Referat” Modalitatile actului juridic

civil”
Specializare Adminiatratie Publica an 1
Student Florescu Corina

Prin modalitatea actului juridic civil intelegem acel element cuprins intr-un act juridic
care consta intr-o imprejurare ce are influenta asupra efectelor pe care le produce sau
trebuie sa le produca actul respectiv.

Termenul

A.          Definitie. Reglementare. Caractere

Termenul este un eveniment viitor si sigur ca realizare pana la care este amanata fie
inceperea, fie incetarea exercitiului drepturilor subiective si executarii obligatiilor civile
corelative.

Termenul este indicat in mod obisnuit printr-o data calendaristica.

Principalele dispozitii privitoare la termen sunt reglementate in Codul Civil prin art.
1022 – 1025. Pe langa aceste articole, mai exista si alte reguli speciale din Codul Civil
(ex. art. 1079, art. 1101 etc.) sau din alte acte normative (ex. art. 7 din Legea nr. 16 /
1994).

Din definitie rezulta ca termenul prezinta urmatoarele caractere:

- este un eveniment viitor, fara a se tine seama daca este suspensiv sau extinct 727g64h
iv;
- realizarea acestui eveniment este sigura.

B.         Clasificare

Se diferentiaza mai multe categorii de termene, in functie de mai multe criterii de

clasificare, astfel:

- Dupa criteriul efectului sau, termenul poate fi suspensiv sau extinct 727g64h iv.

Termenul suspensiv este acel termen care amana inceputul exercitiului subiectiv si
executarii obligatiei corelative pana la indeplinirea lui (ex. data la care trebuie restituit
lucrul imprumutat comodatarului ).

Termenul extinctiv este termenul care amana stingerea exercitiului dreptului subiectiv si
executarii obligatiei corelative pana la implinirea lui (ex. data la care trebuie retrocedat
lucrul inchiriat).

- Dupa criteriul beneficiarului termenului, distingem intre: termen in favoarea

debitorului, termen in favoarea creditorului, termen in favoarea ambelor parti.

Termenul stabilit in favoarea debitorului reprezinta regula, asa cum reiese din art. 1024
Cod Civil; debitorul poate plati de buna voie inainte, dar nu poate fi silit de creditor la
aceasta.

Termen stabilit in favoarea creditorului – in acest caz, creditorul poate cere executarea
obligatiei la implinirea termenului, fara ca debitorul sa se poata opune (ex. termenul
stipulat in contractul de depozit).

Termen in favoarea ambelor parti – in acest caz, executarea anticipata a obligatiilor este
posibila cu acordul ambelor parti (ex. termenul intr-un contract de asigurare).

- In functie de izvorul lor, distingem trei categorii de termene: termen voluntar sau
conventional, termen legal, termen jurisdictional.

Termenul voluntar sau conventional este stabilit prin vointa partii sau a partilor din
actul juridic civil unilateral sau bilateral.

Termenul voluntar se subclasifica in: termen expres si termen tacit. Este termen expres
atunci cand partile l-au prevazut in mod explicit si este termen tacit cand este dedus din
natura raportului juridic concret sau din alte imprejurari.

Majoritatea termenelor intra in categoria termenelor conventionale.

Termenul legal este acel termen stabilit printr-un act normativ si care face parte de
drept din actul juridic civil.
Termenul jurisdictional sau judiciar este acel termen care este acordat debitorului de
instanta judecatoreasca, potrivit art. 1583 Cod Civil (ex. art. 1101 alin. 2 potrivit caruia
judecatorii, luand in considerare pozitia debitorului, pot acorda mici termene pentru
plata si sa opreasca executarea urmaririlor- este ceea ce se numeste termen de gratie.

- Dupa criteriul cunoasterii sau nu a datei implinirii sale la momentul incheierii actului
juridic, distingem intre: termen cert (dies certus anct quano)  si termen incert (dies certus
anct incertus quano).

Termenul cert este termenul a carei implinire este cunoscuta (ex. contractul de
inchiriere incheiat pana la 1 ianuarie 2003).

Termenul incert este acel termen a carui data de implinire nu este cunoscuta in
momentul incheierii actului juridic, dar implinirea lui este sigura (ex. renta viagera).

C.         Efecte

Efectele termenului afecteaza numai efectuarea actului juridic civil, nu si existenta sa.

Termenul suspensiv intarzie exercitarea termenului subiectiv, respectiv respectarea

obligatiei. Dreptul subiectiv si obligatia au o existenta certa si de aici decurg
urmatoarele consecinte:

- daca debitorul executa obligatia inainte de termen, el face o plata valabila (art. 1023
Cod Civil);

- pana la implinirea termenului, creditorul poate lua masuri de conservare a dreptului

sau;

- in actele translative de drepturi reale asupra bunurilor certe, termenul suspensiv nu

amana transferul acestor drepturi, afara de cazul in care s-a prevazut expres contrariul;

creditorul nu poate cere plata inainte de implinirea termenului;

pana la implinirea termenului suspensiv, prescriptia extinctiva nu incepe sa curga;

in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirii fortuite a bunului individual

determinat inainte de implinirea termenului suspensiv este suportat de dobanditor, cu
exceptia situatiei cand partile au prevazut expres ca transferul dreptului de proprietate
se va face la implinirea termenului;

In ceea ce priveste termenul extinctiv, acesta are ca efect incetarea dreptului subiectiv si
obligatiei corelative.

Dupa implinirea termenului extinctiv, raportul juridic civil concret nu isi mai produce
efectele (ex. expirarea termenului pentru care a fost incheiat contractul de locatiune).
 D.         Proba termenului

Dovada faptului ca actul este afectat de termen revine celui ce il invoca. Daca proba a
fost facuta, implinirea termenului suspensiv trebuie probata de partea care cere
executarea obligatie, iar implinirea termenului extinctiv trebuie probata de cel care
intelege sa se prevaleze de stingerea obligatiei.

Conditia

A.          Definitie. Reglementare. Caractere

Conditia este un eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde insasi existenta
actului juridic.

Reguli generale privind conditia sunt stabilite in Codul civil prin art. 1004 – 1019, iar
reguli speciale se gasesc in alte acte normative (ex. Legea nr. 136 / 1995 privind
asigurarile si reasigurarile).

Ca modalitate a actului juridic civil, conditia prezinta urmatoarele caractere:

este un eveniment viitor. Daca, fara ca partile sa stie, evenimentul avusese loc pana in
momentul incheierii actului, deci nu mai era viitor, ci trecut, actul trebuie considerat
neafectat de conditie (pur si simplu) sau total ineficace dupa cum evenimentul
reprezenta o conditie suspensiva sau rezolutorie ;

este un eveniment nesigur ca realizare. Prin aceasta, conditia se deosebeste de termen,

eveniment a carui realizare este nesigura;

stipularea conditiei trebuie sa fie rodul vointei partilor.

B.         Clasificare

In functie de criteriul efectului, conditia poate fi: suspensiva si rezolutorie.

Este suspensiva acea conditie de a carei indeplinire depinde nasterea actului juridic civil
(ex. iti voi da casa mea, cu conditia sa fi mutat rapid).

Este rezolutorie acea conditie de a carei indeplinire depinde desfiintarea actului juridic
civil, partile fiind obligate sa-si restituie in principiu obligatiile executate (ex. contractul
de vanzare-cumparare se va desfiinta daca vanzatorului i se naste un copil intr-o
anumita perioada de timp).

In functie de legatura cu vointa partilor, a realizarii sau nerealizarii ei, conditia poate fi:
conditie cauzala, conditie potestativa, conditie mixta.

Conditia este cauzala cand realizarea  sau nerealizarea evenimentului depinde de

intamplare, de hazard, fiind independenta de vointa partilor (ex. daca va ploua).

Conditia este potestativa cand realizarea sau nerealizarea evenimentului depinde de

vointa uneia dintre parti (art. 1006 Cod Civil).

Conditia poate fi potestativa pura cand realizarea sau nerealizarea evenimentului

depinde exclusiv de vointa uneia dintre parti (ex. daca vreau) sau potestativa simpla
cand realizarea sau nerealizarea evenimentului depinde in acelasi timp de vointa uneia
dintre parti, dar si de imprejurari obiective sau fapta unui tert nedeterminat (ex.
proprietarul unei case se obliga sa inchirieze o camera cu conditia sa nu fie transferat).

Conditia este mixta cand realizarea sau nerealizarea evenimentului depinde atat vointa
uneia dintre parti, cat si de vointa unei terte persoane determinate (ex. un locatar se
obliga sa inchirieze o camera din casa in care locuieste, cu conditia ca proprietarul sa i-o
doneze).

In functie de realizarea sau nerealizarea evenimentului nesigur, conditia poate fi

pozitiva si negativa.

Conditia pozitiva afecteaza existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor

corelative printr-un eveniment ce urmeaza sa se indeplineasca (iti vand casa mea, daca
voi pleca din oras).

Conditia negativa afecteaza existenta drepturilor civile si a obligatiilor corelative printr-

un eveniment ce urmeaza sa se produca (ex. vand casa mea daca in termen de un an nu
voi pleca din tara).

C.        Efectele conditiei

Efectele conditiei sunt guvernate de doua principii si anume:

- conditia afecteaza insasi existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor civile

corelative (art. 1004 Cod Civil);
- conditia isi produce efectele retroactiv (ex tunc) (art. 1015 teza I Cod Civil).

Este necesara distinctia atat intre conditia suspensiva si cea rezolutorie, cat si intre
perioada anterioara indeplinirii conditiei (pendente conditione) si cea ulterioara
indeplinirii conditiei (eveniente conditione).

Pendente conditione, conditia suspensiva are urmatoarele efecte: actul juridic nu isi

produce efectele , acestea fiind sub semnul intrebarii.

- Eveniente conditione, daca conditia suspensiva s-a realizat, se considera retroactiv ca

actul a fost pur si simplu.

De la retroactivitatea efectelor conditiei suspensive, eveniente conditione se desprind

urmatoarele exceptii:

- prescriptia extinctiva curge doar de la implinirea conditiei;

- fructele culese de instrainator raman ale sale;

- actele de administrare facute de instrainator raman valabile;

- riscurile sunt in sarcina instrainatorului.

In cazul neindeplinirii conditiei suspensive, partile sunt in situatia in care ar fi fost daca
nu ar fi incheiat actul juridic:

- prestatiile executate trebuie restituite;

- garantiile constituite se desfiinteaza;

- drepturile constituite de debitor se consolideaza.

- Pendente conditione, conditia rezolutorie nu isi produce efectele, actul comportandu-se

ca pur si simplu.

Eveniente conditione, daca conditia rezolutorie nu s-a realizat, actul juridic se

consolideaza retroactiv, fiind socotit ca pur si simplu de la nasterea sa.

- Daca conditia rezolutorie s-a realizat, actul se va desfiinta retroactiv

De la caracterul retroactiv al conditiei rezolutorii exista urmatoarele exceptii:

- riscurile realizate pendente conditione sunt suportate de dobanditor, ca proprietar sub

conditie rezolutorie;

- actele de administrare facute de dobanditor sub conditie rezolutorie sunt valabile;

- fructele raman in proprietatea dobanditorului;

- in cazul actelor juridice cu executare succesiva, efectele se produc doar pentru viitor
(ex. nunc).

D.          Proba conditiei

Ca si in cazul termenului, proba conditiei trebuie facuta de acela care se prevaleaza de

ea potrivit regulilor din dreptul comun.

Sarcina

A.          Definitie. Reglementare. Caractere

Sper deosebire de celelalte modalitati (termen sau conditie ) care pot sa afecteze orice
act juridic, sarcina poate sa apara numai la actele cu titlu gratuit si anume in cazul
liberalitatilor, ea costand in obligatia de a face sau a nu face ceva, stabilita de catre
dispunator si pe care gratificatul trebuie sa o indeplineasca daca accepta liberalitatea
respectiva (ex. donatia, legatul cu sarcina).

Asadar, valabilitatea liberalitatilor este conditionata de indeplinirea de catre donator

sau legator a obligatiei respective impuse de catre donator sau testator.

In Codul Civil nu se regaseste o reglementare cu caracter general a sarcinii, insa

aplicatii ale acesteia se regasesc in materia donatiei (art. 823 – 830) si in materia
legatului (art. 930).

Din definitie se desprind urmatoarele caractere ale sarcinii:

- este o obligatie de a da, a face sau a nu face;

- poate sa apara doar la actele cu titlu  gratuit (mai precis, in cazul liberalitatilor;

- este stabilita de dispunator in sarcina gratificatului;

- valabilitatea liberalitatii este conditionata de indeplinirea de catre donator sau legator

a obligatiei impus de donator sau testator.

- neexecutarea sarcinii nu atrage revocarea de drept a donatiei, ci cel nul revocarea

judiciara (art. 832 Cod Civil pentru donatii si art. 930 Cod Civil pentru legate), afara de
cazul in care dispunatorul a stipulat altfel.
 B.         Clasificare

In functie de persoana beneficiarului distingem intre:

- sarcina in favoarea dispunatorului (ex. plata unei datorii a acestuia);

- sarcina in favoarea gratificatului (ex. daca accepta donatia are obligatia de a-si
termina facultatea);

- sarcina in favoarea unei terte persoane (ex. donatorul sau legatorul sa plateasca
avansul pentru cumpararea unui apartament pe numele unui tert).

C.         Efecte

Sarcina nu afecteaza continutul actului juridic in caz de neexecutare a ei, insa afecteaza
eficacitatea acestuia.

Daca avem in vedere faptul ca sarcina da oarecum actului juridic care o contine
caracter oneros, practic, ea indreptateste in cazul neexecutarii ei la rezolutiune pentru
neexecutare sau la dreptul de a cere executarea ei silita.