Creditul bancar, instrument de finanţare a

societăţilor comerciale
Conf. univ. dr. Florin Paul Costel LILEA (florin.lilea@gmail.com)
Universitatea Artifex din București
Drd. Doina AVRAM (doina.avram@gmail.com)
Academia de Studii Economice din București
Drd. Alexandru BADIU (badiu@transferrapid.com)
Academia de Studii Economice din București
Drd. Doina BUREA (doina.burea@yahoo.com)
Academia de Studii Economice din București

Abstract
Problema finanțării societăților comerciale este una de maximă
importanță pentru orice agent economic. Fără existența unor surse certe de
finanțare, societatea comercială nu își poate pune în aplicare planul de activitate
pe care și l-a dorit. Din acest punct de vedere sursele proprii nu sunt întotdeauna
îndestulătoare și de aceea pentru a-și completa sursele de venituri societatea
comercială este nevoită să recurgă de foarte multe ori la împrumuturi bancare.
Creditul bancar devine un instrument de finanțare certă a oricărei societăți
comerciale. Desigur, în sistemul pieței financiar-bancare este dificil de găsit aceste
credite, care să asigure pe deplin o finanțare corectă și, de aceea, de cele mai
multe ori, se recurge la alte forme de asociere, de cooperare sau de identificarea
altor surse în afara celor care trebuie avute în vedere la întocmirea planurilor de
afaceri. De cele mai multe ori, un plan de afaceri care se bazează pe coperarea
cu o bancă este unul care poate să dea rezultate, dar în același timp trebuie avut
în vedere că sistemul de creditare comercială este unul care nu beneficiază pentru
moment în România de cele mai favorabile condiții, în sensul că, rata dobânzii de
creditare este mult mai ridicată decât dobânda care se plătește pentru economiile
și rezervele pe care agenții economici le direcționează către băncile comerciale.
Cuvinte-cheie: credit bancar, finanțare, indicator macroeconomic,
capitalizare, risc de creditare, clienți nebancari, credite nerambursabile
Clasificarea JEL: G21, H81, M21

Introducere
In ultimii ani, creditarea a luat amploare in toata regiunea Europei
Centrale si de Est, iar extinderea rapida a creditelor este estimata sa continue in
toate pietele din zona, condusa de segmentul de retail, capitol la care Romania
se claseaza pe locul trei in regiune dupa Rusia si Serbia (grupul Unicredit).

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 9 / 2019 99

 Analiza indicatorilor macroeconomici releva mentinerea ritmului
ridicat al cresterii economice. Totusi, expansiunea cererii interne continua sa
depaseasca semnificativ capacitatea de raspuns a ofertei. Procesul de dezinflatie
s-a intrerupt in principal ca efect al socurilor de natura ofertei (ajustari ample
ale preturilor administrate, combustibililor si regimului accizelor), dar si al
mentinerii presiunilor din partea cererii agregate.

Literature review
Anghel (2015) a analizat rolul creditului în economie. Anghel și
Anghelache (2018) au realizat un studiu referitor la portofoliul de credite.
Anghelache și Bodo au analizat aspectele generale ale gestionării riscului de
credit (2018). O temă similară este studiată și de Anghel, Popescu, Sfetcu și
Mirea (2018). Anghelache, Anghel, Soare și Badiu (2016) au abordat aspecte
privind performanţa financiară a creditului și debitorului. Anghelache (2010)
a analizat principalele modele de măsurare a performanţelor și riscurilor
financiare. Anghelache, Dumbravă și Sfetcu (2009) au prezentat elemente ale
managementului riscurilor bancare. Cipovová și Dlasková (2016) au efectuat
o analiză comparativă a diferitelor metode de gestionare a riscului de credit.
Gasha și colab. (2009) au prezentat ultimele evoluții din domeniul modelării
riscului de credit. Gavalas și Syriopoulos (2014), precum și Goyal (2005) au
tratat aspecte ale riscurilor bancare. Hakens și Schnabel (2010) au cercetat
implicațiile transferului riscului de credit. Miller (2014) s-a referit la rolul
managementului riscului. Mirzaei, Moore și Liu (2013) au încercat să identifice
dacă structura pieței are influență asupra rentabilității și stabilității băncilor.
Norden și Kampen (2015) a studiat dinamica creditului comercial. Pasiouras
și Kosmidou (2007) au studiat factorii care influențează rentabilitatea băncilor
din Uniunea Europeană.

Metodologia cercetării, date, rezultate și discuții

• Evolutia creditului bancar
In anul 2010 sistemul bancar era compus din 42 de institutii; ponderea
capitalului majoritar privat se ridica la 94,6 la suta, iar cea a capitalului strain
era 68 la suta (cu 1,7 puncte procentuale peste nivelul inregistrat la sfarsitul
anului anterior).
Procesul de capitalizare a sistemului bancar a continuat si in perioada
analizata prin finalizarea ultimei etape de majorare graduala a limitei minime a
capitalului social si a fondurilor proprii, prevazuta prin Normele nr. 11/2008 (
de la 320 miliarde lei la 370 miliarde lei pana la 31 mai 2018). In acest context,
la finele lunii iunie 2010, nivelul de capitalizare era superior celui înregistrat
în decembrie 2018 cu 8,6 ia sută în termeni nominali.

100 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 9 / 2019

 După primele şase luni ale anului 2017, valoarea activului bilantier
agregat net se majorase în termeni reali cu 12,2 la sută (până Ia 703.555,8
miliarde RON), dinamică susţinută de continuarea intensificării activităţii de
creditare a clientelei nebancare (+12,2 la sută, chiar dacă într-un ritm mai redus
decât cel consemnat în a doua parte a anului 2017) şi de creşterea plasamentelor
interbancare (+7,2 la sută, ca urmare a menţinerii la un nivel ridicat a dobânzii
la depozitele atrase de BNR). In sens contrar a acţionat scăderea volumului
de operaţiuni cu titluri de stat cu 3,1 la sută în luna iunie faţă de decembrie
2018, pe fondul diminuării alractivităţii acestui gen de plasamente. In ceea ce
priveşte gradul de concentrare a activelor bancare la nivelul primelor cinci
instituţii financiare (BCR, BRD, Raiffeisen Bank, CEC şi Banc Post), acesta
s-a redus comparativ cu sfârşitul anului 2017 cu 0,5 puncte procentuale, până
la un nivel de 61,2 la suta.
Consolidarea procesului de creditare a economiei este reflectată şi
de datele furnizate de Centrala Riscurilor Bancare, conform ca rom volumul
creditelor şi angajamentelor asumate de sistemul bancar a crescut în iunie
2018 cu 34,5 la sută în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior
şi cu 17,3 la sută faţă de decembrie 2017. Cu toate că cele mai multe resurse
financiare au fost îndreptate în continuare către sectorul industriei, ponderea
acestora în totalul creditelor şi angajamentelor asumate de sistemul bancar
se află pe un trend descendent (39,4 la sută în iunie, faţă de 42,3 la sută în
decembrie 2017 şi 45,9 la sută în iunie 2017), sectoarele care au avut de câştigat
de pe urma acestei evoluţii fiind cel al serviciilor şi al activităţilor financiare
(situaţie justificată de importanţa crescândă a acestora în economie).
Conduita prudentă a politicii monetare {rata dobânzii de intervenţie a
fost menţinută Ia un nivel de 21,25 la sută de Ia sfârşitul anului anterior (nivel
care a fost stabilit în noiembrie 2017, după trei ajustări crescătoare succesive, pe
fondul îngrijorării privind majorarea deficitului de cont curent, apreciindu-se
că o mare parte a dezechilibrului extern este potenţat de creşterea cererii interne
într-un ritm superior capacităţii de producţie, fenomen susţinut în principal
de creditul de consum) până în luna iunie 2018, când s-a decis diminuarea
acesteia cu 0,5 puncte procentuale} a temperat evoluţia componentei în Iei a
creditului neguvernamental, care în intervalul ianuarie-iunie 2018 a crescut
în termeni reali cu 93 la sută, comparativ cu 24,7 ia sutei în aceeaşi perioadă
a anului precedent şi cu 12,4 la sută în semestrul II 2017. Aprecierea reală
a leului faţă de principalele devize, precum şi dobânzile mult mai mici la
creditele în valută au condus însă la accelerarea dinamicii împrumuturilor în
euro şi dolari, a căror expansiune a depăşit ritmul de creştere înregistrat de
creditele şi angajamentele în lei (+27,9 la sută la euro şi +12,2 la sută la dolari
în iunie faţă de decembrie 2017).

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 9 / 2019 101

 In anul 2017 volumul total al creditelor este de 1.377.714 mld. RON
cu 288.824 mld. RON mai mult fata de anul 2016. Ponderea creditelor in PIB
a crescut la 15,9% cu 4.1% mai mult fata de anul 2016. Volumul creditelor
acordate companiilor a reprezentat 11.9 % din PIB la sfârşitul anului, iar
creditele acordate populaţiei 4% din PIB. In ceea ce priveşte structura
creditului acordat populaţiei creditele imobiliare si ipotecare au volum
aproximativ 20.000 mld., iar creditele de consum 58.000 mld. RON. Se
observa ca ponderea creditelor de consum în total credite este de peste 75%.
Se observa si o creştere aproape dubla a creditelor acordate in euro fata de
anul anterior.
Creditul neguvernamental in 2018 a crescut cu 26% fata de 2017.
Volumul total al creditelor a fost de 4.293.973.15 mld. RON. Procentual in
PIB a reprezentat 17,5%o. Creditele in valuta au crescut cu 38,5% fata de
anul 2017, iar cele in lei cu 11,1% (creditul neguvernamental). Creditele
acordate companiilor au crescut de la 11,9% din PIB in 2017 la 12,5% din
PIB in 2018. Creditele acordate populaţiei au crescut cu 44.8% mai mult fata
de anul 2017. Creditele ipotecare si imobiliare au crescut cu 60,5% iar cele
de consum cu 39%. Un factor care a determinat creşterea creditului pentru
populaţie a fost o creştere a salariului cu 11,2% fata de decembrie 2017. Fata
de anul 2017 se observa o creştere a creditelor pe termen mediu cu 37,2%,
termen lung 61,1%, iar pe termen scurt de doar 9,2%. Se confirma in acest
fel procesul de consolidare pe termen mediu si lung a surselor de creditare
ale băncilor comerciale. Tot in anul 2018 se urmăreşte menţinerea stabilităţii
macroeconomice si a sustenabilitatii finanţării deficitului programat.

• Dinamica si structura creditului neguvernamental pe monede

Anul 2016 cu o pondere in P1B de 19,2%. Volumul creditului a
crescut cu 331.450.806 mld. RON fata de anul 2018. Creşterea creditului
neguvernamental a fost cu 28,6%, mai temperata fata de anul 2018. La
creditele in valuta se observa ca acestea au crescut aproximativ cu 10.000
u.m. in fiecare luna.
Activitatea de creditare din 2017 a depăşit estimările, datorită
performanţelor economice şi a consumului încă robust, înregistrându-se
creşteri semnificative ale împrumuturilor în moneda naţională. Volumul total
al creditelor in lei si valuta a fost de 922.589.040,06 mld. RON. Creditul
guvernamental net a înregistrat în luna octombrie a.c. un sold creditor de
21.415 milioane RON faţă de un sold creditor de 11.530 milioane RON în
luna septembrie 2017. La baza acestei evoluţii stau, în principal, doi factori:
creşterea contului de disponibilităţi în valută al Ministerului finanţelor Publice
deschis la Banca Naţională (+ 7.895,1 milioane RON), ca urmare a intrărilor

102 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 9 / 2019

provenite din privatizarea Băncii Comerciale Române; majorarea soldului
Contului General al Trezoreriei Statului (+1.907,9 milioane RON), consecinţă
a încasării impozitelor trimestriale.
Creşterea împrumuturilor acordate instituţiilor financiare nonbancare
a rămas robustă în 2017, în pofida unor încetiniri ale ritmului de creştere,
ea urmare a recentei înăspriri a legislaţiei referitoare la sistemul financiar
nonbancar. în lipsa deficituluii bugetar, împrumuturile guvernamentale
au scăzut semnificativ, în vreme ce rezervele de stat au rămas constant pe
surplus. Ponderea creditului acordat gospodăriilor populaţiei in total credit
neguvernamental la sfârsitul lunii martie a fost de 44%. Creditele acordate
societăţilor comerciale in luna martie 2006 au fost cu 11 mld. RON mai mari
fata de martie 2017.
Câteva premise :
- In perioada 2015-2017, in România, creditarea a crescut in medie cu
25% pe an;
- In anul 2017, împrumuturile pe segmentul retail in Europa Centrala
si de Est a sporit cu o medie anuala de 31%. Cea mai mare creştere a fost
observata in Rusia, unde acest sector a urcat cu 56%. In Europa Centrala si
de Est, volumul de credite pentru persoane fizice va avea o medie anuala de
creştere de 24%, in timp ce in zona euro, creşterea va fi de doar 6%.
- Astfel, se estima ca, pana in 2017, volumul ereditarii in România
sa crească in medie cu 25% pe an, o dinamica mai accentuata fiind aşteptata
la nivelul creditului acordat populaţiei. Creditul acordat populaţiei, desi va
creste in continuare, nu va avea totuşi aceasi intensitate pe care a inregistrat-o
pana acum.
- Ca urmare a creşterii ereditarii, este de aşteptat ca depozitele
provenite de la -clientela nonbancara sa crească de asemenea. Pentru perioada
2015-2017, depozitele populaţiei au avut o creştere medie anuala de 18%.
- Depozitele au crescut ca urmare a creşterii veniturilor, a
performantelor economice si a credibilităţii sistemului bancar roman. Pe
viitor se estimează o uşoara încetinire a acestei creşteri ca urmare a dezvoltării
produselor alternative.
Pe termen lung apreciem ca probabilă o repliere a cererii de finanţare
către creditul pentru investiţii imobiliare, deoarece: piaţa creditului de consum
se va apropia de saturaţie; veniturile disponibile ale cetăţenilor vor creşte;
oferta de bunuri imobiliare se va îmbunătăţi; preţurile de pe piaţa imobiliară
sunt relativ ridicate; piaţa creditului ipotecar se va dinamiza prin intensificarea
utilizării metodelor de finanţare de tipul emisiunii de obligaţiuni ipotecare şi al
securitizării creanţelor; au fost eliminate constrângerile de natură prudenţială
şi administrativă impuse asupra veniturilor solicitanţilor de credit (limitarea

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 9 / 2019 103

gradului de îndatorare, limitarea creditării în valută); se manifestă o tendinţă
de îmbunătăţire a standardului de viață.
In februarie 2019, volumul total al creditelor a urcat la 77,094.9
milioane lei. Din acestea 22,644.9 milioane au fost acordate in Bucuresti.
Creditele acordate rezidentilor sunt majoritate cu o pondere de peste 99% iar
cele acordate nerezidentilor sunt in suma de 140,1 milioane lei.

• Elemente favorizante in expansiunea creditelor

Ponderea din PIB a economiilor populaţiei este mai mare decât cea a
creditelor (raport BNR). De asemenea, serviciul datoriei raportat la veniturile
nete incasate este inca sub nivelul european, dar in creştere rapida.
Mărirea salariilor in sectorul public a condus in anul 2017 la creşterea
creditului de consum si a gradului de îndatorare, in timp ce efectul introducerii
cotei unice a fost relativ neutru, se arata in Raportul asupra stabilităţii financiare
2017.
Reforma fiscala nu a condus la creşterea creditului de consum sau a
gradului de indatorare.
Potrivit BNR, introducerea cotei unice a dus la mărirea veniturilor
disponibile la nivel agregat, insa distribuţia creşterilor salariale nu a fost
uniforma, deoarece au fost favorizate persoanele cu venituri mari. Conform
băncii centrale, deficitul bugetar de anul trecut, mai redus fata de cel
programat, s-a datorat reducerii cheltuielilor guvernamentale, in condiţiile in
care ponderea veniturilor a rămas constanta in produsul intern brut. Dinamica
creditului neguvernamental a pus cea mai mare presiune asupra inflaţiei, dar a
avut consecinţe si asupra deficitului de cont curent.
Economiile populaţiei ca procent in PIB si in câştigurile anuale s-au
majorat in 2005, in ciuda creşterii foarte mari a consumului, ceea ce arata ca
satisfacerea consumului s-a făcut mai ales prin împrumuturi.
In acelaşi timp, economiile in banci ale populaţiei au avut o evoluţie
pozitiva. Ele au crescut atât ca pondere in PIB, cat si raportat la veniturile
nete.
Structura creditului diferă insa fata de tarile din zona euro. pentru ca in
România cea mai mare parte a serviciului datoriei provine din creditul de
consum, care se acorda pe termene mai scurte si cu dobânzi mai mari. Ori,
ritmul de creştere a împrumuturilor bancare ale populaţiei a depăşit ritmul
de creştere a veniturilor, tendinţa care s-a accentuat in cea de-a doua parte a
anului 2017, ceea ce poate afecta onorarea plaţilor scadente in cazul stagnării
sau scăderii veniturilor sau a creşterii dobânzilor bancare, mai ales la valuta.
Premisele macroeconomice care au influenţat creşterea creditelor
sunt: continuarea dezinflatiei; reducerea creditului guvernamental care are un

104 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 9 / 2019

potenţial destabilizator asupra indatoririi excesive si prezintă un risc valutar;
creşterea masei monetare (sporirea depozitelor populaţiei, creşterea depozitelor
persoanelor juridice, majorarea surselor de creditare din împrumuturi externe.
Cele trei au determinat pentru banca resurse atrase pe care acestea a putut sa
letrimită pe piaţa creditului).
Factorii de influenta ai creşterii creditului pentru populaţie sunt:
accentuarea orientării băncilor către retail; reducerea ratelor dobânzilor la
creditele in lei si valuta; creşterea salariului real de la an la an.
Creşterea consumului s-a datorat in mare măsura majorării veniturilor,
survenita după 2002, dar si anticipării acestei majorări, pe fondul sporirii
gradului de optimism privind evoluţiile macroeconomice. O alta cauza
importanta a avut-o creşterea averii romanilor, mai ales datorita creşterii valorii
imobilelor (case, apartamente, terenuri) deţinute, care reprezintă aproximativ
90% din activele populaţiei, potrivit BNR. Astfel, averea neta a tuturor
romanilor, calculata ca diferenţa intre imobilele deţinute plus disponibilităţi
băneşti si datorii, a depăşit 600 miliarde lei (165 miliarde euro) in 2017, lucru
care a sporit capacitatea de îndatorare a populaţiei prin utilizarea imobilelor
drept garanţii.
Competiţia bancara din anii 2014-2017 a constituit unul din principalii
factori care a condus ia o imbunatatire a condiţiilor de ereditare, de la reduceri
de comisioane percepute de banca pana la scurtarea timpului de acordare a
creditului. Tot mai multe banei sunt hotărâte sa atace segmentul de retail si in
special piata creditului imobiliar/ipotecar.

• Piaţa creditelor ipotecare va atinge un nivel de 8 miliarde de euro

Piaţa creditelor ipotecare a crescut anual cu pana la 75 de procente.
Relaxarea condiţiilor de împrumut si creşterea veniturilor populaţiei vor
menţine aceasta tendinţa si pe parcursul următoarelor luni, susţin analiştii
imobiliari, care cred ca piaţa ar putea atinge un nivel de 8 miliarde de euro.
Cu un ritm anual de creştere de pana la 75%, piaţa creditelor ipotecare
din România nu reprezintă decât 3,4% din Produsul Intern Brut. Nivelul este
extrem de mic tata de cel al statelor dczvolhUe din Europa, unde împrumuturile
pentru case au o pondere de 50% din PIB.
Potrivit studiilor de piaţa, doar 5% din bucuresteni pot obţine
imprumuturi de peste 100.000 de euro cu un grad de indatorare de 30%. Chiar
si asa, analiştii imobiliari sunt increzatori ca creditele ipotecare contractate in
tara noastră vor ajunge la 8 miliarde de euro. Băncile au început deja sa ofere
pachete adaptate nevoilor populaţiei, dar mai ales puterii lor de indatorare.
De si unele dintre ele au renunţat la avansul de 25%, putini sunt cei care se
califica.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 9 / 2019 105

 Printre soluţiile analizate in prezent se număra creditele de 50-60 de
ani si acordarea unui grad de indatorare de pana la 70% din venituri. Chiar
daca băncile incearca sa fie mai flexibile, mulţi dezvoltatori mai tin inca la
avansul de minim 10% din valoarea imobilului. Cel mai adesea ei solicita
o plata etapizata a locuinţei, tocmai pentru a-si asigura un flux continuu al
veniturilor. Relaxarea condiţiilor de creditare i-a făcut si pe dezvoltatorii
imobiliari sa îsi regandesca ofertele. Ei au introdus sisteme de plaţi in rate
lunare ori trimestriale, au început sa acorde discounturi consistcnente la
achiziţie ori diferite pachete de finisaje la preturi promotionale. De asemenea,
mulţi developeri au încheiat acorduri cu banei finanţatoare pentru a uşura
procesul de achiziţie al clienţilor lor.
Potrivit consultanţilor Coldwell Banker, perspectivele pentru viitorii
cumpărători de locuinţe sunt bune, si asta pentru ca le va fi mai uşor sa găsească
imobile care sa se încadreze in bugetele lor.
In plus, obligaţiunile ipotecare vor crea oportunitatea diversificării
produselor de credit ipotecar si chiar îmbunătăţirea lor. Astfel, acum media
dobânzilor ipotecare pe total sistem bancar este de 9,5% pentru creditele in
dolari si euro. Pe partea imobiliara se aşteaptă noi creşteri de preturi. Pe de
alta parte insa, acest procent de creştere ar putea fi mai mare, deoarece exista
cei doi factori de presiune enumeraţi mai sus: majorarea cererii de credite
ipotecare si liberalizarea contului de capital, care va aduce un surplus de valuta
in piaţa. In ultima perioada, piaţa creditului s-a modificat substanţial, atât pe
partea cererii de creditare, cat si pe partea ofertei. Pe de o parte, restructurarea
economiei si creşterea veniturilor populaţiei provoacă o creştere a acesteia, in
timp ce restructurarea băncilor si creşterea concurentei duc la o expansiune a
ofertei de creditare.
Ritmul de creştere a creditului, ca si orientarea lui spre finanţare in
valuta reprezintă o rendinta valabila nu doar pentru România, ci e prezenta
in majoritatea tarilor din Europa. Se observa ca băncile mari s-au orientat
cel mai puţin spre plasamentul in valuta. Preocuparea băncilor mici de a
rămâne pe piaţa si chiar de a-si creste cota Ie fac sa fie mult mai flexibile
si adaptate consumatorului final. Pe de alta parte, menţinerea unui excedent
de cerere interna accentuează presiunile inflaţioniste pe termen scurt. Rata in
care populaţia se indatoreaza depăşeşte rata de creştere a veniturilor acesteia,
ceea ce ar putea conduce, ui vntui, la creşterea mai accentuata a ratei de
default. Gradul de îndatorare a populaţiei, calculat ca pondere a creditelor
bancare acordate populaţiei in salariile nete anuale, a crescut simţitor. Pentru
a contracara eventualele dezechilibre macroeconomice s-au introdus norme
mult mai flexibile.

106 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 9 / 2019

 • Măsurile BNR de limitare a riscului de credit
Factorul esenţial de creştere a sectorului privat îl reprezintă privatizarea
băncilor din România. Odată cu angrenarea economiei romaneşti spre
economia de piaţa, unul dintre sectoarele căruia i s-a acordat prioritate a fost
si cel financiar-bancar in care a avut loc un proces de restructurare. Reforma
sectorului financiar bancar vizează organizarea interna si internaţionala si
relaţiile dinlre banei si agenţii economici, relaţiile dintre băncile comerciale.
Elaborarea strategiei fiecărei banei comerciale se poate face numai pe baza
unei riguroase evaluări interne care trebuie sa cuprindă gradul de capitalizare
si privatizare, nivelul resurselor, structurile funcţionale si organizatorice,
implicarea pe piaţa capitalului, pregătirea persoanlului conform unor viziuni
pe termen lung. Activitatea Bancara tinde si va capata in viitor în România
dimensiunile unei industrii bancare.
Datorita rolului vital pe care ii are creditul in susţinerea intreprinderilor
pentru depăşirea fazelor descendente ale evoluţiei economice a fost necesara
adoptarea unei legislaţii care sa reglementeze sistemul de creditare. Astfel, pentru
realizarea fund ici creditul de redistribuire a resurselor băneşti disponiblie a
fost adoptata Legea numărul 33/1991 privind activitatea bancara. Masurile
intreprinse de BNR care au ca scop modificarea unor parametri ai mecanismului
rezervelor minime obligatorii şi a normelor privind creditarea persoanelor
fizice nu urmăresc numai temperarea unor tendinţe generatoare de riscuri
pentru economia romaneasca şi sistemul bancar în ansamblu, dar şi asigurarea
unei expansiuni sănătoase şi sustenabile pe termen lung a creditului. Una dintre
condiţiile interne care influenţează dobânzile este rezerva minima obligatorie
depusa la BNR, ea reprezentând 40 la suta din depozitele în valuta atrase de
banci si 20 la suta din depozitele în lei.
Banca centrală a emis o serie de norme prudenţiale privind creditul de
consum (Normele nr. A5/2009 privind limitarea riscului de credit la creditul
de consum), care au intrat în vigoare Ia începutul lunii februarie 2009, acestea
fiind întărite de măsura luată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
prin care se stabileau plafoane de expunere mult mai restrictive pentru
asigurarea riscului de ncrambursare asumat de bănci (Prin asigurarea riscului
de ncrambursare, băncile puteau acorda credite de consum fără girant şi iară
avans, poliţa de asigurare fiind considerată drept garanţie
Exista patru moduri prin care Banca Naţionala vrea sa facă
împrumuturile in valuta oferite de băncile comerciale mai dificile sau mai
scumpe si astfel, prin contrast, împrumuturile in RON sa devină mai atractive:
prin modificarea metodologiei de evaluare a riscului de creditare la acordarea
împrumutului; prin impunerea unei limite stricte a sumei pe care o banca o poate
acorda ca imprumut in valuta fata de propriile sale rezerve; prin schimbarea

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 9 / 2019 107

regulilor de verificare a solvabilităţii băncilor - rata activelor băncilor
(rezervele proprii ale băncilor) fata de obligaţii (de exemplu, împrumuturi in
valuta luate de la băncile etraine); prin creşterea rezervelor minime (cantitatea
de valuta deţinuta de băncile private trebuie ţinuta la Banca Naţionala la rate
ale dobanzii foarte scazute). Aceste masuri restrictive ale creditarii in valuta
ar putea fi modificate atunci când rata inflaţiei va scădea.
Consiliul de Administraţie a decis, modificarea normelor privind
limitarea riscului de credit pentru împrumuturile persoanelor fizice. Conform
art. 11 din noile norme de creditare ale BNR:
1) La evaluarea bonităţii solicitantului se va avea in vedere ca
angajamentele totale de plata lunare, respectiv principalul si dobânda, ale
solicitantului si ale familiei acestuia, decurgând din contractul de credit,
precum si din alte contracte de aceeaşi natura,cum ar fi alte contracte de credit,
contracte de leasing, contracte de cumpărare de bunuri in rate, indiferent de
creditor, sa reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului
si, după caz, ale familiei acestuia;
2) In plus fata de condiţia anterioară, la acordarea creditelor trebuie
respectate următoarele limite: angajamentele de plata lunare, respectiv
principalul si dobânda,decurgând din credite de consum, precum si din alte
contracte de aceeaşi natura, indiferent de creditor, nu vor depasi 30% din
veniturile nete ale solicitantului si familiei acestuia; angajamentele de plata
lunare, respectiv principalul si dobânda, decurgând din credite pentru investiţii
imobiliare, precum si din alte contracte de aceeaşi natura, indiferent de creditor,
nu vor depasi 35% din veniturile nete ale solicitantului si familiei acestuia;
3) Veniturile nete lunare vor fi calculate ca diferenţa intre veniturile
totale certe, cu caracter de continuitate, ajustate prin aplicarea unor coeficienţi si
angajamentele de plata de alta natura decât cele decurgând din contracte de credit.
4) Toate angajamentele de plata vor fi evidenţiate in declaraţia anexa.
Rata inflaţiei a coborât la mai puţin de 5%, ca urmare a conduitei
restrictive a politicilor monetare si fiscale si diminuării dinamicii preturilor
administrate. Consolidarea unei inflaţii medii sub 5% pe an necesita insa
eforturi economice si financiare susţinute de-a lungul perioade mai îndelungate.
Perspectivele pe termen scurt sunt de continuare a procesului
dezinflationist. Perpetuarea excedentului de cerere pe fondul unor ritmuri
inalte de creştere a investiţiilor si consumului - susţinute inclusiv prin
politicile bugetare si de venituri -face necesara menţinerea unor condiţii
monetare restrictive.
La sfârşitul anului 2016, BNR a raportat o rata de inflaţie de 4,8%, iar
pentru 2017 - 3,8%, cu o abatere de +/- 1 punct procentual si pentru anul 2018
de 3,5%.

108 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 9 / 2019

 In esenţă, aceste reglementări stipulează că totalul angajamentelor de
plată lunare - respectiv rata creditului şi dobânda aferentă tuturor tipurilor
de contracte de credit, precum şi altor contracte de aceeaşi natură, cum ar
ti cele de leasing, ori de cumpărare de bunuri în rate - nu poate depăşi un
plafon maxim de 30 la sută din veniturile nete lunare ale solicitantului de
credit şi, după caz, al familiei acestuia. De asemenea, angajamentele de plată
lunare decurgând din credite imobiliare, indiferent de creditor, nu pot depăşi
35 la sută din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit si, după caz, ale
familiei acestuia.
Pentru a spori eficienţa măsurilor de limitare a riscului de credit pentru
persoanele fizice şi în concordanţă cu memorandumul de politici economice
convenit cu Fondul Monetar International, executivul şi Banca Naţională au
elaborat un act normativ care să stabilească standarde minime de autorizare,
reglementare si supraveghere pentru instituţiile financiare nebancare. Banca
Naţională va continua să monitorizeze cu atenţie evoluţiile economice şi
monetare astfel încât prin adecvarea instrumentelor sale să asigure menţinerea
conduitei prudente a politicii monetare în vederea atingerii ţintelor de inflaţie
pe termen mediu şi lung. Ascensiunea spectaculoasă a creditelor de consum,
preocuparea ca evoluţia creditului să lic echilibrată, armonioasă, Iară creşteri
bruşte urmate de scăderi spectaculoase, a determinat Banca Naţională a
României să ia măsuri - concretizate în noile norme privind condiţiile de
creditare ale persoanelor fizice. Acestea reprezintă un cumul de norme minime
de prudenţă.
Incepând cu anul 2017 s-a impus aplicarea reglementarilor Basel II
patru din cele 39 de banci din România au aplicat inca din 2016 reglementările
sitemului Basel II, restul au avut posibilitatea de a amâna adoptarea acestui
sistem pana la 1 ianuarie 2017. Reglementările Basel II au intrat in vigoare
de la inceputul anului 2017. România trebuie sa se adapteze cerinţelor Basel
II in perspectiva integrării in Uniunea Europeana (UE), pentru ca prevederile
acestui sistem au titlu de lege in UE. Conform Basel II, instituţiile de credit
din România, in care sunt incluse, atât băncile, cat si instituţiile financiare
nebancare (IFN), vor trebui sa isi adapteze capitalul la riscul pe care si-1
asuma atunci când acorda credite populaţiei si firmelor. Basel II foloseşte
un concept structurat pe trei criterii, menite sa asigure stabilitate financiara
sistemului bancar. Primul criteriu este cel al cerinţelor minime de capital,
care are ca scop îmbunătăţirea senzitivitatii riscului. Astfel, Basel II cere
calcularea capitalului unei banei astfel incat aceasta sa facă fata unui set de
trei componente majore ale riscului; riscul de creditare, cel operaţional si
acela al pieţelor. Fiecare dintre cele trei componente au cel puţin doua sau trei
moduri de evaluare, pe diferite nivele de sofisticare a riscului. Se considera

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 9 / 2019 109

ca alte riscuri nu pot fi cuantificate. Acordul Basel I nu se referea decal parţial
la aceste riscuri. Astfel, in Basel I, riscul de creditare era tratat de o maniera
mai simpla, iar riscul de piaţa era evaluat post-factum. Riscul operaţional
nu era luat in considerare. Al doilea pilon, care se refera la supravegherea
sistemului, se ocupa de răspunsul organismelor de supraveghere si control
la riscul bancar, asa cum e descris de primul criteriu. Se presupune ca pune
la dispoziţia băncilor centrale mecanisme imbunatalite fata de cele oferite de
implementarea Basel I. In plus, oferă băncilor un cadru pentru a face fata altor
riscuri, de tipul celor privitoare la lichiditate, risc legislativ sau al mărcilor, asa
numitele riscuri reziduale. Disciplina bancara este al treilea pilon al acordului
Basel II si măreşte transparenta pieţei bancare, obligând băncile sa publice
informaţii mai numeroase. Scopul acestei masuri este de a da pieţei o mai
buna imagine a poziţiei unei banei in privinţa riscurilor pe care aceasta si le
asuma creditând.
Banca Naţională a României (BNR) a emis, la începutul anului 2016,
un regulament (Regulamentul nr. 3/12.03.2007) prin care au fost desfiinţate o
serie de măsuri restrictive impuse instituţiilor de creditare. Noul regulament
a abrogat reglementarea anterioara in materie si odată cu aceasta, o serie de
restricţii impuse băncilor, cum ar fi: eliminarea plafonului maxim creditare de
75% din valoarea imobilului pentru achiziţionarea căruia se solicita creditul
si/sau din valoarea devizului estimativ; eliminarea valorii minime a garanţiilor
pentru investiţii imobiliare (care era de 133% din valoarea creditului).
Drept urmare, Regulamentul nr. 3/12.03.2007 prevede ca
acordarea, garantarea şi derularea creditelor destinate persoanelor fizice să
se realizeze pe bază contractuală, în conformitate cu reglementările interne
ale împrumutătorilor (instituţii de credit, sucursale ale instituţiilor de credit,
instituţii financiare nebancare străine) precum si transmiterea riscului de credit
de la centrala băncii la băncile comerciale.

Concluzii
Din studiul efectuat și prezentat în acest articol se desprinde
concluzia că nevoia de resurse a societăților comerciale nu poate fi acoperit
în totalitate numai prin activitatea proprie și a resurselor proprii care pot fi
astfel direcționate. De aceea, creditul bancar reprezintă sursa principală
de completare a resurselor pentru orice societate comercială. De aceea,
la nivelul sistemului bancar există încă unele probleme în ceea ce privește
costul creditelor, dar tocmai de aceea trebuie avută în vedere posibilitatea de
întocmire a acestor credite, mai ales că uneori agenții economici pot apela la
credite externe în locul creditelor interne de care au dispus. În această ordine
de idei rezultă ca o concluzie finală că aceste credite bancare, utilizate cu

110 Romanian Statistical Review - Supplement nr. 9 / 2019

chibzuință și în condiții de realitate a pieței financiar-bancare din România,
reprezintă o sursă importantă de finanțare a activității societăților comerciale.

Bibliografie
1. Anghel, M.G. (2015). Analiză financiar-monetară, Editura Economică, Bucureşti
2. Anghel, M.G., Anghelache, C. (2018). Credit portfolio analysis model and the level
of provisions, Proceedings of the International Scientific Conference “Information
Society and Sustainable Development” – ISSD 2018, Vth Edition, April 27-28,
2018, Targu-Jiu, Academica Brâncuşi Publishing House, 201-204
3. Anghel, M.G., Popescu, A.M., Sfetcu, M., Mirea, M. (2018). Model of Credit Risk
Analysis and Management. Romanian Statistical Review, Supplement, 8, 29-38
4. Anghelache, C., Bodo, G. (2018). General Methods of Management the Credit
Risk. International Journal of Academic Research in Accounting, Finance and
Management Sciences, 8 (1), January 2018, 143-152
5. Anghelache, C., Anghel, M.G., Soare, D.V., Badiu, A. (2016). Model Analysis
of the financial Performance of the Loan and the Borrower. Romanian Statistical
Review Supplement, 5, 50-56
6. Anghelache, C. (2010). Metode şi modele de măsurare a riscurilor şi performanţelor
financiar-bancare, Ediţia a II-a, Editura Artifex, Bucureşti
7. Anghelache, C., Dumbravă, M., Sfetcu, M. (2009). Gestiunea globală a riscurilor
bancare. Romanian Statistical Review, Supplement, 6, 147-150
8. Cipovová, E., Dlasková, G. (2016). Comparison of Different Methods of Credit
Risk Management of the Commercial Bank to Accelerate Lending Activities for
SME Segment. European Research Studies, 19 (4), 17-26
9. Gasha, J.G. et al. (2009). Recent Advances in Credit Risk Modeling, International
Monetary Fund in IMF Working Papers
10. Gavalas, D., Syriopoulos T. (2014) Bank Credit Risk Management and Rating
Migration Analysis on the Business Cycle. International Journal of Financial
Studies, 2 (1), 122-143
11. Goyal, V. (2005). Market discipline of bank risk: Evidence from subordinated
debt contracts. Journal of Financial Intermediation, 14 (3), 318-350
12. Hakens, H., Schnabel, I. (2010). Credit Risk Transfer and Bank Competition.
Journal of Financial Intermediation, 19 (3), 308-332
13. Miller, P.G. (2014). The Role of Risk Management and Compliance in Banking
Integration, New York University Law and Economics Working Paper, 2014-11, pp.
1-26
14. Mirzaei, A., Moore, T., Liu, G. (2013). Does market structure matter on banks’
profitability and stability? Emerging vs. advanced economies. Journal of Banking
& Finance, 37 (8), 2920-2937
15. Norden, L., van Kampen, S. (2015). The Dynamics of Trade Credit and Bank
Debt in SME Finance: International Evidence, in: Angus Moore & John Simon
(ed.) Small Business Conditions and Finance, Reserve Bank of Australia, 149-
173
16. Pasiouras, F., Kosmidou, K. (2007). Factors influencing the profitability of
domestic and foreign commercial banks in the European Union. Research in
International Business and Finance, 21 (2), 222-237
17. www.bnro.ro – site-ul oficial al Băncii Naționale a României

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 9 / 2019 111