Rezolvarea spetelor

Speta nr. 1
Speta prezentata atrage atentia asupra mai multor aspect precum:

 Varsta celor doi soti

=> A = 15 ani si 11 luni

B = 17 ani si 4 luni.

Raportat la acest aspect, subliniez faptul ca una dintre conditiile de fond, ce trebuie a fi indeplinita
pentru incheierea valabila a casatoriei, este varsta matrimoniala (nubila). In acest sens, codul civil
stabileste regula potrivit careia “casatoria se poate incheia numai daca viitorii soti au implinit varsta de
18 ani” (art.272, alin. 1 C.Civ.).
Cu toate acestea, de la regula precizata mai sus, exista reglementata o exceptie, in alin. 2 al art. 272
C.Civ., care stabileste faptul ca in anumite imprejurari barbatul si/sau femeia pot obtine o dispensa de
varsta pentru incheierea casatoriei. Aceasta presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
a. Persoana in cauza a implinit varsta de 16 ani;
b. Exista motive temeinice care justifica dispensa => legea nu defineste continutul sintagmei
“motive
temeinice”, insa in doctrina s-au exprimat opinii in sensul ca sunt motive temeinice urmatoarele
imprejurari: graviditatea, nasterea, boala grava, etc.;
c. Exista un aviz medical, acesta trebuind sa preceada incuviintarea parintilor sau dupa caz, a
tutorelui, persoanei ori institutiei care exercita drepturile parintesti;
d. Exista incuviintarea parintilor sau dupa caz, a tutorelui, persoanei ori institutiei care exercita
drepturile parintesti => incuviintarea propriu-zisa reprezinta un act juridic unilateral, revocabil pana la
momentul incheierii casatoriei; declaratia de incuviintare se face la serviciul public comunitar local de
evidenta a persoanelor ori la primaria competenta, la misiunea diplomatica ori la oficiul consular unde
urmeaza sa se incheie casatoria.
In opinia mea, in speta, nefiind indeplinita conditia varstei matrimoniale (A = 15 ani si 11 luni; B = 17
ani si 4 luni), si, de asemenea, nefiind mentionate aspecte care sa conduca la o posibila dispensa de
varsta => casatoria este lovita de nulitate absoluta.

 Incheierea casatoriei la sediul primariei din localitatea de domiciliu, casatoria fiind oficiata de
preotul comunei.
Casatoria se incheie, de regula, in localitatea aleasa de viitorii soti, sub conditia ca cel putin unul
dintre acestia sa-si aiba domiciliul sau resedinta in acea localitate.
Ca regula, casatoria se celebreaza de catre ofiterul de stare civila. Au calitatea de “ofiter de stare
civila” si sunt abilitati sa incheie casatoria, urmatorii:
- Primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor;
- Sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare de cariera ale Romaniei;
- Comandantii de nave.
 Concluzionand, casatoria se incheie de catre ofiterul de stare civila sau de catre un alt functionar
caruia i-au fost delegate, in mod legal, aceste atribuitii.
In principiu, daca persoana care a oficiat casatoria (in speta, preotul comunei) nu a avut atributii de
ofiter de stare civila, casatoria este nula. Insa, ca exceptie, actele de stare civila intocmite de o persoana
care care a exercitat, in mod public, atributiile de ofiter de stare civila, cu respectarea tuturor
prevederilor legale, sunt valabile chiar daca acea persoana nu avea aceasta calitate, afara de cazul in
care beneficiarii acestora (in speta, A si B) au cunoscut, in momentul intocmirii lor, lipsa acestei calitati.

 “C” a introdus la primaria comunei o cerere de constatare a nulitatii absolute a casatoriei

dintre
A si B pentru leziune si dol;

Lipsa viciilor consimtamantului la casatorie reprezinta una dintre conditiile de fond pentru incheierea
casatoriei. Atunci cand consimtamantul sotului a fost viciat prin eroare,dol sau violenta,casatoria poate
fi anulata (art.298 alin.1 C.civ).
Existenta unuia dintre viciile prezentate mai sus, atrage dupa sine nulitatea relativa a casatoriei si nu,
nulitatea absoluta (asa cum a invocat C, sora lui A).
In cazul nulitatii relative, actiunea in anulare poate fi pornita, in principiu,doar de cel protejat prin
norma juridica incalcata (in speta, doar de A sau B, nu si de C- sora lui A ). Actiunea in anulare are
caracter personal, astfel ca, de regula, dreptul la actiune nu se transmite mostenitorilor. Ca exceptie, in
cazul actiunii pornite de catre unul dintre soti, daca acesta moare, pe parcursul procesului, mostenitorii
sai pot continua exercitarea actiunii. (art.302 C.Civ).
Leziunea (asa cum a fost invocata de C, potrivit spetei) nu-si gaseste aplicare in materia casatoriei, ci
doar eroarea, dolul si violenta.
Dolul viciaza consimtamantul viitorului sot prin eroarea provocata ca urmare a manoperelor
frauduloase ale celuilalt viitor sot. Pentru a fi o cauza de anulare a casatoriei, mijloacele viclene folosite,
de unul din viitori soti, trebuie sa fie determinante pentru ca celalalt viitor sot sa-si manifeste
consimtamantul. Totodata, dolul poarta si asupra altor elemente decat identitatea fizica a celuilalt sot, si
anume a supra unor calitati ale viitorului sot, pe care, daca le-ar fi cunoscut nu ar fi incheiat casatoria.
Calitatile trebuie sa fie necesare si esentiale. Astfel, potrivit spetei, daca B a indus in eroare pe A, prin
mijloace viclene, cu privire la starea sa materiala, nu suntem in prezenta vicierii consimtamantului (de
asemenea, speta scoate in evidenta faptul ca eroarea a fost lansata chiar de parinti lui B prin contractul
incheiat cu parinti lui A, deci eroare nu a fost lansata de B).
Daca eroarea era realizata prin mijloace viclene asupra starii de sanatate a viitorului sot, atunci ne-am
afla in prezenta unui viciu de consimtamant la casatorie, intrucat viitorii soti sunt obligati sa-si comunice
reciproc starea sanatatii.

 Faptul ca “C” – sora lui A – a introdus, la primaria comunei, o cerere de constatare a mulitatii
casatoriei, este o greseala.

Nulitatea casatoriei trebuie constatata sau, dupa caz, pronuntata prin hotarare judecatoreasca pe
baza probelor administrate. Instanta competenta sa judece in fond este judecatoria de la domiciliul
paratului. Daca paratul are domiciliul in strainatate sau nu are domiciliul cunoscut, este competenta
judecatoria de la resedinta sa din tara, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta, este competenta
judecatoria de la domiciliul sau resedinta reclamantului.

 Raportat la ceea ce arata “C” => motivul determinant al casatoriei a fost asigurarea bunastarii
lui A;

Unul din caracterele juridice ale casatoriei este: casatoria se incheie in scopul intemeierii unei familii.
In acest sens, intemeierea relatiilor de familie constituie continutul casatoriei, cauza necesara si
determinanta a acesteia.
Codul civil consacra expres dreptul la casatorie, dispunand ca “barbatul si femeia au dreptul de a se
casatori in scopul de a intemeia o familie” (art. 259 (alin.2) C.Civ.).

Speta nr. 2
Ascunderea starii de graviditate, ca urmare a relatiilor cu un alt barbat, reprezinta un viciu de
consimtamant la casatorie, respectiv dolul – acesta constituind un viciu de consimtamant si in cazul
manoperelor frauduloase manifestate sub forma reticentei.
Existenta dolului atrage dupa sine anularea casatoriei dintre “A” si “B”. Cu toate acestea, casatoria
nu poate fi anulata daca sotii au convietuit timp de 6 luni de la data descoperirii dolului. De asemenea,
sanctiunea se va acoperi daca, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti sotia a nascut.

Speta nr. 3
In speta prezentata este descrisa situatia unei casatorii putative. Casatoria putativa este acea
casatorie, care desi constatata nula sau, dupa caz, anulata, produce efecte fata de sotul care a fost de
buna-credinta la incheierea ei (in speta, sotul B).
Pentru existenta unei casatorii putative trebuie intrunite 2 conditii:
- Existenta unei casatorii nule sau anulabile (in speta fiind incalcata una din conditiile de fond, si
anume inexistenta rudeniei firesti=> conform art. 274 (1) C.Civ. – “este interzisa casatoria intre rudele in
linie dreapta, precum si cele in linie colaterala pana la gradul al IV-lea inclusive” => “A” si “B” erau
verisori primari => rude in linie colaterala);
- Buna-credinta a unuia sau ambilor soti. Buna-credinta consta in faptul ca impedimentul, a carei
nerespectare atrage nulitatea, nu a fost cunoscut, fiind vorba de o eroare de fapt (asa cum reiese din
speta, sotul B nu a stiut ca sunt rude in grad prohibit).
In opinia mea, necunoasterea impedimentului la casatorie nu influenteaza sanctiunea aplicabila,
efectele produse (in cazul casatoriei putative) fiind diferite fata de efectele produse in cazul casatoriei
obisnuite. Astfel, in situatia nulitatii casatoriei in cazuri obisnuite, sub aspect juridic, sotii sunt
considerati ca nu au fost niciodata casatoriti intre ei, iar drept urmare sotii nu au avut obligatii rezultand
din calitatea de persoane casatorite => incheierea unei a doua casatorii nu constituie infractiunea de
bigamie. In cazul casatoriei putative, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, prin care s-a
constatat nulitatea casatoriei, sotii (daca ambii au fost de buna-credinta) au avut aceasta calitate sau,
daca numai “B” a fost de buna-credinta, atunci doar el este considerat ca a avut calitatea de sot.
Existand aceasta calitate rezulta si o serie de obligatii, una dintre ele fiind obligatia de fidelitate. In
aceasta situatie, consider ca se poate aplica sanctiunea nulitatii absolute pentru bigamie celei de-a doua
casatorii.

Speta nr. 14
In speta prezentata, actiunea introdusa de descendentii lui “X”, dupa moartea acestuia, prin care sa
se constate nulitatea absoluta a casatoriei dintre “X” si “Y”, ca urmare a vicierii consimtamantului lui “X”
prin dol, va fi respinsa de catre instanta de judecata pentru ca:
- Existenta dolului, ca viciu de consimtamant, atrage dupa sine nulitatea relativa a casatoriei, si nu
nulitatea absoluta;
- In cazul nulitatii relative, actiunea in anulare are caracter personal, astfel ca dreptul la actiune
nu se transmite mostenitorilor; ca exceptie, daca “X” ar fi pornit actiunea, dar acesta moare pe parcursul
procesului, descendentii ar fi putut continua exercitarea actiunii (insa nu acest aspect a fost prezentat in
speta).

Speta nr. 15
Speta prezinta situatia dispensei de varsta.
Codul civil, prin art. 272(1), stabileste regula potrivit careia casatoria se poate incheia numai daca
viitorii soti au implinit varsta de 18 ani.
Ca exceptie, alin.2 al art. 272 C.Civ. prevede faptul ca, in anumite imprejurari, barbatul si/sau femeia
pot obtine dispensa de varsta pentru incheierea casatoriei. Aceasta presupune indeplinirea cumulativa a
urmatoarelor conditii:
e. Persoana in cauza a implinit varsta de 16 ani => in speta, “X” are 16 ani;
f. Exista motive temeinice care justifica dispensa => in speta, graviditatea lui “X” reprezinta un
motiv
temeinic;
g. Trebuie sa existe un aviz medical, care sa ateste aptitudinea (fizica, psihica,intelectuala) a
solicitantului de a incheia o casatorie valabila.
h. Trebuie sa existe incuviintarea parintilor sau dupa caz, a tutorelui, persoanei ori institutiei care
exercita drepturile parintesti => in speta, parintii au pareri diferite: pe de-o parte, mama nu este de
acord cu incheierea casatoriei pe motiv ca “X” nu este suficient de matura, iar pe de alta parte, tatal este
de acord cu oficierea casatoriei. In aceasta situatie, instanta de tutela va trebui sa decida, in raport de
interesul superior al copilului. Acordarea dispensei de varsta este de competenta instantei de tutela,
care, potrivit legii, “autorizeaza” casatoria minorului, in cadrul unei proceduri necontencioase.