Academia de Administrare Publică

Studii Superioare de Masterat Ştiinţific

Referat
Tema: Răspunderea contravențională a funcționarului
public

A efectuat: Pascal Mihaela

masterand gr. 211 mş

Chişinău, 2018

1
 Cuprins:

1. Funcţia publică şi funcţionarul public

2. Aspecte generale privind răspunderea contravențională

3. Fapte ale funcţionarilor publici care cad sub incidenţa legii contravenţionale

Studiu de caz

Bibliografie

2
 1. Funcţia publică şi funcţionarul public

Funcţia publică reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale statului şi orice
stat democratic depinde, printre altele de existenţa şi concretizarea unei funcţii publice
democratice, stabile, profesioniste şi neutre din punct de vedere politic. Astfel, funcţia publică
reprezintă una dintre cele mai importante legături, care există între cetăţenii unui stat democratic
şi instituţiile publice, din respectiva ţară. Este bine cunoscut faptul că dacă această legătură este
slabă, atunci este afectat întregul sistem democratic al societăţii. Democraţia poate exista doar în
cazul în care există o administraţie publică eficace, care să se afle în serviciul unui guvern
democratic ales.

De aici se desprinde ideea că funcţia publică reprezintă, sau ar trebui să reprezinte un fel
de barometru al încrederii societăţii civile în instituţiile statului. Cetăţenii aspiră ca funcţionarii
publici să urmărească realizarea interesului public, dând dovadă de corectitudine şi de o bună
capacitate managerială atunci când este vorba de bunul public. Dacă funcţionarul public dă
dovadă de încredere, bună credinţă si înaltă conduită profesională, atunci cetăţeanul capătă
încredere în instituţiile statale.

În accepţiunea Legii nr. 158 din 04.07.2008 prin funcţia publică înţelegem ansamblul
atribuţiilor şi obligaţiilor stabilite în temeiul legii în scopul realizării prerogativelor de putere
publică.1

Cel mai important aspect în reglementarea instituţiei funcţiei publice îl reprezintă

definirea conceptului de funcţionar public, concept care justifică filozofia dreptului public
specific oricărui sistem administrativ şi de la care se construieşte sistemul de reglementare a
raportului dintre aceştia şi autoritatea publică, a drepturilor şi obligaţiilor, a carierei, a modului
de evaluare şi promovare.

Noţiunea de funcţionar public este tratată diferit în literatura de specialitate şi în

legislaţie. Cauza unei asemenea diferenţieri poate fi explicată prin diversitatea funcţiilor publice
ocupate de funcţionarii publici. Conform unor opinii din doctrină noţiunea de funcţionar
publicpoate fi definită în sens larg şi în sens restrâns.

În sens larg prin funcţionar public se înţelege persoana care ocupă o funcţie într-o
organizaţie statală.

1
Legea 158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 230-232 din 23.12.2008;

3
 În sens restrâns prin funcţionar public se înţelege cetăţeanul care ocupă o funcţie într-o
autoritate publică (organ statal) în ordinea stabilită prin lege.

Ultima noţiune este apropiată de noţiunea legală a funcţionarului public, prevăzută în

Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, nr. 158-XVI din04.07.2008,
care menţionează că funcţionar public este o persoană fizică numită într-o funcţie publică.

Conform art. 7 al Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, nr.
158-XVIdin04.07.2008) funcţiile publice, conform nivelului atribuţiilor titularului, se clasifică:

a) funcţii publice de conducere de nivel superior;

b) funcţii publice de conducere;

c) funcţii publice de execuţie.

Funcţionarului public i-au fost conferite următoarele drepturi:

a) să examineze probleme şi să ia decizii în limitele competenţei sale;

b) să solicite, în limitele competenţei sale, şi să primească informaţia necesară de la alte

autorităţi publice, precum şi de la persoane fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi
forma lor juridică de organizare;

c) să-şi cunoască drepturile şi atribuţiile stipulate în fişa postului;

d) să beneficieze de condiţii normale de muncă şi igienă de natură să-i ocrotească

sănătatea şi integritatea fizică şi psihică, precum şi de un salariu corespunzător complexităţii
atribuţiilor funcţiei;

e) să se adreseze Guvernului asupra cazurilor de încălcare a legislaţiei referitoare la

funcţia publică şi la statutul funcţionarului public, cu excepţia funcţionarilor publici care
activează în cadrul autorităţilor publice indicate la art.8 alin.(2) lit.d), care sînt în drept să se
adreseze conducătorilor autorităţilor publice respective;

f) să beneficieze de stabilitate în funcţia publică deţinută, precum şi de dreptul de a fi

promovat într-o funcţie publică superioară;

g) să beneficieze de egalitate de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce

priveşte accesul la încadrare în funcţia publică, la procesul de dezvoltare profesională continuă şi
la promovarea în funcţie.

4
 Funcţionarii publici au îndatorirea de a respecta întocmai regimul juridic al conflictului
de interese şi al incompatibilităţilor, stabilite potrivit legii.

Principiile generale care guvernează conduita morală şi profesională a funcţionarilor

publici sunt următoarele:

a) legalitate;

b) imparţialitate;

c) independenţă;

d) profesionalism.2

Normele de conduită prevăzute de Codul de Conduită a funcționarulor public sînt

obligatorii pentru toţi funcţionarii publici, și încălcarea lui atrage după sine răspunderea legală.

Răspunderea, în oricare din formele pe care le îmbracă, este determinată de comiterea

unei fapte ilicite, de încălcarea sistemului de valori statornicit de cetate şi consacrat juridiceşte .
Este firesc ca acela care încalcă dreptul să răspundă pentru fapta sa deoarece “dreptul este
reprezentantul unui ideal sacru, este purtătorul aspiraţiunii celei mai înalte pe care societatea o
posedă, aceea de justiţie şi de moralitate” .

Specificul răspunderii juridice a funcţionarilor publici este dat de circumstanţierea

locului, timpului şi modului de săvârşire a faptului ilicit, dar şi de calificarea subiectului - activ
din punctul de vedere al răspunderii juridice – căruia i se cere să aibă calitatea de funcţionar
public. Astfel, sunt considerate fapte care atrag răspunderea juridică a funcţionarilor publici doar
acele fapte ilicite care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii :

 Sunt fapte care intră în sfera ilicitului disciplinar, contravenţional, penal sau civil, fiind
prevăzute în legislaţia specifică;
 Sunt săvârşite cu vinovăţie (intenţie sau culpă);
 Sunt generatoare de prejudicii;
 Între săvârşirea faptului şi producerea prejudiciului există o legătură de cauzalitate;
 Subiectul activ al faptului ilicit, subiect pasiv al răspunderii juridice, trebuie să aibă
calitatea de funcţionar public;
 Faptul ilicit este săvârşit în timpul serviciului sau în legătură cu activităţile de serviciu.

2
Legea nr. 25 din 22.02.2008 privind Codul de conduită a funcţionarului public. În: MO nr. 74-75 din 11.04.2008;

5
 Pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu, a normelor de conduită, pentru pagubele
materiale pricinuite, contravenţiile sau infracţiunile săvîrşite în timpul serviciului sau în legătură
cu exercitarea atribuţiilor funcţiei, funcţionarul public poartă răspundere disciplinară, civilă,
administrativă, penală, după caz. Rezultă că răspunderea juridică a funcţionarilor publici are
patru forme de manifestare şi anume:

1. Răspunderea disciplinară;

2. Răspunderea contravenţională;

3. Răspunderea penală;

4. Răspunderea civilă.

Prin urmare, în comportamentul funcţionarului public trebuie să primeze

responsabilitatea, îndeplinirea cu o convingere reieşită din înţelegerea raţională a enomenelor, a
sarcinilor sale, convins că slujirea cu credinţă a interesului public este baza comportamentului
său profesional şi moral.

2. Aspecte generale privind răspunderea contravențională

Noţiunea de “contravenţie” are pe planul dreptului contravenţional trei accepţiuni al căror

conţinut rezultă în funcţie de punctul de vedere din care este privită noţiunea analizată. Două
dintre ele sunt accepţiuni abstracte, iar una este concretă.

În fine, definiţia generală a contravenţiei reflectă anumite principii fundamentale ale

dreptului contravenţional, şi anume: principiul legalităţii şi al răspunderii contravenţionale
subiective.

Răspunderea contravenţională se angajează în cazul în care funcţionarul public a săvîrşit

o contravenţie în timpul şi în legătură cu sarcinile de serviciu29. Contravenţia, la rîndul său, este
fapta – acţiunea sau inacţiunea – ilicită, cu un grad de pericol social mai redus decît infracţiunea,
săvîrşită cu vinovăţie, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege, este prevăzută de Codul
contravenţional şi este pasibilă de sancţiune contravenţională.3

Răspunderea contravenţională este o formă a răspunderii juridice la general şi a

răspunderii administrative particular bazată pe existenţa unui suport juridic de drept
administrativ. Dreptul administrativ prin normele sale reglementează raporturile sociale ce se

3
Ghid metodic privind aplicarea Codului de conduită a funcționarului public din Republica Moldova. Cancelaria de
Stat, Chișinău 2013;

6
nasc, se modifică sau se sting în activitatea de executare a legii. Orice formă a răspunderii
juridice decurge în mod obiectiv, din momentul săvîrşirii unei fapte ilicite care naşte dreptul
statului de a aplica sancţiunea prevăzută de norma juridică încălcată şi obligaţia făptuitorului de
a suporta consecinţele faptei comise. Astfel incălcarea acestor norme atrage imediat după sine o
sancţiune, deoarece ele garantează respectarea valorilor sociale ce se încadrează în limitele
reglementării de dreptul administrativ. 4

Trăsăturile esenţiale ale contravenţiei

Pentru survenirea răspunderii administrative (contravenţionale) a funcţionarului public

sunt necesare următoarele două condiţii:

a) funcţionarul public trebuie are calitatea de persoană cu funcţii de răspundere în

conformitate cu art. 16 alin. (6) al Codului contravenţional;

b) contravenţia este săvârşită în legătură executarea atribuţiilor de serviciu.

Vinovăţia

Încălcarea normelor de drept atrage răspunderea făptuitorului numai dacă este săvârşită
cu vinovăţie.

Ca şi în dreptul penal, vinovăţia presupune o atitudine conştientă, în sensul că făptuitorul

are reprezentarea acţiunilor sau inacţiunilor sale ilicite, a rezultatului acestora, care este
socialmente periculos şi săvârşeşte cu voinţă aceste acţiuni sau inacţiuni în vederea realizării
rezultatului urmărit. Conform Codului penal, există vinovăţie atunci când fapta care prezintă
pericol social este săvârşită cu intenţie sau din culpă5.

Pericolul social

Deşi nu rezultă din definiţia dată contravenţiei, pericolul social este totuşi una din
trăsăturile esenţiale ale contravenţiei. În cazul contravenţiei, gradul de pericol social este mai
redus decât la infracţiune, deoarece fapta contravenţională are consecinţe “mai puţin dăunătoare”
şi lezează valori “mai puţin importante” decât în cazul infracţiunii.

Gradul de pericol social se stabileşte de către legiuitor când emite acte normative în care
unele fapte sunt considerate infracţiuni iar altele contravenţii. Astfel, orice faptă care prezintă

4
https://dreptmd.wordpress.com/teze-de-an-licenta/regimul-juridic-al-raspunderii-contraventionale/
5
Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985 din 18.04.2002 în: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 72-74
din 14.04.2009;

7
pericol social atrage o anumită răspundere juridică, gradul de pericol social fiind cel care
determină natura răspunderii juridice.

Astfel, dacă funcţionarul public şi-a îndeplinit defectuos sau nu şi-a îndeplinit obligaţiile
ce-i revin în virtutea funcţiei publice deţinute şi în urma căreia s-a comis o abatere
administrativă, el este supus pedepsei administrative conform prevederilor Codului cu privire la
contravenţiile administrative.6

3. Fapte ale funcţionarilor publici care cad sub incidenţa legii contravenţionale

În capitolul XVI „Contravenţii ce afectează activitatea autorităţilor publice”, Codul

contravenţional al Republici Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 stabileşte
contravenţiile săvîrşite de funcţionarii publici şi pedepsele aplicabile în aceste cazuri, după cum
urmează:

 Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (articolul 312) – este folosirea intenţionată a
situaţiei de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive
ale infracţiunii. Această faptă se sancţionează cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale
cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită
activitate pe un termen de la 3 luni la un an;
 Neasigurarea persoanelor cu dizabilităţi auditive cu un interpret mimico-gestual de către
autorităţile publice (articolul 3121) – neasigurarea comunicării între autorităţi şi persoanele cu
dizabilităţi auditive, după necesitate, cu serviciile acordate de către un interpret mimico-gestual
se sancţionează cu amendă de la 60 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie
de răspundere;
 Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu (articolul 313) – este săvîrşirea
unei acţiuni ce depăşeşte în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege şi care
contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice
sau juridice, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii. Sancţiunea
prevăzută pentru această contravenţie este amenda de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu
privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită
activitate pe un termen de la 3 luni la un an;
 Protecţionismul (articolul 3131) – adică sprijinul neprevăzut de actele normative și oferit,
indiferent de motive, de către persoana ce activează în cadrul unei autorităţi publice și se află în
exercițiul funcțiunii, la soluţionarea problemelor persoanelor fizice sau juridice, și care nu

6
Drept administrativ, note de curs. Mocanu Victor, Munteanu Valeriu. Chișinău 2013;

8
conţine elemente de infracţiune. Contravenţia se sancționează cu amendă de la 60 la 90 de unități
convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 72 la 150 de unități convenționale
aplicată persoanei cu funcție de răspundere;
 Nedeclararea sau nesoluționarea conflictului de interese (articolul 3132) – nedeclararea
conflictului de interese de către persoana care activează în cadrul unei organizații publice în
sensul Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor personale se
sancţionează cu amendă de la 45 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu
amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu
privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3
luni la un an.
Nesoluționarea conflictului de interese în conformitate cu prevederile Legii privind
declararea averii și intereselor personale se sancționează cu amendă de la 60 la 90 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 180 la 240 de unităţi convenţionale
aplicată persoanei cu funcţie de răspundere cu privarea, în ambele cazuri, de dreptul de a
desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.
 Excesul de putere privind actele permisive (articolul 3133) – este tergiversarea nemotivată
şi/sau depăşirea perioadei de timp stabilite de lege pentru eliberarea actului permisiv, precum şi
eliberarea actului permisiv pe un termen de valabilitate mai mic decît termenul prevăzut de
Nomenclatorul actelor permisive sau cererea de a deţine şi/sau eliberarea unui act permisiv care
nu este inclus în Nomenclatorul actelor permisive, stabilirea şi/sau aplicarea unei plăţi pentru
eliberarea actului permisiv într-un cuantum mai mare decît plata prevăzută de Nomenclatorul
actelor permisive, refuzul nemotivat de eliberare a actului permisiv, invocarea şi aplicarea unor
cerinţe şi proceduri de eliberare a actelor permisive care nu corespund legii, precum şi retragerea
nemotivată a actului permisiv. Faptele menţionate în prima parte se sancţionează cu amendă de
la 30 la 45 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 45 la 60 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei cu funcţii de răspundere, cu sau fără privarea de dreptul de a
desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an; cele din a doua parte – se
sancţionează cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu
amendă de la 90 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţii de răspundere, cu
sau fără privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an;
 Încălcarea regimului juridic al restricțiilor aplicabile funcției publice sau de demnitate
publică (articolul 3134) – Angajarea subiectului declarării averii și intereselor personale cu
încălcarea regimului juridic al restricțiilor se sancţionează cu amendă de la 45 la 60 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale

9
aplicată persoanei cu funcţii de răspundere, cu amendă de la 180 la 240 de unităţi convenţionale
aplicată persoanei juridice.
 Tăinuirea unui act de corupţie ori a unui act conex acestuia sau neluarea măsurilor de
rigoare (articolul 314) – este tăinuirea unui act de corupţie ori a unui act conex acestuia sau
neluarea măsurilor de rigoare faţă de funcţionarii din subordine care au săvîrşit astfel de acţiuni,
iar sancţiunea pentru această contravenţie este amenda de la 30 la 90 de unităţi convenţionale
aplicată persoanei cu funcţie de răspundere;
 Neasigurarea măsurilor de protecţie a funcţionarului public (articolul 3141) –
neasigurarea măsurilor stabilite de lege pentru protecţia funcţionarului public ce informează cu
bună-credinţă despre comiterea actelor de corupţie şi a celor conexe corupţiei, a faptelor de
comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind declararea veniturilor şi a
proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese. Se sancţionează
cu amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale;
 Primirea unei recompense nelegitime sau de folos material (articolul 315) – este primirea
(luarea), în exerciţiul funcţiunii, a unei recompense nelegitime sau de folos material, dacă fapta
nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii. Sancţiunea pentru respectiva contravenţie
este amendă de la 60 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere
cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii în serviciul public pe un termen de la 3 luni la un an.7

7
Ghid metodic privind aplicarea Codului de conduită a funcționarului public din Republica Moldova. Cancelaria de
Stat, Chișinău 2013;

10
 Studiu de caz

Axenti Ina, în urma înţelegerii prealabile și împreună cu soţul său Corunga Vitalie care
activa în baza ordinului nr.146-c din 25.10.2006 şi a contractului individual de muncă nr.26/06
din 23.10.2006 în calitate de şef al secţiei „Audit financiar intern” al Centrului Naţional de
Management în Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii, fiind persoană publică contrar,
obligaţiunilor de serviciu şi a regulamentului de activitate al Secţiei „Audit Financiar Intern”, din
interese materiale, urmărind scopul de profit, începînd cu luna octombrie 2008, au întocmit şi au
pus în aplicare un plan infracţional de dobîndire ilegală a mijloacelor financiare de la Instituţiile
Medico-Sanitare Publice subordonate Ministerului Sănătăţii.

Astfel ei, urmărind scopul scontat, la 15.10.2008, au fondat societatea cu răspundere

limitată „Evilcor-Com”, indicînd unul din domeniul de activitate a societăţii „Activități de
consultare pentru afaceri și management”, în calitate de administrator, fiind indicată soţia sa
Axenti Ina.

Potrivit obligaţiunilor de serviciu, Corunga Vitalie, fiind delegat prin dispoziţiile

directorului Centrului Naţional de Management în Sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii, sau
nemijlocit de către conducerea Ministerului de a efectua controale financiare la diferite Instituţii
Medico-Sanitare Publice sau centre de sănătate publică în diferite raioane ale ţării, subordonate
Ministerului Sănătăţii, în urma controlului financiar, depistînd unele încălcări sau abateri de le
legislaţie, înainte de a întocmi nota informativă despre rezultatele controlului, anunţa directorul
şi contabilul Instituţiei Medico-Sanitare Publice despre lacunele depistate în cadrul controlului,
explicăndu-le totodată consecinţele nefaste pentru instituţie şi personal pentru ei în cazul
introducerii de către el a încălcărilor depistate în nota informativă pentru a întocmi nota, acesta
motiva că este necesară o anumită perioadă, timp în care conducătorului Instituţiei Medico-
Sanitare Publice şi contabilului, le recomanda să apeleze la serviciile de consultanţă în domeniu
ale SRL„Evilcor-Com”, care-i va consulta cum să înlăture încălcările şi neajunsurile depistate de
el într-un termen restrîns. Astfel încît în nota informativă el să nu includă lacunele şi încălcările
constatate în cadrul controlului, comunicîndu-le numele directorului societăţii – Ina Axenti şi
telefoanele ei de contact, care de fapt este soţia sa.

În urma apelării conducătorilor Instituţiilor Medico-Sanitare Publice la serviciile de

consultanţă prestate de către SRL„Evilcor-Com”, în persoana directorului acestei societăţi Ina
Axenti, ultima le impunea condiţia de a încheia şi a semna contracte „pentru achiziţionarea
bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică” şi specificaţiile costurilor, iar în urma unor
consultări telefonice, sau a unor consultări formale, le impunea semnarea proceselor verbale de

11
„efectuare a serviciilor de consultanţă” dintre directorii Instituţiilor Medico-Sanitare Publice şi
directorul SRL„Evilcor-Com” Ina Axenti, conform cărora se întomeau facturi de expediţe şi din
conturile Instituţiilor Medico- Sanitare Publice, sau Centrelor de Medicină Publică, erau
transferate mijloace băneşti în contul SRL „Evilcor-Com”, indicîndu-se temeiul pentru serviciile
de consultanţă prestată.

În notele informative întocmite de către funcţionarul indicat, despre rezultatele

controlului financiar la Instituţiile Medico-Sanitare Publice, unde directorii acceptau condiţiile
impuse de către acesta, ultimul nu indica încălcările depistate sau indica alte abateri
nesemnificative, iar în cazul cînd factorii de decizie ai instituţiilor medicale refuzau condiţiile
impuse, V.Corunga indica toate încălcările depistate.

Astfel, prin metoda şi schema descrisă, SRL„Evilcor-Com”, în persoana directorului Ina

Axenti, soţia cet.Vitalie Corunga, conform facturii de expediţie seria şi numărul BB818709 din
27.12.2010, a primit de la IMSP „Spitalul Raional Briceni” suma de 9720 lei, conform facturilor
de expediţie seriile şi numerele BB818715 din 02.07.2012, BB818718 din 05.07.2012,
PB0818724 din 30.11.2012, PB0197726 din 28.12.2012, de la ÎMSP „Spitalul raional Criuleni”
suma de 29920 lei, conform facturilor de expediţie seriile şi numerele BB818712 din 20.04.2012,
BB818717 din 04.07.2012, BB0197728 din 30.11.2012, PB 0197730 din 28.12.2012, de la ÎMSP
„Centrul Medicilor de Familie Anenii Noi” suma de 29700 lei, conform facturilor de expediţie
seriile şi numerele BB818713 din 27.04.2012, BB818720 din 10.07.2012, BB818721 din
02.08.2012, BB818723 din 30.11.2012, BB818725 din 28.12.2012, de la ÎMSP „Centrul
Medicilor de Familie Ialoveni”, suma de 29920 lei, conform facturilor de expediţie seriile şi
numerele PB0197732 din 29.03.2013, PB0197737 din 28.06.2013, PB0197742 din 30.09.2013,
PB0197750 din 30.12.2013, de la ÎMSP „Centrul Medicilor de Familie Orhei” suma de 30.000
lei, conform facturilor de expediţie seriile şi numerele PB0197744 şi PB0197748 din 30.09.2013,
de la Centrul de Sănătate Publică din mun. Bălţi suma de 9515 lei, conform facturilor de
expediţie seriile şi numerele PB0197731 din 29.03.2013, PB0197735 din 28.06.2013,
PB0197741 din 30.09.2013, PB0197749 din 30.12.2013, de la Centrul de Sănătate Publică din
or.Briceni suma de 18000 lei, conform facturii de expediţie seria şi numărul PB0197734 din
29.03.2013, PB0197736 din 28.06.2013, PB0197739 din 30.09.2013, PB0197746 din
30.12.2013, a primit de la ÎMSP „Centrul Medicilor de

Familie Edineţ” suma de 30000 lei, conform facturii de expediţie seriile şi numerele
BB818710 din 27.07.2011, BB818711 din 27.12.2011 a primit de la ÎMSP “Spitalul de Psihiatrie
Bălţi” suma de 29700 lei, conform facturii de expediţie seriile şi numerele PB0197729 din
28.12.2012, PB0197727 din 30.11.2012, BB818722 din 02.08.2012, BB818714 din 29.06.2012,

12
a primit de la ÎMSP „Centrul Medicilor de Familie Criuleni” suma de 29920 lei, confonn facturii
de expediţie seria şi numărul WA0445127 din 30.04.2014, a primit de la ÎMSP „Centrul de
Sănătate Soroca” suma de 13025 lei, conform facturii de expediţie seria şi numărul WA0445128
din 31.01.2014 a primit de la ÎMSP „Centrul de Sănătate Hînceşti” suma de 3300 lei şi de la
ÎMSP „Dispanserul Republican de Narcologie” suma de 18000 lei, iar în total în asemnea mod
au fost trasferate mijloace financiare în sumă de 280 720 lei, bani pe care Vitalie Corunga, în
temeiul delegaţiilor de retragere a numerarului în valută naţională şi ordinelor de eliberare a
numerarului cu nr.3 din 13.01.2010, nr.3 din 27.05.2010, nr.3 din 08.07.2010, nr.3 din
03.02.2011, nr.3 din 24.05.2011, nr.3 din 22.06.2012, nr.1 din 11.07.2012, nr.4 din 15.08.2012,
nr.7 din 27.12.2012, nr.7 din 07.03.2013, nr.7 din 27.03.2013, nr.7 din 29.04.2013, nr.9 din
29.05.2013 , nr.9 din 29.07.2013, nr.15 din 19.08.2013, nr.1 din 28.08.2013, nr.18 din
11.10.2013, nr.19 din 28.10.2013, nr.20 din 19.11.2013, nr.21 din 02.12.2013, nr.1 din
09.01.2014, nr.7 din 17.01.2014, nr.1 din 21.02.2014, nr.2 din 29.04.2014, nr.3 din 13.05.2014,
nr.4 din 30.07.2014 i-a primit personal contra semnătură din Banca de Economii în rate, în
diferite sume, indicând în ordinele de eliberare a numerarului destinaţia „Alte cheltuieli”, „Alte
cheltuieli gospodăreşti”, „Cheltuieli administrative” şi „deplasare”, însă de fapt i-a folosit în
scopuri personale.

Bibliografie:

1. Codul Contravenţional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008 în: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 16.01.2009;
2. Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122 din 14.03.2003, în:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.104-110 din 07.06.2003;
3. Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985 din 18.04.2002 în: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 72-74 din 14.04.2009;
4. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994 în: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 18.08.1994;
5. Drept administrativ, note de curs. Mocanu Victor, Munteanu Valeriu. Chișinău 2013;
6. Ghid metodic privind aplicarea Codului de conduită a funcționarului public din
Republica Moldova. Cancelaria de Stat, Chișinău 2013;
7. Legea 158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 230-232 din 23.12.2008;
8. Legea nr. 25 din 22.02.2008 privind Codul de conduită a funcţionarului public. În:
MO nr. 74-75 din 11.04.2008;

13
 9. Ocuparea funcției vacante ărin concurs, recomandări metodice. Cancelaria de Stat,
Chișinău 2009;
10. Ghid privind incompatibilitățile și conflictele de interese. Agenția Națională de
integritate, București 2016;
11. Hotărîrea nr. 56 din 30.03.2017 privind aprobarea Strategiei naționale de
integritate și anticorupție pentru anii 2017-2020. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.
216-228 din 30.06.2017;

14
 1. Codul Contravenţional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008 în: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 16.01.2009;
2. Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122 din 14.03.2003, în:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.104-110 din 07.06.2003;
3. Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985 din 18.04.2002 în: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 72-74 din 14.04.2009;
4. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994 în: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 18.08.1994;
5. Drept administrativ, note de curs. Mocanu Victor, Munteanu Valeriu. Chișinău 2013;
6. Ghid metodic privind aplicarea Codului de conduită a funcționarului public din
Republica Moldova. Cancelaria de Stat, Chișinău 2013;
7. Ghid privind incompatibilitățile și conflictele de interese. Agenția Națională de
integritate, București 2016;
8. Hotărîrea nr. 56 din 30.03.2017 privind aprobarea Strategiei naționale de integritate și
anticorupție pentru anii 2017-2020. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 216-228 din
30.06.2017;
9. Legea nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de
întreprinzător. În: MO nr. 181-184 din 31.08.2012;
10. Legea nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale.
În: MO nr. 245-246 din 30.07.2016;
11. Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul
funcţionarului public. În: MO nr. 230-232 din 23.12.2008;
12. Legea nr. 25 din 22.02.2008 privind Codul de conduită a funcţionarului public. În:
MO nr. 74-75 din 11.04.2008;
13. Legea nr.82 din 25.05.2017 integrității. În: MO nr. 229-243 din 07.07.2017;
14. Ocuparea funcției vacante prin concurs, recomandări metodice. Cancelaria de
Stat, Chișinău 2009;

15