UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CURSUL
DREPT FINANCIAR

RAPORT
CONTROLUL EXECUȚIEI BUGETARE- CARACTERISTICA GENERALĂ

DR,. CUCIURCA DOINA

GURULEA MIHAELA
GRUPA: 1805
Data remiterii :01.12.2019
 2

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………. .1
1. Noțiuni generale despre controlul Execuției Bugetare……………………………………..2
2.Principiile Execuției Bugetare………………………………………………………………..3
2.1 Formele Execuției Bugetare………………………………………………………………...4
2.2 Controlul legislative………………………………………………………………………...5
2.3 Auditul public extern efectuat de Curtea de Conturi…………………………………….7
2.4 Controlul Administrativ – Inspecția financiară………………………………………......8
3. Controlul și Darea de Seamă privind execuția bugetară…………………………….…….9
4. Rapoartele periodice privind executarea bugetelor………………………………………10
5.Rapoartele anuale privind executarea bugetelor……………………………………….....11
6. Valorificarea rezultatelor controlului bugetar……………………………………………12
Concluzii………………………………………………………………………………………..13
Bibliografie……………………………………………………………………………………..14
 3

Introducere

Executarea bugetului de stat reprezintă un ansamblu de acte și operațiuni vizând încasarea

veniturilor și efectuarea cheltuielilor adoptate prin legea bugetară anuală . Ea începe după
adoptarea sa de către Parlament, iar întreaga răspundere pentru aducerea la îndeplinire a
autorizației parlamentare revine Guvernului .

Realizarea veniturilor constituie o obligație pentru Guvern, iar executarea cheltuielilor

bugetare pana la nivelul aprobat constituie un drept al acestuia .
Executarea bugetului se subordonează , cel puțin teoretic ,regulii cnform căreia trebuie să se
acționeze pentru identificarea tuturor resurselor de venituri și încasarea în totalitate a drepturilor
cuvenite statului și pentru efectuarea cheltuielilor în limitele și condițiile stabilite .

Raționalizarea gestiunii Finanțelor publice impune creșterea transparenței ,eficienței și a

eficacități în sistemul bugetar . În acest sens ,una din componentele de bază ale reformei
bugetare promovate în prezent în RM este proiectarea și implementarea unui sistem de control a
execuției bugetare eficient .

Conform bunelor practici din UE, controlul execuției bugetare poate fi definit ca un sistem
general consolidat al guvernului și organelor subordonate acestuia, instituit cu scopul de a
garanta în sectorul public managementul financiar și controlul utilizării fondurilor publice ,
conform principiilor bunei gestionari financiare.
 4

1. Noțiuni generale despre Controlul Execuției Bugetare

Autorul Alexandru Armeanic pune un semn de echivalență între controlul financiar și

controlul execuției bugetare, astfel definind : Controlul financiar este reglementat ca un control
al executării bugetului de stat , menit sa asigure conformitatea executării Bugetului Public
Național.

Legea nr. 181 în cap. VI divizează controlul execuției bugetare astfel:

 Controlul financiar public intern - efectuat de organele de control financiar ale

Ministerul Finanțelor

 Auditul extern în sistemul bugetar - efectuat de Curtea de Conturi

Conform doctrinei, mai găsim și alte clasificări . Astfel, în funcție de momentul efectuării
controlului executării bugetului ,deosebim :1

• Controlul preventiv - control specializat prin care se verifică legalitatea ,opurtunitatea și

conformitatea actelor financiare controlate cu regulile prestabilite pentru acele acte.

• Controlul concomitent - acea formă de control ce se desfășoară relativ în același timp cu

emiterea și aprobarea actelor supuse controlului .

• Controlul Ulterior - se desfășoară după ce actele supuse controlului au fost emise și au produs
efecte juridice . Acesta este cel mai eficient control deoarece se efectuează amănunțit referitor la
acțiunile și documentele care deja au fost efectuate

1
Saguna Drosu Dan, Drept Financiar și Bugetar
 5

2. Principiile Execuției Bugetare

Principiile specifice execuției bugetare vor coincide cu principiile procesului bugetar, dat
fiind faptul că este o componentă din structura acestuia. Aceste principii sunt reglementate în
Caitolul II din LEGE nr. 181 :
 Principiul anualității - Bugetele se aprobă pentru o perioadă de un an bugetar.
 Principiul unității monetare- Toate operaţiunile de încasări şi plăţi bugetare se exprimă în
monedă naţională.
 Principiul unității
 Principiul Universalității -  Toate resursele şi cheltuielile bugetare se reflectă în buget în
sume brute.
 Principiul Balansării-  Orice buget trebuie să fie balansat. Cheltuielile bugetare trebuie să
fie egale cu veniturile plus sursele de finanţare.
 Principiul previzibilităţii şi sustenabilităţii- Politica bugetar-fiscală şi prognozele
macrobugetare pe termen mediu, în baza cărora se fundamentează bugetele anuale, se
elaborează în conformitate cu regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege şi se
actualizează periodic pentru a asigura stabilitate macroeconomică şi sustenabilitate
finanţelor publice pe termen mediu şi lung.
 Principiul performanţei- Resursele bugetare se alocă şi se utilizează în mod econom,
eficient şi eficace, în concordanţă cu principiile bunei guvernări.
  Principiul transparenţei
 Principiul specializării-  Bugetele se elaborează, se execută şi se raportează în baza unui
sistem unic de clasificaţie bugetară.2

2.1 Formele execuției bugetare

2
Lege nr. 181 din 25.07.2014, Finanțele publice și responsabilitățile bugetar-fiscale
 6

Controlul execuției bugetare este determinat atât de rațiuni de ordin politic , in sensul că
Parlamentul este interesat ca guvernul , în realizarea programului său să nu depășească limitele
autorizației parlamentare ce i-a fost acordată , cât și de rațiuni de ordin financiar , guvernul fiind
interesat de buna gestionare a fondurilor publice , evitarea risipei , prevenirea deturnărilor și a
delapidărilor .

În art. 6 din Constituția RM ,controlul execuției bugetului de stat se exercita pe 3 căi:

• Politic;
• Administrativ- financiar specializat ;
• Jurisdicțional ;

După subiecții care realizează controlul execuției bugetare putem deosebi :

• Controlul efectuat de Parlament ;

•Auditul public extern efectuat de Curtea de Conturi ;
• Controlul efectuat de Inspecția Financiară - organ de specialitate a Ministerul Finanțelor.

2.2 Controlul Legsilativ

Parlamentul exercită direct controlul legislativ prin dezbaterea și aprobarea contului general
anual de execuție a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetelor
fondurilor speciale. Prin votul Parlamentului, Guvernul este învestit cu dreptul de gestiune
financiară .

Competența de aprobare este dată numai Parlamentului pentru că în calitate de reprezentant

al poporului , este singura autoritate publică care exercită dreptul de supraveghere privind modul
 7

în care au fost percepute veniturile publice și efectuate cheltuielile aprobate prin bugetul de stat ,
bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale .
Parlamentul exercită un control politic , constând în urmărirea evoluției bugetare , atât cu privire
la realizarea veniturilor ,cât și cu privire la efectuarea cheltuielilor bugetare. Controlul

Parlamentului asupra bugetului se realizează în două momente :

• atunci când se aprobă bugetul și se adoptă legea bugetară anuală

• atunci când se aprobă raportul anual de execuție a bugetului

2.3 Auditul extern efectuat de Curtea de Conturi

Efectuarea controlului Numai asupra raportului anual de execuție a bugetului ar însemna

limitarea acestei operațiuni la o comparație a unor rezultate sintetice cuprinse în acest document
financiar . Un astfel de control ar fi limitat și superficial. De aceea , s-a simțit nevoia instituirii
unui control detaliat conturilor ordonatorilor de credite .
Totodată ,Curtea de Conturi este unica autoritate publica a statului care exercită controlul
asupra formarii , administrării și întrebuințări resurselor financiare publice și administrării
patrimoniului public .
Reiese că Curtea de Conturi este o instituție independentă de orice alt organ de stat , în art.
133 din Constituție a următoarei reglementări ,,Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului
un raport asupra administrării și întrebuințări resurselor financiare publice "3
Concluzionând , Curtea de Conturi este organul care are cele mai largi atribuții când vine
vorba despre controlul administrării patrimoniul statal , ca parte a acestuia fiind și controlul
execuției bugetului anual , care desigur este în legătura strânsă cu toate veniturile și cheltuielile
statului .

2.4 Controlul Administrativ – Inspecția Financiară

3
Constituția Republicii Moldova , publicat: 29.03.2016 în Monitorul Oficial nr.78
 8

Este vorba despre controlul ierarhic ce se exercita în cadrul executive . Controlul executării
bugetare administrativ este realizat de organele de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor
și prin controlul ierarhic superior exercitat de executorii de buget principali , cu privire la modul
în care au fost cheltuite alocațiile bugetare de către subordonații acestuia .

Controlul efectuat de IF se deosebește de controlul Curții de Conturi prin faptul că inspecția

financiară este limitată la efectuarea controlului doar asupra autorităților sau persoanelor care
utilizează mijloace financiare care au fost prevăzute de Legea bugetară anuală , respectiv
atribuția lor este controlul execuției bugetare ,și nu controlul oricăror acțiuni ce țin de
administrarea patrimoniului public al statului .

Astfel , în exercitarea funcțiilor sale , Inspecția financiară efectuează inspectării financiare

la :

• autoritățile
• întreprinderile de stat
• alte persoane fizice și juridice care gestionează de resurse financiare

În Republica Moldova controlul administrativ la fel este realizat de MF ,care este organ al
administrației publice centrale de specialitate în domeniul financiar și are o răspundere
importantă în luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului financiar .
Toate atribuțiile atât a MF,cât și a Inspecției Financiare sunt strâns legate între ele și nu exista
vreo concurenta sau repetare ,toate având o continuitate logică.4

4
https://mf.gov.md/ro/buget
 9

3. Controlul și Darea de Seamă privind execuția bugetară

Legea 181 . Articolul 70 prevede regulile încheierii anului bugetar:

1. În ultima zi lucrătoare a anului bugetar nu se efectuează operațiuni de încasări și plăți , ci doar

operațiuni interne și de încheiere a anului bugetar

2. La data încheierii anului bugetar alocațiile bugetare nevalorificate , precum și soldurile de

mijloace bănești din conturile trezoreriale ale autorităților bugetare se închid , cu excepția
soldurilor proiectelor finanțate din sursele externe

3. Soldurile de mijloace băneşti din conturile bugetelor componente ale bugetului public
naţional, înregistrate la data încheierii anului bugetar, sînt tranzitorii pe anul bugetar următor şi 
sînt accesibile spre utilizare la acoperirea deficitului în limitele prevăzute de legile/deciziile
bugetare anuale.

4. Dacă la finele anului bugetar volumul real înregistrat al deficitului bugetului  asigurărilor
sociale de stat, cu excepţia transferurilor de la bugetul de stat pentru prestaţii de asistenţă
socială,  este mai mic decît volumul transferurilor primite de la bugetul de stat pentru acoperirea
insuficienţei de venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat, Casa Naţională de Asigurări
Sociale va restitui diferenţa la  bugetul de stat în primul trimestru al anului bugetar viitor, în baza
raportului anual privind executarea bugetului.5

5
Lege nr. 181 din 25.07.2014, Finanțele publice și responsabilitățile bugetar-fiscale , art. 70
 10

4. Rapoartele periodice privind Executarea Bugetelor

Ministerul Finanțelor , Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări

în Medicină întocmesc și publică lunar rapoarte privind executarea bugetelor locale , în
conformitate cu periodicitatea și cerințele stabilite de Lege privind finanțele publice locale.

Guvernul prezintă Parlamentului raportul semianual privind executarea bugetului public national
și a componentelor acestuia în termenul prevăzut de calendarul bugetar.

Modul de întocmire și de prezentare a rapoartelor privind executarea bugetelor componente ale

bugetului public national se stabilește de Ministerul Finanțelor.
 11

5. Rapoartele anuale privind Executarea Bugetelor

Rapoartele anuale privind executarea bugetelor se prezintă în format comparabil cu

formatul bugetelor aprobate şi cuprind:

1. Caracteristicile cadrului macroeconomic în anul respective, tendințele indicatorilor în anii

precedenți;

2. Evaluarea implimentării măsurilor de politici bugetar-fiscale în raport cu asumările

prevăzute în buget ;

3. Nivelul de executare a veniturilor , a cheltuielilor și a surselor de finanțare în raport cu

indicatorii planificați ;

4. Explicații la modificările bugetare effectuate pe parcursul anului;

5. Nivelul datoriei de stat ;

6. Nivelul de realizare a performanței în cadrul programelor;

La examinarea și prezentarea în Parlament a rapoartelor anuale privind executarea bugetului de

stat , a bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor asigurării obligatorii de asistență
medicală participă autoritățile publice centrale de specialitate.

După aprobarea de către Parlament , rapoartele anuale se publică în modul și în termenul stabilit
de legislație
 12

6. Valorificarea Controlului Bugetar

Valorificarea rezultatelorcontrolului bugetar reprezintă operațiunea de încheiere a controlului

bugetar. Ea se întemeiază pe constatările formulate în urma controlului și prevede o serie de
modalități de sancționare a neregulilor înregistrate , avand un caracter constructiv .

Natura sancțiunilor aplicate trebuie să confere eficacitate controlului efectuat .Sanctionarea

neregulilor este numai o latura a valorificarii controlului. Tot atat de importantă este, însa, și
activitatea de înlaturare a efectelor ilegalitatilor. Lucrurile devin mai complexe in faz aexecuției
bugetului, atat prin marele număr de abateri de la legea anuală a finanțelor publice, cat prin
gravitatea lor. In situațiile de evaziune fiscală, se dispune recuperarea sumelor datorate și
instituirea obligativitătii plații in viitor.

Pentru întarzierile în constituirea veniturilor bugetare se procedează la recuperare și

introducerea de penalizări dupa caz, de majorari, iar pentru insolvabilitate contribuabilul poate fi
absolvit de debitul stabilit de fisc. în imprejurarea in carecheltuielile programate nu sunt
efectuate la timp se actioneaza pentru eliminarea cauzelor si evaluarea platilor, uneori cu
despagubire pentru beneficiar. Daca se produc deturnari de fonduri se refac destinatiile initiale,
iar cand se constată delapidari se recupereaza sumele însușite ilicit. Alte abateri grave sau care
nu intra în competența organului de control.6

Concluzii

6
https://www.academia.edu/37943954/Dr_Financiar
 13

În urma acestei lucrari am ajuns la urmatoarea concluzie că Execuția bugetului public

național presupune ca realizarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea
bugetară anuală să se facă sub controlul unor organisme de stat cu răspundere în activitatea
bugetară .

Execuția bugetului ridică problema raportului între autoritatea centrală (Ministerul Finanțelor
Publice ) și beneficiarii de fonduri bugetare (instituții ,organisme)
Operațiunile de verificare efectuate prin Trezorerie Finanțelor publice nu înlocuiește însă
controlul financiar preventiv care se organizează și se exercita la fiecare instituție publica .
Tot prin Trezorerie se realizează perfectionarea sistemului informațional și decizional
,folosindu-se sisteme de prelucrare automata a datelor. Astfel se obțin informații certe ,operative
în legătura cu execuția bugetară . Astfel Ministerul Finanțelor dispune de instrumentul pentru
stabilirea strategiei pe termen scurt și lung în domeniul Finanțelor publice ,cunoscând ansamblul
informațiilor privind derularea execuției prin sistemul Trezoreriei .
Efectuarea controlului în domeniul execuției bugetului de către trei organisme de stat
independente permite combaterea procesului de gestiune frauduloasă a veniturilor și cheltuielilor
publice sau alte încălcări din interesul material.
 14

Bibliografie

Saguna Drosu Dan, Drept Financiar și Bugetar

Acte Normative
Constituția Republicii Moldova , publicat: 29.03.2016 în Monitorul Oficial nr.78
Lege nr. 181 din 25.07.2014, Finanțele publice și responsabilitățile bugetar-fiscale

Surse Electronice
https://mf.gov.md/ro/buget
https://www.academia.edu/37943954/Dr_Financiar