Principiile care guverneaza efectele actului juridic civil

1.Definitie,enumerare si reglementare Definitie: Principiile efectelor actului juridic civil sunt:regulile de drept care arata cum si fata de cine se produc aceste efecte. Exceptiile de la principii sunt situatii in care,pentru anumite ratiuni,regulile mentionate nu-si gasesc aplicatie. Enumerarea principiilor Trei sunt principiile care carmuiesc efectele actului juridic civil,si anume: -principiul fortei obligatorii,desemnat prin adagiul pacta sunt servanda; -principiul irevocabilitatii; -principiul relativitatii,desemnat prin adagiul res inter alios acta,aliis neque nocere,neque prodesse potest. Deci,privit prin prisma efectelor sale,actul juridic civil se caracterizeaza prin obligativitate,irevocabilitate si relativitate. Reglementarea principiilor in codul civil Doua articole-960 si 973-sunt consecrate principiilor generale ale efectelor conventiilor(care se aplica, insa prin analogie,si actului unilateral). Potrivit art.969:Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante. Ele se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de lege,iar potrivit art.973:Conventiile n-au efect decat intre partile contractante. 2.Principiul fortei obligatorii-pacta sunt servanda Definitie si fundament: Pornind de la prevederea art 969 alin.1 C.civ.-Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante-,putem defini principiul fortei obligatorii ca fiind acea regula a efectelor actului juridic civil potrivit careia actul juridic civil legal incheiat se impune autorilor sau autorului actului intocmai ca legea.In alti termeni:actul juridic civil este obligatoriu
referat.clopotel.ro

iar nu facultativ.Pentru actele bilaterale-contractele-principiul fortei obligatorii se exprima si in formula,larg raspandita in doctrina,potrivit careia contractul este legea partilor. Fundamentul principiului fortei obligatorii a actului juridic il reprezinta doua cerinte si anume:1)necesitatea asigurarii stabilitatii si sigurantei raporturilor juridice generate de actele juridice civile;2)imperativul moral al respectarii cuvantului dat. Exceptii Sunt exceptii de la principiul pacta sunt servanda cazurile in care efectele nu se produc asa cum au dorit partile,la incheierea lui,aceste efecte fiind ori mai restranse ori mai intinse,independent de vointa partilor sau unei parti. Drept cazuri de restrangere a fortei obligatorii mentionam ipotezele in care actul juridic inceteaza inainte de termen, datorita disparitiei unui element al sau,precum: -incetarea contractului de mandat din cauza mortii ,interdictiei, insolvabilitatii si falimentului mandantului ori a mandatarului, dupa caz(art.1552 pct.3 C.civ.); -incetarea contrctului de locatiune atunci lucrul a pierit in total sau s-a facut netrebnic spre obisnuita intrebuintare(art.1439 alin.1 C.civ.). Ca si cazuri de extindere a fortei obligatorii includem urmatoarele ipoteze: -prorogarea(prelungirea)efectelor actului juridic, prin efectul legii,peste termenul stipulat de parti;este cazul prelungirii contractelor de inchiriere la care se refera art.1 din Legea nr.17/1994;art.7 alin.1 din Legea nr.112/1995 (ambele stabilesc un termen de 5 ani); -prelungirea efectelor actului cu executare succesiva,datorita suspendarii temporare a executarii lui pe tot timpul cat dureaza cauza de suspendare (spre exemplu,un caz de forta majora,situatie in care intervine tot o prelungire,dar fortata a efectelor actului); -revizuirea efectelor actului juridic din cauza ruperii echilibrului contractual in schimbarea imprejurarilor avute in vedere de parti,la data incheierii actului juridic;este vorba de asa-zisa teorie a impreviziunii (rebus sic non stantibus)adica aimprejurarilor(lucrurilor)care nu mai stau asa cum au fost si care implica,prin aceasta necesitatea revizuirii(modificarii) clauzelor initiale ale actului in scopul restabilirii echilibrului valoric al prestatiilor lui. 3.Principiul irevocabilitatii actului juridic civil Definitie si fundament Irevocabilitatea conventiilor este prevazuta,expres,de alin.2 al art.969 C civ.:conventiile nu pot fi revocate prin vointa uneia din parti,ci numai
referat.clopotel.ro

prin acordul partilor(sau,cum prevede textul,prin consimtamantul mutual). Pentru actul unilateral nu exista un text,cu caracter general,cum e cel de mai sus pentru conventii.Totusi legea civila prevede expres exceptiile de la irevocabilitatea actului unilateral,ceea ce echivaleaza cu consacrarea, implicita,dar neindoielnica,a principiului irevocabilitatii si pentru aceasta categorie de acte juridice civile. Pe baza acestor precizari,principiul irevocabilitatii poate fi definit ca regula de drept potrivit careia actului bilateral nu i se poate pune capat prin vointa numai a uneia din parti,iar actului unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de vointa,in sens contrar,din partea autorului actului. Pentru intelegerea fundamentului principiului irevocabilitatii trebuie sa plecam de la premiza urmatoare:irevocabilitatea este o consecinta si ,in acelasi timp, o garantie a principiului fortei obligatorii a actului juridic civil. Exceptii a.Notiune si categorii de exceptii Constiuie exceptii de la irevocabilitatea actului juridic acele cazuri in care actului juridic bilateral i se poate pune capat prin vointa uneia dintre parti,actului juridic multilateral i se poate pune capat prin vointa a doua sau mai multe parti,dar nu toate,iar actului juridic unilateral i se poate pune capat prin vointa autorului lui. Din aceasta precizare rezulta ca trebuie sa distingem doua categorii de exceptii de la irevocabilitate,si anume: -exceptii in categoria actelor bilaterale(ori multilaterale)si -exceptii in categoria actelor unilaterale. Exceptiile de la irevocabilitate,pentru conventii,se incadreaza in formula art.969 alin.2:Ele se pot revoca...din cauze autorizate de lege. Prin urmare,revocarea conventiei prin consimtamantul mutual al partilor nu constituie exceptie de la principiul irevocabilitatii,ci reprezinta un aspect al principiului libertatii actelor juridice civile(asa cum conventia se incheie prin mutuus consensus,tot astfel,ei i se poate pune capat prin mutuus disensus). b.Exceptii de la irevocabilitate in categoria actelor bilaterale Intr-o enuntare succinta,aceste expresii sunt: -cea consacrata de art.937(C. civ.:Orice donatiune intre soti in timpul maritagiului este revocabila(alin1-s.n.); -cea prevazuta de art.1436 alin.2 C. civ.:Daca contractul de ( locatiune-n.n) a fost fara termen,concediul(adica denuntarea-n.n) trebuie
referat.clopotel.ro

sa se dea de la o parte,la alta,observandu-se termenele defipte de obiceiul locului(alin.2). -cea prevazuta de art.1523 pct. 5 C. civ.:Societatea inceteaza:prin vointa expresa(exprimata n.n) de unul sau de mai multi asociati de a nu voi a continua societatea; -cea prevazuta de art.1616 C. civ.:Depozitul trebuie sa se restituie deponentului indata ce s-a reclamat,chiar cand s-ar fi stipulat prin contract un anume termen pentru restituirea lui;se excepteaza insa cazul cand in formele legale s-a notificat depozitarului un act de sechestru sau de opozitie la restitutiunea sau la stramutarea lucrului depozitat; -cea prevazuta de art.1522 pct.1 si 2 C. civ.:Mandatul se stinge: 1.Prin revocarea mandatului; 2.Prin renuntarea mandatarului la mandat. La aceste exceptii,prevazute de Codul Civil,se adauga: -denuntarea contractului de inchiriere a unei locuinte la cererea chiriasului,cu conditia notificarii prealabile intr-un termen de minimum 60 de zile,sau la cererea proprietarului[art.24 lit. a) si b),din legea nr.114/1996,republicata]; -denuntarea unor contracte de catre administratorul sau lichidatorul judiciar(potrivit art.92 din Legea nr.85/2006,privind procedura insolventei) -incetarea acordului petrolier prin renuntarea titularului sau(art.19 pct.6 si art.21 din Legea nr.134/1995); -denuntarea contractului de comanda a unei opera viitoare(art.46 alin.2 din Legea nr.8/1996) -denuntarea contractului de asigurare in conditiile Legii nr.136/1995.art.17 si 21(asa cum a fost modificata prin Legea nr.172/2004); -denuntarea unilaterala a contractului de voluntariat,fie de catre voluntar, fie de catre beneficiarul voluntariatului(art.16 din Legea nr.195/2001) , republicata in M.Of.nr.276/2007). c.Exceptii de la irevocabilitate in categoria actelor unilaterale Acestea sunt: -testamentul este esentialmente revocabil; -retractarea renuntarii la mostenire; -oferta poate fi revocata pana in momentul ajungerii ei la destinatar; -consimtamantul parintelui firesc sau dupa caz al tutorelui exprimat la adoptia copilului poate fi revocat in termen de 30 de zile de la data exprimarii lui in conditiile legii; -revocarea marturisirii pentru eroare de fapt; -revenirea asupra consimtamantului exprimat de o persoana in sensul de a i se preleva tesuturi sau organe umane in scop terapeutic.
referat.clopotel.ro

In cazul contractelor sinalagmatice principiul obligativitatii si irevocabilitatii dobandesc anumite particularitati si produc urmatoarele efecte specifice:1)exceptia de neexecutare(exceptio non adimpleti contractus);2)rezolutiunea(sau rezilierea) pentru neexecutarea culpabila; 3)riscul contractului. 4.Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil-res inter alios acta, aliis neque nocere,neque prodesse potest Definitie si justificare In definirea principiului relativitatii trebuie pornit de la consacrarea sa legala,in art.973 C. civ.:Conventiile n-au efect decat intre partile contractante. Principiul relativitatii efectelor actului juridic poate fi definit ca regula potrivit careia acest act produce efecte numai fata de autorii sau autorul actului,el neputand sa profite ori sa dauneze altor persoane. Continutul principiului este fidel exprimat in adagiul:res inter alios acta, aliis neque nocere,neque prodesse potest(un act incheiat intre anumite persoane nici nu avantajeaza si nici nu dezavantajeaza pe altcineva). Intr-o alta exprimare,principiul relativitatii inseamna ca actul juridic civil bilateral da nastere la drepturi si obligatii numai pentru partile lui,iar actul unilateral obliga pe autorul sau. Justificarea principiului relativitatii se gaseste in doua idei de baza:pe de o parte,el este impus de insasi natura volitionala a actului juridic civil-daca este firesc ca cineva sa devina debitor ori creditor pentru ca si-a manifestat vointa in acest sens,este tot asa de firesc ca altcineva sa nu devina creditor sau debitor fara voia sa-si, pe de alta parte, solutia contrara ar fi de natura sa aduca atingere libertatii persoanei. Notiunile de:parte,avand-cauza si tert Intelegerea continutului principiului relativitatii,ca si a exceptiilor, presupune precizarea notiunilor de parti,avanzi-cauza si terti,deoarece,in raport cu un anumit act juridic civil,toate subiectele de drept civil se plaseaza in una din aceste trei notiuni. Parte inseamna persoana care incheie actul juridic civil,fie personal,fie prin reprezentare,si in patrimonial ori persoana careia se produc efectele actului juridic intrucat a exprimat un interes personal in acel act. In legatura cu notiunea de parte a actului juridic civil se impun unele precizari. In primul rand,termenul parte desemneaza atat pe una din partile actului juridic civil bilateral sau multilateral,cat si pe autorul actului juridic civil
referat.clopotel.ro

unilateral,iar in raport de natura actului juridic incheiat,partile poarta denumiri diferite(autor al ofertei,respective al acceptarii ofertei,vanzator si comparator,societari,testator etc.) In al doilea rand,trebuie retinut ca,in sens juridic,prin parte se intelege nu numai persoana care incheie direct si personal un anumit act juridic civil,ci si persoana care incheie actul prin intermediul unui reprezentant(legal sau conventional). In al treilea rand,trebuie subliniat ca,din punct de vedere juridic,o parte a actului juridic civil poate fi alcatuita din mai multe persoane fizice sau juridice care promoveaza ori au un interes sau o pozitie comuna. In concluzie,retinem ca partile reprezinta acea categorie de persoane fata de care actul juridic civil isi produce efectele in virtutea principiului relativitatii. Avand-cauza este persoana care, desi n-a participat la incheierea actului,totusi,suporta efectele acestuia,datorita legaturii sale juridice cu partile actului. Exista trei categorii de avanzi-cauza:1)succesorii universali; 2)succesorii cu titlu universal;3)succesorii cu titlu particular;4)creditorii chirografari. Succesorii universali si cei cu titlu universal formeaza o singura categorie de avanzi-cauza deoarece intre ei exista numai o deosebire cantitativa,iar nu calitativa. Este successor universal persoana care dobandeste un patrimoniu,adica o universalitate de bunuri(universitas bonorum),precum:mostenitorul legal unic,legatarul universal,persoana juridical dobanditoare a unui patrimoniu prin efectul comasarii(fuziune si absorbtie). Este successor cu titlu universal persoana care dobandeste o fractiune dintr-un patrimoniu,precum:mostenitorii legali,legatarii cu titlu universal,persoana juridica dobanditoare a unei parti din patrimoniul persoanei juridice divizate(total sau partial). Din punct de vedere juridic,succesorii universali si cu titlu universal sunt continuatori ai personalitatii autorului lor,tocmai pentru ca dobandesc un patrimoniu,respectiv o fractiune dintr-un patrimoniu. Calitatea succesorilor universali si cu titlu universal de a fi avanzi-cauza consta in aceea ca actul juridic incheiat de autorul lor isi produce efectele si fata de ei;in sensul ca acesti succesori preiau toate sau o parte din drepturile subiective si obligatiile autorului lor(adica cel de la care au dobandit patrimonial sau o fractiune din acesta),cu exceptia drepturilor si obligatiilor strans legate de persoana autorului,precum si cele declarate de parti ca netransmisibile.

referat.clopotel.ro

Succesorii cu titlu particular-a doua categorie de avanzi-cauza-sunt persoanele care dobandesc un anumit drept,privit individual(ut singuli),precum:cumparatorul,donatorul,legatarul cu titlu particular,persoana juridical dobanditoare a activului net,ca efect al dizolvarii altei persoane juridice. Dobanditorul unui anumit bun(successor cu titlu particular) are calitatea de avand-cauza(adica se bucura de drepturi si este tinut de obligatiile autorului),numai daca sunt intrunite urmatoarele conditii: 1.sa fie vorba de drepturi si obligatii strans legate de bunul dobandit de succesorul cu titlu particular; 2.sa fie vorba de acte(incheiate de autor cu alte persoane) cu data anterioara datei actului incheiat de dobanditor cu autorul de la care a obtinut bunul;anterioritatea datei se stabileste cu ajutorul datei certe; 3.daca actul,in raport de care se pune problema calitatii de avand-cauza a succesorului cu titlu particular,era supus,potrivit legii,unor conditii de publicitate,se cere sa fi fost indeplinite formele de publicitate(sau, alte conditii cerute de lege). Daca sunt indeplinite aceste conditii,succesorul cu titlu particular are calitatea de avand-cauza. Daca nu sunt intrunite aceste conditii,succesorul cu titlu particular nu are calitatea de avand-cauza,ci pe cea de tert. Creditorii chirografari,a treia categorie de avanzi-cauza,sunt acei creditori care nu au o garantie reala(gaj sau ipoteca)care sa le asigure realizarea creantei pe care o au contra debitorului.Acesti creditori au,drept garantie a creantei lor,un drept de gaj general,adica toate bunurile prezente si viitoare ale debitorului,dupa cum prevede art.1718 C.civ.S-ar parea,la prima vedere,ca acesti creditori au o situatie mai buna decat creditorii cu garantie reala(gaj,ipoteca sau privilegii) intrucat ei au asigurata creanta cu toate bunurile debitorului.In realitate,creditorii chirografari au o situatie inferioara creditorilor cu garantie reala(creditori gajisti si creditori ipotecari) deoarece:1)ei nu pot urmari decat bunurile debitorului existente in momentul cand,creanta fiind ajunsa la scadenta,se trece la executare,moment in care s-ar putea ca in patrimonial debitorului sa nu existe nici un moment de activ(drepturi),adica debitorul sa fie insolvabil;2)creditorul chirografar sufera concurenta altor creditori chirografari,neavand un drept de preferinta,astfel incat poate ajunge in situatia de a nu-si putea satisface creanta,in intregime,si 3)unele din bunurile debitorului,chiar daca exista in patrimoniul debitorului la momentul executarii,nu sunt urmaribile(adica sunt insesizabile), legea(C.pr.civ.,in principal)exceptandu-le de la urmarire.
referat.clopotel.ro

Exceptii de la principiul relativitatii a.Notiune si categorii de exceptii Daca principiul relativitatii inseamna faptul ca efectele actului juridic se produc numai fata de cel sau cei care l-au facut,personal sau prin reprezentant,exceptiile de la acest principiu nu pot fi decat acele cazuri, acele situatii juridice in care efectele actului juridic se produc fata de persoane care nu au participat la incheierea actului nici personal si nici prin reprezentant. b.Exceptii aparente de la principiul relativitatii 1.Situatia avanzilor-cauza.Producerea efectelor actului juridic fata de avanzi-cauza nu reprezinta exceptie de la relativitate deoarece: -succesorii universali si cei cu titlu universal sunt continuatori ai autorilor lor,fiind deci asimilati partilor;adesea,producerea efectelor nici nu este straina de vointa unor astfel de succesori; -succesorii cu titlu particular,in masura si conditiile aratate,iau locul partii actului juridic,iar dobandirea calitatii de avanzi-cauza se face cu voia lor. -creditorii chirografari nu intra,nici ei,in exceptie reala,deoarece pe de o parte,actul incheiat de debitor nu da nastere la drepturi si obligatii pentru ei,direct,ci pentru debitor,sip e de alta parte,dreptul de a ataca actul fraudulos izvoraste din lege,iar nu din actul debitorului incheiat cu tertul. 2.Promisiunea faptei altuia(numita si comventia de porte-forte).Aceasta consta in conventia prin care o parte-promitentul-se obliga fata de cealalta parte-creditorul promisiunii-sa determine pe o a treia persoana-tert-sa artifice actul incheiat in absenta sa. Promisiunea pentru altul sau a faptei altuia constiuie,numai in aparenta,o exceptie de la relativitate deoarece,in temeiul ei, ce se promite este propria fapta a promitentului,de a determina pe cineva sa adere la un act;in consecinta,tertul va fi obligat numai daca se oblige personal ori prin reprezentant,ratificand actul care,pana in acel moment ii era inopozabil; deci,tertul devine parte in act prin vointa sa;daca tertul nu ratifica actul,promitentul este tinut sa-l despagubeasca pe creditor. 3.Simulatia.Prin simulatie se intelege operatiunea juridical prin care printr-un act juridic public,(ostensibil),dar mincinos(nereal),denumit si simulat,se creeaza o alta situatie juridical decat cea stabilita printr-un act juridic ascuns,secret,dar adevarat(actul ascuns trebuie sa se incheie concomitent sau anterior actului public).

referat.clopotel.ro

Am inclus simulatia printre exceptiile aparente,iar nu reale,deoarece dreptul tertului de a invoca actul public,ori acela de a opta intre actul public si cel secret are ca izvor legea,iar nu conventia partilor creatoare de simulatie. 4.Reprezentarea.Prin reprezentare se intelege procedeul tehnicojuridic,prin care o persoana,numita reprezentant,incheie un act juridic civil in numele si pe seama altei persoane,numita reprezentat,in asa fel incat efectele actului se produc direct si nemijlocit in persoana reprezentantului. Reprezentarea este o exceptie numai aparenta de la relativitate,deoarece: 1)in cazul reprezentarii conventionale,reprezentantul intra in notiunea de parte a actului juridic;2)in cazul reprezentarii legale,dreptul de a reprezenta este dat de lege,iar nu prin actul altcuiva,fara voia reprezentantului. 5.Actiuni directe.Prin actiune directa intelegem dreptul la actiune conferit in unele cazuri creditorului,printr-o dispozitie expresa a legii,de a pretinde executarea creantei sale direct de la un debitor al debitorului sau,desi creditorul n-a fost parte la contractul incheiat intre debitorul sau si debitorul acestuia. Am incadrat si actiunile directetot in categoria exceptiilor aparente de la principiul relativitatii deoarece,si de data aceasta,izvorul dreptului il constiuie legea,iar nu actul individual,incheiat de alte persoane decat titularul dreptului subiectiv de a exercitaactiunea directa. c.Exceptie veritabila de la relativitate:stipulatia pentru altul Adevarata exceptie de la principiul relativitatii efectelor actului juridic civil o constiuie stipulatia pentru altul sau contractul in favoarea unei a treia persoane. Stipulatia pentru altul este actul bilateral prin care o parte-stipulantulconvine cu cealalta parte-promitentul-ca aceasta din urma sa efectueze o prestatie in favoarea unei a treia persoane-tertul beneficiar,care nu participa la incheierea actului,nici direct,nici prin reprezentare. De retinut ca dreptul tertului se naste direct si in puterea conventiei dintre stipulant si promitent.Doar exercitiul dreptului subiectiv astfel nascut depinde de vointa tertului beneficiar. Codul civil face aplicatii ale stipulatiei pentru altul in materie de renta viagera(art.1642)si de donatie cu sarcina-donatio sub modo(art.828 si 830). Stipulatia pentru altul isi gaseste aplicatie si in materia asigurarilor (Legea nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, M.Of.nr.303/1995).In acest sens art.9 prevede ca Prin contractul de asigurare,asiguratul(stipulant-n.a) se oblige sa plateasca o prima
referat.clopotel.ro

asiguratorului(promitent),iar acesta se obliga ca, la producerea riscului asigurat,sa plateasca asiguratului,beneficiarului asigurarii sau tertului pagubit despagubirea ori suma asigurata,denumita in continuare indemnizatie,rezultata din contractul de asigurare incheiat in conditiile prezentei legi in limitele si la termenele convenite(art.9 a fost modificat prin Legea nr.172/2004).

referat.clopotel.ro