MODALITATILE ACTULUI JURIDIC CIVIL

Prin modalitati ale actului juridic civil intelegem anumite elemente sau

imprejurari viitoare care influenteaza existenta sau executarea drepturilor si obligatiilor ce
rezulta din actul juridic. Aceste elemente sau imprejurari - ulterioare momentului
incheierii actului

-  pot consta fie in scurgerea timpului (in cazul modalitatii numita termen),

-  fie  intr-un  eveniment  natural  sau  intr-o  actiune  omeneasca  (in  cazul
modalitatii numita conditie si a celei numita sarcina).

I. TERMENUL

1. Notiune

Termenul - dies - este un eveniment, viitor si sigur ca realizare, pana la care este
amanata  fie  inceperea,  fie  incetarea  exercitiului  drepturilor  subiective  si executarii
obligatiilor civile.

Regulile generale privind termenul se gasesc in Codul civil, art.1022-1025. Regulile

speciale privind aceasta modalitate se gasesc fie in Codul civil, fie in alte acte
normative - izvoare de drept civil.

2. Clasificare

2.1. Dupa efectele produse, , termenul este:

-Termenul suspensiv  este acel termen care, pana  la  indeplinirea  lui, amana
inceputul exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei  correlative, fiind
astfel amanita scadenta obligatiei, conform art. 1412 alin. 1 C.civ.

Exemple de termene suspensive:

  -  intr-un  contract  de vanzare-cumparare, partile prevad ca pretul sa se achite

dupa doua saptamani de la momentul incheierii actului

- termenul la care trebuie restituita suma imprumutata

-Termenul extinctiv  este acel termen care, pana la implinirea lui, amana stingerea
exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei corelative, cu precizarea ca,
odata cu stingerea exercitiului dreptului se stinge, astfel cum dispune chiar art. 1412
alin. 2 C.civ, insasi obligatia corelativa.
 Exemple de termene extinctive:

- data mortii creditorului intretinerii in cazul contractului de intretinere

- intr-un contract de renta viagera debitorul se obliga sa plateasca periodic

creditorului o suma de bani, pana la moartea acestuia din urma; moartea creditorului
reprezinta un termen extinctiv

2.2. In functie de titularul beneficiului termenului 

In principiu, termenul profita debitorului, cu exceptia cazului cand, din lege,

din vointa partilor sau din imprejurari rezulta ca a fost stipulate in favoarea
creditorului sau a ambelor parti (art. 1413 alin. 1 C.civ)

- Termen stabilit in favoarea debitorului, care reprezinta regula, conform

prevederilor art.1413 alin. 1. C.civ ;

Exemplu:

- termenul de restituire a sumei imprumutate intr-un contract de imprumut

de consumatie cu titlu gratuit, potrivit art. 2161 teza a II-a C.civ

- Termen  in favoarea creditorului, care trebuie prevazut expres in favoarea

creditorului prin conventia partilor, prin lege, sau sa reiasa astfel din imprejurari

Exemplu:

 - in cazul contractului de depozit, in care termenul este in favoarea

deponentului ca regula

- Termen  in favoarea ambelor parti,care trebuie prevazut expres in

favoarea creditorului prin conventia partilor, prin lege, sau sa reiasa astfel din
imprejurari

Exemplu:

- termenul dintr-un contract de asigurare

- termenul de restituire a sumei imprumutate intr-un contract de

imprumut de consumatie cu titlu onoros

Importanta acestei clasificari consta in faptul ca numai cel ce are de partea   sa,
beneficiul termenului poate renunta la acest beneficiu, fara consimtamanul celeilalte
parti (art. 1413 alin. 2 C.civ), iar in cazul in care termenul a fost fixat in favoarea

1
creditorului, cat si a debitorului, nu se poate renunta la beneficial termenului
respective decat prin acordul ambelor parti.

2.3. Dupa izvorul sau, termenul poate fi:

- Termen legal, adica acel termen stabilit printr-un act normative si care face
parte din actul juridic stabilit de lege. Astfel sunt, de exemplu, termenele de
prescriptie;

- Termen conventional sau voluntar, care este acel act juridic care s-a stability
prin act juridic unilateral, bilateral sau plurilateral; majoritatea termenelor este
formata din aceasta categoriestabilit de partile actului juridic civil.

Dupa modul in care a fost precizat in actul juridic civil, termenul voluntar
poate fi expres, atunci cand este vazut in mod expres de catre parti sau tacit, daca este
dedus din natura raportului juridic concret sau din alte imprejurari.

- Termen jurisdictional, prin care se intelege acel termen acordat debitorului,

in cazurile prevazute de lege, de catre organul de jurisdictie (de exemplu, termenul de
gratie). Atunci cand organul de jurisdictie este o instanta judecatoreasca, se foloseste
denumirea de termen judiciar.

Potrivit Codului civil, instanta poate acorda debitorului, tinand cont de situatia
patrimoniala a acestuia, un termen suplimentar pentru executarea obligatiei si amana
astfel executarea silita a obligatiei.

2.4.  In functie de cunoasterea, la data incheierii actului,a momentului

implinirii sale, avem:

- Termen  cert, cand momentul implinirii sale este cunoscut la data incheierii

actului juridic (de exemplu, 10 iunie 2008);

- Termen incert, a carui implinire nu este cunoscuta, ca data calendaristica, desi

realizarea sa este sigura (de exemplu,data mortii creditorului rentei viagere).

  3. Efectele termenului

Asa  cum am vazut, termenul influenteaza  doar executarea  actului juridic

civil, nu si existenta sa. Deci, dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa, afectate de
termenul suspensiv, exista.

Cat priveste efectele termenului, trebuie sa distingem intre efectele termenului

suspensiv si efectele termenului extinctive.

2
 Atat termenul suspensiv, cat si termenul extinctiv produc efecte numai pentru
viitor, nu si efecte retroactive.

3.1. Efectele termenului suspensiv

Termenul   suspensiv   intarzie  inceputul  exercitarii   dreptului subiectiv si

executarii obligatiei corelative. Consecintele acestui fapt sunt:

- daca debitorul isi executa obligatia inainte de scadenta (adica inainte de

implinirea termenului suspensiv), el va face o plata valabila, iar nu una nedatorata,
asa incat nu poate cere restituire ei. Aceasta echivaleaza cu renuntarea la beneficiul
termenului si, dupa cum am aratat, este posibil numai daca termenul a fost prevazut
in interesul debitorului;

- inainte de implinirea termenului suspensiv, titularul dreptului poate face acte

de conservare (de exemplu, poate cere inscrierea unei ipoteci; 

- inainte de implinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate cere de la

debitor plata;

- termenul de prescriptie extinctiva, in cazul drepturilor care decurg din acte

juridice afectate de termene suspensive, incepe sa curga de la data implinirii acestora.
Spre exemplu, prescriptia extinctiva a dreptului creditorului de a-l actiona in judecata
pe debitorul sau incepe sa curga la momentul in care obligatia a ajuns la scadenta si
nu a fost executata.

-pana  la  implinirea  termenului  suspensiv,  compensatia,  ca  mod  de

stingere  a obligatiilor civile (care presupune existenta unor datorii reciproce ale celor
doua parti contractante) nu poate interveni, intrucat una din obligatii nu este exigibila.

Pe de alta parte, termenul extinctiv marcheaza stingerea dreptului subiectiv si a

obligatiei corelative.  De exemplu, implinirea termenului contractului de inchiriere
marcheaza incetarea dreptului de a folosi bunul inchiriat si a obligatiei de a asigura
folosinta linistita a acestuia.

II. CONDITIA

1. Notiune

Unii autori au definit aceasta modalitate a actului juridic ca fiind un eveniment

viitor si nesigur in ce priveste realizarea sa, de care   depinde  insãsi   existenta  actului  juridic
(Gh. Beleiu. Drept civil roman, Editura Universul Juridic)

3
 Alti autori, conditia, ca modalitate a actului juridic un eveniment viitor si nesigur
ca realizare, de care depinde existenta (nasterea sau desfiintarea) dreptului subiectiv civil si a
obligatiei civile correlative. (Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Curs de drept
civil Partea generala, Editia a 3-a revizuita si adaugita, Editura Hamangiu, 2021)

2. Clasificare

2.1. Dupa cum consta in realizarea sau nerealizarea evenimentului, conditia

poate fi pozitiva si negativa.

Astfel conditia pozitiva  este cea care consta in indeplinirea unui eveniment

viitor si nesigur, in timp ce conditia negativa  consta in neindeplinirea unui asemenea
eveniment.

Spre   exemplu,   “iti   donez   autoturismul   daca   vei   obtine   permisul   de
conducere” este un angajament afectat de o conditie pozitiva. Un exemplu de conditie
negativa este: “iti donez bicicleta daca in urmatorul an nu mi se va naste un fiu”.

Cea mai importanta consecinta a calificarii conditiei ca fiind pozitiva sau

negativa consta in felul in care aceasta se considera indeplinita sau neindeplinita.
Astfel, daca s-a prevazut ca evenimentul trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen si
acest termen a expirat fara ca evenimentul sa fi avut loc, conditia pozitiva se socoteste
neindeplinita, iar daca nu s-a prevazut vreun termen, conditia pozitiva se socoteste
neindeplinita numai atunci cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce.
Daca s-a prevazut ca evenimentul nu trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen,
conditia negativa se socoteste indeplinita fie la expirarea termenului, sau inainte de
aceasta data, daca inca inaintea acestui moment devenise clar ca evenimentul nu se va
mai produce. Daca nu s-a prevazut nici un termen, conditia negativa se socoteste
indeplinita numai atunci cand evenimentul este cu neputinta sa se mai produca.

2.2.  Dupa  criteriul  legaturii  cu  vointa  partilor  a   realizarii  evenimentului

conditia este cazuala, mixta sau potestativa.

Conditia este  cazuala  atunci cand  realizarea evenimentului  depinde  de

hazard,  de  intamplare, fiind deci independenta de vointa partilor. Exemplu : „iti
vand schiurile mele daca pana la Craciun va ninge”.

Conditia este mixta atunci cand realizarea evenimentului depinde de  vointa

uneia din parti si de vointa unei alte persoane, determinata. Exemplu: « iti cumpar
masina, daca unchiul meu imi va imprumuta bani”.

Conditia potestativa este de doua feluri:

- potestativa pura - a carei realizare depinde exclusiv de vointa unei parti:

4
 - daca depinde de vointa debitorului, conditia este nula (« iti vand daca vreau
»). Cel care a formulat aceasta conditie nu a urmarit, de fapt, sa se angajeze din punct
de vedere juridic.

- daca indeplinirea conditiei depinde de vointa creditorului, angajamentul este

valabil: “iti voi vinde apartamentul, daca vei dori sa-l cumperi”.

  - potestativa simpla, a carei realizare depinde de vointa unei parti si de un fapt

exterior sau de vointa unei persoane nedeterminata. Exemplu: “Daca ma voi casatori“
sau “daca mi se va acorada o marire de salariu”.

2.3. Din punct de vedere al posibilitatii realizarii lor,  conditiile sunt

posibile si imposibile

Imposibilitatea de realizare poate fi materiala sau juridica. Aprecierea acestui

criteriu se face la momentul incheierii actului juridic. Conditia imposibila atrage
anularea actului juridic in care a fost stipulata.

- 2.4. Dupa conformitatea lor cu legea si morala, distingem intre conditii licite

si morale (eveniment a carui indeplinire respecta atat dispozitiile legale, cat si bunele
moravuri), respectiv conditii ilicite si imorale (acea conditie care contravine legii sau
bunelor moravuri).   Conditiile ilicite si imorale afecteaza valabilitatea intregului act
juridic.   Actul juridic in care se prevede nasterea  unui drept conditionata de realizarea
unei conditii imposibile, imorale sau ilicite este nul absolut. Daca se prevede
ca stingerea dreptului respectiv va depinde de realizarea unei conditii imposibile,
ilicite sau imorale, se va considera ca actul juridic este incheiat pur si simplu.

2.5. Dupa efectele pe care le produce, conditia este:

- Conditie suspensiva - acea conditie de a carei indeplinire depinde nasterea

drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative (art. 1400 C.civ). Astfel, pana la
realizarea ei,   existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative ale
partilor este amanata.

Exemplu: “Iti vand apartamentul daca voi fi transferat cu serviciul pana la

inceputul anului viitor ”.

Conditia  rezolutorie acea conditie de a carei indeplinire depinde desfiintarea

drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative (art. 1401 alin. 1 C.civ).

Art. 1401 alin. 2 C.civ prezuma conditia de a fi rezolutorie ori de cate ori
scadenta obligatiilor principale precede momentul la care conditia s-ar putea
indeplini; este vorba de o prezumtie relative, acelasi text permitand proba contrara. 

3. Efectele conditiei

5
 Principiile care guverneaza efectele conditiei sunt:

- Conditia influeteaza  insasi existenta actului juridic civil, spre deosebire de termen, care
priveste numai executarea;

- Conditia produce efecte retroactive.

3.1. Efectele conditiei suspensive

3.1.1. In privinta efectelor conditiei suspensive, pendente conditione, actul

juridic civil nu isi produce efectele, existenta (eficacitatea) drepturilor
subiective civile si a obligatiilor

In consecinta:

- creditorul nu poate cere executarea obligatiei;

- daca debitorul totusi plateste, el poate cere restituirea prestatiei,

pentru ca a facut o plata nedatorata;

- creditorul poate sa solicite si sa obtina garantii pentru creanta sa

(ipoteca, gaj etc.);

- prescriptia extinctiva nu incepe sa curga, dreptul la actiune nefiind

nascut;

- compensatia nu poate opera

- in actele juridice translative de drepturi reale nu se produce efectul

translativ

- in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirii fortuite a

bunului individual determinat, care face obiectul obligatiei de a da, va
fi suportat de debitorul obligatiei de predare, adica de instrainator

- creditorul poate sa solicite sis a obtina garantii pentru creanta sa (gaj,

ipoteca, fidejusiune)

3.1.2. Eveniente conditione, efectele conditiei suspensive difera dupa cum

aceasta s-a realizat sau nu.

Daca  conditia   suspensiva  s-a  implinit,   actul   juridic  este  considerat retroactiv, 
ca   a  fost   un  act  pur  si  simplu.  (art. 1407 alin. 3 teza I C.civ) Acesta  este  principiul
retroactivitatii efectelor conditiei suspensive.

6
 In consecinta:

- plata facuta de catre debitor anterior indeplinirii conditiei, desi pana acum
nevalabila, se transforma in plata valabila

- transmisiunile de drepturi consfintite pendente conditione de catre titularul

dreptului conditional sunt consolidate ()art. 1407 alin. 3 teza a II-a C.civ

De la caracterul retroactiv al efectelor conditiei suspensive indeplinite exista

urmatoarele exceptii:

- prescriptia extinctiva incepe sa curga numai de la data indeplinirii conditiei

- in lipsa de stipulatie sau prevedere legala contrara, fructele culese ori incasate
de catre cel care a instrainat bunul raman ake sale, desi dreptul sau dispare cu effect
retroactive, asa incat dobanditorul va culege fructele numai din momentul indeplinirii
conditiei (art. 1410 C.civ)

- actele de administrare facute de cel care a instrainat inainte de indeplinirea

conditiei raman valabile

3.1.3. Daca nu s-a indeplinit conditia suspensiva (deficiente conditione), atunci

partile se gasesc in situatia in care ar fi fost daca nu ar fi incheiat actul juridic

Astfel:

- prestatiile executate trebuie sa fie restituite;

- garantiile constituite trebuie sa fie desfiintate.

3.2. Efectele conditiei rezolutorii

In ceea ce priveste conditia rezolutorie, pana la implinire ea nu produce nici un

efect;proprietarul sub conditie rezolutorie se comporta ca un proprietar pur si simplu. Cine
datoreaza sub conditie rezolutorie, datoreaza pur si simplu.

Efectul conditiei rezolutorii dupa implinirea acesteia este desfiintarea, retroactiva, a

actului. Ca atare, partile isi vor restitui una alteia prestatiile primite.

Exista insa si unele exceptii de la retroactivitate:

- spre exemplu, daca bunul vandut sub conditie rezolutorie piere fortuit inainte de
implinirea conditiei, pieirea va fi suportata de catre cumparator, chiar daca ulterior
conditia se implineste.

7
 -de asemenea, tot ca o exceptie de la regula retroactivitatii, nu se vor restitui nici
fructele culese de catre dobanditor, chiar daca conditia rezolutorie s-a indeplinit.

In cazul in care conditia rezolutorie nu s-a realizat, suntem in prezenta consolidarii

retroactive a actului juridic.

4. COMPARATIE INTRE TERMEN SI CONDITIE

Atat termenul, cat si conditia, sunt modalitati ale actului juridic care constau in
evenimente viitoare.

Intre acestea exista insa o serie de deosebiri:

- implinirea termenului este intotdeauna sigura. Chiar si in cazul termenului

incert, ceea ce nu se cunoaste este momentul implinirii lui, dar faptul ca se va implini
este neindoios  (spre  exemplu,  “cand  va  cadea  prima  zapada”).  In  cazul  conditiei,
implinirea este nesigura;

- termenul afecteaza numai executarea actului juridic, in timp ce conditia afecteaza

insasi existenta acestuia;

-  implinirea  termenului  produce  efecte  pentru  viitor,  in  timp  ce,  in  principiu,
implinirea sau neimplinirea conditiei produce efecte retroactive.

5. SARCINA

1. Notiune

 Sarcina este o obligatie (de a da, a face sau a nu face ceva) impusã de cãtre dispunãtor
gratificatului in actele juridice cu titlu gratuit (donatii sau legate testamentare).

Spre deosebire de termen si conditie care pot afecta orice act juridic civil, sarcina
poate afecta numai liberalitãtile.

Codul civil nu contine o reglementare generala a sarcinii, asa cum exista pentru
termen si conditie. Codul cuprinde numai aplicatii ale acestei modalitati, in materia
donatiei  si  in  cea  a  legatului :  ”donatiunea  intre  vii  se  revoca,  pentru
neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut, …” sau: ”cand donatiunea este revocata
pentru neindeplinirea conditiilor, bunurile reintra in mana donatorului, libere de orice
sarcina si ipoteca.”

8
 2. Clasificare

2.1.  In functie de persoana beneficiarului, sarcina este:

- in favoarea  dispunatorului. Spre exemplu, A ii doneaza  lui B autoturismul, cu

Sarcina pentru donatar de a il transporta atunci cand va avea nevoie;

- in favoarea gratificatului; Astfel, A il desemneaza pe B, prin testament,

beneficiar al intregii sale averi, cu sarcina pentru B de a se casatori ;

- in favoarea unei terte persoane. Astfel, A ii doneaza lui B un calculator, cu

sarcina de a-l instrui si pe C in utilizarea acestuia.

2.2. Din punctul de vedere al valabilitatii lor, sarcinile pot fi: imposibile (care nu

pot fi indeplinite), ilicite (care contravin dispozitiilor legale), imorale (care incalca
bunele moravuri) sau, dimpotriva, sarcini posibile, licite si morale.

3. Efecte

Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic ce o contine; ea afecteaza numai

eficacitatea actului juridic.

In caz de neindeplinire a sarcinii, dispunatorul sau  mostenitorii acestuia pot opta

intre:

-  revocarea  liberalitatii  pentru  neexecutarea  sarcinii,  cu  consecinta

reintoarcerii bunului sau bunurilor la masa patrimoniala a dispunatorului;

- actiunea in executarea in natura a sarcinii (atunci cand aceasta nu consta intr-o

obligatie de “a face”, care nu se poate executa silit).

Dacã gratificatul indeplineste sarcina, actul juridic gratuit se consolideazã, ca si

cand ar fi fost un act pur si simplu.

6. COMPARATIE INTRE CONDITIE SI SARCINA

- Sarcina poate afecta numai acte juridice incheiate cu titlu gratuit, in timp ce
conditia poate afecta si acte juridice incheiate cu titlu oneros;

- Conditia afecteaza insasi existenta actului juridic, in timp ce sarcina  afecteaza

numai eficacitatea acestuia;

- Neindeplinirea sarcinii este o atitudine culpabila din partea gratificatului,

astfel incat revocarea liberalitatii apare ca o sanctiune, in timp ce desfiintarea

9
retroactiva a actului in cazul indeplinirii conditiei rezolutorii nu are caracter de
sanctiune;

- Sarcina presupune intotdeauna un demers constient din partea gratificatului,

in timp ce conditia depinde, intr-o masura mai mica sau mai mare, de intamplare;

Conditia opereaza de drept, in timp ce revocarea pentru neexecutarea  sarcinii

depinde de vointa dispunatorului si trebuie ceruta instantei de judecata.  De  altfel,
dispunatorul ar putea opta pentru a nu revoca actul juridic, chiar daca sarcina nu a
fost executata.

BIBLIOGRAFIE:

 Gh. Beleiu. Drept civil roman, Editura Universul Juridic, Editia a XI-a revazuta si
adaugita

 Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Curs de drept civil Partea generala,
Editia a 3-a revizuita si adaugita, Editura Hamangiu, 2021

 Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Actami, Bucuresti,
1999

10