Seminar 8.

Nivelul I
1. Definiți noțiunile care desemnează victima infracțiunilor prevăzute la art.238
CP RM;
Victima infracțiunii analizate este, după caz:
1) instituție financiară care desfășoară activitate de acordarea de credite sau de
împrumutarea de fonduri ( prin „instituție financiară” se înțelege persoana
juridică care acceptă depozite sau echivalente ale acestora netransferabile prin
niciun instrument de plată și care utilizează total sau parțial aceste mijloace
pentru a acorda credite sau a face investiții pe propriul cont și risc. Prin activitate
de împrumutarea de fonduri se înțelege încheierea contractului de împrumut. Prin
activitate de acordarea de credite se înțelege încheierea contractului de credit
bancar.)
2) organizația financiară nebancară care acordă împrumuturi sau credite (în acest
sens consemnăm pe piață organizațiilor financiare ne bancare din Republica
Moldova se dezvoltă dinamic. Înființarea și dezvoltarea acestor organizații sunt
dictate de necesitate de finanțare în special sectorului rural. Printre sarcinile
principale ale organizațiilor menționate se numără facilitarea accesului
locuitorilor din zonele rurale la serviciile financiare de bază. Băncile comerciale
nu au filiale și reprezentanți e în majoritatea localităților din mediul rural, astfel
încât împrumutarea de fonduri nu este accesibilă tuturor categoriilor de populație.
Avantajul organizațiilor de microfinanțare, în comparație cu băncile comerciale,
costă în apropierea de consumatorii de servicii financiare, precum și în costul
redus al servicilor prestate. Organizație de microfinanțare reprezintă persoana
juridică a cărei activitate de bază o constituie activitate de microfinanțare.
Organizație de microfinanțare acordă și gestionează împrumuturi. Prin
„împrumut” se înțelege împrumutul în formă de mijloace bănești, acordat de către
organizație de microfinanțare persoanelor fizice sau întreprinderilor micro, mici
și mijlocii, în baza unui contract cu sau fără dobândă, ce urmează a fi restituit la
scadență).
3) asociația de economii și împrumut (asociația de economii și împrumut este
organizație necomercială cu statut juridic special, constituită benevol de persoane
fizice și juridice, asociate pe principii comune, care acceptat de la membrii săi
depuneri de economii, le acordă acestora împrumuturi, precum și alte servicii
financiare, în conformitate cu categoria licenței pe care o deține; asociația, în
funcție de categorie licențe deținute, poate acorda împrumuturi membrilor săi).
4) asigurătorul (asigurătorul este persoana juridică înregistrat în Republica
Moldova care, deține licență pentru desfășurarea activității de asigurare . Caz
asigurat constituie riscul asigurat, prevăzut în contractul de asigurare, a căror
producere conferă asiguratului dreptul de a fi indemnizat sau despăgubit de către
asigurator. Indemnizația de asigurare sau despăgubirea de asigurare se plătește de
către asigurator în bani. Compensarea prejudiciului prin restabilirea sau repararea
bunurilor, prin prestarea de servicii se permite doar cu acordul scris al
asiguratului.)
2. Relatați despre noțiunea „aflate în circulaţie oficială”, utilizată în art.236 CP
RM;
Prin „aflate în circulație oficială„ înțelegem, inclusiv acele semne bănești sau titluri
de valoare care se află în proces de retragere din circulație, dar care nu au fost retrase
definitiv din circulație . Potrivit alin. 2 art. 64 a Legii cu privire la banca naționala
moldovei, la expirarea perioadei de preschimbare bancnotele și monedele metalice
retrase vor înceta să mai fie mijloc de plată.
3. Definiți noțiunile care desemnează acţiunea-scop și acţiunea-mijloc în cazul
infracțiunilor prevăzute la art.238 CP RM;
Fapta prejudiciabilă prev. la alin. 1, art. 238 CP RM e alcătuită din: 1) acțiunea-scop,
2) acțiune-mijloc. Prezentarea unor informații false reprezintă acțiunea-mijloc, cea pe
care legiuitorul o menționează expres în dispoziia de la alin.(1) art. 238 CP RM. Cât
privește acțiunea-scop reprezintă cea pe care legiuitorul nu o consemnează decât tăcit
– aceasta se exprimă după caz, în:
1. Obținerea unui credit, a nui împrumut sau a unei despăgubirițîndemnizații de
asigurare
2. Obțonerea majorării sumei creditului, a âmprumutului sau a
despăgubiri/îndemnizații de aigurare
3. Obținerea unui credit sau împrumut în condiții avantajoase.
Cu alte cuvinte înainte de producerea urmărilor prejudiciabile prevăzute la alin. (1)
art 238 CP RM, scopul infracțiunii în cauză, concretizat în unele din cele 3 forme ale
sale, treb să fie realizat. După survenirea acestor urmări prejudiciabile, nu mai e
posibil ca făptuitorul să urmărească acest scop.
4. Stabiliţi ipotezele în care infracțiunile prevăzute la art.236 CP RM au victimă;
Infracțiunea prevăzută la art. 236 CP RM are victimă atunci când presupune:
1. Luarea ilegală a bunurilor, în contextul punerii în circulație a semnelor bănești sau
a titlurilor de valoare falsă
2. Benefierea ilegală de servicii ori lucrări, în contextual punerii în circulație a
semnelor bănești sau a titlurilor de valoare false. În astfel de cazuri, victim e
posesorul bunurilor luate illegal de către făptuiotor sau, respectiv, prestatorul
serviciilor/executantul/lucrărilor de care beneficază făptuitorul.
5. Reproduceți exemple care se referă la sintagma „uniune monetară de state
străine”, utilizată în art.236 CP RM;
Sunt de părere că exemplele care s-ar referi la sintagma “uniune monetară de state
străine” li se atribuie referința bancnotelor emise de BNM, și astfel trebuie de înțeles
semnele bănești de hârtie (leii moldovenești) puse în circulație de BNM, de exemplu
Hotărârea BNM nr. 319 din 25.11.1999 privind punerea în circulație a bancotei cu
valoare nominal de 500 lei și Hotărârea BNM nr. 249 din 13.10.2003 privind punerea
în circulație a bancnotei cu valoare nominal de 1000 lei. (da nu e precis răspunsul)
6. Definiți noțiunile care desemnează modalitățile normative ale infracțiunilor
prevăzute la art.236 CP RM;
Infracțiunea dată se înfățișează prin intermediul celor două modalități normative
cu caracter alternativ: 1) fabricarea; 2) punere în circulație. La rândul său,
modalitatea normativa de fabricare presupune doua modalități faptice cu caracter
alternativ: a) contrafacere; b) alterare.
În continuare vom face referire la prima din modalitățile normative ale acțiunii
prejudiciabile specificate la alin. (1) art. 236 CP RM.
Astfel, prin ,,contrafacere” se înțelege confecționarea semnelor bănești sau a
titlurilor de valoare false, care imită semnele bănești autentice sau, respectiv, titlurile
de valoare autentice. Această modalitate se realizează diferit, după cum este vorba
despre monede metalice ( prin turnare, ștanțare)
La rândul sau, alterarea constă în modificarea Conținutului sau a semnelor bănești
sau a titlurilor de valoare autentice, creându-se, de regula, aparența unei valori mai
ridicate care i-ar asigura făptuitorului avantaje materiale superioare celor care s-ar fi
putut obține cu semnele banești sau cu titluri de valoare inițiale.
Cea de-a doua modalitate normativă a acțiunii prejudiciabile specificate la alin.(1)
art. 236 CP RM- punerea în circulație - reprezintă operațiunea prin care produsul
fabricării este introdus în circuitul financiar. Aceasta poate fi realizată prin:
efectuarea de plăți; schimburi( inclusiv schimburi valutare); donație; expediere
poștală etc.
7. Reproduceți câte un exemplu care s-ar referi la fiecare din etapele activității
infracționale în cazul infracțiunilor prevăzute la art.236 CP RM.
1) Etapa de pregătire - În modalitatea de punere în circulație poate fi considerată
pregătire de infracțiuni, păstrarea,procurarea,transoportarea sau expedierea
semnelor bănești și titluri de valoare.
Etapa de pregătire - În cazul modalității normative de fabricare se poate
manifestă prin procurarea materialelor destinate pentru contrafacere a
bancnotelor si titluri de valoare.
5) Tentativa de infracţiune - Tentativa în cazul modalității normative de punere în
circulație poate fi considerată acțiunea îndreptată nemijlocit spre punerea în
circulație dacă, din cauze independente de voința făptuitorului aceasta nu reușește
să pună în circulație semnele bănești sau titlurile de valoare.
Tentativa - În cazul fabricării, poate fi considerată - de ex. făptuitorul a incercat
să contrafacă o bancnotă de 500 de lei, însă din cauza materialelor de proastă
calitate, aceasta (bancnota) s-a deteriorat.
6) Infracțiunea consumată - În cazul modalității normative de punere în circulație,
infracțiunea se consideră consumată din momentul transmiterii chiar a unui
singur exemplar.
Consumare - În cadrul fabricării - se consuma din momentul fabricării macar a
unei bancnote sau titluri de valoare care imită semnele bănești aflate în circuitul
legal.
 Sarcini de nivelul II
1. Argumentați dacă este posibil concursul ideal dintre infracțiunile prevăzute la
art.190 și 236 CP RM;
Trecerea în posesia făptuitorului a bunurilor străine, în rezultatul punerii în circulaţie
a semnelor băneşti sau titlurilor de valoare false, se cuprinde de componenţa de
infracţiune specificată la alin.(1) art.236 CP RM şi nu necesită o calificare
suplimentară conform art.190 CP RM sau art.105 al Codului contravenţional. În mod
similar, consumul serviciilor străine, în rezultatul punerii în circulaţie a semnelor
băneşti sau titlurilor de valoare false, nu necesită calificare suplimentară potrivit
art.196 CP RM. La fel nu putem vorbi despre concurs a infracțiunelor prevăzute la
art.236 și 196 încât fapta prejudiciabilă în cadrul escrocheriei care se manifestă în
intenţia făptuitorului de a înşela grosolan o persoană sau un cerc restrâns de
persoane,prin introducerea în circuit civil a unui semn bănesc de calitate proastă,
profitând de anumite împrejurări (de exemplu, lipsa de iluminare, vederea slabă a
persoanei înşelate, aglomeraţia considerabilă etc.), atunci cele comise pot fi calificate
ca pregătire de una dintre faptele prevăzute la art.190 sau 196 CP RM. Pe când
contrafacerea sau alterarea nu poate fi calificată conform alin.(1) art.236 CP RM
atunci când imitarea este de proastă calitate (deci, nu se atestă o asemănare
considerabilă cu semnele băneşti sau titlurile de valoare autentice) şi, ca atare,
produsul infracţiunii, fiind total necorespunzător, nu va avea aptitudinea de a circula.
În aceleaşi condiţii, punerea în circulaţie a unor asemenea imitaţii grosolane formează
una dintre infracţiunile specificate la art.190 sau 196 CP RM, dar în formă
consumată, prin urmare se exclude nicesitatea calificării suplimentare în concurs cu
art.236.
2. Demonstrați dacă este corect a se afirma că art.196 și 238 CP RM se află într-
o relație de concurență;
Apariția art. 238 CP RM a fost o necesitate dictată de proliferarea în practică a
cazurilor când era cu neputința probare prezenței scopului de sustragere, în ipoteza în
care erau prezentate informații false instituției financiare, aceste fiindu-i cauzate
daune materiale . dezvoltarea relațiilor economice de piață în Republica Moldova au
condiționat defalcare din art.196 CP RM a unor norme speciale având scopul prioritar
de apărare penal acestor relații, nu a relațiilor sociale cu privire la patrimoniul .
Apariția art.238 CP RM a fost condiționată și de aplicarea oarecum sporadică a
art.196 CP RM, de gradul de elaborare deocamdată ne evoluat al concepției de
calificare a faptelor în baza art. 196 CP RM. Toate acestea demonstrează că există un
suficient ratio legis(scopul legii) pentru apariția în lege penală autohtonă a
incriminării referitoare la dobândirea creditului prin înșelăciune.
3. Argumentați dacă valorile mobiliare, emise de agenții economici din
localitățile din stânga Nistrului, pot sau nu să reprezinte obiectul material al
infracțiunilor prevăzute la art.236 CP RM;
În cadrul infracțiunei prevăzute la art.236, este important să stabilim că semnele
bănești sau alte titluri de valoare sa se afle în circuit legal și sa fie emise de autorități
competente oficiale, de exemplu băncile naționale a stetelor recunoscute pe plan
internațional. Din acest motiv nu poate fi considerat ca obiect material a infracțiunei
analizate, semnele bănești emise de autoritățile neconstituționale și nerecunoscute
(Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia, Karabahul de Munte, Republica Turcă a
Ciprului de Nord). Respectiv valorile mobiliare, emise de agenții economici din
localitățile din stânga Nistrului nu pot constitui ca obiect material a art.236, însă
contrafacerea, alterarea acestora poate fi calificată ca pregătire de una dintre faptele
prevăzute la art.190 sau 196 din Cod Penal, sau art.105, 106 din Codul
Contravențional. Punerea în circulație a acesotra constituie fapta consumată
prevăzută la art 190,196 CP, ori art.105,106 Codul Contravențional.
4. Stabiliți deosebirile dintre infracțiunile prevăzute la art.236 CP RM și
fapta prevăzută art.2891 din Codul contravențional;
Infracţiunea specificată la alin.(1) art.236 CP RM (presupunând modalitatea
normativă de fabricare) urmează a fi deosebită de fapta de reproducere ilegală a
bancnotelor şi a monedelor metalice emise de Banca Naţională a Moldovei (faptă
prevăzută la art.2891 al Codului contravenţional).
Această faptă se concretizează în reproducerea color a bancnotelor şi a monedelor
metalice emise de Banca Naţională a Moldovei, cu dimensiunea de la 2/3 la 4/3,
parţială sau integrală, în scop publicitar, de informare sau în alte scopuri comerciale.
În primul rând este necesar să analizăm latura obiectivă, astfel Potrivit art. 59 alin.
(3) din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, orice reproducere color a
bancnotelor şi a monedelor metalice, cu dimensiunea de la 2/3 la 4/3 parţială sau
integrală, în scop publicitar, de informare sau în alte scopuri comerciale este interzisă,
fapta prejudiciabila a contravenției date se manifestă prin reproducerea adică procesul
de realizare copiei a semnelor bănești pe panoul publicitar ori pe pliantul unei
companii, de ex reproducerea color imaginea bancnotei naţionale cu valoarea
nominală de 500 lei, denaturată prin modificarea unui simbol şi adăugarea unui text
publicitar. În cadrul infracțiunei prevăzute la art. 236 latura obiectivă se manifestă
într-o activitate mai extinsă care prevede la rândul său fabricarea sau punerea în
circulație. Fabricarea presupune două modalități faptice cu caracter alternativ și
anume contrafacere , alterare. Astfel, prin „contrafacere” se înţelege confecţionarea
semnelor bănești sau a titlurilor de valoare false, care imită semnele bănești autentice
sau, respectiv, titlurile de valoare autentice. La rândul său, alterarea constă în
modificarea conţinutului sau a aspectului semnelor bănești sau a titlurilor de valoare
autentice, creându-se, de regulă, aparenţa unei valori mai ridicate.
În ceea ce privește obiectul material stabilim că în cadrul art.2891 CC aceasta
constituie doar bancnotelor şi monedelor metalice care sunt mijloc de plată în
Republica Moldova, indicând și o condiție necesară (dimensiunea 2/3, 4/3, , parțială
sau integrală) pe când în cadrul art.236 CP obiectul material reprezintă bancnotele şi
monedelor metalice, inclusiv a celor jubiliare şi comemorative, emise de Banca
Naţională a Moldovei sau de organul autorizat al unui stat străin sau al unei uniuni
monetare de state străine), a valorilor mobiliare de stat sau a altor titluri de valoare.
Analizând scopul stabilim în componența art.289 făptuitorul urmărește un scop
publicitar de informare sau în alte scopuri comerciale, de ex. reproducând bancnota
de 100 de lei pe ambalajul produsului pentru a atrage atenția consumatorului, astfel
utilizarea semnelor monedei naţionale în scop publicitar reprezintă o încălcare a art.
11 alin. (1), lit. c) din Legea cu privire la publicitate, iar alin. (2) al aceluiași articol
interzice publicitatea amorală. În cazul art.236, făptuitorul scopului special – scopul
punerii în circulaţie a valutei, titlului de voaloare contrafacut, alterat.
5. Argumentați dacă este posibil concursul ideal dintre infracțiunile prevăzute la
art.238 și 361 CP RM;
Nu este posibil concursul ideal dintre infracțiunele prevăzute la 238 și 361 din
următoarele considerente. În primul rând analizând componța de infracțiune la
art.238 în cadrul modalității faptice de obținere a unui credit, stabilim că informații
false prezentante în scopul obținerii unui credit în condiții mai avantajoase, aceasta
(informația) se conține în documentația de credit, care conform art.3 a legii nr.550
reprezintă o convenție dintr-o bancă și o altă persoană pentru acordarea unui credit,
respectiv purtând un caracter a documentației private. În acest ordin de idei, capătă
calitate oficială doar informația aflată în posesia și la dispoziția furnizorilor de
informație care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate, si/sau adoptate
de organe ori persoane oficiale sau puse la dispozitia lor in conditiile legii de catre
alti subiecti de drept. Astfel nu au statut de organ oficial instituțiile financiare,
organizațiile financiare nebancare și nici asiguratorul. Deci nu putem vorbi despre
confecţionarea, deţinerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale în ipoteza în
care documentația respectivă este prelucrată, sistematizată, prelucrată în cadrul unei
entități private, de ex. informație pentru un contract de credit sau un contract de
asigurare. Nu pot aduce atingere autorităţilor publice confecţionarea, deţinerea,
vânzarea sau folosirea documentelor false, elaborate, selectate, prelucrate,
sistematizate şi/sau adoptate în cadrul unor întreprinderi private, ori puse la dispoziţia
acestora de către alte întreprinderi private. Concurs ideal există atunci când persoana
săvârşeşte o acţiune (inacţiune) care întruneşte elemente a mai multor infracţiuni,
deci nu putem vorbi despre prezența unui concrus ideal dintre 238 și 361, însuși
latura obiectivă care se manifestă prin prezentarea unei infromației în cadrul
documentației private ar exclude califacarea acestei fapte în concurs cu articolul 361.
Concursul ideal de infracţiuni se asemănă cu instituţia concurenţei normelor
juridicopenale sub aspectul că în ambele cazuri există o singură faptă. Deosebirea, în
mod principal, rezidă însă în efectele diferite pe care le presupun aceste două situaţii
juridice: în cazul concursului ideal de infracţiuni devin aplicabile două sau mai multe
norme de incriminare, iar în cazul concurenţei normelor juridico-penale devine
aplicabilă o singură normă. Deci putem relata despre prezența unei concurenți, ci nu
unui concurs. va fi superfluă reţinerea la calificare a art.361 CP RM chiar şi în acele
cazuri când documentele false, prezentate instituţiei financiare, organizaţiei
financiare nebancare, asociaţiei de economii şi împrumut sau asigurătorului, au un
caracter oficial. De această dată, explicaţia constă în următoarele: în asemenea cazuri,
apare concurenţa dintre alin.(1) art.238 CP RM (privit ca normă specială) şi art.361
CP RM (privit ca normă generală). Prezentarea unor informaţii false, care se conţin în
documentele oficiale, constituie nu altceva decât un caz specific de folosire a
documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligaţii. În aceste
condiţii, art.361 CP RM, ca normă generală, nu poate fi aplicat. În concluzie, art.361
CP RM nu-şi poate găsi aplicarea în situaţia în care prezentarea cu bună ştiinţă a unor
informaţii false în scopul obţinerii unui credit, a unui împrumut sau a unei
despăgubiri/indemnizaţii de asigurare, ori al majorării sumei acestora, ori al obţinerii
unui credit sau împrumut în condiţii avantajoase
6. Demonstrați dacă este corect a se afirma că bitcoin (฿) poate
reprezenta obiectul material/produsul infracțiunilor prevăzute la art.236 CP
RM.
În conformitate cu Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a
Consiliului din 30.05.2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind
prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării
terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și
2013/36/UE, monedă virtuală înseamnă „o reprezentare digitală a valorii care nu este
emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod
obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă
sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de
schimb și care poate fi transferată, stocată și tranzacționată în mod electronic.
În accepțiunea legii nr.1232/1992 cu privire la bani BNM sa pronunțat: „Monedele
virtuale existente în lume, în special bitcoin-ul, nu sunt monede în sensul comun al
termenului. Acestea sunt active virtuale fără acoperire reală și fără garantare de
acceptare ca mijloc de plată din partea autorităților monetare. La fel în opinia BNM,
„utilizarea monedelor virtuale nu este reglementată în Republica Moldova. Acestea
nu reprezintă o formă de monedă electronică în sensul Legii nr.114/2012
privind serviciile de plată și moneda electronică. Nu pot avea calitatea cerută de
art. 236 CP RM –„semne băneşti –entitățile desemnate prin sintagma „monedă
virtuală. Or, acestea nu sunt emise de organul autorizat al unui stat străin sau al unei
uniuni monetare de state străine. În afară de aceasta, entitățile în cauză nu au o formă
materializată. Doar entități materializate pot forma obiectul material (produsul)
infracțiunilor prevăzute la art. 236 CP RM, astfel făptuitorul având posibilitatea de a
confecționa un semn bănesc, prin imitarea greutății, dimensiunii, culorii etc.
Principala metoda de obțienere a bitcoinului este miningul, mining este activitatea
care îndeplinește următoarele patru condiții: 1)este practicată de persoane fizice sau
juridice; 2)presupune efectuarea de calcule matematice cu ajutorul unor
echipamente speciale; 3)are drept scop crearea de monede virtuale care ar
reprezenta o remunerație pentru persoana care practică această activitate. Astfel în
cadrul ipotezei în care făptuitorul utilizează ilegal echipamentul străin în scopul
obținerii criptovalutei, poate fi privit în contextul faptelor prevăzute la art. 196 CP
RM și la art. 106 din Codul contravențional, a acţiunii sau a inacţiunii
principale cu acţiunea sau cu inacţiunea adiacentă poate presupune, modalitatea
faptică de folosire a bunurilor altuia în vederea tragerii de foloase
patrimoniale, săvârşită contrar intereselor proprietarului acestor bunuri şi în interesele
personale ale făptuitorului (sau ale terţilor). În acest fel, se exercită o influenţare
nemijlocită infracţională asupra dreptului proprietarului bunurilor de care făptuitorul
este obligat să se folosească în corespundere cu prevederile contractului de muncă
sau ale contractului comercial. Totodată, bunurile victimei sunt folosite în mod
gratuit, în lipsaunei contraprestaţii corespunzătoare. În alt ordin de idei mining paote
avea loc prin infectarea tehnicii victimei prin introducerea unui program-virus care
permite folosirea unui anumit procent din puterea de calcul a computerului infectat,
pentru ca făptuitorul să poată practica mining, în cazul dat este aplicabil art.
2606CP RM, care prevede răspunderea, printre altele, pentru introducerea
datelor informatice în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru
altul, dacă aceste acţiuni au cauzat daune în proporţii mari. În concluzie, fabricarea
sau punerea în circulație a monedelor virtuale nu reprezintă o problemă de natură
penală în sine. Astfel de activități dobândesc conotații penale în prezența unor
condiții suplimentare, atunci când ele apar ca modalități faptice ale unor infracțiuni
(de exemplu, ale infracțiunilor prevăzute la art. 196, 243, 259, 260, 2604, 2606, 279
din Codul penal).

Sarcini de nivelul III

1. Estimaţi care sunt efectele pozitive și/sau negative ale modificărilor operate
în art.238 CP RM prin Legea nr.180 din 25.07.2014;
Prin Legea nr.180 din 25.07.2014 a fost modificat art.238 al CP RM, adoptării
Legii nr.180 din 2014, sub incidența art.238 CP RM a intrat ipoteza de prezentare
cu bună ştiinţă a unor informaţii false înscopul obţinerii
despăgubirii/îndemnizaţiei de asigurare sau al majorării sumei acesteia, dacă prin
aceasta au fost cauzate asigurătorului: daune în mărime mai mare sau egală cu
500 unităţi convenţionale (alin.(1)); daune în proporţii deosebit de mari (alin.(2)).
Nu este oportună introducerea în textul legii a art.238 privind stabilirea
răspunderii penale pentru prezentarea cu bună ştiinţă a unor informaţii false în
scopul obţinerii despăgubirii/îndemnizaţiei de asigurare sau al majorării sumei
acesteia, dacă prin aceasta au fost cauzate asigurătorului daune în mărime mai
mare sau egală cu 500 unităţi convenţionale ori daune în proporţii deosebit de
mari. Aceasta faptă însuși exprimînduse în intenția făptuitorului, făptuitorul
urmăreşte să restituie cele din urmă mijloacele bănești pe care le-a obținut de la
victimă. Dacă însăfăptuitorul urmăreștesă treacă aceste mijloace băneștiîn
stăpânirea lui definitivă, cele săvârşite trebuie calificate nu conform art.238 CP
RM, cipotrivitart.190 CP RM. Altfel spus, scopul folosinţei temporare(şi nu
scopul de sustragere)este cel urmărit de subiectul infracţiunilorspecificate la
art.238 CP RM. Astfel îm conformitate cu pct.2 al Hotărârii Plenului Curţii
Supreme de Justiţie „Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre
sustragerea bunurilor”, nr.23 din 28.06.2004, „nu formează componenţa de
sustragere faptele ilegale care sunt îndreptate nu spre însuşirea, ci spre folosinţa
temporară a bunurilor. Folosinţa temporară a bunurilor o va aprecia instanţa,
ţinând seama că făptuitorulnu urmăreşte scopul de cupiditate, deoarecenu doreşte
să treacă bunurile în stăpânirea lui definitivă. În funcţie de circumstanţele cauzei,
asemenea fapte pot fi calificate conform art.192/1,192/2, 196, 238 etc. din Codul
penal.
2. Considerați oare oportune amendamentele operate în art.236 CP RM prin
Legea nr.33 din 06.05.2012?