SEMINAR DREPT CIVIL_PRESCRIPȚIA

EXTINCTIVĂ

1) Dreptul la acțiune este imprescriptibil:

a) ori de câte ori, prin natura sau obiectul dreptului subiectiv ocrotit, exercițiul său nu
poate fi limitat în timp;
b) în cazul acţiunii în constatarea nulităţii absolute a certificatului de moştenitor, numai
dacă obiectul acestuia îl constituie partajul succesoral;
c) atunci când părțile convin astfel.
 
2) Cursul prescripției extinctive:
a) atunci când obiectul acțiunii constă în repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea
integrității corporale, se suspendă până la stabilirea pensiei ce s-ar cuveni, în cadrul
asigurărilor sociale, celui îndreptățit la reparație;
b) începe, atât în caz de eroare, cât și în caz de dol, la data la care a fost cunoscută cauza
de nulitate relativă, dar nu mai târziu de 18 luni de la data încheierii actului juridic;
c) în cazul acțiunii privind stabilirea judiciară a termenului pentru restituirea
împrumutului de consumație, începe la data încheierii contractului.
 
3) Sunt prescriptibile extinctiv:
a) acţiunea confesorie de abitaţie, acţiunea în repararea patrimonială a unui prejudiciu
moral cauzat unei persoane prin tortură şi acţiunea în anularea recunoaşterii de
filiaţie pentru eroare;
b) acţiunea de partaj, acţiunea în tăgada paternităţii introdusă de cel ce se pretinde tată
biologic şi acţiunea în simulaţie;
c) acţiunea confesorie de superficie, acţiunea în constatarea dreptului de uzufruct şi
acţiunea în nulitatea relativă a unui act juridic nepatrimonial.

4) Prescripţia extinctivă:
a) poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, şi
fără a fi ţinut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credinţă;
b) curge contra moştenitorilor defunctului, de la data acceptării moştenirii, în privinţa
creanţelor pe care aceştia le au asupra moştenirii;
c)curge contra creditorilor defunctului în privinţa creanţelor pe care le au asupra
moştenirii, de la data cunoaşterii de către creditori a identităţii succesibililor, chiar
dacă aceştia din urmă încă nu au acceptat moştenirea.
•  
5) Prescripţia extinctivă a dreptului la acțiunea:
a) în anularea unui act juridic pentru vicierea prin dol a consimțământului
cumpărătorului începe să curgă de la data încheierii actului juridic respectiv, în lipsă
de stipulație contrară;
b) în răspundere pentru viciile aparente ale bunului vândut care puteau fi descoperite,
fără cunoştinţe speciale,printr-o verificare normală a bunului, începe să curgă în două
zile de la data predării bunului, în lipsă de stipulație contrară;
c) în repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii,
în ipoteza răspunderii civile delictuale, este suspendată până la stabilirea pensiei sau
a ajutoarelor ce s-ar cuveni, în cadrul asigurărilor sociale, celui îndreptăţit la
reparaţie.
 
6) În materia prescripţiei:
a) părțile pot conveni ca termenul de prescripție al dreptului la acțiunea confesorie de
superficie să fie de 20 de ani;
b) clauza prin care părțile declară prescriptibil în termen de 10 ani dreptul la acțiunea
confesorie de servitute este lovită de nulitate absolută;
c) debitorul care a făcut plata de bunavoie, fără să știe că termenul de prescripție al
dreptului la acțiune era împlinit, poate cere restituirea prestației de la creditor.
7) X achită către Y suma de 50.000 lei crezând că o datora acestuia. Ulterior,
descoperind că suma era datorată, de fapt, de către Z, fostul său soţ,
solicită instanţei obligarea lui Y la restituirea plăţii efectuate. În această
situaţie:
a)X nu va putea obţine restituirea, decât dacă va înlatura prezumţia efectuării
plăţii cu intenţia de a-l gratifica pe Z;
b) X nu va putea obţine restituirea, dacă la momentul plăţii era deja împlinit
termenul de prescripţie extinctivă a dreptului lui Y faţă de Z;
c) cererea sa va fi respinsă dacă, în urma plăţii, Y a renunţat la ipoteca pe care
Z o constituise în vederea garantării achitării sumei datorate lui Y.
 
8) Cursul prescripției extinctive:
a) se întrerupe prin invocarea, pe cale de excepție, a dreptului a cărui acțiune
se prescrie;
b) nu se întrerupe prin începerea urmăririi penale, dacă nu a avut loc
constituirea ca parte civilă, chiar dacă despăgubirile se acordă, potrivit legii,
din oficiu;
c) se reia după încetarea cauzei de suspendare, dar nu se va împlini mai
înainte de expirarea unui termen de o lună de la data când suspendarea a
încetat pentru prescripțiile de 6 luni sau mai scurte.
 
 
9) Prescripția:
a) dreptului la acțiune cu privire la prestațiile succesive la care s-a
obligat debitorul operează pentru fiecare prestație în parte, chiar
dacă prestațiile alcătuiesc prin finalitatea lor, potrivit convenției
părților, un tot unitar;
b) dreptului la acțiune privind creanța principală nu atrage și stingerea
dreptului la acțiunea ipotecară, care poate fi valorificată în limitele
legii;
c) operează de plin drept, putând fi aplicată din oficiu de organul de
jurisdicție competent.
 
10) Contractul lovit de nulitate:
a) relativă, ca regulă, permite părții căreia i se cere executarea
contractului să opună oricând nulitatea relativă a contractului, chiar
și după împlinirea termenului de prescripție a dreptului la acțiunea
în anulare;
b) refăcut cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de lege la data
refacerii, produce efecte și pentru trecut de la data încheierii
acestuia.
c) refăcut, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege la data refacerii
lui echivalează cu o confirmare a actului.
 
11) Prescripţia dreptului la acţiune în anularea unui act juridic pe
motiv de eroare:
a) este de 18 luni şi începe sa curgă de la data la care cel îndreptăţit,
reprezentantul său legal sau cel care îi încuviinţează sau autorizează
actele a cunoscut cauza anulării;
b) începe să curgă de la data la care cel îndreptăţit, reprezentantul său
legal sau cel care îi încuviinţează sau autorizează actele a cunoscut
cauza anulării, însă nu mai târziu de 18 luni de la încheierea actului
juridic;
c) începe să curgă de la data la care cel îndreptăţit, reprezentantul său
legal sau cel care îi încuviinţează sau autorizează actele a cunoscut
cauza anulării, însă nu mai târziu de 1 an de la încheierea actului
juridic.
12) Cât privește termenele de decădere de ordine publică:
a) se poate renunța la ele, însă numai după începerea cursului lor
b) acestea nu pot fi modificate de către părți
c) se poate renunța la acestea, însă numai anticipat.
12. Prescripţia dreptului la acţiune:
a) are ca efect naşterea în patrimoniul debitorului a unei obligaţii
alternative;
b) are ca efect naşterea în patrimoniul debitorului a unei obligaţii
facultative;
c) stinge dreptul la acţiune în sens material.

13. Repunerea în termenul de prescripţie:

a) poate fi invocată din oficiu de către instanţa de judecată;
b) poate fi formulată de reclamant prin cererea de chemare în
judecată;
c) poate fi ridicată de pârât pe cale de acţiune reconvenţională.
14. Termenul de opţiune succesorală este:
a) un termen de decădere;
b) un termen de prescripţie;
c) un termen de recomandare.

15. Prescripţia extinctivă :

a) poate fi invocată din oficiu de către instanţă;
b) operează de plin drept;
c) poate fi opusă numai în primă instanţă, in limine litis.

16. Renunţarea la prescripţie

a) nu poate fi decât expresă
b) poate viza şi beneficiul termenului scurs pentru prescripţia
neîmplinită
c) poate fi făcută de orice persoană în favoarea căreia curge.
17. Prescripţia extinctivă:
a) stinge dreptul subiectiv civil;
b) liberează pe debitor, obligaţia civilă fiind stinsă;
c) lipseşte dreptul subiectiv civil de dreptul material la acţiune.
18. Termenul de prescripţie a acţiunii în anularea actului juridic
civil:
a) afectat de leziune începe să curgă de la data descoperirii
leziunii;
b) pentru frauda la lege începe să curgă de la data cunoaşterii
cauzei de nulitate dar nu mai târziu de 18 luni de la data
încheierii actului;
c) pentru nerespectarea unui drept de preempţiune sancţionat
cu nulitatea relativă, începe să curgă de la data cunoaşterii
existenţei cauzei de nulitate.
19. Punerea în întârziere a debitorului are semnificaţia:
a) unei cauze de suspendare a prescripţiei până la data la care
debitorul răspunde notificării de punere în întârziere în sensul
refuzului de a-şi executa obligaţia;
b) unei cauze de întrerupere a prescripţiei, efectul fiind curgerea
unui nou termen de prescripţie de aceeaşi durată;
c) unei cauze de întrerupere condiţională a termenului de
prescripţie a termenului la acţiunea condamnatorie.
20. Prin convenţia lor părţile pot în mod valabil:
a) să reducă termenul de prescripţie pentru acţiune pentru plata
preţului la un termen 18 luni;
b) să înlăture o cauză legală de întrerupere a prescripţiei;
c) să modifice începutul termenului de prescripţie pentru
dreptul la acţiune născut dintr-un contract de adeziune.
21. Este prescriptibilă :
a) acţiunea în constatarea existenţei unui drept de creanţă;
b) acţiunea confesorie de servitute;
c) acţiunea negatorie de superficie.
22. Întreruperea prescripţiei extinctive:
a) trebuie dispusă de instanţa de judecată în termen de o lună
de la data încetării cauzelor care au determinat-o;
b) poate surveni din cauza unei împiedicări obiective a
creditorului de a acţiona;
c) ca efect al cererii de chemare în judecată este doar provizorie
şi condiţionată.
22. Se prescrie dreptul la acţiunea:
a) în restituirea depozitelor bancare;
b) în contestarea recunoaşterii de filiaţie;
c) în declararea simulaţiei.
23. Sunt imprescriptibile:
a) acţiunile confesorii prin care se apără un drept de servitute;
b) acţiunile negatorii;
c) acţiunea de partaj.
24. Nu sunt supuse prescripţiei extinctive:
a) acţiunea în tăgada paternităţii introdusă de către copil;
b) acţiunea în nulitatea relativă a căsătorie;
c) acţiunea în nulitatea relativă a recunoaşterii copilului.
25. Cursul prescripţiei extinctive se suspendă:
a) între soţi, cât timp durează căsătoria, indiferent dacă sunt sau
nu sunt separaţi în fapt;
b) cât timp debitorul, în mod deliberat, ascunde creditorului
existenţa datoriei sau exigibilitatea acesteia;
c) printr-un act voluntar de executare făcută de către cel în
folosul căruia curge prescripţia.
26. Cursul prescripţiei extinctive se întrerupe:
a) prin orice act prin care cel în folosul căruia curge prescripţia este pus
în întârziere;
b) cât timp debitorul, în mod deliberat, ascunde creditorului existenţa
datoriei sau exigibilitatea acesteia;
c) în cazul persoanei lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate
de exerciţiu restrânsă, cât timp nu are reprezentant sau ocrotitor
legal, cu excepţia cazurile în care există o dispoziţie legală contrară.
27. Efectul special al suspendării constă în aceea că:
a) prescripţia nu se va considera împlinită înainte de expirarea unui
termen de 6 luni de la data când suspendarea a încetat, cu excepţia
prescripţiilor de 6 luni sau mai scurte, care nu se vor împlini decât
după expirarea unui termen de o lună de la încetarea suspendării;
b) prescripţia nu se va considera împlinită înainte de expirarea unui
termen de 6 luni de la data când suspendarea a încetat, cu excepţia
prescripţiilor de 6 luni sau mai scurte, care nu se vor împlini decât
după expirarea unui termen de 3 luni de la încetarea suspendării;
c) o prescripţia nu se va considera împlinită înainte de expirarea
unui termen de 6 luni de la data când suspendarea a încetat, cu
excepţia prescripţiilor de 6 luni sau mai scurte, care nu se vor împlini
decât după expirarea unui termen de 2 luni de la încetarea
suspendării.
28. Termenul special de prescripţie de 2 ani se aplică dreptului
la acţiune privind:
a) un raport de asigurarea sau reasigurare;
b) plata remuneraţiei cuvenite intermediarilor pentru serviciile
prestate în baza contractului de intermediere;
c) repararea prejudiciului adus mediului înconjurător;
29. Termenul de repunere în termenul de prescripţie:
a) are natura juridică a unui termen de decădere;
b) are natura juridică a unui termen de prescripţie extinctivă;
c) este de 60 de zile.
30. Spre deosebire de decăderea din drept, prescripţia:
a) are o funcţie sancţionatorie;
b) stinge dreptul la acţiune în sens procesual;
c) nu este susceptibilă de suspendare.
 
31. Sunt cauze de repunere în termenul de prescripţie:
a) forţa majoră, dacă survine în ultimele 6 luni înainte de
expirarea termenului de prescripţie;
b) culpa;
c) forţa majoră, dacă survine în ultimele 6 luni înainte de
expirarea termenului de prescripţie.