JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI

COMPLET C4 – minori 2020

DOSAR NR. 26088/302/2020

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul, SASU NICU – CONSTANTIN, cetățean român, cu domiciliul în județul Iași, orașul
Târgu Frumos, str. Ecaterina Teodoroiu, bl. 50, sc. C, et. 3, ap. 15, având CNP 1850409225620,

cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea tuturor actelor de procedură

efectuate în prezenta cauză la S.C.A. DOJANĂ & ASOCIAȚII, cu sediul profesional în
București, sectorul 2, str. Mihai Eminescu nr. 185, bl. 31B, sc. 1, et. 6, ap. 16 , persoana
împuternicită cu primirea corespondenței fiind dra. Marin Andrada, prin avocat
Paraschiva Maria Diana, formulez prezentele

CONCLUZII SCRISE

prin care vă solicit respectuos să admiteți acțiunea astfel cum a fost formulată de către
subsemnatul, Sasu Nicu Constantin, și, pe cale de consecință, să dispuneți:

I. în principal, constatarea separării judiciare dintre subsemnatul, Sasu

Nicu Constantin și Sasu Ionela, potrivit legii de drept substanțial italiene –
cu consecința desfacerii căsătoriei,

II. în subsidiar, pronunțarea unei sentințe definitive prin care să se constate

separarea judiciara (de corp) dintre subsemnatul, Sasu Nicu Constantin și
Sasu Ionela.
De asemenea, în ceea ce privește cererea reconvențională formulată de către pârâta –
reclamantă, Sasu Ionela, privind desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a
subsemntului, Sasu Nicu Constantin, vă solicit să o respingeți.

ÎN FAPT, subsemnatul, Sasu Nicu Constantin, la data de 09.12.2021 am înregistrat pe rolul

Judecătoriei Sectorului 5 București acțiunea privind desfacerea căsătoriei încheiate la data de
16.08.2008 din culpa exclusivă a pârâtei – reclamante, Sasu Ionela.

În considerarea faptului că între subsemnații, Sasu Nicu Constantin și Sasu Ionela, nu a existat un
acord privind legea aplicabilă divorțului, instanța a reținut legea italiană ca fiind aplicabilă
motivelor de divorț.

Întrucât în art. 3 alin. (1), punctul 2) lit. b) din Legea nr. 898/1970 (legea italiană) se face
referire la o separare omologată sau dispusă de către o instanță judecătorească – separare
constând într-o despărțire neîntreruptă pentru cel puțin 12 luni, de la data când soții
au solicitat pe cale judecătorească separația de corp,

iar în legislația națională nu există reguli de procedură privind o astfel de separare de corp, din cele
statuate în Cauza C-249/19 deducem faptul că instanța trebuie să verifice în cadrul
procedurii de divorț dacă sunt îndeplinite condițiile de fond prevăzute de legea străină
aplicabilă și să constate aceasta în cadrul procedurii de divorț.

I. Între părți există o despărțire neîntreruptă pentru cel puțin 12 luni, anterior
introducerii cererii de desfacere a căsătoriei

Astfel cum am arătat și în cuprinsul concluziilor orale, din probatoriul administrat rezultă faptul că
între părți a intervenit separarea de mai bine de 12 luni, anterior introducerii cererii de desfacere a
căsătoriei.

Acest aspect rezultă mai cu seamă din răspunsul pârâtei – reclamante la interogatoriul propus de
către subsemnatul, respectiv din întrebarea nr. 2 referitoare la celebrarea zilei de naștere a soției
mele, evenimentul fiind celebrat doar în prezența familiei acesteia și în absența mea – aspect ce
denotă faptul că aveam programe diferite și separate lucru nespecific unei relații soț – soție.

2
De asemenea, atât subsemnatul cât și pârâta – reclamntă am confirmat faptul că nu mai dormim
împreună în aceeași cameră și în același pat de aproximativ 6 ani, acest aspect reieșind din răspunsul
la interogatoriul propus de către subsemnantul, la întrebarea nr. 5.

Astfel cum am arătat și prin concluziile orale, între subsemnații au existat discuții privind desfacerea
căsătoriei cu mai mult timp anterior introducerii cererii de divorț. Chiar și din extrasul de whatsapp
se poate observa că încă din luna iulie a anului 2020 subsemnatul, Sasu Nicu Constantin, am
efectuat demersuri privind inițierea procedurii de desfacere a căsătoriei întrucât căsnicia noastră nu
mai funcționa.

Așadar, rugăm instanța să constate faptul că între subsemnații, Sasu Nicu Constantin și Sasu
Ionela, a existat o separare neîntreruptă de cel puțin 12 luni anterior introducerii
cererii de divorț acest aspect rezultând negreșit din probatoriul administrat.

II. Precizări referitoare la episodul privind agresiunea fizică

În ceea ce privește așa – zisa agresiune fizică la care ar fi fost supusă pârâta, din înscrisurile aflate la
dosarul cauzei, respectiv din Procesul verbal al serviciului de urgență emis de către Spitalul din
Perugia se constată că aceasta suferă de un „eritem slab antebraț drept”.

Conform dex, eritemul reprezintă – o roșeață în formă de pete, care apare pe pielea
corpului în diferite boli; afecțiune a pielii care se manifestă printr-o înroșire
superficială; simptom al unor boli (mai ales al tuberculozei) care constă în apariția
pe piele a unor noduli tari sau a unor bășici seroase.

Astfel, eritemul reprezintă o afecțiune a pielii ce se manifestă printr-o roșeață superficială, deci
nefiind o cauză sau un rezultat al vreunei agresiuni fizice.

De asemenea, tot în acest context, pârâta – reclamantă s-a adresat și forțelor de ordine, respectiv
Comandamentului de Carabinieri Umbria, Secția din Marsciano, iar din declarația ce se regăsește în
Procesul verbal ce emană de la autorități se reține faptul că pârâta precizează că „nu doresc să mai
adaug altceva decât cele declarate așa cum mi-a recomandat avocatul meu, Fabrizio Spinelli
cu cabinetul de avocat din Perugia.” – pag. 2 din traducerea Protocolului Proces – Verbal
PGCS562021 122141401054.

Coroborând informațiile ce rezultă din înscrisurile ce emană de la unitatea spitalicească și de la

Secția din Marsciano se deduce faptul că pârâta – reclamantă, Sasu Ionela, încearcă să inducă ideea

3
cum că subsemnatul aș fi o persoană agresivă, acest lucru nefiind însă real, de vreme ce eritemul
reprezintă o afecțiune a pielii generată de diverse boli și nu de eventuale agresiuni fizice. Subliniez
faptul că nu mi-am agresat niciodată soția!

Întregul episod de agresiune fizică pare orchestrat, cu atât mai mult, cu cât, însăși pârâta afirmă
faptul că declară ceea ce i-a recomandat avocatul său.

Mai mult decât atât, aceasta susține că în decursul căsniciei ar fi fost agresată fizic în repetate
rânduri, însă, cu toate acestea, în decursul celor 13 ani, singurul moment când aceasta sesizează
organele de urmărire penală și unitățile spitalicești este imediat după introducerea cererii de
desfacere a căsătoriei, tocmai pentru a crea aparența că ar fi agresată fizic de soțul său.

III. Aspecte referitoare la contribuția financiară

Pârâta – reclamantă a susținut în cuprinsul apărărilor faptul că anterior nașterii minorului Sasu
Nicolas contribuia mereu la cheltuielile familiei, având tot timpul un loc de muncă, însă, cu toate
acestea nu a depus nicio dovadă în acest sens – singurele înscrisuri ce fac dovada faptului
că aceasta lucrează coincid cu momentul introducerii cererii de divorț.

Astfel, regăsim la dosarul cauzei trei contracte de muncă din data de 22.09.2020, 02.12.2020 și
14.01.2021. Unul dintre contracte este încheiat cu aprox. două luni înainte de introducerea
cererii de divorț – când deja existau discuții privind desfacerea de comun acord a căsătoriei, iar
celelalte două datează din momentul introducerii cererii de divorț în România sau ulterior
acestei date.

Observăm un mecanism similar cu cel referitor la episodul legat de agresiune fizică, prin care
aceasta încearcă să inducă ideea că pe parcursul căsniciei (în special după nașterea minorului
Sasu Nicolas) nu a avut niciun cuvânt de spus în privința banilor întrucât soțul ei era unicul care
susținea financiar familia – iar pentru a-și exercita controlul asupra sa, reclamantul nu i-a
permis să lucreze, deși anterior ea a avut tot timpul un loc de muncă.

Aceste susțineri nu corespund realității, pârâta – reclamantă Sasu Ionela nu a avut un loc de
muncă nici anterior nașterii minorului, nici ulterior (acestea fiind simple susțineri fără o bază
reală, de altfel neexistând nici documente justificative în acest sens), singurul moment când a
încercat să se angajeze a fost ulterior introducerii cererii de divorț, când subsemnatul am încetat
să-i mai acord sprijin financiar pentru cheltuielile sale personale.

4
Pe parcursul acestei căsnicii am susținut finaciar familia, întregul venit al subsemnatului
mergând către achitarea ratelor privind locuința noastră, achitarea ratelor privind bunurile din
imobil, achitarea ratelor privind cele două autoturisme (unul al subsemnatului, unul al pârâtei -
reclamante) etc.

Susținerea acesteia cum că aș cheltui banii pe care îi câștig după bunul meu plac, fără să o
consult și făcând o mulțime de datorii punând-o pe aceasta garant sau co-obligat sunt lipsite de
adevăr și de coerență, de vreme ce aceasta nu a avut vreun loc de muncă, cum aș putea să o pun
garant sau co-obligat ?!

IV. Precizări referitoare la episodul legat de presupusa relație extraconjugală

Un alt aspect pe care doresc să-l lămuresc este cel legat de presupusa relație extraconjugală cu
doamna Neagoe Cristina, soția martorului Neagoe Veniamin – audiat prin comisie rogatorie.

Astfel cum am arătat și în cuprinsul apărărilor, dar și a concluziilor orale, legătura de prietenie
cu familia Neagoe s-a format în contextul situației excepționale generate de virusul SARS-COV2,
această relație de prietenie fiind favorizată și de vârstele apropiate ale minorilor, a preocupărilor
comune, dar și a originii noastre române.

Această relație extraconjugală invocată nu există, pârâta încercând în mod mincinos să plaseze
culpa privind eșecul matrimonial în sarcina subsemnatului printr-o pretinsă relație amoroasă cu
vecina.

Această acuză vine în mod surprinzător în contextul în care, chiar pârâta – reclamantă, ca
urmare a faptului că am fost diagnosticat cu un cancer testicular mi-a adus reproșuri în fața
familiei sale și a cunoscuților „cum că sunt un impotent”. Aceste reproșuri fiind preluate și de
către tatăl acesteia, care îmi este și coleg de serviciu și care nu doar o data mi-a reproșat în fața
colegilor că sunt un impotent.

De asemenea, observăm că inclusiv fratele pârâtei, martorul Tăbăcaru Cristian susține în mod
tendențios că aș fi fost văzut ținându-mă de mână cu numita Neagoe Cristina, dar că nu își
amintește numele celor care m-au văzut, rezumându-se doar la a o menționa pe doamna Orietta.
(întrebarea nr. 7 din audierea prin comisie rogatorie a martorului Tăbăcaru Cristian)

5
 Cu privire la cele susținute de către martor, arăt faptul că la data de 10 decembrie 2021, numita
Orietta Amadio a transmis prin intermediul avocatului său un e-mail prin care precizează expres
că nu i-a sesizat d-lui Cristian Tăbăcaru împrejurarea referitoare la relația extraconjugală.

Astfel, nu doar că martorul Tăbăcaru Cristian nu prezintă aspectele pe care el le-a perceput prin
propriile simțuri, ci cele declarate de către acesta nu corespund realității, declarația acestuia
fiind astfel alterată.

***

Având în vedere toate aspectele învederate în cuprinsul apărărilor apreciez că principalele motive care
au condus la destrămarea căsniciei au fost date de faptul că:

A. Pârâta – reclamantă era lipsită de empatie, refuzând să fie prezentă la nevoile subsemnatului în
perioada bolii, aceasta nu m-a sprijinit din punct de vedere emoțional, afectiv, bărbătesc în
perioada în care am fost diagnosticat cu respectiva boală, dar și pe parcursul perioadei de
recuperare. Ba mai mult, aceasta în mod frecvent mă umilea în fața cunoscuților cu privire la
boala pe care am parcurs-o.

B. Familia pârâtei – reclamante (părinții și frații acesteia) a intervenit în mod frecvent în căsnicia
noastră, în repetate rânduri aceștia mi-au atribuit cuvinte jignitoare – astfel cum am detaliat în
cuprinsul apărărilor.

Aceștia se implicau în mod regulat în luarea deciziilor în căsnicia noastră, aspect ce rezultă
inclusiv din cele redate de către martorul Tăbăcaru Cristian la întrebarea nr. 6 din audierea
acestuia, dar și din întrebarea nr. 3 din interogatoriul propus de către pârâta – reclamantă. În
momentele de cumpănă ale căsniciei, decizia finală a avut-o familia pârâtei, astfel cum am arătat
și la episodul legat de plecarea noastră în Elveția.

De asemenea, astfel cum am redat și în cuprinsul răspunsului la interogatoriu, pârâta –

reclamantă își doarea ca fiul nostru să formeze legături de personale doar cu familia sa, însă nu
și cu familia subsemnatului. La solicitarea mea de a merge în vizită la nepotul meu bolnav de
Sindromul Down, aceasta a refuzat vehement spunând că „de la copiii handicapați nu are nimic
de învățat”.

Față de cele învederate în cuprinsul concluziilor orale, dar și prin prezentele concluzii scrise,
precum și prin acțiunea formulată și prin probatoriul administrat, subsemnatul, Sasu Nicu

6
Constantin, vă solicit respectuos să admiteți acțiunea și pe cale de consecință să dispuneți
desfacerea căsătoriei încheiate la data de 16.08.2008.

Cu deosebită considerație,

SASU NICU CONSTANTIN

prin av. Paraschiva Diana

DOMNULUI PREȘEDINTE AL JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI