CUPRINS

I. RSPUNDEREA ADMINISTRATIV 1
II. FORMELE RPUNDERII FUNCONARILOR PUBLICI.. 3
III. CONDIIILE RPUNDERII DISCIPLINARE. 4
IV. RSPUNDEREA ADMINISTRATIV DISCIPLINAR. 5
V. TRSTURI ALE RPUNDERII DISCIPLINARE. 6
VI. ABATERI DISCIPLIMARE APLICATE FUNCONARILOR PUBLICI.. 7
VII. SANCUNI DISCIPLINARE APLICATE FUNCONARILOR PUBLICI.. 8
1. Ind!d"#$%#&'# (#n)*"n$+& d(),$n#&'. 8
-. C$#(.)#&'# (#n)/"n$+& d(),$n#&'.. -
VIII. COMISIA DE DISCIPLIN. 13
1. P&n),$' )+0(' d' d(),$n1 14
-. A/&2"*$' ,&n),#$' #$' C+0(' d' d(),$n1... 14
3. C'&)'/#&'# ,&'#$#2$1. 15
4. R#,+&/"$ )+0(' d' d(),$n1.. 16
5. A)/"$ d' (#n)*+n#&'.. 16
I3. EVIDENA SANCIUNILOR DISCIPLINARE 17
3I. CONCLU4II.........................................................................................15
BIBLIO6RAFIE...-1
SANCIUNI DISCIPLINARE APLICATE
FUNCIONARILOR PUBLICI
I. RSPUNDEREA ADMINISTRATIV
n sens general, prin administraie public se inelege activitatea de asigurare
a funcionari serviciilor publice administrative,prin efectuarea de acte juridice,
operaiuni administrative i fapte materiale, de catre funcionarii publici. n acest
sens de funcionare, prin conceptul de funcie public se nelege activitatea pe care
o presteaz funcionarii publici.
n activitatea desfurat funcionarii trebuie s respecte legile i celelalte
acte normative i individuale cu caracter legal aplicabile raporturilor sociale n care
particip. De asemenea, trebuie s ndeplineasc obligaiile legale care le revin,
precum i s nu ncalce regimul incompatibilitilor i interdiciilor care le sunt
impuse.
nclcarea tuturor acestora antreneaz rspunderea juridic pentru abaterile
comise. Aceast rspundere este extrem de diversificat avnd n vedere natura
juridic variat a reglementrilor aplicabile n administraia public !administrative,
civile, penale, financiare, etc.", dar ea poate fi redus la dou forme principale i
anume# rspunderea sancionatorie i rspunderea reparatorie.
n cazul abaterilor disciplinare sunt afectate relaiile din interiorul autoritaii
publice sau instituiei publice unde a fost sv rit abaterea de ctre funcionarul
public, adic de ctre persoana care se afl ntr$un raport de funcie public cu
respectiva autoritate sau instituie public.
%anciunile discipliare sunt aplicate, de regula, de eful ierar&ic al
funcionarului public a crui rspundere a fost angajat, cel care a sv rit abaterea
disciplinar, n timp ce sanciunile contravenionale sunt aplicate de p persoan sau
de un organ anume prevzut de norma juridic ce stabilete acea contravenie.
'

n sfera cercetrii fenomenul rspunderii sociale, implicit a celei juridice au
fost realizate mari progrese in ultimele decenii, at t in ceea ce priveste analiza
formelor rspunderi juridice, c t si in planul, mai larg, al relatiei dilectice dintre
responsabilitatea social si rspunderea social. Din aceast perspectiv
cercetarea raspunderii juridice, ca instituie complex a dreptului, a formelor sale ca
instituii ale diferitelor ramuri de drept, trebuie s depseasca tradiionalele cadre ale
te&nicitaii juridice, realiz ndu$se o desc&idere mai mult spre filosofie, praxiologie,
psi&ologie sociologie, etc.
Dupa cum doctrina de drept public subliniaz si in domeniul tiinei dreptului
se contureaz distincia dintre noiunile de raspundere si responsabilitate, distincie
'
(oan Alexandru i colaboratorii$ Drept administrativ, )d. *umina *ex, +ucureti, ,--.
,
ce isi are originea in tezele filozofice cu privire la delimitarea fenomenului
rspunderii sociale de cel al responsabilitaii sociale.
/spunderea juridic ,,intervine pe terenul rului infptuit0, adic n urma
svaririi unei abateri. %pecific abaterilor svarite de funcionarii publici este faptul
c ele pot interveni n timpul exercitarii funciei, in legtura cu exercitarea acesteia
sau, pur i simplu, prin abaterea de la anumite norme care nu au o legatura directa,
nemijlocit cu funcia, dar care pun sub semnul intrebrii prestigiul funcionarului
public.
n doctrina intrebelic, rspunderea statului si a funcionarilor si era privita ca
una din formele de manifestare a responsabilitaii in dreptul administrativ. %e pornea
de la teza c activitatea administraiei poate fi de multe ori o cauza de daune pentru
particularii care vin n contact cu ea, ceea ce atragea intervenia unei rspunderi
materiale a acestora, alturi de cea disciplinara, atras de nalcarea unor norme de
comportament profesional, de ordine si disciplin intr$un serviciu public.
Regimul juridic al funciei publice include i problema rspunderii acestuia, a
crui menire este reprimarea greselilor comise de agentii publici, aspect care
reprezinta doar unul din scopurile rspunderii.
1rin intermediul rspunderii se relizeaz atat scopul preventiv, cat si cel
sancionator, crora ar trebui s li se adauge potrivit doctrinei actuale, si cel
educativ.
Lege nr 188/1999 privind statutul funcionarilor publici, cu modificrile si
completrile ulterioare reglementeaz in capitolul 2(((, Sanciunile disciplinare si
rspunderea funcionarilor publici.
3ormularea acestui titlu a fost criticat n doctrina actual ca fiind lipsit de
precizie, indicate fiind o denumire cu cele doua sintagme n forma inversat,
adic ,,raspunderea si sanciunile disciplinare aplicabile funcionarilor publici0 sau si
mai riguros, numai ,,rspunderea funcionarilor publici0
1otrivit legii, inclcarea de ctre funcionarii publici, cu vinovaie, a indatoririlor
de serviciu atrage raspunderea disciplinar, contraventional, civil sau penal,
dupa caz.
%pre deosebire de celelalte statute !coduri" ale funcionarilor publici existente
din anul '4,5 in /om nia, se constat c actuala reglementare introduce elementul
de vinovatie pentru nclcarea ndatoririlor de serviciu si reglemnteaz i alte forme
de rspundere, n afara celei specifice dreptului administrativ.
,
Astfel dupa cum se poate observa, legea stabilete patru forme de
raspundere aplicabile funcionarilor publici.
Aceste forme nu se exclud intre ele, se arat n doctrina recent, ele put nd fi
aplicabile concomitent dac fapta comis ntruneste n acelasi timp, condiiile unor
forme diferite de rspundere juridic.
,
2alentin 1risacaru, Tratat de drept administrativ roman. Partea generala, editia a ((($a revazuta si
adaugita, )ditura *umina *ex, +ucuresti, ,--,, pag.
5
3uncionarul public poate deci s fie sancionat cu sanciuni specifice fiecrei
forme de rspundere. 6eea ce, principal este interzis, nu reprezinta decat aplicarea
a doua sanciuni de aceeai natur juridic pentru aceeai fapt.
)xpresia ,,raspundere civil0 are in vedere o rspundere pentru pagubele
cauzate.
Aceasta este nsa o instituie a dreptului administrativ, atunci cand paguba a
fost cauzat printr$un act administrativ declarat ilegal de catre instanta de
contencios administrativ, fiind vorba de o rspundere administrativ patrimonial,
specific dreptului administrativ.
1oate fi identificat nsa si ca o instituie a dreptului civil, atunci c nd paguba
a fost produs printr$o fapt plasat n afara atribuiilor de serviciu, un delict civil ori
printr$o infraciune, fiind vorba de latura civil a procesului penal.
5
,, Incalcarea cu vinovatie de ctre funcionarii publici a ndatoririlor
corespunztoare funcie publice pe care o dein si a normelor de conduit
profesional si civic prevazute de lege constituie abatere disciplinar i atrage
raspunderea disciplinar a acestora.
II. FORMELE RPUNDERII FUNCONARILOR PUBLICI
n statutul funcionarilor publici sunt stabilite formele rspunderii funcionarilor publici
n cazul nclcrii cu vinovie a ndatoririlor de serviuciu, n sensul c art. 7. din
*egea nr. '889'444, republicat prevede c nclcarea de ctre funcionarii publici,
cu vinovie, a ndatoririlor de serviciu atrage rspunderea disciplinar,
contraveniona(, civil sau penal, dup caz.
Din textul de lege rezult ca principalele forme de manifestare a rspunderii
juridice a funcionarilor publici sunt urmtoarele#
a" rspunderea disciplinar:
b" rspunderea contravenional:
c" rspunderea penal:
d" rspunderea civil.
Avnd n vedere ramura de drept n care pot fi ncadrate normele juridice prin
nclcarea crora se angajeaz rspunderea juridic, difereniate prin natura juridic
diferit a valorii ocrotite, putem clasifica rspunderea juridic drept#
'" rspundere juridic de drept public#
; disciplinar:
; contravenional:
; penal.
," rspundere juridic de drept privat# respectiv rspundere civil.
III. CONDIIILE RPUNDERII DISCIPLINARE
5
Antonie (orgovan < Tratat de drept administrativ!" #ditia a $$$%a restructurata, revazuta si adaugita, &ol.
$, )ditura All +ec= $ +ucuresti, ,--'
>
/spunderea disciplinar
>
intervine n cazul nclcrii de ctre funcionar cu
vinovie a ndatoririlor de serviciu si a normelor de conduit profesional si civic
prevzute de lege, ceea ce constituie abateri disciplinare antrennd sancionarea
disciplinar. %e apreciaz c pe scara faptelor de pericol social abaterile disciplinare
reprezint treapta cea mai de jos, comparativ cu contraveniile si infraciunile,
deoarece pericolul lor social se limiteaz si afecteaz numai colectivitatea
>
serviciului n care activeaz cel vinovat.
1. Fapta trebuie s fie svrit cu prilejul e!ercitrii sau "n legtur cu
atribuiile de serviciu, deoarece comiterea ei n afara acestui cadru nu mai poate
constitui o abatere disciplinar ci una de alt factur.
Aceste fapte sunt descrise expres si limitativ n statutul funcionarilor publici, precum
si n alte reglementri proprii cuprinse n statute si regulamente specifice, ceea ce
constituie o difereniere net fa de 6odul si legislaia muncii unde nu sunt
enumerate abaterile disciplinare ale salariailor.
#. Fapta trebuie s aib drept consecin perturbarea desfsurrii normale a
activitii publice e!ecutive, implicnd perturbarea ei sau afectnd calitatea acesteia
ori diminund eficiena serviciului prestat de autoritate, instituie sau funcionar, fie
de cel n cauz, fie de altul sau de alii.
)fectul de pericol social se localizeaz la acest nivel al colectivit?ii de serviciu,
uneori rsfrngndu$se si n afara acesteia n rela?iile cu alte autorit?i, cu publicul
sau cu terii, ceea ce nu reprezint o condiie obligatorie pentru existena abaterii.
Abaterea disciplinar presupune fapte consumate, iar nu tentative sau ncercri
neconsacrate legal si, deci, nesancionabile !absene nemotivate, neglijen, refuz
nejustificat, etc.".
$. %ntre fapta disciplinar si rezultatul perturbator trebuie s e!iste un raport de
cauzalitate n sensul c svrsirea ei a perturbat bunul mers al serviciului public
care nu a putut fi prestat ori s$a prestat, din acest motiv, n mod defectuos .
Dac abaterea nu a avut asemenea efect ori rezultatul produs !dereglri n
programul de lucru, calitatea slab a unor lucrri, etc.", este consecina unei alte
mprejurri, atunci nu mai suntem n prezena unei abateri ilicite, ci a unei alte
mprejurri inapte de a produce consecine sancionatorii disciplinare sau,
dimpotriv, productoare de efecte juridice pe planul altor ramuri de drept
.
.
&. 'rebuie s e!iste un autor al faptei ilicite sau un subiect al rspunderii
disciplinare n persoana funcionarului care deine aceast calitate special
determinant n declansarea si aplicarea sanciunii.
ntr$adevr, aceasta nseamn c cel n cauz trebuie s dein n mod legal
atributul de putere, rspunderea intervenind pe toat durata meninerii acestei
caliti de la nvestire pn la ncetarea deinerii funciei pentru cazurile sau cauzele
prevzute de statut, uneori, c&iar abaterea, mai precis aplicarea sanciunii
reprezentnd o mprejurare de ncetare a raportului de serviciu. !cazul destituirii". De
>
(. %antai, Drept administrativ (i (tiina administraiei7 )d. /isoprint, 6luj$@apoca, ,--.
.
(oan %antai 8 Drept adinistrativ 'i (tiina )dministraiei < vol.(. )d. Alma Aater, %ibiu,,--4
.
aici concluzia c cel neinvestit sau nelegal investit, nefiind subiect calificat, nu se
afl n raport de serviciu, n consecin, abaterile sale nu pot fi catalogate drept
disciplinare, ci de alt natur, dac au produs efecte juridice ilegale. )vident, va fi
subiect al rspunderii disciplinare si funcionarul detasat sau delegat, desi
problematica vizeaz relaiile sale de serviciu cu autoritatea sau instituia unde
funcioneaz temporar.
(. 'rebuie s e!iste vinovia autorului, sub forma inteniei sau a culpei, legea
nefcnd nici o distincie n acest sens, de unde concluzia c abaterile disciplinare
se pot svrsi n oricare din formele anterior enunate, exceptnd cazurile cnd se
sancioneaz una dintre ele !de exemplu, neglijen repetat n rezolvarea
lucrrilor".
/spunderea nu poate interveni, desi sunt ntrunite toate condiiile, atunci
cnd exist cauze de exonerare de rspundere sau de neresponsabilitate, de
regul, determinate de lipsa vinoviei, de genul legitimei aprri, strii de
necesitate, cazul fortuit, etc. Bneori, c&iar din %tatut pot rezulta asemenea
mprejurri, printr$o interpretare per a contrario, de genul neglijenei primare
!nerepetate" n rezolvarea lucrrilor.
n situaia n care sunt ntrunite, cumulativ, toate elementele rspunderii
disciplinare, funcionarului public i se va aplica una dintre sanciunile disciplinare
enumerate n *egea nr.'889'444, republicat.
IV. RSPUNDEREA ADMINISTRATIV DISCIPLINAR intervine n cazul nclcrii
de ctre funcionar cu vinovie a ndatoririlor de serviciu i a normelor de conduit
profesional i civica prevzute de lege, ceea ce constituie abateri disciplinare
antrennd sancionarea disciplinar, conform 6ap. 2((( din %tatutul funcionarilor
publici. %e apreciaz c pe scara faptelor de pericol social abaterile disciplinare
reprezint treapta cea mai de jos, comparativ cu contraveniile i infraciunile,
deoarece pericolul lor social se limiteaz i afecteaz numai colectivitatea serviciului
n care activeaz cel vinovat, aflat n raporturi de serviciu sau de funciune grav
tulburate n derularea lor normal, ceea ce afecteaz bunul mers al activitii
oficiale.
Raspunderea disciplinar reprezinta un ansamblu de norme care
reglementez actele i faptele !aciunile si inaciunile" sav rite de funcionarul
public n exercitarea atribuiilor sale sau in legtur cu acestea, sanciunile care se
aplic i normele procedurale corespunztoare.
(n doctrina actuala au fost identificate urmtoarele #
V. TRSTURI #$' &1(,"nd'& d(),$n#&'9
este o rspundere de drept public:
C
intervine numai in cazul sv ririi unei abateri disciplinare calificat ca atare
prin norme ale dreptului public, deci in cadrul unor raporturi de drept public:
subiectul activ este un funcionar public, iar subiectul pasiv este autoritatea
sau instiutia public la care acesta este ncadrat: procedura de constatare,
aplicare si constatare, a sanciunilor disciplinare sunt supuse unor norme
speciale: abaterile i sanciunile disciplinare sunt prevazute prin norme cu
putere de lege sau n baza acestora, prin statute speciale.
)baterea disciplinara a fost definit n doctrina actual ca reprezent nd fapta
sv rit cu vinovie de catre funcionarul public prin care acesta ncalc obligaiile
ce$i revin din raportul de funcie public sau in legtura cu acesta i care afecteaz
statutul sau socio$profesional i moral.
(ntr$o alt opinie, abaterea disciplinar a fost denumit ca ,,abatere savarsit,
n general, de la ndatoirile de serviciu,din culpa funcionarului i care nu constituie o
infraciune, fiind sanctionat, de regul de catre organele administrative, iar nu de
ctre instanele judectoreti0
n orice caz, abaterea disciplinar este intodeauna o fapt concret, care
trebuie analizat sub toate elementele care$i constituie coninutul# subiect, obiect,
latura obiectiv, latura subiectiv, sanctiune, iar normele juridice care o definesc
trebuie s determine cu rigoarea necesar, toate aceste elemente.
3aptul c legiuitorul a optat pentru o enumerare ex&austiv a abaterilor
disciplinare demonstreaz, potrivit doctrinei, preocuparea de a asigura stabilitatea in
serviciu a funcionarului public.
%unt indicate astfel de legiutor, fapte care privesc nerespectarea programului
de activitate, modul de indeplinire a sarcinilor de serviciu, comportamentul
profesional al functionarului public precum si incalcarea anumitor obligatii ale
functionarilor publici, carora legiuitorul le$a rezervat un regim special.
(n doctrina actuala, s$a sustinut, pe de o parte, ca aceasta enumerare
limitativa reprezinta un pas inainte fata de alte reglementari, dar, pe de alta parte,
unele abateri disciplinare sunt definite sumar, iar altele ridica unele probleme,
putand determina greutati in intelegerea si aplicarea concreta a sanctiunii.
VI. ABATERI DISCIPLIMARE APLICATE FUNCONARILOR PUBLICI
*onstituie abateri disciplinare urmtoarele fapte
+
,
a" ntrzierea sistematic n efectuarea lucrrilor:
b" neglijenta repetat n rezolvarea lucrrilor:
c" absente nemotivate de la serviciu:
C
*egea '889'444, privind statutul functionarilor publici, cap. 2(((, art. 77, alin !,"
7
d" nerespectarea n mod repetat a programului de lucru:
e" interveniile sau struintele pentru soluionarea unor cereri n afara cadrului legal:
f" nerespectarea secretului profesional sau a confidenialitatii lucrrilor cu acest
caracter:
g" manifestri care aduc atingere prestigiului autoritii sau instituiei publice n care
si desfaoara activitatea:
&" desfaurarea n timpul programului de lucru a unor activiti cu caracter politic:
i" refuzul de a ndeplini atributiile de serviciu:
j" nclcarea prevederilor legale referitoare la ndatoriri, incompatibiliti, conflicte de
interese si interdicii stabilite prin lege pentru funcionarii publici:
=" alte fapte prevzute ca abateri disciplinare n actele normative din domeniul
funciei publice si funcionarilor publici.
Drice persoana care se considera vatamat ntr$un drept al su sau ntr$un
interes legitim se poate adresa instanei judecatoresti, n conditiile legii, mpotriva
autoritatii sau institutiei publice care a emis actul sau care a refuzat sa rezolve
cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim.
n cazul n care aciunea se admite si se constat vinovia funcionarului
public, persoana respectiv va fi obligat la plata daunelor, solidar cu autoritatea
sau instituia publica.
/spunderea juridic a funcionarului public nu se poate angaja dac acesta
a respectat prevederile legale i procedurile administrative aplicabile autoritaii sau
instituiei publice n care i desfoar activitatea.
nclcarea cu vinovaie de catre funcionarii publici a ndatoririlor
corespunzatoare funciei publice pe care o dein i a normelor de conduit
profesional si civic prevazute de lege constituie abatere disciplinar i atrage
rspunderea disciplinar a acestora.
VII. SANCUNI DISCIPLINARE APLICATE FUNCONARILOR PUBLICI
-anciunile disciplinare aplicabile funcionarilor publici conform .egii 1//01111, sunt
urmtoarele,
a" mustrare scrisa :
b" diminuarea drepturilor salariale cu .$,-E pe o perioad de pna la 5 luni:
8
c" suspendarea dreptului de avansare n gradele de salarizare sau, dupa caz, de
promovare n funcia public pe o perioad de la ' la 5 ani:
d" retrogradarea n treptele de salarizare sau retrogradarea n funcia public pe o
perioada de pna la un an:
e" destituirea din functia publica.
1. Ind!d"#$%#&'# (#n)*"n$+& d(),$n#&'
(ndividualizarea sanciunii disciplinare se va face innd seama de cauzele si
gravitatea abaterii disciplinare, mprejurrile n care aceasta a fost svrsit, gradul
de vinovie si consecinele abaterii, comportarea general n timpul serviciului a
funcionarului public, precum si de existena n antecedentele acestuia a altor
sanciuni disciplinare care nu au fost radiate.
-anciunile disciplinare pentru "nalii funcionari publici se aplic prin decizie a
primului$ministru, prin ordin al ministrului ori, dup caz, al conductorului autoritii
sau instituiei publice centrale, pentru director general din cadrul ministerelor si al
celorlalte organe de specialitate ale administra?iei publice centrale, la propunerea
comisiei de disciplin.
)plicarea sanciunilor se face "n termen de cel mult + luni de la data svrsirii
abaterilor iar ele nu pot fi dispuse dect dup cercetarea prealabil a faptei svrsite
si dup audierea funcionarului public, audiere care se consemneaz n scris, sub
sanciunea nulitii. /efuzul funcionarului public de a se prezenta la audicri sau de a
semna o declaraie privitoare la abaterile disciplinare care i se imput se
consemneaz ntr$un proces$verbal.
Funcionarul public nemulumit de sanciunea aplicat se poate adresa,
instanei de contencios administrativ, solicitnd anularea sau modificarea, dup caz,
a ordinului sau dispoziiei de sancionare. %e observ modificarea %tatutului n care
nu se mai prevede procedura de a ataca actul sancionator la conductorul
autoritii sau instituiei publice n termen de '. zile de la comunicare, conform
prevederilor art.8- din %tatut republicat n ,--7.
*a individualizarea sanciunii disciplinare se va tine seama de cauzele si
gravitatea abaterii disciplinare, mprejurrile n care aceasta a fost savrita, gradul
de vinovtie i consecinele abaterii, comportarea general n timpul serviciului a
funcionarului public, precum si de existena n antecedentele acestuia a altor
sanciuni disciplinare care nu au fost radiate n condiiile prezentei legi
7
.
%anciunile disciplinare se aplica n termen de cel mult ' an de la data
sesizarii comisiei de disciplina cu privire la savrirea abaterii disciplinare, dar nu
mai trziu de , ani de la data savririi abaterii disciplinare.
n cazul n care fapta funcionarului public a fost sesizat ca abatere
disciplinar si ca infractiune, procedura angajrii raspunderii disciplinare se
7
(oan %antai < Drept adinistrativ 'i (tiina )dministraiei < vol.(. )d. Alma Aater, %ibiu,,--4
4
suspend pn la dispunerea nenceperii urmririi penale, scoaterii de sub urmrire
penal ori ncetrii urmririi penale sau pn la data la care instanta judecatoreasc
dispune ac&itarea sau ncetarea procesului penal.
1e perioada cercetrii administrative, n situatia n care funcionarul public
care a svrsit o abatere disciplinar poate influenta cercetarea administrativ,
conducatorul autoritii sau instituiei publice are obligatia de a interzice accesul
acestuia la documentele care pot influenta cercetarea sau, dupa caz, de a dispune
mutarea temporara a funcionarului public n cadrul altui compartiment sau altei
structuri a autoritaii ori instituiei publice.
%anciunile disciplinare nu pot fi aplicate dect dup cercetarea prealabil a
faptei savrsite si dup audierea funcionarului public. Audierea funcionarului public
trebuie consemnat n scris, sub sanciunea nulitii. /efuzul funcionarului public de
a se prezenta la audieri sau de a semna o declaraie privitoare la abaterile
disciplinare care i se imput se consemneaz ntr$un proces$verbal.
1entru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare si propunerea
sanciunii disciplinare aplicabile funcionarilor publici din autoritaile sau instituiile
publice se constituie comisii de disciplina.
3uncionarul public nemultumit de sanciunea aplicat se poate adresa
instanei de contencios administrativ, solicitnd anularea sau modificarea, dupa caz,
a ordinului sau dispozitiei de sancionare.
-anciunile disciplinare se radiaz de drept, dup cum urmeaz#
a" mustrarea scris se radiaz n termen de C luni de la aplicare si se constat prin
act administrativ al conductorului autoritii sau instituiei publice:
b" diminuarea drepturilor salariale cu ( 2 #34 pe o perioad de pn la $ luni,
suspendarea dreptului de avansare n gradele de salarizare sau, dup caz, de
promovare n funcia public pe o perioad de la ' la 5 ani: trecerea "ntr2o funcie
public inferioar pe o perioad de pn la un an, cu diminuarea corespunztoare a
salariului se radiaz n termen de un an de la expirarea termenului pentru care au
fost aplicate. Acestea se constat prin act administrativ al conductorului autoritii
sau instituiei publice:
c" destituirea din funcia public se radiaz n termen de 7 ani de la aplicare. 1entru
a se evidenia situaia disciplinar a funcionarului public, Agenia @aional a
3uncionarilor 1ublici elibereaz un ca*ier administrativ, conform bazei de date pe
care o administreaz. 6azierul administrativ este un act ce cuprinde sanciunile
disciplinare aplicate func?ionarului public si care nu au fost adiate n condiiile legii.
/adierea sanciunilor disciplinare se constat prin act administrativ al
conductorului autoritaii sau instituiei publice.
-. C$#(.)#&'# (#n)/"n$+& d(),$n#&'
'-
n literatura de speciaitate se apreciaz c sanciunile disciplinare se pot clasifica
dupa mai multe criterii, precum#
a" d",1 0+d"$ $+& d' )+n(#)&#&'
b" d",1 )+n*n"/"$ $+&
c" d",1 0+d"$ d' ('(%#&' #$ #"/+&"$" #)/"$" d' #,$)#&'
e" d",1 n.$"'n*# $+& #(",&# &#,+&/"$" d' ."n)*"n' (#" d' ('&!)",
e" d",1 d"&#/# d' /0, n')'(#&1 &#d'& $+& d' d&',/
f" d",1 :"&(d)*# )+0,'/'n/1 (1 (+$"*+n'%' )#$'# d' #/#)
g" d",1 ;&#d"$ d' ('!'&/#/'
*ategoriile de sanciuni generale,
#< M"(/&#&'# ()&(1 reprezint prima sanciune
8
pe scara rspunderii si constntr$o
atenionare scris a funcionarului asupra gravitii abaterii sale cu consecine
negative sau pgubitoare pentru activitatea structurii ori a autoritii din care face
parte cel n cauz cu punerea expres n vedere a acestuia c pe viitor i se vor
aplica sanciuni mai severe mergnd pn la destituirea sa. Desi legea nu prevede,
nici aici, condiiile abaterii care declanseaz o rspundere se apreciaz c
asemenea mprejurri ar fi determinate de# svrsirea primar a unei fapte grave, cu
caracter intenionat sau din neglijen grav sau cras: svrsirea repetat a unei
abateri iniial nesancionate: aprecierea organului c nesancionarea ar fi
nendestultoare fa de gravitatea abaterii. Austrarea este sanciune nepecuniar,
aplicabil de ctre conductorul compartimentului din care face parte cel n cauz si
se radiaz de drept din dosarul de personal dup trecerea unui interval de C luni de
la aplicare.
2< D0nn"#&'# d&',/"&$+& (#$#&#$' )" 5=1>? ,' + ,'&+#d1 d' 1=3 $"n
reprezint o retrogadare de natur pecuniar fr afectarea raportului de serviciu
sau a funciei deinute permind o mai bun individualizare a sanciunii cuprinsa
ntre limita inferioar si superioar ca si cuantum !.$'-E" si ca perioad !'$5 luni",
afectnd ns stabilitatea salarial. %e aplic o asemenea sanciune pentru abateri
grave primare sau repetate, indiferent de natura altora precedente sau de existena
altor forme de sanciuni pecuniare, de genul amenzilor contravenionale ori de
sanciuni reparatorii !patrimoniale" pentru daune provocate, inclusiv penaliti de
ntrziere n plata despgubirilor, dar apreciem c totusi trebuie corelat diminuarea
cu amenda, despgubirea sau penalitatea pentru a nu fi prea mpovrtoare sarcina
bneasc pentru cel vinovat.
)< S"(,'nd#&'# d&',/"$" d' #!#n(#&' n gradele salariale sau de promovare n
funcie pe o perioad de '$5 ani reprezint o sanciune tipic pentru funcionarii
publici care au un drept la avansare n cadrul dreptului lor la carier. Desi nu
afecteaz drepturile salariale prezente si certe, suspendarea afecteaz posibile si
viitoare drepturi salariale vzute prin prisma blocrii temporare a avansrii si
8
(oan %antai < Drept adinistrativ 'i (tiina )dministraiei < vol.(. )d. Alma Aater, %ibiu,,--4
''
promovrii, cu toate c rmne n esen, o sanciune nepatrimonial si cu caracter
provizoriu.
d< R'/&+;&#d#&'# @n /&',/'$' (#$#&#$' (#" @n ."n)*# ,"2$)1 ,' + ,'&+#d1 d'
,An1 $# "n #n. %anciunea are o dubl natur, att prin caracterul ei profesional
!nepatrimonial" ct si prin efectul ei pecuniar !asupra salariului", reprezentnd o
retrogradare, mixt dar alternativ, cu efecte prin modificarea raportului de serviciu
n mod unilateral de ctre autoritate fr consimmntul funcionarului. Asura este
deosebit de sever, reprezentnd penultima treapt premergtoare destituirii din
funcie, si se aplic pentru abatere cu consecin?e deosebite pentru autoritatea sau
instituia public n cazul n care meninerea n aceeasi funcie sau pe acelasi post
!de conducere sau de execuie" a celui n cauz apare ca imposibil fa de
consecinele extrem de negative si perturbatorii ale faptei. 6aracterul repetat al unor
abateri, ori al unor sanciuni $ c&iar mai puin severe $
antecedentele disciplinare, concursul de noi abateri, atitudinea si circumstanele
autorului nclcrii conduc la o asemenea sanciune.
Diminuarea salariului reprezint o sanciune distinct lsat la aprecierea
conducerii.
De reinut c suspendarea de la avansare, retrogradarea si diminuarea
salarial se dispun nu de conductorul de compartiment, ci de ctre conductorul
autoritii sau instituiei la propunerea comisiei de disciplin, iar radierea de drept a
sanciunii opereaz n termen de , ani de la expirarea perioadei pentru care au fost
aplicate.
'< D'(//"&'# dn ."n)*' reprezint cea mai sever sanciune disciplinar
aplicabil care conduce la ncetarea raportului de serviciu, ntrerupnd cariera si
stabilitatea funciei si funcionarului, cu consecine deosebite si pentru viitor,
deoarece o nou revenire a acestuia nu se mai poate realiza de la nivelul iniial avut
si atins datorit motivelor imputabile lui si care l$au exclus din corpul funcionarilor
publici. %tatutul enumer abaterile disciplinare care justific o atare msur: ele sunt
de o gravitate deosebit $ primare sau repetate $ ceea ce determin imposibilitatea
meninerii n continuare a celui vinovat ntr$o funcie de natur public fr a afecta
prestigiul autoritii sau institu?iei vizate. F destituirea opereaz, ca sanciune
disciplinar, n cazul svrsirii repetate a unor abateri disciplinare sau a unei abateri
disciplinare care a avut consecine grave, ori a ivirii unui motiv legal de
incompatibilitate, iar funcionarul public nu acioneaz pentru ncetarea acestuia n
termen de '- zile calendaristice de la data intervenirii cazului respectiv.
%tatutul prevede si eliberarea din funcie pentru necompeten profesional
determinat de obinerea calificativului Gnesatisfctor0.
n cazul svrsirii unor abateri disciplinare repetate !apreciem c cel puin
dou" destituirea se justific prin atitudinea constant a celui n cauz n nclcarea
disciplinei serviciului, avnd mai puin relevan natura si gravitatea abaterii ori
severitatea sanciunilor corelative aplicate. Dricum, nu este de conceput ca n cazul
repetrii $ ca motiv al destituirii $ s nu fi fost sanc?ionate faptele anterioare, c&iar
dac ele s$au radiat de drept din dosarul propriu al celui n cauz. Desigur, aici
intervin si elemente de apreciere sau de oportunitate ale meninerii n funcie sau nu
',
a celui vinovat, ca atnbut al conducerii raportat la conduita constient negativ si de
perseveren n nclcarea disciplinei serviciului de ctre cel n cauz.
n privina necompetenei profesionale ea constituie cauz a eliberrii din
funcie indiferent c se datoreaz sau nu culpei !vinova?iei" celui n cauza si
indiferent de existena sau nu a unor abateri pe linie disciplinar.
n mod evident, destituirea si eliberarea se dispun de conducerea autorit?ii si, cu
toate c se nscriu n dosarul propriu al funcionarului, nu mai sunt supuse radierii
dup trecerea unei perioade.
%anciunea disciplinar nu poate fi aplicat dect dup cercetarea prealabil a
faptei imputate si dup audierea funcionarului consemnat n scris, sub sanciunea
nulitii. /efuzul funcionarulu( de a se prezenta la audiere sau de a semna
declaraia privind abaterea imputat se consemneaz ntr$un proces verbal,
neafectnd aplicarea sanciunii.
mpotriva sanciunii aplicate la iniiativa conductorului de compartiment se
poate introduce contestaie la conductorul instituiei sau autoritii, soluionarea
avnd loc, pe baza propunerii comisiei de disciplin, prin ordin sau dispoziie
definitiv.
mpotriva sanciunii aplicate de conductorul instituiei, la propunerea comisiei
de disciplin, funcionarul nemulumit se poate adresa Ageniei @aionale a
3uncionarilor 1ublici solicitnd anularea ori modificarea ordinului sau dispoziiei de
sancionare, iar ulterior instanei de contencios administrativ. %anciunile disciplinare
se aplic n termen de cel mult ' an de la sesizarea comisiei de disciplin, dar nu
mai trziu de , ani de la svrsirea abaterii.
n situaia n care nu sunt ntrunite condiiile pentru angajarea rspunderii
penale, iar fapta funcionarului public poate fi considerat abatere disciplinar, va fi
sesizat comisia de disciplin competent.
VIII. COMISIA DE DISCIPLIN
n vederea aplicrii rspunderii juridice administrativ$disciplinare n cadrul
autoritilor sau instituiilor publice se constituie prin act administraliv al
conductorului autoritii sau instituiei publice, comisii de disciplin, care cerceteaz
faptele sesizate ca abateri disciplinare si propun sanciunile disciplinare aplicabile
funcionarilor publici care le$au svrsit, n funcie de faptele funcionarilor publici din
cadrul fiecrei autoriti sau instituii publice. 6omisia de disciplin se poate constitui
pentru o singur autoritate sau instituie public sau pentru mai multe
4
.
6omisia de disciplin pentru nalii funcionari publici se constituie prin decizie
a primului$ministru, la propunerea presedintelui Ageniei @aionale a 3uncionarilor
1ublici. 6omisiile de disciplin au ca si cadru legal prevederile art. 74 alin. '$., din
4
6urs < +ontrolul ,udecatoresc asupra )dministratiei Publice. -aspunderea n Dreptul )dmin (/&#/! <
Aaria (onic&e
'5
%tatutul funcionarului public republicat, din care rezult att modul de constituire,
atribuiile si modul n care poate fi sesizat.
6omisiile de disciplin sunt instane disciplinare care se constituie n cadrul
fiecrei autoriti sau instituii publice, prin act administrativ al conductorului
acesteia, avnd competena s cerceteze faptele sesizate ca abateri disciplinare si
spropun sanciunile disciplinare aplicabile funcionarilor publici care le$au svrsit
cu vinovie. 6omisia de disciplin este compus dintr$un presedinte si > membri
titulari pentru funcionarii de conducere si de execuie si dintr$un presedinte si C
membri titulari pentru nalii funcionari publici. n alctuirea acesteia intr un numr
egal de reprezentani desemnai de conductorul autoritii sau instituiei publice si
de sindicatul reprezentativ al funcionarilor publici n cazul n care exist, dac nu,
prin vot de majoritatea funcionarilor publici din respectiva autoritate sau instituie
public.
1resedintele comisiei si supleantul acestuta, cu excepia celor din comisia de
disciplin pentru nalii funcionari publici, sunt desemnai de conductorul autoritii
sau instituiei publice de comun acord cu organizaia sindical sau cu funcionarii
publici din aparatul propriu, iar supleantul va fi un alt membru dect cei din
componena comisiei.
1. P&n),$' )+0(' d' d(),$n1
Activitatea comisiilor de disciplin are la baz urmtoarele principii#
a" ,&'%"0*# d' n'!n+!1*', conform cruia se prezum c funcionarul public
este nevinovat att timp ct vinovia sa nu a fost dovedit:
b" ;#&#n/#&'# d&',/"$" $# #,1&#&', conform cruia se recunoaste dreptul
funcionarului public de a fi audiat, de a prezenta dovezi n aprarea sa si de a fi
asistat de un aprtor sau de a fi reprezentat:
c" )'$'&/#/'# ,&+)'d"&, care presupune obligaia comisiei de disciplin de a
proceda fr ntrziere la soluionarea cauzei, cu respectarea drepturilor
persoanelor implicate si a regulilor prevzute de lege si de prezenta &otrre:
d" )+n/&#d)/+&#$/#/'#7 care presupune asigurarea posibilitii persoanelor aflate
pe poziii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legtur
cu abaterea disciplinar pentru care a fost sesizat comisia de disciplin:
e" ,&+,+&*+n#$/#/'#7 conform cruia trebuie respectat un raport corect ntre
gravitatea abaterii disciplinare, circumstanele svrsrii acesteia si sanciunea
disciplinar propus s fie aplicat:
f" $';#$/#/'# (#n)*"n, conform cruia comisia de disciplin nu poate propune
dect sanciunile disciplinare prevzute de lege:
g" "n)/#/'# (#n)*"n, conform cruia pentru o abatere disciplinar nu se poate
aplica dect o singur sanciune disciplinar.
-. A/&2"*$' ,&n),#$' #$' C+0(' d' d(),$n1
'>
H.I. nr. '5>>9,--7 a stabilit drept atribuii principale ale comisiei do disciplin
urmtoarele#
a" cerceteaz abaterile disciplinare pentru care a fost sesizat:
b" propune aplicarea uneia dintre sanciunile disciplinare prevzute de legea nr. '889
'444 privind %tatutul funcionarilor publici, republicat.
c" ntocmeste rapoarte cu privire la abaterile cercetate si constatate, pe care le
nainteaz conductorul autoritii sau instituiei publice.
*omisia de disciplin poate fi sesizat de,
a" conductorul autoritii sau instituiei publice5
b6 conductorul compartimentului n care si desfsoar activitateu funcionarul
public a crui fapt este sesizat:
c" orice persoan care se consider vtmat prin fapta unui funcionar public.
%esizarea, procedura, precum si actele comisiei de disciplin sunt reglementate de
H.I. nr. ','-9,--5 privind organizarea si funcionarea comisiilor de disciplin si a
comisiilor paritare din cadrul autoritilor si instituiilor publice.
%esizarea se formuleaz n scris si se poate face n cel mult '. zile lucrtoare de la
data lurii la cunostin, dar nu mai trziu de dou luni de la data svrsirii, de ctre
persoanele artate mai sus, fiind necesar s conin urmtoarele date#
numele, prenumele, domiciliul si, dup caz, locul de munc si funcia deinut
de persoana care a formulat sesizarea:
numele, prenumele si, dac este posibil, compartimentul n care si
desfsoar activitatea funcionarul public a crui fapt este sesizat:
descrierea faptei care constituie obiectul sesizrii:
artarea dovezilor pe care se sprijin sesizarea:
data si semntura.
3. C'&)'/#&'# ,&'#$#2$1
6ercetarea prealabil a abaterii disciplinare imputate este o garanie a legalitii
activitii comisiei de disciplin si cuprinde urmtoarele activiti#
audierea persoanei care a formulat sesizarea:
audierea funcionarului public a crui fapt constituie obiectul sesizrii:
audierea oricror alte persoane ale cror declaratii pot nlesni soluionarea
cazului:
culegerea informaiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin
mijloacele prevzute de lege:
administrarea probelor, precum si verificarea documentelor si a declaraiilor
prezentate.
'.
/efuzul funcionarului public de a se prezenta la audiere sau de a semna dovada
de prezentare a faptei imputate se consemneaz ntr$un proces$verbal si nu
afecteaz aplicarea sanciunii.
6omisia de disciplin, pe baza concluzii lor majoritii membrilor si, ntocmeste
un raport pe care l nainteaz persoanei competente s aplice sanciunea, creia
poate s$i propun#
sanciunea disciplinar aplicabil, n cazul n care s$a dovedit svrsirea
abaterii disciplinare de ctre funcionarul public:
clasarea sesizrii, atunci cnd nu se confirm svrsirea unei abateri
disciplinare.
1ersoana competent s aplice sanciunea este, potrivit art.78 al. ' din *egea
nr.'889'444, republicat, conductorul autoritii sau instituiei publice la care si
desfsoar activitatea funcionarul public.
4. R#,+&/"$ )+0(' d' d(),$n1.
6a urmare a efecturii cercetrii prealabile privind faptele svrsite de
funcionarul public, aceast cercterare se finalizeaz printr$un act administrativ
denumit raport si care se nc&eie de comisia de disciplin.
5. A)/"$ d' (#n)*+n#&'
)ctul administrativ de sancionare este emis de conductorul autoritii sau instituiei
publice, pe baza propunerii cuprinse n raportul 6omisiei de disciplin si va trebui s
cuprind, sub sanciunea nulitii absolute, urmtoarele date#
descrierea faptei care constituie abatere disciplinar:
precizarea prevederilor din procesul$verbal al comisiei de disciplin:
motivele pentru care au fost nlturate aprrile formulate de funcionarul
public n timpul cercetrii disciplinare prealabile:
temeiul legal n baza cruia sanciunea disciplinar se aplic:
termenul n care sanciunea disciplinar poate fi contestat:
instana competent la care actul administrativ prin care s$a dispus
sanciunea disciplinar poate fi contestat.
)ctul de sancionare are natura juridic a unui act administrativ cu caracter
individual i va intra "n vigoare de la data comunicrii lui funcionarului public.
1otrivit art. C8 din *egea nr.'889'444, republicat, funcionarul public
nemulumit de sanciunea aplicat se poate adresa instanei de contencios
administrativ, solicitnd anularea sau modificarea, dup caz, a ordinului sau
dispoziiei de sancionare.
'C
n cazul sanciunii mustrrii scrise, aplicat n condiiile art. CC alin. !l" din
*egea nr.'889'444, republicat, funcionarul public nemulumit se poate adresa cu
contestaie la conductorul autoritii sau instituiei publice, care va sesiza 6omisia
de disciplin, competent s verifice dac sanciunea a fost aplicat cu respectarea
prevederilor legale si s propun conductorului autoritii sau instituiei publice
meninerea sau anularea sanciunii disciplinare aplicate. n esen, raportul comisiei
de disciplin este un act premergtor actului de sancionare, ambele fiind acte
administrative unilaterale, care eman de la autoritatea sau instituia public dar
care nu trebuie confundate, fiecare avnd o finalitate expres si anume#
/aportul comsiei de disciplin poate fi uneori favorabil celui cercetat
administrativ, si atunci nu se mai impune emiterea unui act de sancionare. Alteori
raportul comisiei de disciplin este nefavorabil funcionarului iar prin acesta se
propun o serie de msuri, sanciuni, asupra crora conductorul autoritii sau
instituie publice va stabili dac este necesar s se aplice o anumit sanciuni
disciplinar n funcie de fapta svrsit si gravitatea acesteia.
I3. EVIDENA SANCIUNILOR DISCIPLINARE
%anciunile disciplinare aplicate funcionarilor publici se afla n evidenta
Ageniei @aionale a 3uncioarilor 1ublici, conform bazei de date pe care o
administreaz i se reflecta n cazierul acestora.
Acesta este necesar a se prezenta n urmtoarele cazuri#
a" desemnarea unui funcionar public ca membru n comisia de concurs pentru
recrutarea funcionarilor publici:
b" desemnarea unui funcionar public n calitate de presedinte si membru n comisia
de disciplin:
c" desemnarea unui funcionar public ca membru n comisia paritar:
d" ocuparea unei funcii publice corespunztoare categoriei nalilor funcionari
publici sau categoriei funcionarilor publici de conducere:
e" n orice alte situaii prevzute de lege.
6azierul administrativ se elibereaz, conform %tatului, art. 8' alin. >, la solicitarea#
a" funcionarului public interesat:
b" conductorului autoritii sau instituiei publice n care si desfsoar activitatea:
c" presedintelui comisiei de disciplin:
d" altor persoane prevzute de lege.
6azierul administrativ este un act care cuprinde sanciunile disciplinare
aplicate funcionarului public si care nu au fost radiate n condiiile legii.
3. STUDIU DE CA4
'7
/eclamanta A.2. a contestat Decizia nr. ,4-9'7.',.,--7 emis de catre
directorul executiv al 6asei Judeene de 1ensii Alba prin care a fost sancionata
disciplinar cu diminuarea drepturilor salariale cu .E pe o perioad de , luni
incep nd cu luna ianuarie ,--8.
1rin %entina civila nr. C.,96A39,--8 Kribunalul Alba $ %ecia 6omercial si
6ontencios Administrativ a admis contestaia reclamantei si ca urmare a anulat
decizia atacat cu motivarea c decizia de sancionare nu cuprinde toate elementele
prevazute de art. 5. alin. , din H.I. nr. ','-9,--5 privind organizarea si
funcionarea comisiilor de disciplin si comisiilor paritare din cadrul autoritailor si
instituiilor publice.
(mpotriva acestei sentinte a declarat recurs parata solicitand modificarea
&otararii atacate in sensul respingerii actiunii reclamantei ca neintemeiata.
(n dezvoltarea motivelor de recurs parata arata ca sentinta atacata este
nelegala si netemeinica intrucat decizia de sanctionare cuprinde toate elementele
prevazute de art. 5. alin. , din H.I. nr. ','-9,--5, fapta savarsita de reclamanta
este descrisa, iar data savarsirii rezulta din sesizarea comisiei fiind mentionata si
instanta competenta la care poate fi contestata decizia respectiv instanta de
contencios administrativ.
/ecursul este nefondat.
Din actele dosarului rezulta ca in mod corect prima instanta a retinut ca
decizia de sanctionare disciplinara emisa de parata este lovita de nulitate absoluta
deoarece nu intruneste toate cerintele prevazute in art. 5. alin. , din H.I. nr.
','-9,--5.
Art. 5. alin. , din H.I. nr. ','-9,--5 in vigoare la data emiterii Deciziei de
sanctionare nr. ,4-9'7.',.,--7 prevedea ca actul administrativ de sanctionare a
functionarului public trebuie sa cuprinda obligatoriu sub sanctiunea nulitatii
absolute, urmatoarele#
descrierea faptei care constituie abaterea disciplinara:
temeiul legal in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica:
precizarea prevederilor din procesul$verbal al 6omisiei de Disciplina:
motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de catre functionarul
public in cursul cercetarii disciplinare:
termenul in care sanctiunea disciplinara poate fi contestata:
instanta competenta la care actul administrativ prin care s$a dispus sanctionarea
disciplinara poate fi contestat:
Decizia de sanctionare nr. ,4-9'7.',.,--7 nu cuprinde toate aceste elemente
obligatorii respectiv nu este descrisa fapta care constituie abaterea disciplinara, data
si locul comiterii acesteia, mentionandu$se doar in preambulul deciziei despre
raportul 6omisiei de Disciplina, iar in art. ' se arata ca sanctiunea disciplinara se
aplica la propunerea 6omisiei de Disciplina.
De asemenea in decizie nu se face referire cu privire la apararile formulate de
reclamanta in timpul cercetarii disciplinare si motivele pentru care au fost inlaturate
aceste aparari, reclamanta pe tot parcursul cercetarii disciplinare a formulat aparari
'8
scrise si obiectiuni sustinand ca nu a savarsit abaterea imputata, respectiv nu a
adresat cuvinte jignitoare directorului executiv al paratei.
(n preambulul deciziei se arata doar temeiul de drept cu caracter general al admiterii
sesizarii ca fiind *egea nr. '889'444 $ republicata, *egea nr. 79,--> privind 6odul de
conduita al functionarilor publici, H.I. nr. ','-9,--5 si /aportul 6omisiei de
Disciplina fara a se arata in mod concret incadrarea juridica a faptei retinuta ca
abatere disciplinara, iar in dispozitiv se face referire doar la art. 77 alin. 5 lit. b din
*egea nr. '889'444 $ republicata, care prevede sanctiunea disciplinara a diminuarii
drepturilor salariale. De asemenea, in cuprinsul decizie s$a aratat doar faptul ca
aceasta poate fi contestata la instanta de contencios administrativ in termen de 5-
de zile fara a se indica in concret instanta competenta respectiv Kribunalul Alba.
6a urmare, faa de cele reinute si prevederile art. 5. alin. , din H.I. nr. ','-9,--5
in mod corect prima instan a admis contestaia reclamantei constat nd nul
decizia atacat.
(n consecin, nefiind incidente prevederile art. 5-> pct. 4 si art. 5->
'
6od 1rocedura
6ivila, recursul p r tei s$a impus a fi respins ca nefondat, conform art. 5', alin. '
din acelasi cod.
1ronunata de
C"&/'# d' A,'$ A$2#=I"$# S')*# d' C+n/'n)+( Ad0n(/&#/! ( F()#$ = D')%#
n&. 885B>3 (',/'02&' ->>8
3I. CONCLU4II
(n orice societate, fa de cei care ncalc normele juridice, statul este nevoit
s foloseasc fora sa de constr ngere, s$i trag la rspundere.
(nstituirea rspunderii, sub toate formele acesteia, fa de funcionarii
administrativi apare cu at t mai necesar dac se are in vedere importanta
deosebit a activitaii organelor administraiei publice. Av nd ca sarcin executarea
legii, funcionarii din aparatul administrativ trebuie ca in primul r nd, ei s respecte
legea, iar in caz de ncalcare a acesteia, s poarte intreaga rspundere pentru fapta
lor.
1rin sancionare celor care nu respect normele juridice se ajunge la ntrirea
legalitii, nu numai impunandu$se o pedeaps celui vinovat i repar ndu$se
prejudiciul cauzat, ci, mai ales obtin ndu$se educarea funcionarilor n cauz, ca i a
altor persoane, pentru ca asemenea abateri s nu se mai savarseasc. n special
acest din urm aspect prezint o importan cu mult mai mare, funcia educativ a
sanciunii juridice exercit nd o influen social de cea mai mare insemntate.
'4
BIBLIO6RAFIE9
*)I)A '889'444, privind tatutil funcionarilor publici, reactualizat
(oan %antai $ Drept Administrativ i Ltiina Administraiei, vol.(, )ditura A*AA
AAK)/, %ibiu, ,--4
6onstituia /om niei
6urs $ 6ontrolul judectoresc asupra Administraiei 1ublice. /spunderea n
Dreptul Administrativ < Aaria (onic&e
(oan %antai $ Drept Administrativ si Ltiina Administraiei, )d. /isoprint, 6luj$
@apoca, ,--.
2alentin 1risacaru $ Kratat de drept administrativ roman. 1artea generala,
editia a ((($a revazuta si adaugita, )ditura *umina *ex, +ucuresti, ,--,
Antonie (orgovan $ Kratat de drept administrativ" )ditia a ((($a restructurata,
revazuta si adaugita, 2ol. (, )ditura All +ec= $ +ucuresti, ,--'
(oan Alexandru i colaboratorii $ Drept administrativ, )d. *umina *ex,
+ucureti, ,--.
,-