UNIVERSITATEA VALAHIA, TÂRGOVIŞTE

Facultatea de Drept și Știinţe Administrative

Forma de invăţământ (I.D)

Răspunderea in dreptul administrativ

- Tema 2 -
Disciplina : Drept administrativ II

Student : Apostol Ionuţ Laurenţiu

Anul : I / I.D
 Cuprins

1. Raspundere administrativa – aspecte generale

2. Fundamentul raspunderii in dreptul administrativ
3. Trasaturile principale ale raspunderii administrativ – disciplinare
4. Raspunderea contraventionala
5. Raspunderea penala
 1. Raspundere administrativa – aspecte generale

In literatura juridica de specialitate s-a analizat in mod traditional numai fenomenul raspunderii
juridice.
Sunt insa autori 1care fac distinctie intre notiunile de raspundere si responsabilitate, plecand de
la delimitarea care se face in tezele filozofiei, sociologiei, etc., intre raspunderea sociala si
responsabilitatea sociala. S-a ajuns astfel, in stiinta dreptului administrativ, sa se trateze
raspunderea si responsabilitatea cu referire la autoritatile administratiei publice, la functionarii
publici, ca si la raspunderea si responsabilitatea cetatenilor unii fata de ceilalti si fata de
normele juridice.
Abaterea de la lege prin savarsirea unor fapte ilicite, atentarea la valorile juridiceste ocrotite
atrage raspunderea juridica in diversele sale forme.
Raspunderea juridica, indiferent de ramura de drept la care ne raportam are atat un scop
preventiv-educativ cat si sanctionator, intelegand prin acest ultim aspect si caracterul reparator
in cazul in care s-au produs daune materiale si/ori morale.

Subiectul activ al raspunderii in dreptul administrativ este autoritatea publica fata de care se
rasfrang consecintele faptei si in a carei competenta intra tragerea la raspundere a faptuitorului,
autoritate care ii si aplica sanctiunea. In procesul tragerii la raspundere juridica, autorul faptei
devine subiect pasiv al raspunderii.

In raport cu fapta, autoritatea fata de care se rasfrang consecintele reprezinta subiectul pasiv,
iar autorul faptei, persoana fizica sau juridica, are calitatea de subiect activ.

2. Fundamentul raspunderii in dreptul administrativ

Raspunderea juridica poate fi utilizata fie in acceptiunea de ansamblu de norme juridice

care reglementeaza relatiile sociale in cazul incalcarii normelor juridice, fie de situatie
juridica in care se afla persoana care a incalcat normele juridice. 2

1 Antonie Iorgovan, op. cit, vol. II, p. 193 si urm. si Verginia Vedinas, Introducere in studiul dreptului
administrativ, Ed. Era, 1999, p. 95 si urm., Stelian Ivan, Raspunderea juridica a politistului roman, Ed.
Hiparion, Cluj, 1997
2 In aceasta problema, a se vedea si V. Gilescu, A. Iorgovan, Drept administrativ si stiinta

administratiei, vol.II, partea II, T.U.B., Bucuresti, 1983, p. 81 si urm., M.Costin, Raspunderea juridica
in dreptul R.S.R., Cluj,1974, p. 31-32
Intre raspunderea juridica, constrangerea juridica si sanctiunea juridica exista o foarte stransa
legatura, toate avand ca scop asigurarea ordinii de drept.

Constrangerea juridica se realizeaza, in principal, prin aplicarea de sanctiuni juridice, iar

aplicarea sanctiunii este o consecinta a angajarii raspunderii.

In cadrul formelor raspunderii juridice, un loc important il ocupa raspunderea administrativa.

Acest fapt se explica prin aceea ca printre cele mai frecvente fapte antisociale se numara si
abaterile administrative, in primul rand savarsirea de contraventii. 3
Subliniem faptul ca, dupa parerea noastra, raspunderea administrativa nu trebuie confundata
cu raspunderea contraventionala, nu trebuie redusa la aceasta din urma. Raspunderea
contraventionala este o forma a raspunderii administrative, neindoielnic, cea mai des intalnita
si cea mai importanta.4

3. Trasaturile principale ale raspunderii administrativ - disciplinare

Fapta de incalcare cu vinovatie a normelor dreptului administrativ poarta numele de abatere

disciplinara.
Trasaturile principale ale raspunderii administrativ - disciplinare sunt:

− se intemeiaza , in general, pe incalcarea unui raport de drept administrativ, dar poate fi

atrasa si de abaterile administrative rezultate din incalcarea legii penale;
− autorul abaterii poate fi: - un organ al administratiei public; un functionar public; un
organism nestatal; o persoana fizica.
− subiectul activ al raportului juridic de tragere la raspundere este intotdeauna o autoritate
publica;
− se intemeiaza pe vinovatia (culpa) subiectului pasiv, care are capacitate de drept
administrativ;
Sanctiunile pentru abaterile administrativ - disciplinare imbraca mai multe modalitati
cum ar fi:

→ amenda, ca in situatia incalcarii unor dispozitii ale Legii nr.26/1990, privind Registrul
Comertului
→ majorari de intarziere pentru neplata la timp a obligatiilor bugetare privind impozite,
taxe, contributii etc.;

3 In legatura cu raspunderea administrativa, a se vedea si Al. Negoita, Drept administrativ si elemente

de stiinta administratiei, T.U.B., Bucuresti, 1988 p. 274 si urm., M. Anghene, Elemente de drept
administrativ, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1958, p.16 si urm., R. Ionescu, Drept administrativ, E.D.P.,
Bucuresti,1970, p. 306 si urm., I. Glica, M. Stoica, Drept administrativ al R.P.R., Brasov, 1958, p. 210
si urm., I.Iovanas, Drept administrativ si elemente ale stiintei administratiei, E.D.P., Bucuresti,1977, p.
328 si urm.
4 Pentru analiza diferitelor opinii, V. V. Gilescu, A. Iorgovan, op. cit., p. 81 si urm., A. Iorgovan, Drept

administrativ, Tratat elementar, vol.III, Bucuresti,1993, p.198

 → dizolvarea organului ales : ex. Consiliul local care a adoptat, in mod repetat, hotarari
anulate de instanta ca nelegale;
→ demiterea primarului etc.

Procedura de aplicare a sanctiunilor administrativ - disciplinare trebuie sa fie una

contencioasa. Aceasta cuprinde norme cu privire la :

− constatarea faptei, a legaturii de cauzalitate dintre fapta si rezultatul vatamator;

− termenele de prescriptie sau de decadere;
− stabilirea organului administratiei publice competent sa constate savarsirea abaterii si
continutul actului de constatare;
− exercitarea cailor de atac;
− modalitati de executare etc.
In Constitutie s-a apreciat 5 ca forma raspunderii administrativ-disciplinara, a fost prefigurata
prin dispozitiile art. 72 alin. 3 lit. i care a prevazut ca Statutul functionarilor publici se va adopta
prin lege organica, asa cum s-a si intamplat prin Legea nr. 188/1999; prin disp. art. 95 din
Constitutie, care prevede suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, ca raspundere
administrativ-disciplinara a sefului statului, si prin art. 108 alin.3 din Constitutie, care prevede
suspendarea din functia ministrilor, ca forma de raspundere administrativ-disciplinara a
ministrilor

4. Raspunderea contraventionala

Constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata ca atare prin lege,
prin hotarare a Guvernului ori prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului,
municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului
General al Municipiului Bucuresti 6.

Contraventia se poate savarsi fie printr-o actiune, fie printr-o inactiune, prin care se pune in
pericol o anumita valoare sociala ca, de exemplu, ordinea publica, viata si sanatatea oamenilor,
mediul ambiant etc.
Contraventia prezinta un grad de pericol social mai redus decat infractiunea, fapt care
determina ca si sanctiunile care se aplica in cazul contraventiilor sa fie mai putin aspre decat
in cazul infractiunilor.
In cazul in care normele juridice prevad expres, pot fi sanctionate, pentru savarsirea de
contraventii si persoanele juridice (institutii de stat, organizatii nestatale). Intr-o astfel de
situatie, sanctiunea se aplica persoanei juridice, dar suma platita este recuperata de aceasta de

5V. Vedinas, op. cit. (Introducere in studiul dreptului administrativ), p. 98

6Art. 1 din O.G. nr. 2 din 12 iulie 2001privind regimul juridic al contraventiilor Publicata in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 410 din 25 iulie 2001
la cel sau cei care nu si-au indeplinit in mod corespunzator obligatiile care le reveneau, din care
cauza s-a produs si contraventia.7

5. Raspunderea penala
In ce priveste caracterul penal al raspunderii trebuie mentionat cu caracter imperios
necesitatea suspendarii din functie a functionarului pbl, pana la solutionarea definitiva a
cauzei.
Legea penala precizeaza ca raspunderea penala se angajeaza pt infractiuni savarsite in timpul
sau in legatura cu serviciul. Asa cum deja am precizat, apare obligativitatea suspendarii din
functie, masura la care este obligat conducatorul autoritatii/institutiei pbl daca se incepe
urmarirea penala.
Legea mai cere masura suspendarii si pt alte infractiuni daca fapta comisa il face pe
functionar incompatibil cu functia sa.
Daca Parchetul dispune scoaterea de sub urmarirea penala sau incetarea ac, precum si in
cazul in care instanta dispune achitarea/incetarea procesului penal, suspendarea inceteaza,
autoritatea pbl avand obligatia de a plati drepturile salariale ale functionarului pe perioada
suspendarii.
Fapte ce determina angajarea raspunderii penale:

• abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi;

• abuz in serviciu contra intereselor publice;
• neglijenta in serviciu;
• purtare abuziva;
• luare de mita; dare de mita;
• primire de foloase necuvenite;
• trafic de influenta.

7O.G. nr. 2 din 12 iulie 2001privind regimul juridic al contraventiilor Publicata in Monitorul Oficial,
Partea I nr. 410 din 25 iulie 2001, art.3, alin.2.
 Bibliografie

1. Antonie Iorgovan, op. cit, vol. II, p. 193 si urm. si Verginia Vedinas, Introducere
in studiul dreptului administrativ, Ed. Era, 1999, p. 95 si urm., Stelian Ivan,
Raspunderea juridica a politistului roman, Ed. Hiparion, Cluj, 1997
2. V. Gilescu, A. Iorgovan, Drept administrativ si stiinta administratiei, vol.II, partea
II, T.U.B., Bucuresti, 1983, p. 81 si urm., M.Costin, Raspunderea juridica in
dreptul R.S.R., Cluj,1974, p. 31-32
3. Al. Negoita, Drept administrativ si elemente de stiinta administratiei, T.U.B.,
Bucuresti, 1988 p. 274 si urm., M. Anghene, Elemente de drept administrativ,
Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1958, p.16 si urm., R. Ionescu, Drept administrativ,
E.D.P., Bucuresti,1970, p. 306 si urm., I. Glica, M. Stoica, Drept administrativ
al R.P.R., Brasov, 1958, p. 210 si urm., I.Iovanas, Drept administrativ si
elemente ale stiintei administratiei, E.D.P., Bucuresti,1977, p. 328 si urm.
4. V. V. Gilescu, A. Iorgovan, op. cit., p. 81 si urm., A. Iorgovan, Drept
administrativ, Tratat elementar, vol.III, Bucuresti,1993, p.198
5. V. Vedinas, op. cit. (Introducere in studiul dreptului administrativ), p. 98
6. Art. 1 din O.G. nr. 2 din 12 iulie 2001privind regimul juridic al contraventiilor
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 410 din 25 iulie 2001
7. O.G. nr. 2 din 12 iulie 2001privind regimul juridic al contraventiilor Publicata in
Monitorul Oficial, Partea I nr. 410 din 25 iulie 2001, art.3, alin.2.