Analiza Pozitiei Financiare Analiza Pozi

Analiza poziţiei financiare Conf.univ.dr.
Monica Petcu
Analiza poziţiei financiare
Problemele analizei poziţiei financiare sunt:

1. Abordări conceptuale privind poziţia finaciară
2. Sursele informaţionale utilizate în analiza poziţiei financiare
3. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii
4. Analiza patrimoniului net
5. Analiza ratelor de rotaţie a elementelor patrimoniale
6. Analiza fondului de rulment
7. Analiza corelaţiei fond de rulment net global - necesar de fond de rulment –
trezoreria netă
8. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii
1. Abordări conceptuale privind poziţia finaciară.

Realizarea obiectivelor strategice stabilite de întreprindere presupune nevoi investiţionale
care implică apelarea la anumite resurse financiare. Analiza poziţiei financiare este deosebit de
utilă în procesul decizional privind politica de investiţii şi cea de finanţare, în estimarea
fluxurilor monetare viitoare, în evaluarea resurselor economice, a drepturilor asupra acestora şi a
modificării lor. Astfel, poziţia financiară este evaluată în functie de resursele economice pe care
le utilizează întreprinderea, structura financiară constituită, lichiditatea şi solvabilitatea, precum
şi capacitatea de a se adapta la schimbările mediului.
Resursele economice ale întreprinderii sunt constituite din activele sale, a căror cantitate,
calitate şi evoluţie permite anticiparea capacităţii întreprinderii de a asigura numerar şi
echivalente de numerar în viitor.
Structura financiară evidenţiază modul în care sunt finanţate resursele economice ale
întreprinderii, precum şi repartizarea în viitor a fluxurilor de numerar între deţinătorii de interese
faţă de întreprindere.
Diversele rapoarte între resurselor economice şi cele financiare permit aprecierea
solvabilităţii şi lichidităţii întreprinderii. Analiza solvabilităţii, pe diverse paliere, serveşte la
aprecierea capacităţii întreprinderii de a-şi plăti datoriile pe măsura scadenţei acestora iar
aprofundarea demersului prin analiza lichidităţii va releva capacitatea ei de utiliza
disponibilităţile în viitorul apropriat, după achitarea obligaţiilor scadente, aferente acelei
perioade.
Activarea întreprinderii într-un mediu dinamic, ale cărui oportunităţi şi constrângeri se
modifică continuu, impune o capacitate adecvată de adaptare, o anumită flexibilitate a acesteia.
Flexibilitatea întreprinderii reprezintă marja de manevră în ceea ce priveşte deciziile de investire
şi finanţare, cu un spectru larg de probleme, ce cuprinde stabilirea şi adaptarea portofoliului de
produse, piţele, clienţii, capacitatea de producţie, resursele financiare angajate.
Modificarea poziţiei financiare permite evaluarea eficienţei activităţilor sale de exploatare,
financiare şi de investiţii în perioada trecută, a capacităţii sale de a genera numerar şi echivalente
şi a nevoilor sale de utilizare a acestor fluxuri.
Întreaga problematică a analizei poziţiei financiare vizează constituirea capitalului
întreprinderii şi eficienţa rotaţiei sale. În cadrul acestui proces se constată o serie de stări şi
corelaţii. „Echilibrul financiar vizează un ansamblu de corelaţii ce se formează în procesul de
rotaţie a capitalului”1. Între asigurarea echilibrului financiar şi rentabilitate există relaţii de
interdependenţă, în sensul că, eficienţa modului de asigurare a echilibrului financiar constituie
premisa rentabilităţii, care la rândul său permite realizarea echilibrului financiar.
1
D.Mărgulescu (coordonator) – Analiza economico-financiară a întreprinderii, metode şi tehnici, Ed.Tribuna
Economică, Bucureşti, 1994, pag.268,
1
Analiza poziţiei financiare Conf.univ.dr.Monica Petcu
2. Sursele informaţionale utilizate în analiza poziţiei financiare

Principalele surse informaţionale utilizate în analiza poziţiei financiare sunt:
• situaţiile financiare anuale:
o bilanţ;
o contul de profit şi pierdere;
o situaţia modificării capitalului propriu;
o situaţia fluxurilor de numerar;
o politici contabile şi note explicative;
• raportul administratorilor;
• alte informaţii externe.
Bilanţul
Bilanţul reflectă situaţia financiară a întreprinderii la un moment dat, constituind
principala sursă de apreciere a poziţiei financiare a întreprinderii. Bilanţul prezintă valoric
relaţiile dintre mijloacele economice gestionate de către titularul patrimoniului şi sursele de
finanţare a acestor mijloace. Totodată, prin bilanţ este reflectat rezultatul anual generat de
gestionarea mijloacelor economice antrenate în procesele economico–financiare derulate prin
activitatea sa.
„Bilantul prezintă o imagine a întreprinderii ca deţinătoare a unor resurse sau active a
căror valoare este egală cu valoarea drepturilor asupra acestora sau a surselor lor de
provenienţă”2. Ca urmare, bilanţul poate fi abordat din două puncte de vedere: economic şi
juridic.
Din punct de vedere economic, bilanţul este definit ca totalitatea resurselor deţinute de
întreprindere şi modul de utilizare al acestor resurse, respectiv valoarea activelor şi provenienţa
acestora. Interpretarea economică dată bilanţului se transpune sintetic prin ecuaţia:
UTILIZĂRI = RESURSE
Fig. 1. Abordarea bilanţului contabil din punct de vedere economic
Conţinutul noţiunii de „resurse” fiind definit ca datorii ale întreprinderii faţă de

proprietari şi faţă de creditori,
RESURSE DATORII DATORII FAŢĂ DE PROPRIETARI
DATORII FAŢĂ DE CREDITORI
Fig. 2. Structura datoriilor întreprinderii
iar cel al „utilizărilor“ de bunuri economice deţinute de întreprindere, ecuaţia de mai sus
echivalează cu:
ACTIV = PASIV
Fig. 3. Prezentarea ecuaţiei de echilibru a bilanţului contabil
Astfel, se poate defini bilanţul ca document contabil de sinteză prin care se prezintă
2
B. E. Needles, Jr., H.R.Anderson, J.C.Caldwell – Principiile de bază ale contabilităţii, Ed 5, Editura Arc 2001, pag
24.
2
elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului.

Relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale unei întreprinderi, aşa cum sunt
prezentate în bilanţ, caracterizează poziţia financiară a întreprinderii.
În accepţiunea juridică, bilanţul contabil este definit ca fiind documentul de sinteză ce
reflectă drepturile de proprietate şi creanţă ale întreprinderii pe de o parte, iar pe de altă parte
datoriile întreprinderii faţă de proprietari şi creditori.
Structural, bilanţul prevăzut de OMFP nr. 3055/2009 prevede evidenţierea activelor în

ordinea inversǎ a lichiditǎţii: active imobilizate şi active circulante, iar a datoriilor în funcţie de
exigibilitatea lor, în datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an şi datorii ce
trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an.
A Active imobilizate
I. Imobilizǎri necorporale
II. Imobilizǎri corporale
III. Imobilizǎri financiare
B Active circulante
I. Stocuri
II. Creanţe
III. Investiţii financiare pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bǎnci
C Cheltuieli în avans
D Datorii ce trebuie plǎtite într-o perioadǎ de un an
E Active circulante nete , respectiv datorii curente nete
F Total active minus datorii curente
G Datorii ce trebuie plǎtite într-o perioadǎ mai mare de un an
H Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
I Venituri în avans
J Capital şi rezerve
I. Capital subscris
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Rezultatul reportat
VI. Rezultatul exerciţiului financiar
Tipuri de bilanţ şi utilitatea lor în analiza financiară

Supus regulilor contabile şi fiscale, bilanţul contabil prezintă limite în evaluarea poziţie
financiare a întreprinderii. Ca urmare, analiştii financiari au propus noi formate care să răspundă
mai bine cerinţelor de apreciere a stării de sănătate financiară a unei întreprinderi. Principalele
bilanţuri utilizate în analiza financiară sunt:
- bilanţul financiar (patrimonial);
- bilanţul funcţional.
Bilanţul financiar
Construcţia bilanţului financiar are la bază optica evaluării economice a elementelor
patrimoniale şi financiare, incluzând activele şi resursele de care dispune întreprinderea pentru
desfăşurarea activităţii, indiferent de regimul juridic al deţinerii activelor. Totodată, în elaborarea
acestui format de bilanţ se ţine cont de lichiditatea şi exigibilitatea reală a elementelor, astfel
încât:
3
• activele sunt grupate în funcţie de lichiditate:

o active imobilizate (AI), care cuprind toate imobilizările cu lichiditate mai mare
de 1 an;
o active circulante (AC), care cuprind toate imobilizările cu lichiditate mai mică de
1 an;
• resursele sunt structurate în funcţie de exigibilitate :
o datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an (DTS);
o datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an (DTML);
o capital şi rezerve (C).
Prin formatul de bilanţ impus de OMFP nr. 3055/2009 se prevede delimitarea datoriilor
pe termen scurt de cele pe termen mediu şi lung, facilitând elaborarea bilanţului financiar, sub
rezerva reclasării şi retratării unor elemente.
Reclasări ale elementelor bilanţiere :

- excluderea din activul imobilizat a activele fictive (cheltuieli de constituire,
cheltuielile de dezvoltare ce nu se pot concretiza). Modificarea corespunzătoare a
resurselor se realizează la nivelul capitalului propriu;
- prezentarea activelor la valoarea de piaţă şi corectarea corespunzătoare a capitalurilor
proprii;
- includerea imobilizărilor financiare cu lichiditate mai mică de un an în investiţii
financiare pe termen scurt şi invers;
- includerea creanţelor cu lichiditate mai mare de un an în active imobilizate;
- tratarea cheltuielilor înregistrate în avans fie ca active imobilizate, fie ca active
circulante, în creanţe, în funcţie de lichiditate;
- includerea veniturilor înregistrate în avans în datorii cu exigibilitate mai mare sau mai
mică de un an, după caz;
- includerea în capital a subvenţiilor nete pentru investiţii aferente terenurilor şi
mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit; impozitele aferente sunt incluse în datorii;
- excluderea simultană a capitalului subscris şi nevărsat atât din capitalul social al
întreprinderii, cât şi din creanţe, din decontările cu asociaţii privind capitalul;
- includerea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli fie în datorii ce trebuie plătite
într-o perioadă până la un an, fie în datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare
de un an, în funcţie de exigibilitate.
Retratări ale elemntelor financiar – patrimoniale:

- locaţia precum şi leasingul operaţional sunt contracte prin care întreprinderile
utilizează active, care din punct de vedere juridic nu sunt proprietatea acestora.
Normele contabile prevăd ca elementele aferente acestor contracte să nu fie
evidenţiate în bilanţ. Aprecierea reală a situaţiei economice a întreprinderii impune
rectificarea bilanţului contabil prin înscrierea în activ a valorii contabile nete a
bunului închiriat sau deţinut pe baza unui contract de leasing operaţional şi la datorii a
valorii cumulate a redevenţelor şi, respectiv ratelor de leasing operaţional;
- efectele scontate neajunse la scadenţă constituie elemente ce trebuie luate în
considerare în evaluarea situaţiei economico-financiare a întreprinderii.
Raţionamentele acestei afirmaţii constau în aceea că, deşi nu mai figurează în bilanţul
contabil, ele menţin răspunderea întreprinederii până la scadenţă, şi că scontarea
efectelor comerciale are semnificaţia apelării la credite bancare pe termen scurt. Se
impune astfel, rectificarea bilanţului contabil prin includerea în creanţe, a efectelor
scontate neajunse la scadenţă şi în resurse, a creditelor bancare corespunzătoare.
4
Construirea acestui bilanţ se face înaintea repartizării profitului.

Principiile de elaborare a acestui format de bilanţ au în vedere participarea la finanţarea
activităţii întreprinderii şi axează analiza pe patrimoniul întreprinderii, ca garanţie a creditorilor
şi proprietarilor acesteia.
Principalii indicatori de apreciere a echilibrului financiar determinaţi pe baza bilanţului
financiar sunt: patrimoniu net, ratele de structură patrimonială şi financiară, vitezele de rotaţie a
elementelor bilanţiere, fondul de rulment, ratele de lichiditate şi solvabilitate.
Bilanţul funcţional
Constituirea întreprinderii şi desfăşurarea activităţii acesteia presupune fluxuri de resurse şi
alocări. Analiza nevoilor întreprinderii şi a modului lor de finanţare se realizează cu ajutorul
bilanţului funcţional, care are la bază delimitarea şi analiza ciclurilor de funcţionare a
întreprinderii. Această abordare a activităţii întreprinderii este realizată din optica continuităţii
activităţii, evaluând contribuţia fiecărei funcţii la asigurarea echilibrului financiar.
Principalele cicluri de funcţionare delimitate în activitatea întreprinderii prin demersul
funcţional sunt:
- ciclul operaţiilor de investiţii;
- ciclul operaţiilor de finanţare;
- ciclul operaţiilor curente;
- ciclulu operaţiilor de trezorerie.
Fiecărui ciclu de funcţionare îi sunt specifice anumite fluxuri de alocări şi resurse implicate
de realizarea operaţiilor respective:
• ciclul de investiţie - cuprinde operaţiile de investiţie şi de dezinvestiţie, efectuate de
întreprindere. Aceste operaţii implică alocări ce angajează întreprinderea pe termen lung,
considerate aciclice sau stabile, constituind elemente ale deciziei strategice a acesteia;
• ciclul de finanţare - fluxurilor de utilizări implicate de ciclul de investiţie, le sunt
asociate fluxuri corespunzătoare de resurse. Angajarea pe termen lung a întreprinderii,
presupune, pentru asigurarea echilibrului financiar, apelarea la resurse financiare cu
exigibilitate corespunzătoare, respectiv la resurse stabile, aciclice, constituite, în
principal, din elementele capitalurilor proprii şi împrumuturi pe termen mediu şi lung;
• ciclul de exploatare – cuprinde operaţiile de aprovizionare - producţie - comercializare,
care implică utilizări sub forma stocurilor de materii prime şi materiale, producţie în curs
de execuţie, produse finite, mărfuri precum şi creanţelor de exploatare. Resursele de
finanţare a acestor nevoi sunt reprezentate de datorii faţă de furnizorii de exploatare şi
alte datorii de exploatare. Alocările şi resursele implicate în acest ciclu de funcţionare a
întreprinderii angajează întreprinderea pe termen scurt, fiind considerate ciclice;
• ciclul de trezorerie – trezoreria se determină ca diferenţa între activele de trezorerie,
reprezentate de sumele din casă şi conturile la bănci şi datoriile de trezorerie, reprezentate
de creditele pe termen scurt. Ca atare, acest ciclu cuprinde operaţiile privind deţinerea şi
plasarea disponibilităţilor întreprinderii şi apelarea la credite pe termen scurt, în caz de
necesitate.
Structura bilanţului funcţional se prezintă astfel :
Active aciclice (stabile) Resurse aciclice (stabile)

Active ciclice din exploatare Resurse ciclice din exploatare
Active ciclice din afara exploatării Resurse ciclice din afara exploatării
Active de trezorerie Trezoreria de pasiv
5
Principalele divergenţe dintre bilanţul financiar şi cel funcţional, care constituie

elementele de originalitate ale acestora constau în 3 :
- principiile diferite de evaluare a elementelor bilanţiere, respectiv la valoarea brută, pentru a
reflecta eforturile investiţionale, în optica funcţională şi la valoarea netă, pentru a permite
aprecierea valorii contabile, în optica patrimonială. Evidenţierea activelor la valoarea brută
prin includerea amortizării şi provizioanelor în valoarea activelor imobilizate şi a
provizioanelor de depreciere în valoarea stocurilor şi creanţelor presupune o retratare
corespunzǎtoare a resurselor, în sensul includerii valorii ajustărilor efectuate în capital. De
asemenea, specifică abordării funcţionale este includerea dobânzii în valoarea datoriilor ce le
implică;
- în bilanţul funcţional se remarcă o destindere a rigorii aplicării principiului prudenţei,
predominant în optica financiară, prin:
o includerea în imobilizări a unor cheltuieli cu efecte pe termen mediu şi lung
(cheltuieli de constituire, de dezvoltare); aceasta presupune în contrapartidă,
integrarea valorii acestor elemente în resurse proprii, contrar bilanţului financiar care
le ignoră, considerându-le active fictive, diminuând atât activul cât şi pasivul
bilanţier;
o includerea tuturor provizioanlor, indiferent de natura lor (pentru depreciere sau pentru
riscuri şi cheltuieli) şi de scadenţă în cadrul resurselor proprii – capital, deci ca
resurse durabile;
- contrar principiului lichidităţii, specific bilanţului financiar, principiul functionalitǎţii
prevede menţinerea elementelor în postul înscris la origine, fără a ţine seama de realizarea
acestora în timp. Astfel, în ceea ce priveşte resursele pe termen mediu şi lung, scadanţele mai
mici de un an ale acestora nu sunt retratate şi incluse în datorii pe termen scurt, ele rămând să
figureze în postul de origine, în care au fost înscrise iniţial, în timp ce datoriile de exploatare
cu scadenţe mai mari de un an nu figurează, ca în analiza patrimonială , în resurse durabile .
Construirea acestui bilanţ se face după repartizarea profitului.

Echilibrul financiar în concepţie funcţională presupune corelarea resurselor cu nevoilor pe
care le finanţează pe o durată de viaţă similară. Astfel, activele stabile trebuie finanţate din
resurse stabile, iar activele ciclice din resurse ciclice. Datorită decalajelor dintre operaţiile
aferente ciclului de exploatare această corelare nu se respectă, continuitatea activităţii implicând
nevoi permanente de resurse aferente activităţii curente. Asigurarea echilibrului financiar
presupune acoperirea acestei nevoi din resurse stabile şi asigurarea unui anumit nivel al
trezoreriei.
Principalii indicatori de analiză a echilibrului financiar în concepţie funcţională sunt: fondul
de rulment net global, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă.
Contul de profit şi pierdere

Sursa informaţională de bază în caracterizarea sintetizatoare a rentabilităţii, ca formă a
performanţei întreprinderii, este contul de profit şi pierderi.
Contul de profit şi pierderi este un raport financiar ce furnizează informaţii cu privire la
rezultatele activităţii întreprinderii; el permite măsurarea performanţelor întreprinderii prin
abordarea profitului din punct de vedere economic, respectiv ca diferenţă între venituri şi
cheltuieli, cu incidenţă directă asupra poziţiei financiare a întreprinderii.
Situaţia modificării capitalurilor proprii

Situaţia modificării capitalului propriu evidenţiază evoluţia averii proprietarilor pe
3
M.Petcu – Analiza economico-financiară a întreprinderii, Ed. Economică, Bucureşti, 2003, pag.447.
6
parcursul unui exerciţiu financiar.
Situaţia fluxurilor de numerar

Situaţia fluxurilor de trezorerie reprezintă un raport financiar care sintetizează informaţii
privind abilitatea întreprinderii de a genera numerar şi echivalente de numerar, a momentului şi
siguranţei concretizării lor, precum şi a necesităţilor de utilizare a acestora. În analiza poziţiei
financiare a întreprinderii, modificările intervenite în mijloacele băneşti ale întreprinderii
generate de activitatea de exploatare, de investiţii şi de finanţare, permit aprecierea performanţei
realizate, cu efecte directe asupra capacităţii de plată, a stării de lichiditate şi solvabilitate.
Informaţiile oferite prin situaţia fluxurilor de trezorerie permit totodată cunoaşterea politicii de
investiţii, a structurii financiare cât şi a capacităţii întreprinderii de a influenţa valorile şi
momentul de apariţie a fluxurilor de numerar.
Politicile contabile şi notele explicative

Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile
utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute .
Prezentarea politicilor contabile adoptate de întreprindere pentru a determina valorile
elementelor din bilanţ, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exerciţiu, ale fluxurilor de
trezorerie şi modificărilor capitalului propriu permite o înţelegere într-o mai mare măsură a
modului de gestionare a patrimoniului întreprinderii.
Raportul administratorilor
Raportul administratorilor este un document care conţine explicaţii şi aprecieri privind
activitatea întreprinderii.
Alte informaţii externe

Aprecierea mai corectă a capacităţii întreprinderii de exploatare a oportunităţilor şi de
minimizare a efectelor constrângerilor manifestate, de gestionare optimă a resurselor, a stării de
performanţă, în general, este asigurată prin agregarea într-un sistem unitar atât a informaţiilor
preluate din mediul intern al întreprinderii cât şi din mediul extern, în toate dimensiunile sale:
micromediu, mediul sectorial, macromediu.
3. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii

Analiza structurii resurselor întreprinderii se realizează cu ajutorul ratelor calculate ca raport
între un element/grup de elemente bilanţiere şi totalul grupului de elemente sau
activului/pasivului, pe baza bilanţului financiar.
Construirea portofoliului de active şi alegerea modului lor de finanţare sunt determinate de
factori tehnci, în funcţie de specificul activităţii, economici, financiari şi juridici. Ca atare, ratele
de structură a patrimoniului evidenţiază aspecte complexe vizând caracteristicile sectoriale,
gestiunea întreprinderii, fiind deosebit de utile în evaluarea trendurilor înregistrate, în sesizarea
sensurilor şi intensităţilor abaterilor faţă de mediile sectoriale şi principalii concurenţi şi luarea
deciziilor corective în consecinţă.
Ratele de structură a activului

Având în vedere structura activelor şi modul de alocare a capitalurilor, se pot calcula, în
principal, următoarele rate de structură a activului :
- rata activelor imobilizate ( RAI ) :
7
Active imobilizate
RAI = -------------------------- x 100
Activ total
Această rată evidenţiază ponderea elementelor stabile ale întreprinderii care vor produce
beneficii economice pe o perioadă mai mare de un an.
Mărimea acestei rate permite aprecierea riscului asumat de investitori şi a flexibilităţii
financiare a întreprinderii. Cu cât valorile acestei rate sunt mai ridicate cu atât imobilizarea
resurselor financiare este mai însemnată şi, ca atare, riscul activităţii este mai ridicat iar
flexibilitatea financiară mai redusă. Constituirea activului întreprinderii, mai ales în sectoarele
productive, care implică imobilizări importante şi adaptări contiunue la mutaţiile tehnice şi
tehnologice, presupune fundamnetări strategice minuţioase.
În efectuarea comparaţiilor în timp, la nivelul aceleiaşi întreprinderi sau în raport cu
concurenţii şi mediile sectoriale, pentru asigurarea relevanţei informaţionale, trebuie ţinut cont
de politicile contabile şi fiscale adoptate (metodele de amortizare utilizate şi continuitatea
aplicării lor în timp, reevaluarea activelor etc.).
Pornind de la structura activelor imobilizate se pot construi :
rata imobilizărilor necorporale (R IN) :
Imobilizări necorporale
RIN = ----------------------------- x 100
Activ total
O pondere ridicată a activelor intangibile evidenţiază interesul pentru achiziţia sau

producerea de astfel de imobilizări, fiind specifică întreprinderilor mari care dispun de resurse
financiare suficient de semnificative pentru a le aloca în patente, licenţe, a susţine activităţi de
dezvoltare. Aprecierea eficienţei activităţii de dezvoltare este dificilă, presupunând luarea în
considerare a caracterului cercetării: fundamentală, aplicativă, aplicare în producţie, a stadiilor
de elaborare sau aplicare a proiectelor.
rata imobilizǎrilor corporale ( RIC ) :
Imobilizări corporale
RIC = --------------------------- x 100
Activ total
Această rată ia valori diferite în funcţie de specificul sectorului în care activează

întreprinderea analizată, fiind consecinţa deciziilor de selecţie a proiectelor de investiţii creatoare
de valoare.
O ratǎ ridicatǎ a imobilizărilor corporale trebuie interpretată cu atenţie: pe de-o parte ea
relevă existenţa unui risc ridicat asumat de către proprietari, ca urmare a lichidităţii scăzute a
acestor active, căruia îi corespunde în contrapartidă speranţa obţinerii unui profit satisfăcător, iar
pe de altă parte, menţinerea competitivităţii tehnologice într-un mediu dinamic presupune
modificări sistematice ale dotărilor tehnice.
rata imobilizǎrilor financiare ( RIF ) :
Imobilizǎri financiare
RIF = --------------------------- x 100
Activ total
Întreprinderile mari, care beneficiază de situaţii financiare bune, prevăd în strategia lor,
investirea în titlurile financiare ale altor entităţi. Logica financiară a acestor plasamente pe
termen lung rezidă în teoria marginalităţii, conştientizându-se limitele dezvoltării interne în
condiţii de eficienţă în creştere.
8
- rata activelor circulante ( RAC ) :
Active circulante
RAC = ------------------------ x 100
Activ total
Desfăşurarea activităţii întreprinderii implică constituirea la nivelul întreprinderii a diferite

categorii de stocuri, a căror conversie în lichidităţi, pentru recuperarea capitalului investit şi
obţinerea de profit, presupune transformarea în creanţe şi realizarea ca disponibilităţi.
Importanţa mărimii acestei rate în procesul decizional este cu atât mai mare cu cât capitalul
de lucru este finanţat într-o proporţie semnificativă din credite pe termen scurt.
Analiza ratei activelor circulante poate fi detaliată pe elemente componente, în funcţie de
poziţia în cadrul conversiei în numerar, relevând informaţii utile complexe:
rata stocurilor ( RS ):
Stocuri Stocuri
RS = -------------------- x 100 sau -------------------- x 100
Activ total Active circulante
Asigurarea echilibrului financiar este direct dependentă de decizia de alocare a capitalului

în diverse proiecte de investiţii şi în capitalul de lucru aferent. Gestiunea stocurilor constituie o
variabilă importantă a acestui proces, vizând, în acest context teoretic, aspecte complexe privind
abaterile în raport cu starea considerată optimă sau cu media sectorială, existenţa stocurilor cu
mişcare lentă sau fără mişcare, dificultăţi în asigurarea continuităţii şi ritmicităţii activităţii, cu
incidenţe asupra performanţelor şi poziţiei financiare a întreprinderii.
În funcţie de specificul sectorului de activitate aceste rate pot lua valori diferite. Astfel:
- în cadrul întreprinderilor producătoare se identifică trei mari categorii de stocuri: de
materii prime, de producţie în curs de execuţie, de produse finite;
- întreprinderile din sfera distribuţiei prezintǎ o preponderenţǎ a stocurilor de mǎrfuri;
- în întreprinderile prestatoare de servicii rata stocurilor prezintǎ valori scǎzute.
Analiza acestei rate poate fi aprofundată structural, pe componente de stocuri (materii
prime, materiale, produse în curs de execuţie, produse finite, mǎrfuri).
rata creanţelor ( RC ) :
Creanţe Creanţe
RC = -------------- x 100 sau ---------------------- x 100
Aprecierea acestei rate trebuie făcută în contextul specificului şi uzanţelor sectoriale,

relevând aspecte privind: puterea de negociere cu clienţii, natura creanţelor, gradul de certitudine
a încasǎrii lor (certe şi incerte), termenul de încasare, respectiv durata de imobilizare etc.;
rata investiţiilor financiare pe termen scurt ( RIFTS ):

Investiţii financiare pe termen scurt IFTS
RIFTS = ---------------------------------------------- x 100 sau ----------------- x 100
Eficienţa gestiunii trezoreriei poate fi evaluată pe baza abilităţii întreprinderii de a plasa

pe termen scurt excedentele de resurse financiare temporare în diverse titluri financiare în
vederea obţinerii unor câştiguri financiare;
9
rata casei şi conturilor la bǎnci ( RCCB ):

Casa şi conturi la bǎnci Casa şi conturi la bănci
RCCB = ---------------------------- x 100 sau --------------------------- x 100
Valorile acestei rate trebuie interpretate cu atenţie în timp, în sensul că pe termen scurt o
valoare ridicată a sa relevă o capacitate de plată bună a întreprinderii, în timp ce, pe termen lung,
această situaţie poate releva imobilizarea resurselor financiare şi costuri de oportunitate.
Ratele de structură financiară

Procurarea resursele economice necesare activităţilor întreprinderii implică resurse
financiare, al căror cost şi proporţii au o incidenţă directă asupra poziţiei financiare a acesteia.
Diferitele rate de structură a resurselor financiare relevă importanţa şi evoluţia în timp a
orientărilor politicii de finanţare.
Aprecierea structurii financiare presupune calcularea următoarelor rate :
rata autonomiei financiare ( RAF ) :
Capital propriu
RAF = -------------------------- x 100
Pasiv total
Valorile optime ale acestei rate – care asigură autonomia decizională a întreprinderii –
trebuie să fie de 1/3.
Extinderea analizei presupune calcularea unor variante de rate suplimentare utile în
aprecierea echilibrului financiar, prin corelarea diverselor resurse financiare. Calcularea ratei
autonomiei financiare la termen (RAFT) se poate face în două ipostaze :
Capital propiu
• RAFT = ------------------------ x 100
Capital permanent
Se indică ca optim raportul de 1/2 a celor două elemente.
Capital propiu
• RAFT = --------------------------------------------------------------------- x 100
Datorii ce trebuie plǎtite într-o perioadǎ mai mare de un an
Valoarea optimă a acestui raport este de 100%.
Valorile acestor rate evidenţiază raporturile existente între resursele proprii şi datorii,
semnalând aspecte complexe vizând: nivelul de performanţă al activităţii, disponibilitatea
asociaţilor/acţionarilor de a suplimenta aporturile la capital, abilitatea întreprinderii de a-şi
procura resurse externe (noi acţionari, diverse împrumuturi). Totodată, această rată permite
evaluarea capacităţii de îndatorare a întreprinderii.
10
- rata stabilitǎţii financiare ( RSF ) :
Capital permanent
RSF = --------------------------- x 100
Pasiv total
Această rată este deosebit de utilă în aprecierea echilibrului financiar, evidenţiind

importanţa finanţării stabile a nevoilor întreprinderii.
- rata îndatorǎrii ( RI ) :
Datorii
RI = -------------- x 100
Pasiv
Analiza gradului de îndatorare se efectueazǎ prin evaluarea importanţei datoriilor,

indiferent de exigibilitatea şi natura lor, în raport cu totalul pasivului, reflectând cât din valoarea
patrimoniului este finanţată din credit. Această rată evidenţiazǎ aspecte referitoare la politica
financiarǎ a întreprinderii şi la riscul financiar asumat în anumite condiţii de exploatare.
Fiind complementară ratei autofinanţării, valorile optime ale ratei îndatorării trebuie să se
situeze sub 2/3.
În funcţie de exigibilitatea datoriilor, se pot construi următoarele rate:
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
RI = -------------------------------------------------------------------------- x 100
Capital permanent
Datorii
RI = --------------------- x 100
Capital propriu
În funcţie de activele finaţate, se pot determina rate ale îndatorării specifice. O astfel de
rată o reprezintă rata de îndatorare a activelor de exploatare, calculată pe baza relaţiei:
Credite pe termen scurt de trezorerie
RI = ------------------------------------------------x 100
Active circulante - disponibilităţi
Această rată caracterizează gradul de participare a creditului la finanţarea activelor

circulante, fiind dependentă de rentabilitatea activităţii de exploatare, de vitezele de rotaţie a
activelor circulante.
Estimarea riscului privind rambursarea împrumuturilor şi a obligaţiilor aferente
presupune determinarea perioadei necesare rambursării datoriilor pe baza capacităţii beneficiare
a întreprinderii (capacitatea de autofinaţare) şi a fluxurilor de trezorerie:
Datorii totale (sau datorii pe termen mediu şi lung )

capacitatea de rambursare = ----------------------------------------------------------------- x 100
Capacitatea de autofinanţare
11
Analiza structurii financiare relevă aspecte complexe vizând atât eficienţa activităţii de
exploatare, cât şi diferitele interese ale decidenţilor în procesul de finanţare:
- acţionarii/asociaţii, în condiţiile unei activităţi eficiente, ce generează rate ale rentabilităţii
economice superioare costului îndatorării, se vor orienta spre valori ridicate ale ratei de
îndatorare – cu luarea în considerare însă a eforturilor însemnate pe care le implică această formă
de finanţare;
- creditorii se vor orienta spre întreprinderile cu rate de îndatorare mai reduse, care să poate face
faţă serviciului financiar presupus de datorie (achitarea dobânzilor şi rambursarea anuităţilor
scadente);
- managerii, în implementarea liniilor strategice prevăzute, vor apela la credite pentru depăşirea
situaţiilor de dificultate apărute în derularea activităţii curente.
Exemplu: se analizează structura patrimonială a S.C. XYZ S.R.L., care activează în domeniul
producerii de confecţii, având în vedere informaţiile bilanţiere:
lei
Nr.crt Indicatori Valori
n-1 n
1. Active totale 34.460 40.600
1.1. Active imobilizate 20.600 22.300
1.1.1. Active imobilizate necorporale 2.000 1.800
1.1.2. Active imobilizate corporale 18.100 20.000
1.1.3. Active imobilizate financiare 500 500
1.2. Active circulante 13.860 18.300
1.2.1. Stocuri 10.710 13.700
1.2.1.1. Stocuri de materii prime şi materiale 3.150 4.500
1.2.1.2. Stocuri de produse finite 7.160 8.900
1.2.1.3. Stocuri de mărfuri 400 300
1.2.2. Creanţe 2.500 3.800
1.2.3. Investiţii financiare pe termen scurt
1.2.4. Casa şi conturi la bănci 650 800
2. Resurse totale 34.460 40.600
2.1. Datorii cu scadenţă mai mică de un an 6.500 7.800
2.2. Datorii cu scadenţă mai mare de un an 2.960 3.300
2.3. Capital propriu 25.000 29.500
Valorile ratelor patrimoniale sunt prezentate în tabelul următor:

%
Nr.crt. Rate patrimoniale Valori
n-1 n
1. Rata activelor imobilizate 59,78 54,93
1.1. Rata imobilizărilor necorporale 5,80 4,43
1.2. Rata imobilizărilor corporale 52,52 49,26
1.3. Rata imobilizărilor financiare 1,45 1,23
2. Rata activelor circulante 40,22 45,07
2.1. Rata stocurilor 31,08 33,74
2.1.1. Rata stocurilor de materii prime şi materiale 9,14 11,08
2.1.2. Rata stocurilor de produse finite 20,78 21,92
2.1.3. Rata stocurilor de mărfuri 1,16 0,74
12
2.2. Rata creanţelor 7,25 9,36

2.3. Rata disponibilităţilor băneşti 1,89 1,97
3. Rata stabilităţii financiare 81,14 80,79
4. Rata autonomiei financiare 72,55 72,66
5. Rata autonomiei financiare la termen 89,41 89,94
6. Rata îndatorării 27,45 27,34
Din datele prezentate în tabel se observă, specific obiectului de activitate, o pondere

ridicată a imobilizărilor corporale în totalul activelor întreprinderii. Ponderea redusă a
imobilizărilor financiare relevă interesul societăţii pentru dezvoltarea internă. Analiza structurală
evidenţiază o imobilizare semnificativă de resurse şi în stocurile întreprinderii, în special la
nivelul activităţii de producţie, evidenţiind necesitatea luării de măsuri corective în ceea ce
priveşte corelarea activităţii de producţie cu cea de comercializare.
Analiza structurală a resurselor de finanţare a activităţii întreprinderii relevă o autonomie
financiară ridicată şi, complementar, o rată a îndatorării sub limita considerată optimă. Majorarea
rentabilităţii financiare pe seama efectului de pârghie financiară, în condiţiile unei rentabilităţi
economice superioare ratei dobânzii, impune o apelare într-o măsură mai mare la îndatorare.
Corelând resusele de finanţare cu nevoile aferente se pot face remarci cu privire la modul
de finanţare. În acest sens, se constată un excedent de resurse permanente în raport cu nevoile
corespunzătoare (rata stabilităţii financiare este superioară ratei imobilizărilor), utilizat în
finanţarea activităţii curente, la nivelul căreia se înregistrează o nevoie superioară resurselor
constituite (rata stocurilor şi creanţelor este superioară ratei datoriilor curente). Rata
disponibilităţilor băneşti se menţine la un nivel scăzut, dar în creştere. Eficientizarea situaţiei
impune monitorizarea atentă a recuperării capitalului alocat activităţii de exploatare, prin
creşterea vitezelor de rotaţie a stocurilor şi creanţelor.
4. Activul net
Activul net reprezintă interesul rezidual al proprietarilor în activele întreprinderii după
deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avuţiei acestora ca urmare a alocării şi implicării
capitalurilor în activitatea sa.
Activul net poate fi determinat pe baza a două metode:
a.) metoda sintetică:
An = At − D
unde:
An = activul net
At = active totale
D = datorii totale
Valoarea patrimonială a unei întreprinderi coincide cu activul net contabil, respectiv cu

capitalurile proprii determinate ca diferenţă între activul total constituit şi datoriile totale
contractate. Constituirea şi dezvoltarea întreprinderii implică aporturi de resurse necesare
susţinerii financiare a activelor necesare desfăşurării activităţii fundamentate pe baza deciziei
strategice. Apelarea la diverse surse financiare în funcţie de costul, accesul şi disponibilitatea
acestora generează atât efecte directe asupra patrimoniului net (prin mărimea şi durata datoriilor
asumate), cât şi efecte indirecte (prin costul resurselor).
În mărimi relative, patrimoniul net este sinonim cu rata solvabilităţii globale a
întreprinderii, calculată ca raport între activele totale şi datorii.
Evoluţia patrimoniului net se poate explica prin compararea dinamicii activelor totale cu
cea a datoriilor totale, precum şi prin modificările intervenite în structura acestora.
13
b.) metoda aditivă:

An = K s + R z + Rr + Re − Rrep
Activul net, în acest caz, se determină prin însumarea surselor proprii de finanţare a
întreprinderii: capital social ( K s ), rezerve ( R z ), rezultat reportat ( Rr ) şi rezultatul exerciţiului
( Re ) corectat cu repartizările efectuate din acesta în cursul exerciţiului respectiv ( Rrep ).
Principalele operaţii de modificare a capitalurilor proprii pot fi generate atât prin
activitatea internă a întreprinderii cât şi prin aportul extern al proprietarilor.
Decizia de majorare a capitalurilor proprii prin noi aporturi ale proprietarilor, deşi asigură
autonomia financiară a întreprinderii, implică un triplu efect de diluare: a câstigului pe acţiune, a
valorii contabile a acţiunilor/părţilor sociale, precum şi a puterii, în cazul în care nu se ,menţin
proporţiile de participare iniţială la capital.
Calitatea gestiunii resurselor implicate în activitatea întreprinderii, concretizată în profit
sau pierdere, constituie sursa proprie internă de afectare a capitalurilor proprii. Cronicizarea
stării de contraperformanţă se concretizează în decapitalizarea întreprinderii şi o remunerare şi
recuperare a capitalului necorespunzătoare. Asigurarea eficienţei prin desfăşurarea unei activităţi
rentabile, majorează capacitatea de creştere a avuţiei proprietarilor, implicit capitalul rezidual şi
capacitatea de remunerare a acestora.
Deţinerea resurselor implică un rezultat de natura câştigurilor şi pierderilor nerecunoscute
în contul de profit şi pierdere, care generează variaţia capitalurilor proprii. În cadrul acestor
elemente de rezultat, se includ rezervele din reevaluare şi efectele modificărilor metodelor
contabile.
Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizărilor corporale, constituie
componente ale capitalului propriu, solicitate de necesitatea reflectării imaginii fidele a valorii
patrimoniului. Luarea în considerare a rezervelor din reevaluare în determinarea rezultatului
global obţinut la nivelul întreprinderii este impusă de necesitatea aprecierii eficienţei deciziei
strategice de realizare corespunzătoare a obiectivelor în vederea îndeplinirii menirii asumate.
Surplusul din reevaluare poate fi transferat direct în rezultatul reportat la realizare,
respectiv la cedarea sau casarea activului, fiind utilizat pentru acoperirea pierderilor sau
remunerarea proprietarilor.
Potrivit principiului permanenţei metodelor, întreprinderea trebuie să asigure
continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi
prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a
informaţiilor contabile. „ Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de
lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile
referitoare la operaţiunile întreprinderii” 4.
Rezervele constituite prin modificările politicilor contabile sunt elemente ale capitalurilor
proprii, cu caracter nemonetar, influenţând avuţia proprietarilor, ce rămân la dipoziţia
întreprinderii pe toată durata de funcţionare a acesteia.
5. Analiza ratelor de rotaţie a elementelor patrimoniale

Ratele de rotaţie a elementelor patrimoniale
Aprecierea gestiunii întreprinderii presupune analiza comportamentului elementelor
patrimoniale, din punct de vedere al importanţei şi al duratei lor în cadrul circuitului economic.
4
OMFP nr. 3005 din 2009
14
În această abordare, complementar informaţiilor furnizate de ratele de structură, se calculează şi

analizează ratele de rotaţie a elementelor patrimoniale.
Vitezele de rotaţie se exprimă în zile sau număr de rotaţii, evidenţiind aspecte complexe
referitoare la specificul şi durata ciclului de exploatare, gestiunea elementelor patrimoniale şi la
factorii conjuncturali ce pot afecta activitatea întreprinderii.
Vitezele de rotaţie în zile a elementelor patrimoniale se determinǎ ca raport între stocul
mediu al elementului analizat şi fluxul asociat acestuia pe un anumit interval analizat (T):
- pentru stocurile de materii prime şi materiale:
Stoc mediu de materii prime şi materiale
--------------------------------------------------------------- x T
Valoarea materiilor prime şi materialelor consumate
- pentru producţia în curs de execuţie :

Stoc mediu de producţie în curs de execuţie
-------------------------------------------------------- x T
Producţia fabricatǎ la cost de producţie
- pentru produse finite şi semifabricate :

Stoc mediu de produse finite şi semifabricate
-------------------------------------------------------------- x T
Producţia vândutǎ la cost de producţie
- pentru mărfuri :
Stoc mediu de mǎrfuri
--------------------------------------- x T
Cost de cumpǎrare a mǎrfurilor
- pentru creanţe :
Valoarea medie a creanţelor comerciale
------------------------------------------------ x T
Cifra de afaceri x ( 1 + cota TVA)
- pentru datorii faţǎ de furnizori :

Valoarea medie a datoriilor cǎtre furnizori
-------------------------------------------------------- x T
Valoarea cumpărărilor şi altor prestaţii externe
În practică, viteza de rotaţie a elementelor bilanţiere se determină prin raportare la cifra

de afaceri, ca indicator sintetic de apreciere a activităţii de producţie şi comercializare a
întreprinderii.
Viteza de rotaţie a activului, ca număr de rotaţii, se determină pe baza relaţiei:
Cifra de afaceri
VR = -------------------------
Activ
Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

Având în vedere faptul că, în condiţiile stabilirii corecte a menirii şi obiectivelor
întreprinderii şi a dotării în consecinţă, performanţa şi consolidarea poziţiei financiare sunt
dependente de calitatea activităţii curente, se impune, în acest context problematic, analiza
vitezei de rotaţie a activelor circulante (VR). Acest indicator se poate exprima ca:
15
- număr de rotaţii (N):

CA
VR(N) = ---------
AC
unde: CA = cifra de afaceri;

AC = soldul mediu al activelor circulante.
- durată în zile (Dz):

AC
VR(Dz) = ------- x T
CA
Identificarea factorilor de influenţă asupra vitezei de rotaţie a activelor circulante (în

zile), sesizarea deficienţelor şi stabilirea direcţiilor corective de redresare şi îmbunătăţire a
situaţiei presupun apelarea la analiza factorială, pe baza următoarei scheme:
∆ CA
∆ S1
∆VR(Dz) ∆S …..
∆ Sn
∆ AC
∆ Cr1
∆ Cr ……..
∆ Crn
unde: S = stocurile medii;

Cr = soldul mediu al creanţelor;
AC = S + Cr.
Ca aspect metodologic, trebuie menţionat faptul că, pentru asigurarea coerenţei

indicatorilor utilizaţi, este necesară luarea în calcul a soldului mediu al creanţelor corectat cu
cota medie de TVA.
Eficacitatea întregului proces desfăşurat de întreprindere presupune accelerarea vitezei de

rotaţie a activelor. Accelerearea sau încetinirea vitezei de rotaţie se concretizeazǎ în eliberǎri
sau imobilizǎri de resurse, determinate pe baza relaţiei :
CA
Eliberare ( - ) / imobilizare ( + ) = (Dz1 − Dz 0 ) 1
T
Exemplu: se analizează viteza de rotaţie a activelor circulante ale S.C. FAR S.A. având în
vedere următoarele informaţii prelucrate din bilanţ şi contul de profit şi pierdere:
Nr.crt Indicatori Valori

n-1 n
1. Soldul mediu al activelor circulante, din care – lei: 3.000.000 3.450.000
1.1. Stocuri 2.085.000 2.380.500
1.1.1. - stocuri de materii prime, materiale 1.035.000 897.000
1.1.2. - producţie în curs de execuţie 450.000 690.000
16
1.1.3. - produse finite 600.000 793.500

1.2. Clienţi şi alte creanţe – ajustare cu TVA 915.000 1.069.500
2. Cifra de afaceri – lei 8.307.692 8.391.893
3. T - zile 365 365
Viteza de rotaţie:
- număr de zile: Nn-1 = 2,77
Nn = 2,43
- număr de rotaţii: Dzn-1 = 131,81 zile
Dzn = 150,06 zile
AC n AC n −1
∆Dz = 365 − 365 = 150,06 − 131,81 = 18,25 zile
CAn CAn −1
Cuantificarea influenţelor factorilor:
1. Influenţa modificării cifrei de afaceri:

AC n −1 AC n −1
∆Dz (∆CA) = 365 − 365 = 130,48 − 131,81 = −1,33zile
CAn CAn−1
2. Influenţa modificării soldului mediu al activelor circulante
AC n AC n −1
∆Dz (∆AC ) = 365 − 365 = 150,06 − 130,48 = 19,58 zile
CAn CAn
din care datorită:
2.1. Influenţa modificării soldului mediu al stocurilor
S S
∆Dz (∆S ) = n 365 − n −1 365 = 103,54 − 90,69 = 12,85 zile
CAn CAn
2.2. Influenţa modificării soldului mediu al creanţelor

Cr Cr
∆Dz (∆Cr ) = n 365 − n −1 365 = 46,52 − 39,79 = 6,73zile
CAn CAn
Din analiza datelor prezentate se constată o reducere a vitezei de rotaţie a activelor

circulante cu 18 zile. Majorarea volumului de activitate s-a realizat în condiţii de ineficienţă,
ritmul de creştere a cifrei de afaceri (1%) fiind devansat de cel al activelor circulante (15%),
implicând stocuri şi credite-client acordate suplimentare şi, deci, resurse imobilizate, în valoare
de 419.595 lei, costuri mai mari şi performanţă redusă. Încetinirea vitezei de rotaţie a stocurilor
evidenţiază probleme în ceea ce priveşte procesul de producţie (creşterea stocurilor de producţie
în curs cu 53%) şi cel de comercializare (suplimentarea stocurilor de produse finite cu 32%), iar
creşterea soldului mediu al creanţelor cu 17% relevă probleme pe linia încasării. Deficienţele
constatate pe întregul circuit economic al bunurilor, cu excepţia aprovizionării, a cărei eficienţă a
crescut (stocurile de materii prime şi materiale reducându-se), necesită luarea de măsuri
corective punctuale.
Accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante presupune luarea măsurilor specifice

fiecărui stadiu al circuitului economic:
Căile de accelerare a vitezei de rotaţie a activelor circulante în faza de aprovizionare sunt:
17
o alegerea furnizorilor pe baza unor analize detaliate privind calitatea produselor,

respectarea clauzelor contractuale, soluţionarea deficienţelor, stabilitatea activităţii,
o încheierea de contracte ferme ce stipulează termenele de livrare, partizile optime,
o monitorizarea permanentă a stocurilor în vederea asigurării ritmicităţii şi continuităţii
activităţii,
o reducerea pierderilor de materiale prin optimizarea proceselor de depozitare,
manipulare etc.;
Căile de accelerare a vitezei de rotaţie a activelor circulante în faza de producţie sunt:
o scurtarea ciclului de producţie;
o reducerea consumurilor specifice prin reproiectarea produsului, retehnologizare, mai
buna organizare a activitǎţii, calificarea personalului;
o introducerea managementului calităţii totale etc.;
Căile de accelerare a vitezei de rotaţie a activelor circulante în faza de vânzare şi încasare sunt:
o alegerea sau dezvoltarea unei reţele eficiente de desfacere,
o selectarea atentǎ a clienţilor şi încheierea unor contracte ferme cu aceştia privind
cantitǎţile, termenele de livrare şi de plǎtă,
o recurgerea la cele mai avantajoase forme de decontare,
o asigurarea unor condiţii post–vânzare favorabile etc.
Analiza corelată a duratelor de recuperare a creanţelor şi de rambursare a obligaţiilor

Aprecierea echilibrului financiar vizează corelaţiile dintre nevoile identificate şi resursele
implicate în susţinerea financiară a acestora. Analiza corelată a sumelor şi termenelor de
realizare a obligaţiilor şi creanţelor poate releva următoarele situaţii financiare:
1. ΣSd = ΣSc şi Di = Df ⇒ ΣSd x Di = ΣSc x Df – compensarea creanţelor şi
obligaţiilor atât ca sumǎ cât şi ca termene de realizare, nefiind necesară
constituirea unui fond de rulment;
2. ΣSd > ΣSc şi Di = Df ⇒ ΣSd x Di > ΣSc x Df – imobilizarea de resurse
financiare, asigurarea echilibrului financiar impune constituirea unui fond de
rulment şi afectarea rentabilităţii întreprinderii;
3. ΣSd < ΣSc şi Di = Df ⇒ ΣSd x Di < ΣSc x Df – se înregistreazǎ o atragere de
resurse de la diverşi creditori, ceea ce poate explica asigurarea echilibrului
financiar chiar şi în cazul unui fond de rulment negativ;
4. celelalte combinaţii care se pot stabili determină influenţe diferite în funcţie de
mărimea sumei creanţelor şi obligaţiilor şi a raportului între termenele de
realizare a acestora.
unde: ΣSd = suma soldurilor medii debitoare ale conturilor de creanţe;

ΣRd = suma rulajelor debitoare ale conturilor respective;
ΣSc = suma soldurilor medii creditoare ale conturilor de obligaţii;
ΣRc = suma rulajelor creditoare ale conturilor respective;
Di = durata de imobilizare a creanţelor:
ΣSd
Di = ----- x T
ΣRd
Df = durata de folosire a resurselor obţinute prin diverse obligaţii:

ΣSc
Df = ------ x T
ΣRc
18
6. Analiza fondului de rulment
Realizarea obiectului de activitate al întreprinderii implică constituirea de active specifice

prin alocarea resurselor financiare angajate. Asigurarea echilibrului financiar impune realizarea
unei anumite afectări a resurselor, respectiv ca resursele să rămână la dispoziţia întreprinderii un
timp cel puţin egal cu cel al nevoii de finanţat. Aceasta presupune ca alocările în activele
constituite pentru o perioadă mare de timp să fie acoperite din resurse cu o durată de existenţă
similară, iar activele aferente activităţii curente să fie finanţate din resurse corespunzătoare.
Egalitatea perfectă a celor două ipoteze este dificil de realizat în practică datorită decalajelor în
timp între plăţile şi încasările aferente operaţiunilor de exploatare, determinate de natura
sectorului de activitate, durata ciclului de exploatare, nivelul activităţii, organizarea şi
gestionarea întreprinderii. În aceste condiţii, în vederea desfăşurării normale a activităţii se
constituie o nevoie permanentă de resurse aferente activităţii curente. Această marjă de siguranţă
reprezintă fondul de rulment, evidenţiind realizarea echilibrului financiar pe termen lung şi
contribuţia acestuia la asigurarea echilibrului financiar pe termen scurt.
Determinarea şi analiza fondului de rulment se face în mod diferit în funcţie de abordarea
considerată: patrimonială şi funcţională.
Fondul de rulment patrimonial

Pornind de la principiile de construire a bilanţului patrimonial, în funcţie de lichiditatea şi
exigibilitatea elementelor patrimoniale, fondul de rulment se poate determina pe baza
următoarelor relaţii:
1. pornind de la partea de sus a bilanţului patrimonial, luând în considerare resursele şi
activele cu durată de realizare mai mare de un an:
FR = Capital permanent ( CPerm ) – Active imobilizate ( AI )
În acest context, fondul de rulment evidenţiază excedentul resurselor permanente în raport cu

activele imobilizate nete, utilizat pentru finanţarea activelor circulante.
În funcţie de structura capitalurilor permanente, fondul de rulment poate fi abordat ca:
- fond de rulment propriu (FRP), determinat ca diferenţă între capitalul propriu (CPR) şi
activele imobilizate nete:
FRP = CPR – AI
Fondul de rulment propriu evidenţiază gradul de autonomie al întreprinderii în procesul
decizional vizând investiţiile şi finanţarea acestora;
- fond de rulment împrumutat (FRÎ), determinat la nivelul îndatorării pe termen lung,

reprezentând diferenţa între fondul de rulment patrimonial şi fondul de rulment propriu:
FRÎ = Datorii cu scadenţă mai mare de un an
Fondul de rulment împrumutat evidenţiază îndatorarea pe termen lung la care apelează
întreprinderea pentru finanţarea activelor imobilizate.
2. pornind de la partea de jos a bilanţului patrimonial, luând în considerare resursele şi

activele cu durată de realizare mai mică de un an:
FR = Active curente (AC) – Datorii curente (DC)
În această optică, fondul de rulment evidenţiază excedentul de lichidităţi previzibil a se

realiza în raport cu exigibilităţile aferente, la nivelul activităţii curente. Analiza comparativă a
lichidităţilor pe termen scurt şi a exigibilităţilor pe termen scurt evidenţiază următoarele situaţii:
19
- AC > DC ⇒ FR > 0, se constată existenţa unui fond de rulemnt, asigurându-se

solvabilitatea întreprinderii;
- AC < DC ⇒ FR < 0, se evidenţiază un excedent al resurselor curente în raport cu
nevoile curente, utilizat pentru finanţarea activele imobilizate. Valorile negative ale
fondului de rulment trebuie interpretate cu atenţie, deoarece ele pot releva atât
existenţa dificultăţilor financiare, dar şi o situaţie normală, specifică societăţilor ce
comercializează bunuri.
- AC = DC ⇒ FR = 0, se observă o corelare a activelor şi datoriilor, care terbuie
privită cu atenţie deoarece orice deficienţă a desfăşurării activităţii curente poate
genera risc de insolvabilitate.
AI CPR Capital permanent
FRP
AC ITL FRÎ FR
DC
Fig.5. Schema de determinare a fondului de rulment patrimonial

Exemplu: în vederea aprecierii solvabilităţii S.C. DAR S.A se întocmeşte bilanţul patrimonial şi
se determină fondul de rulment.
Bilanţul contabil încheiat la 31 decembrie n

lei
SOLD LA
INCEPUTUL SFARSITUL
ELEMENTE BILANTIERE NR. ANULUI ANULUI
RD.
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
1.CHELTUIELI DE CONSTITUIRE 01 1500 13000
(CT. 201-2801)
2.CHELTUIELI DE DEZVOLTARE 02
(CT.203-2803-2903)
3.CONCESIUNI,BREVETE,LICENTE SI ALTE IMOB. CORPORALE 03 8950 8860
(CT.2051+2052+208-2805-2808-2905-2908)
4.FONDUL COMERCIAL 04
(CT.2071-2807-2907-2075)
5.AVANSURI SI IMOBILIZARI NECORPORALE IN CURS 05
(CT.233+234-2933)
TOTAL: (RD.01 LA 05) 06 10450 10160
II.IMOBILIZARI CORPORALE
1.TERENURI SI CONSTRUCTII 07 350000 558000
(CT.211+212-2811-2812-2911-2912
2.INSTALATII TEHNICE SI MASINI 08 1210036 1354450
(CT.213-2813-2913)
3.ALTE INSTALATII UTILAJE SI MOBILIER 09 56000 46238
(CT.214-2814-2914)
20
4.AVANSURI SI IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS 10

(CT.231+232-2931)
TOTAL: (RD 07 LA 10) 11 1616036 1958688
III. IMOBILIZARI FINANCIARE
1. TITLURI DE PARTICIPARE DETINUTE LA SOCIEATATILE DIN CADRUL GRUPULUI 12
(CT.261-2961)
2. CREANTE ASUPRA SOCIETATILOR DIN CADRUL GRUPULUI 13
(CT.2671+2672-2965)
3.TITLURI SUB FORMA DE INTERESE DE PARTICIPARE 14
(CT.263-2963)
4.CREANTE DIN INTERESE DE PARTICIPARE 15
(CT.2675+2676-2967)
5.TITLURI DETINUTE CA IMOBILIZARI 16
(CT. 262+264+265-2962-2964)
6.ALTE CREANTE 17
(CT.2673+2674+2678+2679-2966-2969)
7.ACTIUNI PROPRII(CT.2677-2968) 18
TOTAL: (RD 12 LA 18) 19 0 0
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (RD 06+11+19) 20 1626486 1968848
B.ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1.MATERII PRIME SI MATERIALE CONSUMABILE 21
(CT.301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+3028+303+/-308+351+358+381 166050 358000
+ /-388-391-3921-3922-3951-3958-398)
2. PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE 22
(CT.331+332+341+ /-3481+3541-393-3941-3952)
3. PRODUSE FINITE SI MARFURI 23 5942500 6857905
(CT.345+346+ / -3485+ /-3486+3545+3546+356+357+361+ / -368+371+ / -378
-3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428)
4.AVANSURI PENTRU CUMPARARI DE STOCURI (CT.4091) 24
TOTAL: (RD21 LA 24) 25 6108550 7215905
II CREANTE
1.CREANTE COMERCIALE 26 15086103 21806205
(CT.4092+4111+4118+413+418-491)
2.SUME DE INCASAT DE LA SOCIETATILE DIN CADRUL GRUPULUI 27
(CT. 4511+4518-4951)
3.SUME DE INCASAT DIN INTERESE DE PARTICIPARE 28
(CT.4521+4528-4952)
4.ALTE CREANTE 29
(CT.425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+446+447+4482+4582
+461+473-496+5187)
5.CREANTE PRIVIND CAPIITALUL SUBSCRIS SI NEVARSAT 30 2000000
(CT.456-4953)
TOTAL: (RD 26 LA 30) 31 15086103 23806205
III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
1.TITLURI DE PARTICIPARE DETINUTE LA SOCIETATILE DIN CADRUL GRUPULUI 32
(CT. 501-591)
2.ACTIUNI PROPRII(CT. 502-592) 33
3.ALTE INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 34
(CT.5031+5032+505+5061+5062+5081+5088-593-595-596-598+5113+5114)
TOTAL: (RD 32 LA 34) 35
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI
(CT.5112+5121+5124+5125+5311+5314+5321+5322+5323+5328+5411+5412+542) 36 26800050 35000098
ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL(RD 25+31+35+36)
(RD 25+31+35+36) 37 47994703 66022208
C. CHELTUIELI IN AVANS
21
(CT.471) 38 320560 564800

D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN
1.IMPRUMUTURI DIN EMISIUNI DE OBLIGATIUNI 39
(CT.1614+1615+1617+1618+1681-169)
2.SUME DATORATE INSTITUTIILOR DE CREDIT 40
(CT.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) 1250063 856480
3.AVANSURI INCASATE IN CONTUL COMENZILOR(CT. 419) 41 1520056 9865470
4.DATORII COMERCIALE(CT.401+404+408) 42 25687013 29800698
5.EFECTE DE COMERT DE PLATIT(CT.403+405) 43
6.SUME DATORATE SOCIETATILOR DIN CADRUL GRUPULUI 44
(CT.1661+1685+2691+4511+4518)
7.SUME DATORATE PRIVIND INTERESELE DE PARTICIPARE 45
(CT. 1662+1686+2692=4521+4528)
8.ALTE DATORII INCLUSIV DATORII FISCALE SI ALTE DATORII PENTRU ASIG.SOC. 46 2568900 3986540
(CT. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441
4423+4428+444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+462+473+509+5186
+5193+5194+5195+5197+5196)
TOTAL: (RD 39 LA 46) 47 31026032 44509188
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE (RD. 37+38-47-62) 48 17289231 22077820
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
(RD 20+48- ct 131) 49 18915717 24046668
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN
1.IMPRUMUTURI DIN EMISIUNI DE OBLIGATIUNI 50
(CT.1614+1615+1617+1618+1681-169)
2.SUME DATORATE INSTITUTIILOR DE CREDIT 51 6598750 4580020
(CT.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)
3.AVANSURI INCASATE IN CONTUL COMENZILOR(CT. 419) 52
4.DATORII COMERCIALE(CT.401+404+408) 53
5.EFECTE DE COMERT DE PLATIT(CT.403+405) 54
6.SUME DATORATE SOCIEATATILOR DIN CADRUL GRUPULUI 55
(CT.1661+1685+2691+4511+4518)
7.SUME DATORATE PRIVIND INTERESELE DE PARTICIPARE 56
(CT.1662+1686+2692+4521+4528)
8.ALTE DATORII INCLUSIV DATORII FISCALE SI ALTE DATORII PENTRU ASIG.SOC. 57
(CT. 1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441
4423+4428+444+446+447+4481+4551+4558+456+457+4581+462+473+509+5186
+5193+5194+5195+5197+5196)
TOTAL: (RD50 LA 57) 58 6598750 4580020
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 59
1.PROVIZIOANE PENTRU PENSII SI ALTE OBLIGATII SIMILARE
2.ALTE PROVIZIOANE (CT.151) 60 2689050 3597621
TOTAL PROVIZIOANE: (RD 59+60) 61 2689050 3597621
I.VENITURI IN AVANS
(CT.131+472) 62
J.CAPITAL SI REZERVE
I CAPITAL (RD.64 LA 66) 63 1000000 3000000
DIN CARE:
-CAPITAL SUBSCRIS NEVARSAT (CT1011) 64 2000000
CAPITAL SUBSCRIS VARSAT (CT.1012) 65 1000000 1000000
-PATRIMONIUL REGIEI (CT.1015) 66
II PRIME DE CAPITAL
(CT.1041+1042+1043+1044) 67
III REZERVE DIN REEVALUARE SOLD C 68
SOLD D 69
(CT.105)
IV REZERVE (CT.106) (RD.71 LA 74) 70 250000 689500
1.REZERVE LEGALE(CT.1061) 71 200000 600000
22
2.REZERVE PENTRU ACTIUNI PROPRII 72

(CT.1062)
3.REZERVE STATUTARE SAU CONTRACTUALE
(CT.1063) 73
4.ALTE REZERVE(CT.1068+ / -107) 74 50000 89500
V REZULTAT REPORTAT SOLD C 75 1650080 1250080
SOLD D 76
(CT.117)
VI REZULTATUL EXERCITIULUI SOLD C 77 6727837 10929447
SOLD D 78
(CT.121)
REPARTIZARE PROFITULUI (CT.129) 79
TOTAL CAPITALURI PROPRII
(RD. 63+67+68-69+70+75-76+77-78-79) 80 9627917 15869027
PATRIMONIUL PUBLIC (CT.1016) 81
TOTAL CAPITALURI (RD.80+81) 82 9627917 15869027
Informaţii suplimentare:
- în urma evaluării elementelor patrimoniale se constată un plus de valoare a unei clădiri de
100000 lei în anul n; valoarea de piaţă a unui teren în anul n-1 este de 50000 lei în timp ce
valoarea sa contabilă este de 20000 lei;
- în cadrul creanţelor de identifică valori de 1500000 lei în anul n-1 şi de 900065 lei în anul n,
cu lichiditate mai mare de un an;
- în cheltuielile înregistrate în avans este înregistrată contravaloarea abonamentelor la
monitorul oficial şi reviste de specialitate, asigurarea bunurilor pentru primul trimestrul al
anului;
- provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli reprezintă contravaloarea garanţiilor aferente
bunurilor vândute, având o scadenţă potenţială de până la 6 luni.
Bilanţul patrimonial
lei
SOLD LA
INCEPUTUL SFARSITUL
ELEMENTE BILANTIERE ANULUI ANULUI
A 1 2
ACTIVE IMOBILIZATE
1) 1)
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 8950 8860
2) 2)
II.IMOBILIZĂRI CORPORALE 1646036 2058688
3 3)
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 1500000 ) 900065
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 3154986 2967613
ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 6108550 7215905
4) 4)
II CREANŢE 13906663 21470940
III. INVESTIŢII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 26800050 35000098
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 46815263 63686943
ACTIV – TOTAL 49970249 66654556
5) 5)
DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PANĂ LA UN AN 33715082 48106809
DATORII CE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN 6598750 4580020
6) 6)
CAPITALURI PROPRII 9656417 13967727
CAPITAL PERMANENT 16255167 18547747
RESURSE – TOTAL 49970249 66654556
23
1) din active necorporale se elimină valoarea cheltuielilor de constituire, menţinându-se valoarea

programelor informatice;
2) imobilizările întreprinderii sun înregistrate la valoare brută: 1646036 = 1616036 + 30000, în
exerciţiul precedent, 2058688 = 1958688 + 100000, în exerciţiul curent;
3) în imobilizări financiare sunt evidenţiate crean cu scadenţă mai mare de un an;
4) mărimea creanţelor se determină corectând valorile din bilanţul contabil cu sumele ce au
scadenţă mai mare de un an (-), cu cheltuielile înregistrate în avans (+) şi cu sumele reprezentând
capitalul subscris şi nevărsat (-): 13906663 = 15086103 – 1500000 + 320560, în exerciţiul
precedent, 21470940 = 23806205 – 900065 +564800 - 2000000, în exerciţiul curent;
5) datoriile cu scadenţă mai mică de un an se calculează prin luarea în considerare a altor
provizioane, respectiv cele aferente garanţiilor acordate, cu exigibilitate pe termen scurt:
33715082 = 31026032 + 2689050, 48106809 = 44509188 + 3597621
6) valorile din bilanţul contabil ale capitalurilor proprii se corectează cu diferenţele din
reevaluare(+/-), contravaloarea activelor considerate non-valori (-), cu sumele reprezentând
capital social subscris şi nevărsat (-): 9656417 = 9627917 + 30000 – 1500, 13967727 =
15869027 + 100000 – 1300 – 2000000.
Determinarea fondului de rulment:

- pornind de la partea de sus a bilanţului:
CPerm 16255167 18547747
AI 3154986 2967613
FR 13100181 15580134
FRP 6501431 11000114
FRÎ 6598750 4580020
Se observă o valoare ridicată şi în creştere a fondului de rulment, ca urmare a reducerii activelor

imobilizate cu 6% în condiţiile majorării capitalului permanent cu 14%. Acest mod de abordare
evidenţiază faptul că societatea îşi autofinanţează investiţiile, ca urmare a desfăşurării unei
activităţi rentabile, constituindu-şi suplimentar surse de finanţare a activităţii curente. Apelarea la
datorii pe termen mediu şi lung, fapt relevat de valoarea fondului de rulment împrumutat,
majorează marja de siguranţă. Politica conservatoare a firmei de a-şi asigura solvabilitatea prin
menţinerea la dipoziţia întreprinderii de disponibilităţi băneşti procurate din surse pe termen
lung, implică costuri de capital ridicate.
- pornind de la partea de jos a bilanţului:
AC 46815263 63686943
DTS 33715082 48106809
FR 13100181 15580134
Desfăşurarea activităţii curente presupune angajarea de active în excces faţă de resursele

corespunzătoare constituite. Continuitatea în condiţii normale a activităţii presupune ca prin
conversia în lichidităţi a activelor să se asigure achitarea datoriilor şi obţinerea unui profit. Luând
în considerare riscul în realizarea acestui proces se pot releva următoarele aspecte: în timp ce
creanţele au o lichiditate relativ certă, fiind prevăzută prin contracte şi/sau înscrisă pe facturi, iar
datoriile au o exigibilitate relativ certă, fiind prevăzută în contractele încheiate (de muncă, de
credit comercial, de credit financiar) şi/sau în normele legislative, stocurile prezintă un risc în
ceea ce priveşte transformarea în disponibilităţii băneşti. Ca urmare, asigurarea solvabilităţii
întreprinderii impune constituirea fondului de rulment, deci a unor resurse permanent aflate la
24
dispoziţia întreprinderii, care să permită achitarea datoriilor curente scadente şi reluarea

procesului.
Fondul de rulment funcţional

Fondul de rulment net global (FRNG)
Specific abordării funcţionale, fondul de rulment este utilizat în special în aprecierea
modului de finanţare a activităţii întreprinderii. În acest context se identifică nevoile
întreprinderii pe cicluri de activităţi, fiind luate în considerare valorile iniţiale (brute) ale
fluxurilor implicate.
Fondul de rulment net global poate fi determinat pornind de la structura bilanţului
functional:
- ca surplus de resurse stabile în raport cu nevoile stabile, degajat în cadrul ciclului de investiţii şi
de finanţare, destinat să susţină activitatea ciclică:
FRNG = Resursele stabile – Alocări stabile
În resursele stabile se includ capitalurile proprii, provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli,

amortismentele şi provizioanele aferente activelor, datoriile financiare, cu excepţia creditelor
bancare curente, soldurilor creditoare ale dobânzilor şi dobânzile înregistrate până în acel
moment (se are în vedere evidenţierea elementelor în bilanţul funcţional la valoarea brută).
În alocările stabile se includ activele imobilizate la valore brută.
Acest mod de calcul evidenţiază stabilitatea fondului de rulment. Considerarea resurselor
stabile în mod global, fără a ţine cont de originea lor, justifică denumirea de fond de rulment net
global.
Stabilirea unui anume nivel al fondului de rulment presupune stabilirea mărimii
componentelor acestuia. Proporţia constituirii capitalurilor şi datorii pe termen mediu si lung are
la bază arbitrajul făcut pe baza efectului de levier financiar (atât timp cât rata dobânzii este
inferioară ratei rentabilităţii economice, întreprinderea are interes să se îndatoreze pentru a-şi
majora rentabilitatea financiară – cea a capitalului), în limitele accesului la resursele
împrumutate.
- ca diferenţă între activele şi resursele aferente activităţii curente:

FRNG = Active ciclice şi de trezorerie – Resurse ciclice şi de trezorerie
Exemplu: se analizează fondul de rulment net global al S.C. GAMA S.R.L:

Bilanţul contabil
lei
SOLD LA
INCEPUTUL SFARSITUL
ELEMENTE BILANŢIERE ANULUI ANULUI
A 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE 25.500 27.000
II.IMOBILIZARI CORPORALE 195.000 187.500
III. IMOBILIZARI FINANCIARE 600 10.800
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 221.100 225.300
B.ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 27.000 25.500
II CREANTE 156.300 169.950
III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT 30.000 67.500
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 4.650 5.550
ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 217.950 268.500
C. CHELTUIELI IN AVANS 1.350 1.500
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN 111.750 133.050
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE 104.550 134.700
25
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 325.650 360.000

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN 61.200 66.300
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 7.950 7.950
I.VENITURI IN AVANS 3.000 2.250
J.CAPITAL SI REZERVE
I CAPITAL 150.000 180.000
II PRIME DE CAPITAL
III REZERVE DIN REEVALUARE SOLD C
IV REZERVE 75.000 63.000
V REZULTAT REPORTAT SOLD C
VI REZULTATUL EXERCITIULUI SOLD C 31.500 42.750
REPARTIZARE PROFITULUI
TOTAL CAPITALURI PROPRII 256.500 285.750
PATRIMONIUL PUBLIC
TOTAL CAPITALURI 256.500 285.750
Situaţia activelor imobilizate:

- situaţia imobilizărilor existente în patrimoniul întreprinderii
lei
Denumire indicatori valoarea brută creşteri ieşiri valoarea brută
1.01.n 31.12.n
imobilizări necorporale 43.500 6.000 49.500
*programe informatice 43.500 6.000 49.500
imobilizări corporale 291.000 27.000 9.000 309.000
*clădiri 180.000 180.000
*echipamente 102.000 21.000 6.000 117.000
*alte mijloace fixe 9.000 6.000 3.000 12.000
imobilizări financiare 600 10.200 10.800
*titluri 600 10.200 10.800
Total active imobilizate 335.100 43.200 9.000 369.300
- situaţia amortizării imobilizărilor

lei
valoarea valoarea
Denumire indicatori amortizării creşteri diminuări amortizării
1.01.n de amortizare de amortizare 31.12.n
imobilizări necorporale 18.000 4.500 22.500
*programe informatice 18.000 4.500 22.500
imobilizări corporale 96.000 34.500 9.000 121.500
*clădiri 36.000 7.200 43.200
*echipamente 54.600 24.750 6.000 73.350
*alte mijloace fixe 5.400 2.550 3.000 4.950
Total 114.000 39.000 9.000 144.000
Situaţia stocurilor
lei
Valori
Indicatori 1.01.n 31.12.n
Stocuri 27.000 25.500
valoarea brută 27.900 26.000
provizion depreciere 900 500
Situaţia creanţelor
26
lei
Valori
Clienţi şi conturi asimilate 150.450 164.175
valoarea brută 151.575 165.075
provizion depreciere 1.125 900
Debitori diverşi 4.050 3.375
Alte creanţe de exploatare 1.800 2.400
Total creanţe 156.300 169.950
Situaţia datoriilor pe termen scurt

lei
Valori

Furnizori şi conturi asimilate 71.700 86.800
Alte datorii de exploatare 7.800 9.450
Datorii diverse 9.000 11.250
Credite bancare pe termen scurt 12.000 13.500
Rate ale creditelor pe termen lung cu scadenţă mai mică de un an 11.250 12.050
Total datorii pe termen scurt 111.750 133.050
Situaţia datoriilor cu exigibilitate mai mare de un an

lei
valoarea cre steri ieşiri valoarea
Împrumuturi mai mari de un an 72.450 13500 7.600 78.350
scadenţa mai mare de un an 61.200 12500 7400 66.300
scadenţa mai mică de un an 11.250 1000 200 12.050
Credite bancare pe termen scurt 12.000 2000 500 13.500
Informaţii suplimentare:
- efecte scontate şi neajunse la scadenţă: 2.500 lei în n-1 şi 3.500 lei în n;
- elemente în afara exploatării:
o cheltuieli înregistrate în avans: 250 lei în n-1 şi 470 lei în n;
o venituri înregistrate în avans: 800 lei în n-1 şi 700 lei în n;
o datorii fiscale: 500 lei în n-1 şi 950 lei în n.
Bilanţul funcţional
lei
Valori
Elemente bilanţiere Elemente bilanţiere Valori
n-1 n n-1 n
Imobilizări necorporale 43.500 49.500 Capitaluri proprii 256.500 285.750
1) 1)
Imobilizări corporale 291.000 309.000 Amortizări şi provizioane 123.975 153.350
Imobilizări financiare 600 10.800 Datorii financiare 72.450 78.350
Active stabile - total 335.100 369.300 Resurse stabile - total 452.925 517.450
27
Stocuri 27.900 26.000 Datorii de exploatare 79.000 95.300

2) 2)
Creanţe aferente exploatării 155.875 170.975 Venituri înregistrate în avans aferente exploatării 2.200 1.550
Cheltuieli înregistrate în avavns aferente axploatării 1.100 1.030
Active ciclice de exploatare - total 184.875 198.005 Resurse ciclice de explotare- total 81.200 96.850
Creanţe în afara exploatării 4.050 3.375 Datorii fiscale în afara exploatării 500 950
Cheltuieli înregistrate în avavns în afara exploatării 250 470 Datorii diverse 9.000 11.250
Venituri înregistrate în avans în afara exploatării 800 700
Active ciclice în afara exploatării - total 4.300 3.845 Resurse ciclice in afara explotarii - total 10.300 12.900
Disponibilităţi 4.650 5.550 Credite curente 12.000 13.500
Investiţii financiare pe termen scurt 30.000 67.500 Efecte scontate neajunse la scadenţă 2.500 3.500
Trezoreria de activ - total 34.650 73.050 Trezoreria de pasiv – total 14.500 17.000
Total activ 558.925 644.200 Total resurse 558.925 644.200
1) Amortizări şi provizioane: 123.975 = 7.950 + 114.000 + 1.125 + 900

153.350 = 7.950 + 1440.000 + 900 + 500
2) Creanţe aferente exploatării: 155.875 = 151.575 + 1.800 + 2.500
170.975 = 165.075 + 2.400 + 3.500
Calculul fondului de rulment net global

- pornind de la partea de sus a bilanţului funcţional:
Valori
Elemente de calcul Indici
n-1 n (%)
Resurse stabile - total 452.925 517.450 114,25
Active stabile - total 335.100 369.300 110,21
FRNG 117.825 148.150 125,74
Se observă o preocupare a societăţii de a-şi asigura solvabilitatea prin constituirea unui fond de
rulment net global în creştere cu 25,74%. Politica de investiţii este susţinută printr-o politică de
finanţare adecvată, bazată în principal pe resurse proprii obţinute printr-o activitate rentabilă ce
asigură autofinanţarea şi prin aporturi externe (capitalul social). Datoriile financiare au o pondere
mai redusă în totalul finanţării stabile, existând posibilitatea, ca în condiţiile unei nevoi
suplimentare de investiţii, să se obţină împrumuturile necesare.
- pornind de la partea de jos a bilanţului funcţional:

Elemente de calcul Valori Indici
n-1 n (%)
Resurse ciclice de explotare- total 81.200 96.850 119,27
Resurse ciclice în afara explotării - total 10.300 12.900 125,24
Resurse ciclice - total 91.500 109.750 119,95
Trezoreria de pasiv - total 14.500 17.000 117,24
Active ciclice de exploatare - total 184.875 198.005 107,10
Active ciclice în afara exploatării - total 4.300 3.845 89,42
Active ciclice - total 189.175 201.850 106,70
Trezoreria de activ - total 34.650 73.050 210,82
FRNG 117.825 148.150 125,74
Abordarea fondului de rulment net global din această perspectivă relevă contribuţia acestuia la
finanţarea ciclului de exploatare şi a altor nevoi adiacente precum şi degajarea unei trezorerii.
Excedentul de nevoi din activitatea curentă în raport cu resursele mobilizate pentru finanţarea lor
necesită constituirea unor resurse durabile, care să permită, în cazul unor dificultăţi în conversia
activelor, asigurarea solvabilităţii.
28
Având în vedere dinamica activităţii întreprinderii, ca urmare a adaptării la mutaţiile

intervenite în mediul său extern (macromediul, mediul sectorial, micromediul), a deciziilor
proprii de dezvoltare, echilibrul financiar apare ca o problemă permanentă a managerilor.
Necesitatea constituirii fondului de rulment este peremptorie pentru asigurarea echilibrului
financiar. Trebuie menţionat faptul că apelarea la surse permanente/durabile implică costuri de
capital ridicate: dividende şi dobânzi, ceea ce evidenţiază faptul că asigurarea solvabilităţii
afectează rentabilitatea întreprinderii.
7. Analiza corelaţiei fond de rulment net global - necesar de fond de rulment –

trezoreria netă
Analiza funcţională abordează echilibrului financiar în funcţie de nevoile identificate şi
resurselor angajate pentru finanţarea acestora, pe cicluri de activitate. Ca şi în concepţia
patrimonială, asigurarea echilibrului financiar presupune corelarea constituirii resurselor la
nivelul întreprinderii cu durata de viaţa a activelor pe care le finanţează. Principalii indicatori de
apreciere a echilibrului financiar în abordarea funcţională sunt: fondul de rulment net global,
necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă. Constituirea fondului de rulment net global
asigură finanţarea nevoilor de resurse aferente activităţii ciclice şi asigurarea unui anumit nivel al
trezoreriei nete.
Fondul de rulment net global (FRNG)
Metodologia de calcul şi semnificaţia financiară a fondul de rulment net global au fost

prezentate anterior.
Necesarul de fond de rulment (NFR)
Diferenţa dintre nevoile şi resursele activităţii ciclice a întreprinderii se numeşte necesar de

fond de rulment. Acest necesar se înregistrează atât la nivelul activităţii de exploatare, fiind
explicat prin decalajele în timp între cumpărări şi vânzări – care generează stocurile -, între
înregistrarea veniturilor şi încasarea acestora – care generează creanţele - şi între cheltuieli şi
plata acestora – care generează datorii, cât şi la nivelul operaţiilor din afara exploatării.
În cadrul necesarului de fond de rulment se disting :

- necesarul de fond de rulment pentru exploatare – NFRE:
NFRE = Active ciclice de exploatare – Resurse ciclice de exploatare
în care:
Active ciclice de exploatare = Stocuri şi avansuri acordate
+ creanţe din exploatare
+ cheltuieli înregistrate în avans privind exploatarea
Resurse ciclice de exploatare = Furnizori şi avansuri primite

+ datorii fiscale şi sociale aferente exploatǎrii
+ venituri înregistrate în avans din exploatare
29
- necesarul de fond de rulment în afara exploatarii – NFRAE – variază de la un exerciţiu la

altul :
NFRAE = Active diverse – Datorii diverse
în care:
Active diverse = Creanţe din afara exploatǎrii
+ cheltuieli înregistrate în avans din afara exploatǎrii
Datorii diverse = datorii din afara exploatǎrii ( impozit pe profit )

+ venituri înregistrate în avans din afara exploatǎrii
Exemplu: se determină necesarul de fond de rulment al S.C.GAMA S.R.L.:

lei
Valori
Elemente de calcul Indici
n-1 n (%)
Active ciclice de exploatare - total 184.875 198.005 107,10
Resurse ciclice de explotare- total 81.200 96.850 119,27
NFRE 103.675 101.155 97,57
Active ciclice în afara exploatării - total 4.300 3.845 89,42
Resurse ciclice în afara explotării - total 10.300 12.900 125,24
NFRAE -6.000 -9.055
NFR 97.675 92.100 94,29
Înregistrarea unui necesar de fond de rulment pozitiv este specifică întreprinderilor industriale,
care înregistrează valori semnificative ale stocurilor şi creanţelor şi pentru care obligaţiile sunt
mai reduse şi cu termene de plată mai rapide. Analitic, se constată că la nivelul activităţii de
exploatare necesarul de finanţare excedentar în raport cu resursele aferente se reduce cu 2,43%,
datorită devansării ritmului de majorare a activelor de către cel de suplimentare a resurselor de
finanţare. Creşterea puterii de negociere cu furnizorii şi schimbarea unor furnizori au asigurat o
suplimentare a resurselor ciclice de exploatare.
Mărimea necesarului de fond de rulment depinde de5:

- natura sectorului de activitate şi durata ciclului de exploatare;
- nivelul de activitate;
- structura exploatării (de ponderea consumurilor provenite de la terţi în cifra de afaceri);
- durata de rotaţie a activelor şi resurselor;
- sezonalitatea activităţii;
- reglementările legale privind termenele de plată;
- modul de organizare şi asigurare a gestiunii întreprinderii.
5
M.Niculescu – Diagnostic global strategic, Ed.Economică, Bucureşti, 1997, pag.388,
30
Aprecierea echilibrului financiar pe baza acestr indicatori relevă următoarele aspecte:

- nu există o valoare standard a fondului de rulment net global ;
- aprecierea fondului de rulment net global se poate face numai comparativ cu necesarul de
fond de rulment. Comparând fondul de rulment net global cu necesarul de fond de
rulment pot fi distinse două situaţii:
FRNG > NFR – fondul de rulment net global finanţează integral necesarul de fond de
rulment, excedentul de resurse regăsindu-se în trezoreria întreprinderii;
FRNG < NFR - fondul de rulment net global finanţează parţial necesarul de fond de
rulment, deficitul de resurse fiind finanţat prin credite bancare pe termen
scurt.
Trezoreria netă (TN)
Trezoreria netă (TN) reprezintă diferenţa dintre activele de trezorerie şi pasivele de

trezorerie.
Echilibrul financiar se exprima cu ajutorul relatiei:
FRN = NFR + TN
De unde, TN = FRN – NFR
Exemplu: valorile trezoreriei nete a S.C. GAMA S.R.L se determină astfel :

- calcularea trezoreriei nete ca diferenţă între activele de trezorerie şi resursele de trezorerie:
lei
Valori
Elemente de calcul Indice
(%)
n-1 n
Trezoreria de activ - total 34650 73050 210,82
Trezoreria de pasiv - total 14500 17000 117,24
TN 20.150 56.050 278,16
- calcularea trezoreriei nete ca diferenţă între fondul de rulment net global şi necesarul de fond
de rulment:
lei
Valori
Elemente de calcul Indice
n-1 n (%)
FRNG 117.825 148.150 125,74
NFR 97.675 92.100 94,29
TN 20.150 56.050 278,16
Analiza corelată a dinamicii fondului de rulment net global, necesarului de fond de

rulment şi trezoreriei nete relevă faptul că, în timp ce fondul de rulment net global depinde de
deciziile pe termen lung ale întreprinderii vizând politica de investiţii şi de finanţare, variind de
manieră continuă şi discontinuă, necesarul de fond de rulment depinde de volumul de activitate,
deci de sezonalitatea activităţii, variind continuu.
31
Echilibrul financiar funcţional poate fi apreciat utilizând următoarele rate :
• rata de acoperire a capitalurilor investite

Re surse durabile
× 100
Capitaluri investite
unde : capitaluri investite = alocări stabile + NFR
• rata de acoperire a alocărilor stabile

Re surse durabile
× 100
Alocari stabile
Indică măsura în care nevoile durabile sunt finanţate din resurse stabile
• rata de acoperire a necesarului de fond de rulment prin fond de rulment net global
FRNG
× 100
NFR
Indică gradul de acoperire a nevoii de finanţare a ciclului de exploatare din resurse stabile.
• Rata de finanţare a activelor ciclice de explotare
FRNG
× 100
ACE
unde:ACE= active ciclice de exploatare
• Rata de finanţare a necesarului de fond de rulment din exploatre pe seama creditelor de
trezorerie
Credite de trezorerie
× 100
NFRE
• Rata marjei de securitate
FRNG
× 365
CA
Valori optime ale acestei rate trebuie să ia valori între 30 şi 90 de zile, în funcţie de specificul
domeniului de activitate.
• rata NFR – durata de rotaţie a necesarului de fond de rulment

NFR
365
Cifra de afaceri
- rata NFRE
NFRE
365
Cifra de afaceri
- rata NFRAE
NFRAE
365
Cifra de afaceri
• ratele de analiză a necesarului de fond de rulment - duratele de rotatie a stocului, durata
credit -client, durata credit –furnizor
Stoc mediu
365
Flux anual asociat
32
Exemplu: se consideră situaţia S.C.GAMA S.R.L., al cărui bilanţ funcţional a fost elaborat
anterior şi ai cărui indicatori de apreciere a echilibrului financiar au fost determinaţi în exemplul
precedent:
Indicatori Formula de calcul n-1 N
rata de acoperire a 452.925 517.450
capitalurilor investite
Re surse durabile × 100 = × 100 =
× 100
Capitaluri investite 335.100 + 127.675 369.300 + 159.600
= 97,88% = 97,84%
rata de acoperire a 452.925 517.450
alocărilor stabile
Re surse durabile × 100 = 135,17 % × 100 = 140,12%
× 100
Alocari stabile 335.100 369.300
rata de acoperire a FRNG 117.825 148.150
necesarului de fond × 100 × 100 = 120,63% × 100 = 160,86%
de rulment prin fond NFR 97.675 92.100
de rulment net global
Rata de finanţare a FRNG 117.825 148.150
activelor ciclice de × 100 × 100 = 63,74% × 100 = 74,83%
explotare ACE 184.875 198.005
Rata de Credite de trezorerie 14.500 17.000
finanţare a × 100 × 100 = 13,99% × 100 = 16,81%
NFRE 103.675 101.155
necesarului de
fond de rulment
din exploatre pe
seama
creditelor de
trezorerie
Analiza ratei de acoperire a capitalurilor investite relevă faptul că societatea îşi finanţează
activitatea pe baza resurselor stabile constituite (în proporţie de 97,88% şi 97,84%). Menţinerea
relativ constantă a valorii ratei evidenţiază decizia strategică în politica de investiţii şi de
finanţare.
Înregistrarea unui fond de rulment net global pozitiv (se înregistrează valori de 135,17%
şi 140,12% a ratei de acoperire a alocărilor stabile) se explică prin necesitatea finanţării nevoilor
excedentare ale activităţii ciclice în raport cu resursele ciclice din resurse durabile.
Complementar finanţării activelor ciclice din exploatare din resursele stabile, se apelează, într-o
proporţie de 13,99% şi 16,81% la credite bancare pe termen scurt.
8. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Elemente relevante în aprecierea poziţiei financiare, noţiunile de lichiditate şi
solvabilitate sunt definite în Standardele Internaţionale de Contabilitate6 astfel:
- lichiditatea se referă la disponobilitatea de a utiliza numerarul în viitorul apropiat după luarea
în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade;
- solvabilitatea se referă la disponibilitatea de a utiliza numerarul pe o perioadă mai lungă de
timp , în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente .
În funcţie de poziţia deţinătorului de interese, lichiditatea poate fi abordată ca:
- abilitatea unui activ de a fi transformat în bani rapid, în contextul evaluării eficienţei globale
a oportunităţii investirii în titlurile financiare ale unei întreprinderi;
- abilitatea unei întreprinderi de a-şi onora la scadenţă obligaţiile de plată prin transformarea în
lichidităţi a activelor curente care le-au implicat.
Din punct de vedere analitic, se impune următoarea specificaţie :
6
***Standardele Internaţionale de Contabilitate 2001, pag.62.
33
- lichiditatea este proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani;

- solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile la scadenţă;
- capacitatea de plată reprezintă solvabilitatea imediată şi relevă capacitatea mijloacelor
băneşti disponibile la un moment dat sau pentru o perioadă scurtă de timp (până la 15-30 de
zile) de a acoperi obligaţiile scadente pentru acelaşi interval de timp.
Lichiditatea
Principalele instrumente de apreciere a lichidităţii sunt: fondul de rulment, ratele de
lichiditate şi analiza tabloului fluxurilor de numerar.
Ratele de lichiditate
Principalele rate de lichiditate sunt:
- rata lichidităţii generale (RLG) :
Active curente
RLG = --------------------
Datorii curente
Această rată evidenţiază măsura în care activelor curente acoperă obligaţiile curente.
Valorile acestei rate semnalează existenţa (RLG > 1) sau nu (RLG < 1) a fondului de
rulment. O situaţie considerată satisfăcătoare este relevată de un nivel de 1,5 – 2, în timp
ce valorile subunitare ale ratei evidenţiază dificultăţi în asigurarea lichidităţii
întreprinderii. Aprecierea eficienţei activităţii curente din perspectiva echilibrului
financiar presupune compararea nivelului înregistrat la nivelul întreprinderii cu mediile
sectoriale şi realizările concurenţilor, semnalându-se, în funcţie de uzanţele sectoriale,
abilităţile întreprinderii în constituirea şi achitarea obligaţiilor curente.
Evaluarea corectă a situaţiei presupune luarea în considerare şi a termenelor de realizare a
elementelor implicate.
- rata lichidităţii partiale (RLP) – testul acid
Active curente – Stocuri

RLP = ---------------------------------
Datorii curente
Eliminarea din raţionament a elementelor ce prezintǎ cea mai scăzută lichiditate

(stocurile), permite determinarea ratei lichidităţii parţiale.
Valorile considerate satisfăcătoare ale acestei rate se situează în intervalul 0,8 – 1,
probleme în achitarea obligaţiilor curente scadente fiind semnalate de valori mai mici de
0,5 ale acestei rate. Şi în cazul acestei rate se impun comparaţii cu nivelurile medii
înregistrate pe sector şi cu cele ale concurenţilor.
Aprecierea lichidităţii pe baza valorilor acestei rate trebuie să ia în considerare existenţa
sau nu a clienţilor incerţi sau prescrişi.
- rata lichidităţii imediate/la vedere (RSI) :

Casa şi conturi la bǎnci
RSI = ----------------------------------
Datorii curente
Valoarea considerată satisfăcătoare pentru această rată este de 0,3. Principala limită a
utilizării acestei rate în aprecierea lichidităţii întreprinderii constă în modificarea
34
substanţială în timp a trezoreriei. Aprecierea acestei rate trebuie făcută cu atenţie

deoarece valorile ridicate pot semnala imobilizări de resurse şi costuri aferente, relevând
solvabilitatea întreprinderii la un moment dat, fără a furniza informaţii considerate medii
ca relevanţă, în timp ce valorile reduse, deşi pot semnala probleme ale echilibrului
financiar, se pot obţine în condiţiile unei situaţii financiare bune, în cazul în care
lichiditatea elementelor în care au fost alocaţi banii este ridicată, respectiv atunci când
aceste elemente au o viteză de rotaţie rapidă, asigurând un plus de câştig.
Asigurarea capacităţii de plată presupune desfăşurarea unei activităţi rentabile,
Solvabilitatea
În abordare exhaustivă se poate afirma că o întreprindere este solvabilă cel puţin dacă
activul său net este pozitiv, cu alte cuvinte, datoriilor le corespund active care pot fi transformate
în lichidităţi pentru achitare. Analiza solvabilităţii presupune corelarea lichidităţii totale a
activului cu exigibilitatea datoriilor. Transformarea în lichidităţi depinde în mare măsură de
caracteristicile acestor active, de calitatea managementului şi componenta timp.
Aprecierea în valori absolute a solvabilităţii se realizează pe seama patrimoniului net,
determinat ca diferenţa între activele totale şi datorii, problemă ce a fost abordată în subcapitolul
6.3.. Pentru relevanţa analizei solvabilităţii este necesară completarea abordării bazate pe
exprimarea în mărimi absolute, cu luarea în considerare a mărimii relative de evaluare a acesteia:
Activ total
RSG = ----------------------
Datorii totale
Valoarea minimă a ratei solvabilităţii globale se consideră 1,4 (în cazul în care ponderea
minimă a capitalului propriu în cadrul totalului surselor de finanţare este de 30%)7. Valorile
subunitare relevă starea de insolvabilitate a întreprinderii.
7
G.Vâlceanu, V.Robu, N.Georgescu (colectiv de coordonare)- Analiză economico-finaciară, Ed. Economică,
Bucureşti , 2004, pag. 362.
35

Analiza Pozitiei Financiare Analiza Pozi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Pozitiei Financiare Analiza Pozi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza poziţiei financiare Conf.univ.dr.

Analiza poziţiei financiare

Problemele analizei poziţiei financiare sunt:

1. Abordări conceptuale privind poziţia finaciară.

2. Sursele informaţionale utilizate în analiza poziţiei financiare

Fig. 1. Abordarea bilanţului contabil din punct de vedere economic

Conţinutul noţiunii de „resurse” fiind definit ca datorii ale întreprinderii faţă de

DATORII FAŢĂ DE CREDITORI

Fig. 2. Structura datoriilor întreprinderii

Fig. 3. Prezentarea ecuaţiei de echilibru a bilanţului contabil

elementele de activ şi de pasiv ale întreprinderii la încheierea exerciţiului.

Structural, bilanţul prevăzut de OMFP nr. 3055/2009 prevede evidenţierea activelor în

Tipuri de bilanţ şi utilitatea lor în analiza financiară

• activele sunt grupate în funcţie de lichiditate:

Reclasări ale elementelor bilanţiere :

Retratări ale elemntelor financiar – patrimoniale:

Construirea acestui bilanţ se face înaintea repartizării profitului.

Structura bilanţului funcţional se prezintă astfel :

Active aciclice (stabile) Resurse aciclice (stabile)

Principalele divergenţe dintre bilanţul financiar şi cel funcţional, care constituie

Construirea acestui bilanţ se face după repartizarea profitului.

Contul de profit şi pierdere

Situaţia modificării capitalurilor proprii

parcursul unui exerciţiu financiar.

Situaţia fluxurilor de numerar

Politicile contabile şi notele explicative

Alte informaţii externe

3. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii

Ratele de structură a activului

O pondere ridicată a activelor intangibile evidenţiază interesul pentru achiziţia sau

Această rată ia valori diferite în funcţie de specificul sectorului în care activează

- rata activelor circulante ( RAC ) :

Desfăşurarea activităţii întreprinderii implică constituirea la nivelul întreprinderii a diferite

Asigurarea echilibrului financiar este direct dependentă de decizia de alocare a capitalului

Aprecierea acestei rate trebuie făcută în contextul specificului şi uzanţelor sectoriale,

rata investiţiilor financiare pe termen scurt ( RIFTS ):

Eficienţa gestiunii trezoreriei poate fi evaluată pe baza abilităţii întreprinderii de a plasa

rata casei şi conturilor la bǎnci ( RCCB ):

Ratele de structură financiară

Se indică ca optim raportul de 1/2 a celor două elemente.

Valoarea optimă a acestui raport este de 100%.

- rata stabilitǎţii financiare ( RSF ) :

Această rată este deosebit de utilă în aprecierea echilibrului financiar, evidenţiind

Analiza gradului de îndatorare se efectueazǎ prin evaluarea importanţei datoriilor,

Această rată caracterizează gradul de participare a creditului la finanţarea activelor

Datorii totale (sau datorii pe termen mediu şi lung )

Valorile ratelor patrimoniale sunt prezentate în tabelul următor:

2.2. Rata creanţelor 7,25 9,36

Din datele prezentate în tabel se observă, specific obiectului de activitate, o pondere

Valoarea patrimonială a unei întreprinderi coincide cu activul net contabil, respectiv cu

b.) metoda aditivă:

5. Analiza ratelor de rotaţie a elementelor patrimoniale

În această abordare, complementar informaţiilor furnizate de ratele de structură, se calculează şi

- pentru producţia în curs de execuţie :

- pentru produse finite şi semifabricate :

- pentru datorii faţǎ de furnizori :

În practică, viteza de rotaţie a elementelor bilanţiere se determină prin raportare la cifra

Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante

- număr de rotaţii (N):

unde: CA = cifra de afaceri;

- durată în zile (Dz):

Identificarea factorilor de influenţă asupra vitezei de rotaţie a activelor circulante (în

unde: S = stocurile medii;

Ca aspect metodologic, trebuie menţionat faptul că, pentru asigurarea coerenţei