TGO Barou Complet NCC 2013

Noiunea de obligaie.
Clasificarea obligaiilor.
Noiunea de obligaie
Sens larg: raportul juridic in coninutul cruia intra att latura activa, care este dreptul de
creana ce aparine creditorului, cat si corelativul acestui drept, adic latura pasiva a raportului,
care este datoria ce incumba debitorului
o Este acel raport juridic in coninutul cruia intra dreptul subiectului activ denumit
creditor, de a cere subiectului pasiv denumit debitor si cruia ii revine ndatorirea
corespunztoare a da, a face sau a nu face ceva, sub sanciunea constrngerii de stat
in caz de neexecutare de bunvoie
Sens restrns: numai latura pasiva a raportului juridic, fiind deci sinonima cu datoria ce revine
debitorului
o Este acel raport juridic in virtutea cruia o persoana, denumita debitor, este inuta fata
de o alta persoana, denumita creditor, fie la o prestaie pozitiva (a da, a face), fie la o
abstentetiune (a nu face)
Sens particular: nscrisul constatator al unui drept de crean avnd ca obiect o sum de bani,
nscris numit obligaiune sau obligaie.
Din punctul de vedere al creditorului obligaia apare ca un drept de creana
Din punctul de vedere al debitorului obligaia apare ca o datorie (obligaie in sens restrns)
NCC definete obligaia in art. 1164: Obligaia este o legtur de drept n virtutea creia debitorul
este inut s procure o prestaie creditorului, iar acesta are dreptul s obin prestaia datorat.
Elementele raportului juridic de obligaie

1. Subiectele
o Pot fi:
Persoanele fizice
Persoanele juridice
!!! in cazuri excepionale, cnd participa direct la raporturile juridice civile, si statul
poate aprea ca subiect de drept intr-un raport de obligaie
o subiectul activ creditor, titularul dreptului de crean ce formeaz latura activ a
raportului juridic obligaional
o subiectul pasiv debitor, celui care i revine executarea obligaiei stricto-senso corelative
dreptului de crean, n sensul c trebuie s ndeplineasc prestaia asumat de a da, a face
sau a nu face
o !! acelai subiect poate ntruni, in acelai timp, dubla calitate ex: vnztorul sau
comparatorul
2. Coninutul raportului juridic
o Este format din dreptul de creana aparinnd creditorului si obligaia corespunztoare
acestui drept, care incumba creditorului
o De regula, este alctuit din dreptul creditorului de a pretinde si indatorarea juridica a
debitorului de a executa prestaia datorata
o O latura eseniala a raportului de obligaie o constituie coninutul sau patrimonial: dreptul
de creana se nscrie in activul patrimoniului, iar obligaia corelativa este cuprinsa in pasivul
acestuia.
o Dreptul de creana este un drept relativ, pe cnd dreptul real este un drept absolut
o Poate fi:
o Simplu - o parte are numai drepturi, iar cealalt numai obligaii
o Bilateral
Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013
Page 1
Art. 1164. Coninutul raportului obligaional. Obligaia este o legtur de drept n virtutea
creia debitorul este inut s procure o prestaie creditorului, iar acesta are dreptul s obin
prestaia datorat.
3. Obiectul raportului de obligaie

o Conduita concret la care este ndrituit subiectul activ i la care este inut subiectul pasiv.
Obiectul poate fi explicat ca o concretizare a coninutului raportului de obligaie
o Conceput ca aciune sau absteniune concreta la care este ndatorat subiectul pasiv si
indreptatit subiectul activ
Art. 1.226
Obiectul obligaiei
(1) Obiectul obligaiei este prestaia la care se angajeaz debitorul.
(2) Sub sanciunea nulitii absolute, el trebuie s fie determinat sau cel puin
determinabil i licit.
o Poate consta in prestaie pozitiva (a da, a face)
o Poate consta in abinere (a nu face ceva la care, in lipsa obligaiei asumate, subiectul pasiv ar
fi fost indreptatit)
o !! Obligaia de a da nu se confunda cu obligaia de a preda a da nseamn a constitui sau
a transmite un drept real oarecare
i. Transmiterea prin contract a drepturilor reale se realizeaz concomitent cu
ncheierea contractului obligaia de a da fiind executata prin nsui faptul
ncheierii contractului, ceea ce ramane ulterior este numai o obligaie de
remitere materiala a bunului
ii. Putem avea totui si obligaii de a da cu persistenta in timp in aceste cazuri,
vnztorul are fata de cumparator si o obligaie de a da, care ramane a fi
executata ulterior ncheierii actului juridic care a generat-o
o Obligaia de a face ndatorirea ce revine subiectului pasiv de a efectua o lucrare si, in
general, orice prestaie pozitiva in afara acelora care se ncadreaz in noiunea de a da
o Obligaia de a nu face abinere la care este ndatorat subiectul pasiv, de la ceva ce ar fi
putut sa fac in lipsa obligaiei asumate
o In ipoteza unui raport juridic obligaional suntem in prezenta unei obligaii de
abinere, care, altfel, in lipsa asumrii ei de ctre subiectul pasiv, nu ar fi existat
o Obiectul obligaiei este diferit de obiectul contractului, aa cum rezulta si din
Art. 1.225
Obiectul contractului
(1) Obiectul contractului l reprezint operaiunea juridic, precum vnzarea,
locaiunea, mprumutul i altele asemenea, convenit de pri, astfel cum aceasta
reiese din ansamblul drepturilor i obligaiilor contractuale.
4. Prof.Liviu Pop consider c n structura obligaiei mai trebuie adugat un al patrulea element:
sanciunea,considerat element util pentru clasificarea obligaiilor n civile perfecte i imperfecte.
Clasificarea obligaiilor
Criterii:
a) Izvorul
b) Obiectul
c) Sanciunea
d) Opozabilitatea
Dup izvoare
nscute din acte juridice, respectiv din:
- contracte
- acte juridice unilaterale
nscute din fapte juridice (licite sau ilicite), respectiv din:
- fapte ilicite cauzatoare de prejudicii
- mbogirea fr just temei
Page 2
gestiunea intereselor altei persoane

plata lucrului nedatorat.
Dup obiectul lor

a. Prima clasificare
Obligaiile de a da
Obligaiile de a face
Obligaiile de a nu face
b. A doua clasificare
Obligaii pozitive
- a da
- a face
Obligaii negative (a nu face)
c. A treia clasificare
Obligaii pecuniare au ca obiect al prestaiei o suma de bani
Obligaii nepecuniare
d. A patra clasificare
Obligaii de rezultat
- Este strict precizata sub aspectul obiectului si scopului urmrit, debitorul
obligndu-se ca, desfasurand o anumita activitate, sa ating un rezultat
bine stabilit
- Neatingerea rezultatului dorit constituie o dovada a culpei debitorului
o prezumie de culpa a acestuia
- Art. 1481: n cazul obligaiei de rezultat, debitorul este inut s procure
creditorului rezultatul promis.
- se subclasifica in:
obligaii de rezultat absolute debitorul ramane ndatorat
chiar si atunci cnd rezultatul promis nu a fost obinut din cauza
de fora majora
obligaii de rezultat relative obligaia debitorului nceteaz in
caz de fora majora
obligaii de rezultat intermediare acele obligaii care raman in
sarcina debitorului numai in anumite cazuri de fora majora,
determinate prin clauza contractuala sau dispoziie legala
- Antreneaz rspunderea civila obiectiva, fara vinovatia a acestuia fata
de creditorul sau
Obligaii de mijloace
- Obligaia debitorului nu consta in ndatorirea precizata de la nceput de
a atinge un anumit rezultat determinat, ci in ndatorirea sa de a depune
toata diligenta necesara pentru ca rezultatul dorit sa se realizeze
- Neatingerea rezultatului nu mai este, prin ea insasi, o dovada a culpei, ci
revine creditorului
- Art. 1481 alin. (2): n cazul obligaiilor de mijloace, debitorul este inut
s foloseasc toate mijloacele necesare pentru atingerea rezultatului
promis.
- Angajarea rspunderii debitorului pentru neexecutarea prestaiei este
posibila numai in situaia in care creditorul dovedete ca rezultatul
promis nu a fost obinut deoarece nu s-a folosit de toate mijloacele
necesare si posibile ori ca, in loc sa fie diligent a fost neglijent si in loc sa
fie prudent a fost imprudent.
- Antreneaz rspunderea civila subiectiva, ntemeiata pe culpa sau
vinovatia dovedita de ctre creditor
Constatam urmtoarele:
- Obligaiile de a da sunt ntotdeauna de rezultat
- Obligaiile de a face pot fi de rezultat/mijloace
- Obligaiile de a nu face sunt prin scopul lor obligaii de rezultat
Page 3
Art. 1481
(3) Pentru a stabili dac o obligaie este de mijloace sau de rezultat se va
ine seama ndeosebi de:
a) modul n care obligaia este stipulat n contract;
b) existena i natura contraprestaiei i celelalte elemente ale contractului;
c) gradul de risc pe care l presupune atingerea rezultatului;
d) influena pe care cealalt parte o are asupra executrii obligaiei.
Dup sanciunea juridica
Obligaiile, ele nsele, sunt obligaii juridice numai in msura in care exista aceasta posibilitate
de apelare la constrngerea de stat, in caz de neexecutare de bunvoie. Tocmai prin aceasta
ele se deosebesc de obligaiile morale, acestea din urma fiind cerine care nu se impun prin fora
de constrngere a statului, ci prin virtutea convingerii intime, proprii, a subiectelor, insotita de
influenta pe care o exercita opinia publica eventuala dezaprobare din partea acesteia,
nensoita nsa de intervenia constrngerii de stat.
a. Obligaii civile (obligaii civile perfecte) se bucura integral de sanciunea juridica, in
sensul ca creditorul poate apela la fora statului pentru a obine, prin constrngere,
executarea, daca aceasta nu se realizeaz de bunvoie
b. Obligaiile naturale (obligaii civile imperfecte)
- nu se mai bucura de integralitatea sanciunii juridice; ele apar oarecum
ca nite obligaii civile degradate
- nu se confunda cu obligaiile morale
- in privina lor nu se mai poate cere executarea silita, dar, de indata ce au
fost executate, debitorul nu mai are dreptul sa pretind restituirea
prestaiei.
Se divid in:
- Obligaii avortate sunt obligaiile nscute din acte juridice nevalabile
- Obligaii degenerate sunt obligaiile care s-au nscut valabile dar care
i-au pierdut eficacitatea ca efect al prescripiei extinctive
Produc efecte juridice:
a) Daca debitorul executa voluntar prestaia care face obiectul obligaiei naturale,
el face o plata valabila si ireversibila art. 1417
b) Unele obligaii naturale pot fi confirmate expres, prin voina unilaterala a
debitorului, cu efectul transformrii lor in obligaii civile perfecte
Exemplu: art. 2507 2511 confirmarea obligaiilor naturale degenerate
poate avea loc si prin renunarea la prescripia mplinita (expresa/tacita)
c) Obligaiile naturale pot fi transformate in obligaii civile perfecte prin novaie
d) Obligaiile naturale se pot transmite prin cesiune de creana, cesiune de
datorie, cesiune de contract (Daca sunt de origine contractuala)
NB:
NU sunt susceptibile de stingere prin compensaie legala/judiciara.

NU pot fi cautionate, gajate, ipotecate.
Dup opozabilitate
a. Obligaii obinuite sunt opozabile numai prilor contractante i constituie regula n
materie
b. Obligaii reale (propter rem) sunt accesorii unui drept real, aprnd ca adevrate
sarcini reale incumbnd titularului dreptului reale
- Apar ca un accesoriu al unui drept real, ca adevrate sarcini reale ce
incumba titularului unui drept real privitor la un bun oarecare
c. Obligaii opozabile terilor (scriptae in rem)
- Sunt att de strns legate de posesia lucrului, incat creditorul nu poate
obine satisfacerea dreptului sau dect daca posesorul actual al lucrului
Page 4
va fi obligat sa respecte acest drept, dei nu a participat direct si

personal la formarea raportului de obligaie
Page 5
Izvoarele obligaiilor
Noiunea de izvor de obligaii
Acel fapt juridic noiunea de sens larg care da natere unui raport juridic obligaional
Stabilesc, intre subiecte determinate, raporturi juridice concrete de obligaie genereaz
drepturi subiective si obligaii ce corespund acestor drepturi
Art. 1.165
Izvoarele obligaiilor
Obligaiile izvorsc din contract, act unilateral, gestiunea de afaceri, mbogirea fr just
cauz, plata nedatorat, fapta ilicit, precum i din orice alt act sau fapt de care legea leag
naterea unei obligaii.
Clasificarea izvoarelor dup Codul Civil

1. Actele juridice civile
a. Contractul acordul de voin a dou sau mai multe subiecte de drept cu intenia de a de a
da natere, a modifica sau stinge raporturi juridice
Art. 1166: Contractul este acordul de voine dintre dou sau mai multe persoane cu intenia
de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic
b. Actul juridic unilateral manifestarea de voin a unei singure persoane cu intenia de a da
natere, a modifica sau stinge raporturi juridice;
Art. 1324: Este unilateral actul juridic care presupune numai manifestarea de voin a
autorului su.
2. Faptele juridice, in sens restrns
a. Faptul juridic licit
i. Gestiunea intereselor altei persoane
ii. Plata lucrului datorat sau nedatorat
iii. Imbogatirea fara justa cauza
b. Faptul juridic ilicit (delictul civil) declanator al rspunderii civile delictuale.
Act juridic = acea manifestare de voina, animate de intenia de a produce anumite efecte juridice,
efecte care nu se pot produce potrivit legii dect daca o asemenea intenie a existat.
Faptele juridice = fapte licite sau ilicite svrite fr intenia de a produce efecte juridice, efecte care
se produc automat, n virtutea legii, independent de voina autorului faptei respective.
Prof. Liviu Pop propune reine categoria faptelor juridice civile sau stricto-senso, n opoziie cu actele
juridice, i o definete ca fiind toate celelalte mprejurri, cu excepia manifestrilor de voin, indiferent
c sunt sau nu sunt conduite umane, de svrirea sau producerea crora legea leag naterea,
modificarea sau stingerea de raporturi juridice. Faptele juridice stricto-senso sunt mprite n dou
subcategorii:
a) faptele juridice-conduite umane aciuni sau inaciuni ale oamenilor, licite sau ilicite, care dau
natere, modific sau sting raporturi juridice, n baza prevederilor legii, fr a implica voina
debitorului de a se obliga. Sunt de dou feluri:
- conduite umane licite sunt considerate mprejurrile reglementate de VCC sub denumirea de
cvasicontracte
o NCC reglementeaz gestiunea de afaceri (art., 1330-1340), plata nedatorata (art. 1341-1344)
si Imbogatirea fara justa cauza (1345-1348)
- conduite umane ilicite sunt considerate faptele umane reglementate de Codul civil n material
rspunderii delictuale
o NCC la definete indirect si implicit in art. 1349, in care se stabilete cadrul general al
rspunderii civile delictuale
Page 6
b) alte fapte juridice n manifestri exterioare ale unei energii, ale unui lucru sau ale unei fiine, alta
dect fiina uman, care, potrivit legii, produc efecte juridice, adic dau natere, modific sau sting
raporturi juridice.
Page 7
Acul juridic ca izvor de obligaii

Contractul
Consideraii generale
Definiia contractului
Art. 1166 Contractul este acordul de voine dintre dou sau mai multe persoane cu intenia de
a constitui, modifica sau stinge un raport juridic
o Acordul de voina
o Sinonim cu convenie/acord de voine
Sfera de efecte a conveniei ar fi mai extinsa dect aceea a contractului: convenia
poate crea, transmite sau stinge drepturi si obligaii, pe cnd contractual ar putea
numai sa creeze ori sa transmit astfel de drepturi si obligaii
A se vedea si art. 1176 NCC convenii ulterioare
Principiul libertatii contractuale
- In principiu ncheierea oricrui contract este libera principiul libertatii de voina in materia
contractelor art. 1169 Prile sunt libere s ncheie orice contracte i s determine coninutul
acestora, n limitele impuse de lege, de ordinea public i de bunele moravuri.
- Art. 1238 Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepia cazului n care contractul a fost
greit calificat i poate produce alte efecte juridice. nulitate relativa fata de VCC, unde aveam
nulitate absoluta
- Art. 1236 alin. (2) Cauza este ilicit cnd este contrar legii i ordinii publice.
- Art. 1236 alin. (3) Cauza este imoral cnd este contrar bunelor moravuri.
Limitele libertatii contractuale
A. Ordinea publica
In funcie de modul in care produc efecte asupra contractului
i. Ordine publica expresa (textuala sau legislativa) normele de conduita publica in
cadrul crora se prevede expres exigenta unei anumite conduite, precum si
sanciunea nerespectrii acesteia dispoziii imperative exprese
ii. Ordine publica implicita (virtuala sau judiciara) se prevede doar ca nu se poate
deroga de la ele prin voina partilor, fara sa se prevad o sanciune expresa sau a
crei sanciune ramane interpretabila
A doua clasificare
i. Ordine publica de direcie cuprinde normele prin intermediul crora statul
intervine la nivelul contractelor, in scopuri, de regula, dirijiste
ii. Ordine publica de protecie prin intermediul creia se realizeaz protecia partii
mai slabe economic sau juridic in anumite raporturi contractuale
A treia clasificare
i. Ordine publica policita include normele care ocrotesc interesele fundamentale
ale societatii
ii. Ordine publica moderna sau economica include acel grup de norme care isi
propune sa rspund noilor realitati juridice astfel cum acestea rezulta din
schimbrile economice si sociale intervenite in contemporaneitate (exemplu:
normele menite sa protejeze locatarii, normele din sfera dreptului proteciei
consumatorului etc.).
B. Bunele moravuri
De exemplu: normele care ocrotesc demnitatea persoanei umane si a corpului uman art.
61 si urmtoarele NCC
Sanciunile incalcarii ordinii publice si bunelor moravuri
- Considerarea clauzei ca nescrisa (atunci cand legiuitorul prevede expres acest lucru)
- Incalcarea normelor de interes general nulitate absoluta (art. 1247 1248)
Page 8
Incalcarea normelor menite sa ocroteasc un interes particular nulitate relativa (art. 1247 1248)
Consideraii generale cu privire la rolul, funciile si evoluia contractului

Principiul autonomiei de voina
a) Fundamentul forei obligatorii a contractului l constituie voina partilor legea, deci statul, se
mrginete numai la a garanta executarea contractului, sancionnd neexecutarea sa
b) Orice contract, intrucat este rezultatul voinei partilor, este just si legitim
c) Pornindu-se de la premisa ca orice contract este just si legitim, principiul autonomiei de voina afirma
deplina libertate contractuala, att in sensul unei libertati de fond - libertatea de a introduce tot felul
de clauze, chiar neprevzute de lege cat si in sensul unei depline libertati de forma afirmarea
principiului consensualismului contractelor
d) Concluzia unei depline obligativitati a contractelor: pacta sunt servanda
nfrngerea principiului autonomiei de voina principalele direcii
1. Dezvoltarea domeniului contractelor de adeziune in dauna contractelor tradiionale
2. Intervenia din ce in ce mai accentuata prin norme imperative, a statului in domeniul contractual.
Aceasta intervenie se traduce in ceea ce literatura juridica a denumit dirijism contractual.
Principiul dirijismului
a) Lrgirea noiunii de ordine publica, imbogatita cu laturi noi innd de intervenia statului in
economie si in, general, la viaa sociala
- Se vorbete astzi si de o ordine juridica europeana
- Extensiunea noiunii de ordine publica si asupra unor laturi de ordin social
b) Predeterminarea prin lege a clauzelor ce urmeaz a fi cuprinse in unele contracte, ceea ce
ngusteaz sfera conveniei partilor
c) Apariia unor aa-zise contracte forate a cror ncheiere este obligatorie
d) Tendina de a se aduce restrngeri forei obligatorii a contractului, fie prin aceea ca uneori se
permite neexecutarea sa, fie prin aceea ca se permite o executare in ali termeni dect cei stabilii
iniial de ctre parti si aceasta tocmai pentru faptul ca, in prezent, aa dup cum s-a reinut in
literatura juridica, noiunea de ordine publica nu mai este omogena, difereniindu-se net de
accepiunea ei clasica
Page 9
Clasificarea contractelor
Criterii
Modul de formare (condiiile de validitatea in ceea ce privete forma)

Coninutul contractelor
Scopul urmrit de parti
Efectele produse
Modul (durata executrii) etc.
Clasificarea dup modul de formare

1. Contracte consensuale
2. Contracte solemne
3. Contracte reale
Contractele consensuale
- acele contracte care se ncheie prin simplul acord de voina al partilor, simpla lor
manifestare de voina, nensoita de niciun fel de forma, fiind suficienta pentru formarea
valabila a contractului
- Daca partile neleg sa insoteasca manifestarea de voina cu un nscris, in care o consemneaz,
o fac nu pentru a da validitate contractului, ci pentru a-si asigura un mijloc de proba privind
incheierea si coninutul acestuia
- Art. 1178 Contractul se ncheie prin simplul acord de voine al prilor dac legea nu impune
o anumit formalitate pentru ncheierea sa valabila
- Art. 1240 (1) Voina de a contracta poate fi exprimat verbal sau n scris.
- (2) Voina poate fi manifestat i printr-un comportament care, potrivit legii, conveniei
prilor, practicilor statornicite ntre acestea sau uzanelor, nu las nicio ndoial asupra
inteniei de a produce efectele juridice corespunztoare
Contractele solemne
- acelea pentru a cror ncheiere valabila se cere respectarea unei anumite forme, care, ca
regula, este forma autentica sau sa fie insotit de anumite formalitati prevzute de lege
- Art. 1174 alin. (3) Contractul este solemn atunci cnd validitatea sa este supus ndeplinirii
unor formaliti prevzute de lege
- nscrisul notarial este cerut nu pentru proba contractului, ci pentru insasi validitatea lui nu
ad probationem, ci ad validitatem (ad solemnitatem).
- Nerespectarea formei nulitatea absoluta art. 1241 alin. (1) + art. 1242
- Trebuie sa avem in vedere ca uneori, dei legea cere o anumita forma, de exemplu forma
scrisa, aceasta nu constituie o condiie de validitate a actului, ci o condiie de proba
- Art. 1242 alin. (2) Dac prile s-au nvoit ca un contract s fie ncheiat ntr-o anumit form,
pe care legea nu o cere, contractul se socotete valabil chiar dac forma nu a fost respectat.
Contractele reale
- pentru formarea lor nu este suficienta simpla manifestare de voina a partilor, ci trebuie
sa aib loc si remiterea materiala a lucrului
mprumutul + mprumutul de consumaie (mutuum)
mprumutul de folosina (comodatul)
Depozitul
Gajul
Contractul de transport de mrfuri
Donaia prin intermediul darului manual
- Art. 1174 alin. (4) Contractul este real atunci cnd, pentru validitatea sa, este necesar
remiterea bunului.
- Acestea nu se considera perfectate dect in momentul predrii lucrului nelegerea partilor
poate fi considerata ca avnd valoarea unei simple promisiuni de a contracta sinalagmatic
sau unilateral in temeiul cruia promitentul se obliga a ncheia ulterior contractul, prin
remiterea efectiva a lucrului
- Promisiunea are valoarea unui contract distinct antecontract
Page 10
Obligaia de restituire mprumut, gaj, depozit nu se poate nate dect dup ncheierea
efectiva, care se realizeaz prin predarea lucrului
!!! exista o concepie potrivit creia contractele reale fac parte din categoria contractelor
consensuale
Nu se poate spune ca nu se cere o anumita forma speciala pentru ncheierea lui tradiiunea
remiterea materiala a lucrului o alta clasificare:
Contracte consensuale
Contracte formale
o Contracte solemne
o Contracte reale
Imporana clasificrii
Contractele consensuale trebuie verificate condiiile obinuite de validitate capacitate,
consimtamant, obiect, cauza art. 1179 alin. (1)
Contractele solemne trebuie verificate, pe langa condiiile generale de validitate, si
respectarea formei ceruta ad validitatem/ad solemnitatem, sub sanciunea nulitii absolute
art. 1242
Contractele reale trebuie verificata, pe langa condiiile generale de validitate, si condiia
remiterii bunului, fiind nsa indiferenta forma contractului
Clasificarea contractelor dup coninut
1. Sinalagmatice
2. Unilaterale
Contractele sinalagmatice
Se caracterizeaz prin reciprocitatea obligaiilor ce revin partilor si prin interdependenta obligaiilor
reciproce
- Art. 1171 Contractul este sinalagmatic atunci cnd obligaiile nscute din acesta sunt reciproce i
interdependente
- Fiecare dintre partile contractului are, concomitent, att calitatea de debitor, cat si pe cea de creditor
-
Contractele unilaterale
Acele contracte care dau natere la obligaii in sarcina numai a uneia dintre parti, cealalt avnd
numai calitatea de creditor
Art. 1171 n caz contrar, contractul este unilateral chiar dac executarea lui presupune obligaii n
sarcina ambelor pri.
!! nu trebuie sa se confunde contractul unilateral cu actul juridic unilateral (actul juridic de formaie
unilaterala)
Din punct de vedere al formarii lor, toate contractele, deci si contractele unilaterale,
fac parte din categoria actelor juridice de formaie bi sau multilaterala cnd vorbim
de contracte unilaterale avem in vedere numai faptul ca obligaia sau obligaiile
contractuale cad in sarcina numai a uneia dintre cele 2 parti contractante
Actele juridice unilaterale nu sunt contracte, intrucat caracteristica lor eseniala o
constituie faptul ca nu sunt rodul unui acord de voine, ci sunt rezultatul manifestrii
unilaterale a unei singure voine
Menionam:
Contractul de mprumut
Contractul de depozit gratuit
Contractul de gaj etc.
In literatura se vorbete despre contractele sinalagmatice imperfecte
Categorie intermediara intre contractele sinalagmatice si contractele unilaterale
Acele contracte concepute iniial drept contracte unilaterale, cnd pe parcursul
existentei lor se nate o obligaie si in sarcina creditorului fata de debitorul contractual
o Argumente pentru negarea acestei categorii (la care ne raliem)
A doua obligaie este accesorie, accidentala si se nate ulterior ncheierii
contractului, dintr-un fapt extracontractuale
Page 11
Pentru a ne gsi in fata unui contract sinalagmatic trebuie ca obligaiile

nscute sa nu fie nu numai reciproce, dar si interdependente fiecare
dintre obligaiile reciproce trebuind sa fie cauza juridica a celeilalte
O alta tendina a literaturii de specialitate a extinde sfera contractului sinalagmatic spre a
cuprinde in ea si contractele reale unilaterale mprumutul, depozitul, gajul.
- Se impune observaia ca ncadrarea unui contract intr-o categorie sau alta nu depinde
neaprat de natura lui prin voina lor partile pot sa fac ca un contract unilateral sa
devina sinalagmatic
Ineresul disinciei conracte sinalagmatice contracte unilaterale
- Cele mai importante deosebiri sunt cele referitoare la efecte
- Numai in cazul contractelor sinalagmatice se pune problema:
excepiei de neexecutare a contractului (exception non adimpleti
contractus)
riscului
rezoluiunii contractului
- Daca una dintre parti va fi mpiedicata de un caz fortuit sau de fora majora sa-si execute
obligaia numai in cazul contractelor sinalagmatice se va pune problema de a se ti
cine va suporta riscul contractului, adic de a se determina soarta obligaiei corelative
aceleia care nu se poate executa
- numai in cazul contractelor sinalagmatice se va pune problema rezoluiunii contractului
la cererea partii care si-a ndeplinit obligaia care ii revenea, daca cealalt parte nu-si
executa obligaia sau o executa in mod necorespunztor
- distincie pe taram probatoriu
cnd proba actului se face prin nscris sub semntura privata in privina
contractului sinalagmatic se aplica formalitatea multiplului exemplar in
privina contactului unilateral care conine obligaia de plata a unei sume de
bani sau de a da o cantitate de bunuri de gen se aplica formalitatea bun si
aprobat (art. 1180)
Clasificarea contractelor dup scopul urmrit de parti

1. Contractele cu titlu oneros
2. Contractele cu titlu gratuit
Art. 1172 alin. (1). Contractul prin care fiecare parte urmrete s i procure un avantaj n
schimbul obligaiilor asumate este cu titlu oneros
Art. 1172 alin. (2) Contractul prin care una dintre pri urmrete s procure celeilalte pri un
beneficiu, fr a obine n schimb vreun avantaj, este cu titlu gratuit.
- Criterii pentru determinarea caracterului oneros
Reciprocitatea prestaiilor convenite prin contract
o Un astfel de criteriu nu ar putea fi primit deoarece el ar avea drept consecina
confundarea contractului sinalagmatic cu contractul cu titlu oneros si a contratului
unilateral cu contractul cu titlu gratuit
o Sunt cunoscute contracte unilaterale cu titlu oneros ex: mprumutul cu dobnda
o Contractul de donaie cu sarcini contract sinalagmatic care isi pstreaz caracterul
gratuit in msura in care sarcina nu ajunge sa anihileze in ntregime beneficiul
contractului
Echivalenta avantajelor patrimoniale pe care partile le au in vedere in contractul pe care l
ncheie
o Contractul este oneros in cazul in care avantajul patrimonial pe care o parte l procura
celeilalte parti sau unui ter ii corespunde un avantaj patrimonial corelativ si, in genere,
echivalent
o Echivalenta:
1. Obiectiva cnd ntinderea prestaiilor este apreciata valoric, obiectiv
Page 12
2. Subiectiva apreciata din punct de vedere al partii contractuale

Criteriul clauzei (scopul)
o Va fi contract cu titlu gratuit acela care are drept cauza impulsiva, determinanta,
intenia de a procura un folos altcuiva, fara a urmri, din punct de vedere juridic, nimic
in schimb (animus donandi)
o Caracterul oneros decurge din scopul ce a determinat ncheierea contractului, de a
obine un anumit folos drept echivalent al obligaiei asumate
- Exista contracte care prin esena lor sunt gratuite comodat daca pentru folosina lucrului se
cere echivalent contractul se va ncadra in alta parte
- Sunt unele contracte care sunt gratuite numai prin natura lor mandat daca devine cu titlu
oneros, va fi mandat remunerat
- Interesul distinciei dintre contractele cu titlu oneros si contractele cu titlu gratuit
Contract
cu
titlu
Criteriu
Contract cu titlu gratuit
oneros
Condiii
de
validitate
Condiii de fond
Se poate ajunge la o saracire a patrimoniului fara a se
urmri un contra-echivalent anumite incapacitati
speciale, att in persoana dispuntorului, cat si in
privina celor care beneficiaz de liberalitate
NU pot fi ncheiate de:
- persoanele lipsite de capacitate de exerciiu
- de cele cu capacitate de exerciiu restrnsa
- reprezentant legal
- nici cu autorizarea prealabila a ocrotitorului
Condiii de forma
Forma autentica nulitate absoluta (donaie)
Contractor
Sunt contracte intuitu personae eroarea asupra
persoanei va fi viciu de voina si cauza de anulabilitate
Obligaiile partilor
Garania
mpotriva Cu totul excepional
eviciunii
Rspunderea
contractuala apreciata
cu mai mare severitate
Dreptul succesoral
Reduciunea liberalitilor excesive, care incalca rezerva
succesorala, este numai aici.
Instituia raportului.
Aciunea pauliana
Trebuie
sa
se Este suficienta dovada faptei savarsite
dovedeasc
si
participarea la frauda a
terului dobnditor al
bunului
Subclasificarea contractelor cu titlu oneros

1. Contractele comutative
2. Contractele aleatorii
- Certitudinea sau incertitudinea prestaiilor la momentul ncheierii contractului
Contractul comutativ
Existenta si ntinderea prestaiilor datorate de ctre parti sunt certe si pot fi apreciate chiar la
momentul ncheierii contractului, ele nedepinznd in nicio msura de hazard
Art. 1173 alin. (1) Este comutativ contractul n care, la momentul ncheierii sale, existena
drepturilor i obligaiilor prilor este cert, iar ntinderea acestora este determinat sau
determinabil.
Page 13
Contractul aleatoriu
Existenta sau ntinderea prestaiilor partilor sau numai ale uneia dintre ele depinde de un
eveniment incert; aadar, la ncheierea contractului nu se poate calcula ntinderea prestaiilor,
nu se poate ti cuantumul castigului ori al pierderii si uneori nu se poate ti nici mcar daca va
exista sau nu castig ori pierdere
Art. 1173 alin. (2) Este aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin voina prilor, ofer cel
puin uneia dintre pri ansa unui ctig i o expune totodat la riscul unei pierderi, ce depind de
un eveniment viitor i incert.
- ntinderea ambelor sau cel puin a uneia dintre prestaii depinde de hazard
- Avem un eveniment viitor si nesigur in ce privete realizarea sa sau cel puin momentul realizrii
sale
- Elementul alea constituie pentru fiecare dintre parti, in acelai timp, o ansa de castig si un risc
de pierdere
- Exemplu: cele privitoare la diferite forme de loterie, contractele de asigurri, contractul de
renta viagera, contractul de ntreinere viagera etc.
-
Depinde de voina partilor ca sa se determine natura comutativa sau aleatorie a unui contract
Distincia intereseaz din urmtoarele puncte de vedere:

Problema resciziunii pentru leziune se poate pune numai in cazul contractelor
comutative
in msura in care contractele aleatorii se refera la jocuri de noroc interzise de lege
nulitate absoluta pentru cauza ilicita
Subclasificarea contractelor cu titlu gratuit

1. Contracte dezinteresate se urmrete a face un serviciu cuiva, fara a se micora niciun patrimoniu
- Mandatul gratuit, mprumutul fara dobnda, comodatul, fidejusiunea
1. Liberalitati o valoare trece dintr-un patrimoniu in altul, fara a se urmri un contraechivalent
(donaie)
Importanta clasificrii
1. Condiiile de forma sunt mai restrictive in cazul liberalitilor contractele de donaie si
liberalitile sunt acte juridice solemne
Contractele dezinteresate sunt consensuale
2. Regulile prevzute in materie succesorala referitoare la reduciune si la raport se aplica numai in
cazul liberalitilor (raportul donaiilor si reduciunea liberalitilor excesive)
Clasificarea contractelor dup efectele produse
1. In funcie de natura dreptului
o Contractele constitutive sau translative de drepturi reale sunt contractele prin care se
constituie sau se transfer un drept real: dreptul de proprietate i dezmembrmintele
acestuia. Transferul/constituirea acestor drepturi n materie imobiliar sunt supuse regulilor
publicitii imobiliare;
Dreptul de uzufruct
Dreptul de uz
Dreptul de superficie
Dreptul de servitute
o Contractele generatoare de drepturi de creana (de raporturi de obligaii) nelimitate
2. In funcie de modul de producere a efectelor in timp
o Contractele constitutive sau translative de drepturi
Produc efecte din momentul ncheierii lor in viitor, intrucat creeaz intre parti o
situaie juridica noua, necunoscuta anterior
o Contractele declarative de drepturi
Recunosc situaii juridice preexistente au si efect retroactiv (+pentru viitor)
Page 14
Clasificarea contractelor dup modul (durata) de executare

- Contracte cu executare imediata sunt acele contracte a cror executare se produce ntr-un singur
moment;
- Contracte cu executare succesiva sunt acele contracte a cror executare se realizeaz treptat n
timp.
- E posibil ca prin voina partilor un contract care in mod obinuit se executa dintr-o data, sa capete o
execuie succesiva
- Interesul distinciei:
In cazul neexecutrii sau executrii necorespunztoare de ctre o parte a obligaiei ce-i
revine sanciunea este:
o Rezoluiunea (contract cu executare imediata) desfiineaz contractul cu efect
retroactiv
o Rezilierea (contract cu executare succesiva) desface contractul numai pentru viitor
Dei este cunoscut ca nulitile actelor juridice opereaz cu efect retroactiv, in ipoteza
contractelor cu executare succesiva, atunci cnd executarea este ireversibila si efectele
nulitilor se aplica numai pentru viitor
Numai in ipoteza contractelor cu executare succesiva se poate pune problema unei
suspendri a executrii din motive de fora majora, pe toata durata imposibilitii de
executare
Clasificarea contractelor dup cum sunt sau nu nominalizate in legislaia civila
1. Contracte numite
Corespund unei operaiuni juridice determinate si sunt nominalizate in legislaia civila
2. Contracte nenumite
Nu sunt nominalizate ca figuri juridice distincte in legislaie
- Partile pot sa-si exprime voina ca acestor contracte sa li se aplice, parial sau total, singure sau
in mod combinat, normele unor contracte
Imporana clasificrii
Contractelor numite li se aplica prioritar dreptul special si, in subsidiar, dreptul comun art.
1167
Contractelor nenumite li se aplica dreptul comun al contractelor si apoi dreptul special
aferent contractului cu care se aseamn cel mai mult
Clasificarea contractelor dup unele corelaii existente intre ele
1. Contracte principale
Acele contracte care au o existenta de sine statoare si a cror soarta nu este legata de aceea a
altor contracte ncheiate de parti
2. Contracte accesorii
nsoesc unele contracte principale, de ale cror soarta depind
Contractul de gaj si contractul de ipoteca sunt contracte accesorii, chemate sa garanteze
executarea unor contracte principale
Soarta acestuia trebuie examinata nu numai in funcie de elementele sale intrinseci, dar si in
funcie de soarta contractului principal pe cale l insoteste: accesoriul urmeaz soarta
principalului
Contracte ncheiate intre profesioniti si consumatori si contracte ce nu au in vedere consumul
Contractele negociate, contractele de adeziune si contractele obligatorii
I.
Contractele negociate
Sunt cele pe care le putem denumi tradiionale
Partile discuta, negociaz toate clauzele sale
O perioada precontractuala in care au loc aceste negocieri
II.
Contractele de adeziune
Contractele redactate in ntregime sau aproape in ntregime numai de ctre una dintre partile
contractante
Page 15
III.
Celalalt contractant nu le poate modifica poate sa le accepte sau sa nu le accepte daca le

accepta adera la contract care a fost preredactat
Art. 1175 Contractul este de adeziune atunci cnd clauzele sale eseniale sunt impuse ori sunt
redactate de una dintre pri, pentru aceasta sau ca urmare a instruciunilor sale, cealalt parte
neavnd dect s le accepte ca atare.
Consacrare expresa fata de vechea reglementare
Contractele obligatorii
Condiiile ncheierii lor sunt delimitate, impuse de lege
Se aseamn cu cele de adeziune
Exemplu: asigurarea de rspundere civila pentru proprietarii de autovehicule
Page 16
Incheierea conracelor
Consideraii generale
Ce se nelege prin ncheierea contractului?
Realizarea acordului de voina al partilor asupra clauzelor contractuale
o Acest acord se realizeaz prin ntlnirea unei oferte de a contracta cu acceptarea acelei
oferte
- Oferta si acceptarea = cele 2 laturi ale voinei de a contracta acordul de voina
ncheierea contractului si condiiile de validitate ale acestuia
Validitatea contractului presupune examinarea, de sine statatoare, a condiiilor eseniale
pentru validitatea conveniei (art. 1179) si care sunt: capacitatea, consimtamantul, obiectul, cauza.
Presupune examinarea capacitaii partilor contracte fizice sau juridice att sub aspectul
capacitaii de folosina, cat si sub acela al capacitaii lor de exerciiu.
Presupune o cercetare de coninut a contractului, privind in special ceea ce este definitoriu pentru
orice act juridic voina juridica.
Voina juridica:
- Consimtamantul ca hotrre de a te obliga juridicete si ca manifestare a acestei hotrri

- Cauza (scopul) actului juridic
Consimtamantul nu poate fi cercetat, rupt de ceea ce se afla dincolo de manifestarea exterioara; nu
poate fi examinat fara a se lua in calcul voina interna (element psihologic) si manifestarea
exterioara de voina raportul dintre manifestarea de voina si voina interna in actele juridice
in strnsa legtura avem: materia viciilor de voina (neconcordantele dintre cele 2)
Cauza (scopul)
- Precizeaz limitele care rmuresc ntinderea voinei interne
- Validitatea va fi condiionata de caracterul licit si moral al cauzei sau scopului sau
Faza precontractuala. Negocierile.

Principiul bunei-credine
- Este un principiu general al dreptului civil, consacrat in art. 14 Orice persoan fizic sau persoan
juridic trebuie s i exercite drepturile i s i execute obligaiile civile cu bun-credin, n acord cu
ordinea public i bunele moravuri.
- In materie contractuala, avem aplicaii speciale:
a) Art. 1170 Prile trebuie s acioneze cu bun-credin att la negocierea i ncheierea
contractului, ct i pe tot timpul executrii sale. Ele nu pot nltura sau limita aceast
obligaie. norma juridica cu caracter de ordine publica
b) Art. 1183 buna-credina in negocieri
Determinarea fazei precontractuale
- Poate sa duca sau nu la ncheierea unui contract
- Sfritul: momentul realizrii acordului de voina
- Aici se gsesc elementele unui posibil viciu de consimtamant, ca si elementele unei posibile interpretri
a contractului in funcie de instrumentele utilizate in faza precontractuala
- Obligaii specifice fazei precontractuale:
a) Obligaia de buna-credina
Art. 1183 alin. (2) Partea care se angajeaz ntr-o negociere este inut s respecte
exigenele bunei-credine. Prile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei
obligaii.
Page 17
Este o obligaie imperativa

Intelesul bunei-credine este greu de determinat, de aceea legiuitorul confer 2
exemple de situaii:
Art. 1183 alin. (3) Este contrar exigenelor bunei-credine, ntre altele,
conduita prii care iniiaz sau continu negocieri fr intenia de a
ncheia contractul.
Art. 1183 alin. (4) Partea care iniiaz, continu sau rupe negocierile
contrar bunei-credine rspunde pentru prejudiciul cauzat celeilalte pri.
b) Obligaia de confidenialitate
Art. 1184 Cnd o informaie confidenial este comunicat de ctre o parte n cursul
negocierilor, cealalt parte este inut s nu o divulge i s nu o foloseasc n interes
propriu, indiferent dac se ncheie sau nu contractul. nclcarea acestei obligaii
atrage rspunderea prii n culp.
Este o dispoziie supletiva prile pot deroga
c) Obligaia de informare precontractuala
Dei nu exista un text expres de lege in aceasta privina, teoria generala a viciilor de
consimtamant ne obliga sa constatam in faza precontractuala si aceasta obligaie pe
care o consideram legala si implicita
Este dedusa din obligaia generala de buna-credina
Din definiia dolului data de art. 1214 deducem ca exista o obligaie legala de
informare a cocontractantului fata de cealalt parte, asupra unor mprejurri pe
care se cuvenea sa i le dezvluie
Obligaie de rezultat
d) Alte obligaii de sorginte contractuala
Regimul juridic aplicabil fazei precontractuale
- Daca avem de-a face cu incalcarea obligaiilor legale rspunderea extracontractuala (delictuala)
- Daca avem o incalcare a unei obligaii contractuale rspundere contractuala
Elementele acordului de voine

-
Este suficient ca prile sa se pun de acord asupra elementelor eseniale ale contractului, iar prile
secundare pot fi convenite ulterior contract separat/ter
Se realizeaz prin ntlnirea concordanta a doua sau mai multe voine individuale
Oferta de a contracta
Definiie
Oferta (policitaiune) = propunerea de a contracta, fcuta de o persoana unei alte persoane sau
publicului in general, de a ncheia un contract in anumite condiii prima manifestare de voina, primul
pas pentru formarea acordului de voina
-
In cazul contractelor comerciale oferta de a contractanta este precedata de reclama, publicitate etc.
rspunderea in aceasta faza nu poate fi dect delictuala.
Poate fi fcuta in scris, verbal, in mod tacit.
Manifestarea unilaterala de voina
Avem in NCC consacrare legala (art. 1187 1195)
Simpla tcere nu poate avea semnificaie deosebita

taximetristul parcat la locul de rezervare reprezint o oferta
de a ncheia
Oferta de prelungire daca chiriaul al crui contract s-a
ncheiat continua sa l foloseasc si sa plteasc chirie
in principiu, nicio condiie speciala de forma nu se cere pentru valabilitatea ofertei
Oferta poate fi adresata unei persoane determinate sau unor persoane nedeterminate (publicului)
Poate fi fcuta cu termen sau fara termen
Page 18
Condiiile
1. Oferta trebuie sa fie completa
o Sa cuprind elementele necesare pentru realizarea acordului de voine
o Doua din aceste elemente sunt indispensabile: natura contractului + obiectul contractului
2. Oferta trebuie sa fie ferma si neechivoca
o Sa exprime voina nendoielnica de a ncheia contractul prin simpla ei acceptare
neechivoca
o Sa releve intenia ofertantului de a se angaja juridic in cazul unei acceptri
o Lipsa oricror rezerva legate de coninutul ofertei
o Oferta care include clauza negociabil referitoare la preta sau la alte elemente eseniale nu
este o oferta valabila
o NB! de regula, oferta adresata unor persoane nedeterminata (public) chiar daca este
suficient de precisa si completa, NU valoreaz oferta dect in mod excepional art. 1189
a) Oferta trebuie sa fie emisa in forma ceruta de lege pentru validitatea contractului proiectat
o Daca legea pretinde forma autentica ad validitatem, tot astfel trebuie sa fie si oferta de a
contracta
Fora obligatorie a ofertei. Rspunderea pentru revocarea ofertei
- In NCC oferta de a contracta trebuie calificata ca un act juridic unilateral productor de efecte juridice,
uneori cu valoarea unui angajament unilateral si, in consecina, uneori are un caracter irevocabil,
deoarece art. 1325 NCC prevede ca Dac prin lege nu se prevede altfel, dispoziiile legale privitoare la
contracte se aplic n mod corespunztor actelor unilaterale.
- Principiul forei obligatorii art. 1270 irevocabilitate
- Exigenta ceruta este ca oferta sa presupun un angajament unilateral explicit/implicit de meninere a
ofertei intr-un anumit termen art. 1327 alin. (1) daca nu avem aa ceva, nu avem nici
irevocabilitate
Problema forei obligatorii a ofertei privete momentele anterioare ei dup ce a fost acceptata,
avem de-a face cu un contract format.
? odat ce a fost lansata, nainte de a fi acceptata, da natere vreunei obligaii in sarcina ofertantului,
iar in caz de rspuns afirmativ, care este natura si cat timp dureaz aceasta obligaie.
Vechiul Cod Civil nu aveam reglementare expresa. Codul comercial (art. 37) pana in momentul
ncheierii contractului oferta si acceptarea sunt revocabile
Daca avem o persoana absenta sau prezenta:
a. Daca oferta este fcuta unei persoane prezente (art. 1194 alin. (1)) daca nu se acorda un
termen pentru a o accepta, l obliga pe ofertant numai daca a fost acceptata imediat, integral si
fara rezerve. daca nu e acceptata pe loc, ofertantul nu are nicio obligaie; mai mult, daca se
acorda un termen pentru acceptare, el e obligat sa o mentina nuntrul acelui termen
b. Daca oferta este fcuta unei persoane absente, distingem dup cum oferta e cu/fara termen:
a. Daca oferta este cu termen ofertantul este dator sa o mentina pana la expirarea
termenului de indata ce termenul a expirat, oferta devine caduca
nuntrul termenului de acceptare explicit/implicit al ofertei, NU este
posibila revocarea ofertei, ceea ce presupune ca declaraia de revocare a
unei oferte irevocabile nu produce niciun efect art. 1191 alin. (2)
Termenul de acceptare curge doar din momentul in care oferta ajunge la
destinatar art. 1192, daca nu avem stipulaie contrara
b. Daca oferta este fara termen si adresata unei persoane absente oferta trebuie
meninuta conform art. 1193 Oferta fr termen de acceptare, adresat unei
persoane care nu este prezent, trebuie meninut un termen rezonabil, dup
mprejurri, pentru ca destinatarul s o primeasc, s o analizeze i s expedieze
acceptarea.
Page 19
Retractarea si revocarea ofertei de a contracta

- Retractare = revenire asupra ofertei survenita anterior ajungerii ofertei la destinatar
- Revocare = revenirea de ctre emitent asupra voinei sale, dar numai dup momentul ajungerii ofertei
la destinatar
1. Retractarea/retragerea ofertei
o Poate avea loc oricnd pana la momentul ajungerii ofertei la destinatar sau cel trziu
concomitent cu acest moment art. 1199
o Efect: impiedica formarea contractului desfiinnd unilateral orice efect al ofertei de a
contracta
2. Revocarea ofertei
a. Daca oferta este irevocabila datorita existentei unui termen explicit sau implicit de acceptare
i. Dup momentul ajungerii ofertei la destinatar, declaraia de revocare nu mai produce
niciun efect
ii. Daca in termenul de acceptare intervine acceptarea fara rezerve a ofertei, contractul se
considera ncheiat se aplica si persoanelor prezenta daca oferta este cu termen de
acceptare
b. Daca oferta este irevocabila ca urmare a existentei termenului rezonabil
i. In condiiile ofertei fara termen adresate unei persoane absente, atunci Revocarea
ofertei nu mpiedic ncheierea contractului dect dac ajunge la destinatar nainte ca
ofertantul s primeasc acceptarea sau, dup caz, naintea svririi actului ori faptului
care, potrivit prevederilor art. 1.186 alin. (2), determin ncheierea contractului.
ii. dei oferta trebuie meninuta un termen rezonabil, ea NU este considerata totui
irevocabila
Daca oferta presupune un termen rezonabil ea poate fi revocata in mod liber
pana la momentul ajungerii acceptrii la ofertant, iar in acest caz Ofertantul
rspunde pentru prejudiciul cauzat prin revocarea ofertei naintea expirrii
termenului
Daca oferta presupune un termen rezonabil cea nu mai poate fi revocata dup
momentul ajungerii acceptrii la destinatar - art. 1193 alin. (2) oferta nu
mai poate fi revocata dup ncheierea contractului
Comunicarea ofertei
- Oferta produce efecte juridice numai din momentul ajungerii ei la destinatar
- Efect principal: oferta cu termen sau cu termen rezonabil prezumat legal nu poate fi revocata un anumit
termen calculat de la data acestei comunicri
Caducitatea ofertei
- Este reglementata expres de art. 1195 NCC
- In principiu, oferta devine irevocabila, avnd valoarea unui act juridic unilateral productor de efecte
juridice, odata emisa, va produce efecte independent de voina emitentului
- Urmtoarele situaii:
(1) Acceptarea nu ajunge la ofertant in termenul stabilit in oferta
o De fiecare data cnd acceptarea ofertei nu ajunge la ofertant in termenul stabilit de
acesta in cadrul ofertei sau in termenul rezonabil indiciat de art. 1193 alin. (1),
contractul nu poate fi ncheiat si, pe cale de consecina, att oferta de a contracta,
cat si acceptarea acesteia, raman fara efecte.
(2) Destinatarul refuza oferta
o In toate situaiile in care destinatarul ofertei isi manifesta expres intenia de a nu
accepta oferta, in interiorul termenului stabilit sau in interiorul termenului rezonabil,
oferta ramane lipsita de efete juridice
o Ofertantul rspunde pentru prejudiciul cauzat prin revocarea ofertei naintea
expirrii termenului
o NB: daca manifestarea de voina are loc dup termenul de acceptare, oferta
devenise deja caduca.
(3) Survenirea incapacitii sau decesul ofertantului
o Pot sa genereze caducitatea ofertei
Page 20
o Daca dup momentul emiterii ofertei, emitentul decedeaz sau devine incapabil
motenitorii sau reprezentanii legali au posibilitatea (daca oferta nu a ajuns inca la
destinatar), sa o retrag (art. 1199)
o Daca nu au retras-o, dup momentul ajungerii la destinatar, vor fi inui de
caracterul sau irevocabil si, in ipoteza acceptrii, de efectele contractului astfel
ncheiat
o Totui, daca oferta era intuitu personae, decesul sau incapacitatea vor genera
caducitatea
Singura condiie pentru ca aceasta ipoteza sa funcioneze este ca decesul
sau incapacitatea sa fi survenit in termenul in care oferta e considerata
irevocabila daca survin dup acest moment si eventual ulterior acceptrii
si considerrii contractului ca ncheiat, nu mai avem de-a face cu
caducitatea, ci cu o problema de suportare a riscurilor contractuale
Natura juridica a ofertei de a contracta
A. Teoria care ntemeiaz rspunderea pe actul juridic al ofertei
a. Teoria antecontractului
Ofertantul este obligat sa mentina oferta pana la expirarea termenului prevzut, in
temeiul unui adevrat antecontract, ce se considera ncheiat concomitent cu
ajungerea ofertei la destinatar
Oferta ar cuprinde 2 elemente:
1. Fondul ofertei coninutul nsui al contractului propus
2. Propunerea pe care ofertantul o face destinatarului - caracter accesoriu
Alturi de oferta propriu-zisa se formeaz un antecontract, care cuprinde obligaia
ofertantului de a-si menine oferta in termenul pe care el nsui l-a propus
Nerespectarea acestui termen rspunderea ofertantului rspundere
contractuala
Culpa ofertantului va fi prezumata
b. Teoria rspunderii ntemeiate pe obligativitatea actului unilateral al ofertei
are la baza caracterul obligatoriu al actului juridic de formaie unilaterala, capacitatea
acestuia de a genera obligaii
nerespectarea rspunderea ofertantului
moartea sau incapacitatea ofertantului, survenita nainte de expirarea termenului, nu
pot sa aib ca efect caducitatea ofertei, obligativitatea acesteia transmitandu-se la
succesori
aceasta teorie nu se poate aplica in sistemul nostru de drept
B. Teoria care ntemeiaz rspunderea pe fapte juridice exterioare ofertei
a. Teoria rspunderii delictuale
Rspunderea pentru revocarea nainte de termen a ofertei are la baza art. 1357 C.
Civ, conform cu care orice fapta a omului care cauzeaz altuia un prejudiciu obliga pe
acela din a crui greeala s-a produs prejudiciul sa-l repare
Se angajeaz rspunderea pe actul ilicit al revocrii
Se considera ca cea mai buna reparaie este aceea de a considera contractul ncheiat,
daca destinatarul nelege sa accepte oferta in termenul stabilit
b. Teoria abuzului de drept, ca temei al rspunderii pentru revocarea ofertei
Ofertantul are dreptul de a-si revoca oricnd oferta atta vreme cat ea nu a fost
acceptata
Dreptul de revocare apare ca un aspect al dreptului de a nu contracta
Revocarea intempestiva apare ca un abuz de drept, care va trebui sa atrag
rspunderea ofertantului
Fora obligatorie a ofertei. Revocarea ofertei impiedica sau nu ncheierea contractului?
Acceptarea in termen a unei oferte, care a fost revocata de ctre ofertant, mai poate sau nu sa
aib drept efect ncheierea contractului?
Page 21
Tendina dominanta: dei oferta a fost revocata, intrucat acceptarea s-a produs in termen, contractul va
trebui sa fie considerat ncheiat ofertantul va fi obligat sa execute acest contract, in caz contrar
fiindu-i angajata rspunderea pentru neexecutare
Instana: instana nu va porni de la ideea ca ncheierea contractului s-a operat prin simplul fapt al
acceptrii instana va considera contractul ca fiind ncheiat, cu titlu de reparaie in natura a
prejudiciului produs. O astfel de soluie va trebui sa fie data, aadar, numai cu luarea in considerare a
condiiilor particulare ale fiecrei spete in parte. La fel de bine instana ar putea considera ca, fata de
aceste condiii, o reparaie prin echivalent ar fi mai potrivita.
Oferta si antecontractul
Oferta act juridic de formaie unilaterala
Antecontractul un contract, deci un act juridic de formaie bilaterala, avnd la baza un acord de
voina
-
Promisiune unilaterala/bilaterala
Decesul promitentului sau incapacitatea survenita dup ncheierea antecontractului, nu
stinge obligaia de a contracta pe care acesta si-a asumat-o antecontractul nu devine
caduc
Nerespectarea antecontractului atrage dup sine responsabilitatea contractuala a
debitorului-promitent
Este posibil ca in caz de refuz de a ncheia contractul la care se refera promisiunea
instana judectoreasca sa oblige la ncheiere, hotrrea putnd sa tina loc de contract
Acceptarea ofertei
Definiie
- Manifestarea voinei juridice a unei persoane de a ncheia un contract in condiiile stabilite in oferte
ce i-a fost adresata in acest scop
- A doua latura a consimtamantului
- Art. 1196 1200 NCC
- Nu necesita condiii speciale de forma
- In scris sau verbal
- Expresa sau tacita
- Numai in mod excepional prin lege sau prin practica judectoreasca se considera ca tcerea poate sa
nsemne acceptare
a) Legea admite tacita relocaiune art. 1810
b) Partile pot sa fi convenit, mai nainte, ca simpla tcere dup primirea ofertei sa aib valoarea
de acceptare
c) Cnd oferta este fcuta exclusiv in interesul celeilalte parti, ea poate fi considerata ca fiind
acceptata chiar daca partea creia i-a fost adresata tace
Condiii
1. Sa concorde cu oferta, sa fie conforma acesteia/pura si simpla.
Destinatarul trebuie sa accepte integral oferta, fara a formula rezerve sau a propune modificri
la clauzele eseniale
In caz contrar, consimtamantul nu este o acceptare, ci o contraoferta art. 1197 alin. (2)
2. Sa fie nendoielnica
Adic sa ateste in mod neechivoc intenia destinatarului ofertei de a accepta aceasta ofertei
art. 1196 alin. (1)
3. Sa nu fie tardiva
Sa fie fcuta in interiorul termenului de accepta, adic in interiorul termenului in care oferta se
considera a fi irevocabila
4. Sa fie emisa in forma ceruta de lege pentru valabilitatea contractului
Potrivit art. 1187, oferta + acceptarea trebuie emise in forma prevzuta de lege pentru
validitatea contractului proiectat nulitate absoluta
Page 22
Felurile acceptrii
1. Expresa in scris/verbal
2. Tacita cnd rezulta cu certitudine din anumite aciuni ori atitudini
o nceputul executrii contractului de ctre destinatarul ofertei are valoare de
acceptare a ofertei - art. 1186 alin. (2)
o La ncheierea contractelor solemne, acceptarea trebuie sa mbrace forma special
prevzuta de lege
Acceptarea necorespunztoare
-
Daca exprimarea voinei destinatarului este in sensul ncheierii unui contract, dar nu respecta una
sau mai multe din cerinele acceptrii, nu avem un contract ncheiat.
Avem doua situaii in care manifestarea de voina a destinatarului ofertei, dei nu respecta condiiile
acceptrii, trebuie tratata intr-un anumit mod:
(1) Acceptarea necorespunztoare a ofertei
o Art. 1197
o Daca rspunsul destinatarului ofertei conine abateri de la condiiile acceptrii nu
poate fi considerat acceptare. Sunt considerate ndeosebi abateri:
a. cuprinde modificri sau completri care nu corespund ofertei
primite
b. nu respect forma cerut anume de ofertant
c. ajunge la ofertant dup ce oferta a devenit caduc
o Rspunsul poate fi considerat ca o contraoferta sau poate fi considerat un simplu act
din faza negocierilor contractului, fara valoare de acceptare a ofertei
(2) Acceptarea tardiva
a. Acceptarea peste termen
Art. 1198 alin. (1)
Acceptare manifestat nendoielnic, abia dup expirarea termenului de acceptare
prevzut in oferta
Contractul nu se considera ncheiat dect daca autorul ofertei l instiinteaza de
indata pe acceptant ca nelege totui sa considere contractul ncheiat
b. Acceptarea ntrziata
Art. 1198 alin. (2)
Este o acceptare fcuta in termenul prevzut in oferta, dar care a ajuns la ofertant
dup expirarea acestui termen nsa din motive neimputabile acceptantului
Contractul trebuie considerat ncheiat daca ofertantul nu l instiinteaza pe
acceptant de indata ca nu nelege sa considere contractul ncheiat
Comunicarea acceptrii: Comunicarea acceptrii trebuie fcut prin mijloace cel puin la fel de rapide
ca cele folosite de ofertant, dac din lege, din acordul prilor, din practicile statornicite ntre acestea
sau din alte asemenea mprejurri nu rezult contrariul. art. 1200 alin. (2)
Efectele acceptrii: Oferta, acceptarea, precum i revocarea acestora produc efecte numai din
momentul n care ajung la destinatar, chiar dac acesta nu ia cunotin de ele din motive care nu i sunt
imputabile. art. 1200 alin. (1)
Retragerea acceptrii
- Chiar si acceptarea poate fi retrasa art. 1199
Page 23
Condiie eseniala: acceptarea sa nu fi ajuns la destinatar sau sa ajung cel trziu concomitent cu
acceptare
Dup acest moment, nu se mai poate pune problema de retractare/revocare pentru ca contractul se
considera ncheiat si este guvernat de principiul forei obligatorii a contractului din art. 1270
Natura juridica: act unilateral supus comunicrii
Momentul si locul ncheierii contractului

Determinarea momentului si locului ncheierii contractului prezint interes practic din mai multe
considerente:
a) Din momentul ncheierii contractului opereaz principiul forei sale obligatorii si oferta nu mai poate fi
revocata nici acceptarea nu mai poate fi retrasa sau revocata
b) Capacitatea partilor de a contracta se apreciaz in funcie de momentul ncheierii contractului
c) In caz de conflict intre legi in timp, momentul ncheierii contractului constituie uneori criteriul dup care
se va stabili legea civila aplicabile sau norma conflictuala aplicabila
d) Constituie momentul din care ncep sa curg anumite termene legale si convenionale: termenul de
prescripie extinctiva si termenul suspensiv sau extinctiv de executare a contractului
e) In contractele translative avnd ca obiect bunuri mobile, momentul ncheierii contractului marcheaz
transferul dreptului de proprietate sau al altor drepturi reale de la instrainator la dobnditor
f) Constituie criteriul de determinare a locului ncheierii contractului
ncheierea contractului intre prezeni
- Sunt asimilate si contractele ncheiate prin telefon
- Momentul ncheierii coincide cu momentul declarrii acceptrii ofertei, integral si fara rezerve art.
1194 alin. (1)
- Bineneles ca face excepie situaia in care oferta, chiar adresata unei persoane prezente, este cu
termen de acceptare sau prevede in orice alt mod ca este irevocabila un anumit timp
ncheierea contractului prin corespondenta (intre abseni)
- Sisteme pentru determinare pe VCC
a) Sistemul emisiunii (al declaraiunii)
Acordul de voina al partilor s-a format de indata ce destinatarul ofertei si-a manifestat
acordul
Simpla coexistenta a ofertei cu acceptarea ar fi suficienta
b) Sistemul expedierii acceptrii
Momentul ncheierii este cel in care acceptantul a expediat rspunsul sau afirmativ,
chiar daca acesta nu a ajuns la cunotina ofertantului
c) Sistemul recepiei acceptrii de ctre ofertant (sistemul primirii acceptrii)
Momentul ncheierii este cel in care rspunsul acceptantului a ajuns la ofertant,
indiferent de faptul ca ofertantul a luat sau nu cunotina de cuprinsul lui
d) Sistemul informrii
Momentul ncheierii este cel in care ofertantul a luat efectiv la cunotina de acceptare
-
Sistemul adoptat de NCC

NCC a adoptat sistemul recepiei acceptrii. pentru ncheierea contractului este necesar ca
acceptarea sa ajung la ofertant nainte de mplinirea termenului expres sau tacit, nluntrul cruia se
poate face schimbul intre oferta si acceptare.
Acceptarea receptata de ofertant dup mplinirea termenului este tardiva si nu poate avea ca efect
ncheierea contractului ( cu excepia ipotezelor de acceptare tardiva din art. 1198 ).
Art. 1186 alin. (1) Contractul se ncheie n momentul i n locul n care acceptarea ajunge la ofertant,
chiar dac acesta nu ia cunotin de ea din motive care nu i sunt imputabile. Sistemul se bazeaz
oricum pe o prezumie tacita a lurii la cunotina a acceptrii de ctre ofertant prezumie absoluta
Page 24
riscul informrii aparine beneficiarului daca ofertantul ar dovedi ca nu a luat la cunotina de

acceptare, contractul nu se poate considera ca nencheiat.
Neajungerea in termen a acceptrii, chiar daca a fost corect expediata si nu a ajuns la ofertant in
termenul de acceptare este riscul acceptantului (cu excepia situaiilor prevzute la art. 1198 alin. (2)).
Momentul ncheierii contractului prin acceptare implicita
- Art. 1186 alin. (2) contractul se consider ncheiat n momentul n care destinatarul ofertei svrete
un act sau un fapt concludent, fr a-l ntiina pe ofertant, dac, n temeiul ofertei, al practicilor
statornicite ntre pri, al uzanelor sau potrivit naturii afacerii, acceptarea se poate face n acest mod.
- Interpretarea acestui text legal ne obliga la 2 variante de interpretare:
a) Daca legea, uzanele partilor sau uzanele generale sau nelegerea prealabila a partilor nu
prevd nimic in legtura cu momentul ncheierii contractului prin acceptare implicita, contractul
poate fi ncheiat numai prin instiintarea, in orice forma a ofertantului de ncheierea contractului
b) Prin excepie, daca exista o nelegere prealabila intre parti, sau uzanele partilor, uzanele
generale sau legea prevd o alta soluie pentru ipoteza acceptrii implicite, aceasta soluie se va
aplica
Locul ncheierii contractului si importanta acestuia

Intre persoane prezente: nu avem probleme
Intre persoanele absente: localitatea unde ofertant primete corespondenta cu acceptarea
ncheiate prin telefon: se considera ncheiate intre persoane prezente
Contractele solemne: unde s-au ndeplinit formalitile prevzute de lege pentru validitatea lor (acolo
unde s-a autentificat contractul)
- Prezint importanta din punct de vedere al dreptului International privat
- Interes pentru determinarea instanei competente
-
Determinarea coninutul contractului in funcie de oferta si acceptare

Acordul asupra elementelor eseniale acordul suficient
Art. 1182 alin. (2) si (3)
Acordul se considera ncheiat din momentul in care, in cursul negocierilor, prile convin asupra
elementelor eseniale ale contractului acord suficient
- Elementele secundare pot fi abandonate de parti pentru convenii ulterioare clauzele deschise
clauzele explicite sau implicita acordului partilor al cror coninut va fi stabilit in viitor nou
acord/ter/instana art. 1182 alin. (3)
-
Clauza de fuziune si clauzele extrinseci

- Art. 1201
- Prile decid nlturarea din contract a oricror documentele extracontractuale sau acorduri care au fost
utilizate in faza precontractuala
- Efectul unei asemenea clauze nu este si acela de a nltura fora interpretativa a unor asemenea
documente sau acorduri precontractuale
- Art. 1201 Dac prin lege nu se prevede altfel, prile sunt inute de clauzele extrinseci la care contractul
face trimitere.
Clauzele standard
- Art. 1202
- Definiie: Sunt clauze standard stipulaiile stabilite n prealabil de una dintre pri pentru a fi utilizate
n mod general i repetat i care sunt incluse n contract fr s fi fost negociate cu cealalt parte.
- Tehnica clauzelor-standard este cea care sta la baza contractelor de adeziune
Page 25
Ce se ntmpla cnd avem un conflict de clauze standard propuse de ambele parti? vor fi incluse in
contract toate clauzele comune in substana lor, cu excepia cazului n care una dintre pri notific
celeilalte pri, fie anterior momentului ncheierii contractului, fie ulterior i de ndat, c nu
intenioneaz s fie inut de un astfel de contract
Clauze surprinztoare sau neuzuale

- Art. 1203
- Asemenea clauze este obligatoriu sa fie clauze standard
- Sunt limitativ prevzute in art. 1203
a) limitarea rspunderii,
b) dreptul de a denuna unilateral contractul,
c) de a suspenda executarea obligaiilor
d) care prevd n detrimentul celeilalte pri decderea din drepturi ori din beneficiul termenului,
e) limitarea dreptului de a opune excepii,
f) restrngerea libertii de a contracta cu alte persoane,
g) rennoirea tacit a contractului,
h) legea aplicabil,
i) clauze compromisorii sau prin care se derog de la normele privitoare la competena
instanelor judectoreti
- NU produc efecte dect daca sunt acceptate, in mod expres, in scris, de cealalt parte
Page 26
Efecele conracului
Consideratii generale
Principalele aspecte privind efectele contractului
Examinarea efectelor contractului implica abordarea urmatoarelor aspecte:
a) Stabilirea cuprinsului contractului, prin interpretarea corecta a clauzelor sale
b) Principiul obligativitatii contractului, privit din 2 puncte de vedere:
a. Obligativitatea contractului in raporturile dintre partile contractante
b. Obligativitatea contractului in raporturile cu alte persoane, care nu au calitatea de
parti contractante (principiul relativitatii efectelor contractului)
c) Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice, efecte derivate din interdepenta obligatiilor
generate de aceste contracte:
a. Principiul executarii concomitente a obligatiilor reciproce
b. Exceptia de neexecutare a contractului
c. Suportarea riscului contractului
d. Rezolutiunea contractului
e. Rezilierea contractului
Interpretarea contractului
Notiune
-
Operatia prin care se determina intelesul exact al clauzelor contractului prin cercetarea
manifestarii de vointa a partilor in stransa corelatie cu vointa lor interna
nu se confunda cu proba acestuia
apare in stransa corelatie cu operatia de calificare juridica a contractului
Reguli de interpretare
1. Reguli generale de interpretare a contractelor
a. Prioritatea vointei reale a partilor
Contractele se interpreteaz dup voina concordant a prilor, iar nu dup sensul
literal al termenilor. art. 1266 alin. (1)
interpretarea trebuie sa se faca pornindu-se de la vointa reala, de la acordul real al
vointelor partilor, si nu de la cuvintele in care acest acord a fost exprimat
Trebuie sa aiba ca punct de sprijin vointa juridica astfel cum aceasta este delimitate prin
notiunea de cauza a actului juridic
Vointa reala trebuie dovedita pana la proba contrarie, manifestarea de vointa se
considera ca corespunde pe deplin cu vointa reala
Persoana interesata trebuie sa faca proba cu elemente:
Intrinseci
Extrinseci
Discordantele ce pot aparea intre vointa reala si forma in care ea a fost exprimata,
discordante ce pot pune unele probleme de interpretare a contractului, nu trebuie
confundate cu simulatia contractului, cand partile, in mot intentionata, urmaresc sa
mascheze existenta unui act juridic real, dar secret, printr-un act juridic prefacut, simulat
Page 27
Cand clauzele unei conventii nu sunt clare/precise sau sunt indoielnice trebuie
interpretate prin corelarea lor, astfel incat se se determine adevaratul inteles al
termenilor folositi
Art. 1267 Clauzele se interpreteaz unele prin altele, dnd fiecreia nelesul ce
rezult din ansamblul contractului.
b. Reguli de interpretare a clauzelor indoielnice.
Clauzele susceptibile de mai multe nelesuri se interpreteaz n sensul ce se potrivete
cel mai bine naturii i obiectului contractului. art. 1268 alin. (1)
Clauzele se interpreteaz n sensul n care pot produce efecte, iar nu n acela n care nu
ar putea produce niciunul. art. 1268 alin. (3)
Contractul nu cuprinde dect lucrul asupra cruia prile i-au propus a contracta,
orict de generali ar fi termenii folosii. art. 1268 alin. (4)
Daca prile au utilizat o clauza contractuala pentru a exemplifica sau pentru a inlatura
indoiala asupra sensului unei clauze atunci interpretarea nu trebuie sa restranga
aplicarea contractului la aceste clauze
2. Reguli subsidiare de interpretare a clauzelor contractului
a. Contractul neclar in urma utilizarii regulilor generale de interpretare va trebui interpretat
in favoarea celui care se obliga
Dac, dup aplicarea regulilor de interpretare, contractul rmne neclar, acesta se
interpreteaz n favoarea celui care se oblig. art. 1269
b. Interpretarea stipulatiilor inscrise in contractele de adeziune se interpreteaza impotriva
celui care le-a propus
Stipulaiile nscrise n contractele de adeziune se interpreteaz mpotriva celui care le-a
propus. art. 1269 alin. (2)
3. Reguli de interpretare a clauzelor tacite care completeaza contractul
a. Contractul valabil ncheiat oblig nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar i la toate
urmrile pe care practicile statornicite ntre pri, uzanele, legea sau echitatea le dau
contractului, dup natura lui. art. 1272 alin. (1)
b. Clauzele obinuite ntr-un contract se subneleg, dei nu sunt stipulate n mod expres art.
1272 alin. (2)
Problema obligatiilor implicite

A. Obligatia generala de buna-credinta
Exigenta obligatiei de buna-credinta este consacrata expres in materie
extracontractuala art. 1182
B. Obligatia de cooperare contractuala
Aici intra indatoririle partilor de a colabora pentru ca executarea contractului sa aiba loc
in conditii optime pentru realizarea interesului contractului
C. Obligatia de coerenta contractuala
Obligatia partii contractante de a avea o conduita unitara, in conformitate cu asteptarile
rezonabile ale celeilalte parti
D. Obligatia de informare contractuala
Se regaseste indatorirea partilor de a comunica una celeilalte toate informatiile
pertinente si utile legate de executarea contractului
Este diferita de obligatia precontractuala dedusa astazi din prevederile art. 1214
referitoare la dol
E. Obligatia de securitate
Sta la baza a ceea ce numim raspundere pentru produse defectuoase
Page 28
Obligativitatea contractului in raporturile dintre partile contractante

Contractul este obligatoriu intre parti
-
Contractul valabil ncheiat are putere de lege ntre prile contractante. art. 1270 alin. (1)
3 consecinte:
a) Obligativitatea contractului legal incheiat, de la care partile nu se pot sustrage
b) Regula simetriei in contracte, care implica, printre altele, irevocabilitatea unilaterala a
contractelor, precum si revocabilitatea acestora prin consimtamant mutual
c) Obligatiile contractuale trebuie sa fie executate cu buna-credinta
Partea contractanta este indreptatita a pretinde celeilalte parte satisfacerea acelor drepturi
Obligatia partilor de a executa intocmai contractul. Regula conformitatii

executarii
-
Prile sunt obligate sa execute intocmai toate prestatiile la care s-au indatorat prin contract
Nerespectarea acestei obligatii neexecutare
Trebuie sa avem o neexecutare ilicita/fara justificare
Simetria existenta
-
Contractul este rezultatul unui mutuus consensus revocarea lui trebuie sa fie rezultatului unui
mutuus dissensus
Contractul se modific sau nceteaz numai prin acordul prilor ori din cauze autorizate de lege.
art. 1270 alin. (2)
Nicio parte nu poate modifica unilateral contractul
Forma de exprimare a consimtamantului trebuie sa fie, in principiu, identica la revocarea sau
modificarea contractului cu cea a formarii acrodului de vointei
Regula este absoluta (forma ad validitatem), si relativa (forma prevazuta de parti ca si
conditie de valabilitate)
Exceptii: denuntarea unilaterala a contractului trebuie prevazute in mod expres in lege/contract
O asemenea clauza poate fi introdusa in contract, cu unele reguli:
clauza de denuntare unilaterala nu ar putea fi inscrisa intr-un contract declarat de
lege ca fiind irevocabil (donatie)
clauza de denuntare unilaterala sa nu reprezinte, in realitate, o conditie pur
potestativa din partea celui care se obliga obligatie nula
A. Revocarea contractului prin consimtamant mutual

- In principiu, revocarea produce efecte numai pentru viitor
- Contracte cu executare instantanee prin revocar mutuala prile doresc sa restabileasca situatia
juridica existenta inainte de incheierea lor
- Contracte prin care s-a transferat dreptul de proprietate asupra unui bun revocarea mutuala nu are
efect retroactiv, ci este vorba de un nou contract de instrainare a bunului in sens contrar, adica de la
dobanditor la instrainator consecinte:
a) toate drepturile consimtite de dobanditorul bunului in intervalul dintre incheierea si rezilierea
mutuala a contractului se mentin; ele nu pot fi desfiintate
b) prile sunt obligate sa plateasca taxele aferente perfectarii contractului, in situatia in care o
asemenea obligatie este prevazuta de legea fiscala
c) in ipoteza in care contractul supus rezilierii are ca obiect instrainarea unui bun imobil,
conventia de reziliere va fi urmate de indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara
B. Revocarea unilaterale a contractului denuntarea unilaterala
Page 29
(1) Dac dreptul de a denuna contractul este recunoscut uneia dintre pri, acesta poate fi
exercitat att timp ct executarea contractului nu a nceput. art. 1276 alin. (1)
(2) n contractele cu executare succesiv sau continu, acest drept poate fi exercitat cu
respectarea unui termen rezonabil de preaviz, chiar i dup nceperea executrii
contractului, ns denunarea nu produce efecte n privina prestaiilor executate sau care se
afl n curs de executare. art. 1276 alin. (2)
(3) Dac s-a stipulat o prestaie n schimbul denunrii, aceasta produce efecte numai atunci
cnd prestaia este executat. art. 1276 lin. (3)
(4) Toate prevederile sunt supletive art. 1276 alin. (4) prile pot modifica in totalitate
regimul lor juridic
(5) Prohibitia angajamentelor contractuale perpetue art. 1277 - Contractul ncheiat pe durat
nedeterminat poate fi denunat unilateral de oricare dintre pri cu respectarea unui
termen rezonabil de preaviz. Orice clauz contrar sau stipularea unei prestaii n schimbul
denunrii contractului se consider nescris.
(6) In lipsa unei stipulatii exprese, contractele incheiate pe durata determinata nu pot fi
denuntate unilateral pana la expirarea acestei durate de timp
(7) Uneori, dreptul de denuntare unilaterale a contractului nu poate fi exercitat discretionar.
(8) Uneori, facultatea de denuntare unilaterala este recunoscuta in conditii speciale unei parti
din contract chiar de catre legiuitor, in scopul protejarii sale (consumator)
C. Rezilierea fortata a contractelor
- Incetarea contractelor pentru viitor poate avea loc si fortat, adica impotriva vointei partilor
- Contracte intuitu personae daca partea respectiva decedeaza/devine incapabila contractul
inceteaza fortat
Executarea cu buna-credinta a contractului

a) Obligatia de loialitate
b) Obligatia de cooperare
Limitarea fortei obligatorii a contractului: interventia legiuitorului in

contracte
-
Formele principale de interventie sunt:

a) Prorogarea legala - prelungirea fortata a existentei contractului dupa implinirea termenului
extinctiv stipulat de parti (exemplu: contracte de inchiriere)
b) Moratoriul legal - un termen acordat de legiuitor tuturor debitorilor sau unei categorii de
debitori, avand ca efect amanarea generala a executarii unor obligatii contractuale
Limitarea fortei obligatorii a contractelor: impreviziunea

Definitie: paguba pe care o sufera una din prile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de
valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti, in cursul executarii
contractului, determinat de fluctuatiile monetare sau de alte imprejurari.
Caracterele impreviziunii:
(1) Impreviziunea se pune numai in sfera obligatiilor izvorate din contracte cu titlu oneros
(2) Impreviziunea este o problema de ordin economic si financiar
(3) Paguba pe care o sufera sau este pe cale sa o sufere o parte contractanta, rezultata din dezechilibrul
prestatiilor, intervine intotdeauna dupa momentul incheierii contractului
- Avem intotdeauna o leziune aposteriori
Page 30
NU trebuie confundata cu leziunea viciu de consimtamant
Ipoteza revizuirii conventionale a contractului. Clauza privind impreviziunea.

- Prile contractante pot, prin acordul lor de vointa, sa intervina si sa reechilibreze contractului prin
incheierea unei conventii de adaptare a acestuia la noile conditii
- Clauze de indexare - corelarea unei valori economice cu o alta valoare economica, in vederea
mentinerii in timp a valorii reale a obligatiilor contractuale
- Clauzele de revizuire hardship obligatia pe care si-o asuma expres prile ca vor revedea si
reajusta prestatiile lor, la anumite perioade de timp stabilite, pentru a le reechilibra, tinand cont de
schimbarile constatate in circumstantele economice
Conditiile impreviziunii
(1) schimbarea mprejurrilor a intervenit dup ncheierea contractului;
- daca evenimentul se produsese deja la data incheierii contractului, nu mai avem de-a face cu
impreviziunea, ci cu imposibilitatea initiala de executare
(2) schimbarea mprejurrilor, precum i ntinderea acesteia nu au fost i nici nu puteau fi avute n
vedere de ctre debitor, n mod rezonabil, n momentul ncheierii contractului;
- imprevizibilitate trebuie sa fie rezonabila
- existenta acestei cerinte face ca impreviziunea sa se deosebeasc de forta majora in cazul careia
imprevizibilitatea este una absoluta si insurmontabila
(3) debitorul nu i-a asumat riscul schimbrii mprejurrilor i nici nu putea fi n mod rezonabil
considerat c i-ar fi asumat acest risc;
- legiuitorul acopera doua ipoze in care impreviziunea nu functioneaza:
a) debitorul si-a asumat expres riscul producerii unui eveniment imprevizibil
b) asumarea riscului evenimentului imprevizibil este dedusa pe cale de interpretare a
contractului
(4) debitorul a ncercat, ntr-un termen rezonabil i cu bun-credin, negocierea adaptrii rezonabile
i echitabile a contractului.
Efectele impreviziunii
- daca prile nu au ajuns la o solutie in urma negocierilor subsecvente, judecatorul poate sa dispuna:
(1) adaptarea contractului, pentru a distribui n mod echitabil ntre pri pierderile i beneficiile ce
rezult din schimbarea mprejurrilor;
(2) ncetarea contractului, la momentul i n condiiile pe care le stabilete.
Efectele speciale ale contractelor sinalagmatice

(1) Regula executarii simultane - obligatiile reciproce trebuie sa fie executate simultan
(2) Exceptio non adimpleti contractus - oricare parte contractanta are dreptul sa refuza executarea
obligatiei proprii, atata timp cat cealalta parte, care pretinde executarea, nu executa obligatiile ce-i
revin prin acelasi contract
(3) Rezolutiunea contractului
(4) Teoria riscurilor daca un eveniment independent de vointa sa impiedica pe o parte sa executa
obligatiile, contractul inceteaza, cealalta parte fiind liberata de obligatiile sale
Page 31
Obligativitatea contractului in raporturile cu persoanele care nu au

calitatea de parti contractante
Principiul relativitatii efectelor contractului
Formularea principiului
- Contractul produce efecte numai ntre pri, dac prin lege nu se prevede altfel. - art. 1280
principiul relativitatii efectelor contractului
- actul juridic incheiat intre anumite persoane nu poate nici sa vatame, nici sa profite altor
persoane
Principiul relativitatii contractului si opozabilitatea fata de terti
- Contractul, privit ca realitate sociala, ca fapt social, este opozabil fata de oricine, chiar si fata de
aceia care nu au participat la incheierea lui; aceasta este opozabilitatea contractului, care nu se afla
in contradictie cu principiul relativitatii efectelor contractului art. 1281
- Cazurile de opozabilitate fata de terti a contractului (exemple)
- In unele cazuri, opozabilitatea este conditionata de o anumita publicitate
- Nu functioneaza in sens unic (si tertele persoane pot avea un interes)
- In raporturile dintre parti contractul este luat in considerare ca act juridic, reprezentand
manifestarea de vointa a insesi partilor contractante
- Cand se pune problema opozabilitatii fata de terti, din punctul de vedere al tertilor, contractulul
apare ca un simplu fapt juridic (sens restrans)
- Responsabilitatea civila daca o parte nu-si executa obligatiile contractuale raspundere
contractuala
- Daca e vorba de o terta persoana care incalca un drept ce apartine uneia din parti sau impiedica pe
una din parti sa execute o obligatie contractuala raspundere extracontractuala, pe temeiul faptei
ilicite cauzatoare de prejudicii
- Terta persoana contractul apare ca un simplu fapt juridic orice mijloc de proba
- Efectele obligatorii ale contractului se pot extinde si asupra tertilor prin ratificare art. 1311-1312
Parti. Terti. Categorii intermediare.
- Parti persoane fizice sau juridice care au incheiat, direct sau prin reprezentare,contractul
- Tertii persoanele straine de contract, care nu au participat, nici direct si nici prin reprezentare,
la incheierea contractului (penitus extranei)
a) Tertii deveniti parti (si parti devenite terti) toate acele persoane care suporta in mod
direct efectele obligatorii ale unui contract datorita unor circumstante anterioare acestuia
sau unei circumstante posterioare
Sunt in realitate asimilati partilor chiar din momentul incheierii contractului si se
considera ca au contractat ei insisi
b) Succesorii partilor - desi nu au participat la incheierea contractului, date fiind anumite
raporturi in care se afla cu partile contractuale, suporta efectele contractului asemenea
partilor (avanzi-cauza)
Avanzi-cauza universali
Avanzi-cauza particulari
NB: cesionarii unui contract care succed in intregime unei parti, substituind-o
in toate drepturile si obligatiile acesteia parti derivate sau survenite, nu
sunt nici avanzi-cauza
o Terti care suporta anumite efectele ale contractului - creditorii chirografari
Suporta consecintele prin intermediul dreptului lor de gaj general
Page 32
Doua drepturi speciale:

Actiunea oblica
Actiunea pauliana
Sunt singurii creditori chirografari autentici
Tertii absoluti (penitus extranei) - cerc de persoane care nu au nicio legatura cu contractul
pentru ca nu fac parte din niciuna din categoriile de mai sus
Efectele contractului fata de succesorii partilor si fata de creditorii chirografari

1. Succesorii universali si succesorii cu titlu universal
Acele persoane care au dobandit, in tot sau in parte, patrimoniul privit ca universalitate
de drepturi si obligatii al uneia dintre partile contractante
Succesorul care are vocatia la intreg patrimoniul succesor universal
Are vocatie numai la o fractiune matematica succesor cu titlu universal diferenta
cantitativa
Ambii succesori au vocatie la activul si pasivul patrimonial
Se gasesc
Mostenitorii legali
Legatarii
O transmisiune prin acte intre vii a patrimoniului/fractiune nu e posibila
Persoanele juridice prin comasare, divizare etc
Primesc drepturile si obligatiile care au apartinut partilor primesc toate efectele
contractelor pe care le-au incheiat partile, cu exceptia contractelor intuitu personae si ale
celor declarate de parti ca fiind intransmisibile
La moartea unei pri, drepturile i obligaiile contractuale ale acesteia se transmit
succesorilor si universali sau cu titlu universal, dac din lege, din stipulaia prilor ori din
natura contractului nu rezult contrariul. art. 1282 alin. (1)
2. Succesorii cu titlu particular
Dobandesc un anumit drept, un drept care este privit in mod de sine statator si nu ca parte
a unui patrimoniu
Drepturile, precum i, n cazurile prevzute de lege, obligaiile contractuale n strns
legtur cu un bun se transmit, odat cu acesta, succesorilor cu titlu particular ai prilor.
art. 1282 alin. (2)
Problema: efectele contractelor incheiate de autor cu alte persoane, efecte care au legatura,
sunt conexe cu dreptul transmis catre succesorului cu titlu partilar se distinge daca ii va
profita succesorului dupa cum impartim in drepturi si obligatii
Drepturile si obligatiile dobandite de autor prin contract anterior transmiterii care
au legatura cu succesorul
Se admite ca profita si succesorului
Conditie: aceste drepturi sa se afle in stransa conexiune cu dreptul dobandit
de succesorul cu titlu particular
Conexiune - definitie:
Strans legate drepturi accesorii veritabile
Dupa ce s-a operat transmitere, nu mai prezinta
interes
3 conditii:
1. Sa fie vorba de drepturi si obligatii strans legate de bunul
dobandit de succesorul cu titlu particular
Page 33
2. Contractele care au dat nastere acelor drepturi si obligatii sa

aiba o data certa anterioara momentului incheierii actului intre
succesorul cu titlu particular si cel de la care a dobandit bunul
3. Sa fi fost indeplinite formele de publicitate, cand sunt prevazute
de lege
Drepturile si obligatiile nascute din contractele incheiate de autor inainte
Succesorul e tert propriu-zis
Nu se transmit
Exceptii:
Cand prile prevad expres in contractul respectiv ca
drepturile si obligatiile personale ale autorului se transmit la
succesorii particulari, cu conditia indeplinirii conditiilor de
opozabilitate fata de tertul dobanditor
Cand transmisiunea drepturilor si obligatiilor personale la
succesorul sau cu titlu particular rezulta implicit din contract
sau din caracterul accesoriu al acestora in raport cu bunul
sau dreptul dobandit
In situatiile cand legea prevede transmiterea obligatiilor
personale ale autorului catre succesorii particulari
Contracte incheiate de autor anterior transmiterii prin care se modifica acel
drept se transmite modificat
Drepturile reale pe care, anterior transmiterii, autorul le-a consimtit cu
privire la bunul transmis opozabile
Obligatiile reale propter rem se produc efectele
Obligatiile scriptar in rem se produc efectele
Actiunile directe este posibila formularea acestora, pe temei contractual,
de catre succesorul particular art, 1282 alin. (2)
3. Creditorii chirografari ai partilor
Cei care nu se bucura de o garantie reale, au o pozitie speciala, care ii deosebeste, atat de
succesorii universali sau cu titlu universal, cat si de succesorii cu titlu particular
Art. 2324 alin. (1) gajul general al creditorilor chirografari
in masura in care fluctuatiile aratate ale activului sau pasivului patrimoniului s-au produs ca
urmare a contractelor incheiate de debitor, va trebui sa admitem ca aceste contracte sunt
opozabile creditorilor chirografari
!!! niciun moment insa creditorii chirografari nu devin creditori sau debitori in contractele pe
care le-a incheiat debitorul lor
un contract incheiat de o persoana este opozabil fata de creditorii sai, asa cum, de
altfel, este opozabil fata de toata lumea
Anumite reguli speciale instituite de lege pentru a inlatura opozabilitatea fata de ei a
contractului
Actiunea oblica
Actiunea pauliana
Corelatie avanzi-cauza/succesori in drepturi/terti propriu-zisi
- Succesorii universali si cu titlu universal dobandesc calitatea de parti succes in toate drepturile si
obligatiile mostenitorul legal rezervatar devine tert propriu-zis fata de actele de liberalitate
incheiat de defunct prin care s-a adus atingere rezervei sale si va putea ataca asemenea acte prin
actiunea in reductiune
Page 34
Succesorii cu titlu universal devin terti propriu-zisi fata de actele incheiate de autorul lor atunci cand
nu sunt indeplinite cele 2 conditii de mai sus si fata de simulatia facuta in dauna intereselor lor
Creditorii chirografari intra in categoria tertilor propriu-zisi in cazul de simulatie, in raport cu actul
secret, si atunci cand, prin asemenea acte, le-au fost fraudate interesele
In mod exceptional, unii terti pot dobandi drepturi dintr-un contract fara sa fie parte ale acestui
contract: beneficiarul dintr-o stipulatie pentru altul
Opozabilitatea contractului fata de terti

-
Reglementare expresa in art. 1281 Contractul este opozabil terilor, care nu pot aduce atingere
drepturilor i obligaiilor nscute din contract. Terii se pot prevala de efectele contractului, ns fr
a avea dreptul de a cere executarea lui, cu excepia cazurilor prevzute de lege.
Importanta distinctiei opozabilitate vs. Relativitate
a) In raporturile dintre parti contractul are valoare de act juridic, constand in acordul lor de
vointe
b) Fata de terti, contractul este un simplu fapt juridic in sensul restrans
1. In materia raspunderii civile:
a. Cand una din parti cauzeaza un prejudiciu celeilalte parti prin neexecutare
raspundere contractuala
b. Cand o terta persoana aduce atingere unui drept raspundere delictuala
2. Probatiunea judiciara
a. Litigiu intre parti se face potrivit normelor care se refera la dovada actelor
juridice
b. Tertii pot dovedi existenta si continutul prin orice mijloc de proba, inclusiv prin
martori
Exceptiile de la principiul relativitatii si de la principiul opozabilitatii

efectelor contractului
Relativitate
Definitie
-
Relativitatea efectelor contractului= drepturile si obligatiile nascute din contract apartin,

respectiv incumba, direct partilor contractante si, ca principiu, numai lor.
Exceptiile de la relativitate = drepturile sau, dupa caz, obligatiile pot sa apartina, respectiv sa
incumbe nemijlocit unor persoane care nu au participat nici direct si nici prin reprezentare la
formarea contractului si nici nu au calitatea de succesori ai partilor.
Intrebari:
a. Este posibil ca o persoana straina de contract sa fie obligata printr-un contract la care nu a fost
parte? Poate exista cumva vreo exceptie?
Nu; ca principiu nimeni nu poate fi obligat printr-un contract la care nu a fost parte.
b. Este posibil ca o persoana, total straina de contract, sa dobandeasca direct si nemijlocit drepturi,
pe baza unui contract la care nu a fost parte?
Da; este cazul contractului in folosul unui tert aka stipulatia pentru altul, care constituie o
veritabila exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului.
Exceptii aparente si exceptii reale de la principiul relativititatii efectelor

contractului
-
Singurele exceptii veritabile (reale)
Page 35
A.
B.
-
C.
-
D.
E.
a) Stipulatia pentru altul

b) Actiunile directe
Reprezentarea
Tehnica juridica prin care o persoana numita reprezentant incheie un act juridic in numele si pe
seama altei persoane numita reprezentat
Sediul materiei: art. 1295 1314 NCC
Acordurile colective
este vorba de anumite conventii a caror caracteristica principala este aceea ca cel putin una din
prile implicita in contract angajeaza prin consimtamantul exprima la incheierea contractului o
colectivitate
Actiunile directe (Boroi spune ca sunt exceptii aparente)
Dreptul unor persoane de a actiona, in anumite cazuri expres prevazute de lege, impotriva uneia
dintre prile unui contract, cu care nu au nicio legatura, invocand acel contract in favoarea lor,
contract fata de care au calitatea de terti propriu-zisi
Doua cazuri:
a) Atunci cand legea prevede actiunea directa in mod expres art. 1280
b) Cand actiunea directa este legata de transmiterea unui drept sau este accesorie transmiterii
unui bun art. 1282 alin. (2)
Promisiunea faptei altuia
Stipulatia pentru altul
Opozabilitate
Definitie
-
Opozabilitate - obligatia tuturor tertilor de a recunoaste realitatea juridica si de fapt rezultate din
contract, fara a insemna extinderea efectelor obligatorii asupra acestora
Exceptii de la opozabilitate acele situatii in care tertii nu mai au obligatia generala de a respecta
situatia generata de contractul
a) Situatiile in care prile unui contract nu indeplinesc formalitatile speciale ale sistemului
legal de publicitate
b) Beneficiul actiunii pauliene (revocatorie)
c) Numeroasele situatii in care actul incheiat intre doua parti este constatat inopozabil unei a
treia persoane exemplu: vnzarea lucrului altuia vanzarea nu poate fi considerata
opozabila adevaratului proprietar
d) Simulaia
Promisiunea faptei altuia

- Aparenta exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului
NB: sub aspectul laturii pasive a raportului juridic obligational, nu pot sa existe derogari de la principiul
relativitatii efectelor contractului.
-
Promisiunea faptei altuia = un contract sau o clauza intr-un contract prin care o persoana
(debitorul sau promitentul) se obliga fata de creditor sa determine pe o terta persoana sa-si asume
un anume angajament juridic in folosul creditorului din contract. art. 1283 alin. (1)
Forme:
Page 36
a) Principala - atunci cand doua persoane incheie un contract al carui obiect unic consta in prestatia
debitorului de a-l determina pe un tert sa-si dea consimtamantul la incheierea unui contract cu
creditorul
b) Accesorie - consta intr-o clauza ce se integreaza intr-un contract si prin care debitorul se obliga,
printre altele, sa obtina consimtamantul sau angajamentul unui tert
Conditii de validitate
-
Trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale de validitate ale unui contract capacitate,
consimtamant, obiect, cauza art. 1179
Forma: nutrebuie sa imbraca forma autentica chiar daca contractul pe care tertul trebuie sa il
incheie este un unul pentru care e necesara forma autentica exceptie: cand promisiunea faptei
altuia este accesorie unui contract pentru care legea pretinde forma autentica
Conditie speciala: Intenia promitentului de a se angaja personal nu se prezum, ci trebuie s reias
nendoielnic din contract sau din mprejurrile n care acesta a fost ncheiat. art. 1283 alin. (3)
promisiunea faptei altuia trebuie sa fie expresa/neindoielnica
Efecte
-
In sarcina debitorului se naste o obligatie de a face si, in acelasi timp, de rezultat

Debitorul se obliga sa determine o terta persoana sa incheie sau sa ratifice un act juridic
Promitentul poate garanta si executaea obligatiilor asumate de catre tert prin contractul incheiat sau
ratificat fideiusor
In lipsa unei stipulatii exprese, promitentul nu poate fi tinut raspunzator in niciun fel pentru
neexecutarea comisa de catre tert
NU este o exceptie de la relativitatea efectelor contractului
Stipulatia pentru altul (contractul in folosul unei terte persoane)

- Veritabila exceptie de la principiul efectelor contractului
Stipulatia pentru altul = acel contract sau o clauza dintr-un contract prin care o parte, denumita
promitent, se obliga fata de cealalta parte, denumita stipulant, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in
folosul unei terte persoane, straine de contract, denumita tert beneficiar.
Conditii de validitate
a) Toate conditiile generale prevazute de art. 1179: capacitate, consimtamant, obiect, cauza
b) Vointa de a stipula in folosul unei terte persoane trebuie sa fie certa, neindoielnica
c) Beneficiarul trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil la data incheierii stipulatiei - chiar
daca nu au fost suficiente elemente pentru identificare la inceput, dar acestea au fost intrunite pe
parcurs - ex: mostenitorul
d) Tertul beneficiar sa existe la momentul la care promitentul trebuie sa isi execute prestatia
Se admite ca poate fi facuta si in folosul unei persoane viitoare. Daca acea persoana nu va exista,
stipulatia va fi ori lovita de nulitate, ori va profita de ea stipulantul sau alta persoana. + art. 36 NCC
- Trebuie sa existe la data executarii prestatiei
Page 37
Acceptarea stipulatiei de tert

-
Consimtamantul tertului beneficiar nu este o conditie de existenta a stipulatiei pentru altul, dar este
o conditie de efectivitate
Art. 1286 acceptarea stipulatiei de catre tert este numai o conditie de eficacitate a stipulatiei
Confirmarea tertului beneficiar are ca efect consolidarea dreptului dobandit si valoarea unei
renuntari la posibilitatea de a refuza beneficiul ce i-a fost atribuit
Avand in vedere ca vointa tertului beneficiar nu are nicio relevanta in nasterea dreptului tertul
beneficiar poate fi si o persoana lipsita de capacitate de exercitiu
Momentul de la care se produc efectele acceptarii: cel al comunicarii ei catre stipulant sau
promitent
Daca tertul nu accepta stipulatia dreptul se considera ca nu a existat vreodata
Raporturile juridice care iau nastere (efectele)

A. Raporturile dintre stipulant si promitent
a. De la momentul ajungerii acceptarii tertului beneficiar la stipulant sau la promitent,
stipulatia nu mai poate fi revocata, mutual sau unilateral anterior acestui moment, se
poate si mutual si unilateral
b. Stipulatia poate fi revocata in mod liber pana la momentul indicat mai sus de catre
promitent si stipulant in persoana art. 1287 alin. (1)
c. Stipulatia poate fi revocata si unilateral, de catre stipulant, cu conditia ca nu cumva
promitentul sa aiba un interes in executarea prestatiei fata de tert art. 1287 alin. (1)
d. Fie ca e vorba de o revocare unilaterala, fie ca este vorba de o revocare mutuala, din partea
stipulantului, aceasta revocare are un caracter intuitu persoane si nu mai poate fi facuta de
mostenitori art. 1287 alin. (1)
e. Revocarea stipulatiei produce efecte din momentul ajungerii sale la promitent art. 1287
alin. (2)
- Efectul revocarii stipulatiei in favoarea unui tert: Dac nu a fost desemnat un alt beneficiar,
revocarea profit stipulantului sau motenitorilor acestuia, fr a agrava ns sarcina
promitentului. art. 1287 alin. (2)
- Stipulantul are la dispozitie toate remediile conferite de lege oricarui creditor si partilor
contractante pentru neexecutarea contractului:
o Promitentul nu executa obligatiile fata de tert stipulantul poate sa invoce exceptia de
neexecutare, sa ceara sau sa declare rezolutiunea, sa ceara daune-interese
B. Raporturile dintre promitent si tertul beneficiar

- Desi tertul beneficiar nu este parte in contract, el dobandeste direct si nemijlocit dreptul creat in
folosul sau si aceasta indiferent de orice acceptare din partea sa.
- Consecinte:
a) Tertul beneficiar nu este in pericol de a suporta concursul creditorilor stipulantului si
eventuala insolvabilitate prezenta sau viitoare a acestuia
b) In cazul in care tertul beneficiar decedeaza inainte de a fi confirmat dreptul nascut in
favoarea sa, dreptul respectiv, facand parte din patrimoniul sau, se va trasmite la proprii
mostenitori
c) Tertul beneficiar are calitatea de creditor, iar promitentul are calitatea de debitor
- Tertul beneficiar are dreptul de a cere promitentului sa execute prestatia actiunea in executare
Page 38
Tertul beneficiar nu este indreptatit sa ceara rezolutiunea contractului in caz de neexecutare a

obligatiei de catre promitent
o Nu este parte la contract
o Nu-i poate profita
Sunt situatii cand promitentul are dreptul sa refuze executarea obligatiei art. 1288 Promitentul
poate opune beneficiarului numai aprrile ntemeiate pe contractul care cuprinde stipulaia.
o Promitentul poate opune tertului beneficiar: nulitatea contractului, realizarea unei conditii
rezolutorii care afecteaza contractul, neindeplinirea termenului suspensiv de executare,
exceptia de neexecutare etc
o Tertul beneficiar va trebui sa suporte incetarea dreptului sau ca urmare a rezolutiunii
contractului care cuprinde stipulatie, pentru eventuala neexecutare comisa de stipulant in
dauna promitentului
Momentul dobandirii: momentul incheierii contractului dintre stipulant si promitent, independent
de faptul ca tertul beneficiar a acceptat sau nu dreptul stipulat in folosul sau.
Consecinte:
a) Tertul beneficiar nu va avea de suferit concursul creditorilor stipulantului, de indata ce dreptul nu
face parte din patrimoniul stipulantului, fiind nascut direct in patrimoniul tertului.
b) Promitentul poate invoca, in apararea sa, toate exceptiile pe care este indreptatit sa le opuna
stipulantului
c) Tertul beneficiar, desi nu este parte contractanta, va avea o actiune directa (actiunea in executare)
impotriva promitentului pentru satisfacere dreptului sau
Totusi, tertul nu este indreptatit sa ceara rezolutiunea contractului in caz de neexecutare a obligatiei
de catre promitent.
d) Chiar daca tertul beneficiar a decedat inainte de a fi acceptat dreptul prevazut in contractul incheiat
de stipulant cu promitentul, atat dreptul, cat si actiunile insotitoare se vor transmite catre proprii sai
succesori
C. Raporturile dintre stipulant si tertul beneficiar

- Contractul in folosul unei terte persoane nu creeaza, prin el insusi, raporturi intre stipulant si tertul
beneficiar natura raporturilor existente intre stipulant si tertul beneficiar va determina si regimul
juridic ce le va fi aplicabil.
Natura juridica
A. Sistemul ofertei
- Mecanismul stipulatiei pentru altul s-ar defasura in 2 timpi:
- Mai intai ar interveni contractul intre stipulant si promitent, prin care dreptul se naste in folosul
stipulantului
- Stipulantul ar oferi tertului beneficiar acest drept, care ar fi dobandit de catre tert pe baza acceptarii
acestei oferte
- Critica: Avem un contract intre stipulant si tertul beneficiar, ceea ce nu este cazul
- Dreptul tertului se naste direct in patrimoniul sau si nu mai intai in cel al stipulantului
Page 39
B. Sistemul gestiunii intereselor altuia

- Mecanism: stipulantul ar actiona ca un adevarat gerant al intereselor tertului beneficiar, ca, asa fiind
acceptarea de catre tert joaca rolul unei ratificari a gestiunii intreprinse de stipulant.
- Critica: Nu tine seama de adevarata natura a contractului dintre stipulant si promitent
- Gestiunea intereselor altuia naste anumite obligatii pentru cel great
C.
-
Sistemul angajamentului unilateral

Ideea puterii obligatorii a actului unilateral de vointa.
Mecanism: intre stipulant si promitent intervine un contract, la care se adauga un angajament
unilateral al promitentului prin care acesta se obliga fata de beneficiar la o anumita prestatie.
Critica: De lege lata este discutabil ca actul unilateral de vointa este producator de efecte in lipsa
unei prevederi legale
Acorda o anumita autonomie a dreptului fata de contract
Concluzie: Stipulatia pentru altul este o institutie de sine statatoare, valabila prin ea insasi, cu efecte care
ii sunt proprii, fara a fi necesara incadrarea ei in vreuna din categoriile de mai sus.
Exceptie de la opozabilitatea fata de terti. Simulatia. (exceptie veritabila)

Definitie
- Principiul relativitatii exprima ideea ca aceste efecte adica drepturile si obligatiile nascute din
contract apartin sau incumba numai partilor contractante
a) Desi tertii nu pot dobandi nu pot dobandi drepturi din contracte incheiate de alte persoane,
nu mai putin ei trebuie sa respecte situatiile juridice create prin contract
b) Exceptia de la principiu: in anumite imprejurari si conditi, o terta persoana este indreptatita
sa nu tina seama de acele situatiie juridice care au fost create prin anumite contracte
partile nu ar putea sa se prevaleze, fata de terti, de anumite situatii juridice, pe care si le-au
creat prin vointa lor contractuala
- Simulatia presupune existenta concomitenta, intre aceleasi parti, a doua contracte: unul public,
aparent, denumit si contract simulat, prin care se creeaz o anumita aparenta juridica ce nu
corespunde realitatii, un altul secret, denumit contra-nscris, care corespunde vointei reale a
partilor si prin care acestea anihileaza, in tot sau in parte, aparenta juridica creata prin actul
public, simulat.
- Art. 1289 alin. (1) Contractul secret produce efecte numai ntre pri i, dac din natura
contractului ori din stipulaia prilor nu rezult contrariul, ntre succesorii lor universali sau cu titlu
universal.
- Este necesar ca actul secret (contra-inscrisul) sa se fi incheiat concomitent sau inainte de incheierea
contractului aparent.
Conditiile simulatiei
1. Existenta actului secret

Actul secret trebuie sa existe in sens de negotium, adica de operatiune juridica reale care produce
adevaratele efecte intre prile contractante
Trebuie sa avem contemporaneitate
2. Existenta actului public
Page 40
3. Existenta acordului simulatoriu

Formele simulatiei:
a) Simulatia poate fi:
a. Absoluta - in cazul in care prile stabilesc ca intre ele sa nu existe in realitate nici
un act (fictivitate singurul caz de simulatie absoluta)
b. Relativa - cand sunt simulate doar unul sau mai multe elementele ale contractului
public
a. Obiectiva - cand sunt disimulate elemente obiective: natura contractului,
obiectul sau cauza (Deghizare)
b. Subiective - partile (interpunere de persoane)
b) Contractul aparent poate fi fictiv
Partile disimuleaza total realitatea, crend aparenta existentei unui contract, care
insa, in realitate, nu exista
Singurul caz de simulatie absoluta
Actul secret prevede ca actul aparent nu are nicio valoare si ca nu a intervenit, in
realitate intre parti, adica este fictiv sau inexistent
c) Contractul poate fi deghizat
Partile incheie in realitate un contract, insa urmaresc sa-l tina secret, in tot sau in
parte, fata de tertele persoane, ascunzandu-l, mascandu-l printr-un alt contract
Deghizarea poate fi:
a) Totala se urmareste a se ascunde insasi natura contractului secret
b) Partiala prile, prin actul public, se limiteaza sa ascunda unele clauze
sau efecte ale actului secret, fara sa se ascunda natura actului care isi
produce efectele intre parti
d) Interpunerea de persoana
Contractul aparent se incheie intre anumite persoane, fiind insotit totodata de un
contract secret, contrainscris, prin care se precizeaza ca adevaratul beneficiar al
contractului este o alta persoana decat cea care apare in contractul public
Ambele parti din contractul aparent urmaresc, constient, ca efectele sa se produca
fata de o terta persoana careia i se asigura anonimatul tocmai prin simularea
persoanei
Sunt implicate 3 persoane:
Interponentul - persoana care are calitatea de beneficiar real al operatiunii
cuprinse in actul public
Interpusul persoana care figureaza ca parte in actul public si care
mascheaza adevarata identitate a beneficiarului
Tertul contractantul adevarat din actul public, in persoana caruia se
produc efectele acestui contract
Scopurile
a) Sa evite aplicarea unor legi sau sa ocoleasca prevederile prohibitive referitoare la anumite
contracte
b) Se poate intampla ca cineva sa doreasca a face o donatie unei anumite persoane, pastrandui anonimatul sau pastrandu-si anonimatul
Efectele
Page 41
Nu este sanctionata cu nulitatea

Sanctiunea specifica: inopozabilitatea fata de tertele persoane a situatiei juridice create prin
contractul secret si, dupa caz, inlaturarea simulatiei pe calea actiunii in simulatie
a) Efectele simulatiei in raporturile dintre partile contractante si succesorii universali ai acestora

Atunci cand simulatia este valabila, intre prile contractante si succesorii universali/titlu
universal ai partilor, produce efecte actul secret
Prioritatea apartine vointei reale a partilor
intre parti numai contractul secret contrainscrisul produce efecte, in masura in care,
privit in sine, acest contract este valid sub aspectul conditiilor de fond si forma
Succesori universali/cu titlu universal tot contractul secret produce efecte
In toate cazurile in care una din parti refuza sa executa prestatiile pe care si le-a asumat prin
actul secret (eventual invocand actul public ale carui prestatii le-ar fi executat), cealalta parte
este indreptatita sa ceara sa se constate simulatia si apoi executarea prestatiilor celeilalte
parti sau sa invoce celelalte remedii pentru neexecutare
b) Efectele simulatiei fata de terti
Art. 1290 alin. (1) Contractul secret nu poate fi invocat de pri, de ctre succesorii lor
universali, cu titlu universal sau cu titlu particular i nici de ctre creditorii nstrintorului
aparent mpotriva terilor care, ntemeindu-se cu bun-credin pe contractul public, au
dobndit drepturi de la achizitorul aparent.
Tertilor le va fi opusa numai situatia juridica din actul public (buna-credinta)
Nu le poate fi opusa situatia juridica consacrata prin contrainscrisul secret al partilor, ci
numai situatia juridica astfel cum rezulta din contractul public, aparent, desi acesta nu
corespunde realitatii
Tertii nu vor putea sa refuze efectele contractului secret daca, la momentul in care s-au
nascut interesele lor legate de acest contract, ii cunosteau existenta (rea-credinta)
pentru a beneficia de inopozabilitatea contrainscrisului este necesar ca tertii sa se fi
increzut, cu buna-credinta, in aparenta rezultata din contractul public, sa fi ignorat existenta
simulatiei
Tertii sunt indreptatiti sa invoce, in beneficiul lor si impotriva partilor, efectele actului secret,
renuntand la inopozabilitatea fata de ei a acestui act
Art. 1290 alin. (2) Terii pot invoca mpotriva prilor existena contractului secret, atunci
cnd acesta le vtma drepturile. drept de optiune intre invocarea actului public sau a
celui secret
c) Efectele simulatiei in raporturile dintre terti
Problema: unii dintre terti vor sa invoce fata de parti contractul aparent, iar ceilalti au
interesul sa invoce contractul secret contrainscrisul
Castig de cauza: acei terti care se vor intemeia cu buna-credinta pe actul aparent
Art. 1291 alin. (2) Dac exist un conflict ntre creditorii nstrintorului aparent i
creditorii dobnditorului aparent, sunt preferai cei dinti, n cazul n care creana lor este
anterioar contractului secret.
Cine sunt tertii?
Succesorii cu titlu particular
Creditorii chirografari ai partilor
Actiunea in simulatie.
Page 42
Actiunea in simulatie acea actiune prin care se cere instantei de judecata sa constate
existenta si continului actului secret cu scopul de a inlatura actul aparent sau acele clauze
ale sale care anihileaza sau macheaza actul real
se urmareste a demonstra caracterul simulat al operatiei, spre a face sa se aplice efectiv
singurul contract ce corespunde vointei reale contractul secret
Titularii
a) Orice persoana interesata poate intenta actiunea in simulatie orice mijloc de proba
(fata de tert contractul are valoarea unui fapt juridic) inclusiv proba cu martori (chiar daca
> 250 lei)
b) Simulatia nu poate fi dovedita intre partile contractante decat printr-un contrainscris care sa
modifice actul aparent ce se pretinde a fi simulat
Exceptie: situatia in care actul secret a fost incheiat prin frauda/dol/violenta sau
exista un inceput de dovada scrisa devin admisibile proba cu martori si prezumtiile
c) in cazul contractelor pentru care legea impune, sub sanctiunea nulitatii absolute, conditia
formei autentice, aceasta trebuie indeplinita si de actul secret
Natura juridica
Actiune in constatare
este imprescriptibila
Proba
Art. 1292: Dovada simulaiei poate fi fcut de teri sau de creditori cu orice mijloc de
prob. Prile pot dovedi i ele simulaia cu orice mijloc de prob, atunci cnd pretind c
aceasta are caracter ilicit.
Intre prile contractante: inscris
Exceptie: cand are caracter ilicit
Tertii:
Orice mijloc de proba pentru ei este un fapt juridic
Efectele actiunii in simulatie
a) Se inlatura efectele contractului aparent, singurul contract eficient ramanand contractul
secret
b) Acest contract nu va putea sa produce efecte decat daca este valabil incheiat
Consecintele juridice ale utilizarii simulatiei pentru fraudarea unor legi
a) Pentru evitarea taxelor fiscale plata pretului adevarat, a taxelor aferente + majorari
b) Din punct de vedere penal fals in declaratii
c) Din punct de vedere civil inopozabilitate fata de terti
Efectele specifice contractelor sinalagmatice

Consecintele neexecutarii contractului potrivit NCC
Consideratii generale
-
Caracteristica esentiala a contractelor sinalagmatice o constituie reciprocitatea si interdependenta

obligatiilor ce revin partilor:
a) Fiecare parte este concomitent, creditor si debitor
b) Obligatia ce revine uneia dintre parti isi are cauza juridica in obligatia reciproca a celeilalte
parti
c) Ambele obligatii sunt interdependente
Efecte:
Page 43
a) Desi una din parti nu si-a executat propria obligatie, pretinde totusi celeilalte sa si-o
execute pe a sa partea careia i se pretinde executarea poate invoca exceptia de
neexecutare a contractului
b) Desi una din parti e gata sa-si execute propria obligatie sau chiar si-a executat-o, cealalta
parte refuze, in mod culpabil, sa si-o execute pe a sa
Parte care e gata sa execute sau a executat poate pretinde executarea silita a
contractului/desfiintarea/incetarea contractului + despagubiri
Desfiintare efecte retroactive = rezolutiune
Incetarea efecte numai in viitor = reziliere
c) Una dintre parti se afla in imposibilitatea fortuita de a-si executa obligatia ce ii revine
Termenul suplimentar de executare

Definitie
Obligatia creditorului, in ipoteza ajungerii obligatiei la scadenta fara a fi executata, sa acorde
debitorului un termen suplimentar in care acesta sa isi execute obligatiie contractuale
- In cazul in care, prin notificare, credtiroul nu a stabilit un termen de executare sau a stabilit un
termen prea scurt, sau a formulat cererea de chemare in judecata fara o punere in intarziere
prealabila, debitorul va beneficia de un termen rezonabil
- Este un remediu prealabil oricarui alt remediu reglementat de NCC inaintea invocarii oricarui alt
remediu, este necesara acordarea termenului suplimentar de executare
Conditiile termenului suplimentar de executare
a) Forma punerii in intarziere
- Este liberalizata
- Trebuie facuta in scris
- Poate fi comunicata debitorului prin orice mijloc care asigura dovada comunicarii
(executor sau orice alt mod)
- Punerea in intarziere poate avea loc direct prin cererea de chemare in judecata
- Creditorul pierde dreptul de a-si recupera cheltuielile de judecata
b) Punerea in intarziere a debitorului trebuie sa includa acordarea unui termen rezonabil de
executare
- Prin notificare trebuie s se acorde debitorului un termen de executare, innd
seama de natura obligaiei i de mprejurri.
- Daca creditorul nu indeplineste obligatia de a acorda un asemenea termen Dac
prin notificare nu se acord un asemenea termen, debitorul poate s execute
obligaia ntr-un termen rezonabil, calculat din ziua comunicrii notificrii.
- Cererea de chemare n judecat formulat de creditor, fr ca anterior debitorul s fi
fost pus n ntrziere, confer debitorului dreptul de a executa obligaia ntr-un
termen rezonabil, calculat de la data cnd cererea i-a fost comunicat.
- In mod exceptional, acordarea unui termen suplimentar nu este necesara in toate
ipotezele de punere in intarziere de drept este vorba de cazurile din art. 1523
in acest situatii creditorul poate utiliza direct celelalte remedii fara a apela la
remediului termenului suplimentar de executare
Exceptia de la regula acordarii termenului suplimentar punerea de drept in intarziere
- NU este necesara in cazurile de punere de drept in intarziere art. 1523
- Debitorul este de drept pus in intarziere :
a) Cand exista o stipulatia contractuala care prevede ca simpla implinire a termenului contractual de
executare produce efectul unei puneri de drept in intarziere (pacte comisorii)
Page 44
b) Cand o prevedere legala expresa indica punerea de drept in intarziere (norma speciala)
c) Cand obligatia contratuala a debitorului nu putea fi executata in mod util decat intr-un anumit
termen, precum si in cazul in care debitorul nu si-a executat imediat obligatia, desi era urgenta
d) Cand, prin fapta sa, debitorul a facut imposibila executarea in natura a obligatiei sau cand a
incalcat o obligatia de a nu face
e) Cand, anterior oricarei notificari, debitorul si-a manifestat in mod neindoielnic fata de creditor
intentia de a nu executa obligatia sau atunci cand debitorul refuza sau neglijeaza in mod repetata
sa isi execute obligatiile rezultate dintr-un contract cu executare succesiva
f) Cand nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani, asumata in exercitiul activitatii unei
intreprinderi
g) Cand obligatia se naste din savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale
Toate aceste cazuri trebuie probate de catre creditorul obligatiei neexecutate
Orice declaratie sau stipulatie contrara este declarata nescrisa
Efectele punerii in intarziere
- Acordarea termenului suplimentar are un dublu rol:
o Este un remediu prealabil oricarui alt remediu
o Este un mijloc indirect de proba a refuzului debitorului de a-si executare obligatii
- Observatii:
o efectul principal suspendarea dreptului creditorului la remediul executarii silita in
natura, la cel al repararii/inlocuirii sau la dreptul de a invoca rezolutiunea, fara a suspenda
insa dreptul creditorului la invocarea exceptiei de neexecutare sau la daune-interese
o efectul secundar debitorul raspunde de la data punerii in intarziere de orice pierdere,
cauzata chiar si de un caz fortuit, cu exceptia cazului in care acesta exonereaza de
raspundere
o in cazul in care debitorul a facut o oferta de executare creditorului, chiar fara a respecta
conditiile punerii in intarziere a creditorului, iar acesta a refuzat sa o primeasca, debitorul nu
poate fi considerat pus in intarziere creditorul nu va fi in acest caz indreptati sa invoce
celelalte remedii pentru neexecutare
o punerea in intarziere a unuia din codebitorii solidari va produce efecte si in privinta
celorlalti debitori, dupa cum punerea in intarziere efectuata de catre un creditor solidar va
produce efecte si in privinta celorlalti cocreditori
Exceptia de neexecutare a contractului

Definitie
Mijloc de aparare aflat la dispozitia uneia dintre partile contractului sinalagmatic, in cazul in care i
se pretinde executarea obligatiei ce-i incumba, fara ca partea care pretinde aceasta executare sasi fi executat propriile obligatii
Art. 1556 Atunci cnd obligaiile nscute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una
dintre pri nu execut sau nu ofer executarea obligaiei, cealalt parte poate, ntr-o msur
corespunztoare, s refuze executarea propriei obligaii, afar de cazul n care din lege, din voina
prilor sau din uzane rezult c cealalt parte este obligat s execute mai nti.
- Prin invocarea acestei exceptii, partea care o invoca obtine, fara interventia instantei judecatoresti,
o suspendare a executarii propriilor obligatii pana ce cealalta parte isi va indeplini obligatiile (efect
suspensiv)
Temei juridic
- Reciprocitatea si interdependenta obligatiilor, imprejurarea ca fiecare intre obligatiile reciproce
este cauza juridica a celeilalte, implica simultaneitatea de executare a acestor obligatii
Page 45
Este expres in cod (diferenta fata de VCC)
Conditii pentru invocare

a) Este necesar ca obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract
sinalagmatic
Se admite totusi invocarea si in contractele sinalagmatice imperfecte
Aceasta ultima obligatie nascuta are ca temei un fapt extracontractual
Exemplu: depozitarul unui lucru face anumite cheltuieli pentru conservarea acelui
lucru. In cazul in care deponentul nu va achita acele cheltuieli, va avea un drept de
retentie (forma de aplicare a exceptiei de neexecutare)
b) Este necesar ca din partea celuilalt contractant sa existe o neexecutare, chiar partiala, dar
suficient de importanta
Cauza neexecutarii nu intereseaza poate fi din culpa debitorului sau chiar forta
majora
daca insa neexecutarea datorata fortei majore este definitiva vom fi in prezenta
incetarii contractului pentru imposibilitate fortuita de executare
c) Obligatiile reciproce sa fie ambele exigibile
Poate fi invocata numai daca obligatiile reciproce sunt ajunse la scadenta sau trebuie
executate imediat (art. 1495 alin. (1))
Am putea avea si o exceptie anticipata de neexecutare
d) Neexecutarea sa nu se datoreze faptei insesi a celui care invoca exceptia, fapta ce l-a
impiedicat pe celalalt sa-si execute obligatia
Neexecutarea imputabila creditorului constituie un impediment in aplicarea oricarui
remediu pentru neexecutarea pe care creditorul insusi a impiedicat-o art. 1517
e) Partile sa nu fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce
un astfel de termen inseamna ca partile au renuntat la simultaneitate
lipsa simultaneitatii poate proveni si din natura obligatiilor ori dintr-o prevedere
expresa a legii nu poate fi invocata exceptia de neexecutare
Functionarea exceptiei de neexecutare
- Opereaza exclusiv in puterea partii care o invoca
- Invocarea exceptiei de neexecutare are loc direct intre parti, fara a fi necesar sa se pronunte instanta
judecatoreasca
- Nu se cere ca debitorul sa fi fost pus in intarziere
- Pentru invocare nu este necesara indeplinirea vreunei conditii de forma
Efectele exceptiei de neexecutare
- Suspenda executarea prestatiei celui care o invoca
- Contractul ramane temporar, adica provizoriu neexecutat, dar continua sa existe, iar prile nu pot fi
considerate liberate de obligatiile lor
- Partea care invoca exceptia de neexecutare nu poate fi urmarita silita in justitie pentru executarea
obligatiei sale
- Partea indreptatita sa refuze executarea obligatiilor sale nu poate fi obligata sa plateasca dauneinterese moratorii
- Poate fi opusa nu numai celeilalte parti, ci tuturor persoanelor ale caror pretentii se intemeiaza pe
acel contract
Page 46
Rezolutiunea si rezilierea contractelor

Rezolutiune
Definitia
sanctiune a neexecutarii culpabile a contractului sinalagmatic, constand in desfiintarea retroactiva
a acestuia si repunerea partilor in situatia avuta anterior incheierii contractului
- Asemenea nulitatii, rezolutiunea are ca efect desfiintarea retroactiva a contractului
- Pe cate vreme cauzele nulitatii absolute sau relative sunt intotdeauna contemporane,
concomitente cu momentul incheierii contractului, cauza rezolutiunii este intotdeauna posterioara
incheierii contractului, constand in refuzul nejustificat de executare a acestuia
- Nulitatea se intemeiaza pe ideea ca un contract nu a fost valabil incheiat
- Rezolutiunea are ca premisa un contract valabil incheiat, care insa nu a fost executat din culpa
uneia dintre parti
Temeiul juridic
Reciprocitatea si interdependenta obligaiilor din contractul sinalagmatic, mprejurarea ca fiecare
dintre obligaiile reciproce este cauza juridica a celeilalte
Nendeplinirea culpabila a uneia dintre obligaii lipsete de suport juridic obligaia reciproca, astfel
incat desfiinarea rezolvirea ntregului contract se impune
Art. 1550 alin. (1) Rezoluiunea poate fi dispus de instan, la cerere, sau, dup caz, poate fi
declarat unilateral de ctre partea ndreptit.
Art. 1550 alin. (2) De asemenea, n cazurile anume prevzute de lege sau dac prile au convenit
astfel, rezoluiunea poate opera de plin drept.
Tipuri de rezolutiune
a) Rezolutiune judiciara
b) Rezolutiunea extrajudiciara (unilaterala)
Caracterul judiciar al rezoluiunii

rezolutiunea nu opereaza de drept partea indreptatita trebuie sa se adreseze instantei
judecatoresti cu o actiune in rezolutiune
Legea recunoaste dreptul instantei de a verifica si aprecia cauzele rezolutinii, putand sa acorde un
termen de gratie partii actionate
Actiunea in rezolutiune poate fi intentata numai de partea care a executat sau care se declara gata
sa execute contractul daca s-ar recunoaste si partii care nu a executat ar insemna sa i se acorde o
prima de incurajare
Conditiile neexecutarii rezolutorii:
a) Neexecutarea sa priveasca o obligatie contractuala
b) Neexecutarea sa fie suficient de grava
c) Una dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile ce-i revin
Neexecutarea poate fi si partiala partea din obligatia neexecutata trebuie sa fi fost
considerata esentiala la incheierea contractului (revine instantei judecatoresti)
Art. 1551 alin. (1) Creditorul nu are dreptul la rezoluiune atunci cnd
neexecutarea este de mic nsemntate.
Exeptie: art. 1551 alin. (1) teza a II-a: n cazul contractelor cu executare succesiv,
creditorul are dreptul la reziliere, chiar dac neexecutarea este de mic nsemntate,
ns are un caracter repetat. Orice stipulaie contrar este considerat nescris.
d) Neexecutarea sa fi fost imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatia
Daca neexecutarea s-a datorat unei cauze fortuite se pune problema riscului
Page 47
Rezolutiunea judiciara
Conditii:
a) Neexecutarea insemnata
b) In prealabil, debitorului sa i se fi acordat un termen suplimentar de executare
Prin notificare trebuie s se acorde debitorului un termen de executare, innd
seama de natura obligaiei i de mprejurri.
Dac prin notificare nu se acord un asemenea termen, debitorul poate s execute
obligaia ntr-un termen rezonabil, calculat din ziua comunicrii notificrii dat de
catre instanta
-
Instanta judecatoreasca, constatand indeplinirea acestor conditii, urmeaza a pronunta rezolutiunea

contractului, ale carei efecte sunt conditionate de ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti
Partea care cere rezolutiunea are posibilitatea ca, dupa ce a survenit faptul neexecutarii
obligatiei asumate, sa renunte la dreptul de a cere rezolutiune si sa solicite executarea
contractului
La randul ei, partea in culpa are posibilitatea, spre a evita rezolutiunea contractului, sa
execute prestatiile datorate in tot cursul procesului, inclusiv in faza recursului
Instanta judecatoreasca are posibilitatea sa aprecieze, in functie de circumstante, daca este
cazul sau acorde debitorului, care nu si-a executat obligatiile, un termen de gratie pentru
aducerea acestora la indeplinire
De aceea, partile obisnuiesc sa prevada, in contractul incheiat, anumite clauze privind
rezolutiunea pentru neexecutare. Asemenea clauze sunt perfect valabile.
Rezolutiunea unilaterala
Este acea rezolutiune care opereaza in puterea creditorului, fara apelul la instanta de
judecata
Are un caracter esentialmente extrajudiciar
Conditii:
a) Existenta unei neexecutari insemnate
b) Existenta unei puneri in intarziere
Inainte de a invoca rezolutiunea unilaterala, creditorul trebuie sa acorde un
termen suplimentar de executare
Exceptie: acordarea termenului suplimentar nu este necesara in ipotezele de
punere de drept in intarziere art. 1523
c) Declaratia unilaterala de rezolutiune
act unilateral supus comunicarii prin care creditorul isi manifesta vointa de a
desfiinta unilateral contractul pentru neexecutare
d) Conditia de efectivitate a rezolutiunii unilaterale notificarea rezolutiunii
Rezolutiunea conventionala
Clauzele contractuale exprese privind rezolutiunea contractului pentru neexecutarea =
pacte comisorii
Prevazuta de art. 1550 si art. 1553
Conditii de validitate/invocare:
Page 48
I.
Conditia transparentei pactelor comisorii

Pactul comisoriu trebuie invocat cu buna-credinta
Neexecutarea definita in pactul comisoriu trebuie sa se fi produs si sa aiba o
gravitate suficienta
Conditia formala pentru operarea rezolutiunii conventionale este aceea a
notificarii specializates
Dupa modul in care sunt redactate, dupa stipulatiile pe care le cuprind, pactele comisorii pot
sa produca efecte mai mult sau mai putin energice
Uneori, pactul comisoriu cuprinde clauza ca in caz de neexecutare a contractului de
catre una dintre parti contractul se desfiinteaza
Alteori, pactul comisoriu cuprinde clauza ca in cazul in care o parte nu-si va
executa obligatiile, cealalta parte este in drept sa considere contractul ca
desfiintat
Rezolutiunea va opera pe baza declaratiei unilaterale de rezolutiune a partii
indreptatite
Desi obligatia nu a fost executata la termen, totusi ea a fost executata
inainte de a fi avut loc declaratie de rezolutiune instanta, desi nu poate
acorda un termen de gratie, poate totusi sa constate ca rezolutiunea nu a
avut loc
In alte situatii, pactul comisoriu poate sa cuprinda clauza ca in caz de neexecutare
de catre una dintre parti a obligatiei sale, contractul se considera rezolvit de parti
Instanta judecatoreasca sesizata nu mai are posibilitatea nici sa acorde
termen de gratie si nici sa aprecieze asupra oportunitatii pronuntarii
rezolutiunii
Rezoltiunea opereaza de drept
Pentru a opera este necesar ca partea care nu si-a indeplinit obligatia sa fi
fost pusa in intarizere in dreptul nostru simpla ajungere la termen a
obligatiei executate nu este suficienta pentru a pune pe debitor in intarziere
Daca instanta va constata ca debitorul nu si-a executat obligatiile, inainte de
punerea sa in intarziere, rezolutiunea contractului nu se va aplica
Exista si un pact comisoriu mult mai energic, potrivit caruia, in caz de neexecutare,
contractul se considera desfiintat de drept, fara a mai fi necesara punerea in
intarziere si fara orice alta formalitate prealabila
Are drept efect desfiintarea neconditionata a contractului, de indata ce a
expirat termenul de executare, fara ca obligatia sa fi fost adusa la
indeplinire
Singurul in drept de a aprecia daca este cazul sa se aplice rezolutiunea este creditorul care si-a
executat sau se declara gata sa-si execute obligatiile
Inscrierea in contract a unui pact comisoriu expres nu inlatura facultatea acestuia de a cere
executarea silita a contractului si de a nu se ajunge la rezolutiune
Debitorul care nu si-a executat obligatiile nu are dreptul nu are dreptul de a pretinde rezolutiunea
contractului
Efectele rezolutiunii si ale rezilierii

Efectele intre parti
- Desfiintarea retroactiva a contractului rezoluiune
- Desfiinarea pentru viitor a contractului reziliere
Partile trebuie repuse in situatia anteriora incheierii contractului, restituindu-si una alteia
tot ceea ce si-au prestat in temeiul contractului desfiintat
Page 49
II.
Prin desfiintarea titlului autorului lor se desfiinteaza si titlul prin care tertii au
dobandit bunurile in cauza, ei fiind astfel indatorati a le restitui
Tertii s-ar putea opune la restituire pe temeiul unui drept propriu, dobandit asupra
bunurilor prin uzucapiunea sau ca efect al posesiei de buna-credinta a unor bunuri
mobile
Restituirea, ca regula, se face in natura, dar avem si exceptii si nuantari:
Cand restituirea in natura nu mai este posibila echivalent
La restituirea in natura se tine seama de momentul in care debitorul a primit ceea
ce trebuia sa restituie
Dac restituirea nu poate avea loc n natur din cauza imposibilitii sau a unui
impediment serios ori dac restituirea privete prestarea unor servicii deja efectuate,
restituirea se face prin echivalent art. 1640
Persoana care nu are capacitate de exerciiu deplin nu este inut la restituirea
prestaiilor dect n limita folosului realizat, apreciat la data cererii de restituire.
art. 1647 incapabili
Cumulul restituirii cu executarea prin echivalent
Efectele fata de terti
- Desfintarea drepturilor tertilor constituite de catre dobanditorul initial intre momentul incheierii si
cel al desfiintarii acestuia
- Exceptii:
a) Actiunea in restituire nu poate fi formulata fata de tertul dobanditor, daca regulile de
carte funciara il impiedica sa o faca - art. 909
b) Actiunea in restituire nu poate fi utilizata nici impotriva dobanditorului de buna-credinta a
unui bun mobil (posesie de buna-credinta)
c) Restiuirea nu va putea fi solicitata nici tertului care a uzucapat bunul ce face obiectul
actiunii in restituire
d) Toate actele juridice, cu exceptia celor de dispozitie si a celor cu executare succesiva, vor fi
mentinute, daca au fost facute in favoarea unui tert de buna-credinta
Reducerea prestaiilor
- Remediu prevazut expres in art. 1551 alin. (2)
- Conditii:
a) Conditia substantiala a reducerii prestatiilor este existenta unei neexecutari
Este indiferenta gravitatea neexecutarii
b) Conditia substantiala a posibilitatii reducerii prestatiilor
c) Conditii formale ale reducerii prestatiilor
este necesara acordarea prealabila a termenului suplimentar de executare
punerea in intarziere a debitorului
exceptie: cand opereaza de drept
Rezilierea contractelor
- Rezolutiunea se aplica in cazul neexecutarii unor contracte cu executie instantanee
- Rezilierea se aplica in cazul neexecutarii unor contracte cu executie succesiva
Riscul contractului
Cine suporta riscul contractului?
- Regula: art. 1274 res perit debitori
- Observatii:
a) Daca bunul nu a fost predat, riscul ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare
Page 50
Nu are nicio relevanta eventuala proba pe care debitorul ar face-o in sensul ca bunul
ar fi pierit si daca s-ar fi aflat in mainile creditorului
b) Daca creditorul a fost pus in intarziere de catre debitor, riscul se transfera in sarcina
creditorului de la data punerii sale in intarziere
Presune o somare a creditorului sa preia bunul sau sa primeasca plata
Nu are nicio relevanta proba facuta de debitor in sensul ca bunul ar fi pierit si daca
obligatia de predare ar fi fost executata la timp
Page 51
Fapul juridic lici ca izvor de obligaii

Gestiunea intereselor altei persoane
Definitie
O operatie ce consta in aceea ca o persoana intervine, prin fapta sa voluntara si unilaterala, si

savarseste acte materiale sau juridice in interesul altei persoane, fara a fi primit mandat din
partea acesteia din urma
Persoana care intervine prin fapta sa voluntara = gerant (negotium gestor)
Persoana pentru care actioneaza = gerat
Prin fapta unilaterala si voluntara a gerantului se naste un raport juridic civil, in temeiul caruia rezulta
drepturi si obligatii reciproce intre parti, adica intre gerant si gerat
Conditii
a) Sa existe o gerare oportuna a intereselor altuia art. 1330
- Continutul gestiunii:
i.
Actele juridice de gestiune
Acte de conservare
Acte de administrare
ii.
Faptele materiale de gestiune
- Actele trebuia sa aiba, in principiu, caracter patrimonial
- Putem avea si acte cu caracter nepatrimonial (ipoteza asistentei sau salvarii geratului de la un pericol
iminent)
- Trebuie sa utila (oportuna) geratului, adica sa fi evitat pierderea unei valori patrimoniale sau sa fi
sporit valoarea unui bun al acestuia
- Utilitatea se raporteaza la momentul incheierii sau savarsirii acelui act
b) Actele de gestiune sa fie savarsite fara imputernicire si fara stirea geratului sau, cu stirea
geratului, dar fara ca acesta sa poata desemna un mandat sau fara a se putea ocupa de afacerile
sale
- Interventia gerantului este, in principiu, spontana
- Daca geratul ar fi de acord mandat tacit (daca geratul a cunoscut existenta gestiunii si nu s-a
obosit sa desemneze un mandat, desi putea)
- Exceptie: cunoscnd gestiunea, nu este n msur s desemneze un mandatar ori s se ngrijeasc
n alt fel de afacerile sale. avem tot gestiune de afaceri art. 1330 alin. (1) teza finala
- Geratul se poate opune acelor acte si fapte gerantul trebuie sa se abtina de la gestiune
c) Gestiunea sa fie voluntara
- Daca gerantul lucreaza cu credinta gresita ca incheie acte juridice si savarseste fapte in propriul sau
interes, nu mai avem gestiune
- Nu este necesar ca gerantul sa fi cunoscut persoana tertului ale carui afaceri le gestioneaza voluntar
si nici ca gerantul sa fie o persoana determinata
- Lipsa gestiunii de afaceri:
i.
In cazul persoanei care lucreaza in interesul alteia fara sa stie
Nu avem gestiune
Gerantul va putea cere restituirea cheltuielilor avansate pe temeiul imbogatirii fara
justa cauza
ii.
In cazul persoanei care actioneaza in interesul alteia cu scopul de a gratifica
Page 52
Nu este obligatoriu ca gerantul sa incheie acte juridice sau sa faca acte materiale exclusiv in interesul
altei persoane
El poate lucra in interesul propriu si in interesul altuia
- Actele de gestiune trebuie facute cu intentia de a-l obliga pe gerat la restituirea cheltuielilor
d) Gerantul sa aiba, in principiu, capacitatea de a contracta
- Nu e expres prevazuta, se deduce
- Cand avem de-a face cu acte materiale nu mai avem nevoie de conditia capacitatii
- Geratul nu trebuie sa fie o persoana cu capacitate de exercitiu
Capacitatea partilor
a) Gerantul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu/capacitatea de a contracta daca obiectul
actului juridic o implica (acte juridice)
b) Geratul nu trebuie sa indeplineasca nicio conditie legata de capacitate
Efectele
I.
Raporturile dintre gerant si gerat
1. Obligatiile gerantului
a. Obligatia de instiintare - art. 1331
o gerantului i revine obligatia de a-i aduce la cunostinta geratului mprejurarea ca
executa gestiunea
b. Obligatia de a continua gestiunea inceputa art. 1332
o Gerantul are obligatia de a de continua gestiunea pna cnd, obiectiv, nu mai exista
riscul niciunei pierderi pentru gerat ori pna la momentul la care geratul sau
mostenitorii acestuia ar fi n masura sa reia ori sa nceapa respectiva gestiune.
c. In efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun proprietar
o Interventia a fost necesara raspunderea va fi angajata numai daca imbraca forma
dolului (intentiei)in indeplinirea actelor de gestiune
o Interventia nu a fost necesara va raspunde indiferent de gradul vinei (pentru orice
culpa)
d. Obligatia de a da socoteala geratului cu privire la operatiunile efectuate
o La fel ca in cazul mandatului
o Daca geratul ratifica gestiunea de afaceri mandat
e. Obligatia de a remite geratului tot ceea ce a primit actionand in interesul sau
o Daca in cursul gestiunii gerantul primeste sume de bani sau alte bunuri, in temeiul
afacerii gestionate, acestea se cuvin geratului
o Gerantul are obligatia de a conserva bunurile primite pana in momentul in care le va
putea preda geratului
2. Obligatiile geratului
a. Va fi obligat a indemniza pe gerant pentru toate cheltuielile necesare si utile pe care le-a
facut
o Nu si cele voluptorii
o Cheltuielile necesare = acele cheltuieli care au servit la conservarea intereselor
geratului
Trebuie rambursate integral de catre gerat, indiferent de urmarile
concrete ale gestiunii necesare
Exceptie: cand gerantul a actionat incalcandu-si obligatia de
diligenta
Page 53
o Cheltuielile utile = acele cheltuieli efectuate de gerant pentru punerea in valoare a

bunurilor geratului, fiind similare cheltuielilor de administrate
o vor fi restituite numai daca gestiunea ca este utila pentru gerat (sau, daca nu este
utila, a conferit un profit geratului art. 1339)
o geratul datoreaza si dobanzi pentru sumele de mai sus, calculate din momentul la
care au fost avansate
o ipoteca legala in favoarea gerantului art. 1337 alin. (4)
o doar cheltuielile necesare cand geratul se impotriveste gestiunii: va fi tinut sa
acopere cheltuielile necesare numai in ipoteza in care gestiunea se dovedeste
necesara
b. Obligatia de a-l despagubi pe gerant de prejudiciile pe care, fara culpa sa, gerantul le-a
suferit din cauza gestiunii
o Nu avem vreo ipoteca legala
c. Obligatia geratului de a executa actele necesare si utile care au fost incheiate de gerant
o Atat gestiunea necesara, cat si gestiunea utila trebuie considerate ratificate
automat de indata ce se constata ca au acest caracter
o Geratul nu este indatorat sa il remunereze pe gerant pentru serviciile sale, deoarece
au caracter dezinteresat
II.
Raporturile dintre gerat si terti
- Daca gestiunea de afaceri a fost ratificata sau este necesara sau utila, geratul este indatorat sa
execute toate obligatiile contractate de gerant, in nume propriu sau in numele geratului, in
interesul gestiunii, in masura in care nu au fost executate
- Tertii au o actiune directa in regres fata de gerat pentru aceste obligatii
- In ce priveste actele incheiate de gerant direct in numele geratului, daca gestiunea de afaceri este
necesara sau utila sau a fost ratificata, geratul este in mod direct obligat fata de terti
III.
Raporturile dintre gerant si terti
a. Gestiune fara reprezentare
Gerantul actioneaza in nume propriu, asumandu-si personal obligatiile fata de terti
Tertii pot totusi sa pretinda executarea obligatiilor nu numai de la gerant, ci si de la
geratul in interesul caruia a actionat gerantul art. 1336 alin. (1)
Tertii au la indemana o adevarata actiune directa impotriva geratului pentru
executarea obligatiilor gerantului asumate fata de ei
Gerantul are un drept de regres impotriva geratului
b. Gestiune cu reprezentare
Raporturi similare mandatului
Gerantul nu este tinut in nici un fel fata de tertii cu care a contractat
Exceptie: in cazul in care geratul nu este tinut fata de terti (de exemplu, pentru ca
gestiunea nu este nici necesara, nici utila si nici nu a fost ratificata), atunci toate
obligatiile pentru care acesta nu este tinut, vor trebui executate de gerant
Ratificarea: recunoastere de catre gerat a gestiunii efectuate de catre gerant
odata ratificata gestiune, produce retroactiv, efectele unui mandat - art.
1340
Proba
Fapte materiale orice mijloc de proba
Page 54
Acte juridice regulile cu privire la proba actelor juridice (geratul este un tert fata de acte va putea
sa le dovedeasca prin orice mijloc de proba)
Natura juridica
1. Gestiunea intereselor altei persoane si imbogatirea fara justa cauza
Gestiunea intereselor altei
Criteriu
Imbogatirea fara justa cauza
persoane
da
Principiu de echitate
da
se restituie cheltuielile facute
Limita restituirii este sporirea
de gerant, indiferent de
efectiva a patrimoniului a celui
avantajele obtinut de gerat, Cheltuieli
care
se
imbogateste
in
chiar daca ele au fost inferioare
detrimentul celuilalt
cheltuielilor
Eventuala marire sau evitarea
Nu apare un asemenea temei
unei pierderi are un temei
Temei juridic
juridic vointa gerantului de a
se obliga
Este
intotdeauna
rodul
Poate lua nastere si prin fapta
manifestarii unilaterale de Nastere
unui tert / caz fortuit / forta
vointa
majora
2. Gestiunea intereselor altei persoane si contractul de mandat
Gestiunea intereselor altei
Criteriu
Contractul de mandat
persoane
Gerantul actioneaza fara stirea
Mandatul actioneaza pe baza
geratului
Actiune
imputernicirii primite de la
mandant (chiar tacit)
Gerantul este obligat sa
Contract intuitu personae
continue gestiunea pana ce
inceteaza la moartea uneia din
Felul
mostenitorii vor fi in masura sa
parti
o preia
In ipoteza in care interventia a
Indiferent de forma vinei
fost necesara, gerantul va
raspunde numai daca vina Raspundere
imbraca
forma
intentiei
(dolului)
Numa in masura utilitatii
Mandatarul obliga intotdeauna
gestiunii
Obligare
pe
mandant
in
limitele
puterilor
Este obligat sa duca la bun
Mandatarul poate renunta la
sfarsit gestiunea inceputa
mandat in ipoteza in care
Renuntare
continuarea sa ar fi de natura
sa-l prejudicieze
3. Este un act juridic de formatie unilaterala
Si anume ca raportul juridic al lua nastere prin manifestarea unilaterala de vointa a
gerantului
Nu se poate asa ceva gerantul nu actioneaza cu intentia de a se obliga; obligatiile se nasc
in temeiul legii
Gestiunea intereselor altei persoane este un izvor distinct de obligatii, cu conditii si efecte
proprii, un fapt juridic licit.
Page 55
Plata lucrului nedatorat

Definitie
Plata este o notiune specifica executarea unei obligatii

Plata presupune existenta unei obligatii care trebuie stinsa
Plata = Plata const n remiterea unei sume de bani sau, dup caz, n executarea oricrei alte prestaii
care constituie obiectul nsui al obligaiei. art. 1469
Plata nedatorata un fapt juridic licit care consta in executarea de catre o persoana, din eroare, a
unei prestatii la care nu era obligata si fara intentia de a plati pentru altul
Orice plata presupune existenta unei datorii
Cel care face plata (creditorul) = solvens
Cel care primeste (debitorul) = accipiens
Se naste un raport juridic in temeiul caruia solvensul devine creditorul unei obligatii de restituire a ceea
ce el a platit, iar accipiensul este debitorul aceleasi obligatii
Conditiile
1. Prestatia pe care solvensul a executat-o trebuia sa fi avut semnificatia operatiei juridice a unei
plati, sa fi fost facuta cu titlu de plata (solutio), indiferent de obiectul ei
Daca plata a constat intr-o obligatie de a face, restituirea nu se va putea face in cadrul platii
nedatorate, ci in cadrul imbogatirii fara justa cauza (VCC) L. Pop spune ca pe NCC am
putea avea tot plata nedatorata
Solvensul a facut plata cu intentia clara de a stinge o datorie daca e cu alt titlu avem
imprumut/donatie
Se prezuma, pana la proba contrara, ca plata s-a facut cu intentia de a stinge o datorie
proprie
2. Datoria in vederea careia s-a facut plata sa nu existe, din punct de vedere juridic, in raporturile
dintre solvens si accipiens (indebitum)
Nu intereseaza daca datoria nu a existat niciodata
Este posibil ca plata unei datorii existente sa dea totusi nastere unei obligatii de restituire,
anume in ipoteza in care plata unei asemenea datorii nu a fost facuta creditorului, ci altei
persoane
Cand solvensul plateste in executarea unei obligatii civile imperfecte (naturale), el nu va
putea pretinde restituirea executarea obligaiei naturale nu intra intr-o asemenea
categorie - art. 1417 Restituirea nu este admis n privina obligaiilor naturale care au fost
executate de bunvoie.
Intra aici si obligaii prescrise Cel care a executat de bunvoie obligaia dup ce termenul
de prescripie s-a mplinit nu are dreptul s cear restituirea prestaiei, chiar dac la data
executrii nu tia c termenul prescripiei era mplinit. art. 2506 alin. (3)
Cel care plateste in temeiul unui contract nul sau rezolvit are drept la restituire, deoarece
atat nulitatea, cat si rezoluiunea au efect retroactiv
Nici executarea inainte de termen a prestatiei care este obiect al unei obligaii cu termen
suspensiv de executare nu poate fi inclusa in categoria platii nedatorate art. 1414
3. Plata sa fi fost facuta din eroare
Solvensul a avut creinta ca este debitor al accipiensului
Daca solvensul plateste stiind ca nu este debitor, plata astfel efectuata poate fi interpretata
sau ca o liberalitate pe care o face adevaratului debitor, sau ca o gestiunea a intereselor altei
persoane
Cu eroarea se asimileaza si dolul
Page 56
Eroarea poate fi de fapt sau de drept

Dovada se poate face prin orice mijloc de proba
Exista situatii in care, pentru a se naste obligatia de restituire, nu se cere conditia erorii
solvensului
o Debitorul isi achita datoria fata de creditor, pierde chitanta, iar creditorul il pune sa
plateasca inca o data plateste din nou plata nedatorata pentru o obligatie deja
stinsa daca gaseste chitanta, plata va fi supusa repetitiunii
o Restituirea platii efectuate in temeiul unei obligatii lovite de nulitate absoluta
daca este lovita de nulitate relativa, nu se mai poate cere restituirea
o Aceeasi solutie se impune si pentru actul juridic lovit de nulitate absoluta care poate
fi confirmat (donatia nula pentru vicii de forma)
Conditii:
o numai solvens sa fi fost in eroare
existenta sau absenta erorii lui accipiens nu are nicio relevanta
eroarea solvensului poate sa fie si provocata (si dolul este asimilat)
o eroarea sa fi avut un caracter determinant
daca solvensul a stiut, cand a facut plata, ca nu datoreaza nimic lui accipiens,
plata poate fi valabila, avand caracterul unei liberalitati solvens nu poate
cere restituirea platii
Conditia erorii celui care a facut plata nu este necesara:

1.
2.
3.
4.
5.
daca suntem in prezenta unei inexistente absolute sau obiective a temeiului platii
daca suntem in prezenta unei obligatii care ulterior a fost desfiintata
cazul particular al obligatiilor naturale
cand solvens a facut plata unei obligatii sub conditie suspensiva, daca acea conditie nu s-a realizat
plata unei datorii facuta a doua oara de catre un debuitor care dupa ce a executat prestatia datorata
pierde chitanta doveditoare si este amenintat cu urmarirea de catre fostul sau creditor
actiunea in restituire este perfect admisibila
6. plata facuta datorita dolului si cea sub imperiul violentei
dau nastere obligatiei de restituire a sumei din partea celui care a primit-o
Efectele
Principalul efect: obligatia de restituire ce incumba accipiensului
Nasterea unui raport juridic obligational intre solvens si accipiens
Obligatiile accipiensului
Distinctie dupa felul prestatiei primite si buna sau reaua-credinta
Buna sau reaua-credinta intereseaza doar pentru a determina intinderea
Obligatiile accipiensului de buna-credinta
Este de buna-credinta atunci cand nu a stiut ca plata ce i s-a facut este nedatorata
Se prezuma (bona fides praesumitur)
Va fi obligat sa restituie numai in limitele imbogatirii sale
a) Sa restituie lucrul, dar va pastra fructele, ca orice posesor de buna-credintaa
b) Daca a instrainat lucrul, sa restituie numai pretul primit si nu valoarea lui
c) Daca lucrul a pierit in mod fortuit, va fi liberat de obligatie
Nu se poate pretinde restituirea fata de accipiens in temeiul mecanismului platii nedatorate
atunci cand:
Page 57
a) Cand accipiens a primit plata cu buna-credinta si a lasat sa se implineasca termenul

de prescriptie
b) Cand accipiens a primit plata cu buna-credinta si ca urmare a acestei plati s-a lipsit
in orice mod de titlul creantei sale sau a renuntat la garantiile creantei
Solvens are drept de regres fata de cel care datora cu adevarat in temeiul
subrogatiei legale in dreptul creditorului platit
c) Nu poate fi restituit nici ceea ce s-a platit inainte implinirii termenului suspensiv,
decat daca plata s-a facut prin dol sau violenta
Obligatiile accipiensului de rea-credinta
Este de rea-credinta cand desi stia ca nu i se datoreaza plata, o primeste
a) Sa restituie atat lucrul primit, cat si fructele percepute
b) Daca a instrainat lucrul, sa restituie valoarea lucrului la momentul introducerii
actiunii, indiferent de pretul primit
c) Daca lucrul a pierit in mod fortuit, sa restituie valoarea acestuia din momentul
cererii de restituire, afara numai daca face dovada ca bunul ar fi pierit si la solvens
Daca plata a fost o suma de bani sau cantitate de bunuri determinate prin caractere
generice accipiensul va trebui sa restituie aceeasi suma sau aceeasi cantitate de bunuri,
de aceeasi calitate
Daca avem un bun individual determinat, actiunea in restituirea este o veritabila actiune in
revendicare
o Aceasta actiune va putea fi intenta si impotriva tertului dobanditor al bunului caruia i
l-a instrainat accipiensul (se va putea apara invocand art. 935 sau uzucapiunea)
Ipoteze + precizari
a) Plata nedatorata trebuie restituita chiar daca solvens a fost de rea-credinta
b) Restituirea se face in natura sau prin echivalent
c) Plata nedatorata a avut ca obiect un bun cert
- Restituirea priveste in caz bunul in starea in care acesta a fost primit
i.
Bunul a pierit nefortuit sau a pierit din culpa debitorului sau nu mai este posibila restituirea
lui (ca a fost instrainat) va fi obligat sa restituie contravaloarea bunului raportata la
momentul primii sale sau la momentul pierderii/instrainarii acestuia
Debitorul de buna-credinta: cea mai mica dintre valori
Debitor de rea-credinta: cea mai mare dintre valori
ii.
Bunul a pierit fortuit, debitorul este de buna-credinta nici restituire, nici contravaloare,
dar va avea obligatia de a cesiona creditorului acestei obligatii sumele primite cu titlu de
indemnizatie sau dreptul de a primi aceste sume
iii.
Daca bunul a pierit fortuit, debitorul este de rea-credinta sau daca obligatia sa de restituire
este urmarea culpei sale debitorul va restitui cea mai mare contravaloare din cele de mai
sus si nu va fi exonerat de obligatia de restituire decat daca dovedeste ca bunul ar fi pierit si
daca ar fi fost predat creditorului
iv.
In cazul unei pierderi partiale a bunului debitorul este obligat sa ii achite creditorului
contravaloarea pierderii
Exceptie: cand cauza restituirii este imputabila creditorului, bunul se restituie in
starea in care acesta se afla in momentul introducerii actiunii in restituire, fara
despagubire, cu exceptia cazului in care aceasta stare este cauzata de culpa
debitorului obligatiei de restituire
d) Bunul supus restituirii este un bun frugifer
Page 58
Daca debitorul e de buna-credinta va pastra fructele, dar va suporta cheltuielile avansate pentru
obtinere si nu va fi tinut la nicio despagubire pentru folosinta bunului, cu exceptia cazului cand
aceasta folosinta este obiectul prestatiei principale si in cazul in care bunul era supus unei deprecieri
rapide prin natura sa
- Daca debitorul este de rea-credinta sau cauza restituirii ii este imputabila este tinut sa restituie
fructele sau contravaloarea lor si sa il despagubeasca pe creditor de lipsa de folosinta va avea
dreptul la acoperirea cheltuielilor facute cu obtinerea fructelor
e) Cheltuielile?
a. Privitoare la bun
Se aplica regulile de la accesiune pentru posesorul de rea-credinta/buna-credinta
b. Cheltuielile restituirii
De ambele parti proportional cu valoarea prestatiilor ce trebuie restituite
Integral de catre cel care de rea-credinta sau din culpa caruia a fost desfiintat
contractul
f) Indiferent de buna sau reaua lui credinta, sa restituie suma de bani ori, dupa caz, bunurile de gen
primite, in aceeasi cantitate si de aceeasi calitate
g) Accipiens este un incapabil
E tinut la restiuire numai in limita folosului realizat, tinandu-se seama de data cererii
de restituire
Exceptie: plata integrala daca el este cel care a facut ca restituirea a fie imposibila
-
Obligatiile solvensului
Va fi tinut sa restituie accipiensului atat de rea-credinta, cat si de buna-credinta, cheltuielile
facuta cu conservarea bunului sau cele care au dus la o sporire a valorii sale (utile,
necesare)
Actiunea in restituire
Este persoana
Ceruta de solvens
Creditorii chirografari ai solvensului, pe calea unei actiuni oblice
Cand obiectul platii nedatorate a fost un lucru individual determinat caracterul unei actiuni in
revendicare
In ipoteza in care plata nu a fost facuta catre adevaratul creditor adevaratul creditor nu poate cere
restituirea, dar va avea impotriva accipiensului o actiune izvorand din imbogatirea fara justa cauza
Solvensul are un drept de recurs impotriva adevaratului debitor si se subroga in drepturile creditorului
Termene de prescriptie
3 ani
Din momentul cand solvensul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca imprejurarea ca plata a fost
nedatorata
Cazuri in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorata

1. In cazul obligatiilor civile imperfecte (naturale achitate de bunavoie) cand intervine prescriptia
2. Cand plata s-a efectuat in temeiul unui contract nul pentru cauza imorala grava
3. Cand plata a fost efectuata pe temeiul unui contract anulabil pentru cauza de incapacitate a
uneia din parti
Solvensul va avea actiune pe temeiul imbogatirii fara justa cauza deoarece incapabilul
restituie numai in limita imbogatirii sale
Page 59
4. Cand plata nedatorata a fost facuta de o alta persoana decat debitorul, iar creditorul accipiens a
distrus cu buna-credinta titlul constatator al creantei sale
Solvensul va avea impotriva adevaratului debitor o actiune izvorand din imbogatirea fara
justa cauza
Imbogatirea fara justa cauza

Definitie
Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei
persoane, fara ca pentru aceasta sa existe un temei juridic sau o cauza justa - art. 1345
din acest fapt se naste obligatia pentru cel care isi vede marit patrimoniul sau de a restitui, in
limita maririi, catre cel care si-a diminuat patrimoniul (actio de in rem verso)
Conditiile
1. Conditiile materiale
a. Marirea unui patrimoniu prin dobandirea unei valori apreciabile in bani art. 1345
o Poate rezulta si din micorarea datoriilor sale, din inlaturarea unei pagube sau
evitarea unor cheltuieli
o Prin dobandirea unui bun sau a unei creante, folosirea de un bun care apartine altuia
etc
o se poate spune ca exista imbogatire fara justa cauza de fiecare data cand in
patrimoniul imbogatitului se poate inregistra orice avantaj care poate fi evaluat in
bani, fara sa fie necesara o crestere a activului patrimonial, fiind suficienta si o
diminuare a pasivului
b. Micsorarea unui patrimoniu ca o consecinta a maririi altuia art. 1345
o Diminuarea unor elemente active al patrimoniului
o Efectuarea unor cheltuieli care nu au fost restituite
o Insaracirea nu trebuie sa constea neaparat intr-o diminuare a patrimoniului si tocmai
de aceea se includ in aceasta categorie ipotezele de prestarea a unui serviciu
(obligatii de a face), executate de insaracit, fara a fi platit pentru contravaloarea lor
c. Existenta unei legaturi intre sporirea unui patrimoniu si diminuarea celuilalt (cauza unica
pentru ambele)
o Nu se cere o legatura cauzala
2. Conditiile juridice
a. Absenta unei cauze legitime a maritii patrimoniului unei persoane in detrimentul alteia
o Pot avea ca temei un contract (chiriasul si imbunatarile pe care le face)
o Pot avea ca temei o dispozitie legala: dobandirea proprietatii unui bun prin
uzucapiune sau prin posesie de buna-credinta
o Debitorul liberat de a-si executa obligatia pe temeiul prescriptiei, poate fi considerat
ca si-a marit patrimoniul fara temei legitim
o Pot avea ca temei si o hotarare judecatoreasca
o Art. 1346 vorbeste de 3 ipoteze in care imobgatirea trebuie considerata justificata:
din executarea unei obligaii valabile;
din neexercitarea de ctre cel pgubit a unui drept contra celui mbogit;
dintr-un act ndeplinit de cel pgubit n interesul su personal i exclusiv,
pe riscul su ori, dup caz, cu intenia de a gratifica.
b. Absenta oricarui alt mijloc juridic pentru recuperarea, de catre cel care si-a micsorat
patrimoniul, a pierderii suferite - at. 1348
Page 60
o
o
Caracterul subsidiar al actiunii de restituire

proprietarul unui bun individual determinat poate cere restituirea pe calea
actiunii in revendicare
o Aceasta actiune nu poate fi intentata pentru determinarea unei parti sa-si execute
anumite obligatii contractuale sau pentru angajarea raspunderii contractuale in caz
de neexecutare sau executare necorespunztoare
o Este inadmisibila in ipoteza in care reclamantul urmareste in realitate obtinerea unei
reparatii pe care ar fi putut sa o obtina pe calea unei actiuni prescrise sau care este
paralizata prin alta exceptie ce paratul este in drept sa o invoce
o Daca insaracitul dispune de o alta actiune decat de in rem verso, nu se mai aplica
c. Imbogatitul sa fie de buna-credinta
o Buna-credinta se prezuma
o In cazul imbogatirii fara justa cauza, imbogatitul nu trebuie sa fie in culpa
o Daca a fost de rea-credinta fapta ilicita raspundere civila delictuala
nu se cere nicio conditie privind capacitatea partilor obligatia de restituire se naste
independent de vreo manifestare de vointa din partea lor
proba: orice mijloc de proba (fapte juridice) si regulile cu privire la proba actelor juridice
Efectele
se naste un raport juridic obligational in temeiul caruia cel al carui patrimoniu s-a marit devine debitorul
obligatiei de restituire, catre cel care si-a micsorat patrimoniul si devine creditor al aceleiasi obligatii
in principiu se naste in natura daca nu e posibil atunci prin echivalent
obligatia de restituire are o dubla limita:
cel care si-a marit patrimoniul nu poate fi obligat sa restituie decat in masura cresterii
patrimoniului sau, iar aceasta crestere trebuie apreciata la momentul intentarii actiunii
o bunul piere fortuit pana in momentul intentarii actiunii obligatia inceteaza
o lucrul a fost vandut valoarea lui din momentul introducerii actiunii
o nu si fructele civile
cel care si-a micsorat patrimoniul nu poate pretinde mai mult decat diminuarea
patrimoniului sau, caci astfel s-ar imbogati el fara temei juridic
restituirea este subordonata regulilor generale ale dreptului restituirilor art. 1639 si urmatoarele
Prescriptia
3 ani
din momentul in care cel care si-a micsorat patrimoniul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat faptul
maririi altui patrimoniu, cat si pe cel care a beneficiat de aceasta marire si impotriva caruia se
indreapta cu actiunea in restituire art. 2523
Page 61
Fapa ilicia cauzaoare de prejudicii, ca

izvor de obligaii (raspunderea civila
delicuala)
Reglementare. Terminologie. Natura juridica
-
Sediul materiei: art. 1349-1395

Acest principiu corespunde cerintelor securitatii juridice: principiul raspunderii civile pentru faptele
ilicite cauzatoare de prejudicii
- Art. 998 C.civ., Orice persoan are ndatorirea s respecte regulile de conduit pe care legea sau
obiceiul locului le impune i s nu aduc atingere, prin aciunile ori inaciunile sale, drepturilor sau
intereselor legitime ale altor persoane. +
- Art. 1357-1371 raspunderea pentru fapta proprie
- Art. 1372-1374 raspunderea unor categorii de persoane pentru fapta ilicita savarsita de o alta
persoana
- Art. 1375-1377 raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucrurile ori animalele aflate in paza
juridica a unor persoane
- Art. 1378 raspunderea proprietarului pentru prejudicii produse prin ruina unor constructii care ii
apartin
- Art.1382 concretizat caracterul solidar al raspunderii persoanelor carora le este imputabila
cauzarea prejudiciului
Principiul raspunderii pentru fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu
- Ii revine practicii judecatoresti sarcina de a verifica intrunirea conditiilor necesare pentru angajarea
raspunderi
- Obligatia de reparare a prejudiciului concretizeaza raspunderea civila a persoanei care a cauzat acest
prejudiciu prin fapta sa ilicta (delict civil raspunderea civila delictuala)
Corelatii
-
Raspunderea pentru fapta ilicita cauzatoare de prejudicii este o parte componenta a raspunderii sociale,
ce revine fiecarei persoane pentru faptele sale (raspunderea sociala include: raspunderea morala,
raspunderea politica, raspunderea juridica etc.)
Daca ne referim numai la raspunderea juridica, a carei caracteristica esentiala o constituie posibilitatea
aplicarii, in caz de nevoie, a constrangerii de stat, vom retine, de asemenea, marea diversitate sub care
aceasta raspundere se poate manifesta
Raspunderea civila se concretizeaza, de regula, intr-o obligatie de despagubire, de reparare a unui
prejudiciu cauzat prin fapta ilicita
Raspunderea civila poate fi delictuala sau contractuala
Uneori, raspunderea civila poate sa apara singura, alteori, ea se poate cumula cu alte forme de
raspundere juridica, de ex: raspunderea penala, administrativa etc. fiecare raspundere pastreaza
caracterul de sine statator si va actiona in formele sale specifice
Natura juridica a raspunderii civila delictuale

-
Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii angajeaza raspunderea civila delictuala
Page 62
Este o sanctiune specifica dreptului civil aplicata pentru savarsirea faptei ilicite cauzatoare de
prejudicii (este o sanctiune civila, cu caracter reparator nu este o pedeapsa, desi la originile sale
istorice, aceasta a avut caracter de pedeapsa)
Se aplica nu atat in considerarea persoanei (spre deosebire de pedepse, care au caracter strict personal
si nu se transmit mostenitorilor) care a savarsit fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, cat in considerarea
patrimoniului sau daca autorul prejudiciului decedat inainte de a i se fi stabilit intinderea
raspunderii, obligatia de dezdaunare, deci insasi raspunderea civila delictuala se va transmite
mostenitorilor sai
Este posibil ca fapta ilicita cauzatoare de prejudicii sa fie, in acelasi timp, si infractiune sau abatere
administrativa (delapidarea constituie o infractiune, dar si un delict civil) faptuitorului ii se aplica
pedeapsa penala + sanctiunea civila a obligarii la plata despagubirilor
Functiile raspunderii civile delictuale

a) Functia educativ-preventiva
- Constiinta ca fapta ilicita cauzatoare de prejudicii nu ramane nesanctionata, ci atrage dupa sine obligatia
de dezdaunare, este de natura a indeplini o functie educativa si deci o functie sociala de prevenire a
producerii unor asemenea fapte
b) Functia reparatorie
- Intrucat raspunderea civila delictuala se concretizeaza intr-o obligatie de dezdaunare, care se stabileste
in sarcina autorului prejudiciului, ea indeplineste si o functie reparatorie
- Raspunderea civila delictuala poate fi considerata un mijloc de aparare a drepturilor subiective
- Raspunderea se inscrie in randul mijloacelor de aparare a dreptului de proprietate
- Raspunderea civila delictuala constituie un mijloc de aparare si a altor drepturi reale sau de creanta
- Prejudiciile aduse prin fapte ilicite sunt de neinlocuit, in natura lor specifica, iar in cazurile in care
inlocuirea este posibila, aceasta presupune o reinvestire de munca sociala functia reparatorie este
relativa, deoarece ea se realizeaza numai in raporturile dintre subiectele intre care se statorniceste
indatorirea de reparare a prejudiciului cauzat
1. Comparatie intre raspunderea civila delictuala si alte tipuri de raspundere
a) Intre raspunderera civila delictuala si raspunderea penala
- Comun: ambele intra in actiune ca urmare a comiterii unei fapte ilicite, care aduce atingere unor valori
sociale ocrotite de lege
- Cele 2 raspunderi pot actiona concomitent, se pot cumula;
1) Raspunderea civila se intemeiaza pe ideea repararii unui prejudiciu adus unui anumit subiect de drept.
Raspunderea penala se intemeiaza pe ideea pedepsirii celui care a savarsit o fapta ilicita, apreciata de lege
ca fiind o infractiune.
Criteriul de distinctie ideea de reparare si ideea de pedeapsa nu trebuie insa absolutizat, ci trebuie
luat in considerare numai ca un criteriu de orientare
2) Raspunderea penala este intemeiata pe principiul legalitatii incriminarii (pentru acele fapte care sunt
prevazute expres ca fiind infractiuni + pedepsele si masurile aplicabile trebuie sa fie, de asemenea, expres
prevazute de lege).
Raspunderea civila delictuala: obligatia de reparare a prejudiciului ia nastere pentru orice fapta ilicita
cauzatoare de prejudicii.
Page 63
3) Raspunderea penala + Raspunderea civila delictuala se intemeiaza pe vinovatia celui care a savarsit
o fapta ilicita, fie ca aceasta vinovatie imbraca forma intentiei, fie imbraca doar forma neglijentei sau a
imprudentei
Raspunderea penala: forma si gradul de vinovatie reprezinta un element esential, atat pentru
caracterizarea ca infractiune a faptei ilicite, cat si pentru aplicarea efectivita a pedepsei penale (intentie,
culpa etc.) + element esential pentru individualizarea pedepsei aplicabile fiecarui infractor.
Raspunderea civila delictuala: intinderea raspunderii nu este conditionata de gradul de vinovatie a
autorului faptei ilicite este dator sa repare, in intregime, prejudiciul cauzat. Totusi, gradul de vinovatie
poate juca un rol atunci cand, de exemplu: la producerea prejudiciului a contribuit si fapta culpabila a
victimei; poate constitui un criteriu de repartizare in raporturile dintre coautorii unei fapte ilicite
4) In ceea ce priveste capacitatea persoanelor chemate sa raspunda pentru faptele lor ilicite exista, de
asemenea, deosebiri. Totusi, in ambele cazuri, raspunderea este angajata numai in cazul in care persoana
care a savarsit fapta ilicita a actionat cu discernamant.
C.p.: Minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspune penal. Intre 14 si 16 ani raspunderea penala este
angajata numai daca se dovedesta ca minorul a savarsit fapta cu discernamant; minorul de 16 ani raspunde
penal discernamantul sau fiind prezumat.
Raspunderea civila: Minorii care au implinit varsta de 14 ani sunt prezumati cau au lucrat cu discernamant,
minorii care nu au implinit aceasta varsta vor raspunde dpdv civil, daca se va face dovada ca au lucrat cu
discernamant.
5) Raspunderea penala: stabilita intotdeauna prin hotarare judecatoreasca, in afara unor cazuri expres
prevazute de lege. Statul este intotdeauna prezent la stabilirea raspunderii penale.
Raspunderea civila delictuala: Nimic nu impiedica partile ca, prin buna invoiala si fara interventia instantei
judecatoresti, sa convina asupra modalitatilor de reparare a prejudiciului cauzat prin fapta ilicita. Instanta
judecatoreasca intervine, la solicitarea victimei prejudiciului, numai in cazul in care autorul faptei ilicite nu
repara de bunavoie prejudiciul cauzat.
Consecinte care decurg din imprejurarea ca un fapt ilicit cauzator de prejudicii constituie, in acelasi timp, si
infractiune
Avem de-a face cu 2 actiuni: actiunea penala si actiunea civila:
1. Sub aspectul competentei de solutionare a ambelor actiuni:
- Desi cele 2 actiuni pot fi judecate separat, prin art. 14 C.proc. pen. se prevede posibilitatea ca actiunea
civila sa poate fi alaturata actiunii penale, in cadrul procesului penal, caz in care ambele actiuni vor fi
solutionate impreuna de catre instanta penala, care va aplica regulile de fond ce sunt specifice fiecareia
dintre cele 2 raspunderi
- De indata ce partea vatamata s-a constituit parte civila in procesul penal, deci a alaturat actiunea sa
civila actiunii penale, ea nu se mai poate adresa pentru aceleasi pretentii, cu o actiune separata, unei
instante civile, afara de cazul in care instanta penala, prin hotarare ramasa definitiva, a lasat
nesolutionata actiunea civila ori daca se pretinde repararea unor pagube care s-a nascut ori s-au
descoperit dupa pronuntarea de catre prima instanta a hotararii penale
2. Cu privire la pornirea actiunii
- In cazul raspunderii penale actiune penala se porneste din oficiu; in mod exceptional conditionata de
plangerea prealabila a partii vatamate
- In cazul raspunderii civile delictuale, actiunea este lasata la dispozitia partii care a suferi prejudiciul
Page 64
3. Cu privire la desfasurarea judecatii penale si civile si la autoritatea de lucru judecat a hotararilor

pronuntate de instanta penala sau, dupa caz, de instanta civila
- Probleme speciale se ridica in cazul in care actiunea civila se judeca separat de actiunea penala
principiile sunt prevazute in Codul de procedura penala:
o In cazul in care cel vatamat a introdus actiunea in despagubiri la instanta civila, judecata in
fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale
o Hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile
care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a
vinovatiei acesteia; hotararea definitiva a instantei civile prin care a fost solutionata actiunea
civila prin ipoteza actiunea civila fiind solutionata anterior celei penale nu are autoritate de
lucru judecat in fata organului de urmarire penala si a instantei penale, cu privire la existenta
faptei penale, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia.
4. Cu privire la raportul dintre scoaterea de sub urmarire, incetarea urmaririi penale, achitarea sau
incetarea procesului penal, pe de o parte, si actiunea civila in despagubiri, pe de alta parte;
- In conditiile prevazute de lege, procurorul poate dispune scoaterea de sub urmarire ori incetarea
urmaririi penale in privinta invinuitului sau inculpatului
- In cazul in care procurorul este acela care a dispus scoaterea de sub urmarire ori incetarea urmaririi
penale, indiferent pentru care motive, solutia adoptata de el nu constituie autoritate de lucru judecat,
astfel incat o actiune civila avand ca temei raspunderea civila delictuala este posibila, fara a se putea
invoca, cu autoritate de lucru judecat, ordonanta procurorului
- Instanta penala investita cu judecarea cauzei poate pronunta, in anumite situatii, achitarea, iar in alte
situatii, incetarea procesului penal nu orice hotarare judecatoreasca de achitare ori de incetare a
procesului penal are insa drept efect inlaturarea posibilitatii intentarii actiunii in despagubiri,
intemeiata pe raspunderea civila delictuala
- Nu pot fi acordate despagubiri in cazul in care achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta imputata nu exista
ori nu a fost savarsita de inculpat
- Daca insa nu s-a constatat inexistenta faptei, ci achitarea s-a pronuntat pentru considerentul ca, de
exemplu, fapta savarsita nu este prevazuta de legea penala ori ca fapta nu prezinta gradul de pericol al
unei infractiuni ori in alte situatii similare, sau incetarea procesului penal s-a decis, de exemplu, ca
urmare a intervenirii amnistiei, a inlocuirii raspunderii penale sau in alte situatii, care nu exclud
intrunirea elementelor raspunderii civile delictuale, achitarea sau, dupa caz, incetarea procesului penal
nu inlatura raspunderea civila delictuala
5. Cu privire la prescriptia extinctiva
a. Exista o deosebire evidenta a termenelor de prescriptie: actiunea intemeiata pe raspunderea civila
delictuala 3 ani; raspunderea penala se prescrie in anumite termene care variaza (15, 10, 8, 5, 3
ani)
b. Exista deosebiri in privinta momentului din care incep sa curga termenele de prescriptie:
o Momentul savarsirii infractiunii raspunderea penala
o Momentul in care cel pagubit a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba, cat si pe cel care
raspunde de ea raspunderea civila delictuala
c. Cauzele de intrerupere si suspendare a prescriptiei difera
d. Exista insa situatii in care termenul de prescriptie a actiunii civile se poate implini dupa expirarea
termenului de prescriptie a raspunderii penale, cum ar fi in cazul:
o Reducerii la jumatate a prescriptiei penale, daca infractorul a fost minor in momentul
savarsirii infractiunii
o Momentul diferit de la care incep sa se calculeze cele 2 termene de prescriptie
o Cauzele diferite de suspendare si de intrerupere a celor 2 categorii de termene
Page 65
b) Raspunderea civila delictuala si raspunderea civila contractuala

- Ambele raspunderi sunt forme ale raspunderii civile, fiind dominate de ideea fundamentala a repararii
unui prejudiciu patrimonial produs prin fapta ilicita si culpabila a unei anumite persoane
- Nu exista deosebiri de esenta
- Raportul dintre cele 2: raspunderea civila delictuala = dreptul comun al raspunderii civile, pe cand
raspunderea contractuala = raspundere cu caracter special, derogator cand nu avem de-a face cu o
raspundere contractuala, vor fi aplicabile regulile de la raspunderea civila delictuala
1. Ambele iau nastere ca urmare a incalcarii unei obligatii, incalcare prin care s-a adus atingere unui
drept subiectiv al unei persoane
Raspunderea civila delictuala
Obligatia incalcata = legala, caracter general, revine
tuturor
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate in faza
precontractuala, de ex: pentru revocarea ofertei inainte
de termenul pana la care ofertantul s-a obligat sa o
mentina = raspundere delictuala sau in legatura cu un
contract care a fost desfiintat (a fost nul sau anulabil);
Pentru incalcarea unei obligatii extracontractuale,
raspunderea este delictuala, de ex: una dintre partile
contractante, nemultumita de modul in care cealalta isi
exercita obligatiile, comite un act de violenta
raspundere delictuala
Raspunderea civila contractuala

Obligatia incalcata = contractuala, concreta,
stabilita prin contractul preexistent (valabil
incheiat);
Responsabilitatea contractuala va putea fi invocata
numai de catre partile contractante. Tertii, straini
de contract, care au fost prejudiciati ca urmare a
neexecutarii/executarii
necorespunzatoare
a
contractului vor putea apela, eventual, la
raspunderea civila delictuala.
2. Conditii referitoare la capacitatea celui responsabil, la punerea in intarziere si la conventiile de

neraspundere
Raspunderea delictuala
Nu se stabileste prin lege o varsta
anume raspunde delictual oricine a
actionat cu discernamant, indiferent
de varsta
Art. 41 prezumtie de discernamant
pentru persoanele care au implinit 14
ani
Punerea
in Cel care a savarsit fapta ilicita
intarziere
cauzatoare de prejudicii este de drept
in intarziere fara a fi necesara
indeplinirea
vreunei
formalitati
speciale in acest scop.
Conventiile de Sunt, in principiu, nule.
neraspundere
Capacitatea
Raspunderea contractuala
Este ceruta capacitatea deplina de exercitiu, de
regula, dupa 18 ani;
= Capacitatea de a incheia contracte
Pentru a se angaja raspunderea contractuala este

necesar ca acela care nu si-a executat obligatia
contractuala sa fi fost pus in intarziere, in formele
prevazute de lege nu opereaza de drept
Cu anumite limite, clauzele de neraspundere sunt,
in principiu, admisibile
3. Intinderea reparatiei este mai mare la raspunderea delictuala decat la cea contractuala
- Debitorul contractual, care nu si-a executat obligatiile, raspunde numai pentru prejudiciul cauzat, care a
fost prevazut ori era previzibil la momentul incheierii contractului afara daca prejudiciul nu provine din
culpa sa grava, asimilata dolului (art. 1533 C.civ.)
- In matera raspunderii civile delictuale rapunderea este integrala, cel care a savarsit fapta ilicita fiind tinut
pentru toate pagubele cauzate, atat pentru cele previzibile, cat si pentru cele neprevizbile
4.
Caracterul solidar al raspunderii delictuale, in caz de coautorat la savarsirea faptei ilicite (art. 1382
C.civ.).
Page 66
Caracterul, in principiu, divizibil al obligatiei de plata a daunelor, in cazul raspunderii contractuale

(afara daca nu este prevazuta expres prin lege sau contract art. 1383 C.civ.).
5.
Dovada culpei
Raspunderea civila delictuala

Ca principiu, culpa autorului prejudiciului
trebuie sa fie dovedita de cel pagubit.
In unele cazuri, culpa este prezumata.
Raspunderea contractuala
Creditorul trebuie sa dovedeasca numai existenta
contractului si faptul ca obligatia nu a fost executata.
Pe baza acestor dovezi, culpa debitorului este
prezumata (art. 1530 C.civ.). situatie mai usoara
Ori de cate ori obligatia incalcata prin fapta ilicita este o obligatie de mijloace, indiferent ca aceasta
fapta ilicita constituie un delict civil ori o nerespectare a unei clauze contractuale, proba culpei
incumba celui pagubit
In cazul obligatiilor de rezultat, atat in cazul raspunderii delictuale, cat si in cazul celei contractuae, din
neexecutarea obligatiei se deduce o prezumtie de culpa a autorului prejudiciului
Problema cumulului celor 2 responsabilitati (intre autorul prejudiciului si cel pagubit exista un contract, a
carui neexecutare s-a concretizat in producerea prejudiciului)
! Prin cumulul celor 2 responsabilitati, pagubitul nu are dreptul de primi 2 despagubiri, una pe temeiul
raspunderii contractuale si alta pe temeiul celei delictuale
Principii:
1. Nu este posibila nicio combinare, in cadrul unei actiuni mixte, a regulilor aplicabile raspunderii delictuale
cu cele aplicabile raspunderii contractuale, dupa cum nu este posibil nici sa se apeleze, in subsidiar in
completare, la actiunea delictuala, dupa ce a fost utilizata actiunea contractuala, pe baza careia au fost
obtinute despagubiri.
2. In cazul in care intre parti a existat un contract, din a carui neexecutare au rezultat prejudicii, nu este
posibil sa se apeleze la raspunderea delictuala, calea de ales fiind aceea a raspunderii contractuale.
Exceptii: Optiunea este permisa in cazul in care neexecutarea contractului constituie, in acelasi timp, si o
infractiune, prevazuta de legea penala.
In practica noastra judecatoreasca s-au intalnit si cazuri in care instantele au admis posibilitatea actiunii
delictuale, desi intre parti exista un contract, a carui neexecutare nu constituia infractiune situatia in care
numai pe aceasta cale se putea acoperi o paguba adusa de un particular avutului obstesc
De indata ce pagubitul a optat pentru una dintre cele 2 cai, el nu mai poate urma cealalta cale
De indata ce instanta sesizata cu actiunea a pronuntat o hotarare, ramasa definitiva, in principiu, aceasta
constituie, in raporturile dintre parti, autoritate de lucru judecat
Felurile raspunderii civile delictuale

A. Raspunderea pentru fapta proprie (art. 1357-1371 C.civ.)
B. Raspunderea pentru fapta altei persoane:
a. Rspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdicie (art. 1372)
b. Raspunderea comitentilor pentru prejudiciile cauzate de prepusii lor in functiile incredintate (art.
1373)
C. Raspunderea pentru lucruri, edificii si animale:
a. Raspunderea persoanei pentru prejudiciile cauzate de lucrurile aflate in paza sa juridica (1376)
b. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animalele aflate in paza juridica a unei persoane (art.
1375)
c. Raspunderea proprietarului unui edificiu pentru prejudiciile cauzate ca urmare a ruinei edificiului ori
a unui viciu de constructie (art. 1378)
Page 67
Raspunderea pentru fapta proprie

Conditiile generale ale raspunderii
a. Existenta unui prejudiciu
b. Existenta unei fapte ilicite
c. Existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu (art. 1357: fapta omului care
cauzeaza altuia prejudiciu obliga la repararea acestuia)
d. Existenta vinovatiei celui care a cauzat prejudiciul, constand in intentia, neglijenta sau imprudenta
cu care a actionat
Vinovatia = atitudinea subiectiva a celui care a savarsit fapta ilicita, fata de aceasta fapta
Culpa = neglijenta, imprudenta nu este atat de relevanta distinctia dintre intentie si culpa in
dreptul civil, raspunderea fiind, in principiu, aceeasi
In stransa legatura cu aceasta conditie exista si conditia existentei capacitatii delictuale a celui
care a savarsit fapta ilicita (este nevoie de discernamant, capacitate de intelegere a faptelor pe care
le savarseste si a consecintelor acestor fapte); daca nu exista discernamant, nu exista vinovatie!
Prejudiciul
Necesitatea existentei unui prejudiciu, pentru angajarea raspunderii civile delictuale
- Prejudiciu = paguba = dauna
- Despagubirea data = dauna = daune-interese
- Prejudiciul consta in rezultatul, in efectul negativ suferit de o anumita persoana, ca urmare a faptei
ilicite savarsita de o alta persoana ori a faptei unui animal sau lucru, pentru care este tinuta a
raspunde o anumita persoana
Prejudiciul este intotdeauna rezultatul incalcarii unui drept subiectiv?

- Autorul prejudiciului va trebui sa fie obligat la plata despagubirilor, cand s-a incalcat un drept subiectiv
(ex: drept real, drept de creanta, a dreptului la intretinere etc.)
- In practica judecatoreasca s-a admis obligarea autorului prejudiciului la a plati despagubiri chiar si in
unele situatii in care pierderea suferita era consecinta incalcarii unui simplu interes, care nu alcatuia un
drept subiectiv (ex: au fost acordate despagubiri concubinei si copilului acesteia, daca fusesera intretinuti,
in fapt, de victima; obligatia de despagubire in favoarea unor minori care erau copiii victimei fiind
intretinuti de aceasta -, desi in actele de stare civila figura ca tata o alta persoana (sotul mamei copiilor),
deoarece nu fusese promovata actiunea de tagada a paternitatii)
- In situatiile de mai sus se cere insa ca prestarea intretinerii in fapt sa fi avut un anumit caracter de
stabilitate acela ce presta intretinerea, in fapt, isi asumase un adevarat angajament juridic
- Fiind vorba despre o stare de fapt, poate fi dovedita prin orice mijloc de proba, acordarea despagubirilor
fiind lasata la aprecierea, motivata, a instantei de judecata
Prejudiciul patrimonial si prejudiciul moral

- Despagubirea care se acorda in cazul raspunderii civile delictuale este intotdeauna patrimoniala, fie ca
aceasta despagubire consta intr-o reparare in natura a pagubei suferite, fie ca ea consta in echivalentul
banesc al acestei pagube
- Problema care se pune este de a sti daca se pot acorda despagubiri patrimoniale pentru reparare
prejudiciilor fara caracter patrimonial, denumite traditional daune morale
- Istoric: subiect de controversa ...
Page 68
- Legislatia recent adoptata consacra expressis verbis posibilitatea de a obtine repararea acestui fel de
prejudiciu (moral)
- Art. 8 Legea nr 554/2004: persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim
printr-un act administrativ unilateral (...), poate sesiza instanta de contencios administrtiv competenta
pentru a solutiona anularea, in tot sau in parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii
pentru daune morale (...).
- Art. 9 Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale: daca faptele de concurenta neloiala
cauzeaza daune materiale sau morale, cel prejudiciat este in drept sa se adreseze instantei cu actiune in
raspundere civila.
- In literatura s-a argumentat posibilitatea acordarii de despagubiri banesti pentru daunele morale suferite
de o persoana juridica
- In jurisprudenta s-a decis ca nu se poate apela la probele materiale, judecatorul fiind singurul care, in
raport cu consecintele, pe orice plan, suferite de partea civila, trebuie sa aprecieze o anumita suma
globala, care sa compenseze pentru partea civila ceea ce ii lipseste ca urmare a faptei savarsite de
inculpat
- Decizia nr. 1227 din 13 mai 2005 a Curtii de Apel Timisoara: la stabilirea cuantumului daunelor morale
trebuie avute in vedere gravitatea si intensitatea durerilor fizice si psihice ale reclamantului, victima a
faptei prejudiciabile, repercursiunile prejudiciului asupra situatiei sale sociale, inclusiv pe plan profesional
si familial, precum si criteriul echitatii
- Decizia nr. 44 din 12 februarie 2002 a C.C.: art. 998-999 C. civ. (fostul) constituie dreptul comun in
materia raspunderii civile delictuale, in perfecta concordanta cu dispozitiile art. 30 alin. (8) din
Constitutie, potrivit cu care delictele de presa se stabilesc prin lege
Clasificarea moderna tripartita a prejudiciilor (bazata pe art. 1381-1395)
a. Prejudiciile patrimoniale
b. Prejudiciile corporale
c. Prejudiciile morale sau daune morale pure
Conditii cerute pentru a se putea obtine repararea prejudiciului sa fie cert si sa nu fi fost
reparat inca
1. Caracterul cert al prejudiciului = este sigur, atat in privinta existentei, cat si in privinta posibilitatii de
evaluare
- Este intotdeauna cert prejudiciul actual (deja produs la data cand se pretinde repararea lui)
- De asemenea, este cert prejudiciul viitor, care, desi nu s-a produs inca, este sigur ca se va
produce in viitor, el fiind, astfel, susceptibil de evaluare
- In practica judecatoreasca: se acorda in mod frecvent despagubiri pentru prejudiciile rezultate
din scaderea ori pierderea capacitatii de munca a unei persoane, a.i, sa se acopere nu numai
prejudiciul actual constand, de exemplu, in efectuarea unor cheltuieli pentru ingrijirea
sanatatii dar si prejudiciul viitor constand, de exemplu, in diminuarea veniturilor, drept
consecinta a scaderii ori pierderii capacitatii de munca
- Prejudiciul viitor, care este cert, nu se confunda cu prejudiciul eventual, care este lipsit de
certitudine si nu poate justifica acordarea de despagubiri (ex: prejudiciul invocat de parintele
victimei, care, la data decesului acesteia, nu intrunea conditiile pentru primirea unei pensii de
intretinere. Simpla imprejurare invocata de parinte ca in viitor ar fi posibil sa se afle, din cauza
varstei, in incapacitate de a munci, cu dreptul de a pretinde pensia de intretinere, reprezinta o
simpla eventualitate, care nu poate justifica acordarea actuala a despagubirilor)
Page 69
- In situatia unui copil minor, al carui parinte a fost ucis, chiar daca la data mortii parintele nu
presta efectiv intretinerea copilului sau este vorba de un prejudiciu viitor si cert, deoarece
acesta din urma ar fi putut obtine oricand obligarea parintelui la plata unei pensii de
intretinere
- Art. 1385 alin. (4) Dac fapta ilicit a determinat i pierderea ansei de a obine un avantaj
sau de a evita o pagub, reparaia va fi proporional cu probabilitatea obinerii avantajului
ori, dup caz, a evitrii pagubei, innd cont de mprejurri i de situaia concret a victimei.
prevedere expresa in NCC, fata de VCC
- Trebuie ca sansa sa fie reala si serioasa
2. Conditia ca prejudiciul sa nu fi fost reparat inca. Repararea prejudiciului in cadrul raspunderii
delictuale are drept scop sa inlature integral efectele faptei ilicite, iar nu sa constituie o sursa de
dobandire a unor venituri suplimentare, in plus fata de paguba suferita.
- De regula, cel care trebuie sa acopere prejudiciile cauzate este cel care a savarsit fapta ilicita
- Exista si situatii in care altcineva decat autorul prejudiciului a platit despagubiri ori a facut
anumite prestatii:
a. Victima prejudiciului primeste pensie de la Asigurarile sociale
b. Victima prejudiciului primeste despagubiri de la societatea de asigurare
c. Victima prejudiciului primeste despagubiri de la o terta persoana, care nu are
obligatia de a plati aceste despagubiri
pozitia victimei, raporturi juridice:
a. Cand victima beneficiaza de o pensie de la Asigurarile sociale de stat (ex: pensie de urmas), se
admite constant ca ea va avea la indemana, impotriva autorului faptei ilicite, o actiune civila in
raspundere delictuala, al carei obiect il constituie numai diferenta de prejudiciu, care nu este
acoperita prin plata pensiei dintre retributia avuta anterior si pensia stabilita
b. Cand victima primeste despagubire de la societatea de asigurari mai multe situatii:
a) Cand insasi victima avea calitatea de persoana asigurata, distinctia: asigurare de persoane
si asigurare de bunuri
i. Asigurare de persoane victima primeste de la societatea de asigurare suma asigurata,
care se cumuleaza cu pensia de asigurari sociale, + despagubirile datorate pentru
repararea pagubei de catre cei raspunzatori pentru producerea ei
ii.
Asigurare de bunuri victima asigurata primeste indemnizatia de la societatea de
asigurare, care insa nu se poate cumula cu despagubirile datorate de autorul
prejudiciului victima poate obtine de la autorul prejudiciului numai diferenta dintre
indemnizatia primita de la asigurator si prejudiciul suferit; asiguratorul se suborga, in
limitele indemnizatiei platite, in drepturile victimei, urmand sa se regreseze impotriva
autorului prejudiciului pentru sumele astfel platite
b) Cand autorul prejudiciului este asigurat, de exemplu, in cadrul unei asigurari de
raspundere civila, victima prejudiciului poate primi despagubirea de la societatea de
asigurare
- Daca despagubirea platita nu acopera integral prejudiciul suferit victima are dreptul sa
recupereze diferenta potrivit dreptului comun in materie
- Societatea de asigurare care a platit despagubiri victimei nu se subroga, in principiu, in
drepturile victimei spre a se regresa impotriva autorului prejudiciului
Page 70
c. Cand victima primeste despagubiri de la altcineva decat autorul prejudiciului o terta

persoana, neobligata, plateste unele sume cu caracter de indemnizator, de natura a acoperi
total sau partial prejudiciul
- Este necesar sa stabilim scopul cu care au fost platite aceste sume:
a) Daca, de exemplu, terta persoana a inteles sa plateasca in locul autorului prejudiciului,
victima nu va mai putea urmari pe autor decat pentru diferenta de prejudiciu neacoperita.
Raporturile dintre autorul prejudiciului si tertul platitor se stabilesc potrivit intelegerii dintre
ei (liberalitate, imprumut etc.).
b) Daca tertii au inteles sa vina exclusiv in ajutorul victimei cu o indemnizatie, victima isi
pastreaza neatins dreptul de a se despagubi integral de la autorul prejudiciului. Autorul va
trebui sa plateasca despagubirea integrala, si nu numai diferenta dintre indemnizatia platita
de terti si prejudiciul produs.
3. Caracterul direct al prejudiciului
o Presupune existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si acel prejudiciu injust cauzat
victimei
o Caracterul direct al prejudiciului exista atat in cazul prejudiciilor cauzate in mod direct, cat si in
cazul prejudiciilor cauzate indirect (prejudiciile cauzate altor persoane, victime indirecte)
4. Caracterul personal al prejudiciului
o Doar persoana care a suferit un prejudiciu injust cauzat are dreptul de a pretinde repararea lui
5. Prejudiciul sa rezulte din incalcarea sau atingerea unui drept ori a unui interes legitim
o Aceasta conditie generala trebuie sa fie prezenta indiferent ca prejudiciul este patrimonial sau
moral
o Prejudiciile pot fi adeseori si incalcarea unui simplu interes rezultat dintr-o situatie de fapt
o Existenta interesului serios si legitim care a fost vatamat si caracterul sau licit si moral sunt
imprejurari defapt si deci pot fi dovedite cu orice mijloc de proba
Repararea prejudiciului
- Nimic nu impiedica victima si pe autorul prejudiciului sa convina, prin buna invoiala, asupra intinderii
despagubirilor si modalitatilor de reparare a prejudiciului instanta de judecata nu mai poate fi
sesizata cu actiune prin care sa fie solicitata sa stabileasca cuantumul despagubirilor si modalitatea de
reparare a pagubei instanta este datoare numai sa verifice daca invoielile ce se prezinta nu urmaresc
un scop imoral sau ilicit, daca nu sunt potrivnice legilor, intereselor statului sau partilor si daca nu sunt
rezultatul unui viciu de consimtamant
- Daca nu a intervenit o invoiala victima are la indemana o actiune in justitie pentru despagubiri
Pluralitatea de persoane raspunzatoare pentru unul si acelasi prejudiciu. Raspunderea solidara.
Raporturile dintre codebitorii solidari - art. 1382-1384
-
Art. 1382 Cei care rspund pentru o fapt prejudiciabil sunt inui solidar la reparaie fa de cel
prejudiciat.
Art. 1383 ntre cei care rspund solidar, sarcina reparaiei se mparte proporional n msura n care
fiecare a participat la cauzarea prejudiciului ori potrivit cu intenia sau cu gravitatea culpei fiecruia,
dac aceast participare nu poate fi stabilit. n cazul n care nici astfel nu se poate mpri sarcina
reparaiei, fiecare va contribui n mod egal la repararea prejudiciului.
Art. 1384 alin. (4) n toate cazurile, cel care exercit regresul nu poate recupera partea din
despgubire care corespunde propriei sale contribuii la cauzarea prejudiciului. dreptul de regres
Art. 1384 alin. (3) Dac prejudiciul a fost cauzat de mai multe persoane, cel care, fiind rspunztor
pentru fapta uneia dintre ele, a pltit despgubirea se poate ntoarce i mpotriva celorlalte persoane
care au contribuit la cauzarea prejudiciului sau, dac va fi cazul, mpotriva celor care rspund pentru
Page 71
acestea. n toate cazurile, regresul va fi limitat la ceea ce depete partea ce revine persoanei pentru
care se rspunde i nu poate depi partea din despgubire ce revine fiecreia dintre persoanele
mpotriva crora se exercit regresul.
Principii dupa care se solutioneaza problema despagubirilor
A. Principiul repararii integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicita
- Autorul prejudiciului este obligat sa acopere nu numai prejudiciul efectiv (damnum emergens), dar si
beneficiul nerealizat de victima (lucrum cessans) se urmareste restabilirea situatiei anterioare
- In stabilirea intinderii despagubirii nu se ia in considerare nici starea materiala a autorului prejudiciului,
nici starea materiala a victimei
- Gravitatea vinovatiei nu constituie, in principiu, un criteriu pentru stabilirea cuantumului despagubirilor:
autorul prejudiciului raspunde integral, chiar si pentru culpa cea mai usoara (poate fi luata in considerare
in situatia in care producerea prejudiciului suferit a fost cauzat atat de culpa autorului, cat si de culpa
proprie a victimei)
- Autorul raspunde atat pentru prejudiciile previzibile, cat si pentru cele neprevizibile
- Art. 1385 alin. (1) Prejudiciul se repar integral, dac prin lege nu se prevede altfel.
- Art. 1385 alin. (2) Se vor putea acorda despgubiri i pentru un prejudiciu viitor dac producerea lui
este nendoielnic.
- Noutate: este supus reparatiei si prejudiciul constand in pierderea unei sanse art. 1385 alin. (4)
B. Repararea in natura. Repararea prin echivalent. In principiu, repararea prejudiciilor trebuie sa se faca
in natura. In cazul in care repararea in natura nu este posibla, repararea se face prin echivalent sub
forma acordarii de despagubiri (daune);
- Despagubirea trebuie stabilita, nu prin apreciere, ci in raport cu prejudiciul efectiv suferit de cel
pagubit
- Art. 1386 alin. (1) Repararea prejudiciului se face n natur, prin restabilirea situaiei anterioare, iar
dac aceasta nu este cu putin ori dac victima nu este interesat de reparaia n natur, prin plata unei
despgubiri, stabilite prin acordul prilor sau, n lips, prin hotrre judectoreasc.
- Art. 252 256 NCC
Repararea prin echivalent:

-
Cand repararea in natura nu este posibila ori daca victima nu este interesata sa fie astfel acordata de
persoana raspunzatoare
o Prin acordarea unei sume globale, fie
o Prin stabilirea unor prestatii periodice succesive, cu caracter viager sau temporar tinand
seama de interesele partilor care reclama despagubirea, dar si de posibilitatile autorului
prejudiciului
In cazul in care, dupa acordarea despagubirilor prin hot.j. se face dovada unor noi prejudicii, avand drept
cauza aceeasi fapta ilicita, se pot obtine despagubiri suplimentare, fara a se putea invoca autoritatea de
lucru judecat a hotararii anterior pronuntate
Revederea prestatiilor periodice este admisibila
In cazul vatamarii integritatii corporale: ori de cate ori, ulterior ramanerii definitive a hotararii
judecatoresti, s-a agravat starea sanatatii, despagubirile stabilite prin hotararea definitiva pot fi
majorate, daca prejudiciul existent la data pronuntarii hotararii s-a agravat ca urmare a aceluiasi fapt
prejudiciabil (si in cazul sumei globale, si in cazul prestatiilor periodice)
In cazul in care infirmitatea s-a micsorat ori chiar a disparut, cu consecinta fireasca a scaderii ori a
disparitiei prejudiciului se va putea dispune micsorarea ori sistarea platii numai in cazul in care
Page 72
despagubirile au fost stabilite sub forma unor prestatii periodice caracter provizoriu (totusi, in
practica, exista situatii cand, desi prejudiciul este diminuat, sistarea platii nu poate opera)
Sub aspect procedural, pentru obtinerea unei majorari, a unei micsorari ori sistari a despagubirilor
acordate, urmeaza a se folosi calea unei noi actiuni introduse de partea interesata la instanta civila
C. Stabilirea despagubirilor, in cazul repararii prin echivalent a prejudiciilor

a) Momentul in functie de care se apreciaza echivalentul pagubelor materiale care nu pot fi reparate in
natura solutii variate
- Solutia pe care o impartasim: o adevarata reparare integrala a prejudiciului se poate asigura luand in
considerare preturile de evaluare existente la data producerii prejudiciului
- In eventuala actiune ulteriara pentru majorarea despagubirilor acordate, ca o consecinta a aparitiei unor
pagube suplimentare, care nu au fost avute in vedere la pronuntarea hotararii, se poate acutaliza atat
pentru prejudiciul acordat ca suma globala, cat si pentru cel acordat sub forma unor prestatii periodice
- Cand este vorba despre prejudicii constand in deteriorarea ori distrugerea unui bun, in evaluarea
despagubirilor urmeaza sa se tina seama de starea de uzura a bunului, existenta la data producerii
prejudiciului
- Victima poate solicita obligarea autorului faptei ilicite nu numai la plata echivalentului pagubei, ci si la
plata dobanzilor legale aferente acestei sume pana in momentul achitarii ei complete dobanda se
calculeaza de cand hotararea judecatoreasca de condamnare a ramas definitiva, deoarece abia de la
acea data creanta a devenit certa, lichida si exigibila
b) Stabilirea prejudiciilor in caz de vatamare a sanatatii solutii diferite in functie de 2 ipoteze:
1. Vatamarea sanatatii nu a avut consecinte de durata
2. Vatamarea sanatatii ori a intregritatii corporale a avut drept urmare pierderea ori reducerea
capacitatii de munca
1. Pentru stabilirea prejudiciilor se iau in considerare cheltuielile facute pentru restabilirea sanatatii si,
eventual, diferenta dintre retributie si sumele primite pe durata concediului medical pana la
insanatosire ori retributia de care a fost lipsit pe aceasta perioada de regula, despagubirile se acorda
sub forma unei sume globale;
2. In a 2-a ipoteza exista solutii variate:
1) In cazul in care persoana vatamata era incadrata in munca:
i. Situatia in care victima a suferit o reducere a veniturilor pe care le dobandea anterior.
Victima este indreptatita sa primeasca, de regula, sub forma unor prestatii periodice, diferenta
dintre pensia sau ajutorul social primit de la asigurarile sociale si veniturile lunare de care a fost
lipsita ca urmare a vatamarii suferite. Victima trebuie sa se adreseze mai intai asigurarilor sociale
pentru obtinerea pensiei si, apoi, printr-o actiune civila subsidiara pentru obtinerea, de la autorul
faptei ilicite, a diferentei destinate a acoperi integral prejudiciul suferit.
Termenul de prescriptie a actiunii curge de la data stabilirii pensiei.
In calcularea veniturilor lunare s-au luat in considerare si alte chestiuni: majorarea de retributie de
care partea vatamata ar fi beneficiat in mod cert, daca si-ar fi continuat activitatea obisnuita etc.
ii.
Veniturile victimei incadrate in munca nu au suferit diminuari, desi integritatea corporala si

insasi capacitatea de munca a acesteia au fost prejudiciate, ca urmare a faptei ilicite.
Se imbina prejudiciul patrimonial cu prejudiciul nepatrimonial. S-a ajuns la concluzia acordarii de
despagubiri banesti vicitma fiind necesara sa depuna eforturi mai mari pentru realizarea aceluiasi
randament etc. Partea vatamata este indreptatita la despagubiri echivalente cu efortul suplimentar,
Page 73
pe care trebuie sa il depuna in scopul realizarii acelor venituri, printr-o cantitate mai mare de munca,
ori prin sporirea intensitatii muncii sale etc.
iii. Ulterior stabilirii despagubirilor, au intervenit anumite modificari in capacitatea de munca a
victimei, fie in sensul inrautatirii, fie in sensul imbunatatirii acestei capacitati.
Functioneaza 2 principii:
Hotararile pronuntate in materia despagubirilor nu constituie, de regula, autoritate de
lucru judecat este posibila, in anumite conditii, o ulterioara reexaminare a despagubirilor
acordate;
Despagubirile acordate pentru acoperirea prejudiciilor rezultate din vatamarea sanatatii ori
a integritatii corporale urmaresc sa asigure repararea integrala a prejudiciilor suferite.
Este posibila reexaminarea despagubirilor acordate, in sensul reducerii sau chiar a sistarii platii in
viitor, tinandu-se seama de posibilitatea victimei de a se incadra ori reincadra in munca.
In ipoteza in care se va face dovada ca reincadrarea in munca nu a fost posibila, desi victima
prejudiciului a dat dovada de diligenta facand demersurile necesare in acest scop, despagubirile nu
vor putea fi reduse ori sistate.
In mod simetric, despagubirile se pot majora, in cazul in care starea sanatatii victimei s-a inrautatit
ori pensia de invaliditate s-a micsorat.
!!! O situatie deosebita este aceea in care persoana a carei sanatate ori integritate corporala a fost
vatamata era, la data vatamarii, o persoana majora, insa neincadrata in munca lipsa unui criteriu
obiectiv pentru stabilirea despagubirilor, salariul; + imprejurarea ca este posibil ca persoana care a
suferit vatamarea sa nu-si fi pierdut in intregime capacitatea de munca
Temeiul solutionarii acestor probleme il constituie principiul repararii integrale a prejudiciului si
principiul ca prin aceasta reparare se urmareste realizarea unei despagubiri efective.
Opinia pe care o impartasim: Criteriu concret, care sa tina seama de daunele suferite efectiv de
victima, asa cum rezulta din imprejurarile de fapt si din situatia persoana a acesteia.
!!! O alta situatie speciala: stabilirea prejudiciilor in cazul in care persoana a carei sanatate ori
integritate corporala a fost vatamata nu implinise inca varsta majoratului.
Nu exonereaza pe autorul faptei ilicite de obligatia de a plati despagubiri. Se apeleaza la un criteriu
concret, tinandu-se seama de imprejurarile de fapt, de situatia persoanei vatamate, de ingrijirile pe
care aceasta trebuie sa le primeasca, de cheltuielile si eforturile suplimentare pe care trebuie sa le
faca pentru dobandirea unei calificari adecvate starii sale de sanatate cuantumul despagubirilor
poate fi reexaminat la data la care victima s-a incadrat in munca.
Renuntarea de catre parinte, in numele minorului, la despagubirile cuvenite acestuia, nu se poate face
decat cu prealabila incuviintare a autoritatii tutelare.
Data de cand trebuie sa fie platite despagubirile este aceea a producerii vatamarii, si nu aceea a
ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
c) In cazul in care prin fapta ilicita s-a cauzat moartea unei persoane, se pune problema repararii
prejudiciilor patrimoniale suferite de persoanele apropiate defunctului.
- Este de retinut obligatia care revine autorului faptei ilicite de a repara prejudiciile care au rezultat din
plata cheltuielilor medicale si a cheltuielilor de inmormantare, indiferent de faptul ca aceste cheltuieli au
fost facute de persoane aflate in intretinerea victimei ori de alte persoane
- Daca actiunea in justitie nu a fost introdusa inainte de decesul victimei imediat, dreptul la repararea
baneasca a prejudiciului nepatrimonial se stinge si nu se trece la mostenitorii sai art. 1391 alin. (4)
1. In situatia in care cei indreptatiti la despagubire au dreptul la pensie de urmas, ei trebuie sa se
adreseze mai intai asigurarilor sociale pentru stabilirea pensiei si numai daca pensia nu acopera
integral prejudiciul incercat, prin pierderea sustinatorului, pot sesiza instanta judecatoreasca printr-o
Page 74
actiune complementara cu caracter subsidiar, pentru obtinerea despagubirilor in completare. art.

1390 alin. (1)
2. In cazul in care persoanele care se aflau in intretinerea defunctului nu au dreptul la pensie de urmas,
exista mai multe probleme ce s-au pus in practica:
i. Problema persoanelor care au vocatia sa ceara despagubiri
- Art. 1390 alin. (2) Cu toate acestea, instana, innd seama de mprejurri, poate acorda
despgubire i celui cruia victima, fr a fi obligat de lege, i presta ntreinere n mod curent.
- Daca cel care primea intretinerea nu era incadrat in munca, desi era major si nu depasise varsta
pensionarii, s-a apreciat ca el nu poate pretinde ca si pe viitor sa i se asigure de catre cel vinovat de
moartea victimei aceleasi conditii pe care le acea in timpul vietii celui care presta intretinerea, fara
ca sa se incadreze in munca intr-o decizie ulterioara, fostul Tribunal Suprem a admis totusi
acordarea de despagubiri sotiei celui decedat, fara a le conditiona de incadrearea in munca, desi
aceasta avea capacitate de a munci, spre a i se asigura astfel aceeasi stare materiala pe care ar fi
avut-o daca sotul sau ar fi trait
- Interesul vatamat trebuie sa fie licit si moral
- Criteriu de acordare: nevoile celui pagubit + veniturile pe care, in mod normal, cel decedat le-ar fi
avut pe timpul pentru care se acorda despagubirea
- Rudele mai apropiate: parintii + copiii + sotul supravietuitor beneficiaza de o prezumtie simpla ca
intre ele si cel decedat exista o legatura stransa de afectiune
- Rudele mai departate: trebuie sa demonstreze
ii. Modalitatea de plata a despagubirilor cuvenite celor aflati in intretinerea victimei de regula,
plata se face esalonat, in rate lunare si nu sub forma unei sume globale
- Referitor la cuantumul prestatiei lunare la care poate fi obligat autorul prejudiciului, trebuie pornit
de la principiul ca aceasta prestatie constituie o despagubire si nu o pensie de intretinere criteriul
starii materiale a platitorului nu poate fi retinut
iii. Problema speciala: Durata in timp a prestatiilor la care este obligat autorul prejudiciului, cu
deosebire in cazul in care beneficiarul este minor
- Actuala reglementare a materiei pensiilor, data de Legea nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul
de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile ulterioare, dispune in art. 66: copiii au
dreptul la pensie de urmas: a) pana la varsta de 16 ani; b) daca isi continua studiile intr-o forma de
invatamant organizata potrivit legii, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 ani; c) pe
toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in care se aflau in una din
situatiile prevazute la lit. a) sau b). + art. 1392 NCC: descendentul, cat este minor, are drept la
intretinere, oricare ar fi pricina nevoii in care el se afla
- Se impune o reorientare a practicii judiciare in materia despagubirilor civile, in sensul obligarii
autorului faptei ilicite de a plati prestatiile datorate urmasului victimei, aflat in continuare de studii si
dupa varsta majoratului, fara a depasi varsta de 26 ani, facandu-se astfel aplicarea, prin analogie, a
prevederii legii pensiilor si a principiilor aplicabile obligatiei de intretinere
- Reprezentantul legal al minorului victima a prejudiciului nu poate solicita despagubiri pentru
copil decat pana la varsta majoratului dupa aceasta varsta, exercitiul actiunii in raspundere civila
apartine exclusiv celui in cauza, iar el va trebui sa probeze in cadrul ei imprejurarea ca isi continua
studiile, pentru a obtine in continuare despagubirea periodica
- Este posibil totusi ca, in cazuri temeinic motivate, tinandu-se seama de imprejurarile concrete, de
cauzele care impiedica pe minorul care a implinit aceasta varsta sa-si continue stdiile sau sa se
incadreze in munca, de starea sanatatii acestuia, de situatia familiala, ori de alte asemenea
imprejurari, instantele sa acorde despagubirile luand in considerare implinirea varstei mentionate
Page 75
Despagubirile nu sunt datorate urmasului celui decedat, pe durata scolarizarii, daca pe aceasta
durata intretinerea ii era asigurata gratuit in scoala prestatiile vor fi datorate numai pentru
perioadele in care insasi victima le efectua
Plata prestatiilor periodice datorate celor aflati in intretinerea victimei este datorata incepand cu
data savarsirii faptei ilicite, si nu cu data pronuntarii hotararii
d) In cazul vatamarii integritatii corporale si a sanatatii, cat si in acel al cauzarii mortii unei persoane prin
fapta ilicita, despagubirea poate imbraca fie forma unei sume globale, fie forma unei prestatii
periodice. In practia: daca autorul faptei ilicite urmeaza sa paraseasca tara definitiv el trebuie obligat la
plata unei sume globale care sa asigure repararea integrala a prejudiciului.
e) In legatura cu obligarea autorului prejudiciului la plata unei prestatii periodice, se pune in prezent
problema fluctuatiilor valorii monedei nationale, imprejurare care poate determina caracterul
derizoriu al unor asemenea despagubiri.
Solutie: fie prin pronuntarea unor hotarari in care instanta de judecata sa prevada ea insasi unmod de
indexare a sumei ce se cuvine victimei cu titlu de prestatie periodica, in functie de criterii diverse, fie prin
interventia legiuitorului, care sa reglementeze expres o modalitate de indexare automata a acestor
prestatii periodic - preferabil
Fapta ilicita
Necesitatea existentei unei fapte ilicite pentru angajarea raspunderii
- Pentru obligarea la plata despagubirilor este necesar ca prejudiciul sa fi fost produs printr-o fapta ilicita
- Prevederea mentionata in art.1357 alin. (1) se refera numai la fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, ca
element al raspunderii
Definitia faptei ilicite

- Ca element al raspunderii civile delictuale = orice fapta prin care, incalcandu-se normele dreptului
obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv apartinand unei persoane
- Se retine raspunderea civila delictuala nu numai atunci cand s-a adus atingere unui drept subiectiv
stricto sensu -, dar si atunci cand au fost prejudiciate anumite interese ale anumitor persoane
- In aprecierea caracterului ilicit al faptei urmeaza a fi avute in vedere nu numai normele juridice, dar,
deopotriva, si normele de convietuire sociala, in masura in care reprezinta o continuare a prevederilor
legale si contureaza insusi continutul, limitele si modul de exercitare a drepturilor subiective recunoscute
de lege
Caracterul obiectiv al faptei ilicite. Fapta ilicita, element distinct al raspunderii civile delictuale.
- Cand examinam fapta ilicita, ca element al raspunderii civile delictuale, avem in vedere obiectivarea,
manifestarea exterioara a unei atitudini de constiinta si vointa a unei anumite persoane se face
abstractie de elementul vinovatie, prin care se va lamuri problema unoutabilitatii faptei;
- Caracterul ilicit decurge, in mod obiectiv, din incalcarea normelor dreptului obiectiv, fara a interesa,
pentru definirea acestui caracter, atitudinea subiectiva a autorului fata de fapta sa
- Distinctia dintre fapta ilicita si atitudinea psihica a faptuitorului este posibila (fapta ilicita se obiectiveaza
in anumite activitati ale autorului sau) si necesara (se poate concepe existenta unei fapte care, in mod
obiectiv, sa ne apara ca fiind o fapta ilicita, dar care, sub aspect subiectiv, sa fi fost savarsita fara
Page 76
vinovatie din partea autprului sau ex: fapta cauzatoare de prejudicii savarsita sub imperiul fortei
majore)
Exista unele cazuei speciale in care raspunderea civila este angajata numai pe temeiul existentei
obiective a faptei ilicite aflate in raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, fara sa fie necesara
dovedirea vinovatiei autorului faptei
Inactiunea, ca fapta ilicita

- Este deopotriva fapta ilicita nu numai actiunea (fapta comisiva), dar si omisiunea, inactiunea ilicita,
neindeplinirea unei activitati ori neluarea unei masuri, atunci cand aceasta activitate sau aceasta masura
trebuia, potrivit legii, sa fie intreprinsa de catre o anumita persoana ex: neacordarea de catre medic a
ingrijirilor medicale unei persoane accidentate, avand drept consecinta moartea acesteia
- Inactiunea constituie fapta ilicita ori de cate ori norma legala obliga pe o anumita persoana sa actioneze
intr-un anumit mod, cerinta legala care nu a fost respectata
Cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei

A. Legitima aparare
B. Starea de necesitate
C. Indeplinirea unei activitati impuse ori permise de lege ori a ordinului superiorului
D. Exercitarea unui drept subiectiv
E. Consimtamantul victimei
Legitima aparare
- art. 1360 Nu datoreaz despgubire cel care, fiind n legitim aprare, a cauzat agresorului un
prejudiciu
- at. 1360 alin. (2) Cu toate acestea, va putea fi obligat la plata unei indemnizaii adecvate i echitabile
cel care a svrit o infraciune prin depirea limitelor legitimei aprri.
- O gasim cuprinsa in Codul penal art. 44
- Ipoteza: fapta savarsita in legitima aparare a cauzat anumite prejudicii persoanei sau bunurilor
atacatorului
Conditii:
a) Atacul la care se reactioneaza:
- Sa fie material nu un simplu atac verbal
- Sa fie imediat pericolul pe care il produce sa se fi ivit deja ori sa fie pe punctul de a se produce
(iminent)
- Sa fie injust atacatorul sa nu aiba un temei juridic care sa ii justifice comportarea
- Practica judecatoreasca: pentru a considera o fapta ca fiind savarsita in legitima aparare, ea trebuie sa
se produca intre momentul in care atacul a devenit iminent si pana in momentul epuizarii dupa acest
moment, fapta comisa inceteaza sa mai aiba caracter de legitima aparare
b) Atactul sa fie indreptat impotriva unei persoane sau a drepturilor acesteia ori impotriva unui interes
obstesc
c) Atacul sa punea in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
d) Apararea sa fie proportionala cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul;
depasirea limitelor unei aparari proportionale va fi considerata totusi legitima aparare, cu efecte total
exonerate, numai daca aceasta depasire s-a datorat tulburarii sau temerii in care s-a aflat persoana in
cauza. Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru a respinge
Page 77
patrunderea fara drept a unei persoane, prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace
intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare
Starea de necesitate (Codul penal art. 45)

- Art. 1361 Cel care, aflat n stare de necesitate, a distrus sau a deteriorat bunurile altuia pentru a se
apra pe sine ori bunurile proprii de un prejudiciu sau pericol iminent este obligat s repare prejudiciul
cauzat, potrivit regulilor aplicabile mbogirii fr just cauz.
- Ipoteza: Aceea in care fapta cauzatoare de prejudicii a fost savarsita pentru a salva de la un pericol
iminent, si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia, sau
un bun important al sau ori al altuia sau un interes obstesc
- Nu va fi in stare de necesitate, si deci raspunderea va fi angajata, daca persoana care a savarsit fapta si-a
dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs daca pericolul nu era
inlaturat
- Salvarea valorilor apartinand cuiva se face cu pretul distrugerii ori deteriorarii unor valori apartinand
unei terte persoane, careia nu I se poate imputa nicio fapta culpabila
- Se opineaza totusi in sensul recunoasterii, in favoarea celui prejudiciat, a unei actiuni de recuperare a
pierderii impotriva celui ale caror valori au fost salvate, actiune intemeiata dupa caz, pe principiul
imbogatirii fara just temei ori pe gestiunea intereselor altuia
- Obligatia de restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza are o dubla limitare:
o Imbogatitul este obligat sa restituie numai valoarea imbogatirii sale, chiar daca insaracirea
reclamatului este mai mare
o Insaracitul are dreptul sa i restituie doar valoarea insaracii sale, chiar daca imbogatirea paratului
este superioara
Indeplinirea unei activitati impuse ori permise de lege ori a ordinului superiorului
- Art. 1364 ndeplinirea unei activiti impuse ori permise de lege sau ordinul superiorului nu l
exonereaz de rspundere pe cel care putea s i dea seama de caracterul ilicit al faptei sale svrite n
asemenea mprejurri.
- = cand fapta a fost savarsita in indeplinirea unei prevederi legale ori cu permisiunea legii ori in
indeplinirea ordinului superiorului, dat cu respectarea legii
- Este licita actiunea prin care agentul public ia masura arestarii preventive a unei persoane, invinuita de a
fi savarsit o infractiune, daca a fost emis mandatul de arestare de catre organul competent, in conditiile
prevazute de lege
- Aducerea la indeplinire a ordinului superiorului inlatura caracterul ilicit al faptei daca a fost emis de
organul competent, cu respectarea formelor legale, daca acest ordin nu este vadit ilegal ori abuziv, iar
modul de exercitare nu a fost ilicit
Exercitarea unui drept. Abuzul de drept.

- Cel care exercita prerogativele pe care legea le recunoaste dreptului sau subiectiv nu poate sa fie
considerat ca actioneaza ilicit, chiar daca prin execitiul normal al dreptului sau au fost aduse anumite
restrangeri ori prejudicii dreptului subiectiv al altei persoane qui suo iure utitur neminem laedit
- Abuzul de drept trebuie circumstantiat la acele situatii in care titularii drepturilor civile le-ar utiliza, cu
intentie, intr-un mod daunator pentru celelalte subiecte de drept, renuntandu-se la imperativul corelarii
permanente a acestor drepturi cu interesul obstesc
- Execitarea unui drept va fi considerata abuziva doar atunci cand dreptul nu este utilizat in vederea
realizarii finalitatii sale, ci in intentia de a pagubi o alta persoana
Page 78
Aplicatie a raspunderii pentru abuzul de drept gasim in art. 723 C.proc.civ., conform caruia drepturile
procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost
recunoscute de lege. Partea care foloseste aceste drepturi in chip abuziv raspunde pentru pagubele
pricinuite
In practica judecatoreasca, abuzul de drept atrage dupa sine, dupa caz, fie refuzul ocrotirii dreptului
subiectiv astfel exercitat, fie raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin acest mod de exercitare
Art. 15 Niciun drept nu poate fi exercitat n scopul de a vtma sau pgubi pe altul ori ntr-un mod
excesiv i nerezonabil, contrar bunei-credine.
Art. 14 alin. (1) Orice persoan fizic sau persoan juridic trebuie s i exercite drepturile i s i
execute obligaiile civile cu bun-credin, n acord cu ordinea public i bunele moravuri.
Consimtamantul victimei
- Retinem ca victima si-a dat consimtamantul nu la producerea prejudiciului, ci la savarsirea unei fapte, la
desfasurarea unei activitati, care potential ar fi de natura sa-I produca o paguba
- Art. 1355 NCC
(1) Nu se poate exclude sau limita, prin convenii sau acte unilaterale, rspunderea pentru prejudiciul
material cauzat altuia printr-o fapt svrit cu intenie sau din culp grav.
(2) Sunt valabile clauzele care exclud rspunderea pentru prejudiciile cauzate, printr-o simpl
impruden sau neglijen, bunurilor victimei.
(3) Rspunderea pentru prejudiciile cauzate integritii fizice sau psihice ori sntii nu poate fi
nlturat ori diminuat dect n condiiile legii.
(4) Declaraia de acceptare a riscului producerii unui prejudiciu nu constituie, prin ea nsi, renunarea
victimei la dreptul de a obine plata despgubirilor.
Victima si-a asumat deci riscul unei activitati savarsite de altcineva si care ar putea-o prejudicia
Consimtamantul este dat anterior savarsirii faptei
Nu are caracterul unei clauze de neraspundere acordul dat de victima, dupa producerea pagubei, prin
care renunta la despagubirea datorata de autorul faptei o asemenea intelegere posterioara
producerii prejudiciului este desigur valabila
Admisibilitatea clauzei de neraspundere in materie delictuala a fost multa vreme controversata
Se admite totusi ca o astfel de clauza este valabila daca fapta cauzatoare de prejudicii a fost savarsita
numai cu culpa usoara din partea autorului
Clauza va fi nula daca a avut in vedere scutirea raspunderii chiar pentru fapta savarsita cu intentie ori cu
o culpa grava echivalenta intentiei
In ceea ce priveste obiectul clauzei de neraspundere, unii auotri afirma ca ea s-ar putea referi numai la
drepturile patrimoniala, nu insa si la atingerile aduse persoanei
In opinia noastra se poate recunoaste valabilitatea unor clauze de neraspundere, in mod exceptional, si
in unele situatii in care s-ar putea aduce unele vatamari corporale temporare, lipsite de gravitate, sau in
masura in care asemenea clauze ar fi indreptatite prin scopul lor
Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu

1. Necesitatea existentei raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu (=acea fapta a provocat
acel prejudiciu)
- Codul civil impune aceasta cerinta prin art. 1349 si urmatoarele
Page 79
Necesitatea raportului de cauzalitate este implicata in insasi definitia data faptei ilicite, ca element al
raspunderii civile caracterul ilicit este dat de imprejurarea ca prin ea a fost incalcata norma dreptului
obiectiv si a fost cauzat un prejudiciu dreptului subiectiv al unei persoane
2. Precizari prealabile cu privire la specificul raportului de cauzalitate in materia raspunderii civile

delictuale
- Situatii in care raportul de cauzalitate poate fi stabilit cu usurinta: intre lovitura aplicata cu un cutit
intr-o regiune vitala a corpului si decesul victimei
- Situatii in care raportul de cauzalitate este mai greu de stabilit: mai ales cand efectul a fost precedat
de o multitudine de actiuni umane sau de alte imprejurari; ex: o persoana, victima a unei agresiuni, este
internata intr-un spital, prezentand o impunsatura de cutit, aparen superficiala in abdomen. Mediul de
grada, luand in considerare starea aparent buna a victimei, ii aplic un simplu tratament de calmare a
durerilor. A doua zi dupa internare victima decedeaza, ca urmare a unei perforatii urmate de o infectie
generalizata. Prin expertiza medicala se constata ca daca in seara internarii I s-ar fi aplicat un tratament
chirurgical, victima nu ar fi decedat. Care este cauza? Cine raspunde?
Premise:
a) Este necesar sa se stabileasca nu un raport de cauzalitate in general, ci raportul de cauzalitate specific
dintre actiunea sau inactiunea omeneasca cu caracter ilicit si prejudiciu
- Ce ne intereseaza aici, pe primul plan, sunt acele fapte omenesti care, fie ca au declansat punerea in
miscare a acestor cauze, fie ca au favorizat desfasurarea lor nestingherita, fie ca nu au impiedicat
aceasta desfasurare, desi actiunea umana ar fi fost posibila si eficienta
- Pentru a intelege in ce a constat participarea ilicita a unei persoane la cauzarea unui prejudiciu, cel mai
adesea in practica judecatoreasca se dispune efectuarea unor expertize mediale, tehnice, chimice sau de
alta natura
b) Desi orice actiune umana, ca manifestare exteriorizata a unei persoane, constituie o actiune unitara,
de ordin psiho-fizic, ea exprimand nu numai o exteriorizare obiectivata, dar, deopotriva, so o atitudine
de constiinta, afectivitate si vointa, totusi atunci cand analizam raportul de cauzalitate dintre fapta
ilicita si prejudiciu, facem abstractie de atitudinea subiectiva a persoanei fata de fapta sa si de
urmarile acesteia
c) In stabilirea raportului de cauzalitate trebuie sa avem in vedere nu numai fapta ilicita ca actiune
pozitiva, dar si fapta ilicita ca inactiune, ca omisiune de a indeplini anumite obligatii stabilite prin lege,
daca aceasta omisiune a avut ca urmare producerea unor prejudicii
d) Pentru stabilirea raportului de cauzalitate in materia specifica a raspunderii civile trebuie sa se tina
seama, totodata, ca orice fapta umana se desfasoara in societate, ca ea se afla, in mod obiectiv, intr-o
infinita serie de relatii cu faptele altor oameni ori cu o serie de factori exteriori
- Se va pune o problema de selectare a factorilor, a acelor actiuni care trebuie sa fie retinute in sfera
cauzalitatii, spre a putea solutiona problema, nu a cauzalitatii in general, ci a cauzalitatii specifice in
materia raspunderii civile delictuale
e) Cand procedam la izolarea artificiala a corelatiilor, un criteriu pentru analiza si selectionarea factorilor
contributivi trebuie sa il constituie si criteriul oferit de lege, cerina pe care legea o impune
comportamentului uman, evaluarea juridica a nerespectarii acestei cerinte
- Vom putea sa apreciem in ce masura subiectul raspunderii era dator sa actioneze intr-un anumit mod, in
ce masura prin aceasta actiune a sa era posibil sa opreasca cursul unor evenimente ori actiuni
Page 80
pagubitoare si, deci, in ce masura, prin comportarea sa de nerespectare a legii a determinat, direct sau
mediat, producerea prejudiciului
f)
Nu intotdeauna raportul cauzal este un raport direct intre fapta si prejudiciu, de foarte multe ori, acest
raport este numai mediat prin fapta ilicita s-a creat o situatie care a permis unor factori (umani sau
naturali) sa actioneze si sa produca ei, in mod direct, prejudiciul
Neacordarea de catre medic a ajutorului medical datorat unei persoane accidentate declanseaza
anumite procese ireversibile care, provocand decesul pacientului, sunt deci cauza nemijlocita a decesului
3. Criterii propuse in dreptul nostru pentru determinarea raportului de cauzalitate

a) Sistemul cauzalitatii necesare
- Porneste de la definitia categoriei de cauza ca fiind acel fenomen care, precedand efectul, il provoaca in
mod necesar
- Criteriul de stabilire a cauzalitatii: acele fapte care pot fi considerate drept cauza a prejudiciului, criteriul
legaturii necesare dintre fapta ilicita si efectul produs prejudiciul
- Desi se recunoaste importanta pe care o au conditiile care favorizeaza, care fac posibila insasi actiunea
cauzei, potrivit acestui sistem, in categoria cauzei ca element al angajarii raspunderii este cuprins
numai fenomenul care a determinat in mod necesar rezultatul, adica numai fenomenul anterior
rezultatului produs
- Rezulta ca faptele umane, cu caracter ilicit, care nu au avut rolul de cauza, ci numai pe acela de conditii,
ies din sfera raportului de cauzalitate si deci nu angajeaza raspunderea autorilor lor
- Autorii considera ca, potrivit legii, este posibila instituirea unei raspunderi civile a unor persoane care nu
au cauzat prejudiciul, ale caror fapte nu au constituit deci cauza necesara a prejudiciului, ci au avut rolul
numai de conditii ale cauzarii acestora (C.p.: instigatori, complici, tainuitori, favorizatori)
- Se admite posibilitatea unei anumite interpretari extensive date intelesului notiunii de cauza la care se
refera art. 998 si 999 C.civ.
b) Teza indivizibilitatii cauzei cu conditiile sistem pe care il impartasim
- In stabilirea raportului cauzal trebuie sa avem in vedere faptul ca fenomenul-cauza nu actioneaza izolat,
singur, ci ca desfasurarea lui este conditionata de anumiti factori, care, fara a produce ei, direct, efectul
pagubitor sau realmente periculos, favorizeaza totusi producerea acestui efect
- In literatura a fost propusa notiunea de complex cauzal, apta sa explice atat actiunea unitara a unor
cauze de diferite tipuri (directe, indirecte, principale, secundare, concomitente, succesive), cat si
actiunea unitara a cauzelor si conditiilor in directia producerii unui efect unic
- Un criteriu important il constituie prevederile exprese ale legii, cum sunt prevederile C.p., care
statornicesc raspunderea, inclusiv raspunderea civila, pentru prejudiciile cauzate, impreuna cu autorul, a
instigatorului, a complicelui, a favorizatorului si a tainitorului
- Pentru stabilirea faptelor ilicite care urmeaza a fi retinute drept componente ale raportului de
cauzalitate este necesar, adeseori, sa se apeleze la efectuarea unor expertize medicale, tehnice,
contabile sau de alta natura
- Cercetarea va permite sa se stabileasca, pe baza probelor administrate, cauzele principale si cele
secundare, cauzele interne si cele externe, cauzele concomitente, precum si conditiile care au mediar
actiunea cauzelor insesi
Vinovatia
Necesitatea vinovatiei (vinei) celui care a cauzat prejudiciul
- Pentru ca raspunderea civila a celui care a cauzat prejudiciul sa fie angajata, nu este indeajuns sa fi
existat o fapta ilicita aflata in raport de cauzalitate cu prejudiciul produs este necesar ca aceasta
fapta sa fie imputabila autorului ei, ca acesta sa fi actionat cu vinovatie;
Page 81
Cand analizam vina autorului, ne preocupam de latura subiectiva a faptei, de atitudinea subiectiva pe
care autorul ei a avut-o fata de fapt si de urmarile acesteia, la momentul la care a savarsit-o
Terminologie
-
In dreptul penal aceasta latura este exprimata prin termenul de vinovatie

In dreptul civil, latura subiectiva a faptei este exprimata, in marea majoritate a cazurilor, prin termenul
de culpa, in cazurile rare, fiind vorba despre greseala
Dreptul penal, de regula insa nu excluiv, are invedere fapta intentionala
In toate cazurile este vorba despre o atitudine subiectiva negativa, de neluare in considerare, de
incalcare a normelor legale, atitudine ce se exprima in forme variate de la intentie, pana la neglijenta
In dreptul civil, termenul de culpa exprima toate formele de vinovatie, inclusiv caracterul intentional al
faptei, spre deosebire de dreptul penal optam pentru unificarea terminologiei
Definirea vinovatiei. Locul si importanta vinovatiei ca element al raspunderii civile

-
= atitudinea psihica pe care autorul a avut-o la momentul savarsirii faptei ilicite sau, mai exact, la
momentul imediat anterior savarsirii acesteia, fata de fapta si de urmarile acesteia
Fapta ilicita, ca manifestare exterioare, presupune ca antecedent un proces psihic complex, de constiinta
si vointa, proces care se sfarseste prin a se manifesta in exterior, a se obiectiva sub forma actiunii ori
inactiunii ilicite
Primul factor al atitudinii psihice factorul intelectiv, de constiinta, care se realizeaza ca un proces
intern psihic, de prefigurare a unor scopuri, a mijloacelor si posibilitatilor de atingere a acestor scopuri
etc.
Vinovatia presupune intotdeauna, si indiferent de forma ei, un anumit nivel de cunoastere, de constiinta
a semnificatiei sociale a faptelor si a urmarilor eventuale ale acestora
Al doilea factor este factorul volitiv, de vointa, concretizat inn actul psihic de deliberare si decizie cu
privire la comportamentul ce urmeaza a fi adoptat
Este momentul in care autorul se decide pentru savarsirea faptei ilicite cauzatoare de prejudicii
presupune intotdeauna libertatea de deliberare si de decizie din partea autorului faptei
Factorul intelectiv constituie premisa factorului volitiv
Lipsa vinovatiei inlatura raspunderea, chiar daca fapta a fost savarsita si prin ea a fost cauzat un
prejudiciu
Intemeierea raspunderii pe vinovatia faptuitorului constituie unul dintre fundamentele importante ale
raspunderii juridice in general
In mod exceptional: in temeiul legii ori al unor considerente ce tin de echitate, este posibil sa prevaleze
functia reparatorie a raspunderii civile si stabilirea obligatiei de reparare sa fie posibila chiar in lipsa
elementului vinovatiei (ex: cazul raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri, de animale, ori chiar
al raspunderii pentru faptele proprii ale unor persoane care au actionat fara discernamantul faptelor lor)
A. Factorul intelectiv presupune un anumit nivel de cunoastere, de constiint a a semnificatiei sociale a

faptelor si urmarilor acestora; aceasta conditie este legata de urmatoarele probleme:
a) A gradului de dezvoltare a puterii de cunoastere umane, in general gradul de dezvoltare a stiintei,
la un anumit moment dat, spre a se stabili daca urmarile faptei erau sau nu previzibile
b) A determinarii puterii de cunoastere, in concret, a subiectului care actioneaza, si anume daca acest
subiect a avut posibilitatea daca trebuia si putea sa cunoasca semnificatia sociala a faptelor sale
si a urmarilor
c) Problema persoanelor fara discernamant fie datorita varstei fragede, fie ca urmare a unei boli
psihice, fie datorita numai unei imprejurari accidentake, ceea ce face ca faptele lor cauzatoare de
prejudicii sa fie lipsite, sub aspect subiectiv, de vinovatie
Page 82
B. Factorul volitiv presupune libertatea de deliberare si de decizie din partea autorului faptei; lipsa
acestuia lipsa vinovatiei; inexistenta deci a factorului intelectiv inlatura ori falsifica orice libertate a
vointei
C. In legatura cu ambii factori
- Spre a fi libera cu adevarat, alegerea unei conduite nu trebuie sa fi fost constransa de factori
imprevizibili, care sa-l fi silit pe subiect sa actioneze intr-un anumit fel
- Este ipoteza unor factori care inlatura caracterul vinovat al faptei: fapta victimei insesi, fapta unei
terte persoane, pentru care cel care actioneaza nu este tinut a raspunde, cazul fortuit si cazul de forta
majora
- Unii autori: si legitima aparare si starea de necesitate (inlatura caracterul ilicit al faptei cauzatoare de
prejudicii)
Corelatia dintre vinovatie, fapta ilicita si raportul de cauzalitate
-
Caracterul omenesc al faptei ilicite este dat tocmai de latura sa subiectiva, care in materia raspunderii
se concretizeaza in vinovatia celui care a savarsit fapta
Constiinta creeaza cauzalitatea psihica, iar vointa declanseaza cauzalitatea fizica a fapteu
Stabilirea exacta a faptei si a raportului de cauzalitate urmeaza a fi facuta pe baza modului obiectiv in
care acestea s-au realizat efectiv, tinand seama de toate devierile, de toate abaterile si neconcordantele
dintre gandirea autorului si materializarea in fapta a acestei gandiri
Formele vinovatiei
-
Art. 1357 alin. (2): se refera la raspunderea pentru cea mai usoara culpa
Art. 1357 alin. (1): se refera la raspunderea pentru fapta (intentie)
Art. 19 C.p.: vinovatia:
o Intentie
Intentie directa autorul faptei prevede rezultatul faptei si urmareste producerea sa art. 16
alin. (2) NCC
Intentie indirecta autorul faptei prevede rezultatul faptei si, desi nu-l urmareste, accepta
posibilitatea producerii lui
o Culpa art. 16 alin. (3) NCC
Imprudenta autorul faptei prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind, fara
temei, ca acesta nu se va produce
Neglijenta autorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa il prevada
In dreptul civil, raspunderea civila delictuala opereaza, in principiu, pentru cea mai usoara culpa
Indiferent de gravitatea vinovatiei, obligatia de reparare a prejudiciului cauzat este integrala
cuantumul despagubirii depinde de intinderea prejudiciului si nu de gravitatea vinovatiei
Totusi, in cazul vinovatiei comune a autorului si victimei prejudiciului, gradul de vinovatie al celor doi se
ia drept criteriul pentru stabilirea intinderii despagubirii datorate de autor
In cazul mai multor coautori ai prejudiciului, desi fata de victima acestia raspun solidar, intre ei
suportarea prejudiciului se stabileste proportional cu gravitatea vinovatiei fiecaruia
Exista opinii in practica si in literaturam intemeiate pe prevederile art. 1085 C.civ., ca insasi raspunderea
civila sa fie mai severa atunci cand autorul a actionat cu intentie
Criterii pentru stabilirea vinovatiei (numai in cazul imprudentei si al neglijentei)

-
Intentia directa/indirecta se defineste prin ea insasi, prin elementele sale intrinseci, fara sa fie necesara
referirea la un criteriu exteriori
La culpa exista deficiente in alcatuirea factorului intelectiv:
Page 83
- La imprudenta a socotit fara temei ca rezultatul nu s-ar produce

- La neglijenta autorul nu prevede rezultatul, desi trebuia si putea sa il prevada
a) Criteriu subiectiv, concret, de apreciere, pornind de la capacitatea efectiva a fiecarui subiect in parte de
a intelege si a aprecia semnificatia faptelor proprii, in proiectarea lor sociala
b) Criteriu obiectiv raportarea comportamentului autorului la comportarea model a unei persoane
abstracte
- In dreptul civil se adopta, de regula, atat in practica judecatoreasca, cat si in literatura de specialitate,
drept criteriu de apreciere a culpei criteriul obiectiv, completat cu unele elemente subiective, ce tin de
circumstantele concrete care decurg din locul, timpul, imprejurarile in care a fost savarsita fapta,
calitatile si pregatirea subiectului activ etc Teoria lui bonus pater familias, citeriu ce este dinamic +
variabil:
- Dinamic nivelul sau de exigenta sporeste pe masura dezvoltarii societatii, a dezvoltarii stiintelor si a
cunostiintelor umane, pe masura dezvoltarii generale a gradului de pregatire a cetatenilor
- Variabil aplicarea lui trebuie sa se faca cu luarea in considerare a:
Conditiilor specifice in care se actioneaza - conditii externe conduitei: timp, loc, etc.
Situatiei in care actioneaza o persoana dotata cu pregatire profesionala de
specialitate in domeniul respectiv sau nu
Felului activitatii in cursul careia a intervenit fapta pagubitoare
Capacitatea de discernamant (delictuala), conditie a existentei vinovatiei
Spre a fi considerata raspunzatoare de propria sa fapta se cere ca persoana sa aiba discernamantul
faptelor sale capacitatea delictuala
a) Situatia minorilor
- Regulile referitoare la dobandirea capacitatii de exercitiu depline sau a celei restranse se refera numai
la aptitudinea persoanelor de a incheiera acte juridice nu se refera la faptele juridice ilicite
cauzatoare de prejudicii
- Unica cerinta pentru existenta capacitatii delictuale este existenta efectiva a discernamantului:
o Prezumtie legala relativa de existenta a discernamantului incepand cu varsta de 14 ani
o Prezumtie legala de lipsa a discernamantului anterior varstei de 14 ani
b) Situatia persoanelor lipsite de discernamant care nu erau puse sub interdictie
- Persoanele nepuse sub interdictie, care sufera de boli psihice ce le afecteaza discernamantul, in masura
in care au implinit varsta de 14 ani prezumate ca au capacitate delictuala pentru a se inlatura
prezumtia, se face dovada lipsei de discernamant in momentul savarsirii faptei
- Si in situatia persoanelor normale, care, dintr-o cauza accidentala, cu caracter temporar, au fost lipsite
de discernamant
- Este vorba de lipsa discernamantului, care nu a fost provocata printr-o culpa anterioara a autorului
c) Situatia persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca (alienatul sau debilul mintal pus sub
interdictie)
- Ar trebui sa se procedeze ca si in cazul minorilor care nu au implinit varsta de 14 ani numai daca se
face dovada discernamantului la momentul savarsirii faptei
- O alta opinie: Problema capacitatii de exercitiu se refera la incheierea actelor juridice efectele
interdictiei nu au putea fi extinse la faptele juridice ilicite daca alienatul mintal a implinit 14 ani,
prezumtie relativa de discernamant, sarcina rasturnarii probei revenindu-i interizisului
Tendinte in practica judecatoreasca
Page 84
Lipsa discernamantului lipsa vinovatiei cel care a savarsit fapta cauzatoare de prejudicii nu va
trebui sa plateasca despagubiri pentru acoperirea prejudiciului pe care l-a produs
In cazul faptei comise de minor exista posibilitatea ca, in anumite conditii prevazute de lege sa fie
angajata raspunderea parintilor
Problema prejudiciilor cauzate de bolnavii mintali situatia victimei este deosebit de dificila
Intemeindu-se pe considerente de echitate, practica noastra judecatoreasca s-a pronuntat in sensul
obligarii la despagubiri a unui minor, lipsit de discernamant, care a incendiat o suprafata de padure; la
data comiterii faptei, minorul nu avea parinti si nici nu i se desemnase un reprezentant legal
Tribunalul Suprem a hotarat ca, din considerente de echitate, autorul faptei sa fie obligat macar in parte
la repararea prejudiciului, tinandu-se seama de situatia patrimoniala a partilor din proces, decizie
confirmata si de Curtea de Apel intr-o speta similara
Imprejurari care inlatura vinovatia

- Toate acele fapte si imprejurari care au impiedicat sau anihilat libertatea de constiinta si de vointa
exclud ori diminueaza vinovatia autorului
- Toate aceste imprejurari au in comun faptul ca au influentat in mod hotarator procesul de formare a
laturii subiective
- Nu avem in vedere aici problema lipsei de discernamant a autorului faptei, lipsa care chivaleaza cu
nevinovatia
- Cand discutam imprejurarile care inlatura vinovatia, pornim de la premisa ca fapta omului a jucat un rol
cauzal fie singura, fie in unire cu alt fapt ori eveniment exterior
a) Daca fapta autorului a fost singura cauza a prejudiciului, prin dovedirea imprejurarii exoneratoare va
trebui sa se demonstreze lipsa totala a vinovatiei; o simpla diminuare a vinovatiei ar fi ineficienta sub
aspectul raspunderii civile de indata ce raspunderea este angajata pentru culpa cea mai usoara
b) Daca la producerea prejudiciului au concurat, pe langa si impreuna cu fapta ilicita a autorului, faptele
altor persoane ori anumite evenimente exterioare, existenta acestor din urma fapte si evenimente
poate conduce, fie la excluderea totala, fie numai la diminuarea vinovatiei autorului
o Cei care au participat la savarsirea faptei ilicite raspund solidar fata de victima, iar numai intre ei se
ia in considerare participarea partiala si gradul de vinovatie ale fiecarui participant
o Situatia in care la cauzarea prejudiciului au contribuit impreuna, atat fapta ilicita si vinovata a
persoanei, cat si un eveniment exterior ex: un eveniment natural neprevizbil (de ex, situatia unui
accident auto, la producerea caruia au contribuit cauzal, atat fapta vinovata a conducatorului auto,
care a condus imprudent, cat si interventia unui caz de forta majora insuficient pentru a inlatura in
total vinovatia soferului cel mult se va pune problema de dimunare a despagubirii, daca si in
masura in care se va dovedi intinderea participarii cauzale a faptei ilicite a autorului, fata de
participarea concurenta a elementului exterior; daca nu se poate dovedi, riscul il suporta soferul);
c) Pentru a exista o imprejurare exoneratoare de vinovatie, trebuie sa nu fi existat anterior o fapta ilicita
si vinovata a autorului, care sa fi provocat, sa fi pus in miscare ori sa fi influentat desfasurarea acelei
fapte, a acelui eveniment sau a acelei situatii
- S-a spus ca acolo unde inceteaza culpa incepe cazul fortuit
- Unii autori: identifica cu notiunea de caz fortuit toate categoriile de imprejurari care au facut imposibila
prevederea si prevenirea urmarilor faptei nu subscriem la acest punct de vedere
Imprejurari principale care inlatura vinovatia:

a) Fapta victimei insesi art. 1352
b) Fapta unui tert, pentru care autorul nu este tinut a raspunde art. 1352
c) Cazul fortuit stricto sensu art. 1531
Page 85
d) Cazul de forta majora - art. 1351 NCC

In anumite situatii imprejurarile mentionate se pot suprapune cu legitima aparare ori cu starea de
necesitate
In ceea ce priveste rasupunderea pentru fapta proprie, distinctia intre cazul fortuit si forta majora nu
prezinta interes, ambele avand aceleasi efecte exoneratoare prezinta interes in cazul raspunderii
pentru prejudicii cauzate de lucruri
Precizari privind vinovatie civila si vinovatia penala

-
In cadrul vinovatiei penale, locul principal il ocupa vinovatia in forma intentiei; In cadrul raspunderii
civile, locul principal il ocupa vinovatia in forma culpei, intentia nefiind exclusa; de obicei, cand fapta
ilicita a fost savarsita cu intentie, raspunderea civila se cumuleaza cu cea penala
Raspunderea civila delictuala este angajata chiar pentru culpa cea mai usoara, spre deosebire de
raspunderea penala, unde conteaza gravitatea vinovatiei deosebit de mult
In materia raspunderii civile intalnim raspunderea pentru fapta altei persoane, raspundere intemeiata pe
o prezumtie legala de vinovatie
Sfera vinovatiei civile este mai larga decat sfera vinovatiei penale; Lipsa vinovatiei penale nu inseamna ca
lipseste si vinovatia civila
Hotararea definitiva a instantei penale are autoritatea de lucru judecat in fata instantei civile care judeca
actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia daca
intre sfera vinovatiei penale si cea a vinovatiei civile nu exista identitate, inseamna ca si autoritatea de
lucru judecat a hotararii penale se intinde numai pana la limita sferei vinovatiei penale; daca dincolo de
aceasta sfera, se poate retine o vinovatie civila, nu se va putea invoca autoritatea de lucru judecat
(obiect diferit)
Proba elementelor raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie

Sarcina probei
- Principiu general: victima prejudiciului, deoarece ea este aceea care reclama ceva in fata justitiei (art.
1169 C.civ.)
- Victima prejudiciului va trebui sa faca dovada atat a prejudiciului, cat si a faptei ilicite, a raportului de
cauzalitate dintre fapta si prejudiciu si a vinovatiei
- Fiind vorba de fapte juridice stricto sensu, proba se poate face prin orice mijloc, inclusiv cu martori
Aspecte specifice
-
Ceea ce se cere victimei sa dovedeasca sunt numai elementele exterioare de comportament, fapta
autorului, caracterul ilicit obiectiv al acestei fapte, legatura de cauzalitate dintre aceasta fapta si
prejudiciu, eventualele circumstante de loc si timp, cele de ordin personal ale autorului faptei
nedibacia cu care a actionat, comportarea anterioara sau posterioara etc.
Autorul prejudiciului este indreptatit sa prezinte dovezile contrarii privind faptele ori imprejurarile care
ii inlatura vinovatia va putea sa probeze, de ex., existenta unor imprejurari care l-au pus in
imposibilitatea obiectiva de a prevedea interventia unor factori intamplatori si imprevizibili, ce l-au
constrans sa actioneze intr-un anumit fel/care au deviat directia pe care o daduse actiunilor sale,
scotand aceste actiuni de sub stapanirea sa
Revine judecatorului sarcina ca, in virtutea rolului sau activ, sa reconstituie desfasurarea intregului
proces psihic si sa deduca existenta vinovatiei autorului faptei ilicite (incidenta criteriului obiectiv de
apreciere a vinovatiei)
Page 86
Aspecte specifice privind raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie a

persoanei juridice
Conditii
-
Una dintre manifestarile calitatii de persoana juridica este raspunderea patrimoniala pentru actele si
faptele sale juridice, raspundere care ne apare ca o componenta a participarii persoanei juridice, in
nume propriu, la circuitul civil
Aceasta poate fi dupa caz, o raspundere contractuala sau o raspundere delictuala
Raspunderea delictuala poate fi:
o Raspundere pentru fapta proprie, reglementata de art. 1349 C.civ.
o Raspundere pentru fapta altuia, de regula, o raspundere in calitate de comitent, pentru faptele
prepusilor sai, reglementata de art. 1373
o Raspundere pentru prejudiciile cauzate de lucrurile, edificiile ori animalele care ii apartin,
reglementata de art. 1375-1378
Cand vorbim de organele persoanei juridice, nu avem in vedere doua entitati juridice de sine statatoare:
persoana juridica si organele sale o singura entitate: persoana juridica, ce se exprima prin organele
sale
Art. 219 si art. 221: Faptele licite sau ilicite svrite de organele persoanei juridice oblig nsi
persoana juridic, ns numai dac ele au legtur cu atribuiile sau cu scopul funciilor ncredinate. +
faptele licite sau ilicite savarsite de organele sale obliga insasi persoana juridica, daca au fost indeplinite
cu prilejul exercitarii functiei lor raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie a persoanei
juridice va fi angajata ori de cate ori organele acesteia, cu prilejul exercitarii functiei ce le revine, vor fi
savarsit o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii
Vor fi avute in vedere si dispozitiile din: Legea nr. 15/1990, Legea nr. 31/1990 privind societatile
comerciale, Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura
Precizari
Daca fapta nu a fost savarsita de catre organele persoanei juridice, ci de catre un reprezentant al acesteia,
cu prilejul exercitarii atributiilor ce i-au fost incredintate raspunderea civila a persoanei juridice va fi
angajata ca o raspundere pentru fapta altuia
1. Fapta ilicita trebuie sa fi fost savarsita de catre organele persoanei juridice cu prilejul exercitarii functiei
lor fapta trebuie sa se afle intr-o conexiune necesara cu functia respectiva, chiar daca au fost
depasite limitele legale ale functiei
Opinam pentru o interpretare restrictiva: daca fapta ilicita a organului a fost savarsita prin abuz
de functie urmarind scopuri straine persoanei juridice, in interes propriu va fi anagajata
raspunderea exclusiva a persoanei fizice
2. Principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice este un principiu care stabileste
limitele de valabilitate a actelor juridice; incalcarea lui depasirea limitelor specialitatii prin
savarsirea, de catre organele persoanei juridice, a unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii nu poate fi
invocata drept cauza de exonerare de raspundere
3. Pentru angajarea raspunderii, victima va trebui sa faca proba elementelor raspunderii: prejudiciul,
fapta ilicita, raportul de cauzalitate, vinovatia pornind de la fapta organelor persoanei juridice
regulile generale prevazute la raspunderea pentru fapta proprie; exceptie: raspunderea pentru fapta
altuia
Raspunderea proprie a persoanelor fizice care intra in componenta organelor persoanei juridice
Page 87
Instituirea prin lege a raspunderii persoanei juridice pentru prejudiciul cauzat prin fapta ilicita savarsita
de organele sale constituie o masura de protectie pentru victima prejudiciului care are posibilitatea sa
obtina despagubiri de la persoana juridica persoana care intra in componenta organelor persoanei
juridice nu este scutita de raspundere, ele purtand o raspundere proprie pentru faptele ilicite
cauzatoare de prejudicii, raspundere care functioneaza atat fata de persoana juridica, cat si fata de
victima prejudiciului
Art. 219 alin. (2): Faptele ilicite atrag i rspunderea personal i solidar a celor care le-au svrit, att
fa de persoana juridic, ct i fa de teri. 2 reguli:
1. Victima prejudiciului poate, la alegerea sa, sa cheme in judecata pentru despagubiri:

a. Pe persoana juridica, singura
b. Pe persoana juridica in solidar cu persoanele fizice care, actionand ca organe ale persoanei
juridice, au savarsit fapta ilicita
c. Numai persoanele fizice
2. Persoana juridica, platind despagubirile, are dreptul sa se intoarca, printr-o actiune de regres,
impotriva persoanelor fizice din componenta organelor de conducere, care au savarsit fapta ilicita nu
este numai un drept, ci si o obligatie
Temeiul acestei actiuni in regres este art. 1384 C.civ.: Cel care rspunde pentru fapta altuia
se poate ntoarce mpotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu excepia cazului n care
acesta din urm nu este rspunztor pentru prejudiciul cauzat.
Raspunderea pentru fapta proprie presupune conduita proprie, culpa proprie, nu acelea ale
altuia, fie acesta si organul persoanei juridice
faptele (...) savarsite de organele sale obliga insasi persoana juridica nu mai constituie
faptele persoanei juridice decat pe calea unei fictiuni
Raspunderea pentru fapta altei persoane

Raspunderea pentru fapta copiilor minori sau a interzisului judecatoresc
A. Prevederi legale
- Art. 1372 C.civ.: Cel care n temeiul legii, al unui contract ori al unei hotrri judectoreti este obligat
s supravegheze un minor sau o persoan pus sub interdicie rspunde de prejudiciul cauzat altuia de
ctre aceste din urme persoane.
- Alin. Final: Cel obligat la supraveghere este exonerat de rspundere numai dac dovedete c nu a
putut mpiedica fapta prejudiciabil. n cazul prinilor sau, dup caz, al tutorilor, dovada se consider
a fi fcut numai dac ei probeaz c fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze dect modul n
care i-au ndeplinit ndatoririle decurgnd din exerciiul autoritii printeti.
- avem atat minori + pusi sub interdictie
- Raspunderea parintilor va fi pusa in miscare in masura in care, minorul sau interzisul a savarsit o fapta
ilicita cauzatoare de prejudicii
B. Sfera persoanelor pentru care se raspunde
- copii minor care savarsesc fapte ilicite
- interzisii judecatoresti, de orice varsta, care savarsesc fapte ilicite
C. Determinarea persoanelor chemate de lege sa raspunda
- avem o raspundere in sarcina tuturor persoanelor fizice sau juridice care au obligatia prevazute de lege,
stabilita intr-un contract sau printr-o hotarare judecatoreasca de a supraveghea pe minorul sau, dupa
caz, persoana pusa sub interdictie care a savarsit fapta ilicita prin care s-a cauzat unei terte persoane un
prejudiciu injust
Page 88
Conditiile raspunderii parintilor pentru fapta copiilor minori

A. Conditii generale
a) Victima prejudiciului trebuie sa faca dovada cu privire la:
1) Existenta prejudiciului
2) Existenta faptei ilicite a minorului
3) Existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita a minorului si prejudiciu
- Nu se cere conditia ca minorul sa fi actionat cu discernamant, deci cu vinovatie daca s-ar cere, practic
s-ar inlatura raspunderea parintilor tocmai in acele cazuri in care prezenta lor in indrumarea imediata a
copilului ar fi fost mai necesara (minorii nevarstnici)
- Art. 1382 Cei care rspund pentru o fapt prejudiciabil sunt inui solidar la reparaie fa de cel
prejudiciat.
B. Conditii speciale
I.
Minoritatea sau, dupa caz, statutul de persoana pusa sub interdictie
- Este indiferent daca acestia erau total lipsiti de capacitate de exercitiu, intrucant nu indeplinisera varsta
de 14 ani ori aveau o capacitate de exercitiu restransa (14-18 ani)
- Raspunderea parintilor nu se aplica copilului devenit major prin casatorie
- Nu se aplica nici persoanelor majore lipsite de discernamant ca efect al alienatiei sau debilitatii mintale
(chiar daca sarcina ocrotirii revine parintilor)
II.
Fapta ilicita si prejudiciabila sa fie savarsita de catre minor sau de interzisul judecatoresc dupa
momentul nasterii efective a obligatiei de supraveghere in sarcina persoanei raspunzatoare
- Nu se mai prevede ca o conditie a angajarii raspunderii existenta comunitatii de locuinta a minorului sau
a interzisului judecatoresc cu persoana sub a carei supraveghere sau autoritate este plasat prin lege,
contract sau hotarare judecatoreasca
Inlaturarea prezumtiilor stabilite privind raspunderea minorului

-
Potrivit art. 1372 alin. (3) sunt aparati de raspundere daca probeaza ca n-au putut impiedica faptul
prejudiciabil
Prezumtiile instituite sunt prezumtii legale relative
Obiectul probei contrarii: Faptul ca parintii si-au indeplinit in mod ireprosabil indatoririle ce le
reveneau, ca deci nu se poate retine un raport de cauzalitate intre fapta lor si fapta ilicita cauzatoare
de prejudicii a minorului
Daca se porneste de la premisa ca fapta parintilor a constat in exercitarea necorespunzatoare a
supravegherii minorului dovada pozitiva a iprejurarii ca au exercitat aceasta supraveghere, insa nu au
putut impiedica fapta ilicita a minorului va fi suficienta spre a-I exonera de raspundere
Daca se porneste de la premisa (pe care o consideram justa), ca fapta parintilor a constat in
nerespectarea indatoririlor de supraveghere + a acelora de educare ori crestere a minorului dovada
contrara va fi mai complexa, intrucat trebuie sa se refere la un dublu obiect: supravegherea +
educarea/cresterea minorului
Daca nu au reusit sa rastoarne prezumtia privind insuficienta indeplinire a indatoririlor ce le reveneau,
pentru a inlatura totusi prezumtia de cauzalitate dintre fapta lor si fapta copilului minor, parintii vor
trebui sa faca dovada ca un fapt exterior copilului, pentru care ei nu sunt tinuti a raspunde, a
determinat cauzal savarsirea de catre acestia a faptei (ex: caz fortuit, forta majora, fapta unui tert etc.)
Pentru a inlatura prezumtia de vinovatie in modul in care si-au indeplinit indatoririle, pe langa faptele
exterioare copilului mentionate mai sus, care pot fi exoneratoare si de vinovate, parintii ar mai putea
Page 89
invoca, de ex: lipsa de discernamant, lipsa cu un anumit caracter de durata, de natura a inlatura
vinovatia pentru neindeplinirea indatoririlor parintesti
Efectele raspunderii
-
Daca toate conditiile prevazute de art. 1372 sunt indeplinite, sunt tinuti sa raspunda integral fata de
victima prejudiciului cauzat de minor
Ipoteza 1: Minorul era lipsit de discernamant numai parintii vor raspunde
Ipoteza 2: Minorul avea discernamant Victima are latitudinea de a trage la raspundere fie pe minor
singur, fie pe parinti singuri, fie pe minor + parinti raspundere solidara (Temeiuri diferite:
minorul va raspunde pentru fapta proprie art. 1357 C.civ.; parintii vor raspunde pentru fapta altuia
art. 1372 C.civ.)
Parintii au posibilitatea ca, pe calea unei actiuni in regres indreptata impotriva minorului, sa recupereze
de la acesta ceea ce au platit pentru el (daca acestia au platit intregral despagubirile, minorul avand
discernamant)
Art. 1374 Prinii nu rspund dac fac dovada c sunt ndeplinite cerinele rspunderii persoanei care
avea obligaia de supraveghere a minorului.
Regresul persoanei raspunzatoare care a reparat prejudiciul cauzat victimei

-
Daca faptuitorul este minor si obligatia de supraveghere apartinea ambilor parinti deopotriva raspund
solidar
Cand persoana raspunzatoare a reparat prejudiciul cauzat, in anumite conditii, ea are dreptul de regres
impotriva faptuitorului pe art. 1384
are drept de regres impotriva minorului/interzisului doar atunci cand sunt intrunite toate conditiile ca
acesta sa raspunda pentru fapta proprie
Art. 1366
(1) Minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani sau persoana pus sub interdicie judectoreasc nu
rspunde de prejudiciul cauzat, dac nu se dovedete discernmntul su la data svririi faptei.
(2) Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani rspunde de prejudiciul cauzat, n afar de cazul n care
dovedete c a fost lipsit de discernmnt la data svririi faptei.
Raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor

-
Art. 1373 C.civ: Comitentul este obligat s repare prejudiciul cauzat de prepuii si ori de cte ori fapta
svrit de acetia are legtur cu atribuiile sau cu scopul funciilor ncredinate.
Acestia sunt chemati sa raspunda ca parti responsabile civilmente
Definitoriu pentru calitatile de comitent si prepus este existenta unui raport de subordonare care isi are
temeiul in imprejurarea ca, pe baza acorduluio dintre ele, o persoana fizica sau juridica a incredintat
unei persoane fizice o anumita insarcinare prima persoana = comitent, a 2-a persoana = prepus;
prima persoana are posibilitatea de a da instructiuni, de a directiona, indruma si controla activitatea
celeilalte; a 2-a persoana are obligatia de a urma indrumarile si directivele primite
Curtea de Apel: raportul de prepusenie se naste pe baza unui acord de vointa, comitenutul incredintand
prepusului o anumita functie ori insarcinare si avand dreptul de a directiona activitatea prepusului, de a-l
indemna si controla in activitatea incredintata
Temeiurile de nastere a raportului de prepusenie

A. Contractul de munca de regula
Page 90
Din acesta se nasc raporturi juridice carora le este specifica subordonarea in procesul desfasurarii
activitatii, a persoanei incadrate in munca fata de unitatea la care este incadrata
Existenta contractului de munca face numai sa se prezume pana la proba contrarie, existenta raportului
de prepusenie
Comitenti: regiile autonome, societatile comerciale, societatile agricole etc.
Nu intotdeauna raportul de comitent la prepus exista intre subiectul care a incheiat contractul de munca
si cel incadrat pe baza acestui contract
1) Situatiile in care, desi contractul de munca este incheiat cu o anumita intreprindere, functiile exercitate
de cel incadrat in munca si in legatura cu care s-a produs prejudiciul, i-au fost incredintate de o alta
intreprindere
- Ex: ipoteza detasarii in munca pentru stabilirea raportului de prepusenie trebuie avuta in vedere nu
intreprinderea cu care cel detasat a incheiat contractul de munca, ci trebuie sa se determine
intreprinderea la care s-a facut detasarea si care a incredintat functia in indeplinirea careia a fost
savarsita fapta ilicita cine exercita efectiv indrumarea
- S-a considerat ca si in cazul in care o intreprindere a inchiriat alteia un utilaj, insotit de deserventul sau,
calitatea de comitent a deserventului se transfera, odata cu paza juridica a utilajului, la intreprinderea
care, primind cu chirie utilajul, dispune asupra lucrarilor ce urmeaza a se executa si are datoria sa
exercite indrumarea si supravegherea modului in care acestea se executa pentru paguba raspunde
unitatea care a inchiriat utilajul
- Si in ipoteza om care, desi numirea in functie se face de catre un anumit organ care asigura eventual si
plata retributiei, munca se desfasoara efectiv intr-o alta unitate, cum era cazul unor specialisti agricoli
calitatea de comitent o avea cooperativa agricola de productie si nu directia generala, intrucat nu poate
fi comitent decat acela ins erviciul caruia este consacrata activitatea prepusului in momentul producerii
pagubei
- In concluzie: unitatea care a incheiat contractul de munca cu autorul faptei ilicite nu raspunde in
calitate de comitent, in cazul in care dovedeste ca fapta a fost savarsita in momentul in care
activitatea faptuitorului era indrumata, supravegheata si controlata de o alta unitate
2) Disocierea raportului de prepusenie fata de contractul de munca ce decurge din natura specifica a
exercitarii unor profesii, de autonomia pe care o implica exercitarea profesiei mentionate (situatia
medicului si a modalitatilor specifice de exercitare a profesiei sale, indiferent de faptul ca acesta lucreaza
in spital ori intr-o alta unitate sanitara)
- Medicul asigura asistenta medicala independent, pe baza pregatirii sale in profesie
- Medicul nu este asadar un prepus al organizatiei sanitare in care este incadrat, ci raspunde singur si
personal, pe temeiul art. 1357
- Medicul actioneaza insa ca prepus, in acele situatii in care este pusa in discutie indeplinirea ori
neindeplinirea unor indatoriri de serviciu (ex: respectarea programului de garzi) daca s-a produs un
prejudiciu din cauza neindeplinii acestor obligatii, este posibila implicarea organizatiei sanitare in calitate
de comitent
- Infirmierii si infirmierele calitate de prepusi, se angajeaza raspunderea pe baza art. 1357 +
raspunderea comitentilor
B. Raportul de prepusenie poate sa se intemeieze si pe calitatea de membru al organizatiei cooperatiste,
deoarece in procesul muncii se instituie un raport de subordonare intre membrii cooperativei si aceasta
din urma
- Fostul Tribunal Suprem: raspunderea cooperativei pentru prejudiciile cauzate tertilor de membrii
cooperatori care nu au calitate de organe ale ei, prin fapte ilicite savarsite cu prilejul aducerii la
Page 91
indeplinire a sarcinilor incredintate, este o raspundere pentru fapta altuia si opereaza in conditiile
prevazute de art. 1373
C. Desi in principiu din contractul de mandat nu se naste un raport de prepusenie, totusi, in mod
exceptional, un asemenea raport poate fi grefat pe un astfel de contract
- Din mandat se poate naste un raport de prepusenie, in masura in care prin contract se stabileste o
deplina subordonare a mandatarului fata de mandant mandantul nu se bucura de initiativa si
autonomie in exercitarea insarcinarii primite si accepta sa-si desfasoare activitatea sub directa
autoritate, indrumare, control si supraveghere a mandantului
D. Ca principiu, nu exista un raport de subordonare in cadrul contractului de antrepriza, deoarece
antreprenorul, care s-a angajat sa execute o anumita lucrare, se bucura de autonomie in indeplinirea
obligatiilor asumate; Totusi, in cazuri exceptionale, antreprenorul, renuntand la autonomia sa, se
subordoneaza efectiv autoritatii beneficiarului lucrarii;
E. Ca principiu, nu exista raport de prepusenie intre locator si locatar, astfel incat locatorul nu poate fi
tinut sa raspunda pentru prejudiciile cauzate de chirias altei persoane, datorita faptului ca, de exemplu,
acel chirias nu a executat la timp reparatiile locative ce ii incumbau. Tot astfel, nu exista raport de
prepusenie nici intre chirias si subchirias, in raporturile cu proprietarul (pe temeiul art. 1373)
- Practica judiciara: raspunderea locatarului principal fata de proprietarul imobilului va fi angajata, nu
insa pe temeiurile raspunderii delictuale pentru fapta altuia, ci pe temeiuri contractuale, ex: art. 1434
alin. (2) C.civ., conform caruia locatarul principal este raspunzator de stricaciunile si pierderile
casunate de persoanele familiei sale sau de sublocatar
F. Situatia militarului in termen
- Art. 55 Const., cetatenii Romaniei pot fi incorporati de la varsta de 20 de ani si pana la 35 de ani, cu
exceptia voluntarilor, in conditiile legii organice
- Sub regimul Constitutiei din 1965, cat si a celei din 1991, serviciul militar era obligatoriu, constituind o
indatorire constitutionala
- In conditiile serviciului militar obligatoriu nu exista raport de prepusenie, neexistand acordul de
vointa care sta la baza sa, serviciul militar fiind o obligatie legala
- Alta este situatia in care militarului in termen I se incredinteaza o atributie care excede indatoririle ce
tin de indeplinirea serviciului militar cel care i-a incredintat, in interesul sau, o asemenea atributie,
capata calitatea de comitent si este tinut a raspunde in conformitate cu art. 1373
- Tribunalul Suprem: un ostas in termen primeste sarcina de a conduce autoturismul proprietate
personala a unui ofiter, in interesul acestuia din urma exista raport de prepusenie, deoarece acesta
nu constituie executarea unei obligatii ce decurge din satisfacerea serviciului militar, ci exista datorita
faptului ca implica relatii de subordonare cu caracter conventional
- Speta: un tanar incorporat a fost ranit din culpa altui militar in termen, acesta fiind obligat sub aspect
civil sa plateasca, solidar cu partea responsabila civilmente Ministerul Apararii Nationale
despagubiri periodice tanarului respectiv parte civila in proces, devenind invalid; s-a considerat de
prima instanta ca partea civila este indreptatita sa primeasca, pentru intretinerea sa, diferenta dintre
pensia de asigurari sociale si remuneratia ce I s-ar fi cuvenit in raport cu calificarea ce o avea, astfel ca
obligarea Ministerului Apararii Nationale in calitate de comitent, solidar cu inculpatul, la plata acestei
diferente este corecta;
- Speta 2: un militar in termen, in timpul executarii serviciului de paza, a parasit postul si, folosind arma
din dotare a ranit o persoana, cauzandu-I vatamari corporale ce i-au pus viata in pericol inculpatul +
Ministerul de Interne, parte responsabila civilmente, raspund solidar
Page 92
Protectia victimei ar putea fi asigurata si prin invocarea prevederilor speciale ale art. 1376 prin care se
instituie raspunderea decurgand din paza juridica a unor lucruri, in cazul analizat raspunderea ce curge
din paza juridica a obiectelor aflate in dotare
Astazi, serviciul militar obligatoriu pe timp de pace este suspendat serviciu militar pe baza de
voluntariat pe aceasta cale se nasc raporturi de prepusenie, intre militarul voluntar si organismul
militar de specialitate incheiandu-se un contract specific
G. Regula generala
- Existenta elementelor constitutive ale raportului de prepusenie urmeaza a fi stabilita de la caz la caz
de instanta de judecata, pe baza probelor administrate
- Este esentiala determinarea persoanei fizice/juridice, in interesul careia se desfasoara activitatea si
care, la momentul savarsirii faptei ilicite cauzatoare de prejudicii, avea autoritatea de a da instructiuni
si directive celui care indeplinea atributiile incredintate, de a-I supraveghea, indruma si controla
activitatea desfasurata in exercitarea acestor atributii
- Prezumtie de raport de prepusenie: contractul de munca, calitatea de membru al unei organizatii
cooperatiste se inlatura prin dovada ca o alta persoana exercita in momentul savarsirii faptei
autoritatea ce caracterizeaza calitatea de comitent
- Raportul de prepusenie poate sa existe si in afara existentei unui contract prealabil intre comitent si
prepus, caz in care revine victimei prejudiciului sarcina de a face dovada directa a faptelor din care
decurge acest raport; ex: intre scoala si elevul caruia I a dat o anumita insarcinare prepusi ocazionali
Fundamentarea raspunderii comitentului pentru fapta prepusului opinii
Ideea unei culpe in alegerea prepusului culpa in eligendo ori ideea unei culpe in alegere unite cu o
culpa in supraveghere culpa in vigilando
- A evoluat din ce in ce mai mult spre ideea unei prezumtii legale absolute numai de culpa in supraveghere
(contextul evolutiei economiei etc.) insuficientele in supraveghere, indrumare si control de care a dat
dovada comitentul
2) Prepusul actioneaza ca un adevarat mandatar al comitentului fapta ilicita este fapta comitentului
insasi REZERVE
- Nu poate fi vorba de mandat si de reprezentare decat in cazul actelor juridice, nu in cazul faptelor
juridice, cum sunt faptele ilicite cauzatoare de prejudicii
- Raspunderea comitentului este o raspundere pentru fapta altuia si nu o raspundere pentru propria sa
fapta dreptul comitentului ca, in cazul in care a platit despagubirile catre victima, sa se regreseze
impotriva prepusului vinovat, acesta trebuind sa suporte consecintele propriei sale fapte
Imprejurarea ca fapta a fost comisa in functiile incredintate nu este de natura, prin ea insasi, sa
inlature raspunderea personala a celui care a comis-o
3) Ideea de risc raspunderea ar decurge din imprejurarea ca el (comitentul) este acela catre trage
foloasele activitatii desfasurate de prepus si deci trebuie sa suporte si consecintele nefavorabile ale
acestei activitati ubi emolumentum ibi onus aceasta fundamentare ar fi incompatibila cu dreptul
pe care il are comitentul de a se regresa impotriva prepusului vinovat
4) Ideea de garantie literatura + practica
- Premisa: prin art. 1373 se instituie o garantie a comitentului, in solidar cu prepusul, fata de victima
prejudiciului, garantie ce este menita sa ofere victinei posibilitatea de a fi despagubita
- = garantie pentru fapta altuia
- Raspunderea comitentului va fi angajata numai daca, si in masura in care, in persoana prepusului sunt
intrunite conditiile generale ale raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie
- Aplicarea acestei garantii:
Page 93
a) Conceptia garantiei obiective garantie intemeiata pe riscul de activitate, detasata de orice idee
de culpa prezumata a comitentului
b) Conceptia garantiei subiective mai apropiata de sistemul Codului civil in vigoare garantie care nu
se detaseaza, ci se grefeaza pe ideea unei prezumtii de culpa in sarcina comitentului
- In virtutea raportului de prepusenie, comitentul exercita supravegherea, indrumarea si controlul
activitatii prepusului
- Ideea de garantie depaseste, in extensiune, ideea de vina a comitentului, ceea ce face ca pezumtia
de raspundere a acestuia sa nu poata fi inlaturata prin simpla proba contrarie a lipsei de vinovatie in
exercitarea supravegherii, indrumarii etc. in acest punct se intalnesc cele 2 conceptii despre
garantie
-
Se vorbeste adesea despre o prezumtie legala absoluta de culpa in sarcina comitentului

Curtea de Apel: fundamentul raspunderii intemeiate pe dispozitiile art. 1000 alin. (3) C.civ.- actualul
1373 - il reprezinta o prezumtie legala absoluta de culpa in sarcina comitentului acopera atat ideea
de vina in exercitarea atributelor comitentului, cat si ideea de garantie generala privind fapta
prepusului
Practica noastra judecatoreasca a adoptat ideea de garantie (fara a parasi ideea de culpa prezumata
absolut a comitentului) Tribunalul Suprem: legea, obligand pe comitent sa raspunda pentru intreaga
paguba cauzata de prepusii sai in functiile ce li s-au incredintat, a vrut sa acorde partii pagubite
posibilitatea de a urmari, pentru intreaga suma reprezentand despagubirile, fie pe angajatul care a
cauzat paguba, fie intreprinderea civilmente responsabila partea civilmente responsabila nu se afla in
aceeasi situatie cu cei vinovatim are doar rolul de a asigura partii pagubite repararea daunei
Conditiile raspunderii comitentului pentru fapta prepusului

A. Conditii generale
- Este necesar ca, in persoana prepusului, sa fie intrunite conditiile raspunderii pentru fapta proprie,
prevazute de art. 1357
- Victima prejudiciului trebuie sa faca dovada:
Existentei prejudiciului
Existentei faptei ilicite a prepusului
Existenta raportului de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu
Existenta vinei prepusului in comiterea faptei ilicite instanta suprema:persoana fizica/jur ce are
calitatea de comitent raspunde pentru prejudiciul cauzat de prepusul sau in functia ce I s-a
incredintat, numai daca in persoana prepusului sunt intrunite conditiile raspunderii pentru fapta
proprie, victima trebuind sa faca dovada inclusiv a vinovatiei prepusului
B. Conditiile speciale
1) Existenta raportului de prepusenie
2) Prepusii sa fi savarsit fapta in functiile ce li s-au incredintat
1) Existenta raportului de prepusenie pentru ca raspunderea comitentului sa fie angajata trebuie ca
raportul de prepusenie sa existe la momentul savarsirii faptei ilicite raspunderea nu va actiona daca la
data savarsirii faptei ilicite nu mai exista calitatea de comitent, fie datorita incetarii definitive a raportului
de prepusenie, fie ca atributele acestui raport trecusera, chiar si numai temporar, asupra altei persoane
Art. 1373 alin. (2) comitent = cel care, n virtutea unui contract sau n temeiul legii, exercit
direcia, supravegherea i controlul asupra celui care ndeplinete anumite funcii sau nsrcinri n
interesul su ori al altuia.
2) Conditia savarsirii faptei in functiile incredintate
Page 94
Interpretari:
a) Interpretare restrictiva raspunderea este angajata numai daca fapta ilicita s-a inscris in limitele
functiei incredintate
b) Interpretarea extensiva raspunderea este angajata si in ipoteza in care prepusul, abuzand de
functia sa, a depasit limitele ei, functia constituind numai un simplu prilej, o simpla ocazie,
care a facut posibila savarsirea faptei ilicite
Coordonate:
a) Nu poate fi pusa problema raspunderii comitentului pentru fapta ilicita cauzatoare de prejudicii
savarsita de prepusul sau daca fapta nu are niciun fel de legatura cu exercitiul functiei incredintate
(ex: in concediul de odihna etc.)
b) Raspunderea comitentului trebuie sa fie angajata atunci cand prepusul actioneaza in cadrul normal
al functiilor incredintate, daca prin nedibacie, neglijenta sau imprudenta a cauzat un prejudiciu.
Raspunderea comitentului trebuie sa fie angajata cand prepusul a lucrat pentru comitent, in limitele
scopului in vederea caruia i-au fost conferite functiile, chiar fara a avea instructiunile comitentului
ori chiar impotriva acestor instructiuni. Exista decizii in care se precizeaza ca: raspunderea nu
trebuie sa functioneze daca prepusul, profitand sau abuzand de functie, a depasit limitele
competentei pe care I le conferea functia ori a lucrat pentru propriul sau interes, fara legatura cu
interesele comitentului sau a actionat chiar impotriva intereselor comitentului.
c) Divergente de opinii: in cazul in care prepusul, profitand ori abuzand de functie, actioneaza in
propriul sau interes sau in cazurile in care, cu ocazia exercitarii functiei, dar fara legatura cu
aceasta, uneori chiar fara nicio simpla aparenta de legatura cu functia, savarseste o fapta ilicita
cauzatoare de prejudicii;
- Tendinta de extindere nelimitata a raspunderii nu ni se pare justificata
- S-au propus criterii pentru precizarea limitelor raspunderii se vorbeste despre necesitatea ca intre
exercitarea functiei si savarsirea faptei ilicite, chiar prin abuz de functie, sa exista o legatura de
cauzalitate sau cel putin o conexiune necesara
Despre limitele raspunderii
-
Literatura de specialitate: raspunderea comitentului trebuie sa functioneze in toate cazurile in care

savarsirea faptei ilicite nu ar fi fost cu putinta daca nu s-ar fi incredintat prepusului functia
respectiva, fiind deci fara insemnatate imprejurarea ca faptele pagubitoare nu corespund exercitiului
normal al functiei, ci constituie un exercitiu abuziv al ei
trebuie sa existe intre exercitiul functiunii si fapta pagubitoare o legatura de cauzalitate sau cel putin o
conexitate, astfel incat functia sa fi procurat instrumentul faptei ilicite aceste criterii sunt corelate,
uneori, cu timpul producerii faptei ilicita, de regula, in timpul serviciului (exceptie: cand functia a
procurat prepusului instrumentul faptei ilicite)
Restrangeri, excluderi ale raspunderii: victima insasi a contribuit la producerea prejudiciului ori stia ca
prepusul actioneaza cu depasirea functiei, in mod abuziv
De cele mai multe ori, se ajunge sa se identifice cerinta ca fapta ilicita sa fi fost savarsita in functiile
incredintate, cu simpla imprejurare ca fapta a fost savarsita cu ocazia, cu prilejul exercitarii
functiei
Extinderea raspunderii comitentului se datoreaza si interferentei, in anumite cazuri, a raspunderii
comitentului cu raspunderea celui care are paza juridica a lucrului pentru prejudiciul cauzat de acesta
[art. 1376] ex: accidente auto cauzate de soferi, cu deosebire in cazurile in care acestia s-au folosit, in
mod abuziv, de autovehicul, in interes propriu, chiar fara stirea unitatii care avea paza juridica a
autovehiculului pe langa sofer, raspunde comitentul, care este si paznic juridic al lucrului?
Page 95
Sub aspectul aplicarii stricte a conditiilor raspunderii comitentului pentru fapta prepusului,
raspunsul trebuia sa fie in principiu negativ propriul interes al soferului, uneori fara niciun fel
de conexiune necesara cu functia
Sub aspectul raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri pe temeiul art. 1376, potrivit
unor opinii, cel care avea paza juridica a lucrului in speta comitentul trebuia sa raspunda
S-a ajuns ca raspunderea comitentului sa absoarba raspunderea pentru lucruri, consacrandu-se
solutia ca pentru fapta evident abuziva a soferului sa se instituie o raspundere a comitentului,
intemeiata pe art. 1373
Tribunalul Suprem: raspunderea comitentului este angajata si in situatia in care prepusul sofer
si-a exercitat abuziv sarcinile incredintate, deoarece unitatea (comitentul) este obligata sa
exercite controlul si supravegherea activitatii desfasurate de el
Speta: este lipsit de relevanta faptul ca inculpatul a luat basculanta fara aprobare, deoarece
acesta act poate constitui pentru inculpat o abatere disciplinara sau chiar o infractiune de abuz
in serviciu, dar aceasta nu este opozabila partii vatamate si nici nu poate inlatura raspundera
civila a comitentului pentru fapta prepusului sau savarsita in exercitarea functiei incredintate
Intrucat pentru accidentele de autovehicule este instituit sistemul asigurarilor de raspundere civila in
virtutea legii, in cele din urma plata despagubirilor nu se va reflecta in patrimoniul unitatii detinatoare a
autovehiculului, deoarece plata va fi facuta de societatea de asigurare, cu dreptul de a recupera sumele
de la soferul care a cauzat efectiv accidentul
Solutia extensiva frecvent aplicata in practica, mai ales in situatia accidentelor auto nu prezinta
inconveniente data fiind existenta asigurarilor in virtutea legii
Este discutabila extinderea solutiei la acele situatii in care intre exercitiul functiei si fapta ilicita exista
o legatura fragila, de simpla conexiune ocazionala - ex: furtul unor produse savarsit de vanzatorul din
magazin, de la o alta unitate si vanzarea acelor produse in magazinul in care este incadrat acel vanzator
etc.
Solutii preconizate
1. Comitentul sa raspunda pentru tot ceea ce prepusul savarseste in cadrul normal al functiei, cand a lucrat
pentru comitent, in limitele scopului in vederea caruia i-au fost conferite functiile.
2. Comitentul sa raspunda si pentru tot ceea ce depaseste functia pentru exercitiul abuziv, dar cu conditia
ca intre acest exercitiu si functie sa existe o legatura de cauzalitate sau, cel putin, o corelatoe necesara
(nu o corelatie ocazionala), iar fapta sa fi fost savarsita in interesul comitentului sau sa existe cel putin
aparenta ca ea este savarsita in interesul comitentului; daca victima si-a dat seama de exercitiul abuziv,
comitentul nu va trebui sa raspunda.
-
Inlaturarea aplicarii art. 1373 nu exclude dreptul victimei de a urmari pe prepus pe temeiul art. 1357,
dupa cum nu exclude nici posibilitatea de a urmari tot pe prevderile art. 1357, in conditiile dovedirii
raspunderii, pe comitent insusi
Raspunderea comitentului nu-si gaseste temei legal si, deci, nu poate fi angajata printre altele si in
cazurile in care a luat masurile necesare spre a preintampina fapta pagubitoare a prepusului sau, cand
cel pagubit a stiut ca prepusul nu actioneaza in folosul comitentului, ci in interesul sau propriu ori cu
depasirea atributiilor decurgand din functia incredintata, precum si in cazurile in care activitatea
prepusului a iesit din sfera in care comitentul are obligatia de a-si exercita supravegherea, aceasta
revenind insusi celui ce a suferit paguba
Comitentul nu raspunde pentru pagubele cauzate de prepus prin fapte ce nu au legatura cu functia
incredintata, chiar daca ele au fost savarsite in timpul exercitarii acesteia
Efectele raspunderii comitentului in raport cu victima prejudiciului
Page 96
Art. 1373 ofera posibilitatea victimei de a se adresa, la alegerea sa, pentru intreaga despagubire, fie
comitentului singur, fie comitentului si prepusului deodata ori succesiv, fie numai prepusului
A) Pe temeiuri diferite si cu fundamentari diferite comitentul, ca raspunzator garant pentru fapta

prepusului, pe temeiul art. 1373, iar prepusul, ca raspunzator pentru fapta proprie, pe temeiul art.
1357 fata de victima prejudiciului exista o raspundere solidara a comitentului impreuna cu prepusul,
solidaritate dedusa din art. 1382, potrivit caruia cei care raspund solidar pentru o fapta prejudiciabila
sunt tinuti solidar la reparatie fata de cel prejudiciat
- Intemeierea solidaritatii pe art. 1373 este admisa de unii autori, dar este negata de altii; cu unele ezitari,
practica judecatoreasca pare a admite acest temei
- Autorii care neaga: propun sa se vorbeasca nu de o solidaritate, ci de o obligatie in solidum efecte
asemanatoare, nu identice; Pentru a sustine existenta solidaritatii trebuie sa pornim de la premisa ca
temeiul raspunderii comitentului pentru fapta prepusului il constituie culpa in alegere, in supraveghere
etc.; Daca insa fundamentarea raspunderii este intemeiata pe ideea garantiei unei activitati nu se mai
poate vorbi despre imputabilitate in privinta comitentului nici de solidaritatea prevazuta de art.
1373 trebuie sa ne raportam la obligatia in solidum
- In ceea ce ne priveste: Ideea de garantie nu exclude total ideea culpei comitentului si deci nu exclude
total ideea imputabilitatii, fata de el, a faptei prepusului
- Practica judecatoreasca: Promovand ideea de garantie, nu desprinde de aceasta ideea imprejurarea
ca, in virtutea raportului de prepusenie, comitentul exercita supravegherea etc. prepusului si nici de
imprejurarea ca in aceasta exercitare au putut exista anumite carente imputabile comitentului
intrunite conditiile pentru instituirea solidaritatii pe temeiul art. 1373
B) Nu exista o ordine in care victima sa cheme la raspundere pe comitent sau pe prepus
- Comitentul, el insusi, are interesul sa cheme in garantie, alaturi de el, pe prepus, chiar daca victima
prejudiciului nu l-a actionat si pe acesta in judecata dublu avantaj: se vor putea stabili in mod
temeinic, in cadrul unui singur proces, toate elementele raspunderii + aceasta stabilire va fi opozabila si
prepusului usureaza actiunea in regres a comitentului, daca acesta achita despagubirile fata de victima
C) Solidaritatea comitent-prepus
- In persoana juridica: problema modului in care se va aplica solidaritatea in ipoteza in care prepusii unor
comitenti diferiti au savarsit impreuna o fapta ilicita, prin care prepusii unor comitenti diferiti au savarsit
impreuna o fapta ilicita, prin care au cauzat prejudicii unei terte persoane Prepusul intreprinderii A +
prepusul intreprinderii B cauzeaza un prejudiciu victimei C cei 2 prepusi raspund solidar pentru
intregul prejudiciu fata de victima
In legatura cu comitentii:
a) Victima ar putea sa se adreseze oricaruia dintre comitenti pentru intregul prejudiciu
comitentii raspund solidar pentru integralitatea prejudiciului
b) In ceea ce ne priveste: Daca fiecare comitent este garantul propriului prepus pentru fiecare
comitent in parte, se instituie solidaritatea cu propriul sau prepus, in limitele partii de
prejudiciu cauzate de acest prepus fata de victima numai prepusii sunt solidar raspunzatori
pentru intregul prejudiciu
D) Mai multi prepusi, subordonati unor comitenti diferiti, au savarsit o fapta ilicita prin care s-a cauzat un
prejudiciu unuia dintre acesti comitenti
- Prepusul intreprinderii A + prepusul intreprinderii B comit, impreuna, un accident auto, prin care se
produc prejudicii in patrimoniul intrerpinderii B
Page 97
Tribunalul Suprem: fata de comitentul victima a prejudiciului, celalalt comitent va raspunde solidar
numai cu propriul sau prepus, in limita partii de prejudiciu aferente acestui prepus
Prepusii, indiferent de subordonarea lor, vor fi tinuti solidar fata de victima prejudiciului, pentru intregul
prejudiciu
E) Cauze de exonerare de raspundere ale comitentului

- Art. 1373 alin. (3) Comitentul nu rspunde dac dovedete c victima cunotea sau, dup
mprejurri, putea s cunoasc, la data svririi faptei prejudiciabile, c prepusul a acionat fr nicio
legtur cu atribuiile sau cu scopul funciilor ncredinate.
Efectele raspunderii comitentului in raporturile cu prepusul. Regresul comitentului.
-
Trebuie avute in vedere urmatoarele premise:

Raspunderea comitentului este o raspundere pentru fapta altuia, nu pentru propria sa fapta, chiar
daca retinem ca fundament al raspunderii comitentului o prezumtie de vina
Raspunderea, inclusiv solidaritatea dintre comitent si prepus, este prevazuta in folosul victimei
masura de garantare
Prevaleaza raspunderea pentru fapta proprie este drept si echitabil ca, in final, faptuitorul singur
sa suporte repararea prejudiciului pe care l-a cauzat din vina sa Dreptul comitentului de a se
regresa
Principii
1. Natura juridica a actiunii in regres a comitentului impotriva prepusului actiune civila
- Argumentul principal: victima prejudiciului are dreptul sa actioneze, pentru despagubiri, printr-o actiune
civila, atat pe comitent, cat si pe prepus, la alegerea sa, pe amandoi, concomitent ori succesiv, sau numai
pe unul dintre ei
- Comitentul garant al prepusului, plateste despagubirile pentru prepusul vinovat, preia, prin subrogare,
drepturile si actiunile victimei, in masura in care a efectuat plata despagubirilor actiunea civila din
patrimoniul victimei este preluata de comitent
- Temeiul actiunii comitentului impotriva prepusului art. 1357
2. Comitentul are dreptul sa recupereze de la prepusul sau integral despagubirile efectiv platite
- Pozitia comitentului nu este pozitia unui codebitor solidar, pur si simplu solidaritatea comitentului
apare numai in raporturile cu victima si decurge nu dintr-o raspundere impreuna cu prepusii, ci dintr-o
raspundere pentru prepusi
- Comitentul, pozitie asemanatoare fidejusorului, codebitor solidar care plateste o datorie facuta in
interesul exclusiv al unui alt debitor solidar datorie exclusiva a prepusului, nascuta din propria fapta
cauzatoare de prejudicii
3. Impotriva regresului comitentului prepusul nu se poate apara invocand prezumtia de raspundere
instituita prin art. 1373 se poate apara numai dovedind fapta proprie a comitentului, fapta care ar fi
determinat total sau partial producerea prejudiciului
- Pentru a se exonera, total sau partial, de raspunderea sa proprie, prepusul trebuie sa faca dovada
directa, pe temeiul art. 1357, a faptei proprii a comitentului, care ar fi concurat la savarsirea, de catre el,
a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii
- Ar putea face dovada ca activitatea ilicita pe care a desfasurat-o a fost determinata, total sau partial, de
ordinele ori instructiunile primite de la comitent
- Trib. S.: subrogarea in drepturile partii prejudiciate se produce fata de prepus numai pentru suma
corespunzatoare contributiei avute prin activitatea lui culpabila la producerea daunei unitatea, avand
Page 98
o culpa proprie se imparte raspunderea in raport de contributia fiecaruia la producerea daunei;

unitatea care va raspunde pentru diferenta va putea sa se indrepte eventual impotriva altor prepusi ai
ei, vinovati ca prin activitatea lor au determinat retinerea raspunderii sale pentru paguba
4. Daca sunt mai multi prepusi ai aceluiasi comitent, care au cauzat impreuna prejudiciul, in regresul
comitentului se mentine raspunderea solidara a prepusilor
- Aplicare constanta in practica judecatoreasca
- Literatura juridica: si punctul de vedere, conform caruia regresul comitentului platitor impotriva
prepusilor ar trebui sa fie divizat dupa gravitatea culpei ori intinderea participarii fiecarui prepus in
parte; argumentul principal: art. 1459 si 1456, in materia solidaritatii regula divizibilitatii urmaririi intre
codebitorii solidari, atunci cand un codebitor a platit intreaga datorie
- Practica judecatoreasca, opinand in sensul ca intreprinderea poate cere ca oricare dintre angajatii
vinovati de producerea pagubei sa fie obligat sa-I restituie intreaga suma platita drept despagubiri,
fata de ea angajatii ramanand obligati solidar, a avut in vedere urmatoarele:
1) Comitentul, chemat solidar cu prepusii, raspunde il locul lor si pentru prepusii vinovati, si nu alaturi
de ei; Curtea de Apel: nu sunt aplicabile art. 1052 (actual 159) si 1053 (actual 1456), deoarece pozitia
comitentului de raspunzator solidar apare numai in raporturile cu victima si decurge nu dintr-o
raspundere impreuna cu prepusii sai, ci dintr-o raspundere pentru prepusi
2) Comitentul are rolul sa asigure sa garanteze partii pagubite repararea daunei
3) Desi tinut sa repare integral prejudiciul, comitentul nu se afla in aceeasi situatie cu cei vinovati de
cauzarea pagubei
4) Comitentul nu ar avea in raporturile cu prepusii pozitia unui codebitor solidar
5) Dupa plata despagubirilor, comitentul se subroga, integral, in drepturile victimei, prepusii ramanand
solidar obligati, asa cum erau si fata de victima prejudiciului
Aceste argumente ar trebui completate:
Ni se pare prea eliptica afirmatia conform careia intreprinderea nu are in raporturile cu prepusii
pozitia unui codebitor solidar in realitate, comitentul are pozitia unui codebitor solidar, care insa
apare in aceasta pozitie datorita faptului ca, prin lege, in sarcina sa este stabilita o obligatie de garantie
5. Aspecte mai deosebite referitoare la actiunea in regres, in ipoteza in care prepusii unor comitenti
diferiti au cauzat prejudicii unui tert opinii;
a) Solidaritatea tuturor prepusilor fata de victima atrage si solidaritatea comitentilor, pentru
intreaga despagubire
b) Numai prepusii, indiferent de subordonare, sunt solidari pentru intreg fata de victima, in vreme ce
fiecare comitent in parte este solidar cu propriul sau, dupa caz, cu proprii sai prepusi, numai in
limita partii de prejudiciu care este imputabila acestor prepusi
- Orientarea din ultimii ani a pj, reflectata in deciziile Tribunalului Suprem a 2-a opinie
Diferite solutii care decurg din orientarea mentionata:
1) Fiecare dintre comitenti a platit despagubiri victimei, in limita partii de despagubire aferente propriilor
prepusi fiecare dintre comitenti se va putea intoarce impotriva propriului sau/propriilor sai
prepus/I, pentru recuperarea sumelor platite. Daca sunt mai multi prepusi ai aceluiasi comitent tinuti
solidar.
2) Numai unul dintre comitenti a platit victimei despagubiri, insa tot in limita partii de despagubire
aferente participarii propriilor sai prepusi Comitentul se va putea intoarce numai impotriva
propriului sau/propriilor sai prepus/I, tinuti solidar
Page 99
Victima prejudiciului va putea sa urmareasca restul nerecuperat din despagubire, fie de la celalalt
comitent, fie de la oricare dintre prepusi, indiferent de subordonarea acestora intrucat, fata de
victima, absolut toti prepusii sunt tinuti solidar pentru intreaga despagubire
3) Situatia in care unul dintre comitenti a platit mai mult decat partea din despagubire aferenta
propriilor prepusi probleme:
a. Va putea acest comitent sa urmareasca pe celalalt sau, dupa caz, pe ceilalti comitenti, pentru partea
aferenta propriilor prepusi ai acestora din urma?
b. Pentru cat va putea sa urmareasca pe proprii sai prepusi?
c. Va putea sa urmareasca, si anume pentru cat, pe prepusii celuilalt comitent?
d. Va beneficia comitentul platitor de solidaritatea prepusilor celuilalt comitenti, daca acestia sunt mai
multi?
a. Comitentul platitor poate sa urmareasca pe celalalt comitent pentru ceea ce a platit peste partea
aferenta prepusilor sai poate pretinde sa I se restituie de catre celalalt comitent partea
corespunzatoare participarii prepusilor care le sunt subordonati.
b. Referitor la cuantumul despagubirilor pe care comitenul platitor il poate recupera de la proprii sai
prepusi, in ipoteza in care a platit mai mult decat partea sa, in pj si in literatura de specialitate s-a
aratat ca regresul comitentului este integral, pentru toate sumele platite, nu numai pentru partea
aferenta prepusilor respectivi.
c. In ceea ce priveste regresul pe care comitentul ce a platit mai mult decat partea sa il are impotriva
prepusului/prepusilor altui comitent/altor comitenti, se admite in mod unanim, in pj si in literatura de
specialitate, ca acest regres va avea ca obiect numai suma care corespunde partii din paguba pe care
acestia au pricinuit-o.
d. In ceea ce ne priveste, socotim ca platind victimei, in locul acestor prepusi, comitentul platitor a facut
oficiul pe care trebuie sa-l faca insusi comitentul prepusilor respectivi comitentul platitor trebuie sa
dobandeasca, sa se substituie, in ceea ce priveste regresul, in toate drepturile pe care acel comitent lear fi avut daca platea el insusi partea prepusilor sai mentinerea solidaritatii prepusilor
Page 100
Raspunderea penru prejudiciile cauzae

de animale, de edificii si de lucruri in
general
Raspunderea pentru animale

Prevederi legale
- art. 1375 C. Civ. prevede ca Proprietarul unui animal sau cel care se servete de el rspunde, independent
de orice culp, de prejudiciul cauzat de animal, chiar dac acesta a scpat de sub paza sa.
- aceasta prevedere nu este insotita de o reglementare speciala privind posibilitatea de proba contrarie din
partea proprietarului ori a celui ce se foloseste de animal
Animalele
- animalele care pot fi apropriate intr-o forma oarecare si care pot fi efectiv supravegheate
- aici intra: animalele domestice, animalele salbatice captive, din gradinile zoologice, circuri etc
animalele salbatice din rezervatiile ori din parcurile de vanatoare inchise - atunci cand prejudiciul s-a
produs in interiorul rezervatiei ori parcului, nu insa si cand prejudiciul a fost produs de animalele
salbatice iesite din incinta rezervatiei ori a parcului
ulterior, practica s-a modificat, in sensul ca raspunderea poate fi angajata in cazul pagubelor produse
de animalele scapate din rezervatii, cu argumentul ca asupra acestor animale e posibila o interventie
directia, care sa previna ori sa impiedice producerea pagubei
- animalele salbatice care fac parte din fondul cinegetic
nu intra sub incidenta prevederilor art. 1375 C. civ pentru ca nu pot apropriate efectiv, ca fiecare
animal in parte
mai mult, sunt declarate prin lege ca fiind resursa naturala regenerabila, bun public de interes
national si international
- gospodarirea vanatului implica luarea unor masuri pentru evitarea producerii de prejudicii integritatii
persoanelor ori bunurilor apartinand persoanelor fizice si juridice
in masura in care animalele salbatice din categoria vanatului au provocat anumite daune, raspunderea
se va intemeia pe art. 1357-1371 C. Civ, deci numai daca victima prejudiciului va face dovada directa a
faptului ca paguba s-a produs din cauza ca gestionarul nu si-a indeplinit indatoririle legale care ii
reveneau in gestionarea vanatului
Persoanele
- principiul: raspunderea pentru animal incumba persoanei care, la momentul producerii prejudiciului,
avea paza juridica a animalului
paza juridica decurge din dreptul pe care il are o persoana de a se folosi de animalul respectiv, care
implica prerogativa de comanda, de directie si de supraveghere asupra animalului
este proprietarul animalului sau persoana careia proprietarul i-a transmis folosinta animalului
(uzufruct, comodat etc)
Page 101
in cazul in care nu se cunoaste cine era persoana care se folosea de animal, raspunderea revine
proprietarului animalului
pana la proba contrarie: se prezuma ca paza juridca apartine proprietarului
paza juridica nu se confunda cu paza materiala a animalului, aceasta din urma neacordand dreptul
paznicului de a se folosi, in propriul sau interes, de animalul incredintat (ex: ingriijitorul)
paza juridica poate coexista cu paza materiala
numai paza juridica atrage aplicarea prevederilor art. 1375
cel care are paza materiala va putea fi tras la raspundere pe temeiul art 1357-1371
precizari:
daca exista o persoana care avea dreptul de a se folosi de animal la data cand acessta a cauza
prejudiciul, raspunderea va reveni acelei persoane, si nu proprietarului
raspunderea proprietarului fata de raspunderea celui care se foloseste de animal este o
raspundere alternativa si nu cumulativa
daca animalul apartine in coproprietate, mai multor titulari sau se afla in folosinta comuna a mai
multor persoane paza juridica exercitata in comun va atrage raspundere solidara a celor carora ea
apartine, pentru prejudiciul cauzat de animal
daca prejudiciul a fost cauzat de mai multe animale, apartinand unor proprietari diferiti ori aflate in
folosinta unor persoane diferite, intre care nu exista comunitate de paza juridica, raspunderea este
divizibila si nu solidara
daca victima prejudiciului este insusi cel care exercita paza materiala, cel care are paza juridica poate
fi tras la raspundere pe temeiul art. 1375
Fundamentarea raspunderii
- pe ideea unei prezumti de culpa in supraveghere, de vinovatie in exercitarea pazei juridice
- caracter absolut, irefragabil al acestei prezumtii nu poate fi inlatura prin proba contrarie
- ideea de garantie din partea paznicului juridic al animalului
Conditiile raspunderii
1. prejudiciul a fost cauzat de animal
2. la data cauzarii, animalul se afla in paza juridica a persoanei de la care victima pretinde plata
despagubirilor
odata ce este elemente au fost dovedite se declanseaza in mod automat raspundere in
conformitate cu art. 1375
Cauze de exonerare
- cel care are paza juridica a animalului se poate exonera de raspundere numai daca face dovada ca
producerea, de catre animal, a prejudiciului s-a datorat:
1. faptei victimei insesi, care, de exemplu, a provocat reactia cauzatoare de prejudicii animalului
2. faptei unei terte persoane pentru care cel ce are paza juridica a animalului nu este tinut a
raspunde
3. cazului de forta majora, NU si cazului fortuit
Efectele raspunderii
- victima prejudiciului este indreptatita sa urmareasca pe cel care are paza juridica a animalului - art. 1375
- il poate urmari si pe cel care are paza materiala - art. 1357-1371
Page 102
- daca cel care are paza juridica a platit despagubirile, el are dreptul sa se regreseze . facand dovezile cerute
de art. 1357-1371, impotriva celui caruia i-a incredintat paza materiala
Raspunderea pentru ruina edificiului

Prevederi legale
- art. 1378 C. Civ.: proprietarul unui edificiu este responsabil de prejudiciul cauzat prin ruina edificiului, cand
ruina este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie
Domeniul de aplicatie
- edificiu = orice lucrare realizata de om, prin folosirea unor materiale, care se incorporeaza solului devenind,
in acest fel, prin asezarea sa durabila, un imobil prin natura sa.
- nu cele nerezultate din munca omului: copaci, stanci
- nu cele care nu sunt fixate la sol si sunt imobile prin destinatie
- ruina edificiului = nu numai daramarea completa, dar si orice dezagregare a materialului din care este
construit, care, prin cadere, provoaca un prejudiciu altei persoane
- nu intra demolarea voluntara, ci numai cea involuntara
- nici daramarea provocata de incendiu, proasta functionare etc
- ruina trebuie sa fie urmarea lipsei de intretinere ori a unui viciu de constructie
- art. 1378 C. Civ. stabileste rapunderea pentru prejudiciul cauzat prin ruina, in sarcina proprietarului
edificiului ne intereseaza numai proprietarul actual; nu locatorul, constructorul ori arhitectul
- raspunderea e intemeiata pe calitatea de proprietar (act translativ de proprietate)
- in caz de coproprietate, raspunderea va fi solidara
- dreptul de superficie urmeaza a fi asimilat dreptului de proprietate
- nu aceeasi va fi solutia in cazul dreptului de uzufruct, de uz ori de abitatie, cand raspunderea va
apartine nudului proprietar
Conditiile raspunderii pentru ruina edificiului

- este necesar ca victima prejudiciului sa faca doavada directa a unor elemente generale ale raspunderii, dar
si ale elementelor speciale
- trebuie sa dovedeasca:
a) existenta prejudiciului
b) raportul de cauzalitate dintre ruina edificiuui si prejudiciu
c) faptul ca ruina edificiului a fost cauzata de lipsa de intretinere ori de un viciu de constructie
- NB: proprietarul nu poate sa inlature aceasta raspundere prin simpla dovada a faptului ca a luat toate
masurile pentru asigurarea intretinerii edificiului ori pentru prevenirea oricaror vicii de constructie.
Prezumtia de raspundere este irefragabila.
Cauze de exonerare:
a) fapta victimei insesi
b) fapta unui tert pentru care proprietarul nu este tinut a raspunde
c) cazul de forta majora, NU si cazul fortuit
Page 103
Efectele raspunderii pentru ruina edificiului

- proprietarul va fi obligat sa plateasca despagubirile pentru acoperirea prejudiciului cauzat
- proprietarul, la randul sau, va avea drept de regres, pentru recuperarea daunelor platite, dupa caz:
- impotriva vanzatorului de la care a cumparat constructia, pe temeiul contractului de vanzarecumparare, in cadrul obligatiei de garantie ce revine vanzatorul pentru viciile ascunse ale lucrului
vandut
- impotriva locatarului constructiei, pe temeiul contractului de locatiune, daca ruina edficiului s-a
datorat faptului ca locatarul nu si-a indeplinit obligatiile ce ii reveneau privind efectuarea
reparatiilor locative
- impotriva constructorului ori proiectantului, pe temeiul contractului de antrepriza ori de
proiectare, pentru viciile ascunse ale edificiului, care au constituit cauza ruinei
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general

Prevederi legale
- art. 1376 alin. (1) C. Civ.: Oricine este obligat s repare, independent de orice culp, prejudiciul cauzat de
lucrul aflat sub paza sa..
Domeniul de aplicare
Notiunea de lucru
- lucruri neinsufletite, atat mobile, cat si imobile, fara distinctie daca acestea, prin natura lor, sunt
sau nu potential periculoase, fara distinctie daca au sau nu au un dinamism propriu, ori daca au
produs prejudiciul fiind in miscare sau aflandu-se in stationare
- NU intra:
- animalele
- edificiile, numai daca prejudiciul a fost urmarea lipsei de intretinere ori a unui viciu de
constructie
- accele bunuri pentru care, prin lege, este instituita o raspundere speciala
Notiunea de paza si de paznic
ceea ne intereseaza este paza juridica
Definitie: are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care, n temeiul unei dispoziii legale
sau al unui contract ori chiar numai n fapt, exercit n mod independent controlul i supravegherea
asupra animalului sau a lucrului i se servete de acesta n interes propriu art. 1377
paza juridica apartine celui care are in fapt autoritatea, puterea de comanda asupra lucrului, de
directie asupra lucrului, cu toate consecintele care decurg din aceasta. criteriul directiei
intelectuale
in principiu, proprietarul lucrului este prezumat, pana la proba contrarie, ca este paznicul juridic
al acestuia
simpla dovada a faptului ca lucrul se afla in paza materiala a altuia nu inlatura calitatea de
paznic juridic al proprietarului
proprietarul isi mentine calitatea de paznic juridic si in cazul in care a pierdut lucrul, precum si
caz de neuz al lucrului
Page 104
proprietarul nu pierda paza juridica a lucrului nici in cazul abandonarii sale, cat timp acesta,
devenit bun fara stapan, nu v fi preluat efectiv de catre organele de stat indreptatite si cu
procedura prevazuta de lege
daca lucrul este in coproprietate, paza juridica se prezuma ca apartine solidar, tuturor
coproprietarilor
se considera ca exista o prezumtie de paza juridica asupra lucrului si in cazul titularilor unor
dezmembraminte ale dreptului de proprietate - uzufruct, uz, abitatie, superficie, proprietate
aparenta
titularul posesiei are, de asemenea, calitatea de paznic juridic al bunului
proprietarul poate sa transmita paza juridica asupra lucrului, in sensul transmiterii puterii
independente de directie, control si supravghere asupra lucrului, printr-un act juridic calitatea de
paznic juridic va reveni dupa caz locatarului, comodatarului etc unui simplu detentor precar
controversa: paza juridica a structurii bunului vs. paza juridica a folosintei acestuia
in cazul in care proprietarul a transmis numai folosinta lucrului, catre o alta
persoana, el continua sa fie raspunzatori pentru toate prejudiciile ce isi au originea
in structura lucrului - adica in viciile acestei structuri scindare a pazei juridice a
lucrului in paza structurii - care ramane la proprietar - si paza folosintei lucrului care numai ea se stramuta
o situatie speciala o are cel care isi insuseste lucrul impotriva vointei proprietarului (ex: furt)
prin furt, paza juridica, adica exercitarea puterii independente de directie asupra lucrului, s-a
transferat de la proprietar asupra hotului si, drept urmare, acesta din urma va trebui sa
raspunda
opinie: daca proprietarului i se poate retine o vina in inlesnirea furtului atunci trebuie sa fie
chemat sa raspunda impreuna cu hotul pentru prejudiciile cauzate de lucru
autovehicule: RCA - asigurare de raspundere civila despagubirile se platesc in caz de
vatamare corporala sau deces al unei persoane, chiar daca autorul prejudiciului a ramas
neidentificat
prepusul unui comitent, abuzand de functiile incredintate, isi insuseste in fapt puterea de
control, directie si folosinta asupra lucrului. Nu este vorba de prepusul care foloseste lucrul in
exercitarea functiilor incredintate, prepus care, in acest caz, este numai un paznic material al
lucrului.
situatia autovehiculelor de scoala, apartinand scolilor de pregatire a conducatorilor auto, in cazul
care accidentul se produce de catre cel care ia lectii de conducere
cel care ia lectii paza materiala
cel care i-a incredintat autovehiculul are si pastreaza paza juridica
persoana lipsita de discernamant poate fi pazitor juridic (desi e opinie minoritara)
notiunea de paza materiala
Prin paza materiala intelegem tot o putere de directie, control si supraveghere pe care o persoana o
exercita asupra unui lucru, sub autoritatea pazitorului juridic si in interesul acestuia
Pazitorul material supravegheaza, controleaza si directioneaza lucrul la ordinele si instructiunile
pazitorului juridic si in interesul acestuia
Pazitorul material nu raspunde niciodata in baza art. 1376 alin. (1) el poate raspunde numai
pentru fapta proprie
notiunea de cauzare de catre lucru a prejudiciului
Page 105
esential este ca in fiecare caz in parte, sa se stabileasca relatia in care s-a aflat cu fapta omului,
independenta relativa, sub aspectul energiei declansate, pe care a capatat-o lucrul fata de insusi fapte
omului ce a declansat acea energie, pozita mai mult sau mai putin preponderenta pe care a avut-o
lucrul sub raportul cauzarii prejudiciului
s-au retinut urmatoarele criterii: criteriul fapteu autonome a lucrului, criteriul viciului propriu al
lucrului, criteriul iesirii de sub controlul si autoritatea omului
Persoana indreptatia sa beneficieze de prevederile art. 1376 alin. (1)

- ca principiu: de catre victima prejudiciului si de succesorii in drepturi ai acesteia
- prevederile nu se aplica in raporturile dintre paznicul juridic si paznicul material pentru prejudiciile cauzate
unui tert
- prevederea legala constituie o garantie inscrisa in favoarea victimei prejudiciului
- 3 probleme vis-a-vis de invocarea de catre victima a prevederilor art. 1376 alin. (1)
1.
daca intre paznicul juridic al lucrului si victima prejudiciului a existat un contract
privind folosirea lucrului, ca principiu, raspunderea pentru prejudiciile cauzate va fi o raspunderea
contractuala si nu delictuala, victima neavand dreptul, de regula, sa opteze pentru raspunderea delictuala
in caz de vatamare sau deces, despagubirile se acorda pentru persoanele aflata in
afara autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru persoanele aflate in acel autovehicul, numai daca
acestea nu erau transportate in baza unui raport contractual existent cu detinatorul autovehiculului
respectiv.
2.
o problema amplu discutata a fost aceea a temeiului raspunderii paznicului
lucrului, atunci cand victima, prin bunavointa paznicului, a participat la folosirea lucrului.
cazul accidentarii unei persoane care era transportata benevol intr-un autovehicul
2 opinii divergente:
a) persoana transportata benevol, care a suferit prejudiciul, va putea sa obtina
despagubiri de la paznicul juridic al lucrului, nu insa pe temeiul art. 1376 alin. (1)
C. Civ, ci pe temeiul art. 1357 C.Civ., adica facand dovada vinei acestuia
- cel care a acceptat folosinta gratuita a lucrului a acceptat si riscurile folosirii
acestuia si de aceea raspunderea paznicului ar trebui sa fie atenuata
- adevarat contract cu titlu gratuit avem cuprinsa o clauza tacita de
neraspundere sau de atenuare
- contestarea caracterului contractual al serviciului benevol facut de catre
paznic
- esenta: la baza solutiei mentionate s-ar afla un argument de echitate,
spre a nu impovara cu o raspundere excesiva pe acela care, intr-un gand
dezinteresat, a inteles sa ofere cu titlu grauit anumite servicii solicitate de
un tert
b) pornindu-se de la constatarea ca prevederea legala nu face nicio distinctie dupa
cum folosirea lucrului a avut loc cu titlu oneros sau benevol simplul fapt ca
victima beneficiaza de folosinta lucrului, participand la transport prin ingaduinta
paznicului juridic, nu este de natura, prin el insusi sa inlature dreptul acesteia de a
beneficia de prevederile art. 1376 alin. (1).
Page 106
3.
ipoteza in care victima prejudiciului se folosste in mod clandestin de lucru - cazul
calatorului clandestin pe un mijloc de transport victima ar putea sa obtina despagubiri pe temeiul art.
1357-1371 C.Civ.
Fundamentarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri

1. Conceptia subiectiva
intemeiaza raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri pe ideea unei prezumtii de vina a
paznicului juridic
a) o prima varianta - fundamenteaza raspunderea pe o prezumtie relativa de a vina a celui care
exercita paza juridica
- a fost parasita
- se admite ca aceasta prezumtie ar putea fi inlaturata fancadu-se doveada lipsei de
culpa
b) raspunderea pentru lucruri se fundamenteaza pe o prezumtie absoluta de culpa
- poate fi invocata numai forta majora, fapta victimei ori fapta unei terte persoane
paznicul juridic nu e tinut a raspunde
c) fundamentarea raspunderii pe temeiul unei prezumtii relative ori absolute de culpa a fost
criticata pe motiv ca acest temei nu ar fi concordant cu realitatea, de indata ce se admite ca
raspunderea functioneaza chiar in acele cazuri in care nicio culpa nu se poate retine in seama
paznicului juridic
d) culpa in paza juridica raspunderea paznicului are drept fundament nu o culpa prezumata,
ci o culpa dovedita
- paznicul juridic are obligatia (de rezultat) de a feri pe celelalte persoane de orice prejudiciu,
pe care l-ar putea provoca lucrul
- de indata ce paguba s-a produs se considera ca prin aceasta insasi dovada existentei
culpei a fost facuta
2. Conceptia obiectiva (tendinta generala)
se cauta a se da un raspuns situatiilor in care raspunderea paznicului juridic este angajata,
chiar in situatii in care, este in mod evident, acestuia nu i se poate imputa nici o vina
a) O varianta a raspunderii obiectiva a fost fundamentarea acesteia pe ideea de risc
O persoana creeaza riscul unui prejudiciu prin folosirea unui lucru, intrucat ea culege
profitul lucrului, trebuie sa suporte si raspunderea pentru toate pagubele cauzate de
acesta.
b) O alta varianta este teoria conform careia art. 1376 alin. (1) C.Civ. ar institui, nu o
prezumtie de culpa, ci o prezumtie de raspundere.
c) O importanta varianta a conceptiei obiective este teoria care aseaza la baza acestei
raspunderii ideea de garantie privind riscul de activitate
Conditiile raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri:

Victima prejudiciului trebuie sa faca dovada :
o Prejudiciului
o Raportul de cauzalitate dintre fapta lucrului si prejudiciu
o Lucrul care a cauzat prejudiciul este necesar sa se afle in paza juridica a unei persoane
Page 107
Cauzele de exonerare de raspundere

a.
b.
c.
Fapta victimei insesi

Fapta unei terte persoane, pentru care nu este tinut a raspunde
Cazul de forta majora - simpla dovada a cazului fortuit nu e suficienta
A. Fapta victimei insesi

Va exonera total de raspudere pe paznicul juridic al lucrului, in masura in care ea intruneste
caracteristicile unie adevarate forte majore in raport cu fapta lucrului.
Daca nu intruneste diminuare
B. Fapta unei terte persoane
In masura in care intruneste caracterele unei forte majore fapta unei terte persoane pentru
care paznicul juridic nu este tinut a raspunde il va exonera pe acesta total de raspundere
daca nu intruneste conditile pentru a duce la o exonerare totala se poate ajunge la o
raspundere solidara, fata de victima, a paznicului si a tertei persoane in raporturile cu terta persoana
raspunderea se repartizeaza proportional cu gradul de participare/vinovatie
C. Forta majora
conditii:
imprejurare absolut invincibila pentru oricine, nu numai pentru paznic. Daca este
relativa, atunci nu-l exonereaza de raspundere deoarece este un caz fortuit.
Absolut imprevizibila, avand un caracter extraordinar. Daca este relativa caz
fortuity
forta majora consta intr-o imprejurare externa si invincibila, fara relatie cu lucrul care a
provocat dauna sau insusirile sale natural
este o imprejurare externa, cu caracter exceptional, fara relatie cu lucrul care a
provocat daune sau cu insusirile sale naturale, absolute invincibila si absolute imprevizibila
Trebuie sa fie singura cauza a producerii prejudiciului exonerare totala
Daca nu se intrunesc conditiile fortei majore caz fortuit exclude vinovatia paznicului
juridic insa nu il exonereaza de raspundere
D. Cazul fortuit
Imprejurari exterioare lucrului, independente de vina paznicului acestuia, dar care nu aveau
nici caracterul exceptional, nici caracterul absolutei imprevizibilitati si invincibilitati
Anumite imprejurari intrinseci lucrului, neimputabile paznicului juridic, care au dus la
producerea prejudiciului (vicii ascunse, defecte de fabricatie etc)
Victima prejudiciului poate sa cheme la raspundere delictuala pe fabricantul
lucrului, pentru acoperirea prejudiciului pe temeiul art. 1357 C. Civ.
Efectele raspunderii pentru lucruri

Victima prejudiciului este indreptatita sa obtina despagubiri de la cel care are paza juridica a bunului
Nimic nu o impiedica sa urmareasca direct pe cel care, avand paza materiala, i-a cauzat paguba
art. 1357-1371 C.Civ
Paznicul juridic a platit despagubirile il poate urmari, printr-o actiune in regres pe paznicul
material
Daca la prejudiciu a participat si un tert actiune in regres
Page 108
Incidenta asigurarilor de raspundere civila

-
Cele 2 considerente pentru instaurarea acestui sstem:

Protectia victimei
Sistemul agravat al raspunderii pentru fapta lucrului, raspundere care este angajata chiar
dincolo de existent vinovatiei paznicului juridic
Corelatia raspunderii pentru lucruri cu alte feluri de raspundere

Nu exclude raspunderea fata de victima pentru fapta proprie a paznicului juridic (art. 1357-1371)
Nu exclude nici raspunderea paznicului material
Nu exclude nici raspunderea paznicului juridic in calitate de comitent pentru fapta prepusului
Ramane la aprecierea victimei alegerea intre una sau alta dintre posibilitati, cu conditia, bineinteles,
de a se supune exigentelor de proba pe care fiecare dintre caile mentionate le comporta
Victima prejudiciului poate invoca alt temei (primul este respins) in masura in care nu exista
incompatibilitate intre cele 2 temeiuri
prejudiciul este unic, deci si despagubirea este unica. Nu este posibil ca, invocand temeiuri
juridice diferite, sa se obtina mai multe despagubiri, pentru acoperirea aceluiasi prejudiciu
Page 109
EFECTELE RASPUNDERII CIVILE

DELICTUALE. REPARAREA PREJUDICULUI
Nasterea raportului de obligatii civile delictuale. Creanta reparatorie
Efectul principal al raspunderii civile delictuale este nasterea raportului juridic obligational intre
autorul prejudiciului sau persoana cheama conform legii sa raspunda si victima . Continutul juridic al acestui
raport este alcatuit din dreptul de creanta al victimei la repararea prejudiciului si indatorirea corelativa a
persoanei chemate sa raspunda. Realizarea creantei creditorului si executarea creantei debitorului inseamna
repararea prejudiciului si repunerea victimei in situatia anterioara.
Momentul la care se naste dreptul de creanta al victimei la repararea prejudiciului este chiar ziua in
care a fost cauzat, chiar daca dreptul al despagubiri paote fi valorificat la o data ulterioara art. 1381(2).
Pentru prejudiciile viitoare, momentul nasterii dreptului si al obligatiei de reparare coincide cu acela in care
prejudiciul este cert si intinderea sa poate fi determinata. Din acel moment devin incidente toate dispozitiile
care reglementeaza dinamica obligatiilor.
Consecinte:
a) daca debitorul sau persoana raspunzatoare indemnizeaza victima de buna voie, aceasta este
considerata o plata valabila si nu se poate cere restituirea pentru plata nedatorata sau pentru
imbogatire fara justa cauza;
b) dreptul de creanta se poate transmite universal sau cu titlu universal; se poate transmite si cu titlu
particular prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte. Datoria se poate transmite tot cu titlu
particular preluare de datorie de catre un tert, novatie, stipulatie pentru altul;
c) creditorii victimei pot recurge la toate mijloacele juridice de conservare a gajului lor general
actiunea oblica si actiunea pauliana;
d) debitorul obligatiei de reparare este de drept pus in intarziere art. 1523(2) lit. e)
e) creditorul poate obtine in justitie condamnarea persoanei raspunzatoare la plata integrala a
prejudiciului, cand cel obligat refuza sa o faca in mod voluntar;
f) in caz de conflict de legi in timp, se va aplica legea in vigoare la momentul producerii prejudiciului.
Pluralitatea de persoane raspunzatoare. Raspunderea solidara

Raspunderea solidara. Daca pentru repararea unui prejudiciu sunt chemate sa raspunda pentru fapta
proprie sau pentru fapta altuia in acelasti timp doua sau mai multe persoane, raspunderea lor este solidara
art. 1382 (este consacrat expres un caz de solidaritate pasiva legala).
Raporturile dintre codebitorii solidari. Dreptul de regres.
art. 1383: intre cei care raspund solidar, sarcina reparatiei se imparte solidar cu contributia fiecaruia
la cauzarea prejudiciului, iar cand acest lucru nu este posibil, proportional cu vinovatia, adica cu
intentia sau cu gravitatea culpei. Cand aceste doua criterii nu pot fi aplicate, sarcina repararii va fi
repartizata in mod egal, prezumandu-se ca fiecare a contribuit in mod egal la cauzarea prejudiciului.
art. 1384: Daca unul din debitorii solidari a suportat reparatia voluntar sau silit, acesta are drept de
regres impotriva celorlalti codebitori, mai putin pentru partea care cade in sarcina sa. Intre
codebitori nu exista solidaritate, ci este prezenta exclusiv in raporturile cu victima.
Art. 1457(1): insolvabilitatea unui codebitor va fi suportata de toti codebitorii proportional cu partea
fiecaruia din datorie.
Page 110
Dreptul de regres al codebitorului solidar care raspunde pentru fapta altuia este recunoscut
impotriva autorului faptei ilicite art. 1384(1). Exercitarea dreptului de regres este obligatorie in
sarcina Ministerului Finantelor Publice daca cel care a reparat prejudiciul ca persoana tinuta
responsabila pentru fapta altuia este statul art. 1384(2).
Daca prejudiciul este cauzat prin fapta a mai multor persoane pentru care sunt chemate sa raspunda
civilmente persoane diferite, oricare din aceste persoane raspunzatoare poate fi obligata sa repare
prejudiciul fata de victima, ele fiind tinute raspunzatoare in mod solidar. art. 1384(3). Daca una din
aceste persoane a platit datoria, se va putea intoarce cu regres impotriva celorlati autori ai
prejudiciului, sau , daca este cazul, impotriva celor care raspund pentru acestia.
Fata de victima, persoanele care raspund pentru fapta altuia sunt obligate in solidar fie inte ei, fie cu
autorii prejudiciului. In schimb, in raporturile dintre cei obligati la reparatie nu va exista solidaritate
pasiva. Regresul celui care a platit reparatia se va limita la ceea ce depaseste partea ce revine
persoanei pentru care raspunde si fara a depasi partea din despagubire ce revine fiecaruia dintre
presoanele impotriva carora se exercita regresul.
Principiile care guverneaza dreptul si indatorirea corelativa de reparare a

prejudiciului
Principiul repararii integrale a prejudiciului
-
art. 1385(1): prejudiciul se repara integral, daca prin lege nu se dispune altfel. Este necesar ca toate
consecintele daunatoare ale faptei ilicite sa fie inlaturate pentru ca victima sa fie repusa in situatia
anterioara
Repararea integrala presupune ca:

sa fie stabilita intinderea prejudiciului cert, care are o existenta sigura si care poate fi evaluat in
prezent. Din acest punct de vedere, sunt certe toate prejudiciile actuale, dar si prejudiciile viitoare
care este sigur ca se vor produce si pot fi evaluate pe baza de elemente indestulatoare - art.
1385(2). Prejudiciile viitoare si eventuale sunt lipsite de caracter cert.
despagubirea trebuie sa cuprinda pierderea suferita si castingul pe care l-ar fi putut realiza in
conditii obisnuite si de care a fost lipsit, precum si cheltuielile pe care le-a facut pentru limitarea
sau evitarea prejudiciului art. 1385(3). Aceste elemente ale repararii trebuie evaluate separat.
Art. 1385(4) se va repara si prejudiciul constand in pierderea unei sanse, adica a posibilitatii de a
realiza un castig sau de a evita o paguba, care poate cauza un prejudiciu persoanei respective.
Este necesar ca sansa pierduta sa indeplineasca doua conditii, anume sa fie reala si serioasa.
Reparatia va fi proportionala cu probabilitatea obtinerii avantajului, ori, dupa caz a evitarii pagubei,
tinand cont de imprejurari si de situatia concreta a victimei.
Principiul repararii in natura a prejudiciului
repararea prejudiciului se face de regula si cu prioritate in natura, inlaturandu-se prejudiciul suferit

de catre o persoana prin modalitati si procedee practice: restituirea bunurilor si a valorilor sustrase,
efectuarea unor reparatii, etc.
trebuie sa avem in vedere mai ales natura si specificul prejudiciului. Repararea in natura este posibila
mai intai in cazul repararii prejudiciilor materiale. Este posibila macar in parte si in cazul prejudicilor
morale, prin efectuarea unui act sau unui fapt de natura a restabili situatia anterioara a drepturilor
incalcate, prin care se ocroteste personalitatea fizica, morala si sociala a victimei.
Page 111
Persoana fizic ale crei drepturi nepatrimoniale au fost nclcate ori ameninate poate cere oricnd
instanei:
a) interzicerea svririi faptei ilicite, dac aceasta este iminent;
b) ncetarea nclcrii i interzicerea pentru viitor, dac aceasta dureaz nc;
c) constatarea caracterului ilicit a faptei savarsite daca tulburarea produsa mai persista.
-
Pe langa aceste masuri, victima poate solicita instantei sa-l oblige pe autorul faptei ilicite sa
indeplineasca orice masuri considera necesare pentru a ajunge la restabilirea dreptului incalcat. art.
253.
Art. 255 prevede si masurile provizorii care pot fi acordate la cerere de catre instanta de urgenta daca
exista riscul cauzarii unui prejudiciu greu de reparat. Daca actiunea este respinsa de catre instanta ca
neintemeiata, reclamantul va repara prejudiciul cauzat prin masurile provizorii, daca i se dovedeste
intentia sau culpa grava. Actiunea pentru restabilirea prin mijloace nepatrimoniale a dreptului
nepatrimonial poate fi introdusa dupa decesul victimei de catre mostenitori, ei avand si dreptul de a
promova actiunea pentru restabilirea integritatii memoriei persoanei decedate.
Cand mijloacele nepatrimoniale sunt insuficiente, victima poate cere si despagubiri pentru prejudiciul
suferit, daca vatamarea este imputabila autorului faptei prejudiciabile. Dreptul la actiune este supus
prescriptiei extinctive, fiind vorba de o creanta.
Criteriile de apreciere a prejudiciului moral sunt:
i.
importanta valorii morale lezate pentru persoana in cauza;
ii.
durata prejudiciului;
iii.
repercusiunile prejudiciului pe plan social, moral si profesional.
Stabilirea cuantumului prejudiciului se va face de catre judecator in functie de gravitatea acestuia, tinandu-se
cont si de criteriul echitatii in raport cu autorii faptei ilicite.
Repararea prejudiciului prin echivalent banesc

Situatia in care repararea prejudiciului se face prin echivalent banesc
daca repararea in natura nu este posibila, sau victima nu este interesata de aceasta forma, repararea
prejudiciului se face prin plata unei despagubiri, destinata sa inlocuiasca valoarea economica pierduta sau
neobtinuta
stabilirea despagubirilor se va face prin acordul partilor, iar in caz contrar cuantumul acestora va fi
stabilit de instanta de judecata - art. 1386(1).
Cuantumul despagubirii se va stabili in raport cu valoarea prejudiciului la data producerii acestuia

art. 1386(2).
din momentul pronuntarii hotararii judecatoresti definite si irevocabile, persoana raspunzatoare

datoreaza victimei si dobanzile aferente sumei de bani stabilite ca despagubire pana la plata ei integrala.
Desi dobanzile nu se acorda decat dupa momentul pronuntarii hotararii, credem ca acestea ar putea fi
acordate in cazul prejudiciului cu caracter pur pecuniar cu titlu de lucrum cesans de la data la care a devenit
cert (e parerea lui).
Page 112
Modalitatea de plata a despagubirilor. Posibilitatea modificarii cuantumului acestora dupa

pronuntarea hotararii judecatoresti definitive si irevocabile prin care acestea au fost acordate.
in functie de imprejurarile cauzei, persoana vinovata de producerea unui prejudiciu poate fi obligata
de instanta, cand partile nu se inteleg asupra cuantumului despagubirii, sa plateasca fie o suma globala, fie
sume de bani ce se platesc periodic, la anumite intervale de timp de regula lunar;
despagubirea globala se acorda, de regula, pentru repararea prejudiciilor actuale. Caracterul global
se va pastra si in ipoteza in care instanta acorda paratului termene de gratie, esalonand plata;
despagubirile pentru prejudiciile viitoare cu caracter de continuitate se acorda de principiu sub

forma de prestatii periodice, mai ales ca intinderea totala a unui prejudiciu continuu viager sau pe o lunga
durata de timp este imposibil de stabilit cu anticipatie art. 1386(3). Pentru motive temeinice insa, la
cererea vicitmei, instanta poate acorda despagubirea si in asemenea cazuri sub forma unei sume globale
art. 1387(2);
in cazul prejudiciului viitor, despagubirea, indiferent de forma in care s-a acordat, va putea fi redusa,
sporita sau suprimata, daca, dupa stabilirea ei, prejudiciul s-a marit, s-a micsorat sau a incetat art. 1386(4).
Acest lucru se va face printr-o noua hotarare judecatoresca, la cerere, pentru a pastra echilibrul dintre
prejudiciul suferit si despagubire;
modificarea ulterioara a sumelor de bani in cazul prejudiciilor viitoare este admisa si pentru
devalorizari monetare.
Repararea prejudiciilor corporale

Notiune: Prejudiciile corporale sunt acele prejudicii care constituie incalcari ale drepturilor personale
nepatrimoniale care definesc personalitatea fizica a unei persoane: dreptul al vinata, dreptul la integritate
corporala, etc.
Sub aspectul structurii lor, aceste sunt mixte:
latura economica: se repara intotdeauna prin despagubiri banesti;
latura morala: se repara prin mijloace juridice nepatrimoniale si prin plata unor sume de bani, care
ar trebui calificate ca indemnizatii.
Repararea prejudiciilor corporale cauzate prin atingerile aduse sanatatii si

integritatii corporale a victimei
Repararea componentei economice
art. 1387- 1389: despagubiri banesti pentru repararea componentei economice
n caz de vtmare a integritii corporale sau a sntii unei persoane, despgubirea trebuie s
cuprind echivalentul ctigului din munc de care cel pgubit a fost lipsit sau pe care este mpiedicat s l
dobndeasc, prin efectul pierderii sau reducerii capacitii sale de munc. n afar de aceasta, despgubirea
trebuie s acopere cheltuielile de ngrijire medical i, dac va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea
nevoilor de via ale celui pgubit, precum i orice alte prejudicii materiale. art. 1387(1)
Despgubirea pentru pierderea sau nerealizarea ctigului din munc se va stabili pe baza venitului
mediu lunar net din munc al celui pgubit din ultimul an nainte de pierderea sau reducerea capacitii sale
de munc ori, n lips, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, inndu-se seama de calificarea
profesional pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregtirii pe care era n curs s o primeasc. art.
1388 (2)
Page 113
Cu toate acestea, dac cel pgubit face dovada posibilitii obinerii unui venit din munc mai mare n
baza unui contract ncheiat n ultimul an, iar acesta nu a fost pus n executare, se va ine seama n stabilirea
despgubirii de aceste venituri. Dac cel pgubit nu avea o calificare profesional i nici nu era n curs s o
primeasc, despgubirea se va stabili pe baza salariului minim net pe economie. art. 1388 (2) si (3)
Daca victima este minor, despagubirea va fi datorata de la data la care acesta si-ar fi incheiat pregatirea
profesionala.
daca totusi avea un castig in momentul vatamarii, despagubirea se stabileste pe baza acestui castig;
daca nu avea un castig, despagubirea se va calcula pe baza baza castigului net pe care l-ar fi putut
realiza corespunzator calificarii profesionale pe care o avea sau pe care ar fi putut sa o obtina la
terminarea pregatirii care era in curs;
daca nu avea calificare profesionala si nici nu era in curs sa o obtina, despagubirea se stabileste pe
baza salariului minim net pe economie.
Pentru ultimele doua ipoteze, despagubirea se acorda de la data la care minorul implineste varsta legala
pentru a putea fi parte intr-un raport juridic de munca in calitate de salriat. art. 1389 coroborat cu art.
1388(1) (3).
Modalitatea de plata despagubirilor se acorda tinand cont de sporirea nevoilor de viata ale celui
prejudiciat, sub forma de prestatii banesti periodice. La cererea victimei, pentru motive temeinice, instanta le
poate acorda si sub forma unui sume globale art. 1387(2). In toate cazurile, pana la stabilirea definitiva a
despagubirii, instanta sesizata cu solutionarea cauzei are competenta sa acorde victimei, la cererea ei
expresa, o despagubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente art. 1387(3).
Repararea prin compensatii banesti a componentei morale a unui prejudiciu corporal

Cand mijloacele nepatrimoniale sunt insuficiente pentru repararea prejudiciului moral, se impune acordarea
unor compensatii banesti de care instanta de judecata.
in cazul componentei morale a prejudiciilor nepatrimoniale, pe langa compensatiile banesti care pot
fi acordate, art. 1391(1) prevede in mod expres ca poate fi acordata si o despagubire suplimentara
pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala. Aceasta restrangere poarta denumirea
de prejudiciu de agrement, prin care se intelege privarea victimei de placerile unei vieti familiale si
sociale normale. dar la noi prejudiciul de agrement se acorda fix din parti
Stabilirea despagubirilor in cazul decesului victimei imediate. Problema

repararii prejudiciilor prin ricoseu sau reflectare.
Repararea prejudiciilor cauzate victimei directe care a decedat
Prejudiciile cauzate victimei imediate sunt prejudicii duale, cu aceeasi structura, patrimoniala si morala.
pentru prejudiciile patrimoniale, victima are dreptul de a solicita personal sau prin reprezentant
reparatia sub forma de despagubiri pentru castigul din munca de care a fost lipsita ca urmare a
pierderii eventuale a capacitatii de munca, atata timp cat mai este in viata. De asemenea are dreptul
de a cere plata cheltuielilor pentru ingrijirea sanatatii cant timp mai este in viata.
din momentul in care victima a decedat si despagubirile nu au fost platite, ele se transmit
mostenitorilor sai dupa regulile devolutiunii succesorale legale sau testamentare.
reparatia baneasca pentru componenta morala a prejudiciului care a cauzat moartea victimei
imediate poate fi acordata la cererea acesteia, doar daca a fost stabilita anterior printr-o hotarare
Page 114
judecatoresca definitiva si irevocabila. De asemenea, daca victima imdiata a introdus actiunea in

reparatie, dar a decedat in cursul procesului, aceasta va putea fi continuata de mostenitorii sai; daca
actiunea in justitie nu a fost introdusa insa de catre victima, dupa decesul sau dreptul la reparatia
baneasca a prejudiciului moral se stinge art. 1381(4)
Repararea prejudiciilor patrimoniale si nepatrimoniale cauzate prin ricoseu sau reflectate

victimelor indirecte
Prejudiciul prin ricoseu este acel prejudiciu indirect suferit de catre terte persoane, victime indirecte, cauzat
acestora de catre prejudiciul initial provocat victimei directe. Domeniul lor predilect este sfera prejudiciilor
corporale, dar nu poate fi exclusa nici sfera prejudiciilor morale.
Victima indirecta = orice persoana legata printr-o relatie de interes patrimonial sau nepatrimonial cu victima
directa si care, datorita prejudiciului corporal imediat, sufera o pierdere economica sau este lezata in
sentimentele ei de afectiune fata e victima imediata.
art. 1390- 1392 reglementeaz repararea prejudiciului prin ricoeu

Repararea prejudiciilor patrimoniale prin ricoseu : Despgubirea pentru prejudiciile cauzate prin
decesul unei persoane se cuvine numai celor ndreptii, potrivit legii, la ntreinere din partea celui
decedat art. 1390(1).
Obligatia de intretinere si dreptul corelativ exista intre soti, intre rude in linie dreapta la inifinit,
intre frati si surori. Sotul divortat are dreptul la intretinere daca se afla in nevoie din cauza
incapacitatii de munca survenite in timpul casatoriei sau inainte de casatorie, sau atunci cand
incapacitatea se investe in decurs de un an de la despaferea casatoriei, dar numai daca acea
incapacitate este cauzata de o imprejurare care are legatura cu casatoria.
Sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot este obligat sa presteze intretinerea
copilului cat timp acesta este minor, insa doar daca parintii firesti au murit, sunt disparuti sau
sunt in nevoie. La randul sau, copilul poate fi obligat sa dea intetinere celui care l-a intretinut
astfel timp de 10 ani. Mostenitorii unei persoane obligate la intretinerea unui minor, sau care ii
datora intretinere in fapt, fara a avea o obligatie legala, sunt tinut, in solidar, in limita valorii
bunurilor mostenite, sa continue intretinerea, daca parintii minorului au murit, sunt disparuti
sau sunt in nevoie, dar numai cat intretinutul este minor.
Dreptul la repararea prejudiciului constand in pierderea intretinerii este recunoscut si in
favoarea victimelor prin ricoseu care se aflau in intretinerea de fapt a victimei directe art.
1390 (2). Este vorba de lezarea unui interes, nu de incalcarea unui drept subiectiv de
intetinere si este necesar ca situatia de fapt sa fi avut caracter de permanenta si continuitate.
Este necesar si ca interesul sa fie unul licit si moral, iar indeplinirea acestor conditii se poate
dovedi prin orice mijloc de proba.
-
Art. 1390: prejudiciul prin ricoseu referitor la pierderea intretinerii va fi acoperit doar in
situatia in care se datoreaza incetarii din viata a victimei. Daca acesta se datoreaza diminuarii
capacitatii de munca sau a pierderii totale a acesteia, victima indirecta nu are un drept
propriu la despagubire recunoscut.
Despagubirea se stabileste in functie de mai multe criterii:
i.
nevoile celui pagubit indirect;
ii.
veniturile pe care cel decedat le-ar fi avut in mod normal pe perioada in care se acorda
despagubirea.
Repararea prejudiciilor afective sau de afectiune(morale): Instana judectoreasc va putea, de
asemenea, s acorde despgubiri ascendenilor, descendenilor, frailor, surorilor i soului, pentru
Page 115
durerea ncercat prin moartea victimei, precum i oricrei alte persoane care, la rndul ei, ar putea
dovedi existena unui asemenea prejudiciu. - art. 1391(2).
- prejudiciul afectiv poate fi reparat pe cale pecuniara doar daca este cauzat de decesul victimei
imediate;
- sfera victimelor prin ricoseu este alcatuita din: ascendenti, descendenti, sotul supravietuitor,
precum si orice persoana care ar putea dovedi existenta unui asemenea prejudiciu. Legatura de
afectiune trebuie probata, insa in privinta rudelor apropiate ar opera o prezumtie simpla a
acestei legaturi stranse cu victima.
Raportul dintre despagubire si drepturile de asigurari sociale sau nascute din

contractele de asigurari de bunuri si de raspundere civila
Raportul dintre despagubire si ajutorul social si pensia de asigurari sociale
-
problema descifrarii acestui raport se pune doar in situatia in care este vorba despre repararea
componentei patrimoniale a unui prejudiciu corporal cauzat victimei imediate sau a unui
prejudiciu patrimonial suferit de victima prin ricoseu, constand in lipsirea acesteia de intretinerea
pe care o primea de la victima imediata sau pe care ar fi primit-o daca nu intervenea decesul
acesteia
Ajutorul social si pensia de intretinere au caracter de despagubire art. 1393(1). In ipoteza in care
victima imediata careia i s-a cauzat un prejudiciu corporal economic care cosnta in lipsirea de castigul din
munca pe care il obtinea sau pe care l-ar fi putut obtine, beneficiaza de pensie de invaliditate sau de ajutor
social in cadrul sitemului de aigurari sociale, are dreptul de a pretinde de la persoana raspunzatoare doar
plata unei despagubiri constand in limita unei eventuale diferente dintre suma pe care o primeste efectiv cu
titlu de pensie si ajutor social si valoarea integrala a prejudiciului cauzat.
Solutia se aplica si in cazul victimei prejudiciului prin ricoseu care sufera un prejudiciu economic,
daca victima are dreptul si primeste pensie de urmas dupa victima imediata. Pensia de urmas are, de
asemenea, functia de despagubire. art. 1390(3).
Atat timp cat ajutorul sau pensia nu au fost efectiv acordate, sau dupa caz, refuzate de cel pagubit,
instanta il va obliga pe cel chemat sa raspunda numai la o despagubire provizorie pentru acoperirea nevoilor
urgente, in conditiile art. 1387 (3).
Raportul dintre despagubire si drepturile nascute din contractele de asigurari de bunuri si de
raspundere civila
Asigurarile de bunuri, de raspundere civila si de persoane se realizeaza prin cotnracte de asigurare
contra unor riscuri asigurate. Acestea pot fi:
- facultative: se realizeaza prin contracte de asigurare, care, de regula, sunt contracte de
adeziune;
- obligatorii: opereaza de regula in temeiul unor contracte fortate.
Prin contractul de asigurare, asiguratul se olbiga sa plateeasca o prima asiguratorului, iar acesta din
urma se obliga sa plateasca, in cazul producerii riscului asigurat, o indemnizatie asiguratului, beneficiarului
sau tertului pagubit. Asiguratorul este intotdeauna o societa de asigurari, iar asiguratul este o persoana
fizica sau o persoana juridica.
Problema corelatiei se pune in situatia in care victima prejudiciata, persoaan asigurata, sau dupa caz,
tertul pagubit, primeste o suma de bani de la o societate de asigurari in baza unor raporturi de asigurare
contractuale. Vom distinge intre mai multe ipoteze:
Page 116
a) autorul prejudiciului cauzat unei terte persoane ori persoana raspunzatoare are contractata
o asigurare de raspundere civila delictuala. Asiguratorul este obligat sa plateasca o suma de
bani victimei, adica tertului pagubit, care are functie si valoare de despagubire art. 2223.
Aceasta sa stabileste prin convetie intre asigurat, asigurator si victima, sau in caz de
neintelegere, prin hotarare judecatoreasca art. 2225. Despagubirea se plateste direct
victimei de asigurator, in masura in care nu a fost despagubita de asigurat. Victima nu mai
poate cere ulterior despagubiri de la autorul faptei prejudiciabile sau de la persoana
raspunzatoare, decat daca suma platita nu acopera integral prejudiciul.
In cazul asigurarii auto obligatorii, victima isi poate formula pretentiile doar impotriva
asiguratorului, in limitele obligatiei acestuia, urmand ca autorul accidentului sa fie citat in
proces, in calitate de intevenient fortat.
Societatea de asigurari nu are de regula dretu de regres impotriva asiguratului, cu cateva
exceptii in cazul asigurarilor obligatirii de raspundere pentru prejudiciile cauzate prin
accidente auto.
b) victima prejudiciata are calitatea de asigurat.
i.
pentru asigurarile de bunuri valoarea despagubirii primita de la asigurator se
stabileste in fucntie de valoarea bunului asigurat din momentul producerii riscului
asigurat si nu poate depasi valoarea bunului din acel moment, cunatumul pagubei si
nici suma asigurata. Victima nu poate cumula despagubirea primita de la asigurator
cu reparatia datorata de autorul prejudiciului sau de persoana raspunzatoare. In
limitele indemnizatiei platite, asiguratorul poate exercita actiunea in regres prin
subrogarea in drepturile beneficiarului asigurarii impotriva celui raspunzator de
cauzarea prejudiciului;
ii.
pentru asigurarile de persoane victima are dreptul sa cumuleze suma asigurata cu
despagubirile datorate de catre persoana raspunzatoare, pentru ca asigurarea de
persoane este o masura de prevedere si de economisire. Plata indemnizatiei se face
la realizarea riscului asigurat, indiferent daca s-a cauzat sau nu un prejudiciu cert,
existenta obligatiei societatii este independenta de producerea unui prejudiciu si de
intinderea lui, plata indemnizatiei neavand caracter de despagubire.
Indeminizatia de asigurare poate fi cumulata cu pensia de invaliditate ori cu ajutorul
social de care beneficiaza victima. Asiguratorul nu are drept de regres impotriva celui
raspunzator, deoarece nu se subroga in drepturile asiguratului, de care acesta
continua sa beneficieze, ca si cum asigurarea nu ar fi existat. Daca riscul asigurat s-a
produsasiguratorul nu are niciun drept impotriva nimanui, ci doar obligatia de a
plati indemnizatia de asigurare celui indreptatit.
Prescriptia actiunii in raspundere civila delictuala. Problema optiunii intre

temeiul contractual si temeiul delictual al raspunderii civile
Prescriptia dreptului la actiunea in raspundere civila delictuala

Dreptul la actiunea in raspundere civila delictuala se prescrie in termenul general de prescriptie de trei
ani prevazut de art. 2517. Avem doua exceptii, cand termenul de prescriptie este de 10 ani:
i.
repararea prejudiciului moral sau material cauzat unei persoane prin acte de tortura sau de barbarie,
sau, dupa caz, repararea prejudiciului cauzat prin violenta ori agesiuni sexuale comise contra unui
minor sau asupra unei persoane aflate in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa;
Page 117
ii.
repararea prejudiciului cauzat mediului inconjurator.
Termenul de prescriptie se proroga in toate cazurile in care prejudiciul a fost cauzat printr-o fapta supusa
de legea penala unei prescriptii mai lungi decat cea prevazuta de legea civila. art. 1394.
Momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie este data la care cel pagubit a cunoscut sau
trebuia sa cunoasca prejudiciul si persoana responsabila art. 2528(1). Termenul de prescriptie este
susceptibil de suspendare, intrerupere si repunere in termen.
Caz special de suspendare: art. 1395 - Prescripia dreptului la aciune cu privire la repararea prejudiciului
cauzat prin vtmarea integritii corporale sau a sntii ori prin decesul unei persoane este suspendat
pn la stabilirea pensiei sau a ajutoarelor ce s-ar cuveni, n cadrul asigurrilor sociale, celui ndreptit la
reparaie, atat pentru victima imediata, cat si pentru victima prin ricoseu.
Problema optiunii intre temeiul contractual si temeiul delictual al raspunderii

Problema se pune in cazul in care intre autorul prejudiciului si victima exista un contract valabil
incheiat si prejudiciul este cauzat creditorului prin neexecutarea obligatiei sau obligatiilor asumate de
debitor.
Art. 1350 este o norma imperativa cu valoare de principiu care rezolva lacuna din vechea
reglementare: daca prin lege nu se prevede altfel, niciuna din parti nu poate inlatura aplicatia regulilor
raspunderii contractuale pentru a opta in favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile. Exceptiile de la
aceasta interdictie expresa de optiune inte cele doua forme de raspundere trebuie prevazute expres prin
norme speciale de stricta interpretare.
Exemplu: art. 9(1) din Legea nr. 240/2004 consumatorul care a fost prejudiciat de defectul unui
produs poate pretinde reparatia intemeindu-si pretentia pe dispozitiile acestei legi sau optand intre
reglementarile raspunderii contractuale ori ale raspunderii delictuale, in regim de drept comun.
Page 118
Efecele obligaiilor
Notiune
Orice raport juridic obligational, indiferent de izvorul sau, da dreptul creditorului de a pretinde
debitorului sa dea, sa faca sau nu faca ceva.
Executarea directa (in natura) a obligatiilor

Principiul executarii in natura a obligatiilor
Notiune
Executarea obligatiei in natura ei specifica, realizarea obiectului avut in vedere de parti, debitorul
neputand inlocui acest obiect cu o alta prestatie
- Presupune executarea prestatiei insesi la care s-a obligat debitorul, si nu plata unui echivalent
bnesc in locul acesteia
Plata
Notiune
Executarea voluntara a obligatiei de catre debitor, indiferent de obiectul ei
- Art. 1469 Plata const n remiterea unei sume de bani sau, dup caz, n executarea oricrei alte
prestaii care constituie obiectul nsui al obligaiei.
- In limbaj juridic semnifica executarea voluntar a oricarei obligatii
- Este un act juridic, o conventie intre cel care executa si cel care o primeste
- Act juridic animo solvendi, facut cu intentia de a executa o obligatie
Reglementare
- Codul Civil plata este un mijloc de stingere a obligatiilor
- Art. 1469-1515
- Plata are ca efect stingerea obligatiei, stingerea a insusi raportului juridic obligational
- Nb!! Acest raport poate fi stins si prin alte moduri, dar in cadrul carora creditorul nu primeste ceea ce
i se datoreaza!!
Conditiile platii
Cine poate face plata?

Principiu general: oricine poate face plata
Art. 1472Plata poate s fie fcut de orice persoan, chiar dac este un ter n raport cu acea
obligaie.
Debitorul este cel care e tinut a face plata si care o poate face (personal/reprezentant)
Plata poatefi facuta de o persoana tinuta alaturi de debitor (codebitor solidar) sau pentru debitor
(fidejusor/cautiune reala)
Plata poate fi facuta de o persoana interesata in efectuarea ei.
Exemplu: o persoana garanteaza cu un drept de ipoteca pentru o obligatie.
Instraineaza acel bun unui tert cu tot cu dreptul de ipoteca. Pentru a nu pierde bunul
in urma executarii silite, tertul plateste ipoteca.
Plata poate fi facuta si de o persoana neinteresata (tert neinteresat)
Page 119
In numele debitorului mandat/gestiune de afaceri

In nume propriu liberalitate
Nu se subroga in drepturile creditorului fara consimtamantul acestuia - art.
1474 alin. (3)
o Subrogaia se produce de drept n cazurile prevzute de art. 1596
o Subrogaia se produce pe cale convenional n cazurile prevzute
de art. 1595
Plata poate fi fcut chiar i de un incapabil
Exceptii de la principiul ca plata poate fi facuta de orice persoana:
o In cazul obligatiilor intuitu personae
o Cand partile au convenit ca plata sa nu fie facuta de altcineva decat debitorul normele
legale sunt supletive, astfel ca partile pot conveni si altfel, cu respectarea conditilor generale
pe care trebuie sa le indeplineasca orice conventie
o n cazul obligaiilor de a da un lucru cert art. 1482
o Creditorul este dator s refuze plata oferit de ter dac debitorul l-a ncunotinat n
prealabil c se opune la aceasta, cu excepia cazului n care un asemenea refuz l-ar
prejudicia pe creditor.
Conditiile speciale cu privire la cine poate faca plata in cazul obligatiilor de a da
Art. 1482 (1) si (2) daca plata consta in executarea unei obligatii de a da transmiterea sau
constituirea unui drept real asupra unui bun ea trebuie facuta de proprietarul capabil de a instraina
lucrul dat in plata cel care efectueaza plata trebuie sa fie o persoana cu capacitate deplina de
exercitiu si, in acelasi timp, proprietarul lucrului ce formeaza obiectul platii nerespectare
obligatia nu se stinge si se vor aplica dispozitiile art. 1230, debitorul fiind obligat sa procure
ulterior respectivul bun si sa il transmita creditorului, sau sa obtina acordul tertului.
Daca obiectul platii consta intr-o suma de bani sau in bunuri ce se consuma prin intrebuintare nu
se poate cere restituirea lor atunci cand creditorul le-a consumat cu buna-credinta, chiar daca plata
a fost efectuata de o persoana care nu era proprietarul bunurilor cu care s-a platit si nu avea
capacitate deplina de exercitiu.
Buna-credinta a creditoruluinecunoasterea de catre creditor ca cel care face plata nu este
proprietarul bunurilor consumptibile sau ca nu este o persoana pe deplin capabila
In ipoteza in care plata s-a efectuat cu un bun apartinand altei persoane, adevaratul proprietarul va
avea la indemana actiunea in revendicare, actiune ce poate fi parata de creditor prin invocarea
uzucapiunii sau posesiei de buna credina
Cui se poate face plata
Art. 1475 plata trebuie sa se faca:
o creditorului sau
o imputernicitului sau sau
o aceluia care este autorizat de lege sau de justitie sa primeasca pentru creditor sau
o persoanei indicate de creditor s primeasc plata
Accipiensul trebuie s fie o persoan capabil
Dupa moartea creditorului mostenitorii
Cesionarul poate primi plata deoarece a devenit creditor
Plata mai poate fi facuta:
o Reprezentant legal (tutore) sau conventional (mandatar) al creditorului
o Unui tert desemnat de justitie pentru a primi plata
Codul Civil prevede cateva situatii in care plata este valabila, desi a fost facuta altei persoane decat
creditorul
Page 120
Cand creditorul ratifica plata facuta unei persoane fara a avea calitatea de a primi
ratificarea atribuie acestei persoane retroactiv calitatea de mandat al creditorului (art.
1477)
o Cand plata a folosit creditorului - debitorul, in loc de a plati creditorului sau, plateste unui
creditor al acestuia o asemenea plata profita creditorului, deoarece duce la stingerea unei
obligatii pe care el o avea fata de alta persoana creditorul sau
o Cand plata a fost facuta unui creditor aparent plata facuta cu buna-credinta aceluia care
are creanta in posesia sa este valabila, chiar daca dupa aceasta posesorul ar fi evins (art.
1478)
o Cnd cel care a primit plata devine ulterior titularul creanei (art. 1477)
o Cnd plata a fost fcut celui care a pretins plata n baza unei chitane liberatorii semnate
de creditor
Cel care primeste plata trebuie sa fie o persoana cu capacitate deplina de exercitiu
o O plata facuta catre o persoana incapabila nulitate relativa, iar acela care o face poate fi
obligat sa o plateasca din nou catre cel imputernicit a primit pentru incapabil
o Cel care face plata nu va fi tinut sa plateasca a doua oara, in ipoteza in care va face dovada
ca lucrul platit a profitat creditorului incapabil
o
Obiectul platii
Cel obligat va trebui sa plateasca exact cat datoreaza
Art. 1492 alin. (1) Debitorul nu se poate libera executnd o alt prestaie dect cea datorat,
chiar dac valoarea prestaiei oferite ar fi egal sau mai mare, dect dac creditorul consimte la
aceasta. n acest din urm caz, obligaia se stinge atunci cnd noua prestaie este efectuat.
creditorul poate accepta alta prestatie decat cea datorata, dar in acest caz obligatia nu se mai
stinge prin plata, ci printr-un alt mijloc de stingere
n cazul obligaiilor de rezultat, debitorul este inut s foloseasc toate mijloacele necesare pentru
atingerea rezultatului promis.
n cazul obligaiei de rezultat, debitorul este inut s procure creditorului rezultatul promis.
Daca obiectul consta in a da un bun cert (dreptul de proprietare asupra unui asemenea
bun)debitorul este liberat prin predarea lui in starea in care se gasea in momentul predarii. El nu
va raspunde de pierderea bunului sau de stricaciunile pe care acesta le sufera daca acestea nu s-au
produs prin fapta sau ori a persoanelor pentru care este tinut sa raspunda.
o Debitorul va raspunde de pierderea bunului sau de deteriorarile suvernite dupa punerea sa
in intarziere, indiferent de cauza lor
o Chiar si atunci cand a fost pus in intarziere, nu va raspunde daca va dovedi ca bunul ar fi
pierit si la creditor
Cand obiectul obligatiei de a da este o cantitate de bunuri de gendebitorul nu poate fi liberat de
predare prin pieirea sau stricaciunea lor, deoarece genera non pereunt
Daca calitatea bunurilor nu e precizata, atunci trebuie sa fie de o calitate mijlocie
n cazul obligaiei de strmutare, obligaia de a da implic i obligaiile de a preda lucrul i de a-l
conserva pn la predare.
Dac avem o sum de bani, avem un set de reguli:
o Debitorul unei sume de bani este liberat prin remiterea ctre creditor a sumei nominale
datorate
o Plata se poate face prin orice mijloc folosit n mod obinuit n locul unde aceasta trebuie
efectuat.
o Dobnda este cea convenit de pri sau, n lips, cea stabilit de lege.
Page 121
Principiul indivizibilitatiiplatii - art. 1490

Cel care face plata trebuie sa plateasca in intregime
Debitorul nu poate sili pe creditor sa primeasca parte din datorie, chiar in ipoteza unei datorii
divizibile un debitor nu se poate libera decat platind tot
In cazul unor prestatii succesive (chiria), fiecare prestatie face obiectul unei plai distincte
n toate cazurile n care este permis o plat parial, debitorul este inut s suporte toate
cheltuielile generate de efectuarea fracionat a plii
Exceptii:
o Prin conventia partilor se stabileste ca plata sa fie divizibila regula indivizibilitatii este
supletiva
o In cazul decesului debitorului care lasa mai multi mostenitori datoria se va diviza intre ei,
fiecar platind pro parte, afara de cazul cand obligatia este indivizibila
o In caz de stingere a obligatiei prin compensatie cand datorii reciproce se sting pana la
concurenta celei mai mici dintre ele
o In ipoteza in care in locul debitorului datoria este platita de fidejusoriei au beneficiul de
divziune, adica fiecare va plati partea ce i se cuvine
o In cazul in care instanta acorda debitorului termen de gratie, poate esalona plata
Data platii
Cand datoria a ajuns la scadenta (e exigibila)
o Obligatii cu executare imediata (pure si simple)
Plata trebuie facuta la momentul nasterii raportului juridic obligational chiar la
acel moment plata a devenit exigibila
n lipsa unui termen stipulat de pri sau determinat n temeiul contractului, al
practicilor statornicite ntre acestea ori al uzanelor, obligaia trebuie executat de
ndat art. 1495
o Obligatii cu termen
Creditorul nu poate pretinde plata inainte de indeplinirea acestui termen
Termenul poate fi prevazut in interesul uneia din parti sau in interesul ambelor
Termenul este presupus ca a fost in favoarea debitorului
Daca termenul a fost prevazut exclusiv in favorea debitorului, acesta poate efectua
plata si anticipat
Daca termenul a fost prevazut exclusiv in favorea creditorului, plata se poate face
anticipat numai cu consimtamantul acestuia
Daca termenul a fost prevazut in favoarea ambelor parti un contract de imprumut
cu dobanda plata trebuie facuta la acel termen. !!! Nimic nu se opune insa ca
partile sa convina si un alt termen pentru plata, deci ea sa se faca anticipat.
In caz de plata cu intarziere, creditorul are dreptul la despagubiri pentru
prejudiciile pe care le-a suferit ca urmare a executarii cu intarziere a obligatiei.
Locul platii
plata trebuie sa fie efectuata la locul convenit de parti (art. 1484)
daca partile nu au stabilit locul platii Codul Civil prevede ca ea sa se efectueze la domiciliul
debitorului plata cherabila
daca partile au hotarat ca plata sa se faca la domiciliul creditorului plata portabila
prin lege sau conventia partilor poate fi stabilit alt loc
cnd prile nu au stabilit locul plii, cnd acesta nu poate fi determinat n funcie de natura
prestaiei:
Page 122
obligaiile bneti trebuie executate la domiciliul sau, dup caz, sediul creditorului de la data
plii
o obligaia de a preda un lucru individual determinat trebuie executat n locul n care bunul
se afla la data ncheierii contractului;
o celelalte obligaii se execut la domiciliul sau, dup caz, sediul debitorului la data ncheierii
contractului.
daca obiectul este un bun cert si partile nu au stabilit locul plata se va face la locul unde se gasea
bunul in momentul incheierii contractului
determinarea locului prezinta interes din urmatoarele puncte de vedere:
o in raport cu locul platii se determina cheltuielile de transport ocazionate de transportarea
obiectului platii in acel loc
o in raporturile de drept international privat legea tarii locului unde urmeaza a se face plata
este legea care carmuieste raporturile juridice privind executarea obligatiei
Cheltuielile pentru efectuarea platii
cheltuielile sunt in sarcina debitorului (art. 1498)
legea nu face distinctie toate cheltuielile ocazionate de plata sunt in sarcina sa
norma supletiva partile pot conveni si altfel (in sarcina creditorului)
Imputatia platii
este posibil ca un debitor sa aiba fata de acelasi creditor ai multe datorii care au drept obiect bunuri
de aceeasi natura debitorul plateste creditorului o cantitate insuficienta pentru a acoperi toate
datoriile care dintre datorii se va stinge prin prestatia facuta?
Poate fi facuta mai intai prin acordul partilor convenional
Poate fi facuta numai de una din parti, fie numai de creditor, fie numai de debitor - unilateral
Legea poate dispune asupra modului cum se va face imputaia - legal
In lipsa conventiei partilor, debitorul este primul care poate decide asupra carei obligatii se imputa
plata efectuata
Trebuie sa tina cont de anumite principii:
o Plata trebuie sa fie sufucienta pentru a stinge intreaga datorie asupra careia debitorul face
imputatia in caz contrar s-ar face o plata partiala, incalcandu-se principiul indivizibilitatii
platii
o Daca debitorul are o obligatie exigibila (scadenta) si alta neexigibila, nu poate face
imputatia asupra obligatiei nescadente, deoarece s-ar face o plata anticipata
o Cand creanta este producatoare de dobanzi si debitorul datoreaza si suma imprumutata si
dobanzi, plata se imputa mai intai asupra dobanzilor, afara de cazul in care creditorul ar fi
de acord ca ea sa se impute asupra capitalului
Daca debitorul nu face imputatia platii, atunci o poate face creditorul
Debitorul este tinut de imputatia facuta de creditor si nu o poate contesta decat atunci cand
creditorul l-a surprins sau l-a indus in eroare prin manoperele pe care le-a facut
Cand niciuna din parti nu a facut imputatia, aceasta se va face dupa principiile inscrise in Codul Civil:
o Daca o datorie este scadenta si una nescadenta, plata se imputa asupra celei scadente
o Se sting prioritar datoriile negarantate sau cele pentru care creditorul are mai puine
garanii fa de cele garantate sau fa de cele cu garanii suficiente
o Daca toate datoriile au ajuns la scadenta, imputatia se va face asupra aceleia care este
mai oneroasa pentru debitor
o Daca toate datoriile sunt scadente si deopotriva de oneroase, imputatia se va face asupra
celei mai vechi dintre ele
Page 123
Daca datoriile sunt scadente, deopotriv de oneroase si au aceeasi vechime, plata se va

imputa proportional asupra fiecareia dintre ele exceptie de la principiul indivizibilitatii
Dovada platii
plata drept efect liberarea debitorului de obligatia asumata
art. 1499 Dac prin lege nu se prevede altfel, dovada plii se face cu orice mijloc de prob.
proba platii:
o cine? - principiul general: cel care face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o
dovedeasca
o uneori faptul platii este prezumat de lege
o remiterea voluntara a titlului original facuta de creditor debitorului da proba liberatiunii, iar
remiterea voluntara a copiei legalizate a titlului prezuma, pana la proba contrarie, remiterea
de datorie sau plata cand creditorul remite debitorului titlul constatator al creantei care
este un inscris sub semnatura privata se prezuma absolut liberarea sa prin plata sau prin
remitere de datorie
o daca se restituie debitorului titlul original constatator al creantei inscris autentic sau
hotarare judecatoreasca investita cu formula executorie, prezumtia de liberare este relativa
actul sub semnatura privata - 1 exemplar, inscris autentic copii legalizate.
o In celelalte cazuri, creditorul va elibera debitorului o chitanta prin care sa se ateste plata
efectuata chitanta liberatorie
o Mijloacele de proba vor fi cele din materia actelor juridice numai pentru platile >250 lei
dovada platii se va putea face numai prin inscris (art. 1191)
o In majoritatea cazurilor, creditorul elibereaza debitoruui o chitanta sub semnatura privata
prin care el atesta plata
o Se admite ca, in cazul unei imposibilitate materiale sau morale de a cere creditorului o
asemenea chitanta, debitorul poate face dovada platii cu orice mijloc de proba
Prezumtii:
o Chitana n care se consemneaz primirea prestaiei principale face s se prezume, pn la
proba contrar, executarea prestaiilor accesorii.
o Chitana dat pentru primirea uneia dintre prestaiile periodice care fac obiectul obligaiei
face s se prezume, pn la proba contrar, executarea prestaiilor devenite scadente
anterior.
o Dac nscrisul original remis voluntar este ntocmit n form autentic, creditorul are dreptul
s probeze c remiterea s-a fcut pentru un alt motiv dect stingerea obligaiei.
o Dac plata se face prin virament bancar, ordinul de plat semnat de debitor i vizat de
instituia de credit pltitoare prezum efectuarea plii, pn la proba contrar.
o Dac prile nu au convenit c garaniile vor asigura executarea unei alte obligaii, creditorul
care a primit plata trebuie s consimt la liberarea bunurilor afectate de garaniile reale
constituite pentru satisfacerea creanei sale, precum i s restituie bunurile deinute n
garanie, dac este cazul.
Punerea in ntrziere a creditorului
art. 1510 - 1515
Ca efectul extinctiv al pltii sa se produc, executarea obligaiei de ctre debitor trebuie sa fie
conforma [art. 1510(1) si art. 1492(1)], iar executarea sa fie preluata si acceptata de creditor
problema se pune atunci cnd creditorul refuza plata
Condiii:
sa existe o oferta de plata conforma din partea debitorului (art. 1510);
Page 124
creditorul sa refuze plata in mod nejustificat sau sa refuze efectuarea actelor pregtitoare fara de
care debitorul nu isi poate executa obligaia.
punerea in ntrziere se face prin intermediul oricrui act menit sa aduc la cunotina creditorului
intenia de executare din partea debitorului.
Dup modelul punerii in ntrziere a debitorului, somarea creditorului se poate face prin notificare
scrisa, comunicata prin executorul judectoresc sau prin orice mijloc care asigura dovada
comunicrii[art. 1522(2)]. Pentru ca punerea in ntrziere sa aib efect liberator prin intermediul
ofertei reale de plata si a consemnaiunii, este necesara respectarea formelor prescrise pentru
aceste instituii in CPC - anume, notificarea creditorului sa fie fcuta printr-un executor judectoresc.
Daca punerea in ntrziere a creditorului nu produce efectele dorite, debitorul poate trece la urmtoarele
faze ale mecanismului de punerea in ntrziere:
a) consemnarea bunului la dispoziia creditorului (art. 1512): depunerea bunului cert sau a bunurilor
generice datorate de debitor in depozit, la dispoziia creditorului, care le poate prelua cnd
considera.
b) oferta reala de plata urmata de consemnaiune: privete obligaia de a plti o suma de bani sau de
a preda bunuri de gen si cuprinde trei faze:
1. oferta reala de plata fcuta de debitor prin intermediul executorului judectoresc, somndu-l
sa se prezinte intr-un anumit loc si la o anumita data pentru a primi plata;
2. consemnarea sumei de bani sau a lucrului la dispoziia creditorului, cnd nu se prezint la
somaie, sau, dei se prezint, refuza plata;
3. validarea consemnrii de ctre instana de judecata prin hotrre rmasa definitiva.
-
Procedura este liberatorie; nu va mai fi tinut sa plateasca daune moratorii pentru executarea cu
intarziere si nu mai suporta riscul pierii fortuite a lucrului, care, desi este de gen, prin consemnare
se individualizeaz.
c) vnzarea publica (art. 1514): este o metoda liberatorie forata si consta in posibilitatea debitorului
de a vinde in mod public bunul/bunurile datorate, ca apoi sa consemneze la dispoziia creditorului
preul. Condiii:
1. natura bunului consemnat sa fac imposibila executarea(bun perisabil, de exemplu);
2. debitorul sa notifice in prealabil creditorului intenia de a trece la vnzarea publica( excepie:
art. 1514(2) daca bunul este cotat la bursa sau pe o piaa reglementata, daca are un pre
curent sau o valoare prea mica fata de cheltuielile unei vnzri publice, instana poate
ncuviina vnzarea bunului fara notificarea creditorului);
3. debitorul sa obtina ncuviinarea instanei judectoreti pentru efectuarea vnzrii public
[art. 1514(1)]
Efectele punerii in ntrziere a creditorului:
1. punerea in ntrziere prin intermediul notificrii unei oferte de executare conforme atrage dup sine
prezumia de buna executare (a faptului ca debitorul este gata la un anumit moment sa isi
ndeplineasc obligaiile sale) si va constitui un mijloc de proba pentru ndeplinirea condiiilor
invocrii excepiei de neexecutare sau existentei unei neexecutri rezolutorii si invocrii subsecvente
a rezoluiunii;
2. de la data notificrii, creditorul preia riscul imposibilitii fortuite de executare, iar debitorul nu este
inut sa datoreze creditorului fructele bunului datorat cules dup data punerii in ntrziere[art.
1511(1)]
Page 125
3. creditorul este inut sa repare prejudiciul generat de ntrzierea in executarea obligaiei sale de
preluare a executrii, precum si sa suporte cheltuielile de conservare a bunului datorat si pe care a
refuzat nejustificat sa il preia[art.1511(2);
4. efectul extinctiv. Daca creditorul se prezint la locul indicat in somaie si preia executarea, obligaia
se stinge la aceasta data. In sfrit, utilizarea ofertei reale de executare urmata de consemnaiune
atrage dup sine stingerea obligaiei debitorului. Stingerea are caracter definitiv daca operaiunea a
fost validata de instana sau daca aceeai consemnare a fost acceptata de creditor. Pana la validare
sau pana la acceptarea de ctre creditor, efectul extinctiv este provizoriu si opereaz doar o
prezumie relativa de executare. Debitorul poate retrage bunul consemnat pana la momentul
validrii si sa revoce efectele executrii, nu si ale punerii in ntrziere a creditorului. Creana va
renate cu toate garaniile si accesoriile sale din momentul retragerii bunului.
Executarea silita in natura a obligatiilor

-
Daca debitorul nu executa de bunavoie obligatia, deci nu efectueaza plata, creditorul, pentru
valorificarea dreptului sau subiectiv patrimonial pe care il are impotriva debitorului, poate recurge la
mijloacele pe care legea i le pune la dispozitie pentru a-l sili la executare ii va cere executarea silita
In principiu, si executarea silita se face tot in natura, prin obligarea debitorului sa execute in mod
efectiv si real insusi obiectul obligatiei, deoarece numai in acest fel creditorul primeste exact
prestatia care va duce la satisfacerea dreptului sau de creana
Condiii art. 1527- creditorul poate cere ntotdeauna ca debitorul sa fie constrns sa execute obligaia
in natura, cu excepia cazului in care aceasta executare este imposibila:
1. punerea in ntrziere a debitorului in mod prealabil, prin orice act care sa asigure
comunicarea somaiei de executare act neformal, executor judectoresc sau cererea de
chemare in judecata[art. 1522(1) si (2)] si acordarea unui termen suplimentar de
executare[art. 1522(3)]. Punerea in ntrziere se poate realiza si de drept, in ipoteza
anumitor obligaii(art. 1523).
2. executarea silita in natura sa fie posibila - nu este posibila in urmtoarele situaii :
i.
in cazul unei imposibilitati fortuite de executare, temporara sau definitiva, care duce
la amnarea exigibilitii obligaiei, sau la stingerea acesteia;
ii.
cnd imposibilitatea se datoreaz culpei debitorului. Debitorul va fi inut la plata de
daune interese(art. 1530 si urm.);
iii.
cnd imposibilitatea de executare in natura se datoreaz naturii obligaiei obligaiile de a face si de a nu face nu pot fi , de principiu, executate in natura.
3. debitorul sa nu aib alta cauza justificata de a refuza executarea propriilor prestaii (nu i se
poate pretinde executarea cnd creditorul nsui nu si-a executat propriile obligaii sau nu a
fcut o oferta conforma de executare, cnd creditorul este pus in ntrziere si refuza sa preia
executarea, etc.)
Cand se cere executarea siliitaplata silita
!! numai cand executarea in natura a obligatiei nu mai este posibila se trece la executarea ei prin
echivalent, adica prin acordarea de despagubiri creditorului pentru prejudiciul pe care il incearca
datorita neexecutarii in natura a obligatiei
Executarea silita nu poate fi ceruta in cazul obligatiilor care presupun o participare strict personala
din partea debitorului (intuitu personae)
Executarea silita a obligaiilor dup obiectul lor
Executarea obligaiilor de a da
Trebuie sa distingem dup cum ele au ca obiect:
Page 126
Daca obligaia de a da are drept obiect o suma de bani, executarea ei in natura este
ntotdeauna posibila
Chiar atunci cand debitorul refuza executarea, creditorul, pe temeiul dreptului sau
de gaj general asupra patrimoniului debitorului, va putea trece la executarea silita
prin vanzarea unor bunuri ale debitorului, iar din pretul obtinut isi va satisface
creanta sa
Daca obligatia de a da are ca obiect un bun individual determinat, debitorul, din punct de
vedere juridic 2 obligatii principale:
Obligatia de a transfera sau constitui dreptul de proprietate sau un alt drept real
asupra bunului respectiv
In dreptul civil roman, transferul dreptului de proprietate sau al oricarui
drept real asupra unui bun individual determinat se face in temeiul acordului
de vointa al partilor, la data realizrii acestui acord sau ca urmare a nscrierii
in CF, daca nu se prevede altfel printr-o lege sau prin acordul partilor
obligatia de a transfera bunul se poate executa intotdeauna in natura, chiar
in temeiul legii
Obligatia de predare a lucrului
Implica o activitate din partea debitorului si este o obligatie de a face, ce
include si pastrarea bunului pana la predare
executarea in natura pe cale silita va fi cu putinta cata vreme bunul se
gaseste la debitor. Daca nu mai este la el (distruge/ascunde) se trece la
executarea prin echivalent
In ipoteza in care debitorul instraineaza bunul catre un tert, creditorul va
putea intenta actiunea in revendicare impotriva tertului daca bunul care
forma obiectul contractului este imobil. tertul se va putea apra
invocnd uzucapiunea. Predarea silita a mobilelor consta in ridicarea
acestora de la debitor de ctre executorul judectoresc(consemnata in
proces verbal) si predarea care creditor pe baza de proces verbal.
Daca bunul instrainat este mobil, actiunea in revendicare va putea fi
paralizata de multe ori prin invocarea dobandirii bunurilor mobile
corporale prin posesie de buna-credina (fostul art. 1909). Daca aciunea in
revendicare este respinsa, creditorul va putea obine executarea obligaiilor
de la debitor numai prin echivalent bnesc.
Daca obligatia de a are ca obiect un bun de gen, dreptul de proprietate se va transmite
numai in momentul individualizarii bunului, operatie care presupune un fapt personal, o
activitate din partea debitorului. Daca debitorul refuza, creditorul poate cere executarea
silita in natura cu ajutorul forei de constrngere a statului.
In acest caz, creditorul poate alege intre mai multe posibilitati:
Sa ceara executarea silita in natura atunci cnd acest lucrul este cu putinta
Sa achitioneze cantitatea de bunuri ce formeaza obiectul obligatiei din alta
parte, pe contul debitorului, urmand a recupera pretul din prin executarea
silita asupra bunurilor debitorului
Sa accepte executarea prin echivalent, adica plata de despagubiri
Executarea obligatiei de a face si de a nu face

Obligatiile de a face - in principiu, nu poate fi executata in natura, mai ales cnd este vorba de
obligaie intuitu personae. Exista nsa metode indirecte de aducere la ndeplinire, cum fi :
a. amenzile cominatorii debitorul este obligat la plata unor sume de bani pana la executarea
efectiva in natura a obligaiei sale.
Page 127
b. autorizarea creditorului de a lua masurile necesare de executare in natura a unor obligaii

pe cheltuiala debitorului. Art. 1528 (1).
i.
in cazul in care debitorul obligaiei de a face nu isi executa obligaia si este pus in
ntrziere/ este de drept in ntrziere si este instiintat de creditor ca va utiliza acest
remediu, creditorul poate executa el nsui prestaia de a face, solicitnd apoi
executarea prin echivalent(daune interese) de la debitor;
ii.
in acelai condiii legate de punerea in ntrziere, creditorul poate apela la un ter
pentru executarea obligaiei, iar apoi sa ceara executarea prin echivalent de la
debitor si eventuale daune-interese pentru ntrziere. Procedura se intalneste in
cazul obligaiei de a da bunuri de gen.
Obligatiile de a nu face art. 1529 - creditorul poate cere instanei ncuviinarea inlaturarii ori
ridicarea a ceea ce debitorul a fcut cu incalcarea obligaiei de abinere, pe cheltuiala debitorului, in
limita stabilita prin hotrrea judectoreasca. Spre deosebire de autorizarea creditorului sa execute
el nsui obligaia de a face sau sa fac sa fie executata aceasta obligaie de ctre un ter, pentru
obligaiile de a nu face, inlaturarea rezultatului acestei obligaii nu se poate face dect cu autorizarea
instanei de judecata si doar in msura in care aceasta hotrre indica desfiinarea.
Amenzile cominatorii
Din cele expuse mai sus existenta unor mijloace juridice puse de lege la indemana creditorului
pentru a constrnge pe debitor sa execute in natura obligaiile de a nu face si de a face cu excepia
celor intuitu personae
sunt reglementate de CPC, art. 580-583.
Un alt mijloc de constrngere a debitorului la executarea in natura amenzile cominatorii
constau intr-o suma de bani pe care debitorul trebuie sa o plteasc pentru fiecare zi de
ntrziere sau pentru o alta unitate de timp pana la executarea obligaiei
o Cuantumul sumei + durata hotrre judectoreasca
Apar ca un mijloc de constrngere, prin ameninarea pe care o prezint pentru debitor, spre a-l
determina sa-si execute obligaia asumata
Mijloc indirect de asigurare a executrii in natura a obligaiilor cu posibilitatea de a fi aplicate chiar
si in cazul obligaiilor intuitu personae
Au caracter provizoriu si subsidiar nu pot fi reactualizate in raport cu deprecierea monedei
NU au caracter reparator ci sunt mai degrab pedepse civile.
Au un caracter nedeterminat din punctul de vedere al ntinderii lor, deoarece nu se cunoate cat
timp debitorul nu va executa obligaia sa.
In situaia in care debitorul isi executa obligaia nu mai pot fi acordate amenzi cominatorii
Nu se aplica obligaiilor avnd drept obiect sume de bani, deoarece acestea produc dobnzi in caz
de ntrziere la executare.
Nu pot fi acordate nici pentru obligaiile de a da care pot fi executate in natura
Se aplica numai atunci cnd este vorba despre asigurarea executrii obligaiilor de a face si de a nu
face. Dar nici in cazul acestor obligaii este nu se acorda in urmtoarele situaii:
o Cnd executarea lor in natura nu mai este posibila, deoarece scopul pentru care au fost
asumate nu mai poate fi atins. Debitorul mai poate plti doar daune interese
compensatorii.
o Cnd debitorul a fost obligat prin hotrre judectoreasca anticipat sa repare prejudiciul
pe care l-a suferit creditorul prin executarea cu ntrziere a prestaiei. Suntem in prezenta
daunelor interese moratorii. Si in cazul in care daunele moratorii nu au fost prestabilite prin
clauza penala lipsete caracterul provizoriu si pur cominatoriu al obligaiei debitorului.
o Cnd refuzul debitorului de a executa este clar exprimat, astfel ca instana va stabili direct
despgubirea pentru prejudiciul suferit de ctre creditor
Page 128
In situaia in care debitorul nu executa, executa cu ntrziere sau necorespunztor obligaia

asumata instana nu va acorda daune cominatorii, ci despgubiri pentru prejudiciul cauzat prin
aceasta creditorului
Daunele cominatorii sunt provizorii cuantumul lor se reduce la limita prejudiciului ncercat de
creditor datorita executrii cu ntrziere sau neexecutrii obligaiei de ctre debitor.
Instana are ndatorirea ca, dup executarea obligaiei, dat fiind caracterul incert si nelichid al unei
asemenea creane, sa transforme amenzile cominatorii in daune compensatorii, stabilind dup
regulile dreptului comun privitoare la rspunderea civila, suma ce reprezint prejudiciul efectiv
cauzat creditorului prin ntrzierea executrii.
Executarea indirecta a obligaiilor (executarea prin echivalent)

-
Dreptul creditorului de a pretinde si a obine de la debitor echivalentul prejudiciului pe care l-a

suferit, ca urmare a neexecutrii fara justificare sau, dup caz, culpabile a obligaiei(art. 1530)
Sunt situaii in care executarea in natura a obligaiilor nu mai poate fi obinuta, astfel ca obligarea
debitorului la plata despgubirilor reprezint un interes deosebit pentru creditor:
o In cazul obligaiilor de a face
Obligaia este asumata intuitu personae
Obligaia trebuia executata intr-un termen considerat esenial de ctre creditor, pe
care debitorul l-a lsat sa treac fara sa o execute
o In cazul obligaiilor da a nu face, daca debitorul nu-si respecta aceasta obligatie
In cazul in care executarea in natura a obligaiei nu mai este posibila, creana iniiala este nlocuita
cu alta creana, anume cea de despgubire, care are drept obiect suma de bani ce reprezint
prejudiciul ncercat de creditor
!! asta nu nseamn transformarea obligaiei iniiale intr-o noua obligatie
Despgubirile sunt datorate in virtutea a nsei obligaiei iniiale, ele constituie obiectul subsidiar,
cu titlu de sanciune, al neexecutrii obligaiei respective
Categorii de despgubiri (daune-interese)

1. Moratorii - reprezint echivalentul prejudiciului pe care creditorul il sufer ca urmare a executrii cu
ntrziere a obligaiei
2. Compensatorii reprezint echivalentul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea totala
sau pariala a obligaiei
- Daunele moratorii se pot cumula cu executarea in natura a obligaiei
in cazul obligaiilor bneti, creditorul are dreptul la daune moratorii in cuantumul cuvenit
de pari , sau in cel prevzut de lege, fara a fi necesara dovada unui prejudiciu. Debitorul nu
are dreptul sa fac dovada ca prejudiciul suferit de creditor este mai mic. Daca nainte de
scadenta debitorul datora dobnzi mai mari dect dobnda legala, daunele moratorii sunt
datorate la nivelul aplicabil nainte de scadenta. Daca nu sunt datorate dobnzi moratorii
mai mari dect dobnda legala, creditorul are dreptul, in afara de plata dobnzilor legale, la
daune interese pentru repararea integrala a prejudiciului suferit;
in cazul obligaiilor de a face, altele dect cele care au ca obiect plata unor sume de bani,
executarea cu ntrziere da ntotdeauna dreptul la plata unor daune-interese egale cu
dobnda legala, calculata la data la care debitorul este in ntrziere asupra echivalentului in
bani a obligaiei, cu excepia cazului in care s-a stipulat o clauza penala, ori creditorul poate
dovedi un prejudiciu mai mare cauzat de ntrzierea in executarea obligaiei.
- Daunele compensatorii nu se pot cumula, ele au menirea de a nlocui executarea
Page 129
Natura juridica a executrii indirecte a obligaiilor

- Executarea indirecta a obligaiilor nseamn obinerea de ctre creditor a repararii prejudiciului
suferit ca urmare a neexecutarii obligatiei debitorului sau
- Suntem in prezenta unei alte obligatii, aceea de reparare a unui prejudiciu cauzat printr-o fapta
ilicita neexecutarea, executarea cu intarziere sau necorespunzatoare deci in prezenta unei
raspunderi civile
- Raspunderea civila isi poate avea temeiul in nerespectarea unei obligatii nascute dintr-un
contractraspundere contractuala
- Isi poate avea temeiul si in savarsirea unui fapt ilicit cauzator de prejudicii, dincolo de existenta unei
obligatii contractualeraspundere civila delictuala
Conditiile raspunderii civile contractuale
- Premisa angajarii raspunderii contractuale: ca intre cel chemat sa raspunda si cel fata de care se
raspunde sa existe un contract, o legatura contractuala
- Daca nu exista raspundere delictuala
- Conditiile care fac sa se nasca raspunderea civila contractuala:
a) Existenta unei fapte ilicite care consta in nerespectarea unei obligatii contractuale,
aducandu-se prin aceasta o atingere unui drept subiectiv patrimonial al creditorului
b) Existenta unui prejudiciu patrimonial in care se concretizeaza aceasta atingere
c) Raportul de cauzalitate intre fapta si prejudiciu
d) Vinovatia celui care savarseste fapta ilicita
Corelatia dintre raspunderea civila contractuala si dreptul la despagubiri (daune-interese)
- Din momentul in care sunt intrunite conditiile raspunderii civile contractuale, se naste dreptul
subiectiv al creditorului de a pretinde despagubiri de la debitorul sau
- Creanta sa initiala este inlocuita cu alta creanta, care consta in suma de bani ce reprezinta
echivalentul prejudiciului suferit despagubirile se datoresc in virtutea obligatiei initiale, care insa
nu a fost executata
- Nu este necesar ca debitorul sa fie pus in intarziere si trebuie sa nu existe o clauza de
neresponsabilitate
Conditiile acordarii de despagubiri (daune-interese)

Prejudiciul
- Art. 1530 este necesara existenta unui prejudiciu
- Nu exista prejudiciu se respinge actiunea ca lipsita de interes
- Prejudiciul urmarea faptei ilicite a debitorului, care consta tocmai in neexecutarea fara
justificare sau, dupa caz, culpabile a debitorului
- Trebuie sa existe raport de cauzalitate
- Sarcina incumba creditorului cu excepia situaiilor in care ntinderea prejudiciului este fixata de
lege (este cazul obligaiilor care au drept obiect suma de bani, cnd legea fixeaz dobnda legala)
Reguli referitoare la prejudiciu:
-
sa fie cert: se accepta prejudiciul actual, cel viitor, precum si prejudiciul rezultat din pierderea unei
anse(art. 1532);
prejudiciul trebuie sa fie previzibil, nsa pot fi reparate si prejudiciile rezultate din culpa grava a
debitorului sau din neexecutri intenionate, chiar daca nu ndeplinesc condiia previzibilitii;
se repara att prejudiciul moral, cat si cel material;
repararea prejudiciului este limitata de orice neexecutare imputabila creditorului. Daca creditorul a
contribuit la producerea prejudiciului, despgubirile vor fi diminuate corespunztor;
Page 130
repararea prejudiciului este limitata de obligaia creditorului de minimizare a prejudiciului;

sarcina probei prejudiciului incumba creditorului. Sarcina probei neexecutrii nu il scutete pe
creditor de sarcina probei prejudiciului, mai puin in cazurile in care prin lege sau prin convenia
parilor se prevede altfel.
Vinovatia debitorului
- neexecutarea din motive nejustificate sau culpabile obligaiei sa-i fie imputabila
- Suntem in prezenta laturii subiective a debitorului, ne intereseaza atitudinea subiectiva pe care
debitorul a avut-o fata de fapta si urmarile acesteia
- Concluzii pe art. 1547
o Debitorul va fi obligat la plata despagubirilor nu numai atunci cand actioneaza cu intentia
de a-l pagubi pe creditor, adica nu executa spre a-i pricinui o paguba nu este de reacredinta din parte-i ci ori de cate ori nu-si executa obligatia din vina sa, indiferent daca
aceasta a constat in intentie sau intr-o simpla culpa
o In sarcina debitorului opereaza o prezumtie de vina, deoarece debitorul va fi obligat la
plata despagubirilor cat timp nu justifica existenta unei cauze straine, neimputabile.
Debitorul nu va fi obligat la plata despagubirilor atuni cand nu a putut executa din
cauza unui caz fortuit sau forta majora (cauza straina + vina!! )
In materie contractuala, vina debitorului este prezumata
Daca dovedeste cauza straina va fi exonerat de raspundere
- Si cazul fortuit si forta majora exonereaza de raspundere !!!
- Cu privire la urmarile asupra raporturilor juridice contractuale, cauza straina va putea:
o Fie sa faca imposibila executarea la contractele unilaterale obligatia se va stinge fara ca
debitorul sa fie obligat la plata de despagubiri, iar la contractele bilaterale se va pune
problema riscului contractului care va fi suportat de debitorul obligatiei imposibil de
executat
o Fie sa suspende temporar executarea obligatiei debitorul sa execute cu intarziere, dar
fara a plati despagubiri pentru aceasta
- Pana la proba contrarie neexecutarea obligatiei este imputabila debitorului
- ?? cine va trebui sa dovedeasca neexecutarea, executarea cu intarziere sau necorespunzatoare
o In cazul obligatiilor de a nu face creditorul va trebui sa dovedeasca faptul savarsit de
debitor prin care se incalca aceasta obligatie
o In cazul obligatiilor de a da si de a face creditorul trebuie sa dovedeasca existenta creantei
Daca creditorul face aceasta dovada, neexecutarea se prezuma, cat timp debitorul
nu dovedeste executarea
Daca creditorul dovedeste nesocotirea obligatiei de a nu face sau debitorul nu
dovedeste executarea obligatiei de a da sau de a face se prezuma ca
nerespectarea obligatiei asumate provine din vina acestuia din urma care va fi
obligat la plata de despagubiri catre creditor
Debitorul va fi exonerat de raspundere numai daca va dovede ca nerespectarea
obligatiei se datoreste unei cauze straine
- Prezumtia de vina in sarcina debitorului este relativa poate fi rasturnata prin dovada cazului
fortuit, a cazului de forta majora sau a vinei creditorului
- Cazul de forta majora si cazul fortuit sunt exoneratorii de raspundere numai atata timp cat nu s-a
dovedit o actiune sau inactiune anterioara a debitorului care sa-i fie imputabila, fara de care nu s-ar
fi produs aceste evenimente
- Criteriul de apreciere pentru a se vedea in ce masura debitorul are o vina in neexecutarea obligatiei
diligenta unui bun proprietarcriteriu obiectivpersoana diligenta care actioneaza cu grija la
interesele societatii si fata de interesele membrilor acesteia criteriu dinamic si variabil
Page 131
Punerea debitorului in intarziere

Pentru acordarea de daune interese, nu este necesara punerea in intarziere a debitorului, fapt ce
rezulta din efectul primar al art. 1522 alin. (4) in cazul termenului suplimentar de executare a contractului,
creditorul nu poate recurge la celelalte remedii, cu exceptia daunelor interese si a exceptiei de
neexecutare.
Conventii cu privire la raspundere
- Norme supletive se poate conveni altfel
- Conventia partilor trebuie sa intervina inainte de ocazionarea prejudiciului pentru creditor art.
1355: nu se poate exculde sau limita , prin conventii sau acte unilaterale, rspunderea pentru
prejudiciul material cauzat altuia printr-o fapta savarsita cu intentie sau din culpa grava.
- Cele posterioare nu intereseaza; pot capata semnificatia iertarii de datorie
- Nu avem in vedere nici ipotezele prin care lege agraveaza raspunderea debitorului
- !!!! trebuie evitata orice confuzie intre conventiile asupra raspunderii si cele prin care se
determina anticipat intinderea obligatiei de despagubire (clauza penala) sau cele care poarta
asupra asigurarii de responsabilitate din partea unui tert asiguratorul
- O conventia prin care s-ar inlatura sau limita incurajeaza neglijenta debitorului
- Tipuri de conventii:
o Conventii care exonereaza de raspundere (responsabilitate)
Exonereaza in intregime pe debitor
Pot fi incheiate de partile contractante
Creditorul nu va mai putea pretinde daune-interese
Sunt permise numai pentru ipotezele in care vina debitorului imbraca forma
neglijentei sau imprudentei si privesc doar bunurile persoanei, nu si cele care privesc
viata, sanatatea, integritatea fizica si morala
Sunt nule cand vina debitorului imbraca forma dolului
O conventie prin care debitorul s-ar pune la adapost de raspunderea pentru
neexecutare in caz de intentie de a se executa este contrara ordinii publice
sunt valabile clauzele prin care se reduce numarul de obligatii legale ale debitorului,
atata timp cat nu contravin ordinii publice sau moralei
o Conventii care limiteaza raspunderea
Restrang intinderea reparatiunii datorate
Numai cand vina debitorului consta in neglijenta, imprudenta ! nu si intentia de a
pagubi(dol sau culpa grava)
o Conventii care agraveaza raspunderea
Debitorul poate sa-si asume obligatie de a raspunde chiar si in ipoteza in care
neexecutarea sau executarea necorespunzatoare se datoreaza cazului de forta
majora sau cazului fortuit
Se angajeaza la raspundere cand legea exonereaza
- Asemenea conventii NU au niciun efect asupra obligatiei initiale!!!
Evaluarea despagubirilor (daunelor-interese)

Moduri de evaluare
- Despagubirile = o suma de bani ce reprezinta echivalentul prejudiciului suferit de creditor pentru
neexecutarea, executarea cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau.
1. Pe cale judecatoreasca (evaluarea judiciara)
2. Prin lege (evaluarea legala)
3. Prin conventia partilor (evaluare conventionala)
Page 132
Evaluarea judiciara
- Art. 1531 stabileste principiile
o Prejudiciul suferit de creditor datorita neexecutarii, executarii cu intarziere sau
necorespunzatoare a obligatiei trebuie sa cuprinda pierderea efectiv suferita (damnum
emergens) si castigul pe care creditorul nu l-a putut realiza (lucrum cesans)
o Evaluarea prejudiciului se face in functie de momentul pronuntarii hotararii judecatoresti
o Debitorul nu raspunde decat de daunele-interese care au fost prevazute sau care au putut
fi prevazute la facerea contractului, cand neindeplinirea obligatiei nu provine din dolul sau
Debitorul va fi tinut sa repare numai prejudiciul previzibil la momentul incheierii
contractului
Acest principiu se aplica numai in materia raspunderii contractuale
Exceptie: cand vina debitorului imbraca forma intentiei (dolului) va fi tinut sa
raspunda si pentru prejudiciul imprevizibil la momentul incheierii contractului
Dolul stramuta problema repararii prejudiciului din domeniul contractual (numai
prejudiciile previzibile) in cel delictual (si cele imprevizibile)
Nu este aceeasi problema cu teoria impreviziunii contractuale daca exista o
clauza de impreviziune in contract, aceasta este nula, deoarece contravine principiul
raspunderii pentru repararea prejudiciului previzibil in momentul incheierii
contractului
Criticabil, deoarece au fundamente si domenii diferite de aplicare!!!!
o Este reparabil numai prejudiciul direct, care se gaseste in legatura cauzala cu faptul care a
generat neexecutarea contractului
NU SUNT SUPUSE REPARARII PREJUDICIILE INDIRECTE!!!
Evaluarea legala
- Exista in privina prejudiciului suferit de creditor in cazul neexecutrii unei obligaii ce are ca obiect o
suma de bani (de a da-art.1535 si de a face - art. 1536)
- Trasaturi:
o Creditorul obligatiei avand drept obiect a da o suma de bani nu poate pretinde, drept
echivalent al prejudiciului incercat prin intarzierea la executare, DECAT DOBANDA
STABILITA PRIN LEGE. Acesta poate pretinde daune moratorii care se vor cumula cu
executarea obligatiei.
o Creditorul nu este obligat sa faca dovada ca prin intarzierea la executare i s-a cauzat un
prejudiciu - legea porneste de la ideea ca lipsa de folosinta ii provoaca creditorului un
prejudiciului constand in cuantumul dobanzii
o Sunt datorate, de regula, din ziua scadentei obligatiei de plata, cf. art. 1535(1)
o Reguli speciale in materie de obligatii pecuniare OG 13/2011:
evaluarea daunelor interese se face in functie de clasificarea legala in dobanda
legala remuneratorie si dobanda legaal penalizatorie;
rata dobanzii legale remuneratorii este egala cu nivelul ratei dobanzii de referinta a
BNR, iar rata dobanzii legale penalizatorii se stabileste la nivelul ratei dobanzii de
referinta plus patru puncte procentuale;
Dobanda ce decurge din exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ este la
nivelul dobanzii de referinta (pus de BNR), diminuat cu 20%;
In raporturile juridice cu element de extraneitate, cand legea romana este
aplicabila si cand s-a stipulat plata in moneda straina, debonda legala este de 6% an.
Dobanda legala pentru toate celelalte situatii se stabileste la nivelul dobanzii de
referinta, micsorat cu 20%
Page 133
In raporturile civile, dobanda nu poate depasi dobanda legala cu mai mult de 50%
an. In materie comerciala, nivelul dobanzii este nelimitat, sub rezerva unor clauze
abuzive;
Dobanda trebuie sa fie stabilita prin act scris. In lipsa acestuia numai dobanda
legala
Plata anticipata se poate face pe maxim 6 luni, iar dobanda astfel incasata ramane
creditorului
Dobanzile se pot capitaliza si pot produce alte dobanzi in temeiul unei conventii
incheiate special in acest sens, dupa scadenta lor, dar numai pentru dobanzi
conventionale remuneratorii datorate pe cel putin un an
!!! obligatia de a plati o dobanda mai mare decat cea stabilita in conditiile arate, in
raporturile de drept civil este NULA.
Pentru obligaiile de a face si de a nu face(altele dect cele pecuniare), evaluarea daunelor interese
moratorii creditorul are dreptul la plata unor daune interese moratorii egale cu dobnda legala. Acestea se
pot calcula doar de la data punerii in ntrziere a debitorului, spre deosebire de cazul obligaiilor pecuniare.
Excepii de la regula:
s-a stipulat o clauza penala care prevede un alt cuantum la daunelor interese;
creditorul poate dovedi un prejudiciu mai mare cauzat de intarzierea in executarea obligatiei.
Evaluarea conventionala. Clauza penala

- acea conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit
de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei art. 1538(1)
A. partile pot conveni asupra cuantumului despagubirilor datorate de debitor, dupa ce s-a produs
incalcarea obligatiei contractuale asumate, deci dupa producerea prejudiciului
B. pot stabili in cuprinsul contractului sau printr-o conventie separata, ulterioara incheierii
acestuia, dar inainte de producerea prejudiciului, cuantumul daunelor-interese datorate de
debitor clauza penala
- clauza penala poate consta in o suma de bani sau alta valoare patrimoniala
- se poate face si in privinta obligatiilor care au alt izvor decat contractul
- apare ca o modalitate de evaluare a prejudiciului suferit de creditor in caz de neexecutare a
obligatiei debitorului
Caraterele juridice ale clauzei penale
a) este o conventie, deci urmeaza conditiile de validitate ale oricarei conventii
o are un caracter accesoriu validitatatea obligatiei principale reprezinta o conditie esentiala
pentru existenta clauzei penale
o nulitatea clauzei penale NU duce la nulitatea obligatiei principale. Prin exceptie, stingerea
obligatiei prin rezolutiune sau reziliere, nu duce la stingerea efectelor clauzei penale
prevazute pentru neexecutare.
b) fixeaza anticipat valoarea prejudiciului cauzat creditorului
o partile sunt scutite de a se mai adresa justitiei
o creditorul nu mai are dreptul sa pretinda despagubiri, chiar daca prejudiciul ar fi mai mare
decat suma care fac obiectul clauzei penale
c) scopul este determinarea si nu crearea unei posibilitati pentru debitor de a se libera printr-o alta
prestatie
o debitorul obligatiei cu clauza penala nu are un drept de optiune intre executarea obligatiei
principale si plata clauzei penale el nu poate refuza executarea, oferind clauza penala
Page 134
o
o
o
o
creditorul poate cere ori executarea ori clauza penala

!! numai dupa ce obligatia principala, desi a devenit exigibila, nu a fost executata de debitor
daca se restituie suma pe cheltuiala debitorului, acesta va fi obligat si la restituirea
cheltuielilor, chiar daca ele intrec cuantumul clauzei penale
are un singur obiect daca obiectul piere din cauza fortuit sau forta majora debitorul e
liberat
d) este obligatorie intre parti

o instanta de judecata nu are dreptul sa-i reduca sau sa-i mareasca cuantumul
o nu poate nici sa verifice intindererea prejudiciului suferit de creditor, nici sa ceara
creditorului sa dovedeasca intinderea prejudiciului efectiv suferit
o in caz de executare partiala cuantumul clauzei penale poate fi micsorat proportional cu
ceea ce s-a executat
o daca s-a prevazut pentru intarzierea la executare sau executare neconforma creditorul
va putea cere executarea in natura + clauza penala
o daca s-a prevazut pentru neexecutare numai clauza penala. Se poate cumula cu daunele
interese moratorii daca exista si o intarziere in executarea obligatiilor
e) este datorata atunci cand sunt intrunite conditiile acordarii de despagubiri
o neexecutarea
sa provina din vina debitorului
sa-i fie imputabila
daca va dovedi cauza straina exonerat de plata cauzei penale
o debitorul trebuie pus in intarziere, in afara de cazurile in care este de drept in intarziere
Clauza penala nu poate fi modificata de instanta de judecata- art. 1541, mai putin in situatia in care obligatia
principala a fost executata partial, iar executarea a profitat debitorului si daca penalitatea este vdit
excesiva fata de prejudiciul ce putea fi prevzut de pari la incheierea contractului.
f)
creditorul obligatiei cu clauza penala este un creditor chirografar, care vine in concurs cu ceilalti
creditori, fara vreun drept de preferinta
o se deosebeste de arvuna o suma de bani pe care o parte o presteaza celeilalte parti la
incheierea contractului, spre a marca astfel faptul ca intelege sa-si indeplineasca
obligatiile asumate prestatie efectiva daca vinderea nu s-a executat din culpa uneia
dintre partile contractante, aceasta va pierde arvuna prestata sau, daca partea in culpa este
cea care a primit-o, ea va fi tinuta sa restitutie dublul sumei prestate ca arvuna, afara de
situatia in care partea care nu este in culpa nu ar alege mai bine sa ceara executarea
vinderii
Cazuri speciale de functionare a clauzei penale:
pentru obligatia principala indivizibila, dar nesolidara, daca neexecutarea rezulta din fapta unui
debitor, creditorul poate pretinde intreaga penalitate de la cel vinovat de neexecutare, sau sa
solicite o plata partiala a penalitatii de la fiecare din debitori, insa numai pentru partea
acestuia(acestia pastrand dreptul de regres).
daca obligatia principala este divizibila, penalitatea va fi si ea divizibila si va fi datorata de debitorul
vinovat de neexecutare, insa doar pentru partea de care este tinut. Pentru o prestatie indivizibila,
penalitatea poate fi ceruta de debitorul culpabil in intregime, acesta pastrand un drept de regres
fata de ceilalti codebitori.
Page 135
Regula divizibilitii nu se aplica in cazul in care clauza avea functia de a impiedica o plata partiala, iar
un debitor a impiedicat executarea in totalitate.
Clauza de arvuna
- este o stipulaie contractuala cu diferite functii, prevazand ca o anumita suma de bani va fi restituita
indoit cocontractantului daca nu se executa contractul din cauza partii care a primit arvuna sau se
retine, daca nu se executa contractul din cauza partii care a platit arvuna, precum si in cazul special
in care acesta din urma se dezice de incheierea contractului, daca i s-a oferit acest drept art.
1544(1) si art. 1545
Rolul clauzei:
-
confirmarea incheireii contractului, cazul in care suma de bani/cantitatea de bunuri avansate

reprezinta semnul incheierii contractului si constituie o parte a prestatiei celui care a avansat-o.
dezicerea celui care a avansat arvuna, avansul fiind retinut in contul dreptului de dezicere.
penalizarea unei parti, pentru nencheierea contractului, datorata culpei unei parti sau dezicerii
acesteia, in temeiul unui clauze de arvuna- dezicere.
Condiii de validitate:
-
ca si clauza penala, sunt valabile precizarile privind conventia accesorie;

uneori este necesara probarea culpei unei parti, alteori aceasta este prezumata, fiind legata de ideea
de dezicere. Imposibilitatea fortuita de executare inlatura oricarei caluze de arvuna;
nu este necesar sa fie probat un prejudiciu. Se poate reduce totusi arvuna pe motiv de cuantum
excesiv, la fel ca in situatia clauzei penale art. 1541 dar nu se va retine exceptia executarii
partiale a obligatiei principale.
Efectele arvunei:
1. Clauza de arvuna confirmatorie:
daca partea care a dat arvuna nu executa, fara justificare(din culpa), obligatiile asumate
prin contract, cealalta parte este indreptatita sa retina arvuna(rol penalizator). Daca
neexecutarea provine de la partea care a primit arvuna, cocontractantul poate solicita
dublul arvunei date, daca solicita rezolutiunea art. 1544(2);
cu toate acestea, partea care a primit arvuna sau partea care a dat-o, in cazul
neexecutarii culpabile din partea celeilalte parti, poate solicita rezolutiunea, sau
dimpotriva, un alt remediu, de exemplu, executarea silita in natura a celeilate parti;
in cazul executarii prestatiei datorate, arvuna se socoteste avansul unei executari art.
1544(1).
in cazul in care contractul se desfiinteaza din cauza imposibilitatii fortuite de executare,
arvuna trebuie restituita in intregime art. 1546.
2. Clauza arvuna de dezicere:
arvuna dezicere permite celui care a dat-o sa denunte unilateral contractul, cu
posibilitatea de a fi stipulata si in favoarea partii care a primit arvuna. Invocarea dezicerii
opereaza potestativ, fara justificare. Daca partea care a primit arvuna este cea care se
dezice, ea va fi obligata sa restituie dublul arvunei art. 1545;
daca contractul se executa, arvuna se va imputa asupra prestatiei datorata de cel care a
dat arvuna;
daca contractul se desfiinteaza din cauze neimputabile, arvuna trebuie restituita in
intregime art. 1546.
Page 136
Opoziia la plata. Poprirea

Opozitia la plata este interventia pe care o persoana indreptatita de lege o face la un anumit debitor,
punandu-i in vedere sa nu efectueze plata, fara prezenta sa, ori fara consimtamantul sau, Debitorul respectiv
este obligat sa se abtina de a face plata, in caz contrar poate fi obligat sa faca din nou plata.
Forme de opozitie din CPC:
-
opozitia la urmarirea nemiscatoarelor art. 522-525 CPC;

contestatia la executare.
Poprirea este o opozitie la plata care reprezinta in acelasi timp si un mijloc de executare silita
indirecta. Cand debitorul este la randul sau creditorul unui tert, creditorul debitorului (propritor) poate cere
instantei de judecata ca plata pe care tertul (tert poprit) trebuie sa o faca debitorului sau (debitor poprit) sa
ii fie facuta direct lui.
-
obiectul popririi: sume de bani, titluri de valoare sau alte mobile incorporale;
procedura este declansata prin cererea creditorului sau din oficiu, fiind de competenta executorului
judecatoresc de la domiciliul/sediul debitorului sau al tertului poprit. Pentru creante speciale, cum ar
fi alocatii pentru copii, competenta apartine instantei de judecata si trebuie efectuata din oficiu de
indata ce hotararea este executorie;
instituirea popririi are ca prin efect indisponibilizarea sumelor de bani sau a altor mobile incorporale
datorate, in masura necesara satisfacerii creantei executate silit. din momentul primirii notificarii,
tertul poprit este obligat sa nu faca plata creditorului sau, aceasta fiind lovita de indisponibilitate;
executorul va proceda ulterior fie la eliberarea sumei poprite catre creditor, fie la valorificarea
mobilelor incorporale sau a titlurilor de valoare, urmand a distribui sumele incasate. Tertul porit este
obligat sa faca plata in termen de 15 zile de la comunicarea popririi.
Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului

Categoriile de drepturi ale creditorului asupra patrimoniului debitorului
-
oricare dintre creditorii chirografari va putea:

a) sa ceara executarea silita asupra bunurilor debitorului in acest caz bunurile debitorului vor fi
puse la vanzare creditorul urmand a fi satisfacut din pretul obtinut
b) sa ceara luarea unor masuri conservatorii asupra patrimoniului debitorului
c) sa intenteze actiunea oblica in cazurile in care debitorul nu intenteaza actiuni pentru
valorificarea unor drepturi ce-i apartin
d) sa intenteze actiunea revocatorie (pauliana) in cazurile in care debitorul incheie acte juridice in
favoarea creditorilor sai chirografari
dreptul de gaj general nu poarta asupra unor bunuri determinate, ci asupra unei universalitati
patrimoniul debitorului
actele pe care debitorul le incheie fara frauda si care ii modifica patrimoniul sunt opozabile
creditorilor chirografari
dreptul de gaj general nu acorda creditorilor niciun fel de preferinta: ei vin toti in concurs
Masurile ce pot fi luate de creditor pentru conservare patrimoniului debitorului

-
dreptul de gaj nu poate sa prezinte utilitate atunci cand debitorul este insolvabil
pentru a evita ca la scadenta debitorul sa apara ca fiind lipsit de elemente active in patrimoniul sau,
legea acorda creditorilor chirografari anumite mijloace juridice destinate a asigura conservarea
patriomoniului debitorului lor (actele conservatorii)
Page 137
nu si pentru executarea obligatiei
Categorii de masuri conservatorii

a) cererea de a se pune sechestru asigurator pe anumite bunuri ale debitorului, atunci cand exista
temerea justificata ca aceste bunuri vor fi ascunse, deteriorate sau instrainate
b) cererea de efectuare a inscriptiei sau transcriptiei imobiliare
c) dreptul creditorilor de a interveni in procesele debitorului cu privire la bunuri din patrimoniul sau si
in procesele de imparteala ale debitorului
d) dreptul creditorului de a intenta actiunea in declararea simulatiei pentru intentarea actiunii nu
trebuie sa dovedeasca insolvabilitatea debitorului, ci numai un interes serios si legitim
e) dreptul creditorilor de a recurge la separatia de patrimonii la moartea debitorului lor vor avea
prioritate
f) dreptul creditorilor succesiunii ca, la moartea debitorului lor, sa ceara inventarierea bunurilor
succesorale
Actiunea oblica (indirecta sau subrogatorie)

acea actiune in justitie pe care creditorul o exercita pentru valorificarea unui drept care apartine
debitorului sau, cand acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite in prejudiciul creditorului sau
-
este posibil ca un debitor sa devina insolvabil sau sa-si micsoreze elementele active ale patrimoniului
sau prin faptul ca din nepasare, nepricepere sau cu rea-credinta nu-si exercita anumite drepturi pe
care le are impotriva unor terte persoane
se mai numeste indirecta/subrogatorie pentru ca este exercitata de creditor in numele debitorului
sau, dar va duce la acelasi rezultat ca si cum ar fi fost exercitata de debitor. Este calificata expres
ca o masura de conservare a gajului creditorilor art. 1558.
1. creditorul va putea exercita numai actiunile cu privire la drepturi al cror titular este debitorul,
deci care se afla in patrimoniul acestuia. Datorita pasivitatii debitorului ele sunt pe cale a se pierde
(ex: prescrise)
- pot fi exercitate pe calea actiunii oblice si caile de executare silita
- pot fi exercitate si drepturi susceptibile de o executare extrajudiciara masuri de publicitate,
declararea unei creante in procedura colectiva, in cazul falimentului sau.
2. un creditor chirografar nu se poate substitui debitorului in administrarea patrimoniului sau
debitorul poate sa efectueaze orice act juridic, sa contracte noi datorii sau sa dobandeasca noi
drepturi
- creditorul nu va putea sa faca acte de dispozitie sau de administrare pentru debitor
o exemplu: un debitor are un spatiu pe care il poate inchiria creditorul nu il poate obliga sa
il inchirieze; daca debitorul il inchiriaza, dar neglijeaza sa ia chiria, atunci creditorul o poate
lua in numele debitorului
3. creditorul nu poate intenta acele actiuni care au un caracter exclusiv personal:
a. actiunile prin care se apara drepturile personale nepatrimoniale
i. actiunile de stare civila
ii. stabilirea filiatiei
iii. drepturile parintesti
b. actiunile care privesc drepturi patrimoniale care au insa un obiect neurmaribil (pensia de
intretinere)
c. actiunile care privesc drepturi patrimoniale, dar a caror exercitare implica o apreciere
subiectiva din partea titularului lor
Page 138
Conditiile
1. debitorul sa fie inactiv, adica sa nu intenteze el insusi actiunea pe care o poate intenta dupa ce
creditorul a pornit actiunea, debitorul o poate prelua, astfel ca titularul ei devine debitorul
creditorul poate ramane in proces, alaturi de debitor, pentru ocrotirea propriilor sale interese
2. creditorul trebuie sa aiba un interes serios si legitim cand debitorul e insolvabil spre exemplu
3. creanta pe care o are creditorul trebuie sa fie:
a. certa sa nu dea nastere la discutii
b. exigibila
- nu se cere ca debitorul sa fie introdus in proces
Momentul in care trebuie indeplinite conditiile. Daca actiunea oblica se realizeaza pe cale judiciara,
conditiile trebuie indeplinite la momentul introducerii actiunii. Daca se realizeaza pe cale
extrajudiciara, conditiile trebuie indeplinite la data exercitarii drepturilor debitorului, adica
momentul formularii cererii de catre creditor.
Efectele
- paratul actionat de creditor ii va putea opune acestuia toate aparirile (exceptiile) pe care le-ar fi
putut opune si debitorului. tertul poate opune toate exceptiile si mijloacele de aparare pe care le-ar fi
invocat si impotriva debitorului.
- daca debitorul pasiv a fost introdus in proces, efectele hotararii se vor rasfrange si asupra lui, ca
parte la cadrul procesual;
- daca creditorul castiga procesul, bunul asupra caruia purta dreptul ce era amenintat cu pierderea
este readus in patrimoniul debitorului va servi la asigurarea gajului general creditorul care
intenteaza actiunea oblica NU are drept de preferinta
- o actiune directa ar prezenta mai mult interes pentru creditor cazuri prevazute expres:
o in cazul contractului de antrepriza
o in cazul contractului de mandat (catre submandatar)
Actiunea revocatorie (pauliana)

-
se intemeiaza pe dreptul de gaj general

mijloc juridic prin care creditorul poate ataca actele juridice incheiate de debitor in frauda dreptului
sau de gaj general
acea actiune prin care creditorul poate cere revocarea (desfiintarea) pe care judecatoreasca a
actelor juridice incheiate de debitor in vederea prejudicierii sale art. 1562
prin aceste acte se debitorul isi mareste sau creeaza o stare insolvabilitate
actiunea revocatorie este exercitata de creditor in numele sau propriu
- nu difera de acela al actiunii oblice si se circumscrie doar sferei actelor juridice, presupunand cu
necesitate existenta fraudei
- nu vor putea ataca printr-o actiune revocatorie acte care privesc drepturi personale nepatrimoniale,
patrimoniale care implica o apreciere subiectiva sau care privesc drepturi personal neurmaribile
- se admite totusi posibilitatea intentarii unei actiuni revocatorii chiar si in ipoteza drepturilor
neurmaribile, daca sunt fraudati creditorii chirografari
Trebuie facute anumite precizari:
- plata facuta in temeiul unui contract cu titlu oneros art. 1562 (2) poate face obiectul actiunii
revocatorii, daca debitorul plateste din proprie initiativa o datorie de care nu este tinut (ex. aflata
sub conditie suspensiva)
- contractul prin care debitorul isi asuma noi datorii poate fi atacat cu actiune revocatorie doar cand
debitoarul are ca scop diminuarea gajului general al creditorilor sai.
Page 139
Conditiile
a) actul atacat sa fi creat creditorului un prejudiciu
- prejudiciul consta in faptul ca, prin actul pe care-l ataca, debitorul si-a cauzat sau si-a marit o stare
de insolvabilitate
- prin acest act debitorul isi micsoreaza activul patrimonial
- dovada insolvabilitatii debitorului trebuie facuta de creditor
- creditorul nu poate ataca un act prin care debitorul plateste pe un alt creditor al sau, caci prin acest
act nu s-a micsorat numai activul patrimonial, dar s-a stins si o obligatie existenta, deci s-a micsorat
si pasivul patrimonial
- nu pot fi atacate nici actele care reprezinta un refuz de imbogatire, refuzul de a primi o donatie, caci
actiunea pauliana tinde sa readuca in gajul general valori care au iesit fraudulos din patrimoniul
debitorului, dar nu sa aduca valori noi. Renuntarea la o mostenire solvabila este un act de saracire
si poate si atacata.
- creditorul nu poate ataca actele debitorului prin care acesta contracteaza noi datorii deoarece prin
aceste acte el nu-si micsoreaza activul patrimonial cu efect imediat, ci creeaza riscul unei eventuale
insolvabilitati in viitor, cand aceste datorii vor deveni exigibile
b) frauda debitorului
- in consta in aceea ca debitorul a avut cunostinta de rezultatul pagubitor al actului fata de creditor
- el si-a dat seama ca prin incheierea acelui act si-a creat sau si-a marit o stare de insolvabilitate, fiind
indiferent daca actul este cu titlu gratuit sau oneros
- nu este necesar ca atitudinea subiectiva a debitorului sa imbrace forma intentiei (dolului)
- se admite ca debitorul comite o frauda daca este constient ca prin actul respectiv isi creeaza sau
mareste o stare de insolvabilitate
c) creditorul sa aiba o creanta certa, lichida, exigibila si, in principiu, anterioara actului atacat
- in principiu, un act juridic nu poate interesa decat pe creditorii prezenti, nu si pe cei viitori
- data anterioara a creantei debitorului fata de actul atacat poate fi dovedita prin orice mijloc de
proba
o nu este necesara data certa actul atacat a fost incheiat in frauda drepturilor creditorului
chirografari prin incheierea lui s-a cauzat un prejudiciu in acest imprejurari, el devine
tert fata de actul incheiat, nu ii mai este opozabil in calitate de succesor al debitorului
poate dovedi cu orice mijloc de proba
- atunci cand debitorul incheie actul fraudulos cu scopul de a prejudicia un creditor viitor, acesta
poate ataca actul respectiv, chiar daca este vorba deun act incheiat anterior nasterii dreptului sau
de creanta
o actul fraudulos de instrainare savarsit in scopul sustragerii unui bun de la confiscare sau de
la urmarire silita este revocabil, chiar daca a fost incheiat inainte de inceperea urmaririi
penale, dar dupa savarsirea faptei care a dus la condamnarea faptuitorului la confiscarea
averii sau la plata de despagubiri civile
- pentru exercitarea actiunii revocatorii nu este necesar ca creditorul sa aiba un titlu executoriu prin
care sa-i fie constata creanta
o actiunea pauliana nu este un act de executare, ci o revocare a unui act prin care se fraudeaza
dreptul de gaj general al creditorilor chirografari si ea se intemeiaza impotriva unui tert care
a profitat de acel act
d) complicitatea la frauda a tertului cu care debitorul a incheiat actul atacat
- aceasta conditie trebuie indeplinita numai cand se ataca un act cu titlu oneros
- cand actul atacat este cu titlu gratuiteste suficienta frauda debitorului caci, in acest caz tertul are
de aparat un avantaj patrimonial gratuit, pe cand creditorul cauta sa evite un prejudiciu
Page 140
daca actul atacat este cu titlu onerosatat tertul, cat si creditorul tind la evitarea unui prejudiciu,
astfel ca actul va fi revocat numai cand se dovedeste frauda tertului. Ea consta in faptul ca tertul
recunoaste ca prin incheierea actului atacat debitorul a devenit insolvabil
daca bunul a fost instrainat de tertul dobanditor catre un subdobanditor, actiunea revocatorie va
putea fi introdusa si impotriva subdobanditorului cu conditia dovedirii atat a fraudei dobanditorului,
cat si a celui care a dobandit de la el
Efectele actiunii revocatorii

- actul atacat, dovedit fraudulos, va fi inopozabil creditorului creditorul va putea urmari bunul care
forma obiectul actului ca si cum acesta n-ar fi iesit niciodata din patrimoniul debitorului
- actiunea revocatorie este proprie creditorului care o intenteaza
- produce efecte relative in sensul ca, dreptul urmare a reusitei ei, va fi reparat numai prejudiciul
suferit de creditorul reclamant. Tertul poate pastra bunul, oferind creditorului suma de bani
necesara satisfacerii creantei sale
- fata de ceilalti creditori ai debitorului, actiunea pauliana nu produce niciun efect se considera ca
actul nu a fost revocat
- excedentul ramas dupa satisfacerea creantei debitorului care a intentat actiunea pauliana apartine
tertului dobanditor
- in raporturile cu creditorii tertului dobanditor, daca bunul este urmarit in natura, creditorul nu va
intra in conflict cu acestia, bunul considerandu-se ca nu a iesit vreodata din patrimoniul debitorului
si neconstituind gajul general al creditorilor tertului.
Daca creditorul are un drept de creanta impotriva tertului ce consta in plata unei sume de bani, iar
asupra acesteia s-au constituit garantii reale in favoarea tertilor, acestia au statutul juridic al unor
subdobanditori cu titlu oneros. Creditorul va trebui sa demonstreze complicitatea la frauda, in caz
contrar ii vor fi opzabile garantiile reale.
Prescripia aciunii pauliene

- aceasta se prescrie in termen de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia sa
cunoasca prejudiciul ce rezulta din actul atacat, daca prin lege nu se prevede altfel art. 1564
Natura juridica
- actiunea revocatorie se deosebeste de actiunea oblica prin aceea ca prima apartine creditorului
chirografar, pe cand cea de-a doua este exercitata de creditor in numele debitorului
- actiunea revocatorie duce la desfiintarea actului, intocmai ca si actiunea in anularea unui act juridic
- are efect relativ (spre deosebire de actiunea in anulare) produce efecte numai intre creditor si
tertul dobanditor
- actul atacat ramane valabil intre partile care l-au incheiat si opozabil fata de toate celelalte
persoane
- actiunea in anulare are ca efect desfiintarea totala sau partiala a actului si repunerea partilor in
situatia anterioara
- actiunea revocatorie actul este revocat numai in masura prejudiciului suferit de creditor, adica
in limitele creantei pentru a carei realizare a intentat actiunea revocatorie
- are o configuratie autonoma
- este o actiune in inopozabilitatea actului incheiat de debitor in frauda drepturilor creditorului sau
Page 141
Transmisiunea si ransformarea
obligaiilor
Introducere
-
Raportul juridic obligational care se stabileste intre creditor si debitor are un continut economic: dreptul
de creanta (apartinand creditorului) si datoria (apartinand debitorului)
Creanta = element activ al patrimoniului creditorului; Datoria = element pasiv al patrimoniului
debitorului
Elementele patrimoniului creante si datorii, alaturi de drepturile reale pot forma obiectul unei
transmisiuni mortis causa, universala sau cu titlu universal
Este posibila insa si transmiterea ut singuli a laturilor raportului juridic obligational latura pasiva +cea
activa prin acte intre vii?
Dreptul modern cunoaste transmisiunea cu titlu particular a elementelor raportului juridic
obligational: creanta si datoria
In dreptul civil roman este posibila numai transmisiunea prin act ntre vii a laturii active a rjo
transmisiunea creantei
Transmisiunea de datorie se poate face insa prin alte mijloace juridice
Transmisiunea obligatiei prin acte intre vii = acea operatie juridica in temeiul careia, prin vointa
partilor sau in puterea legii, latura activa sau latura pasiva a raportului juridic obligational trece de la
parti la o alta persoana
De asemenea, obligatia se poate si transforma: ex: sa presupunem ca un debitor vrea sa inlocuiasca
obiectul prestatiei sale cu un alt obiect pe care il are la dispozitie poate conveni cu creditorul, inainte
ca datoria sa ajunga la scadenta, o schimbare a obiectului obligatiei transformarea obligatiei consta
in operatia juridica in temeiul careia se schimba, prin acordul partilor, unul din elementele raportului
juridic obligational: subiectem obiect sau cauza sa
Transmiterea si transformarea obligatiilor exprima dinamica raporturile juridice obligationale
Moduri de transmitere a obligatiilor:
Cesiunea de creanta
Subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei
Poprirea (e in materialul cu executarea silita - Efectele obligatiilor)
Preluarea datoriei si cesiunea de datorie
Cesiunea de contract
Moduri de transformare a obligatiei:
Novatia
Delegatia
Cesiunea de creanta
-
= o conventie (contract) prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte personae art. 1566
Creditorul care transmite creanta = cedent
Persoana catre care se transmite creanta = cesionar
Debitorul creantei transmise (cedate) = debitor cedat
Partile conventiei care are ca obiect cesiunea unei creante = cedentul si cesionarul; prin aceasta
conventie se transmite creanta pe care cedentul o are fata de debitorul cedat noul creditor al
debitorului cedat va fi cesionarul
Page 142
Se poate insa ca cesiunea de creanta sa se faca si printr-un alt contract cu titlu oneros, nu doar prin
vanzare, ex: contractul de schimb
De asemenea, poate fi facuta si printr-un contract cu titlu gratuit ex: contractul de donatie
Domeniul de aplicare al cesiunii de creanta

-
Art. 1566(2) dispoztiiile legale referitoare la cesiunea de creanta nu sunt aplicabile :

transferurilor de creante realizate pe calea unei transmisiuni universal sau cu titlu universal;
transferurilor titulrilor de valoare si altor instrumente financiare ;
transferurilor cu titlu particular realizate pe calea succesiunii testamentare, printr-un legat cu
titlu particular care nu poate avea natura unei conventii.
Poate face obiectul cesiunii de creanta orice tip de creanta, indiferent de obiectul sau. De cele mai multe
ori se cesioneaza creante banesti afectate de un termen suspensiv sau provenite dintr-o promisiune
bilaterala de instrainare.
Exceptii de la principiul liberei cesibilitati a creantelor :
nu pot face obiectul cesiunii creantele declarate netransmisibile prin lege art. 1569(1) si nici
creantele care au caracter intuitu personae;
nu pot face obiectul cesiunii creantele care au ca obiect alta prestatie decat plata unei sume de
bani, daca prin efectul transmisiunii, obligatia va fi in mod substantial mai oneroasa art. 1569(2)
si art. 1571(2);
prin exceptie, partile raportului obligational pot stabili ca obiectul obligatiei lor este inalienbil, cu
conditia existentei unui interes legitim. Exista si situatii in care inalienabilitatea conventionala isi
poate produce efectele :
i.
cand debitorul consimte la cesiune ulterior si renunta la inalienbilitate ;
ii.
inalienabilitatea nu a fost expres stipulata in inscrisul constatator, iar cesionarul nu a
cunoascut si nu trebuia sa cunoasca incesibilitatea creantei la momentul cesiunii ;
iii.
cesiunea priveste o creanta care are ca obiect o suma de bani.
Functiile cesiunii de creanta

a) functia translativa functia fundamentala de tehnica de realizare a cesiunii de creanta;
b) functia de instrument de plata- prin intermediul cesiunii de creanta se poate stinge o datorie a
cedentului fata de cesionar ;
c) functia de instrument de credit- prin cesiunea de creanta cu termen suspensiv de executare se
realizeaza o mobilizare a creantei inainte de executarea datoriei corespunzand creantei ;
d) functia de garantie in cazul cesiunii-fiducie : imobilizarea creantei in patrimoniul cesionarului pana
la executarea unei anumite obligatii a cedentului fata de acesta
Conditiile cesiunii de creanta

-
Fiind o conventie, trebuie sa indeplineasca totate conditiile de validitate ale contractului. Uneori,
trebuie sa indeplineasca conditiile de fond si de forma specifice anumitor contracte, intrucat prin
intermediul cesiunii se pot realiza si alte operatiuni juridice.
In principiu, orice creanta poate forma obiectul unei cesiuni; categorii de creante incesibile, ex: pensia
de intretinere
Cesiunea de creanta este un contract consensual este valabil incheiata din momentul realizarii
acordului de vointa.
Nu este necesar consimtamantul debitorului cedat.
cesiunea cu titlu gratuit trebuie incheiata in formele prevazute de lege pentru validitatea acesteia (ex.
donatie)
daca este vorba de o creanta intuitu personae, cesiunea nu se poate produce
Page 143
Cesionarul are dreptul sa pretinda cedentului titlul constatator al creantei; prin remiterea titlului
constatator se executa contractul de cesiune de creanta, valabil incheiat prin simplul acord de vointe al
partilor
Se admite ca cesiunea de creanta poate avea loc si cu privire la o creanta care nu este constata printrun inscris
Daca reprezinta o donatie, va trebui sa indeplineasca conditiile de forma ale acesteia forma autentica,
art. 813
Pentru validitatea cesiunii de creanta nu este necesar consimtamantul debitorului cedat tert fata de
conventia intre parti. Pentru ca cesiunea sa fie efectiva insa, este necesar ca aceasta sa fie facuta
opozabila debitorului cedat.
Pentru ca cesiunea sa fie opozabila tertilor (inclusiv debitorului cedat), trebuie indeplinite anumite
formalitati:
a) Notificarea scrisa a cesiunii

- Prin notificarea facuta de cedent sau cesionar debitorului cedat, lui I se face cunoscut faptul schimbarii
creditorului. Cedentul nu are obligatia legala de a face notificarea, cel interest fiind intotdeauna
cesionarul.
i.
daca e facuta de cedent : debitorul cedat trebuie sa execute prestatia fata de cesionar, cesiunea
fiind opozabila de la comunicarea notificarii;
ii.
daca e facuta de cesionar : debitorul poate cere dovada scrisa a cesiunii si poate suspend aplata
pana la acest moment. Notificarea nu va produce efecte pana la comunicarea dovezii scrise a
cesiunii.
b) Acceptarea cesiunii facuta de debitorul cedat, printr-un inscris care sa aiba data certa art. 1578(1)
c) Inscrierea cesiunii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare
- pentru cesiunea unor universalitati de creante, actuale sau viitoare art. 1579
- Contractul de garantie reala mobiliara poate avea ca obiect bunuri sau drepturi in beneficiul unui
creditor
- Garantia reala mobiliara poate fi constituita si dintr-o creanta, operand astfel o cesiune de creanta cu
titlu de garantie a executarii obligatiei debitorului
- Pentru ca aceasta cesiune sa fie opozabila tertilor, este necesara inscrierea ei intr-o baza de date si
informatii denumita Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare aceasta reglementare de principiu
se aplica tuturor cesiunilor de creanta
- pentru realizarea opozabilitatii fata de debitorul cedat, sunt necesare in sa fie notificarea scrisa, fie
acceptarea cesiunii
- intre cesiunea notificata debitorului sau acceptata de acesta si cesiunea inscrisa in Arhiva potrivit
dispozitiilor acestui titlu, va avea prioritate cesiunea inscrisa in Arhiva
- In caz de cesiune succesiva, va avea rang de prioritate fata de terti, cesionarul care si-a inscris primul
cesiunea in Arhiva, indiferent daca avea sau nu cunostinta de existenta altor cesiuni
d) Cererea de chemare in judecata incorporeaza notificarea debitorului cedat
e) Opozabilitatea fata de tertii asimilati debitorului cedat fideiusorii debitorului cedat (tot acceptarea
sau notificarea scrisa art. 1581)
f) Notarea in Cartea Funciara - ex. notarea in CF a unei cesiuni de creanta cu privire la chiriile viitoare
reprezinta o modalitate alternativa de realizare a publicitatii cesiunii de creanta , producand efectul
opozabilitatii fata de terti
Efectele cesiunii de creanta

-
Produce efectele actelor juridice care se infaptuiesc prin intermediul ei: vanzare, schimb, imprumut,
donatie
a) Intre parti
Page 144
Din momentul realizarii acordului de vointe, creanta se transfera catre cesionar cu toate drepturile pe
care I le conferea cedentului
- Cesionarul devine creditor in locul cedentului, preluandu-I toate drepturile
- Creanta isi pastreaza natura (civila sau comerciala), garantiile care o insoteau si, daca este o creanta ce
consta intr-o suma de bani, va continua sa produca aceeasi dobanda. Avem o exceptie : nu se poate
transmite posesia bunului luat in gaj fata acordul constitutorului art. 1568(2)
- Cesionarul devine creditor pentru valoarea nominala a creantei, indiferent de pretul platit/daca a fost
cu titlu gratuit. Se poate face si o transmitere partiala a creantei, cedentul si cesionarul avand drepturi
proportionale la incasarea creantei art. 1584
- cedentul trebuie sa remita inscrisul constatator al creantei, sau ion cazul cesiunii partiale, o copie
legalizata pe care sa fie mentionata cesiunea partiala si sa existe semnatura partilor. Daca cedentul nu
face acest lucru, devin incidente prevederile de la neexecutarea obligatiilor contractuale, cesiunea
ramanand valabila.
b) Fata de terti
- Cesiunea produce efecte fata de ei numai din momentul notificarii facute prin intermediul executorilor
judecatoresti sau al acceptarii de catre debitorul cedat prin inscris cu data certa; daca e sub semnatura
privata opozabila doar debitorului cedat
- Terti in materia cesiunii de creanta:
1) Debitorul cedat
2) Cesionarii ulteriori si succesivi ai aceleiasi creante
3) Creditorii cedentului
1. Pana la indeplinirea formalitatilor cerute de lege pentru opozabilitatea cesiunii, debitorul cedat poate
s-o ignore. Pana la notificare, acceptare sau inscrierea in Arhiva, debitorul cedat poate plati in mod
valabil cedentului (art. 1395). Daca cedentul face totusi cesiunea, debitorul cedat se va putea apara in
fata cesionarului prin invocarea chitantelor liberatorii pe care le are de la cedent, chiar cu data
posterioara cesiunii, dar cu data anterioara notificarii sau acceptarii. Debitorul cedat va putea opune
cesionarului compensatia pe care o poate opune si cedentului. Dupa indeplinirea formalitatilor,
debitorul cedat devine debitorul cesionarului si nu mai poate plati in mod valabil cedentului. Nu va mai
putea invoca compensatia. Daca cesiunea a devenit opozabila debitorului prin acceptare, compensatia
care eventual a operat deja fata de cedent este rezolvita si nu va mai putea fi invocata impotriva
cesionarului. Legea presupune ca prin acceptarea cesiunii debitorul a renuntat implicit sa invoce
compensatia, astfel ca el intelege sa plateasca cesionarului.
debitorul cedat poate opune toate mijoacele de aparare pe care le-ar fi putut invoca impotriva
cedentului ;
debitorul cedat poate opune plata facuta cu buna-credinta unui creditor aparent- art. 1582(2)
debitorul cedat care a cceptat cesiunea prin inscris cu data certsa, nu mai poate opune
cesionarului compenastia pe care o opunea cedentului-art.1582(3)
2. Este posibil ca un cedent sa instraineze creanta sa la mai multi cesionari conflict intre cesionarii
ulteriori si succesivi ai aceleiasi creante; regula: qui prior tempore potior jure
cel care notifica primul debitorul cedat sau obtine din partea acestuia acceptare prin inscris sub
semnatura privata ;
inscrie in Arhiva, pentru cesiuni succesive. Inscrierea in Arhiva este o forma de publicitate
superioara in acest caz [art. 1583(2)] ;
3. Creditorii cedentului pierd, prin cesiune (mai ales daca e cu titlu gratuit) un element al gajului general
pe care-l au asupra patrimoniului acestuia. Ei sunt terti fata de contractul de cesiune, cata vreme nu au
fost indeplinite formalitatile cerute de lege. Pana la aceasta data ei vor putea ignora cesiunea si vor
putea urmari creanta pe care cedentul o are impotriva debitorului cedat.
Page 145
Obligatia de garantie
-
Cand cesiunea de creanta se face cu titlu oneros, in raporturile dintre cedent si cesionar ea produce si
un alt efect naste in sarcina cedentului obligatia de garantie: de drept art. 1585(1) si conventionala
a) Garantia de drept (legala)
- Cuprinde obligatia cedentului de a raspunde de existenta actuala a creantei si a accesoriilor sale
- Cedentul este tinut sa garanteze ca, la momentul cesiunii:
1. Creanta cedata exista in mod valabil
2. Titularul ei este cedentul
3. Nu a intervenit nicio cauza de stingere
- Art. 1585(1) cedentul nu raspunde de drept de solvabilitatea debitorului cedat
b) Garantia conventionala
- Regulile din materia garantiei de drept sunt supletive partile pot sa le modifice prin clauze de garantie
conventionala
- Pot sa convina asupra agravarii obligatiei de garantie a cedentului cedentul se poate obliga sa
garanteze solvabilitatea debitorului (cea actuala, nu si cea viitoare) art. 1585(2), pana la concurenta
pretului cesiunii, chiar daca valoarea nominala este mai mare
- Prin stipulatie expresa, cedentul se poate angaja sa garanteze si solvabilitatea viitoare a debitorului
cedat
- Cedentul raspunde numai in limitele pretului cesiunii, nu in limitele valorii nominale a creantei
- Partile pot sa limiteze obligatia de garantie se pot intelege ca cedentul sa fie descarcat de orice
obligatie de garantie
- Chiar daca partile au limitat in acest mod raspunderea cedentului, in masura in care existenta creantei
este afectata de faptul personal al cedentului, el va fi tinut raspunzator fata de cesionar; ex: cedentul
primeste plata de la debitorul cedat, inainte de notificarea cesiunii creanta nu mai exista datorita
faptului sau personal primirea platii, astfel ca va fi tinut sa raspunda fata de cesionar
Regimul special al cesiunii creantelor constatate prin titlu nominativ
a) titlurile nominative nu se pot transmite prin simplul acord de vointa al titularului si al cesionarului
b) regimul de transmisiune este reglementat prin lege speciala
-
pentru titlurile nominative, transmisiunea se mentioneaza pe titlu, cat si in registrul tinut pentru acestea
titluri ;
pentru titlurile la ordin este necesara aplicarea girului, asemanator cu regulile din materia cambiei
inscrierea unor mentiuni speciale pe titlu privind transmisiunea creantei ;
pentru titlurile la purtator, creanta incorporala se transmite prin traditiune.
Datorita caracterului acauzal al titlurilor de valoare, o data prezentat spre plata, aceasta trebuie facuta
fara ca debitorul cedat sa poata invoca vreo exceptie legata de fondul raportului obligational art.
1589(1) si art. 1590. Exceptii :
debitorul poate invoca nulitatea absoluta a titlului art. 1589(1);
debitorul poate invoca orice exceptii sau aparari care reies in mod neindoilenic din cuprinsul titlului art.
1589(1)
debitorul poate invoca toagte exceptiile penrsonale pe care le are impotriva detinatorului firesc al titlului
de valoare
detinatorul care a dobandit titlul in frauda debitorului nu se va putea prevala de regimul acauzal al
titlului de valoare art. 1589(2)
caracterul acauzal are drept consecinta faptul ca, chiar si in ipoteza in care emitentul titlului probeaza ca
acesta a fost pus in circulatie fara voia sau impotriva vointei sale, el nu va avea dreptul sa refuze plata
Page 146
catre detinatorul de buna-credinta- art. 1591. Ar putea obtine totusi o hotarare judecatoreasca pe cale
de ordonanta presedintiala sis a o comunice detinatorului titlului art. 1592.
Subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei

-
Este posibil ca o persoana sa plateasca o datorie care nu-I incumba in acest caz, poate cere
restituirea platii nedatorate
Daca nu intelege sa faca aceasta, va putea actiona pe adevaratul debitor pentru care a platit, printr-o
actiune derivand din mandat, imbogatire fara justa caua sau gestiunea de afaceri solvensul (cel
care a platit) nu va putea beneficia de garantiile si accesoriile care asigurau realizarea creantei
creditorului
Art. 1593 si art. 1597 posibilitatea ca o plata sa se faca si prin subrogare toate drepturile
creditorului vor trece asupra solvensului, care era tert fata de raportul initial dintre creditor si debitor
Subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei = mijloc de transmitere legala sau
conventionala a dreptului de creanta, cu toate garantiile si accesoriile sale, catre un tert care a platit
pe creditorul initial, in locul debitorului
Subrogatia legala
-
Art. 1596 subrogatia opereaza de drept in urmatoarele cazuri:

1. In folosul aceluia care, fiind el insusi creditor, plateste altui creditor, ce are preferinta
2. In folosul aceluia care, dobandind un imobil, plateste creditorilor caror acest imobil era ipotecat
3. In folosul aceluia care, fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei si il plateste pe creditor
4. In folosul mostenitorului care plateste din bunurile sale datoriile mostenirii
5. In anumite cazul prevazute de lege :
i.
in cazul asigurarilor, cand riscul asigurat s-a produs, cand societatea de asigurari se subroga
ex lege in dreptul asiguratului platit impotriva celui vinovat de producerea prejudiciului art.
2210 (1)
ii.
in cazul instrainarii bunului care face obiectul locatiunii, cand dobanditorul se subroga in
drepturile locatorului initial - art. 1813
iii.
in cazul platii nedatorate, cel care a platit catre un accipiens de buna-credinta, iar plata nu se
poate restitui din motivele indicate de art. 1342(1), are un drept de regres impotriva
adevaratului debitor in temeiul subrogatiei legale in drepturile creditorului platit art.
1342(2)
1. Ipoteza: Un creditor plateste altui creditor cu rang preferential ex: un creditor chirografar plateste
creanta unui creditor ipotecar sau un creditor ipotecar de rang inferior plateste unui creditor ipotecar de
rang superior, subrogandu-se in rangul acestuia. Primul creditor are interes sa plateasca atunci cand
creditorul cu rang preferential ameninta sa scoata in vanzare bunul asupra caruia poarta garantia sa
reala intr-un moment la care, prin pretul obtinut pe bun, n-ar fi indestulat decat creditorul cu rang
preferential. Primul creditor, platind celui cu rang preferential, se subroga in drepturile acestuia si va
putea astepta pana ce, prin vanzarea bunului, vor putea fi acoperite ambele creante: si cea pe care a
platit-o si propria sa creanta
2. Ipoteza: Dobanditorul unui imobil ipotecat plateste pe creditorii care au un drept de ipoteca asupra
acelui imobil pentru a impiedica urmarirea imobilului. Cumparatorul va avea ipoteca asupra propriului
sau imobil, cu rangul creditorilor platiti. Dobanditorul poate avea interes sa se subroge in drepturile
creditorilor platiti, pe de o parte, pentru a pastra bunul in patrimoniul sau, iar pe de alta, pentru a-l
vinde atunci cand imobilul va dobandi o valoare mai mare.
Page 147
3. Sunt obligati impreuna cu altul in dreptul nostru civil:

a) Codebitorii solidari
b) Codebitorii obligatiilor indivizibile
c) Fidejusorii intre ei
Sunt obligati pentru altul:
a) Fidejusorii
b) Cautiunea reala
4. Ipoteza: mostenitorul care a acceptat o succesiune sub beneficiu de inventar si plateste o datorie a
succesiunii astfel acceptate din propriul sau patrimoniu. Ca efect al acceptarii succesiunii sub beneficiu
de inventar mostenitorul nu raspunde pentru datoriile succesiunii decat in limitele activului acestuia
(intra vires hereditatis). Daca acest mostenitor, spre a evita o urmarire inoportuna pe care ar putea sa
o faca creditorii succesorali, plateste o datorie a succesiunii din propriul sau patrimoniu, el se va
subroga in drepturile creditorului succesoral platit.
5. La asigurarile de bunuri si de raspundere civila, in limitele indemnizatiei platite asiguratorul este
subrogat in toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de
producerea pagubei, cu exceptia asigurarilor de persoane, iar in cazul in care in vigoare erao a
asigurare de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de vehicule, si impotriva
asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia.
Subrogatia conventionala
1. Subrogatia consimtita de creditor - Prevazuta de art. 1594 C.civ. cand creditorul, primind plata sa de
la o alta persoana, da acestei persoane drepturile, actiunile, privilegiile sau ipotecile sale, in contra
debitorului; aceasta subrogatie trebuie sa fie expresa si facuta intr-un timp cu plata
Cel care face subrogatia = creditorul, prin primirea platii, subrogand tertul solvens in toate
drepturile si actiunile pe care le are impotriva debitorului sau nu este necesar consimtamantul
debitorului
Trebuie sa se produca concomitent cu plata, altfel am fi in prezenta unei cesiuni de creanta; nu
poate fi facuta dupa plata obligatia ar fi stinsa
Expresa vointa creditorului de a subroga pe tert trebuie sa rezulte in mod neindoielnic. De obicei,
inlocuirea se face prin chitanta pe care creditorul o elibereaza tertului solvens.
Pentru ca subrogatia sa fie opozabila tertilor si sa se poata dovedi faptul ca operatia inlocuirii
creditorului s-a facut concomitent cu plata necesar ca chitanta sa aiba data certa
2. Subrogatia consimtita de debitor art. 1595 cand debitorul se imprumuta cu o suma (de bani) spre
a-si plati datoria si subroga pe imprumutator in drepturile creditorului
Cel care face subrogatia = debitorul
Sa presupunem ca debitorul are de achitat o datorie care este producatoare de dobanzi ridicate.
Pentru achitarea acestei datorii, debitorul se imprumuta de la un tert care ii acorda imprumutul cu o
dobanda mai mica prin aceeasi conventie, debitorul subroga pe tertul de la care se imprumuta in
toate drepturile creditorului sau initial
Conditii:
1) Actul de imprumut si chitanta de plata a datoriei sa se faca in forma inscrisului cu data certa
2) In actul de imprumut sa se precizeze expres suma ce se imprumuta spre a se plati datoria.
3) In chitanta de plata a datoriei sa se arate ca datoria se plateste cu suma imprumutata.
Subrogatia consimtita de debitor = act juridic solemn
Nu se cere si consimtamantul creditorului; daca el refuza plata achitarea datoriei , debitorul
poate sa faca oferta reala urmata de consemnatiune
Page 148
Efectele subrogatiei
Prin subrogatie, subrogatul dobandeste toate drepturile creditorului platit

Dobandeste creanta platita cu toate drepturile si accesoriile ei subrogatul are actiunea pe care
creditorul platit ar fi putut sa o intenteze + ipoteca, privilegii, gaj
In cazul unei subrogatii partiale cand solvensul plateste numai o parte din datorie - creanta si
accesoriile sale se impart intre creditor si subrogat, drepturile creditorului stramutandu-se la solvens
numai in limitele platii pe care el a efectuat-o, fara ca unul sa aiba vreo prioritate (ambii sunt
chirografari). Totusi, odata efectuata plata partiala, daca creditorul initial este titularul unei garantii,
intre cei doi se naste un concurs cu privire la incasarea creantei, iar subrogatia nu se mai realizeaza
proportional, ci unul va avea prioritate. Art. 1538 dispune ca :
i.
cand creditorul initial este titularul unei garantii, el are prioritate in exercitarea drepturilor sale
pentru partea neplatitia din creanta. Dupa incasarea restului de datorie de la debitor, urmatorul
in ordinea preferintei este subrogatul. Ceilalti creditori, subsecventi celor doi, si care beneficiaza
de garantiile datoriei, nu vor fi afectati de rezolvarea acestui concurs;
ii.
daca creditorul initial s-a obligat fata de noul creditor sa garanteze suma pentur care a operat
subrogatia, atunci subrogatul este preferat creditorului initial.
Creditorul si subrogatul vor veni in concurs, fara ca intre ei sa existe un drept de preferinta
1. Subrogatia opereaza numai in masura platii efectuate subrogatul recupereaza de la debitor numai
suma platita, nu valoarea nominala a creantei, spre deosebire de cesiunea de creanta, la care cesionarul
poate pretinde de la debitor valoarea nominala a creantei dobandite prin cesiune
2. Cand subrogatul este un codebitor solidar, care a platit intreaga datorie, deci peste partea care ii
revine lui va beneficia de garantiile creantei nu insa si de solidaritatea de care a beneficiat
creditorul platit. Regula se desprinde din art. 1456 si se aplica si pentru raporturile obligationale
indivizibile. El va putea pretinde de la ceilalti debitori numai partea fiecaruia, iar daca unul dintre ei este
insolvabil, subrogatul va suporta, alaturi de ceilalti codebitori, riscul acestei insolvabilitati. Acelasi
principiu opereaza si in cazul pluralitatii de fidejusori, dar numai in raporturile dintre ei.
3. In toate situatiile, subrogatul are impotriva debitorului, in afara de actiunile creditorului in drepturile
caruia s-a subrogat, si unele actiuni proprii, care se pot intemeia pe gestiunea de afaceri, pe
imobogatirea fara justa cauza sau pe contractul de mandat.
Preluarea datoriei si cesiunea de datorie

In temeiul NCC, art.1599-1604, preluarea de datorie reprezinta operatiunea juridica prin care o
obligatie se transmite din patrimoniul debitoruluiului in cel al unei alte persoane, in baza acordului de
vointe intre debitorul initial si noul debitor cu consimtamantul creditorului sau in baza acordului de
vointa intre creditor si noul debitor.
Preluarea de datorie cuprinde un domeniu mai vast decat cel al cesiunii de datorie, deoarece aceasta se
poate realiza si prin alte moduri decat prin intermediul unui acord intre debitorul in initial si tertul care
preia datoria, si anume prin intermediul unui acord intre creditor si tertul care prea datoria art 1599(1)
lit.b in realitate o novatie prin schimbare de debitor.
Caracteristici ale cesiunii de datorie:
existenta unei datorii vechi care se transmite de la debitorul cesionar cu toate accesoriile,
garantiile(mai putin cele consimtite de terti care se sting, in lipsa unui acord expres al acestora)
si cu toate mijloacele de aparare si accesoriile care o insotesc art. 1603;
Page 149
debitorul cesionar poate sa ramana singurul indatorat fata de creditorul cedat, debitorul
cedent fiind liberat- insa numai in conditiile existentei acordului expres din partea creditorului
cedat- art. 1605;
transferul datoriei s-ar realiza prin acordul de vointa intervenit exclusiv intre cedent si
cesionar fara consimtamantul creditorului cedat, fara insa a-i fi opozabil creditorului in lipsa
unui acord expres din partea acestuia- art. 1605-1608;
transformarea partiala a raportului obligational originar prin stingerea garantiilor consimtite
de terti pentru a garanta executarea obligatiei initiale art. 1602(3)
Modalitati de preluare a datoriei

A. Preluarea datoriei realizata prin contract incheiat intre debitorul initial(debitorul cedent) si noul
debitor(debitorul cesionar)
art. 1599 lit. a) : preluarea datoriei realizata astfel reprezinta o cesiune de de datorie care se realizeaza
prin acordul de vointe intre debitorul initial si tert. Intre parti, conventia produce efec te depline in
temeiul principiului fortei obligatorii a contractului.
Fata de creditorul cedat, tert fata de conventia incheiata, aceasta nu va fi opozabila, in virtutea
principiului realtivitatii efectelor contractului si opozabilitatii acestuia. De aceea, este necesar acordul
creditorului cedat art. 2605.
Prin exceptie, debitorul initial nu este liberat prin preluarea datorire, daca se dovedeste ca noul debitor
era insolvabil la data preluarii datoriei, iar creditoru la consimtit la preluare, fara a cunaoste acest lucru
art. 1601.
Oricare din parti poate comunica creditorului contractul de preluare a datoriei, solicitandu-i acordul si
stabilind un termen rezonabil pentru exprimarea pozitiei sale. Daca ambele parti i-au comunicat
contractul, acesta poate raspunde in termenul cel mai lung. Daca nu raspunde in termenul acordat,
preluarea se considera refuzata art. 1607 alin. (1) (3)
Efecte:
Pana la acordul creditorului sau in cazul refuzului sau de a accepta cesiunea:

intre parti contractul este obligatoriu, iar pana la acceptarea de care creditor, acestea il pot modifica sau
ii pot pune capat art. 1606 (3);
cat timp creditorul nu si-a exprimat optiunea, sau a refuzat sa isi dea acordul, raportul obligational
initial subzista, debitorul initial ramannad debitor al creditorului. Totusi, intre parti, debitorul cesionar
va trebui sa isi execute la timp obliagatia preluata, eliberandu-l pe cedent art. 1608(1);
creditorul nu are nici un drept propriu asupra debitorului cesionar, neputandu-i cere executarea
obligatiei in mod direct- art. 1608(2). Eventual, pe calea actiunii oblice, creditorul ar putea invoca
drepturi proprii si in raport cu cesionarul datoriei (art. 1560 -1561), precum si in cazul in care un
asemenea efect este prevazut in contract.
Dupa acordul creditorului
noul debitor il inlocuieste pe cel vechi si il elibereaza pe acesta de obligatia de plata fata de creditor
art. 1600, art. 1605;
efectul liberator nu se produce daca noul debitor era insolvabil la data preluarii datoriei, iar creditorul
nu a cunoscut acest lucru art. 1601;
cu titlu de exceptie, partile pot conveni ca noul debitor sa nu il inlocuiasca pe cel vechi art. 1600,
creditorul va beneficia de doi debitori si vor subzista doua obligatii, fiecare cu accesoriile si garantiile
sale;
Page 150
in raporturile dintre creditor si noul debitor, creditorul se poate prevala de toate drepturile pe care le
avea contra vechiului debitor, dupa cum noul debitor va putea invoca toate apararile, exceptiile, cauzele
de stingere a datoriei sau de amanare a platii pe care le putea invoca vechiul debitor, fara a putea opune
insa:
i.
mijloacele de aparare pe care le-ar putea invoca in raportul obligational dintre el si vechiul
debitor;
ii.
exceptiile personale ale vechiului debitor(cum ar fi nulitatea relativa pentru vicii de
consimtamant);
iii.
compensatia intre debitorul initial si creditor toate efecte firesti ale principiilor fortei
obligatorii si relativitatii efectelor contractului art. 1602(1) si art. 1603.
in ceea ce priveste garantiile initiale:
i.
garantiile consimtite de debitorul initial si care pot fi despartile de persoana debitorului se vor
mentine in totalitate art. 1602(2) ; daca avem de a face cu garantii instituite de legiuitor, se ovr
mentine datorita efectului translativ al cesiunii de datorie asupra accesoriilor creantei art.
1602(1);
ii.
garantiile consimtite de terti cu privire la creanta initiala, reale sau personale, se vor stinge ca
efect al acceptarii de catre creditor a preluarii de datorie, cu exceptia cazului in care aceste
persoane au consimtit la preluarea datoriei art. 1602(3);
iii.
daca este vorba despre o preluare de datorie si nu se convine la liberarea debotirului initial,
toate garantiile vechii obligatii se mentin in totalitate in favoarea creditorului, alaturi de orice
enetuale ganratii care aduc dupa sine obligatia asumata de tert de a achita datoria fata de
creditor.
B. Preluarea datoriei realizata prin contract incheiat intre creditor si noul debitor
Odata incheiata conventia, efectul translativ al datoriei in sarcina noului debitor se realizeaza fara alte
formalitati, noul debitor inlocuindu-l pe cel vechi care este liberat de plata, cu exceptia cazului in care
noul debitor era insolvabil la data conventiei preluarii de datorie si creditorul a consimtit la acesta
operatiune crezand ca tertul este solvabil art. 1601. Referitor la accesoriile creantei, creditorul se poate
prevala de toate drepturile pa care le are in legatura cu datoria preluata- art. 1602.
Efecte:
Efectele translative in sarcina noului debitor sunt guvernate de aceleasi reguli ca si la cesiunea de
datorie:
transmisiunea se realizeaza cu toate accesoriile, mai putin garantiile consimtite de terti;
creditorul poate invoca impotriva debitorului toate drepturile pe care le avea impotriva celui vechi;
noul debitor se poate apara impotriva creditorului invocand toate apararile pe care le avea vechiul
debitor fata de creditor, cu exceptia compensatiei si a exceptiilor personale;
garantiile consimtite de debitorul initial se mentin daca poti fi detasate de persoana acestuia;
garantiile consimtite de terti se vor stinge, mai putin in cazul i ncare acestia au consimtit expres la
pastrarea acestora si in cazul preluarii de datorie;
preluarea de datorie incheiata prin contract intre creditor si tert produce efecte similare novatiei prin
schimbare de debitor, nefiind necesar, de principiu, acordul debitorului initial.
Ineficacitatea preluarii datoriei Daca preluarea datoriei este desfiintata, obligatia debitorului initial
renaste, cu toate accesoriile sale, sub rezerva drepturilor dobandite de tertii de buna-credinta art.
1604(1). Creditorul poate chiar solicita daune-interese celui care a preluat datoria, cu exceptia cazului in
Page 151
care acesta dovedeste ca nu este raspunzator de desfiintarea contractului de preluare de datorie si de

prejudiciile cauzate creditorului.
Preluarea/cesiunea de datorie ca accesoriu al transmiterii unui bun sau cesiunii unui contract. Se pot
retine in aceasta sfera:
a) art. 1811, in materie de locatiune, care prevede opozabilitatea contractului de locatiune fata de
dobanditorul bunui inchiriat, daca nu s-a prevazut in contractul de locatiune ca si cauza de
incetare instrainarea bunului- art. 1812;
b) bobanditorul unui bun asigurat este tinut sa respecte contractul de asigurare al autorului sau si
al asiguratorului, avand insa posibilitatea de a-l rezilia- cesiune legala de contract cu executare
succesiva;
c) obligatiile propter rem, care se transmit oadata cu bunul;
d) exceptiile de la principiul relativitatii efectelor contractului.
Cesiunea de contract
Art. 1315(1) = o parte poate sa-si substituie un tert in raporturile nascute dintr-un contract numai daca
numai daca prestatiile nu au fost inca integral executate, iar cealalta parte consimte la aceasta.
cesiunea de constract reprezinta o convetie bilaterala incheiata intree contractantul cedent si
contractantul cesionar. Pentru a produce efecte juridice insa, este necesar sa se suprapuna acestui acord
si consimtamantul contractantului cedat, pe calea exprimarii unei simple optiuni.
Tipuri de cesiune:
a) cu titlu principal:
i.
printr-o operatiune operatiune in trei persoane care participa la un acord tripartit;
ii.
printr-o conventie bilaterala intre cocontractantul cedent si cocontractantul cesionar,
care trebuie apoi facuta opozabila tertului contractant cedat; poate fi vorba, in acest
caz, si de o cesiune de contract prin care se realizeaza o alta operatiune juridica;
iii.
poate fi vorba de o cesiune de contract a carei efectivitate sa fie asigurata de
consitamantul anticipat al contractantului cedat.
b) cu titlu accesoriu, prin instrainarea unei bun mobil sau imobil care face obiectul unui anumit
contract; tot cu titlu accesoriu se produce cesiunea de contract si in cazul cesiunii unui fond de
comert, de exemplu, pentru contractele aceesorii acestui fond;
c) cesiunea de contract, exceptional, poate rezulta si din exprimarea unei prerogative
recunoscute legal, dreptul de preemtiune.
Din aceasta enumerare rezulta o a doua:
a) cesiunea de contract poate fi conventionala;
b) cesiunea de contract poate fi legala.
Conditii de validitate si de efectivitate:
a) in ceea ce priveste conditiile de fond, cesiunea de contract trebuie sa indeplineasca toate
conditiile de validitate ale contractelor. Deoarece prin intermediul sau se poate imagina si
realizarea altor operatiuni juridice, cesiunea trebuie sa indeplineasca si conditiile de fond sau
forma specifice acestor operatiuni juridice.
b) conditiile de forma. Cesiunea de contract se incheie valabil prin simplu acord de vointa al
partilor, fiind un contract consensual. Cesiunea cu titlu oneros este valida si isi produce
Page 152
efectele, fara a fi necesara indeplinirea vreunei conditii de forma, cu exceptia cazului in

caqre legea cere indeplinirea unei conditii de forma- art. 1179(2). Art. 1316 prevede
dispozitii speciale privind forma cesiunea contractului si acceptarea acesteia de
cocontractantul cedat trebuie facuta in forma ceruta de lege pentru valabilitatea
contractului cedat.
c) conditie de efectivitate- consimtamantul cocontractantului cedat. Aceasta conditie este una
de opozabilitate a cesiunii, efectele reale ale operatiunii, legate de latura pasiva a raportului
obligational se pot realiza si fara indeplinirea acestei conditii.
d) conditie de efectivitate- prestatiile din contractul initial sa nu fie inca integral executate
art. 1315(2).
Efectele cesiunii de contract:

A. Pana la momentul exprimarii consimtamantului sau in lipsa acestuia.
Intre parti: convetia va produce efecte dupa regulile fortei obigatorii a contractului. Obligatia de
garantie se deduce si ea din acelasi principiu: contractantul cedent, conform art. 1320, va
garanta cesionarului validitatea ocntractului initial. Aceasta obligatie poate fi extinsa, prin
conventia partilor, si cu privire la executarea contractului, contractantul cedent fiind tinut ca
fideiusor pentru obligatiile contractantului cedat art. 1320(2).
Fata de contractantul cedat: conventia nu va produce nici un efect in lipsa acordului sau. Chiar si
ulterior cesiunii, contractantul cedat are drept sa urmareasca contractantul cedent pentru
datoriile sale contractuale, si daca este ,cazul , va putea sa se indrepte pe calea actiunii oblice
impotriva cesionarului, in limita si cu conditia unei datorii a acestuia rezultata din contractul de
cesiune fata de cedent sau in virtutea altor raporturi obligationale, daca este cazul.
In lipsa acordului contractantului cedat, va opera o cesiune de contract incompleta, care poate fi
o oparatiune juridica diferita: cesiune de creanta(daca cesiunea este notificata debitorului cedat)
sau subrogatie consimtita de creditor( efectele sunt indentice daca cocontractantul cedat nu isi
exprima acordul sau refuza sa accepte cesiunea de contract).
B. Dupa exprimarea consimtamantului cocontractantului cedat.
momentul exprimarii consimtamantului coincide cu momentul realizarii opozabilitatii
operatiunii cesiunii de contract. Exprimarea consimtamantului trebuie sa imbrace forma ceruta
pentru incheieirea valabila a contractului respectiv art. 1316. Se poate integra atat in
contractul de cesiune, dar se poate face si separat, printr-o declaratie data in aceeasi forma.
Aceasta poate fi atat anticipata, cat si ulterioara contractului in sine. S-ar putea accepta si un
consimtamant tacit, care sa reiasa neindoielnic din atitudinea contractantului.
Momentul cesiunii de contract: acest moment este cel al producerii efectelor cesiuni si coincide cu
exprimarea consimtamantului. Prin exceptie, daca avem un consimtamant anticipat, efectele se vor
produce din momentul notificarii sau al acceptarii cesiunii.
Daca avem un contract cesibil ca efect al unei clauze standardizate, de tipul la ordin sau o alta
mentiune echivalenta, momentul producerii efectelor cesiunii fata de contractantul cedat este cel
al girariicontractului. Daca prin lege nu se prevede altfel, girarea inscrisului produce efectul
substituirii giratarului in toate drepturile si obligatiile girantului art. 1367(2).
Efectele intre contractantul cedent si contractantul cesionar:
- daca contractantul cedat si-a exprimat consimtamantul, intre acestia se vor aplica principiile fortei
obligatorii a contractului art. 1270;
Obligatiile partilor rezultate din cesiunea de contract sunt executate odata cu realizarea opozabilitatii
cesiunii fata de contractantul cedat, obligatia de garantie a cendetului intinzandu-se la limita valabilitatii
Page 153
contractului initial. Prin exceptie, daca cedentul si-a asumat si garantia executarii, el va fi tinut ca un
fideiusor fata de cesionar pana la evaluarea obilgatiilro fata de contractantul cedat.
Efectele intre contractantul cedat si contractantul cesionar si intre contractantul cedat si
contractantul cedent
- daca a fost exprimat consimtamantul la cesiune, cedentul este liberat de obligatiile sale fata de
contractantul cedat din momentul ion care substituirea isi produce efectele fata de acesta art. 1318(1).
Prin exceptie, daca contractantul cedat a delcarat ca nu il libereaza pe cedent, contractantul cedat va
avea doi debitori. Cedatul va avea fix aceleasi drepturi si impotriva cesionarului. Prin exceptie de la
regula conform careia cedatul va avea doi debitori, cedatul trebuie sa actioneze impotriva cedentului in
termen de 15 zile de la data neexecutarii sau de la data la care a cunoscut faptul neexecutarii, sub
sanctiunea pierderii dreptului de regres impotriva cedentului art. 1318(2) teza a II-a;
- intre cesionar si cedat se restabilesc raporturile juridice generate de contractul inital cu unele exceptii.
Cedatul poarte invoca impotriva cedentului toate exceptiile care rezulta din contractul cedat. Prin
exceptie, cedatul nu poate invoca vicii de consimtamant, precum si orice alte aparari sau exceptii nascute
din raporturile sale cu cedentul(ex. compensatia) decat daca si-a rezervat acest drept atunci cand a
consimtit la substituire art. 1319 teza a II-a.
Efectele cesiunii de contract asupra altor categorii de terti
1. Creditorii cedentului si ai cesionarului.

acestia pot ataca o eventual frauda a intereselor lor prin actiunea pauliana;
se pot indrepta impotriva cedatului pe calea unei actiuni oblice.
Aceleasi mijloace de aparare au la indemana si creditorii cedatului.
2. Tertii care au garantat personal obligatiile partilor contractului initial sau care au
consimtit la constituirea de garantii reale asupra propriilor bunuri in acelasi scop.
a) garantiile pentru executarea obligatiilor cedatului se mentin in favoarea cesionarului
ca urmare a cesiunii;
b) garantiile constituite pentru garantarea obligatiilor cedentului trebuie considerate
stinse daca cedatul consimte la eliberarea cedentului, cu exceptia cazului in care
tertul garant consimte la mentinerea garantiilor sale si cu privire la obligatiile noului
debitor. Alte trei exceptii ar fi: ipoteza garantiilor unui contract eminanente cesibil,
cesibilitate care este cunoscuta de catre tertii garanti; mentinerea garnatiilor legale
si in situatiile in care nu a existat consimtamantul cedatului la cesiune sau cand
acesta nu a inteles sa il elibereze pe cedent de datoriile sale.
c) soarta garantiilor in conditiile pierderii dreptului de regres fata de cedent.In situatia
pierderii dreptului de regres, cesiunea devine perfecta si produce si efectul translativ
al datoriei, iar garantiile se vor stinge daca tertii nu au consimtit la mentinerea lor.
Cesiunea legala de contract
a) cesiuni legale de datorie cu ocazia transmiterii unui bun:
i.
art. 1811 in materie de locatiune: opozabilitatea contractului de locatiune fata de
dobanditorul bunului inchiriat, daca nu s-a prevazut in contractul de locatiune ca si
cauza de incetare instrainarea bunului;
ii.
art. 2220 doboaditorul unui bun asigurat este tinut sa respecte contractul de
asigurare incheieat intre asigurator si autorul sau (cesiune legala de contract cu
executare succesiva)
Page 154
b) cesiunea legala de contract in ipoteza executarii dreptului de preemtiune de catre preemptor

art. 1730-1740. Cesiunea de produce fortat pentru cedent, ca efect al exercitarii dreptului
potestativ de catre tertul preemptor.
Page 155
Moduri de ransformare a obligaiilor

Novatia
Este o conventie prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie existenta, inlocuind-o
cu o noua obligatie
Chiar daca raportul juridic obligational se stinge nu inseamna incetarea efectelor sale, ci numai
transformarea lui intr-un alt raport juridic obligational Obligatia veche este inlocuita cu una noua
Efectele obligatiei initiale se transforma, se convertesc in efectele obligatiei care se naste prin novatie
Felurile novatiei
a) Novatia obiectiva
Se produce intre creditorul si debitorul initial, dar in raportul juridic obligational se schimba obiectul sau
cauza acestuia
Schimbarea cauzei poate sa aiba loc atunci cand, de exemplu, cumparatorul unui bun care este debitor al
pretului bunului convine cu vanzatorul la a pastra suma respectiva cu titlu de imprumut obligatia are
drept cauza un nou contract contractul de imprumut
b) Novatia subiectiva
Presupune schimbarea creditorului sau a debitorului
Novatia prin schimbare de debitor are loc cand un tert se angajeaza fata de creditor sa plateasca
datoria, fara ca, pentru aceasta, sa se ceara concursul debitorului initial. O asemenea novatie opereaza
pe cale de expromisiune.
Novatia prin schimbare de creditor are loc prin substituirea unui nou creditor celui vechi. Debitorul va fi
liberat fata de creditorul initial si, ca efect al novatiei, se obliga fata de noul creditor. Novatia se
deosebeste fata de cesiunea de creanta si subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei. La
novatie, obligatia initiala se stinge si se transforma intr-o noua obligatie, care contine un element nou
fata de vechea obligatie;
Conditiile novatiei
Va fi supusa tuturor conditiilor de valabilitate ale contractelor

novatia trebuie sa imbrace forma ceruta de lege pentru modificarea contractului
Conditii specifice
1. Existenta unei obligatii valabile, care urmeaza a se stinge prin novatie
Daca aceasta obligatie este lovita de nulitate absoluta nu poate forma obiectul unei noi novatii
Daca este lovita de nulitate relativa novatia poate insemna confirmarea ei transformarea ei
Cand partea care ar putea cere anularea vechii obligatii este tot incapabila sau cu consimtamantul
viciat cand consimte la efectuarea novatiei, aceasta va fi anulabila pentru incapacitate sau viciu de
consimtamant
Daca cel care consimte la novatie este pe deplin capabil dar nu cunoaste faptul ca vechea obligatie
era anulabila, consimtamantul pe care el il exprima nu va mai insemna confirmarea vechii obligatii,
va fi anulabila.
O obligatie civila imperfecta (naturala) se poate transforma intr-o obligatie civila propriu-zisa
Daca vechea obligatie era afectata de o conditie, la fel va fi si noua obligatie, afara de cazul in care
partile hotarasc altfel
2. Nasterea unei obligatii noi valabile
Page 156
Daca noua obligatie nu este valabila nula absolut, raportul juridic obligational nu s-a
transformat si continua a subzista vechea obligatie
Daca noua obligatie este nula relativ in cadrul termenului general de prescriptie de 3 ani ea este
supusa actiunii in anulare; dupa implinirea acestui termen se consolideaza retroactiv
daca obligatia noua este desfiintata cau rmare a rezolutiunii sau a revocarii de comun acord.
novatia isi pierde efectele si persista vechea obligatia ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat
3. Noua obligatie sa contina un element nou aliquid novi fata de vechea obligatie
Poate consta in: schimbarea partilor, a obiectului sau a cauzei raportului juridic obligational,
inlaturarea sau adaugarea unei conditii raportului juridic obligational
Novatia prin schimbarea debitorului se poate face cu sau fara onsimtamantul debitorului din
obligatia veche.
Elementul nou poate consta in transformarea unuei obligatii pure si simple intr-o obligatie sub
conditie sau invers
Modificarea termenului de executare a unui contract nu constituie novatie
4. Intentia partilor de a nova animus novandi de a transforma vechea obligatie intr-una noua =
elementul esential al novatiei
In lipsa acestei intentii de a nova, existenta celorlalte conditii ale novatiei nu pot duce la concluzia ca
s-a realiza o novatie
Vointa partilor de a nova trebuie sa fie clar exprimata
Art. 1610: novatiunea nu se prezuma. Intentia de a nova trebuie sa fie neindoielnica. lipsa
manifestarii exprese a vointei creditorului de a libera pe debitorul initial, la incheierea actului ce se
pretinde a fi novatie, face sa nu fie indeplinite toate conditiile ei de validitate prin urmare, actul
juridic incheiat nu poate produce efectele unei novatii, debitorul initial ramanand tinut la
indeplinirea obligatiei asumate
Efectele novatiei
= stingerea vechii obligatii si inlocuirea ei cu una noua

Se sting si toate accesoriile si garantiile ce insoteau obligatia veche, afara de cazul in care partile prevad
expres
Intre parti se naste un raport juridic obligational nou, care este intotdeauna de natura contractuala,
fiind rezultatul vointei partilor de a nova
referitor la garantiile si creantele initiale, trebuie facute anumite distinctii :
i.
ipotectile constituite de debitor pentru garantarea obligatiei initiale se sting in ipoteza in care a
avut loc o novatie prin schimbarea debitorului art. 1611(2)
ii.
ipotectile constituite de terti pentru garantarea obligatiei originare se sting odata cu incheieirea
contratului de novatie
iii.
novatia intre un creditor si unul dintre debitorii solidari are ca efect faptul ca ipotecile legate de
vechea creanta nu pot fi trasnferate decat asupra bunurilor debitorului care contracteaza noua
datorie art. 1611(3)
iv.
garantiile creantei initiale se pastreaza in toate cazurile in care cei care le-au constituit sunt de
acord, la cererea creditorului, sa supravietuiasca pentru a garanta noua obligatie
Delegatia
Conventie prin care un debitor aduce creditorului sau angajamentul unui al doilea debitor, alaturi de
el sau in locul lui
Page 157
Denumiri:
o Delegant = debitorul care face delegatia
o Delegat = persoana care se obliga alaturi de debitor sau in locul acestuia
o Delegatar = creditorul care primeste acest angajament
Felurile delegatiei:
a. Delegatia perfecta
- Delegatarul descarca prin declaratie expresa pe delegant si intelege ca obligatia sa fie executata de
delegat
- Se confunda cu novatia prin schimbare de debitor
- In NCC, aceasta figura juridica este pe deplin acoperita de preluarea de datorie prin contract incheiata
intre creditoru si noul debitor, care acopera si efectele juridice ale novatiei prin schimbare de debitor.
b. Delegatia imperfecta
- Delegatarul nu consimte la liberarea delegantului, ceea ce face ca el creditorul initial sa aiba, pe
langa debitorul sau, un nou debitor delegatul
- In lipsa unei declaratii exprese a creditorului (delegatarului) delegatia este imperfecta
- Delegatia imperfect este cuprinsa in reglementarea expresa a cesiunii de datoire realizata intre debitorul
initial si nou debitor.
Page 158
Moduri de singere a obligaiilor

Generalitati
-
C.Civ.: Obligatiile se pot stinge prin: plata, novatie, remitere voluntara, compensatie, confuziune,
pierderea lucrului, anulare sau rezolutiune, prin efectul conditiei rezolutorii si prin prescriptie
a) Plata este modul firesc de stingere a oricarei obligatii, dar operatia juridica a platii duce la
realizarea dreptului de creanta al creditorului
b) Codul civil enumera si categorii care nu reprezinta propriu-zis moduri de stingere a obligatiilor:
- Novatia = mod de transformare a obligatiilor
- Nulitatea si rezolutiunea = nu duc la stingerea obligatiilor, caci ele, atunci cand opereaza,
desfiinteaza insusi raportul juridic obligational cu efect retrroactiv (ex tunc)
- Prescriptia extinctiva in dreptul nostru civil nu este un mod de stingere a obligatiilor, pentru ca ea
duce numai la stingerea dreptului la actiune in sens material
Clasificarea modurilor de stingere a obligatiilor

1. Rolul vointei partilor in incetarea raportului juridic obligational
a) Moduri voluntare de stingere a obligatiilor implica o manifestare de vointa a partilor:
Remiterea de datorie
Compensatia conventionala
b) Moduri de stingere care opereaza in afara manifestarii de vointa a partilor:
Imposibilitatea fortuita de executare
Confuziunea
2. Faptul realizarii sau nerealizarii creantei creditorului in ce masura, prin incetarea raportului de
obligatie, a fost sau nu realizata creanta creditorului
a) Moduri de stingere care duc la realizarea creantei creditorului la satisfacerea dreptului sau de
creanta:
Compensatia
Confuziunea
Darea in plata
b) Moduri de stingere a obligatiilor care nu duc la realizarea creantei creditorului:
Remiterea de datorie
Imposibilitatea fortuita de executare
Page 159
Moduri de singere a obligaiilor care duc

la realizarea creanei crediorului
Compensatia
Definitie
-
= Modul de stingere a obligatiilor care consta in stingerea a 2 obligatii reciproce, pana la concurenta
celei mai mici dintre ele
Presupune existenta a 2 raporturi juridice obligationale distincte, in cadrul carora aceleasi persoane
sunt creditor si debitor, una fata de cealalta
Daca obligatiile sunt egale ca valoare, ele se sting in intregime
Daca obligatiile nu sunt egale ca valoare, datoriile se vor stinge pana la concurenta celei mai mici dintre
ele
Reprezinta un mod simplificat de executare a obligatiilor, prin evitarea unei plati duble
Este analizata si ca un mijloc de garantare a realizarii creantei creditorului
Creditorul, prin compensarea creantei sale impotriva debitorului cu datoria sa fata de acesta din urma,
isi va satisface creanta cel putin pana la concurenta datoriei fata de propriul sau debitor, fara riscul unei
eventuale insolvabilitati a debitorului si fara a suporta concursul celorlalti creditori chirografari
Art. 1616-1623 C.civ.
-
Mod de stingere a oricaror obligatii, independent de izvorul lor, cu conditia sa aiba acelasi obiect, ca
prestatia de a da sume de ban isau alte bunuri fungibile de aceeasi natura art. 1617(1)
Codul civil prevede expres cand nu opereaza compensatia unor creante reciproce (art. 1618)
1) Cand se pretinde restituirea unui bun ce a fost luat pe nedrept de la proprietar celui caruia I s-a
luat in mod ilicit un anumit bun nu I se poate opune compensatia unei datorii pe care o avea fata de
cel care i-a luat bunul
2) Cand se pretinde restituirea unui depozit neregulat, adica a unor bunuri fungibile care au fost date
in depozit si au fost consumate de depozitar Compensatia nu va opera chiar daca depozitarul este,
la randul lui, creditorul deponentului la expirarea termenului contractual, va trebui sa-I restituie
bunuri de aceeasi natura si in aceeasi cantitate
3) Cand creanta este insesizabila ex: Pensia de intretinere Cel care datoreaza pensie de intretinere
nu poate opune compensarea ei cu o datorie pe care creditorul pensiei o are, eventual, fata de e;
4) Compensatia nu poate opera nici in dauna drepturilor dobandite de alte persoane, ex: cazul
popririi; Daca dupa efectuarea popririi, tertul poprit dobandeste un drept de creanta impotriva
debitorului sau initial, el nu mai poate invoca fata de acesta compensatia, caci altfel ar insemna sa il
prejudicieze pe creditorul popritor, caruia, in urma popririi, tertul poprit trebuie sa-I plateasca
Felurile compensatiei
1) Legala cand opereaza in puterea legii, prin intrunirea anumitor conditii
2) Conventionala opereaza prin conventia partilor
3) Judecatoreasca opereaza prin hotararea instantei de judecata
Page 160
Conditiile compensatiei legale

-
Art. 1617: Compensatia se opereaza de plin drept, de indata ce exista doua datorii certe, lichide si
exigibile, oricare ar fi izvorul lor, si care au ca obiect o suma de bani sau o anumita cantitate de bunuri
fungibile de aceeasi natura puterea
1) Reciprocitatea obligatiilor ambele creante trebuie sa existe intre aceleasi persoane, C si D, in
acelasi timp, una fata de cealalta
2) Creantele sa aiba ca obiect bunuri fungibile prin compensatie, cei doi creditori reciproci trebuie sa
fie in situatia in care ar fi fost daca s-ar fi efectuat plata, altfel s-ar schimba, fara voia partilor,
obiectul obligatiei
3) Creantele ce urmeaza a se compensa sa fie certe existenta lor sa nu fie discutabila din punct de
vedere juridic
4) Creantele recirproce sa fie lichide sa fie determinate cu exactitate in valoarea lor
5) Creantele reciproce sa fie exigibile sa fi ajuns la scadenta: Daca una dintre obligatiile reciproce
este afectata de un termen, nu poate opera compensatia, caci debitorul nu poate fi obligat sa
plateasca inainte de termen, iar compensatia este tot o plata. Termenul de gratie nu impiedica
compensatia, caci el reprezinta o favoare acordata de instanta debitorului pana la executarea silita a
obligatiei.
Desi compensatia opereaza automat, ea va fi rezolvita (desfiintata), daca partile au savarsit acte
incompatibile cu stingerea, prin compensatie, a datoriilor reciproce, de ex:
1. Acceptarea de catre debitor a cesiunii de creanta pe care o face creditorul sau unui cesionar el nu va
mai putea invoca impotriva cesionarului compensatia pe care o putea invoca impotriva cedentului,
inaintea acceptarii. Prin acceptarea cesiunii se socoteste ca debitorul a renuntat la compensatie si va
trebui sa plateasca creanta catre cesionar. Daca insa cesiunea a devenit opozabila debitorului prin
notificare, aceasta impiedica numai compensarea creantelor dobandite de debitor impotriva
cedentului dupa notificare. Pentru cele anterioare notificarii debitorul cedat poate opune compensatia
chiar si cesionarului, deoarece, pana la notificare, el este un tert fata de cesiunea intervenita intre
cedent si cesionar.
2. Acceptarea de catre unul dintre cei doi creditori reciproci intre care a operat compensatia legala a
platii facute de celalalt renaste si creanta celui care a platit;
Privilegiile si ipotecile care garantau creanta renascuta prin rezolvirea compensatiei raman stinse, afara
de cazul cand cel care a platit nu a cunoscut imprejurarea care i-a oferit calitatea de creditor al propriului
sau creditor.
3. Cand unul dintre cei doi creditori reciproci intre care a operat compensatia legala urmareste pe celalalt
si acesta nu-I opune compensatia.
Efectele compensatiei
Compensatia stinge creantele reciproce intocmai ca si plata, pana la concurenta obligatiei cu

valoarea cea mai mica
Se sting si accesoriile si garantiile lor: privilegiile, gajul, ipoteca. Debitorul care a platit datoria si
care putea sa opuna compensatia nu se mai poate prevala in detrimentul tertilor de privilegiile
sau ipotectile creantei sale art. 1622(3). Cu toate acestea, compensatia nu poate opera sau nu
poate face obiectul renuntarii in detrimentul drepturilor dobandite de un tert art. 1622(1)
Daca exista mai multe datorii reciproce regulile aplicabile imputatiei platii art. 1620
Page 161
Fideiusorul ppaote opune creditorului compensatia creantei debitorului principal art. art.
1621(1). dar debitorul nu poate opune compensatia creantei fideiusorului impotriva creditorului
sau art. 1621(2)
In cazul solidaritatii pasive, compensatia care se produce intre creditor si un codebitor solidar
produce efectul extinctiv de obligatie numai in limita partii de datorie a codebitorului solidar cu
care se realizeaza compensatia, iar ceilalti codebitori solidari raman obligati pentru partea de
datorie ramasa dupa ce a operat compensatia art. 1450
In cazul indivizibilitatii, compensatia intevenite intre unul din debitorii obligati indivizibil si
creditor stinge obligatia indivizibila si ii libereaza pe ceilalti debitori, acestia ramanand tinuti sa
plateasca celui dintai echivalentul partilor lor art. 1432(1)
Compensatia conventionala
-
Opereaza prin conventia partilor, in ipoteza in care nu sunt intrunite conditiile pentru a opera
compensatia legala
Aceleasi efecte ca la cea legala + se vor produce de la data cand s-a incheiat conventia partilor cu privire
la compensatie
Compensatia judecatoreasca
-
Cand datoriile reciproce nu sunt lichide sau nu au ca obiect bunuri fungibile, unul dintre creditorii
reciproci se poate adresa instantei de judecata care va aprecia si va putea dispune stingerea datoriilor
pana la concurenta celei mai mici
Aceleasi efecte ca la cea legala + se vor produce de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti
prin care s-a dispus compensatia
Page 162
Cuprins
Noiunea de obligaie. ......................................................................................................................................... 1
Clasificarea obligaiilor. ....................................................................................................................................... 1
Noiunea de obligaie .......................................................................................................................................... 1
Elementele raportului juridic de obligaie........................................................................................................... 1
Clasificarea obligaiilor ........................................................................................................................................ 2
Izvoarele obligaiilor ............................................................................................................................................ 6
Noiunea de izvor de obligaii ............................................................................................................................. 6
Clasificarea izvoarelor dup Codul Civil............................................................................................................... 6
Actul juridic ca izvor de obligaii .......................................................................................................................... 8
Contractul ............................................................................................................................................................ 8
Consideraii generale....................................................................................................................................... 8
Definiia contractului ................................................................................................................................... 8
Principiul libertatii contractuale .................................................................................................................. 8
Limitele libertatii contractuale .................................................................................................................... 8
Consideraii generale cu privire la rolul, funciile si evoluia contractului .................................................. 9
Clasificarea contractelor .................................................................................................................................... 10
Criterii ............................................................................................................................................................ 10
Clasificarea dup modul de formare ......................................................................................................... 10
Clasificarea contractelor dup coninut .................................................................................................... 11
Clasificarea contractelor dup scopul urmrit de parti............................................................................. 12
Subclasificarea contractelor cu titlu oneros .............................................................................................. 13
Subclasificarea contractelor cu titlu gratuit .............................................................................................. 14
Clasificarea contractelor dup efectele produse ...................................................................................... 14
Clasificarea contractelor dup modul (durata) de executare ................................................................... 15
Clasificarea contractelor dup cum sunt sau nu nominalizate in legislaia civila ..................................... 15
Clasificarea contractelor dup unele corelaii existente intre ele ............................................................ 15
Contracte ncheiate intre profesioniti si consumatori si contracte ce nu au in vedere consumul .......... 15
Contractele negociate, contractele de adeziune si contractele obligatorii .............................................. 15
ncheierea contractelor ..................................................................................................................................... 17
Consideraii generale..................................................................................................................................... 17
Ce se nelege prin ncheierea contractului? ............................................................................................. 17
ncheierea contractului si condiiile de validitate ale acestuia ................................................................. 17
Faza precontractuala. Negocierile. ................................................................................................................ 17
Principiul bunei-credine ........................................................................................................................... 17
Page 163
Determinarea fazei precontractuale ......................................................................................................... 17

Regimul juridic aplicabil fazei precontractuale ......................................................................................... 18
Elementele acordului de voine .................................................................................................................... 18
Oferta de a contracta .................................................................................................................................... 18
Definiie ..................................................................................................................................................... 18
Condiiile.................................................................................................................................................... 19
Fora obligatorie a ofertei. Rspunderea pentru revocarea ofertei ......................................................... 19
Retractarea si revocarea ofertei de a contracta........................................................................................ 20
Comunicarea ofertei .................................................................................................................................. 20
Caducitatea ofertei .................................................................................................................................... 20
Natura juridica a ofertei de a contracta .................................................................................................... 21
Fora obligatorie a ofertei. Revocarea ofertei impiedica sau nu ncheierea contractului? ...................... 21
Oferta si antecontractul ............................................................................................................................ 22
Acceptarea ofertei ......................................................................................................................................... 22
Definiie ..................................................................................................................................................... 22
Condiii....................................................................................................................................................... 22
Felurile acceptrii ...................................................................................................................................... 23
Retragerea acceptrii ................................................................................................................................ 23
Momentul si locul ncheierii contractului...................................................................................................... 24
ncheierea contractului intre prezeni....................................................................................................... 24
ncheierea contractului prin corespondenta (intre abseni) ..................................................................... 24
Momentul ncheierii contractului prin acceptare implicita....................................................................... 25
Locul ncheierii contractului si importanta acestuia ................................................................................. 25
Determinarea coninutul contractului in funcie de oferta si acceptare ...................................................... 25
Acordul asupra elementelor eseniale acordul suficient........................................................................ 25
Clauza de fuziune si clauzele extrinseci ................................................................................................. 25
Clauzele standard ...................................................................................................................................... 25
Clauze surprinztoare sau neuzuale .......................................................................................................... 26
Efectele contractului ......................................................................................................................................... 27
Consideratii generale......................................................................................................................................... 27
Principalele aspecte privind efectele contractului ........................................................................................ 27
Interpretarea contractului ................................................................................................................................. 27
Notiune .......................................................................................................................................................... 27
Reguli de interpretare ................................................................................................................................... 27
Problema obligatiilor implicite ...................................................................................................................... 28
Obligativitatea contractului in raporturile dintre partile contractante............................................................. 29
Contractul este obligatoriu intre parti........................................................................................................... 29
Page 164
Obligatia partilor de a executa intocmai contractul. Regula conformitatii executarii .................................. 29

Simetria existenta .......................................................................................................................................... 29
Executarea cu buna-credinta a contractului ................................................................................................. 30
Limitarea fortei obligatorii a contractului: interventia legiuitorului in contracte ............................................. 30
Limitarea fortei obligatorii a contractelor: impreviziunea ................................................................................ 30
Caracterele impreviziunii:.............................................................................................................................. 30
Ipoteza revizuirii conventionale a contractului. Clauza privind impreviziunea......................................... 31
Conditiile impreviziunii .............................................................................................................................. 31
Efectele impreviziunii ................................................................................................................................ 31
Efectele speciale ale contractelor sinalagmatice .............................................................................................. 31
Obligativitatea contractului in raporturile cu persoanele care nu au calitatea de parti contractante ............. 32
Principiul relativitatii efectelor contractului ................................................................................................. 32
Formularea principiului ............................................................................................................................. 32
Principiul relativitatii contractului si opozabilitatea fata de terti.............................................................. 32
Parti. Terti. Categorii intermediare. .......................................................................................................... 32
Efectele contractului fata de succesorii partilor si fata de creditorii chirografari..................................... 33
Opozabilitatea contractului fata de terti ....................................................................................................... 35
Exceptiile de la principiul relativitatii si de la principiul opozabilitatii efectelor contractului .......................... 35
Relativitate .................................................................................................................................................... 35
Definitie ......................................................................................................................................................... 35
Exceptii aparente si exceptii reale de la principiul relativititatii efectelor contractului ............................... 35
Opozabilitate ................................................................................................................................................. 36
Definitie ......................................................................................................................................................... 36
Promisiunea faptei altuia .......................................................................................................................... 36
Stipulatia pentru altul (contractul in folosul unei terte persoane) ........................................................... 37
Exceptie de la opozabilitatea fata de terti. Simulatia. (exceptie veritabila) ................................................. 40
Definitie ..................................................................................................................................................... 40
Efectele specifice contractelor sinalagmatice ................................................................................................... 43
Consecintele neexecutarii contractului potrivit NCC ........................................................................................ 43
Consideratii generale..................................................................................................................................... 43
Termenul suplimentar de executare ............................................................................................................. 44
Definitie ..................................................................................................................................................... 44
Conditiile termenului suplimentar de executare ...................................................................................... 44
Exceptia de la regula acordarii termenului suplimentar punerea de drept in intarziere ....................... 44
Efectele punerii in intarziere ..................................................................................................................... 45
Exceptia de neexecutare a contractului ........................................................................................................ 45
Definitie ..................................................................................................................................................... 45
Page 165
Temei juridic .............................................................................................................................................. 45

Conditii pentru invocare ............................................................................................................................ 46
Functionarea exceptiei de neexecutare .................................................................................................... 46
Efectele exceptiei de neexecutare ............................................................................................................ 46
Rezolutiunea si rezilierea contractelor .......................................................................................................... 47
Rezolutiune ................................................................................................................................................ 47
Reducerea prestaiilor ............................................................................................................................... 50
Efectele rezolutiunii si ale rezilierii ................................................................ Error! Bookmark not defined.
Riscul contractului ......................................................................................................................................... 50
Cine suporta riscul contractului? ............................................................................................................... 50
Faptul juridic licit ca izvor de obligatii ............................................................................................................... 52
Gestiunea intereselor altei persoane ................................................................................................................ 52
Definitie ......................................................................................................................................................... 52
Conditii .......................................................................................................................................................... 52
Capacitatea partilor ....................................................................................................................................... 53
Efectele .......................................................................................................................................................... 53
Proba ............................................................................................................................................................. 54
Natura juridica ............................................................................................................................................... 55
Plata lucrului nedatorat ..................................................................................................................................... 56
Definitie ......................................................................................................................................................... 56
Conditiile........................................................................................................................................................ 56
Efectele .......................................................................................................................................................... 57
Obligatiile accipiensului ............................................................................................................................. 57
Obligatiile solvensului ................................................................................................................................ 59
Actiunea in restituire ..................................................................................................................................... 59
Termene de prescriptie ................................................................................................................................. 59
Cazuri in care nu exista obligatia de restituire a platii nedatorata ............................................................... 59
Imbogatirea fara justa cauza ............................................................................................................................. 60
Definitie ......................................................................................................................................................... 60
Conditiile........................................................................................................................................................ 60
Efectele .......................................................................................................................................................... 61
Prescriptia ...................................................................................................................................................... 61
Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, ca izvor de obligatii (raspunderea civila delictuala) .............................. 62
Reglementare. Terminologie. Natura juridica ................................................................................................... 62
Corelatii ............................................................................................................................................................. 62
Natura juridica a raspunderii civila delictuale ................................................................................................... 62
Functiile raspunderii civile delictuale ................................................................................................................ 63
Page 166
Felurile raspunderii civile delictuale .................................................................................................................. 67

Raspunderea pentru fapta proprie.................................................................................................................... 68
Conditiile generale ale raspunderii ............................................................................................................... 68
Prejudiciul ...................................................................................................................................................... 68
Necesitatea existentei unui prejudiciu, pentru angajarea raspunderii civile delictuale ........................... 68
Prejudiciul este intotdeauna rezultatul incalcarii unui drept subiectiv? ................................................... 68
Prejudiciul patrimonial si prejudiciul moral .............................................................................................. 68
Clasificarea moderna tripartita a prejudiciilor (bazata pe art. 1381-1395)............................................... 69
Conditii cerute pentru a se putea obtine repararea prejudiciului sa fie cert si sa nu fi fost reparat inca
................................................................................................................................................................... 69
Repararea prejudiciului ............................................................................................................................. 71
Principii dupa care se solutioneaza problema despagubirilor .................................................................. 72
Fapta ilicita .................................................................................................................................................... 76
Necesitatea existentei unei fapte ilicite pentru angajarea raspunderii .................................................... 76
Definitia faptei ilicite ................................................................................................................................. 76
Caracterul obiectiv al faptei ilicite. Fapta ilicita, element distinct al raspunderii civile delictuale. .......... 76
Inactiunea, ca fapta ilicita.......................................................................................................................... 77
Cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei .......................................................................................... 77
Consimtamantul victimei........................................................................................................................... 79
Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu ............................................................................... 79
Vinovatia ........................................................................................................................................................ 81
Necesitatea vinovatiei (vinei) celui care a cauzat prejudiciul.................................................................... 81
Imprejurari care inlatura vinovatia ............................................................................................................ 85
Imprejurari principale care inlatura vinovatia: .......................................................................................... 85
Aspecte specifice privind raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie a persoanei juridice ............. 87
Raspunderea pentru fapta altei persoane ........................................................................................................ 88
Raspunderea pentru fapta copiilor minori sau a interzisului judecatoresc .................................................. 88
Raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor ................................................................................... 90
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale, de edificii si de lucruri in general............................... 101
Raspunderea pentru animale .......................................................................................................................... 101
Prevederi legale ........................................................................................................................................... 101
Animalele ..................................................................................................................................................... 101
Persoanele ................................................................................................................................................... 101
Fundamentarea raspunderii ........................................................................................................................ 102
Conditiile raspunderii .................................................................................................................................. 102
Cauze de exonerare ..................................................................................................................................... 102
Efectele raspunderii..................................................................................................................................... 102
Page 167
Raspunderea pentru ruina edificiului .............................................................................................................. 103

Domeniul de aplicatie .................................................................................................................................. 103
Conditiile raspunderii pentru ruina edificiului ............................................................................................ 103
Cauze de exonerare: .................................................................................................................................... 103
Efectele raspunderii pentru ruina edificiului ............................................................................................... 104
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general ...................................................................... 104
Domeniul de aplicare................................................................................................................................... 104
Persoana indreptatia sa beneficieze de prevederile art. 1376 alin. (1) ...................................................... 106
Fundamentarea raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri ........................................................... 107
Conditiile raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri: ..................................................................... 107
Cauzele de exonerare de raspundere ......................................................................................................... 108
Fapta victimei insesi ................................................................................................................................ 108
Efectele raspunderii pentru lucruri ............................................................................................................. 108
Incidenta asigurarilor de raspundere civila ................................................................................................. 109
Corelatia raspunderii pentru lucruri cu alte feluri de raspundere .............................................................. 109
EFECTELE RASPUNDERII CIVILE DELICTUALE. REPARAREA PREJUDICULUI ...................................................... 110
Nasterea raportului de obligatii civile delictuale. Creanta reparatorie .......................................................... 110
Pluralitatea de persoane raspunzatoare. Raspunderea solidara .................................................................... 110
Principiile care guverneaza dreptul si indatorirea corelativa de reparare a prejudiciului .............................. 111
Principiul repararii integrale a prejudiciului ................................................................................................ 111
Principiul repararii in natura a prejudiciului ................................................................................................ 111
Repararea prejudiciului prin echivalent banesc .......................................................................................... 112
Situatia in care repararea prejudiciului se face prin echivalent banesc .................................................. 112
Modalitatea de plata a despagubirilor. Posibilitatea modificarii cuantumului acestora dupa pronuntarea
hotararii judecatoresti definitive si irevocabile prin care acestea au fost acordate. .............................. 113
Repararea prejudiciilor corporale ................................................................................................................... 113
Repararea prejudiciilor corporale cauzate prin atingerile aduse sanatatii si integritatii corporale a victimei
..................................................................................................................................................................... 113
Repararea componentei economice ....................................................................................................... 113
Repararea prin compensatii banesti a componentei morale a unui prejudiciu corporal ....................... 114
Stabilirea despagubirilor in cazul decesului victimei imediate. Problema repararii prejudiciilor prin ricoseu
sau reflectare. .............................................................................................................................................. 114
Repararea prejudiciilor cauzate victimei directe care a decedat ............................................................ 114
Repararea prejudiciilor patrimoniale si nepatrimoniale cauzate prin ricoseu sau reflectate victimelor
indirecte................................................................................................................................................... 115
Page 168
Raportul dintre despagubire si drepturile de asigurari sociale sau nascute din contractele de asigurari de
bunuri si de raspundere civila ..................................................................................................................... 116
Raportul dintre despagubire si ajutorul social si pensia de asigurari sociale .......................................... 116
Raportul dintre despagubire si drepturile nascute din contractele de asigurari de bunuri si de
raspundere civila ..................................................................................................................................... 116
Prescriptia actiunii in raspundere civila delictuala. Problema optiunii intre temeiul contractual si temeiul
delictual al raspunderii civile ........................................................................................................................... 117
Prescriptia dreptului la actiunea in raspundere civila delictuala ................................................................ 117
Problema optiunii intre temeiul contractual si temeiul delictual al raspunderii ........................................ 118
Efectele obligatiilor.......................................................................................................................................... 119
Executarea directa (in natura) a obligatiilor .................................................................................................... 119
Principiul executarii in natura a obligatiilor ................................................................................................ 119
Notiune .................................................................................................................................................... 119
Plata ............................................................................................................................................................. 119
Notiune .................................................................................................................................................... 119
Reglementare .......................................................................................................................................... 119
Conditiile platii......................................................................................................................................... 119
Executarea silita in natura a obligatiilor ...................................................................................................... 126
Executarea silita a obligaiilor dup obiectul lor ..................................................................................... 126
Executarea indirecta a obligaiilor (executarea prin echivalent)..................................................................... 129
Categorii de despgubiri (daune-interese) .............................................................................................. 129
Natura juridica a executrii indirecte a obligaiilor ................................................................................. 130
Conditiile raspunderii civile contractuale ................................................................................................ 130
Corelatia dintre raspunderea civila contractuala si dreptul la despagubiri (daune-interese) ................ 130
Conditiile acordarii de despagubiri (daune-interese) ................................................................................. 130
Prejudiciul ................................................................................................................................................ 130
Vinovatia debitorului ............................................................................................................................... 131
Punerea debitorului in intarziere ............................................................................................................ 132
Conventii cu privire la raspundere .......................................................................................................... 132
Evaluarea despagubirilor (daunelor-interese) ............................................................................................ 132
Moduri de evaluare ................................................................................................................................. 132
Evaluarea judiciara .................................................................................................................................. 133
Evaluarea legala ....................................................................................................................................... 133
Evaluarea conventionala. Clauza penala ................................................................................................. 134
Clauza de arvuna ..................................................................................................................................... 136
Opoziia la plata. Poprirea ....................................................................................................................... 137
Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului ............................................................................... 137
Categoriile de drepturi ale creditorului asupra patrimoniului debitorului ................................................. 137
Page 169
Masurile ce pot fi luate de creditor pentru conservare patrimoniului debitorului .................................... 137
Categorii de masuri conservatorii ........................................................................................................... 138
Actiunea oblica (indirecta sau subrogatorie) .............................................................................................. 138
Domeniul de aplicatie .............................................................................................................................. 138
Conditiile.................................................................................................................................................. 139
Efectele .................................................................................................................................................... 139
Actiunea revocatorie (pauliana) .................................................................................................................. 139
Domeniul de aplicatie .............................................................................................................................. 139
Conditiile.................................................................................................................................................. 140
Efectele actiunii revocatorii ..................................................................................................................... 141
Prescripia aciunii pauliene .................................................................................................................... 141
Natura juridica ......................................................................................................................................... 141
Transmisiunea si transformarea obligatiilor ................................................................................................... 142
Introducere ...................................................................................................................................................... 142
Cesiunea de creanta ........................................................................................................................................ 142
Domeniul de aplicare al cesiunii de creanta................................................................................................ 143
Functiile cesiunii de creanta ........................................................................................................................ 143
Conditiile cesiunii de creanta ...................................................................................................................... 143
Efectele cesiunii de creanta......................................................................................................................... 144
Obligatia de garantie ................................................................................................................................... 146
Subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei ................................................................................ 147
Subrogatia legala ......................................................................................................................................... 147
Subrogatia conventionala............................................................................................................................ 148
Efectele subrogatiei ..................................................................................................................................... 149
Preluarea datoriei si cesiunea de datorie ........................................................................................................ 149
Caracteristici ale cesiunii de datorie: .......................................................................................................... 149
Modalitati de preluare a datoriei ................................................................................................................ 150
Efecte: .......................................................................................................................................................... 150
Cesiunea de contract ....................................................................................................................................... 152
Tipuri de cesiune: ........................................................................................................................................ 152
Efectele cesiunii de contract: ...................................................................................................................... 153
Efectele intre contractantul cedent si contractantul cesionar: ............................................................... 153
Efectele intre contractantul cedat si contractantul cesionar si intre contractantul cedat si contractantul
cedent ...................................................................................................................................................... 154
Efectele cesiunii de contract asupra altor categorii de terti ................................................................... 154
Moduri de transformare a obligatiilor............................................................................................................. 156
Novatia ............................................................................................................................................................ 156
Page 170
Felurile novatiei ........................................................................................................................................... 156

Conditiile novatiei........................................................................................................................................ 156
Efectele novatiei .......................................................................................................................................... 157
Delegatia .......................................................................................................................................................... 157
Felurile delegatiei: ....................................................................................................................................... 158
Moduri de stingere a obligatiilor ..................................................................................................................... 159
Generalitati ...................................................................................................................................................... 159
Clasificarea modurilor de stingere a obligatiilor ............................................................................................. 159
Moduri de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei creditorului ................................................ 160
Compensatia .................................................................................................................................................... 160
Definitie ....................................................................................................................................................... 160
Domeniul de aplicatie .................................................................................................................................. 160
Felurile compensatiei .................................................................................................................................. 160
Conditiile compensatiei legale .................................................................................................................... 161
Efectele compensatiei ................................................................................................................................. 161
Compensatia conventionala ........................................................................................................................ 162
Compensatia judecatoreasca ...................................................................................................................... 162
Page 171

TGO Barou Complet NCC 2013

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TGO Barou Complet NCC 2013

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Noiunea de obligaie.

Elementele raportului juridic de obligaie

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

3. Obiectul raportului de obligaie

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

gestiunea intereselor altei persoane

Dup obiectul lor

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

NU sunt susceptibile de stingere prin compensaie legala/judiciara.

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

va fi obligat sa respecte acest drept, dei nu a participat direct si

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Clasificarea izvoarelor dup Codul Civil

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Acul juridic ca izvor de obligaii

Consideraii generale cu privire la rolul, funciile si evoluia contractului

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Modul de formare (condiiile de validitatea in ceea ce privete forma)

Clasificarea dup modul de formare

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Pentru a ne gsi in fata unui contract sinalagmatic trebuie ca obligaiile

Clasificarea contractelor dup scopul urmrit de parti

2. Subiectiva apreciata din punct de vedere al partii contractuale

Subclasificarea contractelor cu titlu oneros

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Distincia intereseaz din urmtoarele puncte de vedere:

Subclasificarea contractelor cu titlu gratuit

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Clasificarea contractelor dup modul (durata) de executare

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Celalalt contractant nu le poate modifica poate sa le accepte sau sa nu le accepte daca le

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

- Consimtamantul ca hotrre de a te obliga juridicete si ca manifestare a acestei hotrri

Faza precontractuala. Negocierile.

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Este o obligaie imperativa

Elementele acordului de voine

Simpla tcere nu poate avea semnificaie deosebita

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Retractarea si revocarea ofertei de a contracta

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Momentul si locul ncheierii contractului

Sistemul adoptat de NCC

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

riscul informrii aparine beneficiarului daca ofertantul ar dovedi ca nu a luat la cunotina de

Locul ncheierii contractului si importanta acestuia

Determinarea coninutul contractului in funcie de oferta si acceptare

Clauza de fuziune si clauzele extrinseci

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Clauze surprinztoare sau neuzuale

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Problema obligatiilor implicite

Ana-Maria Udrite TGO Barou 2013

Obligativitatea contractului in raporturile dintre partile contractante

Obligatia partilor de a executa intocmai contractul. Regula conformitatii

A. Revocarea contractului prin consimtamant mutual