UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CURSUL

DREPT PENAL – Partea Specială II

Studiu de Caz

Evadarea din locurile de deţinere - art. 317

Dr.,conf. Vitalie STATI

Gurulea Mihaela

Grupa 1805 anul III

Data remiterii

Chișinău 2020
 Lupta cu criminalitatea nu poate fi eficace fără cunoştinţe criminologice care cercetează
criminalitatea, cauzele şi condiţiile ei, personalitatea infractorului şi prevenirea criminalităţii.
Toate aceste sunt indispensabil legate între ele, scopul final al studierii acestora este elaborarea
sistemului efectiv de prevenire a criminalităţii. Cercetarea problemei combaterii evadărilor din
locurile de detenţie presupune, de asemenea, studierea şi descoperirea caracteristicilor lor
criminologice, astfel încât rezolvarea acestei probleme nu este posibilă doar bazându-se pe
studierea întrebărilor teoretice ale acestei probleme. Cercetarea întrebărilor, ce prin conţinutul lor
constituie caracteristica criminologică a evadărilor, ne permite în final să elaborăm principalele
direcţii, forme şi metode de contracarare a acestora. Legislaţia penală nu se ocupă decât de
represiunea crimei, pe când scopul principal la care trebuie să tindă societatea este reformarea şi
1
îndreptarea infractorilor.

Comiterea infracţiunii este singurul temei al răspunderii penale, adică prezenţa în acţiunile
persoanei prevăzute de legea penală a tuturor semnelor unei componenţe concrete de infracţiune.
Prin urmare, răspunderii penale urmează a fi supusă doar persoana care a comis o faptă direct
prevăzută în dispoziţia unei norme juridico-penale. Astfel, comiterea de către o persoană a unui
delict impune necesitatea calificării corespunzătoare a acestuia. Fără indicarea exactă a
articolului, aliniatului din Codul Penal care a fost încălcat şi ce infracţiune concret a fost comisă
este inadmisibil ca vinovatul să fie tras la răspundere penală şi să i se aplice pedeapsa.2

În primul rând infracţiunea, prevăzută de art.317 CP al RM, trebuie delimitată de eschivarea

de la executarea pedepsei cu închisoare (art.319 CP al RM). Se deosebesc componenţele acestor
infracţiuni în primul rând după obiectul infracţiunii. Evadarea din locurile de deţinere atentează
la relaţiile sociale, care asigură activitatea normală atât a organelor de urmărire penală, cât şi a
instanţelor judecătoreşti, precum şi a instituţiilor penitenciare, relaţii sociale care asigură
obligativitatea actelor procesuale. Obiectul de atentare al eschivării de la executarea pedepsei cu
închisoare cuprinde un cerc mult mai restrâns de relaţii sociale, încălcându-se doar
obligativitatea hotărârilor judecătoreşti pe segmentul aplicării unui singur tip de pedeapsă –
privarea de libertate pe o perioadă determinată

Fapta de evadare din locurile de deținere este incriminata în art. 317 CP RM intr-o varianta
tip și intr-o varianta agravantă. În varianta tip, aceasta fapta este încriminata la alin. (1) art. 317
1
Viorel CHETRARU , NOŢIUNEA ŞI PARAMETRII CANTITATIVI ŞI CALITATIVI AI INFRACŢIUNILOR DE
EVADARE DIN LOCURILE DE DEŢINERE
2
Viorel CHETRARU , Aspecte juridico penale privind delimitarea evadării din locurile de deținere de alte
infracțiuni conexe
CP RM, constând în evadarea din locurile de deținere, săvârșită de persoana care execută
pedeapsa cu închisoare, precum și de persoana care se află sub arest preventiv. 3V.Chetraru
afirmă:,, Caracterul prejudiciabil al evadărilor, comise de către persoanele care execută pedeapsa
cu închisoare sau supuse arestului preventiv, se exprimă în faptul că acestea împiedica activitatea
armonioasă a justiției și realizarea scopurilor pedepsei.

Obiectul juridic special al infracțiunii specificate la art. 317 CP RM îl constituie relațiile sociale
cu privire la prevenirea evadării din locurile de deținere a persoanei care execută pedeapsa cu
închisoare sau a persoanei care se află sub arest preventiv.

Latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabila exprimata în acțiunea de evadare

din locurile de deținere. Actiunea de evadare presupune sustragerea de la privarea de libertate la
care subiectul infracțiunii este supus. Prin părăsirea locului de deținere ori prin scăparea de sub
pază la care acesta se află supus. 4

Evadarea poate fi comisă în orice mod, care poate fi luat în considerare eventual la
individualizarea pedepsei. Nu prezintă nicio importanță pentru existența infracțiunii examinate
dacă deținutul a fost achitat ulterior pentru săvârșirea faptei care a determinat aplicarea măsurii
deținerii, deoarece legea încriminand evadarea din starea legală de deținere, are în vedere
situația existentă în momentul evadării. Latura subiectiva a infracțiunii se caracterizează prin
intenție directă. Motivele acestei infracțiuni se exprima în: recalcitranță, dorința făptuitorului de
a-și vizita persoanele apropiate. Subiectul infracțiunii este persoana fizica responsabila care la
momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani. În plus subiectul trebuie să aibă una din
aceste calități speciale: 1. persoana care executa pedeapsa cu închisoare 2. Persoana care se afla
sub arest preventiv.

Momentul în care o persoana își pierde calitatea specială de persoana care execută pedeapsa
cu închisoare este, după caz: 1) expirării termenului de pedeapsa stabilit; 2) punere în executarea
temeiului eliberării persoanei condamnate din penetenciar, sau, mai târziu, când după verificare,
3
Codul penal al Republicii Moldova, nr.985/2002, adoptat de Parlament la 18 aprilie 2002, publicat în MO nr.128-
129 din 13 septembrie 2002, intrat în vigoare la 12 iunie 2003, republicat în MO nr.72-74 din 14 aprilie 2009;
4
Sergiu BRÎNZA, Vitalie STATI. Tratat de drept penal. Partea Specială
se confirmă autenticitatea actelor de prezentare spre executare a temeiului eliberării sau a
autenticității actului procesual care constituie temeiul în cauza.

Reieşind din analiza prevederilor art.317 CP al RM, se pare că mai corectă este viziunea
autorilor, care consideră totuşi că pentru existenţa componenţei evadării nu are importanţă dacă
vinovatul avea sau nu avea intenţia de a se eschiva de la executarea pedepsei cu închisoare sau
intenţia de a se eschiva de la executarea pedepsei cu închisoare pe o perioadă mai scurtă sau mai
lungă de timp. Nici motivele şi nici scopul pe care l-a urmărit vinovatul nu are valoare pentru
componenţa de infracţiune10. Pedeapsa închisorii după natura sa juridică constă în privarea
persoanei de libertate, deţinerea într-un penitenciar, izolarea de familie, de societate, de
profesiune şi locul de muncă, aflarea acesteia sub pază şi supraveghere continua.

Încălcând acest regim prin comiterea infracţiunii de evadare, făptuitorul îşi dă seama că
părăseşte ilegal locul de deţinere, prevede că prin aceste acţiuni el se sustrage, fie şi pe o
perioadă scurtă de timp, de la respectarea regimului impus de pedeapsa închisorii şi urmăreşte
producerea acestei urmări, deoarece fără a se sustrage de la executarea pedepsei .

Luând în considerare cele menţionate putem concluziona că evadarea din locurile de deţinere
este în cazul abandonării ilegale şi samovolnice a locului privaţiunii de libertate sau de deţinere
preventivă, precum şi ieşirea neautorizată din limitele altor locuri prestabilite de aflare a
condamnatului, sau persoanei deţinute în arest preventiv.

În cele din urmă vom examina o speță din practica judiciară:

 Prin sentinţa Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 29 aprilie 2014, Potînga Roman a
fost condamnat în baza art.317 alin.(1) Cod penal la 3 ani închisoare. În temeiul art.85 Cod
penal, la pedeapsa aplicată, i-a fost adăugată parţial pedeapsa neexecutată fixată prin sentinţa
Judecătoriei Hînceşti din 21 noiembrie 2009, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani şi 11
luni închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis. Potrivit sentinţei, instanţa a
constatat că Potînga Roman, executînd pedeapsa stabilită prin sentinţa Judecătoriei Hînceşti
din 27 noiembrie 2009, în baza art.188 alin.(2) lit.b), d), f), art.192 alin.(1), art.84 Cod penal de
8 ani închisoare, a fost transferat pentru ispăşirea pedepsei în Penitenciarul nr.9 Pruncul,
sectorul 8, din str.Pruncului 44, mun.Chişinău şi, fiind la regim de resocializare, la 22
decembrie 2013, aproximativ la ora 10.30, acţionînd cu intenţie directă, dîndu-şi seama de
acţiunile sale prejudiciabile, acceptînd în mod conştient consecinţele acestora, a evadat din
penitenciarul menţionat, deplasîndu-se într-o direcţie necunoscută.

Inculpatul a avut cererea, ca cauza penală să fie examinată în procedura simplificata în

ordinea art. 364/1 Cod procedura penală. Acuzatorul de stat Furtuna Victor, a solicitat casarea
parțiala a sentinței în partea pedepsei penale, cu rejudecarea cauzei, și de ai Adaugă la pedeapsa
parțial trei ani, 8 luni și 17 zile - pedeapsa neexecutata, astfel să-i fie definitiv stabilit 5(cinci) ani
închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Argumentând prin faptul că
pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă, adică instanța de fond neluând în considerație
circumstanțele agravante și anume că acesta avea antecedente penale nestinse, și plus la aceasta
să se ia în considerație faptul că acesta anterior a fost condamnat, ispășind pedeapsa în
penitenciar de tip deschis, și de aici parerea mea este că acesta nu a luat învățătura și nu a făcut
concluziile necesare, și de aici reieșind că pedeapsa aplicată nefiind suficientă pentru reeducarea
lui. La rândul său inculpatul Saculțan, a indicat că se căiește sincer de cele comise
conștiintizandu-le, faptul că și soția lui nu este încadrată în timpul muncii, are la întreținere 2
copii minori, și mama sa în vârsta de 91 de ani. În doctrina penală, în cazul săvârșirii unei
infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură sa înfăptuiască nemijlocit actiunea de
individualizare a pedepsei pt infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de
acțiune în vederea realizarii operațiunii respective. Și in concluzie, în urma analizei dosarului,
consider că i s-a aplicat corect pedeapsa, din motiv că acesta are antecedente nestinse, faptul că
acesta a fost condamnat cu ispășirea pedepsei penale în penetenciar de tip deschis, acesta nu a
tras concluziile necesare privind reeducarea și corijarea sa. Latura obiectivă a constatat în fapta
prejudiciabila exprimata în acțiunea de evadare din locurile de deținere. Actiunea de evadare
presupune sustragerea de la privarea de libertate la care subiectul infracțiunii este supus. La fel și
latura subiectivă aici este prezentă, inculpatul a avut intenție directa de a evada din locul de
deținere. Din acest punct de vedere se ajunge la concluzia că, în cauza nu s-a comis eroarea de
drept prevăzută în art. 427 Cod de procedură penală la care se face trimitere deci, nu persista
temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa stabilită inculpatului fiind aplicată de către
instanța de apel în limitele legii, din care considerente se impune inadmisibilitatea recursurilor ca
fiind vădit neîntemeiate.

Concluzii :
Putem încheia prin faptul că evadarea din locurile de detenție este o infracțiune comisă de către
cei care își ispășesc pedeapsa închisorii sau sunt sub arest (art. 317 CP al RM). În scopul
individualizării pedepsei este extrem de important de a delimita evadarea de alte infracțiuni care
atentează la justiție. În acest lucru, am încercat să pătrundem în esența principală acestui articol.
Am dedus faptul că unul din semnele obligatorii ale laturii obiective a evadării este locul
săvârşirii infracţiunii – instituţia închisorii, izolatorul de deţinere preventivă, biroul ofiţerului de
urmărire penală, etc. Eschivarea de la executarea pedepsei cu închisoare este comisă în afara
instituţiei de deţinere.

Bibliografie :
1. Codul penal al Republicii Moldova, nr.985/2002, adoptat de Parlament la 18 aprilie 2002,
publicat în MO nr.128-129 din 13 septembrie 2002, intrat în vigoare la 12 iunie 2003, republicat
în MO nr.72-74 din 14 aprilie 2009;

2. Sergiu BRÎNZA, Vitalie STATI. Tratat de drept penal. Partea Specială

3. Viorel CHETRARU , NOŢIUNEA ŞI PARAMETRII CANTITATIVI ŞI CALITATIVI AI

INFRACŢIUNILOR DE EVADARE DIN LOCURILE DE DEŢINERE

4. Viorel CHETRARU , Aspecte juridico penale privind delimitarea evadării din locurile de
deținere de alte infracțiuni conexe

5. Dosarul nr. 1ra-107/2015 - http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=3730