Procesul civil.

Principii
fundamentale
I. Noțiuni importante.

Def.: PROCES CIVIL = activitatea pe care o desfășoară instanța de judecată, părțile, alte per-
soane/organe care participă la judecată, în SCOPUL realizării/recunoașterii drepturilor subiec-
tive și a altor situații juridice deduse judecății, precum și al executării silite a hotărârilor judecă-
torești și a altor titluri executorii, conform procedurii stabilite de lege.

✦ procesul civil parcurge 2 mari faze:

A) judecata
B) executarea silită

A) JUDECATA cuprinde:
(1) judecata în primă instanță
(2) judecata în căile de atac

1. JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ:

Parcurge – de regulă – 4 etape:

1. Etapa scrisă
2. Etapa cercetării procesului
3. Etapa dezbaterilor
4. Etapa deliberării și pronunțării hotărârilor

1. Etapa scrisă :

- începe cu

Cererea de chemare în judecată

✦ formulată de către reclamant (partea care are un interes)

✦ este un act de procedură prin intermediul căruia reclamantul supune judecății o pretenție pe
care o formulează împotriva unei alte părți (pârâtul)
✦ poate fi modificată de către reclamant DOAR până la primul termen la care acesta este legal
citat

✦ dacă îndeplinește toate condițiile de formă (formale) cerute de lege, aceasta i se comunică pâ-
râtului

-continuă cu redactarea unui alt act de procedură scris:

Întâmpinarea

✦ formulată de către pârât

✦ obligatorie sau nu1
✦ atunci când este obligatorie, ea trebuie formulată de către pârât în termen de 25 de zile de la
data comunicării cererii de chemare în judecată (sub sancțiunea decăderii)
✦ de regulă, i se comunică reclamantului (cu excepția cazurilor prevăzute de lege2
SAU
Cererea reconvențională

✦ formulată de către pârât

✦ are natura unei cereri de chemare în judecată

✦ are caracter facultativ

✦ prin intermediul ei, pârâtul formulează pretenții proprii față de reclamant (este important ca
aceste pretenții să aibă o legătură cu cererea de chemare în judecată )

✦ în unele materii este inadmisibilă 3

✦ reclamantul inițial devine reclamant-pârât, iar pârâtul inițial devine pârât-reclamant.

Nota bene
Reclamantul nu poate formula cerere reconvențională la cererea reconvențională a pârâtului
inițial.

1 Ex.: are caracter facultativ: în cererile de ordonanță președințială, în materia asigurării probelor, în cererile referitoare
la procedura de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept, în incidentele procedurale (în acest ultim caz,
dacă legea nu prevede altfel )
2Ex.: în materia ordonanței de plată
3Ex.: în materia procedurii speciale a evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept (art. 1043 alin. (1) Cod
proc. civilă)
Răspunsul la întâmpinare:

✦ are caracter facultativ

✦ poate fi formulat de către reclamant în 10 zile de la data la care i-a fost comunicată întâmpina-
rea

✦ pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei

Părților inițiale li se pot adăuga și alte persoane – care intră în proces din proprie inițiativă
sau din inițiativa reclamantului/pârâtului/instanței și dobândesc calitatea de PĂRȚI.

✦ acești terți sunt atrași în proces sub forma unor acte procedurale scrise care poartă denumi-
rea de:

- cerere de intervenție principală

- cerere de intervenție accesorie

- cerere de chemare în judecată a altor persoane ce ar putea pretinde aceleași drepturi ca și recla-
mantul

- cerere de chemare în garanție

- cerere de arătare a titularului dreptului real

- introducerea forțată în procesul civil a terților, din oficiu (de către instanță).

2. Etapa cercetării procesului :

- are ca scop formarea convingerii judecătorului cu privire la raportul juridic dintre părți, în te-
meiul probelor ce se administrează și al concluziilor părților referitoare la eventualele excepții
procesuale invocate (de către părți/din oficiu).

Judecătorul nu poate soluționa litigiul doar pe baza afirmațiilor făcute de către părți. Acestea
trebuie dovedite.
3. Etapa dezbaterilor în fond:

- în cadrul acesteia, ulterior administrării probatoriului, părțile au posibilitatea de a-și susține

pretențiile în mod real, prin intermediul concluziilor pe fondul cauzei
- până la finalizarea acestei etape, partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă do-
vada existenței și întinderii lor4

4. Etapa deliberării și pronunțării hotărârii:

✦ deliberarea are loc după închiderea dezbaterilor se face în secret, în camera de consiliu

✦ la deliberare și la pronunțarea hotărârii iau parte numai membrii completului în fața cărora au
avut loc dezbaterile (Principiul continuității)

✦ dacă este vorba despre un complet compus din mai mulți judecători, cel mai nou în funcție are
îndatorirea de a-și exprima primul opinia

✦ președintele completului își exprimă opinia cel din urmă

✦ hotărârea se pronunță fie în ședință publică, fie prin punerea soluției la dispoziția părților de
către grefa instanței

Termenul COMPLET (de judecată) are ca plural atât forma COMPLETURI, cât și forma COM-
PLETE.

2. JUDECATA ÎN CĂILE DE ATAC:

- căi de atac de REFORMARE:

✦ APELUL

- partea nemulțumită de hotărârea primei instanțe o poate ataca cu apel (caracterul ordinar)
- este o cale de atac:
ordinară

4
Ex.: prin depunerea unei chitanțe/a unei facturi fiscale
suspensivă de executare (de regulă )
devolutivă (are/poate avea loc o nouă judecată în fond).
Legea nu prevede expres motivele pentru care poate fi exercitat apelul.

✦ RECURSUL
- este o cale de atac:

extraordinară

nedevolutivă

nesuspensivă de executare (de regulă)

- căi de atac de RETRACTARE ( de competența instanței care a pronunțat hotărârea ce se

atacă):

✦ CONTESTAȚIA ÎN ANULARE

✦ REVIZUIREA

- sunt căi de atac:

extraordinare5

nesuspensive de executare

destul de rar admise în practică.

B) EXECUTAREA SILITĂ

✦ această fază intervine în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forței
de constrângere a statului, precum și în cazul altor titluri executorii, dacă debitorul nu își
execută obligația de bunăvoie
✦ procesul civil nu parcurge în mod obligatoriu și această fază
✦ Următoarele hotărâri judecătorești nu sunt susceptibile de executare silită:
- cele pronunțate în cererile în constatarea existenței/inexistenței unui drept

5 Ex.: Pot fi exercitate doar pentru motivele prevăzute de lege.

- cele prin care se respinge cererea de chemare în judecată
- cele prin care se dispune anularea/rezoluțiunea/rezilierea unui contract, fără a se dispune și
restituirea prestațiilor.

✦ Este posibil ca procesul civil să nu parcurgă și faza judecății, ci doar pe aceea a executării silite
- atunci când se pune în executare un alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească. 6

II. Principii fundamentale ale procesului civil.

- respectarea acestora reprezintă o îndatorire atât a părților, cât și a instanței de judecată

- consecințe ale nerespectării acestora:

✦ în cazul nerespectării acestora de către judecător, acesta poate fi sancționat disciplinar, iar ho-
tărârea atacată este susceptibilă de a fi desființată prin exercitarea căilor de atac
✦ nulitatea actelor de procedură îndeplinite

Această nulitate este una virtuală - operează fără ca partea care le invocă să fie obligată să
facă dovada unei vătămări.

1. Dreptul la un proces echitabil, în termen optim și previzibil.

- consacrat de:

art. 6 alin. (1) C. proc. civ.

art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului

art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice

art. 6 parag. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
(CEDO)

6 Ex.: un act autentic notarial care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă, o cambie, un bilet la ordin etc.
- art. 6 C. proc. civ. este aplicabil tuturor proceselor în materie civilă, precum și în alte materii,
în măsura în care legile care le reglementează nu exclud aplicabilitatea Codului de procedură
civilă.

1.1 Dreptul la o instanță.

✦ reprezintă prima garanție pentru existența unui proces echitabil - instanța care soluționează
cauza trebuie să îndeplinească exigențe de independență, imparțialitate și să fie stabilită prin
lege
✦ implică următoarele aspecte:

- dreptul persoanei de a sesiza instanța respectivă (și obligația judecătorului de a primi o cerere adre-
sată instanței)

- dreptul persoanei de a obține pronunțarea unei soluții

- dreptul de a obține executarea hotărârii pronunțate

✦ NU ARE CARACTER ABSOLUT (poate fi limitat în anumite împrejurări).

1.2. Desfășurarea judecății într-un termen optim și previzibil.

- judecătorul are obligația de a dispune toate măsurile permise de lege pentru a asigura desfășu-
rarea cu celeritate a procesului

- toate procesele civile trebuie soluționate cu celeritate

- celeritatea NU este sinonimă cu urgența

- procedura care se soluționează ,,de urgență” = se soluționează cu o celeritate sporită în raport

de celelalte cauze.

- la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părți-
lor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului (va ține cont de împrejurările cauzei).

- durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere

- remediu pentru încălcarea acestui drept al părților: contestația privind tergiversarea procesului
2. Principiul disponibilității.

NU ARE CARACTER ABSOLUT.

2.1. Dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul.

✦ procesul civil poate fi pornit:

- La cererea:

a) persoanei interesate

b) (în alte cazuri expres prevăzute de lege, fără a justifica un interes personal) la cererea altei
persoane/organizații/a unei autorități sau instituții publice ori de interes public

c) procurorului7

- Din oficiu:

- doar în ceea ce privește anumite capete de cerere8.

2.2. Dreptul părților de a determina cadrul procesual.

- obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților

- art. 22 alin. (6) Cod proc. civilă: judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a
solicitat, fără a putea da unei părți mai mult decât aceasta a cerut și fără să se pronunțe asupra
unei pretenții nesolicitate, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel9

- nu pot fi acordate cheltuieli de judecată dacă acestea nu au fost solicitate

7 Ex.: pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție și ale
dispăruților.
8 Ex.: în procesul de divorț, când părinții au copii minori, instanța se va pronunța din oficiu, chiar dacă nu i s-a solicitat

de către părți, asupra: exercitării autorității părintești, cheltuielilor de creștere și educare a copiilor și asupra numelui
pe care îl vor purta soții după divorț.
9 Excepție: în cazul procesului de divorț.
- NU se pot transforma din oficiu 10

- instanța este ținută și de CAUZA cererii de chemare în judecată/a actului de procedură ce are
natura juridică a unei cereri de chemare în judecată11

✦ CAUZA= situația de fapt calificată juridic

✦ a califica = a da denumirea legală unei cereri fundamentate CORECT în raport de situația de

fapt, chiar dacă textele legale sunt indicate greșit de către părți

✦ calificarea juridică a situației de fapt:

- nu înseamnă aplicarea textului de lege (cea din urmă operațiune o presupune pe cea dintâi)

- reprezintă un drept al instanței

- NU reprezintă o excepție de la principiul disponibilității 12.

2.3. Dreptul părților de a pune capăt procesului prin acte procesuale de dispoziție.
✦ dreptul RECLAMANTULUI:

-de a renunța la judecata cererii de chemare în judecată (art. 406-407 Cod proc. civilă)

-de a renunța la dreptul pretins (art. 408-410 Cod proc. civilă).

✦ dreptul PÂRÂTULUI:

-de a achiesa la pretențiile părții adverse (art. 436-437 Cod proc. civilă).

✦ dreptul PĂRȚILOR:

- de a încheia o tranzacție (art. 438-441 Cod proc. civilă)

- de a renunța la exercitarea unei căi de atac (art. 404 Cod proc. civilă)

10 Ex.: o cerere de drept comun nu poate fi transformată din oficiu într-o cerere de ordonanță președințială o cerere în
constatare nu poate fi transformată din oficiu într-o cerere în realizare
11 Ex.: cererea reconvențională, cererea de intervenție voluntară principală, etc.

12 Excepție de la principiul disponibilității este introducerea forțată în cauză, din oficiu, a altor persoane (art. 78-79

Cod proc. civilă).

- de a renunța la judecata căii de atac exercitate (art. 463-464 Cod proc. civilă)

- de a renunța la executarea unei hotărâri judecătorești obținute în cauză

- de a renunța la orice alt drept procedural (dacă această posibilitate nu este îngrădită prin lege).

REGULĂ: Această posibilitate a părților nu poate fi cenzurată de instanță.

EXCEPȚIE: actele procedurale de dispoziție, făcute în orice proces de reprezentanții minorilor,

ai persoanelor puse sub interdicție și ai dispăruților, nu vor împiedica judecata cauzei, dacă
instanța apreciază că ele nu sunt în interesul acestor persoane.

3. Principiul contradictorialității.

- presupune următoarele:

- orice aspect privitor la litigiu să fie pus în discuția părților

- actele de procedură și înscrisurile să fie comunicate între părți

- se aplică atât fazei judecății, cât și fazei executării silite

- EXCEPȚIE: nu se aplică în etapele deliberării și pronunțării hotărârii judecătorești.

- se manifestă atât în raporturile dintre părți, cât și în raporturile dintre părți și instanță

3.1. Citarea/înfățișarea părților.

- instanța nu poate decide asupra unei cereri decât după citarea/înfățișarea părților, dacă legea nu
dispune altfel13

- principiul contradictorialității este respectat atât timp cât părțile au fost legal citate, chiar dacă
niciuna dintre ele nu se prezintă.

- ,,fără citare” ,,fără dezbateri” ,,fără prezența părților”

13
Ex.: dacă cel puțin una dintre părți a solicitat judecarea cauzei și în lipsă
3.2. Încunoștințarea reciprocă a părților.

- părțile trebuie să își aducă la cunoștință reciproc (direct/prin intermediul instanței) în timp util,
motivele de fapt și motivele de drept pe care își întemeiază pretențiile și apărările și mijloacele de probă de
care înțeleg să se folosească

- după sesizarea instanței, dacă părțile au avocat/consilier juridic, cererile/întâmpinările/orice alte

acte se pot comunica direct între aceștia (art. 169 teza I Cod proc. civilă).

3.3. Punerea în discuție a oricărei chestiuni de fapt/de drept invocate.

- reprezintă o obligație a judecătorului

- completul de judecată are obligația de a-și întemeia hotărârea numai pe motive de fapt/de
drept/pe explicații/pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii

- în cazul nerespectării acestui principiu, hotărârea pronunțată poate fi schimbată/casată în căile

de atac, potrivit legii.

- excepțiile sau motivele de ordine publică invocate din oficiu - trebuie puse în prealabil în
discuția contradictorie a părților

- după închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, cu
excepția notelor scrise, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă.

4. Rolul ACTIV al judecătorului în aflarea adevărului.

✦ rolul judecătorului în activitatea de înfăptuire a justiției constă în:

- stabilirea situației de fapt în baza probelor administrate

- aplicarea normelor de drept substanțial incidente situației de fapt

- deducerea de efecte juridice = pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice

4.1. Dreptul judecătorului de a ordona probele pe care le consideră necesare pentru aflarea
adevărului.

- judecătorul cauzei are acest drept chiar împotriva susținerilor părților14

- ordonarea unor probe din oficiu NU reprezintă o obligație a judecătorului

4.2. Dreptul judecătorului de a cere părților să prezinte explicații și de a pune în dezbaterea

părților orice împrejurări de fapt/de drept, chiar dacă nu sunt menționate în
cerere/întâmpinare.

4.3. Dreptul judecătorului de a invoca din oficiu încălcarea normelor juridice de ordine
PUBLICĂ.

- nulitatea absolută a actelor de procedură - poate fi invocată din oficiu de către judecător, în
orice stare a judecății, dacă legea nu prevede altfel

- excepțiile absolute - pot fi invocate de instanță în orice stare a procesului, dacă legea nu prevede
altfel

- instanța de apel poate să invoce din oficiu motivele de ordine publică

- dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare de ordine publică pot fi invocate din oficiu de
către instanța de recurs, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului

4.4. POSIBILITATEA judecătorului de a dispune și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă
părțile se împotrivesc15.

- numai după punerea în discuția părților

14 Ex.: dacă acesta consideră că probele propuse de părți nu sunt suficiente pentru lămurirea completă a litigiului.
15 Ex.: instanța poate dispune conexarea a două dosare/disjungerea unei cereri, chiar dacă toate părțile se împotrivesc.
4.5. Dreptul judecătorului de a dispune introducerea în cauză a altor persoane.

- reprezintă o excepție de la principiul disponibilității părților în procesul civil

- este recunoscut în materie contencioasă numai în cazurile expres prevăzute de lege, precum și
în materie necontencioasă.

4.6. Calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății 16.

- judecătorul dă/restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă
părțile le-au dat o altă denumire.

- judecătorul are obligația de a pune în discuția părților calificarea juridică exactă

NOTA BENE: Judecătorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic în cazul în care
părțile au stabilit (în baza unui acord expres privind drepturi de care pot dispune (potrivit legii))
calificarea juridică și motivele de drept asupra cărora au înțeles să limiteze dezbaterile, dacă astfel
nu se încalcă drepturile/interesele legitime ale altora.

- cererea de chemare în judecată/pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută, chiar dacă
poartă o denumire greșită.

- Judecătorul are posibilitatea de a atenua unele dispoziții legale restrictive, prin aplicarea altor
dispoziții legale17.

4.7. Posibilitatea judecătorului de a aplica sau nu sancțiunea prevăzută de norma juridică.

Ori de câte ori legea îi rezervă judecătorului puterea de apreciere sau îi cere să țină cont de
toate circumstanțele cauzei, acesta va ține cont, între altele de principiile generale ale dreptului,
de cerințele echității, de buna-credință18.

16 A se vedea mențiunile făcute la pct. 2.2.

17 Ex.: înlăturarea sancțiunii decăderii, prin repunerea în termen, atunci când instanța apreciază că partea nu a
îndeplinit actul de procedură înăuntrul termenului (peremptoriu) din cauza unor motive temeinic justificate (art. art.
186 Cod proc. civilă).
18 Ex.: suspendarea facultativă este lăsată la aprecierea judecătorului (art. 413 Cod proc. civilă)
4.8. Încercarea de împăcare a părților.

✦ art. 21 Cod proc. civilă prevede 2 ipoteze:

1) Judecătorul va recomanda părților soluționarea amiabilă a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale19.

2) Judecătorul, în tot cursul procesului, are obligația de a încerca împăcarea părților, dându-le îndrumările
necesare, rămânând totodată imparțial.

4.9. Îndatoririle legale ale judecătorului.

✦ Judecătorul nu poate refuza să judece o cerere, pe motiv că legea nu prevede, este

neclară/incompletă.

✦ Judecătorul nu poate să stabilească prin hotărârile pe care le pronunță dispoziții care sunt
general obligatorii.

✦ judecătorul va soluționa cererea în următoarea ordine:

- în baza legii
ținând cont de toate
- în baza uzanțelor
circumstanțele cauzei și
- în baza dispozițiilor legale privitoare la situații
de cerințele echității.
asemănătoare
- în baza principiilor generale
ale dreptului

4.10. Consecințele neexercitării rolului activ al judecătorului.

- dacă o normă legală stabilește nu doar dreptul, cât și obligația judecătorului de a avea un rol
activ, neîndeplinirea acesteia poate duce la desființarea hotărârii prin intermediul apelului/recursului.

19Legea nr. 154 din 24 iulie 2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea
profesiei de mediator.
5. Principiul legalității.

✦ judecătorul soluționează litigiul în baza regulilor de drept care îi sunt aplicabile.

6. Principiul egalității.

✦ Principiul egalității armelor: în procesul civil părților le este garantată exercitarea drepturilor
procesuale, în mod egal și fără discriminări (art. 8 Cod proc. civ.)20
✦ În situații identice, părților nu li se poate acorda un tratament diferit.

7. Dreptul la apărare.

✦ consacrat în art. 24 din Constituția României, art. 13 alin. (1) și (2) Cod proc. civilă, art. 15 din
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
✦ în toate etapele procesuale (inclusiv în faza executării silite), părțile au dreptul să fie asistate
de un avocat, ales sau numit din oficiu

✦ DREPTUL PĂRȚII LA APĂRARE implică următoarele:

- dreptul de a lua la cunoștință de cuprinsul dosarului (în cadrul arhivei/în sala de ședință (să-
l solicite la bară)

- dreptul de a propune probe

- dreptul de a-și face apărări

- dreptul de a prezenta susținerile în scris/oral

- dreptul de a exercita căile legale de atac.

✦ instanța are dreptul de a dispune înfățișarea în persoană a părților chiar dacă acestea sunt
reprezentate de către avocat21

20 Ex.: încălcarea acestui principiu are loc atunci când instanța ar comunica cererea de chemare în judecată doar unuia
dintre pârâți
21 Ex.: în situația în care se încearcă împăcarea părților.
✦ o garanție a acestui principiu o reprezintă ajutorul public judiciar acordat persoanelor fizice
sub forma onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistării juridice și, după caz, a apărării, printr-
un avocat numit sau ales.22

8. Principiul oralității dezbaterilor.

✦ REGULĂ: procesele se dezbat oral.

✦ EXCEPȚII:

- când legea dispune altfel23

- când părțile solicită EXPRES instanței ca judecata să se facă numai pe baza actelor depuse la
dosar.

✦ Încălcarea acestui principiu – atrage nulitatea hotărârii pronunțate (poate fi invocată pe calea
apelului/recursului)

9. Principiul publicității.

✦ REGULĂ: ședințele de judecată sunt publice.

✦ procesul se desfășoară, de regulă:

- în fața instanței,

- în ședință publică

- în prezența părților și a oricărei alte persoane care dorește să asiste

- la sediul instanței

22Ex.: Art. 6 lit. a) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
23Ex.: Conform art. 1030 alin. (1) Cod proc. civilă, procedura cu privire la cererile de valoare redusă este SCRISĂ.
Totuși, instanța va putea dispune înfățișarea părților.
✦ EXCEPȚII:

- Desfășurarea ședinței în cameră de consiliu, în cazurile expres prevăzute de lege24.

- Declararea ședinței secretă, din oficiu sau la cerere, în cazul în care cercetarea procesu-
lui/dezbaterea fondului în ședință publică ar aduce atingere moralității/ordinii publi-
ce/intereselor minorului/vieții private a părților/intereselor justiției

✦ Hotărârea se poate pronunța:

- în ședință publică

- prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței

✦ Încălcarea acestui principiu atrage nulitatea necondiționată a hotărârii judecătorești

10. Principiul continuității.

✦ judecătorul învestit cu judecarea cauzei nu poate fi ÎNLOCUIT decât pentru MOTIVE TE-
MEINICE25
✦ dacă înlocuirea judecătorului a avut loc după ce s-a dat cuvântul în fond părților, cauza se
repune pe rol
✦ trebuie asigurat și în caz de disjungere (dosarul nou-format se va repartiza aceluiași complet
conform art. 111 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată)
✦ la deliberare și la pronunțarea hotărârii vor lua parte numai judecătorii în fața cărora au avut
loc dezbaterile
✦ motiv de casare în recurs: pronunțarea hotărârii de către un alt judecător decât cel care a luat
parte la dezbaterea în fond a procesului

24 Ex.: Soluționarea unor cereri (cererii de abținere/de recuzare conflictului de competență cererii de strămutare cererii
de preschimbare a termenului de judecată cererilor necontencioase (inclusiv a apelurilor în materie) cererii de
încuviințare a executării silite verificarea și regularizarea cererii de chemare în judecată) sau ascultarea minorilor,
soluționarea cererilor de îndreptare a erorilor materiale, de lămurire și de înlăturare a dispozițiilor contradictorii
judecarea cererii de divorț prin acordul soților luarea măsurilor asigurătorii soluționarea cererilor de valoare redusă
judecarea cererilor prin care se solicită evacuarea din imobilele folosite/ocupate fără drept.
25 Ex.: detașarea, transferul, promovarea sa, intrarea în concediu de creștere a copilului
11. Principiul nemijlocirii.

✦ Presupune ca probele să fie administrate de către instanța care va pronunța soluția în cauză
(pentru ca aceasta să le perceapă în mod direct), cu excepția cazurilor în care legea stabilește altfel.

✦ EXCEPȚII:

- administrarea probelor prin comisie rogatorie

- administrarea dovezilor prin procedura asigurării probelor, dacă aceasta are loc pe cale prin-
cipală (adică înainte de judecata fondului cauzei în cadrul căreia vor fi folosite)

- în cazul declarării necompetenței (dovezile administrate în fața instanței necompetente vor rămâne
,,valabile” instanța competentă nu va dispune refacerea lor decât pt. motive temeinice).

- administrarea probelor de către avocați/consilieri juridici

- alte cazuri

12. Principiul bunei-credințe.

✦ Se aplică în ceea ce privește:

- exercitarea drepturilor procesuale

- îndeplinirea obligațiilor procesuale

✦ Exercitarea cu rea-credință a unui drept procesual poate constitui ABUZ DE DREPT, adică
poate atrage răspunderea pentru prejudiciile materiale și morale cauzate/obligarea la plata
unei amenzi judiciare (potrivit legii)

13. Limba desfășurării procesului.

✦ Procesul civil se desfășoară în limba română

✦ Cetățenii români aparținând minorităților naționale se pot adresa în fața instanței în limba ma-
ternă, în condițiile legii:

- instanța trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret/traducător autorizat

- dezbaterile purtate de părți în limba maternă se înregistrează, dar se consemnează în limba
română.

✦ Cetățenii străini și apatrizii care nu înțeleg/nu vorbesc limba română au următoarele drepturi:

- de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului

- de a vorbi în instanță

- de a pune concluzii, prin traducător autorizat, dacă legea nu prevede altfel.

✦ Cererile și actele procedurale se întocmesc NUMAI în limba română

✦ Obiecțiunile formulate de către cei interesați cu privire la traduceri (inclusiv la consemnarea
acestora) se rezolvă de către instanță până la închiderea dezbaterilor din acel dosar.
✦ Verifică dacă ai înțeles :)

1. Reprezintă o manifestare a dreptului de dispoziție al părților în procesul civil:

a. renunțarea reclamantului la însuși dreptul pretins

b. pornirea unui proces, chiar și după împlinirea termenului de prescripție a dreptului material
la acțiune

c. judecarea cererii de chemare în judecată fără citarea părților, dacă reclamantul solicită limitarea
aplicării principiului contradictorialității.

2. Nu este obligatorie întâmpinarea, potrivit legii, în cazul:

a. ordonanței președințiale

b. contestației la executare și revizuirii

c. ordonanței de plată.

3. În materia cererii reconvenționale:

a. reclamantul nu poate formula cerere reconvențională la cererea reconvențională a pârâtului

inițial

b. în cazul în care pretențiile formulate prin cererea reconvențională privesc și alte persoane decât
reclamantul, acestea vor putea fi chemate în judecată ca pârâți

c. cererea reconvențională se depune sub sancțiunea nulității cu cel puțin 5 zile înainte de primul
termen de judecată.
✦ Explicații:

1. Răspuns A, B

Varianta de răspuns de la litera a. este corectă, deoarece renunțarea la drept este un act de dispo-
ziție procesuală, fiind una dintre ipotezele dreptului de dispoziție al părților, așa cum este definit
acesta la art. 9 alin. (3) Cod proc. civilă, conform căruia, în condițiile legii, partea poate, după caz,
renunța la judecarea cererii de chemare în judecată sau la însuși dreptul pretins, poate recunoaște
pretențiile părții adverse, se poate învoi cu aceasta pentru a pune capăt, în tot sau în parte, pro-
cesului, poate renunța la exercitarea căilor de atac ori la executarea unei hotărâri. De asemenea,
partea poate dispune de drepturile sale în orice alt mod permis de lege.

Varianta de răspuns de la litera b. este corectă, constituind tot o manifestare a principiului dispo-
nibilității. Astfel, conform art. 9 alin. (1) Cod proc. civilă, procesul civil poate fi pornit la cererea
celui interesat sau, în cazurile anume prevăzute de lege, la cererea altei persoane, organizații sau
a unei autorități sau instituții publice ori de interes public, neavând nici o relevanță o eventuală
prescriptibilitate a acțiunii. Dacă dreptul material la acțiune este prescris, pârâtul poate invoca
până la primul termen de judecată excepția prescripției (conform art. 2513 Cod civ.), caz în care,
dacă este întemeiată, instanța va respinge acțiunea ca prescrisă.

Varianta de răspuns de la litera c. nu este corectă, deoarece prin raportare la prevederile art. 14
alin. (1) Cod proc. civilă, instanța nu poate hotărî asupra unei cereri decât supă citarea sau înfăți-
șarea părților, dacă legea nu prevede altfel. Deci, regula este citarea, iar excepția este lipsa de
citare a părților, însă această excepție trebuie să fie prevăzută de lege, și nu să fie rezultatul voinței
părților, cum în mod eronat se menționează în cuprinsul variantei de răspuns.

2. Răspuns A

Varianta de răspuns de la litera a. este corectă, întâmpinarea nefiind obligatorie în cazul ordo-
nanței președințiale ( art. 999 alin. (1) Cod proc. civilă).

Varianta de răspuns de la litera b. este greșită, întâmpinarea fiind obligatorie atât în cazul revi-
zuirii, cât și în cazul contestației la executare. Astfel, în cazul revizuirii conform art. 513 alin. (2)
Cod proc. civilă, întâmpinarea este obligatorie și se depune la dosar cu cel puțin 5 zile înaintea
primului termen de judecată, în timp ce, art. 716 alin. (3) Cod proc. civilă, în cazul contestației la
executare, întâmpinarea este obligatorie.
Varianta de răspuns de la litera c. este greșită, deoarece și în cazul ordonanței de plată întâmpi-
narea este obligatorie, conform prevederilor art. 1019 alin. (3) Cod proc. civilă, în citație se va
preciza că debitorul este obligat să depună întâmpinare cu cel puțin 3 zile înaintea termenului de
judecată, făcându-se mențiune că, în cazul nedepunerii întâmpinării, instanța, față de împrejură-
rile cauzei, poate considera aceasta o recunoaștere a pretențiilor creditorului.

3. Răspuns A, B

Varianta de răspuns de la litera a. este corectă, interdicția de formulare fiind prevăzută expres de
dispozițiile art. 209 alin. (7) Cod proc. civilă, conform cărora reclamantul nu poate formula cerere
reconvențională la cererea reconvențională a pârâtului inițial.

Varianta de răspuns de la litera b. este, de asemenea, corectă, întrucât, conform prevederilor art.
209 alin. (2) Cod proc. civilă, în cazul în care pretențiile formulate prin cererea reconvențională
privesc și alte persoane decât reclamantul, acestea vor putea fi chemate în judecată ca pârâți.

Varianta de răspuns de la litera c. este greșită, întrucât cererea reconvențională se depune, sub
sancțiunea decăderii (iar nu a nulității, cum în mod eronat se menționează în cuprinsul variantei
de răspuns), odată cu întâmpinarea sau, dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu
la primul termen de judecată, potrivit dispozițiilor art. 209 alin. (4) Cod proc. civilă.