Speta 1

Persoana A si B, bunici paterni ai minorei M, cheama in judecata pe C, mama acesteia solicitand instantei de tutela, sa stabileasca un program de vizitare a minorei, de catre reclamanti, deoarece copilul este foarte atasat afectiv de ei iar parata ii impiedica sa aibe legaturi personale. A si B arata ca parintii minorei sunt divortati iar tatal ei se afla in detentie. Avand in vedere dispozitiile inscrise in cartea a II-a, poate fi admisa actiunea civila care a fost adresata in instanta de tutela? Si in caz afirmativ, care sunt argumentele care sprijina o asemenea solutie?

R: In speta data actiunea formulata este adminisibila. Desi exista texte de lege care se refera doar la dreptul parintelui divortat de a avea legaturi personale cu copilul(care nu i-a fost incredintat), printr-o interpretare extensiva a trecutului, instanta de tutela poate admite ca bunicii paterni sa aibe legaturi cu minora, avand in vedere si interesele acesteia si faptul ca tatal minorei se afla in imposibilitatea de a o vizita(pt clarificarea aspectelor de practica judiciara este necesar sa fie cercetata decizia Curtii Supreme de Justitie nr. 28 din 1992, care este publicata in volumul Probleme de drept in deciziile Curtii Supreme de Justitie 1990-1992, p.225)

Speta 2
Tatal minorului Radu, divortat, solicita instantei de tutela sa stabileasca in contradictor parata, mama acestuia, un program de vizitare a minorului, deoarece nu ii este permis sa-si viziteze primul copil. NCC in partea dedicate divortului vorbeste despre drepturile parintelui divortat de a avea legaturi personale cu copilul care nu i-a fost incredintat. Cum va stabili instanta de tutela programul de vizitare a minorului, avand in vedere interesul superior al acestui copil?

R: Avand in vedere ca nu exista un alt text de lege care sa reglementeze problema, instanta de tutela urmeaza a face o interpretare cauzala(o cerere cu solutionarea careia a fost investita instanta de tutela) si va stabili ca tatal isi poate vedea copilul in prima si a 3-a duminica din luna, intre orele 10-20 la domiciliul acestuia. De asemenea ei(tatal si copilul) vor putea petrece impreuna 2 saptamani din vacanta de vara.

Speta 3
Persoana A instraineaza casa, proprietatea sa, unei familii compuse din parinti si 2 copii majori. Contractul de vanzare cumparare cuprinde clauza de intretinere in temeiul caruia cumparatorii se oblige sa presteze intretinerea persoanei A, pana la sfarsitul vietii acesteia sis a o inmormanteze in datina crestina. La un ande la incheierea contractului, persoana A solicita instantei rezilierea lui, pe motiv ca cei doi copii majori-cumparatori-nu-i presteaza intretinerea.

Este admisibila actiunea, daca parintii paratilor presteaza intretinerea persoanei A, respectand prevederile contractului? R: In speta data actiunea formulata este admisibila intrucat conform art. 1020 si art. 1021 din NCC, conditia rezolutorie fiind subinteleasa, daca nu exista motive justificate pentru neexecutarea sarcinilor la care s-a obligat donatarul, atunci din motive de ingratitudine, rezilierea contractului este posibila daca asa decide reclamantul.

Speta 4
A si B soti, cetateni peruani, introduce o actiune de divort. Sotii au domiciliul in Romania. Ce lege va fi aplicabila divortului, legea romana ca lege a domiciliului sau legea peruana ca lege nationala comuna a sotilor? R: Conform art. 2597 din NCC, sotii pot alege de comun acord una din legile aplicabile divortului mentionate in speta formulate. Asadar poate fi aplicabila legea statului roman pe teritoriul caruia sotii au domiciliul stabil sau poate fi aplicabila legea nationala comuna a sotilor, in aces caz Peru conventia de alegere a legii aplicabile divortului trebuie incheiata in scris, semnata si datata de soti (art. 2599 NCC).

Speta 5
In hotararea penala nr. 992 din 25 octombrie 2010, A a fost condamnat si totodata obligat, in mod solidar cu tatal sau, in calitate de parte civilmente responsabila, care nu locuia in Arad si in comuna Dezna, sa plateasca reclamantei B o anumita suma de bani cu titlu de despagubiri civile si despagubiri de judecata. Parintele raspunde pt prejudiciile cauzate prin savarsirea unei infractiuni de copilul sau minor, daca acesta urmand cursurile unei scoli in alta localitate, nu locuieste cu dansul? R: Conform art. 1374 (2) din NCC, reclamanta B are dreptul de a opta asupra temeiului raspunderii, intrucat parintele minorului care a savarsit fapta are calitatea de comitent, nefiind precizat altcumva. Parintele comitent este obligat sa repare prejudiciul cauzat de copilul minor (art. 1373(1)). Totodata daca parintele obligat la supraveghere dovedeste ca nu a putut impiedica fapta datorita faptului ca minorul nu locuia cu acesta, acesta este exonerat de raspundere.

Speta 6
La 1 aprilie 1999 s-a inregistrat nasterea lui V.I din parintii I.I si I.B. Fiind cunoscut in societate sub numele de C.I. si avand certificat de absolvire a scolii generale si actul de casatorie, a cerut instantei civile sa constate ca numele sau adevarat este C.I. iar nu cel de V.I. cum este trecut in actul de nastere, si sa dispuna valorificarea acestui act in sensul cererii formulate. Instanta civila a admis cererea. In speta este vorba de rectificarea numelui de familie? R: Intrucat la data inregistrarii nasterii, pe baza declaratiei de nastere, numele complet al reclamantului era V.I si nu cel de C.I. putem spune ca este vorba de o rectificare a numelui de familie.

Speta 7

In actul de casatorie nr. 16 din 22 oct. 1990 intocmit de organul administrativ competent a localitatii Veroaga, N.P. a fost trecut cu numele de C.D. In actul de nastere acesta figureaza cu numele de A.P. De asemenea tatal acestuia are actul sau de nastere pe numele de familie N iar nu P. Acesta din urma s-a adresat instantei civile cerand rectificarea actului sau de casatorie, in sensul ca in loc de numele C.D sa fie trecut numele A. Actiunea civila a fost respinsa cu motivarea ca obiectul acesteia este in realitate schimbarea numelui de familie si nu rectificarea numelui care nu este de competenta instantei civile. Solutia instantei civile in aceasta materie a schimbarii numelui de familie este legala?