EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL sunt drepturile subiective civile si obligatiile civile pe care actul juridic

civil le da nastere, modifica sau stinge.

DETERMINAREA EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL.
Prin determinare intelegem stabilirea sau fixarea acestor drepturi si obligatii civile.
1. O prima etapa este reprezentata de proba actului juridic civil.
Necesitatea probei porneste de la principiul potrivit cu care ceea ce nu este probat nu
exista.
2. A doua etapa este reprezentata de interpretarea clauzelor actului juridic civil.
Aceasta interpretare are drept scop, in primul rand, calificarea actului juridic civil, iar, in
al doilea rand, stabilirea intelesului unor clauze ale acestuia, clauze din care rezulta
drepturile si obligatiile partilor.
In ceea ce priveste interpretarea actului juridic civil, exista reguli de interpretare care au
un caracter subiectiv si care sunt reglementate in Codul Civil de la art. 1266 pana la art.
1269 si art. 1272.
ex. art.1266, actul juridic se interpreteaza dupa vointa concordanta a partilor, iar nu
dupa sensul literal al termenilor.
ex. art. 1267, potrivit cu care clauzele unui act juridic trebuie sa fie supuse unei
interpretari sistematice, in sensul ca se interpreteaza unele prin altele.
ex. art 1269, regula de interpretare subsidiara, care spune ca contractul se interpreteaza
in favoarea celui care se obliga (adagiul. In dubio pro reo)

PRINCIPIILE EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL.
1. Principiul fortei obligatorii a efectelor actului juridic civil
2. Principiul irevocabilitatii efectelor
3. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil
Acestea sunt acele reguli de drept civil care arata modul in care se produc aceste efecte, in ce
conditii si fata de cine.
Principiul fortei obligatorii a actului juridic civil
Art. 1270 al. 1 CC : contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante.
Def: Este acea regula de drept potrivit cu care actul juridic civil se impune partilor sau partii intocmai
ca si legea.
Exceptii (acele situatii in care efectele actului juridic civil nu se mai produc, sau, dupa caz, aceste
efecte sunt fie mai restranse, fie mai extinse decat cele stabilite initial)
a. Cazuri de restrangere a fortei obligatorii (acele situatii in care actu juridic isi inceteaza efectele
inainte de termen)
ex. Art. 1818 al.1 CC care se refera la incetare contractului de locatiune datorita pieirii totale sau
considerabile a lucrului
ex. Art 2030 lit.C din CC care se refera la incetarea contractului de mandat din cauza mortii,
incapacitatii sau falimentului mandantului sau mandatarului.
b. Cazuri de extindere a fortei obligatorii
ex. Prorogarea sau prelungirea efectelor anumitor acte juridice prin efectul legii peste termenul
convenit de parti. (Legea 17/1994)
ex. Prelungirea efectelor actului juridic cu executare succesiva datorita suspendarii temporare a
executarii pe tot timpul cat dureaza cauza de suspendare.
c. Revizuirea efectelor anumitor acte jurdice din cauza ruperii echilibrului contractual. (teoria
impreviziunii) care se exprima prin adagiul rebus sic standibus. Este reglementata in CC in Art.
1271 si urmatoarele
d. Situatia in care legiuitorul a prevazut posibilitatea unilaterala a actului juridic, deci fara
acordul celeilalte parti
ex. Art. 53 al.1 OUG 54/2006 care prevede posibilitarea concedentului de a modifica unilateral
contractul de concesiune cu notificarea celeilalte parti, atunci cand, din motive exceptionale legate
de interesul national sau local, acest lucru se impune.

Principiul irevocabilitatii efectului actului juridic civil
Este acea regula potrivit cu care actului juridic bilateral sau unilateral nu i se poate pune capat prin
vointa unei singure parti, iar actului juridic unilateral prin manifestarea de vointa in sens contrar.
Acest principiu se exprima prin adagiul mutuus consensus, mutuus disensius. Acest principiu este
reglementat in Art. 270 al. 2 CC potrivit caruia contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul
partilor sau din cauze autorizate de lege.
Prin exceptii intelegem acele situatii in care actului juridic bilateral i se poate pune capat prin vointa
uneia dintre parti, iar actului juridic unilateral, prin manifestarea de vointa contrara.
Exceptii ajc bilaterale si plurilaterale:
ex. Revocarea donatiei dintre soti pe timpul casatoriei.
ex. Denuntarea unilaterala a contractului incheiat pe o perioada nedeterminata cu respectarea
unui termen rezonabil de preaviz.
ex. Revocarea contractului de mandat de catre mandant si renuntarea mandatarului.


Exceptii ajc unilaterale:
ex. Testamentul, legatul, revocarea renuntarii la mostenire, promisiunea publica de
recompensa, oferta fara termen care poate fi revocata pana ajungerea ei la destinatar.

Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil
Este regula potrivit cu care actul juridic civil produce efecte numai fata de autorul sau autorii lui fara a
putea sa profite sau sa dauneze tertelor persoane. Este prevazut expres in Art. 1280 CC si rezulta de
asemenea prin interpretarea per a contrario a Art. 1270 al.1 CC. Se exprima prin adagiul res inter arios
acta ariis neq ve nocere neq ve prodesse potes.
Exceptiile se refera doar in ceea ce priveste drepturile, nu si obligatiile.
Acest principiu are o exceptie, adica printr-un act juridic incheiat intre doua persoane se poate da
nastere unui alt tert.
Notiunile de parte, tert si avand cauza.
parte: persoana care incheie actul juridic civil, fie personal, fie prin reprezentare, si in patrimoniul caruia
se produc efectele actului juridic respectiv.
tertii: penitus extranei, sunt acele persoane care nu participa nici direct, nici prin reprezentant la
incheiera actului juridic civil, si care sunt straine de acesta
avanzi cauza: acele persoane care desi nu participa nici direct si nici prin reprezentant la incheierea
actului juridic civil totusi suporta consecintele actului juridic (habentes causa)
1. Succesorii universali si cu titlu universal.
Succesorii universali sunt succesorii care dobandesc patrimoniul unei persoane.
Ex. mostenitorul legal unic sau legatarul universal (p.fiz.) reorganizarea persoanei juridice
prin fuziune sau absorbtie (p.jur.).
Succesorii cu titlu universal dobandesc o parte din patrimoniu, cum ar fi in cazul mai multor
mostenitori legali sau situatia legatarilor cu titlu universal (p.fiz.), sau persoanele juridice in
cazul divizarii partiale (p.jur.).

2. Succesorii cu titlu particular.
Acestia dobandesc un bun privit in mod individual. Ex. cazul cumparatorului unui bun, al
donatarului, cesionarului, legatarului cu titlu particular.
Conditii: a. sa fie vorba de drepturi si obligatii strans legate de dreptul subiectiv dobandit
b. actele juridice sa fie anterioare si sa aiba ca obiect acelasi drept sau acelasi
bun
c. sa fie indeplinite conditiile de opozabilitate fata de care se stabileste calitatea
de avand cauza. Ex. cumparatorul in calitate de avand cauza in ceea ce priveste
bunul vandut.


3. creditorii chirografari.
Sunt acei creditori a caror creanta nu este garantata prntr-o garantie reala (ipoteca, gaj)
Creditorii chirografari au calitate de avand cauza fiindca au un drept de gaj general asupra
bunurilor prezente si viitoare ale debitorului lor.

Exceptii de la principiul relativitatii efectelor actelui juridic civil.
- Singura exceptie reala este stipulatia pentru altul, prin care o parte numita promitent se
obliga pentru o alta parte numita executant sa execute o prestatie in favoarea unei alte
persoane numite tert beneficiar. Art. 1284 si urmatoarele
- Exceptiile aparente sunt :
a. Situatia avanzilor cauza
b. Promisiunea faptei altuia, adica acel contract prin care o persoana numita promitent
se obliga fata de o alta persoana numita creditorul promisiunii sa determine o a
treia persoana sa incheie sau sa ratifice un act juridic.
c. Reprezentarea, cand o persoana imputerniceste o alta persoana, numita
reprezentant, sa incheie actul juridic in numele sau.
d. Actiunile directe.
e. Efectele cesiunii de creanta- se produc fata de debitor in temeiul legii.
f. Cesiunea contractului: ea presupune consimtamantul cocontractantului
cedant
g. Gestiunea de a face si este o exceptie aparenta, deoarece obligatiile pe care
le are geratul fata de tertul cu care gerantul a contractat, apartine acestuia in
temeiul legii.
h. Situatia actelor juridice colective cum ar fi de ex o hotarare a unei adunari
generale a actionarilor unei societati comerciale care este obligatorie si
pentru actionarii care nu au participat la adunarea generala si nu si-au
manifestat consimtamantul. Exista exceptie aparenta si nu reala, deoarece
actionarii lipsa si-au manifestat consimtamantul in acest sens, atunci cand s-a
adoptat actul constructiv al societatii, mai mult obligatiile lor rezulta si din
lege. (ex: legea 31/1990 a societatilor comerciale)

Simulatia este o exceptie de la opozabilitatea fata de tert a actului juridic civil, ca situatie
juridica.
Def: simulatia este acea situatie in care exista doua contracte intre aceleasi parti, un contract
public si aparent pe de-o parte, iar pe de alta parte un contract secret care reprezinta vointa
reala a partilor.

Nulitatea actului juridic civil
Def: nulitatea este acea sanctiune care lipseste actul juridic civil de acele efecte care sunt
contrare normelor edictate pentru incheierea sa valabila.
Functiile nulitatii:
1. Functia preventiva in sensul ca subiecte de drept stiu ca daca vor incheia un act juridic
cu incalcarea conditiilor sale de valabilitate, acesta poate fi desfiintat.
2. Functia sanctionatorie care intra in functiune atunci cand functia preventiva nu a fost
eficienta si consta in inlaturarea efectelor actului juridic civil.
Distinctiile dintre nulitate si alte sanctiuni de drept civil.
1. Nulitate si rezolutiune
Rezolutiunea consta in desfiintarea retroactiva a unui contract sine alarmatic cu executare
dintr-o data (uno icto) in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor de catre una dintre parti.
2. Nulitate si reziliere
Rezilierea este acea sanctiune care intervine in cazul neexecutarii unui contract sine alarmatic,
dar cu executare succesiva si care produce efecte numai pentru viitor.
3. Nulitate si revocare
Revocarea tot o sanctiune de drept civil care consta in inlaturarea efectelor liberalitatilor din
cauza ingratitudinii graficatului sau neexecutarii culpabile a sarcinii. (ex de liberalitati; donatie)
4. Nulitate si caducitate
Caducitate este o cauza de ineficacitate ce consta in lipsirea actului juridic civil a actului incheiat
de orice efecte datorita intervenirii unor imprejurari ulterioare incheierii sale si care sunt
imprejurari independente de vointa autorului actului juridic.
5. Nulitate si inopozabilitate
Inpozobalitatea este acea sanctiune care intervine in cazul nesocotirii cerintei de caducitate
fata de tert, conditii prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
6. Nulitate si reductiune
Reductiunea este acea sanctiune aplicata actelor juridice incheiate cu nerespectarea unor
interdictii legale cerute pentru ocrotirea unei persoane, sau pentru restabilirea echilibrului
contraprestatiilor intr-un contract sine alarmatic cu titlu oneros si comutativ.
Clasificarea nulitatilor:
1. In functie de natura ocrotita, distingem intre nulitatea absoluta si nulitate relativa
Nulitatea absoluta sanctioneaza nerespectarea unei norme juridice care ocroteste un interes
general, adica nerespectarea unei norme de ordine publica care instituie o conditie de validitate
a actului juridic civil.
Nulitatea relativa sanctioneaza nerespectarea unei norme juridice care ocroteste un interes
indivual, particular, deci a unei norme juridice de ordine privata, care instituie si ea o conditie
de validitate pentru actul juridic civil.
2. In functie de intinderea efectelor nulitatii distingem intre nulitate partiala si
nulitate totala.
Nulitatea partiala desfiinteaza numai o parte din efectele actului juridic civil.
Nulitatea totala desfiinteaza actul juridic civil in intregime.
In ceea ce priveste raportul dintre nulitatea partiala si totala, principiul care se aplica este cel al
salvagardarii actului juridic civil, ceea ce inseamna ca nulitatea partiala este regula, iar
nulitatea totala este exceptia.
3. In functie de modul de consacrare legislativa distingem intre nulitate expresa si
nulitate virtuala.
Nulitate expresa este prevazuta in mod explicit intr-o dispozitie legala.
Nulitatea virtuala nu este expres prevazuta, dar ea rezulta din modul neindoielnic in care este
reglementata o anumita conditie de validitate a actului juridic civil.
4. In functie de felul conditiei de validitate, distingem intre nulitate de fond si nulitate
de forma.
Nulitatea de fond intervine atunci cand sunt incalacate conditiile de fond ale actului juridic
civil.
Nulitatea de fomra intervine in cazul in care nu este respectata conditia de forma ad
valaditatem.
5. In functie de modul de valorificare dintingem intre nulitati amiabile si nulitati
judiciare.
Aceasta clasificare rezulta din dispozitiile art. 1246 al. 3 CC in conformitate cu care daca prin
lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatata sau declarata prin acordul
partilor.
Cauzele de nulitate.
Cauze de nulitate absoluta si cauze de nulitate relativa.
1. Cauze de nulitate absoluta
In CC exista dispozitii legale exprese, care prevad sanctiunea nulitatii absolute in anumite
situatii. De ex : casatoria fictiva, art. 295 al. 1 CC.; partajul facut fara participarea tuturor
coproprietarilor art. 684 al. 2 CC.
Tinand cont de conditiile de valabilitate ale actului juridic civil, urmatoarele cauze atrag
nulitatea absoluta a actului juridic civil.
a. Incalcarea dispozitiilor privind capacitatea civila, in cazul incalcarii incapacitatilor
de folosinta a persoanelor fizice, instituite pentru ocrotirea unui interes general.
b. Lipsa totala a consimtamantului.
c. Nevalabilitatea obiectului actului juridic, sau a obiectului obligatiei.
d. Nevalabilitatea cauzei a actului juridic civil
e. Nerespectarea formei cerute ad valaditatem
f. Nerespectarea dreptului de premtiune in cazurile expres si limitativ prevazute
de lege.
2. Cauze de nulitate relativa
a. Nerespectarea regulilor privind capacitatea civila a persoanei, in cazurile expres
prevazute de lege.
b. Lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil.
c. Viciile de consimtamant, eroare, dol, leziune, violenta.
d. Lipsa cauzei.
e. Nerespectarea dreptului de premtiune in cazurile expres si limitativ prevazute de
lege.
Regimul juridic al nulitatii.
Regimul juridic al nulitatii este determinat de raspunsul la urmatoarele intrebari:
1. Cine poate invoca nulitatea?
2. Cat timp poate fi invocata nulitatea?
3. Daca nulitatea poate sa fie acoperita, confirmata sau nu.
In functie de raspunsul la aceste intrebari, distingem intre regimul juridic al nulitatii absolute si
regimul juridic al nulitatii relative.
Regimul juridic al nulitatii absolute.
1. Nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes de instanta, de procuror, sau
de alte organe prevazute de lege.
2. Nulitatea absoluta este imprescriptibila, astfel potrivit art. 1249 al 1. CC, daca prin lege
nu s eprevede altfel, nulitatea absoluta poate fi invocata oricand, fie pe cale de
actiune, fie pe cale de exceptie. Ca exceptie, potrivit art 45, al 5 din legea 10/2001, prin
derogare de la dreptul comun, dreptul la actiune se pprescrie in termen de un an de la
data intrarii in vigoare a legii indiferent de cauzele de nulitate.
3. Nulitatea absoluta, in principiu nu poate fi acoperita prin confirmare.
Exceptii: art 10 al 1, CC care se refera la confirmarea unei liberalitati ai succesorilor
universali si titlu universal al dispunatorilor in cazul incalcarii unei conditii de forma, sau
alte motive de nulitate.
Art 303 CC care reglementeaza acoperirea nulitatii casatoriei incheiate cu nerespectarea
dispozitiilor legale referitoare la varsta matrimoniala.
Regimul juridic al nulitatii relative
1. Nulitatea relativa poate fi invocata in principiu numai de persoana interesata.
2. Nulitatea relativa este prescriptibila pe cale de actiune si imprescriptibila pe cale de
exceptie.
3. Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacita.
EFECTELE NULITATII
Principiul retroactivitatii al efectului nulitatii
Principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitutio in integrum)
Principiul desfiintarii actului subsecvent (resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis)

Exceptii in cazul retroactivitatii: exista situatii in care nulitatea nu produce efecte pentru trecut, ci numai
pentru viitor.
Exceptii repunere: ceea ce s-a prestat in temeiul contractului este pastrat de catre parti
Exceptii desfiintare: desi principalul este afectat de nulitate, actul juridic subsecvent este pastrat.

Principiul retroactivitatii: este regula potrivit cu care nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor
(ex nunc) ci si pentru trecut (ex tunc) adica din chiar momentul incheierii actului juridic civil. Art 254 al. 1
CC.
Exceptii:
1. Cazul casatoriei cutative / cel putin unul dintre soti a fost de buna credinta la incheierea
casatoriei, si s-a incheiat (304 al.1 CC)
2. Cazul copiilor dintr-o casatorie anulata (305 al.1 CC)
3. Cazul minorului de buna credinta la incheierea casatoriei (39 al.2 CC)
4. Modificarea numelui de familie numai pentru viitor in cazul anularii recunoasterii de filiatie,
precum si in cazul anularii casatoriei
5. Declararea nulitatii unei persoane juridice (198 al.1 CC)
Principiul repuneriii partilor in situatia anterioara este acel principiu potrivit caruia tot ceea ce s-a
executat pe baza unui act juridic anulat trebuie restituit astfel incat partile raportului juridic sa ajunga in
situatia in care actul juridic nu s-ar fi incheiat. (1254 al.3 CC) Retituirea prestatiilor se face potrivit art.
1639 1647 CC
Exceptii:
1. Pastrarea de catre posesorul de buna credinta a fructelor culese in intervalul in care a fost
de buna credinta.
2. Cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa care
restituie prestatiile primite numai in limita folosului realizat. (46 CC)
3. Cazul reglementat de 580 CC care se refera la situatia in care se anuleaza actul juridic de
instrainare a materialelor incorporate in terenul proprietate a cumparatorului . ( .Y. )
4. Cazul dobanditorului dintr-un act juridic prin care s-a constituit sau s-a transmis un drept de
proprietate sau un alt drept real, act juridic lovit de nulitate, situatie in care se poate invoca
uzucapiunea.
5. Cazul in care a intervenit prescriptia extinctiva a actiunii in restituirea prestatiilor executate
in temeiul actului juridic lovit de nulitate.
Principiul desfiintarii actului subsecvent
Este acea regula de drept potrivit cu care desfiintarea actului juridic principal (actul initial atrage si
desfiintarea actului subsecvent ca urmare a legaturilor juridice. (1254 al. 2 CC)
Exceptii:
Sunt considerate exceptii acele situatii in care pentru anumite ratiuni anularea actului juridic
principal nu atrage anularea a.j. subsecvent.
1. Se refera la actele de conservare si administrare a bunului care sunt pastrate in temeiul
interesului economic sau social sa al ocrotirii bunei credinte
2. Cazul locatarului de buna credinta care continua sa-si pastreze dreptul de folosinta, care
rezulta din contractul de locatiune in situatia desfiintarii titlului locatorului pe termen de cel
mult un an de la data desfiintarii titlului.
3. Situatia altor contracte cu executare succesiva care, cu conditia respectarii formelor de
publicitate, vor continua sa producea efecte pe durata stipulata de parti dar nu mai mult de
un an de la data desfiintarii titlului constitutorului.
4. Cazul aplicarii 937 al. 1 CC, potrivit cu care subdobanditorul unui bun mobil pastreaza acest
bun chiar daca actul juridic prin care autorul sau a dobandit dreptul de proprietate asupra
bunului este desfiintat.
Subdobanditorul trebuie sa fie de buna credinta.
5. Se refera la situatia celui care a fost declarat mort pe cale judecatoreasca si care dupa
anularea hotararii declarative de moarte nu primeste inapoi bunurile de la dobanditorul cu
titlu oneros de buna credinta.
6. Cea prevazuta in 909 al. 3 CC si 908 al. 1.1 CC, adica ipoteza celui care intemeindu-se pe
cartea funciara, a dobandit un drept real imobiliar cu buna credinta printr-un act juridic cu
titlu oneros, sau, dupa caz, in temiul unui contract de ipoteca, insa numai dupa trecerea
unui termen de 3 ani de la data la care a fost inregistrata cererea sa de inscriere a dreptului
real respectiv in cartea funciara. Termenul este de 1 an atunci cand incheierea prin care s-a
ordonat inscrierea care face obiectul actiunii in rectificare a fost comunicata celui
indreptatit.
7. Cazul prevazut in 909 al. 2 CC, adica ipoteza subdobanditorului de buna credinta si cu titlu
gratuit al unui drept real, insa numai daca au trecut 5 ani de la data cererii de inscriere a
respectivului drept in cartea funciara.
8. Cazul in care tertul subdobanditor ar putea invoca uzucapiunea.

Cazurile in care se inlatura principiul qvod nullum est nullum producit efectum. Ceea ce este nul
produce efecte nule.
Alaturi de exceptiile de mai sus, care reprezinta limitari ale principiului, exista si situatii in care acest
principiu este inlaturat. aceste cazuri sunt :
1. conversiunea actului juridic
2. principiul eror communis facit ius
3. principiul raspunderii civile delictuale

Principiul conversiunii actului juridic. Intelegem prin acesta situatia in care manifestarea de vointa care
reprezinta un act juridic valabil poate fi si o manifestare de vointa care reprezinta un act juridic lovit de
nulitate.
Conditiile conversiunii:
1. Sa existe un element de diferenta intre actul juridic nul si actul juridic considerat ca fiind valabil.
2. Actul juridic ce urmeaza a fi socotit valabil trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate
iar aceste conditii trebuie sa se regaseasca in actul juridic desfiintat,
3. Manifestarea de vointa sa fie favorabila conversiunii , adica sa nu existe intentia de a exclude
aplicarea conversiunii contractului lovit de nulitate.

Principiul eror comunis facet ius, in sensul ca atunci cand cineva, impartasind o credinta comuna si
invincibila a considerat ca o persoana are un anumit drept sau o anumita calitate juridica, instanta
judecatoreasca, tinand seama de imprejurari, va putea hotari ca actul incheiat va putea produce fata de
cel aflat in eroare aceleasi efecte ca si cand ar fi valabil, afara de cazul in care desfiintarea lui nu a cauzat
niciun prejudiciu.
Principiul raspunderii delictuale. Acest principiu este prevazut cu titlu exemplificativ in art 45 teza 1 CC,
potrivit caruia simpla declaratie a incapabilului, in sensul ca este capabil sa contracteze, nu inlatura
anulabilitatea actului decat in situatia prevazuta in teza a doua, adica atunci cand incapabilul a folosit
manopere dolozive.


PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
Definitie si reglementare.
Exista o definitie legala prevazuta in art. 2500 al.1 CC, potrivit cu care prescriptia este acea sanctiune
care consta in stingerea, in conditiile stabilite de lege, a dreptului material la actiune, neexercitat in
termen.
De lege lata, (potrivit legii actuale), prescriptia extinctiva este reglementata de norme juridice de ordine
privata, si nu de ordine publica. In consecinta, prescriptia extinctiva nu mai poate fi invocata din oficiu
de organul de jurisdictie, nici macar atunci cand statul sau unitatile administrativ teritoriale ar avea
interes in acest sens.
De asemenea, exista posibilitatea renuntarii la prescriptie. Totodata partile pot sa modifice prin acord
expres:
a. Durata termenelor de prescriptie
b. Cursul prescriptiei extinctive prin fixarea momentului de inceput sau prin modificarea cauzelor
legale de suspendare sau intrerupere.
De la aceste reguli exista insa si exceptii exprimate in anumite limite, respectiv:
1. In cazul termenelor de prescriptie mai mici de 10 ani, noua durata a acestora nu poate fi mai
mica de 1 an, si nici mai mare de 10 ani
In cazul termenelor de prescriptie mai mari de 10 ani, noua durata a acestora nu poate depasi
20 de ani.
2. O a doua limitare se refera la actiunile derivate din contractele de adeziune, de asigurare, si cele
din domeniul protectiei consumatorului, cazul in care partile nu pot modifica termenele de
prescriptie.
3. In al treilea rand, este interzisa orice clauza prin care o actiune prescriptibila este declarata de
catre parti imprescriptibila, sau invers. Este afectata de nulitate absoluta orice conventie
contrara dispozitiilor de mai sus (art. 2515 CC)
Efectul prescriptiei extinctive consta in stingerea dreptului material la actiune. In consecinta, dreptul
subiectiv civil supravietuieste, ca si obligatia corelativa, astfel incat, in masura in care obligatia este
executata de buna voie, dupa ce termenul de prescriptie s-a implinit, nu se va mai putea cere restituirea,
chiar daca cel in folosul caruia a curs prescriptia nu stia ca termenul de prescriptie era implinit. (art.
2506 al.3 CC)
In ceea ce priveste renuntarea la prescriptie, aceasta poate fi expresa sau tacita, ultimul caz trebuind sa
rezulte din manifestari neechivoce. Obiectul renuntarii la prescriptie poate fi:
1. Renuntarea la prescriptia implinita, situatie in care incepe sa curga o noua prescriptie de acelasi
fel
2. Renuntarea la benificiul termenului de prescriptie, scurs pentru prescriptia neimplinita, situatie
in care se aplica regulile de la intreruperea prescriptiei prin recunoasterea dreptului.
Obs. Spre deosebire de dreptul la actiune in sens material, dreptul la actiune in sens procesual este
imprescriptibil extinctiv deoarece reprezinta o expresie al principiului constitutional al liberului acces
la justitie. In consecinta, partea interesata se poate adresa oricand organului de jurisdictie.

Principiile efectului prescriptiei extinctive.
1. Odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept subiectiv principal se stinge si dreptul la
actiune privind drepturile subiective accesorii, in afara cazurilor expres prevazute de lege.
Exceptie: art. 2504 CC si se refera la dreptul de ipoteca, astfel, prescriptia dreptului la actiune
privind creanta principala nu atrage si stingerea dreptului la actiunea ipotecara.
Exista insa doua limite:
Creditorul ipotecar va putea urmari numai bunurile mobile sau imobile
ipotecate, insa numai in limita valorii acestor bunuri
Valoarea capitalului fara accesorii va putea fi obtinuta prin actiunea
ipotecara.
2. In cazul prestatiilor succesive, dreptul la actiune cu privire la fiecare dintre aceste prestatii, se
stinge printr-o prescriptie deosebita, cu exceptia cazurilor in care prestatiile succesive alcatuiesc
prin finalitatea lor un tot unitar.
Obs. Daca nu s-a stins prin prescriptie dreptul de creanta principal, acest principiu se aplica
astfel incat nu se stinge nici dreptul la actiune privind prestatiile succesive ce alcatuiesc dreptul
de creanta accesoriu. Pe cale de consecinta, daca se stinge dreptul principal, se prescriu si
prestatiile succesive ce constituie dreptul accesoriu.

Domeniul prescriptiei extinctive.
Prin acesta intelegem sfera drepturilor subiective ale caror actiuni cad sub incidenta prescriptiei
extinctive.
Domeniul prescriptiei extinctive in cazul drepturilor patrimoniale.
I. Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta.
Drepturile de creanta, in principiu, indiferent de izvorul lor, sunt prescriptibile extinctiv (art. 2501 al. 1
CC) . exceptie: art. 2237 CC privind drepturile asiguratilor asupra sumelor rezultand din rezervele tehnice
care se constituie in asigurarile de viata.
II. Prescriptia extinctiva si drepturile reale accesorii.
Drepturile reale accesorii sunt supuse prescriptiei extinctive, ca regula, in aceleasi conditii ca si dreptul
de creanta principal, cu exceptia dreptului la ipoteca
III. Prescriptia extinctiva si drepturile reale principale.
Fiind drepturi patrimoniale, potrivit art. 2501 al. 1 CC, drepturile reale sunt supuse prescriptiei extinctive
daca legea nu dispune altfel.

Legea prevede ca urmatoarele actiuni reale sunt imprescriptibile extinctiv:
- Actiunea in revendicare, mobiliara si imobiliara, intemeiata pe dreptul de proprietate
privata, in afara de cazurile prevazute de lege.
- Actiunea in revendicare, mobiliara si imobiliara, intemeiata pe dreptul de proprietate
publica a statului sau a unitatilor administrativ teritoriale.
- Actiunea privind stabilirea dreptului de trecere pe fondul vecinului in favoarea
proprietarului fondului care nu are acces la calea publica
- Actiunea de partaj
- Actiunea negatorie
- Actiunea confesorie prin care se urmareste apararea unui drept de superficie
- Petitia in ereditate
Urmatoarele actiuni reale sunt supuse prescriptiei extinctive:
- Actiunea in revendicare imobiliara, in cazul avursiunii (art. 572 CC) precum si in cazul
revendicarii imobiliare a bunului adjudecat.
- Actiunea in revendicare a animalelor domestice ratacite pe terenul altuia.
- Actiunea confesorie intemeiata pe dreptul de uz, uzufruct, abitatie si servitudine.
- Actiunea in apararea dreptului de administrare, de concesiune si de folosinta cu titlu gratuit
corespunzatoare dreptului de proprietate publica.
- CURS DREPT CIVIL
Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor personal nepatrimoniale
Principiul imprescriptibilitatii drepturilor nepatrimoniale
-este expres prevazut in art 2502(2)
Exceptii:
-actiunea in nulitatea relativa a unui act juridic nepatrimonial
-actiunea in nulitatea relativa a casatoriei
-actiunea in tagada paternitatii atunci cand este introdusa de sotul mamei sau mostenitorii acesteia,
de mama sau mostenitorii acesteia, precum si de mostenitorii tatalui biologic

Probleme speciale privind domeniul prescriptiei extinctive :
1. Valorificarea dreptului subiectiv civil pe calea exceptiei
In aceasta materie, in acele cazuri in care nu exista norme speciale referitoare la
imprescriptibilitatea valorificarii dreptului pe cale de exceptie, valorificarea dreptului subiectiv civil
pe cale de exceptie este supusa prescriptiei extinctive in aceleasi conditii ca si valorificarea dreptului
subiectiv pe cale de actiune. Pe cale de consecinta, un drept subiectiv civil prescriptibil pe cale de
actiune este prescriptibil si pe cale de exceptie. In unele cazuri, legea prevede in mod expres
imprescriptibilitatea exceptiei ( art 1095 CC prevede in alin 1 prescriptibilitatea actiunii in reductiunea
liberalitatilor excesive, iar in alin 3 prevede ca exceptia de reductiune este imprescriptibila extensiv.
Sunt reglementate si situatii din care rezulta prescriptibilitatea exceptiei. Astfel, potrivit art 1223 (1)
CC nulitatea relativa a contractului pt leziune nu poate sa fi
- e opusa pe cale de exceptie atunci cand dreptul la actiune este prescris.

2. Actiunea in constatare-actiuni prin care se solicita constatarea existentei sau inexistentei unui
drept subiectiv civil. Noul CC prevede in mod expres in art 2502 (2) pct 2 imprescriptibilitatea actiunii
in constatare.

3. Actiunile mixte -actiuni prin care reclamantul urmareste in acelasi timp valorificarea unui drept real
si al unui drept de creanta care sunt efectul aceleasi cauze. Tipuri:
-cele prin care se solicita anularea, rezolutiunea sau rezilierea, precum si revocarea unui act juridic
prin care s-a constituit sau s-a transmis un drept real
-cele prin care se solicita executarea unui act juridic constitutiv sau translativ de drepturi reale

Prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea actiunii urmeaza a se determina in functie de situatia
concreta. De exemplu, actiunea in predare a bunului vandut este imprescriptibila daca este
intemeiata pe dreptul de proprietate si prescriptibila daca este intemeiata pe dreptul de creanta.

4. Dualitatea de actiuni
Spre deosebire de actiunile mixte, in cazul dualitatii de actiuni nu este vorba de un act juridic
constitutiv sau translativ de drepturi reale, deci dreptul real si dreptul de creanta nu au aceeasi cauza,
astfel incat izvorul dreptului real este preexistent izvorului dreptului de creanta.
ex: depozitarul contesta dreptul de proprietate al deponentului ;

5. Drepturile potestative ( sau drepturile secundare ) - acele drepturi care, ca regula, nu dau nastere
direct la un drept la actiune, fiind reprezentat de acele prerogative constand in puterea de a da
nastere prin manifestarea unilaterala de vointa a unui efect juridic ce afecteaza interesele unei alte
persoane.
Ex: dreptul de alegere in cazul unei obligatii alternative; dreptul tertilor de buna credinta in cazul
simulatiei de a opta intre actul public si actul aparent.
Exceptie: spre deosebire de alte drepturi secundare, dreptul de optiune succesorala trebuie exercitat
intr-un anumit termen.

6.Actiunea in repararea prejudiciului moral
Desi prejudiciul este moral, repararea acestuia poate fi atat nepatrimoniala, cat si patrimoniala.
Actiunea in repararea nepatrimoniala a unui prejudiciu moral este imprescriptibila extinctiv (art 253
(1) CC si art 2502 (2) CC) . In schimb, actiunea in repararea patrimoniala a unui prejudiciu moral este
prescriptibila extinctiv.


Termenele de prescriptie extinctiva-intervalul de timp stabilit de lege sau chiar de parti in interiorul
caruia trebuie exercitat dreptul la actiune sub sanctiunea stingerii dreptului material la actiune. Spre
deosebire de reglementarea anterioara, potrivit noului CC termenele de prescriptie pot fi legale sau
conventionale. Desi, de regula, termenul de prescriptie nu poate fi modificat decat prin acordul
partilor, potrivit art 1394 CC in toate cazurile in care despagubirea deriva dintr-un fapt supus de legea
penala unei prescripitii mai lungi decat cea civila, termenul de prescriptie a raspunderii penale se
aplica si dreptului la actiune in raspunderea civila.
Termenele de prescriptie extinctiva pot fi, in functie de izvorul lor, legale sau conventionale.
In functie de sfera lor de aplicare:
-termeni generali de prescriptie
-termene speciale
In functie de izvorul normativ:
-termeni de prescriptie stabilite de CC
-termeni stabilite de legi speciale

Termenul general de prescriptie extinctiva-termen ce se aplica ori de cate ori nu isi gaseste aplicatie
un termen special de prescriptie extinctiva intr-un anume caz dat sau partile nu au convenit un alt
termen.
Potrivit art 2517 CC termenul general de prescriptie este de 3 ani.

Termene speciale de prescriptie extinctiva.
Exemple: CC stabileste urmareste urmatoarele termene speciale de prescriptie:
-termenul de 10 ani aplicabil actiunilor reale care nu sunt declarate prin lege imprescriptibile sau nu
sunt supuse unui alt termen de prescriptie
-termenul de 10 ani privind actiunile in repararea prejudiciului moral sau material cauzat unei
persoane prin tortura ori acte de barbarie sau, dupa, caz, acelui cauzat prin violenta sau agresiuni
sexuale comise contra unui minor sau asupra unei persoane aflate in imposibilitatea de a isi exprima
vointa.


Cursul prescriptiei extinctive
In aceasta materie avem o regula generala, prevazuta in art 2523 CC, in conformitate cu care
prescriptia extinctiva incepe sa curga de la data cand titularul dreptului la actiune a cunoscut sau
trebuia sa cunoasca, dupa imprejurari, nasterea lui.
Reguli speciale privind inceputul prescriptiei extinctive:
1. In cazul obligatiilor de a da sau de a face, prescriptia incepe sa curga de la data cand obligatia
devine exigibila si debitorul trebuia sa o execute.
2. In cazul actiunilor in restituirea prestatiilor facute in temeiul unui act juridic anulat ori desfiintat pe
cale rezolutiunii sau pt alta cauza de ineficacitate prescriptia incepe sa curga de la data ramanerii
definitive a hotararii prin care a fost desfiintat actul sau de la data de la care declaratia de rezolutiune
sau reziliere a devenit irevocabila.
Exceptie: situatia in care actiunea in restituirea prestatiei are caracterul unei actiuni reale
imprescriptibile extinctiv.
3. In cadrul prestatiilor succesive, prescriptia incepe sa curga de la data la care fiecare prestatie
devine exigibila, iar daca prestatiile alcatuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestatie a
devenit exigibila.
4. In cazul asigurarii contractuale,prescriptia incepe sa curga de la expirarea termenelor legale sau
conventionale pt plata primei de asigurare, respectiv pt plata indemnuzatiei sau dupa caz a
despagubirilor datorate de asigurator.
5. Actiunea in repararea unei pagube care a fost cauzata printr-o fapta ilicita incepe ss curga de la
data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba, cat si pe cel care raspunde de
ea.
6. In ceea ce priveste prescriptia actiunii in anularea unui act juridic trebuie sa facem urmatoarele
distinctii :
a. in caz de violenta, din ziua cand aceasta a incetat
b. in cazul dolului, in ziua cand a fost descoperit
c. in caz de eroare ori in celelalte cazuri de anulare, din ziua cand cel indreptatit, reprezentantul sau
legal ori cel chemat de lege sa ii incuvinteze sau sa ii autorizeze actele a cunoscut cauza de anulare,
dar nu mai tarziu de 18 luni de la data incheierii actului juridic.
In conformitate cu art 2529 (2) CC, in cazurile in care nulitatea relativa poate fi invocata de o terta
persoana, prescriptia incepe sa curga daca prin lege nu se dispune altfel de la data cand tertul a
cunoscut despre cauza de anulare.
Obs :
Aceste reguli generale nu se aplica in cazul in care, prin lege, se prevede un alt moment de la care
prescriptia incepe sa curga. ex: art 301 CC prevede momente speciale de la care incepe sa curga
termenul de 6 luni in anularea .casatoriei
Suspendarea prescriptiei extinctive.
Suspendarea este acea modificare a cursului prescriptiei extinctive care consta in oprirea de
drept a curgerii termenului de prescriptie pe timpul cat dureaza situatiile care il pun pe titularul
dreptului la actiune in imposibilitate de a actiona.
Obs. Pentru a opera suspendarea, imprejurarile care constituie cauza de suspendare trebuie sa apara
inainte de implinirea termenului de prescriptie. Daca aceste cauze apar inainte de inceperea cursului
prescriptiei, efectul este acela de amanare/ intarziere a inceputului prescriptiei extinctive. ( Y )
Cauze de suspendare.
1. Cauze generale (2532 CC): Prescriptia nu incepe sa curga, sau daca a inceput sa curga se
suspenda:
a. intre soti cat timp dureaza casatoria si nu sunt separati in fapt.
b. Intre parinti, tutore sau curator si cei lipsiti de capacitate de exercitiu, sau capacitate
restransa, ori intre curator si cei pe care ii reprezinta cat timp dureaza ocrotirea si
socotelile nu au fost date si aprobate.
c. Intre orice persoana care in temeiul legii, al unei hotarari judecatoresti sau al unui
act juridic, administreaza bunurile altora si cei al caror bunuri nu sunt administrate,
cat timp administrarea nu a incetat si socotelile nu au fost date si aprobate.
d. In cazul in care cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu
restransa nu are reprezentant sau ocrotitor legal, in afara de cazurile in care exista o
dispozitie legala contrara.
e. Cat timp debitorul, in mod deliberat ascunde creditorului existenta datorie sau
exigibilitatea acesteia.
f. Pe intreaga durata a negocierilor purtate in scopul rezolvarii pe cale amiabila a
neintelegerilor dintre parti, insa numai daca acestea au fost tinute in ultimele 6 luni
inainte de expirarea termenului de prescriptie.
g. In cazul in care cel indreptatit la actiune trebuie sau poate sa foloseasca o anumita
procedura prealabila, cum sunt reclamatia administrativa, incercarea de impacare,
sau altele asemenea, cat timp nu a cunoscut si nici nu trebuia sa cunoasca rezultatul
unei astfel de proceduri, insa nu mai mult de 3 luni de la declansarea procedurii,
daca prin lege sau contract nu se prevede un alt termen.
h. In cazul in care titularul dreptului, sau cel care l-a incalcat, face parte din fortele
armate ale Romaniei, cat timp acesta se afla in stare de mobilizare sau razboi.
i. In cazul in care cel impotriva caruia curge prescriptia este impiedicat dintr-o cauza
de forta majora sa faca acte de intrerupere cat timp nu a incetat aceasta
impiedicare. Atunci cand forta majora este temporara, nu reprezinta o cauza de
suspendare decat atunci cand intervine in ultimele 6 luni ale termenului de
prescriptie.



2. Cauze speciale, cand se refera la alte cauze prevazute de lege (2532 pct. 10 CC)
a. Exista 3 cauze de suspendare in materie succesorala:
1. Prescriptia nu curge in contra creditorului defunctului, in ceea ce
priveste creantele pe care acestia le au asupra mostenirii, cat timp
mostenirea nu a fost acceptata de succesibili, ori, in lipsa acceptarii,
cat timp nu a fost numit un curator care sa ii reprezinte.
2. Prescriptia nu curge nici contra mostenitorilor defunctului, cat timp
acestia nu au acceptat mostenirea, ori nu a fost numit un curator
care sa ii reprezinte.
3. Prescriptia nu curge contra mostenitorilor in privinta creantelor pe
care acestia le au asupra mostenirii, de la data acceptarii mostenirii,
si pana la data lichidarii ei.
Efectele suspendarii:
Efectul general este prevazut in art. 2534 al.1 CC, potrivit cu care, de la data cand cauza de suspendare a
incetat, prescriptia isi reia cursul, socotindu-se pentru implinirea termenului si termenul scurs inainte de
suspendare.
Efectul special consta in faptul ca prescriptia nu se va implini mai inainte de trecerea unui termen de 6
luni de la data cand suspendarea a incetat, cu exceptia termenului de prescriptie mai scurt 6 luni, care
nu se vor implini decat dupa trecerea unui termen de 1 luna de la incetarea suspendarii.
Beneficiul si extinderea efectului suspendarii.
Potrivit art. 2535 CC, suspendarea prescriptiei poate fi invocata numai de catre cel impiedicat sa faca
actul de intrerupere afara de cazul in care legea dispune altfel.
Suspendarea opereaza de drept (ope legis) la intervenirea cauzei de suspendare.
In cazul in care obligatia corelativa dreptului a fost garantata de un fideiusor, suspendarea prescriptiei
fata de debitorul principal ori fata de fideiusor, produce efecte in privinta amandorura (fideiusor =
garant personal).
In ceea ce priveste obligatiile indivizibile, suspendarea prescriptiei fata de unul dintre creditori, sau dupa
caz, debitor, produce efecte si fata de ceilalti.
La fel, in cazul obligatiilor solidare, suspendarea prescriptiei fata de unul dintre creditorii solidari poate fi
invocata si de catre ceilalti creditori solidari, iar suspendarea prescriptiei fata de unul dintre debitorii
solidari produce efecte si fata de ceilalti debitori.

INTRERUPEREA PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE. Inseamna modificarea cursului prescriptiei, constand in
inlaturarea prescriptiei scurse inainte de cauza de intrerupere si inceperea unei alte prescriptii extinctive
(2537 CC):
1. Printr-un act voluntar de executare sau prin recunoastearea in orice alt mod a dreptului a carui
actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia
2. Prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau de arbitrare, prin inscrierea creantei la
masa credala (in cadrul procedurii insolventei), prin depunerea cererii de interventie in cazul
executarii silite pornite de alti creditori, sau prin invocarea pe cale de exceptie a dreptului a
carui actiune se prescrie.
3. Prin constituirea ca parte civila pe parcursul urmaririi penale sau in fata instantei de judecata
pana la inceperea cercetarii judecatoresti. In cazul in care despagubirile sa acorda potrivit legii
din oficiu, inceperea urmaririi penale intrerupe prescriptia extinctiva, chiar daca nu a avut loc
constituirea de parte civila.
4. Prin orice act in folosul caruia curge prescriptia este pus in intarziere.
5. Alte cazuri prevazute de lege.

Efectele intreruperii: rezulta chiar din definitie, stergerea prescriptiei extinctive incepute inaintea
aparitiei cauzelor de intrerupere, si inceperea, dupa intrerupere, a cursului unei noi prescriptii
extinctive.
Beneficiul si intinderea efectului intreruperii. Potrivit art. 2542 al.1 CC, efectele intreruperii profita celui
de la care emana actul intreruptiv, si nu pot fi opuse decat celui impotriva caruia a fost indreptat un
asemea act, in afara de cazul in care legea dispune altfel.
Obligatiile garantate de fideiusor, cele indivizibile si solidare, extinderea efectului intreruparii este
acelasi ca si in cazul suspendarii, cu exceptia cazului in care intreruperea prescriptiei fata de un
mostenitor al codebitorului solidar nu produce efecte fata de ceilalti codebitori, decat pentru partea
acelui mostenitor, chiar daca este vorba despre o creanta ipotecara.
Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva. Este reglementata in art. 2522 si se refera la acea
situatie in care titularul dreptului la actiune nu si-a exercitat acest drept din motive temeinice in
termenul de prescriptie. In ceea ce priveste domeniul repunerii in termenul de prescriptie, putem spune
ca acesta incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora.
Potrivit art. 2522 al.2 CC, cel care invoca repunerea in termen trebuie sa-si excercite dreptul la actiune
intr-un termen de 30 de zile de la incetarea motivelor care au justificat depasirea termenului de
prescriptie.
In ceea ce priveste implinirea prescriptiei extinctive, cele stabilite pe saptamani, luni sau ani se
implinesc in ziua corespunzatoare din ultima saptamana, luna sau din ultimul an. In cazul celor calculate
pe zile sau pe ore, termenul se calculeaza pe zile libere, in sensul ca nu se iau in calcul prima si ultima zi a
termenului de prescriptie.
DREPT CIVIL
PERSOANA FIZICA
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice
Personalitatea juridica presupune si existenta capacitatii civile, capacitatea civila fiind o capacitate de ramura,
respectiv de drept civil.Capacitatea civila ciprinde capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu.
Capacitatea de folosinta este acea parte a capacitatii civile care consta in aptitudinea omului de a avea drepturi si
obligatii civile.
Capacitatea de exercitiu este o aptitudine a persoanei de a dobandi si exercita drepturi civile concrete, precum si
de a isi asuma obligatii civile concrete pri incheierea de acte juridice civile.
Noul CC da o definitie legala a capacitatii de folosinta in art 34, potrivit cu care capacitatea de folosinta este
aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii civile.
Inceputul capacitatii de folosinta
Regula este cea potrivit cu care capacitatea de folosinta incepe de la nasterea persoanei ( art 53 CC). Exceptia este
cea prevazuta de art 36 CC potrivit cu care drepturile copilului sunt recunoscute numai de la conceptie, insa numai
daca el se naste viu ( infans conceptus pro nato habetur deqouties decommodis aeius agitur) . Pentru a se aplica
aceasta exceptie, este nevoie sa fi intrunite cumulativ 2 conditii:
-sa fie vorba de dobandirea de catre copil a unor drepturi si nu de asumarea unor obligatii
-copilul trebuie sa se nasca viu, dar nu si viabil (sa traiasca dupa nastere)
Timpul legal de conceptiune a copilului
In conformitate cu art 412 din CC intervalul de timp cuprins intre a 300a si a 180a zi inaintea nasterii copilului este
timpul legal al conceptiunii;el se calculeaza zi cu zi.
Art 412 contine 2 prezumtii:
1. o sarcina nu poate dura mai mult de 300 de zile si mai putin de 180 de zile. Aceasta prezumtie este o prezumtie
relativa, fapt care rezulta din art 412 (2) CC in conformitate cu care prin mijloace de proba stiintifice se poate face
dovada conceptiunii copilului "chiar in afara acestui interval".
2. conceptiunea copilului poate avea loc in orice zi a intervalului de 121 de zile. Si aceasta prezumtie este relativa,
in sensul ca se poate face dovada conceptiunii copilului intr-o anumita perioada din timpul de 121 zile.
Declararea nasterii se face pe baza unui certificat constatator al nasterii care se elibereaza de unitatea sanitara,
certificat in care este trecuta data nasterii, luna, zi, ora, minutul si sexul copilului. In baza acestui certificat se face
inregistrarea nasterii in registrul de stare civila in care sunt trecuta toate mentiunile de mai sus, cu exceptia orei si
minutului nasterii. Declararea nasterii trebuie facuta intr-un termen de 15 zile de la data nasterii, inclusiv in
Registrul de stare civila. Daca se depaseste termenul de 15 zile, dar inainte de a se implini 1an,se piate face
inregistrarea dar numai cu aprobarea primarului.Dupa trecerea termenului de 1 an, inregistrarea se poate face
numai in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive.
Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta
1.legalitatea-capacitatea de folosinta este reglementata de lege si ea excede vointei persoanei fizice
1.generalitatea-ea presupune ca persoana fizica sa aiba aptitudinea de a avea drepturi si obligatii civile in general
Generalitatea presupune ca toate persoanele fizice au capacitate de folosinta precum si faptul ca aceasta nu se
confunda cu totalitatea drepturilor pe care le poate dobandi o persoana, ci exprima aptitudinea generala si
abstracta de a le dobandi.
3.inalienabilitatea-aceasta capacitate nu poate face obiectul unor acte juridice de renuntare sau instrainare nici in
tot si nici in parte (art 29 (2) CC)
4.intangibilitatea -nicio persoana nu poate finlimitata sau ingradita in capacitatea de folosinta decat in cazurile si
conditiile prevazute de lege (art 29 (1) CC) .In consecinta, capacitatea reprezinta regula si se prezuma ca orice
persoana are capacitate de folosinta, iar incapacitatile de folosinta reprezinta exceptia si in consecinta trebuie
prevazute in mod expres de lege.
5.egalitatea-acesta capacitate de folosinta este recunoscuta tuturor persoanelor (art 28 (1) CC), indiferent de sex,
rasa, nationalitate, religie, grad de cultura, origine (art 30 CC)
6.universalitatea - aceasta capacitate este recunoscuta tuturor persoanelor fizice

Continutul capacitatii de folosinta a
Pentru a determina in concret continutul capacitatii de folosinta, trebuie sa respectam urmatoarele reguli:
1.acest continut se afla prin raportarea la sistemul legislativ al unui stat in vigoare la un moment dat
2.sfera continutului se determina prin luarea in considerarea a ingradirilor prevazute de lege a capacitatii de
folosinta
3.in stabilirea continutului, vor fi avute in vedere nu numai izvoarele dreptului civil, ci si legislatia din cadrul altor
ramuri de drept, dar numai in masura in care aceasta legislatie contine elemente ale capacitatii de folosinta
4.continutul capacitatii de folosinta se refera la drepturi si obligatii de natura civila si nu de alta natura, apartinand
altor ramuri de drept

Sfarsitul capacitatii de folosinta (moartea persoanei fizice)
Moartea poate fi fizic constatata sau constatata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva declarativa de moarte.
In ceea ce priveste moartea fizic constatata, ea se face pe baza unui certificat medical constatator al decesului,
care se intocmeste de catre medic si in care se mentioneaza cauza mortii, data si locul decesului. zpe baza acestui
certificat medical constatator al decesului, se face inregistrarea decesului la oficiul de stare civila de la locul
decesului, inregistrare care presupune intocmirea actului de deces si eliberea unei adeverinte de inhumare. Dupa
inregistrarea decesului, ofiterul de stare civila are obligatia de a comunica acest fapt primariei localitatii unde se
pastreaza actul de nastere.Inregistrarea decesului trebuie facuta in termen de 3 zile de la data incetarii din viata,
iar in cazul mortii violente, in termen de 48 h. In cazul in care se depaseste acest termen, intocmirea actului de
deces se va putea face numai cu aprobarea parchetului.

Disparitia
Exista situatii in care o persoana fizica poate sa dispara fara sa se fi constatat decesul acesteia. In ceea ce priveste
persoana disparuta, ea este considerata a fi in viata atata timp cat nu a intervenit o hotarare declarativa de moarte
definitiva(art 53 CC). In consecinta, persoana disparuta isi pastreaza capacitatea de folosinta care nu este afectata
in niciun fel. In masura in care persoana disparuta si-a numit un mandatar sau un administrator general,
deschiderea unei curatele are un caracter supletiv; in caz contrar, este nevoie instituirea tutelei ( art 178 litera d si
art 110 CC).
Atunci cand persoana disparuta reapare sau sunt vesti din care rezulta ca este in viata, instanta va putea dispune
ridicarea curatelei la cererea persoanei interesate.

Declararea judecatoreasca a mortii -este reglementata de art 49-57 CC si art de la 931-938 din Codul de procedura
civila.Astfel, potrivit art 59, in cazul in care o persoana este disparuta si exista indicii ca a incetat din viata, aceasta
poate fi declarata moarta prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate, daca au trecut cel
putin 2 ani de la data primirii ultimelor informatii sau indicii din care rezulta ca aceasta era in viata.
Calcularea termenului de 2 ani:
1.atunci cand exista dovezi certe privind ziua ultimelor informatii sau indicii (aceste ultime informatii se stabilesc
prin inscrisuri, martori, etc)
2.nu exista dovezi cu privire la ziua ultimelor stiri. In aceasta situatie, termenul de 2 ani incepe sa curga de la
sfarsitul lunii in care s-au primit ultimele informatii, iar in cazul in care nu se poate stabili nici luna, de la sfarsitul
anului calendaristic.
Cazuri speciale de declarare judecatoreasca a mortii- art 50(1) CC -se refera la acele situatii in care o persoana
dispare in imprejurari deosebite :inundatii, cutremur, catastrofe de cale ferate si catastrofe aeriene, naufragiul, in
cazul unor fapte de razboi si in alte imprejurari asemanatoare. Pentru a se declara judecatoreste moarte, trebuie
sa fie indeplinite 2 conditii:
1.persoana sa fi disparut intr-o situatie exceptionala
2.sa fi trecut cel putin 6 luni de la data imprejurarii disparitiei persoanei respective.
Pe cale de exceptie, potrivit art 50 (3) CC nu mai trebuie asteptata implinirea termenului de 6 luni atunci cand este
sigur ca decesul s-a produs desi cadavrul nu poate fi gasit sau identificat.
<dr civil>

Procedura declararii judecatoresti a mortii pers fizice

Aceasta este reglementata de dispozitiile codului de procedura civila art 931-938 si presupune 2
faze.
O faza prealabila. Este cea care dupa primirea cererii presedintele instantei dispune primariei si
politiei sa culeaga cat mai multe informatii cu privire la pers disparuta. Deasemenea se dispune afisarea
cererii la ultimul domiciliu al disparutului la sediul primariei la sediul instantei precum si publicarea intr-
un ziar de circualtie nationala a unui anunt despre deschiderea procedurii de declarare a mortii.
Dupa un termen de 2 luni de la afisare presedintele va fixa un termen de judecata cu citarea
partilor , disparutul fiind citat la ultimul domiciliu.
A 2 a faza este faza judecarii cererii de declarare a mortii care se face potrivit regulilor
procedurale de dr comun cu participarea procurorului. Instanta se pronunta printr-o hotarare
judecatoreasca care poate fi atacata prin caile de atac prevazute de lege. In cazul admiterii cererii
hotararea judecatoreasca definitiva v-a fi comunicata serviciului de stare civila de la ultimul domiciliu al
disparutului.

Stabilirea datei mortii.

Data mortii persoanei este cea stabilita prin hotararea judecatoreasca, in acest sens in baza
probelor administrate in cauza iar daca hotararea nu arata si ora mortii se considera ca cel declarat mort
a incetat din viata in ultima ora a zilei stabilite ca fiind data mortii.
In situatia in care nu exista indicii suficiente pt a se stabili data mortii se considera a fi data
mortii, ultima zi a termenelor prevazute de lege in conformitate cu art 49 sau 50.
Data mortii poate fi rectificata potrivit art 52 alin 3 CC in situatia in care se dovedeste ca
persoana declarata moarta nu putea sa fi decedat la acea data.
Efecte.
Principalul efect este cel potrivit cu care inceteaza capacitatea de folosinta a persoanei
respective, de la data stabilita prin hotararea judecatoreasca ca fiind data mortii.
In consecinta exista 2 prezumtii(mijloace de proba) relative(adica pot fi rasturnate prin proba
contrarie):
a. Persoana a murit la data stabilita de hotararea judecatoreasca ca fiind data mortii
b. Pana la acea data persoana se prezuma a fi fost in viata.
Hotararea declarativa de moarte are efecte constitutive de drepturi si ea produce efecte efecte
atat pt viitor ex nunc cat si pt trecut ex tunc.


Anularea hotararii declarativa a mortii
Potrivit art 54 alin 1 CC, daca cel declart mort este in viata se poate cere oricand anularea
hotararii prin care sa declarat moartea. Cererea de anularea este imprescriptibila extincitiv.
Cererea poate fi formulata atat de cel declart disparut cat si de soti, rude , creditori, procurori
adica de orice pers interesata.
Efecte.
Se considera ca acea persoana are in continuare capacitate de folosinta si ca aceasta nu a
incetat niciodata. In consecinta vor renaste toate drepturile si obligatiile considerandusa ca succesiunea
nu s-a deschis iar casatoria se considera ca nu a incetat.
Efectele patrimoniale ale hotararii declarative de moarte.
Pers reaparuta poate cere inapoierea tuturor bunurilor sale.
In raporturile cu mostenitorii trebuie sa facem distinctia de buna credinta( nu stia ca pers
respectiva este in viata) si mostenitorii de rea credinta.
In ceea ce priveste mostenitorii de buna credinta acestia trebuie sa restituie bunurile in natura
daca le mai au iar daca nu le mai au sa le restituie in echivalent adica sa restituie pretul bunurilor. In al 3
rand in ceea ce priveste fructele bunurilor, mostenitorii pastreaza fructele.
In ceea ce priveste mostenitorii de rea credinta. Acestia trebuie sa restituie in natura bunurile
daca este pocibil. In al 2 lea rand acestia trebuie sa restituie fie valoarea bunurilor incasate fie valoarea
bunurilor actuala daca este mai mare. In al 3 lea rand ei trebuie sa restituie fructele produse de bunuri
atat cele pe care le-au cules cat si cele care le-au omis sa le culeaga.

In raporturile intre pers reaparuta si tertii subdobanditori ai bunurilor succesiunii.
Principiul desfintarrea dr principal atrage desfintarea dr subsecfent (rezoluto iure dantis) in
consecinta cel reaparut poate cere inapoierea bunurilor de la tertii subdobanditori cu o singura exceptie
respectiv situtia in care subdobanditorul a dobandit bunul cu titlu oneros si a fost de buna credinta.
In ceea ce priveste efectele nepatrimoniale potrivit art 293 din CC inb cazul in care sotul unei
pers declarate moarte sa recasatorit si dupa aceasta hotararea declarativa de moarte este anulata ,
noua casatorie ramane valabila daca sotul celui declarat mort a fost de buna credinta. Prima casatorie se
considera desfacuta pe data incheierii noii casatorii.


Problema comorientilor
Comorientii sunt acele pers care au decedat in aceasi imprejurare fara a se poate stabili daca
una a supravietuit celeilalte.
Potrivit art 957 alin 2 CC daca in cazul mortii mai multor pers nu se poate stabili ca una a
supravietuit alteia, acestea nu au capacitatea de a se mosteni una pe alta.


Incapactatile de folosinta ale pers fizice
In general prin incapacitate intelegem starea unei pers care a fost lipsita prin lege de folosinta
sau exercitiul dr sale.
Incapacitatile au un carater exceptional astelfin cat putem spune ca capacitatea este regula air
incapacitatea este exceptia. In consecinta capacitatea se prezuma si nimeni nu este obligat sa o
dovedeasca iar incapacitatile trebuie sa fie expres prevazute de lege.
Clasificare incapacitatilor.
Incapacitati de folosinta si incapcitati de exercitiu.
1. De folosinta. O persoana nu poate sa fie titulara unuia sau mai multor drepturi.
2. De exercitiu. O persoana nu poate sa exercite anumite drepturi desi este titulara lor.

Incapacitati speciale si incapacitati generale
Incapacitatile speciale limiteaza dr persoanei la incheierea unui anumit act juridic. Ex
incapacitatea unei pers de a primi o donatie sau un legat de la o anumita pers.
Incapacitati generale in care o pers nu poate sa incheie orice act juridic civil in conditiile
prevazute. Ex. Incapacitataea de exercitiu a minorului de 14 si a interzisului judecatoresc.

Incapacitati legale si incapacitati naturale. Aceasta este o clasifiacre secundara si se refera la
distinctia dintre capacitate si discernamant.


Incapacitatile de folosita. Clasicare.
In functie de finalitatea lor:
Incapactita cu caracter de sanctiune
Incapacitati cu caracter de masuri de protectie
In modul care opereaza
Care opereaza de drept.(ope legis)
Care opereaza ca urmarea efectului unor hotarari judecatoresti.
In functie de izvorul lor
Incapacitati prevazute in legea civila.
Incapacitati prevazute in legea penala.
In functie de gradul de opozabilitate.
Incapacitati absolute. Care interzic incheierea unui act juridic intre incapabil si orice
alta persoana.
Incapacitati relative. Care interzic incheierea actului juridic intre incapabil si anumite
persoane.


Incapacitati cu caracter de sanctiune

Incapacitati cu caracter de pedeapsa penala prevazute in codul penal si se refera la
pedepsele complementare si pedepsele accesorii. Ex. Interzicerea dr parintesti si a dr de a fi tutore sau
curata.
Incapacitati cu caracter de sanctiune civila.
Nedemnitatea succesorala aduca decaderea mostenitorului din dr de a mosteni in anumite
situatii expres prevazute de lege acestea sunt prev ain art 958 CC:
1. Persoana condamnata penal pentru savarsirea de a ucide pe cel care lasa
mostenirea.
2. Persoana condamnata penal pt savarsirea inaintea de deschiderea mostenii a unei
infractiuni cu intentia de al ucide pe un alt succesibil care daca mostenirea, ar fi fost
deschisa la data savarsirii faptei ,ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia succesorala a
faptuitorului.
Prevazuta in 1119 CC si se refera la succesibilul care cu rea credinta a sustras sau a ascuns
bunuri din materia succesorala sau a ascuns o donatie supusa raportului sau reductiunii care este
considerat ca acceptat succesiunea chiar daca ulterior renuntase la ea.
Decaderea din dr parintesti care este reglementata de art 508-512 din CC si se refera la acele
situatii in care parintii pun in paricol viata , sanatatea sau dezvoltarea copilului prin rele tratamente
aplicate , prin consum de alcool sau stupefiante , prin purtare abuziva ori prin atingerea grava a
interesului superior al copilului.


Incapacitatile cu caracter de protectie.
Aceaste incapacitati sunt incapcitati speciale deoarece restrang dr de incheia anumite acte sau
de a dobandi anumite dr.
1. Incapacitatatea celui lipsit de capacitate de exercitiu(c.e.) sau cu capacitate de exercitiu
restransa de a dispune de bunurile lor prin liberalitati.
2. Incapacitatea reprezentatului sau ocrotitorului legal de a primi liberalitati chiar de la minorul
care a ajuns la majorat, inainte de a fi primit descarcarea de gestiune de la instanta de
tutela.
3. Incapacitatatea medicilor, farmacistilor sau altor persoane, in perioada in care in mod direct
sau indirect , acordau ingrijiri de specialitate dispunatorului pt boala care este cauza
decesului, de a primi donatii sau legate de la persoana pe care au tratat-o si care a decedat
de boala respectiva. Acelasi reguli se aplica si preotilor.
4. Incapacitatea mandatarilor , parintilor, a tutorilor , a curatorului, a administratorului
provizoriu si a functionarilor publici de a cumpara direct sau prin pers interpuse chiar si prin
licitatie publica a bunurilor persoanelor carora le administraza aceste bunuri.
5. Incapacitatea de a vinde care apartine pers care isi vand bunurile prorpii pt un pret care
consta intr-o suma de bani provenita din vanzarea sau exploatarea bunurilor sau
patrimoniului pe care il administreaza.
6. Incapacitatea judecatorilor, procurorilor , grefierilor , executorilor, avocatilor, notari publici,
consilieri juridice, practicieni in insolventa de a cumpara dr litigioase care sunt de
competenta instantei in carei circumscriptie isi desfasoara activitatea.
7. Incapcitati in materia legatelor Ex. Sunt interzise legatele in favoarea notarului public care a
autentificat testamentul precum si in favoarea interpretului , a martorilor, agentilor
instrumentatori si a pers care au acordat asistenta legala la redactarea testamentului.
8. Incapacitatea tutorelui si a rudelor sale apropiate de incheia acte juridice cu minorul aflat
sub tutela.
9. Incapacitatea de folosinta a minorului cu capacitate de exercitiu restransa de a face donatii
ori de a garanta obligatiile altuia.




Incapacitatea prev in art 41 alin 2 C. Care se refera la incapacitatea cetetanilor straini si
apatrizilor de a dobandi dr de proprietate asupra terenurilor in Romania. Astfel acetia pot dbandi acest
dr de proprietate in condiiitile tratatului de aderare a Ro la UE pe baza de recirpocitate in conditiile prev
de lege organica.
In acest domenie exista legea 312 / 2005 precum si legea 17/2014 care se refera la terenurile
agricole , paduri si forestiere.

Concluzii
Ceea ce caracterizeaza incapacitatile de folosinta este absesta remediului astfel incat actul
interzis nu v-a putea fi incheiat nici de catre incapabili si nici prin reprezentare.
In ceea ce priveste sanctiunea incapacitatilor de folosinta , aceasta poate fi nulitatea absoluta
sau nulitatea relativa in functie de natura interesului ocrotit prin norma jur care instituie incapacitatea.


Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice

Sediul materie: este reglementata in art 37-48 CC. Astfel potriivit def legale respectiv art 37 din
CC , capacitatea de exercitiu rep aptitudinea unei pers de a incheia singure acte juridice civile.
Def doctrinara: capacitatea de exercitiu reprezinta aptitudinea pers fizice de a dobandi si a
exercita dr civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile.
Caractere juridice ale capacitatiii de exercitiu. Acestea sunt: legalitatea , generalitatea,
inalienabilitatea, intangibilitatea si egalitatea.
Formele capacitatii de exercitiu:
1. Lipsa capacitatii de exercitiu.
2. Capacitatea de exercitiu restransa
3. Capacitatea de exercitiu deplina



Lipsa capacitatii de exercitiu

Minorii sub 14 ani si pers puse sub interdictie judecatoreasca datorita alienatiei sau debilitatii
mintale.
Pers lipsite de capacitate de exercitiu incheie acte jur civile prin reprezentatul lor legal, care
poate sa fie parintele, tutorele sau curatorul.
Reprezentarea este procedeul tehnico-juridic prin care o pers numita reprezentant incheie acte
jur civile in numele si pe seama unei alte persoane numite reprezentat astfel incat efectele actului jur se
produc direct in patrimoniul reprezentatului.
Actele de conservare sunt acele acte prin care se impiedica iesirea unui bun dintr-un patrimoniu
fara ca prin incheierea lui sa se produca vro pierdere.
Actele de dispozitie sunt acele acte prin care se constituie sau se transfera un dr real.
Actele de administrare sunt acele acte prin care se pune in valoare un bun sau un patrimoniu.


Actele juridice care pot fi inceiate de catre pers lipsite de capacitate de exercitiu.

Aceste pers pot incheia singure urm categorii de acte:
- Acte de conservare
- Acte marunte ale vietii cotidiene
Obs! Potrivit art 42 din CC minorul poate sa incheie acte jur privind munca, indeletnicire artistice
sau sportive ori referitoare la profesia sa cu incuvintarea parintelui sau a tutorelui si prin respectarea
dispozitiilor din legea speciala.

Incetarea lipsei capacitatii de exercitiu
1. La implinirea varstei de 14 ani. Cand minorul dobandeste caoacitate de exercitiu
restransa
2. La data ridicarii interdictie judecatoresti
3. La data decesului minorului sa acelui pus sub interdictie judecatoreasca



Capacitatea de exercitiu restransa

Creprezinta aptitudinea minorului intre 14-18 ani de a dobandi si exercita dr subiective civile si
de a-si asuma si exercita obligatii civile prin incheierea personal de acte juridice civile cu incuvintarea
prealabila a ocrotitorului legal.
In cosecinta capacitatea de exercitiu restransa are urm trasaturi:
- Este specifica minorului intre 14-18 ani
- Minorul incheie personal toate actele jur permise de lege(cu unele exceptii)
- Este o capacitate restransa pt ca actele jur trebuie in prealabil sa fie incuvintate de
parinti sau dupa caz de tutore. Aceata incuvintare prealabila trebuie sa fie speciala si
nu generala in sensul ca se acorda pt fiecare act jur in parte.
Capacitatea de exercitiu restransa se dobandeste prin implinirea varstei de 14 ani./
Continutul capacitatii de exercitu restranse:
1. Actele jur pe care minorul intre 14-18 ani le poate incheia personal si singur.actele de
conservaer si actele marunte ,Actele de administrare in masura in care acestea nu sunt
lezionare are pt minor.)
Obs! In conformitate cu art 988 alin 1 CC persoana cu capacitate de exercitiu restransa nu poate
dispune de bunurile sale prin liberaitati cu execeptia cazurilor expres prev de lege. (donatia si Legatul)
2. Actele jur pe care minorul in tre 14-18 ani le poate incheia personal dar numai cu
incuvintarea ocrotitorului legal(actele jur privind munca, indeletnicire artistice, sportive sau
cele referitoare la profesia sa.)
3. Actele jur pe care minorul intre 14-18 ani le poate incheia dsar numai cu o ducla incuvintare
respectiv a ocrotiturului legal si a instantei de tutela. (actele de dispozitie care sunt : actele
de instrainare a unro bunuri, actele de grevare a unui bun cu o sarcina reala(ipoteca) , actele
de renuntare la un drept si tranzactia(contract special care este reglementat de CC.)
4. Actele jur interzise minorului inte 14-18 ani: potrivit art 146 alin 3 CC minorul nu poate sa
faca donatii, altele decat darurile obisnuite potrivit starii lui materiale si njci sa garanteze
obligatiile altuia. Potrivit lui 147 alin 1 CC este interziasa sub sactiunea nulitatii relative,
incheierea de acte jur intre tutore sau sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile
tutorelui pe de o parte si minor pe de alta parte.
!!!!rude pe linie dreapta

Incetarea capcitatii de exercitiu restransa
- Atunci cand minorul implineste varsta de 18 ani
- Atunci cand minorul este pus sub interdictie judecatoreasca
- Prin moartea minorului situatie prin care inceteaza si capacitatea de folosinta
Obs!!! Un caz special este cel al minorului de 16 ani care prin casatorie dobandeste capacitate
deplina de exercitiu.

Capacitatea de exercitiu deplina

Art 37 CC. Aptitudinea unei persoane de a incheia singura acte jur civile.
Def doctrinarea. Capacitatea de exercitiu deplina rep aptitudinea unei pers de a dobandi si
exercita dr civile de a-si asuma si executa obligatii prin incheierea personal al actelor juridice civile.
Dobandirea capacitati de exercitiu deplina se dobandeste prin implinirea varstei de 18 ani
Cazuri speciale:
1. Potrivit art 39 CC minorul dobandeste prin casatorie capacitatea deplina de
exercitiu. Potrivit art 272 alin 2 CC in cauzl anularii casatoriei minorul de buna
credinta pastreaza capacitatea de exercitiu deplina dobandita prin casatorie.
2. Potrivit art 40 CC, care reglementeaza capacitatea de exercitiu deplina anticipata
care este acordata de catre instanta de tutela minorului care a implinit varsta de 16
ani pt motive temeinice.
Continutul capacitatii de exercitiu deplina:
Pers majora poate sa incheie orice act jur civil singura cu conditia ca acesta sa nu fie interzis de
lege.
Incetarea capacitatii deplina de exercitiu:
1. La decesul pers fizice
2. In cazul punerii sub interdictie
3. Prin anularea casatoriei in cazul casatorie cutative? cand minorul a fost de rea credinta la
incheierea casatoriei.
4. Prin constatarea nulitatii absolute a casatoriei.

Incapacitatile de exercitiu si sanctiunea lor

Incapcitatile de exercitiu impiedaca o pers sa-si exercite un dr sau sa-si asume o obligatie in
conditiile in care el a dobandit dr sau si-a asumat obligatia astfel pers atinse de incapacitate de exercitiu
sunt numai impiedicate sa exercite ele insele dr cu care au fost investite.

Sanctiunea:
Potrivit art 44 CC actele facute de o pers lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de
exerctiu restransa altele decat cele prev la alin 3 si art 43 alin 3 precum si actele facute de tutore fara
incuvintarea autoritatii instantei de tutela atunci cand aceasta incuvintare este ceruta de lege sunt
anulabile fara dovedirea unui prejudiciu. (nulitatea relativa)


Identificarea persoanei juridice sa face prin atribute de identificare acestea fiind: numele, domiciliu si
starea civila. In ceea ce priveste natura juridica acestor atribute de identificare , ele sunt drepturi
personal nepatrimoniale. IN sosecinta au urmatoarele caractere juridice :
-sunt drepturi absolute opozabile erga-omness
-inalienabile nu pot forma obiectul unor ate juridice civile
-ele sunt imprescriptibile , atat instinctiv cat si achizitiv
-sunt drepturi cu caracter drept perosnal , pot fi folosite doar de titularul lor
1)Numele: In sens larg este un mijloc de individualizare care consta in folosirea unui sir de cuvinte
pentru a desemna o persoana . In sens restrans se desemneaza numai numele de familie. Numele de
familie se mai numeste si pactronimi si prenumele se mai numeste si numele de botez.
OBS: Putem spune ca nu exista o definitie legala a numelui , iar acesta este folosit fie in sens larg cum ar
fi in art 82-83 C.C cat si in sens restrans art 282 C.C
In ceea ce priveste caracterele juridice ale numelui :
-opozabilitatea fata de terti
-inalienabilitatea
-inprescriptibilalitatea
-perosonalitatea
-universalitatea
-leaglitatea
-unitatea numelui
OBS : Purtarea numelui este atat un drept cat si o obligatie in sensul ca orice peroana este obligata sa
raspunda la numele care i-a fost atribuit si sa se considere din punct de vedere juridic de acest nume. De
la obligativitatea numelui exista si 2 exceptii :
-Libertatea pseudonimului
-Libertatea anonimatului
Numele de familie , reprezinta numele in sens restrans si poate fii dobandit ,modificat sau schimbat
numai in conditiile legii.
Dobandirea numelui de familie: Spre deosebire de prenume , numele de familie nu este lasat la alegerea
persoanei , astfel incat dobandirea lui se face de drept in temeiul unei dispozitii legale imperative.
In comformitatea cu art 84 ali 1 C.C numele se stabileste prin efectul filiatiei si poate fii modificat prin
efectul schimbarii starii civile in conditiile prevazute de lege.
POtrivit legii exista 3 ipoteze de stabilire a numelui de fam:
-Ipoteza copilului din casatorie
-Ipoteza copilului din afara casatoriei
-Ipoteza copilului gasit nascut din parintii necunoscuti
a) Stabilirea numelui copilului dintr-o casatorie art 449 ali 1 C.C. Copilul din casatorie ia numele de
familie comuna a parintilor lui. NUmele de facmilie al copilului se stabileste prin invoiala sotilor iar prin
caz contrar de catre instanta de tutela , in cazul in care sotii au nume de familie diferite.
b)Stabilirea numelui copilului din afara casatoriei art 450 ali 1 C.C . Copilul ia numele de familie al aceluia
dintre partinti fata de care filiatia a fost mai intai stabilita.
In situatia in care filiatia este stabilita in acelasi timp de ambii parinti , acestia v-or stabilii de comun
acord , iar in caz contrar se va stabilii de instanta de tutela.
c)Stabilirea numelui copilului gasit din parinti necunoscuti art 84 ali 3 C.C . Numele de familie si
prenumele copilului se vor stabilii prin dispozitie de catre primarul localitatii unde se inregistreaza
nasterea.
Modificarea numelui de familie : Inlocuirea acestuia ca urmare a unor schimbari din starea civila a unei
persoane.
OBS: MOdificarea numelui de familie nu se condunda cu schimbarea numelui pe cale administrativa.
Schimbarile sunt in 3 categorii:
-Schimbari in filiatia persoanei fizice
-Schimbari determinate de adoptie
-Schimbari determinate de casatorie
1)Schimbari in filiatie:
-Stabilirea filiatiei copilului nascut din parinti necunoscuti: In aceeasta situatie se va lua numele de
familie pe care respectivul parinte il avea in momentul nasterii copilului , deoarece este stabilita cu efect
retroactiv. In caz ca filiatia se stabileste ulterior si la cel de al 2-ilea parinte , numele de familie se va
stabilii prin acordul parintilor , in caz contrar acesta va fi stabilit de instanta de tutela.
-MOdificarea numelui de familie prin daruirea numelui paternitatii dintr-o casatorie. Copilul v-a purta
numele avut de mama in momentul nasterii lui.
-Modificare numelui ca urmare a contestarii sau anularii recunoasterii de filiatie , situatie in care copilul
va purta numele de familie al celuilalt parinte fata de care filiatia a fost stabilit.
2)MOdificarea determinata de adoptie art 473 ali 1 C.C. Adoptatul primeste numele de familie al
adoptatorului.
-Modificarea numelui de familie ca urmare a desfacerii adoptiei. Desii nu exista un text de lege expres ,
in aceasta situatie copilul va revenii la vechiul sau nume de familie. Pentru motive temeinice instanta va
putea insa incuviinta ca adoptatul sa pastreze numele dobandit prin adoptie , aceleasi reguli se adopta si
prin modificare numelui de adoptie prin anularea adoptiei.
3)MOdificarea numelui de familie determinata de casatorie: Art 283 C.C exista 4 variante :
-Pastrarea numelui anterior casatoriei
-Luarea ca nume comun a numelui unuia sau celuilalt dintre sot
-Luarea ca nume comun a numelelor celor 2 soti reunite
-Pastrarea de catre un sot un nume de familie iar celalalt sot sa ia numele se sot reunite (este nou
introdusa in actualul cod civil)
OBS: O data ce s-au invoit asupra numelui , ei nu isi mai pot schimba de cat pe cale administrative in
conditiile legii.
4)Modificarea numelui prin divort: Fostii soti isi vor relua numele avut inaintea casatoriei. In cazul in
care ei nu au hotarat altfel sau instanta nu a incuviintat pastrarea numelui dobandit prin casatorie
pentru motive temeinice.
Situatia anularii casatoriei , sotii isi vor relua numele anterior casatoriei , situatie care se aplica si in cazul
casatoriei putativa(casatorie nula in care cel putin 1 dintre soti a fost de buna credinta la incheierea
casatoriei , adica nu a cunoscut motivul de nulitate) . In cosecinta in cazul casastoriei putative , buna sau
reaua vointa a sotilor , in ceea ce priveste numele nu are nici un fel de influenta.
OBS: In cazul nulitatii casatoriei nu este posibil un acord al sotilor si nici o incuviintare a instantei pentru
pastrarea numelui dobandit prin casatorie.
Situatia incetarii casatoriei prin moartea unuia dintre soti : Sotul supravietuitor isi poate pastra numele
dobandit prin casatorie.
OBS: In aceasta situatie sotul supravietuitor poate chiar sa dea numele sau ca nume comun in noua
casatorie
5)Schimbarea numelui pe cale administrativa: Schimbarea numelui sau prenumelui e acea operatiune da
inlocuire a lor sau a numai a unuia dintre ele la cererea celui interesat , cu un alt nume sau prenume
printr-o decizie administrativa. Ordonanta guvernului 41/2013.
Cauzuri : Art 4 din ordonanta 41/2013 literele de la A al M.
-Cand numele este format din expresii indecente , ridicole , ori transformat prin traducere in alt mod
-Cand persoana in cauza a folosit la exercitarea profesiei numele pe care a vrut sa il obtina , facand
dovada cu privire la aceasta precum si asupra faptului ca este indreptatit si cunoscut in societate sub
acest nume.
-Cand prenumele purtat este specific sexului opus.
Aceata enumerare este una enuntiativa , astfel incat se pot invoca si alte cazuri asemanatoare , care sa
fie temeinic justificate. Peroanele indreptatite sa utilizeze aceast... sunt cetateni romani cu domiciliu in
tara sau in starainatate sau orice persoana fara cetatenie ce are domiciliu in Romania si are capacitate
deplina de exercitiu.
Procedura de schimbare a numelui pe cale administrativa , aceasta incepe cu o cerere care trebuie
depusa la serviciu public comunitar de evidenta a persoanelor. Cererea trebuie sa fie motivata pe 1 sau
mai multe din tre cazurile prevazute de ordonanta , cu indicarea numelui sau prenumelui a fii purtat in
continuare. Aceasta cerere se ataseaza o serie de acte care sunt expres prevazute in ordonanta. Cererea
impreuna cu documentele se inainteaza serviciului similar de la nivelul judetului , care face propunerile
corespunzatoare urmand ca decizia sa fie luata de primarul general al municipilui bucuresti si seful
consiliului judetean.
OBS: Cererea de schimbare a numelui se publica in monitorul oficial iar in 30 de zile de la publicare orice
persoana poate face opozitie cu exceptia motivului de schimbare a numelui reprezentat de folosirea de
expresii indecente.