Sunteți pe pagina 1din 10

GRILE PROCEDURA CIVILA II

I.1. Dacă prin acţiune se solicită obligarea pârâtului la plata preţului imobilului
vândut, pârâtul poate, pe cale de cerere reconvențională, să solicite:
a) orice fel de pretenţii privitoare la imobil;
b) împotriva reclamantului, anularea contractului de vânzare-cumpărare
încheiat cu acesta;
c) de la cel care îi donase reclamantului imobilul, terţ faţă de procesul în curs,
despăgubiri pentru viciile ascunse ale acestui imobil.

2. În caz de coparticipare procesuală activă, se depune, pentru reclamanţi, un


singur exemplar al întâmpinării:
a) dacă cererea de chemare în judecată a fost semnată numai de către unul dintre
reclamanţi;
b) atunci când toţi reclamanţii au acelaşi avocat;
c) atunci când, în cazul a doi reclamanţi, unul dintre aceştia, cu rea - credinţă,
refuză să-şi indice domiciliul actual.

3. Prin formularea cererii reconvenționale se urmărește:


a) respingerea cererii de chemare în judecată;
b) combaterea susținerilor din cererea principală;
c) obligarea reclamantului la executarea unei prestații către pârât.
II 1. Sechestrul asigurător:
a) se poate cere şi concomitent cu intentarea acţiunii privind creanţa pe care
se întemeiază cererea de sechestru;
b) se poate încuviinţa doar în cazul în care creanţa este exigibilă;
c) este desfiinţat de drept în cazul nedepunerii cauţiunii.

2. Cererea de înființare a sechestrului asigurător se soluționează:


a) fără citarea părților;
b) prin încheiere executorie și irevocabilă;
c) în camera de consiliu.

3. Instanţa poate încuviinţa măsura sechestrului judiciar:


a) prin sentinţă, în cazul bunurilor care formează obiectul procesului;
b) prin încheiere, numai în cazul în care nu există proces;
c) cu citarea părţilor.
III 1. La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate:
a) reclamantul va putea modifica cererea de chemare în judecată numai cu acordul
pârâtului;
b) dacă întâmpinarea nu este obligatorie, pârâtul îl va putea indica pe
adevăratul titular al dreptului real pretins de către reclamant;
c) dacă lipsesc ambele părți, deși au fost legal citate, instanța nu poate începe
cercetarea procesului dacă numai pârâtul a cerut judecarea cauzei în lipsă.

2. Amânarea judecății în temeiul învoielii părților:


a) nu poate fi dispusă în litigiile privitoare la drepturi de care părțile nu pot să
dispună;
b) poate fi dispusă de mai multe ori atunci când părțile vor să pună capăt litigiului
prin încheierea unei tranzacții;
c) poate fi dispusă o singură dată indiferent de obiectul procesului.

3. Încheierea:
a) se semnează, ca orice hotărâre judecătorească, de către judecători și
grefier;
b) nu se întocmește pentru termenul la care s-a dispus amânarea cauzei pentru
dezbateri în continuare;
c) prin care s-a admis excepția de litispendență are ca efect declinarea competenței
de soluționare a cauzei de către judecătoria mai întâi sesizată în favoarea
judecătoriei care a admis excepția de litispendență.
IV 1. Cererea de adopție, având natură necontencioasă, se judecă în primă instanță,
dacă prin lege nu se prevede altfel:
a) în camera de consiliu;
b) dacă părțile sunt de acord, și se consideră că nu sunt vătămate, în ședință
publică;
c) în ședință publică.

2. Dacă reclamantul a cerut, odată cu fixarea primului termen de judecată, instanța


poate dispune prin rezoluție:
a) aplicarea sechestrului asigurător asupra unor bunuri ale pârâtului;
b) solicitarea unui dosar de la altă instanță pentru a fi atașat la cel nou
constituit;
c) măsuri pentru constatarea unei situații de fapt.

3. Instanța respinge cererea de acordare a unui termen pentru lipsă de apărare,


temeinic motivată, dacă:
a) partea mai beneficiase anterior de un astfel de termen, tot din motive
temeinice, care s-au menținut și la al doilea termen, fără a-i fi imputabile ei, ci
reprezentantului său;
b) părțile ceruseră anterior amânarea judecății în temeiul învoielii lor;
c) este formulată după punerea în discuție din oficiu a excepției de perimare.
V 1. Excepțiile procesuale:
a) sunt apărări de fond, atunci când tind la respingerea cererii;
b) pot tinde la întârzierea judecății;
c) pot viza lipsuri referitoare la exercițiul dreptului la acțiune.

2. Dacă se invocă în mod concomitent excepţiile autorităţii de lucru judecat,


litispendenţei şi lipsei dovezii calităţii de reprezentant, ordinea de soluţionare este:
a) excepţia autorităţii de lucru judecat, excepţia lipsei dovezii calităţii de
reprezentant, excepţia litispendenţei;
b) excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, excepţia litispendenţei,
excepţia autorităţii de lucru judecat;
c) excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant, excepţia autorităţii de lucru
judecat şi excepţia litispendenţei.

3. Unirea excepţiei procesuale cu fondul este:


a) obligatorie dacă excepţia se referă la autoritatea de lucru judecat;
b) posibilă dacă pentru rezolvarea excepţiei este necesară administrarea unor
dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii;
c) obligatorie dacă nici una dintre părţi nu se opune la administrarea dovezilor
necesare rezolvării excepţiei.
VI 1. Dacă pârâtul refuză să răspundă la interogatoriul pentru dovedirea deţinerii
sau existenţei înscrisului încuviinţat reclamantului, instanţa:
a) va putea socoti ca dovedite pretenţiile reclamantului cu privire la cuprinsul
înscrisului;
b) trebuie să admită acţiunea;
c) va pronunţa decăderea pârâtului din probele ce i-au fost încuviinţate.

2. Expertiza:
a) este nulă, dacă nu a fost depusă la dosar cu cel puțin 5 zile înainte de termenul
de judecată;
b) potrivit Codului de procedură civilă, poate fi efectuată și pentru lămurirea unei
probleme de drept;
c) încuviințată la propunerea reclamantului poate fi însușită de către pârât,
dacă reclamantul a renunțat la ea.

3. Pot fi ascultați ca martori:


a) persoanele puse sub interdicție judecătorească, dacă părțile sunt de acord;
b) în procesele de divorț, descendenții părților, dacă au împlinit 14 ani;
c) afinii de gradul al patrulea ai oricăreia dintre părți.
VII 1. Instanța trebuie să suspende judecata dacă:
a) una din părți a formulat o cerere de strămutare;
b) părțile nu sunt legal citate și niciuna nu s-a înfățișat la termen;
c) în fața ei s-a ivit un conflict de competență.

2. Termenul de perimare se întrerupe:


a) cât timp partea este împiedicată să stăruie în judecată dintr-o împrejurare mai
presus de voința ei;
b) cât timp judecata procesului este suspendată întrucât dezlegarea pricinii atârnă
de existența unui drept care face obiectul unei alte judecăți;
c) prin cererea de redeschidere a judecății făcută de partea care justifică un
interes.

3. În materia perimării:
a) termenul de perimare începe să curgă de la data la care pricina a rămas în
nelucrare din vina părților;
b) termenul de perimare curge și împotriva persoanelor cu capacitate de
exercițiu restrânsă;
c) actul de procedură întrerupător de perimare al unuia dintre coparticipanți nu
folosește și celorlalți coparticipanți, într-un litigiu cu mai mulți reclamanți și un
singur pârât.
VIII1. Renunțarea la judecata cererii de chemare în judecată:
a) față de unul dintre pârâți nu produce efecte și față de ceilalți pârâți;
b) nu produce vreun efect față de cererea de chemare în garanție formulată de
pârât;
c) a unuia dintre reclamanți nu produce efecte față de ceilalți reclamanți.

2. Reprezintă achiesare, ca act de dispoziție, atunci când:


a) partea care a pierdut procesul renunță la calea de atac;
b) partea nu se opune executării hotărârii;
c) pârâtul recunoaște pretențiile reclamantului.

3. În materia tranzacției judiciare:


a) dacă părțile se înfățișează între termenele de judecată, instanța va da
hotărârea în camera de consiliu;
b) părțile se pot înfățișa oricând, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se
ia act de înțelegerea lor;
c) la judecătorie, învoiala poate fi făcută și oral.
IX 1. Decesul pârâtului survenit înainte de pronunțarea sentinței:
a) nu împiedică pronunțarea, dacă decesul s-a ivit după închiderea
dezbaterilor;
b) atrage, ca regulă, suspendarea de drept a judecății;
c) atrage respingerea acțiunii pentru lipsa capacității de folosință a pârâtului, dacă
reclamantul nu indică pe moștenitorii pârâtului decedat.

2. Încheierea:
a) se semnează, ca orice hotărâre judecătorească, de către judecători și
grefier;
b) nu se întocmește pentru termenul la care s-a dispus amânarea cauzei pentru
dezbateri în continuare;
c) prin care s-a admis excepția de litispendență are ca efect declinarea competenței
de soluționare a cauzei de către judecătoria mai întâi sesizată în favoarea
judecătoriei care a admis excepția de litispendență.

3. Dispozitivul hotărârii:
a) se semnează doar de preşedintele completului în cazul proceselor
soluţionate în primă instanţă;
b) se redactează în cel mult 7 zile de la pronunţare;
c) nu se semnează de către grefierul care a participat la ultimul termen de
judecată.
X 1. Hotărârea judecătorească:
a) are ca efect dezînvestirea instanţei de soluţionarea cauzei doar în cazul declinării
competenţei în favoarea unei alte instanţe sau organ cu activitate jurisdicţională;
b) face dovada, până la înscrierea în fals, în ceea ce priveşte constatările
personale ale judecătorului, chiar dacă nu soluţionează fondul cauzei;
c) nu poate fi pusă în niciun caz în executare înainte de a rămâne definitivă.

2. Hotărârea judecătorească:
a) trebuie să cuprindă semnătura procurorului care a participat la dezbateri;
b) se va face în atâtea exemplare originale câte părţi sunt, plus două pentru
instanţă;
c) se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunţare, indiferent
dacă pronunţarea a fost sau nu amânată.

3. Completarea unei hotărâri judecătorești:


a) se poate dispune și din oficiu;
b) se judecă întotdeauna în camera de consiliu;
c) se soluționează cu citarea părților.

S-ar putea să vă placă și