23.02.

2018

Dreptul Uniunii Europene

-curs 1-

Structura:

1. Elemente introductive in Dreptul Uniunii Europene

2. Contextul si istoricul aparitiei Comunitatilor Europene/Uniunii Europene
3. Extinderea Comunitatilor Europene/Uniunii Europene
4. Crize si esecuri ale constructiei comunitare/unionale
5. Personalitatea juridica a Uniunii Europene
6. Valorile si obiectivele Uniunii Europene
7. Structura institutionala a Uniunii Europene
8. Izvoarele dreptului UE si aplicabilitatea dreptului UE in dreptul intern al statelor membre
(in special asupra dreptului romanesc)

Elemente introductive de DIP si DUE

Uniunea Europeana = organizatie internationala

Organizatiile internationale => nonguvernamentale

=> interguvernamentale

Elemente constitutive ale unei organizatii internationale interguvernamentale:

 asocierea statelor membre => cel putin 3 state membre

 scopul organizatiei
 domeniul de activitate
 obiectivul organizatiei
 tratat constitutiv => acord de vointa liber exprimat; cuprinde toate elementele legate de scop,
domeniu si obiect al organizatiei
 structura interna => organe de conducere si alte organe de specialitate; fara structura interna, o
organizatie ar fi o fictiune juridica
 sediu
 metoda de vot si de adoptare a deciziilor

1
  metoda de colaborare dintre state

 cooperarea
 metoda de integrare (UE) => organizatie supranationala; uniformizarea regulilor intre
statele membre

 personalitate juridica => este o consecinta a elementelor constitutive ale organizatiei

=> isi asuma obligatii internationale si poate dobandi drepturi
internationale
=> are personalitate juridica functionala (doar cele stabilite de state
pentru respectiva organizatie)

Statele => subiecte primare de drept international

Organizatiile internationale => subiecte derivate de drept international

Clasificari ale organizatiilor internationale:

1. Dupa criteriul motivului crearii unei organizatii

 mentinerea pacii, evitarea razboiului

 interdependentele care apar in procesul de dezvoltare a natiunilor (economic,
dezvoltare regionala, comercial, financiar, tehnologic)
 dimensiunea noilor probleme cu care se confrunta societatea internationala, care
determina necesitatea unui tratament global al acestora

2. Dupa criteriul compozitiei/compunerii organizatiei

 cu vocatie universala => ONU

=> deschise
 regionale => inchise (exceptia, organizatii create de la inceput, pentru totdeauna,
doar pentru un numar limitat de state – Uniunea Vamala BENELUX – Belgia,
Olanda, Luxembourg)
=> semideschise (NATO, Consiliul Europei etc)

3. Dupa criteriul domeniului de activitate

 generale (ONU)
 specializate (militare, economice, financiare etc)

4. Dupa criteriul metodei de colaborare

 colaborare

2
  integrare (UE)

Organizatiile clasice au o structura de organe interne tripartita: Adunare Generala, Organ

executiv si Secretariat.

UE are o structura de organe interne complexa, care combina atat metoda clasica a cooperarii,
cat si din zona dreptului national, a statului de tip federal.

2.03.2018

Dreptul Uniunii Europene

-curs 2-

Contextul in care au aparut Comunitatile Europene

Vestul Europei Estul Europei

 Prima organizatie care a aparut dupa  In 1949 apare CAEM/ CAER/

cel de-Al Doilea Razboi Mondial a COMECON (Consiliul pentru
fost Planul Marshall (1947) Ajutor Economic Reciproc), ca
 Pentru a gestiona banii, a fost creata reactie la aparitia OECE
Organizatia Europeana pentru  Ca reactie a intrarii RFG in NATO
Cooperare Economica (1948) apare in 1955 Pactul de la Varsovia
 OECE se transforma in OCED  CSI (Comunitatea Statelor
(Organizatia pentru Cooperare Independente) apare in 1991 dupa
Economica si Dezvoltare) – noul caderea Zidului Berlinului
obiectiv pe care si-l propune OCED
este directionarea ajutorului financiar
catre statele din lumea a treia
 Uniunea Occidentala apare in 1948
(organizatie de tip militar),
schimbandu-si denumirea si devenind
in 1954 UEO => in acest moment, ce
a mai ramas valabil este Centrul
Satelitar al Uniunii Europene
 Uniunea Vamala a Statelor BeNeLux
a fost creata in 1948
 NATO apare in 1949
 Consiliul Europei apare in 1949, in
materia drepturilor omului
 CECO (Comunitatea Europeana A
Carbunelui si Otelului) apare in

3
 1951 si intra in vigoare in 1952
 CEE (Comunitatea Economica
Europeana) apare in 1956 si intra in
vigoare in 1958
 CEEA (Comunitatea Europeana a
Energiei Atomice) / EURATOM
apare tot in 1956 si intra in vigoare
in 1958
 In prezent, mostenitoarea CEE este
Uniunea Europeana, dar inainte de
a deveni UE a fost Comunitatea
Europeana (CE). CE a devenit UE
in 2009.
 AELS (Asociatia Europeana a
Liberului Schimb) a aparut in 1960. In
present, AELS are 4 state
(Liechtenstein, Elvetia, Islanda si
Norvegia)

CSCE apare in 1975 (Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa) si se transforma in

1995 in OSCE (Organizatia pentru Stabilitate si Cooperare in Europa) => atat in estul, cat si
in vestul Europei.

Istoricul aparitiei Comunitatilor Europene

Planul Schumann

Propunerea concreta = plasarea productiei franco-germane de carbune si otel sub

responsabilitatea unei Inalte Autoritati in cadrul unei organziatii deschise participarii si altor state
europene.

Planul Schumann abordeaza intr-o maniera noua problema constructiei europene si impune
principiul supranationalismului. Metoda propusa de plan (a fost numita “Calea comunitara de
integrare”) acorda prioritate integrarii sectoriale in detrimentul celei globale.

Planul Schumann a abandonat schema traditionala a cooperarii economice intre state, propunand
o formula noua, numita “integrare” in care statele transfera (nu cedeaza) unele competente
proprii si in domenii bine delimitate catre o noua entitate supranationala (organizatia)
creata prin vointa lor suverana.

4
Apare un proces cu totul nou in relatiile internationale, si anume exercitarea in comun a
suveranitatii la nivel supranational in domenii bine delimitate.

9 mai 1950 – Planul Schumann

1951 – semnarea tratatului de nastere a CECO

1952 – intrarea in vigoare a noii organizatii

1953 – CPE (Comunitate Politica Europeana) CEA (Comunitate Economica de Aparare)

1955 – intrunirea statelor membre ale Uniunii Vamale BeNeLux – memorandum prin care au
propus scoaterea unui raport (Spaak) pentru crearea CEE si EURATOM

1957 – au aparut cele 2 tratate, care au intrat in vigoare in 1958

CEE si EURATOM sunt incheiate pe durata nelimitata.

09.03.2018

Dreptul Uniunii Europene

-curs 3-

Extinderea Comunitatilor/Uniunii Europene

Tema cercului de DUE => Rolul Consiliului EU in reprezentarea intereselor statelor membre in
cadrul Uniunii (ex: Componenta Consiliului EU, Sistemul presedentiilor Consiliului EU,
COREPER – Comitetul Reprezentantilor Permanenti, Atributiile si competentele Consiliului EU,
Relatia dintre Consiliul si Parlamentul EU, Modificarile Consiliului EU prin Tratatul de la
Lisabona, Rolul Consiliului EU in securitate etc)

I. Etapele extinderii Comunitatilor/Uniunii Europene

 1952 – 1958 => 6 state membre

CECO (Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului) – 1952 (1951)

CEE (Comunitatea Economica Europeana) – 1958 (1956)

CEEA (Comunitatea Europeana a Energiei Atomice) – 1958 (1956)

5
Cele 6 state membre de la inceputul Uniunii au fost Belgia, Franta, Germania, Italia,
Luxemburg, Olanda.

 1954 => esecul Planului Pleven in constituirea Comunitatii Europene de Aparare

Franta se opunea reinarmarii Germaniei. Renee Pleven era prim-ministru al Frantei.

 1973 => +3 state

In primul val de extindere din 1973 intra 3 state (+1 stat care nu a mai intrat in Uniune), si anume
Marea Britantie, Irlanda si Danemarca (statul care nu a finalizat demersul este Norvegia).

a) Marea Britanie

AELS (Asociatia Europeana a Liberului Schimb) – 1960 (organizatie creata de Marea Britanie)

In august 1961, Marea Britanie isi depune candidatura pentru a intra in Comunitatile Europene.

In 1963, Marea Britanie iar incearca sa intre in CE. Timp de cativa ani, cererile Marii Britanii de
a intra in CE au fost refuzat.

In 1969 se ia decizia generala ca cele 3 CE sa se extinda si sa se deschida si catre alti membri.

In 1972 se semneaza tratate de aderare cu Marea Britanie, Irlanda si Danemarca, iar in

1973 au intrat in vigoare.

Prima extindere a CE a avut un puternic impact, deoarece, in Europa celor 9 s-a ajuns la o
extindere demografica ce o depasea pe cea a SUA.

Avantajele intrarii Marii Britanii in CE => s-a dus la cresterea importantei pe plan
international a Comunitatilor Europene, Marea Britanie avand o economie stabila si fiind o
democratie constitutionala, ceea ce a dus la cresterea credibilitatii in lume a CE. Un
dezavantaj l-au reprezentat incercarile permanente ale Marii Britanii de a-si renegocia conditiile
de aderare, participarea la buget etc. Odata cu intrarea Marii Britanii si a Irlandei s-a adoptat o
noua limba oficiala, engleza.

b) Irlanda

Irlanda era un stat mai putin dezvoltat si, de aceea, ansamblul statelor membre nu mai era la fel
de uniformizat (statele membre aveau cam acelasi grad de dezvoltare). Catre Irlanda sunt
orientate fonduri comunitare pentru a ajuta in sectoarele deficitare.

c) Danemarca

In momentul in care Danemarca a intrat in CE, aceasta detinea Groenlanda. In anul 1972,
Groenlanda obtine o calificare noua, anumite teritoriu autonom atasat Coroanei Daneze => in

6
februarie 1982 a organizat un referendum cu privire la decizia de a mai ramane in CE sau
nu.

d) Norvegia

Desi si-a negociat intrarea in CE, referendumul de a intra in acestea a fost negativ. Economia
Norvegiei este bazat, in principal, pe pescuit si nu a acceptat ca un astfel de domeniu sa fie
supranationalizat.

 1981 => +1 stat

In 1981, in Comunitatile Europene intra Grecia.

a) Grecia

In anii ’80, CE demonstrasera deja ca integrarea economica este un proiect de succes, viabil si
profitabil. In perioada aceea, CE doreau sa-si consolideze imaginea si pe plan cultural, social etc.

Grecia era un stat putin pregatit sa intre intr-o organizatie prospera. Grecia a fost singurul stat
caruia Comisia EU i-a dat aviz negativ. Totusi, fiind un aviz consultativ, Grecia a fost
acceptata in CE, la decizia Consiliului si Parlamentului EU.

Prin aceasta extindere, CE s-au orientat catre Sudul Europei si a crescut dezvoltarea inegala a
Comunitatilor. Alaturi de Irlanda, Grecia devine beneficiar al fondurilor europene. Aderarea
Greciei a creat o noua imagine pentru Comunitatile Europene: pol democratic si prosper,
capabil sa se deschida unor state care ies dintr-o perioada de dictatura si de izolare diplomatica si
care aspira la modernizarea economiilor lor. Astfel, CE devine mai reprezentativa nu doar pe
plan economic, ci si cultural si uman.

 1986 => +2 state

In acest an intra Spania si Portugalia. Imaginea CE se pastreaza. Ingreunarea productiei

excedentare (vin, fructe, legume etc). Concilierea dificila cu acordurile comerciale ale Spaniei si
Portugaliei cu state terte. Institutiile comunitare au inceput sa aiba un mod de functionare
complex.

Spaniei si Portugaliei li s-au dat perioade de tranzitie mai lungi decat ale Greciei.

 1987

CE primesc o cerere de aderare de la Maroc, care este respinsa pentru ca nu e stat European,
dar se pastreaza politica de vecinatate.

 1990

7
In 1990 cade Zidul Berlinului si Germania este reunita. CE nu au recunoscut niciodata
divizarea Germaniei.

 1995 => +3 state

In anul 1995 au aderat Austria, Finlanda si Suedia, fiind state cu o economie buna, care nu
ingreunau sarcina Comunitatilor. Norvegia a avut alta incercare de a adera, insa referendumul a
fost tot negativ.

Aceasta este ultima extindere fara o pregatire prealabila a statelor. Este, de asemenea, prima
extindere a “Uniunii Europene” care exista, la acel moment, doar ca un concept, o idee. Este
ultima extindere inainte de modificari substantiale ale functionarii institutiilor (2001 –
Tratatul de la Nisa).

 2004 => +10 state

In acest an adera 10 noi state membre, care au trebuit sa urmeze o procedura prealabila de
pregatire pentru aderare. Aceste state sunt Polonia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cehia,
Estonia, Lituania, Letonia, Cipru, Malta. Nu s-a mai permis intrarea unor state care ar
destabiliza economia Uniunii.

 2007 => +2 state

In 2007 au aderat Romania si Bulgaria.

 2013 => +1 stat

In anul 2013 a aderat Croatia.

 2015 => Islanda isi retrage decizia de aderare

 2016 => BrExit

AELS are doar 4 state membre: Islanda, Norvegia, Liechtenstein si Elvetia.

Acordul SEE (Spatiul Economic European) => intre UE si Islanda, Novergia si Liechtenstein;
fara a fi in Uniune, aceste state aplica o mare parte din legislatia de la nivel european.

II. Conditiile de aderare si de retragere din Uniunea Europeana. Etapele procesului

de aderare
III. Viitorul extinderii
IV. Uniunea Europeana si restul lumii

16.03.2018

8
 Dreptul Uniunii Europene
-curs 4-

Conditiile de aderare si de retragere UE. Procesul de aderare UE

Art. 49 TUE + art. 2 TUE => ce state pot cere aderarea la UE:

 stat care respecta valorile de la art. 2

 stat care se angeajeaza sa promoveze valorile de la art. 2

 demnitatea umana
 libertatea
 democratia
 egalitatea
 statul de drept
 drepturile omului
 drepturile persoanelor apartinand minoritatilor

Cererea statului solicitant => Consiliu, Consiliul se pronunta in unanimitate, dupa

consultarea Comisiei si aprobarea Parlamentului European cu majoritate => Parlamentul
European da un aviz conform

Conditiile aderarii (se stabilesc cu ocazia negocierilor) + adaptarile tratatelor UE care se

impun (ex: compozitia institutiilor, conformitatea legislatiei statului nou-intrat) => Acord de
aderare supus ratificarii de toate statele contractante (intre statele membre si statul solicitant)

Acordul de aderare este semnat in cadrul Consiliului.

TUE prevede ca orice stat/tara European/a poate depune cererea de aderare daca respecta
valorile democratice ale UE (art. 2 din TUE) si daca se angajeaza sa le promoveze. In concret,
o tara poate deveni membra daca respecta urmatoarele 3 categorii de criterii de aderare (de la
Copenhaga):

a) Criteriul politic

Tara solicitanta trebuie sa dispuna de institutii stabile care sa garanteze democratia, statul de
drept si respectarea drepturilor omului. Acest criteriul politic este verificat de Parlamentul
European. Se presupune ca statul respectiv este deja membru in Consiliul Europei, care are ca
principala misiune apararea drepturilor omului.

b) Criteriul economic

9
Se verifica faptul ca statul tert trebuie sa aiba o economie de piata functionala si sa poata face
fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din cadrul Uniunii.

c) Criteriul juridic

Statul tert, viitor membru, trebuie sa accepte legislatia si practica jurisprudentiala a Uniunii
Europene, in special, obiectivele majore care tin de uniunea politica, economica si
monetara.

In esenta, Uniunea are 2 tipuri de obiective mari: o uniune politica, ce vine in completarea
uniunii economice si monetare. UEM este gradul cel mai avansat de integrare.

Zona de liber schimb Uniune vamala

- fara bariere intre membri - fara bariere intre membri

- tertii nu beneficiaza de un tarif comun - tarif comun pentru terti

In esenta, procesul de aderare are 4 etape, toate aceste etape trebuie aprobate de toate statele
membre, deci procesul de aderare este o problema importanta si s-au pastrat si dreptul de
veto, si unanimitatea.

Etapele procesului de aderare:

1. Perspectiva aderarii, aprobarea cererii de aderare (preconditie care are loc

intotdeauna)
2. Oferirea statului de candidat la aderare
3. Inceperea propriu-zisa a negocierilor oficiale

Acest proces implica realizarea de catre statul tert a reformelor necesare adoptarii legislatiei
europene in vigoare.

4. Aderarea la Uniune cu acordul tuturor statelor membre => redactarea Acordului de

aderare

Etapele procesului de aderare Aderarea Romaniei la UE

1. Acorduri de asociere, fara perspectiva 1. Acord European de asociere intre

tarii respective de a adera => o
cooperare economica; acorduri
europene de asociere, existand dorinta
de aderare; acorduri de stabilitate si
asociere, acorduri cu statele din
Balcanii de Vest
2. Cererea de aderare => o scrisoare
3CE si statele membre si Romania;
acest acord de asociere este un acord
mixt, ca acordul de aderare, in sensul ca
el este semnat la nivel supranational in
comunitati in Consiliu si apoi este
ratificat intre statele membre si viitorul
stat membru => la 1.02.1993, a intrat
in vigoare la 1.02.1995 si Romania a

10
 oficiala din partea statului asociat in devenit stat asociat
care isi exprima intentia de a adera la
organizatie, potrivit art. 49 TUE 2. Cererea de aderare a fost transmisa
catre comunitati si catre acei piloni, la
3. Avizul conform al Parlamentului EU 22.06.1995
+ avizul consultativ al Comisiei
3. Dec. 1997 => Romania a devenit stat
4. Aprobarea Consiliului => statut de candidat la aderare
candidat la aderare
4. Dec. 1999 + Feb. 2000 => reuniune
5. Negocieri => punerea in acord a mixta pentru negocieri
legislatiei nationale cu legislatia UE
5. 01.06.2006 => incheierea negocierilor
6. Incheierea negocierilor
6. 01.01.2007 => intrarea in vigoare a
7. Redactarea acordului de aderare; acordului de aderare
adoptarea acordului de aderare de
catre Parlamentul EU (aviz conform);
semnarea acordului de aderare intre
statele membre si statul viitor membru;
ratificarea acordului de aderare

8. Intrarea in vigoare a acordului de

aderare

Cererea de retragere din UE se inainteaza la Consiliul European (entitatea politica

reprezentata la cel mai inalt nivel)

Se incheie un acord de retragere, similar cum s-a incheiat si acordul de aderare. Retragerea
intra in vigoare cand se incheie acordul, la 2 ani de la acest moment sau la un moment stabilit
ulterior de Consiliul European.

Tari candidate si potential candidate din acest moment:

a) Albania
b) Macedonia
c) Muntenegru
d) Serbia
e) Turcia
f) Bosnia si Hertegovina
g) Kosovo

Relatiile externe ale UE:

 PEV – Politica Europeana de Vecinatate din 2004

11
  SEE – Spatiul Economic European
 Politica comerciala comuna
 OST – over seas territory

30.03.2018

Dreptul Uniunii Europene

-curs 5-

Crize si esecuri

romania2019.eu

Criza → Reflectii → Tratate (potrivit solutiilor aprobate in cadrul perioadei de reflectie)

I. Crize si esecuri ale constructiei comunitare/unionale

1. Planul Pleven – CEA, CPE, 1955 (nu s-a ajuns la nicio concluzie in ceea ce priveste
Comunitatea Europeana de Aparare)
2. Esecul cererii de aderare a Marii Britanii la Comunitati, 1961, 1963 (Franta – de
Gaulle – nu considera ca este inca momentul de a primi noi state in Comunitatile
Europene)
3. Norvegia nu termina procesul de aderare, 1973 (ca stat, nu era convins ca politica
promovata de Comunitati ii este favorabila)
4. Planul Fouchet, 1961 (se propunea iar crearea unei uniuni politice)
5. Politica “Scaunului Gol” + Compromisul de la Luxembourg, 1965-1966 (pentru a
aduce Franta din nou la masa de decizii)
6. Groenlanda decide sa iasa din Comunitati, 1982
7. Compromisul de la Ioannina, 1994 (in Grecia, legat de modalitatile de vot)
8. Compromisul de la Oslo si referendumul negativ al Norvegiei, 1998 (legat de legile
pescuitului)
9. Demisia in bloc a Comisiei Europene condusa de Jacques Santer, 1999 (Comisia si-a
pierdut credibilitatea si astfel si-au dat demisia in bloc tocmai pentru ca Parlamentul sa nu
ii demita in bloc; Santer a modificat regulamentul alegerii, promovarii, verificarii
membrilor Comisiei, tocmai pentru a nu se mai ajunge intr-o astfel de situatie si pentru a
imbunatati imaginea Comisiei)

12
 10. Esecul Tratatului instituind o Constitutie pentru Europa, 2005 (problema principala a
fost, mai degraba, legata de denumirea de Constitutie, care nu era considerata potrivita
pentru o organizatie supranationala)
11. Avizul negativ al CJUE cu privire la aderarea Uniunii la CEDO, 2014 (nr. avizului
2/13)
12. BrExit, 2016-2017
13. Comisia a adoptat o Carte Alba “Europa cu mai multe viteze”, 2017 (spre a oferi
publicului anumite solutii pentru problemele europene si pentru a vedea analiza
publicului asupra acestor solutii => consultare publica => Carte Verde, “preview” al
viitoarei legislatii)

II. Compromisul de la Luxembourg – Politica “Scaunului Gol”

Statele considerau ca era necesar ca votul sa se faca cu majoritate, nu cu unanimitate.

Franta se retrage din Consiliu, blocand sistemul legislativ al CE, tocmai pentru ca nu era de
acord cu schimbarea politicii agricole.

“Consiliul trebuie, cand este vorba despre interese foarte importante ale unuia sau mai
multor state membre, sa faca tot posibilul pentru a ajunge intr-un interval rezonabil la o
solutie care sa poata fi adoptata de toti membrii Consiliului, fara sa se aduca atingere nici
intereselor nationale, nici interesului comunitar.”

Fata de aceasta formulare, Franta a precizat ca angajamentul trebuie sa semnifice ca, in caz de
divergente, discutiile din Consiliu trebuie sa continue pana cand unanimitatea este
realizata.

Acest Compromis este doar un act politic, nu a modificat actele juridice de la momentul
respectiv care mentionau faptul ca se trece de la unanimitate la majoritate in adoptarea
deciziilor.

=> nu se precizeaza ce inseamna “termen rezonabil”

=> nu se precizeaza ce se intampla daca nu se ajunge la un compromis

=> nu se precizeaza concret care sunt interesele foarte importante pentru un stat

In realitate, Compromisul consacra dreptul de veto de facto, unanimitatea de facto, desi

tratatele precizau majoritatea.

III. Reflectii

Perioada de reflectie a urmat dupa perioada crizelor si esecurilor.

13
 1. Memorandumul BENELUX, 1955 (in urma acestui memorandum, s-a intalnit un grup
de experti condusi de Spaak)
2. Raportul Spaak premergator CEE, EURATOM, 1956
3. Raportul Vedel, 1972
4. Raportul Tindemans, 1975
5. Raportul Comisiei, 1975
6. Raportul Celor 3 Intelepti, 1979
IV. Texte de drept pozitiv care revizuiesc sau dezvolta tratatele fondatoare

Fondator = constitutiv (Constitutia Romaniei a ales aceasta denumire, referindu-se la tratatele

care au creat organizatia) = institutiv

 1951/1952 => Tratatul de la Paris *fondator

 CECO (50 de ani)

 1957/1958 => Tratatele de la Roma *fondator

 CEEA/EURATOM (integrare in anumite domenii)

 CEE

 1967 => Tratat de fuziune a executivelor (Bruxelles) *modificator

 Consiliu + Comisie (Consiliul avea puterea executiva pe care o delega

Comisiei)

 1970 + 1975 => Tratatul de la Luxembourg + Tratatul de la Bruxelles = Tratate

Bugetare *modificator

 Curtea de Conturi

 1976 => Actul din 1976 *modificator

 alegerea prin vot universal a Parlamentului European

 1986/1987 => Actul Unic European *modificator

 1991/1993 => Tratatul privind Uniunea Europeana (Maastricht) *fondator

 acest tratat a introdus un concept nou, cel de Uniune Europeana

 Pilonul I/ Pilonul Comunitar (se bazeaza pe integrare)
 Pilonul II – PESC (Politica Externa si de Securitate Comuna - cooperare)

14
  Pilonul III – JAI (Justitie si Afaceri Interne - cooperare)
 CEE se transforma in CE

 1999 => Tratatul de la Amsterdam *modificator

 Pilonul III – JAI fara VAI (Vize, Azil, Imigrare) devine CPJMP
(Cooperarea Politieneasca si Judiciara in Materie Penala)
 VAI se muta in CE

 2000 => Carta Drepturilor Fundamentale (recomandare pe vremea aceea)

 2001/2003 => Tratatul de la Nisa

 expira CECO

 2007/2009 => Tratatul de la Lisabona *modificator

 UE dobandeste personalitate juridica si devine organizatie supranationala

 EURATOM
 TUE (doar PESC, cooperare si principiile generale)
 TFUE (+ CPJMP in sistem de integrare)
 Carta care dobandeste valoare juridica obligatorie

13.04.2018

Dreptul Uniunii Europene

-curs 6-

Personalitatea juridica a Uniunii Europene

Inainte de Tratatul de la Lisabona Dupa Tratatul de la Lisabona

- UE avea personalitate juridica doar de - UE a dobandit personalitate juridica de

facto iure

- Pilon I/Comunitar = CECO, CEEA, CE* - EURATOM a avut dintotdeauna

=> organizatii de integrare (in domeniile personalitate juridica
stabilite in tratate institutiile puteau adopta acte
ce deveneau drept comunitar care prevala - TUE = Principii, reguli generale ale
asupra dreptului national al statelor membre); Uniunii, valorile, competentele, institutiile

15
tratatele fondatoare ale celor 3 comunitati
- Pilon II (domeniu) = PESC => sistemul
cooperarii (actele nu deveneau automat parte
din dreptul comunitar); creat prin TUE,
tratat fondator; drepturile omului,
mentinerea pacii, actiuni umanitare si de
salvare, respectarea obligatiilor in cadrul
NATO etc
etc + PESC (domeniu special caruia nu i se
aplica integrarea - cooperare)
- TFUE = Comunitatile + CPJMP
- Carta Drepturilor Fundamentale
- Se adauga acordurile de aderare de-a lungul
anilor

- Pilon III (domeniu) = CPJMP (fostul JAI;

VAI a trecut in CE) => sistemul cooperarii;
creat prin TUE; trafic de droguri, terorism,
crima organizata, trafic de persoane,
mandatul european de arestare etc

Dupa Tratatul de la Lisabona are loc desfiintarea impartirii pe piloni. Uniunea Europeana
dobandeste personalitate juridica de iure. UE devine un nou subiect de drept international,
distinct de statele care au creat-o, avand o personalitate juridica functionala.

Art. 1 TUE, art. 47 TUE, Declaratia 24 = baze legale pentru personalitatea juridica.

Consecintele dobandirii personalitatii juridice:

 incheierea de tratate internationale

 dobandirea personalitatii juridice este rezultatul unei cerinte cu privire la stabilirea
clara a statutului juridic al Uniunii, atat pe plan international, cat si pe plan intern
 rezolva disfunctionalitatile rezultate din impartirea veche pe piloni
 contribuie la vizibilitatea Uniunii
 ofera cetatenilor sai o identitate in raport cu organizatia
 contribuie la ameliorarea perceptiei Uniunii in comunitatea internationala si la
imbunatatirea capacitatii sale de actiune

Valori, obiective si misiuni ale Uniunii Europene

Art. 2 TUE – valori

Art. 3 TUE – obiective

Valori:

16
  demnitatea umana
 libertatea
 democratia
 egalitatea
 statul de drept
 drepturile omului
 drepturile persoanelor care apartin minoritatilor

Obiective:

 promovarea pacii, a valorilor si a bunastarii popoarelor

 spatiu de libertate, securitate si justitie, fara frontiere interne, libera circulatie,
dreptul de azil, imigrarea, prevenirea si combaterea criminalitatii
 piata interna, crestere economica echilibrata, stabilitatea preturilor, economie
sociala de piata, competitivitate, ocuparea deplina a fortei de munca, progresul
stiintific si tehnic, imbunatatirea calitatii mediului
 combate discriminarile, promoveaza justitia si protectia sociala, egalitatea intre
femei si barbati, solidaritatea, drepturile copilului
 coeziunea economica, sociala, teritoriala
 respectarea diversitatii culturale, lingvistice, dezvoltarea patrimoniului cultural
european
 uniune economica si monetara
 protectia cetatenilor Uniunii

Misiuni (task = sarcina) => ce are de facut Uniunea in concret, pe baza competentelor,
pentru a realiza obiectivele propuse (structura institutionala)

20.04.2018

Dreptul Uniunii Europene

-curs 7-

Structura institutionala a Uniunii Europene

Institutiile Europene sunt desemnate de tratate ca fiind institutii.

De la Actul Unic European (Maastricht, Amsterdam, Nisa, Lisabona) s-a tot aranjat sistemul
institutional.

17
In UE, Parlamentul European si Consiliul European au initiativa legislativa in mod
exceptional, regula este ca Comisia Europeana are initiativa legislativa.

Institutiile Uniunii Europene sunt:

 Parlamentul European
 Consiliul European
 Consiliul (Uniunii Europene)
 Comisia Europeana
 Curtea de Justitie a UE
 Banca Centrala Europeana – are personalitate juridica proprie
 Curtea de Conturi

Baza legala pentru institutii: art. 13 – 19 TUE, art. 223 – 309 TFUE

I. Parlamentul European

Art. 14 TUE

Asigura control politic in primul rand asupra Executivului, prin intrebari adresate Comisiei,
motiuni de cenzura etc. Are functie legislativa si bugetara, cat si functii consultative. Este
compus din reprezentantii cetatenilor Uniunii.

II. Consiliul European

Art. 15 TUE

Defineste orientarile si prioritatile politicii generale. Nu exercita functii legislative. Este

compus din sefii de stat sau de guvern ai statelor membre. Se pronunta prin consens si asigura
reprezentarea externa a Uniunii in probleme de politica externa si securitate comuna.

III. Consiliul (Uniunii Europene)

Exercita functii legislative si bugetare, functii de definire a politicilor si de coordonare. Este

compus din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru => angajeaza
guvernul statului membru. Hotaraste cu majoritate calificata. Consiliul lucreaza in sedinte
publice. Reprezentantul statului membru nu este mereu acelasi, ci se alege in functie de
problemele discutate in sedinta.

Majoritate dublu calificata => ca sa treaca o propunere legislativa este nevoie de un numar
absolut de voturi si se voteaza proportional cu populatia.

IV. Comisia

18
Promoveaza interesul general al Uniunii, asigura aplicarea tratatelor si a masurilor adoptate
de inssitutii, supravegheaza aplicarea dreptului Uniunii, executa bugetul, are monopolul
intiativei legislative.

Comisia raspunde in fata Parlamentului European, care poate adopta o motiune de cenzura
impotriva Comisiei.

V. Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Asigura respectarea dreptului in aplicarea si interpretarea tratatelor => aplicarea uniforma a

dreptului european. Curtea de Justitie cuprinde cate un judecator pentru fiecare stat
membru. CJUE = CJ + Tribunal + Tribunale specializate.

Jurisprudenta CJUE = obligatorie.

VI. Banca Centrala Europeana

Coordoneaza sistemul monetar pentru statele membre care au ca moneda euro si este singura
institutie care are personalitate juridica proprie.

VII. Curtea de Conturi

Verifica executia bugetara a statelor membre.

Principiile functionarii institutiilor europene

I. Principiul autonomiei institutionale

In limita atributiilor conferite, institutiile isi pot organiza activitatea in mod liber => isi pot
crea propriul regulament de functionare, propriul statut etc.

Spete: C – 208/80, C – 230/81, C – 108/83.

II. Principiul echilibrului institutional

Reprezinta limita externa a autonomiei institutiilor.

III. Principiul atribuirii competentelor

Institutiile exercita atributii numai in competentele stabilite prin tratate.

IV. Principiul cooperarii loiale

Spete: C – 244/81
19
Se pot incheia acorduri interinstitutionale => acordurile nu pot modifica competentele
institutiilor si institutiile nu pot transfera competente de la una la alta.

V. Principiul transparentei decizionale

27.04.2018

Dreptul Uniunii Europene

-curs 8-

Institutiile Uniunii Europene

Institutiile Uniunii Europene sunt reglementate in TUE si TFUE.

Institutii ≠ Organe!

Institutii UE Organe consultative UE

 Consiliul European + Presedintele  Comitetul Regiunilor

Consiliului European  Comitetul Economic si Social
 Parlamentul European  Banca Europeana de Investitii => are
 Consiliul personalitate juridica
 Comisia Europeana => motorul UE,
gardianul UE => avize consultative si este obligatorie
 CJUE => Tribunal + CJ solicitarea lor, nu si respectarea
 BCE => personalitate juridica
proprie
 Curtea de Conturi

=> adopta decizii obligatorii

Organisme interinstitutionale => comune pentru UE si EURATOM

=> nu sunt reglementate prin tratate

 Oficiul de Publicatie => JOUE

 Oficiul European de Recrutare a Personalului
 Scoala Europeana de Administratie
 Autoritatea Europeana pentru Protectia Datelor
 Serviciul European de Actiune Externa (SEAE) => Inaltul Reprezentant al PESC
 Institutul European pentru Administratie Publica (EIPA)
20
Agentiile => au personalitate juridica

=> separate si independente de institutiile UE

 Agentii descentralizate => implementeaza politicile UE

 Agentii din domeniul politicii europene de securitate si aparare
 Agentii executive => create de CE
 Agentii EURATOM

SOLUIT => prezenta in fiecare stat membru

=> reprezentanta CE in RO (un fel de ambasada)

=> biroul de informare al PE

04.05.2018

Dreptul Uniunii Europene

-curs 9-

Institutiile Uniunii Europene

Art. 13 TUE => baza legala pentru institutii

Consiliul European => institutie politica

Parlamentul European + Consiliul => institutii colegislative si cobugetare

=> PE imparte initiativa legislativa cu Comisia pe PESC

Comisia => institutie executiva, initiativa legislativa (supravegheaza respectarea dreptului

uniunii)

=> “Gardianul tratatelor”

=> “Motor al integrarii”

Comitetul Regiunilor + Comitetul Economic si Social => organe consultative, avize

consultative

Curtea de Justitie a Uniunii => Curtea + Tribunalul

=> monopolul interpretarii dreptului uniunii

21
Curtea de Conturi => institutie de control, nejurisdictionala, de audit

=> Curtea de Conturi verifica Comisia in executarea bugetului si intocmeste un raport pe care il
transmite Parlamentului European

Comisia este responsabila politic in fata Parlamentului European!

Banca Centrala Europeana => institutie financiara, creata dupa modelul bancii germane,
scop principal stabilitatea preturilor, personalitate juridica

Banca Europeana de Investitii => organism financiar-bancar, personalitate juridica

Mediatorul European => Ombudsman, numit de PE, poate fi demis doar de CJUE

I. Consiliul European – institutie

Baza legala generala la art. 13 TUE si baza legala speciala la art. 15 TUE + art. 235, 236
TFUE

Deciziile politice => consens

Este compus din sefii de state si de guvern.

Mandatul Presedintelui Consiliului European este de 2 ani si jumatate, poate fi reinnoit o

singura data.

Intalniri => Bruxelles

Nu are atributii legislative.

Atributiile sale sunt de a defini orientarile politice generale si prioritatile Uniunii si de a da

impulsurile generale acestei organizatii.

Sefii de state si de guvern pot decide sa fie asistati de catre un ministru.

In componenta Consiliului European intra si Presedintele Comisiei, care poate cere sa fie asistat
de un membru al Comisiei.

Inaltul Reprezentant pentru PESC participa la lucrarile Consilului European.

II. Consiliul – institutie

Statele sunt reprezentate la nivel de ministru sau secretar de stat.

Fiecare reprezentant al statelor membre are un numar de voturi cu care voteaza decizia
legislativa respectiva, in functie de puterea economica si populatia statului respectiv.

22
Fiecare reprezentant al statelor membre voteaza potrivit mandatului aprobat in tara, care
reflecta interesul individual al statului respectiv.

Consiliul este o institutie unica, insa are 10 formatiuni => ministrii de resort, cand discuta
legislatia europeana, se intalnesc pe domenii

Vot => majoritate

Baza legala generala art. 13 TUE, baza legala speciala art. 16 TUE, protocolul 36, protocolul 9,
art. 236 – 243 TFUE.

Sedintele sunt secrete, dar la adoptarea actelor cu caracter legislativ, adoptate impreuna cu
Parlamentul European, voturile sunt publicate.

Este o institutie colegislativa si cobugetara.

Consiliul da mandat Comisiei pentru negocierea de acorduri si tratate si semneaza

acordurile si tratatele negociate.

Consiliul coordoneaza politicile nationale ale statelor membre.

Are initiativa legislativa in domeniul PESC.

III. Parlamentul European – institutie

Este o institutie colegislativa si cobugetara.

In prezent, are 766 de membri => europarlamentari

Membrii sunt alesi in mod direct, liber, universal de cetatenii europeni.

Mandatul de europarlamentar este de 5 ani.

Vot => majoritate

Parlamentul reprezinta cetatenii europeni.

Sedintele => publice

Baza legala generala art. 13 TUE, baza legala speciala art. 14 TUE, art. 223 – 234 TFUE.

Are un presedinte, 14 vicepresedinti, 5 chestori.

Romania are 33 de membri in PE.

Da avize consultative pentru anumite acorduri internationale si tratate.

23
Acorda avize conforme pentru anumite acorduri internationale si tratate => cele de
aderare.

Primeste petitii de la cetatenii europeni.

Parlamentul European numeste mediatorul european si participa la numirea/demiterea si a

altor membri ai structurilor institutionale ale uniunii.

Parlamentul European are control politic general, primind raporturi anuale de la Comisie.

Parlamentul European are control politic specializat asupra Comisiei Europene.

Colaboreaza cu institutia Curtii de Conturi in a dat descarcare de gestiune Comisiei.

Parlamentul European poate cere Comisiei sa initieze un proiect de act legislativ.

Comisie temporara de ancheta => propunerea ¼ din membri

Intruniri => sesiune anuala

=> sesiune speciala la cererea majoritatii membrilor, a Comisiei sau a Consiliului

IV. Mediatorul European - persoana

A aparut odata cu Maastricht, prima data in 1995.

Mediatorul primeste plangeri de la cetateni cu privire la cazuri de inadecvata administrare

in cadrul Uniunii.

Baza legala, art. 228 TFUE

Sediul => Strasbourg

Art. 41 Carta

Independent fata de Parlamentul European.

V. Comisia Europeana – institutie

Este o institutie executiva si cu initiativa legislativa.

Este compusa din 28 de membri, cate un membru pe fiecare stat, mandat de 5 ani, un
presedinte si 7 vicepresedinti – Inalt Reprezentant PESC.

Baza legala generala, art. 13 TUE, baza legala speciala art. 15, 17 TUE

Membrii sunt alesi pe baza competentelor generale, pe baza angajamentului fata de ideea
europeana si, dintre personalitatile din statele membre cu toate garantiile de independenta.

24
Principii care guverneaza activitatea Comisiei:

 Apara interesul general al Uniunii

 Independenta
 Raspunderea colectiva
 Profesionalismul

Comisia are initiativa legislativa, reprezinta Uniunea pe plan extern, adopta acte
nelegislative, atributii executive:

 executarea bugetului,
 administrarea fondurilor
 administrarea serviciului de interpretare si traducere
 initiaza acorduri interinstitutionale
 da avize consultative cu privire la tratate si acorduri
 supravegheaza respectarea regulilor concurentei
 gestioneaza relatia cu cetatenii europeni
 supravegheaza statele membre si celelalte institutii cu privire la aplicarea corecta a
dreptului Uniunii

11.05.2018

Dreptul Uniunii Europene

-curs 10-

Curtea de Justitie a Uniunii Europene

CJUE contine Curtea de Justitie si Tribunalul Uniunii Europene.

Baza legala este reprezentata de art. 13 TUE, art. 19 TUE, art. 251 – 281 TFUE.

Rolul CJUE este de a asigura respectarea dreptului uniunii in interpretarea si aplicarea

tratatelor, interpretare unitara (monopol) pentru a avea o solutie uniforma.

UE fiind o organizatie de integrare este necesara armonizarea, uniformizarea legislatiei si

aplicarea uniforma a acesteia.

Hotararea judecatoreasca este obligatorie, are autoritate de lucru judecat inter partes si
autoritate de lucru interpretat erga omnes!

25
CJUE a fost numita si jurislateur => se adauga la dreptul scris oficial existent si dreptul UE
are prioritate fata de dreptul intern

Hotararile CJUE nu pot fi atacate, dar hotararile Tribunalului pot fi atacate la Curte! =>
jurisprudenta este considerata izvor nescris de drept.

Rolurile CJUE:

 judeca actiuni directe

 se pot face de catre instantele nationale trimiteri preliminare (mecanism nelitigios de
colaborare intre instanta de la Luxembourg si instantele nationale)
 da avize conforme cu privire la compatibilitatea acordurilor internationale cu
dreptul UE (ex: acordul de aderare a UE la CEDO)
 participa in comisiile organizate pentru demiterea anumitor membri ai institutiilor
UE

Rol comun ambelor instante:

 procedura ordinara in fata scrisa, faza orala si faza deliberarii (secreta)

 abordarea principiului multilingvismului total (cele 24 de limbi oficiale)
 limba de lucru este franceza

Curtea de Justitie:

 are cate un judecator pentru fiecare stat membru (28)

 are 11 Avocati Generali (mandat de 6 ani)
 Presedinte, vicepresedinte (mandat de 3 ani)

Tipuri de complete in care poate judeca:

 Complete plenare
 “Marea Camera” – 15
 cel mai des, in 5 sau 10 judecatori

Actiuni:

 actiunea in constatarea neindeplinirii obligatiilor

 actiunea in anulare
 actiunea in carenta

Tribunalul:

 cel putin 1 judecator pentru fiecare stat membru

 1989
 din 2019 vor fi 2 judecatori pentru fiecare stat membru

26
Actiuni:

 actiuni de concurenta
 actiuni de proprietate intelectuala
 introduse de persoane fizice sau juridice, nu de state

Membrii CJ si Tribunalului sunt alesi dintre personalitatile care ofera toate garantiile de
independenta si indeplinesc conditiile cerute in statele lor pentru exercitarea celor mai inalte
functii jurisdictionale.

Ordinea juridica a Uniunii Europene

Inainte de Tratatul de la Lisabona Dupa Tratatul de la Lisabona

Dreptul comunitar european: Dreptul UE/unional:

 stricto sensu => tratate si dreptul  stricto sensu => tratatele

derivat, adica actele adoptate de
institutii (cele din fostul pilon I)
 lato sensu => tratatele, actele din
pilonii I, II, III, alte acte care nu erau
expres reglementate, in special
privind drepturile omului,
jurisprudenta etc
Acquis (dobandire) comunitar = ideea
ireversibilitatii si nesepararii, fiind vorba de
un amalgam de acte la care daca te supui ca
stat, esti obligat sa i te supui integral, fara
sa-l descompui
fundamentale, dreptul derivat,
Carta, fostul pilon III, PESC
 lato sensu => se adauga izvoarele de
drept specifice
Acquis unional = in 2010 era aproximativ
170000 de izvoare de drept in Jurnalul
European, numar ce, intre timp, s-a dublat,
dovedind o sporire cantitativa, dar si una
calitativa
Principiul retinerii si ireversibilitatii acquis-
ului = principiu cu valenta jurisprudentiala

Acquis comunitar = dreptul comunitar lato

sensu la care se adauga principiile si
obiectivele politice ale UE

Pentru multi ani, nu s-a asumat in Uniuni ideea ierarhizarii normelor juridice, deoarece asta ar
impune si o ierarhizare a institutiilor, deci a puterilor. O astfel de ierarhie este foarte utila, insa,
in caz de conflict legislativ.

27
Se poate retine ca, din modul in care erau adoptate, se putea vorbi de o ierarhie de facto, dar
nu era nicaieri expres mentionat acest lucru. Totusi, indirect, Curtea a impus o asa-zisa
"ordonare logica" a actelor, fiind insa vorba de o veritabila ierarhie.

In prezent, ierarhia este urmatoarea:

1. Dreptul primar/originar = blocul constitutional

Autorii sunt creatorii organizatiei si cuprinde:

 Tratatele Constitutive
 Tratatele Modificatoare
 Tratatele de Aderare
 Protocoalele
 Carta Drepturilor Fundamentale

2. Principiile generale de drept

Intra 4 mari categorii de principii:

 Principiile generale de drept international

 Principiile generale de drept intern
 Principiile generale de drept european
 Drepturile fundamentale ale omului
3. Acordurile internationale specializate

Acorduri incheiate cu state terte sau cu organizatii internationale de catre Uniune singura
sau impreuna cu state membre.

4. Dreptul derivat

Autorii dreptului derivat sunt institutiile UE.

Actele care compun aceasta categorie sunt cele care deriva din competentele stabilite de
Tratate institutiilor, fiind vorba de regulamente, directive si decizii.

Directivele necesita transpunere in dreptul intern, nu au aplicabilitate directa.

 acte legislative
 acte nelegislative, delegate, de punere in aplicare (facute de Comisia Europeana sau de
natiuni)
 avizele, care sunt, de regula, facultative

5. Dreptul complementar = soft law

28
Aici intra regulamentele de organizare interna, cartile albe, cartile verzi si tot felul de alte
acte care nu sunt numite direct de tratate. Altminteri, aici ar intra si jurisprudenta, dar
jurisprudenta e impropriu numita soft law. Retinem ca jurispridenta e mai potrivita la
categoria de drept derivat.

 Dreptul scris => dreptul primar, derivat, acordurile si dreptul complementar

 Dreptul nescris => principiile generale de drept, cutuma si jurisprudenta

18.05.2018

Dreptul Uniunii Europene

-curs 11-

Aplicabilitatea DUE in dreptul intern al statelor membre

Aplicabilitate imediata, directa si prioritara!

 Imediata => NU RATIFICARE (interzisa); nu se poate prelua in niciun mod printr-o

norma nationala norma unionala

Dreptul primar nu are aplicabilitate imediata!

Dreptul derivat, complementar si principiile generale au aplicabilitate imediata!

Tratatele constitutive, tratatele modificatoare, tratatele de aderare, protocoalele (anexate la

tratate, care au aceeasi valoare juridica cu a tratatelor), Carta, principiile generale de drept,
acorduri internationale, dreptul derivat, dreptul complementar (acte care nu au fost reglementate
in tratate) + jurisprudenta (face corp comun cu norma interpretata, interpretarea este opozabila
erga omnes).

 Directa => NU PUNERE IN APLICARE, EXECUTARE, TRANSPUNERE;

rezultatul care trebuie atins, forma si mijloacele de atingere a rezultatului; actul este
complet, nu are nevoie de alt act pentru a fi pus in aplicare

Tratatele, principiile generale, regulamentele si deciziile au aplicabilitate directa!

Directiva trebuie intotdeauna transpusa intr-un act national => nu are aplicabilitate
directa!

29
Consecinta aplicabilitatii directe este efectul direct, discutat prin raportare la normele juridice din
actul respectiv, luate cate una si verificate daca indeplinesc conditiile Curtii pentru a avea
aplicabilitate directa.

Un act complet din punct de vedere normativ (rezultat + mod de atingere a rezultatului)
are capacitatea ca toate normele din interiorul lui sa aiba efect direct.

=> acea norma creeaza drepturi si obligatii in patrimoniul destinatarilor normei respective

=> destinatarul poate invoca aceste drepturi si obligatii (efect direct vertical ascendent sau
descendent; efect direct orizontal)

Conditii pentru efectul direct:

a) Norma sa fie clara, precisa => din continutul ei sa reiasa exact, fara dubii, drepturile si
obligatiile care intra in patrimoniul destinatarului
b) Sa fie o norma neafectata de termen sau conditie
c) Sa fie o norma perfecta, deci sa nu aiba nevoie de o alta norma care sa o puna in
aplicare

 Prioritara => PREVALARE; imposibilitatea pentru statele membre de a face sa

prevaleze impotriva ordinii juridice a UE o masura sau un act national unilateral
contrar; impiedicarea formarii valabile de noi acte normative nationale, in masura
in care acestea ar fi incompatibile cu dreptul UE (Costa vs Enel; Siemmental `78)

Prioritatea reprezinta o conditie esentiala pentru realizarea pietei comune, pentru obiectivele de
integrare ale comunitatilor/uniunii, fiind o premisa sine qua non pentru aplicarea uniforma a
dreptului uniunii, fara de care nu se poate vorbi despre integrare.

Prioritate vs Suprematie => rezultatul este acelasi

Calificarea ordinii juridice a UE

Hotararea Van gen den Loss 1963 => “Dreptul comunitar reprezinta o noua ordine juridica
speciala, de drept international…”.

Hotararea Costa vs Enel => “Spre deosebire de tratatele internationale obisnuite, tratatul
instituind CEE a instituit o ordine juridica proprie, integrata in sistemul juridic al statelor
membre din momentul intrarii in vigoare a tratatului si care se impune instantelor acestora”.

30
Hotararea Les Verts 1984 => “CEE este o comunitate bazata pe ordinea de drept intrucat nici
statele membre, nici institutiile sale nu se pot sustrage controlului care vizeaza conformitatea
actelor adoptate de acestea cu Carta constitutionala de baza reprezentata prin tratat”.

25.05.2018

Dreptul Uniunii Europene

-curs 12-

Dreptul derivat

Dreptul derivat este rezultatul activitatii cadrului institutional al UE.

Dreptul derivat are aplicabilitate imediata si prioritate fata de dreptul national!

Izvoare derivate:

 obligatorii => regulamente, directive, decizii (+ avizul conform)

 facultative => recomandari, avize consultative

Ierarhia in dreptul derivat:

=> regulamente ale Parlamentului European sau ale Consiliului UE (acte legislative)

=> regulament delegat, directiva delegata, decizie delegata (pot fi adoptate doar de Comisie si
sunt acte nelegislative; ele modifica si/sau adauga elemente neesentiale la un act legislativ)

=> uneori, aceste categorii de acte au nevoie de punere in aplicare si aceasta se poate face fie
prin autoritatile nationale din statele memebre, caz in care punerea in aplicare nu este uniforma –
TRANSPUNERE (directiva) – sau pentru o punere in aplicare uniforma se adopta regulamente
de punere in aplicare, decizii de punere in aplicare, directive de punere in aplicare (+ lege
nationala de transpunere)

I. Regulament

Art. 288 TFUE – Uniunea are personalitate juridica, dar fiind o fictiune juridica, competentele
sale se realizeaza prin intermediul institutiilor, care nu au personalitate juridica.

Regulamentul are aplicabilitate generala => se aplica tuturor statelor

Regulamentul este obligatoriu in toate elementele sale => este un act complet

31
Regulamentul se aplica direct in fiecare stat membru (consecinta a faptului ca este un act
complet) => nu se transpune printr-o norma nationala => normele sale au efect direct

Implementarea regulamentului*

II. Decizie

Decizia este obligatorie in toate elementele sale => este un act complet

Decizia are aplicabilitate directa => normele sale au efect direct si nu se transpune printr-o
norma nationala

Decizia este individuala => este obligatorie doar pentru destinatarii acesteia (pot fi statele
membre sau resortisantii statelor)

III. Directiva

Directiva NU are aplicabilitate directa, trebuie transpusa printr-o norma nationala => lege
nationala de transpunere

Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar in ceea ce priveste
rezultatul atins, lasand autoritatilor nationale competenta in ceea ce priveste forma si
mijloacele.

Destinatarul este statul membru prin autoritatile nationale, doar ele au competenta de a
adopta legislatie nationala!

La directiva, punerea in aplicare nu este uniforma, atat timp cat rezultatul este acelasi peste tot.

Efect util al directivei => actul national de transpunere trebuie sa aiba natura juridica si
forta juridica necesare pentru a face directiva sa functioneze efectiv

Directiva are intotdeauna un termen!

Efectul indirect (interpretare conforma) => cand in fata instantei ajunge un act national de
transpunere care nu respecta spiritul si litera directivei, judecatorul poate sa corecteze si sa
aplice actul national in spiritul si litera directivei

Directiva este un act incomplet din punct de vedere normativ, ceea ce inseamna ca nu are
aplicabilitate directa.

Normele juridice ale directivei nu au efect direct! Drepturile si obligatiile ajung in patrimoniul
destinatarilor indirect, prin intermediul actului national de transpunere.

Cu toate acestea, normele din directiva pot avea efect direct, adica pot fi invocate de
resortisanti daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

32
  a trecut termenul de transpunere si statul membru nu a adoptat actul national de
punere in aplicare
 statul a transpus in termen directiva, insa transpunerea este eronata si aceste
lucruri cauzeaza un prejudiciu persoanei respective

In aceste conditii, CJUE a recunoscut directivei un efect direct vertical ascendent.

33