Unitatea de învăţare 5 – Soluționarea litigiilor relative la investiții dintre

statul gazdă al investiţiei și investitorii străini

CUPRINS

5.1. Convenția de la Washington pentru reglementarea diferendelor relative la investiții

între state și persoane ale altor state

5.2. Centrul internațional pentru reglementarea diferendelor relative la investiții

(ICSID/CIRDI). Structura CIRDI și atribuțiile organelor sale

5.3. Listele de conciliatori și arbitri

5.4. Jurisdicția CIRDI

5.5. Lucrare de verificare

OBIECTIVELE UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE 5

După studiul acestei unități de învățare, studenții vor cunoaște:

 Avantajele Convenției de la Washington pentru reglementarea diferendelor relative la

investiții între state și persoane ale altor state;

 Structura Centrului internațional pentru reglementarea diferendelor relative la investiții

(ICSID/CIRDI)și atribuțiile organelor sale;

 Regulile de întocmire a listelor de conciliatori și arbitri ţinute de CIRDI;

 Aspecte ce ţin de competenţa personală a CIRDI, forma consimţământului pentru acest

tip de arbitraj, momentul la care trebuie exprimat consimțământul părților.

1
 5.1. Convenția de la Washington (1965) pentru reglementarea diferendelor relative la
investiții între state și persoane ale altor state

§1. Convenția de la Washington pentru reglementarea diferendelor relative la investiții

între state și persoane ale altor state (denumită în continuare „Convenţia de la Washington”) a
fost creată pentru a oferi părților o alternativă atractivă în ceea ce privește soluționarea litigiilor
ce izvorăsc din investiții, față de:
 posibilitatea soluționării acestor litigii de către instanțele naționale ale statului gazdă;
 protecția diplomatică acordată de statul de naționalitate a investitorului – aceasta se
realizează prin subrogarea statului de naționalitate a investitorului în drepturile comerciantului,
în vederea soluționării litigiului la nivel interstatal.
Prin intermediul Convenției de la Washington s-a creat un mecanism de conciliere și
arbitraj. La acest mecanism au acces în mod direct atât investitorul străin, cât și statul gazdă al
investiției.
§2. Avantajele Convenției de la Washington. Convenția de la Washington oferă avantaje
atât pentru investitorul străin, cât și pentru statul gazdă.
Pentru investitorul străin, avantajul constă în accesul efectiv și direct la un organism
internațional neutru, cu competențe în soluționarea exclusivă a unui asemenea tip de litigiu.
Această cale de soluționare a litigiului oferă mai multe garanții de imparțialitate și independență
față de alternativa deducerii litigiului cu statul gazdă în fața instanțelor statului gazdă.
Statul gazdă, prin faptul că acceptă jurisdicția ICSID, oferă posibililor investitori un
element de securitate și încredere, ceea ce va reprezenta un punct de atracție pentru investitorul
străin.
În al doilea rând, acceptând jurisdicția ICSID, statul gazdă se protejează pe el însuși de alte
forme de litigii internaționale, mai precis de un posibil litigiu internațional bazat pe protecția
diplomatică exercitată de statul de naționalitate al investitorului.

Temă de reflecție 5.1.

Explicați printr-un exemplu practic cum se manifestă în concret protecția diplomatică acordată
de statul de naționalitate a investitorului.

2
 5.2. Centrul internațional pentru reglementarea diferendelor relative la investiții
(ICSID/CIRDI). Structura CIRDI și atribuțiile organelor sale

Centrul internațional pentru reglementarea diferendelor relative la investiții (ICSID sau

CIRDI) a fost creat pentru realizarea scopurilor Convenției de la Washington.
§3. Scopul CIRDI este de a oferi mijloacele de conciliere și arbitraj în vederea soluționării
litigiilor relative la investiții. CIRDI beneficiază de personalitate juridică, având prin urmare
capacitate deplină de a încheia contracte, de a dobândi bunuri mobile și imobile și de a dispune
de ele, precum și de a sta în justiție.
§4. Convenția de la Washington a fost adoptată sub egida Băncii Internaționale pentru
Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), care este unul dintre organismele Băncii Mondiale, alături
de Fondul Monetar Internațional (FMI). Acest aspect este relevant întrucât BIRD are o legătură
concretă cu CIRDI.
Spre exemplu, în ceea ce privește reprezentarea statelor, se păstrează o proporție în ceea ce
privește reprezentarea statelor semnatare în cadrul BIRD și reprezentarea statelor semnatare în
cadrul CIRDI.
§5. CIRDI are ca structură în componența sa două organe speciale:
 Consiliul Administrativ;
 Secretariatul General al CIRDI.
Principalul organism de conducere a CIRDI este Consiliul Administrativ.
§6. Componenţa Consiliului Administrativ. Președinția Consiliului Administrativ este
exercitată de către Președintele BIRD. În ceea ce îi privește pe membrii Consiliului
Administrativ, avem de-a face cu o reprezentare fidelă a principiului reprezentativității întâlnit
în cadrul BIRD. Astfel, Consiliul Administrativ are în componența sa câte un reprezentant din
fiecare stat semnatar al Convenției de la Washington.
Numirea reprezentantului este lăsată la latitudinea fiecărui stat semnatar. Dacă statul
semnatar numește doar un reprezentant în BIRD, omițând să numească un reprezentant distinct
pentru Consiliul Administrativ, persoana numită în board-ul BIRD poate să reprezinte statul în
cadrul Consiliului Administrativ.
§7. Prerogativele Consiliului Administrativ. Președintele Consiliului Administrativ are
atribuții referitoare la listele de conciliatori și arbitri, alături de statele membre, care pot să

3
 numească un număr de 4 conciliatori sau arbitri. Astfel, Președintele Consiliului Administrativ
este abilitat de Convenția de la Washington la desemnarea unui număr de 10 persoane, fie pe
lista de conciliatori, fie pe lista de arbitri.
O altă atribuție importantă îi revine Președintelui Consiliului Administrativ în materia
constituirii comisiei de conciliere sau tribunalului de arbitraj.
În acest sens, Convenția de la Washington prevede în art. 38 că:
„Dacă tribunalul nu a fost constituit în cele 90 de zile următoare notificării înregistrării
cererii de către secretarul general conform art. 36 alin. (3) sau în orice alt termen convenit de
către părți, președintele, la sesizarea părții mai diligente și, dacă este posibil, după consultarea
părților, numește arbitrul sau arbitrii care nu au fost încă desemnați. Arbitrii numiți de către
președinte potrivit prevederilor prezentului articol nu trebuie să fie cetățeni ai statului
contractant parte la diferend sau ai statului contractant a cărui persoană este parte în
diferend”.
De asemenea, atunci când avem o comisie de conciliere sau un tribunal de arbitraj în care
se vacantează un loc ca urmare a unei demisii intempestive, Președintelui Consiliului
Administrativ îi revine posibilitatea de a numi o altă persoană de pe lista de conciliatori și arbitri
pentru a completa instanța.
Totodată, atunci când comisia de conciliere sau tribunalul de arbitraj nu reușeşte să
soluționeze o cerere de recuzare ce îl vizează pe un conciliator sau pe un arbitru, din cauză că se
ajunge la egalitate de voturi, sau când cererea de recuzare vizează un conciliator sau un arbitru
unic, soluționarea cererii de recuzare va aparține tot Președintelui Consiliului Administrativ.
Ultima atribuție ce vizează procedura de rezolvare a diferendelor se referă la situația în
care, ulterior pronunțării sentinței de către tribunalul de arbitraj, una dintre părți formulează o
cerere de anulare a sentinței pentru unul din motivele prevăzute de Convenția de la Washington,
aceasta fiind de altfel singura modalitate de atacare a hotărârii arbitrale1. În această situație,
Președintele Consiliului Administrativ este abilitat să numească imediat, la data primirii cererii,

1
Art. 52 din Convenție: „Oricare dintre părți poate sa ceară, în scris, secretarului general anularea sentinței
pentru unul dintre motivele următoare:
a) viciu în constituirea tribunalului;
b) abuz de putere evident al tribunalului;
c) coruperea unui membru al tribunalului;
d) încălcarea gravă a unei reguli fundamentale de procedură;
e) lipsa de motive”.

4
un comitet ad-hoc, format din 3 membri, de pe lista de arbitri, care să soluționeze cererea de
anulare a sentinței arbitrale.
§8. Componenţa Secretariatului General. Secretariatul General al CIRDI este compus
dintr-un Secretar General, din unul sau mai mulți secretari adjuncți și din personal.
Competența de alegere a Secretarului General aparține Consiliului Administrativ, la
propunerea Președintelui Consiliului Administrativ.
Atât secretarul general, cât și secretarii adjuncți au un mandat de maxim 6 ani, dar pot fi
realeși.
Secretarul General este reprezentantul legal al CIRDI în raporturile pe care acesta, în
calitate de persoană juridică, le are cu terții (încheierea de contracte, dobândirea de bunuri
mobile și imobile, reprezentarea CIRDI în justiție etc.).
Secretariatul General al CIRDI ține lista cu toate statele contractante (statele semnatare ale
Convenției de la Washington) și informațiile în legătură cu fiecare stat semnatar.
Secretariatul General are atribuții foarte complexe în legătură cu derularea procedurilor de
conciliere sau arbitraj, pe întreg parcursul acestor proceduri.
Astfel, numirile conciliatorilor/arbitrilor trebuie să îi fie notificate Secretarului General.
În ceea ce privește depunerea cererii de conciliere sau de arbitraj, rolul Secretarului
General este de asemenea semnificativ pentru că acestuia trebuie să îi fie adresate astfel de
cereri. După ce primește cererea din partea reclamantului, Secretarul General are obligația de a îi
comunica pârâtului o copie a acestei cereri.
Odată cu depunerea cererii, urmează să se stabilească și taxele arbitrale și alte îndatoriri
administrative pe care reclamantul le are față de CIRDI. Cu alte cuvinte, secretarul are de fapt
atribuțiile unui grefier, din perspectiva procedurilor judiciare naționale. Diferența față de o
simplă grefă, care doar primește cererile și le comunică, decurge din faptul că Secretarul General
are dreptul de a refuza înregistrarea cererii dacă, analizând datele conținute în cerere, constată că
diferendul depășește în mod evident competența CIRDI. Însă, indiferent dacă va înregistra sau va
refuza înregistrarea cererii, Secretarul General are obligația de a comunica părților soluția
adoptată.
După finalizarea procedurii arbitrale și soluționarea diferendului, Secretarul General are
obligația de a trimite fără întârziere părților la litigiu copiile certificate pentru conformitate ale

5
sentinței. Rolul comunicării pe care o face secretarul general prezintă relevanţă juridică întrucât
sentința se consideră a fi pronunțata în ziua comunicării copiilor respective.
Mai mult, Secretarul General este cel care are abilitatea de a primi cererile părților de
revizuire sau de anulare a sentinței. După ce primește aceste cereri, acesta se comportă doar ca
un grefier, îndreptând cererile spre soluționare Președintelui Consiliului Administrativ.

Test de autoevaluare 5.1.

1. Convenția de Washington a fost creată pentru:

a. a oferi investitorilor străini și statelor gazdă un mecanism de rezolvare a litigiilor prin
arbitraj sau conciliere;
b. a uniformiza regulile de drept internațional privat ce stabilesc competența instanțelor
pentru soluționarea ligiilor dintre investitorii străini și statele gazdă;
c. a oferi statului de naționalitate al investitorului străin posibilitatea unui litigiu
internațional bazat pe protecția diplomatică.

2. Centrul internațional pentru reglementarea diferendelor relative la investiții (CIRDI/ICSID):

a. A fost instituit prin Convenția de la Viena din 1980;
b. Nu beneficiază de personalitate juridică și nici de capacitate procesuală;
c. Oferă mijloace de conciliere și arbitraj pentru soluționarea litigiilor relative la investiții.

3. În ceea ce privește Consiliul Administrativ al CIRDI/ICSID:

a. Președinția sa aparține președintelui BIRD, întrucât Cinvenția de la Washington a fost
adoptată sub egida BIRD;
b. Nu are atribuții în desemnarea arbitrilor sau conciliatorilor, acestea fiind prerogative
exclusive ale părților arbitrajului sau, după caz, concilierii.
c. Reprezintă un organ al CIRDI/ICSID ce se constituie ad-hoc în cazul în care este
formulată o cerere pentru anularea unei hotărâri arbitrale.

Răspunsuri test de autoevaluare.: 1.a); 2.c); 3.a).

6
 5.3. Listele de conciliatori și arbitri ale CIRDI

§9. Pe lista de conciliatori și arbitri urmează să figureze persoane competente care să își fi
manifestat acceptul să figureze pe aceste liste.
În legătură cu competențele acestor persoane, dincolo de buna reputație morală, acestea
trebuie să aibă o competență recunoscută în domeniile: juridice, comerciale, industriale sau
financiare. Se poate observa așadar că nu se stabilește exclusiv o competență juridică pentru cei
care urmează să aibă calitatea de arbitru sau conciliator.
În ceea ce privește întocmirea listei cu arbitri și conciliatori, se acordă fiecărui stat
semnatar al Convenției de la Washington posibilitatea de a desemna 4 persoane care nu trebuie
să fie neapărat cetățeni ai statului care îi desemnează.
Pe lângă persoanele numite de fiecare stat semnatar al Convenției de la Washington,
Președintele Consiliului administrativ are posibilitatea de a numi 10 persoane care să facă parte
din aceste liste.
Numirea membrilor pe aceste liste se face pentru o perioadă de 6 ani, dar nimic nu
împiedică statele ca după expirarea mandatului să desemneze din nou aceeași persoană. Aceeași
regulă se aplică de altfel și în cazul Președintelui Consiliului Administrativ.

5.4. Jurisdicția CIRDI

§10. În legătură cu jurisdicția CIRDI – art. 25 din Convenția de la Washington

reglementează atât aspectele ce țin de competența personală, cât și cele privind competența
materială a CIRDI:
„Competența centrului cuprinde diferendele de ordin juridic între un stat contractant (sau
o anumită colectivitate publică sau un anume organism dependent de acesta și pe care-l
desemnează centrul) și persoana unui alt stat contractant, care sunt în relație directă cu o
investiție, diferende pe care părțile au consimțit în scris să le supună centrului (…)” – art. 25
alin. (1) din Convenția de la Washington.
Ca atare, atunci când părțile și-au dat consimțământul pentru jurisdicția CIRDI, niciuna
dintre ele nu va putea să îl retragă.
§11. Tot art. 25 alin. (1) din Convenția de la Washington ne explică ce se înțelege prin
persoana unui alt stat contractant.

7
 Persoana fizică dintr-un alt stat contractant. Poate sesiza CIRDI orice persoană fizică
care posedă naţionalitatea unui stat contractant altul decât statul parte la diferend la data la care
părţile au consimţit să supună diferendul concilierii sau arbitrajului, precum şi la data la care
cererea a fost înregistrată, cu excepţia oricărei persoane care la una sau la alta dintre aceste date
posedă deopotrivă şi naţionalitatea statului contractant parte la diferend.
Așadar, sunt două momente cumulative, raportat la care se apreciază naționalitatea
persoanei fizice, naționalitate ce nu trebuie să fie la niciunul din aceste momente a statului parte
la diferend.
Persoana juridică dintr-un alt stat contractant. Poate sesiza CIRDI „orice persoană
juridică care posedă naţionalitatea unui stat contractant altul decât statul parte la diferend la
data la care părţile au consimţit să supună diferendul concilierii sau arbitrajului şi orice
persoană juridică care posedă naţionalitatea statului contractant parte la diferend la aceeaşi
dată şi pe care părţile au convenit, în vederea realizării ţelurilor prezentei convenţii, să o
considere ca aparţinând unui alt stat contractant din cauza controlului exercitat asupra acesteia
de către interese străine”.
Observăm că la persoana juridică avem un singur moment raportat la care se apreciază
naționalitatea sa.
Un alt aspect notabil este acela că se acordă acces la CIRDI și pentru o persoană juridică,
cu sediul în România, în legătură cu care se exercită un control din străinătate, într-un litigiu cu
statul român.
În ceea ce privește consimţământul unei colectivităţi publice sau al unui organism
depinzând de un stat contractant, acesta nu poate fi dat decât după aprobarea respectivului stat,
afară de cazul în care acesta indică CIRDI că aprobarea sa nu este necesară.
Orice stat contractant poate ca în momentul ratificării, acceptării sau aprobării, sau la orice
dată ulterioară, sa facă cunoscută CIRDI categoria sau, după caz, categoriile de diferende pe care
le consideră că pot sau nu pot să fie supuse competenței CIRDI. Se oferă așadar fiecărui stat
posibilitatea de a stabili sfera litigiilor pe care înțelege să le deducă competenței CIRDI.
Secretarul General al CIRDI va transmite imediat o astfel de notificare fiecărui stat parte la
Convenția de la Washington.

8
 Temă de reflecție 5.2.

Argumentați de ce considerați că există diferențierea între persoanele fizice și juridice în

privința momentului la care se apreciează naționalitatea acestora.

§12. Din prezentarea competenței CIRDI, se degajă atât ideea de suplețe, cât și cea de
fermitate. Suplețea rezultă din caracterul consensual al jurisdicției, un tribunal arbitral putându-
se constitui doar dacă există acordul părților. Pe de altă parte însă, în momentul în care s-a
manifestat acordul părților, jurisdicția devine fermă și obligatorie.
Competența CIRDI are la bază o latură pur consensuală. Cu alte cuvinte, consimțământul
ambelor părți reprezintă o condiție indispensabilă pentru atragerea competenței CIRDI. Așadar,
simplul fapt al ratificării Convenției de la Washington de către statul gazdă al investiției,
respectiv de către statul de naționalitate al investitorului, nu este suficient. Acest fapt al ratificării
nu obligă statul sau investitorii să apeleze la procedurile CIRDI, ci doar oferă vocația de a opta
pentru această jurisdicție.

Temă de reflecție 5.3.

Oferiți un exemplu de litigiu care se circumscrie competenței materiale și personale a
CIRDI/ICSID.

§13. În ceea ce privește consimțământul cu privire la acceptarea jurisdicției CIRDI,

Convenția de la Washington cuprinde două exigențe:
 Una referitoare la forma în care se realizează consimțământul.
 Alta relativă la momentul în care trebuie exprimat consimțământul părților.
§14. Forma consimţământului. Convenția de la Washington impune ca acordul cu privire
la acceptarea jurisdicției CIRDI să îmbrace forma scrisă. Nu există o prezumție bazată pe
principiul consensualismului din dreptul comun.
Consimțământul scris trebuie comunicat între părți, Convenția lăsând acestora o paletă
foarte largă de modalități de exprimare a acordului lor.
§15. Ca principiu, este de dorit să existe un acord al părților materializat într-un singur
instrumentum. Iar această formă de materializare a consimțământului ia întruchiparea unei

9
clauze compromisorii inserate într-un acord privind investițiile, încheiat între statul gazdă și
investitor. Așadar, clauza compromisorie poate fi definită în acest context ca acea prevedere
prin care se stabilește faptul că litigiile viitoare, născute din operațiuni de investiție, vor fi
deduse spre soluționare CIRDI.
Există și o altă variantă, mai puțin uzitată în practică: aceea ca, ulterior apariției litigiului,
părțile să-și manifeste acordul de voință pentru jurisdicția CIRDI, acest acord de voință luând
forma unui compromis de arbitraj.
§16. Convenția de la Washington nu impune însă ca exprimarea consimțământului
ambelor părți prin același act juridic în sens de instrumentum.
Astfel, se poate ajunge la următoarea situație: statul gazdă, printr-o legislație destinată să
promoveze investițiile, decide să supună competenței CIRDI diferendele rezultate din anumite
categorii de investiții, în timp ce investitorul străin ar putea să-și manifeste acordul ulterior,
acceptând oferta în scris.
O astfel de situație este întâlnită, de altfel, în legislația națională. Art. 11 din OUG nr.
92/1997 privind stimularea investițiilor directe oferă investitorului dreptul de a alege instanțele
competente pentru soluționarea litigiilor care s-ar naște între el și statul român, incluzând printre
posibilitățile de alegere și CIRDI.
§17. Momentul manifestării consimţământului. Data acordării consimțământului pentru
jurisdicția CIRDI este cea în care părțile diferendului au consimțit în scris să supună litigiul
CIRDI.
Dacă părțile nu și-au manifestat consimțământul în aceeași zi, momentul acceptării
consimțământului se consideră data la care a fost exprimat cel de-al doilea consimțământ.
§18. Data acceptării prezintă relevanţă mai als atunci când statul gazdă face această ofertă
generală privind competența CIRDI prin intermediul legislației naționale sau prin intermediul
unor tratate bilaterale privind promovarea reciprocă a investițiilor străine.
Așadar, există o ofertă privind competența CIRDI din partea statului gazdă și investitorul
străin urmează să își manifeste acordul în sensul acceptării ofertei. Evident, momentul întâlnirii
consimțămintelor celor două părți va fi cel în care investitorul străin acceptă jurisdicția Centrului.
Această acceptare poate fi realizată în mod direct, expres, printr-o manifestare scrisă de
voință, sau prin simpla introducere a unei cereri de conciliere sau de arbitraj către CIRDI.

10
 Dacă investitorul nu își manifestă expres alegerea, statul gazdă nu are acces la CIRDI,
astfel că se va adresa instanțelor naționale, unde poate fi avantajat.
O problemă s-ar putea ivi în următoarea ipoteză: statul gazdă, prin legislație sau prin
tratatul bilateral, își manifestă acordul pentru jurisdicția CIRDI. În această perioadă, investitorul
realizează investiții fără o declarație expresă privind competența CIRDI. Ulterior, la momentul la
care investitorul se adresează CIRDI, statul gazdă are o legislație modificată, care fie exclude
posibilitatea adresării Centrului, fie elimină anumite categorii de diferende care pot fi deduse
CIRDI.
În acest context, statul gazdă va susține că oferta a fost valabilă o perioadă de timp, iar
acceptarea este una tardivă, astfel încât CIRDI nu mai este competent pentru a soluționa litigiul.
Investitorul va putea însă să se apere, susținând că este vorba de o schimbare de regim juridic, iar
investiția rămâne guvernată de normele în vigoare la momentul realizării investiției, în
conformitate cu principiul stabilității regimului juridic aplicabil investiției. Apreciem că apărarea
investitorului ar fi una întemeiată și că CIRDI rămâne competent să soluționeze litigiul în ipoteza
de mai sus.

5.5. Lucrare de verificare

I. Răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt avantajele pe care Convenția de la Washington le conferă investitorului străin?

2. Care sunt avantajele pe care Convenția de la Washington le conferă statului gazdă?

3. Care este legătura instituțională dintre Banca Internațională pentru Reconstrucție și

Dezvoltare (BIRD) și Centrul internațional pentru reglementarea diferendelor relative la
investiții?

4. Care sunt atribuțiile Consiliului Administrativ al CIRDI?

5. Care este rolul Președintelui Consiliului Administrativ în întocmirea listelor de conciliatori

și arbitri ai CIRDI?

6. Ce se înțelege prin persoana unui alt stat contractant?

7. Ce exigențe impune Convenția de la Washington în privința formei consimțământului pentru

11
 jurisdicția CIRDI?

II. Soluționați următoarele grile:

1. Secretariatul General al CIRDI/ICSID:

a. Este alcătuit din membri fi aleși pentru un mandat de cel mult 6 ani, fără posibilitatea
realegerii;
b. Este organul competent să primească cererile de conciliere sau arbitraj;
c. Nu poate, în nicio situație, să respinge o cerere ca nefiind de competența CIRDI;

2. Hotărârile arbitrale pronunțate în cadrul procedurilor CIRDI/ICSID:

a. Nu pot fi contestate sau atacate nici în cadrul CIRDI/ICSID, nici la instanțele naționale;
b. Sunt considerate pronunțate la data la care Secretarul General transmite părților copiile
certificate pentru conformitate ale sentințelor;
c. Au caracter de recomandare, părțile putând alege o altă conduită decât cea precizată în
acestea.

3. În privința arbitrilor sau conciliatorilor din cadrul CIRDI/ICSID:

a. Pe lângă persoanele desemnate de către statele părți la Convenție, Președintele
Consiliului Administrativ poate numi alte 10 persoane pentru listele de arbitri sau
conciliatori;
b. Fiecare stat membru al Convenției poate desemna cel mult 4 persoane care trebuie în
mod necesar să aibă cetățenia respectivului stat;
c. Aceștia au un mandat de 6 ani, fără posibilitatea reînnoirii.

4. Dacă o persoană sau un stat și-a dat consimțământul pentru jurisdicția CIRDI/ICSID, iar
tribunalul arbitral a fost constituit:
a. Poate retrage oricând consimțământul, deoarece nimeni nu poate fi obligat să participe
la o procedura arbitrală împotriva voinței sale;
b. Poate retrage consimțământul numai până la pronunțarea hotărârii;
c. Consimțământul nu mai poate fi retras.

5. Persoana care poate fi parte într-un diferend în fața CIRDI/ICSID:

a. Trebuie să aibă naționalitatea statului parte la diferend, întrucât această instituție are

12
 scopul de a reprezenta o alternativă pentru procedurile îndelungate și rigide ale
instanțelor naționale;
b. Trebuie să aibă altă naționalitate decât cea a statului parte la diferend în momentul
introducerii cererii, dacă este persoană juridică;
c. Trebuie să aibă altă naționalitate decât cea a statului parte la diferend la data la care
părțile au consimțit să supună diferendul concilierii sau arbitrajului, indiferent dacă este
persoană fizică sau juridică.

6. Consimțământul Statului pentru jurisdicția CIRDI/ICSID:

a. Se deduce din simplul fapt al ratificării Convenției de la Washington, nefiind necesară o
altă manifestare de voință;
b. Poate fi dat atât în formă scrisă, cât și orală, dată fiind suplețea regulilor arbitrajului;
c. Orice stat poate, în momentul ratificării Convenției sau ulterior, să precizeze ce fel de
litigii dorește să supună jurisdicției CIRDI/ICSID și ce fel de litigii sunt excluse din
această sferă.

Răspunsuri: 1.b); 2.b); 3.a); 4.c); 5.c); 6.c).

13