Conspect realizat de Lariu Filip (Îmi datorezi o bere/un suc)

Btw, s-au strecurat câteva greșeli materiale și de conținut; NU lua totul de bun

Cuprins
I. INTRODUCERE
Tipologie

II. REGIMUL GENERAL AL OBLIGAȚIILOR

a. Dinamica Obligațiilor
i. Transformarea (Novația, Delegația)
ii. Transmiterea (Subrogația, Cesiune, Preluarea datoriei)

b. Stingerea Obligațiilor în lipsa plății

i. Compensația
ii. Confuziunea
iii. Remiterea de datorie
iv. Darea în plată
v. Imposibilitatea fortuită de executare
vi. Prescripția liberatorie
vii. Moartea datornicului

c. Executarea Obligațiilor
i. Voluntară
ii. Silită

d. Drepturile Creditorului
i. Gajul general și Creditorii chirografari
ii. Măsuri conservatorii și de protecție a creanței

III. GARANTAREA OBLIGAȚIILOR

a. Garanțiile Personale
i. Fideiusiunea

b. Garanțiile Reale (fără deposedare)

i. Privilegiile
ii. Ipoteca imobiliară
IV. FAPTUL JUDIRIDIC LICIT (CVASICONTRACTUL)
a. Gestiunea de afaceri
b. Plata nedatorată
c. Îmbogățirea fără justă cauză

V. CONTRACTUL
a. Formarea Contractului
i. Negocieri (Antecontractul)
ii. Schimbul defazat de consimțăminte (oferta - acceptarea)
iii. Momentul încheierii
iv. Interpretarea

b. Efectele Contractului
i. Principiul Forței Obligatorii (impreviziune, denunțare)
ii. Regula relativității contractului (promisiunea faptei altuia, stipulația pt
altul)
iii. Principiile Opozabilității contractului (simulația)

c. Sancțiunea Neexecutării Contractului

i. Neexecutarea fortuită și riscul contractului
ii. Excepția de neexecutare a contractului
iii. Rezoluțiunea contractului
iv. Reducerea prestațiilor contractuale
v. Răspunderea civilă contractuală

VI. RĂSPUNDEREA CIVILĂ DELICTUALĂ

a. Introducere
b. Funcțiile Principale
i. Reparatorie
ii. Normativă

c. Sistemul răspunderii civile

d. Elemente comune și necesare angajării oricărui tip de răspundere
i. Dauna
ii. Raportul de cauzalitate
iii. Specii de răspundere civilă delictuală
- Răspunderea pentru fapta proprie
- Fapta ilicită (abuzul de drept, vecinătatea, legitima apărare,
starea de necesitate, ordinul legal)
- Răspunderea pentru fapta altuia
- Răspunderea pentru daune cauzate de lucruri în general
iv. Repararea daunei
Introducere
DEFINIȚIE
Obligația este o legătură de drept în virtutea căreia debitorul este ţinut să procure o prestaţie
creditorului, iar acesta are dreptul să obţină prestaţia datorată.

Tipologie
Naturale v Civile
Obligații Naturale: lipsite de orice sancțiune juridică (nu sunt însoțite de acțiune în justiție) - lăsate la
voința debitorului
! Apărate prin excepția de nerestituire

A DA, A FACE, A NU FACE

A Face:
• Obligații Rezultat: Debitorul trebuie să procure creditorului rezultatul promis
! Se prezumă culpa debitorului în caz de neexecutare
• Obligații Mijloace: Debitorul este ținut să folosească toate mijloacele necesare pentru
atingerea rezultatului promis (nu garantează rezultatul, trebuie doar să depună toate
diligențele necesare)
! Nu se prezumă culpa debitorului în caz de neexecutare => creditorul trebuie să dovedească
că debitorul nu a depus toate diligențele necesare

Pecuniare v Nepecuniare
! Debitul de valoare = datorii care s-au stabilit raportat la valoarea unui lucru concret, debitul
plătindu-se însă în bani

Pure și simple v Simple v Afectate de Modalități

! Pure și simple = specie a obligațiilor simple care nu sunt susceptibile a fi afectate de modalități

Obligații Simple: un singur creditor, un singur debitor, o singură prestație

Obligații Complexe
Obligații obiectiv complexe

I. Conjunctive
• Obligația are un obiect multiplu (mai mult prestații principale), iar toate obligațiile care
compun acest obiect sunt datorate deodată

II. Alternative
• Obiect multiplu, dar eliberarea debitorului prin îndeplinirea unei singure prestații
• Debitorul alege ce prestație să facă
Exc: creditorul (convențional/legal)
• Indiferent de cui i-ar reveni dreptul de a alege care prestație trebuie îndeplinită, dacă nu face
alegerea în termen, dreptul de a face alegerea se mută la cealaltă parte.
• Debitorul nu poate fi constrâns să execute o parte dintr-o prestație și o parte din cealaltă
• Dacă alegerea revine debitorului și toate prestațiile au devenit imposibil de executat, iar
printre acestea se numără prestații care au devenit imposibil de executat din vina debitorului,
 atunci acesta este ținut să plătească valoarea prestației care a devenit ultima imposibil de
executat.
! Dacă nu e deloc vina debitorului => obligația se stinge (trebuie să nu fi fost pus în
întârziere)
• Dacă alegerea revine creditorului:
a. O prestație devine imposibil de executat => creditorul trebuie să aleagă din cele posibil
de executat
b. Dacă creditorului îi este imputabilă imposibilitatea de executare => poate să pretindă
executarea celeilalte prestații, despăgubindu-l pe debitor pentru prejudiciu/ poate să îl
libereze de executarea obligației
c. Dacă debitorului îi este imputabilă imposibilitatea de a executa una dintre prestații =>
creditorul poate să aleagă fie despăgubiri pt prestația imposibil de executat, fie cealaltă
prestație
d. Dacă debitorului îi este imputabilă imposibilitatea executării tuturor prestațiilor =>
creditorul poate să aleagă despăgubiri pentru oricare dintre ele

III. Facultative
• Un singur obiect principal, însă debitorul se poate libera executând o altă prestație, una
opțională
• Debitorul este liberat dacă fără culpa sa obligația principală devine imposibil de executat
• Dreptul de a alege care prestație să fie îndeplinită aparține întotdeauna debitorului

Obligații subiectiv complexe

• Pluralitate de subiecți (mai mulți debitori/mai mulți creditori)
! Mai mulți debitori + mai mulți creditori => mai multe obligații distincte (nu intră în
categoria asta)
• Obiect unic

I. Conjuncte (divizibile)
• Reprezintă regula
• Prestația împărțită la mai mulți debitori/creditori
• Fiecare debitor nu poate fi obligat decât la plata unei fracțiuni din obligație/Creditorul nu are
dreptul decât la o parte din prestație
! Acțiuni multiple împotriva fiecărui debitor pentru cota-parte.
• Prezumția de cote-părți egale

II. Solidare
• Reprezintă o excepție => trebuie prevăzute expres de lege/contract
• Solidaritate activă: mai mulți creditori țin un singur debitor care se poate libera făcând plata
oricăruia dintre ei
• Pasivă: mai mulți debitori sunt obligați la aceeași prestație, iar executarea de către unul îi
liberează pe toți
o În caz de moarte a unui codebitor => solidaritatea se sparge față de succesori (devine
obligație conjunctă față de ei); solidaritatea dintre codebitorii inițiali rămâne
o Excepții comune (profită tuturor codebitorilor și pot fi invocate de oricare dintre ei):
prescripția extinctivă, nulitatea absolută, remiterea de datorie consimțită tuturor
codebitorilor, novația
o Excepții personale (pot fi ridicate doar de anumiți codebitori, profită cel mult indirect
celorlalți - se diminuează valoarea obligației): compensația, remiterea de datorie față de
un singur codebitor, confuziune
 o Excepțiile pur personale (pot fi ridicate doar de anumiți codebitori, profită strict doar
lor): nulitate relativă, modalitățile (termen, condiție) care operează la un singur
codebitor
o Întreruperea prescripției extinctive, recunoașterea de datorie, punerea în întârziere față
de un debitor vor avea efecte față de toți debitorii solidari
• Plata sparge solidaritatea => codebitorii/cocreditorii devin subiecți ai unei obligații conjuncte
• Prezumția cotelor egale

III. Indivizibile
• Atrage și indivizibilitatea plății (trebuie plătită toată odată)
• Prezumția: obligațiile de a face și de a da sunt divizibile; obligațiile de a face: indivizibile
• Indivizibilitatea se poate realiza și pe cale convențională, chiar dacă obligația este divizibilă
natural
• Indivizibilitate activă (mai mulți creditori către care se datorează o singură prestație
indivizibilă):
o Novația, remiterea de datorie, compensația, confuziunea consimțită sau care operează
față de un creditor nu stinge obligația decât pentru partea din creanță ce revine
acestuia. Față de ceilalți creditori, debitorul rămâne obligat pentru tot.
• Indivizibilitate pasivă (mai mulți debitori care datorează o prestație indivizibilă)
o Novația, remiterea de datorie, compensația, confuziunea care operează față de un
debitor stinge obligația indivizibilă și îi liberează pe ceilalți debitori.
o Punerea în întârziere a unui debitor nu produce efecte asupra celorlalți
o Suspendarea/întreruperea prescripției față de unul dintre debitori produce efecte și față
de toți ceilalți.
Regimul General al Obligațiilor

Dinamica Obligațiilor
Transformarea Obligațiilor

Obligație primitivă (inițială) => Obligație modificată (Creanța novată)

Novația: 1609-1614
Contract prin care părțile sale se angajează să pună capăt unei obligații preexistente concomitent cu
generarea uneia noi. ! Natură convențională, NU prin act unilateral
• Obiectivă: modifică orice element al raportului obligațional mai puțin subiecții
• Subiectivă: înlocuiește subiecții
! Trebuie să ia parte și debitorul primitiv; dacă nu => Novația ex promissio: Un terț îl
înlocuiește pe debitor fără știrea sa și plătește în nume propriu; dacă nu achită în
totalitate => atât novație subiectivă, cât și obiectivă

Condiții:
• Preexistența unei obligații civile valide
• Art 179 C Civ (generale, legate de natura sa contractuala: capacitate, consimțământ, obiect
licit, cauză licită, forma validă)
• Intenția de a nova: cauza juridică a novației; intenția de a pune capăt vechii obligații prin
transformarea ei într-una nouă, diferită de cea veche.
! Nu se prezumă, trebuie să fie expresă
• Elementul nou: Structură (obiectul, cauza, părțile)/Elementele accidentale (scadența, condiție
etc)

Efectele
• Extincția obligației vechi și apariția simultană a uneia noi
! Se sting inclusiv accesoriile și garanțiile vechii obligații
! Codebitori solidari => novația obligației unuia are efect liberatoriu și pentru ceilalți; le
fel și pentru debitorul principal față de fideiusori; DAR dacă creditorul a cerut
consimțământul codebitorilor și ei nu își exprimă acordul, creanța inițială va subzista
! Cocreditori solidari => novația consimțită de unul nu are efecte asupra celorlalți

! Este guvernată de legea în vigoare la data creării sale; modificările sunt guvernate de legea în
vigoare la data modificării

Delegația
Debitorul inițial (delegantul) aduce creditorului său primitiv (delegatarul) angajamentul de plată al
unui terț față de raportul inițial de obligație (terț numit delegat)
! E nevoie de consimțământul tuturor
• Debitorul primitiv e liberat complet => delegație perfectă
• Debitorul primitiv e ținut în continuare împreună cu terțul => delegație imperfectă
! În caz de dubiu => delegație imperfectă
Transmiterea Obligațiilor

O creanță este supusă unor mecanisme convenționale prin care să se asigure dinamica, prin trecerea
ei de la o persoană la alta

Subrogație Personală: 1593-1598

Mecanism care asigură transmisiunea unei creanțe, prin plata obligației acesteia, către persana care
a făcut plata.
Terțul care plătește (solvens) urmărește să se substituie creditorului inițial (accipiens) fără concursul
debitorului inițial.
! Îi dă solvensului aceleași drepturi pe care le-a avut și creditorul inițial.

Tipologie
• Legală: prevăzută expres de lege => art 1596 C civ
• Convențională
o Consimțită de creditor: Creditorul se înțelege cu un terț ca atunci când acesta va plăti
datoria debitorului, terțul va dobândi toate drepturile creditorului
o Consimțită de debitor: Debitorul se împrumută de la un terț cu scopul de a achita datoria
pe care o are față de creditor.
! Dată certă pe actul de împrumut și chitanță; declarație cum că suma a fost
împrumutată pentru a achita datoria inițială; în chitanța emisă de creditorul inițial
se face mențiunea cum că plata datoriei s-a făcut cu banii împrumutați de la terțul
subrogat
! Trebuie să fie expresă
! Trebuie să fie acte autentice/formă scrisă și cu dată certă (pentru opozabilitate, nu pentru
validitate)
! Efectele se produc din momentul plății
! Subrogație parțială => Creditorul inițial va fi preferat față de cel subrogat doar dacă accipiens-ul nu
s-a obligat față de solvens să garanteze suma pentru care a operat subrogația.

• Totală
• Parțială

Cesiunea de Creanță: 1566-1592

Contractul inter vivos prin care creditorul (cedent) transmite creanța sa unei alte persoane (cesionar)
fără concursul debitorului inițial (cedat)
! Pe lângă condițiile ei speciale, cesiunii i se va aplica și regimul vinderii/donației
Tipologie:
• Cesiune Translativă
• Cesiune Fiduciară

Condiții:
• Contract consensual
• Obiectul contractului: Orice creanțe civile prezente sau viitoare privite ut singuli
! Netransmisibile: cele intuitu personae, cele indisponibilizate convențional (pot deveni
transmisibile dacă debitorul renunță la inalienabilitatea creanței/ aceasta nu era cunoscută de
cesionar)
• Poate fi parțială dacă obligația este divizibilă
• Consimțământul debitorului cedat este irelevant. (! Dar trebuie să îi fie adusă la cunoștință)
 o Comunicare
o Acceptare: act cu dată certă
! Opozabilitate față de terți => înscriere în AEGRM

Efecte:
Între părți:
• Cesionarul poate face acte de conservare cu privire la dreptul cedat
• Se strămută și garanțiile și celelalte drepturi accesorii odată cu creanța
! Pentru a executa pe fideiusor, cesionarul va trebui mai întâi să îi facă opozabilă cesiunea
(comunicare/acceptare)
! Gaj cu deposedare => proprietarul bunului gajat trebuie să consimtă ca respectivul bun să
intre în stăpânirea cesionarului.
• Cedentul este ținut de o obligație de garanție față de cesionar, dacă cesiunea este oneroasă
(garanția privește doar faptul că cesiunea există, nu și de solvabilitatea debitorului).
! Dacă cedentul știa de starea de insolvabilitate a cedatului la data cesiunii, atunci va fi
răspunzător ca un vânzător de rea-credință pentru vicii ascunse.
! Dacă cesiunea este cu titlu gratuit, atunci cedentul nu este ținut de nicio garanție
• Cedentul este ținut și de o garanție pentru evicțiune față de cesionar
Față de terții specifici (debitorul cedat, creditorii anteriori ai cedentului, cesionarii succesivi și
ulteriori):
! Simpla cunoaștere a debitorului a cesiunii nu face ca aceasta să devină opozabilă (trebuie
comunicată sau acceptată)
• Acceptarea cesiunii desființează compensația pe care debitorul o putea opune cedentului
• Față de creditorii anteriori ai cedentului: inopozabilă până la publicarea în AEGRM
! Mai mulți cesionari succesivi => debitorul este legat de cel al cărui act de cesiune i-a devenit
primul opozabil (ceilalți cesionari sunt evinși)
! Cesiunea înscrisă în AEGRM > Cesiunea notificată cedatului
Proba: înscrisuri

Preluarea Datoriei: 1599-1608

Operațiune juridică prin care se schimbă debitorul inițial cu o altă persoană, care va fi ținută față de
creditorul inițial, în cadrul aceluiași raport obligațional.
! Va implica întotdeauna consimțământul creditorului cedat

Tipologie
• Preluarea de datorie inițiată de debitor
• Preluarea de datorie inițiată de ceditor

Condiții
• Să nu vizeze obligații intuitu personae
Inițiată de creditor:
• Acordul între creditor și un terț care devine debitor
! Debitorul inițial nici nu trebuie notificat, simpla bună-credință a creditorului este destul
pentru a se evita o plată nedatorată din partea primului.
Inițiată de debitor:
• Consimțământul indispensabil al creditorului
• Acordul creditorului poate fi simultan sau ulterior încheierii actului între debitorul inițial și terț
(trebuie comunicat creditorului)
! Lipsa acordului creditorului atrage ineficacitatea actului, nu invaliditatea lui
Efecte Juridice
• Liberarea debitorului inițial se face sub condiția ca noul debitor să fie solvabil la data preluării
datoriei
! Chiar dacă creditorul a consimțit, dacă el nu știa de insolvabilitatea noului debitor,
atunci preluarea este caducă
• Garanțiile și drepturile accesorii se transmit odată cu preluarea datoriei
• Obligația fideiusorului/terțului care a constituit o garanție pentru creanța inițială se va stinge
dacă aceștia nu au consimțit cu preluarea datoriei

Proba: Înscrisuri

Cesiunea Contractului: 1315-1320

Operațiunea juridică prin care se înlocuiește cel puțin una dintre părțile unui contract deja existent.
! NU este subcontractare

Condiții:
• Forma cerută de lege pentru validitatea contractului cedat va fi respectată și pentru contractul
de cesiune, dar și pentru acceptarea cesiunii
• Formele de publicitate ale contractului cedat vor trebui îndeplinite și pentru actul de cesiune a
contractului
• Consimțământul terțului cedat este esențial pentru eficiența actului
! Cedatul poate consimți în mod anticipat, dar cesiunea îi devine opozabilă numai după
comunicare/acceptare
! Nu pot fi cedate contractele cu caracter intuitu personae (sau cele expres prevăzute de lege:
cel întreținut nu poate fi substituit)

Efecte
! Reguli supletive
• Cedentul e liberat de contract (! Dacă nu, cedatul se poate îndrepta împotriva lui atunci când
cesionarul nu își execută obligațiile => cedatul trebuie să îl notifice pe cedent în 15 zile de la
neexecutare)
! Și dacă e liberat, cedatul garantează existența contractului față de cesionar
! Cedentul poate să garanteze și executarea contractului cesionat => devine fideiusor
• Cedatul nu poate invoca împotriva cesionarului viciile de consimțământ/alte apărări sau
excepții născute din raporturile sale cu cedentul, decât dacă și-a rezervat acest drept atunci
când a consimțit la substituire.

Proba: înscrisuri
! Omogenitate de formă ad validitatem
Stingerea Obligațiilor în lipsa plății
Compensația, Confuziunea, Remiterea de datorie, Darea în plată, Imposibilitatea fortuită de
executare, Prescripția liberatorie, moartea datornicului.

Compensația: 1616-1623

Stingerea reciprocă a două sau mai multe obligații, până la concurența celei mai mici dintre ele.

Tipologie:
• Legală: expres prevăzută de lege, efectele se produc de îndată ce sunt îndeplinite condițiile
legale
• Convențională: între părți (contract) atunci când nu operează compensația legală
• Judecătorească

Condiții (Comp. Legală):

A. Obligațiile sunt reciproce
B. Obiectul obligațiilor: bunuri fungibile și de aceeași natură
C. Obligațiile sunt certe, lichide, exigibile
! Nu operezvă când:
• Rezultă dintr-un contract făcut cu intenția de a păgubi
• Are ca scop restituirea bunului dat în depozit sau în comodat
• Datoria are ca obiect un bun insesizabil/dacă cel puțin o creanță e insesizabilă

Efecte
• Datoriile reciproce se sting până la concurența celei mai mici dintre ele
• Se sting atât datoriile, cât și toate accesoriile sau garanțiile atașate
• Fideiusorul poate opune în compensație creanța pe care o are debitorul principal împotriva
creditorului garantat.
• Solidaritate pasivă => compensația operează doar în limitele părții datorate de debitorul
solidar creditorului.
• Solidaritate activă => debitorul poate opune compensația față de un alt creditor solidar, dar
doar în limitele părții de datorie față creditorul în cazul căruia a operat compensația.
• Datorie indivizibilă => compensația față de un debitor (din mai mulți) stinge obligația; nu o
stinge dacă sunt mai mulți creditori și acționează doar în legătură cu unul
! Cesiune de creanță => debitorul cedat care a acceptat nu mai poate să opună cesionarului
compensația pe care o avea față de cedent
! Una dintre părți săvârșește acte incompatibile cu compensația (e.g. acceptarea cesiunii de creanță)
=> rezolvirea compensației (se consideră cu efect ex tunc că compensația nu a stins niciodată
obligațiile)

Confuziunea 1624-1628

Atunci când în cadrul aceluiași raport obligațional se întrunesc în aceeași persoană calitățile de
creditor și debitor => stingerea obligației
! Nu acționează dacă obligațiile se află în mase patrimoniale diferite
Remiterea de Datorie: 1629-1633

Operațiunea juridică prin care subiecții unui raport juridic obligațional renunță la creanță

Tipologie

• Totală • Expresă • Oneroasă

• Parțială • Tacită • Gratuită

Doar prin contract inter vivos/ act mortis causa

! Acordul debitorului este esențial
! Nu se răsfrânge asupra debitorilor solidari (se iartă doar partea ce i-ar reveni debitorului iertat)

Darea în plată: 1492

Stingerea unei obligații prin plata unei alte prestații decât cea inițial convenită
! Înțelegerea trebuie făcută odată cu plata (dacă intervine anterior, atunci va fi o novație)

Imposibilitatea fortuită de executare: 1634

• Stinge de tot obligația/doar suspendă plata ei

• Nu se poate invoca în cazul bunurilor generice
• Riscul pieirii fortuite este suportat de proprietar (contracte translative de proprietate =>
debitorul obligației de predare) => se pierde dreptul la contraprestație (sau se restituie dacă s-
a dat deja)
• Evenimentul fortuit trebuie să fi petrecut înainte de punerea în întârziere a debitorului (se
mută riscul de la creditor la debitor
• Trebuie să fie provocat de un eveniment fortuit (exterior și în afara sferei de influență a
debitorului)
• Dacă debitorul nu notifică creditorul într-un termen rezonabil, va trebui să execute obligația
• Efecte: stingerea obligației/amânarea plății
! Contracte: riscul este suportat de debitorul obligației imposibil de executat

Prescripția liberatorie

• Când se îndeplinește termenul de prescripție extinctivă

• Obligația nu se stinge, dar nu mai poate fi executată silit => debitorul nu poate invoca plata
nedatorată în cazul în care a făcut plata după împlinirea termenului de prescripție

Moartea Datornicului: 1155-1159

Regula: creanțele se transmit moștenitorilor

Exc: nu există bunuri succesorale/moșteniri vacante Obligații personale?
Executarea Obligațiilor

Executarea Voluntară: Plata 1469-1515

• Cel care face plate: solvens; cel care primește plata: accipiens

Condiții
A. De ce: pentru că este datorată => dacă nu există obligație civilă, atunci plata este supusă
restituirii
! Obligațiile naturale executate de bunăvoie nu dau drept la restituire
! Debitorul trebuie să aibă intenția de a executa obligația atunci când face plata
B. Cine poate face plata: oricine (exc: intuitu personae)
! Creditorul trebuie să respingă plata de la un terț atunci când debitorul l-a anunțat în
prealabil că se opune plății de către acel terț
! Creditorul poate să respingă plata de la un terț atunci când natura obligației/convenția
părților cereau ca doar debitorul să poată face plata
C. Cine poate primi plata: doar creditorul
! Plata făcută cu bună-credință unui creditor aparent rămâne valabilă (dar acesta trebuie
să întoarcă plata adevăratului creditor
! Dacă plata către un terț profită creditorului, atunci aceasta este valabilă (creditorul
trebuie să o ratifice)
! Creditorul se împotrivește unei plăți făcute corespunzător => poate fi pus în întârziere
D. Ce se plătește: ceea ce se datorează
• Exc: darea în plată
• Plata cu bunul altuia => obligația se consideră executată doar în momentul în care
debitorul dobândește dreptul de a dispune de bunul respectiv. (creditorul are doar un
drept de retenție)
• Bunuri generice => la momentul individualizării (dacă este și predat bunul)
E. Unde se plătește: unde s-au înțeles părțile
! Dispoziții legale supletive:
• Obl bănești: la domiciliul/sediul creditorului de la momentul plății
• Predarea lucrului individual determinat: unde se afla bunul la data încheierii contractului
• Celelalte obligații: la domiciliul/sediul debitorului de la momentul încheierii contractului
! Cheltuielile survenite din cauza plății sunt suportate de debitor
F. Când se plătește: La scadență
• Dacă contractul nu specifică altceva, debitorul poate renunța la termenul suspensiv și să
facă plata anticipat - creditorul poate refuza plata anticipată dacă are un interes legitim

Proba
• orice mijloc
• Plata peste 250 lei: doar prin încris
• Prezumții: chitanța pentru plata principală prezumă și executarea plăților accesorii; înmânarea
înscrisului original debitorului prezumă achitarea plății; chitanța eliberată pentru o prestație
periodică prezumă plata tuturor prestațiilor anterioare

Principiile Plății
A. Indivizibilitatea plății: plata parțială este o excepție ce trebuie consimțită de creditor
B. Imputația plății: ordinea în care se plătesc datoriile care au același obiect și aceiași subiecți
a. Debitorul alege dintre plățile scadente (Exc: dacă poate face plăți anticipate)
! Cheltuieli > dobânzi > capitalului (suma de restituit)
 b. Creditorul alege
c. Legea alege, în următoarea ordine:
1. Datoriile ajunse la scadență
2. Datoriile negarantate/pt care creditorul are mai puține garanții
3. Datoriile mai oneroase
4. Datoriile mai vechi
5. Proporțional cu valoarea datoriei (doar fracțiuni din fiecare datorie)
! Ordine: cheltuieli de judecată și executare > rate, dobânzi, penalități (în ordinea
scadenței lor) > capitalul (suma de restituit)

Efecte
• Stingerea obligației plătite
• Stingerea accesoriilor și garanțiilor (automat)

! Incidente la plată: obstacole care suspendă sau împiedică plata

Executarea Silită a Obligațiilor

Punerea în întârziere a debitorului (1521-1526)
! Doar pentru obligațiile contractuale; fapt juridic ilicit => punerea în întârziere este automată
Dacă termenul era esențial pentru creditor, punerea în întârziere acționează de drept.
Dacă obligațiile sunt pecuniare, de drept debitorul lor este pus în întârziere, dacă raporturile sunt
între profesioniști.
Dacă după punere în întârziere, debitorul nu face plata, se trece la executarea silită
(natură/echivalent)

Forme de Executare Silită

A. În natură (regula):
• debitorul nu poate fi constrâns fizic => obligațiile de a face/de a nu face se vor executa
prin echivalent (se pot și plăti în natură dacă altcineva este dispus să execute obligația
pe cheltuiala debitorului)
• Bunuri generice: executate întotdeauna în natură
• Bunuri certe: executate în natură (Exc: nu mai poate fi procurat un bun identic)
B. Prin echivalent:
• Doar când nu se poate executa în natură
• Sumele datorate în schimbul prestației în natură: daune-interese
Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului

Gajul general și Creditorii chirografari 2324-2326

Gajul general: toate bunurile mobile și imobile, prezente și viitoare aparținând datornicului
! NU și bunuri insesizabile/afectate de o clauză de inalienabilitate
! Mase patrimoniale diferite: creditorii trebuie să urmărească cu prioritate bunurile din masa
în legătură cu care s-a născut datoria, și numai mai apoi celelalte mase patrimoniale (Exc: masă
patrimonială afectată unei profesii autorizate - creditorii trebuie să se limiteze la asta, nu pot
urmări și celelalte mase patrimoniale)

• Toți chirografarii sunt egali, dar în cazul insolvabilității debitorului:

A. Când debitorul execută de bună-voie:
1. Prioritate au chirografarii cu datorii exigibile
2. Dacă nu se sting toate debitele, restul creditorilor chirografari suportă proporțional
insolvabilitatea debitorului
B. Când debitorul e executat silit de doi sau mai mulți creditori => toate obligațiile devin
scadente; cei care au inițiat acțiunea vor avea prioritate la îndestulare față de cei veniți
ulterior.

Măsuri conservatorii și de protecție a creanței

Măsurile Conservatorii (1558-1559)
Toate mijloacele juridice care sunt puse la îndemâna creditorului și pe care acesta le poate folosi cu
efectul prezervării drepturilor sale.
• Considerate conservatorii mijloacele folosite pentru: asigurarea dovezilor, îndeplinirea unor
formalități de publicitate, informarea pe contul debitorului, prezervarea bunurilor debitorului,
intervenția în procesele datornicului, acțiunea în simulație îndreptată împotriva unor acte ale
debitorului.

Măsurile de protecție a creanței: Acțiunea oblică, Acțiunea revocatorie, Acțiunea directă

Acțiunea oblică (Acțiunea indirectă) 1560-1561

Creditorul se substituie debitorului pentru a acționa în folosul acestuia
• NU intră în domeniul acțiunii oblice: drepturile extrapatrimoniale, drepturi care presupun o
apreciere subiectivă a debitorului (eg revocarea donației pentru ingratitudine)
• Vizează un drept subiectiv patrimonial și urmăribil, privit cu titlu particular, indiferent de
valoarea, mărimea sau complexitatea sa juridică.
• Îndreptată împotriva unui debitor al debitorului indolent

Condiții:
A. Atitudinea indolentă (pasivă, dăunătoare propriului patrimoniu) a debitorului
! Nu este acceptată acțiunea indirectă în cazul în care debitorul doar refuză un câștig.
Acesta trebuie să își diminueze activul patrimonial și să își crească riscul de insolvență.
B. Creditorul-reclamant să aibă o creanță certă și exigibilă împotriva datornicului

Efecte
• Pârâtul poate opune creditorului - reclamant tot ceea ce se putea opune și debitorului
• Conservarea patrimoniului debitorului (care beneficiază tuturor chirografarilor debitorului
indolent, nu doar celui care introduce acțiunea)
Proba
• În sarcina creditorului-reclamant

Acțiunea Revocatorie (Acțiunea pauliană) 1561 - 1565

Acțiunea prin care creditorul-reclamant solicită ca anumite operațiuni juridice, încheiate în frauda sa
de debitorul său împreună cu terții, să fie declarate inopozabile față de el.

Condiții
• NU poate fi promovată împotriva unor acte care privesc drepturi nepatrimoniale/drepturi
patrimoniale intuitu personae
• Trebuie să privească drepturile patrimoniale cesibile, care compun activul patrimonial al
debitorului și care, dacă sunt pierdute, vor diminua șansele creditorului-reclamant de a fi
plătit.
! Plata către alt creditor poate fi și ea atacată cu această acțiune dacă se dovedește că in
concreto că ar fi fictivă/probându-se că era făcută înainte de scadență/se plătește o
obligație naturală/prescrisă extinctiv etc.
! Poate fi atacat și partajul dacă se dovedește că coproprietarii l-au făcut în ascuns și nu
i-au implicat pe creditori (dacă se dovedește asta, se prezumă și frauda coproprietarilor)
• Frauda debitorului în contra intereselor creditorului său (act oneros: și terțul trebuie să fie de
rea-credință; act gratuit: nu contează buna- sau reaua-credință a terțului contractant)
! Lanț de subdobânditori: un act cu titlu gratuit urmat de un act cu titlu oneros (unde
terțul subdobânditor este de bc) => acțiunea nu va putea fi admisă
• Creanță certă împotriva debitorului incorect
! Nu trebuie să fie exigibilă

Efecte
• Inopozabilitatea actului atacat față de creditorul-reclamant și față de ceilalți creditori care au
intervenit în cauză (cei care nu participă la proces nu vor beneficia de acest efect)
• Terțul dobânditor poate să plătească creditorului-reclamant valoarea bunului

! Prescripție: un an de la data la care creditorul trebuia să cunoască prejudiciul ce rezultă din actul
atacat

Acțiunea Directă
Posibilitatea unui creditor de a cere plata direct unui debitor al debitorului său.

Tipologie
• Lucrătorilor împotriva beneficiarului lucrărilor
• Mandantului în contra persoanei pe care mandatarul și-a substituit-o
• Persoana prejudiciată împotriva asigurătorului (când asigurarea civilă a fost încheiată de un
terț)
• Subînchiriere

! Se aplică doar când o prevede legea

Condiții
• Să fie cazul respectiv prevăzut de lege
• Creanța trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă
! NU este necesară punerea în întârziere
Efecte
• Se stinge obligația dintre creditorul-reclamant și debitorul originar
• Creditorul-reclamant nu va mai trebui să suporte concursul creditorilor debitorului originar,
dar va suporta concursul creditorului terțului.

Garantarea Obligațiilor

Echivalența garanțiilor: Legea/contractul specifică că trebuie instituite garanții, dar nu prevede ce tip
de garanții => interpretat în favoarea debitorului (aceste poate să aleagă tipul de garanții care
urmează să se constituie)

Garanțiile Personale
Fideiusiunea + Garanțiile autonome (între profesioniști)

Fideiusiunea 2280 - 2320

Contractul prin care fideiusorul (cauționator, garant personal) se obligă față de creditor să execute
gratuit sau în schimbul unei remunerații, obligația debitorului dacă acesta din urmă nu o execută.

Tipologie
A. Fideiusiunea judiciară: când debitorul alege să aducă un fideiusor care să îl garanteze în loc să
plătească cauțiunea.
B. Fideiusiunea legală: când legea prevede că trebuie instituită o garanție, și debitorul alege să
aducă un fideiusor (eg. La momentul constituirii uzufructului)
C. Fideiusiunea convențională

! Cauțiunea real: când fideiusorul nu garantează personal (cu întregul său patrimoniu), ci prin
constituirea unei garanții reale asupra unui bun al său (se respectă atât regulile speciale ale garanției
reale, cât și cele de la fideiusiune)

• Contract accesoriu și solemn, unilateral/bilateral (dacă e oneros), gratuit/oneros.

! Fideiusiunea asimilată: asimilarea mandatului fără reprezentare cu fideiusiunea

• Mandantul e considerat ex lege fideiusor al terțului împrumutat cu banii mandatarului
• Obiectul mandatului este un contract de împrumut, care urmează să fie încheiat între
mandatar (împrumutător) și terț (împrumutat) pe seama mandantului.
! Banii trebuie să aparțină mandatarului

Condiții Juridice
• Înscris autentic/semnătură privată
• Între creditor și fideiusor, acordul debitorului este irelevant
A. Cu privire la creanța ce urmează a fi executată
• Obligații intuitu personae: și fideiusorul trebuie să prezinte aceleași calități ca debitorul
• Obligația garantată trebuie să existe și să fie validă la data încheierii contractului de
fideiusiune
 Exc:
• Creanțe viitoare/obligațiile afectate de condiție/obligații nedeterminate în
cuantum: fideiusiunea poate fi încheiată pe o perioadă de trei ani după care
poate fi denunțată
• Obligații naturale/anulabile dacă fideiusorul știa de starea juridică a creanței
la momentul constituirii garanției
• Fideiusiunea fideiusiunii este posibilă (când fideiusorul inițial vrea garanția că își va
recupera prestația executată creditorului) ! Creditorul nu se poate îndrepta împotriva
subfideiusorului
• Garanția nu poate să depășească limitele superioare ala obligației garantate (principală
și accesorii)
B. Cu privire la calitățile pe care fideiusorul trebuie să le îndeplinească
! Acestea se aplică doar dacă creditorul nu a cerut el un anumit fideiusor
• Persoană cu capacitate deplină de exercițiu
• Domiciliază în RO și deține bunuri suficiente în RO pentru acoperirea obligației garantate

Efecte Juridice
A. Între părți (creditor și garant)
• Fideiusor: debitor subsidiar => dacă creditorul vrea să îl execute pe fideiusor înaintea
debitorului, acesta poate să ridice beneficiul de discuțiune (excepție prin care creditorul
este obligat să îl urmărească mai întâi pe debitor)
• Fideiusorul poate invoca împotriva creditorului toate mijloacele de care ar fi dispus și
debitorul (Exc: nulitatea relativă și incapacitatea debitorului atunci când fideiusorul a
știut de acestea la momentul încheierii fideiusiunii)
• Beneficiul de subrogație (NU se poate renunța la el): Prin plată, fideiusorul va obține
toate acțiunile și accesoriile creanței plătite, pentru a se putea îndrepta împotriva
debitorului
! Dacă acțiunile sunt pierdute din culpa creditorului => fideiusiunea se stinge și
garantul este liberat
B. Între fideiusor și debitor, când fideiusorul a plătit pentru debitor
• Recurs anticipat: fideiusorul se îndreaptă împotriva debitorului chiar și înainte de a plăti
atunci când:
▪ Este urmărit în justiție pentru plată
▪ Debitorul este insolvabil
▪ Debitorul s-a obligat să îl libereze într-un anumit termen și nu s-a ținut de cuvânt
▪ Datoria a ajuns la scadență, chiar dacă creditorul i-a acordat debitorului un nou
termen
▪ Din culpa debitorului fideiusorul suportă riscuri semnificativ mai mari decât cele
din momentul în care a încheiat fideiusiunea
• Recurs personal: acțiune întemeiată pe mandat (dacă debitorul a cunoscut) sau
gestiunea de afaceri (dacă nu a cunoscut) ! Nu se păstrează accesoriile creanței pentru
că nu se bazează pe ideea de subrogație personală în drepturile creditorului
• Recursul subrogatoriu: garantul va primi în baza plății făcute către creditorul-accipiens
toate drepturile acestuia asupra obligației principale și accesoriilor.
! Regresul va fi total doar dacă fideiusiunea s-a încheiat cu acordul debitorului (tot
ce a plătit + daune-interese + potențiale dobânzi pe care a trebuit să le plătească
creditorului chiar dacă obligația principală nu le prevedea)
! Fideiusiunea s-a încheiat fără consimțământul debitorului => doar ce ar fi fost
ținut debitorul să plătească (inclusiv daune-interese)
• Dacă și debitorul și și fideiusorul au făcut plata => acțiunea în restituire față de
creditor/debitor
 C. Între fideiusori
• Prezumția de solidaritate între fideiusori (co-fideiusori)
• Fideiusiunea fideiusiunii
• NU fideiusiune solidară => fideiusorul urmărit de creditor poate să îi opună beneficiul de
diviziune (sparge prezumția de solidaritate) - plata se împarte la toți fideiusorii
! Dacă un co-fideiusor devine insolvabil înainte de invocarea beneficiului de
diviziune => odată cu invocarea se împarte datoria la toți ceilalți rămași solvabili
(NU creditorul suportă riscul insolvabilității fideiusorilor)
! Dacă un co-fideiusor devine insolvabil după invocarea beneficiului de diviziune
=> creditorul va suporta riscul insolvabilității debitorului respectiv (asta deoarece
nu mai există solidaritate între co-fideiusori)

Stingerea fideiusiunii
• Indirect, ca efect al stingerii obligației principale
• Când datorită faptei creditorului subrogația nu ar profita fideiusorului (eliberat în limita sumei
pe care nu ar putea să o recupereze)
• La împlinirea termenului de 3 ani când obligațiile viitoare sau nedeterminate nu au devenit
exigibile (prin notificarea creditorului, debitorului și celorlalți fideiusori)
• Ca efect al dării în plată pe care o acceptă creditorul (chiar dacă este ulterior evins)
• Decesul fideiusorului
• La împlinirea termenului obligației principale
Exc: 2/6 luni de la împlinirea termenului obligației principale dacă creditorul a introdus
acțiune împotriva debitorului.

Garanțiile Reale (fără deposedare)

• Drepturi speciale asupra unor bunuri
• Privilegii + Ipoteci

Privilegiile 2333-2342
Garanție reală care îl îndreptățește ex lege pe titularul său la prioritate în a obține plata din
echivalentul unui anume bun.
• Sursa este exclusiv legea (nu se pot constitui/modifica/stinge prin convenții)
• Este accesoriu unei creanțe (în principiu chirografare)
• Sunt oculte (nu trebuie făcute măsuri de publicitate în vederea constituirii lor, cu câteva
excepții care pot fi asimilate garanțiilor reale)

! Concurs între creditori: mai mulți creditori care vin simultan sa ceară plata

Rangurile Privilegiilor
• Regula: ordinea de înregistrare e și ordinea rangurilor
• Creanțele chirografare nu au rang
• Creanțe privilegiate > creanțe neprivilegiate

Tipologie
A. După obiectul lor
• Mobile/Imobile
• Generale (obiectul este determinat doar generic)/Speciale (obiectul este precizat - identificat
exact)
 B. După natura juridică
• Însoțesc o garanție reală deja constituită (garanțiile reale privilegiate)
• Acționează fără să fie nevoie de existența unei garanții reale
C. După sediul legal
! Dacă nu se prevede expres în legile speciale că privilegiul constituit de ele are un rang
superior față de cel de drept comun (cod civil, procedură civilă), atunci privilegiile constituite
de dreptul comun vor avea prioritate
D. După publicitate
• Oculte (regula): sunt opozabile erga omnes fără înscriere
• Publice: sunt opozabile erga omnes doar dacă sunt înscrise
! Privilegiul mobiliar special public va avea prioritate față de ipotecă doar dacă au
fost înscrise anterior ipotecii

Ipoteca Imobiliară
• Accesorie și indivizibilă (asupra întregului bun, oricum ar fi el alterat; diminuarea obligației nu
duce și la diminuarea ipotecii ! Se poate deroga convențional de la caracterul indivizibil al
ipotecii)
• Subzistă atât timp cât obligația pe care o garantează există și poartă în întregime asupra
tuturor bunurilor grevate și asupra fiecărei părți din bunuri, chiar dacă proprietatea/obligațiile
sunt divizibile.
• Dreptul de urmărire: Se mențin asupra bunurilor grevate prin orice mână ar trece
• Dreptul de preferință: Creditorul ipotecar > creditorii chirografari
• Drept public, NU ocult => Trebuie înscrisă în registrele de publicitate pentru opozabilitate față
de terți
• Indisponibilizarea bunului este interzisă

Operațiuni asimilate:
• Clauzele de rezervă a proprietății
• Pactele de răscumpărare
• Cesiunile de creanță încheiate în scop de garanție

Tipologie
A. Convențională
B. Legală

! Ipoteca imobiliară generală e nulă (trebuie dublu-specializată: menționarea în actul constituitor

atât a valorii creanței principale, cât și identificarea bunului care este grevat)

! Bunurile inalienabile/insesizabile nu pot fi ipotecate (va fi valabilă ca ipoteca unui bun viitor atunci
când bunul este afectat de o inalienabilitate/insesizabilitate convențională)
! Ipoteca nudei proprietăți se extinde asupra proprietății depline la stingerea dezmembrămintelor

• Ipoteca unei cote-părți indivize: se strămută asupra părții respective din bun în limita valorii
cotei-părți.
• Ipoteca se extinde asupra bunurilor care se unesc prin accesiune cu bunul grevat
! Bunurile mobile individuale accesorii unui imobil nu intră sub ipoteca imobilului respectiv
decât dacă se prevede exact în contract.
• În caz de distrugere a bunului grevat => ipoteca se strămută asupra sumei primite ca asigurare
! Bunuri neasigurate/valoarea bunului scade din culpa constituitorului => creditorul
poate cere constituirea unei noi ipoteci pentru garantarea aceleiași obligații
 • Dreptul de ipotecă/rangul acesteia poate fi cedat separat de creanța pe care o garantează
numai atunci când suma pentru care este constituită ipoteca este determinată în actul
constitutiv

Interzicerea unor clauze

1. Clauzele de inalienabilitate
2. Clauza penală care sancționează constituirea unei noi ipoteci asupra aceluiași imobil
3. Anticreza (deposedarea de imobil)
4. Pactele comisorii (clauze care îl autorizează pe creditor să devină proprietar/să dispună de bun
fără respectarea formalităților și procedurilor prevăzute legal în materia executării silite
imobiliare)

Publicitatea ipotecii imobiliare

• Înscrierea în CF asigură însăși existența dreptului
• Înscrierea în CF stabilește rangul creditorului

Efectele Ipotecii
• Față de terți: creditorul ipotecar poate urmări bunul ipotecat în orice mână ar trece, fără a ține
seama de ipotecile înscrise după ipotecile sale
• Dacă debitorul are mai multe imobile ipotecate => terțul subdobânditor al unui imobil ipotecat
poate invoca beneficiul de discuție (cere executarea silită mai întâi a celorlalte imobile
ipotecate aflate încă în proprietatea debitorului)
• Dacă terțul subdobânditor a plătit obligația/i-a fost executat bunul ipotecat => se subrogă
personal creditorului și se poate îndrepta împotriva debitorului cu toate drepturile acestuia.
• Dacă terțul dobânditor al unui bun grevat de ipotecă avea înainte de dobândirea bunului un
dezmembrământ asupra sa, iar în urma executării silite este înstrăinat => dezmembrământul
va renaște asupra bunului.
(Eg A are uzufruct asupra unui bun grevat de ipoteca. A cumpără bunul respectiv. Bunul este
executat silit și vândut altcuiva. Uzufructul lui A renaște, dar trebuie înscris în CF).

Realizarea Ipotecii
• Înseamnă îndeplinirea procedurilor de executare silită
• Creditorul ipotecar e în subsidiar și chirografar
=> a. poate renunța la beneficiul special și să devină chirografar
=> b. Dacă nu îi ajunge bunul pentru acoperirea creanței, va executa și alte bunuri din
patrimoniul debitorului
• Concursul creditorilor:
A. Între creditori ipotecari: rang în funcție de data la care au înscris ipoteca în CF
B. Între creditori ipotecari și privilegiați:
Regula: ipotecari > privilegiați general (asupra întregului patrimoniu)
Exc: cheltuieli de judecată în interesul comun al creditorilor/cheltuieli de
înmormântare a datornicului
! Privilegii speciale mobiliare > Ipoteca imobiliară
! Ipoteca legală = Ipoteca convențională

Stingerea ipotecii imobiliare convenționale

• În momentul radierii din CF
• Dreptul este prescriptibil în 10 ani
• Dacă obligația principală se prescrie extinctiv, ipoteca NU se stinge automat (! Dar creditorul
ipotecar se poate satisface doar în limita valorii bunului ipotecat)
Ipoteca imobiliară legală
• Au înlocuit privilegiile, dar au rang egal cu ipotecile convenționale

Faptul Juridic Licit (Cvasicontractele)

Situația în care o persoană suferă un prejudiciu datorită acțiunii sale proprii licite, cu efectul corelativ
al sporirii patrimoniale a altuia.

• Gestiunea de afaceri, plata nedatorată, îmbogățirea fără justă cauză

Gestiunea de afaceri 1330-1340

Administrarea intereselor unei alte persoane, săvârșit fără știința acesteia și în beneficiul ei
• Binefăcător: gerant/gestor de afaceri
• Persoana care profită: gerat

Condiții
A. Legate de obiectul gestiunii
• Gerantul poate încheia doar acte de conservare și administrare cu privire la bun (NU
dispoziție)
• Gerantul trebuie să își limiteze actele la bunurile vizate (nu poate afecta alte părți ale
patrimoniului geratului)
• NU trebuie să fie proprietatea exclusivă a geratului
B. Gestiunea trebuie să fie oportună geratului
! NU contează dacă bunul piere ulterior, evaluarea se face în concret și se raportează la
momentul săvârșirii gestiunii.
• Doar cheltuieli utile și necesare (NU cheltuieli de îmbunătățire/sporire a valorii)
! Cheltuieli utile și necesare: cheltuielile necesare pentru ca bunul să nu se
devalorizeze
! Geratul este obligat la restituire doar în limita eventualelor pierderi
• Gestiunea inoportună: gerantul a făcut cheltuieli care nu erau nici necesare nici utile =>
geratul este obligat la restituire în limita sporului de valoare (avantajelor) adus bunului.
C. Gerantul trebuie să acționeze conștient de faptul că administrează bunurile altuia, urmând
însă să și recupereze ce a plătit pentru gerat.
! Dacă geratul cunoaște de gestiune, aceasta îndeplinește condițiile de existență numai dacă geratul
se afla în imposibilitatea de a-și vedea singur de propriul interes/să își găsească un mandatar.

Efecte
• Obligația geratului de a-l indemniza pe gerant pentru toate cheltuielile pe care le-a făcut
• Gerantul este ținut să continue gestiunea până când geratul se poate ocupa singur de asta.
! Moștenitorii gerantului sunt asimilați autorului lor
• Gerantul trebuie să administreze bunurile geratului cu diligența pe care o acordă afacerilor
proprii
! Exc: când e vorba de un prejudiciu iminent => sancționat doar pentru culpă
gravă/intenție
 Când geratul se opune gestiunii, dar gerantul tot o face => răspunde și pentru cea
mai ușoară culpă
• Gerantul trebuie să îl informeze de îndată pe gerat/moștenitori de începerea gestiunii.
• Gerantul trebuie să îi dea socoteală geratului (bonuri, chitanțe etc)
• Gerantul poate pretinde rambursarea cheltuielilor cu gestiunea și repararea pagubelor pe care
aceasta i le-a produs (! Se instituie o ipotecă legală pe bunurile geratului)
• Gerantul încheie actele în nume propriu => va fi ținut personal de acte, dar va avea acțiune în
regres împotriva geratului.
• Gerantul poate încheia acte în numele geratului
• Geratul poate să ratifice toate actele gerantului => se aplică regulile de la mandat => trebuie
rambursate toate cheltuielile, indiferent dacă au fost oportune sau nu.

Plata nedatorată 1341-1344

Ceea ce s-a plătit fără datorie obligă pe cel care a primit prestația să o înapoieze.
Protejată de acțiunea în repetițiune (restituire) introdusă de solvens împotriva lui accipiens.

Condiții
A. Prestația solvens-ului trebuie făcută cu titlul de plată (acțiune voluntară care execută obligația
de a da)
! Prezumția relativă că plata s-a făcut cu intenția de a stinge o datorie proprie
B. Plata indebitului trebuie făcută din eroare
! Animus iocandi => acțiunea întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză, NU plata
nedatorată
C. Lipsa debitului
! Plata obligațiilor naturale rămâne valabilă
! Plata către un creditor aparent rămâne valabilă, acesta urmând să restituie plata
creditorului real și nu solvens-ului

Efecte
• Accipiens-ul trebuie să restituie ce a primit fără drept de la solvens
• Despăgubiri dacă se dovedește paguba solvens-ului din culpa falsului creditor
• Accipiens-ul poate să recupereze toate cheltuielile făcute cu întreținerea bunului
Accipiens de bună-credință:
▪ Păstrează fructele
▪ Bunul piere fără culpa accipiens-ului => trebuie să predea doar indemnizația de
asigurare
▪ Bunul piere din culpa accipiens-ului/l-a înstrăinat voluntar => plătește valoarea cea
mai mică între data primirii/pieirii/înstrăinării
▪ Deteriorare parțială => despăgubiri
Exc: deteriorare normală prin folosirea bunului/neimputabilă accipiens-ului
▪ Cheltuieli necesare și utile => solvens-ul poate să aleagă să i se plătească fie
materialele și manopera, fie sporul de valoare adus bunului
▪ Cheltuielile de restituire sun suportate de accipiens
Accipiens de rea-credință:
▪ Restituie fructele
▪ Achită solvens-ului contravaloarea folosirii bunului
▪ Bunul piere fără culpa accipiens-ului => risc suportat de accipiens (! Exc: dovedește
că bunul ar fi pierit și dacă se afla la solvens)
▪ Bunul piere din culpa accipiens-ului/este înstrăinat voluntar => plătește valoarea
cea mai mare între data primirii/pieirii/înstrăinării
 ▪ Cheltuieli necesare și utile => solvens-ul poate să aleagă să i se plătească fie
jumătate din valoarea materialelor și manopera, fie jumătate din sporul de valoare
adus bunului
▪ Cheltuielile de restituire sun suportate de accipiens
! Accipiens incapabil => ținut să restituie doar în limita îmbogățirii sale (probată de solvens
Exc: dacă este de rea-credință => decade din beneficiul incapacității și trebuie să restituie
integral

• Terțul subdobânditor de bună-credință păstrează bunul

Îmbogățirea fără justă cauză 1345-1348

Când lipsește justificarea juridică a îmbogățirii unei persoane, cu efectul sărăcirii corelative a unei
alte persoane
• Rezultatul unei prestații de a face

Condiții
A. Condiții juridice
• Caracter subsidiar: poate fi invocată doar dacă nu există alternative juridice
• Îmbogățirea se considerată întemeiată când rezultă din
▪ Executarea unei obligații valabile
▪ Neexercitarea de către cel păgubit a unui drept contra celui păgubit
▪ Act cu intenția de a gratifica
• Inexistența unui just titlu al îmbogățirii
• Îmbogățirea trebuie să fie neimputabilă îmbogățitului
B. Condiții materiale
• Creșterea patrimonială a unuia și scăderea altuia aflate în relație de cauzalitate
• Trebuie să fie rezultatul unei prestații de a face

Efecte
• Întoarcerea sporului patrimonial obținut pe nedrept de la îmbogățit la păgubit
• Restituirea se datorează doar dacă îmbogățirea subzistă până la data sesizării instanței
• Nu se datorează decât sporul de valoare și nu se poate pretinde decât pierderea de valoare.
Contractul
Formarea Contractului 1182-1203

Negocieri contractuale
! Contracte nenegociate: contractele de adeziune (conținut precizat de una dintre părți, cealaltă
poate doar accepta), contractele tip
Clauze standard: stipulațiile stabilite în prealabil de una dintre părți pentru a fi utilizate în mod
general şi repetat şi care sunt incluse în contract fără să fi fost negociate cu cealaltă parte.
• Clauzele negociate prevalează asupra clauzelor standard.
• Atunci când ambele părți folosesc clauze standard și nu ajung la o înțelegere cu privire la
acestea, contractul se încheie totuși pe baza clauzelor convenite și a oricăror clauze standard
comune în substanța lor, cu excepția cazului în care una dintre părți notifică celeilalte părți, fie
anterior momentului încheierii contractului, fie ulterior și de îndată, că nu intenționează să fie
ținută de un astfel de contract.
• Clauze neuzuale (specie clauze standard) nu produc efecte decât dacă sunt acceptate expres.

Contracte negociabile
Contractul-cadru: între profesioniști, urmat de contracte de aplicație

Comportament prescris la negocieri

A. Libertatea Negocierii
Libertatea inițierii, desfășurării și ruperii negocierilor, neputând fi ținute răspunzătoare pentru
eșecul acestora
B. Buna-credință în negocieri: dacă nu => despăgubiri
C. Păstrarea confidențialității

Antecontractele
Pactul de opțiune, Promisiunea de a contracta, Pactul de preferință

I. Pactul de Opțiune: 1278

Convenție prin care o parte își exprimă consimțământul la încheierea unui contract concret, iar
cealaltă parte își rezervă dreptul de a achiesa la acest consimțământ până la o anumită dată.
! Trebuie neapărat un termen
! Bunul va fi indisponibilizat (inalienabil, insesizabil) în patrimoniul celui care și-a exprimat
consimțământul la vindere până la împlinirea termenului
! Opozabilitate terți (pentru bunuri tabulare) => notare în CF

II. Promisiunea de a contracta: 1279

Convenție prin care cel puțin o parte promite că își va da consimțământul necesar la încheierea unui
contract viitor și concret.
! Promisiunea bilaterală nu creează contractul propriu-zis. Părțile doar se leagă să încheie un
contract pe viitor.
! Diferențe față de pactul de opțiune:
• Doar pactul de opțiune cuprinde un consimțământ ferm și apt de a genera efectele
contractului concret, în ipoteza în care beneficiarul lui îl acceptă => Doar pactul de opțiune
poate duce la încheierea automată a contractului anticipat de părțile sale, căci promisiunea de
a contracta presupune o nouă manifestare de voință.
• Răzgândirea nu e admisibilă în ambele cazuri. Pactul de opțiune: răzgândirea nu produce
niciun efect dacă a survenit după ce beneficiarul a acceptat oferta. Promisiunea de a
 contracta: daune-interese(regula)/executarea forțată în natură a promisiunii (excepția: hot jud
care să țină locul contractului promis). Condiții pentru ca judecătorul să poată pronunța o hot
jud care să țină locul contractului:
o Îndeplinirea propriilor obligații de către partea care cere acest lucru (cele pe care le
presupune promisiunea, NU și viitorul contract care este inexistent la acel moment)
o Natura contractului trebuie să permită pronunțarea unei asemenea soluții judiciare
(Excluse: contractele reale; intuitu personae; gratuite) E.g. nu au niciun efect
promisiunea de a dona, contractele prin care se constituie garanții (reale sau personale),
cum sunt fideiusiunea, gajul, ipoteca.
o Promisiunea trebuie să respecte cerințele legii pentru validitatea contractului concret
(dacă viitorul contract trebuie să fie solemn, atunci și promisiunea trebuie să fie
solemnă).
! Termenul pentru acțiune (înlocuirea contractului cu o hot jud se prescrie la 6 luni de la
data la care trebuia încheiat contractul)

III. Pactul de Preferință: 1730-1740

Convenția prin care o parte promite celeilalte că o va prefera în calitate de contractant într-un
eventual contract concret, fără ca cel preferat să se oblige în vreun fel.
! Nu e o ofertă => consimțământul la un contract viitor nu este exprimat
! Întotdeauna unilateral (beneficiarul nu se angajează cu nimic)
• Dreptul de a fi preferat la cumpărarea unui bun => drept de preempțiune (titular: preemptor).
Indivizibil, incesibil; se stinge la moartea preemptorului (Exc: dacă a fost constituit pe un
termen => max 5 ani)
• Ofertă respinsă de preemptor duce la stingerea dreptului
• Dacă proprietarul vinde bunul altei persoane => proprietatea cumpărătorului se desființează
ex tunc DOAR prin exercitarea dreptului de preempțiune => preemptorul se substituie
cumpărătorului inițial în aceleași condiții ca cele stipulate în contract.
! Mai mulți preemptori, ordine:
1. Preemptorul legal (dacă sunt mai mulți, vânzătorul va alege pe unul dintre ei)
2. Preemptorii convențional înscris în cartea funciară (bunuri imobile)
3. Preemptorul convențional cel mai vechi (bunuri mobile) - se ia în considerare data certă a
pactelor de preferință

Schimbul defazat de consimțăminte

Oferta de a Contracta: 1186-1200

Angajament juridic exteriorizat de a încheia un contract concret

Adresată: persoană determinată/persoane determinabile/grup nedefinit
Convenția se naște automat la momentul acceptării (nu este nevoie de nicio altă formalitate)
• Oferta cu termen și adresată unor persoane determinate este irevocabilă (termenul curge de
la momentul la are oferta ajunge la beneficiar). Poate fi revocată dacă revocarea ofertei ajunge
înaintea sau concomitent cu oferta în sine.
• Oferta fără termen retrasă intempestiv (termen nerezonabil, nu a apucat să fie acceptată) =>
destinatarul are dreptul doar la despăgubiri
• Oferta fără termen: revocabilă dacă este adresată unei persoane prezente care nu o acceptă
pe loc.
• Acceptarea ofertei ajunge întârziat la ofertant, din motive neimputabile destinatarului,
contractul se va considera încheiat doar dacă ofertantul nu îi comunică destinatarului
acceptarea tardivă.
 • O acceptare tardivă poate fi acceptată la rândul ei de către ofertant, contractul fiind astfel
încheiat.
• Trebuie să respecte aceeași formă ca și contractul final care se urmărește a fi încheiat.

Condiții
1. Fermă: Ofertantul exprimă intenția de netăgăduit de a se lega juridic (achiesează la ideea că
încheierea convenției nu va mai depinde de el, ci doar de destinatarul ofertei). ! Nu pot fi
făcute rezerve (rezervele nu sunt condiții, ci clauze care descriu dependența ofertei de voința
autorului său ulterior momentului emiterii sale)
2. Completă: oferta trebuie să cuprindă elementele esențiale ale contractului a cărui încheiere
este propusă destinatarului (bun suficient determinat, preț fix etc.)

Caducitatea ofertei (neimputabilă ofertantului): nu ajunge la destinatar în termen; respinsă de

destinatar/face rezerve etc.
! Decesul/incapacitatea destinatarului nu fac oferta caducă, decât în situația în care natura
afacerii/împrejurările o impun. Nici moartea ofertantului nu atrage, în principiu, caducitatea ofertei
(Exc: intuitu personae). Incapacitatea ofertantului survenită ulterior emiterii ofertei nu atrage
caducitatea, decât în cazul contractelor intuitu personae/când destinatarul știa de situația
ofertantului. Dacă ofertantul era incapabil la momentul emiterii ofertei => nulitate

Comunicarea: poate fi făcută prin orice mijloc tehnic, dar produce efecte numai când ajunge la
destinatar (indiferent dacă acesta știa de dinainte de ea)

Retractarea ofertei (Retragere):

Pentru oferte revocabile => oricând, efecte ex nunc (poate fi considerată delict - retragere
intempestivă - => despăgubiri)
Ofertă irevocabilă => înainte/concomitent cu ajungerea ofertei la destinatar (altminteri retragerea
este inopozabilă)

Acceptarea ofertei de a contracta

Condiții
1. Fermitate: ca în cazul ofertei - acceptantul trebuie să fie animat de voința de a se angaja juridic
cu scopul de a se încheia automat contractul, prin simpla emitere a acceptării.
2. Caracter pur și simplu: fără rezerve, fără să adauge sau să scadă nimic de al ofertă

Comunicare: orice mijloace; după ce actul de acceptare ia forma pe care o cere contractul

Retractarea ofertei (retragerea): înainte sau concomitent cu momentul în care acceptarea ajunge la
ofertant

Momentul încheierii contractului

În momentul în care acceptarea ajunge la ofertant (chiar dacă acesta nu a luat la cunoștință din
motive neimputabile lui). ! Exc: donație => „ofertantul” trebuie să fie informat, nu doar să
recepționeze acceptarea donației.
! În unele cazuri, se consideră încheiat contractul și în momentul în care acceptantul începe
săvârșirea anumitor acte concludente, fără ca acesta să comunice acceptarea ofertantului (se ține
cont de uzanțe/practici etc.)
Interpretarea contractului

1. Contractul se interpretează după voința concordantă a autorilor negotium-ului, iar nu după

sensul literal al instrumentum-ului.
! Orice obscuritate se interpretează în favoarea debitorului/părții căreia i s-a impus un contract
de adeziune
! Orice clauză obișnuită se subînțelege
! Clauze negociate > clauze standard
2. Clauzele sunt interconectate, astfel se pot explica una prin alta

Efectele Contractului

Principiul Forței Obligatorii: 1270

Contractul valabil încheiat are putere de lege între părți
Împrejurări care au efect asupra forței obligatorii a contractului: impreviziunea; denunțarea
unilaterală a contractului

Impreviziunea
Contracte sinalagmatice și comutative când intervin ulterior condiții care determină ca executarea
lor să fie cu mult mai oneroasă decât s-a prevăzut.
! Nu ridică probleme de nulitate, ci de executare
• Clauza de indexare: ajustarea valorii prestațiilor contractuale prin raportarea la un anumit
etalon (eg raportarea la Euro, chiar dacă plata concretă e făcută în lei)
• Clauza de hardship: obligativitatea părților de a renegocia contractul dacă împrejurările în care
acesta este executat atrag o rupere a echilibrului inițial stabilit de părți
! Nu obligă părțile să încheie un nou contract, nici să repare dezechilibrele survenite
Cod civil:
Regula: părțile să execute obligațiile chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă
Excepția: revizuirea judiciară a contractului, numai atunci când dezechilibrul e atât de grav, încât
executarea actului a devenit excesiv de oneroasă, iar părțile sale nu cad de acord la o reechilibrare
amiabilă a prestațiilor datorate:
Condiții:
o Contract sinalagmatic valid și în curs de executare
o Să survină o cauză externă excepțională
o Să determine o onerozitate excesivă și vădit injustă a obligației unuia dintre contractanți
o Debitorul să NU își fi asumat expres că suportă astfel de riscuri și să dovedească că a
încercat să renegocieze cu bună-credință și într-un termen rezonabil.
Rezultat: instanța poate dispune adaptarea/încetarea contractului

Denunțarea unilaterală a contractului

Contracte cu executare continuă/succesivă încheiate pe perioadă nedeterminată: poate fi denunțat
oricând, cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz.
! Nu trebuie prevăzută expres în contract și orice clauză care o interzice este nulă
Contracte cu executare continuă/succesivă încheiate pe o perioadă determinată: posibilitatea de a
denunța unilateral trebuie prevăzută expres + trebuie respectat termenul rezonabil de preaviz
! Doar efecte ex nunc
Contractele cu executare dintr-o dată => valabilă doar dacă a fost denunțat înainte de începerea
executării contractului.
Regula Relativității Contractului
Contractul produce efecte numai între părți
Vizează doar contractele care conțin o creanță.

Părțile Contractante
Persoana care și-a exprimat consimțământul cu ocazia încheierii actului, fie persoana care consimte
ulterior să i se aplice o normă privată preexistentă (parte originară vs parte survenită)
Participanții (eg reprezentantul) și Intervenienții (eg notarul) nu sunt părți
Părții survenite nu i se recunoaște acțiunea în anulare/rezoluțiune

Terții
Persoane total străine de contract (terți desăvârșiți, absoluți)
• Desăvârșiți: total străini de contract
• Absoluți: sunt ținuți să respecte contractul, efectele acestuia (opozabilitatea contractului față
de ei)
• Terți specifici (eg debitorul cedat): terți caracteristici anumitor operațiuni juridice

Avânzii-Cauza
Succesori universali (sau cu titlu universal) - pot fi asimilați părților survenite, Succesori cu titlu
particular - pot fi asimilați părților survenite, Creditori chirografari

Excepții de la regula relativității contractului

! De fapt nu sunt excepții
A. Promisiunea faptei altuia
• O persoană se obligă față de contractul său să determine o terță persoană să încheie, să
ratifice sau să execute un act concret. (se aplică și în cazul nulității relative, când cineva
se angajează să convingă pe cineva să renunțe la aceasta)
• Obligație de rezultat: dacă terțul nu este convins => promitentul e pasibil de despăgubiri
! Nu poate fi obligat la executarea contractului în locul terțului decât dacă s-a prevăzut
asta expres în contract (garanție)
! Promitentul poate fi exonerat dacă va asigura plata „datorată” de terț (nu va trebui să
dea daune-interese dacă asigură executarea pe altă cale a obligației care ar fi trebuit să îi
revină terțului)
! Plata și despăgubirile nu pot fi cumulate
! Obligația promitentului se transmite mai departe și în cazul morții sale
B. Stipulația pentru altul
• Contract prin care promitentul se angajează față de stipulant că va oferi un beneficiu
unui terț beneficiar.
• Beneficiarul trebuie identificat concret
• În absența beneficiarului, stipulația profită stipulantului
• Acceptare beneficiarului nu afectează validitatea actului, ci doar eficiența sa
• Decesul stipulantului nu stinge efectele stipulației
• Stipulantul este singurul care poate revoca stipulația fără consimțământul promitentului,
mai puțin când acesta are un interes să o execute
! Creditorii/moștenitorii stipulantului/promitentul nu pot revoca beneficiul oferit
terțului
• După acceptare, beneficiarul dispune de toate mijloacele legale pentru protejare
dreptului său, ca și cum ar fi fost parte la contractul inițial (eg executarea silită), dar nu o
poate revoca.
Principiul Opozabilității Contractului: 1281
Terții sunt ținuți să nu facă nimic de natură să împiedice desfășurarea normală a efectelor unei
operațiuni juridice valide.
Regula: Opozabilitatea acționează de plin drept => automat odată cu perfectarea actului (prezumție
simplă că terțul a cunoscut contractul)
Excepțiile: Opozabilitatea apare doar odată ce se fac formalitățile de publicitate (prezumție absolută
de cunoaștere)

Simulația: 1289-1294
Operațiune juridică prin care părțile unui contract tăinuit terților confecționează și o convenție
aparentă, ostensibilă tuturor, cu unicul scop de a le ascunde adevăratele efecte ale actului secret.
Între părți își face efectul actul secret; față de terți - actul public.

Act secret: contraînscris

Act public: act ostensibil

Tipuri de simulație:
A. Actul fictiv: nu corespunde cu nimic realității; contract inexistent, doar ca să creeze aparența
unui efect juridic
B. Actul deghizat: disimularea printr-un alt act a unui contract încheiat efectiv, căruia i se ascunde
de la public adevărata natură juridică
C. Interpunerea de persoane: prezentarea publică a unei alte persoane decât cea reală ca fiind
legată de efectele unei convenții efectiv încheiată.

Condiții
• Părțile trebuie să fie animate de intenția de a disimula adevărata lor voință juridică
• Contractul perfectat în secret trebuie să îndeplinească condițiile de fond impuse legal pentru
încheierea sa validă
! Nu trebuie îndeplinite condițiile de formă

Efectele
Între părți: contraînscrisul
! Succesorii universali/cu titlul universal sunt asimilați părților, dacă nu rezultă din contraînscris
altceva/dacă prin contract le sunt vătămate drepturile
! Dacă unii succesori vor să invoce contraînscrisul, iar alții actul public => câștigă succesorii de
bună-credință care invocă actul public.
• Contractul secret translativ de drepturi: subdobânditorilor de bună-credință de la un titular
fictiv de drepturi le este inopozabil contraînscrisul. Succesorii cu titlu particular și creditorii
înstrăinătorului aparent sunt asimilați părților => nu pot invoca contraînscrisul
subdobânditorului de bună-credință.
• Contraînscrisul poate fi invocat de terți împotriva părților
• Creditorii: contraînscrisul rămâne inopozabil creditorilor dobânditorului aparent.
Conflict creditori înstrăinător - creditori dobânditori => au prioritate creditorii înstrăinătorului
DE CE? Nu le era opozabil contraînscrisul creditorilor înstrăinătorului aparent? - decizie
arbitrară
Perioada interimară a simulației
Cuprinsă între momentul săvârșirii simulației și clipa dării ei în vileag (prin promovarea unei acțiuni în
simulație)

I. Principiul voinței reale

Între părți își face efectul doar contraînscrisul, nu și actul public
II. Principiul beneficiului aparenței
Prezumția de necunoaștere/bună-credință a terților?
III. Principiul dedublării realității juridice
IV. Liceitatea de principiu a simulației
V. Principiul neutralității simulației
• Nu este o cauză de nulitate
VI. Principiul inopozabilității actului ascuns

Proba
Părți + cei asimilați: înscris preconstituit dacă valoarea depășește 250 lei. Imposibilitate
morală/caracter ilicit => orice mijloc de probă
Terți: orice mijloc de probă

Acțiunea în simulație
Restabilirea realității prin distrugerea aparenței
Însoțește o altă acțiune
Imprescriptibilă

Sancțiunea neexecutării contractului

Neexecutarea fortuită și riscul contractual 1557

• Cauze independente de voința părților care fac imposibilă executarea actului
Contracte unilaterale: riscul este suportat de creditor
Contracte bilaterale (sinalagmatice):
• riscul este suportat de debitorul obligației imposibil de executat (el nu mai are niciun temei să
pretindă îndeplinirea obligației corelative din partea celuilalt partener contractant)
• Contracte care transferă/constituie drepturi reale: proprietarul suportă riscul
! Cât timp bunul nu este predat => riscul aparține debitorului obligației de predare
Exc: Creditorul este pus în întârziere (chiar dacă ar dovedi că bunul ar fi pierit și
dacă ar fi fost predat la timp)

Efecte
• Contractul este desființat ex tunc (efecte ex nunc în cazul contractelor cu executare
continuă/succesivă)
• Imposibilitatea executării este doar temporară: creditorul alege dacă se desființează
contractul/suspendarea executării propriilor obligații

Excepția de neexecutare a contractului 1556

Una dintre părțile unui contract sinalagmatic poate să refuze să își execute propriile obligații, atâta
timp cât nu a primit ceea ce i se datora de la cealaltă parte.
! Nu trebuie să apeleze la justiție și nu trebuie să informeze debitorul indolent
Condiții
1. Trebuie să vizeze obligații sinalagmatice scadente simultan
2. Nu necesită un formalism/îndeplinirea vreunei proceduri speciale (eg nu trebuie pus în
întârziere)
! Excipiensul nu trebuie să dea dovadă de un caracter șicanator și abuziv (trebuie să cântărească
obligația neexecutate și să acționeze cu bună-credință)
3. Neexecutarea invocată nu trebuie să fie cauzată chiar de excipiens (acțiune/omisiune)
4. Nu contează cauza concretă care a determinat neexecutarea obligației

Efecte
• Suspendarea executării obligației excipiensului (până când celălalt execută obligația sa)
• Chirografarii excipiensului nu pot acționa oblic cerând executarea contractului
• Dacă obligația se execută, excepția se ridică și excipiensul trebuie și el să își execute obligația
• Dacă obligația nu se execută, excipiensul trebuie să aleagă între executarea silită sau
rezoluțiunea contractului

Rezoluțiunea contractului 1549-1553

În caz de neplată la scadență, creditorul poate să aleagă rezoluția contractului (desființarea unui
contract valid încheiat ca urmare a neexecutării acestuia).

Executare dintr-o dată: rezoluțiune

Executare succesivă/continuă: reziliere

• Judiciară: dispusă de instanță la cerere

• Convențională: dispusă în baza unei clauze rezolutorii (pact comisoriu)

Rezoluțiunea judiciară
• Doar dacă e de o anumită gravitate neexecutarea (pentru reziliere trebuie nu trebuie să fie
grav, dar trebuie să aibă un caracter repetat)
• NU trebuie pus în întârziere
• Acțiunea în rezoluțiune: acțiune personală, termen de prescripție: 3 ani
• Efecte: punerea în situația anterioară încheierii contractului

Rezoluțiunea convențională
• Clauză rezolutorie = Pact comisoriu
• Trebuie să prevadă expres neexecutarea căror obligații atrage rezoluțiunea contractului
• Pact comisoriu cu notificare = notificarea are rol de punere în întârziere (dacă nici așa nu
respectă termenul debitorul => creditorul poate să desființeze contractul printr-o simplă
declarație unilaterală pe care o comunică ulterior debitorului)

Rezoluțiunea unilaterală
• Efectele pactului comisoriu fără notificare
• Trebuie emisă în termenul de prescripție al acțiunii în rezoluțiune
! NU trebuie confundată cu denunțarea unilaterală (revocarea consimțământului inițial -
acționează ex nunc)

Efecte
• Desființarea contractului, precum în cazul nulități (ex tunc)
• Contracte cu executare continuă/succesivă => reziliere (ex nunc)
 • NU are efect asupra clauzelor referitoare la soluționarea diferendelor ori asupra celor care
sunt destinate să producă efecte chiar în caz de rezoluțiune (eg clauze penale)
• Poate fi și parțială (doar când executarea contractului este divizibilă, iar partea vizată de
rezoluțiune nu este esențială)
• Revenirea la situația inițială => restituirea în natură; posesorul de rea-credință trebuie să
restituie și fructele
• Subdobânditorul poate invoca posesia de bună-credință/uzucapiunea (altfel trebuie să
restituie bunul)

Reducerea prestațiilor contractuale

Mijloc de diminuare a valorii sau a obiectului prestațiilor contractuale, pe motiv de neexecutare a
obligațiilor corelative.
• În cazul unei executări parțiale
• Judiciară/convențională
• Se poate aplica și în cazul contractelor succesive/continue dacă natura lor o permite
• Nu este o sancțiune, nu este compatibilă cu despăgubirile

Răspunderea civilă contractuală: 1350

! A nu se confunda cu executarea prin echivalent?
Răspundere contractuală vs răspundere delictuală: Când faptul ilicit constă în neîndeplinirea unei
obligații voluntare, vorbim despre răspundere contractuală. Dacă delictul civil constă în
neîndeplinirea unei obligații ex contractu => răspundere delictuală.

Non-cumulul răspunderilor civile

Nu poate fi invocată răspunderea delictuală atunci când sunt întrunite condițiile răspunderii
contractuale
! Exc: când nerespectarea contractului constituie și un alt delict civil (eg contractul privind
siguranța personală => respectul datorat vieții umane trebuie să premeargă respectul datorat
cuvântului dat => se poate angaja răspunderea delictuală)

• Răspunderea contractuală este incidentă numai dacă există un prejudiciu

Specii de răspundere contractuală

• Răspunderea contractuală pentru altul: executarea cu ajutorul unei alte persoane a obligației
debitorului.

Condiții
• Trebuie să vizeze un contract valid încheiat care nu este executat din vina debitorului
! Retragerea intempestivă a ofertei => răspundere delictuală
1. Faptul ilicit
• Orice neexecutare a contractelor constituie fapt ilicit
• Sarcina probei cade pe umerii creditorului (a face, a nu face, a da)
2. Vinovăția
• Neîndeplinirea obligației trebuie să fie culpabilă (reproșată debitorului)
• Culpa debitorului se prezumă prin simplul fapt al neexecutării (doar în cazul obligațiilor
de rezultat; în cazul obligațiilor de mijloace => creditorul trebuie să probeze că debitorul
nu a îndeplinit toate diligențele necesare)
• Nu contează forma de vinovăție a debitorului
 3. Prejudiciul
• Creditorul trebuie să dovedească că neexecutarea obligației i-a produs pagube
4. Evaluarea legală
• Când ex lege se determină atât existența, cât și întinderea prejudiciului (dobânda legală)
! Părțile pot deroga de evaluarea legală
5. Clauza penală
• Stabilirea despăgubirilor în caz de neexecutare a contractului
! A nu se confunda cu arvuna/alte garanții
• Accesorie obligației principale
• Supraviețuiește rezoluțiunii, dar poate fi invocată doar dacă neexecutarea este
imputabilă debitorului
• Divizibilă doar dacă obligația principală este divizibilă (Exc: când rolul clauzei era chiar
acela de a preveni divizibilitatea obligației principale)
! Codebitorii vor datora doar în măsura părții sale
• Nu se cumulează cu executarea obligației în natură (Exc: când penalizarea era prevăzută
pentru întârzierile în executarea obligației)
• Creditorul alege dacă va pretinde de la debitor plata în natură/plata prevăzută în clauza
penală (NU trebuie dovedit prejudiciul, dar culpa trebuie să îi aparțină debitorului)
• Instanța poate reduce cuantumul prevăzut în clauza penală atunci când:
▪ Obligația principală a fost îndeplinită parțial
▪ Penalitatea este vădit excesivă
! NU poate coborî penalitățile sub valoarea obligației principale
6. Evaluarea judiciară
• Stabilirea despăgubirilor de către instanță în absența evaluării legale/convenționale
• Se ia în considerare atât pierderea efectivă, cât și câștigul nerealizat
• Se iau în considerare și pierderile viitoare/pierderea unei șanse, dar trebuie să fie certe
și directe
! E reparabil doar prejudiciul previzibil (ce a putut fi anticipat la momentul încheierii contractului)
Exc: dacă debitorul în mod intenționat sau culpă gravă nu a îndeplinit obligațiile => va fi ținut
să repare și prejudiciul imprevizibil (dacă acesta este consecința directă și necesară a
neexecutării)

7. Raportul de cauzalitate
• Prejudiciul trebuie să fie consecință directă și necesară neexecutării
! Creditorul trebuie să probeze legătura dintre neexecutare și prejudiciu

Exonerări
A. Cauzele străine
• Cazul fortuit
• Fapta victimei - când creditorului îi e imputabilă (total sau parțial) neexecutarea obligației
B. Cazurile justificative
• Starea de necesitate
• Autorizarea/ordinul de natură legală?

Convenții asupra răspunderii contractuale

Anunțurile relative la răspunderea delictuală = declarații unilaterale de voință prin care se
avertizează asupra existenței unui pericol potențial, de care trebuie ținut seama, altfel cel care le
ignoră e considerat de producerea daunei (eg „Atenție câine rău” => daunele provocate - exonerate
de fapta victimei)
Clauzele de exonerare totală sunt acceptate doar dacă debitorului nu i se poate imputa
intenția/culpa gravă (sunt acceptate doar imprudența și neglijența) și pot viza doar daunele
patrimoniale

Răspunderea Civilă Delictuală 1349-1395

Introducere
Izvor distinct de obligații civile, concretizat în fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu

Fundamentele răspunderii => prevenirea hazardului moral

! Răspunderea obiectivă (situații în care este aproape imposibil de dovedit culpa) => teoria garanției:
cineva solvabil va răspunde, chiar dacă nu îi este lui imputabilă fapta (NU trebuie dovedită culpa eg.
Răspunderea pentru animale/obiecte aflate în proprietatea ta)

Funcțiile și Principiile
Funcția reparatorie
Nu este o sancțiune, menită să repare un dezechilibru patrimonial provocat injust și imputabil
debitorului

Principiul restitutio in integrum: În natură și integral; repunerea în situația anterioară producerii

delictului
! Victima poate să aleagă între plata în natură sau prin echivalent

Elemente comune și necesare angajării oricărui tip de răspundere

Dauna
= pagubă, prejudiciu
• Dauna trebuie cauzată altuia decât responsabilului civil (autorul delictului civil)
• Prejudiciul se poate naște din sfidarea oricărui drept subiectiv/interes legitim

Clasificări ale daunelor

După natura interesului/dreptului lezat:
• Daune materiale: pierdere totală/parțială de valoare adusă unui bun sau interes economic al
victimei
• Prețuire a pierderii în ziua întâmplării lor
• Daune corporale: atingere adusă sănătății omului
• Daune materiale concrete (cheltuieli de spitalizare, pierdere câștigurilor din muncă etc.)
+ daune morale (prejudiciu estetic, prejudiciu de agrement, dureri pricinuite etc.)
• Daune morale propriu-zise (pure): consecința atingerii directe a unor valori care nu au un
corespondent patrimonial sau economic.
• Onoarea, reputația, dreptul la propria imagine, viața particular etc.
După gradul de complexitate a daunei:
• Prejudiciu simplu: lezarea unui singur interes/drept
• Prejudiciu complex: presupune un cumul de daune distincte sau o succesiune de pagube
suportate de aceeași persoană
! Daunele corporale sunt întotdeauna complexe deoarece presupun atât daune
materiale cât și daune morale.

• Daune directe: consecințele negative nemijlocite ale delictului civil

• Daune indirecte (prin ricoșeu): consecințele prejudiciabile sunt suportate de o altă persoană
decât cea care încasează direct fapta ilicită (eg. Asupra întreținuților când întreținătorul
pățește ceva)

! Pierderea unei șanse: trebuie să aibă un minim temei obiectiv, permițând a se conchide că
evenimentul s-ar fi putut realiza doar în lipsa delictului civil, acesta fiind cel care a determinat
ratarea lui.
• Pierderea unei șanse trebuie diferențiată de rezultatul în sine: victima nu reproșează pierderea
rezultatului cuantificabil, ci imposibilitatea de a fi fructificat o probabilitate.

Condițiile tehnice
• Directă: raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu
• Certă: reală și actuală - paguba este deja prezentă imediat după producerea faptei ilicite
! Se pot acorda despăgubiri pentru viitor dacă producerea prejudiciului este
neîndoielnică

Raportul de Cauzalitate
Echivalența Condițiilor
• Orice condiție se poate prezenta ca o cauză a unui fenomen (toate sunt considerate juridic
egale)
Cauza Adecvată
• Nu toate acțiunile produc aceleași consecințe: cauza necesară vs simple împrejurări

Cauze străine. Exonerări

Eveniment străin de voința responsabilului generează paguba
Victima suportă paguba; responsabilul este exonerat
Intervine și în răspunderea contractuală
Se poate deroga de la normele care reglementează forța majoră și cazul fortuit

Forța majoră 1351

Orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil
Extern: străin activității persoanei responsabile, imposibil de generat/influențat
Imprevizibil: omul mediu instruit
Invincibil și inevitabil: nu poate fi controlat
! Trebuie să aibă un caracter excepțional (dacă se întâmplă cu frecvență într-un anumit
loc, atunci nu se poate invocat forța majoră - eg. cutremur în Brăila)
! Boala și nebunia forță majoră?

Cazul fortuit 1351

Eveniment care nu poate fi prevăzut și nici împiedicat de către cel care ar fi fost chemat să
răspundă dacă evenimentul nu s-ar fi produs.
 Eveniment comun, obișnuit (spre deosebire de forța majoră)
Nu este exterior sferei de activitate a responsabilului
Nu exonerează de răspunderea pentru lucruri ori pentru fapta animalelor
Previzibilitate: se ia în considerare standardul omului mediu

! Atât pt forță majoră, cât și pt caz fortuit => Pluralitate de cauze și cauzalitate parțială (mai multe
cauze stau la baza producerii pagubei, iar o parte din cauze sunt exoneratoare pt responsabil, iar
altele îi sunt imputabile) => se determină exact în ce măsură paguba nu se producea fără delictul
civil, iar scăderea din forța cauzală a evenimentului exonerator ne va da un rest de daună care va
trebui reparată.

Fapta terțului 1352

Nu intră aici răspunderea pentru fapta altora (pt copii/comitenți)
Ipoteza în care ”responsabilul” este acuzat pe nedrept că ar fi săvârșit fapta => trebuie
doar să dovedească că nu el a făcut-o.
Ipoteza în care un terț intervine alături de responsabil în săvârșirea evenimentului:
răspunde solidar alături de responsabil.
Exonerează răspunderea subiectivă doar dacă sunt îndeplinite condițiile de la forța
majoră/cazul fortuit
Răspunderea obiectivă este exonerată doar dacă fapta terțului îndeplinește condițiile
forței majore

Fapta victimei 1352

Exoneratoare dacă îndeplinește criteriile de la cazul fortuit/forța majoră
Persoană cu discernământ: au anticipat/consimțit la fapta dăunătoare? Consimțământul
presupune prevederea => nu poate fi vorba de caz fortuit/forță majoră
Răspundere obiectivă: Responsabilul nu răspunde dacă victima știa că prepusul nu
acționează în limitele atribuțiilor
Persoane fără discernământ: în principiu se prezumă îndeplinirea condițiilor forței
majore => îl exonerează pe responsabil
Efectul exonerator al anunțului unui pericol („Atenție câine rău”) trebuie analizat în
concret
! Răspundere obiectivă: victima avertizată contribuie intenționat la producerea
prejudiciului => „responsabilul” va fi exonerat
! Situații speciale în care e exonerat de răspundere:
• Responsabilul i-a acordat victimei ajutor în mod dezinteresat Exc:
intenție/culpă gravă
• Victima s-a folosit cu titlu gratuit de un animal aflat în paza responsabilului
Exc: intenție/culpă gravă
Specii de răspundere civilă delictuală

Răspunderea pentru fapta proprie 1357-1371

• Reprezintă regula

Capacitatea Delictuală
Responsabilul trebuie să aibă discernământ
• 14 ani împliniți => prezumția legală de discernământ => capacitate delictuală
• Sub 14 ani => nu au capacitate delictuală, dar prezumția relativă poate fi răsturnată dacă se
dovedește că acea discernământ
• Interzișii judecătorești => AU capacitate delictuală
!Cel care a suferit o tulburare a minții în timpul săvârșirii faptei nu răspunde delictual

! Dacă nu se poate angaja nici răspunderea celui care trebuia să îl supravegheze, responsabilul va fi
totuși dator la plata unei indemnizații către victimă

Persoanele Juridice pot răspunde pentru fapta proprie, dar nu li se aplică criteriul capacității
delictuale.

Vinovăția Civilă

Atitudinea subiectivă a celui care săvârșește un act ilicit

• Intenție: autorul prevede rezultatul și îl urmărește/îl acceptă
! NU contează dacă e directă/indirectă; autorul răspunde la fel
• Culpă: prevede rezultatul dar nu îl acceptă/nu prevede rezultatul, deși trebuia să îl prevadă
! Culpă gravă = neglijență/imprudență de care nici cea mai lipsită de diligență persoană
nu ar fi dat dovadă

! Distincțiile de mai sus sunt relevante doar în măsura în care avem mai mulți autori și trebuie să li se
stabilească obligațiile fiecăruia

Criterii pentru stabilirea vinovăției:

• Culpă: compararea cu un om mediu
• Intenția: dacă autorul a săvârșit fapta în mod deliberat
! Se iau în considerare și circumstanțe personale (Stare de sănătate, dacă e profesionist sau nu etc.)

• Răspunderea civilă delictuală se angajează și pentru cea mai ușoară vină

Importanța distincției între formele de vinovăție:
• Actele unilaterale de limitare a răspunderii contractuale produc efecte doar dacă se acționează
din culpă
• Când și victima este responsabilă pentru pagubă

Fapta ilicită
• Acțiune/Omisiune
• Ilicit = ilegal/imoral/împotriva normelor private/atingerea unui interes legitim și serios (care
trebuie să și dea aparența unui drept)

Cazuri în care exercitarea unui drept poate fi ilicită:

 • Abuzul de drept 15, 1353
• Constituie faptă ilicită
! NU este incident în cazul drepturilor discreționare
• Trebuie analizat în concret
• Niciun drept nu poate fi exercitat cu scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un
mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe

• Inconveniente anormale de vecinătate 630

• Proprietarul cauzează, prin exercitarea dreptului său, inconveniente mai mari decât
cele normale în relațiile de vecinătate
! Dauna nu trebuie cauzată cu vinovăție

Cazuri Justificative. Exonerări

• Se înlătură caracterul ilicit

Legitima apărare 1360, 1362

Când răspunde la un atac material direct, imediat și injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia,
drepturile acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporțională cu gravitatea atacului.
• Material: violență fizică
• Imediat: să fie în desfășurare sau iminent
! Se depășesc limitele legitimei apărări: victima este ținută să plătească o indemnizație
adecvată și echitabilă către agresorul inițial. Dar dacă legitima apărare a fost în interesul unui
terț, atunci păgubitul se va îndrepta împotriva lui pentru despăgubiri (îmbogățire fără justă
cauză)

Starea de necesitate 1361-1362

Săvârșește fapta pentru a salva de la un pericol imediat și care nu putea fi înlăturat altfel viața,
integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un bun important al său ori al altei
persoane sau un interes general, dacă urmările faptei nu sunt vădit mai grave decât cele care s-ar fi
putut produce în cazul în care pericolul nu era înlăturat.
• Trebuie să se datoreze unui pericol extern, iminent și inevitabil
• Dauna poate fi cauzată unui terț
• Dauna cauzată în beneficiul unui terț => terțul plătește?
• Valorile distruse trebuie să fie mai puțin importante decât cele salvate

Autorizarea și Ordinul de natură legală

• Autorizarea în baza unei activități: executor judecătoresc
• Ordinul superiorului (condiția legalității; agentul NU va putea fi apărat de răspunderea civilă
dacă ordinul era vădit ilegal)

Răspunderea pentru fapta altuia 1372-1374

• Victima poate alege între angajarea răspunderii directe sau a celei indirecte (Răspunderea
indirectă e mai degrabă o garanție a executării obligației de a despăgubi și nu o exclude pe cea
directă)
• NU trebuie îndeplinită condiția vinovăției
Răspunderea pentru fapta minorului/interzisului judecătoresc

Pentru cine se răspunde:

• Minorul care nu a împlinit 18 ani (inclusiv cel cu capacitate de exercițiu anticipată, dar NU și cel
căsătorit)
• Interzisul judecătoresc

Cine răspunde:
• Pentru minori: cel care trebuia să îl supravegheze
! Părinți => singura condiție e să fie stabilită filiația față de minor (toate celelalte detalii
sunt irelevante)
! Minorul are și părinți naturali (decăzuți din drepturi), și tutore => tutorele răspunde
numai subsidiar
Răspunderea profesorilor/asistenților maternali poate fi înlăturată când ei dovedesc că
nu au fost în culpă în exercitarea obligației profesionale de supraveghere (părinții/tutorii
nu pot face asta)

Opțiunile victimei
• Poate alege angajarea răspunderii directe a minorului/interzisului (dar atunci trebuie să
dovedească că avea discernământ)
• După plata despăgubirilor, responsabilul are recurs în contra celui pentru care a răspuns.
• NU poate să aleagă răspunderea părinților dacă minorul era în grija altcuiva la momentul
săvârșirii faptei.

Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului

Trebuie îndeplinită și condiția ca fapta să fie comisă de prepus în legătură cu raportul de prepușenie
Este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcția, supravegherea
și controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții sau însărcinări în interesul să ori al altuia
• Comitent poate fi oricine, prepus doar PF
• Nu sunt prepuși: subordonații din acorduri infracționale; profesiile liberale (avocații față de
clienți etc.)
• Prepușenia poate apărea și pe baza unei stări de fapt, nu neapărat în baza unui contract
(Prepușenia ocazională)
• Dacă prepusul utilizează un bun, acesta nu va fi considerat păzitorul bunului (chiar dacă îi
aparține)
• Comitentul răspunde și pentru abuzurile prepusului
! Comitentul nu răspunde dacă dovedește că victima cunoștea/trebuia să cunoască că
prepusul a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate
• Vinovăția prepusului nu trebuie dovedită
(Decât în regres, când comitentul se îndreaptă împotriva lui pentru a recupera sumele
plătite cu titlu de despăgubiri)

Opțiunea victimei:
• Victima poate merge împotriva prepusului, dar nu se pot cumula despăgubirile
! Prepus minor => victima poate merge împotriva comitentului, nu a părinților
! Mai mulți prepuși => solidaritate (între ei sau între comitenți)
Răspunderea pentru daunele cauzate de lucruri în general 1375-1380
Răspundere obiectivă, vinovăția responsabilului este irelevantă

Răspunderea pentru lucruri

Responsabil e cel care are lucrul în pază: Are paza lucrului proprietarul ori cel care, în temeiul unei
dispoziții legale sau al unui contract ori chiar numai în fapt, exercită în mod independent controlul și
supravegherea asupra animalelor sau a lucrului și se servește de acesta în interes propriu
• Prezumția că titularul dreptului real asupra unui bun este paznic
• Inclusiv posesia ilegitimă se consideră pază (eg bunul furat)
• Dacă stăpânirea bunului se face pentru altul => comitent-prepus; comitentul se consideră că
are paza bunului
• Lucrul vizat nu poate fi un simplu instrument în mâna făptașului (atunci s-ar angaja
răspunderea subiectivă)
• Pagubă provocată de mai multe bunuri => paznicii răspund solidar
• Este suficient ca lucrul să fi participat (chiar și fără un contact material direct) la împrejurarea
care a condus la producerea pagubei, fiind vorba de o implicare cauzală a lucrului (eg zgomotul
de motocicletă care sperie victima, aceasta făcând un gest prin care se rănește)
• Mai mulți păzitori => solidaritate
! Victima este un păzitor => nu se poate angaja răspunderea pentru lucruri, doar pt fapta
proprie
• Doar forța majoră/fapta victimei pot exonera de la răspunderea pentru bunuri (Păzitorul nu
poate invoca propria inocență)
! Avertizarea asupra unui pericol nu exonerează
• Păzitorul nu poate fi tras la răspundere dacă bunul ar fi fost folosit pentru beneficul gratuit al
victimei (Exc: intenția/culpa gravă)
• Victima poate opta să invoce răspunderea directă în locul răspunderii indirecte (dar trebuie să
dovedească vinovăția)

Coliziunea de autovehicule
• Se aplică prevederile de la răspunderea pentru bunuri
• Poate fi incidentă și răspunderea subiectivă, dar trebuie dovedită vinovăția
• Poate fi incidentă și răspunderea comitentului pentru fapta prepusului dacă se îndeplinesc
condițiile prepușeniei
• Fiecare parte implicată în trafic este responsabilă pentru daunele produse celeilalte
Exc: când avem doar un vinovat => ceilalți sunt exonerați (forță majoră)

Actio de effusis et dejectis

Lucruri căzute sau aruncate din imobil care produc pagube

Se prezumă că proprietarul este și paznicul imobilului
Victima poate invoca răspunderea subiectivă în loc de cea obiectivă
Răspunderea pentru animale

Animalul trebuie să fie viu, domestic/semi-domestic/prizonier (zoo, circ etc)

Animalele sălbatice (din fondul cinegetic) angajează răspunderea administratorului pentru protecția
faunei de interes cinegetic și în domeniul vânătorii pentru pagubele produse culturilor agricole,
silvice și animalelor domestice de către animalele din fondul cinegetic
! Dacă acesta și-a îndeplinit atribuțiile => paguba este suportată de autoritatea centrală pentru
protecția mediului
Semnalizarea unui pericol nu poate exonera, dar fapta victimei/ forța majoră pot.

Răspunderea pentru ruina construcției

Răspunde numai proprietarul construcției, NU paznicul (este indiferent cine stăpânește în fapt sau
în drept edificiul.
! Mai mulți proprietari => ținuți solidar
Construcții = lucrări inginerești realizate prin prinderea de sol a unor elemente de structură menite
să dăinuie
! When in doubt => bunul va fi considerat unul obișnuit să răspunde paznicul
Ruina/desprinderea din clădire trebuie să fie rezultatul lipsei de întreținere/viciu de construcție
(proprietarul și arhitectul vor fi ținuți în solidar)

Repararea Daunei
• Acțiunea în daune (= în reparație/responsabilitate civilă)
• Termen de prescripție: 3 ani
Exc: tortură, acte de barbarie/violență, agresiuni sexuale contra unui minor sau a unei
persoane aflate în imposibilitatea de a se apăra/prejudiciul adus mediului înconjurător
• Termenul curge de la data în care victima știa/trebuia să știe de prejudiciu și de făptuitor
! Se aplică termenul penal dacă este mai lung decât cel civil
! În cazul daunelor corporale/decesului termenul curge din momentul stabilirii
pensiei/ajutorului social

Mijloace de reparație
• Opțiunea victimei: în natură/prin echivalent pecuniar

Întinderea reparației datorate

• Daună materială: reparație integrală = pierderea efectivă + câștigul nerealizat + cheltuielile pe
care le-a făcut victima pentru evitarea/limitarea prejudiciului
! Suma datorată prin echivalent se raportează la momentul producerii daunei
• Daune morale (altele decât pentru încălcarea dreptului la viață/sănătate)
▪ Pot fi cumulate cu unele măsuri de protecție
• Daune morale (pentru sentimentele negative cauzate de încălcarea dreptului la
viață/sănătate)
▪ Este în totalitate la latitudinea instanței
▪ Nu poate fi introdusă de moștenitori, dar poate fi continuată de aceștia?
 • Daune corporale (vătămare a integrității corporale/sănătății)
▪ Cheltuieli îngrijire medicală + cheltuieli determinate de sporirea nevoilor de viață ale
victimei + echivalentul câștigului din muncă de care a fost lipsită victima/pe care
este împiedicată să îl dobândească (câștigul nerealizat) + orice alte prejudicii
materiale
▪ Se acordă periodic; pot fi majorate/micșorate ținând cont de evoluția stării victimei
! Dacă altcineva a acoperit cheltuielile victimei, acesta se va putea îndrepta împotriva responsabilului

Asigurarea de răspundere civilă 2223-2226

! Creditorii asigurătorului nu pot urmări sumele ce reprezintă despăgubirea datorată de asigurător
! NU se pot cumula mai multe asigurări pentru acoperirea aceluiași prejudiciu (pt bunuri)
! Asigurări de sănătate: pot fi cumulate

Autoritatea hotărârii penale

Judecarea în instanța civilă se suspendă până la soluționarea înaintea instanței penale
Hot instanței penale => autoritate lucru judecat înaintea instanței civile în privința existenței faptei și
a persoanei care a săvârșit-o (! Instanța civilă nu e legată de hot de achitare/încetare a procesului
penal în ceea ce privește existența prejudiciului/vinovăției autorului faptei