Obligatiile complexe

Prin obligatie se ntelege acel raport juridic n care o persoana - numita creditor - pretinde alteia numita debitor - sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, iar n cazul nendeplinirii acestei ndatoriri, creditorul poate sa apeleze la forta de constrngere a statului, solicitnd aplicarea unei sanctiuni. In sens restrns obligatia civila reprezinta ndatorirea ce revine subiectului pasiv sau prestatia la care este tinut debitorul, fie ca acesta consta ntr-o actiune, fie ntr-o abstentiune. In al treilea rnd, obligatia denumeste nscrisul care ncorporeaza dreptul subiectiv patrimonial al creditorului si obligatia corelativa a debitorului (ex.obligatiunile). Subiectul activ se numeste creditor, iar subiectul pasiv se numeste debitor. Uneori o persoana poate avea o dubla calitate: si de debitor, si de creditor. Dreptul de creanta se nscrie n activul patrimonial, iar obligatia corelativa n pasivul acesteia. Dreptul de creanta este un drept relativ, nu absolut. Obligatia de a da (dare) nu trebuie sa se confunda cu obligatia de a preda (care este o obligatie de a face). Obligatia de a nu face ceva este o obligatie negativa (de abstentiune). Ea consta n ndatorirea debitorului de a se abtine de la un anumit fapt la care ar fi fost ndreptatit prin lege sa l faca. Sanctiunea este specifica raporturilor juridice obligationale perfecte. Este posibilitatea recunoscuta de lege creditorului de a recurge la forta de constrngere a statului, n cazul n care debitorul nu-si ndeplineste obligatia. Izvoarele obligatiilor: Potrivit Codului civil sunt izvoare de obligatii civile: contractul, cvasicontractul, delictul, cvasidelictul si legea. Contractul este acordul ntre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge ntre dnsii un raport juridic. Cvasicontractul este un fapt licit si voluntar din care se naste o obligatie catre o alta persoana sau obligatii reciproce ntre parti. Cvasicontractele sunt gestiunea de afaceri si plata nedatorata. Delictul se comite cu intentie, iar cvasidelictul din culpa. O alta clasificare a izvoarelor obligatiilor: - obligatii civile care izvorasc din acte juridice; - obligatii civile care izvorasc din fapte juridice - obligatii civile care izvorasc din lege (ex. obligatia de ntretinere). Clasificarea obligatiilor n functie de obiect obligatiile pot fi: - obligatii de dare, adica de constituire sau transferare a unui drept real; - obligatii de facere, care constau n predarea unui bun sau plata unei sume de bani; - oblgatii de non-facere care constau n abtinerea debitorului de la ceva ce avea dreptul sa faca. Dupa ntinderea obligatiei, obligatiile se mpart n: a. obligatii de rezultat sau determinate, n care debitorul se obliga la o actiune care are un rezultat b. obligatii de mijloace sau de diligenta, n care debitorul se obliga sa depuna toata straduinta, toata diligenta pentru obtinerea unui rezultat (ex.nsanatosirea bolnavului). Eseu Obligatiile complexe Page 1

Interesul clasificarii priveste solutionarea problemei vinovatiei. n cazul obligatiilor de rezultat, daca debitorul nu atinge rezultatul pentru care este dator, el este prezumat prin aceasta n culpa. La obligatiile de mijloace, nerealizarea rezultatului nu este prin ea nsasi o dovada a culpei debitorului, deci creditorul trebuie sa probeze ca debitorul nu si-a ndeplinit obligatia de mijloace si din aceasta cauza nu s-a obtinut rezultatul. Dupa sanctiune, obligatiile civile se clasifica n: -obligatii civile perfecte, a caror nerespectare este nsotita de o sanctiune civila -obligatii civile imperfecte (naturale) care sunt lipsite de sanctiune, dar care pot fi executate fara ca debitorul sa mai poata pretinde restituirea prestatiei. Dupa opozabilitate, obligatiile se clasifica n trei categorii: -obisnuite, cele mai numeroase care se bazeaza pe principiul relativitatii efectelor actelor juridice. -reale (propter rem), care apar ca un accesoriu al unui drept real; -scriptae n rem - a caror opozabilitate este strns legata de posesia lucrului.Titularul dreptului de folosinta asupra acelui bun isi poate realiza dreptul sau numai daca dobnditorii succesivi ai proprietatii lucrului respecta acel drept. Dupa structura obligatiile pot fi: -pure si simple, n care exista un singur creditor si un singur debitor, si nu sunt afectate de modalitati; -complexe, n care exista o pluralitate de subiecte sau de obiecte, ori ambele -afectate de modalitati (de termen sau conditie). OBLIGATIILE COMPLEXE Obligatiile complexe pot fi obligatii cu pluralitate de subiecte, obligatii cu pluralitate de obiecte si obligatii indivizibile. 1. Obligatiile cu pluralitate de subiecte se pot clasifica n: A - obligatii conjuncte (divizibile). Aceste obligatii constituie regula. Fiecare creditor actioneaza pentru realizarea drepturilor subiective, proprii, iar fiecare debitor raspunde pentru partea sa din datorie n cadrul obligatiilor conjuncte. B - obligatii solidare n care fiecare creditor solidar poate sa pretinda debitorului executarea ntregii datorii sau fiecare debitor solidar poate fi urmarit pentru executarea prestatiei datorate de toti debitorii solidari, creditorului. Solidaritatea activa (ntre creditori) permite fiecarui creditor sa ceara debitorului plata ntregii datorii. Solidaritatea activa trebuie stipulata expres. Obligatiile afectate de modalitati 1. Termenul Termenul este acel eveniment viitor si sigur ca realizare pna la care este amnata nceperea sau, dupa caz, stingerea exercitiului drepturilor subiective civile si a executarii obligatiilor corelative. In functie de efect, termenul poate fi: -termen suspensiv amna exercitiul dreptului subiectiv si obligatiei corelative pna la mplinirea lui. De exemplu, termenul la care trebuie restituita suma mprumutata. -termen extinctiv amna stingerea exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative, pna la mplinirea lui. De exemplu, data mortii credirentierului ntr-un contract de renta viagera. n functie de beneficiarul termenului: 1. 2. termen n favoarea debitorului, care reprezinta regula; termen n favoarea creditorului; de exemplu, n materia contractului de depozit,

Eseu Obligatiile complexe Page 2

termenul este stipulat n favoarea deponentului; termen n favoarea ambelor parti; cum sunt, de exemplu termenele stabilite ntrun contract sinalagmatic. n functie de izvorul sau: 3. 1 .termen legal; cum sunt de exemplu termenele stabilite prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 8/2004, privind prelungirea duratei unor contracte de nchiriere; 2. termen judiciar, adica termenul acordat de instanta de judecata debitorului, numit si termen de gratie; 3. termen conventional, respectiv termenul stabilit prin conventia partilor. n functie de criteriul cunoasterii sau nu a datei mplinirii sale: 1. termen cert; termen a carui mplinire este cunoscuta din momentul nasterii raportului juridic obligational; 2. teremen incert; a carui mplinire este sigura dar nu se cunoaste momentul cnd se va produce acest lucru. Termenul suspensiv nu afecteaza existenta obligatiei ci numai exigibilitatea acesteia. Daca debitorul executa obligatia sa nainte de termen, el face o plata valabila, echivalenta cu renuntarea la beneficiul termenului; Inainte de mplinirea termenului, creditorul poate lua masuri conservatorii cu privire la patrimoniul debitorului sau; Pna la scadenta (mplinirea termenului) nu curge termenul de prescriptie; Pna la mplinirea termenului, creditorul nu poate opune debitorului compensatia; Inainte de mplinirea termenului, creditorul nu poate intenta actiunea oblica sau actiunea pauliana; De la data mplinirii termenului suspensiv ncepe sa curga prescriptia dreptului la actiune.

Termenul extinctiv marcheaza stingerea dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative. Astfel la mplinirea termenului nceteaza efectele raportului juridic obligational. Termenul de gratie este acordat de instanta de judecata atunci cnd obligatia scadenta nu a fost executata de debitor. Caracteristica acestui termen o constituie faptul ca se acorda de instanta de judecata numai n favoarea debitorului, fara a se cere si consimtamntul creditorului. Termenul de gratie mpiedica executarea silita, dar nu mpiedica compensatia. Partea n folosul careia a fost prevazut poate renunta la beneficiul termenului, iar cnd termenul a fost prevazut n favoarea ambelor parti, ele pot renunta, prin acordul lor, la beneficiul acestuia. Decaderea din beneficiul termenului apare n urmatoarele cazuri: debitorul ajunge n starea de insolvabilitate, indiferent daca are sau nu o vina n producerea ei; debitorul micsoreaza garantiile pe care le-a adus creditorului, iar aceasta micsorare i este imputabila. Decaderea din beneficiul termenului are natura juridica a unei sanctiuni care produce aceleasi efecte ca si renuntarea la termen. 2. Conditia este un eveniment viitor si sigur ca realizare, de care depinde existenta (nasterea sau desfiintarea) actului juridic civil. n functie de efectele pe care le produce: Eseu Obligatiile complexe Page 3

conditie suspensiva - de a carei ndeplinire depinde nasterea raportului juridic obligational; de exemplu: " ti donez casa mea, daca voi fi transferat la Timisoara"; 2. conditie rezolutorie - a carei ndeplinire desfiinteaza retroactiv raportul juridic obligational; de exemplu: "ti vnd autoturismul, cu conditia ca, daca voi fi transferat la Timisoara, vnzarea se va desfiinta"; Dupa cauza de care depinde realizarea sau nerealizarea evenimentului: 1. conditie cazuala - cnd realizarea evenimentului depinde de hazard; cnd nu este nici n puterea creditorului, nici ntr-aceea a debitorului. De exemplu: donatorul poate stipula ntoarcerea bunurilor daruite att n cazul cnd donatarul ar muri naintea lui, ct si n cazul cnd donatarul si descendentii sai ar muri naintea sa. 2. conditie mixta - cnd realizarea evenimentului depinde de vointa uneia din parti, ct si de vointa unei alte persoane determinate; de exemplu: "ti vnd autoturismul meu, daca parintii mi vor darui un alt autoturism de ziua mea"; 3. conditie potestativa - cnd realizarea evenimentului depinde de vointa uneia din parti. Conditia potestativa este de mai multe feluri: 1. conditie pur potestativa - a carei realizare depinde exclusiv de vointa unei dintre parti; obligatia asumata sub conditie pur potestativa din partea celui care se obliga este nula deoarece o asemenea conditie echivaleaza cu lipsa intentiei de a se obliga; de exemplu: " ti vnd casa proprietatea mea, daca vreau"; 2. conditie potestativa simpla - acea conditie a carei realizare depinde att de vointa uneia din parti, ct si de un fapt exterior sau vointa unei persoane nedeterminate; de exemplu: " ti vnd autoturismul daca ma voi muta la Timisoara"; Dupa cum conditia consta n ndeplinirea sau nendeplinirea evenimentului: 1. conditie pozitiva - acea conditie care afecteaza raprotul juridic obligational printr-un eveniment ce urmeaza se se ndeplineasca; de exemplu: "ti vnd autoturismul daca voi fi transferat la Timisoara"; 2. conditie negativa - acea conditie care afecteaza existenta raportului juridic obligational printr-un eveniment ce urmeaza sa nu se ndeplineasca; de exemplu: "ti vnd autoturismul daca nu voi fi transferat la Timisoara". Efectele conditiei se produc, n principiu, n mod retroactiv, n sensul ca momentul de la care sau pna la care se produc nu este momentul ndeplinirii sau nendeplinirii conditiei, ci data la care a luat nastere raportul juridic obligational. Sarcina este o obligatie de a da, a face sau a nu face ceva, impusa de dispunator gratificatului n contractele cu titlu gratuit. Sarcina nu afecteaza existenta raportului juridic obligational, ci stabileste o obligatie pentru una dintre parti, iar de caz de neexecutare creditorul va putea sa ceara executarea obligatiei. Obligatiile plurale Pluralitatea de obiecte Obligatia cu o pluralitate de obiecte se caracterizeaza prin faptul ca debitorul datoreaza mau multe prestatii. n raport de intentia partilor, daca debitorul datoreaza cumulativ toate prestatiile la care s-a obligat, obligatia produce efecte ca si cum ar fi pura si simpla, cu un singur obiect si se va stinge prin executarea tuturor prestatiilor. Obligatia alternativa Obligatia alternativa este acea obligatie al carei obiect consta n doua sau mau multe prestatii, Eseu Obligatiile complexe Page 4

1.

dintre care, la alegerea uneia din parti, executarea unei singure prestatii duce la stingerea obligatiei. De exemplu, se datoreaza 100.000.000 lei sau un autoturism. Alegerea prestatiei ce urmeaza sa fie executata apartine debitorului, dar poate sa apartina si creditorului, nsa numai daca exista stipulatie expresa n acest sens. Obligatia se transforma ntr-o obligatie pura si simpla atunci cnd unul din obiectele obligatiei alternative devine imposibil de executat, indiferent din ce cauza. n cazul obligatiei de a da , dreptul de proprietate asupra unui lucru individual determinat se transmite n momentul alegerii, deoarece pna atunci nu se cunoaste care dintre obiecte va intra n patrimoniul creditorului. Obligatia facultativa Obligatia este facultativa cnd debitorul se obliga la o singura prestatie, cu posibilitatea de a se libera prin executarea altei prestatii determinate. De exemplu, debitorul are obligatia de a da un autoturism, dar prin conventia partilor i se da dreptul sa se libereze si prin darea unei sume de bani. n cazul obligatiei facultative exista o singura prestatie ca obiect al obligatiei, dar exista o pluralitate de prestatii n privinta posibilitatii de a plati. Creditorul poate sa ceara numai executarea prestatiei principale, iar daca obiectul obligatiei piere din caz fortuit sau de forta majora, debitorul va fi liberat, iar obligatia se stinge. Pluralitatea de subiecte Obligatiile conjuncte (divizibile) Obligatia conjuncta sau divizibila este acel raport obligational cu pluralitate de subiecte ntre care creanta si datoria se divid de plin drept. Obligatia poate fi conjuncta din momentul nasterii sale sau ca efect al mortii creditorului sau debitorului, care lasa mai multi mostenitori ntre care obligatia se mparte. Existnd o pluralitate de subiecte, dreptul de creanta si datoria se divid n attea parti cti creditori sau debitori sunt n raportul obligational. Fiecare creditor poate pretinde numai partea sa de creanta, iar fiecare debitor este obligat sa execute numai partea sa de datorie. Fiind mai multe raporturi obligationale, numarul acestora depinde de numarul creditorilor sau debitorilor, ceea ce produce urmatoarele efecte juridice: daca sunt mai multi debitori, fiecare este tinut si poate fi urmarit numai pentru plata partii sale din datorie; daca sunt mai multi creditori, fiecare poate urmari pe debitor numai pentru partea lui de creanta; insolvabilitatea unuia dintre debitori se va suporta de creditor, deoarece ceilalati codebitori nu raspund pentru partea celui devenit insolvabil; ntreruperea prescriptiei fata de un debitor, prin punerea sa n ntrziere, efectuata de unul dintre creditori nu profita si celorlalti creditori; punerea n ntrziere a debitorului si ntreruperea prescriptiei fata de unul din debitori nu produce efecte n raport cu ceilalti debitori; plata de catre un debitor a partii sale din datorie nu are efect liberator pentru ceilalti debitori; remiterea de datorie, darea n plata, cesiunea de creanta si novatia facute de catre unul din creditori cu privire la dreptul de creanta sunt inopozabile celorlalti creditori (art. 1064 alin. 2 si 3 Cod civil).

Eseu Obligatiile complexe Page 5

Obligatiile solidare Obligatia plurala solidara (solidaritatea) este acea obligatie cu subiecte multiple n cadrul careia fiecare creditor solidar poate cere debitorului ntreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrala a prestatiei datorate de toti creditorului. Obligatiile solidare sunt reglementate de art. 1034 - 1056 Cod civil si fac parte din categorii obligatiilor indivizibile. Solidaritatea poate fi de doua feluri: 1. solidaritate activa, atunci cnd exista doi sau mai multi creditori; 2. solidaritate pasiva, atunci cnd exista doi sau mai multi debitori. Solidaritatea activa Obligatia este solidara ntre mai multi creditori, cnd titlul creantei da anume drept fiecaruia din ei a cere plata n tot a creantei si cnd plata facuta unuia din creditori libereaza pe debitor. In cazul solidaritatii active, exista mai multi creditori, fiecare dintre ei este ndreptatit sa ceara debitorului comun plata ntregii datorii, iar prin plata efectuata numai unuia dintre creditori, debitorul comun este liberat de datorie fata de toti creditorii sai solidari. n raporturile dintre creditorii solidari si debitorul comun, obligatia solidara produce urmatoarele efecte: fiecare creditor adre dreptul sa pretinda si sa primeasca plata integrala a creantei, iar plata facuta unuia din creditori libereaza pe debitor; 2. ct timp debitorul nu a fost chemat n judecata de un creditor solidar, debitorul poate plati oricaruia din creditorii solidari 3. daca debitorul a fost chemat n judecata de un creditor solidar, debitorul nu poate face plata dect acestuia; 4. remiterea de datorie facuta de unul din creditorii solidari libereaza pe debitor numai pentru partea acestui creditor. n raporturile dintre creditorii solidari, efectele obligatiei solidare sunt guvernate de principiul potrivit caruia " creditorul solidar reprezinta pe ceilalti cocreditori, n toate actele care pot avea de efect conservarea creantei." Aceasta nseamna ca fiecare creditor solidar nu este titularul creantei n integralitatea ei, ci numai pentru partea care-i apartine, iar ncasarea creantei n totalitate este posibila n virtutea reprezentarii celorlalti creditori. Din aplicarea acestui principiu rezulta urmatoarele efecte: oricare dintre creditorii solidari ai aceleiasi creante poate sa ceara plata integrala a datoriei si sa dea chitanta liberatorie debitorului 2. daca debitorul a fost pus n ntrziere de catre oricare dintre creditori, efectele punerii n ntrziere profita tuturor creditorilor solidari; 3. ntreruperea prescriptiei facuta de unul dintre creditori profita tuturor; 4. daunele moratorii cerute de un creditor profita si celorlalti creditori; 5. un singur creditor nu poate face acte de dispozitie - novatie, remitere de datorie, dare n plata - cu privire la ntreaga creanta fara consimtamntul celorlalti creditori; 6. hotarrea judecatoreasca obtinuta de un creditor profita si celorlalti creditori, n masura n care este favorabila creditorului urmaritor. Solidaritatea pasiva Obligatia este solidara din partea debitorilor cnd toti s-au obligat la acelasi lucru, astfel ca fiecare poate fi constrns pentru totalitate si ca plata facuta de unul dintre debitori libereaza si pe ceilalti catre creditor." Eseu Obligatiile complexe Page 6 1. 1.

Obligatia solidara pasiva este acea obligatie cu mai multi debitori care da dreptul creditorului sa ceara oricarui codebitor executarea integrala a prestatiei care formeaza obiectul obligatiei. Izvorul sau este vointa partilor si legea. Reprezentnd o exceptie de la regula divizibilitatii creantei, obligatia solidara, n materie civila, nu se prezuma, ci trebuie sa fie stipulata expres. Sunt reglementate urmatoarele cazuri de solidaritate pasiva: cei care au cauzat, n comun, prin fapta lor ilicita, un prejudiciu, raspund solidar fata de victima; 2. mandantii, care au acelasi mandatar, sunt tinuti sa raspunda solidar pentru toate efectele mandatului; 3. executorii testamentari ai aceleiasi succesiuni sunt solidar responsabili pentru bunurile mobile ncredintate; 4. antreprenorul si arhitectul raspund solidar pentru darmarea constructiei din cauza unui viciu al acesteia sau al terenului pe care constructia este situata,; cu aplicarea n mod corespunzator a dispozitiilor art. 3 si 11 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva. Solidaritatea pasiva produce doua categorii de efecte: raporturile dintre creditor si debitorii solidari; raporturile dintre codebitori. n raporturile dintre creditor si debitorii solidari, efectul principal al solidaritatii pasive este obligatia fiecarui codebitor de a plati datoria n ntregime, ceea ce implica dreptul creditorului a de a urmari fiecare debitor pentru prestatia care formeaza obiectul obligatiei. Plata facuta de debitorul solidar libereaza pe toti debitorii fata de creditorul comun. n cadrul acestor raporturi, solidaritatea pasiva produce si urmatoarele efecte secundare: punerea n ntrziere a unui codebitor produce efecte fata de toti codebitorii solidari; pierirea lucrului care formeaza obiectul prestatiei, din culpa unuia dintre debitori angajeaza raspunderea tuturor codebitorilor; ntreruperea prescriptiei extinctive fata de unul dintre codebitori are efect fata de toti codebitorii solidari; curgerea de dobnzi facuta de creditor mpotriva unuia dintre debitori are ca efect curgerea dobnzilor fata de toti codebitorii solidari. Codebitorul solidar mpotriva caruia creditorul a intentat actiune poate sa opuna acestuia exceptii comune, care profita tuturor debitorilor solidari, precum si exceptii personale, care i profita numai lui. Exceptiile comune sunt urmatoarele: cauzele de nulitate relativa si nulitate absoluta; modalitatile comune tuturor acordurilor de vointa ( de exemplu, toti debitorii s-au obligat sub conditie suspensiva si invoca nendeplinirea acesteia); 3. cauzele de stingere a obligatiei. Exceptiile personale, care pot fi invocate numai de un codebitor solidar si i profita numai celui care le-a invocat, sunt urmatoarele: 1. modalitatile (termen sau conditie) consimtite numai n raport cu un debitor solidar; 2. existenta unei cauze de nulitate relativa numai n raport cu un debitor solidar. n raporturile dintre codebitorii solidari, solidaritatea pasiva produce urmatoarele efecte: efectul principal consta n faptul ca ori de cte ori numai unul dintre debitori plateste ntreaga datorie, prestatia executata de mparte de plin drept si trebuie suportata de fiecare 1. 2. 1.

Eseu Obligatiile complexe Page 7

debitor; debitorul care a platit se va ntoarce mpotriva celorlalti solicitnd restituirea partii lor de datorie; de regula, plata se mparte n mod egal ntre debitori. Solidaritatea pasiva nceteaza prin urmatoarele moduri: 1. decesul unuia dintre codebitorii solidari, caz n care datoria se divide ntre mostenitori proportional cu partea de mostenire primita; 2. renuntarea la solidaritate. Obligatiile indivizibile Obligatia este indivizibila daca, datorita naturii obiectului sau conventiei partilor, nu poate fi mpartita ntre subiectele ei active sau pasive. Obligatia este nedivizibila atunci cnd obiectul ei, fara a fi denaturat, nu se poate face parti, nici materiale, nici intelectuale, sau cand obiectul este divizibil, dar partile contractante l-au privit sub un raport de nedivizibilitate. Indivizibilitatea activa se produce ca urmare a mortii creditorului unei creante cu un obiect indivizibil si are ca principal efect faptul ca fiecare dintre creditori poate cere debitorului executarea integrala a prestatiei. Plata facuta oricaruia dintre creditori este liberatorie pentru debitor. Indivizibilitatea pasiva are ca efect principal faptul ca fiecare dintre codebitori poate fi obligat sa execute n ntregime prestatia datorata. Daca debitorul solidar, sau mostenitorul acestuia, a platit n ntregime prestatia datorata, va avea la ndemna o actiune n regres mpotriva debitorilor solidari pentru partea fiecaruia dintre ei.

Eseu Obligatiile complexe Page 8