Liberarea de

răspundere penală
ELABORAT MASTERAZI GR.SP12:
BELENCIUC TATIANA
ȚUGUI VICTOR
Cuprins:
 Introducere
 1.Liberearea de răspundere penală
 1.1Noțiunea și temeiul liberării de răspundere
penală
 1.2.Modalitățile liberării de răspundere penală
 Concluzii și recomandări
Introducere
Săvârșirea unei infracţiuni are drept consecinţă răspunderea penală a
infractorului și sancţionarea acestuia.
În cazul săvârșirii de infracţiuni caracterul inevitabil al răspunderii penale
nu trebuie înţeles ca fiind absolut, fiindcă este posibil ca, prin voinţa
legiuitorului, în anumite situaţii, stări, împrejurări, să fie înlăturată
răspunderea penală pentru fapta săvârșită, apreciindu-se că nu mai este
necesară tragerea la răspundere penală a infractorului. Prin voinţa legiuitorului
persoana poate fi liberată de răspundere penală conform prevederilor art. 53-
60 cuprinse în Capitolul VI din Codul penal al Republicii Moldova.
Intervenția juridică penală, reacția socială împotriva faptelor nelegitime a
tuturor celor care încalcă legea, necesită o fundamentare stiințifică, având un
scop bine determinat.
1.1 Noțiuni generale despre liberarea de
răspundere penală
 Atingerea scopurilor generale si speciale de prevenție prevăzute de CP al RM care prevede
că „pedeapsa constituie nu numai o osînda pentru infracțiunea, ci are drept scop și
corectarea si reducerea condamnaților în spiritul atitudinii cinstite față de muncă,
executării stricte a legilor, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atit din partea
condamnatilor, cît și din partea altor persoane.” Pedeapsa nu urmărește drept scop de a
cauza suferințe fizice sau înjosirea demnitații persoanei.
 Atingerea acestor scopuri de multe ori este posibilă fără tragerea vinovaților la răspundere
penală. Răspunderii penale, dupa cum se știe nimeni nu poate fi declarat vinovat de
săvirșirea unei infracțiuni nici supus unei pedepse penale, decît in baza unei hotărîri a
instanței de judecată și în strictă conformitate cu legea penală.
 Inlăturarea răspunderii penale nu este un act arbitrar, necesitatea ei este determinată de
anumite fenomene ce fac ca ea, utilitatea răspunderii penale să dispară, cum avem spre
exemplu: stingerea ecoului social al infracțiunii; restabilirea ordinii sociale o dată cu
trecerea timpului, schimbarea unor raporturi între parți în societate.
 Însăși noțiunea de răspundere penală, a apărut in dreptul penal al țării noastre în anul
1961, cînd CP al RM a folosit această noțiune in denumirea și textul articolelor. Analiza
art.46 al vechiului CP al RM demonstrează ca deși legislatorul nu folosește direct in text
termenul „liberare de răspundere penală”, este vorba de fapt de anume această liberare. După
natura sa juridică, liberarea de răspunderea penală reprezintă liberarea persoanei care a
comis o infracțiune de consecințele juridice ale acestei infracțiuni.
De aici reiese că răspunderea penală poate fi aplicată numai persoanelor care au
săvârșit o faptă prejudiciabilă, adică ce conține o componentă de infracțiune, iar liberarea de
răspundere penală va însemna renunțarea organelor oficiale, pe baza unor cauze obiective și
subiective cerute de legea penală, de a mustra, condamna public aceste persoane și faptele lor.
 Indicii care caracterizează natura juridică a
liberării de răspundere penală
1.
 Constă în faptul că orice modalitate a
acestei instituții se aplică numai
persoanelor ale căror acțiuni conțin o
componenta de infracțiune. Atunci cînd
acțiunile persoanei nu conțin o
componenta de infracțiune și este
liberată de răspunderea penală constă în
faptul că acestei persoane trebuie să i se
compenseze toate cheltuielile făcute în
legătură cu intentarea nejustă a unui
proces împotriva ei, lucru exclus în
cazul cînd persoana este liberată de
răspunderea penala.
2.
 constă în faptul că orice modalitate a se
aplica la aprecierea organelor de
anchetare și judiciare. Acest fapt e
confirmat prin dispozițiile articolului 54-
60 CP al RM care prevăd modalități
aparte ale liberării de răspundere penală.
În CP al RM întilnim de exemplu, că dacă
judecata consideră, ea poate aplica față de
aceasta persoana măsurile de constringere
cu caracter educativ. Cuvintele, mai bine
zis îmbinarea de cuvinte „persoana poate
fi liberată” sunt folosite și în dispozițiile
altor articole.
Temeiurile liberării de răspunderea penală
I.
 Savârșirea unei acțiuni
neânsemnate sau care nu
prezintă un mare pericol social;
II.
 Lipsa totală sau prezența unui
caracter prejudiciabil nu prea
mare a personalității
vinovatului, care, datorită
acestui fapt, sau, în genere nu
are nevoie de reeducare sau
poate fi reeducat fară aplicarea
pedepsei.
1.2 Modalitătile liberării de răspunderea
penală.
1) liberarea de răspundere penală a minorilor (art. 54 al CP al RM);
2) liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspunderea contravențională
(art 55 al CP al RM);
3) liberarea de răspunderea penală în legătură cu renunțării de bună voie de la
săvîrșirea infracțiunii(art. 56 CP al RM)
4) liberarea de răspunderea penală în legătură cu căința activă (art. 57
al CP al RM).
5) liberarea de răspunderea penală în legătură cu schimbarea situației (art. 58 al
CP al RM);
6) libertarea condiționată de răspundere penală (art. 59 CP al RM)
7) prescripția tragerii la răspundere penală (art. 60 al CP al RM);
 Liberarea de răspundere penală a minorilor
Art. 54 CP al RM prevede posibilitatea liberării de răspundere penală a persoanei în vîrstă de pînă la 18 ani care
a săvîrșit pentru prima o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, dacă să constatat că corectarea ei este posibilă
fără a fi supusă răspunderii penale.
Al. 2 al aceluiași articol prevede ca persoanelor liberate de răspundere penală li se pot aplica măsurile de
constrîngere cu caracter educativ prevăzute la art. 104 CP al RM, care nu constituie o pedeapsă penală.
Reieșind din prevederile acestui articol vom avea două temeiuri în baza cărora este posibilă liberarea de
răspundere penală:
1. lipsa gradului prejudiciabil al infractiunei comise (legea prevede posibilitatea liberării doar în cazurile
săvârșirii infracțiunii ușoare sau mai puțin grave).
2. lipsa caracterului prejudiciabil al infractorului minor, adică însăși persoană nu prezintă pericol sporit
(corectarea acestora este posibilă fără supunerii lor pedepsei și răspunderii penale. ) Iar condiția genrerala în
prezența căreia se aplică această modalitate de eliberare - savirsirea infractiunei pina la atingerea virstei
majoratului.
 Legea interzice aplicarea acestei modalități de liberare de răspundere penală în cazurile cind persoană
vinovată are antecedente penale, la fel nu este permisă aplicarea ei repetată. Însă art.104 CP al RM prevede
că în cazul eschivării sistematice de la măsurile de constringere cu caracter educativ de către minori,
instanța de judecată la propunerea organelor de stat specializate anulează măsurile aplicate și trage
vinovatul la răspundere.
 Liberarea de răspundere penală cu tragerea la
răspundere contravențională
 Conform legii, răspunderea penală pentru infracţiunea săvârșită poate fi înlocuită cu o altă formă de răspundere,
extrapenală, care atrage o sancţiune cu caracter contravențional .
 Esenţa acestui tip de liberare de răspundere penală constă în aceea că fapta comisă rămâne a fi considerată
infracţiune, însă instanţa de judecată, în condiţiile stipulate în art. 55 din CP al RM, dispune înlocuirea răspunderii
penale cu răspundere contravențională.
 Condiţiile în care este posibilă liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională sunt
următoarele:
 1) persoana a săvârșit o infracţiune pentru prima oară;
 2) infracţiunea săvârșită este ușoară sau mai puţin gravă ( cu excepţia infracțiunilor prevăzute la art. 1811, 256,
art.264 alin.(2), art.2641, 303, 314, art. 326 alin. (11), art. 328 alin. (1), art. 332 alin. (1), art. 333 alin. (1), art. 334
alin. (1) şi (2), art. 335 alin. (1) și art. 3351 alin. (1))
 Aceste condiţii trebuie să fie prezente în cumul. Dacă persoana a fost condamnată anterior pentru o altă
infracţiune, însă antecedentul penal a fost ridicat sau s-a stins în ordinea prevăzută de lege, atunci săvârșirea unei
noi infracţiuni se recunoaște ca fiind săvârșită pentru
 prima oară. Dacă persoana a comis anterior vreo infracţiune, însă termenul prescripţiei tragerii la răspundere
penală a expirat, atunci noua infracţiune săvârșită se consideră ca săvârșită pentru prima oară.
 În cazul când instanţa de judecată apreciază că sunt îndeplinite condiţiile expuse mai sus,
poate libera persoana de răspundere penală, adoptând o sentinţă de încetare a procesului penal (art.
391 din CPP al RM) și aplicându-I făptuitorului sancţiuni contravenționale:
1) amendă în mărime de până la 150 de unităţi convenţionale;
2) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an;
3) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii pe un termen de la 3 luni la un an;
4) privarea de dreptul special de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la 3 ani;
5) privarea de dreptul special de a deţine armă şi de portarmă pe un termen de la 3 luni la un an;
6) muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de la 10 la 60 de ore;
7) arest contravenţional de până la 30 de zile.
În acest caz sancţiunile respective nu reprezintă o pedeapsă penală, de aceea nu atrag apariţia
antecedentelor penale.
Liberarea de răspundere penală în legătură cu
renunțarea de bună voie la săvârșirea infracțiunii.
Legislația penală definește renunțarea de bună voie la săvîrșirea infracțiunii ca
încetarea de către persoana a pregătirii infracțiunii sau încetarea acțiunilor (inacțiunilor)
îndreptate nemijlocit spre săvârșirea infracțiunii, dacă persoana era conștientă de
posibilitatea consumării infracțiunii.
Astfel, nu poate fi supusă răspunderii penale pentru infracțiune persoana daca ea, benevol
si definitiv, a renunțat la ducerea pînă la capăt a acesteia, fiind supusă răspunderii doar în
cazul cînd fapta săvîrșita conține o altă infracțiune consumată.
Legislația prevede liberarea de răspundere penală a participanților la infracțiune:
 Organizatorul si instigatorul infractiunii nu se supun răspunderii penale dacă ei printr-
o înștiințare la timp a organelor de drept sau prin alte măsuri întreprinse, au
preîntâmpinat ducere de către autor a infracțiunii pînă la capăt.
 Complicele infracțiunei nu se supune răspunderii penale dacă a întreprins toate
măsurile ce depindeau de el pentru a preîntîmpina comiterea infracțiunii.
 Liberarea de răspundere penală în legătură
cu căința activă
CP al RM în art.57 stipulează căința activă a persoanei în calitate de temei pentru liberarea acesteia de la răspunderea
penală pentru faptă săvârșită, formulând criteriile generale ale căinței active si stipulând consecințele juridice referitor la
diferite categorii de infracțiuni.
În conformitate cu al.l art.57 CP al RM, persoana care pentru prima oară a săvârșit o infracțiune ușoară sau mai puțin
gravă poate fi liberată de răspundere penală, dacă ea, după săvârșirea infracțiunii, s-a autodenunțat de bună voie, a
contribuit activ la descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau, în alt mod, a reparat
prejudiciul cauzat de infracțiune.
Liberarea de răspundere penală în legătură cu căință activă urmărește scopul de a înlesni descoperirea infracțiunilor
savirsite și repararea prejudiciului său reducerea consecințelor infracțiunii. Reieșind din contextul art.57 din CP al RM,
liberarea de răspundere penală în legătură cu căință activă a persoanei poate fi stabilită în baza următoarelor temeiuri:
a) Infracțiunea ușoară a fost savirsita de persoană pentru prima dată.
b) A fost savârsită o infracțiune mai puțin gravă (art.16 al.3 din CP al RM).
c) După savirsirea infracțiunii persoană s-a autodenunțat.
d) După autodenunțarea de bună voie persoană a contribuit activ la descoperirea infracțiunii.
e) Persoana a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau, în alt mod, a reparat prejudiciul pricinuit de
infracțiune.
 Liberarea de răspundere penală în legătură cu
schimbarea schimbării situației
 Această modalitate este prevăzută expres in art. 58 al CP al RM ca: „Persoana care a săvârșit o
infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspunderea penală dacă se va constata că la
data judecării cauzei, datorită schimbării situației, se va stabili că persoana sau fapta savârsită nu mai
prezintă pericol social.”
 Modalitatea respectivă conține 2 temeiuri asemănătoare, însă nu identice, ale liberării de răspundere
penală.
I- pierderea caracterului prejudiciabil al faptei săvârșite datorită schimbării situației
E posibila deci, daca, în primul rînd, s-a schimbat situația și, în al doilea rînd, daca, anume schimbarea
situației a dus la pierderea caracterului social periculos al faptei săvârșite(cerea de la starea de război la viață
pașnică, anularea sistemului de distribuire pe cartele, anularea sistemului de colectare obligatorie a
produselor agricole de la populație etc.).
II- pierderea caracterului prejudiciabil al faptei săvârșite datorită schimbării situației
Schimbarea situației în cazul examinat se referă numai la situația care il înconjoară pe infractor. Astfel de
schimbări ale situației nu sunt legate de modificarea condițiilor altor lucrători ale acelei întreprinderi,
organizații, locuitori ai acelei localități. Această schimbare obiectivă a situației poate să aibă loc din voința
vinovatului, cînd el, dorind, de exemplu, se rupe cu mediul infracțional, se aranjează la lucru, se străduie să
obțină aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical, pentru a se trata de alcoolism etc.
Liberarea condiţionată de răspundere
penală
Art. 59 din CP al RM prevede liberarea condiţionată de răspundere penală.
În privinţa persoanei puse sub învinuire pentru săvârșirea unei infracţiuni ușoare sau mai puţin
grave, care își recunoaște vinovăţia și nu prezintă pericol social, urmărirea penală poate fi
suspendată condiţionat, cu liberarea ulterioară de răspundere penală în conformitate cu procedura
penală, dacă corectarea acestei persoane este posibilă fără aplicarea unei pedepse penale.
 Astfel, este posibilă liberarea de răspundere penală în baza acestui temei doar în cazul în care
sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
1) persoana a comis o infracţiune ușoară sau mai puţin gravă;
2) persoana este pusă sub învinuire pentru comiterea acestei infracţiuni;
3) persoana își recunoaște vinovăţia;
4) persoana nu prezintă pericol social;
5) este posibilă corectarea persoanei fără aplicarea unei pedepse penale.
 Prescripția tragerii la răspundere
penală
 Prescripția răspunderii penale, este o cauză de înlăturare a răspunderii penale care
constă în înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiunea săvîrșită pe temeiul
trecerii, în anumite condiții, a unui interval de timp, cu consecința stingerii raportului
juridic de răspundere penală născut prin săvîrșirea infracțiunii și scoaterii acesteia de
sub incidența legii penale.
 Astfel, conform art. 60 C.P. al R.M, alin. 1 persoana se liberează de răspundere
penala daca din ziua săvârşirii infracţiunii au expirat următoarele termene:
 a) 2 ani de la săvârşirii unei infracţiuni uşoare;
 b) 5 ani de la săvârşirii unei infracţiuni mai puţin grave;
 c) 15 ani de la săvârşirii unei infracţiuni grave;
 d) 20 de ani de la săvârşirii unei infracţiuni deosebit de grave;
 e) 25 de ani de la săvârşirii unei infracţiuni excepţional de grave.
În dependentă de gradul pericolului social al acțiunii comise și luind în considerație purtarea vinovatului după
săvîrșirea infracțiunii, legislația în vigoare prevede 4 modalități de prescripție a tragerii la răspunderea penală:
1) prescripţia e nediferenţiată; ; Dacă persoana care a săvârşit infracţiunea se sustrage de la anchetă şi
judecată, atunci ea poate fi trasă la răspundere penală, când din timpul săvârşirii infracţiunii au trecut
cincisprezece ani şi prescripţia n-a fost întreruptă prin săvârşirea unei noi infracţiuni.
2) Prescripţia e diferentiată Dacă persoana care a săvârşit infracţiunea nu se sustrage de la anchetarea penală şi
judecată, atunci ea nu poate fi trasă la răspundere penală, când din ziua săvârşirii infracţiunii au trecut
următoarele termene:
-un an din ziua săvârşirii unei infracţiuni, pentru care, conform Codului penal al R.M., nu poate fi stabilită o
pedeapsă mai severă decât munca corecţională;
-trei ani din ziua săvârşirii infracţiunii, pentru care, conform Codului penal al R.M., poate fi stabilită o
privaţiune de libertate până la doi ani;
-cinci ani din ziua săvârşirii infracţiunii, pentru care, conform Codului penal al R.M., poate fi stabilită o
privaţiu-ne de libertate până la cinci ani;
-zece ani din ziua săvârşirii infracţiunii, pentru care, conform Codului penal al R.M., poate fi stabilită o
pedeapsă mai severă decât privaţiunea de libertate pe cinci ani
3) prescripţia e facultativă; Conform art. 46 C.P. al R.M., când persoana a săvârşit o infracţiune, pentru care, în
baza legii penale, poate fi stabilită pedeapsa cu moartea, prescripţia în fiecare caz concret este lăsată pe seama
aprecierii judecăţii. Dacă judecata nu va găsi de cuviinţă să aplice prescripţia, pedeapsa cu moartea nu poate fi
stabilită şi ea' urmează a fi înlocuită prin privaţiune de libertate.
4) excepţie de la regulile generale ale prescripţiei. Conform dreptului internaţional, criminalii fascişti ce au
săvârşit infracţiuni militare sau contra păcii şi omenirii, trebuia judecaţi şi pedepsiţi indiferent cât timp a trecut
de la data săvârşirii crimei.
Concluzii și recomandări

 Răspunderea penală apare ca o consecință inevitabilă a săvîrșirii unei infracțiuni, deoarece

astfel întregului mecanism al reglementării juridice a relațiilor de apărare socială ar deveni
inoperantă.
 Înlăturarea răspunderii penale nu este un act arbitrar necesitatea ei este determinată de
anumite fenomene ce fac ca ea, utilitatea răspunderii penale să dispară, cum avem spre
exemplu: stingerea ecoului social al infracțiunii, restabilirea ordinii sociale odată cu trecerea
timpului, schimbarea unor raporturi între părți în societate.

 Deci în final putem spune că liberarea de răspundere finală oferă posibilitatea unor cetățeni
de a fi eliberați de răspundere finală luînd in considerație împrejurările săvîrșirii infracțiunii.
Liberarea de răspundere penală ar putea acorda cetățenilor deschiderea unei căi noi in viața
si acele gînduri care iar îndruma corect in viață!
 Vă mulțumim
pentru atenție!