Elementele contractelor: 1) capacitatea de exercitiu, 2) cosimtamantul, 3) obiectul licit, 4) cauza licita

si morala

Restituirea prestatiilor nu a fost facuta

STINGEREA OBLIGATIILOR

GENERALITATI

- Raporturile obligationale se nasc pentru a se executa, altfel spus pentru a se stinge.

- Spre deosebire de dr de propr carfe subzista cat timp exista bunul, creanta e efemera, scopul ei
e stingera ei. Creditorul urmareste anumite interese care se realizeaza tocmai prin executarea
care duce la stingera obligatiei.
- Nulitatea nu e o modalitate de stingere, pentru ca raportul nu a existat niciodata. In schimb,
legea leaga de nulitate un efect, acela al restituirii prestatiilor care se poate face:
 In natura
 In echivalent
 Posesorul de buna-credinta nu e obligat sa restituie fructele si contravaloarea folosirii
bunului.
- Prescriptia extinctinva nu e o modalitate de stingere, ca dreptul subzista. Prescr stinge
sanctiunea dreptului, nu dreptul in sine.
- Modurile de stingere a obligatiilor sunt:
 Cu realizarea dreptului de creanta:
1. Plata voluntara
2. Plata silita
3. Executarea prin echivalent
4. Compensatie
5. Confuziunea
6. Darea in plata
7. Cesiune de creanta in locul executarii
8. Remitrere de datorie oneroasa
 Fara realizarea dreptului de cranta:
1. Remiterea de datorie neoneroasa
2. Imposibilitatea fortuita de executare
3. Decesul debitorului la obligatiile intuitu personae

MODURI CU REALIZAREA DREPTULUI DE CREANTA

COMPENSATIA

- Este modalitatea de stingere simultata a doua datorii reciproce existente intre doua persoane,
pana la concurenta celei mai mici dintre ele.
- Domeniul: orice obligatie, indiferent de izvorul lor.
Ex: se poate compensa o oblg contr cu o oblg izv din fapte ilicite.
- Exceptii:
 O creatna rezulta dintr-un act menit a pagubi
 O datorie este de restituire a bunului dat in depozit sau cu titlu de cmodat
  O datorie vizeaza un bun insesizabil.
- Compensatia legala
 Conditiile:
1. Creante certe, lichide, exigibile si simultane.
2. Partile sa nu fi convenit la limitarea compensatiei.
3. Cele doua creante sa aiba ca obiect fie o suma de bani fie o anumita cantitate
dintr-un bun fungibil de aceeasi natura.
4. Sa existe doua obligatii reciproce, intre aceleasi persoane, care sunt fiecare
debitorul si creditorul celuilalt.
De notat: nu poti compensa datoria ta cu datoria unui tert la tine care este
creditor al creditorului tau, e necesara o cesiune de creanta.
- Compensatia conventionala
 Are la baza un acord compensatoriu
 Opoereaza atunci cand nu sunt indeplinite toate conditiile compensatiei legale
 Este, totusi, necesar ca datoriile sa fie reciproce.
- Compensatia judiciara
 O parte poate cere lichidarea judiciara a unei datorii pentru a putea opune compensatia.
 Aceasta opunere se face doar in baza unei cereri reconventionale, nu prin intampinare.
- Instanta, la compensatia legala, poate cel mult sa constate indeplinirea conditiilor unei
compensari legale, nu o dispune.
- Termenul de gratie pentru executare nu inlatura compensatia.
- Efectele
 In timp:
1. Daca e vorba de compensatie judiciara, se produc de la data ramanerii definitive
a hotararii prin care s-a dispus compensatia
2. Daca e vorba de legala, de la data la care conditiile ei erau indeplinite, ex tunc.
 Principale:
1. Caracter de dublu plata
2. Stingerea ambelor obligatii, daca sunt egale
3. Stingerea acelei parti din datoria mai mare pe care o poate acoperi datoria mai
mica, daca sunt inegale.
4. Stingerea garantiilor si accesoriilor creantelor integral compensate.
Daca exista parti necompensate, acestea raman neatinse pentru a garanta restul
necompensat.
 Fata de terti:
1. Fideiusorul poate opune compensarea dreptului creditorului un drept al
debitorului principal.
Debitorul principal nu poate opune compensarea dreptului creditorului cu o
datorie pe care el o are la fideiusorul sau.
2. Compensatia nu are loc si nu se poate renunuta la ea in detrminetul drepturilor
dobandite de terti:
o Tertul poprit nu poate compensa datoria sa care trebuie sa fie executata
la creditorul popritor daca dobandeste un drept impotriva acestuia.
 o Debitorul care putea sa opuna compensatia, dar care a platit datoria sa,
reprezinta un caz de renuntare la beneficiul compensatiei, iar acesta isi
pastreaza propria sa creanta fata de celalalt, dar garantiile si privilegiile
pe care le avea in raport cu acest drept sunt stinse
o Debitorul care accepta pur si simplu cesiunea sau ipoteca consimtita de
catre creditorul cedent se afla in situatia unei renuntari tacite la
compensatie, astfel ca nu poate ridica in fata cesionarului exceptia de
compensare a creantei cu o creanta pe care o are asupra cedentului si
cu care putea compensa inainte de acceptare.
o Cesiunuea sau ipoteca pe care debitorul nu a acceptat-o, dar care i-a
devenit opozabila prin comunicare impiedica compensatia doar din
momentul comunicarii.
- Orice parte poate renunta, astfel, tacit sau expres la beneficiul compensatiei.

CONFUZIUNEA

- Def: modalitatea de stingere a obligatiilor, ce opereaza de drept, atunci cand in aceeasi

persoana sunt intrunite calitatea de debitor si creditor al aceluiasi raport obligational.
- In cazul obligatiilor solidare pasiv: creditorul cesioneaza creanta unuia dintre debitorii solidari;
pentru partea sa de datorie este atat creditor, cat si debitor, operand confuziunea.
- Domeniul: toate obligatiile, indiferent de izvorul lor.
Cel mai adesea: mosteniri si succesiuni de pj.
- In concret, creditorul debitor nu primeste nimic; raportul se stinge pur si simplu.
- Exceptie: nu opereaza daca creanta si datoria se gasesc in acelasi patrimoniu dar in mase
patrimoniale diferite.
- Ipoteca: confuziunea opereaza cand se intrunesc calitatea de creditor ipotecat si proprietar al
bunului ipotecat, stingandu-se ipoteca.
Confuziunea dispare daca creditorul este evins din orice cauza independenta de el.
- Fideiusiunea: debitor – creditor = profita fidei, adica se stinge; debitor/creditor – fideiusor = nu
se stinge obligatia.
- Terti: Confuziunea nu afecteaza drepturile tertilor dobandite inainte de confuziune.
- Stingerea: Stingerea confuziunii din orice cauza renaste dreptul cu efect retroactiv.

DAREA IN PLATA

- E reglementata la plata, ca o modalitate alternativa de stingere.

- Regula: plata conforma, potrivit careia debitorul nu se poate libera de datorie printr-o alta
prestatie decat cea stabilita initial, fara acordul creditorului.
- Exceptia: darea in plata.
- Def: este modalitatea de stingere avand forma unui contract prin care creditorul obligatiei
consimte ca debitorul sa se achite de datoria sa printr-o alta prestatie decat cea stabilit initial.
- Natura: contract/act de dispozitie.
- Conditii:
 Acceptul creditorului sa fie concomitent cu executarea obligatiei.
Caz contrar: novatia cu schimbare de obiect.
  Noua prestatie sa se supuna principiului echivalentei valorice relative cu datoria.
Caz contrar: alte operatii juridice precum remiterea de datorie.
 Contractul sa respecte conditiile de fond pentru valabilitatea sa, iar in cazul drepturilor
de proprietate, si pe cele de forma.
 Operatiunea in sine sa respecte conditiile platii.
- Efecte:
 Stingerea obligatiei cu tot cu garantiile si accesoriile ei.
 Daca noua prestatie < vechea prestatie: debitorul plateste o sulta sau se poate
considera o iertare partiala sau remitere partiala de datorie cu titlu gratuit.
 Daca noua prestatie > vechea prestatie: se inverseaza raportul, iar creditorul devine
debitor pentru partea care depasesete valoarea prestatiei initiale.
- Daca prestatia noua consta in transmiterea de drept de proprietate, debitorul garanteaza pentru
vicii ascunse si pentru evictiune.
In acest sens, creditorul are dreptul de optiune atunci cand este confruntat cu evictiunea sau cu
vicii ascunse intre a trage la raspundere pe debitor pentru acestea sau sa se retraga din acest
contract si sa ceara executarea prestatiei initiale. In acest caz de desfiintare a darii in plata,
garantiile date de terti pentru prestatia initiala nu revin la viata.
- Spre deosebire de contractul de vanzare-cumparare:
 Darea in plata nu trebuie sa priveasca mereu o suma de bani. De exemplu o obligatie de
a face se poate stinge printr-o instrainare de imobil.
 Darea in plata trebuie se execute concomitent cu acceptul creditorului, deci nu poate sa
priveasca bunuri viitoare

CESIUNEA DE CREANTA IN LOCUL EXECUTARII

- Variatiune a darii in plata.

- Datoria se stinge prin cesiunea unei creante.
- Dispozitiile de la cesiunea de creanta se aplica in integralitate, dar exista niste precizari de facut:
 Spre deosebire de darea in plata, care isi produce efectele de la momentul instrainarii
dreptului, la cesiunea de creanta efectul extinctiv se produce, ca regula, abia la
momentul satisfacerii creantei cedate.
 Ca execptie, partile pot sa convina ca efectul extinctiv sa se produce chiar de la data
transmiterii creantei, da rin acest caz cedentul va garanta pentru evictiune.
Daca se pune problema de evicitiune, creditorul poate cere iar intre aplerarea la
garantie si cererea executarii prestatiei initiale.

PLATA/EXECUTAREA IN NATURA (EFECTELE OBLIGATIILOR)

Generalitati

- Scopul obligatiei e executarea

- La incheiere, obligatia, indiferent de ozvorul ei, naste o serie de efecte:
 Dreptul creditorului la executarea obligatiei in natura
 Dreptul creditorului la executarea silita a obliatie daca debitorul nu coopereaza.
 Dreptul creditorului de a solicita despagubiri in caz de neexecutare (executare prin
echivalent), in caz de executare necorespunzatoare sau in caz de intarziere in executare.
  Dreptul creditorului de a lua anumite masuri conservatorii in ce priveste patrminoul
debitorului sau (pauliana si oblica)
- Executarea in natura este, in sens larg, sinonima cu plata, care nu priveste doar emiterea unei
sume de bani, ci orice obiect al obligatiilor.
- Fara acordul creditorului, debitorul nu poate executa altceva decat prestatia la care s-a angajat.
Altfel spus, plata in natura voita este regula.
- Atunci cand obligatia devine imposibila de executat in natura sau executarea ei nu mai aduce
nicio plus-valoare creditorului, acesta poate solicita executarea prin echivalent, prin plata unor
despagubiri pentru neexecutare, executare necorespunzatoare sau executare intarziata.
- Asa cum s-a inteles, plata poate sa fie directa, adica voita, sau indirecta, adica silita.

Plata

- Def: Plata consta in remiterea unei sume de bani sau realizarea oricarei alte prestatii ce
constituie obiectul raportului obligationat.
- Plata este utilizata in sens juridic cu sensul de a da sau a face.
Ex: este plata asigurarea folosintei unui bun.
- Efectul platii este stingerea obligatiei in natura si voit si liberarea debitorului.
- Plata trebuie facuta in contul unei datorii, caci altfel discutam de o plata nedatorata.
Pe de alta parte, plata unei obligatii naturale nu se restituie.
- Plata este un act juridic bilateral: unul executa, altul accepta.
- Elementele platii:
 Cine plateste
 Cine primeste
 Obiectul platii
 Data platii
 Locul platii
 Cheltuielile platii
 Proba platii

Subiectele platii

- Cine plateste?
- Oricine, chiar daca e un tert fata de raport.
Enumeram astfel:
 Debitorul
 Fideiusorul
 Mandatarul
 Codebitorul solidar
 Gestionarul de afaceri
 Donatorul indirect
- La obligatiile intuitu personae, doar debitorul poate sa plateasca.
- La plata facuta de un incapabil, nu se poate cere restituirea platii pe temeiul incapacitatii de
exercitiu la data executarii.
- La plata facuta de terti, exista reguli speciale:
  Creditorul va refuza plata oferita de un tert daca debitorul ii solicita sa o faca.
Exceptie: daca creditorul ar ajunge prejudiciat de refuz.
 Creditorul mai poate refuza plata oferita de un tert daca natura obligatiei sau conventia
partilor impus aceasta conduita.
 Plata facuta de un tert nu stinge obligatia decat daca este facuta expres pe seama
debitorului, caz in care tertul nu se va subroga in drepturile creditorului decat in
conditiile legii.
 In orice caz, conditiile platii trebuie intrunite si la plata facuta de tert.

- Cine primeste?
- Acestia sunt:
 Creditorul
 Persoana desemnata de el
 Persoana autorizata de instanta
 Reprezentantul creditorului
 Mostenitorii creditorului, in caz de deces
- Plata facuta unui incapabil stinge raportul obligational in masura in care ii profita.
- Pe cale de exceptie, plata se poate face unor terti in trei situatii:
 Plata ratificata de creditor
 Plata unui creditor viitor
 Plata unui creditor in baza unei chitante liberatorii semnate creditorul principal.
- In toate celelalte situatii, plata facuta unui tert trebuie neaparat sa profite creditorului principal
pentru a avea loc efectul extinctiv.
- Plata unui creditor aparent de buna credinta este valabila, iar creditorul aparent trebuie sa dea
inapoi plata primita.
- Plata cu bunuri indisponibilizate in baza unor masuri precum sechestrul si poprierea permit
creditorilor sa ceara din nou plata, debitorul avand insa dreptul de regres impotriva creditorului
care a primit plata nevalabil facuta.

Obiectul platii

- Pentru executarea obligatiei este necesara respectarea principiului identitatii intre plata si
obligatie, atat cantitativ, cat si calitativ.
In acest sens, o prestatie de vanzare aproximativa are sensul de livrare cu 5% mai mult sau mai
putin.
- Darea in plata.
- Obligatia de rezultat: debitorul este tinut sa procure rezultatul
- Doar obtinerea rezultatului duce la stingerea obligatiei.
- Obligatia de mijloace: debitorul este tinut sa foloseasca toate mijloacele necesare pentru
obtinerea rezultatului
- Chiar si neobtinerea rezultatului poate duce la sitngerea rezultatului
- Criterii de distingere intre cele doua:
 Prevederile contractului
 Natura si intinderea contraprestatiei
 Existenta unui risc obiectiv major in vederea realizarii rezultatului
  Influenta pe care cealalta parte oa re asupra atingerii rezultatului
- Obligatia de a plati o suma de bani se executa prin remiterea unei sume nominale datorate prin
orice mijloc folosit in mod obisnuit la locul unde se datoreaza. Cec = prezumtie de satisfacere.
- Dobanda este:
 Convenita de parti
 Stabilita legal
- Anatocismul
- Este clauza prin care partile stabilesc ca dobanda scadenta si neplatita se adauga la capital si
incepe la randul ei sa produca dobanzi, insa numai pentru dobanzi datorate pe cel putin un an.
- Dobanzile produc dobanzi doar atunci cand legea sau contractul o prevad sau atunci cand se
cere in instanta, operand anatocismul. Dobanzile anatocistice curg de la data cererii de chemare
in instanta.
- Dobanzile se calculeaza numai asupra capitalului, dar conventiile de anatocism sunt valabile si
daca se incheie pentru dobanzi deja scadente.
- Plata partiala
- Creditorul poate sa o refuze, chiar si in cazul prestatiilor divizibile.
- Astfel, intalnit principiul INIDIVZIBILITATII PLATII, in baza caruia cheltuielile suplimentare
provocate de executarea divizata cad in sarcina debitorului, chiar si cand creditorul o accepta.
- Tot in baza acestui principiu, plata trebuie totodata sa stinga si accesoriile.
- Exceptiile de la indivizibilitatea platii sunt urmatoarele:
 Conventia partilor, care stabilesc divizibilitatea prestatiei
 Compensatia
 Plata divizata intre mostenitori in raportare cu cota parte a fiecaruia, daca obligatia in
sine nu are caracter indivizibil.
 Cofideiusorul care ridica beneficiul de diviziune.
 Efectele de comert: detinatorul unui cec, al unui bilet la ordin, a unei gambii nu poate
refuza plata partiala.
- Obligatia de a preda bunuri individualizate
- Bunurile inidividualizate trebuie predatea in starea in care se aflau la momentul incheierii
contractului.
- Debitorul nu raspunde de cazul fortuit sau forta majora decat daca au survenit dupa ce a fost
pus in intarziere sau daca pieirea ii este imputabila.
- Daca bunul a pierit, a fost pierdut sau iesit din circuitul civil, debitorul trebuie sa cedeze
creditorului drepturile sau actiunile pe care le are decurgand din aceste evenimente. (cazul
fortuit)
- Obligatia transmiterii dreptului de proprietate implica si obligatia de a face aferenta acesteia.
- Cand discutam de bunuri supuse inscrierii, obligatia include si transmiterea tuturor
documentelor necesare inscrierii.
- Obligatia de a preda bunuri de gen: debitorul are dreptul de a alege bunurile ce vor fi predate,
dar acestea trebuie sa fie de o calitate cel putin medie definita dupa caz.
- Obligatia de a constitui o garantie, daca nu stabileste de la bun inceput modalitatea acesteia,
prezinta un drept de optiune pentru debitor, care poate sa constituie o garantie reala sau
personala sau alta garantie suficienta.
 - Plata facuta cu lucrul altuia face ca debitorul sa poata cere restituirea doar daca propune
imediat sa execute obligatia cu un alt bun echivalent valoric.
Totusi, creditorul de buna credinta poate sa restituie bunul primit si sa solicite daune-interese.
- Cesiunea de creanta in locul platii.

Locul platii

- Plata cherabila = executarea la domiciliul sau sediul debitorului

- Plata portabila = executarea la domiciul sau sediul creditorului
- Criterii de distingere:
 Stipulatia
 Natura prestatiei
 Contractul
 Practicile si uzantele
- Trei reguli generale de stabilire:
 Plata de bani este portabila
 Plata de bunuri individual determinate se face la locul bunului de la data inch contr.
 Restul sunt cherabile.
- Partea care dupa inch contr isi schimba dom sau sed suporta chelt.

Data platii

- Criterii de stabilire:
 Stipulare
 Contr
 Pract si uz
- Regula: de indata.
- Exceptia: instanta stabileste un termen cand natura prestatiei sau locul o impun.
- “Primele zile ale lunii” = 1-10 zile
- Plata anticipata
- Debitorul e liber sa o faca daca nu s-a prevazut contrariul sa contrariul nu rezulta din natura sau
imprejurarile contractului.
- Creditorul poate refuza plata anticipata daca are un interes legitim.
- Cheltuielile suplimetnare cauzate de plata anticipata sunt in sarcina debitorului.
- La plata prin virament bancar, data platii este aceea a alimentarii contului.
Plata se prezuma efectuala daca exista un ordin de plata semnat de debitor si de institutia de
credit.

Cheltuielile platii

- Regula: in sarcina debitorului

- Exceptia: stipulatia contrara.
- Exceptie legala: la contractul de depozit, cheltuielile ocazionate de returnarea bunului depozitat
sunt in sarcina deponentului.

Proba platii

- Regula: orice mijloc de proba.

 - Este normal ca la efectuarea platii sa vrei o chitanta liberatorie sau chair actul creantei in
original. In aceasta idee, plata pentru debitor are si natura juridica a unui fapt juridic.
- Daca creditorul refuza sa intocmeasca chitanta liberatorie, poti sa suspenzi plata, dar cheltuielile
intocmirii ei se suporta de debitor.
- Sarcina probei revine debitorului, intrucat el zice ca facut-o.
- Prezumtii de plata:
 Chitanta care confirma plata principala prezuma relativ plata accesoriilor.
 Chitanta unei plati periodice prezuma relativ plata prestatiilor anterioare.
 Remiterea titlului original al creantei prezuma efectuarea platii. Cand titlul original e in
forma autentica, creditorul poate proba ca remiterea titlului a fost facuta cu alt scop
decat stingerea obligatiei.
 Ordinul de plata semnat de debitor si de institutia de credit prezuma plata prin virament
bancar.
- Prezumtia de liberare se rasfrange atat asupra codebitorilor, cat si asupra garantilor personali si
a garantiilor reale.

Imputatia platii

- Mecanismul prin care, atunci cand debitorul are mai multe datorii cu acelasi obiect la acelasi
creditor, se stabileste in contul carei datorii se face plata.
- Exista 4 variante de imputatie, care se aplica in ordine:
- Imputatia prin acrodul partilor, care e de la sine inteleasa.
- Imputatia facuta de debitor, care are dreptul sa indice creditorului la momentul platii in contul
carei datorii face el plata.
Daca plata se face prin virament bancar, imputatia o face debitorul prin mentiuni
corespunzatoare in ordinul de plata.
Reguli:
 Plata se imputa mai intai asupra cheltuielilor de jud si de ex, apoi asupra dobanzilor si
abia apoi asupra capitalului.
Capitalul il poate stinge doar cu acordul creditorului.
 Debitorul nu poate fara consimtamantul creditorului sa impute plata in contul unei
datorii nescadente in detrminetul unei datorii deja scadente.
- Imputatia facuta de creditor, care, intr-un termen rezonabil, va comunica debitorului in contul
carei datorii se va considera plata facuta.
Daca se remite o chitanta liberatorie, imputatia se va face prin acea chitanta.
Reguli:
 Nu se imputa plata asupra unei datorii neexigibile
 Nu se imputa plata asupra unei datorii contestate de debitor.
- Imputatia legala, care se face, in ordine ierarhica, in baza a 5 reguli:
 Predomina datoriile scadente
 Predominta datoriile negarantate sau mai slab garantate
 Predomina datoriile mai oneroase pentru debitor
 Predomina datoriile mai vechi
 Predominta proportia platii cu valoarea datoriilor
- Ordinea stingerii:
 1. Cheltuieli de judecata
2. Cheltuieli de executare
3. Rate
4. Dobanzi
5. Penalitati
6. Capital

PLATA/EXECUTAREA IN NATURA SILITA

- Se executa silit insasi prestatia la care este obligat debitorul.

- Conditii:
 Fara justificare nu executa
 Este pus in intarziere debitorul
- Creditorul are dreptul sa ceara in instanta, pastrand dreptul la daune-interese:
 Executarea silita in natura
 Rezolutiunea, rezilierea sau reducerea prestatiei datorate
 Orice cale de satisfacere a creantei
- Executarea silita nu se poate cere daca obligatia este imposibila de executat, iar de aici
distingem trei ipoteze, in functie de tipul obligatiilor:
 In cazul obligatiilor de a da, avem trei situatii:
o Sumele de bani se prezuma a se putea executa mereu, in baza gajului general.
o Bunurile de gen se prezuma a se putea executa oricand, daca debitorul are
astfel de bunuri.
o Bunurile individualizate se prezuma a se putea executa atat in ce priveste
transmiterea dreptului, cat si remiterea materiala.
Exceptii:
1. Bunul mobil ascuns de debitor. Daca bunul nu apare, creditorul nu are
altceva decat daune-interese impotriva debitorului.
Se va ajunge la instanta de executare, care trebuie sa stabileasca in
termen scurt suma reprezentand executarea prin echivalent, daca in
titlul executoriu nu e specificata suma. Se va avea in vedere si
prejudiciul cauzat prin neexecutarea de bunavoie inaitne ca executarea
sa devina imposibila.
 In cazul obligatiilor de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, sa:
o Execute el insusi prestatia
o Faca asa incat prestatia sa fie executata
Debitorul trebuie sa fie instiintat de aceasta odata cu sau ulterior punerii sale in
intarziere, cu exceptia cazului in care pus de drept in intarziere.
Exemple:
o Suplinirea consimtamantului de catre instanta in incheierea contractului pomis.
In cazul obligatiilor intuitu personae, executarea silita nu se poate face, existand doar
posibilitatea daunelor-interese.
 In cazul obligatiilor de a nu face, creditorul poate solicita instantei sa inlature ceea ce
debitorul a facut si nu trebuia, pe cheltuiala debitorului, in limita stabilita de hotarare.
Nu este vorba de o executare silita propriu-zisa.
 - Procedurale:
 10 zile de la comunicarea incheierii de incuv a exec silite
Daca nu executa obliga de a face sau de a nu face si daca nu se poate realiza prin alta
persoana, penalitati.
o Bunurile neevaluabile in bani: 100-1000 lei, pe zi de intarziere pana la executare.
o Bunurile evaluabile in bani: 0,1%-1% pe zi de intarziere din obiectul obligatiei.
 3 luni de la data comunicarii
Daca nu se executa, creditorul poate cere stabilirea sumei finale de plata constata prin
titlul executoriu.
 Totusi, daca executa si justifica intarzierea, penalitatea se reduce sau dispare.
- Daunele-interese cominatorii sunt interzise in cazul obligatiilor de a face si a nu face. Nu sunt
despagubiri, ci mijloace de constrangere, autonome de prejudiciu si s-ar putea cumula cu
executarea in natura.

MODURI FARA REALIZAREA DREPTURILOR DE CREANTA

REMITEREA DE DATORIE

- Are loc atunci cand creditorul libereaza voluntare partea obligata.

- Este o liberalitate, in principiu, avand forma unei donatii cand se face inter vivios si a unui legat
cand se face mortis causa.
- Conditii:
 Daca e donatie, trebuie sa indeplineasca conditiile donatiei, cu exceptia formei solemne.
 Daca e legat, trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate a testamentului.
- Clasificari:
 Totalta (regula) sau partiala (exceptia).
 Expresa sau tactia
 Cu titlu oneros (novatia cu schimbare de obiect sau darea in plata sau tranzactia) sau cu
titlu gratuit
- Renuntarea la un privilegiu sau la o ipoteca nu prezuma remiterea de datorie.
- Fideiusorii:
 Iertarea debitorului libereaza toti garantii
 Iertarea garantului nu libereaza pe nimeni altcineva
 Plata facuta de un fideiusor pentru a fi iertat de obligatia sa de garantare este in
favoarea atat a celorlalti garanti, cat si a debitorului, fiind facuta in contul prestatiei
principale.
 Cei care au consimtit expres la iertarea unui cofid raman obligati si pentru partea velui
iertat.
- Codebitorii solidari:
 Ceilalti nu sunt iertati, cu exceptia cazului in care s-a emus titlul creantei sub semn
privata,, caz in care ceilalti raman obligati doar pentur partile lor.
 Daca creditorul prevede expres ca ii va urmari pe toti ceilalti si pentru partea oertata,
acestia vor avea drept de regres
- La fel si la indiviziunea pasiva.
 - Remiterea cu titlu gratuit ramane pasibila de reductiunea gratuitatilor excesive.
- Remiterea se probeaza la fel ca plata, operand toate prezumtiile specifice.

IMPOSIBLITATEA FORTUITA DE EXECUTARE

- Modalitatea de stingere a obligatiilor care intervine odata cu imposibilitatea absoluta si

perpetua a executarii prestatiei.
- Pentru a opera, ea nu trebuie sa fie imputabila debitorului sau tertului folosit in executare.
- Evenimentele:
 Forta majora = orice eveniment exterior, absolut invincibil, imprevizibil si inevitabil.
 Cazul fortuit = orice eveniment care nu poate sa fie prevazut sau impiedicat de debitor.
 Fapta tertului si fapta victimei care indeplinesc conditiile fortei majore.
- Conditiile:
 Exista o obligatie posibila de executat la momentul nasterii ei.
 Intervine forta majora, cazul fortuit sau alte eveimente asimilate fortei majore.
 Caracterul absolut si perpetuu.
Daca e partial, liberarea e partiala.
Daca e temporar, liberarea e temporara.
 Debitorul sa nu fi fost pust in intarziere.
Daca dovedeste ca creditorul oricum nu putea sa primeasca tocmai din cauz aacestui
eveniment, liberarea ramane valabila.
 Debitorul sa nu fi luat asupra sa riscul cazului fortuit, caz in care se va repara prin
echivalent.
 Bunurile de gen nu pier.
 Notificarea creditorului.
Caz contrar: plata prejudiciilor cauzate de intarziere.
- Efecte:
 Stinge obligatia, garantiile si accesoriile.
 Suspendare sau liberare partiala.
 Defiinteaza contractul.
 Face aplicabila teoria riscului in contractein cazul contractelor sinalagmatice.

DECESUL DEBITORULUI

- Decesul stinge doar raporturile intuitu persoane.

Ex: mandatul.

TRANSMITEREA CREANTELOR

CESIUNEA DE CREANTE
- Cesiunea de creante este conventia in baza careia cedentul transmite cesionarului creanta sa,
debitorul acesteia purtand denumirea de debitor cedat.
- Trei subiecte de drept sunt implicate, dar doar 2 sunt parti ale cesiunii, intrucat posibilitatea
cesiunii nu este data de consimtamantul debitorului ci de principiul liberei circulatii a creantelor.
- Domeniu:
 Toate creditele
 Certe si exigibile
 Incerte si viitoare
 Cu bunuri individualizate
 Cu bunuri de gen
 Cu obligatii de a face sau de a da
- Cesiunea de creante nu este un contracte in sinea lui ci va prinde forma contractelor speciale,
regulile cesiunii venind in completarea regulilor contractului prin care se va realiza.
- Conditii si domeniu:
 Conditiile generale si speciale ale contractelor
 Conditiile de forma ale fiecarui contractin parte: donatie – autentic
 Nu e necesar consimtamantul debitorului decat daca e intuitu personae
 Toate creantele sunt transmisibile, in special cele care au ca obiect o suma de bani.
Exceptie: creantele netransmisibile legal sau creantele care devin mult mai oneroase
prin transmitere.
 Sa nu fie limitata prin clauza de inalienabilitate, dar aceasta nu mia produce efecte in 3
situatii:
o Acceptul debitorului
o Nu s-a prevazut expres in contract si cesionarul nu a cunoscut si nici nu trebuia
sa cunoasca.
o Obligatiile sunt banesti.
- Cesiunea partiala e mereu posibila la obligatiile banesti si e posibila numai in masura
divizibilitatii lor la a alte obligatii, dar numai daca nu devine substantial mai oneroasa.
- Cesiunea partiala face ca in cazul unei plati, creditorii sa fie platiti proportional cu procentul
fiecaruia din creanta.
- Cesiunea unei creante viitoare este posibila, insa trebuie sa fie cuprinse toate elementele de
identificare ale acesteia.
- Creanta se considera transferata de la data inchieierii contractului.
- Accesoriile nepreluate se considera ca revin cesionarului.
- Opozabilitate:
 In principiu se face prin notificare sua prin accept.
 Notificarea presupune o comuniucare scrisa pe hartie ssau electronic a cesiunii, in care
se identifica creanta, cesionarul si se indicia ca lui trebuies a i se faca plata.
 Notificarea se poate face de catre cedent sau de catre cesionar, in ultimul caz debitorul
putand sa ceara dovada cesiunii, pana la primirea ei putand sa suspende plata.
Comunicarea cesiunii nu produce efecte pana la primirea comunicarii
 Acceptarea cesiunii prin inscris cu data certa este obligatorie in cazul obligatiilor strans
legate d eprsoana debitorului sau este o modaltiate alternativa in toate celelatle cazuri.
  Debitorul se poate libera pana la devenirea opozabila a cesiunii doar prin plata facuta
cedentului.
 Cand notificarea vine insotita de chemarea in judecata, debitorul nu plateste cheltueili
de judecata daca face plata decat daca a fost pus in intarziere.
 Dubla formalitate pentur opozabilitate este intalnita in cazul universalitatilor de
creante, sitautie in care se inscriu mai intai in arhiva garantiilor reale mobiliare si se si
comunica.
- Efecte cedent – cesionar:
 Transmiterea creantei cu taote accesoriile is garantiile sale cesionarului, cu exceptia
bunului gajat, ac arei posesii trebuie supusa acorudului gajistului.
 La cesiunea de creanta cu titlu oneros se transmite intreaga creanta, indiferent de preutl
platit.
 Cedentul va remite toate actele constatatoare ale creantei.
 Efectele se produc inca de dinaintea opunerii ei debitorului cedat.
In acest sens, cesionarul poate cere cedentului platile efectuale acestuia.
 Cedentul trebuie sa garante creanta cedata
- Garantarea creantei de catre cedent fata de cesionar:
 Discutam despre garantia pentru existenta creantei si solvabilitatea debitorului, cat si
despre garantia pentru evicitune
 La garantia pentru existenta creantei si solvabilitatea debitorului, disitingem intre:
o Cesiunea oneroasa:
1. Garantie legala de existenta a creantei la data cesiunii
2. Clauza de agravare 1: solvabilitatea debitorului la data cesiunii
3. Clauza de agravare 2: solvabilitatea debitorului si pentru viitor
Daca devine insolvabil, o sa plateasca pretul cesiunii + cheltuielile
ocazionate de creanta.
o Cesiunea gratuita:
1. Nu exista o garantie legala
2. Clauza de agravare 1: existenta
3. Clauza de agravare 2: solvabilitate prezenta
4. Clauza de agravare 3: solvabilitate viitoare
 Daca cedentul cunostea starea e insolvabilitate, discutam despre garantia pentru vicii
ascunse.
 Garantia pentru evictiune opereaza in toate cazurile in care cesionarul nu poate sa
treaca in patrimoniul sau creanta din cauza cedentului sau cedentului impreuna cu alte
persoane. Intindera raspunderii este aceea de la garantia pentru vicii ascunse.
- Efecte fata de terti:
 Efectele fata de debitorul cedat:
o Poate ignora cesiunea cand vrea a plateasca inainte sa ii fie opozabila.
o Debitorul poate sa opuna cesionarului toate mijloacele de aparare.
o Poate inclusiv sa opuna plata facuta anterior.
o Poate inclusiv sa opuna plata facuta unui creditor aparent.
o Daca a acceptat, nu se mai poate compensa.
 o Trebuie sa fie despagubit de cedent pentru orice cheltuieli ocazionate de
cesiune.
 Efectele fata de cesionarii subsecventi:
o Ordinea de preferinta a liberarii:
1. Arhiva
2. Opozabilitate
3. Cronologia cesiunilor
 Efectele fata de fideiusori: trebuie sa se faca toate procedurile de opozabilitate si lui.
 Efectele fata de creditorii cedentului:
o Dreptul iese din patrimoniu
o Actiunea pauliana

CESIUNEA DE CONTRACTE

- Este conventia tripartita prin care un tert preia atat drepturile cat si obligatiile unei parti din
contract.
- Conditii:
 Conditiile de fond ale contractelor
 Conditiile speciale si de forma ale contractului initial sa fierespectate atat de contractul
de cesiune, cat si de acceptul partii, cu exceptia cazului in care acceptul a fost dat
anticipat.
Sanctiune: nulitatea absoluta a actului de cesiune
 Conditii speciale ale cesiunii:
o Prestatiile sa nu fi fost integral indeplinite
o Contractantul cedat sa fi consimtit fie anticipat, fie concomitent sau ulterior
cesiunii.
Inchierea fara acest consimtamant se poate incadra intr-o promisiune a faptei
altuia.
- Efecte:
 Pana la acceptarea cesiunii de catre cedat:
o Garantarea de catre cedend a validitatii contractului
Garantarea executarii va prinde forma unei fideiusiuni.
o Nu exista efecte fata de cedat
 Dupa acceptarea cesiunii de catre cedat:
o Daca a fost acceptata anticipat, efectele se produc de la data notificarii
- Situatia speciala a cesiunii legale de contract:
 Aceasta este intalnita in cazul contractului de locatiune, atunci cand acesta subzista si
trece de la vehciul la noul proprietar.
 O alta situatie speciala este vanzarea bunului asigurat.
- Odata liberat, cedentul nu mai are obligatii fata de partea cedata, afara de cazul in care
cesionarul devine insolvabil, fiind necesara o instiintare in 15 zile de la data neexecutarii
- Se pot ridica orice aprari, cu exceptia viciilor de consimtamant, specifice raportului dintre cedent
si parte.

SUBROGATIA
 - Subrogatia consta in plata facuta de un tert creditorului, transferandu-i-se acestuia toate
drepturile lui, dar nu mai multe.
- Debitorul nu este liberat, insa creditorul initial dispare din peisaj.
- Tipuri:
 Conventionata:
o Prin consimtamantul creditorului:
1. Primind plata de la un tert, creditorul transmite acestuia toate
drepturile si accesoriile.
2. Aceasta se intampla la momentul platii.
3. Opereaza fara consimtamantul debitorului si nu se poate sterge aceasta
prin nicio clauza sub sanctiunea considerarii ca nescrisa.
o Prin consimtamantul debitorului:
1. Debitorul se imprumuta pentru a plati creanta, transferand dreptului
creditorului in persoana imprumutatorului.
2. Pentru valabilitate, actul de imprumut si chitanta de plata trebuie sa
aiba data certa.
Totodata, ambele trebuie sa arate intentia debitorului in privinta
imprumutului pentru plata.
3. Opereaza fara consimtamantul creditorului, dar se poate deroga prin
conventie.
 Legala, in 5 cazuri:
1. Creditorul chirografar care plateste creditorul cu drept de preferinta.
2. Dobanditorul unui bun ipotecat sau gajat.
3. Mostenitorul care plateste cu bunuri proprii datoria succesorala.
4. Asigurari.
5. Cel care plateste fiind obligat cu sau pentru altii.
 Totala
 Partiala:
o Daca creditorul initial are o garantie, o sa fie indestulat cu preferinta.
o Daca creditorul initial a garantat pentru creanta, o sa fie indestulat cu preferinta
cel care se subroga.
- Efectele se produc de la momentul platii, transmitandu-se creanta si accesoriile.
- Efectele privesc toti participantii la raportul obligational.
- Se pot opune toate actiunile care se puteau indrepta impotriva fostului creditor.

PRELUAREA/CESIUNEA DE DATORIE

- Operatiunea juridica prin care se transmite obligatia de plata a unei sume de bani sa de a
executa o alta prestatie.
- Presupune mereu consimtamantul creditorului.
- Forme:
 Tripartit: debitor initial – debitor tert – consimtamantul creditorului
Reguli:
o Oricine poate comunica creditorului contractul de cesiune.
o Cine o face trebuie sa ii acorde un termen rezonabil de confirmare.
 o Daca ambii ii comunica si propun termene diferite, se va considera termenul cel
mai tarziu.
o Abtinerea prezuma refuzul.
o Cat timp nu a confirmat, partile pot modifica sau denunta contractul de cesiune.
o Cat timp nu si-a dat confirmarea, noul debitor este obligat sa libereze vechiul
debitor, platind la termen.
o Creditorul nu dobandeste un drept propriu impotriva noului debitor pana la
finalizarea confirmarii.
 Bipartit: creditor – noul debitor
Reguli:
o Nu necesita consimtanantul debitorului.
o Debitorul initial este liberat dac nu s-a prevazut altfel, iar acesta va raspunde
mereu daca se dovedeste ca:
1. Noul debitor era insolvent la data cesiunii
2. Creditorul a consimtit fara sa stie de asta
o Garantiile se transmit in aceeasi masura, mai putin cele care sunt strict legate de
persoana debitorului.
o Fideiusorii trebuie sa confirme cesiunea, altfel garantia oferita de ei se stinge.
o Noul debitor poate opune toate mijloacele de aparare specifice contactului
nitial, cu excpetia compensatiei.
- Stingerea cesiunii reinvie raportul initial si creditorul are daune interese impotriva fostului nou
debitor, cu exceptia cazului in care dovedeste ca nu el e de vina pentru stingerea contractului de
ceisune.

MODIFICAREA OBLIGATIILOR/NOVATIA

- Novatia este procedeul juridic prin care, in baza lui animus novandi, un raport juridic initial
valabil se stinge, in locul lui nascandu-se un nou raport obligational cu cel putin un element nou.
- Tipuri:
 Novatia obiectiva/cu schimbare de obiect sau cauza (aliquid novi)
o Diferenta fata de darea in plata e ca novatia intervine inainte de executare, in
timp ce darea in plata intervine dupa ce executarea trebuia sa aiba loc.
o Totodata, darea in plata se executa odata cu acordul creditorului, in timp ce
novatia se poate executa ulterior.
o Totusi, nu orice element de noutate constituie element de noutate, astfel
schimbarea monedei in care se face plata nu e element nou, nici termenele, nici
remiterea partiala.
 Novatia subiectiva/cu schimbare de creditor sau de debitor (aliquis novi)
o In cazul schimbarii de debitor, debitorul initial este liberat, insa este nevoie de
consimtamantul creditorului.
Poate opera si fara consimtamantul debitorului initial (expromisiunea).
Diferenta fata de cesiunea de datorie este ca intre creditorul si noul debitor se
naste o alta datorie.
Totodata, exista o diferenta in ce priveste stingerea garnatiilor si in privinta
raspunderii debitorului initial. In cazul novatiei, toate garantiile se sting, iar in
 cazul cesiunii de datorie debitorul initial raspunde daca la momentul cesiunii
debitorul subsecvent este insolvabil.
o In cazul schimbarii de creditor, un alt creditor se substituie celui initial, dar intr-
un alt raport obligational per ansamblu, aceasta fiind diferenta fata de cesiunea
de creante.
Diferentele fata de subrogatie e aceeasi.
- Conditii:
 Fiind un contract, trebuie sa indeplineasca toate conditiile esentiale ale contractelor.
 Exista si cele trei conditii esentiale ale novatiei:
o Obligatia initiala sa fie valabila, adica nu nula absolut.
Daca e nula relativ, se poate nova, novatia vand forma unei confirmari.
Trebuie indeplinite conditiile confirmarii:
1. Cel indreptatit la a intenta actiunea in anulare trebuei sa cunoasca
efectul novatiei confirmatoare de a stingere a actiunii sale.
2. Actul confirmat trebuie sa fie valabil la confirmare.
3. Trebuie sa nu fi intervenit deja o hot jud de decalrare a anularii, caz in
care raportul obligational initial lipseste cu totul.
o Sa existe un element nou, care sa nu fie oricare, adica sa nu fie: prelungiri de
termen, schimbari de valuta sau schimbarea cunatului prin remitere partiala.
o Sa existe animus novandi , care nici nu se prezuma si trebuie sa fie neindoielnic
exprimat.
o Sa se faca prin acordul partilor.
- Efectele:
 Efect extinctiv -> efect creator, inseperarabile si reciproce.
 Noua obligatie va avea mereu o natura contractuala, chiar daca vechea obliagatie are alt
izvor.
 Efecte specifice:
o In materia garantiilor, acestea nu subzista asupra bunurilor debitorului initial si
nici nu se stramuta asupra bunurilor noului debitor.
o In materia novatiei intre creditor si un debitor solidar, ipotecile legate de vechea
creanta nu se transfera decat in ce priveste bunurile debitorului solidar.
Toti ceilalti debitori solidari sunt liberati.
o Novatia cu privire la debitorul principal ii libereaza pe fideiusori, cu exceptia
cazului in care si-au dat acordul.
o In cazul novatiei subiective pasive, noul debitor nu poate invoca mijloacele de
aparare pe care le are impotriva debitorului initial si nici cele pe care debitorul
initial le avea asupra creditorului.
o Novatia consimtita de creditorul solidar afecteaza doar partea sa de datorie.

CLASIFICAREA OBLIGATIILOR
DUPA IZVOARE

- Decurgand din acte juridice sinalagmatice sau unilaterale (cu intentia de a produce fecte
juridice)
- Decurgand din fapte juridice (conduita umana sau otherwise) licite sau ilicite sau orice alte fapte
juridice de care legea leaga efecte (in lipsa intentiei de a produce efecte juridice)
- Obligatii voluntare
- Obligatii legale

DUPA OBIECT

- I.
 A da: constituirea sau transmiterea unui drept real. Se poate face concomitent cu
incheierea contractului sau ulterior, dupa vointa partilor.
Exista totusi cazuri in care transmiterea dreptului de proprietate trebuie amanata:
bunuri de gen neindividualizate sau neintabularea.
 A face: efectuarea unei lucrari, realizarea unei prestatii.
Neexecutarea naste mereu dreptul la daune-interese egale cu dobanda legala calculata
incepand cu punera in intarziere a debitorului cu exceptia cazului in care s-a stipulat o
clauza penala.
 A nu face: abstentiunea pe care putea sa nu o aiba in lipsa obligatiei asumate.
- II.
 Pozitive (a da, a face)
 Negative (a nu face)
- III.
 De rezultat: debitorul se angajeaza ca va procura un anumit rezulat creditorului, in caz
contrar fiind tinut raspunzator pentru neexecutare; opereaza o prezumtie de vinovatie
in cazul neobtinerii rezultatului, iar debitorul trebuie sa dovedeasca imposibilitatea
obtinerii rezultatului.
 De mijloace: debitorul se angajeaza sa depuna toate diligente necesare pentru
obtinerea rezulatului; el nu va raspunde daca rezultatul nu are loc insa a depus toate
diligentele; creditorul trebuie sa dovedeasca nedepunerea tuturor diligentelor de catre
debitor, operand o prezumtie relativa de nevinovatie.
 Criterii de determinare:
o Stipularea in contract
o Natura si intindera contraprestatiei
o Riscul pe care il presupune prestatia
o Dependenta rezultatului de fapta creditorului.
- IV.
 Pecuniare: se bucura de o prezumtie absoluta de posibilitate de executare in natura,
fiind mereu obligatii de rezultat, iar legea impune daune moratorii in caz de neexecutare
in lipsa unei clauze penale
 In natura (nu se confunda cu naturalele): se prezumta relativ a se putea executa in
natura, insa in lipsa unei caluze penale, creditorul trebuie sa dovedeasca existenta si
intindera prejudiciului suferit pentru a beneficia de daune.
  De valoare: se da o expresie a valorii in bani unui bun, insa la momentul executarii
trebuie avuta in vedere valaorea reala a acelui buni.

DUPA SANCTIUNE

- Perfecte/civile: permit actionarea in instata in vederea executarii contractului, avand astfel o

sanctiune
- Imperfecte: nu permit actionarea in instanta, neavand o sanctiune.
Totusi, plata facuta de bunavoie de catre debitorul unei obligatii imperfecte face imposibila
pretenta acestuia la restituire, chiar daca nu stia de scurgerea termenului de prescriptie.
Se pot garanta prin fideiusiune doar daca fideiusorul stia de natura lor, caz in care garantia este
perfecta.
Se subclasifica in:
 Degenerate: s-au nascut perfecte, li s-a prescris dreptul. Acestea se pot confirma prin
novatie.
 Avortate: s-au nascut imperfecte, precum contractul de joc si pariu. Acestea nu se pot
confirma prin novatie.
In materia jocului si prinsorii, nu se restituie plata facuta de bunavoie, dar se poate cere
restituriea platii in caz de frauda sau in cazul inc are e facuta de cineva cu capacitate de
exercitiu lipsa sau redusa.
Datoriile din materia asta nu se pot transfera.

DUPA OPOZABILITATE

- Simple
- Propter rem (de responsabilitate): obligatii reale de a face strans legate de un anumit bun, fie el
mobil sau imobil, decurgand din stapanirea acelui bun. Sunt conventionale sa legale.
Exemplu: obligatia proprietarului terenului de a il lucra.
- Scriptae in rem (cu inscriere in cartea funciara): obligatiile foarte strans legate de posesia unui
bun incat nu se pot realiza in lipsa acestuia.
Exemplu: locatiunea anterioara instrainarii este opozabila noului proprietar daca a fost trecuta
in cartea funciara.

PUNERILE IN INTARZIERE

PUNEREA IN INTARZIERE A DEBITORULUI (MORA DEBITORIS)

- Opereaza atunci cand debitorul nu respecta in termen de executa.

- In fapt, el este in inatarziere, dar juridic, este necesara formalitatea punerii in intarziere a
debitorului.
- Ea coniditoneaza:
 Raspundera contractuala
 Reziliera si rezolutiunea unilaterala
- Nu este in intarziere debitorul in raportul in care creditorul este pus in intarziere.
- Moduri:
 Conventional:
o Se face prin somatie sau prin chemare in judecata.
 o Comunicarea lor se face prin executor judecatoresc sau prin orice mijloc care
poate constitui proba.
o Prin somatie trebuie sa ii fie acordat debitorului un termen suplimetnar de
executare, iar daca nu se prevede acesta poate oricum sa isi execute obligaita
intr-un termen rezonabil, de regula de 15 zile.
o In cazul chemarii in judecata, daca nu a fost pus anterior in intarziere, debitorul
poate efectua plata in termen rezonabil, iar daca o face, cheltuielile de juidecata
revin creditorului.
 De drept, in urmatoarele cazuri:
1. Cand conventia partilor prevede ca depasirea termenului de executare
constituie automat punera in executare
2. Cand debitorul lasa termenul sa se scurga, acesta fiind vital pentru executarea
utila sau cand nu a executat imediat, desi exista o urgenta.
3. Cand fin fapta proprie face imposibila de executat in natura prestatia sau cand
nu indeplineste o obligatie de a nu face.
4. Cand afirma ca nu va executa obligatia sau cand refuza sau omite sa execute
repetat obiectul unei obligatii succesive.
5. Cand nu executa o obligatie de plata a unei sume de bani in activitatea unei
intreprinderi
6. Cand savarseste o fapta juridica ilicita.
- Efectele:
1. Debitorul va raspunde din momentul punerii in intarziere de intervenirea unei
imposibilitati fortuite de executare, afar de cazul in care tocmai cazul fortuit l-ar putea
libera de obligatie.

PUNEREA IN INTARZIERE A CREDITORULUI (MORA CREDITORIS)

- Se poate face daca creditorul refuza nejustificat:

 Sa primeasca plata corspunzator oferita
 Sa indeaplineasca actele preparatorii necesare pentru ca debitorul sa isi poate executa
obligatia
- Se face prin somatie, in baza careia creditorul este invitat sa isi primeasca prestatia, cu indicarea
locului, datei si orei.
- Efectele:
 Creditorul preia riscul impos fort de ex
 Creditorul platestes prejudicul cauzat de intarziere
 Creditorul platestes costurile de conservare
 Debitorul poate pastra fructele culese dupa punerea intarziere
- Daca creditorul persista in refuz, debitorul poate consemna bunul pe cheltuiala si riscurile
creditorului, liberandu-se, in baza procedurii ofertei reale de plata si a consemantiunii.
- Daca natura bunului, persiarea sau costurile de intretinere sunt prea mari, debitorul poate
incepe procedura vanzarii publice a bunului cu consemnarea pretului, notificand creditorul si cu
acordul instantei.
- Daca bunul e lista pe bursa, daca are pret curent sau daca costurile vanzarii publice sunt mai
mari decat valoare bunului, debitorul poate vinde bunul fara notificarea creditorului.
 - Retragerea consemnarii poate avea loc daca creditorul nu a consimtit la aceasta, caz in care
raportul obligational renaste.

EFECTELE INTRE PARTI

Efectele obligatiei = posibilitatea de a recurge la forta coercitiva

Efectele contractului = nasterea, mod, trans, st deptului si oblig

Baza: forta obliga a contr.

Alte princ:

- Solidarism contr
- Utilitate sociala
- Echil contr
- Egali contr

Contractul nu obliga doar la ce e expres in el, ci si la toate urmarile lui obisnuite. Astfel, clauzele
obisnuite se subinteleg.

Contractul e legea partilor, dar exista diferente fundamentale intre contract si lege:

- Act privat – act public

- Supunerea fata de normele imperative
- Manif de vointe a partilor – opera puterii legislative
- Sanctiunile difera
- Inter partes – erga omnes
- Concret – abstract
- Manif de vointa a tuturor – votul majoritatii
- Modificare sau stingere prin acordul partilor – prin parlament
- Legile civile succesive pot influenta contractul

Doar efectul e similar: trebuie respectat.

Consecinte ale fortei obligatorii:

1. Contractul devine intangibil si irevocabil.

2. Contractul trebuie respectat intocmai.
3. Contractul este opozabil si judecatorului.

Regula in materia modificarii si incetarii contractelor: un nou acord de vointe sau cauze autorizate de
lege.

Cauzele autorizate de lege sunt exceptii, trebuie expres prev si sunt de stricta interpretare:
 I. Acordarea prin lege unei parti sa modifice sau sa stinga contractul: mandatul sau contr indiv
de munca
II. Stingerea prin deces in cazul contractelor intuitu persoane.
III. Stingerea prin pieirea bunului.
IV. Modificarea contractelor prin lege, de obicei prin prelungirea termenelor de executare.
V. Acceptarea clauzelor de denuntare unilaterala inainte de executare.

In cazul dreptului potestativ de denuntare prevazut de lege, trebuie exercitat inainte de executare, dar
aceasta trebuie sa intervina inainte de executarea facuta de catre titularul dreptului potestativ,
constituind o renuntare la aceasta inclusiv primirea unei prestatii.

Dreptul potestativ recunoscut unei persoane nu se transmite mostenitorilor in caz de deces, fiind strict
personal.

Denuntarea unilaterala se poate recunoaste si cu titlu oneros, caz in care va produce efecte doar daca
prestatia s-a executat.

Pretun dezicerii nu este clauza penala si nu se cenzureaza de instanta.

In contractele succesive sau continue, trebuie respectat un termen de preaviz, dar produce efecte doar
pe viitor.

La fel si in cazul contractelor pe perioada nedeterminata, in sa aici dreptul de dezicere unilaterala

decurge din lege, nu e necesara o clauza contractuala.

Odata recunoscut, dreptul de dezicere nu se poate exercita culpabil.

Totusi, clauzele de denuntare sunt incompatibile cu contractele declarate irevocabile, precum donatia.

Exceptia de la forta obligatorie a contractului: impreviziunea.

Se pune problema interventiei judecatorului in restabilirea echilibrului contractual in cazul unor

schimbari de context eco, pol, soci, mone.

Totusi, partile pot sa preintampine prin:

- Clauze de indexare
- Clauze de revizuire (obliga partile sa renegocieze in sit in care apar schimbari obiective)

Prevederile legale pot si ele sa stabileasac o obligatie de indexare.

Ratele de renta viagera se platesc trimestrial in avand indexate la rata inflatiei.

Impreviziunea este prejudicul suferit de o parte ca urmare a dezechilibrului cauzat prestatiilor ca urmare
a schimbarii de conjunctura.

6 conditii cumulative:

- O prestatie sa fi devenit excesiv de oneroasa, nu doar mai oneroasa.

- Schimbarea a intervenit dupa incheierea contractului.
 - Imprevizibilitatea schimbarilor.
- Debitorul nu s-ai asumat riscul.
- Executarea obligatiei sa fie vadit injusta.
- Partile sa fi incercat negocierea adaptarii. Se poate invoca neparcurgerea de catre parat.

In acest context, judecatorul dobandeste doua cai de interventie:

- Modificare
- Stingere

Prima e preferabila.

Teoriile.

Impreviziune vs leziune: una dupa, alta concomitent cu incheierea contr.

Imp vs forta majora: posibila de ex dar exc de on, imposibila de ex.

Contractul translativ de proprietate

Se transmite dreptul, chiar daca bunul ulterior.

Fructele se datoreaza de la data transferarii dreptului. Daca piere bunul, pierde dreptul la
contraprestatie, iar daca primit-o, trebuie sa o restituie.

Riscul e suportat de debitor, afara de cazul in care creditorul e pus in inatarziere, preluand riscul. Nu se
poate libera nici daca poate sa dovedeasca pieirea bunului fara sa fi instrainat.

Cand se transmite un bun mobil in mod succesiv, titularul dreptului este cel care a intrat primul in
posesia sa. Altminteri, preferat este cel care sesizeaza primul instanta.

Pactul de preferinta

Se acorda unei persoane preferinta in cazul incheiereii unui contract.

Nu constituie o obligatie de a incheia contractul.

Pactul de optiune

Prin pactul de optiune, considerata o oferta irevocabila si producand efectele ei, o parte ramane legata
de propria manifestare de vointa, cealalta parte avand dreptul de a decide daca va accepta sau respinge
incheierea contractului.

Daca partile nu au convenit un termen de optiune, se poate stabili judiciar.

Trebuie sa contina toate elementele contractului pe care partile urmaresc sa il incheie.

Cand bunul e individual determinat, nu se poate dispune de bun pana la exercitarea optiunii.

Daca bunul e supus intabularii, pactul de optiune se noteaza in cartea funciara.

Pactul devine caduc daca dreptul nu se manifesta.

Promisiunea de a contracta
O parte sau ambele parti promit ca vor incheia un contract in viitor.

Antecontractul trebuie sa aiba obiect:

- Concret
- Corect
- Real

Daca e o primisiune unilaterala, diferenta fata de pactul de optiune este ca va fi necear o noua
manifestare de vointa a partii legate pentu a se incheia contractul.

Daca promitentul nu o executa, instanta poate suplini consmatamantul acesteia in incheiera

contractului. Altminteri, daune-interese.

Dreptul la actiune se prescrie in 6 luni.

Daca creditorul instraineaza bunul inainte de executarea promisiunii de a contracta, obligatia

promitentului se sitnge.

Totodata, avansul se imputa pretului.

EFECTE FATA DE TERTI

Fundament:

- Opozabilitatea efectelor: fapt juridic restrans. Tertii pot proba prin orice mijloc si raspund
delictual, nu contractual.
- Relativitate: de regula nu se nasc drepturi si obligatii din cadrul contractului n favoarea tertelor
persoane.

Opozab nu se invoca atunci cand legea impune formalitati de publicitate.

RELATIVITATEA EFECTELOR

Res inter alios acta allis neque nocere neque prodesse potest.

Totusi, pot opera efecte in persaoana avanzilor cauza, printre care se numara succesorii partilor.

EXCEPTII DE LA RELATIVITATE

Nu exista exceptii reale in ce priveste angajarea tertului pentru o datorie.

O singura exceptie reala exista in ce priveste angajarea tertului pentru un drept: stipulatia pentru altul.

Promisiunea faptei altuia (porte-forte)

O parte denumita promitente se obliga fata de creditor ca va determina un tert sa accepte sau sa ratifice
conventie lor, in cadrul unui contract eventual.

Tertul nu e legat de aceasta, ci doar pormitentul.

Est eo obligatie de rezultat: promitentul raspunde mereu daca nu reuseste sa convinga.

Ratificarea are efect retroactiv si se transmite mostenitorilor.

Angajarea promitentului trebuia sa reiasa neindoielnic din contract.

Actiunile directe

Creditorul debitorului se poate indrepta impotriva debitorului debitorului sau prin actiuni directe pentru
a isi satisface propria creanta: mandat si antrepriza.

Izvorul acestei posibilitati este lege, nu vointa partilor, deci e o exceptie aparenta de la relativitatea in
drepturi.

Nu se confunda cu oblica si cu regresul.

Stipulatia pentru altul

Este un contract sau o clauza contractuala prin care stipulantul dispune ca cealalta parte, promitentul, sa
stipuleze ceva in folosul unui tert, denumit beneficiarul.

Este un real mijloc de a face pe cineva creditor.

Beneficiarul dobandeste dreptul de a cere direct prestatia de la promitent.

Contratul de transport e un exemplu.

Partile contr sunt doar stipulantul si promitentul. Beneficiarul este tertul, care trebuie sa fie determinat
sau cel putin determinabil.

In cazul in care nu este, profita stipulantului.

RCA-ul e un alt exemplu.

Stipulatia trebuei acceptata: caz contrar, caducitate sau inexistenta.

Se transmite mostenitorilor.

Se poate ataca cu pauliana.

Stipulant – promitent: Doar stipulantul poate cere revocarea stipulatiei, doar pana cand acceptarea
ajunge fie la el fie la promitent. Produce efecte din omentul in care ajunge la promitent. Revocarea o
poate face doar stipulantul, nu se transmite.

Stipulant – beneficiar: nu se naste o obligatie.

Promitent – beneficiar: promitentul paote invoca numai apararile intemeiate pe contractul care
cuprinde stipulatia.

Stipulatia pentru altul nu se poate naste pa cale judiciara.

OPOZABILITATEA EFECTELOR CONTRACTULUI

Tertii se pot prevala de efectele contr, fara a cere exec lui.

Opoz ef contr produce efectel mai ales in cazul cred chiro:

- Actiunea oblica
- Actiunea pauliana
- Actiunea in simulatie.

SIMULATIA, exceptie de la opozabilitate.

INTERPREATRIEA CONTRACTULUI

FORME:

- Calificarea contractului
- Reguli principale de interpretare: literala (clauze), prioritatea vointei reale i masura in care
aceasta e probata,
- Interpretarea globala in care se tine cont de scopul contractului, de negocierile purtate de parti,
de practicile statornicite intre acestea, de comportamentul lor. La fel si ni cazul clauzelor
indoielnice.
- Interpretarea sistematica: clauzele se interpreteaz aunele prin altele
- Interpretarea functioanla: sensul care se potriveste cel mai bine contextului.
- Interpretarea utila: clauzele se interpreteaza asa incatt porduc efecte.
- Clauzele au caracter exemplificativ, nu limitaitiv.

Reguli subsidiare:

- Neclaratitaea favorizeaza pe debitor.

- Stipulatiile se interpreteaza in contra celui care le-a facut. Interpretarea contra proferentem
-

FAPTUL JURIDIC LICIT

GESTIUNEA DE AFACERI

Este fapta unilaterala a gerantului care fara s fie obligata gestioneaza voluntar si oportun afacerile altei
persoane, numita gerat, care nu cunoaste de gestiune sau care nu se poate ingriji desi stia.

Acte sau fapte, in ume prorpiui sau cu identifcatrea geratului.

Ratificarea o transforma retroactiv in mandat.

Trebuie sa fie despagubita persoana rspectiva.

Conditiile gestiunii de afaceri:

- Intentia de a gera. Altminteri imbog f j c

- Intentia de restituirea a cheltuielilor facute
- Caracter voluntar.
- Oportun.
 - Geratul sa fie in impos sua necunoastere.

Efecte:

Obligatiile gerantului:

- Instiintare
- Perseverenta in gestiune
- Diligenta (bun proprietar)
- A da socoteala
- Pentru garantarea chelkt poate inscire in c func ipot legala
- Gestiunea imperfecta: actioneaza in nume propriu, dar tertii pot regresa vs gerat
- Gestiunea perfecta: actioneaza i numele geratului, nu e tinut fata de terti.

Obligatiile geratului:

- Ramburasrea cheltuielilor
- Obligatia de executare a raporturilor nascute din actele necesare si utile.

Impotrivirea geratului: Cel care stia sau treb sa stie trebuie poate sa primeasca cheltuielile necesare;
cine a ignorat, toate.

Gestiunea inoportuna: Numai ce a fost util

Plata nedatorata

Solvens plateste lui accipiens ceva ce nu datoreaza fara intentia de a gratifica, lui accipiens. Accipiens
devine creditorul lrestituirii lui solvens.

Conditii:

- Natura juridica de plata.

- Inlaturarea prezumtie de plata pentru propria datorie.
- PLata sa nu fi fost facuta cu intentia de a plati datoria altuia.
- Prestatia executata trebuie sa fie inexistenta in sarcina lui solvens. Inclusiv daca sa plateste mai
mult decat se datoreaza.

Plata unei obligatii naturale nu e nedatorata.

Efectul:

- Accipiens de buna credinta: restituire

Exceptii:
 Eroarea lui accipiens care a dus la stingerea prin prescriere a dreptului sau fata de
debitorul adevarat.
 Accipiensul de buna credinta a primit plata si a stins creanta.
 Accipiens a renuntat la garantii
Regres
- Accipiens de r-cr: restituire in toate cazurile.
Ceic aer pot cere restituirea: solvens si credit chirografari, pe cale actiunii oblice.

Actiunea in restituire e imprescriptibila cand e vb de bunuri care nu sunt bani.

Se mai restituie doar plata facuta in conditie suspensiva.

IMBOG FARA JUST TEMEI

Patrimoniul cuiva se mareasta pe seama altuia fara justificare legala.

Actio de in rem verso.

Conditiile:

- Marire
- Micsorare
- Cauzalitate
- Nejustificare
- Admisibilitatea de in rem verso este ca trebuie sa lipseasca toate celelalte mijloace juridice
pentru recuperarea pierderii.
- Imbogatirea trebuie sa fie neimputabila impogatilui

Imbog fara just temei coexista si cand cadrul contractual este depasit.

Efecte:

- Oblig de restiuire
- Obligatia subzista doar daca saracirea inca mai este la data sesizarii instantei.
- Limitele restituirii sunt cele date de lege. Minimul: pierderea; maximul: castigul
- Nu se datoreaza dobanzi

ACTIUNEA OBLICA

Ipoteci legale:

1. Vanzatorul pentru bunul imobil pana la plata pretului datorat, inclusiv sulte.
2. Promitentul achizitor in ipoteza in care contractul nu se inchieie asupra bunului
impobil pentru platile deja facute.
3. Cel care s-a imprumutat pentru a cumpara un imobil pana la restituirea
imprumutului.
4. Cel care a instrainat un imobil in schimbul intretinerii pentru plata rentei in bani
care a ram,as neexecutata.
5. Arhitenctii si aintreprentorii in limita plusvalorii pentru sumele ce li se datoreaza
6. Corproprietarii
7. Legatarii cu titlu particular asupra imobilelor din mostenire cuvenite celui
obligat la executarea legatului pentru plata acestuia
Se pot ipteca:

- Imobilele cu accesoriile
- Uzufructul si accesoriile
- Cotele parti
- Superficia

Ipoteca conventionala

Drept real de ipoteca

Contractul de ipoteca

COnditiile contr de ip:

- Conditiile de fond ale contr

- Suma pentru care se conistuie sa fie determinata sau determinabila
- Identificarea partilor
- Poarta asupra unor bunuri determinate sau universalitati de fapt/juridice altele decat
patrimoniul.

Nu se admite ca obiect patrimoniul.

Ipoteca nu indisponibilizeaza bunul.

PRIVILEGIILE

Generale: dreptul de preferinta

Speciale: Creanta privind un bun mobil pentru pret, cu exc cazului

Fideiusiunea

- Drept
- Contract

Conditiile de valabilitate:

- Valabilitatea principalului
- Conitiile generale
- Forma scrisa
- Conventie, lege sau judecator

Pentru toata datoria asu doar o parte.

Creditor-fideiusor

Cand nu se plateste, cred se poate indrepta direct impotriva fid.

Nu exista o ordine de urmarire, dar are beneficiul de diviziune si de discutiune.

Discutiune consta in expunerea unor motive speciale pentru ca creditorul sa il urmareasca pe debitorul
principal. Se invoca inainte de fond. Trebuie sa indice bunurile debitorului care se pot executa.

Trebuie sa dea informatii si sa dea banii pentru urmarire.

Daca fid a intarziat si bunurile dispar, nu se mia intoarce impotriva fid.

Beneficiune de diviziune

Functioneaza in ipoteza multiplei fideiusiuni.

Regula: solidar, daca nu se invoca.

Insolvab se suporta de fideiusoir, dar daca apare dupa diviziune, se suporta de creditor.

Nu se mai invoca beneficiile daca creditorul invoca solidaritatea debit cu fid.