ANALIZA STRUCTURII SI DINAMICII RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE SI CHELTUIELILOR PUBLICE DIN BUGETUL DE STAT AL ROMANIEI

Student:Duhaliu George Ionut An:3 Nr. Matricol:31040701SL092554

Fiecare

tara

desfasoara

activitate

economica

potrivit

unui

mecanism economic. Acesta este reprezentat de un sistem de metode de conducere economica, de obiective ce determina conducerea si de structuri organizatorice prin care se efectueaza conducerea. Sunt incluse in acest sistem: principiile fundamentale de conducere, organizarea economiei si conexiunile intre componentele acestuia, sistemul pietei, parghiile economice, criteriile de eficienta, sistemul informational. Acest mecanism are drept principala functie cea de conducere si de reglare a proceselor economice, conditionate de raporturile de interese. In realizarea acestei functii are un rol important piata concurentiala unde se regleaza raportul de interese. Statul are de asemenea un rol insemnat, din doua puncte de vedere: ca agent economic cu drepturi, atributii si obligatii, dar si ca autoritate publica care creeaza si executa cadrul legislativ si poate avea influente in derularea mecanismului economic. Prin forta sa economica poate apela la parghii economico-financiare: parghia fiscala, parghia vamala, parghia cheltuielilor publice. De asemenea, piata insasi genereaza pretul, costul, profitul, dobanda. Veniturile bugetare se incaseaza in cadrul organizatoric infaptuit de sistemul bugetar, se repartizeaza si se cheltuie. Sistemul bugetar reprezinta totalitatea relatiilor economice sub forma baneasca. Este un rezultat al repartitiei venitului national. Aceste relatii apar cu prilejul constituirii si repartizarii de fonduri centralizate la si de la dispozitia statului si a unitatilor administrative teritoriale pentru satisfacerea unor interses generale ale societatii. De realizarea echilibrului intre nevoile colective si mijloacele cu care se acopera este responsabil bugetul de stat care stabileste un raport intre resursele financiare publice provenite din taxe si impozite

si nevoile sociale. Este important sa se urmareasca respectarea echitatii in repartitia sarcinii fiscale asupra membrilor societatii. Prin proiectul de buget Parlamentul si Guvernul au posibilitatea de a avea o imagine de ansamblu asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale si nemateriale create in economia financiara publica si valoarea eforturilor facute pentru realizarea lor. In acelasi scop, la nivel local, autoritatile publice locale identifica acelasi raport. Bugetul public este un instrument de programare, executare si control asupra rezultatelor executiei resurselor banesti si a modului de repartitie al acestora si de utilizarea ca si cheltuieli publice. Bugetul public este un ansamblu de documente din sectorul public care formeaza un sistem de bugete (conform art. 1 (2) din Legea 500/2002): bugetul de stat; bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetele locale; bugetele fondurilor speciale; bugetul trezoreriei statului; bugetul institutiilor publice autonome; bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetele locale si bugetele fondurilor speciale, dupa caz; bugetele proprii; bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat pentru a caror rambursare si alte costuri se folosesc fonduri publice; bugetul fondurilor externe nerambursabile. institutiilor publice finantate integral din venituri

Autoritatea publica este obligata sa intocmeasca un plan anual in care sa prevada suma veniturilor si cheltuielilor publice. Se supune acest program discutiei si aprobarii puterii legislative. Astfel se asigura o gestionare rationala a fondurilor publice si o cheltuire eficienta a acestora. In tarile dezvoltate notiunea de buget se refera la doua structuri diferite: bugetul economiei nationale si bugetul de stat. Bugetul economiei nationale este un program ce se intocmeste anual si cuprinde toate veniturile si cheltuielile dintr-o economie nationala, indiferent daca sunt publice sau private. Este un buget informativ si nu este excutoriu, nu se supune aprobarii Parlamentului. Bugetul de stat se elaboreaza pornind de la bugetul economiei nationale si cuprinde doar resursele si cheltuielile autoritatii publice. Este supus discutiei legislativului si are nevoie de aprobarea acestuia. Dupa ce este aprobat de Parlament devine lege si se pot incasa venituri si efectua cheltuieli publice. Veniturile si cheltuielile publice indeplinesc rol de parghii folosite de catre stat pentru a stimula dezvoltarea sau restrangerea unor activitati, pentru productia si consumul anumitor produse, pentru a infiinta anumite categorii sociale. In teoria si practica finantelor publice sunt recunoscute si aplicate mai multe principii bugetare precum: universalitatea bugetului; unitatea bugetului; neafectarea veniturilor bugetare; anualitatea bugetului; echilibrul bugetar; specializarea bugetara; realitatea bugetului;

publicitatea bugetului; unitatea monetara. Universalitatea bugetara este principiul potrivit caruia veniturile

si cheltuielle publice trebuie inscrise in bugetul public in totalitate, in sume brute. Astfel, parlamentul are posibilitatea sa cunoasca veniturile totale ce se vor incasa in perioada considerate, precum si destinatia acestora. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor care au stabilite destinatii precise. Principiul unitatii bugetare inseamna ca veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta veniturile si si monitorizarea fondurilor publice. Toate statului trebuie cuprinse si intr-un in singur cheltuielile Toate

document, dupa o schema unitara de clasificare a veniturilor si cheltuielilor. veniturile retinute utilizate sistemul extrabugetar, sub diverse forme si denumiri, se introduce in bugetul de stat, urmand regulile si principiile acestui buget, cu exceptia celor pentru constituirea, potrivit legii, a fondurilor de stimulare a personalului. Acest principiu nu este respectat in totalitate deoarece se intocmesc si alte categorii de bugete, cum sunt: bugetele autonome pentru institutii ale statului cu autonomie financiara deplina; bugetele anexe reprezentand anumite resurse financiare alocate intr-un anumit scop; bugetele extraordinare pentru inscrierea unor cheltuieli cu caracter extraordinar; bugetele program pentru perioade mai mari de un an;

conturile speciale de trezorerie evidentiaza anumite incasari ce nu reprezinta un venit la bugetul de stat si plati fara caracter definitiv. Principiul neafectarii veniturilor bugetare se refera la faptul ca

veniturile prelevate la buget se depersonalizeaza, servind la acoperirea cheltuielilor publice in ansamblul lor. Prin urmare, veniturile, in totalitatea lor, sunt utilizate pentru acoperirea tuturor cheltuielilor. Nu se admite ca un anumit venit sa fie folosit pentru acoperirea unei anumite cheltuieli, deoarece nu se poate realize o concordanta deplina intre marimea unui venit si nivelul cheltuielilor ce urmeaza a se efectua pe seama respectivului venit afectat. Sunt admise totusi, in practica financiara, o serie de derogari: scoaterea in afara bugetului ordinar a unor venituri, lasarea la dispozitia ordonatorilor de credite a unor cote-parti din unele si venituri proprii, intocmirea de bugetelor trezorerie, extraordinare, autonome conturilor speciale

garantarea unor imprumuturi publice cu anumite venituri bugetare sigure, stabilirea prin lege a unor impozite sau taxe care capata o destinatie precisa si nu pot fi folosite decat in acest scop. Principiul anualitatii bugetului s-a impus in primul rand din ratiuni politice, deoarece eficienta controlului parlamentului asupra gestiunii financiare a guvernului este reala doar in conditiile autorizarii efectuarii de cheltuieli publice pentru perioade de timp scurte, dar si din ratiuni de ordin etnic, in vederea asigurarii conditiilor necesare pentru evaluarea alocatiilor bugetare cat mai aproape de realitate. Bugetul este elaborat pentru o perioada de 12 luni. La expirarea acestei perioade este necesara o noua autorizare a parlamentului pentru un nou an bugetar. Anualitatea bugetului anul bugetar poate coincide`sau nu cu cel calendaristic. In Romania anul bugetar corespunde cu anul

calendaristic, spre deosebire de Japonia (01.04 31.03), Suedia (01.07 30.06), SUA (01.10 30.09). Pentru tara noastra sunt valabile urmatoarele citerii: la sfarsitul anului se inchide automat bugetul; in contul de incheiere sunt inscrise doar veniturile incasate si cheltuielile efectuate; veniturile neincasate si cheltuielile angajate si neefectuate se evidentiaza in bugetul anului urmator; se interzice raportul veniturilor si cheltuielilor de la un an la altul; creditele bugetare dupa incheierea anului bugetar sunt anulate de drept. Sistemele de exercitiu bugetar sunt urmatoarele: o perioada de trei sase luni de la expirarea anului bugetar pana la incheierea contului de exercitiu bugetar; in aceasta perioada se continua incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor; toate operatiunile de incasare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor se reflecta in contul de incheiere a executiei bugetare in anul in care au fost prevazute si autorizate; veniturile si cheltuielile sunt reflectate integral in bugetul anului respectiv, chiar daca sunt efectuate in anul urmator. Principiul echilibrului bugetar se refara la faptul ca bugetul public trebuie sa fie echilibrat, adica veniturile publice sa acopere integral cheltuielile publice. Conform legii, este interzisa acoperirea cheltuielilor bugetului public prin recurgerea la emisiune monetara sau prin finantarea directa de catre banci. Golurile de casa, temporare, pot fi acoperite pana la incasarea veniturilor, pe baza resurselor aflate in conturile de trezorerie ale statului, stabilite de Ministerul Finantelor Publice. Totodata, prin legea bugetului, Ministerul Finantelor Publice poate fi autorizat ca, pe parcursul executiei bugetare, sa emita bonuri de tezaur, purtatoare de dobanda, cu scadenta de rambursare pana la

sfarsitul anului financiar, pentru a face fata cheltuielilor statului pana la incasarea veniturilor. Specializarea bugetara presupune inscrierea in bugetele anuale de stat a veniturilor bugetare pe categorii stabilite in raport cu specificul surselor si al cheltuielilor pe categorii care exprima destinatia lor reala. Astfel, conform acestui principiu veniturile si cheltuielile se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare. Aceasta clasificatie trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa grupeze veniturile dupa provenienta si cheltuielile pe destinatia lor efectiva si in functie de continutul economic; sa fie simpla si concise pentru a fi inteleasa cu usurinta de toti contribuabilii. Realitatea bugetului reprezinta principiul potrivit caruia veniturile si cheltuielile inscrise in buget trebuie sa fie stabilite pe baze reale, adica sa corespunda situatiei economico financiare a anului bugetar, astfel ca statul sa nu aiba dificultati financiare in cursul executiei bugetare. In bugetul de stat, cheltuielile si veniturile se cuprind atat in suma globala cat si defalcat; veniturile bugetare se inscriu pe surse de provenienta, iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli, dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare tip elaborate de Ministerul Finantelor Publice. Publicitatea bugetului este principiul potrivit caruia dupa ce a fost suspus dezbaterii si aprobarii parlamentului, bugetul trebuie adus la cunostinta opiniei publice. Sistemul bugetar este deschis si transparent, realizandu-se prin: dezbaterea publica a proiectelor de buget, cu prilejul aprobarii acestora;

dezbaterea publica a conturilor generale anuale de executie a bugetelor, cu prilejul aprobarii acestora; publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executie a acestora; mijloacele de informare in masa, pentru difuzarea informatiilor asupra Dupa continutului adoptarea unitatii de bugetului, catre exceptand a informatiile bugetului ca si si documentele nepublicabile, prevazute de lege. parlament legii faptul

promulgarea ei, aceasta lege se publica in Monitorul Oficial. Principiul monetare reprezinta toate operatiunilor bugetare se exprima in moneda nationala. Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de institutiile competente ale statului in scopul concretizarii politicii financiare aplicate de autoritatea guvernamentala (Iulian Vacarel si colaboratorii Finante Publice, EDP, Bucuresti, 2001). Indeplinirea functiilor statului presupune, intre altele, asigurarea unor servicii publice indispensabile unei societati cum ar fi: educatie, ingrijirea sanatatii, cultura, aparare, ordine publica. Procesul bugetar presupune existenta unor resurse financiare, precum si alocarea lor in scopul furnizarii catre cetateni a bunurilor si serviciilor publice. Pentru ca sistemul bugetar sa devina operational, este necesara elaborarea politicii financiare a guvernului pe o anumita perioada. Concret, ea presupune stabilirea cadrului juridic care sa reglementeze, pe de o parte, categoriile si nivelurile impozitelor, taxelor si altor contributii percepute de la persoanele fizice si juridice, iar pe de alta parte, structura si nivelul cheltuielilor pentru furnizarea de bunuri si servicii publice. Cadrul legislativ trebuie sa fie in concordanta cu obiectivele programului de guvernare aprobat de parlament.

Procesul bugetar trece de-a lungul mai multor etape, precum: elaborarea proiectului de buget; aprobarea bugetului; executia bugetului; incheierea executiei bugetului; controlul executiei bugetului; aprobarea executiei bugetului. are un caracter decizional bugetul presupune alocarea unor resurse bugetare limitate in raport cu nevoile societatii pentru bunuri si servicii publice; caracter democratic pe parcursul derularii etapelor procesului bugetar, se manifesta atat atributele statului de drept, cat si interesele economico sociale ale diferitelor grupuri de cetateni care detin majoritatea politica de decizie; caracter preponderent politic optiunea pentru un anumit tip de politica economica, politica financiara si monetara se reflecta in continutul bugetului. Elaborarea si aprobarea bugetului sunt acte de optiune politica a fortelor majoritare in parlament; caracter de continuitate ciclica etapele procesului bugetar sunt stabilite prin legile specifice, cu precizarea termenelor concrete de derulare si finalizare; caracter public, cu implicatii la nivel macro si microeconomic, care se manifesta in plan economic si social. Atat pe linia mobilizarii resurselor, cat si pe cea a destinatiei cheltuielilor, prin procesul bugetar este influentata dezvoltarea sau, din contra, stagnarea economica, nivelul preturilor, evolutia somajului, evolutia ratei dobanzii si soldul contului current al balantei de plati.

De asemenea, procesul bugetar prezinta cateva trasaturi specifice:

Realizarea sistemului bugetar se infaptuieste prin sistemul institutiilor publice specifice statului de drept. Caracteristica fundamentala a acestui sistem este, pe de o parte, separarea pe orizontala a subsistemelor institutionale ale celor trei puteri in stat: legislative, executive si judecatoreasca, iar pe de alta parte, subordoarea pe verticala, a institutiilor in cadrul fiecaruia dintre aceste subsisteme. Astfel, fundamantarea bugetului se face de catre guvern, iar aprobarea lui de catre parlamant. La elaborarea proiectului si executia bugetului participa organele centrale si locale ale administratiei de stat, ordonatorii de credite si alte institutii publice (Trezoreria). Controlul financiar privind executia concreta in practica a bugetului revine unei institutii specializate Curtea de Conturi care este subordonata direct parlamentului. Elaborarea proiectului de buget este o activitate complexa la care participa cu de guvernul credite, prin Ministerul esentiale locale Finantelor in ale Publice si ca ale institutie ordonatorii responsabilitati procesul puterii bugetar,

organele

administratiei de stat. Caracterul preponderant politic si democratic al proiectului de buget, impactul asupra situatiei economice, financiare si sociale al prevederilor bugetare impun ca acesta sa fie aprobat de parlament. Parlamentul este organul legislativ, iar membrii acestuia repezinta interesele tuutror cetatenilor. Fundamentarea, ierarhizarea, selectarea si aprobarea amendamentelor al proiectului de buget este un proces extrem de complex, deoarece, pe de o parte, resursele bugetului sunt limitate in raport cu cerintele societatii, iar pe de alta parte, chiar in cadrul aceluiasi partid politic, amendamentele unor parlamentari pot intra in contradictie cu amendamentele formulate de alti parlamentari.

Executia bugetara este activitatea de incasare a veniturilor bugetare si efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget. Executia de casa a bugetului reprezinta un complex de operatiuni privind incasarea, pastrarea si eliberarea de resurse financiare pentru efectuarea cheltuielilor publice. La baza executiei de casa a bugetului stau urmatoarele principii: delimitatrea atributiilor persoanelor care dispun de utilizarea resurselor financiare de atributiile celor care executa incasarea acestora si unitatea de casa. Pentru fiecare buget (central, local) se deschide cate un cont de unde se elibereaza resursele financiare pentru efectuarea cheltuielilor. Este interzisa efectuarea de plati direct din incasari. Executia bugetara este este un proces amplu si complex la care sunt antrenati un numar foarte mare de operatori bugetari: aparatul fiscal, cu toate structurile sale centrale si teritoriale; institutiile bugetare: ministere si alte agentii guvernamentale ordonatori principali de credite; institutiile publice operative: scoli, spitale, muzee, teatre, unitati militare, instante judecatoresti ordonatori tertiari; unitati administrative teritoriale si alte entitati publice care primesc transferuri de la bugetul de stat. Modul de gestionare a bugetului se concretizeaza prin intocmirea, la finele anului bugetar a contului de executie bugetara. Acesta reflecata totalitatea operatiunilor de executare a veniturilor si cheltuielilor permitand stabilirea rezultatului executiei bugetului la finele anului bugetar (deficitul sau excedentul bugetar) Cheltuielile publice exprima raporturi social economice in bani, intre stat si membrii societatii cu ocazia repartizarii resurselor financiare,

pentru finantarea obiectivelor sociale, culturale economice, politice, administrative ale statului. Cheltuielile publice exprima transferul de valoare (de putere de cumparare) intermediate de stat in favoarea beneficiarilor de bunuri si servicii publice, putand avea caracter productiv sau neproductiv. In cea mai mare parte a lor, cheltuielile publice sunt neproductive, exprimand consumul final de PIB. Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate si aprobate de autoritatile publice desemnate prin lege. Nicio cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici angajata si nici efectuata, daca nu exista o baza legala pentru cheltuiala respectiva. In cazul in care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative, a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, initiatorii acestora au obligatia sa prevada si mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau cresterii de cheltuieli. Cheltuielile publice includ cheltuieli bugetare, dar nu toate cheltuielile publice sunt si bugetare. Cheltuielile bugetare prezinta cateva caracteristici: prevederea expresa a acestora in legea bugetara; respectarea stricta a destinatiei, conform legii; efectuarea cheltuielilor bugetare nu este conditionata strict de existenta resurselor; controlul asupra cheltuielilor bugetare. Cheltuielile publice mai includ cheltuielile autoritatilor publice, efectuate de acestea, ale administratiei centrale de stat si locale, ale organismelor internationale, ale institutiilor internationale al caror mebru este statul roman. Veniturile si cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel national, alcatuiesc veniturile bugetare totale, respectiv cheltuielile

bugetare totale care, dupa consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, vor evidentia dimensiunile efortului financiar public pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz. Creditele bugetare aprobate se utilizeaza pentru finantarea functiilor administratiei publice, programelor, actiunilor obiectivelor si sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevazute in legi si alte reglementari, si vor fi angajate si folosite in stricta corelare cu gradul previzionat de incasare a veniturilor bugetare. Legea bugetara anuala prevede si autorizeaza, pentru anul bugetar, veniturile si cheltuielile bugetare, precum si reglementari specifice exercitiului bugetar. Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugete, in cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza plati, reprezinta limite maxime ce nu pot fi depasite. Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai in limita creditelor bugetare aprobate. Angajarea si utilizarea creditelor bugetare in alte scopuri decat cele aprobate atrag raspunderea celor vinovati, in conditiile legii. Pentru actiunile multianuale se inscriu in buget, distinct, creditele de angajament si creditele bugetare. In vederea realizarii actiunilor multianuale, ordonatorii de credite incheie angajamente legale, in limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv. Cheltuielile bugetare consolidate se gasesc in cadrul fiecarui buget sau la nivelul bugetului general consolidate. Bugetul general consolidat exprima efortul finaciar public total efectuat la un moment dat. Prin consolidarea cheltuielilor se urmareste eliminarea sumelor care se repeta, repartizarea transferurilor intre bugete, precum si cuprinderea in marime neta a cheltuielilor efectuate din angajamente in datorie publica.

O analiza a structurii cheltuielilor publice prevazute in Bugetul de stat al Romaniei pe anul 2008, trebuie facuta pentru a evidentia in ce masura alocarea resurselor publice raspunde satisfacerii nevoilor de bunuri si servicii publice si acopera cererea de utilitati care vine de la populatie, pe de o parte, iar pe de alta parte, in ce masura aceasta raspunde unor criterii de performanta. Cantitativ si in structura, o privire succinta asupra cheltuielilor statului prevazute in bugetul Romaniei pentru anul 2008 ne arata ca Romania este o tara in curs de dezvoltare, un procent semnificativ de 20,6% din cheltuieli fiind alocate destinatiilor de tip economic, ele avand menirea, cel putin teoretic, sa sustina domeniile neatractive pentru capitalul privat si furnizarea de bunuri si servicii publice. Potrivit definitiei, aceste cheltuieli au caracter pozitiv, sunt creatoare de valoare adaugata si se amortizeaza in timp.

Sursa: Ministerul Finantelor, Bugetul de stat al Romaniei pe anul 2008

De asemenea, un procent insemnat din cheltuielile publice se aloca pentru cheltuieli neproductive, consumatoare de resurse financiare: ordine publica (11,7%), administratia statului (10,2%), aparare (7,27%). Procentele alocate cheltuielilor cvasipublice sunt de 12,3% pentru invatamant, 2,25% pentru cultura, religie si recreere, 3,72% pentru sanatate. Desigur, in buna masura, cheltuielile pentru educatie si sanatate au devenit responsabilitatea comunitatilor locale, o buna parte din atributii si obligatiile de finantare revenind acestora, dar, totusi, procentul alocat in totalul cheltuielilor bugetului de stat este redus. Tinand cont de importanta acestor cheltuieli, ca investitii in capitalul uman, se poate spune ca interesul pentru acest sector ar trebui sa fie mai mare, tinand cont tocmai de efectele de transfer de productivitate pe care le pot genera in economie. Chiar daca, pe termen scurt, asemenea cheltuieli sunt considerate ca avand caracter negativ, fiind plati propriu-zise, este posibil ca, pe termen lung, beneficiile sa fie mai mari, cu implicatii pozitive asupra dezvoltarii. In conditiile economiei bazate pe cunoastere, promovata prin cerintele Agendei de la Lisabona, domeniile educatiei si cercetarii ar trebui sa devina prioritare. Pe de alta parte, procentul cheltuielilor destinate cercetarii fundamentale este departe de a fi suficient pentru a face fata concurentei in conditiile globalizarii. Un procent infim (0,5%) din cheltuielile publice se aloca protectiei mediului, chiar daca tendinta pe plan european este de a incuraja actiunile care previn deteriorarea mediului inconjurator. Un procent considerabil din totalul cheltuielilor

publice este alocat, in schimb, asigurarilor si asistentei sociale (20,6%), ceea ce inseamna ca o parte insemnata a populatiei beneficiaza de sprijin financiar din partea statului. Se poate spune asadar, cheltuielile bugetare aferente anului 2008 sunt structurate ca la carte, reflectand starea de fapt si nevoile unei economii in care mecanismele pietei sunt in formare si care necesita sprijin din partea statului, ceea ce nu ar trebui sa constituie o problema. Dar atunci cand cifrele bugetare sunt coroborate cu

performantele economice si cu bunastarea populatiei, se pune in discutie performanta statului si eficienta cheltuielilor bugetare. In primul rand, serviciile publice sau serviciile publice de interes general, cum mai sunt denumite, trebuie recunoscute nu numai in discursuri retorice, dar si puse in concordanta cu politicile economice si sociale, bazate pe solidaritate si corectitudine, iar serviciile publice excesiv liberalizate ar trebui supuse unor reglementari mult mai riguroase si unui control mult mai sever, in concordanta cu cerintele europene. Orice discutie economica asupra bugetului porneste de la mecanismul resurse - rezultate - venit - impact. Activitatile bugetate ar trebui sa aiba ca finalitate un impact definit prin valoarea adaugata ce decurge din acea activitate (de exemplu, transferul de productivitate generat de o mai buna educatie si specializare). O simpla abordare cantitativa a cheltuielilor bugetare nu este suficienta, fiind necesara coroborarea acestora cu indicatori de performanta, din care sa rezulte eficienta cu care sunt cheltuiti banii publici.

Punerea in legatura a nivelului cheltuielilor publice cu eficienta acestora se poate face prin consultarea unor indicatori din care sa rezulte impactul pozitiv asupra economiei si societatii. Discutia privind eficienta cheltuielilor publice devine contradictorie atunci cand se analizeaza judecatoresc, indicatorii speranta privind de viata, coruptia, calitatea infantila, sistemului eficienta mortalitatea

sistemului birocratic, eficienta invatamantului, gradul de saracie etc. Cu toate ca procentele alocate pentru serviciile generale

(administratie, ordine publica etc.) sunt semnificative, perceptia populatiei este aceea ca aparatul birocratic este mult prea incarcat (3 din 10 persoane angajate ocupa un loc in administratie), iar Indicele de Perceptie a Coruptiei (IPC) are valoarea 3 3, fata de tarile scandinave, care inregistreaza valori peste 9. Domeniile educatiei si sanatatii sunt cheltuieli publice in capital uman, capabile sa duca la cresterea productivitatii si a bunastarii. Potrivit descentralizarii financiare, cea mai mare parte a acestor cheltuieli este preluata de autoritatile locale, presupunandu-se ca acestea cunosc mai bine situatia din zonele respective si pot cheltui sumele cu mai multa eficienta. Insa, asa cum sunt alocate sumele in prezent, ele nu conduc decat la risipa de fonduri publice, cauza principala fiind lipsa programelor sustenabile. Sumele alocate educatiei si sanatatii au o finalitate indoielnica, neindeplinindu-si menirea de promotoare a cresterii nivelului de trai. Renuntarea la profesie, emigratia, abandonul scolar, productivitatea si veniturile reduse, existenta unor zone intregi cu risc mare de excluziune a tinerilor peste 15 ani (pana la 30%) nu sunt decat o ilustrare a lipsei de eficienta a cheltuielilor pentru educatie.

In ceea ce priveste finalitatea cheltuielilor pentru sanatate, cifrele sunt ilustrative: o speranta de viata mai redusa decat media europeana (71,9 ani), mortalitatea infantila ridicata 16,5 la 1.000 de nasteri vii, 6,6 paturi de spital la 1.000 de locuitor. E o lipsa acuta a personalului medical (20 de medici la 10.000 de locuitori), o rata a mortalitatii de 11,9%, imposibilitatea asigurarii medicamentelor gratuite si compensate in conditii de permanenta. Veniturile la bugetul consolidat de stat al Romaniei pe 2008, estimate sa echivaleze cu 39,3% din produsul intern brut (PIB) in legea bugetului aprobata de parlament, sunt mult supraerstimate, ceea ce a generat un deficit public mult peste cel propus. Guvernul a proiectat venituri totale la buget de 39,3% din PIB, ceea ce inseamna o crestere cu 7,5 puncte din PIB fata de 2007. Veniturile la bugetul general consolidat au fost estimate la 34-35% din PIB in 2008, ceea ce ar duce la o diferenta de circa 4-5% din PIB fata de proiectiile bugetului, in timp ce o reducere a cheltuielilor a fost putin probabila intr-un an electoral si ar fi putut fi chiar mai mari daca se maresc din nou salariile. Pentru 2008, s-a repetat scenariul din ultimii doi ani, cand bugetul a ramas excedentar in primele zece luni, pentru ca brusc sa treaca pe minus in noiembrie si decembrie, ca urmare a unor cheltuieli masive orientate spre consum curent. In anul 2009, criza economica si-a pus amprenta serios pe veniturile la bugetul consolidat, acestea inregistrand in prima jumatate a anului o scadere cu 5,1% fata de perioada similara a anului, potrivit datelor Ministerului de Finante Publice. In timp ce veniturile totale s-au redus pana la valoarea de 77,28 miliarde lei, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au sporit pana la 91,66 miliarde lei la capatul primelor sase luni, cu 5,6% peste

nivelul raportat la 30 iunie 2008. In consecinta, in intervalul ianuarie - iunie 2009, deficitul bugetar s-a adancit pana la 14,38 miliarde lei, echivalentul a 3,4 miliarde euro. Raportat la Produsul Intern Brut al tarii, deficitul este egal cu 2,7%, usor sub tinta negociata in martie cu Fondul Monetar International. Scaderi usoare ale cheltuielilor bugetare de 3,3% si 3,58% s-au inregistrat pentru bunuri si servicii - care au totalizat 12,84 miliarde lei, respectiv cele aferente subventiilor. Acestea din urma s-au diminuat cu 123,9 milioane lei fata de primul semestru din 2008, pana la 3,58 miliarde lei. Potrivit estimarilor Finantelor, cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital si alte transferuri pentru investitii, au fost de 13 miliarde lei in primele sase luni, reprezentand 34,3% din estimarile anuale (37,9 miliarde lei), respectiv 2,4% din Produsul Intern Brut. Una dintre cele mai mari cresteri anuale, de 55,5%, a fost inregistrata la capitolul cheltuieli cu dobanzile. Statul a cheltuit pe dobanzi in primul semestru aproximativ 2,97 miliarde lei, fata de 1,91 miliarde lei in primele sase luni din 2008. In topul cresterilor urmeaza cheltuielile de personal, care au insumat in perioada analizata din anul curent putin peste 24,9 miliarde lei. Oficialii MFP pun aceasta crestere pe seama majorarilor salariale din partea a doua a anului trecut. Cresterea cheltuielilor de personal din mediul bugetar a contribuit semnificativ la cresterea incasarilor din impozitul pe salarii si venit cu 8,2% comparativ cu periaoda similara a anului precedent, pana la 9,4 miliarde lei. In ceea ce priveste incasarile din impozitul pe profit, acestea au scazut cu 521,2 milioane lei sau 8%, pana la 6 miliarde lei. Cea mai drastica scadere procentuala a incasarilor s-a inregistrat in

zona veniturilor din capital, care s-au micsorat cu 57,5% (319 milioane lei). Sumele incasate din impozitul pe comertul exterior si tranzactiile internationale (taxe vamale) au fost mai mici cu 179 milioane lei, echivalentul a 37,4%. Cea mai mare scadere valorica a incasarilor s-a raportat la capitolul TVA, acolo unde veniturile au scazut in perioada 1 ianuarie - 30 iunie cu 3,17 miliarde lei (15,7%) fata de acelasi interval din 2008, pana la 17,06 miliarde lei. Deficitare in primele sase luni au fost si bugetele asigurarilor sociale de stat, cel al asigurarilor de somaj si bugetul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale. In primul caz, cel al bugetului asigurarilor sociale, incasarile au fost cu 2,55 miliarde lei mai mici decat cheltuielile, in timp ce veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj s-au situat sub nivelul cheltuielilor, cu 440,1 milioane lei. La randul lor, veniturile CNADNR au fost cu 275,4 milioane lei mai mici decat cheltuielile companiei. Ministerul de Finante ia in calcul o valoare a PIB de 531,25 miliarde lei pentru acest an - 2009. Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au sporit in primele cinci luni din 2009 cu 6,8% fata de perioada similara din 2008, la 76,57 miliarde lei, in timp ce veniturile totale s-au redus cu 6,9%, la 65,27 miliarde lei, in acelasi interval. Ca urmare, in perioada 1 ianuarie - 31 mai 2009, deficitul bugetar s-a adancit la 2,1% din PIB, insumand 11,3 miliarde lei (2,67 miliarde euro). Pe 30 iunie, Ministerul Finantelor Publice (MFP) declara ca deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 2,1% din produsul intern brut (PIB) dupa primele cinci luni ale acestui an, iar datele

preliminare pentru iunie au aratat ca tinta de deficit convenita cu FMI pentru finalul primului semestru nu va fi depasita. Cheltuielile bugetare cu bunuri si servicii au coborat in primele cinci luni cu 5% - sau 574,5 milioane lei - pana la 10,83 miliarde lei, in timp ce cheltuielile cu personalul au urcat cu 16,1% (2,9 miliarde lei) fata de perioada similara din 2008, pana la 21 miliarde lei. Dupa rectificarea bugetara din aprilie 2009, cheltuielile bugetare cu bunuri si servicii pentru intregul an 2009 au fost programate la 27 miliarde lei (5% din PIB), in scadere cu aproape o cincime fata de nivelul de 33,2 miliarde lei (6,6% din PIB) din 2008, iar cheltuielile cu personalul au fost programate la 41,5 miliarde lei, sau 7,8% din PIB, in scadere fata de 2008, cand au fost de 43,3 miliarde lei, sau 8,6% din PIB. La capitolul venituri au fost incadrate si cele 520,4 milioane lei primite de la Uniunea Europeana, in contul platilor efectuate. Spre deosebire, in primele cinci luni din 2008, la acest capitol nu fusese incasat niciun ban. Cheltuielile statului pentru proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile s-au ridicat la 768,4 milioane lei, comparativ cu niciun leu cheltuit in acest scop in primele cinci luni din 2008. De asemenea, MFP a cheltuit 356,3 milioane lei pentru programe cu finantare rambursabila. Veniturile din taxa pe valoarea adaugata (TVA) au scazut in perioada 1 ianuarie - 31 mai cu 15,7%, respectiv cu 2,66 miliarde lei fata de acelasi interval din 2008. Veniturile nefiscale s-au diminuat cu 24,6% (1,8 miliarde lei), iar veniturile din capital s-au micsorat cu 59,5% (290 milioane lei). Si sumele incasate in contul unic au scazut cu 1,2 miliarde lei. La randul lor, cheltuielile de capital s-au redus cu 19,4% (1,54

miliarde lei) in primele cinci luni ale acestui an, la 6,37 miliarde lei, in conditiile in care cheltuieilile pentru investitii in primele cinci luni au fost de aproape 9,24 miliarde lei. Autoritatile romane au convenit cu Fondul Monetar International (FMI) incadrarea in anumite tinte de deficit pe fiecare trimestru, astfel incat, la finalul lunii decembrie, acesta sa nu depaseasca 24,3 miliarde lei. Pentru primul trimestru, tinta de deficit a fost de 8,3 miliarde lei, pentru finalul trimestrului II - de 14,5 miliarde lei, iar pentru sfarsitul Pentru anul 2010 reducerea nivelurilor excesive a cheltuielilor publice ar fi trebuit sa fie in topul prioritatilor. Trei factori ar fi cantarit greu in consolidarea fiscala, respectiv marimea (deficitul bugetar ar fi trebuit redus cat mai aproape de nivelul 3 la suta din PIB), structura (reducerea cheltuielilor curente ar trebui sa prevaleze in fata celor in investitii publice), abilitarea guvernului de a transmite un semnal clar pietelor ca reformele continua. Acordul cu FMI si Uniunea Europeana reprezinta prioritatea de top in 2010 si 2011 si ar putea actiona ca un catalizator pentru accelerarea reformelor fiscale si structurilor. In 2009, Romania a inregistrat cel mai mare avans anual printre statele din regiune in privinta costurilor sectorului public. Astfel, tara noastra a avut un volum al cheltuielilor publice cu 14,87% mai mare in 2009, comparativ cu 2008, ceea ce a determinat un deficit de 7,3% din PIB, de asemenea cel mai mare din Europa Centrala si de Est. Executia preliminata a Bugetului de stat pentru 2009 releva un volum al cheltuielilor totale de 92,78 miliarde de lei, ceea ce reprezinta un avans de aproape 15%, in comparatie cu cheltuielile realizate in 2008. Asta, desi reprezentantii Guvernului de la Bucuresti s-au angajat cu tarie la inceputul anului trecut ca vor reduce cheltuielile publice si vor

reforma aparatul de stat, mai ales pe fondul situatiei proaste a economiei ce se anunta pentru 2009. Mai mult decat atat, Romania a inregistrat anul trecut cea mai mare crestere anuala a volumului cheltuielilor publice, in comparatie cu celelalte state cu economii emergente din Europa Centrala si de Est (ECE). Cheltuielile publice au scazut in 2009 in Bulgaria si Ungaria, comparativ cu 2008, potrivit declaratiilor ministrilor de Finante. In Cehia au inregistrat un avans de numai 7,7%. In Polonia, de asemenea, cheltuielile publice au crescut pana la 44,5% din Produsul Intern Brut (PIB), fata de 42% in 2008, insa nivelul deficitului bugetar a fost mai mic decat estimasera initial autoritatile poloneze la inceputul anului, pe fondul unor venituri publice mai mari decat cele prognozate. Astfel, ponderea veniturilor publice a crescut in Polonia de la 40,4% din PIB in 2008 la 41,2% din PIB anul trecut. Pentru comparatie, avansul de 14,87% inregistrat in dreptul

cheltuielilor bugetare in Romania in 2009 a survenit concomitent cu o reducere de 7,77% a veniturilor incasate anul trecut la Bugetul de stat. Astfel, veniturile totale preliminate pentru 2009 se ridica la suma de 56,4 miliarde de lei, in timp ce veniturile realizate la Bugetul statului in 2008 au fost de 61,15 miliarde de lei. Iar accentuarea discrepantei intre veniturile bugetare in scadere, respectiv, cheltuielile la Bugetul statului mai mari decat in 2008 a facut ca tinta pentru deficitul bugetului consolidat de stat sa fie majorata de la 2% din PIB, cat a fost estimata la inceputul anului trecut, la 4,6% din PIB si, ulterior, ca varianta finala, la 7,3% din PIB. De altfel, autoritatile romane au anuntat recent ca deficitul Bugetului de stat se incadreaza, in urma calculelor preliminare, in intervalul 7,2%-7,3% din PIB, ceea

ce inseamna ca tinta stabilita de Fondul Monetar International (FMI) a fost atinsa. Totalul sumelor cheltuite n perioada 1 ianuarie 30 septembrie 2010 de ctre Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale, prin Agenia Naional de Prestaii Sociale, pentru drepturile de asisten social (cu excepia ajutoarelor sociale privind asigurarea venitului minim garantat), au fost de 6,981 miliarde lei, conform datelor publicate pe site-ul MMFPS. Cea mai mare parte a acestora a fost direcionat ctre alocaia de stat pentru copii (aproximativ 31,5%), prestaie care se acord unui numr mare de beneficiari (o medie lunar de 3.931.907 copii). Corespunztor unui numr mediu lunar de 197.571 beneficiari, sumele destinate plii indemnizaiilor pentru creterea copilului au reprezentat 23,9% din cheltuielile cu prestaiile sociale analizate. Pentru 9.877 beneficiari de stimulentul acordat printelui ndreptit la plata indemnizaiei pentru creterea copilului care realizeaz venituri profesionale s-a acordat 0,1% din suma cheltuit pentru prestaiile sociale administrate de MMFPS. Prestaiile destinate persoanelor cu handicap au avut o pondere de 22,2% n totalul prestaiilor administrate de MMFPS, numrul mediu lunar de beneficiari fiind de peste 663.924 mii persoane (la estimare au fost luai n considerare numai beneficiarii de buget personal complementar lunar pentru persoanele cu handicap grav, accentuat i mediu, ns aceste prestaii se adreseaz i altor persoane cum ar fi copiii i familiile care au n componen persoane cu handicap, aa cum s-a precizat anterior).

Ajutoarele de nclzire au reprezentat 12,2% din sumele cheltuite n perioada 1 ianuarie 30 septembrie 2010, numrul de beneficiari estimat fiind de circa trei milioane familii. Alocaiile pentru familiile cu venituri mici care au copii n ntreinere (alocaia familial complementar i alocaia pentru familia monoparental) au avut o pondere de 6,8% n totalul prestaiilor i au totalizat 815.696 familii beneficiare lunar, din care fac parte circa 1.431.000 copii. Sumele acordate familiilor nou constituite au totalizat 0,5% din prestaiile analizate, numrul total de beneficiari fiind de 42.631familii. Pentru 146.531 nou-nscui s-au acordat aproximativ 0,7% din sumele cheltuite pentru prestaiile sociale. Intre statele membre ale Uniunii Europene, Romnia are cea mai mic pondere n produsul intern brut a veniturilor bugetare (venituri fiscale i nefiscale). Conform Eurostat, veniturile publice au reprezentat n anul 2009 doar 32,4% din produsul intern brut, fa de o medie european de 44% din produsul intern brut, iar ansamblul format din veniturile fiscale i cele din contribuii sociale a reprezentat 27,1% n anul 2009, nivel semnificativ mai redus dect media UE27 de 38,8% din produsul intern brut. In anii 2006-2008, veniturile publice au inregistrat importante creteri in termeni reali, cu 4,69% n anul 2007 fa de anul 2006 i cu 12,22% n anul 2008 fa de anul 2007. n anul 2009, sub impactul crizei financiare, veniturile publice au suferit o contracie puternic, cu 8,16% fa de anul anterior, 2008. n anul 2010 se constat o stabilizare a nivelului veniturilor publice, acestea nregistrnd o cretere uoar fa de nivelul nregistrat n anul 2009. La finele intervalului de 5 ani supus analizei, veniturile publice se situeaz, n termeni reali, peste nivelul din anul de baz 2006 (cu 10,76%), dar

sub nivelul maxim nregistrat n anul 2008 (cu 5,72%). Ca procente din produsul intern brut, veniturile publice au nregistrat valori relativ stabile n perioada 2006-2010, oscilnd n jurul mediei de 31,64%. n privina veniturilor fiscale s-a menionat c acestea au nregistrat n perioada 2006-2010 o dinamic similar cu cea a veniturilor publice totale. O evoluie relativ similar au consemnat veniturile publice din contribuii sociale. Celelalte venituri publice, altele dect cele fiscale i cele din contribuii sociale, au avut creteri anuale n termeni reali, dintre care unele spectaculoase (+60,37% n anul 2008 fa de anul 2007 i +28,80% n anul 2010 fa de anul 2009), cu excepia anului 2009, cnd se nregistreaz o reducere n termeni reali cu 2,63% fa de anul anterior 2008. Cu referire strict la structura veniturilor fiscale se poate remarca orientarea sistemului fiscal spre utilizarea impozitelor indirecte. Conform Eurostat, n anul 2009, 41% din totalul veniturilor fiscale a fost reprezentat de venituri din impozite indirecte (fa de media pentru grupul de ri UE 27 de 34%), 35% de veniturile publice din contribuii sociale (fa de media pentru grupul de ri UE 27 de 34%), iar 24% de veniturile publice din impozite directe este de doar 24,0% (fa de media pentru grupul de ri UE 27 de 32%). n ceea ce privete structura veniturilor publice, se poate remarca faptul c este relativ stabil n anii 2006-2010, cea mai important component fiind reprezentat de veniturile publice din contibuiile sociale, cu o medie de 29,67% pentru ntreaga perioad. Semnificative sunt i veniturile din taxa pe valoarea adugat, care reprezint, n medie, 24,10% din totalul veniturilor publice. Creterea cotei de tax pe valoarea adugat i majorarea

accizelor a detrminat schimbri n structura veniturilor publice. Evoluiile recente indic o cretere a importanei relative n anul 2010 fa de anul 2009 a altor venituri publice (cu 3,61% n mrime absolut), a veniturilor publice din taxa pe valoarea adugat (cu 1,44% n mrime absolut) i a veniturilor publice din accize (cu 3,61% n mrime absolut). O mare atenie s-a acordat eficienei procesului de colectare a veniturilor publice fiscale i a celor din contribuii, apreciindu-se c este relativ redus, ceea ce constituie una din problemele majore ale sistemului fiscal romnesc. Astfel, impozitul pe venit are cea mai eficient colectare dintre principalele prelevri obligatorii, cu un nivel al indicelului de eficien a colectrii ce oscileaz n perioada anilor 2006-2010 n jurul mediei de 77,50%. n cazul impozitului pe profit, eficiena colectrii este una destul de redus, determinat n mare msur de posibilitile de eludare din partea contribuabilului. Ca evoluie, eficiena colectrii impozitului pe profit a fost ntr-o continu scdere pe perioada anilor 2006-2010, de la o valoare de 35,00% n anul 2006, la un nivel de doar 25,63% n anul 2010. Avand in vedere ponderea in produsul intern brut a cheltuielilor publice, intre statele membre ale Uniunii Europene, Romnia se situeaz pe penultimul loc. Conform Eurostat, cheltuielile publice au reprezentat n anul 2009 doar 41% din produsul intern brut, fa de o medie european de 50,8% . Totodat, Romnia a nregistrat n anul 2009 cea mai mare cretere anual a cheltuielilor publice (14,87%) dintre rile din Europa Central i de Est. S-au prezentat date pe diverse capitole de cheltuieli, de-a lungul anilor 2006-2010, unele dintre ele nregistrnd sub impactul crizei evoluii contradictorii. ntre altele s-a remarcat c n anii 2009 i 2010, nivelul cheltuielilor publice curente a rmas foarte apropiat de cel nregistrat

n 2008, creterile reale fiind destul de reduse (+0,60% n 2009 fa de 2008 i +0,59% n 2010 fa de 2009). La finele intervalului de 5 ani supus analizei, cheltuielile publice curente s-au situat, n termeni reali, mult peste nivelul din anul de baz 2006 (cu 28,82%). n ceea ce privete dinamica cheltuielilor publice de capital s-a constatat c dup o relativ stagnare n 2007 fa de 2006 (-0,16%), s-a nregistreat o cretere de anvergur n 2008 fa de 2007 (cu 39,65% n termeni reali) pentru ca n 2009 i 2010 s se consemneze importante reduceri anuale (-9,17% n termeni reali n 2009 fa de 2008 i, respectiv, -15,22% n termeni reali n 2010 fa de 2009). Analiza structurii cheltuielilor publice a relevat faptul c n fiecare an al perioadei 2006-2010 n jur de dou treimi din acestea au fost destinate susinerii sistemului de securitate social prin intermediul transferurilor i plii salariilor personalului angajat n sectorul public. Ca importan relativ n totalul cheltuielilor publice, transferurile au avut o evoluie oscilant n jurul mediei de 43,45%, de la un nivel minim de 40,97% n 2006, la nivelul maxim de 47,02% n 2010. Caracterul transferurile de n stabilizator perioada automat de al cheltuielilor economic a publice cu recesiune determinat

creterea importanei relative a acestora n totalul cheltuielilor publice de la o pondere n total de 41,28% n 2008 la o pondere de 47,02% n 2010 (cu 5,74% n mrime absolut i cu 13,90% n mrime relativ). O mare atenie s-a acordat n expunerea introductiv deficitului bugetar i datoriei publice. Astfel s-a artat c soldul bugetar din anii 2006-2010, a fost unul negativ. Mrimea acestuia a avut importante creteri anuale n termeni reali n perioada 2006-2009, cu 47,31% n 2007 fa de 2006, cu 126,32% n 2008 fa de 2007 i cu 41,96% n 2009 fa de 2008. n 2010, sub impactul msurilor de stabilizare fiscal ntreprinse de ctre autoritile guvernamentale, creterea

deficitului bugetar a fost stopat, nregistrndu-se o reducere a acestuia cu 12,07% n termeni reali fa de 2009. Ca procente din produsul intern brut, deficitul bugetar a nregistrat valori ntr-o continu cretere de la un nivel de -1,64% n 2006 la -7,32% n 2009. n 2010, deficitul bugetar s-a redus fa de 2009, dar a rmas la o valoare considerabil, de -6,52% din produsul intern brut. n anul 2010, deficitul bugetului general consolidat a fost stabilit iniial la o valoare de 31,9 miliarde lei (reprezentnd 5,9% din produsul intern brut estimat iniial). Aceste estimri nu au fost ns realiste, fiind necesare dou rectificri bugetare. n primele luni ale lui 2010, ca urmare a nrutirii condiiilor economice fa cele prognozate iniial, situaia fiscal s-a deteriorat, iar inta de deficit bugetar pentru trimestrul I a fost ratat (n mare parte din cauza subperformanei ncasrilor veniturilor bugetare). n aceste condiii, inta de deficit pentru anul 2010 a fost revizuit la un nivel de 6,8 % din produsul intern brut. n urma evoluiei peste ateptri a veniturilor din TVA i accize n lunile august i septembrie, bugetul general consolidat a fost rectificat pentru a doua oar, ns inta de deficit bugetar de 6,8% din produsul intern brut a fost meninut. Politica bugetara in domeniul cheltuielilor publice trebuie sa stabileasca asadar marimea cheltuielilor, destinatiile lor, precum si o structura optima a destinatiilor. Politica bugetara in acest domeniu trebuie sa precizeze obiectivele de atins, precum si caile si metodele ce urmeaza a fi folosite pentru atingerea obiectivelor. In ceea ce priveste marimea cheltuielilor, aceasta poate fi exprimata in marime absoluta, in moneda nationala, precum si procentual, ca raport intre totalul cheltuielilor si valoarea PIB. Volumul cheltuielilor exprimat in marime absoluta, comparativ cu cel din anii anteriori, arata tendintele efortului

facut de stat pentru solutionarea problemelor economico-sociale avute in vedere in programele de guvernare. Eficienta semnifica, in general, un raport sau o comparativa intre efort (costuri) si efect (avantaj). Eficienta vizeaza minimizarea efortului pentru obtinerea unei unitati din efectul considerat. In acest fel, efectul se maximizeaza.Eficienta sau eficacitatea este o expresie a dimensiunii optime a raportului dintre eforturile financiare publice si efectele ce se vor obtine pe seama obiectivelor finantate.

Bibliografie: Vacarel, I. (coordinator), Finante Publice, E.D.P., Bucuresti, 2008 Moraru D, Nedelescu M, Preda O, Stanescu C, Finante Publice, Editura Economica, Bucuresti, 2006 Hoanta, Nicolaie Economie si finante publice, Editura Polirom 2000 www.mfinante.ro www.insse.ro www.consiliulfiscal.ro www.economistul.ro www.manager.ro