Finante Publice.

Bugete Naionale i Bugete Locale

STRUCTURA BUGETELOR
LOCALE

Masteranda: ENACHE IONELA-MARINA

IUNIE 2017

1
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

CUPRINS

Argument.....................................................................................................................3
Cap. I - Conceptul de finante publice.......................................................................4
I.1.Componenta finantelor publice locale. ...................................................7

Cap. al II- lea - Bugetul local.....................................................................................8

Cap. al III- lea - Structura bugetelor locale..........................................................10

III.1. Veniturile bugetelor locale.................................................................10
III.1.1.Venituri proprii..........................................................................11
III.1.2.Sume si cote defalcate din unele venituri la bugetul de stat...12
III.1.3.Subventiile..................................................................................14
III.1.4. Imprumuturile..........................................................................15
III.1.5.Donatii si sponsorizari. ............................................................16
III.2. Cheltuielile bugetelor locale..........................................................................16
Bibliografie................................................................................................................22

2
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

ARGUMENT

In lumea contemporana finantele publice constituie o componenta de prima

dimensiune a vietii social-economice a fiecarei natiuni. Finantele publice si-au castigat
aceasta pozitie aparte prin faptul ca, in zilele noastre, in numeroase tari ale lumii, prin
intermediul instrumentelor financiare, s-a ajuns sa se concentreze la dispozitia
autoritatilor publice centrale si locale 30% - 60% din produsul intern brut.
In statele contemporane ale caror finante publice se bazeaza pe economia de piata
liberal capitalista, bugetele locale ale unitatilor administrativ- teritoriale sunt
componenta principala a finantelor publice locale.
Finantele publice locale, asemanator celor centrale, grupeaza procedeele si
mijloacele de constituire si intrebuintare a fondurilor banesti de interes public, insa
local, limitat teritorial la fiecare dintre unitatile administrativ-teritoriale.
In cadrul finantelor publice locale, procedeele venturilor publice si ale
cheltuielilor publice au fost si au ramas subordonate bugetelor unitatilor administrativ-
teritoriale, care in consecinta au ajuns componenta principala a acestor finante.
Prin buget local intelegem actul in care se inscriu venturile si cheltuielile
cilectivitatilor locale, pe o perioada de un an. Bugetele locale sunt bugetele unitatilor
administrativ-teritoriale care au personalitate juridica.
Bugetele locale cuprind doua capitole principale: veniturile si cheltuielile
localitatilor. In acest referat am prezentat categoriile de venituri si cheltuieli care
alcatuiesc bugetul local al unei unitati administrativ-teritoriale.

3
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

CAPITOLUL I

CONCEPTUL DE FINANE PUBLICE

Conceptul de finane reflect procesele i relaiile economice n expresie

bneasc prin care se constituie, repartizeaz i utilizeaz fondurile bneti necesare
funcionrii statului i altor entiti economico-sociale.
n sens larg, finanele locale includ finanele publice locale, finanele regiilor
autonome i ale societilor comerciale constituite cu aportul autoritilor administraiei
publice locale i alte resurse financiare locale.

Finantele publice locale isi au originea in autonomizarea autoritatilor teritoriale

in administrarea comunitatilor respective.
Comunitatile locale reprezinta colectivitati umane, delimitate teritorial din punct
de vedere politic si administrativ, care au autoritati publice diferite de cele ale statului.
Aceasta este o conditie a autonomiei financiare, deoarece autonomia administrativa nu
ar fi posibila fara autonomia financiara, care-i asigura suportul financiar al functionarii.
Organizarea distincta a finantelor locale pe baza autonomiei lor financiare este
necesara deoarece:

o comunitatile locale cunosc, cel mai bine, posibilitatile proprii privind

resursele banesti de provenienta publica si in special nevoile privind
cheltuielile ce trebuie acoperite;
o permite degrevarea finantelor centrale de o seama de cheltuieli;
o reduce numarul si amploarea fluxurilor banesti intre cele doua niveluri
structurale ale finantelor publice;
o permite o urmarire mai buna a modului cum sunt folosite fondurile
financiare publice constituite;

4
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

o finantele locale satisfac mai bine cerintele de utilitati publice in teritoriu,

cum ar fi: construirea de drumuri, politia, iluminatul public, gospodaria
comunala, s.a.

Finanele publice locale reprezint o parte component a finanelor publice alturi

de finanele publice ale administraiei centrale de stat, care exprim relaiile economice
prin care se mobilizeaz i utilizeaz resurse bneti la nivelul unitilor administrativ
teritoriale pentru satisfacerea unor cerine colective reprezentate de nvmnt, cultur,
asisten social, servicii publice, dezvoltare.
In Romnia, organizarea teritoriala a finantelor publice este asezata pe impartirea
tarii in unitati administrativ-teritoriale, fiind structurata pe niveluri ierarhice in limitele
fiecarei unitati administrative: judete, municipii, orase, comune.
Din punct de vedere juridic,organele financiare teritoriale sunt institutii ale
administratiei publice, cu administratie si gestiune proprie de institutie. Sfera lor de
actiune difera, dupa nivelul organizatoric, astfel:
o Directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat, la
nivel de judet si municipiul Bucuresti;
o Administratiile financiare, la nivelul municipiilor si sectoarelor
municipiului Bucuresti;
o Circumscriptiile financiare, la orase;
o Perceptiile rurale si agentii fiscali, la nivelul comunelor.

Toate aceste organe sunt indrumate si controlate de catre Directia Generala a

Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat, a carei structura organizatorica
cuprinde:
o Directia de trezorerie, cu serviciile: contabilitatea trezoreriei; metodologie,
verificare si control; buget;
o Directia impozite si taxe, cu serviciile: constatare si impunere persoane
fizice; constatare si impunere persoane juridice; urmarire persoane juridice;

5
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

urmarirea si incasarea impozitelor, taxelor si altor venituri; biroul pentru

evidenta si valorificarea bunurilor; serviciul TVA;
o Directia controlului financiar de stat, cu serviciile: controlul financiar la
regii si societati comerciale; control financiar la institutii publice si agenti
economici privati; controlul financiar la societati comerciale de turism si
prestari servicii;
o Garda financiara, structurata pe trei divizii.

Comunitatile locale reprezinta colectivitati umane, delimitate teritorial din punct

de vedere politic si administrativ, care au autoritati publice diferite de cele ale statului.
Autonomia financiara a acestora este absolut necesara, deoarece autonomia
administrativa nu ar fi posibila fara autonomia financiara, care-i asigura suportul
material al functionarii. In acest sens este si argumetul conform caruia comunitatile
locale isi cunosc posibilitatile proprii privind resursele banesti de provenienta publica
si ,mai ales nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite pentru producerea de
servicii publice pe plan local.
Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind Finanele Publice Locale stabileste
normele privind formarea, administrarea, utilizarea si controlul resurselor financiare ale
unitatilor adminstrativ-teritoriale si ale institutiilor si serviciilor de interes local. Legea
stabileste ca la baza elaborarii, aprobarii si executiei bugetare stau principiile
autonomiei locale, echilibrului, realitatii, actualitatii si publicitatii.
Finanele publice locale reflect raporturile economice prin care se constituie
i utilizeaz resurse bneti la nivelul unitilor administrativ teritoriale, fr o
contraprestaie direct i imediat n vederea satisfacerii unor cerine social
culturale, economice i a furnizrii unor servicii publice de ctre instituiile
autoritile administraiei publice locale.
Finanele publice locale mijlocesc procesele de formare repartizare i utilizare a
fondurilor bneti la nivelul unitilor administrativ teritoriale.

6
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

Fondurile bneti administrate de ctre autoritile administraiei publice locale se

formeaz pe seama impozitelor i taxelor locale, a veniturilor nefiscale i a veniturilor
cu destinaie special.
Resursele bneti proprii mobilizate la dispoziia unitilor administrativ
teritoriale se completeaz prin redistribuire cu sume, cote defalcate i transferuri de la
bugetul de stat.
Fondurile bneti de la nivelul unitilor administrativ teritoriale se repartizeaz
sub forma cheltuielilor publice pentru aciuni social culturale, servicii publice,
dezvoltare, alte aciuni de importan local.

1.1. COMPONENTELE FINANTELOR PUBLICE LOCALE

n sfera finanelor publice locale se ncadreaz bugetele locale, finanele

instituiilor publice locale finanate din venituri proprii i subvenii din bugetul local,
finanele instituiilor publice locale finanate integral din venituri proprii, creditele
externe i interne, veniturile i cheltuielile evideniate n afara bugetului local. Sfera
finanelor publice locale este ilustrat de structura bugetului general al unei uniti
administrativ-teritoriale care reflect: bugetul local, bugetul instituiilor publice
finanate din venituri proprii i subvenii din bugetul local, bugetul instituiilor publice
finanate integral din venituri, bugetul creditelor externe i interne, veniturile i
cheltuielile evideniate n afara bugetului local.

7
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

CAPITOLUL AL II-LEA

BUGETUL LOCAL

Bugetele locale reprezint partea principal a finanelor publice locale care

reflect raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare
realizrii aciunilor social culturale, economice i de alt natur din competena
autoritilor administraiei publice locale.
Bugetele locale asigur dimensionarea cheltuielilor n limitele veniturilor,
fundamentarea resurselor financiare, stimularea iniiativei locale, afirmarea autonomiei
locale i exercitarea controlului asupra utilizrii fondurilor locale.
Bugetul local reprezint instrument principal al autoritilor administraiei publice
locale n vederea selectrii prioritilor de finanare din strategiile de dezvoltare
economico-social ale localitilor. Fundamentarea prioritilor i a opiunilor privind
aciunile social culturale, economice, serviciile publice care urmeaz s se finaneze din
bugetul local, precum i masurile necesare n vederea ncasrii veniturilor se realizeaz
n procesul elaborrii i adoptrii bugetului local.
Bugetul local constituie instrumentul principal principal de asigurare a
autonomiei decizionale a autoritilor administraiei publice locale, de valorificare
eficient a resurselor locale i de mbuntire a utilizrii fondurilor locale.
Bugetele locale reprezint o component distinct i autonom n cadrul
bugetului consolidat, care are o serie de raporturi cu bugetul administraiei centrale de
stat prin sumele defalcate i transferurile de care beneficiaz autoritile administraiei
publice locale.
Bugetele locale n calitate de parte principal a finanelor locale reflect
cerinele de resurse financiare necesare realizrii aciunilor sociale culturale, economice,
serviciilor publice i dezvoltare din competena autoritilor administraiei publice

8
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

precum pentru modul de procurare a resurselor financiare din cursul unui exerciiu
financiar.
Prin bugetul local intelegem actul in care se inscriu veniturile si cheltuielile
colectivitatilor locale, pe o perioada de un an. Bugetele locale sunt bugetele unitatilor
administrativ-teritoriale care au personalitate juridica. Fiecare comuna, oras, municipiu
si sector al minicipilui Bucuresti intocmeste buget propriu, in conditii de autonomie.
Bugetele locale reprezinta instrumentele de planificare si de conducere a
activitatii financiare a unitatilor administrativ-teritoriale. Structura acestora reflecta
gradul de autonomie a administratiei locale fata de puterea centrala si legaturile
existente intre diferitele administratii teritoriale.
Bugetele locale reflecta fluxurile formarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor
administratiilor locale, modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de
acoperire a deficitelor.

9
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

CAPITOLUL AL III-LEA

STRUCTURA BUGETELOR LOCALE

Bugetele locale au o anumita structura, in cadrul administratiilor publice locale

delimitate teritorial.
Bugetele locale cuprind doua capitole principale: veniturile si cheltuielile
localitatilor.
Veniturile i cheltuielile se grupeaz n buget pe baza clasificaiei bugetare
aprobate de Ministerul Finanelor Publice.
Veniturile sunt structurate pe capitole i subcapitole, iar cheltuielile pe pri,
capitole, subcapitole, titluri, articole, precum i alineate i paragrafe, dup caz.
Cheltuielile prevzute n capitole i articole au destinaie precis i limitat.
Numrul de personal, permanent i temporar, precum i fondul salariilor de baz se
aprob distinct, prin anexa la bugetul fiecrei instituii publice. Numrul de salariai
aprobat fiecrei instituii publice nu poate fi depit.

3.1.VENITURILE BUGETELEOR LOCALE

Veniturile bugetelor locale se constituie in principal din venturi realizate pe

plan local si venituri primite la nivel central. In afara de acestea o alta sursa importanta
care poate creste venitul realizat pe plan local o reprezinta imprumuturile.
Legea Finantelor publice locale prezinta urmatoarele categorii de venituri ale
bugetelor locale:
10
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuii, alte vrsminte, alte
venituri i cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subvenii primite de la bugetul de stat i de la alte bugete;
d) donaii i sponsorizri.
e) operaiuni financiare.

3.1.1.Veniturile proprii sunt veniturile pe care autoritatile le realizeaza pe plan

local. Nivelul si sursele acestora sunt coontrolate, decise de catre autoritalile locale, in
limitele prevazute de lege. Principalele acte normative care reglementeaza veniturile
proprii sunt Legea finantelor publice locale si Codul Fiscal (Legea privind impozitele si
taxele locale).
O caracteristica a veniturilor proprii este aceea ca autoritatile locale au in general
liberate in privinta modului in care sunt cheltuite. Se poate afirma ca gradul de
autonomie al unei comunitati depinde in mare masura de ponderea veniturilor realizate
pe plan local in raport cu alte resurse de venituri ale bugetelor locale. Ideal ar fi ca
veniturile proprii sa poata acoperi cheltuielile efectuate pentru satisfacerea nevoilor
locale.
In functie de sursa de colectare, veniturile care se realizeaza pe plan local pot fi
venituri fiscale,venituri nefiscale,venituri din capital si venituri cu destinatie speciala.
Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaz pe constatarea i evaluarea
materiei impozabile i a bazei de impozitare n funcie de care se calculeaz impozitele
i taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate i a veniturilor obinute din acestea,
precum i pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, n scopul evalurii
corecte a veniturilor.
Anexa Legii finantelor publice prezinta veniturile proprii astfel:
1. Impozit pe profit de la regiile autonome i societile comerciale de sub
autoritatea consiliilor locale
2. Cote defalcate din impozitul pe venit:
a) cote defalcate din impozitul pe venit;
11
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

b) sume alocate de consiliul judeean din cotele defalcate din impozitul pe

venit pentru echilibrarea bugetelor locale.
3. Alte impozite pe venit, profit i ctiguri din capital:
- alte impozite pe venit, profit i ctiguri din capital.
4. Impozite i taxe pe proprietate:
a) impozit pe cldiri;
b) impozit pe terenuri;
c) taxe juridice din timbru, taxe de timbru pentru activitatea notarial i
alte taxe de timbru;
d) alte impozite i taxe pe proprietate.
5. Alte impozite i taxe generale pe bunuri i servicii:
- taxe hoteliere.
6. Taxe pe servicii specifice:
a) impozit pe spectacole;
b) alte taxe pe servicii specifice.
7. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizrii bunurilor sau pe
desfurarea de activiti:
a) taxe asupra mijloacelor de transport;
b) taxe i tarife pentru eliberarea de licene i autorizaii de
funcionare;
c) alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizrii bunurilor sau
pe desfurarea de activiti.
8. Alte impozite i taxe fiscale:
- alte impozite i taxe fiscale.
9. Venituri din proprietate:
a) vrsminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea
consiliilor locale;
b) restituiri de fonduri din finanarea bugetar a anilor precedeni;
c) venituri din concesiuni i nchirieri;
d) venituri din dividende;
12
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

e) alte venituri din proprietate.

10. Venituri din dobnzi:
- alte venituri din dobnzi.
11. Venituri din prestri de servicii i alte activiti:
a) venituri din prestri de servicii;
b) contribuia prinilor sau susintorilor legali pentru ntreinerea
copiilor n cree;
c) contribuia persoanelor beneficiare ale cantinelor de ajutor social;
d) taxe din activiti cadastrale i agricultur;
e) contribuia lunar a prinilor pentru ntreinerea copiilor n
unitile de protecie social;
f) venituri din recuperarea cheltuielilor de judecat, imputaii i
despgubiri;
g) alte venituri din prestri de servicii i alte activiti.
12. Venituri din taxe administrative, eliberri de permise:
a) taxe extrajudiciare de timbru;
b) alte venituri din taxe administrative, eliberri de permise.
13. Amenzi, penaliti i confiscri:
a) venituri din amenzi i alte sanciuni aplicate potrivit dispoziiilor
legale;
b) penaliti pentru nedepunerea sau depunerea cu ntrziere a declaraiei
de impozite i taxe;
c) ncasri din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate i alte sume
constatate odat cu confiscarea, potrivit legii;
d) alte amenzi, penaliti i confiscri.
14. Diverse venituri:
a) vrsminte din venituri i/sau disponibilitile instituiilor publice;
b) alte venituri.
15. Venituri din valorificarea unor bunuri:
a) venituri din valorificarea unor bunuri ale instituiilor publice;
13
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

b) venituri din vnzarea locuinelor construite din fondurile statului;

c) venituri din privatizare;
d) venituri din vnzarea unor bunuri aparinnd domeniului privat.

B. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

D. Subvenii de la bugetul de stat i de la alte administraii
Veniturile provenite de la nivel central au ca principal obiectiv corectarea unor
dezechilibre care intervin pe plan local atat vertical(nivelul impozitelor si taxelor locale
nu acopera cheltuielile necesare furnizarii serviciilor publice), dar si orizontal deoarece
nu toate colectivitatile locale se descurca la fel financiar desi au obligatia de a oferi
servicii echivalente din punct de vedere calitativ si cantitativ.
Un sistem bun de transferuri trebue sa indeplineasca o serie de conditii. In primul
rand ele nu trebuie sa fie suficiente astfel incat autoritatile locale sa fie stimulate sa
realizeze venturi proprii. In acelasi timp trebuie asigurat echilibrul intre competentele
autoritatilor locale si resursele descentralizate. Este recomandat ca sumele acordate sa
fie previzibile pe o perioada mai mare de timp astfel incat sa permita autoritatilor locale
sa realizeze cheltuieli conform unei strategii, a unor obiective pe termen lung.
Lucrarile de specialitate din domeniu precum si diferilele rapoarte europene si ale
Bancii Mondiale prezinta clasificari diferite ale sumelor provenite de la nivel central
Legea finantelor publice recunoaste doua categorii principale : prelevari de la
bugetul de stat(sume si cote defalcate din unele venituri la bugetul de stat) si subventii.
Fondurile cele mai consistente sunt cele din prima categorie.

3.1.2.Sume si cote defalcate din unele venituri la bugetul de stat aceste

venituri corespund asa numitului sistem de partajare a impozitelor si taxelor intre
diferite niveluri de guvernare. Sistemul de repartizare a acestor sume este stabilit la
nivel central, autoritalile locale neavand practic nici un control asupra cuantumului lor,
iar in unele cazuri, nici asupra modului in care vor fi cheltuite. Autoritatile locale
primesc astfel sume si cote defalcate din impozitele pe venit si TVA.

14
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

3.1.3.Subventiile reprezinta sume alocate de laa nivel central comunitatilor locale

cu un scop foarte bine definit. Autoritaile locale nu detin o modalitate legala de a
controla nivelul acestor sume sau modul in care vor fi cheltuite.
Fondurile corespunzatoare subventiilor sunt repartizate prin intermediul
ministerelor responsabile in functie de destinatia acestora.
Tot cu destinatie speciala si gestionate de minstere sunt veniturile din fondurile
speciale. Acestea se constituie prin act normativ, fie de catre Guvern, fie de catre
Parlament.
In timp ce fondurile speciale se formeaza din taxe instituite special si platiite de
carte contribuabilii care beneficiaza direct, subventiile fac parte din veniturile totale ale
bugetului de stat. Practic diferenta dintre cele doua (subventii si fonduri speciale) se
deduce urmarind mdul de alocare, institutia responsabile ramanand aceeasi: ministerul.
Reparizarea unor fonduri speciale eate prevazuta in legea bugetului de stat insa,
in cazul altora, ministerele care le gestioneaza au liberatea de a hatari criteriile de
repartizarte in teritoriu.
Veniturile localitatilor, fie realizate pe plan local, fie provenite de la stat sunt
insuficiente mai ales cand se pune problema realizarii de investitii necesare dezvoltarii
comunitatilor locale. O posibila sursa de suplimentare o reprezinta imprumuturile.

3.1.4.Imprumuturile
Legea finantelor publice locale ofera posibilitatea autoritatilor administratiei
publice locale de a-si completa propriile resurse financiare prin contractarea unor
imprumuturi interne sau externe pe care le pot folosi fie pentru realizarea de investitii
publice de interes local, fie pentru refinantarea datoriei publice locale. Pentru realizarea
acestor imrumuturi autoritatile locale au la dispozitir doua instrumente. Primul dintre
ele este emiterea si lansarea titlurilor de valoare care se poate face fie direct de catre
autoritatile locale, fie prin internediul unor agentii sau institutii specializate. Cel de-al
doilea se refera la inprumuturi de la bancile comersiale sau de la alte institutii de credit.

15
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

Desi actualul cadrul legislativ permite contractarea de imprumuturi de catre

autoritatile locale, conditiile in care se pot realiza acestea determina administratiile
locale sa nu apeleze la aceasta varianta de suplimentare a veniturilor locale. Cel mai
important impediment este ca toaye opperatiunile financiare legate de imprumuturi se
realizaza prin Trezorerie, lucru care dezavantajeaza banca cu care se contracteaza aceste
imprumuturi. Acest aspect poate fi remediat printr-o modificare legislativa simpla xcare
sa permita bancilor sa realizeze aceste operatiuni, Trezoreria fiind si ea informata. Un
alt aspect este faptul ca, nefiind inca bine stabilita distinctia dintre proprietatea publica
si privata a autoritatilor locale acestea nu au posibilitatea efectiva de a garanta un
imprumut.

3.1.5. Donaii i sponsorizri

Instituiile publice mai pot folosi pentru desfurarea activitii lor bunuri
materiale i fonduri bneti, primite de la persoane juridice i fizice sub form de
donaii i sponsorizri, cu respectarea dispoziiilor legale.
Fondurile bneti acordate de persoanele juridice i fizice, primite sub form de
donaii i sponsorizri , n situaia instituiilor publice finanate integral de la buget, sunt
vrsate direct la bugetul local din care se finaneaz acestea. Cu aceste sume se
majoreaz veniturile i cheltuielile bugetului local, iar fondurile respective se vor utiliza
cu respectarea destinaiilor stabilite de transmitor.
Bunurile materiale primite de instituiile publice sub form de donaii i
sponsorizri se nregistreaz n contabilitatea acestora.
Veniturile bugetelor locale pot fi actualizate ca urmare a perfecionrii legislaiei
fiscale, precum i prin legile bugetare anuale, n concordan cu programele de cretere
a autonomiei financiare a unitilor administrativ-teritoriale i de descentralizare a
serviciilor publice.

16
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

3.2.CHELTUIELILE BUGETELOR LOCALE

Legea finatelor publice defineste cheltuiala bugetara ca fiind o cheltuiala aprobata

prin bugetul local, bugetul unei institutii sau al inui srviciu public, bugetul unei activitati
finantate integral din venturi extrabugetare si efectuata in limita resurselor acestor
bugete, cu respecatrea prevederilor legale.
In esenta, cheltuielile publice din bugetele locale se concretizeaza in cumpararea
de bunuri si servicii efectuata de autoritaile lcale pentru cetateni, in platile efectuate
cetatenilor sub forma de transferruri ( pensii, subventii, ajutor de samaj etc.) precum si
in plata imprumuturilor cntractate de ordonatorii rincipali de credite.
Exista doua clasificari a cheltuielilor cuprinse in bugetele locale romanesti. Prima
dintre ele vizeaza aspecte tehnice ( tipul de cheltuieli care vor fi facute pentru fiferitele
domenii- de capital, materiale si servicii, etc.) iar cea de-a doua are in vedere
cheltuilelile globale programate pentru aceste domenii (ex. Cheltuieli pentru autoritati
publice , invatamant, etc. ). Se face, de asemenea distinctia intre cheltuieli curente (de
intretinere) si cheltuieli pentru investitii.
Fiecare categorie de cheltuieli are particularitatile ei, iar marimea cheltuielilor
alocate pentru o activitate sau alta depinde de o serie de facotri politici, economici,
sociali. Sumele cheltuite difera de la o localitate la alta si de la un an la altul in functie
de capacitatea economica de a produce si de a distribui precum si de presiuni politice
sau sociale cu care se confrunta comunitatile locale.
Fundamentarea, dimensionarea i repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe
ordonatori de credite, pe destinaii, respectiv pe aciuni, activiti, programe, proiecte,
obiective, se efectueaz n concordan cu atribuiile ce revin autoritilor administraiei
publice locale, cu prioritile stabilite de acestea, n vederea funcionrii lor i n
interesul colectivitilor locale respective.
Fundamentarea i aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectueaz n
strict corelare cu posibilitile reale de ncasare a veniturilor bugetelor locale, estimate
a se realiza.

17
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, n conformitate cu

creditele de angajament i cu duratele de realizare a investiiilor.
Seciunile de funcionare i seciunile de dezvoltare se utilizeaz pentru
fundamentarea bugetelor locale i se aprob ca anexe la acestea, respectiv:
a) seciunea de funcionare cuprinde cheltuielile curente pentru realizarea atribuiilor
i competenelor stabilite prin lege, specifice fiecrei uniti administrativ-teritoriale;
b) seciunea de dezvoltare cuprinde cheltuielile de capital.
Cheltuielile curente sunt obligatorii i se refer la cheltuielile de personal,
cheltuielile materiale i cu prestarea serviciilor, subveniile i transferurile necesare
realizrii atribuiilor i competenelor autoritilor administraiei publice locale, n
condiiile legii.
Anexa Legii finantelor publice prezinta cheltuielile care se prevd n bugetele
proprii ale comunelor, oraelor,municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureti i al
municipiului Bucureti astfel:

1. Autoriti publice i aciuni externe:

- autoriti executive.
2. Alte servicii publice generale:
a) fondul de rezerv bugetar la dispoziia autoritilor administraiei
publice locale;
b) fondul de garantare a mprumuturilor externe, contractate/garantate de
stat;
c) fondul pentru garantarea mprumuturilor externe, contractate/garantate de
autoritile administraiei publice locale;
d) servicii publice comunitare de eviden a persoanelor;
e) alte servicii publice generale.
3. Dobnzi
4. Transferuri cu caracter general ntre diferite niveluri ale administraiei:
- transferuri din bugetele locale pentru instituiile de asisten social
pentru persoanele cu handicap.
18
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

5. Aprare:
- aprare naional (centre militare).
6. Ordine public i siguran naional:
a) poliie comunitar;
b) protecie civil i protecia contra incendiilor.
7. nvmnt:
a) nvmnt precolar i primar:
- nvmnt precolar;
- nvmnt primar;
b) nvmnt secundar:
- nvmnt secundar inferior;
- nvmnt secundar superior;
- nvmnt profesional;
c) nvmnt postliceal;
d) nvmnt special*);
-------
*) Pentru bugetele sectoarelor municipiului Bucureti.

e) servicii auxiliare pentru educaie:

- internate i cantine pentru elevi;
- alte servicii auxiliare;
f) alte cheltuieli n domeniul nvmntului.
8. Sntate:
a) servicii medicale n unitile sanitare cu paturi:
- spitale generale;
b) alte cheltuieli n domeniul sntii:
- alte instituii i aciuni sanitare.
9. Cultur, recreere i religie:
a) servicii culturale:
- biblioteci publice comunale, oreneti, municipale;
19
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

- muzee;
- instituii publice de spectacole i concerte;
- coli populare de art i meserii**);
---------
**) Pentru bugetul municipiului Bucureti.

- case de cultur;
- cmine culturale;
- centre pentru conservarea i promovarea culturii tradiionale;
- consolidarea i restaurarea monumentelor istorice;
- alte servicii culturale;
b) servicii recreative i sportive:
- sport;
- tineret;
- ntreinere grdini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive i de
agrement;
c) servicii religioase;
d) alte servicii n domeniul culturii, recreerii i religiei.
10. Asigurri i asisten social:
a) asisten social n caz de boli i invaliditi:
- asisten social n caz de invaliditi;
b) asisten social pentru familie i copii*);
-------
*) Pentru bugetele sectoarelor municipiului Bucureti.

c) ajutoare pentru locuine;

d) cree;
e) prevenirea excluderii sociale:
- ajutor social;
- cantine de ajutor social;
20
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

f) alte cheltuieli n domeniul asigurrilor i asistenei sociale.

11. Locuine, servicii i dezvoltare public:
a) locuine:
- dezvoltarea sistemului de locuine;
- alte cheltuieli n domeniul locuinelor;
b) alimentare cu ap i amenajri hidrotehnice:
- alimentare cu ap;
- amenajri hidrotehnice;
c) iluminat public i electrificri rurale;
d) alimentare cu gaze naturale n localiti;
e) alte servicii n domeniile locuinelor, serviciilor i dezvoltrii
comunale.
12. Protecia mediului:
a) salubritate i gestionarea deeurilor:
- salubritate;
- colectarea, tratarea i distrugerea deeurilor;
b) canalizare i tratarea apelor reziduale.
13. Aciuni generale economice, comerciale i de munc:
a) aciuni generale economice i comerciale:
- prevenirea i combaterea inundaiilor i gheurilor;
- stimularea ntreprinderilor mici i mijlocii;
- programe de dezvoltare regional i local;
- alte cheltuieli pentru aciuni generale economice i comerciale.
14. Combustibil i energie:
a) energie termic;
b) ali combustibili;
c) alte cheltuieli privind combustibilii i energia.
15. Agricultur, silvicultur, piscicultur i vntoare:
a) agricultur:
- protecia plantelor i carantin fitosanitar*);
21
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

--------
*) Pentru bugetul municipiului Bucureti.

- alte cheltuieli n domeniul agriculturii.

16. Transporturi:
a) transport rutier:
- drumuri i poduri;
- transport n comun;
- strzi;
b) alte cheltuieli n domeniul transporturilor.
17. Alte aciuni economice:
a) Fondul Romn de Dezvoltare Social;
b) zone libere;
c) turism;
d) proiecte de dezvoltare multifuncional;
e) alte aciuni economice.
Cheltuielile bugetelor locale pot fi actualizate ca urmare a perfecionrii legislaiei
fiscale, precum i prin legile bugetare anuale, n concordan cu programele de cretere
a autonomiei financiare a unitilor administrativ-teritoriale i de descentralizare a
serviciilor publice.

22
 Finante Publice. Bugete Naionale i Bugete Locale

BIBLIOGRAFIE

1.Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finantele publice locale actualizata .

2.Legea nr. 215 din 2001 a admnistratiei publice locale(reactualizata).

3.Bugete locale intre teorie si practica Studiu realizat de Institutul pentru Politici
Publice la comanda Asociatiei Pro Democratia in cadrul proiectului Administrare
eficienta prin participare publica finantat de German Marshal Fund of The United
States.

4.Ion Gliga Dreptul finantelor publice Editura Didactica si Pedagogica RA 1992.

5.Coord. Iulian Vacarel, Ghe Bistriteanu,Gabriela Anghelache, Mariana Bondor,

Florian Berce, Tatiana Mosteanu, Florin Georgescu, Finante publice, Editia a V-a,
Editura Didactica si Pedagogica RA, Bucuresti 2006.

23