Tema 33 Analiza datoriei publice inregistrata in anul 2019

Prin datorie publică se înțelege datoria pe care o are statul față de terți,
precum persoane fizzice, persoane juridice, bănci, firme , din țară sau din
străinătate, care au cumpărat obligatiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile
financiare ale statului.

Operatiunile cu dobânzile au înregistrat în anul 2019 o scădere cu aproape

0,8 mld. lei față de anul trecut (reprezentând o decadere de circa 6,1%) și, pe
fondul cresterii cu 11,3% a PIB, ponderea acestora în PIB s-a micsorat de la 1,4%
la 1,2%. Mai mult , trebuie spus că execuția efectivă capitolului de cheltuieli se
afla cu aproape 1,3 mld. lei sub proiecția din bugetul inițial. Conform analizei
teoretice europene ESA 2010 , datoria publica a inaintat cu circa 43 mld. lei
(+13%) în 2018 față de anul anterior. In alta ordine de idei , din punctul de vedere
al metodologiei naționale, datoria publică a avut o crestere cu circa 48 mld. lei
(+12%), iar valoarea sa în PIB s-a majorat de la 42,1% în 2018 la aproape 42,4%
în 2019. Dobânda medie platita în contul datoriei publice și-a sfarsit evoluția
scazator . Aceasta dezvoltare ar putea părea extraordinar dat fiind că anul 2019 a
insemnat o atenuare a cheltuielilor cu dobânzile cash față de anul precedent .
Deosebirea dintre rezultatele celor două etalari poate fi explicată de metoda
aplicata diferit al primelor de emisiune, aferente reluării unor emisiuni anterioare
de obligațiuni guvernamentale, care sunt inglobate integral în pretul cheltuielilor cu
dobânzile potrivit standardelor cash, în timp ce metodologia ESA 2010
leredreseaza treptat pe parcursul termenului de imprumut.

Pretul atragerii de noi împrumuturi în monedă națională a cunoscut cresteri

prielnice în perioada 2014-2016 pe fondul includerii, începând cu luna iulie 2014,
a obligațiunilor emise de statul român în calculul seriei de indici GBI-EM Global
Diversified de către JP Morga. Prin urmare, anul 2019 s-a marcat prin o ușoară
reducere a costului atragerii de resurse noi în monedă națională pentru majoritatea
maturităților considerate O evoluție drastica a fost vazuta și în cazul costului
atragerii de resurse noi în valută de pe piețele externe în 2019, randamentele
eurobondurilor având valori de circa 2,1% pentru maturitățile de 7 și 12 ani, de
3,6% pentru maturitatea de 15 ani, respectiv fiind situate între 3,4% și 4,7% pentru
maturitatea de 30 de ani. Structura datoriei publice, în anul 2019 a urmat
extinderea treptată a datoriei administrației publice centrale. Obligațiunile de stat
și-au pastrat pozitia de principal instrument al datoriei publice guvernamentale,
cumulând 42,3% din total fiind urmate deeurobonduri cu 30,4%, celelalte categorii
de instrumente înregistrând ponderi în scădere, după cum urmează: împrumuturi de
stat, împrumuturi din contul general al Trezoreriei Statului și certificate de
trezorerie. Uitandu-ne la nivelul datoriei publice la finalul anului 2019, trebuie
sa observam că, deși ponderea în PIB a acesteia este relativ mica, nivelul datoriei
este foarte sensibil la cresterea viitoare a diferențialului dintre rata adevarata de
creștere economică și pretul finanțării, expus de rata reală a dobânzii. Totusi acest
diferențial a fost unul prielnic pe parcursul ultimilor 8 ani, fapt ce a permis tinerea
unui nivel relativ garantat al ponderii datoriei publice în PIB, chiar și pe fondul
înregistrării de deficite bugetare, coleziunea unor șocuri economice severe poate
conduce la o marire rapida adatoriei publice ca urmare a inversării raportului
dintre creșterea economică și rata reală a dobânzii. Riscurile referitoare la cresterea
datoriei publice apar cu atât mai evidente în care debutul anului 2020 a reprezentat
manifestarea unei crize economice de impact , creata de închiderea a economiilor
ca urmare a măsurilor impuse la nivel internațional pentru combaterea pandemiei
cauzate de virusul SARS-CoV-2. Având în vedere nivelul crescut al necesitatii de
finanțare, o conduită sigura recomandă analiza tuturor posibilităților de acces la
resurse financiare, publice și private.

În acest context, o resursă importantă de finanțare a economiei, începând

din 2021, ar putea fi reprezentată de planul de redresare economică propus de CE
prin care România ar putea să beneficieze de circa 33 mld. euro, însă locul codaș
ocupat până acum înclasamentul absorbției fondurilor europene pune în evidență
capacitateainstituționalăredusăa țării noastre care poate constitui un impediment în
accesarea fondurilor alocate prin planul de redresare economică.

Bibliografie
http://www.consiliulfiscal.ro/RA%20CF%202019.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Datorie_public%C4%83

https://www.mfinante.gov.ro/trezor/pagina.html?
method=view&c=trezorlegislatiedatorielocala