DREPTUL FAMILIEI – SPEŢE:

Păduraru Irina,seria III, gr.9

1. Nulitate. Acoperire. Minorul care nu a împlinit vârsta legală.

Prin acţiunea introdusă la 26 februarie 2012, R.S. a cerut anularea căsătoriei dintre N.E. şi
B.E. căsătorie înregistrată la nr. 8 din 15 ianuarie 2012 la Oficiul stării civile din comuna
Ezeriş, jud. Caras-Severin.
În motivarea acţiunii s-a arătat că, datorită omisiunii de a se verifica vârsta viitorilor soţi,
căsătoria a fost încheiată, deşi B.E., nu împlinise vârsta de 18 ani, fiind născut la data de 1
ianuarie 1995.
Prin sentinţa civilă nr. 24 din 3 martie 2012, instanta a admis acţiunea şi a dispus anularea
căsătoriei, reţinând că a fost încheiată cu nesocotirea prevederilor art. 272 Noul Cod civil.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs ambii soţi, susţinând că greşit a fost declarată
nulă căsătoria dintre ei, deoarece la acea dată soţia era gravidă.

a) Care sunt condiţiile de fond pentru încheierea validă a căsătoriei? Clasificare.

1) Condiții pozitive :
-Consimțământ;
-Vârsta matrimonială;
-Diferența de sex.

2) Condiții negative(impedimente):
-Starea de persoană căsătorită ;
-Rudenia firească și rudenia civilă;
-Impedimente rezultate din tutelă;
-Impedimente rezultate din starea de alienație sau debilitate mintală.

b) Determinaţi regimul juridic al nulităţii relative.

Nulitatea relativă a căsătoriei poate fi invocată numai de soţul care pretinde că i-a fost
viciat consimţământul prin eroare, dol sau violenţă, sau de cel a cărui încuviinţare era
necesară în cazul căsătoriei minorului.

c) Care credeţi că este soluţia dată de instanţă? Motivaţi.

Conform art. 294 C. Civ. căsătoria încheiată de minorul care nu a împlinit vârsta de 16
ani este lovită de nulitate absolută. Însă,nulitatea căsătoriei se acoperă dacă, până la
rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti, ambii soţi au împlinit vârsta de 18 ani sau
dacă soţia a născut ori a rămas însărcinată.

2. Încheierea în afara sediului biroului de stare civilă. Nulitate. Acoperire. Înţelesul

noţiunii de publicitate.
P.F. şi G.E., în calitatea de legatari universali ai defunctei C.E., au chemat în judecată pe
C.G., pentru a se constata nulitatea absolută a căsătoriei dintre pârât şi defunctă.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că în ziua de 20 aprilie 1996 s-a efectuat
nelegal, la domiciliul pârâtului, căsătoria acestuia cu defuncta.

1
 Tribunalul MunicipiuluiBucureşti, secţia a III-a civilă, prin sentinţa nr. 54/26.07.1997, a
respins acţiunea, reţinând că nu există niciun motiv pentru a se constata nulitatea absolută a
căsătoriei.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs atât reclamanţii, precum şi pârâtul.
Prin recursul declarat, reclamanţii susţin, printre alte critici, că în mod greşit prima instanţă
nu a constatat nulitatea căsătoriei, deoarece aprobarea pentru încheierea căsătoriei în afara
sediului Serviciului de stare civilă a fost dată de secretarul Comitetului executiv al Consiliului
popular şi nu de preşedinte, aşa cum este prevăzut în L. 119/1996, iar în ceea ce priveşte
condiţia publicităţii, ea nu a fost realizată, întrucât domiciliul pârâtului, unde s-a încheiat
căsătoria, nu este loc public prin natura lui şi nici prin destinaţie nu este accesibil publicului,
aşa cum este sediul Oficiului sării civile.
Recursul nu este întemeiat.

a) Principiul error communit facit ius. Determinare. Aplicabilitate.

Căsătoria va produce efecte ca și cum ar fi valabilă, dacă a fost celebrată de o persoană
care a exercitat în mod public atribuțiile de ofițer de stare civilă, cu respectarea
prevederilor legale, chiar dacă acea persoană nu avea această calitate. Este o aplicație a
principiului error communit facit ius consacrat de art.17 C.civ., în aplicarea căruia
art.102 C.civ. reglementează expres actele întocmite de un ofițer de stare civilă
necompetent, stabilind că actele de stare civilă întocmite de o persoană care a exercitat
în mod public atribuțiile de ofițer de stare civilă, cu respectarea tuturor prevederilor
legale, sunt valabile, chiar dacă acea persoană nu avea această calitate, afară de cazul în
care beneficiarii acestor acte au cunoscut, în momentul întocmirii lor, lipsa acestei
calități.

b) Identificaţi instituţiile de dreptul familiei şi definiţile!

 Logodna-Articolul 266 NCC defineşte logodna ca fiind promisiunea reciprocă
de a încheia căsătoria.
 Căsătoria- uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, încheiată în
condițiile legii(art.269, alin.(1) ).
 Filiația- reprezintă legătura existentă între o persoană şi ascendenţii săi. În sens
restrâns, reprezintă raportul de descendenţă dintre o persoană şi părinţii săi.
 Adopția- operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între
adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele
adoptatorului.
 Autoritatea părinteasca- ansamblul de drepturi şi îndatoriri, care privesc atât
persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi.
 Obligația de întreținere- îndatorirea impusă de lege unei persoane de a asigura
altei persoane

c) A procedat corect instanţa de judecată? Motivaţi.

În prisma faptului că noul Cod Civil reglementează în mod expres posibilitatea
încheierii căsătoriei şi într-un alt loc decât acela al primăriei, considerăm că în mod
tacit a fost abrogată în acest fel cauza de nulitate absoluta, iar în baza principiului
„error communis facit jus” se admite excepția, astfel, așa cum am arătat mai sus,
instanța a procedat corect.

2
3. Constatarea nulităţii căsătoriei. Vicii de consimţământ.
J.I. a chemat în judecată pe J.D.E. solicitând anularea căsătoriei încheiate de aceştia,
susţinând că, la încheierea căsătoriei, consimţământul său a fost viciat, în sensul că a fost indus
în eroare de aceasta şi de părinţii ei, cu privire la starea sănătăţii pârâtei, bolnavă de epilepsie.
Instanţa a reţinut că, cu ocazia logodnei, reclamantul a luat cunoştinţă despre una din
crizele comiţiale ale pârâtei, iar medicul competent, când a eliberat certificatul prenupţial, i-a
spus acestuia că pârâta suferă de o "anumită boală".

a) Identificaţi în speţă viciile de consimţământ ce pot afecta valabilitatea căsătoriei.

În speţă viciul care poate afecta valabilitatea căsătoriei este dolul.

b) Evidenţiaţi regimul derogator al viciilor de consimţământ la căsătorie faţă de dreptul

comun, respectiv viciile de consimţământ la încheierea unui act juridic civil.
Spre deosebire de dreptul comun, unde la actele juridice bilaterale eroarea se poate
referi fie la identitatea fizică, fie la identitatea civilă, fie la calităţile esenţiale ale
părţilor, la actul juridic al căsătoriei sfera de aplicare a acestui viciu de consimţământ
este restrânsă la eroarea asupra identităţii fizice a celuilalt soţ. Dolul poate fi considerat
viciu de consimţământ şi atunci când manoperele viclene s-au manifestat prin reticenţă.
Temerea reverentioasa nu reprezinta viciu de consimtamant.

c) Care credeţi că este soluţia dată de instanţă? Motivaţi.

Instanta va respinge cererea, deoarece reclamantul a fost înștiințat de către medic ca
pârâta suferă de o boală, mai mult, acesta chiar asistând la una dintre crize.

4. Căsătorie fictivă. Condiţii. Sarcina probei.

Reclamantul B.R.M. a chemat în judecată pe pârâta B.A.M. pentru ca instanţa, prin
sentinţa ce o va pronunţa, să declare nulă căsătoria părţilor, încheiată la 31 iulie 2015.
În motivarea cererii se susţine că, la data încheierii căsătoriei, consimţământul exprimat
de pârâtă nu a fost dat în scopul întemeierii unei familii, fiind vorba de o căsătorie simulată;
martora propusă spre audiere de către reclamant declară că pârâta "s-a căsătorit cu reclamantul
pentru a se răzbuna pe un fost prieten".

a) Care sunt caracterele pe care consimţământul trebuie să le îndeplinească la

încheierea căsătoriei?
Consimţământul trebuie să fie:
- personal nu este permisă reprezentarea.
- liber lipsa viciilor de consimţământ (dolul, eroarea şi violenţa).

b) Determinaţi şi motivaţi soluţia în speţa de faţă!

Căsătoria nu a fost încheiată cu scopul de a întemeia o familie, adică de a avea relaţii
personale şi patrimoniale specifice căsătoriei, de aceea este considerata fictivă. Căsătoria
fictivă este considerată a fi încheiată în lipsa consimţământului, deoarece părţile nu şi-au
exprimat un consimţământ valabil în vederea încheierii căsătoriei, ci numai unul formal,

3
 voinţa lor internă fiind cu totul alta, ceea ce duce la aplicarea sancţiunii nulităţii absolute.
Astfel, in baza celor prezentate mai sus, instanța va admite cererea.

5. Vicii de consimţământ la căsătorie

G.T. s-a căsătorit în septembrie 1995 cu T.E., pe care o cunoscuse cu două luni înainte,
prin intermediul surorii ei gemene J.E.
După cinci ani de la căsătorie, T.E. i-a adus la cunoştinţă că cea cu care el se căsătorise
nu era fata cu care se plăcuse şi cu care ieşise pentru prima oară, ci sora ei geamănă.
În fapt lucrurile s-au petrecut astfel: iniţial G.T. o cunoscuse pe J.E. şi petrecuse cu ea
câteva zile împreună, după care aceasta nu a mai avut plăcerea să iasă cu el, astfel că la o
întâlnire a rugat-o pe sora ei geamănă, să se ducă, atât pentru a salva aparenţele, dar şi pentru
amuzament. Ulterior, T.E. l-a plăcut şi s-a îndrăgostit de G.t. şi i-a cerut lui J.E. să nu-i divulge
secretul lui G.T., astfel că după trei săptămâni aceştia s-au căsătorit.
În octombrie 2001 G.T. a aflat vestea şi a reacţionat destul de vehement, crezând iniţial
că este o glumă, dar, după ce acest lucru i-a fost confirmat şi de către părinţii celor două
gemene, acesta a replicat prin faptul că totuşi se consideră un norocos, pentru că nu are ce să-i
reproşeze lui T.E. şi pe de altă parte, îşi iubeşte soţia.
După numerose certuri având ca subiect un împrumut făcut de G.T. lui J.E., la data de
10 ianuarie 2007, T.E. a introdus o acţiune de divorţ în contradictoriu cu G.T., solicitând
desfacerea căsătoriei, considerând că G.T. i-a jignit sora.
În instanţă, G.T. a ridicat excepţia nulităţii căsătoriei, dovedind prin ansamblul probator
că, de fapt, a fost indus în eroare atât la momentul în care a luat hotărârea de a se căsători, cât
şi la momentul căsătoriei.

a) Este sau nu prescris dreptul lui G.T. de a cere anularea căsătoriei, având în vedere
că acest drept este nepatrimonial?
Conform art.301 alin.(3) in termen de 6 luni de la data la care cel interesat a
cunoscut eroarea, astfel dreptul lui G.T este prescris.

b) Care este viciul ce a afectat consimţământul lui G.T. la momentul încheierii

căsătoriei?
Eroarea.

c) Pronunţaţi soluţia corectă pentru problema ridicată în speţă! Motivaţi!

Instanţa va admite cererea de divorț și va respinge excepția ridicata de G.T., deoarece a
intervenit termenul de prescripție cu privire la viciul de consimțământ, dar și pentru ca
G.T nu a fost deranjat în momentul aflării adevărului, ci chiar a declarat ca își iubește
soția

6. Căsătorie. Încheiere. Condiţii. Nulitate.

La data de 10 ianuarie 2012, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV a civilă, va admite
cererea formulată de reclamanta D.F. şi va anula căsătoria încheiată între D.F. şi pârâtul D.C. la

4
12 octombrie 2008, la Primăria Sectorului 4 Bucureşti şi va dispune ca reclamanta să reia
numele purtat anterior căsătoriei.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa reţine că la data de 12 octombrie 2008,
pârâtul se afla în proces de divorţ cu prima sa soţie.

a) Determinaţi situaţiile în care principiul monogamiei este încălcat, dar şi acele situaţii în
care bigamia nu se reţine.
Principiul monogamiei – art. 273 NCC: „este interzisă încheierea unei noi căsătorii de
către persoana care este căsătorită”. Cu alte cuvinte, nu se poate căsători bărbatul sau
femeia căsătorită sau cei pentru care s-a pronunţat desfacerea căsătoriei, dar hotărârea
judecătorească nu este definitivă.
Situatii exceptionale:
-nu va fi bigam soţul care se căsătoreşte între data declarării judecătoreşti a morţii
celuilalt soţ şi data rămânerii definitive a hotărârii declarative de moarte;
-nu e sau nu va fi bigam soţul care, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti
declarative de moarte a celuilalt soţ se căsătoreşte, iar, ulterior, celălalt soţ apare. În
acest caz, căsătoria subsecventă rămâne valabilă. Prima căsătorie va fi considerată
desfăcută la data încheierii celei de-a doua căsătorii [art. 293 alin. (2) NCC].

b) Care este sancţiunea ce se aplică în cazul constatării bigamiei?

Încălcarea monogamiei conduce, potrivit art. 293 alin. (1) NCC, la nulitatea absolută a
căsătoriei, iar potrivit Codului penal, cel care încheie o asemenea căsătorie răspunde
penal pentru infracţiunea de bigamie. Totodată, sancțiunea este desființarea celei de-a
doua căsătorii.

c) Pronunţaţi soluţia corectă pentru problema ridicată în speţă! Motivaţi!

Cu toate ca se afla în proces de divorţ, căsătoria nu era desfăcută printr-o hotărâre
judecătorească, deci aceasta era încă valabila. Astfel, instanța va sanctiona a doua
căsătorie cu nulitatea, deoarece încalcă condițiile de fond cu privire la existenţa stării de
persoana casatorita.

7. Nulitate. Acoperire.
Prin acţiunea introdusă la 12 martie 2012, M.X. a cerut anularea căsătoriei dintre
X.X. şi X.Y., căsătorie înregistrată la nr. 7 din 6 septembrie 2010 la Oficiul stării civile
din Slatina.
Pentru a motiva acţiunea, M.X. susţine că X.X s-a căsătorit cu X.Y când aceasta din
urmă avea vârsta de 16 ani, primind acordul părinţilor abia la 1 an de la încheierea
căsătoriei, încălcând astfel art. 272 alin. 2 NCC, privind condiţiile de fond la încheierea
căsătoriei.

a) Enumeraţi cauzele ce atrag nulitatea absolută.

Încheierea căsătoriei fără respectarea dispoziţiilor legale cu privire la vârsta
matrimonială
Încheierea căsătoriei de către o persoană care este deja căsătorită
Încheierea căsătoriei între rude în grad prohibit de lege

5
 Încheierea căsătoriei între persoane legate prin adopţie
Încheierea căsătoriei de către alienatul sau debilul mintal
Lipsa de solemnitate
Lipsa de publicitate
Necompetenţa ofiţerului de stare civilă
Frauda la lege sau căsătoria fictivă
Lipsa diferenţierii sexuale
Lipsa consimţământului.

b) Determinaţi regimul juridic al nulităţii relative.

Regimul juridic al nulităţilor căsătoriei se referă la persoanele care pot invoca
nevalabilitatea căsătoriei, la imprescriptibilitatea acţiunii şi la posibilitatea de
confirmare a căsătoriei nevalabile.
Nulitatea relativă a căsătoriei poate fi invocată numai de soţul care pretinde că i-a
fost viciat consimţământul prin eroare, dol sau violenţă, sau de cel a cărui
încuviinţare era necesară în cazul căsătoriei minorului.

c) Care este soluţia în speţa prezentată? Motivaţi!

Instanţa va respinge cererea, deoarece s-a îndeplinit condiția privind acordul părinților,
iar prin aceasta intervine acoperirea nulităţii căsătoriei, legiuitorul înțelegând că, în fapt,
scopul căsătoriei a fost atins, prin întemeierea efectivă a familiei.