RASPUNDEREA PENALA

Raspunderea penala – institutie fundamentala a dreptului penal

Notiune = raportul juridic penal de constrangere, nascut ca urmare a savarsirii infr., intre stat, pe
de o parte, si infractor, pe de alta parte, raport complex al carui continut il formeaza dreptulul statului, ca
reprezentat al societatii, de a trage la raspundere pe infractor, de a i se aplica sanctiunea prevazuta pentru
infr. savarsita si de-al constrange sa o execute, precum si obligatia infractorului de a raspunde pentru fapta
sa si de a se supune sanctiunii aplicate, in vederea restabilirii ordinii de drept si restaurarii autoritatii legii.

PRINCIPIILE RASPUNDERII PENALE

Notiune = idei de baza ce se regasesc in normele de reglementare a raspunderii penale;

Principiile raspunderii penale in cazul persoanei fizice;

1) Principiul legalitatii – principiu fundamental al intregului sistem de drept si al dreptului

penal, constand in nasterea, desfasurarea si solutionarea raportului penal ce are loc pe baza legii si in stricta
conformitatea cu aceasta (legalitatea incriminarii + legalitatea sacntiunilor de drept penal);
2) Infractiunea este unicul temei al raspunderii penale – art. 15 (2) - raspunderea penala se
intemeiaza numai pe savarsirea unei infr.;
3) Principiul umanismului – isi gaseste expresie in conditiile si continutul constrangerii
juridice, care intervine in cazul savarsirii infractiunii; (ex: interzicerea torturii sau aplicarii pedepsei cu
moartea);
4) Principiul raspunderii penale personale –se constituie ca o garantie a libertatii persoanei -
raspunderea penala revine numai persoanei care a savarsit ori a participat la savarsirea unei infractiuni;
5) Principiul unicitatii raspunderii penale – raspunderea pentru fapta savarsita se stabileste o
singura data si nu poate fi reluata in viitor, daca se stinge prin modurilor prevazute de lege
- art. 6 NCPp – nicio pers. nu poate fi urmarita sau judecata pentru savarsirea unei infr. atunci cand fata
de acea pers. s-a pronuntat anterior o hotarare penala definitiva cu privire la aceeasi fapta;
6) Principiul inevitabilitatii raspunderii penale – oricine savarseste o infr. raspunde penal,
raspunderea fiind o consecinta inevitabila a savarsirii unei infr.; + se afla in stransa legatura cu principiul
oficialitatii – obligativitatea punerii in miscare si a exercitarii actiunii penale;
7) Principiul individualizarii raspunderii penale – rasp. penala trebuie sa fie diferentiata in
functie de gravitatea infr., de pers. infractorului pentru a asigura atat sanctionarea corecta a infractorului, cat
si realizarea preventiunii generale si speciale (art. 74-106);
8) Principiul prescriptibilitatii raspunderii penale – cu cat raspunderea penala intervine mai
tarziu fata de data savarsirii infr., cu atat eficienta ei scade, rezonanta sociala a infr. se stinge treptat
 in legislatia romana au fost prevazute dispozitii prin care este stabilita prescriptia raspunderii
penale pentru aproape toate infr., exceptand infr. de genocid, contra umanitatii, de razboi, infr. de omor si
infr. intentionate urmate de moartea victimei – care sunt imprescriptibile atat cu privire la raspunderea
penala, cat si la executarea pedepsei;

Principiile raspunderii penale in cazul persoanei juridice;

1
 a) raspunderea penala a pers. juridice poate interveni pentru orice infr. – sistemul rasp.
penale generale pentru pers. juridica este cuprinzator intemeiat si realist fiindca lasa posibilitatea organelor
penale sa observe in raport cu realitatile concrete daca la comiterea faptei a contribuit si pers. juridica;
b) rasp. penala a pers. juridice nu exclude si rasp. penala a pers. fizice care a contribuit la
comiterea infr. – si anume, pers. fizice din conducerea pers. juridice + cei care act. ca prepusi ai pers.
juridice + cei care savarsesc fapta in realizarea obiectului de activitate ori in interesul pers. juridce si cu
incuviintarea acesteia;
- raspunderea penala a pj nu e conditionata de raspundeea penala a pf care a savarsit fapta prev de lege.
c) rasp. penala nu intervine pentru pers. juridice de drept public – si anume, statul, autoritatile
publice, si institutiile, dar acestea din urma doar pentru infr. savarsite in exercitarea unei activitati ce nu
poate face obiectul domeniului privat;
- insitutiile publice care savarsesc infractiuni in exercitarea unei activitati care poate face obiectul
domeniului privat pot raspunde penal( ex : pj care desf activ in domeniul invatamantului, sanatatii )

CAUZELE CARE INLATURA RASPUNDEREA PENALA

Aspecte generale

Notiune = anumite stari, situatii, imprejurari ulterioare savarsirii infr., reglementate de lege, in
prezenta carora se stinge raportul juridic penal de conflict, se stinge dreptul statului de a aplica o sanctiune
infractorului si obligatia acestuia de a executa acea sanctiune
 cauze generale = sunt prevazute in Partea generala si privesc orice infractiune – amnistia, prescriptia,
lipsa/retragerea plangerii prealabile si impacarea. Aceste cauze inlatura caracterul penal al faptei (cele
justificative + de neimputabilitate);
 cauze speciale = cauze de nepedepsire speciale prevazute in Partea generala si care sunt subiective si
privesc conduita faptuitorului in timpul savarsirii faptei (desistarea, impiedicarea savarsirii infr/producerii
rezultatului) + cauze de impunitate prevazute in Partea speciala, subiective si care privesc conduita
faptuitorului dupa comiterea faptei (ex: calitatea de membru de familie a tainuitorului –art. 270-3);

AMNISTIA
1. Notiune;
Amnistia – actul de clementa al Parlamentului Romaniei, care prin legea organica, potrivit Constitutiei
Romaniei, din considerente de politica penala, este inlaturata aspunderea penala pt infractiuni comise
anterior adoptarii acestei legi de amnistie.
art. 152 NCp – amnistia inlatura raspunderea penala pentru infractiunea savarsita. Daca intervine
dupa condamnare, ea inlatura si executarea pedepsei pronuntate, precum si celelalte consecinte ale
condamnarii. Amenda incasata anterior amnistiei nu se restituie .
 efectele amnistiei se produc in rem si se rasfrang asupra tuturor participantilor la savarsirea faptei
amnistiate + cand actul de amnistie leaga beneficiul acesteia de anumite conditii privind pe infractor,
amnistia capata caracter mixt, operand nu numai in rem, ci si in personam + nu inlatura caracterul penal
al faptei, care ramane in continuare infractiune;

2. Felurile amnistiei;

2
 a) dupa sfera de cuprindere – generala (priveste orice infr. indifernt de gravitatea ei, natura sau sediul
incriminarii) + speciala (anumite infr. particularizate prin cuantum, natura ori calitatea infractorului
etc);
b) dupa conditiile in care amnistia devine incidenta – neconditionata ( = pura si simpla, incidenta ei nu
este subordontata niciunei conditii) + conditionata (cond. de indeplinirea unor conditii – ex: prin infr.
sa nu se fi produs vren prejudiciu si daca s-a produs, sa fi fost reparat ori sa nu depaseasca un anumit
cuantum);
c) dupa stadiul procesului in care se gaseste infr. amnistiata – antecondamnatorie ( proprie ) +
postcondamnatorie ( improprie ) – art. 152 NCp;

3. Obiectul;

 Amnistia priveste infr. savarsite anterior adoptarii ei, si pe cele care sunt anume prevazute in
legea prin care este acordata (prin indicarea textelor de lege care incrimineaza faptele ce sunt amnistiate/
gravitatea infr./ indicarea varstei infr./ prejudiciul cauzat prin infr./ antecedentele penale ale infr, etc);
 Delimitarea sferei de incidenta a actului de amnistie este conditionata uneori de varsta
infractorului – ( ex : minor, pers peste 70,80 de ani ) –, de antecedentele penale ale infractorului - sa nu fie
recidivist – , de prejudiciul cauzat prin infractiune, de forma de vinovatie cu care sunt savarsite faptele.
 delimitarea sferei obiectului amnistiei:
a) daca sunt indicate infractiunile prin pedeapsa prevazuta de lege – se are in vedere maximul special
prevazut de lege pentru infr. fapt consumat din momentul acordarii actului de amnistie, si nu cel prevazut
de lege din momentul comiterii faptei;
b) amnistia priveste infr. savarsite pana in ziua adoptarii legii de amnistie (nu si cele care au fost
savarsite in ziua adoptarii acesteia!!), dar poate fi prevazuta si alta data, antrioara intrarii in vigoare a legii
de amnistie, dar nu ulterioara!;
In cazul infractiunilor continue/continuate, de obicei, aministia este incidenta daca au incetat act.
ori inactiunea continua ori a luat sfarsit ultimul act de executare .
In cazul infractiunilor preogresive = este necesar ca actiunea ori inactiunea sa se fi comis anterior
datei la care se aplica amnistia;

4. Efectele aministiei;

A) Efectele amnistiei anterioare condamnarii -

Amnistia inainte de condamnare inlatura rasp. penala  act. penala nu va mai fi pusa in miscare,
iar daca a fost pusa in miscare, aceasta nu mai poate fi exercitata (art.16 NCPp);
Amnistia are caracter obligatoriu, iar efectele ei nu pot fi refuzate de beneficiarul ei.
 suspectul sau inculpatul are dreptul de a cere continuarea procesului pentru ca acuzatiile sunt nefondate,
si a obitne astfel achitarea.
Prin cererea de continuare a procesului penal nu se pierde beneficiul amnistiei, astfel, daca inculpatul va
fi gasit vinovat, oricum va beneficia de prevederile legii de amnistie si raspunderea penala este inlaturata.
Amnistia nu are efect asupra drepturilor persoanei vatamate (Art. 152 NCp). De ex, nu inlatura
raspunderea civila pentru pagubele provocate pers. vatamate ,nu inlatura nici drepturile persoanei vatamate
la cheltuielile judiciare pe care le-a facut cu ocazia expertizelor pt stabilirea prejudiciului ,
Nu are efect nici asupra masurilor de siguaranta (art. 152-2 NCp);

3
 B) Efectele amnistiei dupa condamnare – inlatura raspunderea penala  inlatura si executarea
pedepsei + eventualele pedepse complementare care au fost aplicate + executarea masurilor educative,
indiferent daca sunt privative sau neprivative de libertate;
Amnistia inlatura si celelalte consecinte ale condamnarii (reabilitarea) facand sa inceteze interdictiile,
incapacitatile si decaderile prevazute in alte legi penale ori extrapenale.
Astfel, o condamnare pt care a intervenit amnistia nu formeaza primul termen al recidivei, ori o astfel de
condamnare nu impiedica dispunerea : renuntarii la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei ori a
suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere pt o infractiune savarsita ulteior.
Cu toate acestea, amnistia nu are efecte identice ca reabilitaream fiind posibil ca printr-o lege
extrapenala sa se prevada ca efectele unei condamnari nu vor fi inlaturate imediat + acesta aministie nu are
efect si asupra amenzii deja incasate, ea nu se restituie + nu are efect nici asupra masurilor de siguranta a
caror efectuare va continua + nu are ca efect restituio in integrum ( repunerea in situatia anterioara ).

PRESCRIPTIA RASPUNDERII PENALE

= consta in stingerea raportului juridic penal de conflict, nascut prin savarsirea unei infr., ca urmare a
nerealizarii lui intr-un anumit termen prevazut de lege;
 se stinge dr. statului de a stabili rasp. penala si de a aplica pedepse ori masura educativa prevazuta de
lege pentru infr. comisa + stingerea obl. infractorului de a mai suporta consecintele savarsirii infr.

Imprescriptibilitaatea rasp. penale in cazul unor infractiuni deosebit de grave;

Raspunderea penala se prescrie pt orice infractiune, cu exceptia infractiunilor de genocid/contra
umanitatii/ de razboi/ a caror gravitate deosebita manifestata in cel de al doilea razboi mondial au impus
declararea lor ca imprescriptibile (art. 153 – 2 NCp) + infr. de omor (art. 188 si 189 NCp); + infr.
intentionate urmate de moartea victimei (153 -2);
 art. 153 (3) NCp – prescriptia nu inlatura rasp. penala nici in cazul infr. prevazute la alin 2
lit. b) (infr. prevazute in art. 188-189 + infr. intentionate urmate de moartea victimei) pentru care nu s-a
implinit inca termenul de prescriptie, generala sau speciala, la data intrarii in vigoare a acestei dispozitii –
infr. in cauza devin imprescriptibile, punandu-se problema aplicarii legii penale mai favorabile  legea mai
favorabila va fi legea veche, termenul de prescriptie curagand in favoarea faptuitorului, astfel incat legea
noua nu va putea retroactiva, deoarece este mai aspra;

Termenele de prescriptie a raspunderii penale;

 art. 154 (1) NCp
- 15 ani –legea prevede pt infr sav pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii mai mare de 20 de ani
- 10 ani – legea prevede pt infr sav pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 20
- 8 ani – prevede pt infr sav pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani
- 5 ani – prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani
- 3 ani – prevede pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an sau amenda
- aceste termene sunt aplicabile atat in cazul pers. fizice, cat si in cazul pers. juridice (art. 148 face
trimitere la art. 153 -156 NCp);

4
 Termenele de prescriptie se determina :

a) in raport cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infr. consumata, chiar daca infr. savarsita a ramas in
faza de tentativa;
b) prin raprtare la pedeapsa prevazuta pentru infractiunea tip ori infractiunea calificata comisa de
infractor fara a lua in considerare circumstantele de atenuare/agravare ce au influenta asupra limitelor
pedepsei prev de lege, in caz de participatie termenele de prescriptie sunt aceleasi pt toti participantii,
indiferent de contributia acestora la savarsirea infractiunii.
c) daca pentru infr. savarsita legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu inchisoarea, termenul de
prescriptie se determina in raport cu maximul special al pedepsei inchisorii; cand pedeapsa prev de lege e
detentiunea pe viata alternativ cu inchisoarea = se determina in functie de pedeapsa cu detentiunea pe viata
(art. 154 -1 NCp);

Calcularea termenelor de prescriptie;

 stabilirea momentului de la care acestea incep sa curga = data savarsirii infractiunii (art.
154 -2NCp);
 In cazul infractiunilor continue termenul curge dela data incetarii actiunii sau inactiunii , in cazul
infr. continuate de la data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni,iar in cazul infr. de obicei de la data
savarsirii ultimului act.
In cazul infr. progresive termenul de prescriptie curge de la data savarsirii act./inactiunii si se
calculeaza in raport cu pedeapsa corespunzatoare rezultatului definitiv produs (art. 154 – 3 NCp)
exceptii!! – in cazul infr. contra libertatii si integritatii sexuale savarsite fata de un minor termenul de
prescriptie va curge de la data la care minorul devine major, iar daca minorul decedeaza inainte de a deveni
major termenul va curge de la data decesului (art. 154 -4 NCp);
Pt infr. savarsite in concurs real , termenul de prescriptie curge separat pentru fiecare infr. in parte,
spe deosebire de concursul ideal, unde termenul curge pentru toate infr. de la data comiterii act./inactiunii
infractionale;
Termenul de prescriptie a rasp penale curge pentru toti participantii de la data comiterii de catre autor
a actiunii/inactiunii, indiferent de momentul in care actioneaza participantii;

Efectele implinirii termenului de prescriptie in cazul raspunderii penale

 are drept efect inlaturarea rasp. penale pentru infr. savarsita
 act. penala nu mai poate fi declansata sau, iar daca a fost pusa in miscare, aceasta nu mai poate fi
exercitata, iar procurorul va dispune clasarea, iar cand cauza se afla in faza de judecata, instanta va dispune
incetarea procesului penal;

Continuarea procesului penal la solicitarea suspectului sau inculpatului

 suspectul sau inculpatul are posibilitatea continuarii porcesului penal cu scopul de dovedi
netemeinicia acuzatiilor aduse si de a obtine o hotarare de achitare. In acest caz, daca nu se gasesc incidente
cauzele de achitare = prescriptia raspunderii penale este totusi incidenta!

Intreruperea termenului de prescriptie;

5
 art. 155 (1) NCp – cursul termenului de prescriptie se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de
procedura in cauza (Ex: actul de punere in miscare a actiunii penale, arestarea preventiva, perchezitia
domiciliara/corporala, prezentarea materialului de urmarire penala + admiterea, in principiu, a cererii de
redeschidere a procesului penal –art. 155-5);
 efect: stingerea timpului scurs anterior actului intreruptiv si inceperea unui nou termen de
prescriptie (art. 155-2)
Intreruperea cursului prescriptiei va opera fata de toti participantii la savarsirea infractiunii (in rem)
chiar daca actul de intrerupere s-a produs doar fata de unul dintre ei; (art. 155-3)

Prescriptia speciala

Desi nu mai este prevazuta ca atare in Noul Cod penal, aceasta presupune ca intervine prescriptia
daca se implineste cu inca o data termenul de prescriptie prevazut pentru infr. savarsita, calculat de la
data comiterii fapte (ex: un termen de prescriptie de 10 ani se va implini, oricate intreruperi ar fi, daca de
la data comiterii faptei sau trecut efectiv 20 de ani);
 in prescriptia speciala (si nici cea prevazuta de art. 154) nu intra si perioada de timp cat termenul
a fost suspendat  importanta prescriptiei speciale, inexistenta ei lipsind de eficienta cauzele de suspendare
ale termenul de prescriptie a raspunderii penale, ar crea pentru infractor un avantaj pe care legiuitorul nu a
inteles sa il acorde;
Implinirea termenului de prescriptie special inlatura raspunderea penala fara nicio conditionare legata
de atitudinea inculpatului sau de faza procesului penal in care se implineste.

Suspendarea prescriptiei;
Cursul termenului de prescriptie a raspunderii penale se suspenda pe timpul cat o dispozitie legala sau
imprejurare de neprevazut ori de neinlaturat impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea
procesului penal.
- art. 156 (1) NCp – sunt cauze de suspendare:
a) existenta unei dispozitii legale prin care termenele prin care termenele de prescriptie sunt
suspendate (ex: art. 312 NCpp – conditiile in care instanta poate suspenda urmarirea penala);
b) existenta unei situatii de fapt care impiedica organele judiciare sa actioneze (ex: cutremur,
catastrofa etc);

 efectele suspendarii = suspendarea cursului prescriptiei pana la incetarea cauzei care a determinat
suspendarea. La incetarea cauzei care a detrminat suspendarea, cursul prescriptiei este reluat, iar partea care
a curs anterior incidentei cauzei de suspendare este luata in calculul termenului de prescriptie a raspunderii
penale.
Aceasta perioada de timp nu este inclusa in prescriptie, desi, in doctrina, s-a sustinut ca, in cazul
prescriptiei speciale, trebuie sa se ia in calcul si aceasta prescriptie – solutia aceasta ar profita suspectului

6
mai ales in cazurile in care suspendarea a avut loc printr-o dispozitie legala determinata de schimbarea
regimului politic si de aici si lipsa de interes in promovarea actiunii penale.
In cazul pj, raspunderea penala se prescrie in conditiile prevazute de lege pt pf., aplicanduse 153-156.

LIPSA PLANGERII PREALABILE

Avand in vedere diversitatea infr., gradul de pericol social distinct, rezonanta sociala, s-au admis unele
exceptii de la principiul oficialitatii procesului penal cand o ocrotire mai buna a valorilor sociale s-ar
realiza daca s-ar lasa la latitudinea victimei infractiunii necesitatea tragerii la rasp. penala a infractorului prin
introducerea unei plangeri prealabile. Este cazul infr. de viol, lovire sau alte violente, vatamare corporala
din culpa, hartuire sexuala, violare de domiciliu etc.
Plangerea prealabila nu se confunda cu plangerea  plangerea prealabila rep. o conditie de tragere la
rasp. penala a infractorului pentru infr. anume prevazute de lege, pe cand plangerea reprezinta doar o
incunostintare despre savarsirea unei infr. a carei victima a fost insusi cel ce face plangerea ori una dintre
persoanele pentru care poate face plangerea potrivit dispozitiilor art. 289 NCpp.

Natura juridica a plangerii prealabile – caracter mixt – de drept penal – o conditie de pedepsibilitate
prin care trage la raspundere + in dreptul procesual penal = o conditie de procedibilitate;

Conditii in care trebuie facuta plangerea penala;

a) persoana vatamata este singura indreptatita sa introduca o plangere prealabila, pentru

infr. la care este necesara o astfel de plangere;

- Exceptie: art. 289 (3) NCpp – plangerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie
sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii.
 cand pers. vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa de exercitiu ,
plangerea prealabila se introduce de catre reprezentantul legal, respectiv de catre pers. vatamata cu
incuviintarea reprezentantului legal in cazul persoanei vatamate ce are capacitate de exercitiu restransa.
Potrivit art. 157 (4) NCp – se poate dispune si din oficiu (daca pers. vatamata a decedat sau in cazul pers.
juridice aceasta a fost lichidata, inainte de expirarea termenului prevazut de lege pentru intoducerea
plangerii, act. penala poate fi pusa in miscare din oficiu); + daca prin infr. savarsita s-a adus atingere mai
multor pers., pentru a interveni rasp. penala este suficienta plangerea prealabila a unei singure persoane
vatamate = indivizibilitate activa (art. 157 -2 NCp); + daca mai multe pers. savarsesc infr. = suficient a se
pune in miscare plangerea prealabila numai fata de unul dintre participanti pentru a se atrage rasp. penala
a tuturor participantilor = indivizibilitate pasiva; (art. 157 -3 NCp);
b) trebuie sa indeplineasca anumite conditii de forma (specifice inclusiv plangerii) privind
datele de identificare a persoanei vatamata, descrierea faptei, arataea faptuitorului, a mijloacelor de
proba.
c) Termenul = plangerea prealabila trebuie introdusa in termen de 3 luni din ziua in care pers.
vatamata a aflat despre savarsirea faptei (art. 296 -1).
In cazul minorului sau incapabilului – de la data cand reprezentantul sau legal a aflat despre savarsirea
faptei (art. 296-2).

7
 Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului, potrivit legii si, in
cazul in care, faptuitorul este reprezentantul persoanelor vatamate, termenul incepe sa curga de la data
numirii unui nou reprezentant.
De asemenea, si plangerea prealabila gresit indreptata se considera valabila, daca a fost introdusa in
termen la organul judiciar necompetent.
Cazurile in care lipseste plangerea penala;
a) neindeplinirea conditiilor duc la inexistenta plangerii prealabile;
b) plangerea prealabila lipseste atunci cand pers vatamata, desi a aflat despe savarsirea faptei, nu face
o astfel de plangere, ori nu o face in termenul prevazut de lege.
c) Pp se considera inexistenta cand este facuta de o alta persoana decat cea vatamata, fara a avea din
partea acesteia un mandat special
d) in cazul persoanelor lipsite de capcitate/cu capacitate restransa, lipsa plangerii prealabile nu
conduce la inlaturarea rasp. penale, deoarece act. penala poate fi pusa in miscare si din oficiu;
e) in cazul indivizibilitatii pasive si active = inlaturarea rasp. penale ca urmare a lipsei plangerii
prealabile este posibila numai daca niciuna dintre persoanele vatamate, respectiv fata de niciunl
dintre participanti, nu s-a depus plangere;
 efectele lipsei plangerii prealabile = inlatura rasp. penala, dar nu inlatura si raspunderea civila!
(art. 157 -1 );

RETRAGEREA PLANGERII PREALABILE

= manifestarea de vointa (unilaterala) a pers. vatamate printr-o infr., care, dupa ce a introdus
plangerea prealabila necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale, revine si renunta, in conditiile
legii, la plangerea prealabila facuta. (art. 158 NCp)

Conditii in care retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala;

a) sa rep. o manifestare expresa a vointei pers. vatamate de a renunta la plangerea facuta –

cond. indeplinita chiar si atunci cand pers. vatamata declara ca isi retrage plangerea prealabila printr-un
inscris autentic;
b) retragerea trebuie facuta mai inainte de solutionarea cauzei printr-o hot. definitiva;
c) pentru pers. lipsite de capacitate/cu capacitate restransa, retragerea plangerii se face de catre
reprezentantul legal, respectiv de catre pers. vatamata cu incuviintarea rep. legal;
c) actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu, in conditiile legii, atunci retragerea plangerii
produce efecte numai daca este insusita de procuror;

Efectele retragerii plangerii prealabile;

a) Retragerea pp inlatura rasp. penala a pers. cu privire la care plangerea a fost retrasa –
in cazul participatiei, retragerea va opera numai cu privire la acea/acele pers. fata de care plangerea a fost
retrasa – plangerea are caracter personal (art. 158 -2);
b) Va inlatura doar raspunderea penala, nu inlatura si raspunderea civila!;
c) Retragerea pp este un act unilateral irevocabil al partii vatamate ce are ca efect
imposibilitatea formularii ulterioare de catre partea vatamata a unei noi plangeri cu privire la aceeasi fapta;

8
 d) in Codul de procedura penala se prevede posibilitatea continuarii procesului penal si in
cazul retragerii plangerii prealabile, care insa va produce efecte chiar daca suspectul nu va fi achitat;

IMPACAREA

 actul bilateral, intelegerea ce intervine intre infractor si victima infractiunii, in cazurile prevazute
de lege, de a pune capat conflictului nascut din savarsirea infr., inlaturand raspunderea penala si consecintele
civile ale faptei;
 art. 159 (1) – impacarea poate interveni in cazul in care punerea in miscare a actiunii penale s-a
facut din oficiu, daca legea o prevede in mod expres
 impacarea = institutie de drept penal reprezentand o cauza de inlaturare a rasp. penale + institutie
de drept procesual penal – un impediment in desf. procesului penal (art. 16 NCpp);

Conditiile impacarii;

a) art. 159 (1) – sa intervina numai in cazurile in care act. penala a fost pusa in miscare din
oficiu;
 este exclusa impacarea in cazul infr. la care este necesara plangere prealabila + intrucat act.
penala nu se poate pune in miscare decat fata de o pers., ce a devenit astfel inculpat, inseamna ca impacarea
nu ar fi posibila decat intre pers. vatamata si inculpat. Cu toate acestea, doctrina a stabilit ca impacarea
poate interveni intre partea vatamata si suspect ori inculpat;
b) impacarea este posibila numai pentru acele infr. pentru care legea prevede aceasta
posibilitate prin mentiunea “impacarea inlatura rasp. penala” + intervine intre pers. vatamata si inculpat,
nefiind relevant cui apartine initiativa;
c) impacarea este personala – caracteristica ce decurge din caracterul personal al dreptului
vatamat prin infr., dar impacarea poate fi, totusi, realizata prin persoane cu mandat special, dar nu poate fi
exprimata decat in faza instantei de judecata + in cazul participatiei, impacarea produce efecte numai daca
intervine cu fiecare participant in parte; + in cazul pers. juridice = impacarea se realizeaza de catre rep.
legal/conventional/pers. desemnata in locul acesteia;
d) trebuie sa fie totala – este totala atunci cand are in vedere atat stingerea conflictului sub
aspect penal, cat si sub aspect civil, iar in caz de participatiei, impacarea poate interveni si doar cu unul/unii
dintre participanti, ceilalti raspunzand penal;
e) impacarea trebuie sa fie definitiva – adica sa nu mai existe o cale de revenire asupra ei
(smuls prin dol/violenta – se poate reveni);
f) impacarea sa fie neconditionata – se poate impune repararea unui prejudiciu, caz in care
instanta stabileste un termen pentru reparare, dupa care impacarea intervenita sa fie neconditionata;
g) poate interveni pana la citorea actului de sesizare – impacarea trebuie sa fie expresa (nu se
ia act de declaratia unilaterala) + constatarea nemijlocita a acordului de vointa;

Efectele impacarii;
a) inlatura rasp. Penala si stinge actiunea civila
b) prodce efecte in personam – numai cu privire la victima cu care s-a impacat, pentru ceilalti
participanti urmeaza a se antrena rasp. penala; exceptie: in cazul pers. cu capacitate restransa/fara capacitate,

9
impacarea se realizeaza de catre reprezentant + pers, vatamata, respectiv reprezentant; efectele se produc din
momentul realizarii impacarii;
c) in cazul pers. juridice – impacarea intervenita intre aceasta si pers. vatamata nu produce
efecte fata de pers. fizice care au participat la comiterea aceleiasi faptei; (art.159 -5 teza II) + in situatia in
care faptuitorul este chiar reprezentantul pers. juridice, s-a prevazut obligativitatea insusirii de catre procuror
a unei astfel de impacarii (art. 158 -4);

MEDIEREA

- o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane
specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si avand liberul
consimtamant al partilor;
- nu rep. insa o cauza care inlatura rasp. penala, ci doar o posibilitate de stingere a conflictului penal;
Posibilitatea solutionarii pe calea medierii a conflictului penal rezulta din dispozitiile Legii 192/2006 –
care spune ca in latura penala a procesului dispozitiile privind medierea se aplica numai in cauzele privind
infr. pentru care, potrivit legii, retragerea plangerii penale sau impacarea partilor inlatura rasp. penala.
Acesta procedura se poate desfasura inainte de inceperea procesului penal – caz in care intelegerea nu
va atrage raspunderea penala a faptuitorului, chiar si in caz de indivizibilitate pasiva; + dupa inceperea
procesului penal – cand partile au la dispozitie un termen de 3 luni pentru rezolvarea conflictului pe cale
amiabila, in caz contrar, procesul se reia din oficiu

10