.-. -_.

Analiza performanfelor intreprinderii pe baza rentabilitafii - partea a II-a

-'-."-'--'-----

1 2. 3 4. 5.

Cantul de profit ~i pierdere - sursa de informatii pentru analiza performantelor intreprinderii Analiza structurala a rezultatelor Analiza factoriala a profitului operational (a marjei brute fat a de costul bunurilor vandute) Analiza profitului aferent cifrei de afaceri Analiza ratelor de rentabilitate 6. Analiza cost - volum - profit. Analiza pragului de rentabilitate

5. Analiza ratelor de rentabilitate Rata de rentabilitate reprezinta un raport intre un indicator de rezultate (profit sau pierdere) ~i un indicator care retlecta un flux de activitate (cifra de afaceri neta, resurse consumate etc.) sau un "stoc" (capital propriu, active totale etc) Principalele rate de rentabilitate operationale in analiza financiara a firmei sunt: rata rentabilitatii comerciale, rata rentabilitatii resurselor consumate, rata rentabilitatii economice ~i rata rentabilitatii financiare. Aceste rate de rentabilitate au valente informationale diferite ~i oglindesc multiplele laturi ale activitatii economico-financiare ale firmei. 5.1. Analiza ratei rentabilitiitii comerciale

Rata rentabilitiitii comerciale exprima eficienta activitatii comerciale a intreprinderii, asigurand legatura dintre prptltul ~i cifra de afaceri neta In literatura de specialitate exista mai multe moduri de calcul al acestei rate de ~entabilitate, dar cele mai utilizate sunt urmatoarele
j)

) aR

'

= -x r 100 CA
I 'b
'"

b) R,,v

Mb
CIA

x Ion

p c) R,'n =---'1-xIOO
" C1

unde Rc - rata rentabilitatii comerciale;

Rcn - rata rentabilitatii comerciale nete (in engl. Return on sales - ROS);
RMb - rata marjei brute din vanzari; CA - citra de afaceri neta;

1\ - profit aferent cifrei de afaceri nete; Mb - marja bruta fata de costul bunurilor vandute (sau rezultatul brut aferent cifrei de afaceri din Nota
explicativa 4 Analiza rezultatului Pn -- protlt net. din exploatare);

in cazul intreprinderilor mari romane~ti se recomanda, prin legislatia actuala din domeniul contabilitarii, calcularea ~i prezentarea in cadrul notelor explicative ale situatiilor financiare a anumitor indicatori care reflecta performantele economico-financiare ale acestora, printre care ~i rata marjei brute din vanzari Principa!a limita a acestor rate de rentabilitate in caracterizarea performantei la nivel microeconomic este

generaHi de faptul ca se calculeaza pe baza profitului contabil, deci va ti intluentata semnificativ de politicile ~i

practicile contabile utilizate de intreprindere (metoda de amortizare a activelor fixe, metoda de evaluare a stocurilor, politica de constituire a provizioanelor, etc) Analiza factorial a a ratei rentabilitatii comerciale (Pr/CA), calculata pe baza formulei a), se poate efectua pe baza modelelor Iq" P, ~Iq",
Iq
Ig. __I xr cir 100 ' c. = I Pi -ci Pi xl00
,"
C

I 1(, =

xIOO=

1-

Iqvi Iq.xp
VI

xCi
I

XIOO

'P ,

II R,,::: '-'

unde gi - structura cifrei de afaceri nete pe produse sau activiHiti; rc.

~

rata rentabiIiHitii comerciale pe tipuri de produse sau activitati.

Conform modelului I, sistemul de factori este urmatoruI

g, ::: structura cifrei de afaceri nete pe produse sau activitati

Rc

~
/
~

Pi::: preiul de vanzare pe produs lara TVA

ci = costul complet unitar

in cazul modelului II, sistemul de factori se prezinta astfeI

g, = struclura cifrei de afaceri nete pe produse sau activitati
~. I

RC

rc. = rata rcntabilitatii comerciale pc tipuri de produse sau aClivitati

Pentru stabiUrea intluentelor factorilor se aplica metoda substituirilor in lant. Rata marjei brute din vanzari retlecta ponderea marjei brute din vanzari in cadrul cifrei de afaceri nete. Aceasta rata de rentabilitate reflecta politica comerciala a intreprinderii ~i capacitatea acesteia de a controla costurile de productie. Nivelul marjei de profit depinde de natura activitatii, dimensiunea, capacitatea tehnica ~i performantele acesteia, cota de piata detinuta, mediul concurential national ~i international etc. Pentru analiza de tip factorial se pot utiliza urmatoarele doua modele de analiza a ratei marjei brute din vanzari:
I) R

Mb

= CA

Mb x 100

Iq.xP'-Iq.xc.
VI I

VI

pi

Iq.xc.
x 100

= (1-

VI

pI

) xl 00

Iq VI .xp. I Ig.xrc.
VI

Iq VI .xp. I

Mb II) RMb =C-AXIOO=--~oo

unde

gi
rc

--

structura cifrei de afaceri nete pe produse;

. -

VI

rata marjei brute pe produse.

Potrivit modelului I, nivelul ratei rentabilitatii comerciale este intluentat vandute, pretul mediu de vanzare (exclusiv TV A) ~i costul de productie unitar.

de structura productiei 2

Majorarea ratei marjei brute din vanzari semnifica Imbunatatirea eficientei activitatii comerciale a Intreprinderii ~i intarirea controlului costurilor aferente vanzarilor, deci un semnal pozitiv pentru investitori. Totu~i, aceasta situatie poate fi una conjuncturala, deci se impune extinderea orizontului de analiza ~i corelarea concluziilor acestei analize cu informatii privind dinamica altor rate de rentabilitate la nivelul
int repri nderi i.

Modelul II de analiza a ratei marjei brute din vanzari reflecta aqiunea a doi factori importanti: structura produqiei vandute ~i rata marjei brute pe produs. in conditii normale, structura cifrei de afaceri pe produse nu poate fi modificata decat ca efect al variatiei raportului cerere/oferta de produse pe piata, dar intreprinderea poate lua masuri pentru cre~terea marjei de profit la nivel de produs prin diminuarea rezonabila a costurilor de produqie ~i intarirea pozitiei sale concurentiale pe piata. Literatura ~i practica internationala in domeniul analizei financiare recomanda un nivel minim standard al marjei de profit de 3-7% Daca pentru companiile din tarile dezvoltate acest standard al rentabilita\ii comerciale este valabil, in cazul intreprinderilor romane~ti (similar altor economii cu inflatie ridicata) se Inregistreaza valori foarte mari ale acestui indicator ~i ale altor rate de rentabilitate. Rata rentabilWitii comerciale nete (in engl. Return on Sales - ROS) reprezinta un indicator Intalnit In majoritatea lucrarilor din literatura straina. Avantajul acestei rate este ca poate fi stabilita pe baza informatiilor din cadrul Contului de profit ~i pierdere, fiind u~or de calculat de catre cei care nu au acces la date din contabilitatea de gestiune a intreprinderii. Totu~i, rata rentabilitatii comerciale nete are 0 valoare informationala limitata pentru ca profitul net poate fi influentat ~i de rezultatul din alte operatiuni decat vanzarile, respectiv rezultatul financiar, rezultatul extraordinar, precum ~i de politica fiscala a Intreprinderii Statisticile1 privind firmele americane demonstreaza ca valoarea acestei rate financiare variaza extrem de mult, de la 2,9% in industria textila la 10,5% In domeniul public al utilitatilor. in plus, rata rentabilita\ii comerciale nete ~i viteza de rotatie a active/or totale (in eng!. Asset turnover), care ambele reprezinta determ\inanti ai ratei rentabilitatii financiare (conform sistemului Du Pont), tind sa varieze In sens invers Astfel, co,mpaniile (de exemplu supermarket-uri) care au un nivel ridicat al vitezei de rotatie a activelor au, de regula, 0 marja redusa a profitului, iar Intreprinderi (de exemplu cele productive) cu 0 marja ridicata a profitului tind sa Inregistreze 0 rotatie scazuta a activelor. in Romania, studiile2 practice realizate asupra Intreprinderilor cotate pe piata de capital demonstreaza ca rata rentabi litatii comerciale nete (calculata ca raport Intre profitul net al exercitiului ~i cifra de afaceri) a Inregistrat cele mai moderate niveluri mediane de 0,74%-4,84% In perioada 1996-2000, ceea ce confirm a ca aceasHi rata de ren~abilitate este cel mai putin afectata de inflatie, ca urmare a preluarii simultane a efectului inflatiei atat asupia profitului, cat ~i asupra cifrei de afaceri. Datorita variabilitatii sale mai scazute comparativ cu alte rate de rentabilitate, acest indicator al performantei Intreprind~rii este preferat de investitorii de pe piata de capital romaneasca. Anali~tii firianciari recunosc relevanta informationala a ratei rentabilitatii comerciale nete, dar pentru obtinerea de inf~rmatii pertinente ~i relevante privind performanta firmei, se impune studierea trendului acestei rate financiare pe 0 perioada de 3-5 ani comparativ cu rata medie la nivelul sectorului de activitate ~i a ratei rentabilitatii Intreprinderilor similare. De asemenea, este necesara analiza corelata a unui sistem complex de rate de rentabilitate rata rentabilitatii economice, rata rentabilitatii financiare, rata rentabilita!ii resurselor consumate etc
5.2. Analiza ratei rentabilitiitii resurselor consumate

Rata rentabilitatii resurselor consumate, denumita ~i rata rentabilitatii costurilor, reflecHi corelatia dintre profltul aferent cifrei de afaceri ~i costurile totale aferente vanzarilor. in literatura de specialitate exista opinii potrivit carora nivelul optim al ratei rentabilitatii costurilor se situeaza in intervalul 9%-15%3 Avand In vedere raportarea la activitatea de exploatare, rata rentabilitatii resurselor consumate (Rrc) se poate calcula astfel
~~~---,--

I
2

R.c. Higgins. /lna/~'sisf()r

Financial Management,

Business One Irwin, 1992.

C. Vasilescu. .Inallza curelaliilur dintre activitarea jinanciara a jirmei !fi piala de capital, teza de doctoral. ASE, Bucurc~ti, 2003. 3 V. Robu. N. Georgescu. ,.lna/iza economico~financiara, Editura Omnia Uni, Bra~ov. 2000. pag. 221.
1

It" =
unde

RE
('he'

x 100

RE rezultatul exploatarii; Che - cheltuieli de exploatare

In acest caz, este pusa in discu!ie, in special, incorporarea veniturilor din cedarea de active (ct.758) in veniturile din exploatare, conform reglementarilor contabile in vigoare, respectiv a cheltuielilor aferente cedarii de active (ct.658) in cheltuielile de exploatare. Aceste elemente nu sunt, pe de-o parte, aferente vanzarilor de bunuri ~i, pe de alta parte, nu participa la formarea costurilor de produqie. Inregistrarea stocurilor de produse finite ~i imobilizate la cost de produqie nu deformeaza rezultatul exploatarii. Prin urmare, varianta agreata de calcul al ratei rentabilita!ii resurselor consumate este W"e Pr- x 100
Ch
'

unde Pr - profit aferent cifrei de afaceri; Ch cheltuieli aferente cifrei de afaceri. Modelul de analiza factoriala a ratei rentabilita!ii resurselor consumate va fi:

R'C =

qv, X p, Iqv,

I
xc,

qv, X c,

xl 00 =

I
(

qv, X p,
-

Iqv,

xc,

I x 100 J

Conform mbdelului, factorii ce influen!eaza rata rentabilita!ii costurilor sunt: . structura cifrei de afaceri pe produse (g); . costurile complete unit are (c); . preturile de vanzare (p), exclusiv TV A Analiza factoriala a ratei presupune aplicarea metodei substitu!iei in Ian!, ca metoda de analiza cantitativa Baza de date necesara analizei factoriale a ratei este redata in tabelul 4. Tabelul 4

- mii
--

Nr. crt.
1.

Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Cifra de afaceri recalculata (LqVl. Po) Cheltuieli aferente cifrei de afaceri recalculate (LqVj.Co) Profitul aferent cifrei de afaceri consumate Rata rentabilita!i i resurselor (%)

---+

2.

-~~4
-5. 6.

Perioada precedenta 911.067 796.487! x,

x'

lei Perioada curenta 1.082.357 862.239 894 510 730.711 220. 118 25,53%

! I

114.580 14,38%

Modificarea ratei fata de perioada precedenta a fost de: ~R'c'= Rlci - R'co=25,53%-14,38%=+ 11,15% se prezinta astfel:

Metodologia de analiza factoriala ~i cuantificarea influentelor 1. Influen!a modificarii structurii productiei vandute:
L1g =-

I (I

qV,1 X
qV'I

P'O -I

x 100 J

X C,,,

L qv", x p" ( I qV'1i X c,u

-l J

x 100 =

= 22,42% - 14,38% = + 8,04% to .j.

2.

Influenta modificarii costurilor complete unitare:

(L:ql'll XPIII
x ell

Lie =

L:

-l

X100J

2:QV" xP,o -lt100~

q\'11

L:

qV11

elo

3,74%

- 22,42% = -18,68%

"' -

Influenta modificarii preturilor de vanzare:

L:q\"l xP11

L1C=

( "( I I' II xc" II ~

~l

X100~

LqVll

XPIII -I

XIOO= J

~111(II'

X C II

= 25,53%

- 3,74% = +21,79%

Rata rentabilitatii resurselor consumate a inregistrat 0 cre~tere semnificativa fata de perioada precedenta, cre~tere bazata pe influenta favorabila a structurii produqiei vandute ~i pe cre~terea preturilor de vanzare Modificarile din structura vanzarilor au determinat 0 crqtere a ratei cu 8,04%, datorita majorarii ponderii produselor vandute cu 0 rentabilitate fata de costuri mai mare decat rentabilitatea medie fata de costuri inregistrata la nivelul intregii produqii in perioada de referinta. Situatia poate fi datorata unor mutatii favorabile pe piata de desfacere, dar ~i eforturilor firmei in scopul obtinerii ~i vanzarii acestor produse. Cre~terea costurilor complete unitare a determinat 0 reducere a ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 18,68%. Acea~ta poate fi efectul cre~terii costurilor de achizitie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distributie. 0 influenta importanta 0 are evolutia preturilor de vanzare, care a dus la cre~terea ratei rentabilitatii resurselor consumate cu 21, 79%. Cre~terea preturilor de vanzare poate fi determinata de imbunatatirea ca!itatii produqiei vandute, de inflatie sau de influenta unor factori conjuncturali (scaderea puterii concurenti lor, cre~terea puterii de cumparare etc.)

5.3. Analiz~c.-ratei rentabilitatii economice Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilitatii economi,ce, pune in evidenta performantele utilizarii activului total al unei intreprinderi, respectiv a capitalului investit pentru obtinerea acestor r performante Literatura tie specialitate ofera mai multe modalitati de calcul pentru rata rentabilitatii economice (R~): it
sau
R" c= FJ~'(cedenl brul al exploatarii Aclive lolale (At) (ERE) xl 00

Rezlfllotlfl
c.

exploalarii (RF)

xl 00

Actil'e din exploatare (Ae)

sau

=-

Fro/il ~rul xl 00 AI

.,

Construirea ratei pe baza unui anumit rezultat determina 0 viziune specifica semnificatiei rezultatului . utilizarea rezultatului exploatarii va determina 0 rata independenta atat de politica fiscala ~i de structura capitalurilor (politica de finantare), cat ~i de fluxurile extraordinare; . daca rata rentabilitatii economice va fi construita pe baza excedentului brut al exploatarii (EBE), va fi independenta ~i de politica privind amortizarea capitalului tehnic, pe langa elemente!e mentionate anterior;
5

folosirea profitului brut este utila managerilor intreprinderii ~i va determina un nivel mai ridicat al ratei, in masura in care celelalte doua activitati (financiara ~i extraordinara) aduc profit; aceasta varianta este mai putin utilizata

in teoria ~i practica internationala, aceasta rata este cunoscuta sub forma: NO/!
unde ROA
-

F!!~L
fA

EBIT -

rata rentabilitatii economice (return on assets); rezultatul inainte de impozitare ~idobanzi (earnings before interests and taxes);

T A total active (total assets) Utilizatorii informatiilor oferite de aceasta rata sunt furnizorii de capital. Creditorii financiari, de exemplu, sunt cei mai interesati de rentabilitatea intreprinderii inainte de scaderea dobanzii. Oeci, pentru 0 corecta informare a tuturor celor interesati de performantele obtinute prin utilizarea capitalului angajat de 0 firma, se pot folosi ratele:

I It
sau

!?ezultat [nainte de impozit .~idobdnda

-

Active totale

xl 00

II. R" = unde:

Rezultat ["ainte de impozit .yidobdnda xl 00 Capital investit

Capital investit = Capital propriu + Oatorii financiare A doua forma a RCeste utila analizei rentabilitatii financiare pe baza parghiei financiare (vezi analiza ratei rentabiliHitii financiare) Analiza factoriala a ratei rentabilitatii economice evidentiaza aqiunea unor factori compleqi. Yom considera rata rentabilitatii economice: W =c~ unde
X

1do
'

At

P - rezultatul inainte de impozit ~idobanda.

i Pentru analiza factorial a pot fi folosite modele precum: l. It

=- F

CA P x 100 = - x - x 100 At At CA
p x 100 1
+--m --

II. }?e =~xIOO= At

-

CA 1
_n--

CA Ai

CA Ac
I, rata rentabilitatii economice combina efectul vitezei de rotatie a

In cazul utilizarii

modelului

activului total, ex primata ca numar de rotatii ,

CA

( At )
.

cu efectul ratei rentabilitatii comerciale ( ~

'"

CA

x100 : )

()

CA At Re<
P CA x 100

~ \

g (structura viinzarilor)

p (pre\ul unitar de vanzare) c (costurile complete unit are )

Cele doua rate componente actioneaza diferit asupra ratei rentabilitatii economice, In functie de natura activitatii Intreprinderii ~i de strategia urmata. Astfel, In industrie, firmele realizeaza rate de rentabilitate economica ridicate pe seam a unor cote de profit mai mari ~i nu printr-o rotatie mai rapida a activelor. Intreprinderile din sfera comertului opereaza cu marje de profit mai reduse, dar beneficiaza de 0 rotatie mai accelerata a activelor 0 strategie de mentinere a pozitiei concurentiale pe piata determina uneori un rabat de la marje ridicate de profit, iar alteori, utilizarea unor tehnologii avansate, fapt care conduce la 0 Incetinire a rotatiei activelor Rata rentabilitatii economice se analizeaza factorial, la nivelul factorilor directi, astfel: 1. lnfluenta vitezei de rotatie a activului total
~~~1 AI 2 ~

('~-

CAllx~
AlII) CA,
.

[ All

xlOO

lnfluenta ratei rentabilitatii ,

\
~..

comerciale:

CA

'AI = ~All 'x

[ CAI

~ CA,
.

x 100 J

Analiza rentabilitatii economice poate fi aprofundata pnn descompunerea activului In elementele componente (At = Ai + Ac) In acest, caz se folose~te modelullI: p ~R" = CA 1 l' +r('A CA Ai i Ac unde
- x 100 = R CA Sistemul de factori este
xl GO

..

CA Ai
RC

CA Ac

RC~~

Prin urmare, cre~terea interesului investitorilor depinde de doi factori: . rata rentabiliHitii economice;

structura financiarA

[:;)

Nivelul rentabiliHitii economice trebuie sa permita remunerarea actionarilor ~i creditorilor, in concordan!a cu riscul asumat investind in intreprindere sau acordandu-i imprumuturi. 5.4. Analiza ratei rentabilitiitii financiare Rata rentabilitatii financiare (ROE = return on equity) reprezinta unul dintre indicatorii majori urmariti de investitori ~i de management. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia in ce masura investitia lor este rentabila sau nu. in cazul in care rata rentabilitatii financiare este mai mare decat costul capitalului propriu, atunci, prin activitatea desta~urata, firma creeaza 0 valoare suplimentara pentru actionari Rata rentabilitatii financiare se determina astfel: Rala rel/lalnlfla!1I .(inanemre
. .

Profilnel (Pn)
Capital propriu (Kp )

x 100

Se recomandii folosirea la numitor a capitalului propriu mediu calculat dupii cum urmeaza: , K f! = C J!'initial + Nr. aeduni emis incursul anului x Nr. de luni dela data emiterii pdnCtla.~f.anului
12 incursul anului x Val. de rascumparare pana la .if. anului x

'>] r' x va.I ue emlsle x

- Nr. aC{funi rascumparate

Nr. de luni de la data rascumpararii :12

Analiza acestei rate se poate face pe baza sistemului DU PONT, ~ianume:

A I Pn x x 100 R I. = !2~ x {00 = ~ x Kp \ At Kp Vt Vt / At - viteza de rotatie a activelor totale At / Kp factorul de multiplicare a capitalului propriu mediu sau bratul parghiei financiare. Pn / Vt - profitul net la 1 leu venituri.
~

L';-

Vt

A~;;LA:t

Managerii sa actioneze asupra ratei rentabiliHitii financiare intluentarea: 1) vanzarilor generate de utilizarea activelor; 2) modului de finantare a activelor din capitalul propriu ~i datorii; 3) rentabilitatii nete a veniturilor.

LIVt au posibilitatea

Pn

prin urmarirea ~i

Atunci cand analizam viteza de rotatie a activelor, trebuie sa tinem cont ~i de sectorul in care i~i desra~oara activitatea societatea. Cu cat acest indicator are 0 valoare mai mare, cu atat eficienta utilizarii activelor totale este mai buna. Aparent, cu dit factorul de multiplicare a capitalului propriu este mai mare, cu atat rata rentabilitatii financiare este mai ridicata, dar trebuie sa tinem cont, totodata, ca acest indicator arata ~i gradul de indatorare ~i este cunoscut ca orice societate cu grad de indatorare mare este riscanta.. Stabilirea unei valori optime a factorului de multiplicare reprezinta de fapt 0 "lupta" (un arbitraj) permanenta intre profiturile ~i costurile pe care Ie implica datoriile financiare Totodata, trebuie subliniat ca acest indicator este influentat ~i de sectorul unde i~i desfa~oara societatea activitatea ~i de activele pe care Ie detine aceasta. In general, societatile care au un flux de numerar din activitatea de exploatare constant ~i cu un grad mare de previzionare pot opera cu un factor de multiplicare a capitalului propriu mai mare decat societatile care i~i desra~oara activitatea intr-un sector cu un grad de rise mai mare. Putem spune ca ~i bancile comerciale care dispun de un portofoliu de active diversificat pot opera cu un factor de multiplicare a capitalului propriu mai mare. 0 data cu analiza acestui indicator, trebui urmariti ~i alti indicatori, cum ar fi: rata lichiditatii curente, rata lichiditatii imediate, rata de acoperire a dobanzilor. Profitul net la un leu venituri arata capacitatea firmei de a practica 0 politica de preturi eficienta ~i, totodata, abilitatea firmei de a controla costurile. Acest indicator trebuie ~i el interpret at in funqie de sectorul de activitate, de natura produselor comercializate ~i de strategia aplicata de firma. S-a constatat ca societatile care au un profit net la un leu vanzari mare au 0 rata a rentabilitatii economice (pnet( At) mica ~i invers. Aceasta se datoreaza, de exemplu in cazul firmelor din comert, practicarii unui aaaos comercial ridicat care, de~i majoreaza profitul net la 1 leu vanzari, are un efect mult mai pronuntat asupra vitezei de rotatie a activelor, incetinind-o. 0 alta varianta a abordarii ratei rentabilitatii financiare pe baza sistemului DU PONT poate fi: R{ . unde
fro/it net xl 00= n{ra afaceri x Profit net xl 00
'

Profit net

Capital propriu

xl 00

Activ total

Capital propriu

Profit net

Activ total

xl 00,

Act/v towl/
economice, iar

Acth' total

n{ra a/clceri

reprezenHind

0 forma' a ratei rentabilitatii

('apital propriu
At Kp

Activ total

parghiafinanciara.

PI/

Kp

CA At Pn At Pn CA

Prin urmare, cre~terea interesului investitorilor depinde de doi factori - rata rentabilitatii economice a activului; - gradul de indatorare a firmei. 10

Nivelul rentabilitatii economice trebuie sa permita remunerarea actionarilor ~i creditorilor, In concordanta cu riscul asumat, investind In Intreprindere sau acordandu-i Imprumuturi. Sistemul de rate ce determina rentabilitatea financiara demonstreaza faptul ca 0 anumita situatie este determinata de un ansamblu de factori ~i nu de actiunea independenta a rotatiei activelor, a asumarii riscului financiar sau a marjei de profit practicata. Legat de rolul parghiei financiare asupra nivelului de rentabilitate financiara, putem delimita dOlla
caz II/'I

, 1. Cazul "risc pn?/it' firma obtine perform ante economice excedentare costului Indatorarii, ceea ce majoreaza remunerarea actionarilor firmei, pe masura cre~terii parghiei financiare(Rr Re). 2 Cazul "risc pierdere" atragerea creditelor mare~te nivelul parghiei financiare, dar nu genereaza 0 rentabilitate economica a activelor care sa depa~easca rata dobanzii, astfel ca rentabilitatea financiara este inferioara celei economice (Rr Re). Rata rentabilitatii financiare este un indicator important care trebuie interpretat cu anumite limite care sunt impuse de: perioada de analiza, riscurile pe care ~i Ie asuma societatea, valoarea contabila a capitalului propnu. Perioada de analiza se refera la faptul ca datele dupa care se calculeaza se focalizeaza asupra unei singure perioade, de exemplu 0 societate incearca sa lanseze 0 gama de produse noi cea ce va duce la costuri de lansare mari ale productiei ~i atunci valoarea ratei de rentabilitate financiara initial va fi In scadere. Acest lucru nu demonstreaza 0 performanta financiara proasta, ci reflecta faptul ca In caIculul acesteia s-a avut In vedere doar profitul aferent unui exercitiu financiar (unei singure perioade de timp). Riscllrile pe care .>.i asuma societatea. Valoarea pe care 0 are rata rentabilitatii financiare nu reflecta Ie ~i riscurile pe car~ Ie are societatea pentru a obtine 0 asemenea rata.
t' Valoaren c()nfahild a capitalului propriu este luata In calcul, ~i nu valoarea sa de piata In functie de

cursul actiunilor. in consecinta, In cazul societatilor cotate, chiar daca rata rentabilitatii financiare poate fi 0 unitate de masura a performantelor manageriale, s-ar putea sa nu masoare profitul pe care iI aduce investitia actionarilor. Rata rentabilitatii financiare ofera mai multe informatii actionarilor care investesc In societati care sunt necotate la bursa I~i deci necunoscute publicului. 0 data ce aceste societati sunt cotate la bursa ~i devin cunoscute publicului, pentru actionari, posibilitatea de a obtine profituri mari din investitia lor se contope~te cu informatiile privind cursu 1actiunilor. Exemplu: I Societatea \analizata In cursu I anului N-I a emis ~i rascumparat actiuni ~i are 0 valoare a capitalului propriu mediu egala cu 744.425.124 lei. in cursul anului N societatea nu a emis ~i nici nu a rascumparat actiuni astfellncat valoarea capitalului propriu mediu este egaIa cu valoarea contabila a capitalul propriu dupa cum rezulta din bilant, ~i anume 868.201.603 lei. Tabelul 5 - lei Nr.
I

I crt.
~~~- f---

Indicatori

N-l

1.

Active totale Capitalul propriu Venituri totale Profitul net

1.114.173.606 744.350.124 821.007.146 59.748.872

1 149.218756 868.201.603 1.178.202.836 113.278.080

--

2.
3.

4.

II

PI]

= 744

425.124

lei lei

Kpl c= 868.201.603
Pno Rfo = ~~ x 100 Kpo
Ptll

= 8,026%

J~t;

xl 00

KpI

= 13,047%

~RI= 5,021 % 1. Inf1uenta vitezei de rotatie a activelor totale:

L\~=-x-x-xl

~'I

VI]

Alo

Pl10

AI

A/[

Cp"

VI"

00 00 =

Vlli ~-x-x-xl ALII Pnu

Aln - 0,837% (PI) Vln

2 Inf1uenta factorului de multiplicare

L1 A,-

a capitalului propriu:

Kp

= AliI x~x Kpi

-

VII

Ptlu 1'1"

xl00-

Vl~'x AI" X PtI" xl 00 = A I[ Kpil VI"

= 1,022%
3. Inf1uenta profitului net la 1 leu venituri totale:

i Pn ~'I~ x ~L AI Pl1 x~ x 100 L1--- = VI All Kp] VI]

VII1X AI] x Pl1n xlOO

AI,

KPI

Vto

= 3,163%
Analizand comparativ cele doua perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a crescut de la 0 perioada la alta cu 5,021 %, ceea ce reprezinta 0 situatie favorabila. Toti cei trei factori au inf1uentat pozitiv, dar in proportii diferite. Viteza de rotatie a activelor totale a condus la cre~terea ratei rentabilitatii financiare cu 0,84 %, ceea ce arata eficienta in utilizarea activelor. Pentru 0 mai buna interpretare se recomanda analiza vitezelor de rotatie pe principalele categorii de active, ~i anume activele imobilizate ~i activele circulante Factorul de multiplicare a dus ~i ella cre~terea ratei rentabilitatii financiare cu 1,022% La prima vedere, acest aspect pare favorabil, dar trebuie remarcat ca gradul de indatorare a societatii cre~te de la aprox. 34%, la aprox 40%. Momentan, societatea nu are probleme, dar daca va continua sa inregistreze acela~i trend, este posibil ca In viitor societatea sa aiba dificultati in ceea ce prive~te obtinerea de finantare (un cost mai mare sau/~i sa nu se gaseasca investitori dornici sa achizitioneze actiuni la aceasta societate) Profitul net la 1 leu venituri totale a dus la majorarea ratei rentabilitatii cu 3,163 %, aspect ce evidenriaza eficienra exploatarii activitatii. Se recomanda 0 atenrie sporita cu privire la gradul de indatorare in vederea stabilirii unei structuri financiare care sa permita desta~urarea in bune condirii a activitarii. 12

6. Analiza cost

volum

profit. Analiza pragului de rentabilitate

Analiza cost - volum - profit este 0 metoda de analiza a riscului, fiind cunoscuta in literatura de specialitate ~i sub denumirea de analiza pragului de rentabilitate sau analiza riscului de exploatare. Pragul de rentabilitate sau punctul critic reflecta acea dimensiune a activitatii la care veniturile din vanzarea bunurilor produse, marfurilor, lucrarilor, serviciilor sunt egale cu cheltuielile fixe plus cheltuielile variabi!e, rezultatul fiind nul. Analiza cost - volum - profit masoara flexibilitatea unei intreprinderi in raport cu mutatiile economico-financiare ~i sociale care se pot manifesta pe parcursul activitatii sale cu caracteristicile mediului extern de afaceri (cre~terea preturilor combustibililor, concurenta, progresul tehnic, climatul social din intreprindere etc) Analiza pragului de rentabilitate este utila in faza de invest ire, in intocmirea planurilor de afaceri sau in activitatea de diagnosticare. In raport cu volumul de activitate, cheltuielile intreprinderii sunt impar!ite in variabile ~i fixe. Oinamica fiecarei categorii de cheltuieli aqioneaza in mod diferit asupra rezultatelor firmei ~i presupune aqiunea unor factori diferiti, ce pot favoriza sau nu nivelul rezultatelor in viitor. Astfel, realizarea unor investitii va majora suma cheltuielilor fixe, insa acestea vor participa la obtinerea rezu!tatelor pe termen lung, in masura in care au performante tehnico-productive ridicate Cheltuielile variabile depind de volumul de activitate, insa ele pot fi majorate de cre~terea preturilor de achizitie a resurselor materiale, de cre~terea salariilor, de alocarea cantitativa a resurselor, aspecte ce se rasfrang asupra costului variabil. Metodologi,a de calcul ~i analiza a pragului de rentabilitate tine seama de impar!irea cheltuielilor in variabile ~i fixe ~i\ ste diferita in functie de caracterul omogen sau eterogen al produqiei. e
I

6.1. Analiza pragului de rentabilitate pe produs In cazul i'ntreprinderilor ce produc un singur sortiment sau produse omogene din punctul de vedere al exprimarii in unitati fizice (01, t, buc., etc.), pragul de rentabilitate se calculeaza pe baza relatiilor CA = Cht , respectiv q x p = q x cv + Chf
unde. CA - cifra d~ afaceri; Cht - cheltuieli totale; q - volumul fizic al vanzarilor; p -pret vanzare; Chf - suma cheltuielilor fixe.

Din egalitatea de mai sus rezulta ca volumul productiei in punctul critic va fi:
qCR

chi
'-[

P -tv

, un de: p - cv

'. ' ' marJa bruta- umtara - asupra costu IU1 vana b 1l ( 01bV) .
'

Pragul de rentabilitate se i'nregistreaza atunci dnd marja bruta totala fata de costurile variabile (Mbv) este egala cu suma totala a cheltuielilor fixe.

Mbv = qv x mbv
Grafic, corelatia dintre cheltuielile fixe ~i marja bruta totala asupra costului variabil se prezinta astfel Mbv Chf Mbv Chf

qCR

qmax

Reprezentarea

pragului de rentabilitate 13

Indicatoriicu ajutorulcarora se analizeazacorelatiacost - volum- profit la nivel de produs sunt:

. volumul critic al productiei (gcR):

q(,R

= Cl?f
p-cv

. cifra de afaceri critica (CAcR)

CAcR = gCR x P

. gradul critic de utilizare a capacitatii productiei (gCR):

KCR

= --

qC'R

qma.,

x 100,

unde gma, - capacitatea de productie exprimata in unitati fizice; perioada critica (T CR):

.
unde

t= CR CA T

CAC!I
('A'

t - cifra de afaceri medie pe unitatea de timp (zi, luna, an); productiei vandute pentru obtinerea unui profit estimat ca suma globala (P):
\

. volumul
ql'

.volumul productiei vandute pentru obtinerea unui profit estimat pe unitatea de produs (pru'):
q'= unde.
pru' E (0; mbi'!) . profitul maxim (Pma:') Pma, = gma, (p
! -

Chf -t P .

P ~ctv Chf .

p - cv - pru'

cv) - CF

~plicatie: i Intreprinderea Y, care produce ~i eomercializeaza articole de papetarie, inregistreaza urmatoarea situatie la nivelul unui produs, A: Chf = 16 mil. lei; p = :;.000 lei/bue. ; cv = 3.000 lei/buc.; CA 63 mil. lei; T = 360 zile; qma, = 40.000 buc.; P~stimat 25 mil lei. = Analiza cost - volum - profit, prin utilizarea indicatorilor de mai sus, a dus la obtinerea urmatoarelor rezultate: gCR = 8.000 bue; CAcR = 40 mil. lei; GCR = 20%;
C~

. .

. gP = 20500 buc; . Pm", = 64 mil. lei.

.T

CR

= 228 zile;

l~

Prin urmare, profitul este nulla un volum al productiei de 8.000 buditi, respectiv la 0 cifra de afaceri de 40 mil. lei, gradul de utilizare a capacitatii de productie fiind de 20%. Firma atinge pragul de rentabilitate in a 228-a zi de activitate din an, respectiv in prima decada a lunii octombrie. Pentru a obtine un profit de 25 mil lei, trebuie sa produca 12.500 bucati peste volumul critic al productiei, iar profitul maxim, tara a realiza investitii suplimentare, este de 64 mil. lei. 6.2. Analiza pragului de rentabilitate la nivelul intreprinderii Pentru 0 productie eterogena, respectiv la nivelul unei productii diversificate, pragul de rentabilitate se masoadi pe baza unor indicatori asemanatori, dar in expresie valorica: cifra de afaceri critica (CACR)

CA..
(Ii

=1-

Cf?f
('hv

CA

unde
ChI'
--~

.gradul de utilizare a capacitatii de productie in punctul critic (GCR):

CA
, (fCR

~ '~ 'l ch e ItUieI1vana b 1e Ia 1 Ieu clLra de alacen;

~

= - 'ACR
Qmax

x 100,

unde
Qmax

- capatitatea de productie exprimata In unitati valorice;

. perioada
CA T

critica (PCR):

r ('f{ = CACR
(.

Indicatorii prezentati factorul sezonier

~

sunt calculati

astfel in ipoteza linearita!ii

activitatii,

tara. a se tine seama de

In practica, firmele inregistreaza adesea 0 sezonalitate a veniturilor, cifra de afaceri fiind diferita de la 0 perioada la alta in\decursul unui exercitiu financiar Astfel, pragul de rentabilitate se va stabili in functie de momentul in care marja bruta asupra cheltuielilor variabile cumulata acopera cheltuielile fixe anuale.

15

Aplicatie: 0 intreprindere fabrica un singur produs, inregistrand pe cele patru trimestre urmatoarele niveluri ale indicatorilor Tabelul 6
Nr. Indicatori crt. 1 Produqia vanduta - buc,(qv) 2 Pre!ul de vanzare(pv) - lei 3, Costul variabil( cv) - lei
4, Cheltuieli fixe (Chf)
-

II

III

IV

Total

lei

5. Cifra de afaceri - lei Marja bruta asupra cheltuielilor variabile (Mbv) 40.000 80.000 120.000 160.000 6 -lei Marja bruta asupra cheltuielilor variabile 40.000 120.000 240.000 400.000 7. cumulata - lei Produqia maxima (Qmax) 4.600 4.600 4.500 4.550 8. buc Numarul de zile pe trimestre 91 92 92 90 9. (T)

1,000 2,000 3.000 4.000 10.000 x 100 100 100 100 60 60 60 x 60 200,000 x x x x 100.000 200.000 300.000 400.000 1.000,000

400,000

x 18.250 365

in condi!ii de linearitate a activitatii: CAcH= T. = (R 200'000 0,4

= 500.000 lei
x 365

500.000 1000000

= 183

zile

Prin urmare" ~~ produqia

iul ie.

critica are 0 valoare de 500.000 lei, care va fi atinsa in a J83-a zi, respectiv pe 2

Tinand seama de factorul sezonier, care afecteaza exclusiv volumul produc!iei vandute, din datele din tabel se observa ca pragul de rentabilitate va fi atins in trimestrul III, marja brut~ asupra cheltuielilor variabile cumulata depa~ind in acest trimestru cheltuielile fixe. Astfel, cifra de afaceri critica pe trimestrul III este de i
( 'A
crllll

Chf neacoperile p - cv

P=

80 000 40

100

000 = 200 ,el

unde

Chfneacoperite = Chf - MbvIl = 200.000 - 120.000 = 80.000 lei

TCIWI=CACRlll 200.000 ,::::; '1 = = 613 6 1Zl e 300.000 CAlLI
TIll 92

Pragul de rentabilitate va fi atins in a 61-a zi a trim. III, adica pe 30 august. Considerarea factorului sezonier in calculul pragului de rentabilitate determina un decalaj in estimarea perioadei critice de care factorii de decizie trebuie sa !ina seama, deoarece rentabilitatea este 0 sursa proprie de finantare Exista 0 diferen!a de circa doua luni intre valorile ob!inute prin cele doua ipoteze, timp in care firm a este posibil sa-~i finan!eze activitatea din surse atrase. Valoarea produc!iei critice nu se modifica in ipoteza sezonalita!ii: CAcR = CAI + CAII + CACRIIl= 100.000 + 200,000 + 200.000 = 500.000 lei 16

6.3. Analiza riscului de exploatare ~i financiar al firmei Analiza pragului de rentabilitate este ~i 0 metoda de evaluare a riscului de exploatare. La setul de indicatori prezentati in subcapitolele anterioare se mai adauga alti doi indicatori: 1 Indica/om I de pozifie4 (a). Acest indicator se poate determina: in marime absoluta: a = CA] - (,ACR
. . in manme re IatIva

a=..

,(,AI

- CACR
C'ACR

100

Indicatorul exprima capacitatea intreprinderii de a se adapta la cerintele pietei. Cu cat valoarea acestuia este mai mare, cu atat riscul de exploatare este mai redus, firma fiind capabila sa-~i adapteze oferta de produse la cererea de pe piata 2. ('oe.fieientul de elas/iei/ate (e). Indicatorul masoara sensibilitatea rezuItatelor obtinute de intreprindere la dinamica volumului de activitate.

!1R e= R !1CA CA Raportandu-ne la pragul de rentabilitate, respectiv un volum de activitate pentru care rezuItatul este zero, coeficientul de elasticitate este:
RI
f

RCR
I'

e=

R\
CAI
-

CAcR

CAI CAI - CAcR

CAI

Prin urmare, coeficientul de elasticitate este dependent de nivelul de productie vandut peste pragul de rentabilitate Cu cat volumul productiei este mai mare peste productia critica, cu atat valoarea coeficientului de elasticitate este mai redusa, iar riscul de exploatare mai mic. De exemplu' Cazul a CAcR=100 u.m; CAI =110 u.m.
~~=11 Cazul b: C~'R=100 ~e=6 .}i at= 10% u.m.; CA] =120 u.m. .}i a' = 20%

Cazul c: CAcR=100 u.m; CAI =150 u.m. .}'i a'= 50% Se observa ca riscul de exploatare, respectiv coeficientul de elasticitate este cu atat mai redus, cu cat cifra de afaceri realizata este mai mare fata de pragul de rentabilitate, aceasta determinand ~i 0 pozitie mai confortabila (a') a firmei in raport cu cerintele pietei. in cazul in care coeficientul de elasticitate este negativ, 0 valoare cat mai apropiata de zero retlecta un rise de exploatare mai ridicat. in situatia in care 0 intreprindere utilizeaza credite pentru finantarea activitatii de exploatare, riseul global pe care 11determina nivelul de activit ate trebuie sa tina seama ~i de costul indatorarii. Folosirea surselor atrase induce 0 variatie a rezuItatelor firmei, determinand un rise finaneiar, care se adauga riscului de exploatare. Astfel, la un anumit nivel de activitate, dobanzile aferente creditelor utilizate sunt asimilate cheltuielilor fixe.
~ e
1 M. Niculescu. Diagnostic glohal strategic. Editura Economica. Bucure~ti. 1997. pag. -1-03. 17

=3

Cu considerarea riscului financiar, cifra de afaceri critica globala (CACRG)se va calcula:

('A
(w;

= ~~~l~J)ohdn~
1
('hv'
~

CA

iar gradul critic global de utilizare a capacitatii de produqie

r. . ,g( HC, ~

(gCRG):

ChI + f)olxinzi

I-

ChV
CA J
,

x 100

= CAcRe; X100
0 ma.' -

:x.Qmax

Profitul maxim in condifiile indatorarii se determina astfel Prma-'\ = (}. mdX x -.

(1-

~,~

(Ch.i

+ Dobdnzi )

Riscul global (din exploatare si financiar) poate fi masurat in acela~i mod ca ~i in cazul riscului din exploatare, ~i anume a) pe baza indicatorului de pozitie:
In marime absoluta ae;
,
~ I

= CAI

- CAcRe;

. . - CAcR c In man11le re Iatlva: a C, = CAJ ' x 100

CAcHe;

b)
e(j

pe baza coeficientului

de elasticitate

CAI
-

(AI

'/

-(

"I

ACHe;

Atat analiza pragului de rentabilitate, cat ~i analiza riscului de exploatare ~i financiar al firmei sunt utile in activitate,( decizionala privind utilizarea potenfialului economico-financiar sau in deciziile privind investifiile, In elaborarea planurilor de afaceri, dar ~i pentru informarea partenerilor de afaceri cu privire la

nivelul performantelor firmei.

i

'

NOlA

Suportul do.:curs o.:st.:prduat

din lucrarea ,Analiza

economico-financiara"'

coord Gh. V>ilceanll,V Robll, N Georgescu

18