmărirea penală se porneşte numai în baza plîngerii prealabile
a victimei în cazul infracţiunilor enumerate în art. 276 Cod de procedură penală.
Excepţia de la această regulă o constituie cazul cînd victima nu se poate adresa cu
plîngere din cauza aflării lui în stare de neputinţă sau dependenţa lui faţă de făptuitor,
în aceste cazuri se dispune începerea urmăririi penale, in interesul victimei.
7. in privinţa unei persoane există o hotărîre judecătorească definitivă în legătură
cu aceeaşi acuzaţie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe
aceleaşi temeiuri. în conformitate cu principiile fundamentale ale dreptului şi ale
statului de drept, o persoană nu poate fi trasă la răspundere penală pentru săvîrşirea
unei infracţiuni de mai multe ori. Art. 22 Cod de procedură penală prevede că, „nimeni
nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală, judecat sau pedepsit de instanţa
judecătorească de mai multe ori pentru aceeaşi faptă”. De asemenea urmărirea penală
nu poate fi începută, dacă în privinţa acestei persoane există deja o hotărîre
judecătorească intrată în vigoare sau o hotărire de clasare a urmăririi penale pe aceeaşi
învinuire.
8. în privinţa unei persoane există o hotărîre neanulată deneîncepere a urmăririi
penale sau de încetare a urmăririi penale pe aceleaşi acuzaţii. în cazul dat ne aflăm in
situaţia în care pentru aceeaşi faptă împotriva aceleaşi persoane deja a fost emisă o
rezoluţie motivată cu privire la neînceperea urmăririi penale. Urmărirea penală nu va
putea începe pînă cînd rezoluţia procurorului nu va fi anulată.
Modele de acte (model 1)
PAPORT
cu propunerea de a nu porni urmărirea penală
Ofiţerul de urmărire penală din cadru! SUP a CPs Centru mun. Cliişinău, locotenent de
poliţie Sergiu Sculări, examinînd materiale, înregistrate in registrul 1, cu nr. 732 referitoare la
cazul sustragerii pe ascuns a averii proprietarului,-
A CONS TATAT:
Cet. Vaşciuc Sernion s-a adresat cu plingere organelor de poliţie, precum că persoane
necunoscute la 13 noiembrie 2007, aproximativ pe la ora 18 şi 30 min. din portbagajul auto-
turismului de model Dacia Logan i-au sustras roata de rezervă cu costul de 670 lei.
în urma efectuării actelor de constatare, s-a stabilit că pe data de 13 noiembrie 2007,
aproximativ la ora 18 şi 30 min. cet. Vaşciuc Sernion, intorcîndu-se acasă de la serviciu, a parcat
autoturismul de model Dacia Logan în faţa blocului nr. 21 din str. Alba lulia, unde locuieşte
pentru a descărca produsele alimentare din portbagajul maşinii, intorcîndu-se la maşină, a văzut
că-i lipseşte roata de rezervă. Fiind convins că alte lucruri nu i-au fost sustrase, a sesizat prin
telefon organele de poliţie.
Din explicaţiile soţiei, pe nume Zinaida, rezultă că pe data de 12 noiembrie 2007 con-
ducînd autoturismul de model Dacia Logan a avut o pană de cauciuc. La staţia de vulcanizare i s-a
schimbat roata defectată cu roata de rezervă. Din cauză că era grăbită a lăsat roata pentru a fi
reparată. Venind acasă, despre cele intîmplate nu i-a spus soţului.
Astfel, in urma examinării plingerii şi a materialelor acumulate, s-a constatat că există una
din circumstanţele, ce împedică pornirea urmăririi penale şi anume: nu există faptul infracţiuinii
şi deci urmărirea penală nu poate fi pornită
Conducîndu-se de prevederile art. 52 alin. (2) pct.l CPP şi art. 274 alin. (4) CPP, art. 51
Codul penal şi în baza art. 275 alin. (1) pct. 1 CPP-
PROPUNE:
yerrmâkiu
locotenent de poliţie Sergiu Scutari
"DE ACORD”
Procurorul sect.
Centru mun.
Chişinău. consilier
juridic de rangul 1
Dumitru Grigoras
semnătura
(model 2)
Procurorului Procuraturii în
Transport mun. Chişinău,
consilier juridic de rangul 1
Grigore Gorea
RAPORT
cu propunerea de a nu porni urmărirea penală
Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP al CPT Chişinău, lt. major de poliţie
Marin Vasilachi, examinând materialul înregistrat în R-l, sub numărul 101 din
06.07.2007,-
A CONSTATAT:
PROPUNE:
semnătura
ÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE
Prevederi legale
începerea urmăririi penale constituie o parte importantă a fazei de urmărire
penală. începerea urmăririi penale marchează declanşarea procesului penal, proces in
care îşi dau aportul organele de urmărire penală, procurorul, judecătorul de instrucţie
si sunt implicate părţile procesului penal (partea acuzării şi partea apărării) şi alte
persoane participante la procesul penal.
Fiecare fază a procesului penal are în desfăşurarea sa o limită iniţială şi o limită
finală. Aceste limite sunt determinate de actele ce marchează momentul declanşării şi
epuizării fazei respective.
în această primă fază a procesului penal un rol deosebit il constituie principiul
operativităţii activităţii organului de urmărire penală. Acest principiu nu îşi găseşte o
reglementare expresă în legislaţia procesual-penală, însă el urmăreşte „constatarea la
timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni, precum şi educarea
cetăţenilor în spiritul respectării legilor şi a reglementărilor de conveţuire socială".
Obligativitatea primirii şi examinării plingerilor sau a denunţurilor cu privire la
infracţiuni, de către organele de urmărire penală, caracterizează nemijlocit rolul activ şi
operativitatea acestor organe. Practica judiciară a demonstrat că prezentarea intîrziată
la locul comiterii infracţiunii deseori duce la imposibilitatea stabilirii elementelor de
fapt (probele) care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei infracţiunii, la
imposibilitatea identificării făptuitorilor şi constatarea vinovăţiei lui, precum şi la
stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluţionare a cauzelor penale.
Modul de înregistrare a infracţiunilor se prevede în Instrucţiunea cu privire la
modul de primire, înregistrare, evidenţă şi examinare a sesizărilor şi a altor informaţii
despre infracţiuni (alin. 2 pct. 1) aprobată prin Ordinul tir. 124 / 319/41/172 - 0/101 la
26 august 2003.
Ofiţerul de urmărire penală după înregistrarea sesizării despre comiterea
infracţiunii şi verificarea informaţiei, in cazul prezenţei indicilor infracţiunii, trebuie să
pornească urmărirea penală şi, călăuzindu-se de dispoziţiile Codului de procedură
penală, să efectueze acţiuni de urmărire penală în vederea descoperirii ei şi depistări,
examinării şi fixării probelor care confirmă sau infirmă săvîrşirea infracţiunii, să ia
măsuri în vederea asigurării acţiunii civile sau a unei eventuale confiscări a bunurilor
dobîndite ilicit;
De aici rezultă, că ofiţerul de urmărire penală fiind sesizat despre comiterea unei
infracţiuni prin plîngere sau denunţ, concomitent cu înregistrarea sesizării sau a
denunţului, efectuează acţiuni de urmărire penală in vederea descoperirii şi fixării
probelor care confirmă sau infirmă săvîrşirea infracţiunii.
Urmărirea penală are ca obiect strîngerea probelor necesare cu privire la
existenţa infracţiunilor, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii
acestora, pentru
a se constata dacă este sau nu cazul să dispună trimiterea în judecată.
Efectuarea urmăririi penale constituie o parte importantă a fazei de urmărire
penală, întrucît presupune efectuarea tuturor actelor procesuale şi procedurale nec-
esare realizării obiectului urmăririi penale.
Din textul de lege, care reglementează obiectul urmăririi penale, rezultă implicit
sarcinile acesteia, după cum urmează :
- stabilirea adevărului;
- stabilirea şi identificarea făptuitorilor şi a tuturor participanţilor la comiterea
infracţiunii;
- identificarea victimei infracţiunii în vederea soluţionării laturii penale şi a
laturii civile;
- analiza completă a întregii cauze penale pentru a se stabili dacă făptuitorul
răspunde sau nu penal, dacă este sau nu cazul să dispună trimiterea în judecată a
acestuia;
- luarea în condiţiile expres prevăzute de lege a unor măsuri procesuale de con-
strîngere de natură să conducă în continuare la desfăşurarea în bune condiţii a proce-
sului penal.
Procesul penal trebuie să se desfăşoare fără întrerupere pînă la soluţionarea
cauzei prin modurile prevăzute de legislaţia procesual-penală. în situaţii excepţionale,
procesul penal poate fi suspendat. Dacă învinuitul sau inculpatul este dispărut, se as-
cunde de organul de urmărire penală, urmărirea penală poate continua şi în lipsa
acestuia. în aceste cazuri organul de urmărire penală înaintează procurorului pro-
puneri, pentru dispunerea investigaţiilor in vederea găsirii învinuitului. Procurorul
examinînd raportul organului de urmărire penală, dispune prin ordonanţă motivată
căutarea învinuitului.
în timpul desfăşurării urmăririi penale se întreprind o serie de activităţi pro-
cesuale şi procedurale pentru a se constata şi demonstra vinovăţia sau nevinovăţia
bănuitului sau învinuitului.
Urmărirea penală ca primă fază a procesului penal are ca acte ce marchează
limita iniţială - ordonanţa de începere a urmăririi penale, iar limita finală o constituie
rechizitoriul, ca act de sesizare a instanţei de judecată şi ordonanţa prin care
procurorul dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale sau
clasarea cauzei penale.
Deci limita finală a fazei de urmărire penală o constituie terminarea urmăririi
penale, la care organul de urmărire penală, după ce a apreciat şi a administrat toate
probele necesare în cauza penală, pregăteşte un raport, care împreună cu dosarul penal
este înaintat procurorului pentru ca acesta să se pronunţe potrivit legii.
Ţinînd cont de importanţa acestui moment şi pentru a cunoaşte că urmărirea
penală a fost începută, legea procesual-penală prevede necesitatea fixării acesteia în
anumite forme scrise.
Organul de urmărire penală sesizat despre comiterea unei infracţiuni sau
pregătirea pentru săvîrşirea infracţiunii, dispune începerea urmăririi penale, în cazul în
care din cuprinsul actului de sesizare sau a actelor de constatare rezultă elementele
infracţiunii şi nu există vre-o circumstanţă care ar exclude urmărirea penală.
Motivele şi temeiurile începerii urmăririi penale
Drept motiv de pornire a urmăririi penale îl constituie actul de sesizare a or-
canului de urmărire penală despre sâvîrşirea sau pregătirea pentru săvîrşirea unei
infracţiuni prevăzute de legea penală.
Existenţa doar a unor motive legale, privind pornirea urmăririi penale, nu sunt
aficiente pentru pornirea urmăririi penale. Plîngerea şi denunţul ca act de sesizare .
organelor de urmărire penală, poate să corespundă tuturor cerinţelor formale şi cu
toate acestea ele pot li insuficiente ca temei de pornire a urmăririi penale.
Drept teniei de pornire a urmăririi penale îl poate constitui împrejurările ce
indică săvîrşirea infracţiunii sau o faptă din care rezultă elementele infracţiunii.
Aceasta presupune existenţa elementelor constitutive ale infracţiunii şi existenţa unor
circumstanţe sau împrejurări ce înlătură caracterul penal al faptei, eliberarea de
răspundere sau de pedeapsa penală. în asemenea cazuri urmărirea penală nu poate fi
pornită, iar dacă a fost pornită nu mai poate fi continuată şi se va dispune încetarea ei.
Sintagma „rezultă elementele infracţiunii” presupune o concluzie bazată pe o
presupunere raţională reieşind din datele iniţiale privind săvîrşirea unei infracţiuni.
Pentru începerea urmăririi penale nu se cer date privind cunoaşterea tuturor
elementelor infraţciunii, fiind suficiente informaţiile ce caracterizează două elemente
ale infracţiunii:
a) obiectul infracţiunii;
b) latura obiectivă a infracţiunii.
Astfel, urmărirea penală începe „în rem” adică în privinţa faptului infracţiunii,
nefiind necesară cunoaştere persoaneei făptuitorului. Numai cînd făptuitorul şi iden-
titatea acestuia se cunosc cu precizie odată cu fapta, urmărirea penală începe şi „in
personam”, adică în privinţa unei persoane concrete.
în cazul în care fapta nu prezintă un pericol social grav sau făptuitorul la mo-
mentul desfăşurării urmăririi penale nu mai este social periculos şi a săvîrşit o
infracţiune uşoară sau mai puţin gravă pentru prima dată (art.55 C.P.) ofiţerul de
urmărire penală poate înainta procurorului propuneri motivate privind liberarea de
răspundere penală, cu tragerea la răspundere administrativă.
Organul de urmărire penală sesizat în modul prevăzut de art.262 şi 273 Cod de
procedură penală dispune prin ordonanţă începerea urmăririi penale, care constituie
actul de începere a urmăririi penale.
Modele de acte (model 1)
„CONFIRM”
începerea urmăririi penale pe cauza
penală nr. ___________________________________
„DISPUN"
Conducerea urmăririi penale pe cauza
penală procurorului procuraturii ________
Procuror ____________________________________
semnătura
„ ______ " „ ____________________ ” 200 ________
ora ______ min _____
ORDONANŢĂ
DE ÎNCEPERE A URMĂRIRII PENALE
mun. Chişinău “11” noiembrie 2007
locul emiterii data ermteili
Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău,
locotenent de poliţie furie Cuciug, examinînd in temeiul art. 262 alin. (1) pct.l CPP, art.
263 şi art. 265 CPP, plingerea victimei Croitorii Olga înregistrată la data de 10
noiembrie 2007 sub nr. 213 in R 1,-
A CONSTATAT:
Pe data de 10 noiembrie 2007, aproximativ la ora 23 şi 30 min., din faţa blocului
nr. 11 din str. Cuza Vodă, mun. Chişinău, persoane necunoscute au sustras pe ascuns
autoturismul de model Şcoda Felicia, anul fabricaţiei 1998, numărul de înmatriculare C
HC 123, care aparţine cet. Croitorii Olga, cauzindu-i un prejudiciu în sumă de 64.000 lei.
Examinînd materialele acumulate şi din datele existente, rezultă o bănuială
rezonabilă că a fost săvârşită o infracţiune prevăzută de art. 195 alin. (2) Cod penal.
Ţinind cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct.l
CPP, art. 55 alin. (4) CPP, în temeiul art. 274 alin. (1) şi (3) CPP şi în conformitate cu
prevederile art. 255 CPP,-
DISPUNE:
1. începerea urmăririi penale cu privire la sâvirşirea infracţiunii de sustragere
(însuşire) în proporţii deosebit de mari a bunurilor proprietarului, conform
elementelor infracţiunii prevăzute de art. 195 alin. (2) Cod penal.
2. De informat victima despre decizia luată.
ORDONANŢĂ
de fixare a termenului de urmărire penală
A CONSTATAT:
DISPUNE:
Semnătură
„CONFIRM”
începerea urmăririi penale pe cauza
penală n r. _________________________________
„DISPUN”
Conducerea urmăririi penale pe cauza
penală
procurorului procuraturii _________________
Procuror ____________________________________
.Semnătura
Ofiţerul de urmărire penală din cadrul SUP a CPs Botanica mun. Chişinău,
locotenent de poliţie Ghenadie Butnari, examinînd în temeiul art. 262 alin. (1) pct. 1
CPP, art. 26 CPP şi art. 265 CPP, plângerea victimei Petruşca Igor, înregistrată la data de
12 noiembrie 2007 sub nr. 711 în R -1,
A CONSTATAT:
Pe data de 11 noiembrie 2007, aproximativ la ora 20 şi 30 min., cet. Bizga Ion
Vasile in apropierea barului „Barza Albă” situat pe str. Cocorilor 9, mun. Chişinău, în
baza relaţiilor ostile cu cet. Petruşca Ion, apărute spontan după întrebuinţarea in
comun a băuturilor alcoolice, i-a aplicat lovituri cu pumnii şi cu picioarele peste diferite
părţi ale corpului, cauzîndu-i fractură a mandibulei, coastelor 1, 3 şi 5 şi excoreaţii pe
găt şi faţă.
Examinind materialele acumulate: raportul de constatare medico-legală nr. 43
din 12 noiembrie 2007 şi din datele existente, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost
săvârşită infracţiunea, prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal.
Ţinind cont de cele expuse, conducîndu-se de prevederile art. 57 alin. (2) pct. 1
CPP, art. 55 alin. (4) CPP, in temeiul art. 274 alin. (1) şi (3) CPP şi in conformitate cu
prevederile art. 255 CPP,-
DISPUNE:
1. începerea urmăririi penale conform elementelor infracţiunii prevăzute de art.
152 alin. (1) Cod penal cu privire la săvârşirea infracţiunii: vătămarea intenţionată
medie a integrităţii corporale, care nu este periculoasă pentru viaţă, comisă de către
cet. Bizga Ion Vasile, a.n.
20.2. 1974, domiciliat în mun. Chişinău str. Ctiza Vodă 12, ap. 19, şomer.
2. De informat victima despre decizia luată.
Ofiţer de urmărire penală
locotenent de poliţie _________________ Ghenadie Butnari
semnătura
semnătură
(model 4)
ORDONANŢĂ
de fixare a termenului de urmărire penală
A CONSTATAT:
DI SPUNE:
semnăt
ura
semnătură
DESFĂŞURAREA URMĂRIRII PENALE
Prevederi legale
Urmărirea penală, ca faza a procesului penal presupune desfăşurarea unui mare
volum de activităţi necesare realizării obiectului şi scopului procesului penal stipulat în
art. 1 Codul de procedură penală şi concretizat în strîngerea probelor necesare cu
privire la existenţa infracţiunii, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii
acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în
judecată.
în partea specială a Codului de procedură penală sunt prezentate cronologic
instituţiile şi activităţile specifice fazei de urmărire penală, care în mod logic încep cu
sesizarea organelor de urmărire penală, continuă cu începerea urmăririi penale,
efectuarea acţiunilor de urmărire penală, punerea sub învinuire, prezentarea materi-
alului de urmărire penală, terminarea urmăririi penale şi trimiterea în judecată sau altă
soluţie ce rezultă din administrarea probelor în cauză.
Cu toate acestea, în cadrul acestor etape ordinea în care urmează a fi
administrate probele, nu poate fi anticipată, activităţile respective au o succesiune
întîmplătoare, determinată de condiţiile concrete ale fiecărei cauze penale în parte.
Deoarece o mare parte din actele de urmărire penală cum sunt: ascultarea
bănuitului, ascultarea martorului, efectuarea constatărilor tehnico-ştiinţifice,
medico-legale sau a expertizelor, ridicarea de obiecte sau documente, efectuarea
percheziţiei, etc. au fost tratate în partea generală a cursului, în cadrul unor temei de
sine stătătoare, în această parte (temă) ne vom referi pe larg numai de acele instituţii
specifice urmăririi penale, la care nu s-a făcut referire anterior.
1. Efectuarea actelor de urmărire penală.
Acţiunile de urmărire penală sunt efectuate de organul de urmărire penală numai
după pornirea urmăririi penale în strictă conformitate cu prevederile Codului de
procedură penală. De la această regulă fac excepţie, cercetarea la faţa locului (art. 148
CPP) şi percheziţia corporală sau ridicarea (art. 130 CPP), care pot fi efectuate şi pînă la
pornirea urmăririi penale.
în cazul în care, în incinta unei unităţi publice sau private se va efectua o acţiune
de urmărire penală, atunci va fi necesar consimţămîntul conducerii sau al proprieta- i
ului acestei unităţi sau cu autorizaţia procurorului, iar in anumite cazuri prevăzute de
Codul de procedură penală, cu autorizaţia judecătorului de instrucţie.
Cercetarea, percheziţia, ridicarea de obiecte şi alte acţiuni procesuale la domiciliu
pot fi efectuate doar cu consimţămîntul persoanei domiciliate la adresa respectivă, sau
cu autorizaţia judecătorului de instrucţie.
în cazul infracţiunilor flagrante, consimţămîntul sau autorizaţia respectivă nu
sunt necesare, însă despre efectuarea acţiunilor respective este informat imediat, dar
nu mai tîrziu de 24 ore, procurorul sau, după caz, judecătorul de instrucţie care urma
să autorizeze acţiunea de urmărire penală respectivă.
Acţiunile de urmărire penală la sediile reprezentanţelor diplomatice şi
instituţiilor asimilate acestora, precum şi în clădirile în care locuiesc membrii acestor
reprezentanţe şi instituţii asimilate lor, se pot efectua numai de către procuror şi numai
Ia cererea sau cu consimţământul reprezentantului diplomatic ori al conducătorului
instituţiei asimilate reprezentanţei diplomatice şi în prezenţa acestora. în acest caz
consimţământul pentru efectuarea acţiunilor de urmărire penală în condiţiile
prezentului alineat se cere prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi
Integrării Europene al Republicii Moldova şi aceste acţiuni se efectuează în prezenţa
unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al
Republicii Moldova.
Organul de urmărire penală este obligat să explice participanţilor la urmărirea
penală drepturile şi obligaţiile lor şi despre aceasta se consemnează în procesul-verbal
al acţiunii procesuale respective.
Tot odată, organul de urmărire penală este obligat să înmâneze bănuitului, în-
vinuitului, victimei, părţii vătămate, părţii civile, părţii civilmente responsabile şi
reprezentanţilor lor legali în scris, contra semnătură, informaţia despre drepturile de
care dispun şi obligaţiile pe care le au în conformitate cu prevederile Codului de
procedură penală şi să dea explicaţii asupra tuturor acestor drepturi şi obligaţii.
Acţiunile de urmărire penală legate de limitarea inviolabilităţii persoanei, domi-
ciliului, limitarea secretului corespondenţei, convorbirilor telefonice, comunicărilor
telegrafice şi a altor comunicări, precum şi alte acţiuni prevăzute de lege se efectuează
cu autorizaţia judecătorului de instrucţie.
Ca excepţie, acţiunile de urmărire penală sub formă de percheziţie, cercetare la
faţa locului în domiciliu şi punerea bunurilor sub sechestru în urma percheziţiei pot fi
efectuate tară autorizarea judecătorului de instrucţie, în baza ordonanţei motivate a
procurorului, în cazurile infracţiunilor flagrante. în aceste cazuri, judecătorul de
instrucţie trebuie să fie informat despre efectuarea acestor acţiuni de urmărire penală
in termen de 24 ore, iar in scop de control, i se prezintă materialele cauzei penale în
care sunt argumentate acţiunile de urmărire penală efectuate. în cazul în care sunt te-
meiuri suficiente, judecătorul de instrucţie, prin încheiere motivată, declară acţiunea de
urmărire penală legală sau, după caz, ilegală.
în caz de neîndeplinire a cerinţelor legitime ale organului de urmărire penală,
efectuarea silită a examinării corporale, internarea persoanei într-o instituţie medicală
pentru efectuarea expertizei, luarea de probe pentru cercetare comparativă se tace cu
autorizarea judecătorului de instrucţie.
Drept temei pentru a începe procedura autorizării efectuării acţiunilor de
urmărire penală îl constituie ordonanţa motivată a organului investit cu astfel de îm-
puterniciri şi demersul procurorului, prin care se solicită acordul pentru efectuarea
acţiunilor de urmărire penală.
în partea descriptivă a ordonanţei se descrie: fapta încriminată, indicindu-se
locul, timpul, modul săvârşirii acesteia, forma de vinovăţie, consecinţele infracţiunii, pe
baza cărora se stabilesc acţiunile de urmărire penală necesare pentru a fi efectuate,
rezultatele care trebuie să fie obţinute, termenul de efectuare a acţiunilor, locul
efectuării, responsabilii de executare, metodele de fixare a rezultatelor şi alte date ce au
importanţă pentru adoptare de către judecătorul de instrucţie a unei hotărîri legale şi
întemeiate. La ordonanţă se anexează materialele ce confirmă necesitatea efectuării
acestor acţiuni.
împotriva acţiunilor organului de urmărire penală poate înainta plingere
bănuitul, învinuitul, reprezentantul lor legal, apărătorul, partea vătămată, partea civilă,
partea civilmente responsabilă şi reprezentanţii acestora, precum şi alte persoane ale
căror drepturi şi interese au fost lezate de către organele de urmărire penală.
Plîngerile împotriva acţiunilor organului de urmărire penală se adresează pro-
curorului.
Depunerea plmgerii nu suspendă exercitarea acţiunii atacate dacă persoana care
efectuează urmărirea penală nu consideră aceasta necesar.
2. Actele procesuale şi procedurale ale organelor de urmărire penală.
Actele procesuale sunt manifestări de voinţă ale organelor judiciare şi ale
părţilor, prin care se asigură buna desfăşurare a procesului penal. Actul procesual este
instrumentul juridic prin care sunt exercitate drepturile, prerogativele şi facultăţile
organelor judiciare şi subiecţilor procesuali, prin care se asigură desfăşurarea
procesului penal.
Sunt, de exemplu, acte procesuale îndeplinite de organe judiciare: actul de dis-
punere de începerea urmăririi penale, a clasării, a scoaterii de sub urmărire penală, a
punerii sub învinuire, a aplicării măsurilor preventive, dispoziţia de citare a unei per-
soane şi multe altele. Exemple de acte procesuale pe care le îndeplinesc părţile pot fi:
introducerea plângerii de către victimă, declaraţia de participare a persoanei ca parte
civilă, cererea de administrare a unor probe noi, declararea apelului etc.
Actele procedurale sunt mijloacele juridice prin care se aduc la îndeplinire
sarcinile ce decurg din actele procesuale. Actele procedurale implică deci existenţa
prealabilă a actelor procesuale. Acte procedurale sunt de ex.: înmânarea unei citaţii,
ascultarea martorului, executarea unui mandat de aducere sau arestare, efectuarea
unei percheziţii, etc. La fel ca şi actele procesuale, actele procedurale pot fi îndeplinite
şi de către părţi sau alte persoane. De ex., actele desfăşurate de expert, specialist sau
predarea unor obiecte şi înscrisuri, ce pot fi ca mijloace materiale de probă.
Este necesar a remarca că legislatorul nostru atribuie altă semnificaţie noţiunii de
act procedural - document prin care se consemnează orice acţiune procesuală prevăzută
de prezentul cod, şi anume: ordonanţă, proces-verbal, rechizitoriu, încheiere, sentinţă,
decizie, hotărâre etc. (art.6 alin.(l ) pct.3 CPP)
Adeseori există o identitate de denumire între actele propriu-zis procedurale şi
acte-document procesual; ele se deosebesc insă, în mod esenţial, prin funcţia pe care o
îndeplinesc în procesul penal. Primele sunt acte de efectuare a unor intervenţii sau
operaţii privind procesul penal, celelalte sunt numai acte de constatare a modului de
îndeplinire a celor dintâi (ex.: cerere orală şi cerere scrisă, hotărâre pronunţată şi
hotărâre scrisă ş.a.). Având în vedre cele expuse putem pune semnul egalităţii între
volumul noţiunii act procedural, în sensul atribuit de art.6 alin. (1) pct.3 CPP şi act-
document procesual, în sensul atribuit de doctrină.
în desfăşurarea urmăririi penale, organul de urmărire penală, prin ordonanţă
dispune asupra acţiunilor sau măsurilor procesuale.
Organul de urmărire penală conform atribuţiilor prevăzute in Codul de procedură
penală dispune prin ordonanţă efectuarea următoarelor acţiuni procesuale sau măsuri
procesuale:
- recunoaşterea ca parte vătămată (art. 59 alin.(2) CPP);
- recunoaşterea ca parte civilă (art.61 alin. (2) CPP) sau refuzul de a recunoaşte
partea civilă (art.222 alin. (2) CPP);
- recunoaşterea ca partea civilmente responsabilă (art.73 alin. (2) CPP);
- neadmiterea unei persoane în calitate de apărător (art.70 alin.(8) CPP);
- admiterea sau neadmiterea renunţării la apărător (art.71 alin. (3) CPP);
- înlăturarea apărătorului din proces (art.72 alin. (4) CPP);
- admiterea în calitate de reprezentant legal (art.77 alin. (3) CPP) precum şi
încetarea calităţii de reprezentant legal (art.77 alin. (5) CPP);
- cercetarea la faţa locului la domiciliu (art. 118 alin. (2) CPP);
- examinarea corporală (art. 119 alin. (1) CPP);
- exhumarea cadavrului (art. 121 alin. (1) CPP);
- efectuarea percheziţiei (art.125 alin. (3) CPP);
- ridicarea de obiecte şi documente (art. 126 CPP);
- sechestrarea corespondenţei (art.133 CPP) sau anularea acestei interdicţii;
- interceptarea comunicărilor (art. 135 alin. (1) CPP);
- înregistrarea de imagini (art. 137 CPP);
- numirea expertizelor (art. 144 alin. (1) CPP);
- respingerea cererii expertului (art. 150 alin. (2) CPP);
- colectarea mostrelor pentru cercetare comparativă (art. 154 alin. (5) CPP);
- anexarea documentelor la dosar (art. 157 alin. (2) CPP);
- recunoaşterea şi anexarea corpurilor delicte (art. 158 alin. (2) CPP);
- nimicirea corpurilor delicte (art.159 alin. (2) CPP);
- reţinerea persoanei pentru a fi pusă sub învinuire (art. 169 CPP);
- aducerea silită (art.199 alin. (3) CPP);
- punerea sub sechestru a bunurilor (art.205 alin. (2) CPP);
- scoaterea bunurilor de sub sechestru (art.210 alin. (2) CPP);
- aplicarea sau soluţionarea cererii de luare a măsurilor de protecţie (art.215
alin. (2) CPP);
- privind stabilirea cheltuielilor judiciare suportate (art.228 alin. (5) CPP);
- privind respingerea parţială sau totală a cererii sau demersului (art.247 alin.
(2) CPP);
- privind efectuarea urmăririi de către mai mulţi ofiţeri de urmărire penală
(art.256 alin. (3) CPP).
Organul de urmărire penală la efectuarea atribuţiilor sale poate adopta
ordonanţe şi în alte cazuri care legea nu prevede expres ce act procedural urmează a fi
întocmit (de exemplu, la dispunerea constatărilor tehnico-ştiinţifice sau medico-legale
art. 140, privind efectuarea unei acţiuni de urmărire penală prin delegaţie (art.258 alin.
(1) CPP).
Procurorul dispune prin ordonanţă efectuarea acţiunilor de urmărire penală
prevăzute de Codul de procedură penală în următoarele cazuri:
- anularea ordonanţelor ilegale şi neîntemeiate ale organului de urmărire
penală şi ale procurorilor ierarhic inferiori (art.52 pct.8 CPP);
- sechestrarea corespondenţei (art.133 alin. (3) CPP);
- interceptarea comunicărilor (potrivit art.135 alin.(3) CPP);
- reţinerea învinuitului pînă la arestare (art.170 CPP);
- aplicarea măsurilor preventive (art. 177 CPP);
- prelungirea, înlocuirea sau revocarea măsurilor preventive;
- scoaterea bunurilor se sub sechestru (art.210 alin. (1) CPP);
- efectuarea urmăririi penale de mai mulţi ofiţeri din diferite organe de
urmărire penală (art.256 alin. (2) CPP);
- determinarea locului efectuării urmăririi penale (art.257CPP) sau competenţei
unui organ de urmărire penală (art.266 CPP) sau a unor procurori (art.270 alin. (4), (5)
CPP) fie a unui grup mixt de procurori şi ofiţeri de urmărire penală (art.270 alin. (7)
CPP);
- conexarea sau disjungerea cauzelor penale (art. 279/1 CPP);
- suspendarea urmăririi penale (art. 287/1 CPP);
- punerea sub învinuire (art.281 CPP);
- schimbarea şi completarea acuzării (art.283 CPP);
- scoaterea de sub urmărire penală (art.284 CPP);
- încetarea urmăririi penale (art.285 alin. (4), (5) CPP);
- clasarea cauzei penale (art.286 CPP);
- reluarea urmăririi penale (art.287 alin. (1) CPP);
- anunţare în căutare a învinuitului (art.288 alin.(2) CPP);
- restituirea sau trimiterea cauzei în condiţiile art.292 CPP;
- soluţionarea cererilor în legătură cu terminarea urmăririi penale (art.295
alin.(l) CPP);
- suspendarea condiţionată a urmăririi penale (art.511 CPP);
- deschiderea procedurii de revizuire şi efectuarea cercetărilor (art.460 alin. (6)
CPP).
Ordonanţa este compusă din trei părţi, trebuie să fie motivată şi să cuprindă:
- în partea introductivă - data şi locul întocmirii, numele, prenumele şi calitatea
persoanei care o întocmeşte, cauza la care se referă;
- în partea descriptivă - obiectul acţiunii sau măsurii procesuale;
- în partea rezolutivă - temeiul legal al acesteia şi semnătura celui care a întoc-
mit-o.
Ordonanţa nesemnată de persoana care a întocmit-o nu are putere juridică şi se
consideră nulă. Dacă organul de urmărire penală consideră că este cazul să fie luate
anumite măsuri, face propuneri motivate în ordonanţă.
În cazul în care legea prevede că o acţiune sau o măsură procesuală trebuie să fie
încuviinţată, autorizată sau confirmată de procuror ori, după caz de judecătorul de
instrucţie, un exemplar al ordonanţei sau al actului procesual rămîne la procuror ori la
judecătorul de instrucţie.
Despre efectuarea unei acţiuni de urmărire penală se întocmeşte un proces-
verbal, în timpul efectuării acestei acţiuni sau imediat după terminarea ei de către
persoana care efectuează urmărirea penală.
Procesul-verbal trebuie să cuprindă:
- locul şi data efectuării acţiunii de urmărire penală;
- funcţia, numele şi prenumele persoanei care întocmeşte procesul-verbal;
- numele, prenumele şi calitatea persoanelor care au participat la efectuarea
acţiunii de urmărire penală, iar dacă este necesar, şi adresele lor, obiecţiile şi
explicaţiile acestora;
- data şi ora începerii şi terminării acţiunii de urmărire penală;
- descrierea amănunţită a faptelor constatate, precum şi a măsurilor luate în
cadrul efectuării acţiunii de urmărire penală;
- menţiunea privind efectuarea in cadrul realizării acţiunii de urmărire penală, a
fotografierii, filmării, înregistrării audio, interceptării convorbirilor telefonice şi a altor
convorbiri sau executarea mulajelor şi tiparelor de urme, privind mijloacele tehnice
utilizate la efectuarea acţiunii respective de urmărire penală, condiţiile şi modul de
aplicare a lor, obiectele faţa de care au fost aplicate aceste mijloace, rezultatele
obţinute, precum şi menţiunea că, înainte de a se utiliza mijloacele tehnice, despre
aceasta s-a comunicat persoanelor care participă la efectuarea acţiunii de urmărire
penală.
Dacă in cadrul efectuării acţiunii de urmărire penală s-au constatat şi ridicat obi-
ecte care pot constitui corpuri delicte, ele cor fi descrise amănunţit în procesul-verbal,
cu menţiunea despre fotografierea lor, dacă aceasta a avut Ioc, şi despre anexarea lor la
dosar.
Procesul-verbal se citeşte tuturor persoanelor care au participat la efectuarea
acţiunii de urmărire penală şi li se explică că au dreptul de a face obiecţii, iar acestea
urmează să fie consemnate în procesul-verbal.
Fiecare pagină a procesului-verbal se semnează de persoana care îl întocmeşte,
precum şi de persoanele care au participat la efectuarea acţiunii de urmărire penală.
Dacă vreuna din aceste persoane nu poate semna sau refuză să semneze procesul-
verbal, despre aceasta se face menţiune.
La procesul-verbal se anexează schiţele, fotografiile, peliculele, casetele audio şi
video, mulajele şi tiparele de urme executate în cursul efectuării acţiunilor de urmărire
penală.
Dacă persoana, care a participat la efectuarea acţiunii de urmărire penală, refuză
să semneze procesul-verbal, despre aceasta se face menţiune în procesul-verbal, care
va fi semnat pentru confirmare de către persoana care a efectuat acţiunea. Explicaţiile
privind cauzele refuzului vor li consemnate in procesul-verbal.
Dacă persoana, care a participat la efectuarea acţiunii de urmărire penală, nu
poate senina procesul-verbal din cauza vreunui defect fizic, cel care întocmeşte pro-
cesul-verbal cheamă o persoană străină care, cu consimţămîntul celui care nu poate
semna, certifică cu semnătura sa exactitatea conţinutului procesului-verbal.