RECAPITULARE

DREPT PROCESUAL CIVIL – PARTEA GENERALA.

1. Identificati limitarile procesuale ale principiului disponibilitatii.

2. Care este sanctiunea desfasurarii unui proces civil cu nerespectarea principiului

publicitatii?

3. Judecatorul este indreptatit sa schimbe calificarea juridica a cererii de chemare in judecata,

pe care o considera gresita, daca reclamantul insista in calificarea propusa initial si paratul
declara ca ”lasă la aprecierea instantei”.

4. Ce intelegeti prin caracter subsidiar al actiunii in constatare?

5. Analizati comparativ consecintele admiterii, de catre instanta de judecata, a unor aparari

procedurale si pe cele ale admiterii unor aparari de fond.

6. In cazul coparticiparii procesuale active, taxa de timbru trebuie achitata integral si separat
de fiecare reclamant?

7. Este admisibila o intervenție accesorie in sprijinul unui intervenient principal sau al unui
chemat in garanție?

8. Excepția lipsei dovezii calității de reprezentant este o exceptie de ordine publica sau de
ordine privata?

9. Pana in ce moment procesual poate fi contestata valoarea obiectului aratata in cererea de

chemare in judecata?

10. Daca instanta se declara necompetenta si trimite dosarul instanței judecătorești competente,
in temeiul art. 132 alin 3 Cpc, hotararea de declinare va putea fi atacata odată cu fondul?

11. In fata instantei ulterior sesizate se invoca exceptia conexitatii pricinii, pe motiv ca exista
o strânsa legătură între aceasta și o alta cauză, aflată deja pe rolul instanțelor. Prin încheiere,
instanta ulterior sesizată admite excepția si trimite dosarul la instanta mai întâi învestită.
Instanța mai întâi învestită, primind dosarul, este îndreptățită să aprecieze asupra condițiilor
conexității și să retrimita dosarul la completul care a admis excepția?

12. Ce fel de nulitate procedurala atrage lipsa capacitatii de exercițiu a părții?

13. Intr-o cauză având ca obiect ”ordonanță președințială”, judecată cu citarea părților, solutia
se pronunță în data de 5 februarie 2021 și sentința se comunică în data de 9 februarie 2021.
Care este ultima zi a termenului de apel, pentru partea interesată să atace hotărârea
TESTE GRILA
1. În ceea ce privește principiul continuității instanței:
a) în lipsa unor motive temeinice care sa justifice înlocuirea, membrii completului care judecă
procesul trebuie sa rămână aceiași în tot cursul judecății;
b) nerespectarea acestuia nu atrage nulitatea hotărârii judecătorești, intervenind numai
sancțiuni disciplinare asupra celor care se fac vinovați;
c) judecătorul care soluționează un proces civil poate fi schimbat pe parcursul judecătii
cauzei, cu excepția termenului când părțile pun concluzii pe fondul cauzei.

2. Actele întocmite de cel care nu are exercițiul drepturilor procedurale:

a) sunt anulabile;
b) sunt nule absolut;
c) presupun o nulitate ce poate fi invocată și de instanță din oficiu;

3. Acțiunea în constatare prin care unul dintre soți solicită instanței să constate că un bun
imobil dobândit în timpul căsătoriei este bun comun:
a) este inadmisibilă, sotul trebuie sa ceara partajarea bunurilor dobândite în timpul
căsătoriei;
b) este de competența materială a judecătoriei, indiferent de valoarea bunurilor;
c) este de competenta teritorială exclusivă a instanței locului unde se află imobilul;
d) este admisibilă, dar hotărârea nu are forță executorie în privința capătului principal de
cerere.

4. În cazul în care se dispune disjungerea:

a) cererea de chemare în garanție va fi soluționată de instanța competentă din punct de
vedere material și teritorial, potrivit regulilor de drept comun;
b) cererea de chemare în garanție va fi soluționată de instanța care judecă cererea
principală, operând o prorogare legală de competență;
c) va fi soluționată de instanța competentă din punct de vedere material și teritorial potrivit
regulilor de drept comun, dacă reclamantul renunță la judecarea cererii principale.

5. Intervenția voluntară accesorie:

a) nu este admisibilă în litigiile individuale de muncă;
b) nu este admisibilă în litigiile de contencios administrativ;
c) se judecă întotdeauna împreună cu cererea introductivă de instanță;
d) poate fi făcută și de un terț care justifică un interes eventual, deoarece el poate suferi
un prejudiciu numai în ipoteza pierderii procesului de către partea pentru care
intervine.

6. Cererea de intervenție voluntară:

a) principală este admisibilă și în litigiile de contencios administrativ;
b) poate fi formulată în fata primei instanțe până la închiderea dezbaterilor, chiar și după
casarea cu trimitere la această instanță;
c) formulată după primul termen de judecată, presupune că cel care intervine ia procedura
în starea în care se află și nu va mai putea invoca necompetența materială a instanței;
 d) rămâne fără obiect dacă înainte de a fi admisă în principiu, reclamantul renunță la
judecată în condițiile legii.
ABCD

7. Cererea privitoare la un imobil care se află în circumscripția mai multor instante se va

introduce:
a) întotdeauna la instanța domiciliului sau reședinței pârâtului;
b) întotdeauna la oricare dintre instanțele unde se află imobilul;
c) se va introduce la instanta de la domiciliul reclamantului;
d) se va introduce la instanța de la domiciliul sau reședința pârâtului, dacă acesta se află
într-una dintre aceste circumscripții.

8. Cererea de autorizare de către instanța de tutelă a vânzării unui imobil aparținând minorului
este de competența:
a) materială, a judecătoriei, indiferent de valoarea obiectului cererii;
b) teritorială exclusivă, a instanței unde își are domiciliul sau reședința minorul;
c) teritorială exclusivă, a instanței locului unde se află imobilul;
d) teritorială alternativă, a instanței locului unde își are domiciliul sau reședința minorul
și a locului unde se află imobilul;

9. În ceea ce privește conflictul de competență:

a) în cazul celui negativ, sesizarea regulatorului de competență revine în mod exclusiv
instanței în fața căreia se ivește conflictul, în timp ce în cazul celui pozitiv, sesizarea o
poate face și partea interesată;
b) nu se poate crea conflict de competență ci ÎCCJ;
c) instanța competentă să judece conflictul va hotrarî, în camera de consiliu, fără citarea
părților, prin hotărâre definitivă.

10. Nulitatea actului de procedură poate fi invocată:

a) de orice parte din proces, de judecător sau de procuror în orice stare a cauzei;
b) numai de partea interesată și numai dacă neregularitatea nu a fost cauzată prin propria
faptă, în cazul nulității relative;
c) dacă partea interesată nu a renunțat expres sau tacit la dreptul de a invoca nulitatea
relativă sau absoluta;
d) numai dacă nu s-a pronunțat o hotărâre judecătorească în cauza respectivă.

11. Termenele procedurale nu încep sa curgă:

a) împotriva celui lipsit de capacitate de exercițiu, dacă nu are desemnată o persoană care
să îl reprezinte;
b) împotriva celui care a solicitat comunicarea actului unei alte părți;
c) împotriva celui care a luat cunoștință de actul de procedură ca urmare a prezentării
acestuia de către partea adversă;
d) împotriva părții care a formulat apel, înainte de comunicarea hotărârii.