ANALIZA VENITURILOR I CHELTUIELILOR

DANEMARCEI
N PERIOADA 2000 2010

Profesor : Adrian Inceu

Cluj-Napoca
2011

Cuprins
1. Analiza comparativa total venituri si cheltuieli
1.1. Date absolute
1.2. Indici cu baza fixa
1.3. Indici cu baza in lant
1.4. Grafice
1.5. Comentarii

2. Analiza cheltuielilor bugetare

2.1. Date absolute
2.2. Indici cu baza fixa
2.3. Indici cu baza in lant
2.4. Ponderi
2.5. Grafice
2.6. Comentarii

3. Analiza veniturilor bugetare

3.1. Date absolute
3.2. Indici cu baza fixa
3.3. Indici cu baza in lant
3.4. Ponderi
3.5. Grafice
3.6. Comentarii

4. Analiza comparativa intre statele U.E / Educatie

4.1. Date absolute (ponderi)
4.2. Indici cu baza fixa
4.3. Indici cu baza in lant
4.4. Grafice
4.5. Comentarii

5. Concluzii Finale

1. Analiza comparativa total venituri si cheltuieli

1.1.

Date absolute

1.2.

Indici cu baza fixa

1.3.

Indici cu baza in lant

1.4. Grafice
1.5. Comentarii

Total venituri si cheltuieli.

Sume absolute

Venituri (TR)

Cheltuieli (TE)

Total venituri si cheltuieli.

Sume absolute

140.000,00

160.000,00

120.000,00

140.000,00

Venituri (TR)

Cheltuieli (TE)

120.000,00

100.000,00

100.000,00

80.000,00

80.000,00
60.000,00

60.000,00

40.000,00

40.000,00

20.000,00

20.000,00
0,00

0,00

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Veniturile si cheltuielile analizate la nivelul total cresc pe intreaga perioada analizata.

Astfel ca se poate observa faptul ca bugetul de stat este caracterizat de excedent in aproape toti anii
luati in evidenta, cu exceptia perioadei 2009-2010, cand bugetul de stat inregistreaza deficit.
Indici cu baza fixa

Venituri (TR)

Cheltuieli (TE)

1,60
1,50
1,40
1,30
1,20
1,10
1,00
0,90
0,80
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Acest grafic confirma ca veniturile si cheltuielile bugetare au inregistrat in fiecare an valori

superioare anului 2000. De asemenea dreptele indica nu numai valori pozitive comparativ cu anul
2000, ci si cresteri succesive.

Tot din acest grafic se poate observa un deficit bugetar in perioada 2001-2003 si 20092010, iar in perioada 2004-2008 un excedent bugetar. Astfel ca fiecare intrepatrundere a celor 2
drepte inseamna o trecere de la deficit la excedent si apoi din nou la deficit bugetar.

Indici cu baza in lant

Venituri (TR)

Cheltuieli (TE)

1,10
1,08
1,06
1,04
1,02
1,00
0,98
0,96
0,94
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Cel mai important aspect de subliniat din cadrul acestui grafic o reprezinta scaderea
veniturilor bugetare in anul 2009 pe fondul cresterii cheltuielilor bugetare, dar totodata si cresterea
veniturilor bugetare pe fondul scaderii cheltuielilor bugetare.

Venituri - Cheltuieli (Sume absolute)

TR - TE

12.000,00
10.000,00
8.000,00
6.000,00
4.000,00
2.000,00
0,00
-2.000,00

10

11

-4.000,00
-6.000,00
-8.000,00

Din acest grafic se poate observa trendul descendent al excedentului bugetar, dupa care
excedentul are un trend crescator pana in anul 2009. Insa pentru perioada 2009-2010, trendul
excedentului este descendent
4

2. Analiza cheltuielilor bugetare

2.1. Date absolute

2.2. Indici cu baza fixa

2.3. Indici cu baza in lant

2.4. Ponderi

2.5. Grafice
2.6. Comentarii

Analiza Cheltuielilor. Sume absolute

100%

GF10 Social protection

Analiza Cheltuielilor. Sume Absolute

GF09 Education

150000

GF10 Social protection

GF09 Education

90%

GF08 Recreation, culture

and religion
GF07 Health

80%
70%
60%

GF06 Housing and

community amenities
GF05 Environment
protection
GF04 Economic affairs

50%
40%
30%
20%

GF08 Recreation, culture

and religion
GF07 Health

100000

GF06 Housing and

community amenities
GF05 Environment
protection

50000

GF04 Economic affairs

GF03 Public order and

safety
GF02 Defence

10%
0%

GF03 Public order and

safety
GF02 Defence

GF01 General public

services

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010

200
0
200
1
200
2
200
3
200
4
200
5
200
6
200
7
200
8
200
9
201
0

GF01 General public

services

Cheltuielile alocate protectiei sociale detin cea mai mare parte din totalul cheltuielilor
bugetare, adica un procent de peste 40% din total, urmate de cheltuielile alocate serviciilor
publice.

Totalul cheltuielilor bugetare ale statului Danemarca au crescut simtitor din anul 2000,
cand nivelul acestora se situa la 93.171,10 milioane euro, ajungand in 2010 la sume de
136.816,00 milioane euro, iar cea mai mare parte a cheltuielilor alocandu-se protectiei sociale si
anume 60.258,60 milioane euro. Astfel putem afirma ca statul Danemarca prin politica bugetara
acorda sprijin cu precadere pensionarilor, somerilor, persoanelor cu dezabilitati.

Cheltuieli bugetare
(sume absolute)

GF09 Education

GF10 Social protection

90000

Prin acest grafic se poate

80000

observa

70000

diferenta

majora

dintre

60000

cheltuielile

50000

cheltuielile cu educatia pe care statul

40000

Danemarca le face. Astfel ca pentru

30000

cheltuielile

20000

cu protectia sociala si

cu

protectia

sociala,

Danemarca cheltuie cel mai mult

10000

60.258,60 milioane euro, iar in cazul

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

educatiei

19.115,10 milioane euro.

Conform acestui grafic, cele 2

Cheltuieli bugetare
(sume absolute)

GF05 Environment protection

GF06 Housing and community amenities

sectoare reprezentate grafic detin cele

mai mici valori in ceea ce priveste
cheltuielile bugetare, astfel ca statul

1500
1400
1300

Danemarca cheltuieste cu protectia

1200

mediului doar 1.124,70 milioane euro

1100

in anul 2010, si 878,20 milioane euro

in

anul

2010

cu

dezvoltarea

1000
900
800
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

comunitatii.

Indici cu baza fixa

1,8

Se observa, din graficul cu baza

1,7

fixa, ca cele 3 sectoare reprezentate

GF03 Public order
and safety

1,6
1,5

grafic au avut o crestere cat de cat

simultana pana in anul 2004, ele
crescand fata de anul 2000 cam in

1,4
GF07 Health

1,3
1,2

acelasi ritm. Insa din anul 2005

sectorul sanatati a avut o ascensiune

1,1
GF10 Social
protection

1
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

mult mai mare, comparativ cu celelalte

2 sectoare cel a protectiei sociale si al
serviciilor publice.

Daca in graficul de

Indici cu baza fixa

GF01 General
public services

mai sus am aratat sectoarele

care detin cele mai mari

1,4

valori

cheltuielieli

1,3

bugetare pe care Danemarca

1,2

le face pentru acele sectoare,

1,1

in acest grafic am vrut sa

aratam acele sectoare in care

0,9

cheltuielile

0,8

de

bugetare

sunt

mult mai mici, comparativ cu

celelalte Astfel ca din acest
grafic reiese ca Danemarca

GF04 Economic
affairs
GF05
Environment
protection
GF06 Housing
and community
amenities

0,7
0,6
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

cheltuieste foarte putin cu

dezvoltarea comunitatii.

Indici cu baza in lant

1,3
1,25
1,2
1,15
1,1
1,05
1
0,95
0,9
0,85
0,8

GF01 General
public services
GF05
Environment
protection

20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10

GF06 Housing
and community
amenities
GF08 Recreation,
culture and
religion

In anul 2007 se observa faptul ca statul isi concentreaza atentia pe dezvoltarea

comunitatii, crescand cheltuielile alocate acestui sector cu mai mult de 40% fata de 2006, insa in

10

anul 2010, aceste cheltuieli inregistreaza o scadere brusca, comparativ cu celelalte cheltuieli
reprezentate grafic care se mentin pe o arie destul de constanta.

TOTAL Total

Totalul cheltuielilor bugetare

indici cu baza in lant
1,08
1,07
1,06
1,05
1,04
1,03
1,02
1,01
1
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Chiar daca privind in ansamblu totalul cheltuielilor bugetare acestea au crescut de la un

an
la

Cheltuieli. Ponderi in total

100%

80%

60%
GF10 Social protection
GF09 Education

40%

GF07 Health
GF01 General public s ervices

20%

01
2

00
2

00
2

00
2

00
2

00
2

00
2

00
2

00
2

00
2

00

0%

altul, unele componete au inregistrat si scaderi in unii ani fata de anii precendeti.
Ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor bugetare sunt ocupate de cheltuielile
privind protectiei sociale, ele ocupant peste 40% din total in totii anii luati in vedere.Locul al

11

Cheltuieli. Ponderi in total

3,5
3
GF02 Defence

2,5

GF03 Public order and

safety

GF05 Environment
protection

1,5

GF06 Housing and

community amenities

GF08 Recreation, culture

and religion

20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10

0,5

doilea in ierahie o ocupa cheltuielile cu educatia de aproximativ 15% din total, urmata de
cheltuielile privind serviciile publice, si sanatatea.
Ponderile cele mai mici din totalul cheltuielilor bugetare sunt ocupate de cheltuielile
privind dezvoltarea comunitatii si protectia mediului. Si celelalte cheltuieli bugetare precum:
apararea, cultura si religia detin valori destul de mici comparativ cu cheltuielile bugetare privind
protectia sociala. Insa privind per ansamblu putem observa ca toate cele 5 cheltuieli bugetare
reprezentate grafic au o scadere in anul 2010.

3. Analiza veniturilor bugetare

3.1. Date absolute

12

3.2. Indici cu baza fixa

13

3.3. Indici cu baza in lant

3.4. Ponderi
14

3.5. Grafice
3.6. Comentarii

Sume absolute
80000

D5+D91 Impozite
directe
D2 Impozite indirecte
D611+D612 Contributii
sociale
Alte venituri Alte
venituri

70000
60000

Dupa

cum

era

de

asteptat cresterea cheltuielilor

bugetare a dus la cresterea
implicita a veniturilor bugetare,
care se observa ca au crescut

50000

fata de 2000 de la 96.929,80

40000

milioane euro la 130.335,00

30000

milioane euro in 2010. Iar

20000

impozite directe detinand in

10000

2010 o valoare de 70.941,50

0
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10

milionane

euro

din

totalul

veniturilor.

15

1,7

aceasta reprezentare grafica este

1,6

a inregistrat o crestere de valori

superioara anului 2000. Insa la
celelalt capat se afla indicele
contributii

sociale

inregistrat

valori

care

inferioare

D2 Impozite
indirecte
D611+D612
Contributii sociale

1,5
1,4

Alte venituri Alte

venituri

1,3
1,2
1,1
1
0,9
0,8
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10

faptul ca indicele alte venituri

D5+D91 Impozite
directe

Indici cu baza fixa

Observatia principala din

anului 2000.

Alte venituri Alte

venituri
D611+D612
Contributii sociale
D2 Impozite
indirecte
D5+D91 Impozite
directe

Indici cu baza in lant

4,5
4
3,5
3

Din acest grafic

rezulta o evolutie moderata
de la un an la altul pentru
toate veniturile. De obicei

2,5

veniturile cresc de la un an

la altul , insa exista uneori si

1,5

scaderi.

1
0,5
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10

Cea mai mare pondere

in totalul veniturilor statului
Danemarca

reprezinta

D611+D612 Alte
venituri
D611+D612
Contributii sociale
D2 Impozite indirecte

Ponderi
100%

80%

D5+D91 Impozite
directe

impozitele directe si anume un

procentaj de aproximativ 54%,
fiind urmate de impozitele

60%

40%

indirecte in proportie de 30%,

contributiie
respective

sociale
alte

proportie de 10%.

3.5%,

venituri

in

20%

0%
2001

2003

2005

2007

2009

16

4. Analiza comparativa intre statele U.E / Educatie

4.1. Date absolute (ponderi)

17

4.2. Indici cu baza fixa

18

4.3. Indici cu baza in lant

4.4. Grafice
4.5. Comentarii

19

Belgium

Sume absolute

Denmark

9,00

Estonia

8,50

Sweden

8,00

Iceland

7,50
7,00
6,50
6,00
5,50
5,00
2000

2001

2002

2003

2004

200 5

2 00 6

2 00 7

2 00 8

2 00 9

Prin aceasta reprezentare grafica, am incercat sa reprezint statele care acorda o mai mare
importanta educatiei, astfel ca din punct de vedere ierarhic, Islanda este pe primul loc,
Danemarca pe al doilea, Suedia pe al treilea. Ce se poate constata este faptul ca tarile nordice
acorda o mai mare importanta educatiei, decat restul Europei.

Sume absolute

Bulgaria
Germany

5,00

Greece

4,50

Romania

Slovakia

4,00
3,50
3,00
2,50
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Acest grafic reprezinta statele care acorda o mai putina importanta educatiei, astfel ca
printre aceste state se afla si Romania, tara care inregistreaza o scadere a valorilor in anul 2009,
pe cand celelalte sunt in crestere.

20

Indici cu baza fixa

Ireland

Observatia principala din

Greece

aceasta reprezentare grafica este

Cyprus

1,60
1,50

United Kingdom

faptul

ca

Romania

inregistreaza

majoritatea
valori

superioare

1,40

anului

1,30

Grecia, care pana in anul 2001 a

1,20

inregistrat valori inferioare anului

1,10

2000, insa din 2002, aceasta

1,00

inregistreaza

0,90

valorilor mult mai mare decat a

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

celorlalte

2000,

statelor

exceptie

o
state

fiind

ascensiune

reprezentate

grafic. Un al aspect important este

faptul ca singura tara care inregistreaza o scadere a valorilor in anul 2009 este Romania, pe cand
celelalte sunt in crestere.

Indici cu baza fixa

Din aceasta reprezentare grafica se
poate observa ca majoritatea statelor intr-o
anumita perioada de timp, inregistreaza
valori mai mult sau mai putin inferioare
anului 2000. Astfel ca statul care iese cel
mai mult in evidenta este Bulgaria, care
acorda cel mai putin importanta sistemului
educational.

Bulgaria
Germany

1,10

France
Italy

1,05

Austria
1,00
0,95
0,90
0,85
0,80
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

21

Indici cu baza in lant

Lithuania

Acest grafic reprezinta tarile cu

1,3

Netherlands

1,2

Slovakia

valorile cele mai mari, insa ce se poate

Finland

observa din acest grafic este faptul ca

1,2

Norway

1,1

toate cele 5 state reprezentate grafic au

1,1

inregistrat anumite scaderi ale valorilor

1,0

fata de anul precedent. Cea mai

1,0

reprezentatica tara este Slovacia, care

0,9

in perioada 2001 a inregistrat o crestere

0,9

destul de mare fata de anul 2000, iar in

0,8

anul 2003 a inregistrat o scadere foarte

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

brusca a valorilor. Acelasi lucru se

poate observa si in anul 2008 cand aceasta tara inregistreaza o crestere brusca a valorilor in ceea
ce priveste cheltuielile pentru educatie. Insa privind per ansamblu putem observa ca perioada
2007-2008 este o perioada in care toate cele 5 tarii inregistreaza cresteri a valorilor.

Latvia

Indici cu baza in lant

Hungary

1,4

Din acest grafic rezulta o evolutie

moderata cu cresteri si scaderi de la un an
la altul pentru toate cele patru state
reprezentate grafic.

Poland

1,2

Romania

1,0
0,8
0,6
0,4
0,2
0,0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

22

5. Concluzii Finale
Danemarca este tara ale carei buget nu a fost caracterizat de deficit bugetar pe perioada a
8 ani si anume: 2000, 2001, 2002, 2004, 2005, 2006, 2007 si 2008, singurii ani in care a avut
defict bugetar este anul 2003 si 2010.
Acest lucru este un aspect pozitiv pe de-o parte intrucat cresterea excedentului bugetar si
preponderenta lui pe termen lung favorizeaza nerecurgerea la imprumuturi.
Cu privire la cheltuielile bugetare, dupa cum am putut vedea in analiza lor, Danemarca
acorda o importanta sporita cheltuielilor cu protectia sociala. Astfel putem afirma ca statul
Danemarca prin politica bugetara acorda sprijin cu precadere

pensionarilor, somerilor,

persoanelor cu dizabilitati etc.

Cea mai mare pondere in totalul veniturilor statului Danemarca o reprezinta impozitele directe si
anume un procentaj de aproximativ 54%, fiind urmate de impozitele indirecte in proportie de 30%,
contributiie sociale 3.5%, respective alte venituri in proportie de 10%.
In ceea ce priveste comparatie dintre statele membre ale Uniunii Europene si cheltuielile
cu educatie, aspectul cel mai important este faptul ca tarile nordice acorda o mai mare importanta
educatiei, decat restul Europei.

23