Sentinţă civilă 2870 din 17.11.

2015
INSTANTA

In urma deliberarii in secret in Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., a adoptat
urmatoarea hotarare:

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei X la data de 28.07.2015 inregistrata sub

nr. X/2015 repartizat in mod aleatoriu spre competenta solutionare complet - C.civil 2,
reclamantulX X a chemat in judecata pe parata X X solicitand desfacerea casatoriei
incheiata cu acesta,in temeiul art. 373 lit. c) C.proc. civ., revenirea parateila numele avut
inainte de casatorie acela de X.

In motivarea in fapt a cererii, reclamantul a aratat cas-a casatorit cu parata la data de

30.01.1967, iar din convietuire au rezultat copii care in prezent sunt majori. Desi in timpul
casatoriei au existat probleme, incepand cu anul 2012 luna decembrie au aparut
neintelegeri. Incepand cu luna decembrie 2012 parata a parasit domiciliul conjugal plecand
sa locuiasca cu copii.La inceputa insistatcaparata sa se intoarca acasa, insa parata a
refuzat, invocand ca este bolnava. A mai promovat o actiune de divort, dar carea fost respins
pentru motivul ca nu exista nici o culpa a paratei. Din luna decembrie si pana in prezent a
locuit singur, ocupandu-se de toate treburile gospodaresti. In toata aceasta
perioadaparataavenit la domiciliu impreuna cu copii si de fiecare data a facut scandal. Arata
ca isi asuma esecul acestei casatorii.

In drept, reclamanta a invocat art. 373lit. cC. civ., art. 934 C.proc. civ.

B.Apararile formulate

Parata a depus intampinare si cererea reconventionala.

Prin intampinare, parata a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata. Nu este de

acord cu desfacerea casatoriei si nici cu motivele invocate. Arata ca in cursul anului 2013 a
locuit o perioada in casa reluand convietuirea. In cadrul dosarului cu nr. X instantele de fond
si de apel au retinut ca, a locuit in imobil in mai multe randuri, astfel ca nu este reala
sustinerea referitoare la despartirea in fapt din anul 2012.La sfarsitul anului 2013 cu ajutorul
executorului judecatoresc a reusit sa patrunda in imobil.

Prin cererea reconventionala, parata a solicitat:

- acordarea de despagubiri in cuantum de 10.000 leica urmare a prejudiciului cauzat de

desfacerea casatoriei;

- acordarea unei prestatii compensatorii avand in vedere dezechilibrul semnificativ

creat de divort

In fapt, a sustinut ca are o pensiede numai 400 lei, intrucata lucrat la CAP. Casatoriaa
durat peste 20 de ani. Reclamantul a lucrat in diverse locuri, iar eaa ramassa faca norme
CAP, sa creasca si sa aiba grija de copii si gospodarie. Acestainitiat o relatie extraconjugala
si din acest motiv si-a manifestat violenta fata de ea. Este foarte bolnava, iar reclamantul nu
a sustinut-o material si moral. Desi detine o hotarare judecatoreasca de reintegrare, nuputut
sa stea in imobil. Reclamantula determinat-o sa plece, intrucat a exercitat violente asupra
sa. Sustine ca dupa divort nu ar mai avea nici un drept asupra casei. Starea sa fizica si
psihica se deterioreaza pe zi ce trece, iar dupa 50 de ani de munca este nevoita sa locuiasca
la copii si sa traiasca din 400 lei pensie. Reclamantula vandut mai multe bunuri din casa. De
asemenea a fost constituita o comisie de la primarie acestia au discutat cu reclamantul, insa
acestaa refuzat sa o primeasca acasa. A solicitat ca la stabilirea prestatiei compensatorii sa
se aiba in vedere starea sa de sanatate, varsta, cuantumul pensiei sale, faptul ca locuieste la
copii, iar reclamantul a ramas sa locuiascain imobil.

In drept,parata a invocat art. 373 lit. c C. civ., art. 388 C. civ., art. 390 C. civ.

Cererea reconventionala a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de100

lei, cate 50 lei, pentru fiecare capat de cerere, potrivit art. 15 lit. d din OUG 80/2013 privind
taxele judiciare de timbru.

C. Raspuns la intampinare

Reclamantul a formulat raspuns la intampinare prin care a invocat exceptia netimbrarii

cererii reconventionale

In ceeace priveste fondul cererii, a aratat ca, culpa sa este una minora. Chiar daca isi
asumaesecul desfacerii casatoriei, nu inseamna ca este de rea credinta. Incepand cu anul
2012 au aparut neintelegeri si asta nu inseamna ca exista vreo culpa a vreunuia dintre ei.
Incepand cu luna decembrie 2012 parata a parasit domiciliul conjugal, plecand sa locuiasca
la copii. Daca isi asuma esecul casatoriei, asta nu inseamna ca are vreo culpa. Prin
comportamentul sau, parata a refuzat sa locuiasca cu el, astfel ca are si ea o contributie la
destramarea casatoriei. Amandoi sunt pensionari, au posibilitati financiare restranse, iar
despagubirile sunt foarte mari. Este si el bolnav si se ocupa singur de gospodarie.

In drept, a invocat art. 150, art. 205 si art. 209 C.proc. civ.

D. Probe

Reclamantul a depus la dosar acte de stare civila,cupon de pensie.

Paratula depus la dosar copie carte de identitate, declaratii, Sentinta civila nr. X de la
data de 29.08.2013 pronuntata in dosarul nr. X, proces verbal de executare din data de
15.11.2013, acte medicale,adeverinta nr. 1074 din data de 07.08.2013, Titlul de proprietate X
din data de 07.05.1999, Decizia civila nr. X/A/2014 pronuntata in dosarul nr. X, Sentinta civila
nr. X/2013 de la data de 16.10.2013, cupon de pensie.

La dosarul cauzei a fost atasat pana la solutionarea definitivadosarul nr. X.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisurile depuse la dosar, proba cu

interogatoriile celor doua parti si proba testimoniala cu martorii X Xsi X X - pentru reclamant,
precum si X X si X X - pentru parata, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la
dosar.

II.In fapt:

Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

La data de 30.01.1967, partile din prezenta cauza, respectiv reclamantul X X si parata X

X s-au casatorit, casatoria fiind inregistrata in Registrul starii civile al Comunei X sub nr. 1
din data de30.01.1967 - potrivit certificatului de casatorie seria CE nr. X.

Prin sentinta civila nr. X/2013 de la data de 16.10.2013, definitiva prin Deciziacivila nr.
X/A/2014 de la data de 21.05.2015 pronuntate in dosarul nr. X afost respinsacererea de divort
promovata de reclamantul X Xin contradictoriu cu parataX X.
 In motivare, s-a retinut ca nu a fost facuta dovada culpei parateicu privire la
deteriorarea vietii de famX. Parata, in cursul anului 2013, avand mai multe afectiuni s-a
prezentat la medic pentru investigatii. Investigatiile au fost facute la spitalele din localitatile
X si X. Parata a fost insotita la medic de fiica sa din X, unde a si fost gazduita pe perioade
scurte de timp. Parata a mai revenit in domiciliu. A fost in domiciliu cand a muncit la munca
campului, a efectuat diferite lucrari gospodaresti, s-a preocupat ca de ziua prenumelui
reclamantului, de sarbatoarea Sf. X in 2013, sa pregateasca prajituri si sa serbeze pe
reclamant. In decembrie 2012, au aparut neintelegeri pe motiv ca aceasta ar fi fost
nemultumita ca face foc la soba si nu pastreaza curatenie. Motivul real asa cum a rezultat
din sustinerile martorilora fost acelaca reclamantul s-a apropiat mai mult de o femeie mai
tanara din sat. Aceasta a exercitat o mare influenta asupra reclamantului. Reclamantul a
inceput sa izgoneasca din locuinta pe parata si pe membrii famXi, fiica partilor si chiar fiul
lor. Pentru a inlatura tensiunile din famX pe acest motiv au cerut paratei ca in astfel de
momente sa plece din locuinta si samai stea la fiica ei. Situatia a coincis cu perioadele de
investigatii medicale.

III. Cu privire la cererea de divort

A. In drept: Art. 373 lit. c C. civ. prevede ca, divortul poate avea loc la cererea unuia
dintre soti, dupa o separarea in fapt carea durat cel putin 2 ani.

Conform art. 934 c.proc. civ. cand sotii sunt separati in fapt de cel putin 2 ani, oricare
dintre ei va putea cerere divortul asumandu-si responsabilitatea pentru esecul casatoriei. In
acest caz, instanta va verifica existenta si durata despartirii in fapt si va pronunta divortul
din culpa exclusiva a reclamantului. Daca sotul parat se declara de acord cu divortul se vor
aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 930.

Potrivit art. 309 C. civ. sotii isi datoreaza reciproc respect, fidelitate si sprijin moral. Ei
au indatorirea de a locui impreuna.

B. Solutia instantei:

Raportand dispozitiile legale la situatia de fapt retinuta in speta instanta apreciaza

intemeiata cererea reclamantului, pentru urmatoarele considerente:

Reclamantul a solicitat desfacerea casatoriei ca urmare a separarii in fapt pentru o

perioada de minim 2 ani.

Instanta retine ca, divortul din culpa pentru separare indelungata este conditionat de
separarea efectiva a sotilor, indiferent de motivele care au justificat despartirea in fapt si de
durata separarii in fapt care trebuie sa fie minim 2 ani.

Cu alte cuvinte pentru a se pronunta divortul din culpa datorita separarii in fapt a sotilor
sunt necesare anumite conditii, respectiv: a). sotii sa nu mai locuiasca impreuna; b). durata
separarii in fapt sa fie de minim 2 ani neinteresand imprejurarile in care a avut loc separarea
faptica a celor doi sot, cauzele care au dus in final la aceasta, ci au relevanta doar existenta
sa si durata in timp; c). sa existe vointa sotilor de a pune capat comunitatii de viata.

Analizand probele administrate in cauza rezulta ca sustinerile reclamantului din cererea

de chemare in judecata cu privire la despartirea in fapt, sunt intemeiate. Partile nu mai
convietuiesc, din luna decembrie 2012 si, pana la acest moment, nu au mai reluat
convietuirea.

Asa cum s-a retinut in Sentinta civila de divort, parata a efectuat mai multe investigatii
medicale pentru care a fost necesara deplasarea launitatile medicale, in aceasta perioada
fiind gazduita de fiica sa din X. Sentinta civila stabileste ca,parata, tot in aceasta perioada, a
muncit la munca campului, iar desarbatoarea Sf. X din anul 2013,s-a preocupat
desarbatoarea numelui reclamantului.

Asadar, in perioada decembrie 2012- sarbatoarea Sfintului X 2013, reclamanta a locuit

sporadic la domiciliul conjugal, acesta fiind motivul promovariiprimei cereri de divort, astfel
ca, nu se poate aprecia ca in aceasta perioada partile au convietuit, ca relatia dintre cele
doua parti ar fi caracteristicaunei familii.

Martorii audiati pentru reclamant X X si X X au confirmat faptul ca, din anul 2012-2013,
de la sarbatorile de iarna, partile nu mai convietuiesc. Martorul X X a confirmat faptul ca,
inanul 2013, parata s-a intors la imobil, a stat 2-3 zile si a mers la munca campului. De cand a
plecat, parata a fost la imobil de aproximativ 2-3 ori. Martorul X X a relatat ca parata a mers
la imobil, de ziua reclamantului, insa acesta era plecat, la iarmaroc, in X X. Martorul X X,
audiat pentru parata, a confirmat faptul ca, parata locuieste cu fiica sa din anul 2013. Parata
dorea sa se intoarca acasa insa gasea portile incuiate. Martorul X X a aratat ca parata
locuieste la fiica ei, X, de 3 ani.

Rezulta din declaratiile martorilor ca, dupa sarbatoarea Sfintului X 2013 si pana in
prezent, partile nu au mai convietuit, reclamantul a locuit ladomiciliul conjugal, in timp ce
parata a locuit la fiica sa.

In aceasta perioada, prin Sentinta civila nr. X de la data de 29.08.2013 pronuntata de

Judecatoria X, s-a dispus, pe cale de ordonanta presedintiala, reintegrarea paratei X X in
imobilul casa de locuit. Sentinta civila a fost pusa in executare, potrivit procesului verbal
incheiat din data de 15.11.2013 intocmit de executorul judecatoresc Silitra Alin.Tot astfel,
rezulta din declaratiile martorilor audiati in cauza ca, pentru reintegrarea reclamantei in
imobilul domiciliul conjugal au intervenit si autoritatile locale.

Rezulta ca, a existat o opozitie a reclamantului pentru ca parata sa locuiasca in

imobilul domiciliul conjugal, insa aceasta opozitie nu prezinta relevanta asupra calificarii
situatiei dintre parti ca fiind o despartire in fapt. Nu prezinta relevanta care dintre soti estein
culpa si care agenerat despartirea in fapt, atata timp cat, nune intereseaza in aceasta
problema,decat existenta despartirii in fapt si durata in timp. Prin probele administrate in
cauza,parata nua facut dovadaca, din anul 2012 si pana in prezent a existat o viata de famX
intre ea si reclamant,ca sotii au avut relatii specifice unei casatorii sau ca a existat intre ei o
comunitate de interese.

Vointa reclamantului este clara si rezulta din probele administrate, cat si din pozitia
exprimata in fata instantei, prin raspunsurile la interogatoriu.Pe de alta parte, din
comportamentul paratei rezulta vointa acesteia de a pune capat comunitatii de viata.
Instanta apreciaza ca, vointa paratei de a continua casatoria este formala sieste intretinuta
de faptul caparata adobandit in timpul casatoriei bunuri impreuna cuparatul. Aceasta vointa
nu este compatibila cu scopul instituit de legepentru existenta casatoriei. Aceasta
imprejurarea rezulta din raspunsurile la interogatoriu, cat si martorii audiati. Astfel, se retine
ca, desi sentinta civila de reintegrare a fost pusa in executare, reclamanta nu a locuit in
imobil, aspect ce rezulta din declaratia martorului X X. De asemenea, martorul X X a relatat
ca, parata a luat lucruri din casa si a plecat. Tot astfel, martorul X X, audiata pentru parata
relateaza ca, parata a dorit sa se intoarca acasapentru ca ,, avea terenuri, animale", ca
doreste salucreze pamantul, via. Scopul intoarcerii acasa si a continuarii casatoriei nu pare a
fi afectiunea dintre cei doi soti.
 Rezulta ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru pronuntarea divortului
pentru despartirea in fapt, mai sus mentionate.Partile sunt despartite in fapt de peste 2 ani si
exista vointa sotilor de a pune capat comunitatii de viata.

Instanta investita cu solutionarea cererii de divort din culpa trebuie sa stabileasca

culpa in desfacerea casatoriei.

Se retine ca divortul datorita separarii in fapt a sotilor este un divort cauzat de culpa
sotilor.

Din analiza dispozitiilor art. 934 alin. 1 C.proc. civ. rezulta ca art. 394reprezinta o
exceptie de la regula desfacerii casatoriei din culpa reclamantului numai in ipoteza in care
parata a formulat cerere reconventionala, permitandu-se divortul din culpa reclamantului in
cazul in care sotii sunt despartiti in fapt de cel putin 2 ani.

In acest caz, se consideraca in ipoteza in care sustinerile din cererea de chemare in

judecata se verifica, cel care cere divortul, respectiv reclamantul isi asuma
responsabilitatea pentru esecul casatoriei, fiind vorba de o exceptie de la principiul nemo
auditor propriam turitudinem allegans.

Prin urmare, intrucat reclamantul prin introducerea actiunii si-a asumat vina la
desfacerea casatoriei, instanta urmeaza sa admita cererea de divort si sa dispuna
desfacerea casatoriei incheiata intre cele doua parti, din culpa exclusivaa reclamantului.

IV. Cererea referitoare la nume:

A. In drept: Potrivit art. 383 C. civ. la desfacerea casatoriei prin divort, sotii pot conveni
sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei. Instanta ia act de aceasta intelegere, prin
hotararea de divort (alin. 1). Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre
soti sau de interesul superior al copilului, instanta poate sa incuviinteze ca sotii sa pastreze
numele purtat in timpul casatoriei, chiar in lipsa unei intelegeri intre ei (alin. 2). Daca nu a
intervenit o intelegere sau daca instanta nu a dat incuviintarea, fiecare dintre fostii soti
poarta numele dinaintea casatoriei (alin. 3).

B. Solutia instantei: Intrucat nu exista nici o invoiala asupra purtarii deparata a numelui
dobandit prin casatorie, instanta urmeaza sa dispuna revenireaacesteia la numele purtat
anterior casatoriei, acela de .

V. Cererea privind prestatia compensatorie

A. In drept: Art. 390 C. civ. stabileste ca in cazul in care divortul se pronunta din culpa
exclusiva a sotului parat, sotul reclamant poate beneficia de o prestatie care sa
compenseze, atat cat este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divortul l-ar
determina in conditiile de viata ale celui care o solicita (alin. 1). Prestatia compensatorie se
poate acorda numai in cazul in care casatoria a durat cel putin 20 de ani ( alin. 2) Sotul care
solicita prestatie compensatorie nu poate cere de la fostul sot si pensie de intretinere, …
( alin. 3).

B. Solutia instantei:

Raportand dispozitiile legale la situatia de fapt retinuta in cauza, instanta apreciaza

neintemeiata cererea formulata de parata.

Scopul acordarii prestatiei compensatorii este acela de a acoperi, pe cat posibil,

dezechilibrul semnificativ pe care divortul il produce in conditiile de viata ale celui care
solicita plata compensatorie,urmarind o temperare a pierderii suferite de unul din soti.
Pentru acordarea prestatiei compensatorii trebuie indeplinite urmatoarele conditii: casatoria
sa fie desfacuta din vina sotului parat, durata casatoriei sa fi fost de minim 20 de ani.

Contrar sustinerii reclamantului, prestatia compensatorie poate fi acordata inclusiv in

cazul in care casatoria este desfacuta pentru despartirea in fapt, de peste 2 ani, intrucat in
acest caz, reclamantul isi asuma esecul casatoriei.

In cauza nu este indeplinita conditia existentei unui dezechilibru semnificativ pe care

divortul il produce in conditiile de viata ale celui care solicita plata compensatorie.

Din inscrisurile depuse la dosar rezulta ca parata beneficiaza de o pensie in cuantum de

400 lei, lunar, in timp cereclamantul de o pensie de 535 ei, lunar, conform cupoanelor de
pensie. Diferenta dintre cele douapensii nu este semnificativa. Parata invoca faptul ca, in
casatorie a detinut terenuri si animale, insa aceasta imprejurare nu conduce la necesitatea
acordariiprestatiei compensatorii, intrucat situatia poate fi rezolvata prin partajul bunurilor
comune. Se observa ca, desi Titlul de proprietate X din data de 07.05.1999 este emis pe
numele reclamantului X X, stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafata
de 5000 m.p. s-a facut de catre comisii, prin constituire, imprejurare din care se prezuma ca
terenul a fost atribuit ca urmarea faptului ca cei doi soti au fost membri cooperatori.

Prin urmare, apreciaza instanta ca, nu exista niciun motiv care sa conduca la concluzia
dezechilibrului semnificativ pe care divortul il produce in conditiile de viata
alereclamantei,motiv pentru care instanta va respinge cererea de acordare a pensiei
compensatorii, ca neintemeiata.

VI. Cererea cu privire la acordarea despagubirilor

A. In drept: Art. 388 stabileste ca distinct de dreptul la prestatie compensatorie, sotul

nevinovat care sufera un prejudiciu prin desfacerea casatoriei, poate cerere sotului vinovat
sa il despagubeasca . Instanta de tutela solutioneaza cererea prin hotararea de divort

B. Solutia instantei

In raport de dispozitiile legale mentionate, instanta apreciaza intemeiata cererea prin

care parata reclamanta solicita despagubiri.

Norma legala recunoaste dreptul sotului inocent de a solicita de la sotul vinovat de

destramarea casatoriei despagubiri pentru prejudiciul suferit prin desfacerea casatoriei. Un
asemenea drept, este recunoscut numai sotului care nu este culpabil de destramarea
casatoriei, fiind o aplicatie particulara a principiului raspunderii civile delictuale.

Acordarea acestui drept presupune indeplinirea urmatoarelor conditii cumulative: a).

divortul sa se fi pronuntat din culpa exclusiva a sotului de la care se solicita despagubirea;
b). sotul reclamant sa fi suferit un prejudiciu ca urmare a desfacerii casatoriei; c). prejudicial
trebuie sa fie cert, determinat sau determinabil, nereparat, in stransa legatura cu desfacerea
casatoriei.

Instanta apreciaza ca, sunt indeplinite conditiile cumulative care ar justifica acordarea
despagubirilor.

Din probele administrate rezulta culpa reclamantului la desfacerea casatoriei, care, in

conditiile asumarii esecului casatoriei, este exclusiva. De asemenea, apreciaza ca, parata a
suferit un prejudiciu ca urmare a desfacerii casatoriei, iar prejudiciul rezulta din toate
imprejurarile concrete ale cauzei.
 In primul rand, se retine ca, bolile de care sufera parata,nu reprezinta un efect direct al
desfacerii casatoriei. Bolile au fost dobandite in timp si existau inainte dedivort, conform
inscrisurile depuse la dosar.

In al doilea rand, prejudiciul incercat de catre parataeste unul moral si se refera

latrauma emotionalaintervenita ca urmare a schimbarii statului, afectarea imaginiicauzata
de pierderea statului de persoana casatorita.Instanta retine ca partile au fost casatorite o
perioada indelungata de timp, s-au obisnuit unul cu altul, astfel ca, o separare dupa olunga
perioada de timp petrecuta impreuna cu celalalt are un efect negativ asupra personalitatii
paratei. Desfacereaunei relatiinu se poate faceimediat, de o zi pe alta, ci necesita reactii
indelungate de acomodare, de acceptare a unui nou statut. Se mai retine ca, partilelocuiesc
in mediul rural, comunitate in care desfacerea unei casatorii indelungatedetermina discutii,
afectand imaginea paratei, in conditiile in care potrivit declaratiilor martorilor, reclamantul
ar fi implicat intr-o alta relatie.

Starea psihologica a paratei este relevata de martorii audiati in cauza, respectiv X X si

X X. Astfel, martorii au relatat starea de tristete a reclamantei, cauzata de despartirea in
fapt. Cererile promovate la instanta de judecata, la executorul judecatoresc si la autoritatile
locale pentru reintegrarea in locuinta comunaau provocat stres paratei, sunt neplacute si
sunt de natura sa afecteze integritatea psihologica a acesteia.

Pentru motivele de fapt si de drept mentionate, instanta urmeaza saadmita cererea

privind acordarea despagubirilor intemeiate pe dispozitiile art. 388 C. civ., dar nu in
cuantumul solicitat de catre parata. Apreciaza ca in raport de prejudiciul concret, starea
paratei, pierderea efectiva si calitatea profesionala a paratei, suma de 2.000 lei reprezinta o
reparatie echitabila.

VII. Asupra cheltuielilor de judecata

Reclamantul a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 100 lei reprezentand taxa

judiciara de timbru.
Parata a efectuat cheltuieli de judecata in cuantum de 100 lei taxa judiciara de timbru
aferenta cererii reconventionale (cate 50 lei pentru fiecare capat de cerere),precum si suma
de 800 lei reprezentand onorariu avocat.

Reclamantul a precizat, in sedinta publica din data de 17.11.2015 , ca va solicita plata

cheltuielilor de judecata pe cale separata.

In raport de solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii, in temeiul art. 453
c.proc. civ. si proportional cu admiterea cererilor, instanta urmeaza sareclamantul sa
ramburseze paratei suma de 350 lei reprezentandcheltuieli de judecata.

VIII. Alte aspecte

Avand in vedere art. 230 lit. s) din Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr.
287/2009 privind Codul civil rap. la Legea 119/1996, in temeiul art. 46 alin. 1 lit. c din Legea
119/1996 cu privire la actele de stare civila, se va face mentiune despre divort pe marginea
actului de casatorie.

In acest sens, o copie de pe hotarare va fi comunicata PrimarieiComunei X la data

ramanerii definitivea hotararii.

De asemenea, hotararea judecatoreasca va fi comunicata si Registrului national al

regimurilor matrimoniale, prevazut de Codul civil, conform art. 927 alin. 4 C.proc. civ.