Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL 1
Termenul "bilant" este de origine latina si deriva din cuvantul "bilanx" care semnifica o
"balanta cu doua talere".
Inca de la prima definitie data bilantului "de cantar al averii in corelatie cu sursele sale de
dobandire" acesta a constituit obiectul unor preocupari permanente practice si teoretice.
In Dictionarul explicativ al limbii romane, bilantul ca instrument contabil este definit ca "un
tablou contabil al activului si pasivului unei intreprinderi sau al unei activitati financiare pentru o
anumita perioada de timp".
Bilantul reprezinta un procedeu specific al metodei care se prezinta sub forna unui tablou ce
evidentiaza in expresie valorica la un moment dat, mijloacele economice, sursele economice si
rezultatele obtinute de o societate (profit sau pierdere).
Bilantul ca instrument contabil este definit ca "un tablou contabil al activului si pasivului unei
unitati sau al unei activitati financiare pentru o anumita perioada timp".
Bilantul reprezinta un instrument de mare importanta in procesul conducerii, fiind necesar atat
pentru fundamentarea deciziilor privind alocarea, finantarea, utilizarea si recuperarea fondurilor,
organizarea controlului asupra realizarii deciziilor luate, precum si pentru stabilirea unor drepturi si
obligatii, a unor raspunderi si cointeresari provenite din activitatea de gospodarie si dezvoltare a
patrimoniului.
Importanta pe care o prezinta bilantul in mod sintetizat se poate reliefa prin urmatoarele
aspecte mai importante
O alta conditie necesara pentru indeplinirea rolului sau si totodata pentru aprecierea corecta si
comparativa si pentru realizarea centralizarii la Directiile Generale ale Finantelor Publice o constituie
faptul ca bilantul contabil trebuie sa prezinte datele dupa un sistem unitar, dupa acelasi norme
metodologice.
Calitatea bilantului contabil se apreciaza de asemenea prin caracterul sau simplu si clar,
acesta fiind un deziderat necesar pentru analiza activitatii fiecarei societati de catre cei interesati.
Informatiile si indicatorii din bilant sunt prezentati simplu si clar in vederea analizei lor cu
usurinta in scopul documentarii necesare pentru elaborarea prevederilor pentru urmatorii ani.
-
1.3 TEORII PRIVIND BILANTUL CONTABIL
La inceput notiunile de activ si de pasiv au avut o semnificatie juridica, ele reprezentand cele
2 structuri distincte si totodata unitare de evaluare a patrimoniului. In tari ca Italia, Germania,
Franta, Anglia au aparut o serie de teorii cu privire la bilant, cum sunt: teoria dinamica, teoria statica,
teoria organica, teoria endinamica, teoria realista, teoria pagatorica, teoria bilantului aur, teoria
previzionala, teoria unitara, teoria calculului rentabilitatii. Acestea au avut o mare influenta asupra
teoriei si practicii bilantului.
Situatiile financiare anuale simplificate trebuie elaborate astfel incat sa rezulte ca:
- sunt impartiale;
- sunt prudente;
- bilantul propriu-zis;
Avand acelasi scop de informare asupra situatiei patrimoniale a situatiei financiare a unitatii
patrimoniale si a rezultatelor obtinute aceste parti formeaza un tot unitar.
a) una sub forma de tablou cu 2 parti - partea stanga (numita activ) si partea dreapta
(numita pasiv) cunoscuta sub numele schema orizontala de bilant.
Bilantul sub forma de tablou pune in evidenta egalitatea existenta intre resurse si utilizari, iar
modelulde bilant sub forma listei verticale ordoneaza structurile patrimoniale in active, datorii,
capitaluri, rezerve si alte componente ale situatiei nete, finalitatea fiind prezentarea situatiei nete a
patrimoniului.
Prezentarea bilantului nu poate fi singura inspirata din imaginea contabila a fiecarei unitati. Ea
presupune o codificare foarte precisa si o ordine riguroasa care sunt precizate din planul contabil.
In interiorul partii stangi a bilantului seinscrie ceea ce unitatea poseda, deci activul sau, planul
contabil descriind compartimente care cuprind diferitele elemente ale patrimoniului.
In partea dreapta a bilantului se inscrie pasivul sau, rubricile de pasiv fiind prezentate in
ordinea cresterii exigibilitatii.
Bilantul propriu-zis, la firma de referinta s-a intocmit pe baza modelului listei verticale,
respectandu-se codificarea si urmarireaconturilor utilizate in activitate. Acesta cuprinde elementele de
patrimoniu cu descrierea valorilor.
In general bilantul contabil este considerat a fi documentul de sinteza contabila sau contul
annual care descrie situatia patrimoniala si echilibrul financiar, indicand totodata si marimea
rezultatului economico-financiar global. Bilantul contabil nu explica provenienta rezultatului
economico-financiar si in consecinta cauzele care au generat performantele activitatii unui agent
economic. Din aceste considerente s-a impus necesitatea elaborarii si publicitatii unui alt document de
sinteza contabila sau cont annual, intitulat "cont de profit sau pierdere" a carui ecucatie bilantiera
fundamentala poate fi prezentata in 2 versiuni:
Rezultatul poate fi o marime denumita profit sau beneficiu, atunci cand veniturile suntmai
mari decat cheltuielile sau o marime valorica negativa, denumita pierdere atunci cand cheltuielile sunt
mai mari decat veniturile; profitul si pierderea sunt recunoscute si sub denumirea de rezultat
beneficiar, respectiv rezultat deficitar.
Rezultatul economico-financiar (profit sau pierdere) mai poate fi calculat si dupa urmatoarea
relatie bilantiera:
a) in momentul vanzarii, cand ecuatia derivata a contului de profit sau pierdere este:
R = PV - CPV
b) in momentul incasarii, cand ecuatia derivata a contului de profit sau pierdere este:
R = PVI - CPVI
Aceasta derivata a ecuatiei balantiere fundamentale a contului deprofit sau pierdere ofera
avantajul ca surprinde intregul efort productiv si/sau comercial al unui exercitiu financiar, dar are
dezavantajul generat de o evaluare eterogena a productiei fabricate.
Prin politici contabile se intelege ansamblul de principii, baze, conventii, reguli si practici
specifice adoptate de o persoana juridica la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale
simplificate.[4]
Pentru fiecare post prezentat in bilant sau in contul de profit si pierdere valoarea
corespunzatoare pentru exercitiul financiar precedent se prezinta intr-o coloana separata.
asf.
Pe plan secundar, contabilitatea trebuie sa asigure compararea valorica a patrimoniului la 2 date sau
momente diferite, ceea ce permite cunoasterea si analiza in dinamica a acumularilor sau rezultatelor
obtinute, fapt ce denota ca cel de al II - lea obiectiv al contabilitatii este grefat pe primul.
Patrimoniul nu se poate concepe fara o relatie de participare a persoanei juridice prin care se
personifica dreptul de proprietate si elementele patrimoniale asupra carora se exercita acest drept.
Valoarea patrimoniului net a unui agent economic rezulta din compararea bunurilor sale economice cu
datoriile sale, iar centralizarea si sintetizarea datelor se realizeaza cu ajutorul bilantului.
Prin compararea rezultatelor din anii 2002 - 2003 s-a aratat ca desi rezultatul financiar este mic,
acesta este progresiv si respecta conceptia juridica si economica pentru obtinerea profitului net, care
nu afecteaza capitalul social.
In definirea activului si pasivului s-a creat in plan metodologic posibilitatea de a pune in evidenta
modul de valorificare a patrimoniului. sfa.
In acest context, s-a recurs la structura activului si pasivului corespunzator circuitului valorilor si
dependentei lor social-economice.
Activul cuprinde:
imobilizari financiare.
c) cheltuieli in avans.
rezerve
b) imprumuturi pe termen scurt (furnizori, creditori, fond rulaj asociati).
Bilantul, furnizand o imagine clara a patrimoniului la un moment dat, pentru perioada de 01.01.2006 -
31.12.2006, este un instrument de analiza financiara deoarece permite compararea elementelor de
activ cu cele de pasiv si reliefarea situatiei nete la rezultatul exercitiului respectiv.
Bilantul contabil constituie sursa cea mai importanta pentru asociatul unic asupra rezultatelor
societatii. Conturile de bilant inregistreaza si anumite operatii care nu au incidenta asupra rezultatelor.
Rolul conturilor de patrimoniul in dispozitivul contabil este de a articula, deci toate fluxurile
desfasurate la nivelul societatii.
Operatiile care afecteaza conturile amintite pot fi externe si interne. Dintre acestea numai
primele pot degaja un surplus monetar, iar disocierea intre surplusul monetar si variatia disponibilitatii
unei perioade se traduce contabil prin miscari intre conturile de bilant.
Cealalta categorie de operatiuni, cele interne, care nu implica relatiile cu tertii nu au efect
asupra constituirii unui surplus monetar.
CAPITOLUL 2
PE BAZA DE BILANT
2.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA fsaf
Aceste rate reflecta aspecte privind patrimoniul economic al unitatii, apartenenta sectoriala, natura
activitatii si mai putin aspecte de politica financiara. Ele evidentiaza in marimi relative modul de
structurare a mijloacelor economice din activul bilantier in functie de rolul si destinatia lor in procesul
productiv, precum si in functie de durata utilizarii acestor mijloace economice.
Pentru dezvoltarea analizei se pot utiliza rate complementare ale activelor imobilizate dupa cum
urmeaza:
- fsa
(rst)+(rcr)+(rdb)=rAc.
Referitor la societatea in discutie, putem spune ca patrimoniul economic a fost pastrat si in anul 2006
cu respectarea duratei de utilizare a mijloacelor economice, motiv pentru care:
- nu s-au format stocuri fara miscare sau cu miscare lenta, unitatea prin natura
activitatii nu necesita stocuri mari;fsa
Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a unitatii, prin punerea in
evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia, precum si a gradului de
indatorare.
Ratele de structura ale pasivului evidentiaza modul de structurare al surselor de finantare in functie de
provenienta si de gradul de exigibilitate ale acestora. Prin nivelul acestor rate se poate identifica la un
fsafa compara ansamblul datoriilor (Dt) pe care le are unitatea fata de creditorii sai, indiferent daca
sunt de natura financiara sa nu, cu totalul surselor de finantare (PT). Nivelul de indatorare maxim
acceptat, la un grad de risc suportabil este de 66%.
2) rata indatorarii la termen (rit), compara datoriile financiare pe termen mediu sau lung (Itml) cu
sursele permanente de finantare (Cpm) sau cu sursele proprii de finantare (Cpr).
Ratele de finantare se construiesc pe baza posturilor de activ si de pasiv si a informatiilor din contul de
profit si pierderi.
Tendinta ratei de finantare a activelor imobilizate din surse permanente poate fi urmarita prin
compararea ei in perioada curenta cu activele de baza.
Si in acest caz tendinta ratei de finantare a activelor imobilizate din capitalul propriu poate fi urmarita
prin compararea ei in perioada curenta cu perioada de baza.
Ratele de finantare reprezinta raportul ideal intre capitalul permanent si activele imobilizate, in cazul
nostru comparativ cu perioada precedenta fiind de 1,05%.
Tendinta ratei de finantare a NFR arata, in timp, daca creste sau scade participarea FR la finantarea
NFR.
Pentru o buna semnificatie aceste rate de finantare se calculeaza pe baza bilantului functional.
Aceasta rata este masurata prin tendinta de acoperire a platilor pe termen scurt, in firma noastra.
Baza de pornire pentru analiza echilibrului financiar este respectarea a doua relatii de principiu:
Aceasta inseamna ca activele stabile (cu lichiditate peste un an) sunt finantate din surse stabile (cu
exigibilitate mai mare de 1 an); activele circulante, ciclice (cu lichiditate sub 1 an) trebuie finantate
din datorii pe termen scurt (cu exigibilitate sub 1 an).
- fondul de rulment;
- trezoreria.
Activul net contabil masoara averea neta a actionarilor si se calculeaza ca diferenta dintre activul total
si datoriile totale angajate de unitate:
ANC = Ai - Dt
Activul net contabil reprezinta principala evaluare contabila a unitatii, putand avea valoare pozitiva
(ANC > 0) sau valoare negativa (ANC < 0).
Situatia neta si evolutia sa este punctul de pornire pentru analiza echilibrului financiar.
Modalitatea echilibrului curent a impus utilizarea fondului de rulment, in cazul firmei luate in discutie.
Principiul de analiza a echilibrului financiar a respectat relatia intre activul net contabil si fondul de
rulment.
Acesta reprezinta valoarea absoluta a surselor permanente utilizate pentru finantarea activelor
circulante sau partea surselor stabile alocate finantarii activlor ciclice.
Formele sub care se gaseste fondul de rulment sunt in functie de apartenenta capitalului si anume:
Pentru analiza fondului de rulment retinem 2 marimi:- marimea minima necesara a fondului de
rulment pentru realizarea echilibrului financiar este datorata de nivelul mediu al fluctuatiilor nevoii de
fond de rulment;
- marimea optima a fondului de rulment este cea care mentine echilibrul financiar al
unitatii la cel mai mic cost al procurararii capitalurilor.
Pentru realizarea echilibrului financiar al unitatii pe termen lung pe langa determinarea FR in marimi
absolute trebuie luate in considerare si durata medie de realizare a activelor (gradul de lichiditate al
activelor), respectiv durata medie de achitare a obligatiilor (gradul de exigibilitate al pasivelor).
La societatea noastra, fondul de rulment propriu a fost utilizat ca fiind exclusiv de finantare a
necesarului de acoperire, fara a fi nevoie de alte finantari externe sau bancare.
Fondul de rulment utilizat pe termen scurt nu depaseste 1/3 din cifra de afaceri, avand un nivel
minim.
Necesarul de fond de rulment reprezinta cuantumul activelor ciclice care trebuie finantate din fondul
de rulment, respectiv activele circulante (cu termen de lichiditate sub 1 an) care urmeaza sa fie
finantate din surse stabilite (cu exigibilitate mai mare de 1 an).
Necesarul de fond de rulment permite urmarirea echilibrului curent prin compararea necesitatilor de
finantare a ciclului de finantare cu datoriile aferente exploatarii.
Marimea optima a NFR stabilita in practica, pe baza raportului dintre NFR si CA (cifra de afaceri) nu
trebuie sa depaseasca o rata de 10 - 15%.
Aceasta nu este altceva decat analiza echilibrului financiar pe termen scurt care sa compare o marime
relativ constanta (FR) cu o marime fluctuanta (NFR).
Trezoreia de activ cuprinde disponibilitatile banesti din conturi si casa, precum si plasamnetele pe
termen scurt, iar trezoreria de pasiv cuprinde creditele curente si soldul creditor al bancii.
2.3. ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR
Exprimarea sintetica a modului de gestionare a resurselor se realizeaza prin viteza de rotatie a lor,
prin care se masoara durata in timp necesara parcurgerii tuturor fazelor ciclului de exploatare si
comercializare.
Analiza ratelor de gestiune necesita detalierea lor pe elemente de activ sau de pasiv, care permit
gruparea lor in:
Pentru realizarea la temen a obiectivului de activitate al firmei noastre, prin buna gestionare a
resurselor proprii s-a obtinut parcurgerea tuturor fazelor de exploatare cu respectarea tuturor
prevederilor BVC realizate in anul 2008.
Aceste rate se apreciaza pe baza vitezei de rotatie a capitalurilor cand se calculeaza urmatorii
indicatori:
Factorii care explica si masurile pentru imbunatatirea nivelului acestei rate vizeaza:
- optimizarea structurii activului in acord cu obiectul de activitate;
Acest indicator se mai numeste si indicator de intensitate a capitalului. Pentru calculul acestei rate se
va folosi valoarea neta a imobilizarilor fixe influentata de calculul amortizarii.
Exprima numarul de rotatii efectuate de activele circulante materiale prin cifra de afaceri.
Acest indicator arata numarul de refolosiri a capitalului propriu intr-o perioada de gestiune. Factorii si
masurile de influentare a acestei rate vizeaza cresterea gradului de valorificare acapitalului propriu.
Indicatorii de baza ai vitezei de rotatie a capitalului propriu, din firma noastra, prin optimizarea
structurii activului in concordanta cu obiectul de activitate, a condus la reducerea consumului specific
de imobilizari, iar prin optimizarea structurii activelor circulante s-a obtinut o gospodarire eficienta a
stocurilor de materiale.
Rata de gestiune a stocurilor (viteza de rotatie) arata rapiditatea cu care stocurile trec peste toate
stadiile pana se reintorc in forma baneasca initiala.
Cu cat viteza de rotatie a stocurilor este mai ridicata, cu atat eficienta folosirii lor este mai ridicata
deoarece efectele obtinute in urma folosirii acestora sunt mai mari.
Rata de gestiune a stocurilor se determina ca raport intre cifra de afaceri si stocul mediu, respectiv
raportul invers inmultit cu timpul.
Pentru realizarea echilibrului financiar unitatea trebuie sa actioneze atat asupra vitezei de rotatie a
stocurilor cat si asupra creditului comercial. Creditul comercial se regaseste sub 2 forme: creditul
clienti si creditul furnizori.
Urmarirea gestiunii clientilor cu ajutorul celei de a doua forme este cea mai folosita in practica si
exprima decalajul mediu de zile de la data facturarii produselor si pana la data incasarii contavalorii
lor.
b) rata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotatie a furnizorilor) ne arata in cate zile agentul
economic isi achita obligatiile sale fata de furnizori, exprimandu-se prin numarul de rotatii a creditului
furnizor sau durata in zule a unei rotatii.
Creditele furnizori constituie o parte importanta a datoriilor pe termen scurt, ele finantand un
procentaj mai mare sau mai mic al stocurilor, in functie de sectorul de activitate.
Starea de profitabilitate a unei unitati este confirmata de obtinerea unor venituri superioare
cheltuielilor de exploatare si comercializare, respectiv de obtinerea de profit.
Masurarea rentabilitatii se realizeaza printr-un sistem de rate de rentabilitate (raport intre rezultate si
capitaluri) si de rate de marja (raport intre rezultate si cifra de afaceri).
Rentabilitatea unitatii la care ne referim a fost asigurata prin raportul intre rezultate si capitaluri,
respectand marja dintre rezultat si cifra de afaceri.
Acest indicator se calculeaza ca raport intre profitul brut (Pb) sau excedentul brut de exploatare (EBE)
si capitalurile investite (Cinv). Capitalurile investite sunt suma activelor fixe brute cu NFR si
disponibilitati banesti.
Rata de rentabilitate economica se exprima si sub alte forme, din care mentionam:
Profitul brut, in cazul nostru, a fost pastrat in unitate dupa plata impozitului aferent.
Rata de rentabilitate financiarareprezinta capacitatea unitatilor de a degaja profit net prin capitalurile
proprii angajate in activitatea de exploatare si comercializare. De asemenea ea este expresia sintetica
a intereselor finale ale actionarilor exprimate prin rata de remunerare a investitiei facute de actionari
in procurarea activelor sau a reinvestirii profitului rezultat.
- modificarea capitalului investit intr-o prportie mai mica decat cifra de afaceri;
- modificarea capitalului propriu intr-o proprotie mai mica decat capitalul investit.
In cazul nostru, raportul dintre profitul net si capitalul propriu nu a fost diminuat. Este expresia
sintetica a masurilor de sporire a rentabilitatii financiare prin cresterea cifrei de afaceri si sporirea
profitului net.
Lichiditatea masoara capacitatea firmei de a-si onora obligatiile la scadenta. Gradul de lichiditate
apare ca o rezultanta a activitatii desfasurata de firma ce caracterizeaza situatia financiara a unitatii la
un moment dat.
Ratele de lichiditate arata masura in care activele circulante, activele circulante fara stocuri si
disponibilitatile acopera datoriile pe termen scurt .
- lichiditate curenta;
- lichiditate rapida;
- lichiditate imediata.
1) rata lichiditatii curenta (lc) reflecta capacitatea unitatii de a-si satisface obligatiile pe
termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoniale de natura activelor
circulante in lichiditati.
Aceasta rata se exprima ca raport intre activele circulante medii si pasivele circulante
medii. Lc = AC/PC
Marimea optima a lichiditatii curente, in functie de natura activitatii, este cuprinsa intre 1,2 - 2, limita
minima a sa fiind 1.
2) Rata lichiditatii rapide este cuprinsa intre 0,6 - 1, fiind influentata de corelatia dintre
activele circulante care pot fi transformate rapid in lichiditati.
Marimea optima a lichiditatii rapide este cuprinsa intre 0,6 - 1, fiind influentata de corelatia dintre
viteza de rotatie a creantelor si cea a furnizorilor.
3) Rata lichiditatii foarte rapide (lfr) refleca capacitatea unitatii de a-si onora obligatiile
pe termen scurt din disponibilitati si plasamente, calculandu-se cu relatia:
Lfr = Dp / CP
Marimea optima a lichiditatii foarte rapida este cuprinsa intre 0,3 - 0,6.
4) Rata lichiditatii imediate (li) reflecta capacitatea unitatii de a-si plati obligatiile pe
termen scurt din disponibilitati, calculandu-se ca raport intre disponibilitati si obligatii
pe termen scurt:
Li = D / PC
In functie de timp exista o solvabilitate pe termen scurt si o solvabilitate pe termen mediu si lung.
In functie de nivelul la care se copnsidera obligatiile pe termen mediu si lung exista 3 rate de
solvabilitate:
Nivelul asiguratoriu pentru aceasta rata este cuprins intre 40 - 60%, limita minima fiind considerata
30%.
- solvabilitatea generala (Sg) exprima gradul de acoperire a datoriilor totale catre terti,
in cazul falimentului, din activele totale, calculandu-se cu relatia: Sg = (PN + A - D) / (RC +
DC)
unde:
Marja de siguranta a rambursarii creditului este optima daca gradul de acoperire a serviciului datoriei
este 3.
Unitatea este solvabila si la o marime a gradului de acoperire a serviciului datoriei este de 2, sau riscul
aparitiei unor perturbatii majore poate conduce la incapacitatea de plata.
Unitatea despre care discutam are asigurata solvabilitatea pe termen scurt (imediat) fara a se impune
alte masuri.
CAPITOLUL 3
Societatea comerciala "COSMIVIO COM" - SRL este persoana juridica romana avand forma juridica de
societate cu raspundere limitata, cu asociat unic, ale carei obligatii sociale sunt garantate cu
patrimoniul social; asociatul unic raspunde numai pana la concurenta capitalului social subscris.
Societatea se constituie, se organizeaza si isi desfasoara activitatea potrivit legislatiei din Romania si
in conformitate cu prevederile actului constitutiv.Societatea a luat fiinta ca urmare a Sentintei civile
nr.14704/08.10.1997.Pe toate actele si pe inscrisurile societatii se mentioneaza denumirea, sediul,
urmate de mentiunea "Societate cu raspundere limitata" (S.R.L.), capitalul social si numarul de
inmatriculare la Registrul Comertului.
Societatea comerciala COSMIVIO COM S.R.L. are sediul in oras Singeorz bai,str Cormaia nr.129,
judetul Bistrita - Nasaud, avand ca numar de inregistrare la Registrul Comertului: J06/473/09.10.1997
si Codul Unic de Inregistrare: 9871105, atribut fiscal RO.Sediul societatii poate fi schimbat in orice alt
loc din Romania prin hotararea asociatului unic.
Societatea poate infiinta sedii secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati
fara personalitate juridica, in tara si strainatate prin hotararea asociatului unic.Durata de functionare a
societatii este nelimitata, incepand cu data inmatricularii la Registrul Comertului.
Capitalul social total subscris si varsat este de 200 lei impartit in 20 de parti sociale, fiecare in valoare
de 10 lei, care apartine in intregime asociatului unic, aport exclusiv in numerar, care s-a depus la
banca pe numele si la dispozitia societatii in termenul prevazut de 30 de zile de la inmatricularea la
Registrul Comertului.
Scopul societatii este prestarea si realizarea unor activitati economice - conform - obiectului de
activitate - pentru promovarea si punerea in aplicare a initiativei particulare precum si realizarea de
profit.
Societatea tine evidenta contabila privind operatiunile societatii si intocmeste la sfarsitul fiecarui
exercitiu economico-financiar bilantul si contul de profit si pierderi.Profitul societatii se stabileste pe
baza bilantului aprobat de asociatul unic.
S.C. COSMIVIO COM S.R.L. Singeorz Bai este organizata pe trei compartimente, astfel:
Incadrarea salariatilor la societatea comerciala s-a facut pe baza de contract de munca, cu respectarea
prevederilor Codului Muncii si a regimului de asigurari sociale.
Administrarea S.C. COSMIVIO COM S.R.L. Singeorz Bai se face de catre asociatul unic al acesteia, in
persoana domnului Cotut Mircea Viorel.
a) subscrierea capitalului:
privind capitalul"
% = 456 60.000
2131 1.400
"echipamente tehnologice"
213 10.600
"mijloace de transport"
303 800
"obiecte de inventar"
5121 6.800
5311
a) acordarea imprumutului:
b) acordarea avansului:
c) decontarea avansului:
% = 542 10.000
"cheltuieli de constituire"
4426 190
"TVA deductibila"
5311 8.810
"casa in lei"
e) plata creditorilor:
% = 401 1.190
"materii prime"
4426 190
"TVA deductibila"
3021 "furnizori
" 40
"materiale auxiliare"
4426 8
"TVA deductibila"
b) plata furnizorului:
401 = 5121 48
% = 401 595
"alte valori"
4426 95
"TVAdeductibila"
b)plata furnizorului:
c) aprovizionarea cu carburanti:
d) consumul carburantului:
combustibilii"
3.4.INREGISTRREA CHELTIELILOR DE PRODUCTIE
6021 = 3021 40
a) ridicarea numerarului:
b) plata chenzinei I :
% = 401 440
626 60
4426 70
"TVA deductibila"
c) plata furnizorilor:
3.4.4. SE ACORDA UN AVANS PENTRU DEPLASARI .LA DECONTARE SE JUSTIFICA SUMA IAR RESTUL
SE DEPUNE LA CASIERIE.
a) ridicarea avansului:
b) decontarea avansului
% = 542 200
"cheltuieli cu deplasari,
detasari si transferari"
4426 19
"TVA deductibila"
5311 81
"casa in lei"
a) cheltuielile cu salariile:
635 = 447 9
622 = 462 15
si onorariile"
g) fond garantare:
6452 = 4373 5
h) concedii si indemnizatii:
6451 = 4315 17
- avansul
- impozitul pe salarii
- rate
3.5.SE RIDICA NUMERALUL DE LA BANCA SI SE PLATESC SALARIILE, MAI PUTIN SUMA NERIDICATA
IN TERMEN.
a)inregistrarea retinerilor:
421 = % 800
"personal-remuneratii datorate"
fsa
4372 10
de somaj
4314 109
de sanatate"
444 72
"impozitul pe salarii"
b)ridicarea numerarului :
c) plata salariilor:
fsa" 100
4311 404
"contributia unitatii la asigurarile sociale"
4312 209
4313 103
de sanatate"
4314 109
4371 10
4372 10
4315 17
444 72
"impozit pe salarii"
447 9
462 15
"creditori diversi"
4373 5
"fond de garantare"
% = 711 1.700
345 1.000
"produse finite"
346 300
"produse reziduale"
4111 = % 897
4427 143
"TVA colectata"
d)incasarea de la clientul
% = 4426 572
"TVA colectata"
4424 429
"TVA de recuperate"
121 = % 4.894
"profit si pierdere
601 500
6021 40
"cheltuieli cu materialele
Auxiliare
6022 300
605 310
622 15
625 100
Transferari"
626 60
635 10
Varsaminte assimilate"
641 1.990
6451 524
6452 45
6811 1.000
% = 121 1.700
Finite"
711 946
129 = 1061
691 = 441
441 = 5121
121 = 691
129 = 1063
"repartizarea profitului ` "reserve statutare"
129 = 457
c)ridicarea numerarului
581 = 5121
5311 = 581
d)plata dividendelor
457 = 5311
446 = 5121
Varsaminte assimilate"
CONCLUZII SI PROPUNERI
PASIV
Rezerve _ _ _
Rezultatul reportat - - -
Repartizarea profitului _ 66 _
Capitaluri proprii total -478 -412 -0,86
Destinatia economica a capitalului fiind constanta nu a impus majorarea sau diminuarea. Societatea
comerciala avand o capacitate structurala in crestere lenta nu se impune modificarea structurii
activului ca urmare a schimbarilor conjuncturale.
Referitor la rata activelor imobilizate, putem spune ca se impune calculul raportului, intrucat capitalul
nu a fost reinvestit; rata este 0, fiind in raport cu anul 2007.
Rata stocurilor societatii, care are un ciclu de exploatare care nu necesita sporirea stocului de
materiale, este de 2,86% fata de anul 2007.
Cu privire la rata creantelor, observam ca societatea are un nivel normal de maxim 30 zile, iar rata
disponibilitatilor banesti este de 0,82% fata de anul 2007, acesta fiind un nivel normal.
Rata activelor circulante in anul 2008 fata de anul 2007 este de 1,79%.
Societatea isi desfasoara activitatea prin autonomie financiara fara a apela la credite bancare sau alte
forme de finantare. Capitalul propriu s-a mentinut la aceeasi valoare, determinand caracterul stabil al
sursei de finantare.
Rata autonomiei financiare este la nivelul normal de finantare din surse proprii, avand un caracter
permanent si mentine structura pe tot parcursul anului 2008, fiind asigurata cu capitalul propriu.
- surse proprii;
Nivelul ratei de rentabilitate asigura pastrarea valorii capitalului propriu si nu este influentat de rata de
inflatie, deoarece nu se utilizeaza alte resurse de finantare.
Societatea are o situatie financiara bazata pe utilizarea disponibilitatilor financiare proprii, activele
circulante, stocurile si disponibilitatile acopera datoriile pe termen scurt.
BIBLIOGRAFIE
6.Horia Cristea, Radu Carceie, Alexandru Buglea, Violeta Sacui, "Evaluarea intreprinderii", Editura
Marineasa, Timisoara, 2000;
7.Maria Moraru, Marian Moraru, "Bazele contabilitatii", Editura Ionescu, Caransebes, 2002;
9.***, Ordinul ministrului finantelor publice (O.M.F.P.) nr. 94 / 29.01.2001 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu
Standardele Internationale de Contabilitate, Monitorul Oficial al Romaniei nr. 85 / 20.02.2001;
10.***, Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306 / 2002 pentru aprobarea Reglementarilor
contabile simplificate armonizate cu Directivele europene, Monitorul Oficial al Romaniei nr. 279 /
25.04.2002;
11.***Reglementarile contabile conforme cu directivele a IV-a si a VII-a C.E.E. aprobate prin Ordinul
Ministerului Finantelor Publice nr1752/2005.
[1] Maria Moraru, Marian Moraru, "Bazele contabilitatii", Editura Ionescu, Timisoara, 2002
[4] O.M.F.P. nr. 306 / 2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate
armonizate cu Directivele Europene, M.O. nr. 279 / 2002
[5] O.M.F.P. nr. 306 / 2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate
armonizate cu Directivele Europene, M.O. nr. 279 / 2002
[6] Victor Munteanu, "Teoria si bazele contabilitatii", Editura Luminalex, Bucuresti, 2000,
Pagina 110
[7] Victor Munteanu, "Teoria si bazele contabilitatii", Editura Luminalex, Bucuresti, 2000,
Pagina 116