Sunteți pe pagina 1din 6

Capitolul II. Analiza activitatii de comercializare B. Analiza valorii adaugate 1.Necesitatea si importanta valorii adaugate ca indicator de performanta 2.

Analiza dinamica si structurala a valorii adaugate 1. Necesitatea si importanta valorii adaugate ca indicator de performanta Valoarea adugat exprim creterea de valoare rezultat prin utilizarea factorilor de producie, ndeosebi a forei de munc i a capitalului peste valoarea bunurilor i serviciilor provenind de la teri n cadrul activitii curente a ntreprinderii. Ea reprezint sursa acumularilor care permite remunerarea participanilor direci i indireci la activitatea economic a ntreprinderii. Valoarea adugat prezint interes nu numai n calitatea sa de indicator de performan, ci i pentru faptul ca poate msura contribuia ntreprinderii la crearea produsului intern brut. Acest indicator se preteaz la comparaii ntre ntreprinderi, fr a introduce distorsiuni ntre ntreprinderile aflate n diferitele faze ale procesului de transformare i distribuie, deoarece valoarea adugat neutralizeaz incidena consumurilor intermediare. Valoarea adaugat, ca rezultant a combinaiei factorilor de producie, constituie sursa de remunerare i determinare comportamental a acestora, asigurnd meninerea societii pe pia1. Se poate discuta despre rolul valorii adugate n stabilirea sarcinii fiscale a ntreprinderii, dat fiind contribuia la calculul impozitului indirect taxa pe valoarea adugat. Metodele de calcul pentru valoarea adugat ntlnite n literatura de specialitate sunt metoda sintetic i metoda aditiv. Metoda sintetic presupune determinarea valorii adugate pornind de la volumul total de activitate desfurat de ntreprindere, din care se scad consumurile de la teri. Particulariti apar n determinarea valorii adugate prin metoda sintetic n funcie de specificul activitii desfurate: producie, comer sau prestri de servicii. Astfel, dac ntreprinderea analizat desfoar activitate comercial, atunci:

VA = CAneta Cmf M
Unde:
CA = cifra de afaceri neta din vnzri de mrfuri (rulajul contului 707 Venituri din

vnzari de mrfuri corectat cu rulajul contului 709 Reduceri comerciale acordate sau componenta cifrei de afaceri nete din Contul de profit i pierderi);
Cmf = costul mrfurilor vndute (rulajul contului 607 Cheltuieli privind mrfurile sau Costul mrfurilor vndute corectat cu rulajul contului 609 Reduceri comerciale primite prezentat drept component a cheltuielilor de exploatare n cadrul Contul de profit i pierderi;

Monica Petcu Analiza economico-financiara a intreprinderii, Ed. Economica, Bucuresti, 2003, pag.332

Capitolul II. Analiza activitatii de comercializare


M =consumuri intermediare de la teri corespunztoare activitii comerciale desfurate

de ntreprindere. n categoria consumurilor intermediare sunt incluse: cheltuieli cu materii prime, materiale, cheltuieli cu energia i apa, cheltuieli cu prestaii externe (cheltuieli de protocol, reclama, cheltuieli potale i de telecomunicaii, cheltuieli cu comisioanele bancare, alte cheltuieli cu prestaiile externe). Informaii cu privire la consumurile intermediare sunt regsite n Contul de profit i pierdere (n componena cheltuielilor de exploatare) sau n balana de verificare, n rulajele conturilor 600 628 (exclusiv rulajul contului 607 Cheltuieli privind mrfurile). Cifra de afaceri Costul marfurilor vindute Marja comerciala Consumuri intermediare Valoarea adaugata

Figura 1: Formarea valorii adugate la o ntreprindere ce desfoara att activitate de comer Metoda aditiv presupune determinarea valorii adugate prin nsumarea elementelor sale componente, stabilite n funcie de factorii participani la desfurarea activitii ntreprinderii:

VA=Cp+Cd+ Am +I,t +Rexplcor


Unde: Cp = cheltuieli cu personalul Cd =cheltuieli cu dobnzile; Am =cheltuieli cu amortizarea capitalului fix; I , t = Impozite i taxe, altele dect impozitul pe profit, taxa pe valoarea adugat; Re xcor = Rezultatul exploatrii corectat cu ajustrile privind provizioanele i deprecierile (altele dect amortizarea capitalului fix), alte venituri/cheltuieli de exploatare i cheltuielile cu dobnzile
* Rexpl : rezultat din exploatare corectat cu:

alte venituri din exploatare + despgubiri, donaii (ch) + ch cu provizioane pt riscuri ch cu dobnzile

Capitolul II. Analiza activitatii de comercializare


Practic, metoda aditiv evidentiaz valoarea adugat drept indicator ce cumuleaz msura n care sunt remunerai factorii participani la desfurarea activitii ntreprinderii: fora de munc, sistemul bancar, capitalul fix, statul, acionarii/asociaii. Sinoptic, formarea valorii adugate att prin metoda aditiv ct i prin metoda sintetic, poate fi reprezentat astfel: = consumuri intermediare Marfa aprovizionata Apa, combustibil Servicii prestate de

ntreprinder e

Comert

Cifra de afaceri neta CA

Fora de munc Chelt cu personalul

Capital fix

Banca

Statul

Acionarii/ asociaii Profit

Amortizri

Dobnzi

Impozite i taxe

= VA

Schema 1: Formarea valorii adugate prin metoda sintetic i metoda aditiv


Abilitatea ntreprinderii n a repartiza plusvaloarea creat ntre factorii participani la derularea activitii sale joac un rol esenial n lupta de <supravieuire> n condiii de criz economic dar i financiar. Cu siguran se poate discuta despre scderea global a valorii adugate, dar aceast scadere trebuie regsit la toi factorii participani. Dac rezultatul exploatrii corectat nregistreaz valori negative, chiar i n condiiile scderii valorii absolute a elementelor de natura cheltuielilor, nu se poate discuta despre <supravieuire> dect n cazul unei puternice susineri financiare din <afara> ntreprinderii. Cu ajutorul valorii adaugate se calculeaz: a. rata de cretere a ntreprinderii
Rc = VA 100 V A0

Cu ct rata de crestere este mai mare, cu att capacitatea ntreprinderii de a adauga valoare este mai mare. b. rata gradului de integrare
RG I = VA 100 C A

Capitolul II. Analiza activitatii de comercializare


Aceast rat reflect ponderea valorii adugate n cifra de afaceri i msoar gradul de integrare pe vertical a ntreprinderilor cu activiti de producie i comercializare. n funcie de dimensiunea ratei gradului de integrare, putem aprecia dac o ntreprindere desfasoara activitate comercial (20 30%) sau activitate productiv (> 40%).

c. ratele de structur
Ratele de structur (remunerare) ale valorii adugate reprezint ponderea deinut de fiecare element component (ca expresie a remunerrii partenerilor sociali) n valoarea adugat.

1. Rata de remunerare a personalului angajat


R p=

Cp VA

100 .

Dimensiunea ratei de remunerare a personalului angajat este dependenta de specificul activitatii desfasurate de intreprindere, de politica de salarizare a personalului angajat, de gradul de tehnologizare a activitatii. 2. Rata de remunerare a capitalului R c=
Cam 100 . VA

Ponderea cheltuielilor cu amortizarea n valoarea adugat reflect, prin nivelul su, consecinele procesului de rennoire a capitalului fix dar si al politicii de amortizare a acestuia. Un nivel ridicat al acestei rate este cu att mai mult apreciat, cu ct creterea gradului de tehnicitate se realizeaz pe baza autofinanrii.

3. Rata de remunerare a statului


RST = I ,T 100 VA

Cu siguranta politica fiscala existenta in mediul in care-si desfasoara societatea activitatea isi pune amprenta asupra ponderii impozitelor si taxelor in valoarea adaugata. 4. Rata de remunerare a sistemului bancar, ce este influentata de politica de finantare a activitatii intreprinderii dar si de costul creditelor contractate: C RSB = dob 100 VA

Capitolul II. Analiza activitatii de comercializare 4. Rata de remunerare a ntreprinderii


R =
* Rexpl

VA

100

Desfasurarea unei activitati profitabile, in conditii de eficienta, implica o valoare corespunzatoare pentru rata de remunerare a intreprinderii.

2.Analiza dinamica si structurala a valorii adaugate


Procedeele folosite n analiza dinamicii i structurii valorii adugate sunt: modificrile absolute i indicii calculai pe total i pe elemente componente ale valorii adugate i ponderile (ratele de structur/remunerare ale valorii adugate).

Modificarilor absolute VA = VA1 VA0

Indicilor

VA1 * 100 VA0 Ponderilor elementelor componente in total valoare adaugata e g i = i * 100 VA I VA =

In analiza structurala a valorii adaugate, se recurge la compararea dinamicii elementelor componente cu cea inregistrata de valoarea adaugata: daca indicele valorii adaugate este superior /inferior indicelui unui element component, atunci cu siguranta se inregistreaza scaderea/cresterea ponderii acelui element. In componenta valorii adaugate se disting doua categorii de elemente: prima categorie cuprinde elemente de natura cheltuielilor iar a doua categorie cuprinde rezultatul exploatarii corectat. Situatia intreprinderii este considerata normala atunci cind scade ponderea elementelor de natura cheltuielilor si creste ponderea rezultatului exploatarii corectat. Pentru aceasta trebuie ca dinamica valorii adaugate sa fie superioara celei inregistrate de elementele de natura cheltuielilor.

g iEch g iRcorectat IVA > I ECH

Capitolul II. Analiza activitatii de comercializare

Nr crt Indicatori 1 Cheltuieli cu personalul 2 Chelt cu amortizarea si provizioanele 3 Chelt cu impozite si taxe 4 Chelt financiare cu dobinzile I Elemente de natura cheltuielilor Rezultatul exploatarii exclusiv II cheltuielile cu dobinzile Valoarea adaugata

gi (%) N N+1 N N+1 2,638,944 3,674,706 48.00% 49.00% 824,670 1,274,898 15.00% 17.00% 384,846 449,964 7.00% 6.00% 989,604 974,922 18.00% 13.00% 4,838,064 6,374,490 88.00% 85.00%

An

I (%) 139.25% 154.59% 116.92% 98.52% 131.76%

659,736 1,124,910 12.00% 15.00% 170.51% 5,497,800 7,499,400 100.00% 100.00% 136.41%

Din analiza datelor prezentate se constata cresterea valorii adaugate fata de perioada luata ca baza de comparative cu 36,41%. Cresterea valorii adaugate denota cresterea eficientei activitatii desfasurate de societate deoarece se observa in acelasi timp o crestere in mai mare masura a rezultatului exploatarii corectat (70,51%). Ca efect implicit sesizam cresterea ponderii rezultatului din exploatare corectat de la 12% la 15% si scaderea elementelor de natura cheltuielilor de la 88% la 85%.