CUPRINS:

INTRODUCERE CAPITOLUL I - PREZENTAREA SOCIETATII 1.1. SCURT ISTORIC AL SOCIETATII 1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE 1.3. CAPITALUL SOCIAL 1.4. SITUATIA PATRIMONIULUI LA DATA DE 31.12.2003 1.5. SITUATIA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE CAPITOLUL II - ANALIZA BILANTULUI CONTABIL 2.1 BILANTUL FINANCIAR 2.2. BILANTUL FUNCTIONAL CAPITOLUL III - ANALIZA CONTULUI DE REZULTAT 3.1. TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE 3.2. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE 3.3. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE 3.4. APRECIEREA INDICATORILOR PRIVIND LICHIDITATEA SI SOLVABILITATEA LA NIVELUL FIRMEI CAPITOLUL IV - ANALIZA SWOT CONCLUZII SI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE

Pagina 2 3 3 3 4 4 5 6 7 16 21 22 27 31 32 36 38 39

INTRODUCERE
Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de performanta financiara a intreprinderii la incheierea exercitiului. Ea isi propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de dezvoltare, intr-un mediu concurential.(2, pag.479) De asemenea, analiza financiara face obiectul preocuparilor externe ale partenerilor economici si financiar-bancari pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu respectiva intreprindere. Atat analiza pe plan intern cat si cea externa au ca obiectiv determinarea rentabilitatii si a riscului si, in final a valorii intreprinderii. Sursa de date pentru analiza financiara o constituie documentele contabile de sinteza : bilantul, contul de rezultate si anexe la bilant. Analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant) si treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate ale activitatii intreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit si pierderi). Bilantul sintetizeaza starea patrimoniala a intreprinderii la un moment dat, in timp ce contul de rezultate sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare, de prelucrare si de iesire pe perioada considerata. Informatia comuna care se intalneste in cele doua documente de sinteza este rezultatul net (profitul sau pierderea) ca o reflectare a rentabilitatii intreprinderii (intrari, prelucrari, iesiri) si a noii stari patrimoniale a acesteia.(5, pag.239)

CAPITOLUL I - PREZENTAREA SOCIETATII

1.1. SCURT ISTORIC AL SOCIETATII Firma S.C.VALENSTAF SRL Galati isi desfasoara activitatea in municipiul Galati avand sediul in strada Gheorghe Asachi, nr. 3, bl. B3, ap. 23, fiind inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J17/1050/1997 si Cod Unic de Inregistrare Fiscala 10057721, avand urmatorul cont nr. 2511.1-990.1/rol. S.C. VALENSTAF SRL Galati face parte din cadrul ntreprinderilor mici i mijlocii deoarece are doar 6 salariati, iar capitalul social este de 2.000 mii lei. Raportul de gestiune pe anul 2003 se prezinta in conformitate cu art. 73 din Legea 195/1997 de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 32/1997 si e intocmit potrivit art. 27 din Legea Contabilitatii nr. 82/1995 modificata si completata cu Ordonanta de Urgenta 32/1996. La intocmirea raportului s-a avut in vedere Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 1827/22.12.2003 pentru intocmirea, certificarea si centralizarea bilanturilor contabile ale agentilor economici din M.O. 53/22.01.2004. 1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE Obiectul de activitate al acestei societati il reprezinta prestarea de servicii in domeniul de telecomunicatii. Rezultatele obtinute de societate sunt reflectate in situatiile de raportare anuala asa cum rezulta din anexele la prezentul raport de gestiune (bilant, cont de profit si pierdere). Situatiile prezentate au fost intocmite pe baza balantei de verificare a conturilor sintetice si respectarea normelor metodologice cu privire la intocmirea acestora. In formularele cod 10 si 20 au fost reflectate in mod fidel veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare ale perioadei de raportare. Posturile inscrise in bilant corespund cu datele inregistrate in contabilitate, puse de accord cu situatia reala a elementelor patrimoniale. Contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ-valoric, contabilitatea clientilor si furnizorilor a celorlalte creante si obligatii sunt evidentiate pe categorii precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica si au la baza documente legale (justificative). Din datele prezentate in rezultatele financiare rezulta ca societatea in anul 2004 a inregistrat un profit brut in valoare de 1.646.076 mii lei si un profit net de 1.575.261 mii lei.

1.3. CAPITALUL SOCIAL Capitalul social este de 2.000 mii lei conform H.G. 500/1999 inregistrat la Oficiul Registrului Comertului. valoarea nominala a unei parti sociale - 100.000 lei numar parti sociale - 20 bucati cifra de afaceri 4.530.036 mii lei De la infiintare pana la data de 31.12.2004 nu s-au inregistrat majorari de capital. Asociatii societatii sunt: - Meca Marin - 19 parti sociale - Lupea Paula - 1 parte sociala 1.4. SITUATIA PATRIMONIULUI LA DATA 31.12.2003 TOTAL PASIV ACTIV 1. Active imobilizate - imobilizari necorporale - imobilizari corporale - imobilizari financiare TOTAL 2. Active circulante - stocuri - creante - disponibilitati TOTAL 3. Conturi de regularizare - cheltuieli inregistrate in avans TOTAL ACTIV PASIV 1. Capitaluri proprii - capital social - reserve - rezultatul exercitiului - rezultatul reportat TOTAL 2. Datorii totale 3. Conturi de regularizare - venituri inregistrate in avans 2.125.741

1.664.747 1.664.747 204.692 171.377 27.348 403.417 57.577 2.125.741 2.000 400 1.575.261 1.575.261 1.577.661 486.900 61.180

Datoriile societatii in valoare de 486.900 mii lei se compun din: - datorii cu personalul - 14.763 mii lei - datorii fata de furnizori - 145.179 mii lei - obligatii la bugetul de stat in legatura cu salariile - 8.029 mii lei - impozit pe profit - 18.998 mii lei - TVA - 22.343 mii lei - alte obligatii (inclusive dividende si sume asociati) - 277.588 mii lei Toate datoriile cu personalul si cu bugetul statului sunt datorii curente, cu exceptia contributiei pentru asigurari sociale de sanatate datorate de angajator pentru concedii medicale in suma de 546 mii lei. 1.5. SITUATIA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE ACTIVITATE Exploatare Financiara Extraordinar Total activitate Impozit profit Profit net VENITURI 4.840.616 3.237 4.843.853 CHELTUIELI 3.189.629 8.148 3.197.777 - mii lei REZULTAT 1.650.987 -4.911 1.646.076 70.815 1.575.261

Lichiditatea generala care reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile ca raport intre activele circulante si datoriile curente reprezinta 0,83. Solvabilitatea patrimoniala care reprezinta gradul in care unitatea poate fata obligatiilor de plata, ca raport intre capitalurile proprii si total pasiv reprezinta 74.21%.

CAPITOLUL II - ANALIZA BILANTULUI CONTABIL

5

Pentru realizarea functiilor contabilitatii de informare, decizie si control este necesar ca in urma lucrarilor curente de contabilitate sa se sintetizeze periodic informatiile generate de conturi si calculele contabile in documente de sinteza expresiv si relevante, accesibile nu numai specialistilor, ci si celor interesati de gestiunea unitatii patrimoniale in calitate de: investitor, administrator, creditor, banca, fiscalitate si alte organisme economice si sociale. Ca urmare, potrivit Legii 31/1990 privind societatile comerciale si a Legii contabilitatii 82/1991, toti agentii economici (toate persoanele juridice) sunt obligate sa intocmeasca bilant contabil. Legea contabilitatii 82/1991 reglementeaza regimul legal al bilantului contabil in cadrul capitolului IV, care prevede la art. 27 ca Bilantul contabil se intocmeste obligatoriu anual, precum si in situatia fuziunii sau incetarii activitatii. Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale. Fiind un complet de documente si situatii de sinteza, bilantul contabil trebuie, in toate circumstantele, sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala. (4, pag.248) Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de performanta financiara a intreprinderii la incheierea exercitiului. Ea isi propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare, in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de dezvoltare intr-un mediu concurential. Bilantul contabil constituie principala sursa informational ape baza caruia se face analiza financiara. Din componentele bilantului contabil, fiecare are un rol in analiza financiara. Astfel, bilantul patrimonial da posibilitatea sa se evidentieze modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt. Pentru analiza echilibrului financiar se utilizeaza urmatorii indicatori: Situatia neta (SN); Fondul de rulment (FR); Nevoia de fond de rulment (NFR); Trezoreria neta (TN). (2, pag.480)

2.1. BILANTUL FINANCIAR

6

Bilantul financiar, numit patrimonial in viziunea unor tari occidentale, constituie un suport al analizei financiare traditionale care are ca finalitate descrierea patrimoniului intreprinderii in vederea unei evaluari patrimoniale care poate interesa atat proprietarii, cat si creditorii. Logica bilantului financiar se bazeaza pe criteriul lichiditatii crescatoare a activului si pe cel al exigibilitatii crescatoare a pasivului. (5, pag.241) Analiza lichiditate-exigibilitate, are meritul de a pune in evidenta riscul de insolvabilitate al intreprinderii. Aceasta consta in incapacitatea intreprinderii de asi onora angajamentele fata de terti. Pentru evaluarea riscului de insolvabilitate, analiza patrimoniala studiaza,in vederea confruntarii, gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv (insusirea lor de a deveni scadente la un anumit termen) si cel de lichiditate el elementelor de activ (posibilitatea acestora de a fi transformate in bani). In acest context, riscul de insolvabilitate presupune imposibilitatea intreprinderii de a face fata pasivului exigibil cu activul sau disponibil. Construirea bilantului financiar (lichiditate-exigibilitate) Construirea bilanului financiar este o activitate deosebit de dificil, deoarece aprecierea exigibilitii sau a lichiditii n funcie de realitatea economic este o problem delicat: realizarea acestei aprecieri presupune cunoatere perfect a ntreprinderii pentru care se realizeaz bilanul financiar i definirea unor criterii obiective n funcie de care s se realizeze evaluarea lichiditii i a exigibilitii elementelor patrimoniale ale ntreprinderii. Activul bilanului financiar Pentru a detemina (calcula) mijloacele cu durat de exploatare mai mare de un an, se pornete de la activul imobilizat al bilanului contabil, care este modificat prin: - eliminarea (scderea): activelor fictive (cheltuielile de constituire, cheltuielile de cercetaredezvoltare) care nu au valoare economic; imobilizrilor financiare ce ajung la scaden pn la sfritul anului, fiind transferate la mijloace cu durat de exploatare mai mic de 1 an. - adugarea: activelor circulante si conturilor de regularizare din bilanul contabil, a cror scaden este peste 1 an.

Pentru a determina (calcula) mijloacele cu durat de exploatare mai mic de un an, se pornete de la activul circulant al bilanului contabil, care este modificat prin: - eliminarea activelor i a conturilor de regularizri a cror scaden este peste 1 an; - adugarea imobilizarilor financiare ce ajung la scaden pn la sfritul anului. Pasivul bilanului financiar Capitalurile permanente se determin pornind de la capitalul propriu i datoriile financiare pe termen mediu i lung din bilanul contabil, care sunt modificate prin: - eliminarea (scderea): activelor fictive; prii din rezultatul exerciilui care urmeaz s fie distribuit; impozitului latent coninut n subveniile pentru investiii; provizioanele destinate acoperirii riscurilor i cheltuielilor probabile s se realizeze pn ntr-un an; mprumuturilor pe termen mediu i lung ajunse la scadena pn la sfritul anului; - adugarea datoriilor nefinanciare i a conturilor de regularizare a cror scaden este peste 1 an. Resursele cu scaden pn ntr-un an, se determin pornind de la datoriile nefinanciare ale ntreprinderii conform bilanului contabil, care sunt modificate prin: - eliminarea (scderea) datoriilor si a conturilor de regularizare a cror a scaden este peste 1 an; - adugarea: activelor fictive; prii din rezultatul exerciilui care urmeaz s fie distribuit; impozitului latent coninut n subventiile pentru investiii; provizioanele destinate acoperirii riscurilor i cheltuielilor probabile s se realizeze pn ntr-un an; mprumuturilor pe termen mediu i lung ajunse la scaden pn la sfritul anului. (1, pag.18)

BILANT FINANCIAR ACTIV : I. Mijloace cu durata de utilizare > 1 an (n mii lei): Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare II. Mijloace cu durata de utilizare < 1 an (n mii lei): Stocuri Creante Cheltuieli inregistrate in avans III. Mijloace de trezorerie : Casa si conturi la banci PASIV : I. Resurse cu durata mai mare de un an (n mii lei): Capital social subscris varsat Rezerve din reevaluare Rezerve Rezultatul reportat Provizioane II. Resurse cu durata mai mic de un an (n mii lei): Credite curente Venituri inregistrate in avans N N+1

0 1.427.324 0

0 1.664.747 0

242.556 91.124 56.777

204.692 171.377 57.577

11.589

27.348

2.000 0 400 934.652 0

2.000 0 400 1.575.261 0

892.318 0

486.900 61.180

BILANT FINANCIAR ACTIV I. Mijloace cu durata de utilizare mai mare de un an II. Mijloace cu durata de utilizare mai mic de un an III. Mijloace de trezorerie TOTAL ACTIV Suma N+1 1.664.74 7 PASIV I. Resurse cu durata mai mare de un an II. Resurse cu durata mai mic de un an (mii lei) Suma N+1 1.577.661

1.427.32 4

937.052

390.457 11.589 1.829.37 0

433.646 27.348 2.125.74 1

892.318

548.080

TOTAL PASIV

1.829.37 0

2.125.741

1. SITUATIA NETA (SN) Situatia neta este considerata de unii autori ca fiind ecuatia fundamentala a bilantului care reda averea neta a proprietarilor (activul neangajat in datorii). Situatia neta este cel mai adesea pozitiva, ca efect al unei gestiuni economice sanatoase. Aceasta situatie marcheaza obiectivul major al gestiunii financiare: maximizarea capitalurilor proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri. Cresterea situatiei nete este rezultatul reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari. Situatia neta poate avea si o valoare negativa care semnifica realizarea unor pierderi in exercitiile anterioare care au consumat integral capitalurile proprii. Situatia neta se calculeaza ca diferenta intre active si datorii . (2, pag.480) SN = ACTIV DATORII TOTALE = CAPITALURI PERMANENTE (C.P.) SN0 = 1.829.370 892.318 = 937.052 mii lei SN1 = 2.125.741 548.080 = 1.577.661 mii lei SN = SN1 SN0 = 1.577.661 937.052 = 640.609 mii lei

10

2. FONDUL DE RULMENT (FR) Fondul de rulment este considerat cel mai important indicator al echilibrului financiar al intreprinderii, fiind rezultatul arbitrajului intre finantarea pe termen lung si finantarea pe termen scurt. Fondul de rulment a cunoscut o larga definire in literatura de specialitate, reflectand progresul pe care l-a inregistrat conceptia cu privire la rolul analizei financiare. Astfel a fost definit un fond de rulment net sau permanent stabilit ca diferenta intre capitalurile permanente si activele imobilizate nete (sau ca diferenta intre activele circulante si datoriile circulante), un fond de rulment propriu determinat ca diferenta intre capitalurile proprii si imobilizarile nete si nu in ultimul rand, un fond de rulment strain, corespunzator marimii datoriilor exigibile peste un an. (7, pag.145) a) Fondul de rulment net (FRN) sau permanent, prezint un interes analitic i operational. Se determin astfel: Fondul de rulment net sau permanent = Capitaluri permanente - Activ imobilizat net = Activ circulant - Datorii pe termen scurt In termeni strict descriptivi, aceast noiune poate fi comentat pe dou nivele: 1. Dac se ine seama de elementele din partea de sus a bilanului, se prezint ca un excedent de capitaluri permanente fa de active imobilizate nete, i n consecin va putea fi afectat finanrii activelor circulante. 2. Dac se ine seama de elementele din partea de jos a bilanului, se prezint ca un excedent al activelor circulante, cu lichiditatea mai mic de 1 an, fa de datoriile cu exigibilitatea sub 1 an. Se observ c aceast noiune coincide aproximativ cu cea de "fond de rulment net global" (FRNG), a crei variaie este pus n eviden prin "Tabloul de Finanare". FRN0 = 402.046 892.318 = - 490.272 mii lei FRN1 = 460.994 548.080 = - 87.086 mii lei

11

b) Fondul de rulment propriu arata partea capitalurilor proprii utilizate pentru finantarea activului circulant. Se definete astfel: Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii - Imobilizari nete Deci, astfel se masoar excedentul de capitaluri proprii afectat activelor durabile. Acest indicator permite aprecierea autonomiei de care d dovad ntreprinderea din punct de vedere al finanrii activelor sale imobilizate (necorporale, corporale i/sau financiare).(1, pag.24) FRP0 = 937.052 1.427.324 = - 490.272 mii lei FRP1 = 1.577.661 1.664.747 = - 87.086 mii lei c) Fondul de rulment extern exprima partea fondului de rulment finantat prin capitaluri straine. Se defineste astfel: Fondul de rulment extern = = Fondul de rulment net - Fondul de rulment propriu Datorii exigibile peste 1 an

FRI0 = -490.272 ( - 490.272) = 0 mii lei FRI1 = - 87.086 ( - 87.086) = 0 mii lei 3. NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR) Nevoia sau necesarul de fond de rulment apare ca urmare a decalajelor in timp intre cumparari si vanzari, precum si intre vanzari si incasari. In primul caz, aceste decalaje genereaza formarea stocurilor, iar in cel de-al doilea caz apar creantele. Atat stocurile cat si creantele impun un necesar de fond de rulment, care este totusi atenuat de decalajele de sens opus, intre aprovizionari si plati. (7, pag.148) NFR = Mijloace ciclice - Resurse ciclice NFR0 = 390.457 892.318 = - 501.861 mii lei NFR1 = 433.646 548.080 = - 114.434 mii lei

12

4. TREZORERIA NETA (TN) Trezoreria este cea de-a doua componenta a fondului de rulment. Ea apare ca urmare a comparatiei realizate intre utilizarile si resursele corespunzatoare operatiilor financiare pe termen scurt. Ca urmare, trezoreria ar putea fi determinata prin doua modalitati echivalente, si anume: T = Mijloace de trezorerie - Resurse de trezorerie sau T = FRN - NFR, Practic, ultima relatie de calcul reflecta " relaia fundamental a trezoreriei". (7, pag.151) TN0 = - 490.272 ( - 501.861) = 11.589 mii lei TN1 = - 87.086 ( - 114.434) = 27.348 mii lei 5. CASH-FLOW-ul (C.F) Evolutia trezoreriei de la exercitiul N la N+1 duce la indicatorul CASH FLOW. Cresterea TN pe perioada exercitiului curent reprezinta CASH-FLOW-ul perioadei, respectiv plusul monetar al exercitiului. C.F = T.N1 T.N0 = T.N C.F = TN = 27.348 11.589 = 15.759 mii lei

13

INTERPRETAREA BILANULUI FINANCIAR FR0 = - 490.272 mii lei <0 FR1 = - 87.086 mii lei <0 FR = FR1 - FR0 = - 87.086 (- 490.272) = 403.186 mii lei Mrimea negativ a fondului de rulment reflect absorbirea unei pari din sursele temporare pentru finanarea unor necesiti permanente, contrar principiului de gestiune financiar : la necesiti permanente se aloc surse permanente. Este expresia unui dezechilibru financiar pe termen lung. Pe termen scurt, FR nu constituie garania solvabilitii firmei de a face fa scadenelor. Firma nu dispune de un stoc de lichiditi drept garanie a achitrii obligaiilor pe termen scurt. Totui, faptul c n anul 2004 fondul de rulment a crescut cu 403.186 mii lei fa de anul precedent, este un pas bun spre redresarea acestui dezechilibru. FRP0 = - 490.272 mii lei <0 FRP1 = - 87.086 mii lei <0 FRP = - 87.086 ( - 490.272) = 403.186 mii lei Mrimea negativ a fondului de rulment propriu reflect faptul c firma nu are libertate mare n luarea deciziilor privind dezvoltarea ei. Fondul de rulment propriu negativ reflect deficitul de capitaluri proprii fa de activele imobilizate. Din anul 2003 pn n 2004, FRP a crescut cu 403.186 mii lei semnificnd o redresare pentru activitatea firmei. FR0 = 0 mii lei FR1 = 0 mii lei FR = 0 mii lei Valoarea nula a fondului de rulment mprumutat reflect lipsa datoriilor firmei. Faptul c societatea nu are datorii reprezint un punct forte pentru activitatea financiar a acesteia. NFR0 = - 501.861 mii lei NFR1 = - 114.434 mii lei NFR = - 114.434 (- 501.861) = 387.427mii lei

14

NFR negativ semnific un surplus de resurse temporare n raport cu nevoile corespunztoare de capitaluri circulante (surse temporare mai mari dect nevoi temporare ). TN0 = 11.589 mii lei TN1 = 27.348 mii lei TN = 27.348 11.589 = 15.759 mii lei Trezoreria net este expresia cea mai concludent a desfurrii unui activiti eficiente. nregistrarea unei trezorerii nete pozitive n cadrul mai multor exerciii succesive, demonstreaz succesul ntreprinderii n viaa economic i posibilitile plasrii rentabile a disponibilitilor bneti pentru ntrirea poziiei ei pe pia. Trezoreria net pozitiv este rezultatul ntregului echilibru financiar al ntreprinderii, exerciiului financiar s-a ncheiat cu un surplus monetar expresie concret a profitului net din pasivul bilanului. Acest excedent de trezorerie urmeaz s fie plasat eficient i pe deplin siguran pe piaa monetar i/sau financiar. Disponibilitile bneti din anul 2004 sunt mai mari dect n anul precedent, ceea ce determin un cash-flow pozitiv. CF = 15.759 mii lei Cash-flowul pozitiv sugereaza o crestere a capacitii reale de finanare a investiiilor, ceea ce semnific o imbogatire a activului net real, o confirmare a majorarii valorii proprietetii. Este necesar s determinm ratele de lichiditate sau analiza lichiditii firmei.

15

2.2. BILANTUL FUNCTIONAL In afara bilantului financiar, in practica financiara a analizei patrimoniale se mai utilizeaza si bilantul functional. In acest caz se renunta la aspectele de lichiditate pentru active si de exigibilitate pentru pasiv. Intreprinderea se prezinta ca o masa, o multitudine de mijloace si de resurse care trebuie grupate dupa natura si destinatia lor. Astfel structurat, bilantul functional evidentiaza doua categorii de utilizari in activ, una independenta de ciclul de productie si cealalta legata direct de exploatare, iar in pasiv doua categorii de resurse, respective resurse fara legatura cu exploatarea si resurse generate direct de aceasta. Elementele de trezorerie apar in mod distinct, atat in activul, cat si in pasivul bilantului. Rolul bilantului functional in analiza financiara este nu numai de a permite aprecierea vulnerabilitatii structurii financiare a intreprinderii, reflectate de evolutia trezoreriei nete, dar si de a exprima interdependenta dintre structura financiara a intreprinderii si natura activitatii sale. Construirea bilantului functional Echilibrele financiare pot fi analizate si prin prisma prezentarii bilantului conform opticii functionale, care structureaza posturile de bilant in stransa legatura cu ciclurile economice care caracterizeaza viata intreprinderii : investitii, exploatare, finantare, trezorerie. Analiza efectuata pe baza bilantului functional este o analiza functionala, mai bine adaptata unei gestiuni previzionale, care situeaza in centrul atentiei ciclul de productie. (5, pag.253) In optica analizei functionale, intreprinderea este vulnerabila daca recurge in cea mai mare parte la finantari prin credite bancare pe credit scurt. Acest aspect este evidentiat de studiul comparative al variatiei fondului de rulment functional cu variatia nevoii de fond de rulment. Realizarea echilibrului financiar al intreprinderii nu presupune doar existenta unui fond de rulment pozitiv ca marja de siguranta, ci a unui fond acoperitor nevoilor de finantare ale ciclului de exploatare (stocuri + creante de exploatare datorii de exploatare). (6, pag.61)

16

BILANT FUNCTIONAL ACTIV : N N+1

I. Mijloace stabile (MS) (n mii lei): Imobilizari necorporale 0 0 Imobilizari corporale 1.789.364 2.043.272 Imobilizari financiare 0 0 II. Active circulante de exploatare (ACE)(n mii lei): Stocuri 242.556 204.692 Creante 91.124 171.377 Cheltuieli inregistrate in avans 56.777 57.577 III. Active circulante n afara exploatrii (ACIE)(n mii lei): IV. Active de trezorerie (AT)(n mii lei): Casa si banca in lei 11.589 27.348 PASIV : I. Resurse durabile (RD)(n mii lei): Capital social subscris varsat Rezerve Rezultatul reportat Amortizari Provizioane Venituri inregistrate in avans II. Pasive de exploatare (PE)(n mii lei): Datorii mai mari de 1 an Datorii mai mici de 1 an III. Pasiv n afara exploatarii (PIE)(n mii lei): IV. Pasivele de trezorerie (PT)(n mii lei): -

2.000 400 934.652 362.040 0 0 0 892.318

2.000 400 1.575.261 378.525 0 61.180 0 486.900

17

BILANT FUNCTIONAL (exprimat n procente i mii lei) Suma PASIV N N+1 I.Resurse durabile (RD) 1.299.092 892.318 0 0 2.191.410 2.017.366 486.900 0 0 2.504.266

ACTIV

Suma N N+1 2.043.272

I. Mijloace stabile(MS) 1.789.364 II. Active circulante de exploatare (ACE) III.Active circulante n afara exploatrii ACIE IV. Active de trezorerie (AT) TOTAL ACTIV 390.457 0 11.589 2.191.410

II. Pasive de 433.646 exploatare (PE) III. Pasive n afara 0 exploatrii (PIE) IV. Pasive de 27.348 trezorerie (PT) 2.504.266 TOTAL PASIV

1. FONDUL DE RULMENT (FR) Metoda 1 : FRNG = Capitaluri permanente Activ imobilizat net = RD MS FRNG0 = 1.299.092 1.789.364 = - 490.272 mii lei FRNG1 = 2.017.366 2.043.272 = - 25.906 mii lei Metoda 2 : FRNG = Activ circulant Datorii pe termen scurt = MC RC Mijloace ciclice (MC) = ACE + ACIE + AT Resurse ciclice (RC) = PE + PIE + PT MC0 = 390.457 + 0 + 11.589 = 402.046 mii lei RC0 = 892.318 + 0 + 0 = 892.318 mii lei FRNG0 = 402.046 892.318 = -490.272 mii lei MC1 = 433.646 + 0 + 27.348 = 460.994 mii lei
18

RC1 = 486.900 + 0 + 0 = 486.900 mii lei FRNG1 = 460.994 486.900 = - 25.906 mii lei FRNG = FRNG1 - FRNG0 = - 25.906 ( - 490.272) = 464.366 mii lei 2. NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR) Nevoia de fond de rulment al exploatrii (NFRE) : NFRE = ACE PE NFRE0 = 390.457 892.318 = - 501.861 mii lei NFRE1 = 433.646 486.900 = - 53.254 mii lei Nevoia de fond de rulment n afara exploatrii (NFRIE) : NFRIE = ACIE PIE NFRIE0 = 0 0 = 0 mii lei NFRIE1 = 0 0 = 0 mii lei Nevoia de fond de rulment (NFR): NFR = (ACE + ACIE) - (PE + PIE) = NFRE + NFRIE NFR0 = - 501.861 + 0 = - 501.861 mii lei NFR1 = - 53.254 + 0 = - 53.254 mii lei 3. TREZORERIA NETA (TN) TN = FRNG - NFR TN = Mijloace de trezorerie Resurse de trezorerie = AT PT TN0 = - 490.272 ( - 501.861) = 11.589 mii lei sau TN0 = 11.589 0 = 11.589 mi lei TN0 = 11.589 mii lei > 0 TN1 = - 25.906 ( - 53.254) = 27.348 mii lei sau TN1 = 27.348 0 = 27.348 mii lei TN1= 27.348 mii lei > 0

19

INTERPRETAREA BILANULUI FUNCIONAL Valorile negative ale FRNG reflecta faptul c resursele durabile ale firmei nu sunt suficiente pentru a acoperi valorile imobilizate. Cu ct fondul de rulment este mai mic cu att disponibilitile bneti ale ntreprinderii sunt mai mici, provocnd o instabilitate financiar, de aceea, pentru acoperirea nevoilor stabile, este necesar un credit pe termen scurt. NFR < 0 => deficit de nevoi temporare (ciclice) FRNG > NFR si TN >0 Acest caz, al trezoreriei nete pozitive, corespunde situaiei n care FRNG este suficient de mare pentru a asigura nu numai finanarea stabil a ciclului de exploatare, dar n acelai timp i a unei trezorerii pozitive care s permit deinerea de disponibiliti bneti sau efectuarea de plasamente. In situaii extreme, aceast configuraie permite stingerea datoriilor pe termen scurt fr a crea probleme privind continuarea activitii. Altfel spus, n termeni financiari, capitalurile permanente sunt suficiente pentru asigurarea unei finanri stabile a: - tuturor imobilizrilor; - ntregii exploatri; - unei rezerve de lichiditi. La prima vedere, aceast structura financiar caracterizeaz ntreprinderea n termeni favorabili, de echilibru, fr a permite ns i previzionarea riscurilor de dezechilibru financiar care amenin ntreprinderea. Totui, pe termen scurt, o trezorerie excedentar poate duce la dificulti n reglarea datoriilor dac scadena unora dintre ele este mai apropiat, iar realizarea mijloacelor mai ndeprtat. Intro astfel de situaie este necesar negocierea unor noi credite de trezorerie sau realizarea unor active pentru depirea dificultilor. In plus, o astfel de situaie poate ascunde o fragilitate financiar care trebuie s devin mult mai preocupant pe termen mediu si lung.

20

CAPITOLUL III ANALIZA CONTULUI DE REZULTAT

Daca analiza financiara s-ar rezuma numai la datele furnizate de bilant, analistul ar fi lipsit de informatiile privind aspectele dinamice care caracterizeaza activitatea unei intreprinderi. Astfel, bilantul exprima starea patrimoniala din momentul inchiderii exercitiului, in timp ce contul de rezultate arata cum s-a ajuns la aceasta stare, prezentand fluxurile de venituri si de cheltuieli ce au avut loc in cursul exercitiului. De aceea, analiza bilantului este completata cu analiza informatiilor continute de contul de profit si pierdere. Concluziile desprinse in urma analizei contului de rezultate, corelate cu cele obtinute din interpretatrea altor date disponibile, permit luarea unor decizii fundamentale, in masura sa potenteze dezvoltarea viitoare a unitatii si imbunatatirea performantelor sale. Contul de rezultate reflecta beneficiul sau pierderea exercitiului ca diferenta intre ansamblul veniturilor si cheltuielilor, punand in evidenta parametrii interdependenti, de genul: pretul, volumul de activitate, factorii de productie, concurenta, etc. Cu toate ca performanta unei intreprinderi are un caracter multidimensional, ea este adesea exprimata si inteleasa prin indicatorii financiari. (7, pag.169) Contul de profit si pierderi prezinta rezultatele totale ale exercitiului si cuprinde urmatorii indicatori principali: - cifra de afaceri - veniturile si cheltuielile exercitiului grupate dupa natura lor si pe activitati - rezultatul general al exercitiului (profit sau pierderi) defalcat pe: - rezultatul curent al exercitiului - rezultatul exceptional - impozitul pe profit. Privit prin prisma finalitatii, daca bilantul contabil permite o crestere a starii financiare a patrimoniului, contul de profit si pierderi are un continut indeosebi economic, deoarece ofera informatii asupra activitatii de productie, comerciale sau financiare a unitatii patrimoniale, a modului cum aceasta isi gestioneaza afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor pe care le genereaza. (4, pag.256) Analiza contului de rezultate urmareste sa se inteleaga de ce intr-un anumit sector, o intreprindere inregistreaza rezultate mai bune sau mai slabe decat media sectorului. Prin urmare, pot fi cunoscute punctele forte si punctele slabe ale intreprinderii si implicit, cauzele acestor abateri de la medie.
21

3.1. TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE (TSIG) Pe baza contului de rezultate se poate determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii. Constructia in trepte a indicatorilor pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului + adaosul commercial) si incheind cu cel mai sintetic (profitul net al exercitiului), a sugerat denumirea seriei lor de cascada a soldurilor intermediare de gestiune. Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiva de acumulare. (3, pag.58)

TSIG INDICATORI:
Venituri din vanzarea marfurilor - cheltuieli cu marfurile vandute = Marja comerciala Venituri din productia vanduta + venituri din productia stocata + venituri din productia imobilizata = Productia exercitiului + marja comerciala - consumul extern de la terti = Valoarea adaugata + subventii de exploatare - cheltuieli de personal - impozite si taxe = EBE Venituri din exploatare - cheltuieli de exploatare = Rezultatul exploatarii + venituri financiare - cheltuieli financiare = Rezultatul curent + venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare = Rezultatul brut - impozit pe profit = Rezultatul net

2003
0 0 0 2922417 0 236127 3158544 0 661198 2497346 485000 355939 1656407 3199488 2209573 989915 403 11210 979108 0 0 979108 44456 934652

2004
968 968 0 4529069 0 114484 4643553 0 624304 4019249 445170 315877 3258202 4840616 3189629 1650987 3237 8148 1646076 0 0 1646076 70815 1575261

22

 Cifra de afaceri (CA) Reprezint mrimea afacerilor realizate cu terii prin desfurarea activitii specifice, normale, de ctre o ntreprindere. Acest indicator msoar performanele economice brute ale firmei, el confirmnd c produsele sau serviciile corespund doleanelor clienilor. CA = Venituri din vnzarea mrfurilor + Venituri din vnzarea produselor finite + Venituri din prestri servicii CA 2003 = 2.922.417 + 0 + 0 = 2.922.417 mii lei CA 2004 = 4.529.069 + 968 +0 = 4.530.037 mii lei Marja comerciala (MC) Este un sold intermediar specific unitatilor cu profil commercial si se determina ca diferenta intre pretul de vanzare a marfurilor si costul lor de achizitie. Ea reprezinta principala resursa de finantare a activitatii pentru unitatile de desfacere, motiv pentru care este considerata elementul fundamental de apreciere al eficientei acestora. MC =Venituri din vanzarea marfurilor Cost de achizitie al marfurilor vandute MC2003 = 0 - 0 = 0 mii lei MC2004 = 968 968 = 0 mii lei Productia exercitiului (PE) Este compusa din productia vanduta, productia stocata si productia imobilizata. Ea caracterizeaza mai bine activitatea intreprinderii din cursul unui exercitiu decat productia vanduta sau cifra de afaceri, mai ales daca productia imobilizata detine o pondere importanta. (7, pag.172) PE = Prod.vanduta Prod.stocata + Prod.imobilizata PE2003 = 2.922.417 + 236.127 = 3.158.544 mii lei PE2004 = 4.529.069 + 114.484 = 4.643.553 mii lei
23

 Valoarea adaugata (VA) Acest indicator reprezinta sporul de valoare pe care o unitate patrimonial ail adauga la bunurile si serviciile aduse de la terti. Valoarea adaugata asigura legatura dintre contabilitatea intreprinderii si contabilitatea nationala deoarece agregarea acestui indicator la nivelul macroeconomic duce la calculul produsului intern brut (PIB). (2, pag.484) VA = MC + PE Consumurile provenite de la terti VA2003 = 0 + 3.158.544 (525.263 + 88.113 + 47.822) = 3.158.544 661.198 = 2.497.346 VA2004 = 0 + 4.643.553 (415.465 + 130.533 + 78.306) = 4.643.553 624.304 = 4.019.249 Excedentul brut de exploatare (EBE) Exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, admitand ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. De aceea, acestea din urma, pana la solicitarea lor (pentru investitii, riscuri sau cheltuieli), se regasesc in acumularile banesti ale intreprinderii. Excedentul brut de exploatare exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profit). (3, pag.62) EBE = VA + Subventii de exploatare Cheltuieli de personal Impozite si taxe EBE2003 = 2.497.346 485.000 355.939 = 1.656.407 mii lei EBE2004 = 4.019.249 445.170 315.877 = 3.258.202 mii lei Rezultatul exploatarii (RE) Este diferit de EBE, intrucat el tine cont de toate cheltuielile si veniturile calculate privind exploatarea. Rezultatul exploatarii masoara performantele industriale si comerciale ale unei intreprinderi, independente de politica financiara, fiscala si de distribuire a dividendelor, tinand cont insa de deprecierea capitalului fix (amortizari si provizioane).

24

RE = Venituri din exploatare Cheltuieli de exploatare RE2003 = 3.199.488 2.209.573 = 989.915 mii lei RE2004 = 4.840.616 3.189.629 = 1.650.987 mii lei Rezultatul financiar (RF) Rezultatul financiar apare ca expresie a politicii de finantare adoptata de unitate, fiind in majoritatea cazurilor negative. Totusi, anumite intreprinderi, in special cele mari, obtin adesea un rezultat financiar pozitiv, a carui marime nu este neglijabila. Rezultatul financiar se determina ca diferenta intre veniturile financiare totale si cheltuielile financiare totale, exprimand performantele obtinute de intreprindere ca urmare a implicarii in activitatea financiara. RF = Venituri financiare Cheltuieli financiare RF2003 = 403 11.210 = - 10.807 mii lei RF2004 = 3.237 8.148 = - 4.911 mii lei Rezultatul curent (RC) Este un sold intermediar de gestiune care exprima sintetic performantele economice si financiare ale intreprinderii, obtinute ca urmare a desfasurarii de operatiuni curente, cu caracter normal. RC = Rezultatul exploatrii + Rezultatul financiar RC 2003 = 989.915 10.807 = 979.108 mii lei RC 2004 = 1.650.987 4.911 = 1.646.076 mii lei

Rezultatul exceptional (RX)

25

Este stabilit ca un sold al operatiunilor exceptionale derulate de unitate intr-o anumita perioada. Aceste operatii genereaza cheltuieli si venituri a caror evolutie nu este neaparat liniara pe parcursul exercitiului sau de la un exercitiu la altul. Exprimand un rezultat obtinut din operatii care nu se repeta cu regularitate de la an la an, acest sold trebuie sa fie izolat de rezultatul curent, deoarece el nu intervine in previziunea rezultatelor pentru exercitiile viitoare. RX = Venituri excepionale Cheltuieli exceptionale RX2003 = 0 0 = 0 RX2004 = 0 0 = 0 Rezultatul brut al exerciiului (RBE) Este un sold intermediar care reflecta sintetic eficienta intregii activitati desfasurate de o intreprindere intr-o perioada de timp determinata. RBE = RE + RF + RX = RC + RX = Venituri totale Cheltuieli totale RBE 2003 = 989.915 10.807 + 0 = 979.108 mii lei = 979.108 + 0 = 979.108 mii lei = 3.199.891 2.220.783 = 979.108 mii lei RBE 2004 = 1.650.987 4.911 + 0 = 1.646.076 mii lei = 1.646.076 + 0 = 1.646.076 mii lei = 4.843.853 3.197.777 = 1.646.076 mii lei Rezultatul net al exerciiului (RNE) Este unul din soldurile intermediare de gestiune cele mai utilizate in analiza contabil-financiara pe baza ratelor. Acesta se obtine prin deducerea impozitului pe profit din rezultatul brut al exercitiului. (7, pag.174)

26

RNE = RBE Impozit pe profit RNE 2003 = 979.108 44.456 = 934.652 mii lei RNE 2004 = 1.646.076 70.815 = 1.575.261 mii lei 3.2. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE Prin intermediul unei analize retrospective diagnosticul financiar detecteaza eventualele stari de dezechilibru financiar in scopul identificarii originii si cauzelor care le-au generat si al stabilirii masurilor de redresare. Diagnosticul financiar are ca obiective masurarea rentabilitatii capitalurilor intreprinderii si aprecirea conditiilor de echilibru financiar pentru a evalua gradul de independenta economica si financiara al intreprinderii. Masura indeplinirii acestor obiective este data de un sistem de rate explicative de eficienta determinate ca raport intre efectele economice si financiare obtinute (acumularea bruta, profituri, dividende) si eforturile depuse pentru obtinerea lor (activul economic, capitalurile investite, capitalurile proprii). Sistemul de rate de rentabilitate cuprinde in sinteza 3 grupe: 1) rate de rentabilitate economica 2) rate de rentabilitate financiara 3) rate de structura a capitalurilor. Determinarea lor face apel la datele contabile din bilant si din contul de rezultate, la retratarea acestora pentru obtinerea unui bilant financiar si la datele obtinute prin intocmirea tabloului de finantare. (3, pag.91) 1) Ratele de rentabilitate economic Ratele de rentabilitate economica masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate intregii activitati a intreprinderii. Acestea pot fi clasificate in: - rapoarte (indicatori) ntre rezultatele obinute i capitalurile alocate; - indicatori de rentabilitate definii ca rapoarte ntre rezultate ntreprinderii i cifra de afaceri. Capitalurile pentru care se analizeaz profitabilitatea sunt cele angajate de ctre ntreprindere. Rentabilitatea economic a capitalurilor investite se calculeaz cu ajutorul urmtoarelor formule:

27

unde s-a notat cu EBE - excedentul brut al exploatrii NFR - necesarul de fond de rulment. Re 2003 = 1.656.407 / 1.427.324 501.861 + 11.589 = 1,7676 Re 2004 = 3.258.202 / 1.664.747 53.254 + 27.348 = 1,9881 Re 2004 > Re 2003 => rentabilitatea economic n anul 2004 este mai mare dect n anul precedent => creste eficiena utilizrii mijloacelor economice i financiare. 2) Ratele de rentabilitate financiar Acestea msoar randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului pe care l-au facut actionarii cand au cumparat actiunile intreprinderii. Rentabilitatea financiar remunereaz proprietarii firmei prin acordarea de dividende ctre acetia i prin creterea rezultatelor care, n fapt, reprezint o cretere a averii proprietarilor. Rentabilitate financiar reflect capacitatea firmei de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate n activitatea sa. RF =
Profit net Capitaluri proprii

RF 2003 = 934.652 / 937.052 = 0,9974 RF 2004 = 1.575.261 / 1.577.661 = 0,9984 RF 2004 > RF 2003 3) Ratele de structur a capitalurilor Aceste rate caracterizeaz modalitile de finanare a investiiilor firmei (strategice, de exploatare i de echilibru), putandu-se grupa astfel: a) rate ale echilibrului financiar; b) rate ale indatorarii.
28

a) Ratele echilibrului financiar sunt expresia importantei si a evolutiei in timp a fondului de rulment net (FRN), nevoii de fond de rulment (NFR) i a trezoreriei nete (TN): Rata de finanare a activelor fixe evideniaz existena sau nu a unui fond de rulment si se poate exprima: Rfaf =
Capitaluri proprii Active fixe brute

Rfaf 2003 = 937.052 / 1.427.324 = 0,6565 Rfaf 2004 = 1.577.661 / 1.664.747 = 0,9476 Rfaf 2004 > Rfaf 2003 Rata de finanare a NFR: RNFR =
FR NFR

RNFR 2003 = - 490.272 / - 501.861 = 0,9769 RNFR 2004 = - 25.906 / - 53.254 = 0,4864 RNFR 2004 < RNFR 2003 b) Rate ale indatorarii: Rata capacitii de plat a ciclului de exploatare este o rata de lichiditate si se determina astfel: RL =
Active circulante Datorii exigibile pe termen scurt

RL 2003 = 345.269 / 892.318 = 0,3869 RL 2004 = 403.417 / 548.080 = 0,7360 RL 2004 > RL 2003 Rata capacitii de plat imediata este o rata de trezorerie si se determina astfel: RT =
Disponibilitati Datorii imediat exigibile

29

RT 2003 = 11.589 / 892.318 = 0,0129 RT 2004 = 27.348 / 548.080 = 0,0498 RT 2004 > RT 2003 Firma nu dispune de puterea economic (disponibiliti, surse financiare) de a plti imediat datoriile exigibile pe termen scurt. Rata ndatorrii sau levierul se determin:
RL = Datorii pe termen lung si scurt Capitaluri proprii

RL 2003 = 892.318 / 937.052 = 0,9522 RL 2004 = 486900 / 1.577.661 = 0,3086 RL 2004 < RL 2003 Rata datoriilor financiare caracterizeaz gradul de ndatorare pe termen lung a ntreprinderii i se determin:
RDF = Datorii Financiare pe termen lung Capitaluri permanente

RDF 2003 = 0 RDF 2004 = 0 Rata capacitii de rambursare exprim n numr de ani capacitatea ntreprinderii de a rambursa datoriile financiare pe termen lung:
RCR = Datorii Financiare pe termen lung CAF

(1, pag.52)

RCR 2003 = 0 RCR 2004 = 0 3.3. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF) Pentru a face fata nevoilor sale de finantare, o intreprindere trebuie sa-si utilizeze propriile resurse sau sa procure resurse din exterior. Resursele interne sunt generate de activitatea desfasurata, dand continut notiunii de capacitate de autofinantare (CAF), cunoscuta si sub numele de marja bruta de autofinantare.
30

Finantarea intreprinderii din resurse proprii este denumita autofinantare, pentru a o delimita de finantarea de origine externa. Marimea capacitatii de autofinantare depinde, in primul rand, de performantele economice si financiare ale unitatii in cauza, dar si de o serie de parametri interni sau externi, cum ar fi: politica adoptata de conducere in materie de indatorare, dispozitiile fiscale referitoare la sistemele de amortizare (liniara, degresiva, accelerata). Cu toate ca nu este inclusa in tabloul soldurilor intermediare de gestiune, CAF ar putea fi considerate un sold, dar cu o valoare informationala mai bogata, intrucat evidentiaza in ce masura intreprinderea poate sa-si finanteze cresterea economica. Ea poate fi determinata prin doua metode: deductiva (substractiva) si aditiva. Metoda deductiva porneste de la EBE la care se adauga celelalte venituri generatoare de incasari si se scad alte cheltuieli generatoare de plati. + Alte cheltuieli (din cadrul cheltuielilor Excedentul brut al exploatarii de exploatare ) (plati) Cheltuieli financiare (plati) Alte venituri (din cadrul veniturilor din exploatare) (incasari) Cheltuieli exceptionale (plati) Venituri financiare Impozit pe beneficii Venituri exceptionale Capacitate de autofinantare Calculul CAF, dupa metoda substactiva, scoate in evidenta faptul ca la originea indicatorului stau productia si activitatea de comercializare, motiv pentru care valoarea sa informativa este de neinlocuit. Metoda aditiva porneste de la rezultatul exercitiului, corectat cu soldul obtinut in urma compensarii cheltuielilor calculate cu veniturile calculate. Rezultatul exercitiului + Cheltuieli calculate = Venituri calculate Capacitatea de autofinantare

Unul din avantajele principale ale metodei aditive este de a fi extrem de simpla, permitand calculul rapid al CAF. Acesta este motivul pentru care ea este, in general, preferata de practicieni. (7, pag.177) An 2003
31

An 2004

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli din exploatare + Rezultatul participaiilor + Venituri financiare - Cheltuieli financiare + Venituri excepionale - Cheltuieli excepionale - Participarea salariailor la profit - Impozit pe profit CAF 2003 = 756.467 mii lei CAF 2004 = 1.528.224 mii lei

1.656.407 40.944 930.077 0 403 11.210 0 0 0 0

3.258.202 196.095 1.921.162 0 3.237 8.148 0 0 0 0

Firma dispune de o capacitate de autofinanare destul de mare i pozitiv, reprezentnd o important surs de finanare a nevoilor permanente i temporare. 3.4. APRECIEREA INDICATORILOR PRIVIND LICHIDITATEA SI SOLVABILITATEA LA NIVELUL FIRMEI Analiza lichiditii societii Lichiditatea exprim capacitatea unei firme de a face fa obligaiilor proprii de plat pe termen scurt. Aceasta implic transformarea rapid a activelor circulante n disponibiliti bneti. Lipsa de lichiditate poate conduce firma la situaia de a nu putea face fa obligaiilor sale i a nceta plile. Printre indicatorii ce caracterizeaz gradul de lichiditate al firmei sunt : a) Rata lichiditii generale se determin ca raport ntre activele circulante i obligaiile curente sau datoriile pe termen scurt. (6, pg. 216) Rlg = Active circulante / Datorii pe termen scurt Rlg 2003 = 345.269 / 892.318 = 0,3869 Rlg 2004 = 403.417 / 486.900 = 0,8285 Aceast rat ar trebui s se ncadreze n intervalul [1,5 ; 2].Lichiditatea general a firmei este subunitar, ceea ce nseamn c datoriile exigibile pe termen
32

scurt nu sunt acoperite , n principiu , de capitalurile circulante, astfel c fondul de rulment financiar a devenit negativ. b) Rata lichiditii imediate exprim capacitatea cert a ntreprinderii de a face fa imediat achitrii unor obligaii. Rli =
Disponibilitati + Venituri realizate pe termen scurt Obligatii curente

Rli 2003 = 11.589 / 892.318 = 0,0129 Rli 2004 = 27.348 / 486.900 = 0,0561 Aceast rat trebuie s fie mai mare de 0,3. Lichiditatea are un nivel scazut, ceea ce inseamna ca datoriile pe termen scurt depesc disponibilitile. c) Rata lichiditii restrnse se calculeaz ca raport ntre active circulante diminuate cu valoarea stocurilor i obligaiile curente (resurse mai mici de 1 an) Rlr = (Active circulante Valoarea stocurilor) / Obligatii curente Rlr 2003 = (345.269 242.556) / 892.318 = 102.706 / 892.318 = 0,1151 Rlr 2004 = (403.417 204.692) / 486.900 = 198.725 / 486.900 = 0,4081 Aceast rat ar trebui s fie mai mare de 0,8 dar n nici unul din cazuri nu se ntmpl acest lucru. Consecine ale unei lichiditi insuficiente : Imposibilitatea societii de a cumpra n momentul ivirii unor situaii favorabile; Posibiliti reduse de a cumpra cantiti mari (cnd este cazul) Precipitarea actului decizional; Clienii primesc cu ntrziere comenzile; Imposibilitatea desfurrii normale a activitii. Din punct de vedere al lichiditii, societatea nu dispune de resurse bneti necesare pentru acoperirea datoriilor. Analiza solvabilitatii societatii
33

Solvabilitatea patrimoniala reprezinta gradul in care societatea poate face fata obligatiilor de plata. Aceasta se determina ca raport intre capitalurile proprii si total pasiv. Coeficienti de solvabilitate S1 =
Capitaluri proprii Capital permanent

1 2

(0,5)

S1 2003 = 937.052 / 937.052 = 1 > 0,5 S1 2004 = 1.577.661 / 1.577.661 = 1 > 0,5 S2 =
Capitaluri proprii Datorii totale

1 2

(0,5)

S2 2003 = 937.052 / 892.318 = 1,05 > 0,5 S2 2004 = 1.577.661 / 486.900 = 3,24 > 0,5 Indicatorul solvabilitii patrimoniului SP =
Capitaluri proprii = Total pasiv

0,5

SP2003 = 937.052 / 1.829.370 = 0,5122 sau 51,22% SP2004 = 1.577.661 / 2.125.741 = 0,7421 sau 74,21% Indicatorul solvabilitatii patrimoniului are o valoare mare in ambele cazuri. In anul 2004 solvabilitatea patrimoniala inregistreaza o crestere semnificativa de la 51,22% la 74,21%; creste cu 22,99% fata de anul precedent. Valoarea solvabilitatii reflecta faptul ca societatea poate face fata obligatiilor de plata in proportie de 74,21%.

Rata stabilitii financiare

34

RSf =

Capital permanent 2 Total pasiv 3

(0,66)

RSf 2000 = 937.052 / 1.829.370 = 0,5122 < 0,66 RSf 2001 = 1.577.661 / 2.125.741 = 0,7421 > 0,66

CAPITOLUL IV ANALIZA SWOT

Cunoaterea poziiei pe care o ocup firma n raport cu principalii concureni pe principalele domenii de activitate poate fi determinat folosind abordarea Puncte forte, Puncte slabe, Oportuniti, Ameninri. Aceast evaluare se face prin compararea nivelului existent n diferite domenii funcionale cu standardele de excelen stabilite. O atenie deosebit trebuie acordat n evaluarea punctelor tari i punctelor slabe acelor domenii de activitate care prezint importan pentru ntreprindere. De exemplu, o ntreprindere care i propune ca obiectiv strategic lansarea pe pia a
35

unor noi produse sau modernizate o importan deosebit o reprezint compararea situaiei existente cu standardele de performan n domeniul produciei. Identificarea punctelor tari i a punctelor slabe i compararea acestora cu standardele de excelen interne i cu nivelul atins n diferitele domenii de firmele concurente trebuie s aib un caracter dinamic, innd seama de faptul c n condiiile n care n cadrul ntreprinderii are loc o ridicare a nivelului unui anumit domeniu de activitate este posibil ca aceast mbuntire a nivelului s aib loc i la ntreprinderile concurente. Abordarea analizei diagnostic a ntreprinderii sub forma unei matrice "Ameninri, Oportuniti, Puncte forte i Puncte slabe", a fost propus n 1982 de H.Weihrich, profesor la Universitatea din San Francisco n lucrarea "Long Range Planing": (1, pag.74)

ANALIZA SWOT
Puncte forte Capacitate de autofinantare suficient de mare Personal calificat, cu experienta n domeniu Solvabilitate peste limita favorabila
36

Puncte slabe Resurse permanente insuficiente pentru acoperirea nevoilor permanente Imposibilitatea obtinerii unui credit bancar pe termen lung Scaderea numarului de clienti

 Oportuniti Scaderea ratei dobanzii bancare la creditele pe termen mediu si lung Posibilitatea primirii unei subvenii pentru investitii

Disponibilitati financiare scazute Instabilitate financiara Indatorare globalav ridicata Investitii aproape inexistente Ameninri

Lichiditate sub limita favorabil Apariia unui nou concurent pe plan local Cresterea neasteptat a pretului la materii prime si materiale la principalii furnizori

CONCLUZII :
In decursul anului 2004 SC. VALENSTAF SRL a realizat o cifra de afaceri neta de 4.530.037 mii lei, cu mult mai mare decat cifra de afaceri din anul precedent, si anume 2.922.417 mii lei. In anul 2004 societatea si-a dezvoltat afacerile cu tertii prin desfasurarea activitatii sale specifice. Marimea cifrei de afaceri indica performantele economice brute ale firmei, confirmand ca produsele sau serviciile corespund doleantelor clientilor.

37

Indicatorii echilibrului financiar pe termen lung i scurt sunt negativi (FR<0, NFR<0, TN >0) ceea ce reflect o situaie negativ a firmei. Capacitatea de autofinanare este pozitiv i destul de mare pentru a finana nevoile financiare ale firmei. Capacitatea de autofinanare pozitiv este rezultatul unui excedent brut de exploatare mare, care sintetizeaz i reflect activitatea de exploatare. Nevoile permanente sunt mai mari dect resursele permanente, aceste nevoi trebuie astfel finanate din resurse temporare (care sunt mai mari dect nevoile temporare). Ratele de lichiditate nu se ncadreaz n limitele favorabile. Solvabilitatea patrimoniului are o valoare mare, peste limitele favorabile. Valoarea solvabilitatii reflecta faptul ca societatea poate face fata obligatiilor de plata in proportie de 74,21%.

PROPUNERI :
Apelerea la un credit pe termen scurt. Societatii n cauza nu i se acorda imprumut pe termen lung pentru ca nu se incadreaza in conditiile de lichiditate impuse de banca Cresterea resurselor permanente Atentie la resursele temporare si nevoile permanente, precum si la buna gestionare a lor.

Bibliografie:
1. Doinita Ariton, Finantele intreprinderii 2. Iacob Petru Pantea, Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania, Editura Intelcredo, Deva, 1999 3. Ion Stancu, Gestiunea financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1997

38

4. Mihail Epuran, Dumitru Cotlet, Felicia Ineovan, Ion Peres, Contabilitatea financiara, Editura de Vest, Timisoara, 1998 5. Silvia Petrescu, Marilena Mironiuc, Analiza economico-financiara, Editura Tiparul, Iasi, 2002 6. Georgeta Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000 7. Neculai Tabara, Emil Horomnea, Constantin Toma, Analiza contabilfinanciara, Editura Tipo Moldova, Iasi, 2002 8. N. Ionescu, Pledoarie pentru IMM, Tribuna Economica Nr.12/95 9. Neculai Tabara, Emil Horomnea, Elemente de diagnostic financiar in economia intreprinderii, Tribuna Economica Nr.7/95 10. V. Ilie, Intreprinderea si decizia de finantare, Tribuna Economica Nr. 4/95 11. Ion Bratu, Diagnoza performantelor firmei, Tribuna Economica, Nr. 13/95

39