DREPTUL FAMILIEI – SPEŢE:

1. Nulitate. Acoperire. Minorul care nu a împlinit vârsta

legală.
Prin acţiunea introdusă la 26 februarie 2012, R.S. a cerut
anularea căsătoriei dintre N.E. şi B.E. căsătorie înregistrată la nr. 8
din 15 ianuarie 2012 la Oficiul stării civile din comuna Ezeriş, jud.
Caras-Severin.
În motivarea acţiunii s-a arătat că, datorită omisiunii de a se
verifica vârsta viitorilor soţi, căsătoria a fost încheiată, deşi B.E.,
nu împlinise vârsta de 18 ani, fiind născut la data de 1 ianuarie
1995.
Prin sentinţa civilă nr. 24 din 3 martie 2012, instanta a admis
acţiunea şi a dispus anularea căsătoriei, reţinând că a fost încheiată
cu nesocotirea prevederilor art. 272 Noul Cod civil.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs ambii soţi,
susţinând că greşit a fost declarată nulă căsătoria dintre ei,
deoarece la acea dată soţia era gravidă.

a) Care sunt condiţiile de fond pentru încheierea validă a

căsătoriei? Clasificare.
Condițiile de fond pentru încheierea căsătoriei sunt:
consimțământul și vârsta matrimonială;

b) Determinaţi regimul juridic al nulităţii relative.

Nulitatea relativă operează în cazul lipsei încuviinţărilor cerute de
lege pentru căsătoria minorului, vicierii consimţământului și lipsei
discernământului. Regimul juridic al nulităţilor căsătoriei se referă
la persoanele care pot invoca nevalabilitatea căsătoriei, la
imprescriptibilitatea acţiunii şi la posibilitatea de confirmare a
căsătoriei nevalabile. Astfel in cazul nulității relativa, aceasta
poate fi invocată doar e soţul care pretinde că i-a fost viciat
consimţământul prin eroare, dol sau violenţă, sau de cel a cărui
încuviinţare era necesară în cazul căsătoriei minorului. De altfel

 aceasta este prescriptibilă, anularea căsătoriei putând fi cerută în

limitele termenului de 6 luni socotit de la încetarea violenţei ori de
la descoperirea erorii sau a dolului, iar in ceea ce privește
confirmarea, aceasta operezea prin simpla împlinire a termenului
de prescripție, funcționat ca un fel de confirmare tacită.

c)Care credeţi că este soluţia dată de instanţă? Motivaţi. Solutia

instanței este greșita, deoarece în speță nu poate fi cerută nulitatea
căsătoriei motivând ca persoana in cauza nu avea împlinita vârsta
de 18 ani, prin prisma faptului ca operează exceptia de aceasta
regula, potrivita căreia căsătoria intre soții ce nu au împlinit vărsta
majoratului este valabilă dacă exista motive temeinice, in speța,
starea de graviditate a soției la încheierea căsătoriei.

2. Încheierea în afara sediului biroului de stare civilă. Nulitate.

Acoperire. Înţelesul noţiunii de publicitate.
P.F. şi G.E., în calitatea de legatari universali ai defunctei C.E.,
au chemat în judecată pe C.G., pentru a se constata nulitatea
absolută a căsătoriei dintre pârât şi defunctă.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că în ziua de 20
aprilie 1996 s-a efectuat nelegal, la domiciliul pârâtului, căsătoria
acestuia cu defuncta.
Tribunalul MunicipiuluiBucureşti, secţia a III-a civilă, prin
sentinţa nr. 54/26.07.1997, a respins acţiunea, reţinând că nu există
niciun motiv pentru a se constata nulitatea absolută a căsătoriei.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs atât reclamanţii,
precum şi pârâtul.
Prin recursul declarat, reclamanţii susţin, printre alte critici, că
în mod greşit prima instanţă nu a constatat nulitatea căsătoriei,
deoarece aprobarea pentru încheierea căsătoriei în afara sediului
Serviciului de stare civilă a fost dată de secretarul Comitetului
executiv al Consiliului popular şi nu de preşedinte, aşa cum este
prevăzut în L. 119/1996, iar în ceea ce priveşte condiţia
publicităţii, ea nu a fost realizată, întrucât domiciliul pârâtului,

 unde s-a încheiat căsătoria, nu este loc public prin natura lui şi nici
prin destinaţie nu este accesibil publicului, aşa cum este sediul
Oficiului sării civile.
Recursul nu este întemeiat.

a) Principiul error communit facit ius. Determinare.

Aplicabilitate.
„error comunis facit jus” se referă la faptul ca lipsa calităţii de
ofiţer de stare civilă nu împiedică valabilitatea căsătoriei, dacă a
existat convingerea generală că persoana în faţa căreia s-a oficiat
actul de căsătorie avea calitatea să-l instrumenteze;

b) Identificaţi
instituţiile de dreptul familiei şi definiţi-le!
O prima instituție este Căsătoriac ce semnifică o relație aprobată
cultural prin care se legitimează o uniune economică și sexuală, de
obicei între un bărbat și o femeie, o instituție socială strict
reglementată printr-un set de norme culturale, politice, sociale,
economice și religioase.
O alta instituție in speța este nulitatea absolută prin intermediul
căreia căsătoria se anulează din cauza neîndeplinirii anumitor
condiții de valabilitate.

c)A procedat corect instanţa de judecată? Motivaţi. Instanta a

procedat corect, deoarece regula prevăzută de art. 287 este că
celebrarea căsătoriei are loc la serviciul public comunitar local de
evidenţă a persoanelor, însă cu toate acestea, art. 287 alin. (2)
prevede posibilitatea celebrării căsătoriei şi în afara sediului
serviciului, iar in ceea ce privește competentă materială, căsătoria
este perfect valabilă chiar dacă in realitate persoana in cauza nu
avea calitatea de ofițer de stare civilă, atâta timp cât soții au fost
de buna credință.

 3. Constatarea nulităţii căsătoriei. Vicii de consimţământ.

J.I. a chemat în judecată pe J.D.E. solicitând anularea căsătoriei
încheiate de aceştia, susţinând că, la încheierea căsătoriei,
consimţământul său a fost viciat, în sensul că a fost indus în eroare
de aceasta şi de părinţii ei, cu privire la starea sănătăţii pârâtei,
bolnavă de epilepsie.
Instanţa a reţinut că, cu ocazia logodnei, reclamantul a luat
cunoştinţă despre una din crizele comiţiale ale pârâtei, iar medicul
competent, când a eliberat certificatul prenupţial, i-a spus acestuia
că pârâta suferă de o "anumită boală".

a) Identificaţi în speţă viciile de consimţământ ce pot afecta

valabilitatea căsătoriei.
În speța viciul ce poate afecta valabilitate căsătoriei este dolul
comisiv, adică inducerea in eroarea a unui dintre soti cu privire
starea sa de sănătate.

b) Evidenţiaţi regimul derogator al viciilor de consimţământ la

căsătorie faţă de dreptul comun, respectiv viciile de consimţământ
la încheierea unui act juridic civil.
In ceea ce privește căsătoria, numărul viciilor este redus, in se sul
ca vorbim doar de dol, eroare și violenta, spre deosebire de dreptul
comun unde mai avem și leziunea.
De altfel, in ceea ce privește căsătoria ,eroarea poarta doar asupra
calitatilor fizice ale unuia dintre soți, pe când in dreptul comun
aceasta se poate referi fie la identitatea fizică, fie la identitatea
civilă, fie la calităţile esenţiale ale părţilor.

c)Care credeţi că este soluţia dată de instanţă? Motivaţi. Înstanța

va respinge acțiunea reclamatului depreciere aceasta nu constituie
motiv de anularea a căsătorie din moment ce acesta avea
cunoștința despre starea de sănătatea a soție încă din timpul
logodnei.

 4. Căsătorie fictivă. Condiţii. Sarcina probei.

Reclamantul B.R.M. a chemat în judecată pe pârâta B.A.M.
pentru ca instanţa, prin sentinţa ce o va pronunţa, să declare nulă
căsătoria părţilor, încheiată la 31 iulie 2015.
În motivarea cererii se susţine că, la data încheierii căsătoriei,
consimţământul exprimat de pârâtă nu a fost dat în scopul
întemeierii unei familii, fiind vorba de o căsătorie simulată;
martora propusă spre audiere de către reclamant declară că pârâta
"s-a căsătorit cu reclamantul pentru a se răzbuna pe un fost
prieten".

a) Care sunt caracterele pe care consimţământul trebuie să le

îndeplinească la încheierea căsătoriei?
La încheierea căsătoriei consimțământul ambilor soți trebiue sa fie
liber și personal.

b)Determinaţi şi motivaţi soluţia în speţa de faţă! Instanța va

admite acțiunea reclamantului și va anula căsătoria dintre cei doi
deoarece in baza art. 295 alin(1), căsătoria încheiata in alt scopt
decât acela de a avea o familie, adică de a avea relatii personale și
patrimoniale specifice căsătoriei este o căsătorie fictivă și este
lovită de nulitate absoluta.

5. Vicii de consimţământ la căsătorie

G.T. s-a căsătorit în septembrie 1995 cu T.E., pe care o
cunoscuse cu două luni înainte, prin intermediul surorii ei gemene
J.E.
După cinci ani de la căsătorie, T.E. i-a adus la cunoştinţă că
cea cu care el se căsătorise nu era fata cu care se plăcuse şi cu care
ieşise pentru prima oară, ci sora ei geamănă.
În fapt lucrurile s-au petrecut astfel: iniţial G.T. o cunoscuse
pe J.E. şi petrecuse cu ea câteva zile împreună, după care aceasta
nu a mai avut plăcerea să iasă cu el, astfel că la o întâlnire a rugat-

 o pe sora ei geamănă, să se ducă, atât pentru a salva aparenţele,

dar şi pentru amuzament. Ulterior, T.E. l-a plăcut şi s-a îndrăgostit
de G.t. şi i-a cerut lui J.E. să nu-i divulge secretul lui G.T., astfel
că după trei săptămâni aceştia s-au căsătorit.
În octombrie 2001 G.T. a aflat vestea şi a reacţionat destul de
vehement, crezând iniţial că este o glumă, dar, după ce acest lucru
i-a fost confirmat şi de către părinţii celor două gemene, acesta a
replicat prin faptul că totuşi se consideră un norocos, pentru că nu
are ce să-i reproşeze lui T.E. şi pe de altă parte, îşi iubeşte soţia.
După numerose certuri având ca subiect un împrumut făcut
de G.T. lui J.E., la data de 10 ianuarie 2007, T.E. a introdus o
acţiune de divorţ în contradictoriu cu G.T., solicitând desfacerea
căsătoriei, considerând că G.T. i-a jignit sora.
În instanţă, G.T. a ridicat excepţia nulităţii căsătoriei,
dovedind prin ansamblul probator că, de fapt, a fost indus în
eroare atât la momentul în care a luat hotărârea de a se căsători,
cât şi la momentul căsătoriei.

a) Este sau nu prescris dreptul lui G.T. de a cere anularea

căsătoriei, având în vedere că acest drept este nepatrimonial?
Dreptul lui G.T. s-a prescris, deoarece acţiunea în nulitate a
căsătoriei se poate introduce în termen de 6 luni de la încetarea
violenţei, ori de la descoperirea erorii sau a dolului, iar acesta in
cauza a aflat in Octombrie 2001 și a ridicat aceasta accepție in
Ianuarie 2007.

b) Care este viciul ce a afectat consimţământul lui G.T. la

momentul încheierii căsătoriei?
Viciul ce a afectat consimțământul lui GT in speța este eroare
deorece poarta asupra calităților fizice ale soției
c) Pronunţaţi soluţia corectă pentru problema ridicată în speţă!
Motivaţi!

 In speța instanța va da câștig de cauza soției și va respinge

exceptia ridicată de parat pe motiv ca dreptul la acțiunea in ceea ce
privește viciul de consimțământ s-a prescris.

6. Căsătorie. Încheiere. Condiţii. Nulitate.

La data de 10 ianuarie 2012, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV a
civilă, va admite cererea formulată de reclamanta D.F. şi va anula
căsătoria încheiată între D.F. şi pârâtul D.C. la 12 octombrie 2008,
la Primăria Sectorului 4 Bucureşti şi va dispune ca reclamanta să
reia numele purtat anterior căsătoriei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa reţine că la data de 12
octombrie 2008, pârâtul se afla în proces de divorţ cu prima sa
soţie.

a) Determinaţi situaţiile în care principiul monogamiei este

încălcat, dar şi acele situaţii în care bigamia nu se reţine.
De regula este interzisă încheierea unei noi căsătorii de către
persoana care este căsătorită”. Cu alte cuvinte, nu se poate căsători
bărbatul sau femeia căsătorită sau cei pentru care s-a pronunţat
desfacerea căsătoriei, dar hotărârea judecătorească nu este
definitivă. Însă exista anumite excepții, cum ar fi :
–nu va fi bigam soţul care se căsătoreşte între data declarării
judecătoreşti a morţii celuilalt
soţ şi data rămânerii definitive a hotărârii declarative de moarte;
–nu e sau nu va fi bigam soţul care, după rămânerea definitivă a
hotărârii judecătoreşti declarative de moarte a celuilalt soţse
căsătoreşte, iar, ulterior, celălalt soţ apare.

b) Care este sancţiunea ce se aplică în cazul constatării bigamiei?

În cazul constatării bigamie intervine sancționează cu desființarea
celei de-a doua căsătorii (art.293 - art.273)

 c)Pronunţaţi soluţia corectă pentru problema ridicată în speţă!

Motivaţi!
Instanța a pronunțat corect solutia, deoarece situația in care
hotărârea de divorț a pârâtului in ceea ce privește prima căsătorie
nu a rămas definitiva, , iar acesta se căsătorește cu o alta persoana,
constituie bigamie, astfel ca se va desființa cea de-a doua căsătorie
a pârâtului.

7. Nulitate. Acoperire.
Prin acţiunea introdusă la 12 martie 2012, M.X. a cerut anularea
căsătoriei dintre X.X. şi X.Y., căsătorie înregistrată la nr. 7 din 6
septembrie 2010 la Oficiul stării civile din Slatina. Pentru a
motiva acţiunea, M.X. susţine că X.X s-a căsătorit cu X.Y când
aceasta din urmă avea vârsta de 16 ani, primind acordul părinţilor
abia la 1 an de la încheierea căsătoriei, încălcând astfel art. 272
alin. 2 NCC, privind condiţiile de fond la încheierea căsătoriei.

a) Enumeraţi cauzele ce atrag nulitatea absolută.

Atrag nulitatea absoluta: încheierea căsătoriei fără respectarea
dispozițiilor legale referitoare la vârsta matrimoniala, încheierea
căsătoriei de către o persoana deja căsătorită, încheierea căsătoriei
intre rude de grad prohibit, închidea intre persoane legate prin
adopție, lipsa solemnității, necompetența ofițerului de stare civilă,
frauda de lege sau căsătoria fictivă, lipsa diferenței sexuale și lipsa
consimțământului.

b) Determinaţi regimul juridic al nulităţii relative.

Nulitatea relativă operează în cazul lipsei încuviinţărilor cerute de
lege pentru căsătoria minorului, vicierii consimţământului și lipsei
discernământului. Regimul juridic al nulităţilor căsătoriei se referă
la persoanele care pot invoca nevalabilitatea căsătoriei, la
imprescriptibilitatea acţiunii şi la posibilitatea de confirmare a
căsătoriei nevalabile. Astfel in cazul nulității relativa, aceasta
poate fi invocată doar e soţul care pretinde că i-a fost viciat

 consimţământul prin eroare, dol sau violenţă, sau de cel a cărui

încuviinţare era necesară în cazul căsătoriei minorului. De altfel
aceasta este prescriptibilă, anularea căsătoriei putând fi cerută în
limitele termenului de 6 luni socotit de la încetarea violenţei ori de
la descoperirea erorii sau a dolului, iar in ceea ce privește
confirmarea, aceasta operezea prin simpla împlinire a termenului
de prescripție, funcționat ca un fel de confirmare tacită.

c) Care este soluţia în speţa prezentată? Motivaţi!

Instanta va respinge acțiunea introdusă de reclamantul MX,
deoarec faptul ca încuviințarea părinților soților a fost făcută la un
1 an de la data căsătoriei celor doi este irelevant, condiția pentru
valabilitatea căsătoriei fiind îndeplinită prin simpla încuviințare a
părinților.