ANALIZA DEFICITULUI BUGETAR IN ROMANIA SI AI

PRINCIPALILOR SAI DETERMINANTI

Abstract
Scop In cadrul acestei cercetari am analizat deficitul bugetar al Romaniei in vederea propunerii
unor solutii pentru diminuarea acestuia la nivelul impus de Uniunea Europeana.
Metodolo!a cercetar!! Prin observarea directa a datelor am analizat efectele
determinatilor deficitului asupra acestuia.
Re"#ltate Principalii factori de influenta asupra evolutiei veniturilor bugetare au fost:
reducerea cifrei de afaceri, diminuarea productivitatii muncii, scaderea numarului de
salariati si cresterea cotei TVA. ivelul c!eltuielilor bugetare a fost determinat de:
reducerea salariilor, disponibilizarile din sistemul bugetar, contractarea de imprumuturi
e"terne.
Or!!$al!tate Politica bugetara propusa pentru diminuarea deficitului bugetar.
C#%!$te C&e!e deficit bugetar, datorie publica, produsul intern brut, piata muncii,
finantarea deficitului
T!p#l art!col#l#! articol de cercetare
'( I$trod#cere
In cadrul cercet#rii temei $n cauz# au fost studiate lucr#ri fundamentale $n domeniul
finan%elor publice, lucr#ri practice &i articole ale economi&tilor str#ini $n domeniul
deficitului bugetar, e"perien%a %#rilor str#ine $n solu%ionarea problemelor legate de
deficitul bugetar, acte normative &i legislative.
Abord'rile cu privire la dimensionarea deficitelor bugetare, la mi(loacele de
finan%are &i $n special la dimensionarea datoriei publice cap't' o serie de nuan%e de
specificitate $n cazul diferitelor economii, mai ales $n condi%iile crizei economice actuale.
)n Rom*nia, $n cadrul deosebit de comple" $n care se desf'&oar' activitatea
economic', $n $ncercarea de eviden%iere a locului de%inut de deficitul bugetar, un rol
deosebit este atribuit determin'rii ponderii deficitului financiar public $n cadrul
c!eltuielilor &i veniturilor bugetului general consolidat. +ugetul general consolidat este
un instrument al politicii fiscal,bugetare prin care sunt corelate nu numai veniturile &i
c!eltuielile bugetului de stat -bugetul central &i bugetele locale., ci &i leg'turile acestora,
$ndeosebi deficitul bugetar cu soldul deficitar al contului curent al balan%ei de pl'%i, cu
decala(ul dintre investi%ii &i economisire.
)n prezent, cunoa&terea deficitului bugetar &i preocuparea pentru diminuarea lui
continu' sunt de o mare $nsemn'tate pentru Rom*nia, cu at*t mai mult cu c*t %ara noastr'
se confrunt' cu mari dificult'%i $n evolu%ia economiei. Pe de alt' parte, $n calitate de stat
membru al Uniunii Europene, Rom*nia trebuie s' respecte condi%ia impus' prin Tratatul
/omunit'%ii Europene cu privire la limitarea deficitului bugetar la nivelul de 01 din
produsul intern brut &i a datoriei publice la 231 din PI+, p*n' $n anul 4354.
)( L!terat#ra de spec!al!tate
Potrivit dic%ionarului de economie, deficitul bugetar este soldul negativ al bugetului
public $ntre veniturile $ncasate &i c!eltuielile efectuate p*n' la $nc!eierea e"ecu%iei
bugetare -/olectivul /atedrei de Economie &i Politici Economice, 4335..
6eficitul bugetar reprezint' o variabil' a flu"urilor, $n timp ce datoria public'
reprezint' o variabil' a stocurilor -7iebermann &i 8all, 4353..
9coala clasic' vedea ca principale efecte negative ale deficitului nivelul sc'zut al
investi%iilor &i nivelul ridicat al ratelor dob*nzii, ceea ce ulterior a fost transpus de c'tre
literatura de specialitate $n a&a,numitul efect de evic%iune -cro:ding out.. 6rept efect, un
nivel sc'zut al investi%iilor duce, $n timp, la sc'derea stocului de capital, iar acest lucru va
afecta negativ productivitatea muncii, salariul real &i produc%ia de bunuri &i servicii
-;an<i:, 433=.. Totu&i, $n perioada contemporan', unii autori sunt de p'rere c' efectul
de cro:ding out este rareori at*t de puternic $nc*t s' anuleze $ntregul efect e"pansionist al
c!etuielilor publice, un stimul economic net r'm*n*nd -+aumol &i +linder, 433>..
Un nivel al datoriei care cre&te prea repede pentru o perioad' de timp, mai repede
dec*t PI+,ul nominal, va impune un cost de oportunitate $n viitor. Acest cost va fi fie o
sarcin' fiscal' permanent ridicat' $n viitor, fie o perioad' de infla%ie, fie o perioad' $n
care statul $&i va reduce c!eltuielile -7iebermann &i 8all, 4353..
)n ceea ce prive&te sursele str'ine de fonduri $mprumutabile, finan%area deficitului
bugetar pune $n discu%ie credibilitatea guvernelor &i abilitatea acestora de a se $ndatora.
?tatele pot s' $&i sus%in' deficitele at*ta timp c*t au capacitatea de a ob%ine noi
$mprumuturi. Roubini &i ?etser -433@. consider' c' un guvern credibil poate avea deficite
crescute odat' confruntate cu perioade de criz' f'r' s',&i fac' gri(i asupra solvabilit'%ii
ulterioare. A'r' a avea la $ndem*n' posibilitatea de a se $mprumuta la un nivel rezonabil
al ratelor dob*nzilor, bugetul trebuie s' fie ec!ilibrat imediat -7iebermann &i 8all, 4353..
?ustenabilitatea politicilor fiscale &i bugetare constituie o problematic intens
dezb'tut' $n literatura de specialitate &i la nivelul procesului decisional public.
Argumentele care vin s' sus%in' aceast' afirma%ie sunt numeroase. Pe de,o parte se
consider' c' asigurarea unei dezvolt'ri sustenabile presupune, concomitent, dezvoltare
economic', social' &i protec%ia mediului $ncon(ur'tor, iar politicile fiscale &i bugetare,
datorit' caracterului lor redistributiv, influen%eaz' dezvoltarea sustenabil' prin efectele
manifestate asupra cre&terii economice sau a investi%iilor $n capitalul uman -Bupta, Ceen,
/lements, Aletc!er, ;ani, 4334..
Problema finan%'rii deficitului bugetar, a alegerii unei modalit'%i optime de
finan%are face obiectul a numeroase dezbateri $n r*ndul economi&tilor. )n acest sens, $n
literatura de specialitate $nt*lnim urm'toarele modalit'%i de finan%are a deficitelor:
finan%area prin cre&terea fiscalit'%ii, finan%area prin reducerea c!eltuielilor bugetare,
finan%area prin emisiune monetar' &i finan%area prin datorie public'.
;odalitatea de finan%are a deficitului bugetar prin cre&terea fiscalit'%ii se
concretizeaz' $n sporirea volumului ta"elor &i impozitelor $n vederea reducerii
dezec!ilibrelor bugetare. Ainan%area deficitelor bugetare e"cesive prin reducerea
c!eltuielilor publice poate constitui o solu%ie corespunz'toare, $ns' este eficient' doar pe
termen scurt. In situatii de criza trebuie s' se urm'reasc' ra%ionalizarea c!eltuielilor
publice prin reducerea c!eltuielilor neproductive &i cre&terea c!eltuielilor destinate
investi%iilor $n infrastructur' &i $n capitalul uman -7enain,4333..
D alt' modalitate utilizat' $n acoperirea deficitelor bugetare, care poate avea
impact negativ puternic asupra corela%iilor la nivelul economiei financiare &i reale, o
reprezint' emisiunea suplimentar', neacoperit', de moned' na%ional'. Aceasta nu face
dec*t s' conduc' la o sporire necontrolat' &i ne(ustificat' a masei monetare, agrav*nd pe
termen imediat fenomenele infla%ioniste din economie.
Prin m'surile care se urm'resc pentru finan%area deficitului bugetar, cum ar fi
cre&terea fiscalit'%ii, reducerea c!eltuielilor bugetare, cre&terea datoriei publice, putem
eviden%ia impactul asupra pie%ei muncii pe termen scurt &i lung. Una dintre cele mai mari
categorii de c!eltuieli bugetare, cu leg'tur' direct' cu evolu%ia pie%ei muncii, este bugetul
asigur'rilor sociale -c!eltuielile pentru pensii.. D modalitate prin care s' se dep'&easc'
problema finan%'rii publice a sistemului de pensii &i a programelor de beneficii pentru
&oma( este sus%inut' de economi&tii Drio Biarini &i ;ircea ;ali%a, prin sus%inerea
sistemului de vouc!ere &i realizarea unui parteneriat public privat pentru administrarea
sistemului de munc' &i educa%ie prin investi%ii punctuale $n crearea cunoa&terii, pe
parcursul $ntregii vie%i -Biarini, ;ali%a, 433E..
*( Metodolo!e s! re"#ltatele cercetar!!
In aceasta sectiune am efectuat analiza deficitului bugetar din perspectiva structurii
c!eltuielilor si veniturilor bugetare din perioada 433=,4353. +aza informa%ional# este
constituit# din datele statistice ale Institutului a%ional de statistic# din Rom*nia &i din
Uniunea European#, rapoarte ale ;inisterului de Ainan%e, ale Aondului ;onetar
Interna%ional si previziuni ale /omisiei ationale de Prognoza. 6in observarea acestor
date am constatat ca urmatorii indicatori au o influenta semnificativa asupra evolutiei
deficitului bugetar in Romania: reducerea cifrei de afaceri, diminuarea productivitatii
muncii, scaderea numarului de salariati si cresterea cotei TVA, reducerea salariilor,
disponibilizarile din sistemul bugetar, contractarea de imprumuturi e"terne.
6eficitul care se bazeaz' pe diferen%a dintre suma c!eltuielilor publice ocazionate
cu pl'%ile prin transferuri &i cele pentru cump'rare de bunuri &i servicii publice &i suma
veniturilor fiscale este considerat deficit primar.
6ac' la deficitul primar se adaug' pl'%ile de dob*nzi aferente $mprumuturilor de
stat, $nscrise $n buget sub form' de c!eltuial' public', se ob%ine deficitul total. 6eficitul
total $nregistrat $ntr,un an poate fi divizat $n dou' componente: deficitul structural, care
are loc atunci c*nd bugetul a(ustat $n mod ciclic este $n deficit, fiind nivelul la care s,ar
afla deficitul $n condi%iile $n care produc%ia ar atinge nivelul de full emploFment
- anga(are ma"im' a for%ei de munc' . si deficitul ciclic, care se define&te ca deficitul
bugetar total minus deficitul structural
?ituatia deficitului structural si ciclic din Romania, se regaseste in urmatorul
tabel, preluat din Programul de /onvergenta 433>,4354.
INDICATORI +,PIB- )../ )..0 ).'.
Cre1terea PIB real +,- G,5 ,G,3 ,5,0
De2!c!t total ,E,E ,= ,2,@
Pl34! $ete de dob5$d3 3,= 5,E 5,2
O#tp#t ap 6 2,3> ,4,52 ,5,E
Co7po$e$ta c!cl!c3 a
b#et#l#!
5,GE ,3,23 ,3,@
De2!c!t str#ct#ral ,G,4E ,G,@3 ,2,3
De2!c!t pr!7ar ,2,@E ,E,>3 ,@,@
HDutput gap,ului este diferen%a $ntre PI+ poten%ial &i PI+,ul real sau produc%ia efectiv'.
)n anul 433> output gap,ul a devenit negativ, $n condi%iile $n care ritmul de
contrac%ie a PI+ a fost cu mult sub nivelul poten%ial ca urmare a efectelor crizei
financiare, deficitul structural fiind relativ stabil comparativ cu anul 433=. Buvernul a
permis cre&terea deficitului bugetar efectiv $n 433> fa%' de 433=, cu scopul atenu'rii
impactului crizei asupra cererii agregate. 6up' o politic' bugetar' prociclic'
e"pansionist' din anul 433=, c*nd deficitul structural a a(uns la G,4E1 din PI+ de la
0,421 din PI+ $n 433G, $ncep*nd cu anul 433> acesta $ncepe s' se restr*ng'.
In anul 4353, deficitul structural a scazut comparativ cu perioada anterioara,
a(ungand la nivelul de 21 din PI+.
In ceea ce priveste deficitul primar, acesta a avut o tendinta descrescatoare de,a
lungul perioadei analizate inregistrand in 4353 o valoare de ,@.@1 din PI+, in scadere
fata de 433= cu 4 pp. Aceasta evolutie se datoreaza diminuarii componentei ciclice in
conditiile $n condi%iile $n care produsul intern brut efectiv cre&te mai repede dec*t cel
poten%ial.
/onstituirea c!eltuielilor bugetare se face tinand seama de toate iesirile, deci de toate
alocatiiile pentru invatamant, pentru sanatate, pentru cultura, pentru asistenta sociala,
a(utoarele de soma(, pensiile, alocatiile pentru armata, pentru ordinea publica care deriva
din posibilitatile pe care le are bugetul, in functie de intrarile de capital si de incasarile
din rambursarea imprumuturilor acordate.
I$d!cator! )../ )..0 ).'.
C&elt#!el! de perso$al @0.0@@,E @2.G53,G @4.=32,E
C&elt#!el! c# b#$#r! s! ser%!c!! 00.44E,E 4=.=0E,3 4>.=35,4
C&elt#!el! c# as!ste$ta soc!ala E0.E>4,@ 20.>24,5 2=.235,>
C&elt#!el! c# doba$"! 0.=>0,0 2.325,= G.4G@,3
C&elt#!el! c# s#b%e$t!! G.=0E,2 G.45E,@ 2.G0@,2
C&elt#!el! c# tra$s2er#r! G=.3G5,= =5.@4G,E >@.EG@,>
C&elt#!el! de cap!tal 40.430,@ 40.5GE,0 5>.02=,>
TOTAL C8ELTUIELI BUGETARE 5=>.545,G 5>0.34E,@ 435.>30,20

/!eltuielile bugetului general consolidate pentru anul 4353 reprezinta 0>.E1 din PI+
si sunt superioare celor aferente anului precedent cu @.41, evolutia acestora avand
urmatoarele caracteristici:
scaderea c!eltuielilor de personal cu =.21 fata de 433>. ?caderea a fost determinate
atat de reducerea salariilor cat si de disponibilizarile din sistemul bugetarI
c!eltuieli cu bunuri si servicii au crescut cu E,41 fata de 433>I
c!eltuielile cu asistenta sociala s,au ma(orat cu @.2 miliarde lei fata de cele din anul
precedent, ca urmare a acordarii pensiei sociale minime garantate incepand cu anul
433>. Pentru a diminua efectele crizei economice si financiare asupra categoriilor
sociale vulnerabile, Buvernul a adoptat o serie de masuri de protectie a categoriilor
sociale cu venituri reduse: acordarea pensiei sociale minime pentru pensionarii cu
venituri mici - 0E3 lei de la 5 octombrie 433>.I inde"area pensiilor cu 41 de la 5
octombrie 433>I ma(orarea venitului minim garantat cu 5E1, asigurata in intregime
de la bugetul de statI
c!eltuielile cu dobanzile au crescut cu 431 fata de 433>, ca urmare a inrautatirii
conditiilor interne si internationale de finantare a deficituluiI
c!eltuielile de capital precum si transferurile au fost in perioada 5 ianuarie,05
decembrie 4353 in suma de 55.0> miliarde lei, respectiv 44.01 din PI+.
In primul trimestru al anului 4355, c!eltuielile au cumulat @2.G miliarde lei, in crestere
cu 5.01 fata de aceeasi perioada a anului anterior, insa au scazut cu 3,@ puncte
procentuale ca procent din PI+.
/!eltuielile de personal au insumat >.E miliarde lei -5.G1 din PI+. si sunt cu
43.21 mai mici fata de aceeasi perioada a anului trecut. In acelasi timp, c!eltuielile cu
bunuri si servicii au urcat cu 5=1 fata de valoarea din intevalul similar din 4353, la 2,G
miliarde lei -5,41 din PI+., datorita cresterii inregistrate la bugetele locale cu 3.0
miliarde lei. 7a bugetul de stat c!eltuielile cu bunuri si servicii au insumat =0>.= milioane
lei, iar la bugetele locale acestea au a(uns la 4.2 miliarde lei.
/!eltuielile cu asistenta sociala s,au diminuat cu 4.=1 fata de cele din aceeasi
perioada a anului precedent, la 52.> miliarde lei -0.51 din PI+., cea mai mare scadere, de
4.5 miliarde lei fiind inregistrata la bugetul asigurarilor pentru soma(.
Totodata, au crescut cu 0@.=1 si c!eltuielile cu dobanzile ca urmare a cresterii in
termeni nominali a deficitelor bugetare acumulate din anii precedenti. Pentru dobanzi s,
au platit 4,4 miliarde lei -3,@1 din PI+..
/!eltuielile de capital precum si transferurile, in suma de 42.5 miliarde lei, s,au
ma(orat cu 5=1 fata de aceeasi perioada a anului precedent reprezentand E21 din totalul
c!eltuielilor bugetului general consolidat.
Evolutia si structura principalelor venituri ale bugetului general consolidat in perioada
433=,4353 este reprezentata grafic in figura nr. 0.
Pe baza graficului de mai (os se constata o diminuare a impozitului pe profit, a
impozitului pe venit si a contributiilor din asigurari in anul 4353 comparativ cu anul
433>.Astfel, cele mai mari scaderi a inregistrat impozitul pe profit cu @.>1 fata de 433>,
diminuare datorata, in principal, reducerii cifrei de afaceri si diminuarii productivitatii
muncii in economie. In ceea ce priveste incasarile din TVA acestea au crescut cu @>40
milioane lei din cauza cresterii cotei procentuale de la 5>1 la 4@1. /ontributiile din
asigurari au scazut cu @.E1 datorita scaderii numarului de salariati in ultimii 4 ani
analizati.
Totodata veniturile nefiscale cresc cu 5=.E1 fata de anul 433>. Veniturile din accize
au inregistrat o crestere cu 55.E1 fata de 433> datorata in principal cresterii veniturilor
din acciza pe tutun care au adus bugetului de stat incasari in valoare de @3= milioane lei.
+ugetul general consolidat a inregistrat in primul trimestru al anului 4355 un
deficit estimat de E.5 miliarde lei, respectiv 5 1 din PI+, valoare cu 0 miliarde de lei mai
mare fata de nivelul din anul 4353.
Veniturile incasate la bugetul general consolidat in primele patru luni ale anului
curent au fost in suma de @5 miliarde lei, cu 53,41 mai mari fata de realizarile perioadei
corespunzatoare din anul precedent. Veniturile au reprezentat G.21 din PI+,ul estimat
pentru acest an, de E@@ miliarde lei. TVA a crescut cu 0E.>1, impozitul pe venit a scazut
cu @.E1, impozitul pe profit s,a diminuat cu 50.01, contributiile de asigurari sociale au
crescut cu 4.E1.
Incasarile din accize au crescut cu 2E=.2 milioane lei fata de aceeasi perioada a
anului precedent, in timp ce veniturile nefiscale au crescut cu 4@@.2 milioane lei. 6in
accize a fost acumulata suma de 0.= miliarde lei, respectiv 3,G1 din PI+, iar veniturile
nefiscale au a(uns la @.@ miliarde lei, valoare reprezentand 3.=1 din PI+.
/omparativ, $n Uniunea European', media deficitelor fiscale a crescut de la 4,01
din PI+ la nivelul lui 433=, la 2,=1 $n 433>, iar a datoriei publice a crescut de la 25,21
din PI+ $n 433= la G0,21 $n 433>. In anul 4353 media deficitului bugetar din UE a scazut
la 2,@1 din PI+. Putem observa deci o tendin%' general de cre&tere a deficitelor precum &i
a datoriei publice. Dbserv'm c' nivelurile deficitelor nu difer' semnificativ, ceea ce
confirma generalizarea crizei la nivelul UE.
Tabel $r()( I$d!cator! 7acroeco$o7!c! la $!%el#l UE !$ per!oada )../9).'.
I$d!cator! )../ )..0 ).'.
6eficit bugetar -1 din PI+. 4,0 2,= 2,@
6atorie publica -1 din PI+. 25,2 G0,2 =3
?ursa: :::.eurostat.ec.eu
/ompar*nd situa%ia datoriei publice, observ'm un nivel mediu de =31 din PI+ la
nivelul UE, pe c*nd $n Rom*nia acesta este de 0@,>1. In %'rile aflate $n curs de
dezvoltare, lipsa de m'sur' $n $mprumutarea &i c!eltuirea fondurilor guvernamentale
produce !iperinfla%ie &i dezastru economic -Breenspan, 433=..
ivelul veniturilor bugetare in anul 4353 a fost de 0>,01 din PI+, fiind cel mai
mic din Uniunea European', unde media veniturilor $n PI+ este de @@,@1.
pe termen scurt, deficitul bugetar diminueaz' economisirea na%ional', duce la
sc'derea ofertei de fonduri pe pia%', ceea ce determin' cre&terea ratelor dob*nzii. )n acest
conte"t, volumul de investi%ii scade, consumul se reduce, cu efecte asupra volumului
activit'%ilor economice &i asupra locurilor de munc'.
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
mii persoane
2008
2009
2010
2011
A
n
i
i
Evolutia pietei muncii in perioada 2008-2011
Nr mediu salariati Nr mediu someri
um'rul &omerilor $nregistra%i $n perioada 433=,4353 arat' o reducere a
volumului activit'%ii economice, ceea ce are implica%ii &i asupra veniturilor &i c!eltuielilor
bugetare. um'rul &omerilor a a(uns la sf*r&itul anului 4353 la 242,>2 mii persoane, mai
mic cu =4,@@ mii persoane dec*t la sf*r&itul anului 433>, rata &oma(ului fiind de G,21. Un
num'r mai mare de &omeri $nseamn', pe de o parte, mai pu%ine venituri la buget, iar, pe
de alt' parte, c!eltuieli mai mari cu protec%ia &i asisten%a social'.
Una dintre cele mai mari categorii de c!eltuieli bugetare, cu leg'tur' direct' cu
evolu%ia pie%ei muncii, este bugetul asigur'rilor sociale -c!eltuielile pentru pensii..
+ugetul asigur'rilor sociale $nregistreaz' in ultimii ani deficite anuale, $n anul 433>
a(ung*nd la cel mai mare deficit, cu o valoare >E=,2 mil.lei, c!eltuielile anuale pentru
pensii constituind cea mai mare categorie de c!eltuieli bugetare, ponderea acestora $n
produsul intern brut fiind de =1, cu tendin%' de cre&tere $n anii urm'tori. Aceste cre&teri
ale c!eltuielilor cu pensiile sunt determinate, $n primul r*nd, de procesul de $mb'tr*nire
al popula%iei &i de reducerea popula%iei active. In anul 4353 bugetul asigurarilor sociale de
stat a inregistrat un e"cedent de 404,EE mil.lei.