Portofoliu Spete DR Familiei FINAL

Seminarul 1
Relaţiile de familie. Noţiunea şi principiile generale ale dreptului familiei.

Căsătoria
Bibliografie:
 Codul civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. 505 din 15.07.2011).
 Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, M.
Of. nr. 409 din 10.06.2011.
 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, ratificată de
România prin Legea nr. 30/1994
 M. Avram, „Drept civil.Familia”, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2013 (p. 1-38);
 Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), „Noul Cod civil.
Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012 (p. 253 – 272)/ ediția a 2-a
revizuită și adăugită, 2014.
 M. Avram, C. Nicolescu, „Regimuri matrimoniale”, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010 (p. 4
– 13, 74 – 80).
 E. Florian, „Dreptul familiei”, ediţia 5, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2016 (p. 1 – 30).
 Corneliu Bârsan, „Convenţia europeană a drepturilor omului”, vol. I, Editura All Beck,
Bucureşti, 2005 (p. 625 – 647, 845 – 861) sau ediția a 2-a, 2010.
 C. Nicolescu, Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la titularii şi
limitele dreptului la căsătorie şi la întemeierea unei familii - Revista Dreptul nr. 4/2009,
pp. 108-126
Cauze CEDO:
1. X, Y, Z c. Regatului Unit – 22 aprilie 1997

2. Kroon şi alţii c. Olandei – 27 octombrie 1994
3. Elsholz c. Germaniei – 13 iulie 2000
4. Pini şi Bertani, Manera şi Atripaldi c. România – 22 iunie 2004
5. Schalk şi Kopf contra Austriei – 24 iunie 2010
6. Christine Goodwin contra Regatului Unit – 11 iulie 2002
7. F c. Elveţiei – 18 decembrie 1987
8. Selim c. Cipru – 18 septembrie 2001
9. Frasik c. Polonia – 5 ianuarie 2010
10. R. şi F. c. Regatului Unit – 28 noiembrie 2006
11. B. şi L. c. Regatului Unit – 13 septembrie 2005
12. Vallianatos şi alţii c. Greciei – 7 noiembrie 2013
13. Oliari și alții c. Italiei – 21 iulie 2015
Speță logodna
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, reclamantul R.G., cetățean USA, a
solicitat în contradictoriu cu pârâtele A.I. şi S.I. să se dispună obligarea acestora la plata sumei
de 350.000 USD reprezentând contravaloarea daunelor cauzate în urma ruperii abuzive a
logodnei de pârâta A.I., cetățean român. În motivarea cererii, reclamantul a menţionat că a
cunoscut-o pe pârâta A.I. în luna octombrie 2010 la Londra şi că în urma comunicărilor cu
aceasta, după 01.01.2011 s-a deplasat în România. Cu această ocazie a cunoscut familia pârâtei
A.I., fiind prezentat ca prieten şi iubit al acesteia.
Reclamantul a mai precizat că a dat curs solicitării pârâtei A.I. referitoare la suma de 7000
lire sterline pentru chiria apartamentului din Londra sumă din care a fost restituită numai suma
de 2500 lire în mai 2011. De asemenea, cu ocazia vizitei la Londra în martie 2011, a efectuat
anumite cheltuieli cu ambele pârâte având în vedere relaţiile apropiate cu pârâta A.I. şi că în
perioada iunie - iulie a aceluiaşi an a vizitat pentru a doua oară România. În această perioadă a
investit, la cererea A.I., sume considerabile de bani pentru construcţia unei case care urma să fie
reşedinţa conjugală din România.
În septembrie 2011 pârâta A.I. a fost cerută în căsătorie, cerere ce a fost acceptată după
câteva zile, fapt ce a condus la oferirea în continuare de cadouri. De asemenea, cu această ocazie
i-a făcut pârâtei A.I. un cadou de nuntă un autoturism, scop în care a fost virată în contul pârâtei
suma de 60.000 USD. Reclamantul a precizat că, în perioada Crăciunului 2011 la a treia vizită în
România, s-a logodit cu pârâta A.I., în prezenţa familiei acesteia, fiind oferit un inel de logodnă
şi că data nunţii a fost stabilită pentru 18.08.2012. Cu această ocazie au fost virate anumite sume
de bani, ce au fost folosite de pârâta A.I. în scopul de a cumpăra în coproprietate cu sora sa S.I.,
un apartament în Londra, în valoare de 157.000 lire sterline.
Reclamantul a mai arătat că în vara anului 2012 pârâta A.I. a rupt abuziv logodna fără a
justifica această notificare.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 266 - 270, 1349, 1381-1395, 1635 – 1649 NCC.
Reclamantul şi-a precizat cererea cu privire la scopul şi destinaţia fiecărei sume de bani
transferate în contul pârâtelor.
În calitate de avocat al pârâtelor, formulați apărări. În calitate de judecător, ce soluție

ați pronunța în cauză și cu ce motivare?
Rezolvare:
- element de extraneitate: el e cetatean usa
- donatie sub conditie rezolutorie implicita (pe vechiul cod al familiei)
- s-a considerat donatie afectata unui scop in alte cazuri
- Curtea de Apel Bucuresti a restituit bunurile, doar pe cele dupa momentul incheierii
logodnei (prin raportare la 268 nu pare neaparat corecta). Curtea de Apel a apreciat ca
logodna a fost incheiata in a treia zi de Craciun.
- Ca avocat al paratului putem invoca art 1030 ncc, pt. Restituirea donatiilor- cheltuielile
anterioare au fost facute cu un scop
- Art 1023 revocarea pt. Ingratitudine - nu se aplica
Seminarul 2
Căsătoria (continuare)
Bibliografie:
 Codul civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. 505 din 15.07.2011);
Of. nr. 409 din 10.06.2011;
 Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă (republicată în M. Of. nr. 339 din 18 mai
2012);
Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012 (p. 272 – 295).
I. Părinţii lui X au exercitat presiuni puternice asupra fiicei lor spre a o determina să se
căsătorească cu Y pentru care aceasta nu avea nicio afecţiune.
După încheierea căsătoriei soţia a sesizat Parchetul pentru a se cere anularea căsătoriei.
La cererea procurorului, căsătoria este declarată nulă.
Este corectă soluţia instanţei?
Rezolvare:
Art. 293 alin (1) sanctioneaza cu nulitate absoluta art 271 barbat/ femeie + consimtamant
personal
Art 298 - viciile de consimtamant
Art 1220 – nu am fi in prezenta viciilor violentei ( sotul nu a cunoscut)
Aparent, in speta e vorba de violente, dar problema este ca sotul nu a cunoscut faptul ca
au fost exercitate violente. Deci nu suntem in prezenta viciului de consimtamant al violentei,
deci nu e vorba de nulitate relativa.
E o situatie mixta. Nu avem nici consimtamant liber, dar nici viciu de consimtamant.
 Retinem nulitatea absoluta, intrucat femeia nu a avut un consimtamant liber si nu ne
incadram in conditiile nulitatii relative, dar nici nu o putem lasa neprotejata.
Art 92 cpc- procurorul poate introduce si actiuni civile, deoarece se protejeaza o anumita
categorie de persoane, deci ar putea formula actiuni pt nulitate relativa ( minori)
 Procurorul poate introduce actiunea deoarece e nulitate absoluta.
II. X cere constatarea nulităţii căsătoriei lui cu Y pentru că :

- din cauza bolii psihice de care suferea, ciclotimie, nu a fost conştient la data încheierii
căsătoriei;
- a încheiat căsătoria sub influenţa alcoolului ce i s-a dat să consume.
1. Ce mijloace de probă apreciaţi că se impun a fi administrate în cauză?
2. În calitate de judecător ce soluţie aţi pronunţa?
 stare de spirit caracterizata prin alternanta fazelor de exaltare si de descurajare; cand ia
un caracter exagerat intra in domeniul patologic si poate duce la psihoza maniaco-depresiva.
Rezolvare:
Art 211 din legerea de punere in aplicare
 Daca putem dovedi, prin expertiza medicala, faptul ca persoana sufera de boala ( care
se incadreaza in categoria bolilor mintale)=> nulitate absoluta
 Daca nu dovedim existenta bolii, atunci dovada starii de ebrietate prin orice mijloace
va atrage nulitatea relativa pe motiv de lipsa discernamantului (nu conteaza daca
starea de ebrietate si-a provovcat-o singur).
Mijloace de proba:
- Boala: expertiza medicala (martorii nu pot evalua starea psihica a persoanei)
- Starea de ebrietate: martori, filmari
III. Prin acţiunea civilă din 14 octombrie 2012, reclamantul X a chemat în judecată pe
pârâta Y, solicitând anularea căsătoriei lor încheiate la 25 octombrie 2011 şi declarate desfăcute
prin divorţ la 20 iunie 2012. Reclamantul a susţinut că la încheierea căsătoriei consimţământul
său a fost viciat datorită dolului prin reticenţă, constând în aceea că pârâta i-a ascuns faptul că nu
poate procrea, consecinţă a unei intervenţii chirurgicale.
1. Este admisibilă o acţiune având ca obiect declararea nulităţii unei căsătorii dacă în
prealabil aceasta a fost desfăcută prin divorţ? Care este interesul promovării unei
asemenea acţiuni?
2. În calitate de judecător ce soluţie aţi pronunţa şi cu ce motivare?
Rezolvare:
Art 301 alin (3) este aplicabil, deoarece in speta nu se mentioneaza momentul in care sotul a aflat
de existenta dolului.
Art 389 si 390- obligatii de intretinere intre soti
1. Da, e admisibila. Interesul poate fi patrimonial.
Seminarul 3
Desfiinţarea căsătoriei
Bibliografie:
Of. nr. 409 din 10.06.2011;
I. X se căsătoreşte cu Y la data de 9 octombrie 2011 la sediul serviciului stării civile al

sectorului 1 Bucureşti. După un an, soţul X introduce o cerere de divorţ şi, până la rămânerea
irevocabilă a hotărârii de divorţ, încheie o a doua căsătorie cu Z la sediul serviciului stării civile
din oraşul Constanţa.
În timpul procesului de divorţ X decedează. Soţia din prima căsătorie, Y, introduce
acţiune în justiţie împotriva lui Z pentru desfiinţarea celei de-a doua căsătorii.
1. Se mai putea promova acţiunea respectivă după decesul lui X ?
2. Y are calitate procesuală activă?
3. În ce măsură influenţează soluţia instanţei buna sau reaua credinţă a lui Z?
4. Dacă din cea de-a doua căsătorie ar fi rezultat copii, ce efecte ar produce asupra lor
hotărârea judecătorească prin care s-ar constata nulitatea celei de-a doua căsătorii ?
Rezolvare:
1. Daca ar avea un interes, ar putea promova actiunea. Interesul este probabil
patrimonial.
Daca Y nu ar putea introduce actiunea in stabilirea nulitatii absolute in casatoria
dintre X si z, atunci Z ar putea veni la mostenirea lui X => Y poate sa introduca
actiunea in stabilirea nulitatii absolute.
2. Y are calitate procesuala activa, deoarece e persoana interesata.
Art 1246
3. In cazul in care Z este de buna credinta=> art. 304, pana la data ramanerii definitive a
hotararii, X are calitatea unui sot dintr-o casatorie valabila. (casatorie putativa=> Z se
va bucura de toate drepturile sale pana la momentul in care Y solicita nulitatea
absoluta a casatoriei, deci ar fi avut calitate succesorala activa).
Z se afla in eroare la momentul incheierii casatoriei. El poate sa devina de rea-
credinta si ulterior momentului casatoriei, dar tot va fi considerat de buna-credinta.
Daca Z era de rea-credinta casatoria se incheia de la momentul in care Z si X s-ar fi
casatorit.
4. Copiii vor avea calitatea de copii din casatorie. Se bucura de prezumtia de paternitate.
II. Reclamantul X cheamă în judecată pe pârâta Y pentru a se constata nulitatea absolută

a căsătoriei intervenită între părţi la 8 decembrie 2011 şi desfăcută prin divorţ conform sentinţei
civile din anul 2012. Reclamantul a arătat că pârâta a încheiat căsătoria numai pentru a obţine
dreptul asupra imobilului ce constituise locuinţa conjugală. A învederat instanţei că respectivul
apartament a fost obţinut de el pe bază de contract de închiriere de la locul de muncă, iar la
divorţ a fost atribuit pârâtei care ulterior l-a cumpărat.
1. Ce caz de nulitate absolută este sau ar putea fi invocat în speţă?
2. În calitate de judecător al cauzei ce soluţie aţi pronunţa şi cu ce motivare?
Rezolvare:
1. Nu se dispune nulitatea absoluta deoarece nu s-a dovedit intentia sotiei. Nu se
poate dovedi reaua-credinta a sotiei, deci nu se aplica art. 295 (Casatorie fictiva-
pentru care s-ar fi dispus nulitatea absoluta).
2. Se dispune partajul bunurilor. Prin partaj sotia a dobandit dreptul de inchiriere,
probabil pentru ca sotul a fost cel care a solicitat divortul.
III. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamantul M.S.,
cetăţean sirian, în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Român pentru Imigrări, a solicitat anularea
Dispoziţiei de părăsire a teritoriului nr. 54 din 02.01.2013 emisă de pârât, prin care s-a refuzat
reclamantului prelungirea dreptului de şedere în baza căsătoriei, pentru că are o căsătorie de
convenienţă constatată în condiţiile art. 63 alin. (2) lit. a) şi f) din Ordonanţa de urgenţă nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că Oficiul Român pentru Imigrări, în urma unei
investigaţii umilitoare şi degradante, a ajuns la o concluzie absolut greşită, în sensul că nu
coabitează cu soţia sa A.S. A arătat că este căsătorit cu soţia sa din luna octombrie a anului 2011,
timp în care au avut o permanentă convieţuire şi nu au existat disensiuni între ei.
Reclamantul invocă prevederile art. 26 alin. (1) din Constituţie şi art. 8 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care ocrotesc şi protejează
instituţia căsătoriei.
A susţinut că măsura luată prin actul administrativ contestat este disproporţionată şi, mai
mult, nu este indicat interesul măsurii, în condiţiile în care nu a încălcat legile României, nu a
suferit niciodată o condamnare şi îşi câştigă existenţa în mod onest, iar domiciliul conjugal a fost
întotdeauna în România.
În calitate de judecător al cauzei ce soluţie aţi pronunţa şi cu ce motivare?
Rezolvare:
Ofiterii au dreptul sa faca orice fel de investigatii in legatura cu sotii.
IV. Prin cerere formulată la data de 04.04.2012, reclamantul DP solicită instanţei

declararea nulităţii căsătoriei sale cu pârâta DR, întrucât a încheiat căsătoria numai din cauza
mijloacelor viclene pe care pârâta le-a întrebuinţat. Astfel, în repetate rânduri, înainte de
încheierea căsătoriei, pârâta afirma că este însărcinată şi dacă reclamantul nu acceptă căsătoria o
va avea pe conştiinţă atât pe ea, cât şi pe copilul conceput.
În apărare, pârâta a învederat că părţile au trăit într-un concubinaj notoriu timp de 3 ani şi
că de o perioadă de 2 ani reclamantul o prezenta pe pârâtă rudelor şi cunoştinţelor ca viitoarea
soţie. De asemenea, pârâta a mai arătat că reclamantul este cu 13 ani mai în vârstă decât ea, a
mai fost căsătorit şi are doi copii.
1. Care sunt criteriile de apreciere a viciului de consimţământ ?
2. În calitate de judecător, pronunţaţi o soluţie motivată.
Rezolvare:
1. E vorba despre dol incident (nu principal). In materia casatoriei, doar dolul principal este
viciu de consimtamant.
Seminarul 4
Încetarea căsătoriei. Desfacerea căsătoriei
Bibliografie:
Of. nr. 409 din 10.06.2011;
 Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014;
 M. Avram, „Drept civil.Familia”, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2013 p. (109-165);
Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012 (p. 398 – 422, 425 – 442).
I. La 27 septembrie 2012, reclamanta M.E., domiciliată în străinătate, a chemat în

judecată pe pârâtul M.M. solicitând desfacerea căsătoriei încheiate la 10 octombrie 2011, din
care nu au rezultat copii.
Din probele administrate în cauză a rezultat că reclamanta, la circa o lună de la încheierea
căsătoriei, a început o legătură extraconjugală cu un alt bărbat.
Deşi s-a dovedit că în prezent şi pârâtul are o legătură cu o altă femeie, instanţa reţine că
în cauză culpa majoră şi determinantă în dezbinarea soţilor revine reclamantei, aşa încât, pentru
aceste motive, acţiunea acesteia se respinge.
În calitate de judecător al cauzei ce soluţie aţi fi pronunţat în speţă?
Rezolvare:
Se admite desfacerea casatoriei, pe culpa comuna a partilor, chiar daca legatura extraconjugala a
sotului parat constituie o incalcare a obligatiei de fidelitate (si chiar daca se constata ca sotia a
incalcat aceasta obligatie anterior).
II. Prin hotărâre judecătorească judecătoria a admis, în parte, atât acţiunea principală, cât
şi cererea reconvenţională, a dispus desfacerea căsătoriei din vina ambilor soţi şi a atribuit
pârâtei beneficiul contractului de închiriere a locuinţei comune. S-a reţinut că, datorită relaţiilor
extraconjugale, reclamantul a avut o culpă determinantă la destrămarea căsniciei, astfel că pârâta
este îndreptăţită să primească folosinţa locuinţei comune.
În apel, hotărârea instanţei de fond a fost schimbată, în parte, în sensul respingerii cererii
reconvenţionale şi atribuirii reclamantului beneficiul contractului, apreciind că acesta are în
întreţinere un minor rezultat dintr-o căsnicie anterioară, iar apartamentul i-a fost atribuit în
schimbul renunţării la un alt spaţiu locativ.
Curtea de apel a admis recursul declarat de pârâtă, a casat ambele hotărâri în parte privind
atribuirea beneficiului contractului de închiriere şi a partajat folosinţa spaţiului locativ.
A. În caz de divorţ, care este fundamentul pentru rezolvarea cererii accesorii de atribuire
a folosinţei locuinţei comune ?
B. Comentaţi soluţiile pronunţate de fiecare instanţă.
Rezolvare:
A. Art. 324 => includem doar copiii care au stabilita locuinta la unul dintre soti
- Dispozitii imperative?
- Prof. Niculescu- culpa e exclusiva intemeindu-se pe 384
- Posibilitatile locative proprii - se tine cont si de distanta dintre locul de munca si locuinta
III. La data de 23.08.2012, reclamanta F. a solicitat, în contradictoriu cu fostul său soţ B.,
încuviinţarea de a păstra numele B., avut în timpul căsătoriei desfăcute prin divorţ la data de
09.03.2012.
Reclamanta şi-a motivat cererea pe împrejurarea că, timp de 25 de ani, a fost cunoscută
cu acest nume în mediul universitar în care activează atât în calitate de cadru didactic, cât şi de
publicist.
Judecătoria admite acţiunea şi încuviinţează reclamantei să poarte numele dobândit în
timpul căsătoriei.
Rezolvare:
- Instanta a admis cererea si a procedat in mod gresit
- Cererea cu privire la nume se solutioneaza intotdeauna in cadrul procesului de divort
- Daca ulterior unul dintre soti face cerere, se va respinge ca inadmisibila
- Art.919 alin. 3 CPC, instanta se va pronunta din oficiu cu privire la nume – intotdeauna
partile vor sti faptul ca acest lucru se solutioneaza in cadrul procesului – obligatia
insantei de a se pronunta cu privire la acest aspect in cadrul procesului
IV. Reclamanţii X şi Y, în calitate de părinţi ai fiicei lor decedate, au solicitat instanţei de

judecată în contradictoriu cu pârâtul Z, stabilirea de legături personale cu minorul rezultat din
căsătoria dintre fiica lor şi pârât. Prin întâmpinare, pârâtul ridică excepţia lipsei calităţii
procesuale active a reclamanţilor, întrucât dreptul de a păstra legături personale cu minorul
rezultat din căsătorie poate fi exercitat numai de părintele căruia nu i-a fost încredinţat copilul.
1. Relaţiile de rudenie în linie directă pot constitui temeiul exercitării dreptului de a avea
legături personale cu minorul de către bunicii materni?
2. În calitate de judecător, ce soluţie aţi pronunţa în cauză?
Rezolvare:
1. Art. 17 alin. 1,2 din legea 272/2004
- Se respinge exceptia ridicata de Z si se admite cererea formulata de X si Y
Seminarul 5
Introducere în dreptul regimurilor matrimoniale
Convenţia matrimonială
Bibliografie:
1. Codul civil (Legea nr. 287/2009, M. Of. nr. 505 din 15.07.2011);
2. Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, M.
Of. nr. 409 din 10.06.2011;
3. M. Avram, „Drept civil.Familia”, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2013 (p. 167-201);
4. M. Avram, C. Nicolescu, „Regimuri matrimoniale”, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010 (p.
1-28; 47-110);
5. C. Nicolescu, „Regimurile matrimoniale convenţionale în sistemul noului Cod civil
român”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012 (p. 18-26; 71-139);
6. Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), „Noul Cod civil.
Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012 (p. 349-362).
7. E. Florian, „Dreptul familiei”, ediţia 5, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2016 (p. 150 – 183).
I. La 20 septembrie 2012 A şi B depun declaraţia de căsătorie la serviciul de stare civilă al

sectorului 6, în care menţionează că optează pentru regimul comunităţii legale. La data de 22
septembrie 2012 încheie o convenţie matrimonială la biroul notarial X, prin care convin
următoarele :
- convenţia matrimonială va începe să producă efecte după trecerea a 6 luni de la data încheierii
căsătoriei;
- regimul matrimonial pentru care optează este regimul comunităţii convenţionale, comunitatea
de bunuri urmând a fi alcătuită din mobilele dobândite de unul sau ambii soţi, indiferent de data
dobândirii;
- gestiunea bunurilor comune se va realiza numai de către soţul A, soţia B urmând să se ocupe
exclusiv de treburile gospodăreşti şi de educaţia copiilor minori ce vor rezulta din căsătorie.
Căsătoria dintre A şi B se încheie la data de 29 septembrie 2012, ofiţerul de stare civilă făcând
menţiune despre regimul comunităţii convenţionale pe marginea actului de căsătorie, fără a se
realiza însă şi formalităţile de publicitate prin înscrierea în RNNRM.
1. În speţă, în calitate de notar, ce elemente aţi avea în vedere pentru încheierea

valabilă a convenţiei matrimoniale? Dar în ipoteza în care unul dintre viitorii soţi nu
a împlinit încă vârsta de 18 ani?
2. Analizaţi, raportat la elementele de fapt ale speţei, dacă regimul comunităţii
convenţionale este opozabil terţilor.
Rezolvare:
1. a) prima clauza
- Putem avea o conventie matrimoniala chiar inainte de incheierea casatoriei.
Art. 330 alin (2) – este o norma supletiva, partile pot deroga.
Declaratia de casatorie si-a schimbat continutul, din data de 22. Trebuie sa treaca un
termen de 10 zile de la data incheierii casatoriei.
Art. 281 + 284
In legatura cu termenul de 6 luni, e valabila aceasta clauza?
- In acest caz se da eficienta vointei partilor. Instanta considera ca partile doresc o aplicare
ulterioara a regimului conventional. Dispune nulitatea termenului de 6 luni, in aplicarea
imperativa a art. 369, va considera ca aceasta conventie va produce efecte la un an de la
incheierea casatoriei. Se va aplica regimul comunitatii conventionale ulterior termenului
de 1 an. (posibila motivare ->Nulitate partiala- se subintelege termenul de 1 an)
- Art. 338 – temeiul nulitatii partiale, daca se opteaza pentru aceasta in motivare.
b) a doua clauza
Este corecta.
Art. 367 lit. a) si b) sunt aplicabile
Se va considera o extindere a comunitatii in legatura cu bunurile mobile. In raport cu
bunurile imobile (in legatura cu care partile nu si-au exprimat vointa) va opera o
restrangere a comunitatii. Nu e posibila sub nicio forma aplicarea simultana a doua
regimuri. Regimurile secundare nu vor putea subexista. Va fi doar regimul comunitatii
conventionale.
c) a treia clauza
art 332 alin (2) +Art 367 lit. c) + art 345 alin (1) – gestiunea bunurilor comune se va
realiza numai de sotul A=> inseamna administrare. Clauza nu e corecta. Doar ambii soti
pot administra in comun.
- Daca unul dintre soti nu a implinit varsta de 18 ani. Sanctiunea e nulitatea relativa.
- Art. 337.
- Nulitate absoluta- 16 ani
- Termen de decadere e tremenul de 1 an
2. Daca tertii nu cunosteau ca exista acea conventie matrimoniala si nu era inscrisa in

Registru – se va aplica comunitatea legala
Art 334 alin (1), (4) + art 313 alin (3)
II. A şi B, concubini, îşi fac promisiuni reciproce de căsătorie. A este un prosper om de afaceri,
în vreme ce B, masterandă a Facultăţii de Drept, deţine elemente inconsistente de patrimoniu.
Profitând de lipsa de cunoştinţe juridice a lui A, B îi propune încheierea unei convenţii
matrimoniale prin care să adopte regimul comunităţii universale de bunuri. Convenţia
matrimonială, în termenii prestabiliţi de B, este autentificată de către biroul notarial „W şi
asociaţii” la data de 15 mai 2013, iar căsătoria se încheie la 1 iunie 2013.
Descoperind dezavantajele comunităţii universale de bunuri, A vă consultă, în calitate de
avocat. Care este opinia legală pe care o veţi furniza clientului dvs.?
Rezolvare:
Comunitate conventionala extinsa.
Leziunea: contract patrimoial si nu e aleatoriu.
Avram accepta leziunea la conventie. El nu a fost diligent, deci nu s-ar dispune desfiintarea
conventiei matrimoniale.
Ar fi totusi 3 optiuni:
Sa modificam regimul, dar in legatura cu bunurile anterioare, ele vor ramane la regimul
vechi, deci tot 50% ii revin sotiei.
Separatia judiciara – art. 370 cand celalalt sot incheie acte care pun in pericol interesele
patrimoniale ale familiei
Art. 1277 – denuntarea unilaterala – nu se poate, deoarece prin trecerea de la comunitatea
conventionala la cea legala ar opera o modificare, iar modificarile pot fi facute doar in
cazurile expres prevazute de lege art. 369 + art. 332 alin (1)
Seminarul 6
Regimul primar imperativ
Bibliografie:
2. Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul
civil, M. Of. nr. 409 din 10.06.2011;
4. M. Avram, C. Nicolescu, „Regimuri matrimoniale”, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010
(p. 111-170);
5. Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori), „Noul Cod
civil. Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012 (p. 320-349);
6. E. Florian, „Dreptul familiei”, ediţia 5, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2016 (p. 120-149);
7. D. Lupaşcu, C. M. Crăciunescu, „Dreptul familiei”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti,
2012 (p. 126-138).
I. A şi B, căsătoriţi sub regimul separaţiei de bunuri, locuiesc împreună cu cei doi copii minori
într-un apartament ce fusese donat în timpul căsătoriei de către tatăl soţiei B.
B intenţionează să doneze la rândul său respectivul apartament celor doi copii, rezervându-şi
dreptul de uzufruct pe durata vieţii.
Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru ca demersul lui B să fie efectuat în condiţii de
deplină legalitate? Dar în ipoteza în care uzufructul ar urma să fie constituit în favoarea
ambilor soţi?
Rezolvare:
Intrucat putem identifica o situatie particulara in care sotul A ar putea fi prejudiciat, este necesar
si in aceasta situatie consimtamantul lui A. Luam situatia in care B decedeaza si sotul A nu va
mai beneficia de nimic, nici macar de dreptul de abitatie, intrucat uzufructul se stinge prin
moartrea uzufructuarului, conform art. 746 NCC si sotul A va fi prejudiciat.
Acest consimtamant poate veni si ulterior. Termenul de prescriptie ar fi de 1 an.
In a doua ipoteza, sotul A nu ar fi prejudiciat. Am fi in situatia stipulatiei pentru altul (art. 1236
NCC). Trebuie, totusi, sa isi dea consimtamantul.
II. A şi B sunt căsătoriţi sub imperiul regimului comunităţii legale de bunuri.

Soţul A deţine în coproprietate cu terţul X un imobil căruia A şi B îi imprimă destinaţia de
locuinţă a familiei.
La un moment dat A solicită partajarea respectivului imobil.
1. Este necesar ca şi soţia B să-şi exprime consimţământul? Argumentaţi.
2. Dar în ipoteza în care cota-parte din dreptul de proprietate ar fi aparţinut nu soţului
A, ci înseşi comunităţii?
Rezolvare:
1. Este un bun propriu.
La partajul judiciar, daca actiunea e introdusa de X, nu trebuie consimtamantul lui B.
Daca actiunea e introdusa de sotul A, este nevoie de consimtamantul sotiei B (opinie
majoritara).
La partajul conventional, Daca A si X convin sa ii dea bunul lui A, nu e nevoie de
consimtamantul sotiei B. Daca A si X convin sa ii dea bunul lui X, atunci e nevoie de
consimtamantul sotiei B, intrucat e afectata folosinta.
2. Este un bun comun.
Intre A - B e o coproprietate in devalmasie.
Intre A + B – X e coproprietate pe cote-parti.
La partajul conventional isi va da consimtamantul.
La partajul judiciar nu e nevoie de consimtamantul lui B.
III. C, creditor personal al soţului A, în vederea realizării creanţei sale declanşează procedurile
de executare silită asupra apartamentului proprietate exclusivă a acestui soţ. În condiţiile în care
apartamentul avea destinaţia de locuinţă conjugală, soţia B formulează contestaţie la executare.
1. În calitate de avocat al soţiei B, motivaţi acţiunea.
2. În calitate de judecător ce soluţie aţi pronunţa şi cu ce motivare?
Rezolvare:
Daca apartamentul era proprietate comuna, ar fi incident art. 353 NCC. Nu e incident, intrucat e
proprietate exclusiva.
Daca sotul nu ar avea niciun alt bun care ar putea fi executat, atunci sotia nu ar putea invoca art.
322 NCC, deci nu este nevoie de consimtamantul sotiei.
In cazul unui contract de credit ipotecat, este nevoie si de consimtamantul sotului B.
Daca avem executare a unui creditor chirografar (situatia noastra), nu e nevoie de
consimtamantul sotului B.
IV. Soţii A şi B sunt căsătoriţi sub regimul comunităţii legale de bunuri. În mod periodic, soţul A
dispune prin acte cu titlu gratuit inter vivos în favoarea concubinei de câştigul său din muncă,
executându-şi totuşi în prealabil obligaţia de a contribui la sarcinile căsătoriei. Soţia B introduce
o acţiune având ca obiect anularea actelor de dispoziţie cu titlu gratuit, susţinând că pentru
încheierea valabilă a acestor acte era necesar să-şi exprime expres consimţământul.
În calitate de judecător ce soluţie aţi pronunţa în cauză?
Rezolvare:
Norma de la art. 327 este imperativa.
Conform art. 341 sunt bunuri comune.
Daca sunt bunuri comune si nu sunt daruri obisnuite, conform art. 346 alin. (1) este nevoie de
consimtamantul celuilalt sot.
Modul de gestiune apartine in mod exclusiv sotului care castiga veniturile din profesie.
Actiunea va fi respinsa.
Art. 327 ar constitui o exceptie de la art. 341 si 346.
V. Căsătoria dintre A şi B încetează prin decesul soţului A. Moştenitorii soţului decedat susţin că
în masa bunurilor partajabile este necesar să fie inclusă şi suma de 100.000 Euro depusă, în
timpul căsătoriei, într-un cont al cărui titular este soţia supravieţuitoare, solicitând băncii
blocarea acestui cont.
1. În calitate de avocat al moştenitorilor ce argumente aţi invoca?
2. În calitate de consilier juridic al băncii ce poziţie aţi adopta?
Rezolvare:
Seminarele 7 şi 8
Regimul comunităţii legale
Bibliografie:
civil, M. Of. nr. 409 din 10.06.2011;
(p. 171-302);
6. E. Florian, „Dreptul familiei”, ediţia 5, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2016 (p. 185 –
257);
2012 (p. 160-167).
I. X a chemat în judecată pe fosta sa soţie Y pentru împărţirea bunurilor comune şi

restituirea bunurilor proprii, care se află în posesia pârâtei. Între bunurile comune a
căror partajare se solicită se află şi imobilul situat în Constanţa, dobândit de Y după
desfacerea căsătoriei, cu suma de bani remisă acesteia de către reclamant în timpul
căsătoriei.
1. Care sunt condiţiile prevăzute de lege pentru ca un bun să intre în categoria bunurilor
comune ale soţilor?
2. Construiţi apărarea lui Y!
3. Ce va hotărî instanţa? Motivaţi!
4. Care ar fi fost soluţia în ipoteza în care Y ar fi dobândit bunul în timpul procesului de divorţ?
Rezolvare:
Nu se aplica prezumtia de comunitate, deoarece nu mai avem o casatorie.
Se va retine, in functie de vointa lui X, fie un drept de creanta fie o donatie (conditii de
ineficacitate a donatiei)
Daca acele bunuri erau bunuri comune mergem pe temeiul subrogatiei cu titlu universal si bunul
achizitionat va avea calitate de bun comun, deci , la partaj, X ar putea obtine partajarea
imobilului.
II. A s-a căsătorit cu B la 23 august 2010, iar la 9 ianuarie 2012 căsătoria a fost desfăcută prin
divorţ - procedură notarială.
Între mama soţului A şi terţul X a intervenit la 1 octombrie 2011 o înţelegere în sensul că acesta
din urmă va vinde, rezervându-şi dreptul de uzufruct, un teren în suprafaţă de 1000 mp şi
construcţia de pe el, fiului celeilalte părţi contractante, adică soţului A, pentru suma de 100.000
lei. În executarea acestei înţelegeri, la 29 noiembrie 2011, X a încheiat contractul de vânzare-
cumpărarea cu A. A plăteşte suma de 80.000 de lei, iar restul este plătit de către mama sa. La 6
decembrie 2011 A dobândeşte şi dreptul de uzufruct prin renunţare cu titlu oneros din partea
terţului X.
După desfacerea căsătoriei, A introduce acţiune împotriva fostei sale soţii, prin care cere să se
constate că terenul şi construcţia de pe el reprezintă bun propriu.
1. Ce operaţiune juridică a intervenit între mama soţului A şi terţul X şi în ce a constat dreptul
conferit prin aceasta în favoarea lui A?
2. În ce temei juridic a dobândit soţul A dreptul de nudă proprietate şi ce natură juridică are
aceasta?
3. Ce natură juridică are dreptul de uzufruct?
4. Ce decide instanţa?
Rezolvare:
1. Promisiune unilaterala de vanzare, care naste un drept de creanta, nu un drept real si este
o forma atipica, in sensul ca in aceasta promisiune avem si o stipulatie pentru altul. In loc
sa se nasca in patrimoniul mamei lui A, dreptul de creanta se va naste in patrimoniul lui
A. Art 1279 si 1660
2. Dreptul de creanta se naste in timpul casatoriei, dar e cu titlu gratuit. Art 340 lit a –
donatie facuta de mama catre fiul sau => bun propriu
B Poate sa ceara daune interese si pronuntarea hotararii care sa tina loc de contract. 1/5 din bunul
respectiv apartine lui A.
- Cei 80 000 sunt bun propriu => terenul ar fi bun propriu cu totul.
- Daca cei 80 000 sunt bun comun => terenul va avea o natura mixta. 1/5 va fi bun propriu
al lui A, iar restul de 4/5 va fi bun in devalmasie.
3. Depinde cu ce bani este platit dr de uzufruct. Prezumtia de comunitate opereaza
III. X introduce împotriva pârâtului Y o acţiune de împărţire a bunurilor comune dobândite în

timpul căsătoriei. Instanţa constată că părţile au dobândit în timpul căsătoriei un apartament de 3
camere în valoare de 400.000 lei şi bunuri mobile în valoare de 80.000 lei, între care un
autoturism Renault.
Pârâtul solicită introducerea în masa bunurilor de împărţit şi a bijuteriilor dobândite în timpul
căsătoriei în valoare de 30.000 lei şi aflate în posesia reclamantei.
1. Care este natura juridică a bijuteriilor dobândite de un soţ în timpul căsătoriei?
2. Ce decide instanţa cu privire la cererea pârâtului?
Rezolvare:
Se tine cont si de valoarea bijuteriilor si daca acestea reprezinta un procent considerabil din
valoarea bunurilor pe care sotii le detin.
Criteriul subiectiv: daca sotii au hotarat ca bijuteriile reprezinta o investitie => bunuri comune.
Daca au fost doar daruri : bunuri proprii
IV. Soţii A şi B efectuează reparaţii capitale asupra unei construcţii ce fusese donată soţiei B în
timpul căsătoriei sale cu A.
În contractul de donaţie era prevăzută sarcina întreţinerii donatorului până la sfârşitul vieţii, în
fapt sarcina fiind suportată integral din comunitatea de bunuri a soţilor.
Intervenţiile asupra construcţiei au condus la transformarea esenţială a imobilului şi au fost
efectuate cu următoarele mijloace: 50% mijloace bunuri comune, 25% mijloace bunuri proprii
ale soţului A şi 25% din sumele de bani împrumutate de către soţia B de la C, în contractul de
împrumut fiind prevăzută destinaţia sumei împrumutate.
După efectuarea intervenţiilor, soţia B îl împuterniceşte pe soţul său să înstrăineze construcţia
respectivă. La scurt timp, soţul A încheie cu terţul T un contract de comodat asupra construcţiei,
termenul convenit de părţi fiind de 6 luni.
1. Stabiliţi natura juridică a construcţiei înainte şi după efectuarea intervenţiilor.
2. a) este valabil încheiat contractul de comodat ?
b) în cazul în care soţia B ar introduce acţiune în anularea contractului de comodat, vi se cere
să fiţi, pe rând, avocatul lui B şi respectiv al lui T.
3. Întrucât la scadenţă C (împrumutătorul) nu-şi recuperează suma împrumutată, el declanşează
procedurile de executare silită asupra unui computer, bun achiziţionat de soţi în timpul căsătoriei
lor, dar folosit exclusiv de către soţia B (numai ea având cunoştinţe de operare PC). Stabiliţi dacă
este legală această procedură din perspectiva regimului juridic al datoriilor soţilor.
Rezolvare:
V. C.E. formulează contestaţie împotriva executării silite începute, la cererea numitului M.M,
asupra apartamentului situat în Bucureşti, sectorul 6, proprietatea sa şi a soţului său, C.G., ambii
soţi având calitatea de pensionar.
Motivându-şi cererea, contestatoarea a învederat că prin Sentinţa civilă din 11.10.2011,
invocată de intimatul M.M. drept titlu executoriu, soţul său a fost obligat să plătească suma de
10.500 Euro. Deşi creanţa astfel stabilită îl vizează numai pe soţul contestatoarei, executarea a
început asupra apartamentului ce constituie bun comun al soţilor. De asemenea, contestatoarea a
mai învederat faptul că nu a luat cunoştinţă decât la un moment ulterior contractării de existenţa
împrumutului, fiind pusă în faţa faptului împlinit.
Prin Sentinţa civilă din 15.03.2012, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a admis contestaţia şi a
dispus anularea formelor de executare.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel intimatul invocând nesocotirea prevederilor art. 351
Cod civil, prin soluţia judecătoriei, cât timp rezultă din probe că intimata-contestatoare cunoştea
de împrumut, fiind şi cea care a restituit unele rate.
1. În calitate de avocat al lui CE formulaţi apărări.
2. În calitate de judecător, pronunţaţi o soluţie motivată în cauză.
Rezolvare:
VI. Soţul A constituie ca aport la capitalul social al unei societăţi comerciale pe acţiuni un imobil
cumpărat din sumele încasate de el în timpul căsătoriei cu titlu de drept de autor, în contractul de
vânzare-cumpărare a imobilului figurând numai soţul A. În schimbul acestui aport, A dobândeşte
100 de acţiuni, devenind astfel asociat la respectiva S.C.
Ulterior, A vinde 25 de acţiuni, iar sumele de bani obţinute le depune la bancă pe numele fiicei
rezultate din căsătoria sa cu B.
1. Stabiliţi natura juridică a acţiunilor, precum şi a sumelor de bani rezultate în urma vânzării
celor 25 acţiuni; analizaţi operaţiunea juridică a depunerii sumelor de bani la bancă pe numele
fiicei.
2. Soţia B introduce acţiune în justiţie împotriva S.C. pentru plata dividendelor cuvenite pe anul
2012.
a) în calitate de avocat al lui B, motivaţi acţiunea;
b) în calitate de avocat al S.C., formulaţi apărări.
3. Pentru plata primelor de asigurare a autoturismului donat de către părinţii lui A cu ocazia
serbării căsătoriei dintre A şi B, soţul A încheie un contract de împrumut cu terţul T. Întrucât la
scadenţă A nu restituie împrumutul, T urmăreşte în justiţie 50 de acţiuni.
a) calificaţi datoria rezultată în urma încheierii contractului de împrumut cu terţul T;
b) în calitate de avocat al lui T, motivaţi acţiunea.
Rezolvare:
Seminarul 9
Regimurile convenţionale reglementate de Codul civil român
Modificarea regimului matrimonial
Bibliografie:
civil, M. Of. nr. 409 din 10.06.2011;
(p. 303-362);
5. C. Nicolescu, „Regimurile matrimoniale convenţionale în sistemul noului Cod civil
român”, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012 (p. 140-167; 181-230; 258-274; 331-
343);
2012 (p. 167-181).
I. A şi B, căsătoriţi sub regimul separaţiei de bunuri, deschid la Banca X un cont comun, destinat
cu prioritate cheltuielilor menajere. Alimentarea periodică a acestui cont avea să fie făcută în
exclusivitate de către soţul A, din veniturile sale profesionale.
Soţia B ridică din acest cont o sumă de 5.000 Euro cu care achiziţionează un autoturism,
doar ea figurând în contractul de vânzare.
Pentru acoperirea cheltuielilor legate de efectuarea unei croaziere în Marea Mediterană –
„darul” promis soţiei B pentru aniversarea căsătoriei, soţul A încheie un contract de împrumut cu
terţul T, pentru o sumă de 3.000 Euro. Întrucât la scadenţă A nu îşi achită datoria, după obţinerea
titlului executoriu, terţul T trece la urmărirea silită a autoturismului.
1. În calitate de avocat al soţului A, la ce demers l-aţi sfătui pe clientul dvs. să recurgă?
2. Stabiliţi natura juridică a autoturismului.
3. Este îndreptăţit terţul T să solicite executarea silită asupra autoturismului?
II. 1. La data de 2 octombrie 2011 A şi B încheie o convenţie matrimonială la biroul notarial

„WS şi asociaţii”, în care stipulează următoarele clauze:
- regimul matrimonial pentru care optează este regimul comunităţii convenţionale, comunitatea
de bunuri urmând a fi alcătuită exclusiv din mobilele dobândite de unul sau ambii soţi indiferent
de data dobândirii; regimul devine aplicabil după 10 luni de la data încheierii căsătoriei, sub
condiţia ca până la acea dată să rezulte un copil din căsătorie;
- oricare dintre soţi, dacă va supravieţui celuilalt, va putea preleva fără plată, sub condiţia de a nu
se recăsători, sume de bani bunuri comune în valoare de 500.000 Euro şi autoturismul de lux,
bun achiziţionat de soţul A înainte de căsătorie;
Căsătoria dintre A şi B se încheie la data de 3 octombrie 2011, iar în ziua imediat
următoare cei doi se mută într-un imobil dobândit de soţia B înainte de căsătorie în baza unui
contract de vânzare. La data de 1 mai 2012 B dă naştere unui copil.
Analizaţi, din punct de vedere al normelor Codului civil, valabilitatea şi aplicabilitatea
convenţiei matrimoniale încheiate de A şi B.
2. La data de 4 octombrie 2012 A încheie cu banca X un contract prin care s-a prevăzut că dacă
bunul prieten al lui A nu îşi execută obligaţia faţă de bancă într-un anumit termen, banca poate
executa silit autoturismul de lux al lui A. A nu a primit vreo contraprestaţie pentru acest
angajament, de care soţia B nu a avut cunoştinţă.
În calitate de avocat al lui B, vi se solicită să verificaţi dacă există vreun temei pentru
anularea contractului dintre A şi banca X.
3. Soţia B constituie ca aport la capitalul social al S.C. Y S.A. imobilul de la pct. 1, fără a-l fi
consultat în prealabil pe A.
În calitate de avocat al lui A, vi se solicită să verificaţi dacă există vreun temei pentru
desfiinţarea operaţiunii de aportare întreprinse de B.
Seminarele 10 şi 11
Filiaţia
Bibliografie:
civil, M. Of. nr. 409 din 10.06.2011;
3. Codul familiei – art. 47-61;
2012 (p. 256-322).
I. Prin acţiunea civilă formulată la data de 01.03.2013, reclamantul X a chemat în judecată pe

pârâta Y, în nume propriu şi în calitate de reprezentantă a minorului Z, pentru ca prin hotărârea
ce se va pronunţa să se constate că minorul, născut la data de 20.03.2009 în timpul căsătoriei sale
cu pârâta, nu este fiul său.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în cursul lunii decembrie 2012 pârâta i-a mărturisit
că în perioada concepţiei copilului a avut o relaţie extraconjugală cu un alt bărbat, susţinând că
acesta este tatăl copilului. În aceste condiţii, reclamantul a recurs la o expertiză medico-legală,
certificatul medical, emis la data de 15.02.2013, atestând că din cauza sterilităţii el este în
neputinţă de a procrea.
1. În calitate de avocat al pârâtei formulaţi apărări.
2. În calitate de judecător al cauzei, ce soluţie aţi pronunţa?
II. Prin cerere formulată la data de 01.11.2014, reclamantul X a contestat filiaţia faţă de minora
Y, născută la 18.10.2011, solicitând instanţei să constate inaplicabilitatea prezumţiei de
paternitate. Acţiunea reclamantului a fost respinsă ca fiind tardiv formulată.
III. Prin Sentinţă civilă, Judecătoria admite acţiunea formulată de reclamantul C. în

contradictoriu cu pârâţii X. şi Y, având ca obiect contestarea recunoaşterii de paternitate. Instanţa
a constatat că pârâtul X. nu este tatăl minorei Y., născută la data de 22.07.2012. A mai constatat
nulitatea absolută a recunoaşterii de paternitate făcută de pârât la data de 24.07.2012 în faţa
ofiţerului de stare civilă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că între reclamant şi Z, mama minorei, a
existat o relaţie de concubinaj în perioada februarie - octombrie 2011, relaţie care, din vara
anului 2011, s-a desfăşurat cu intermitenţe. În luna septembrie 2011 mama minorei a urmat un
tratament pentru a rămâne însărcinată.
Instanţa de fond a mai reţinut, pe baza probatoriului administrat, că relaţia intimă dintre
mama minorei şi pârâtul X. a început după despărţirea acesteia de reclamant, respectiv începutul
lunii octombrie 2011, iar la data de 06.09.2012 mama minorei s-a căsătorit cu pârâtul.
Împotriva acestei hotărâri, pârâţii declară apel.
1. Comentaţi soluţia primei instanţe.
2. În calitate de avocat, redactaţi motivele de apel.
3. În calitate de judecător al apelului, ce soluţie aţi pronunţa?
IV. A şi B se căsătoresc la data de 12 decembrie 2009, iar pe 15 mai 2011 căsătoria lor se
desface prin divorţ.
Pe 13 octombrie 2011 A dă naştere unui copil, înregistrat la registrul de stare civilă al
sect. 6 Bucureşti, în certificatul de naştere al acestuia la rubrica „numele tatălui” înscriindu-se
menţiunea : „Tată necunoscut”.
Înainte de naşterea copilului, survin următoarele evenimente :
- pe data de 1 iunie 2011 C, concubinul mamei din acea perioadă, îl recunoaşte pe copil
prin declaraţie făcută la serviciul de stare civilă;
- la 1 octombrie 2011 A se căsătoreşte cu D.
1. Stabiliţi statutul civil al copilului respectiv în funcţie de succesiunea evenimentelor din
speţă.
2. În urma admiterii acţiunii în tăgada paternităţii formulată de D, A introduce în numele
copilului acţiune în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei împotriva lui E. Este admisibilă
această acţiune? În ce termen poate fi promovată?
V. Reclamanta X a solicitat instanţei de judecată în contradictoriu cu pârâtul T stabilirea

paternităţii minorei în persoana pârâtului cu care a trăit o perioadă de timp în concubinaj, deşi era
căsătorită cu Y.
Din certificatul de naştere al minorei, rezultă că la rubrica „numele tatălui” figurează
soţul reclamantei, respectiv Y, de care era despărţită în fapt la momentul naşterii copilului.
1. În calitate de avocat al pârâtului T ce apărări formulaţi?
2. În calitate de judecător ce soluţie aţi pronunţa în cauză?
Seminarul 12
Adopţia
Bibliografie:
civil, M. Of. nr. 409 din 10.06.2011;
3. Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, M.Of. nr. 259 din 19
aprilie 2012, cu modificările şi completările ulterioare;
2012 (p. 323-366).
I. Prin Sentinţă civilă Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată cererea de încuviinţare a

adopţiei minorului X., reţinând în esenţă că petenta Y este căsătorită cu un cetăţean italian, care
locuieşte în prezent în Australia, unde există posibilitatea să-şi stabilească domiciliul şi aceasta.
Astfel, s-a constatat că în cauză este vorba de o adopţie internaţională deghizată, întrucât
adoptatoarea, deşi este cetăţean român, este căsătorită cu un cetăţean străin cu domiciliul în altă
ţară.
Din probele administrate, a rezultat că reclamanta are cetăţenie română, domiciliul stabilit
în România, într-un imobil proprietate personală, fără a avea o altă reşedinţă, desfăşoară o
activitate permanentă în temeiul unui contract individual de muncă pe durată nedeterminată,
având un venit sigur.
1. În calitate de avocat al lui Y redactaţi motivele de recurs.
2. În calitate de judecător ce soluţie aţi pronunţa în cauză?
II. Prin cerere înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti reclamantul X a solicitat încuviinţarea
adopţiei lui Y, în vârstă de 19 ani. În motivarea cererii reclamantul a arătat că Y este fiul soţiei
sale şi că acesta a fost crescut de reclamant şi soţia sa împreună.
Instanţa dispune citarea tatălui firesc al lui Y, care în faţa instanţei îşi exprimă refuzul de a
consimţi la adopţie. Apreciind că nu poate face aplicarea art. 8 din Legea nr. 273/2004, tribunalul
respinge cererea de încuviinţare a adopţiei.
III. Reclamantul X a chemat în judecată pe pârâtul Y pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa,
să se constate nulitatea adopţiei încuviinţate irevocabil la data de 20.01.2012. În motivarea
acţiunii, reclamantul a arătat că l-a adoptat pe pârât pentru stabilirea între ei a unor relaţii
apropiate şi afective, dar ulterior s-a constatat că pârâtul a urmărit alte scopuri (domiciliul în
Bucureşti şi locuinţă asigurată pe durata studiilor), comportându-se lipsit de afecţiune şi
deposedând pe reclamant de anumite lucruri şi bani. Toate aceste manifestări ale pârâtului (se
susţine de reclamant) constituie o abatere de la scopul familial şi social al adopţiei, afectând
cauza actului juridic al adopţiei.
1. Ce probleme de drept reţineţi în speţă?
2. În calitate de judecător pronunţaţi o soluţie motivată în cauză.
Seminarul 13
Obligaţia legală de întreţinere
Bibliografie:
Of. nr. 409 din 10.06.2011;
Comentariu pe articole”, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2012 (p. 422 – 424, 559 – 577).
I. La data de 15 martie 2012, reclamanta MA a chemat în judecată pe pârâtul DF,

solicitând instanţei să dispună obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreţinere începând cu
data introducerii acţiunii până la încetarea stării incapacităţii de muncă. Reclamanta motivează în
acţiunea promovată că pârâtul DF este fiul fostului ei soţ DA care a decedat la data de 25
ianuarie 2012. Reclamanta a mai precizat că în prezent se află în nevoie din pricina incapacităţii
de munca survenită în timpul căsătoriei sale cu fostul soţ DA, căsătorie ce a fost desfăcută prin
sentinta civila nr. 2592/15.11.2011 pronunţată de Judecătoria Sector 1 Bucureşti din culpa
exclusivă a defunctului ei soţ. Întrucât pârâtul DF, în calitate de moştenitor al fostului ei soţ
dispune de venituri materiale substanţiale, reclamanta solicită obligarea pârâtului DF să îi
plătească o pensie lunară de întreţinere.
Ce va decide instanţa şi cu ce motivare?
II. Prin cererea introdusă la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti la data de 17.07.2012

reclamanta DG a chemat în judecată pe pârâtul DV solicitând obligarea acestuia la plata pensiei
legale de întreţinere. Reclamanta a menţionat că pârâtul este fostul său soţ de care a divorţat,
conform sentinţei irevocabile din data de 25 iunie 2012. Pe parcursul căsătoriei, pârâtul a fost
extrem de violent atât faţă de DG, cât şi faţă de cei doi copii rezultaţi din căsătorie, în prezent
majori, şi, ca urmare a ameninţărilor repetate şi a şantajului, de frica acestuia, reclamanta a
consimţit la desfacerea căsătoriei prin acord şi retragerea plângerii penale formulate împotriva
acestuia pentru lovire sau alte violenţe. Reclamanta a menţionat că în prezent şi ca urmare a
stresului şi presiunilor permanente exercitate asupra sa şi asupra copiilor de către pârât, starea de
sănătate i s-a degradat într-un mod accentuat, grav şi ireversibil, situaţie care o pune în
imposibilitatea de a mai munci şi de a-şi întreţine copii, singura sursă de venit fiind ajutorul de
şomaj, o sumă lunară de 434 lei. A menţionat reclamanta că în afara schemei de tratament cu
citostatice sunt necesare şi investigaţii suplimentare (analize de sânge, examen computer
tomograf, examene cardiologice, etc.) acestea implicând sume exorbitante pentru o persoană ale
cărei venituri se rezumă la ajutorul de şomaj şi care are în grijă doi copii.
În măsura în care din probele administrate reise că susţinerile reclamantei sunt reale, ce
va decide instanţa?
Seminarul 14
Ocrotirea minorului prin părinţi. Autoritatea părintească
Bibliografie:
Of. nr. 409 din 10.06.2011;
 Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014;
 E. Florian, „Dreptul familiei”, ediţia 5, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2016 (p.519 – 556).
I. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti reclamanta N. I. a

chemat în judecată pe pârâtul C. S., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să
dispună exercitarea autorităţii părinteşti exclusive asupra minorului C.D.G., nascut la data de
14.02.2007, stabilirea locuinţei minorului la domiciliul său si stabilirea unei pensii de întreţinere
în favoarea minorului în funcţie de veniturile realizate de pârât.
Din probele administrate reiese că minorul locuieşte cu reclamanta într-o garsonieră
compusă din cameră, bucătărie, baie şi hol, corespunzător mobilată, curat întreţinută. Reclamanta
depune un efort continuu şi susţinut pentru ca minorul să primească o educaţie corespunzătoare,
fiind ajutată de bunicii materni. Pârâtul, tatăl minorului, a manifestat o totală lipsă de interes cu
privire la situaţia copilului, despre care nu s-a mai interesat, nici măcar telefonic, şi nu a mai
contribuit la întreţinerea acestuia din anul 2010, de când s-a întors de la muncă din Germania şi a
plecat înapoi cu sumele de bani obţinute reclamantă în urma vânzării unui apartament. De
asemenea, din înscrisurile depuse reiese şi faptul că pârâtul a fost condamnat la pedeapsa
închisorii cu suspendare pentru furt calificat în timpul căsătoriei cu reclamanta.
Ce va decide instanţa?

Portofoliu Spete DR Familiei FINAL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu Spete DR Familiei FINAL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminarul 1

Relaţiile de familie. Noţiunea şi principiile generale ale dreptului familiei.

1. X, Y, Z c. Regatului Unit – 22 aprilie 1997

În calitate de avocat al pârâtelor, formulați apărări. În calitate de judecător, ce soluție

II. X cere constatarea nulităţii căsătoriei lui cu Y pentru că :

I. X se căsătoreşte cu Y la data de 9 octombrie 2011 la sediul serviciului stării civile al

II. Reclamantul X cheamă în judecată pe pârâta Y pentru a se constata nulitatea absolută

IV. Prin cerere formulată la data de 04.04.2012, reclamantul DP solicită instanţei

I. La 27 septembrie 2012, reclamanta M.E., domiciliată în străinătate, a chemat în

IV. Reclamanţii X şi Y, în calitate de părinţi ai fiicei lor decedate, au solicitat instanţei de

I. La 20 septembrie 2012 A şi B depun declaraţia de căsătorie la serviciul de stare civilă al

1. În speţă, în calitate de notar, ce elemente aţi avea în vedere pentru încheierea

2. Daca tertii nu cunosteau ca exista acea conventie matrimoniala si nu era inscrisa in

II. A şi B sunt căsătoriţi sub imperiul regimului comunităţii legale de bunuri.

I. X a chemat în judecată pe fosta sa soţie Y pentru împărţirea bunurilor comune şi

III. X introduce împotriva pârâtului Y o acţiune de împărţire a bunurilor comune dobândite în

II. 1. La data de 2 octombrie 2011 A şi B încheie o convenţie matrimonială la biroul notarial

I. Prin acţiunea civilă formulată la data de 01.03.2013, reclamantul X a chemat în judecată pe

III. Prin Sentinţă civilă, Judecătoria admite acţiunea formulată de reclamantul C. în

V. Reclamanta X a solicitat instanţei de judecată în contradictoriu cu pârâtul T stabilirea

I. Prin Sentinţă civilă Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată cererea de încuviinţare a

I. La data de 15 martie 2012, reclamanta MA a chemat în judecată pe pârâtul DF,

II. Prin cererea introdusă la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti la data de 17.07.2012

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti reclamanta N. I. a

S-ar putea să vă placă și