CUPRINS :

1.RASPUNDEREA ADMINISTRATIVA
-DEFINITIE
-FORME

2.RASPUNDEREA ADMINISTRATIV DISCIPLINARA

3.RASPUNDEREA ADMINISTRATIV
CONTRAVENTIONALA

4.RASPUNDEREA ADMINISTRATIV PATRIMONIALA

 Raspunderea administrativa

-Definitie
-Forme

In domeniul administratiei publice, raspunderea administrativa este

fundamentata, teoretic, de o seama de juristi, pornind de la conceptul de
constrangere.
Constrangerea administrativa reprezinta ansamblul de masuri (acte
juridice, operatiuni administrative, fapte materiale), luate de catre
autoritatiile administratiei publice, in temeiul legii, cu folosirea fortei de
constrangere a statului, chiar impotriva vointei unei persoane, pentru a
preveni savarsirea unor fapte antisociale,a apara drepturile cetatenilor,
precum si a sanctiona incalcarea normelor de drept administrativ.
Argumentand prin faptul ca raspunderea tipic administrativa isi are
fundamentul obiectiv in incalcarea de catre un subiect de drept a unei
discipline administrative, in general profesorul Antonie Iorgovan propune si
de altfel foloseste in mod constant sintagma de raspundere « administrativ-
disciplinara », in locul celei de raspundere administrativ propriu-zisa, iar
pentru a ilustra faptul ca si raspunderea contraventionala se inscrie in sfera
ilicitului administrativ (chiar daca nu este forma tipica a raspunderii
administrative, propune si foloseste notiunea de « raspundere administrativ-
contraventionala ».
Astfel raspunderea administrativa poate imbraca urmatoarele forme :
1.Raspundere administrativ-disciplinara ;
 2.Raspundere administrativ-contraventionala ;
3.Raspundere administrativ-ptrimoniala.
1.Raspunderea administrativ-disciplinara reprezinta fapta de incalcare cu
vinovatie a normelor dreptului administrativ.Principalele trasaturi ale
raspunderii administrativ-disciplinare sunt :
a)se intemeiaza, in general pe incalcarea unui raport de drept administrativ
dar poate fi adusa si de abaterile administrative rezultate din incalcarea legii
penale, iar autorul abaterii poate fi :-un organ al administratiei publice ;
-un functionar public ;
-un organism nestatal ;
-o persoana fizica.
b)subiectul activ al raportului juridic de tragere la raspundere este
intotdeauna o persoana publica ;
c)se intemeiaza pe vinovatia (culpa) subiectului pasiv, care are capacitate
de drept administrativ.
Sanctiunile pentru abaterile administrativ-disciplinare imbraca mai multe
modalitati cum ar fi :
1.Amenda se aplica in situatiile incalcarii unor dispozitii ale legii ;
2.Majorari de intarziere pentru neplata la timp a obligatiilor bugetare privind
impozite, taxe, cotributii.
3. Dizolvarea organului ales (consiliul local care a adoptat, in mod repetat
hotarari anulate de instanta ca fiind nelegale).
4. Demiterea primarului (si alte sanctiuni).
Procedura de aplicare a sanctiunilor administrativ-disciplinare trebuie sa fie
una contencioasa, iar aceasta cuprinde norme cu privire la :costatarea faptei,
a legaturii de cauzalitate dintre fapta si rezultatul vatamator, termenele de
prescriptie sau de decadere, stabilirea organului administratiei publice
competent sa constate abateri si continutul actului de constatare,exercitarea
cailor de atac si modalitatile de executare.

2.Raspunderea administrativ-contraventionala
Constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie,stabilita si sanctionata
ca atare prin lege, prin hotarare a Guvernului ori prin hotarare a Consiliului
local al comunei, orasului, Municipiului sau al sectorului Municipiului
Bucuresti,a Consiliului Judetean ori a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti.
Contraventia se poate savarsi fie printr-o actiune, fie printr-o inactiune,
orin care se pune in pericol o anumita valuare sociala ca de exemplu ordinea
publica viata si sanatatea oamenilor si mediul ambiant.Contreventia mai
poate fi savarsita si prin neindeplinirea obligatiilor stabilite prin norme
juridice ca, de pilda, nerespectarea orelor de desfasurare a unei adunari
publice (legea nr.60/1991, art. 26 lit.b). Contraventia prezinta un grad de
pericol social mai redus decat infractiunea, fapt care determina ca si
sanctiunile care se aplica in cazul contraventiilor sa fie putin mai aspre decat
in cazul infractiunilor.
Trasaturile contraventiilor rezulta chiar din definitia contraventiei :fapta
savarsita cu vinovatie prevazuta si sanctionata de lege.Intrarea in vigoare a
normelor juridice in materie de contraventii se stabilesc si se sanctioneaza
conform legii,aceasta intra in vigoare in termen de treizeci de zile de la
publicare, iar in cazul hotararilor Consiliilor locale sau judetene punerea in
aplicare se face de la data aducerii la cunostiinta publica.
-in cazuri urgente se poate prevedea intrarea in vigoare intr-un termen mai
scurt, dar nu mai mic de zece zile ;
-in noua reglementare savarsirea unei fapte nu mai este contraventie ;
-daca sanctiunea prevazuta in noua reglementare este mai blanda se va aplica
aceasta ;
-cand noua reglementare prevede o sanctiune mai aspra fata de cea din
vechea reglementare , iar fapta sa savarsit sub imperiul legii vechi, se va
aplica sanctiunea prevazuta de vechiul act normativ.
Constatarea contraventiei se face printr-un proces- verbal incheiat de
persoane anume prevazute de lege (actul normativ)care stabilesc si
sanctioneaza contraventia si care poarta denumirea de « agenti
constatatori ».Procesul verbal de de constatare al contraventiei trebuie sa
cuprinda in mod obligatoriu :data si locul unde s-a incheiat, numele si
prenumele si institutia careia ii apartine agentul constatator.In cazul
contraventiilor savarsite de cetateni straini sau de cetateni romani cu
domiciliul in strainatate in procesul verbal incheiat se vor mai
memtiona :datele privind identitatea, inscrise in pasaport, numarul si data
eliberarii pasaportului, seria si numarul tichetului de inscriere a
contraventiei.La iesirea din tara a acestor persoane, organele politiei de
frontiera vor solicita tichetul de inscriere a contraventiei si dupa caz, dovada
platii amenzii.
Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de
contravenient.
Aplicarea sanctiunilor contraventiilor
Pentru sanctionarea abaterilor contraventionale,ordonanta nr.2/2001 prevede
aplicarea a doua categorii de sanctiuni contraventionale :principale si
complementare.
Sanctiunile contraventionale principale sunt :
1.Advertismentul, reprezinta o sanctiune contraventionala care consta in
atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social
al faptei savarsite insotita de recomandarea de a nu mai incalca dispozitiile
legale ;
2.Amenda cotraventionala este apreciata ca fiind sanctiunea
contraventionala cea mai importanta,fiind specifica dreptului administrativ ;
3.Obligarea contravenientului la prestarea unei activitati in folosul
comunitatii reprezentand o sanctiune aplicata numai pe baza unei legi
speciale si numai pe o perioada care nu poate depasii 300 de ore.
Sanctiunile contraventionale complementare sunt :
1.Confiscarea bunurilor folosite sau rezultate din contraventii ; sunt supuse
confiscarii bunuri precum :
-bunuri care au folosit la savarsirea contraventiei ;
-bunuri produse prin contraventie.Bunurile confiscate trec in proprietatea
statului.
2.Suspendarea sau anularea dupa caz a avizului, acordului sau autorizatiei de
exercitare a unei activitati ;
3.Inchiderea unitatii ;
4.Blocarea contului bancar ;
5.Suspendarea activitatii agentului economic.
6.Retragerea licentei sau avizului pentru anumite operatiuni ori pentru
activitati de comert exterior, temporar sau definitiv ;
7.Desfiintarea lucrarilor si aducerea terenurilor in starea initiala.
Subiectele contraventiei:
În principiu, subiectele faptelor ilicite au fost grupate, mai ales în
doctrină, în funcţie de răspunderea juridică, pe de o parte, şi de fapta ilicită,
în subiecte active ăi subiecte pasive.
Teoria răspunderii juridice lansează teza subiectului activ al
răspunderii, reprezentat de autoritatea publică competentă să tragă la
răspundere pe făptuitor, aplicând sancţiuni juridice, şi teza subiectului pasiv
al răspunderii, în persoana celui căruia i se aplică sancţiunea respectivă, deci
a contravenientului.
Prin urmare, din punct de vedere al faptei ilicite, identificăm un
subiect activ, reprezentat de autorul faptei ilicite şi un subiect pasiv-o
persoană fizică sau juridică-asupra căreia se răsfrânge urmarea materială ori
starea de pericol creată prin săvârşirea faptei.
Subiectul pasiv al unei contravenţii poate fi o persoană fizică, o
organizaţie cu caracter statal sau nestatal, cu personalitate juridică sau fără
personalitate juridică, un agent public, în funcţie de obiectul special şi
nemijlocit al unei contravenţii sau alteia. Cât priveşte urmările contravenţiei,
se poate susţine că ele pot fi şi de ordin moral, în cazul unei comportări
jignitoare, cum pot să constea şi într-o stare de pericol care se creează pentru
societate.
Cât priveşte subiectul activ al răspunderii contravenţionale, ca în
cazul oricărei forme a răspunderii juridice, generic vorbind, acesta nu poate
fi decât statul sau comunitatea locală, în concret, o autoritate de stat,
respectiv o autoritate (funcţionar) a autonomiei locale. În condiţiile
prevăzute de lege, calitatea de subiect activ al răspunderii contravenţionale
poate să aibă şi o persoană juridică de drept privat, dacă este implicată în
realizarea unui serviciu public.

3.Raspunderea administrativ-patrimoniala

Este o institutie a dreptului administrativ, spre deosebire de

raspunderea civila, care este o institutie a dreptului civil.
Problema raspunderii administrativ patrimoniale se pune numai in cazurile
in care s-a produs un prejudiciu material sau moral prin acte sau activitati ale
unei autoritati publice, in calitatea lor de persoane juridice de drept public,
prin aceasta deosebindu-se de fapt raspunderea administrativ-patrimoniala
de raspunderea civila, care este rezultatul activitatii culpabile a unei
persoane fizice sau juridice de drept civil, deci de drept privat.
In doctrina actuala, raspunderea administrativ patrimoniala a fost definita ca
o reprezentand acea forma a raspunderii juridice care consta in obligarea
statului sau, dupa caz, a unitatiilor administrativ-teritoriale la recuperarea
pagubelor cauzate particularilor printr-un act administrativ ilegal sau prin
refuzul nejustificat al administratiei publice de a rezolva o cerere privitoare
la un drept recunoscut de lege sau la un interes legitim.
Subiectele raspunderii administrativ-patrimoniale pot fi statul,
autoritatiile publice si functionarii publici, atunci cand acestea sunt subiecte
intr-un raport juridic de drept administrativ.
Interpretarea normelor constitutionale permite identificarea urmatoarelor
forme ale raspunderii statului pentru daunele create:
1.Raspunderea patrimoniala a statului pentru prejudiciile cauzate prin
erorile judiciare;
2.Raspunderea patrimoniala a autoritatiilor publice pentru pagubele cauzate
prin acte administrative sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei
cereri cu posibilitatea introducerii in cauza a functionarului vinovat de
emiterea actului;
3.Raspunderea patrimoniala solidara a autoritatiilor administratiei publice
si a functionarilor pentru pagubele cauzate domeniului public ori ca urmare a
proastei functionari a serviciilor publice;
 4.Raspunderea patrimoniala a autoritatiilor administratiei publice in
limitele serviciului public.
Statul are o raspundere patrimoniala exclusiva pentru prejudiciile cauzate
prin erorile judiciare. Ceea ce caracterizeaza raspunderea juridica a statului
este faptul ca nu este o raspundere “pentru culpa”.Pentru a se stabili
raspunderea patrimoniala a statului nu trebuie sa se constate in prealabil
culpa cuiva.
Raspunderea patrimoniala a autoritatiilor publice intervine pentru pagubele
cauzate prin acte administrative sau prin nesolutionarea in termen legal a
unei cereri.Raspunderea este a celui care a emis actul administrativ sau care
avea obligatia sa rezolve cererea intr-un anumit termen, “autoritatea”publica
putand fi din sfera legislativului,a executivului ori o autoritate
judecatoreasca.
BIBLIOGRAFIE:

1.DREPT ADMINISTRATIV:

DRAGOS DINCA,ION POPESCU,

ION ALEXANDRU,MIHAELA CARAUSAN,
EDITURA ECONOMICA

2.DREPT ADMINISTRATIV

DR. DORIAN RAIS, DR. NICOLAE GRADINARU

-coordonatori-

DR. AUREL SIMIONESCU, DR. FLORENTIN

TIMOIANU, DR. ION MIHALCEA, DR. LICUTA PETRIA
EDITURA INDEPENDENTA ECONOMICA
2004

3.ORDONANTA GUVERNULUI NR.2/2001

PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL
CONTRAVENTIILOR