Cum să convertim creșterea

economică în prosperitate

NUME STUDENT- MARCIUC IONELA-GABRIELA

GRUPA- CIG 2.5

Page 1
CUPRINS
1.Conceptul de creștere economică și stategia de dezvoltare .....................3

2.Contribuția băncilor romănești la creșterea economică a României.........5

3.Concluzii.....................................................................................................8

Page 2
CREȘTEREA ECONOMICĂ

Creșterea economică reprezintă un proces complex ce vizează ritmul de creștere al

indicatorilor macroeconomici,PIB, PNB , VN, într-o strânsă legătură cu factorii ei determinanți:

-factorul uman

-factorul informațional

-factorul material

Această creștere economică asigură un proces nuanțat în planul convergenței economice ,dar
în același timp asigură și menținerea echilibrului macroeconomic.

Convergența economică reprezintă principalul reper al stategiei de integrare europeană fiind

conturată de două mari dimensiuni –reală și nominală .

România se situează în dimensiunea nominală a convergenței într-o poziție de răsturnare a

situației , astfel încât în anul 2015 deficitul bugetar a fost de 0.7 % din produsul intern brut
,urmând ca în anul 2017 să ajungă într-o proporție de 3% stimulându-se astfel consumul și
creșterea economică. Într-o poziție negativă se află inflația ca urmare a modificării nivelului
cotei TVA , încât BNR a indicat plasarea sa în centrul țintei din motive generate de prelungirea
dinamicii superioare a costurilor salariale ,ducând rata medie anuală IAPC peste nivelul de
referință a criteriului economic.1

Convergența reală –reprezintă un proces pe termen lung în care potențialul de creștere al

economiei românești este afectat de stagnarea investițiilor publice și de reformele structurale
economice ,unde trebuie să opereze cu prioritate pentru remedierea problemelor care apar ca
obstacole în realizarea proceselor economice rapide.

Cele două tipuri de convergență, reală și nominală sunt în strânsă legatură prin faptul că
convergența nominală asigură mediul macroeconomic într-o poziție stabilă ce facilitează
convergența reală, care la rândul ei creează ideile de bază a sustenabilității convergenței
nominale prin diminuarea de șocuri asimetrice. 2

Dintre toate premisele convergenței economice durabile rămâne atinsă în diviziunea anterioară
trebuința reformelor structurale și păstrarea echilibrului macroeconomic.

Se impune faptul că sporirea productivității este necesară pentru evoluția convergenței reale
,realizându-se o creștere economică rapidă dar în același timp și majorări salariale.

1
Creșterea economică și strategia de dezvoltare. Între convergența rapidă și păstrarea echilibrelor macroeconomice”, susținută
la SNSPA, BNR website

2
Creșterea economică și strategia de dezvoltare.

Page 3
Cu toate acestea ,majoritatea companiilor au dificultăți în găsirea de personal calificat, încât ar
trebui să se investească mai mut în restabilirea sistemului de învățământ prin creearea de noi
politici active pe piața muncii și dezvoltarea unor programe de pregătire profesională în legătură
cerințele economiei.

Pentru a face creșterea economică să prospere ,economia trebuie să rămână într-o linie
macroeconomică durabilă.În consecință evitarea strângerii de dezechilibre prin politicile
prociclice devine o condiție prealabilă pentru accelerarea creșterii în mod durabil,astfel încât
recesiunea să incetinească cât mai puțin ritmul mediu de creștere a unei economii sustenabile
pe o periodata indelungată de timp .

În România se preconizează câteva caracteristici care împiedică generarea creșterii

economice , necesare inovării pentru obținerea unei productivități de primă clasă, ceea ce face
să permită o retribuție suficientă pentru munca prestată și pentru alți factori de producție, care
să garanteze o democrație stabilă. Aceste caracteristici sunt relievate prin democratie scăzută a
legilor economice,majotitatea populației este autonomă de redistribuirea bugetară și
diferențierea de factorii puterilor de stat este parțial redusă.

De asemenea pentru prosperitatea economiei statul ar trebui să investească mai mult în

infrastructura de trasport , în învățâmânt , asigurând într-o permanență stabilitatea
macroeconomică . Aceaste priorități ar fi justificative pentru o creștere economică ,totodată
putem reduce corupția prin combaterea utilizării incorecte a puterii publice în folosul obținerii
unor beneficii private , eliberându-se marile resurse pentru investițiile publice. O altă abordare
în acest sens ar fi estomparea migrațiilor prin reformularea legilor , ceea ce va permite
ameliorarea scaderii ratei populației sau într-o manieră favorabilă creșterea populației și
încorporarea creșterii forței de muncă intr-un nivel înalt de calificare. 3

Într-un raport făcut de către cei de la FMI în anul 2016 s-a înregistrat în România o
productivitate multifactorială și economică cu peste un punt procentul peste limita de zonă
euro, ajungându-se în următorii 23-25 de ani la o creștere de peste 80% din nivelul mediu a PIB
pe cap de locuitor din zona euro.

Economia României îndeplinește în cele din urmă ,substanțial criteriile de la Maastricht cu

privire la stadiul și aspectele convergenței economiei românești fără întrerupere încă din anul
2015, ceea ce înseamnă o performanță remarcabilă obținută prin eforturi depuse pe parcursul a
mai multor ani.

3
http://luciancroitoru.ro/2017/10/09/cum-sa-convertim-cresterea-economica-in-prosperitate.

Page 4
2.Contribuția băncilor românești la creșterea economică

Industria bancară din România a evoluat într-un mod grandios în ultimele decenii , având rolul
pricipal în evoluția țării. Băncile românești au condus la dezvoltarea economică substanțială
prin asigurarea de servicii financiare necesare întreprinderilor ,ducând la o mai bună funcționare
economică pe piață prin oferirea de produse și servicii bancare curente necesare persoanelor
fizice si juridice.De asemenea ,pentru întreprinderile mari și IMM-uri s-au creat instrumente
financiare și de împrumut ducând la crearea de noi locuri de muncă,asumându-și totodată și
rolul de intermediar natural ,echilibrând astfel cerea și oferta de import și export de capital.

Echilibrează cerea și
oferta de capital

Contribuie la finanțarea
Finanțează pe termen
proiectelor de
lung intreprinderile
Contribuția infrastructură
bancilor la
creșterea
economică a
Romăniei
Finanțează bugetele Furnizează servicii
locale și de stat bancare curente

Își asumă anumite

riscuri economice

Dezvoltarea economică a României este inegală în raport cu segmentele ,,clienți și regiuni’’,

acest lucru însemnând că doar circa 12 centre urbane au generat o creștere economică de
50% iar restul de până la 100% se situează populația aflată sub limita subzistențială.

În stadiul de expansiune băncile au supraevalut viteza convergenței economice și în același

timp au subevaluat diferența structurală, socială și economică din România, ajungandu-se la
investiții și alocări de fonduri inegale propoțional raportate la potențialul economic grupat pe
sectoare și categorii economice și sociale4 .

Băncile din România oferă clienților o gamă mai complexă de servicii financiare precum
servicii bancare convenționale cu o multitudine de investiții și soluții financiare benefice in
afaceri ,sporind productivitatea economiei .

4
prezentare cu ocazia lansării studiului “Băncile și Creșterea Economică – Lecțiile trecutului pentru un viitor mai bun”, București: Consiliul
Patronatelor Bancare din Romania și Deloitte Romania
Page 5
În perioada 2009-2011 , economia României a trecut printr-o perioadă dificilă în ceea ce privesc
cererile interne și anume cheltuielile pentru consumul final , fiind de 15% în anu 2009.
Redresarea s-a făcut treptat , pe parcursul a mai multor ani , consumul privat cât și cel public a
rămas la același nivel , aducând o contribuție la creșterea economică.Pentru a face față tuturor
problemelor , atât băncile cât și clienții au trebuit să schimbe și să repoziționeze nivelurile de
activitate economică si financiară.

Adecvarea eficientă a fondurilor pentru nevoi diferse a permis băncilor să se redreseze și să

aloce anumite resurse financiare intr-un mod eficient la nivelul sectoarelor economice ,
restabilindu-se astfel procesul de redresare a economiei .Băncile au o capacitate de realocare a
capitalulul , de a asigura principiul restructurării economiei , ceea ce duce la un alt nivel factorul
de inovație și la o dezvoltare financiară și economică pe baza creșterii productivității. 5

Dependența puternică de finanțare externă dupa perioada de criză rămâne doar o amintire
neplacută pe termen lung atăt pentru sitemu bancar cât și pentru clienți.

Din 2014 și până în prezent creditele în valută continuă să înregistreze o creștere de circa 45%
din totalul creditelor acordate în țară.Într-o formă negativă a necontrolării etalonului valută-ron,
aduce după sine consecințe dramatice asupra situației valutare străine din România cât și
asupra mobilității sistemului bancar.

În anul 2016 , printr-o politică monetară s-a urmărit restabilirea ratei anuale a inflației într-o
manieră care să susțină creșterea economică prin întărirea încrederii și inerției de creditare.
Într-o manieră relevantă, tot în același an , creditele acordate sectorului privat a crescut cu
1.8%, acest lucru datorându-se majorării împrumuturilor acordate populației și creșterilor
considerabile ale acestora.Tot în anul 2016 , Banca Națională a României a susținut asigurarea
mobilității prețurilor ducând la îndeplinirea tuturor sarcinilor prevăzute de lege ,fără a se genera
costuri imense pentru societatea românească, ajungând ca în luna decembrie să se
înregistreze o creștere financiară pozitivă de circa 100.2 milioane lei.

creșterea economică
2500
2000
1500
1000
500
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017

consum final variatia stocurilor export net PIB real

5
http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=6885

Page 6
 Se poate observa că anul 2017 a înregistrat o creștere economică peste ritmul alert din
perioada de criză de circa 4,8%, însemnând consolidarea poziției consumului final
preponderent. Această creștere puternică a consumului este menținută atât de stabilizarea
puterii de cumpărare a populației cât și optimizarea criteriilor de creditare din țară. Veniturile
majorate determinate de creșterile salariale au condus într-un final la un progres economic pe
piața muncii intr-o ipostază de modificare a poziției ciclice nominale a economiei dar și de
acumularea de productivitate din activitățile economice și financiare prestate de bancile
comerciale

De asemenea putem spune că pornind de la problemele economice cu privire la infrastructura

transporturilor , sistemul de învățământ și cel de sănătate se conturează o strategie pe termen
lung ce determină stimularea creșterii economice care v-a duce intr-un final la prosperitate.

Page 7