REFERAT

LA DISCIPLINA: DREPT BANCAR, DREPT VALUTAR

TEMA: ÎMPRUMUTUL ŞI CREDITUL BANCAR ÎN CIRCUITUL

FINANCIAR DIN ECONOMIA NAŢIONALĂ

CHIŞINĂU-2022

CUPRINS:

1
INRODUCERE........................................................................................................3

SUBIECTUL I ,,Acordarea asistentenţei financiare statului-împrumutul de la

BNM”.......................................................................................................................4

SUBIECTUL II ,, Accesul simplificat al mediului de afaceri la credite și

împrumuturi de la instituțiile financiare’’………………………………………….5

SUBIECTUL III ,, Creditele bancare și creșterea economică’’……………..……..6

SUBIECTUL IV ,, Rolul creditelor în stimularea creşterii economice în republica

moldova’’…………………………………………………………………………..7

CONCLUZII.............................................................................................................8

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................9

INTRODUCERE
2
 În prezent, Republica Moldova face eforturile de a reforma economia sa.
Punctul de plecare pentru reconstrucția economiei naţionale este crearea şi
dezvoltarea unui sistem de finanţare bazat pe principii moderne şi eficiente şi
mecanisme.

Creşterea economică este un proces complex de sporire a dimensiunilor

economiei naţionale pe baza combinării şi folosirii din ce în ce mai eficiente a
factorilor de producţie, dimensiuni exprimate sub forma produsului intern brut sau
a venitului naţional pe locuitor. O creştere economică, oricât de mică, dacă se
menţine pe termen lung, poate avea influenţe deosebite asupra nivelului de trai al
populaţiei. A trata creşterea economică a unei ţări, înseamnă a exprima dependenţa
funcţională dintre ansamblul factorilor de creştere economică şi sporirea
indicatorilor macroeconomici.

Unul din factorii indirecţi cu influenţă semnificativă asupra creşterii

economice îl constituie eficienţa politicii monetare şi valutare privind menţinerea
stabilităţii relative a preţurilor şi impactul ei asupra eficienţei activităţii sistemului
financiar-bancar privită prin prisma modului de orientare a activităţii economice
prin intermediul creditării economiei reale. O politică monetară şi valutară
sănătoasă trebuie să-şi propună concilierea stabilităţii puterii de cumpărare a
monedei cu expansiunea economică.

Pe plan intern rolul politicii monetare şi valutare se realizează prin reglarea

cererii de monedă de schimb şi de plată, care are drept scop urmărirea stabilităţii
preţurilor, deplina ocupare a forţei de muncă şi expansiunea economică. În acest
context putem afirma că politica monetară trebuie să urmărească un astfel de ritm
al creşterii lichidităţilor de bani, care să susţină creşterea activităţii prin sporirea
PIB.

Prin politica sa monetară şi valutară statul poate determina scăderea ratei

nominale a dobânzii, atunci va creşte cererea de capital. Scăderea ratei nominale a
dobânzii va duce la creşterea cheltuielilor pentru investiţii, care sunt un factor
determinant al creşterii economice.

SUBIECTUL I
,,Acordarea asistentenţei financiare statului-împrumutul de la BNM”

3
 Urmare mai multor solicitări adresate de instituțiile mass-media cu privire la un eventual
împrumut destinat statului sau utilizarea rezervelor valutare, Banca Națională a Moldovei
precizează: Pentru depășirea crizei economice, susținerea agenților economici și a populației în
condițiile pandemiei, executivele din mai multe țări recurg la împrumuturi interne sau externe. În
Republica  Moldova atragerea resurselor interne de către executiv este prevăzută de lege și
Banca Națională, în calitate de agent fiscal al statului, plasează regulat valori mobiliare de stat
(VMS) și obligațiuni de stat pe piața primară.
Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei interzice acordarea oricărei asistențe
financiare statului si organelor acestuia. Creditarea statului sau a businessului este asigurată de
instituțiile financiare bancare și cele nebancare. În prezent, în sectorul bancar există suficiente
lichidități.
BNM a asigurat existența unui nivel înalt de lichidități în bănci, anume pentru a crea condiții
pentru creditarea businessului și a Ministerului Finanțelor, și, prin urmare, acestea sunt
disponibile pentru necesitățile economiei.  Astfel, se asigură echilibrul macromonetar și se
creează condiții pentru creditarea economiei.Orice împrumut de la BNM pentru stat ar însemna o
emisie suplimentară de monedă, care ar duce la creșterea inevitabilă a prețurilor și, în consecință
la sărăcirea populației, fiind afectate cele mai vulnerabile pături ale societății.
Totodată, este important de menționat, că mijloacele de pe conturile Ministerului Finanțelor
obținute sub formă de asistență financiară externă (credite și granturi) sunt incluse în activele
oficiale de rezervă. Ministerul Finanțelor utilizează liber aceste mijloace, inclusiv după conversia
în moneda națională, pentru cheltuieli bugetare și derularea proiectelor investiționale.De
asemenea, vom preciza că activele oficiale de rezervă sunt gestionate de banca centrală pentru
susținerea balanței de plăți și, după caz, reglarea dezechilibrelor acesteia, pentru a menține
încrederea în moneda națională și în economia națională în general.
BNM menține rezervele valutare la un nivel adecvat. Legea cu privire la Banca Națională a
Moldovei prevede că BNM „menține rezervele internaţionale la un nivel care în viziunea sa este
adecvat pentru realizarea politicii monetare şi valutare a statului.” Suficiența acestora se
apreciază, conform practicilor internaționale, cu ajutorul mai multor indicatori, între care,
acoperirea unei perioade adecvate de import și gradul de acoperire a datoriei externe pe termen
scurt. Momentan, acești indicatori arată un grad înalt de adecvare a rezervelor valutare. Acest
fapt vorbește despre reziliența economiei noastre la situații de criză.
Utilizarea rezervelor valutare în afara scopurilor pentru care sunt menite, pe lângă efectele
negative legate de politica monetara, poate să declanșeze alte șocuri, care să amplifice presiunile
asupra rezervelor valutare. Această situație nu este deloc binevenită, în special acum, când avem
nevoie de rezerve valutare solide, în condițiile crizei globale existente.
Convertirea rezervelor valutare și utilizarea acestora pe plan intern ar duce imediat la
creșterea prețurilor, fiindcă pentru aceeași unitate de valută ar fi emise încă o dată unități
monetare naționale la cursul de schimb corespunzător. Totodată, ar avea loc și o depreciere
cauzată de reducerea credibilității monedei naționale, cu o consecutivă valutizare a
economisirilor populației și o ulterioară creștere a prețurilor – inflație. Drept urmare, orice
împrumut de la BNM acordat statului sau utilizarea rezervelor valutare în alte scopuri ar submina
credibilitatea țării, ar afecta economia și ar pune în dificultate financiară cetățenii.

SUBIECTUL II

4
 ,, Accesul simplificat al mediului de afaceri la credite și împrumuturi de
la instituțiile financiare’’

Întreprinderile mici și mijlocii vor putea accesa mai simplu credite și împrumuturi de la
instituțiile financiare. Guvernul a instituit un nou mecanism de acordare a garanțiilor financiare,
și anume garanțiile de portofoliu la credite. 
Noul regulament, aprobat astăzi de Cabinetul de miniștri, va oferi posibilitatea garantării
inclusiv a împrumuturilor oferite de către Organizațiile de Creditare Nebancare (OCN).
Garanțiile financiare sunt oferite de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA),
prin intermediul Fondului de Garantare a Creditelor. Capitalizarea Fondului de Garantare, de
asemenea, va crește, astfel încât acesta va asigura facilitarea accesului la finanțare pentru cel
puțin 900 ÎMM-uri noi, sau dublul capacității actuale. Alte beneficii prognozate ale Fondului
sunt:
 
 Acordarea de garanții financiare suplimentare în valoare de cel puțin 1 miliard lei;
 Facilitarea accesului ÎMM-urilor la resurse creditare suplimentare de cel puțin 2 miliarde
lei;
 Realizarea proiectelor investiționale de către ÎMM-uri în valoare de cel puțin 4 miliarde
lei;
 Menținerea locurilor de muncă existente și crearea de noi locuri de muncă;
 Majorarea cotei garanțiilor financiare active în totalul creditelor acordate sectorului ÎMM
până la cel puțin 5%.

În prezent, statul acordă garanții financiare pentru creditele contractate de ÎMM-uri prin
intermediul Fondului de Garantare a Creditelor (FGC), gestionat de Organizația pentru
Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). FGC are misiunea de a facilita accesul la finanțare a
ÎMM-urilor care nu dispun de suficient gaj, prin emiterea garanțiilor financiare în favoarea
băncilor comerciale. La moment, FGC pune la dispoziția băncilor 6 produse de garantare, care
acoperă până la 80% din suma creditului solicitat, iar valoarea garanțiilor variază de la 500 mii
de lei, pentru companii debutante și până la 7 milioane lei, pentru companiile exportatoare. De
asemenea, în contextul crizelor energetice și a presiunilor inflaționiste, în anul 2022, ODA a
eliminat comisionul de garantare (0,5%) pentru toate produsele de garantare și a majorat cota
maximă de garantare până la 80%. Pe parcursul anului 2021, ODA a emis 468 garanții
financiare, în valoare de 387,8 mil lei care au facilitat debursarea creditelor în sumă de 992,8
milioane lei și au generat efectuarea investițiilor în economia națională de peste 1,13 miliarde lei.
 
Notă: Garanția de portofoliu este un angajament financiar asumat de către Garant (ODA) în
condițiile unui contract de colaborare semnat cu un Creditor (Bancă comercială sau OCN), care
partajează riscul de credit asociat unui portofoliu eligibil de credite, fără a fi necesară aprobarea
fiecărei tranzacții de către Garant.
SUBIECTUL III

5
 ,, Creditele bancare și creșterea economică’’

Creditul bancar este o sursă importantă de promovare a creșterii economice în țările

dezvoltate. Din păcate, autoritățile publice din Moldova au acordat foarte puțină atenție acestui
model de dezvoltare. Politicienii de la noi au fost mereu ocupați cu pregătirile pentru următoarea
campanie electorală, în timp ce Banca Națională a Moldovei (BNM) a fost nevoită să se ocupe
de rezolvarea fraudelor bancare în ultimii doi ani.
Spre exemplu, cel mai recent episod de recesiune (2015) s-a datorat în principal reducerii
creditării efectuate de băncile care au fost fraudate. Cu toate acestea, chiar dacă excludem din
calculele noastre băncile cu probleme, rezultatele noastre relevă faptul că restul sectorului bancar
și-a redus portofoliul de credite cu 22% în 2016 față de 2014. Așadar, fiecare al cincilea leu
împrumutat de la băncile fără probleme în 2014 nu a mai fost împrumutat în 2016.
Cea mai mare parte a reducerii creditelor bancare a venit în detrimentul sectorului
construcțiilor (o scădere de 42% a creditelor). De fapt, toate sectoarele economiei au simțit
povara unui acces redus la credite bancare, înregistrând scăderi semnificative a împrumuturilor
primite de la băncile comerciale. De remarcat este și faptul că sectoarele care sunt preponderent
compuse din întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) au fost cele care au suferit cel mai mult.
Pentru a rezolva aceste dezechilibre, propunem două instrumente de politică pe care BNM ar
putea să le folosească pentru a spori stabilitatea pieței creditelor bancare și pentru a favoriza
creșterea economică. Ambele politici se bazează pe instrumentele existente utilizate de către
Banca Națională a Coreei de Sud. Aceste instrumente s-au dovedit a fi extrem de folositoare
pentru asigurarea unui flux constant de credit în economie și încurajarea creșterii sectorului
IMM-urilor.

Primul instrument de politică este o cerință legată de creditele pe care băncile comerciale
care activează în Moldova ar trebui să o urmeze. BNM trebuie să se fixeze o proporție minimă
obligatorie de 60% a creditelor pentru IMM-uri din totalul creditelor bancare. Astfel, pentru a
corespunde cerinței respective băncile locale ar trebui să dea cu împrumut sectorului IMM-urilor
3/5 din portofoliul lor de credite, restul mergând pentru întreprinderi mari și alți actori
economici. Această politică de creditare va asigura că orice dezechilibru a pieței ce rezultă din
asimetria informațiilor între firmele de diferite dimensiuni și băncile ce le deservesc nu va avea
un efect negativ asupra creșterii economice pe termen lung.

Al doilea instrument de politică este asemănător unei facilități speciale de creditare, care
va fi activată în principal în perioadele de criză. BNM trebuie să instituie un sistem suplimentar
de împrumuturi în valoare de 4% din Produsul Intern Brut al Moldovei și dedicat în exclusivitate
acordării de împrumuturi pentru IMM-uri de către Banca Națională prin intermediul băncilor
comerciale. Acest lucru va permite băncii centrale să răspundă la variația ciclică a accesului la
credite. Instrumentul poate fi de asemenea utilizat și pentru subvenționarea IMM-urilor din
Moldova prin stabilirea unor rate ale dobânzii pentru creditele pentru IMM-uri acordate de BNM
sub rata dobânzii de referință. Mai mult decât atât, accesul la sistem poate fi retras pentru băncile
care nu respectă proporția minimă de credite acordate IMM-urilor, consolidând eficacitatea
primului instrument. Aceste instrumente pot fi implementate cu ușurință de către BNM și nu
necesită vreo implicare a clasei politice din Moldova. În studiu prezentăm și câteva dovezi
empirice cu privire la implementarea și succesul unor astfel de politici în Coreea de Sud. BNM
trebuie doar să urmeze cele mai bune exemple din străinătate și să înceapă să folosească
instrumente mai agresive de promovare a creșterii economice și a stabilității financiare.

SUBIECTUL IV

6
 ,, Rolul creditelor în stimularea creşterii economice în republica
moldova’’
În acest sens, politica dobânzilor şi stimulării creditării sectorului real este o
sferă deosebit de importantă în activitatea Băncii Naţionale a Moldovei. De la bun
început BNM a acordat credite (de refinanţare) băncilor comerciale în scopul
susţinerii dezvoltării economiei naţionale şi menţinerii lichidităţii sistemului
bancar. Între anii 1993-1998, prin intermediul licitaţiilor de refinanţare, Banca
Naţională a Moldovei a acordat credite în sumă totală de circa 1800 mil. lei, a căror
utilizare a sporit alocaţiile creditoare în economia republicii.

Pe parcursul acestor ani s-a observat o dinamică ascendentă a soldului

creditelor în economia naţională. După criza regională din 1998, ce a condus la
deprecierea monedei naţionale şi a amplificat spirala inflaţionistă, politica de credit
şi a dobânzilor, pe lângă cea a ratei de schimb, a reprezentat principalul reper în
obiectivul remonetizării şi înviorării economiei Republicii Moldova. Astfel,
politica de credit şi ratelor dobânzii a fost şi este orientată spre acordarea de către
sectorul bancar a creditelor economiei naţionale cu o rata a dobânzii la un nivel
real pozitiv jos. Acest obiectiv a fost cu succes atins, cu excepţia anului 2000, care
a reflectat în special consecinţele şi efectele crizei asupra încrederii în moneda
naţională, anticipărilor inflaţioniste şi intensificării inerţiei inflaţiei. Politica
monetară austeră, dezinflaţia şi stabilitatea relativă a ratei de schimb pe fundalul
unor fluxuri majore a valutei străine provenite din veniturile din munca de peste
hotare au avut un efect pozitiv asupra aşteptărilor inflaţioniste şi au creat condiţii
favorabile sectorului bancar de a atrage depozite de la populaţie.

Astfel, pe parcursul perioadei 2000-2005 s-a atestat o dinamică ascendentă a

soldului depozitelor în sistemul bancar de la 1380.2 mil. lei la sfârşitul anului 1999
până la 5903.9 mil. lei în februarie 2006, înregistrând o majorare de 4.3 ori
(considerând şi majorarea respectivă a soldului depozitelor la vedere).
Corespunzător, soldul creditelor în economia naţională a crescut de 3.64 ori, de la
1635.2 mil. lei la sfârşitul anului 1999 până la 5957.9 mil. lei în februarie 2006.

Ponderea joasă a creditelor acordate în valută constituie un fapt pozitiv pentru

economia naţională, deoarece conform legislaţiei în vigoare creditele în valută se
acordă doar pentru operaţiunile de import. Astfel, ponderea înaltă a creditelor în
moneda naţională destinată activităţii interne a agenţilor economici are un efect
pozitiv înalt asupra evoluţiei produsului intern brut nominal. Politica promovată de
Banca Naţională a Moldovei în vederea majorării volumului creditării economiei şi
termenelor de creditare pe parcursul ultimilor ani a favorizat micşorarea continuă a
ratelor dobânzilor atât la depozitele atrase de băncile comerciale, precum şi la
creditele acordate în monedă naţională.

7
 CONCLUZII
În concluzie pot menţiona faptul că creditul îndeplineşte o funcţie distributivă în economie,
prin faptul că mobilizează resursele băneşti disponibile la un moment dat în economie,
redistribuindu-le apoi prin acordarea de împrumuturi spre anumite ramuri, sectoare sau domenii
de activitate care au nevoie de mijloace de finanţare, creditul sporeşte puterea de acţiune
productivă a capitalului, punând astfel în mişcare forţele economice, contribuind în felul acesta
la sporirea avuţiei naţionale şi respectiv la creşterea economică. Obţinerea unei rate înalte de
creştere economică este unul din obiectivele principale ale politicii macroeconomice a oricărei
ţări, căci ea reprezintă mişcarea profundă a unei economii în întregime. Din cele expuse mai sus
putem concluziona că procesul de creditare a economiei reale a republicii Moldova în perioada
2000-2005 a avut un rol foarte important pentru ieşirea din criză şi relansarea creşterii
economice.

De asemenea, creşterea economică a Republicii Moldova este legată şi de creşterea

economică generală, înregistrată la nivelul regiunii: Europa de Est (partenerul principal
România) şi ţările CSI (partenerii principali Rusia, Ukraina, Belorusia), prezentând totodată,
rezultatul reformelor economice efectuate anterior. Situaţia economică din ţările partenere
influenţează principal creşterea economică a Moldovei din cauza orientării economiei naţionale
spre export. Este de menţionat faptul că pe parcursul anului 2005 indicatorul creşterii economice
în Republica Moldova a depăşit nivelul creşterii în ţările partenere România, Rusia şi Ukraina.

Ţinând cont de faptul că creşterea economica reprezintă un proces complex de sporire a

dimensiunilor produsului intern brut sau a venitului naţional pe locuitor, iar inflaţia, care
reprezintă o creştere a nivelului general al preţurilor dintr-o economie se măsoară prin deflatorul
PIB, o majorare excesivă a volumului producţiei prin intermediul utilizării creditului poate
genera o creştere excesivă a preţurilor, conducând la creşterea ratei inflaţiei. Inflaţia, la rândul
său poate împiedica asigurarea continuităţii creşterii economice şi bunăstării populaţiei.

În final putem afirma că una din problemele de bază cu care se confruntă starea actuală a
economiei Republicii Moldova este stabilirea acelui volum de credite acordate sectorului real
care ar asigura echilibrul dintre creşterea economică şi expansiunea monetară, adică volumul
creditelor să genereze majorarea volumului producţiei şi respectiv creşterea PIB-ului în limitele
menţinerii unui nivel relativ jos al inflaţiei

8
 BIBLIOGRAFIE
1.LEGEA privind activitatea băncilor nr. 202 din 06.10.2017 (în vigoare
01.01.2018), Monitorul Oficial al R. Moldova, nr. 434-439 art. 727 din
15.12.2017;
2. LEGE Nr. 202, din 12-07-2013, privind contractele de credit pentru
consumatori Publicat : 06-09-2013 în Monitorul Oficial Nr. 191-197 art. 619,
MODIFICAT, LP23 din 27.02.20, MO87-93/20.03.20 art.112; în vigoare 20.06.20;
3.https://www.bnm.md/ro/content/legea-interzice-acordarea-oricarei-asistente-
financiare-statului-orice-imprumut-de-la-bnm-ar ;

4.https://gov.md/ro/content/mediul-de-afaceri-va-avea-acces-simplificat-la-credite-
si-imprumuturi-de-la-institutiile ;

5.http://www.viitorul.org/ro/content/creditele-bancare-%C8%99icre%C8%99terea-
economic%C4%83-lec%C8%9Bii-din-experien%C8%9Ba-republicii-moldova ;

6.http://repository.utm.md/bitstream/handle/5014/4562/
MI_2007_3_pg_69_72.pdf?sequence=1&isAllowed=y .