FIȘĂ DE DOCUMENTARE

MODUL II- ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

CLASA a XII-a

Etapele premergătoare intocmirii situatiilor financiare anuale simplificate

Exercitiul financiar începe la l ianuarie și se încheie la 31 decembrie, în acest scop, pe baza situațiilor
financiare se determină poziția financiara, performanta si trezoreria intreprinderii.
Documentele oficiale folosite pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar sunt situațiile
financiare. Pe baza acestora se asigura o imagine fidelă, clară și completă a patrimoniului, a situației
financiare cât și a rezultatului obținut.
Discutate prin prisma procesului de raportare financiară, ca parte componentă a acestuia, situațiile
financiare sunt alcatuite de regula din: bilant, contul de profit și pierdere, situația modificările poziției
financiare (care pot fi prezentate în diverse moduri, de exemplu ca situație a fluxurilor de trezorerie
sau situație a fluxurilor de fonduri), note explicative, alte situații și alte materiale suplimentare care
sunt parte integrantă a situațiile financiare. Nu se include rapoartele directorilor, declarațiile
presedintelui, discutiile si analizele conducerii și elementele similare care pot fi incluse într-un raport
financiar anual.

Dacă se face recurs la IAS l "Prezentarea situatiilor financiare'', un set complet de situatii financiare
anuale includ:
(a) bilantul;
(b) contul de profit și pierdere;
(c) o situație care să reflecte, după caz:
toate modificările capitalului propriu; fie
modificările capitalului propriu, altele decât cele care rezultă din tranzacțiile de capital cu
proprietarii și distribuirile către proprietari;
(d) situația fluxurilor de trezorerie (numerar);
(e) politicile contabile și notele explicative.
Intocmirea situațiile financiare cu întreaga lor formație de documente de sinteza reprezintă un proces
complex de agregare a datelor în vederea construirii indicatorilor economico - financiari privind
situatia patrimoniului și rezultatele obținute. Derularea acestui proces se concretizează într-o suită de
lucrări, dintre care unele cu caracter preliminar, iar altele referitoare la redactarea sau completarea
propriu-zisa a bilantului. Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari de inchidere a exercitiului, fiind
structurate astfel:
Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere.
Inventarierea generala a activelor și datoriilor.
Contabilitatea operatiilor de regularizare privind:
a) diferentele de inventar;
b) amortizor;
c) provizioane pentru deprecieri;
d) provizioane pentru riscuri si cheltuieli:
e) diferentele de curs valutar;
f) delimitarea în timp a cheltuielilor și veniturilor.
Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere.
5. Determinarea rezultatului exercitiului si distribuirea profitului sau finanțarea pierderii.
Redactarea bilantului contabil.
Stabilirea balantei conturilor înainte de inventariere
Pentru centralizarea și controlul exactității datelor înregistrate în conturi se transformă în balanță de
verificare înainte de inventariere patrimoniului. Discutata din acest punct de vedere, balanta pregătește
datele de referință necesare comparării soldurilor din inventarul contabil și inventarul faptic. Balanta
conturilor înainte de inventariere poate fi abordată ca un inventar contabil.
Relatiile de control proprii balanței sunt cele dintre debitul și creditul conturilor, înregistrarea sintetică
și analitică. Dintre acestea, cea care ofera informatii de control privind inregistrarea in conturi a
tuturor documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanță trebuie
să fie egal cu totalul rulajului calculat în Registrul - jurnal.
Situația de referință a inventarului faptic o reprezintă soldurile finale Calculați în balanta. De aceea,
balanta poate fi interpretată și ca un inventar contabil.
Balanta conturilor poate fi discută și prezentată și că instrument de verificare a conținutul soldurilor
conturilor contabile, în sensul ca acestea să reflectă operațiunile economice și financiare reale
consemnate în documentele justificative și înregistrate în concordanță cu normele metodologice de
utilizare a conturilor.
Inventarierea generala a activelor si datoriilor
Reprezintă lucrarea preliminară prin care se stabilește situația reală a patrimoniului. Determinatorul
real se referă atât la constatare marimii faptice a elementelor patrimoniale cat si la evaluarea lor la
nivelul valorii actuale.
Nu se poate concepe un bilant, adică nu se pot determina patrimoniul, situația financiară și rezultatele
unei întreprinderi la un an anumit moment și pe o anumită perioadă de timp, fără să se alăture în
prealabil inventarul. Numai printr-un bilant alcatuit pe baze reale, intreprinzatorul se poate orienta si
mentine intr-o economie insotita de variatia preturilor și puterii de cumpărare a banului.
Constatarea existei elementelor inventariate se face prin observarea directă (prin numărare, cântare,
măsurare, cubare și calcule tehnice după caz) pentru bunurile corporale (materiale), pe bază de registre
sau documente (extrase de cont confirmate de terți), pentru bunurile necorporale (nemateriale), creanțe
și datorii, în ceea ce ce privește evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face la
nivelul valorii actuale, denumita valoare de inventar.
Valoarea de inventar ca expresie a valorii actuale este estimată în funcție de preț piața, utilitatea
bunului pentru economia întreprinderii, starea și amplasarea bunurilor. De acea, în mai multe lucrări
de specialitate se apreciaza ca valoarea de inventar este egala cu valoarea de intrebuintare.
Contabilitatea operațiunilor de regularizare
Operațiuni privind regularizarea plusurilor și minusurilor de inventar
Odata stabilite rezultatele inventarierii, plusurile și minusurile de inventar, se procedează la
înregistrarea și decontarea lor gestionară. Un efectua această operație înseamnă a regulariza rezultatul
inventarierii.
În principiu, plusurile se înregistrează ca intrări în patrimoniul întreprinderii, iar minusurile se impută.
Dacă lipsurile constatate la inventariere nu sunt din vina cuiva se decontează, după caz, asupra
cheltuielilor sau veniturilor întreprinderilor. De asemenea, se pot admite compensații cantitative ale
lipsurilor cu plusurile, în cazurile în care există riscul de confuzie între sorturile aceluiași produs, fără
a se diminua patrimoniul unității. Compensarea se admite, de regulă, numai pentru aceeași perioadă de
gestiune și la același gestiona.

Bilantul contabil - functiile bilantului contabil

Bilantul contabil
Definire, rol, functii, feluri, forme ale bilantului contabil

Definire - Bilantul este un procedeu al metodei contabilitatii, prin care se prezinta simultan, ordonat si
sintetic, patrimoniul si situatia economico-financiara a intreprinderii. El se prezinta ca un tablou care
cuprinde, in forma sintetica si in expresie valorica, activele (bunurile, mijloacele) fixe si circulante
existente la un moment dat in intreprindere, sursele din care au fost constituite (finantate), precum si
rezultatele economico-financiare obtinute in perioada pentru care se intocmeste bilantul.
Bilantul se intocmeste la anumite termene care, de regula, coincid cu sfarsitul perioadei de gestiune.
La aceste termene patrimoniul intreprinderii este privit in mod static. Pentru comparatie si analiza
dinamica, cele doua parti ale bilantului contin cate doua coloane: una pentru anul (perioada) de
gestiune (N), iar cealalta pentru anul, exercitiul (perioada) precedenta (N-1).
Rolul bilantului
Demonstreaza si realizeaza dubla reprezentare
Punctul de plecare pentru fundamentarea si cunoasterea regulilor de functionare a conturilor
Permite punerea in corelatie a tuturor conturilor in care se reflecta elementele patrimoniale ale
intreprinderii

Procedeul prin care se incheie si cu care incepe un ciclu contabil, oferind o imagine asupra situatiei
economico-financiare a intreprinderii. Furnizeaza informatii pentru analiza financiara la diferite
niveluri.

Functiile bilantului contabil

Functia de reflectare si generalizare

In aceasta functie, bilantul reprezinta un sistem de indicatori economico-financiari prin care se cuprind
informatii referitoare la: alocarea resurselor si finantarea activitatii, la productia si reproductia
fondurilor separate din punct de vedere patrimonial. El generalizeaza activitatea intreprinderii la un
moment dat si informatiile continute in conturile contabile, dand astfel, expresie trasaturilor comune
ale elementelor de patrimoniu, avansate si consumate in activitatea economica.

Bilantul contabil cuprinde soldurile finale ale conturilor din momentul inchiderii exercitiului financiar-
contabil, dupa cum urmeaza:

- in activ sunt cuprinse soldurile debitoare ale conturilor de activ;

- in pasiv sunt inscrise soldurile creditoare ale conturilor de pasiv.

Aceste solduri semnifica existente de activ si, respectiv de pasiv din momentul intocmirii bilantului,
exprimate la valoarea reala.

Functia de control si analiza

Se manifesta in procesul de urmarire si interpretare a modului de realizare a obiectivelor activitatii

economice, a modului de angajare si utilizare a mijloacelor si fondurilor separate patrimonial.
Totodata, prin el se formuleaza concluzii privind factorii care au actionat asupra activitatii si modul de
gospodarire a patrimoniului. Aceasta functie se concretizeaza in analiza bilantului.

Functia de decontare a patrimoniului

Se realizeaza la sfarsitul perioadei de gestiune, la inchiderea anului calendaristic. In acelasi scop

bilantul este folosit ca instrument de justificare a recuperarii cheltuielilor din venituri sau finantarii lor
din fondurile destinate in acest sens, precum si de stabilire a raspunderii privind gospodarirea
patrimoniului.

O asemenea functie este importanta indeosebi la societatile comerciale al caror capital s-a format prin
asociere, mai ales la societatile pe actiuni.
Felurile bilantului

a. bilantul primar si analitic - se intocmeste la nivelul unitati economice si institutii cu personalitate

juridica si cuprinde patrimoniul angajat in activitatea acesteia. Suportul sau sursa datelor pentru acest
tip se bazeaza pe sistemul de conturi utilizat in contabilitatea intreprinderii.

b. bilantul sintetic sau centralizator - se elaboreaza prin centralizarea bilanturilor primare in

conturile nationale si la scara economiei.

Din punct de vedere al momentului intocmirii, deosebim:

a. bilant initial sau de fondare - el nu contine rezultate economice

b. bilant de gestiune sau curent (semestrial, anual)

c. bilant final, de lichidare sau de fuziune

Forma (modelul) bilantului

Directiva a IV- a a U.E. recomanda doua scheme: sub forma de tablou bilantier si sub forma de lista
sau diferenta. Prima schema se intemeiaza pe ecuatia de principiu:

ACTIV = CAPITALURI PROPRII (SITUATIA NETA) + DATORII

BILANT incheiat la data .

Exercitiul CAPITAL PROPRIU si Exercitiul

ACTIV
N-1 N DATORII N-1 N
A. ACTIVE IMOBILIZATE A. CAPITALURI PROPRII

I. Imobilizari necorporale I. Capitalul social

II. Imobilizari corporale II. Prime legate de capital

III. Imobilizari financiare III. Rezerve de reevaluare

B. ACTIVE CIRCULANTE IV. Rezervele intreprinderii

I. Stocuri V. Rezultat reportat (+,-)

II. Creante VI. Rezultatul exercitiului (+,-)

III. Plasamente B. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI

SI CHELTUIELI
IV. Disponibilitati
C. DATORII
C. CHELTUIELI INREGISTRATE
IN AVANS D. VENITURI INREGISTRATE IN
AVANS
 I. Venituri inregistrate in avans

II. Subventii pentru investitii

Cea de a doua schema, lista sau diferenta a bilantului se intemeiaza pe ecuatia generala de echilibru:

ACTIV - DATORII = SITUATIA NETA (CAPITAL PROPRIU)

Modelul bilantului se prezinta astfel:

BILANT

Incheiat la data . . .

Exercitiul
SPECIFICATIA ELEMENTELOR
N N+1
I ACTIVE IMOBILIZATE

II ACTIVE CIRCULANTE (+)

III CHELTUIELI INREGISTRATE IN AVANS (+)

IV (=) TOTAL ACTIV

V DATORII PE TERMEN SCURT (-)

VI (=) EXCEDENT ACTIV FATA DE DATORIILE PE TERMEN

SCURT

VII
DATORII PE TERMEN LUNG (-)
VIII
VENITURI INREGISTRATE IN AVANS (-)
IX
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI (-)
X
(=) CAPITAL PROPRIU
Romania, prin Ordinul nr. 1.752/2005 al ministrului finantelor publice pentru aprobarea
reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a si Standardele Internationale de
Contabilitate, a optat pentru schema diferenta sau lista privind bilantul contabil.

Formatul cerut pentru acest bilant este urmatorul:

BILANT

A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale

II. Imobilizari corporale

III. Imobilizari financiare

B. Active circulante

I. Stocuri

II. Creante

(Sumele ce trebuie sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an trebuie sa fie prezentate separat
pentru fiecare element)

III. Investitii financiare pe termen scurt

IV. Casa si conturi in banci

C. Cheltuieli in avans

D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an

E. Active circulante nete, respectiv datorii nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an

H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

I. Venituri in avans

J. Capital si rezerve

I. Capital subscris (prezentandu-se separat capitalul varsat si cel nevarsat)

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

V. Rezultatul reportat

VI. Rezultatul exercitiului financiar.

Structuri bilantiere privind:

Activul
Activul evidentiaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice (perioada de transformare in bani).
In raport de aceste criterii, se disting urmatoarele categorii de active: A. Active imobilizate; B. Active
circulante; C. Cheltuieli inregistrate in avans.

A. ACTIVELE IMOBILIZATE SAU FIXE denumite si imobilizari sau bunuri imobile cuprind
toate acele valori economice de investitie a caror perioada de utilizare si lichiditate este mai mare de
un an. Ele alcatuiesc baza si mijloacele de actiune ale intreprinderii. Ca bunuri economice, activele
fixe se caracterizeaza atat prin durabilitatea lor mai indelungata cat si prin repetata lor participare la
circuitul economic. Ele sunt destinate sa serveasca o perioada indelungata in activitatea intreprinderii,
fara a se consuma la prima lor utilizare. Activele imobilizate se diferentiaza la randul lor in trei grupe:
A - I Imobilizari necorporale; A - II Imobilizari corporale; A-III Imobilizari financiare.

A-I. Imobilizarile necorporale, denumite si active intangibile cuprind toate acele valori economice
de investitie care nu imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete. Standardele Contabile
Internationale definesc imobilizarile necorporale ca fiind active identificabile nemonetare, fara suport
corporal, care sunt detinute pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri si servicii,
pentru locatie la terti sau in scopuri administrative. Ele sunt reprezentate de cheltuielile de constituire,
cheltuielile de dezvoltare, concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica si alte drepturi similare,
fondul comercial, avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie.

(a)Cheltuielile de constituire cuprind cheltuielile cu infiintarea, dezvoltarea si fuziunea intreprinderii,

cum sunt cele privind taxele si alte cheltuieli de inregistrare si inmatriculare, cheltuieli privind
emiterea si vanzarea de actiuni, cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate. Toate aceste
cheltuieli sunt supuse amortizarii pe cel mult cinci ani.

(b)Cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt reprezentate de cheltuielile efectuate pentru tehnologiile

noi, produse noi si investitii, utile si eficiente in raport cu activitatea viitoare a intreprinderii. Aceste
cheltuieli se amortizeaza in general in maximum cinci ani.

(c)Concesiunile, brevetele, licentele, marcile, drepturile si valori similare si alte imobilizari

necorporale cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achizitionarea drepturilor de exploatare
(folosinta) a unui bun, activitate sau serviciu, in cazul concesiunilor, a unui brevet, a unui know-how,
a unei licente, a unei marci de fabrica si alte drepturi similare de proprietate industriala si intelectuala.
Aceste cheltuieli sunt amortizate pe toata durata cat intreprinderea a achizitionat dreptul de exploatare
sau utilizarea unor astfel de imobilizari.

(d)Fondul comercial reprezinta cheltuieli efectuate pentru mentinerea sau dezvoltarea potentialului de
activitate al intreprinderii: exemplu: clientela; vadul comercial; firma; segmente de piata; emblema;
concurenta si alte legaturi comerciale. Marimea fondului comercial se amortizeaza pe toata durata in
care aceasta genereaza un plus de valoare intreprinderii cumparatoare.

(e)Avansurile si imobilizarile necorporale in curs de executie sunt active imobilizate care nu au fost
terminate la sfarsitul exercitiului financiar, inclusiv sumele de bani achitate in contul activelor
necorporale.

A-II. Imobilizarile corporale, denumite active fixe tangibile, se prezinta sub forma unor bunuri cu
continut material (corporal).

Reglementarile introduse prin Programul de Dezvoltare a Contabilitatii din Romania definesc

imobilizarile corporale ca fiind active detinute de o intreprindere pentru a fi utilizate in productia de
bunuri sau prestarea de servicii, in scopuri administrative sau pentru a fi date in locatie tertilor, active
care vor fi utilizate pe parcursul mai multor exercitii.
Valoarea amortizabila este alocata sistematic pe durata de viata utila a activului corporal, prin alegerea
unei metode de amortizare care sa reflecte ritmul in care beneficiile economice sunt consumate de
catre intreprindere (metoda liniara, metoda degresiva, metoda unitatilor de productie). Durata de viata
utila este fie (1) pentru perioada de timp in cursul careia un activ se asteapta a fi utilizat de catre
intreprindere; fie (2) numarul unitatilor de productie sau al unitatilor similare ce se asteapta a fi
obtinute de catre intreprindere prin utilizarea activului.

In structura imobilizarilor corporale se includ: (a) terenuri; amenajari de terenuri si constructii, (b)
instalatii tehnice si masini, (c) alte instalatii, utilaje si mobilier si (d) avansuri si imobilizari corporale
in curs de executie.

(a)Terenuri si amenajari de terenuri. Terenurile au durata de utilizare nelimitata, fiind singurele

elemente ale imobilizarilor corporale care nu se supun amortizarii. In schimb, investitiile efectuate
pentru amenajarea terenurilor si alte lucrari similare se supun amortizarii.

(b)Constructiile. Constructiile sunt mijloace fixe reprezentate de cladiri achizitionate de la terti sau
din productie proprie, care se supun amortizarii, deoarece ele au o durata de utilizare limitata. Cu toate
ca o constructie nu poate fi separata de terenul pe care il ocupa, este important sa se evidentieze
separat terenurile si constructiile.

(c)Instalatiile tehnice si masini sunt mijloace fixe reprezentate de echipamente tehnologice (masini,
utilaje si instalatii de lucru), aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloace de transport,
animale si plantatii.

Potrivit legislatiei din tara noastra, sunt considerate mijloace fixe obiectul singular sau complexul de
obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

- are o valoare mai mare decat limita stabilita prin lege (in prezent 1.800 lei)

- are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau formeaza un singur corp, la incadrarea lor ca
mijloace fixe se are in vedere valoarea intregului lot, set sau corp.

Costul de achizitie sau de productie al mijloacelor fixe se include treptat in cheltuielile activitatii prin
procesul amortizarii, cu scopul masurarii corecte a rezultatelor activitatii. Amortizarea se determina pe
baza unui plan de amortizare, de la data punerii in functiune a mijloacelor fixe si pana la expirarea
duratei utile de viata, tinand seama de conditiile specifice de utilizare a acestora.

(d)Alte instalatii, utilaje si mobilier includ active nenominalizate in grupele mentionate, cum ar fi:
mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active
corporale.

(e)Avansurile si imobilizarile corporale in curs de executie includ imobilizarile in curs de executie

(care nu au fost terminate) pentru nevoile proprii efectuate de intreprindere sau terti, inclusiv sumele
de bani achitate in contul activelor corporale.

A-III. Imobilizarile financiare (numite si investitii financiare pe termen lung) reprezinta valorile
financiare investite de intreprindere pe termen lung, sub forma de titluri si creante financiare, in scopul
obtinerii de venituri financiare sub forma dividendelor sau dobanzilor, prin cresterea valorii
capitalizate sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor investitii.
Dobanzile, redeventele, dividendele si chiriile aferente unei imobilizari financiare sunt considerate, de
regula, venituri, constituind performanta investitiei. In structura lor sunt cuprinse (a) titluri de
participare si interese de participare, (b) alte titluri imobilizate si (c) creante imobilizate.

(a)Titlurile de participare si interesele de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni sau
alte titluri de valoare in capitalul altor intreprinderi, care asigura intreprinderii detinatoare exercitarea
controlului, respectiv a unei influente semnificative in gestiunea intreprinderii emitatoare de titluri. Ele
pot fi detinute si din alte motive strategice.

(b)Alte titluri imobilizate includ titlurile de valoare, altele decat categoriile mentionate, pe care
intreprinderea le detine si nu are nici intentia, nici posibilitatea sa le revanda.

(c)Creantele imobilizate reprezinta creantele legate de participatii, imprumuturi acordate pe termen

lung si alte creante imobilizate. Creantele legate de participatii sunt acele creante ale intreprinderii
create cu ocazia acordarii de imprumuturi intreprinderilor la care detine titluri de participare.
Imprumuturile acordate pe termen lung sunt sumele acordate de intreprindere tertilor in baza unor
contracte pentru care intreprinderea percepe dobanzi, potrivit normelor legale. La alte creante
imobilizate se includ garantiile si cautiunile depuse de intreprindere la terti in vederea garantarii bunei
executii a unor obligatii.

B. ACTIVELE CIRCULANTE (numite si active curente) reprezinta bunurile si valorile care se

utilizeaza pe o perioada scurta in activitatea intreprinderii si, in general, participa la un singur circuit
economic, modificandu-si in permanenta forma.

Reglementarile introduse prin Programul de Dezvoltare a Contabilitatii din Romania definesc activul
curent ca o resursa care (1) se asteapta sa fie realizata sau este detinuta pentru consum sau vanzare, in
cursul normal al ciclului de exploatare; sau (2) este detinuta, in principal, in scopul comercializarii sau
pe termen scurt si se asteapta a fi realizata in termen de 12 luni de la data bilantului; sau (3) reprezinta
numerar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata.

In structura activelor circulante se includ: (B-I) stocuri, (B-II) creante, (B-III) investitii financiare pe
termen scurt (plasamente) si (B-IV) casa si conturi in banci.

(B-I)Stocurile reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul intreprinderii detinute fie pentru
a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie, fie pentru a fi
consumate la prima lor utilizare.

Reglementarile din Standardele Internationale de Contabilitate definesc stocurile, astfel: activele (1)
detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii; (2) in curs de productie in
vederea vanzarii in conditiile prezentate la (1); sau (3) sub forma de materii prime, materiale si alte
consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

In sfera stocurilor se includ: (a) materii prime si materiale consumabile (b) productia in curs de
executie, (c) produse finite si marfuri si (d) avansuri pentru cumparari de stocuri.

(a) Materiile prime si materialele consumabile includ: materiile prime, materialele consumabile,
materialele de natura obiectelor de inventar, stocurile aflate la terti, ambalajele.

Materiile prime sunt destinate utilizarii in procesul de productie, participa direct la generarea
produselor regasindu-se in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata.

Materialele consumabile (de exemplu, materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile) sunt destinate
utilizarii in procesul de productie si participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara
a se regasi, de regula, in produsul finit.

Materialele de natura obiectelor de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat limita
prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o
durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora
(echipamentul de protectie, echipamentul de lucru, imbracamintea speciala, mecanismele,
dispozitivele, verificatoarele, aparatele de masura si control, matritele folosite la executarea anumitor
produse si alte obiecte similare).

Stocurile aflate la terti reprezinta diverse bunuri de natura stocurilor aflate in proprietatea
intreprinderii, dar care fizic se gasesc in custodie, prelucrare, consignatie la terti.

Ambalajele sunt bunuri utilizate in scopul protectiei pe timpul transportului sau depozitarii diverselor
active.

(b) Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a parcurs toata fazele (stadiile) de
prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei
tehnice sau necompletate in intregime. Se includ, de asemenea, lucrarile, serviciile in curs de executie.

(c) Produsele finite si marfurile sunt bunuri reprezentate de semi-fabricate, produse finite, produse
reziduale, animale si marfuri.

Semifabricatele sunt produse al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o faza de fabricatie
(segment organizational) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altor faze de fabricatie
(segment organizational) sau se livreaza tertilor.

Produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele de fabricatie prevazute de procesul
tehnologic al intreprinderii, fiind depozitate in vederea vanzarii catre terti.

Produsele reziduale sunt produsele rezultate din procesul de fabricatie: rebuturi, materiale
recuperabile, deseuri.

Animalele include animale si pasari nascute sau tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si altele),
crescute si folosite pentru reproductie, animale si pasari la ingrasat pentru a fi valorificate, colonii de
albine, precum si animale pentru productia de lana, lapte si blana.

Marfurile sunt acele bunuri care au fost cumparate de intreprindere in vederea revanzarii.

(d) Avansurile pentru cumparari de stocuri reprezinta sume de bani platite cu anticipatie
furnizorilor in contul aprovizionarii cu bunuri si servicii.

B-II. Creantele (numite si valori in curs de decontare) reprezinta valorile avansate temporar de
intreprindere tertilor (persoane fizice sau juridice) pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent (o
suma de bani sau un serviciu). Debitorii intreprinderii sub forma creantelor din vanzarii de bunuri si
prestari de servicii proprii activitatii de exploatare a intreprinderii sunt delimitati prin structura
de clienti si conturi asimilate.

In structura creantelor se includ: (a) creante comerciale, (b) creante in cadrul grupului, (c) creante din
interese de participare, (d) alte creante si (e) creante privind capitalul subscris si nevarsat.

(a)Creantele comerciale sunt cele mai semnificative, fiind compuse din creantele fata de clienti si
efecte de primit. Efectele de primit sunt titlurile negociabile sub forma de cambie, bilet la ordin etc.,
care atesta existenta unei creante in cadrul relatiilor comerciale ce va fi incasata pe termen scurt, de
obicei pana la 90 de zile.

(b)Creantele in cadrul grupului sunt generate de relatiile de decontare intre societatea-mama (o

intreprindere care are una sau mai multe filiale) si filialele ei (intreprinderi controlate de societatea-
mama).

(c)Creantele din interese de participare reprezinta creantele generate de relatiile de decontare ale
intreprinderii cu intreprinderile asociate (asupra carora se exercita o influenta semnificativa).

(d)Alte creante sunt reprezentate de creantele generate de relatiile de decontare ale intreprinderii cu
personalul, bugetul statului, alte organisme publice, asigurarile sociale, protectia sociala, debitori
diversi etc.

(e)Creantele privind capitalul subscris si nevarsat sunt reprezentate de creantele generate de

relatiile intreprinderii cu actionarii sai, referitoare la subscrierile de capital social efectuate si
nedepuse.

B-III. Investitiile financiare pe termen scurt (numite si titluri de plasament sau valori de trezorerie)
reprezinta valorile financiare investite de intreprindere in vederea realizarii unui castig pe termen
scurt. In structura investitiilor financiare pe termen scurt se include (a) actiuni proprii si (b) alte
investitii financiare.

(a) Actiunile proprii sunt actiunile proprii rascumparate temporar in vederea distribuirii personalului
sau tertilor, regularizarii cursului bursier sau reducerii capitalului social.

(b) Alte investitii financiare sunt reprezentate de actiuni cotate si necotate, obligatiuni emise si
rascumparate, obligatiuni cotate si necotate achizitionate de intreprindere in vederea obtinerii de
venituri financiare intr-un termen scurt.

B-IV. Casa si conturile la banci sunt reprezentate de valorile care imbraca efectiv forma de bani,
fiind separate disponibilitatile in devize de cele in lei.

In structura disponibilitatilor se includ: (a) conturi la banci, (b) casa, (c) acreditive, (d) avansurile de
trezorerie.

(a)Conturile la banci se refera la cecuri de incasat, disponibilitati in lei si devize si sume in curs de
decontare. Disponibilitatile sau depozitele aflate in conturile bancare pot functiona in mod curent sau
la termen.

(b)Casa reprezinta disponibilitatile banesti aflate in casieria intreprinderii in lei si in devize si sub
forma altor valori (timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie
etc.).

(c)Acreditivele sunt deschise de intreprindere la banci si reprezinta sume rezervate in vederea achitarii
unor obligatii fata de anumiti furnizori de bunuri si servicii pe masura indeplinirii conditiilor aferente
acreditivelor.

(d)Avansurile de trezorerie reprezinta sumele virate la banci sau sume in numerar, puse la dispozitia
personalului sau a tertilor, persoane juridice sau fizice, in vederea efectuarii unor plati in numele
intreprinderii.
C. CHELTUIELILE IN AVANS reprezinta valorile ce asigura alocarea pentru fiecare exercitiu
financiar numai a cheltuielilor care ii sunt proprii. In structura lor se includ cheltuielile inregistrate in
avans.

Cheltuielile inregistrate in avans sunt sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se
refera la servicii care vor fi recunoscute drept cheltuieli (de exemplu: chirii sau abonamente platite in
avans).

Informații privind situațiile financiare și raportările contabile anuale

Potrivit Ordinului nr. 58/2021 au fost aprobate normele privind întocmirea și depunerea situațiilor
financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici aferente
exercițiului financiar 2020.
Astfel, sintetizăm mai jos câteva aspecte importante ce trebuie avute în vedere la întocmirea situațiilor
financiare anuale.
Pe site-ul ANAF găsiți publicate formate electronice ale Situațiilor Financiare anuale la 31.12.2020,
după cum urmează:
PDF-ul inteligent valabil pentru ONG-uri îl puteți descărca de la
adresa: http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/1014_15_2020.html
PDF-ul inteligent valabil pentru SRL-uri îl puteți descărca de la
adresa: http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/1002_5_2020.html
Pentru întocmirea situațiilor financiare la SRL-uri puteți utiliza exportul în formularul de bilanț la 31
decembrie 2020 cu ajutorul softului: meniul contabilitate_export date în bilanț, urmată de verificarea
transpunerii informațiilor în formularul de bilanț.

Situațiile financiare anuale întocmite de SRL-uri

Pentru întocmirea situațiilor financiare anuale la 31.12.2020 trebuie să aveți în vedere încadrarea
entității în funcție de criteriile de mărime menționate mai jos, încadrare ce se efectuează la
sfârşitul exerciţiului financiar, pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare anuale
aferente exerciţiului financiar precedent şi a indicatorilor determinaţi pe baza datelor din
contabilitate şi a balanţei de verificare încheiate la finele exerciţiului financiar curent.
 Microentitate, entitatile care la data bilanţului nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre
următoarele trei criterii de mărime:
1. a) totalul activelor: 1.500.000 lei;
2. b) cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei;
3. c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10,
întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:
 bilanţ prescurtat (cod 10)
 cont prescurtat de profit şi pierdere (cod 20)
 Date informative” (cod 30)
 Situaţia activelor imobilizate” (cod 40).
Nota: Microentitățile nu au obligația să întocmească note explicative complexe, întocmirea lor fiind
opțională, însă trebuie să prezinte informații referitoare la politicile contabile, angajamente financiare,
garanții, active și datorii contingente, cât și informații asupra avansurilor și creditelor acordate
administratorilor sau a angajamentelor asumate în numele acestora.

 Entitățile mici, entitățile care la data bilanţului nu se încadrează în categoria microentităţilor

şi care nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii de mărime:
17. a) totalul activelor: 17.500.000 lei;
18. b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
19. c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50,
întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:
 bilanţ prescurtat (cod 10)
 cont de profit şi pierdere (cod 20)
 Date informative” (cod 30)
 Situaţia activelor imobilizate” (cod 40),
 note explicative la situaţiile financiare anuale.
 Opţional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de
trezorerie.

 Entitățile mijlocii și mari, entitățile care la data bilanţului depăşesc limitele a cel puţin două
dintre următoarele trei criterii de mărime:
17. a) totalul activelor: 17.500.000 lei;
18. b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;
 19. c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50,
întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:
 bilanţ (cod 10)
 cont de profit şi pierdere (cod 20)
 Date informative” (cod 30)
 Situaţia activelor imobilizate” (cod 40),
 situaţia modificărilor capitalului propriu;
 situaţia fluxurilor de trezorerie;
 notele explicative la situaţiile financiare anuale.

 La formatul electronic al situațiilor financiare anuale se atașează Fişierul cu extensia zip ce va

conţine documentele cerute de lege (de exemplu: note explicative la situaţiile financiare
anuale, situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de numerar, după caz;
raportul administratorilor; raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz;
propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile; declaraţia scrisă a
persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1) din legea contabilităţii, prin care îşi asumă
răspunderea pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale).
 ATENȚIE ! Conform prevederilor pct. 1.11 alin 4 din Anexa nr. 1 la OMF nr.58/ 14.01.2021,
„în vederea depunerii situațiilor financiare anuale aferente exercitiului financiar 2020 în
format hârtie și în format electronic sau numai în formã electronicã, semnate cu certificat
digital calificat, fișierul cu extensia zip va conține si prima paginã din situațiile financiare
anuale listatã cu ajutorul programului de asistențã elaborat de Ministerul Finanțelor Publice,
semnatã si scanatã alb-negru, lizibil”.
 Entităţile care, la data bilanţului, depăşesc criteriul de a avea un număr mediu de 500 de
salariaţi în cursul exerciţiului financiar trebuie să includă în RAPORTUL
ADMINISTRATORILOR o DECLARAȚIE NEFINANCIARĂ, conform modificărilor
aduse de Ordinului 3456/2018.
Atenție : Microentităţile şi entităţile mici nu sunt obligate să prezinte informaţiile nefinanciare
prevăzute la pct. 491 alin. (1) din Ordinul 1802/2014.

Situațiile financiare anuale întocmite de către ONG-uri:

 Persoanele juridice fără scop patrimonial care nu desfăşoară activităţi
economice întocmesc situaţii financiare anuale la 31 decembrie compuse din bilanţ
prescurtat şi contul prescurtat al rezultatului exerciţiului.
  Persoanele juridice fără scop patrimonial care desfăşoară activităţi economice întocmesc
situaţii financiare anuale la 31 decembrie compuse din bilanţ şi contul rezultatului
exerciţiului.
Pentru activităţile economice desfăşurate, potrivit legii, de către persoanele juridice fără scop
patrimonial, Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, aprobate prin
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.103/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se
completează, după caz, cu Reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor
publice nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
 La formatul electronic al situațiilor financiare anuale se atașează fişierul cu extensia zip ce va
conţine raportul administratorilor, raportul auditorului financiar/firmei de audit, respectiv
raportul cenzorilor, după caz, propunerea de distribuire a rezultatului exercițiului financiar sau
de acoperire a pierderii contabile, precum şi declaraţia de asumare a răspunderii
administratorului pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale în conformitate cu
Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial.

Termenul de depunere a situațiilor financiare anuale/raportări anuale :

 Organizațiile fără scop patrimonial, asociațiile și fundațiile – depun situațiile financiare
anuale până la data de 30 aprilie 2021 (în termen de 120 de zile de la închiderea exercițiului
financiar);
 Societățile comerciale – depun situațiile financiare anuale până la data de 31 mai 2021 (în
termen de 150 de zile de la închiderea exercițiului financiar)
 Societățile aflate în lichidare, depun situațiile financiare anuale până la data de 31 martie
2021 (în termen de 90 de zile de la închiderea exercițiului financiar).
 Societățile care optează pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic au
obligația de a întocmi și depune raportări contabile anuale în termen de 150 de zile la
încheierea anului calendaristic.

Auditarea situațiilor financiare anuale:

Sunt supuse auditului statutar entitățile care la data bilanțului depășesc limitele a cel puțin doua
dintre următoarele trei criterii, in două exerciții financiare consecutive:
16. a) totalul activelor: 16.000.000 lei;
17. b) cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei;
18. c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.

Mențiuni legate de distibuirea dividendelor anticipate, pe parcursul exercițiului financiar 2020

 Pentru entitățile care și-au distribuit dividende anticipate în anul 2020 trebuie să analizați
sumele distribuite anticipat în corelație cu rezultatul final al anului 2020 în vederea efectuării
regularizărilor, acolo unde este cazul.
 Spre exemplu, pentru situațiile în care distribuirile anticipate depășesc suma anuală ce poate fi
distribuită, surplusul distribuit anticipat trebuie să fie restituit de către asociați în termenul
legaL.



 CAPITALURILE -SURSA DE FINANTARE A ACTIVULUI
 Pasivul reprezita sursele sau resursele de finantare a bunurilor economice. Prin componenta sa
delimiteaza clasificarea surselor de finantare in functie de modul de constituire (finantare
proprie,finantare straina) si exigibilitatea lor (termenul de decontare mai mare sau mai mic de
un an).
 Finantarea bunurilor economice se refera la modul de acoperire si de sustinere financiara
activului patrimonial. Pentru procurarea bunurilor economice, o intreprindere foloseste
finantarea proprie si finantarea straina.
 Finantarea proprie a activului este facuta direct de titularul de patrimoniu prin contributia sa
materiala sub forma de capital individual (in cazul intreprinderilor individuale) sau capital
social (in cazul intreprinderilor societare) si prin autofinantare (capitalizarea beneficiului).In
ceea ce privrste finantarea straina activului, aceasta este asigurata de terte personae in raport
cu titularul de patrimoniu. Acestia imprumuta capitalurile olr sub diferite forme juridice, cum
sunt creditele bancare, cumparari de obligatiuni, credite comerciale si alte datorii in curs de
decontare.



 Corespunzator celor doua modalitati de finantare, pasivul patrimonial se imparte
in capitaluri proprii si datorii. La aceasta se adauga pasivele sub forma provizioanelor pentru
riscuri si cheltuieli.
 Exigibilitatea surselor de finantare se refera la termenul lor de decontare. Acest termen, in
cazul capitalului propriu, opereaza in momentul lichidarii patrimoniului cu ocazia partajului in
cazul provizioanelor pe o perioada mai mare de un an, iar pentru datorii, termenul de scadenta
poate fi mai mare sau mai mic decat un exercitiu financiar. In mod corespunzator, datoriile
sunt pe termen lung (pe o perioada mai mare de un an )si pe termen scurt (pana la un an).
 In raport de exigibilitatea surselor de finantare, pasivele se grupeaza in:
 - capital permanent, format din capitalurile proprii, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si
datoriile pe termen lung;
 -datorii pe termen scurt sau curente, formate din datoriile cu termen mai mic sau egal cu un
an.

 CAPITALURILE PROPRII
 Corespund finantarii proprii a bunurilor economice aflate in circuitul patrimoniale al
intreprinderii. In mod concrete le se delimiteaza prin capitalul individual sau social, primele
de capital, rezervele din reevaluare,rezervele intreprinderii, rezultatul reportat, subventiile
pentru investitii,provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.
 In structura capitalurilor proprii, capitalul individual sau social are un caracter avansabil.El se
constituie la infiintarea intreprinderii, fiind o conditie a existentei si functionarii acesteia. La
intreprinderile individuale, constituirea capitalului are loc pe calea aportului personal al
 proprietarului, iar la societatile comerciale,prin aportul in numerar si/sau natura al asociatilor,
dup[ cay.
 Capitalul social se diferentiaza in capital subscris nevarsat(nedepus) si capital subscris varsat
(depus).Capitalul subscris nevarsat este capitalul pe care proprietarii intreprinderii s-au
angajat sa-l puna la dispozitie unitatii patrimoniale cu ocazia infiintarii acesteia .Capitalul
subscris varsat reprezinta partea din capitalul subscris care a fost, fizic, depusa de catre
proprietari la dispozitia unitatii patrimoniale.
 Pe parcursul functionarii intreprinderii, capitalul se poate majora prin emisiunea de actiuni
noi, reprezentative cu aporturi in bani si/sau natura si prin operatiuni interne (incorporarea de
rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea de obligatiuni in actiuni).
 Reducerea capitalului se efectueaza prin rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti
din acesta, atunci cand societatea il considera prea mare in raport cu activitatea sa sau atunci
cand reduce investitiile dintr-un sector sau ramura de activitate. De asemenea, reducerea de
capital poate avea loc prin acoperirea de pierderi suferite in exercitiile financiare anterioare.
 Primele de capital corespund capitalului aditional creat prin primele de emisiune, fuziune,
cele din aport in natura, fiind determinate de operatiile de crestere a capitalului prin aporturi
noi sau fuziune. In cazul aporturilor noi, primele de emisiune si cele privind aportul in natura
se creeaza ca diferenta intre pretul de emisiune al noilor actiuni (mai mare) si valoarea
nominala a actiunilor (mai mica). Primele de fuziune apar in cazul fuziunii a doua sau mai
multe societati si reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a actiunilor si valoarea
nominala.
 Rezervele din reevaluare reprezinta plusurile sau minusurile create prin reevaluarea oricarui
activ. Cu ocazia reevaluarii, valoarea acestor active creste sau se micsoreaza fata de valoarea
contabila anterioara, cresterea fiind considerata sigura si durabila. De exemplu , in urma
reevaluarii, valoarea activelor fixe creste de la 1.500.000 lei la 1.600.000 lei. Diferenta de
100.000 lei este reprezentata ca un raport de schimb intre cresterea corespunzatoare a valorii
activelor imobilizate si cresterea capitalurilor proprii sub forma rezervelor din reevaluare.
 Odata constituite, rezervele din reevaluare sunt mentinute atata timp cat bunurile la care se
refera nu au fost amortizate sau realizate prin vanzare.Pe masura amortizarii sau realizarii
bunurilor, plusvaloarea este utilizata, partial sau total, pentru cresterea capitalului social sau
transferata la rezultatul raportat, in raport cu prevederile legii.


 Rezervele intreprinderii reprezinta, in principiu, profitul sau alte resurse capitalizate in mod
durabil de intreprindere pana la o decizie contrara a organelor competente. Deci caracteristica,
de baza a rezervelor este ca ele se constituie si se datoreaza in raport cu cotele afectate
(retinute) din rezultatul exercitiului financiar sau din resurse destinate prin lege. In mod
exceptional, rezervele pot fi constituite si din alte elemente componente, cum sunt rezervele
din reevaluare sau primele legate de capital.
 Structural rezervele se impart in: rezerve legale, rezerve statutare, rezerve pentru actiuni
proprii
 si alte rezerve.
 Rezervele legale se comstituie anual intr-o anumita proportie din profitul brut (in alte tari, din
profitul net) sau din primele legate de capital, fiind destinate protejarii capitalului, in cazul in
care exercitiul financiar se incheie cu pierderi.
 Rezervele statutare sau contractuale reprezinta acele fonduri a caror constituire din profitul
net este stipulata
 in statutul societatii sau prin clauze contractuale. Ele pot avea ca scop temperarea actionarilor
de a pretinde
 dividende in dauna altor obligatii mai mari si mai urgente ale intreprinderii privind buna
eifunctionare sau
 alte destinatii stabilite prin statut.
 Rezervele pentru actiuni proprii reprezinta resursele de finantare constituite ca echivalent al
valorii actiunilor
 proprii dobandite de catre o societate comerciala din propriul sau capital social.
 Prin pozitia alte rezerve sunt delimitate fondurile create, de obicei, prin hotararea adunarii
generale, din profitul net. Ele sunt destinate pentru finantarea partiala sau totola a noilor
investitii in imobilizari corporale, acordarea de dividende si in anii de exercitiu financiar care
se incheie cu pierderi, pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate in vederea
reducerii de capital.
 In categoria capitalurilor proprii sunt incluse si rezultatele pozitive sau negative reportate din
anii precedenti a caror repartizare sau acoperire a fost amanata de adunarea generala a
asociatilor, precum si rezultatul net al exercitiului financiar incheiat. De remarcat ca profitul
net figureaza ca sursa proprie de finantare pana in momentul repartizarii lui pe destinatiile
stabilite prin lege sau statutul societatii comerciale. Rezultatele negativwe se iau in calcul cu
semnul minus si, in consecinta, diminueaza capitalul prorpriu. La intreprinderiile individualr
rezultatul net este virat la capitalul individual in prima zi de deschidere a exercitiului care
urmeaza realizarii sale.
 Subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital sunt obtinute de la buget sau de la alte
intreprinderii interesate, fiind destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate
(subventie de echipament) sau de a finanta activitati pe termen lung (ex. prime de dezvoltare
pentru intreprinderile care creaza noi locuri de munca).
 Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt prelevari din rezultate la timpul prezent
destinate acoperirii cheltuielilor determinate de fluctuatiile privind cresterea / micsorarea ratei
dobanzii, cursului valutar si a preturilor. Fiind create in exercitiul cand se constata cresterea
ratelor si preturilor prin includerea unei cote-parti in cheltuielile entitatii patrimoniale, se
influenteaza in mod indirect prin reducere, rezultatul obtinut. In felul acesta,se creeaza
temporar un avantaj fiscal pentru intreprindere. Ulterior, pe masura revenirii asupra
provizionului, cand rata dobanzii, preturile si cursurile valutare sunt in scadere,profitul creste
urmand a fi impozitat.
 DATORIILE SAU CAPITALUL STRAIN
 Exprima resursele sau capitalurile furnizate de terti pentru care unitatea trebuie sa acorde o
prestatie sau un echivalent valoric. Este vorba de creditele contractate de la banci sau alte
institutii financiare, imprumuturile din emisiunea de obigatiuni, precum si datoriile create in
cadrul relatiilor de decontare ale unitatii patrimoniale cu alte persoane fizice si juridice.


 Persoane juridice si fizice fata de care unitatea are obligatii banesti denumite generic creditori.
Definit prin aceasta prisma, creditorul reprezinta persoana care in cadrul unui raport
patrimonial a avansat o valoare economica si urmeaza sa primeasca un echivalent valoric sau
o contraprestatie.
 Datoriile, ca sursa de finantare , sunt prezente si functioneaza din momentul nasterilor
obligatiilor fata de terti si pana in momentul rambursarii (in cazul creditelor) si platii lor (in
cazul datoriilor generate de relatiile de decontare), dupa caz. Mai mult, toate datoriile cu
termen de scadenta mai mare de un an sunt purtatoare de dobanzi. De asemenea, sunt
purtatoare de dobanda creditele primite de la banca sau alte institutii financiare, chiar daca
sunt pe termen scurt.
 Din masa patrimoniala a datoriilor, mai semnificative sunt urmatoarele structuri: datoriile
financiare, datoriile comerciale, datoriile fiscale, salariale si sociale, datoriile privind relatiile
de decontare cu asociatii si creditorii diversi.
 Datoriile financiare exprima creditele primite de la banca si alte institutii de credit, precum si
imprumuturile din emisiunea de obligatiuni.
 Creditele primite de la banca si alte institutii de credit cuprind: creditele pe termen lung si
mijlociu si cele pe termen scurt, numite si credite de trezorerie.Ele sunt destinate, dupa caz,
finantarii investitiilor si cheltuieilor curente privind activitatea de exploatare. Aceste credite
sunt purtatoare de dobanda si garantate prin activele intreprinderii.
 Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni reprezinta resursele financiare pe termen lung
asigurate prin vanzarea de titluri de credit negociabile catre public. Vanzarea se face de regula,
prin intermediul unor institutii financiare, fara a fi exclusa si posibilitatea vanzarii directa catre
public, chiar de catre societatea comerciala. Titularul de ptrimoniu care emite un astfel de
 imprumut se angajeaza sa ramburseze, la termen sau esalonat, ratele scadente si sa plateasca o
dobanda sub forma cuponelor atasate titlurilor de credit.
 Datoriile comerciale se creaza in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii pentru
aprovizionari de bunuri materiale, lucrari si servicii primite. Ele se delimiteaza patrimonial
sub forma furnizorilor si efectelor de platit.
 Furnizorii reprezinta datoriile echivalente valorii bunurilor materiale lucrarilor si serviciilor
primite de la terti.
 Efectele de platit reprezinta titlurile de valoare care atesta obligatia de plata a intreprinderii in
cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii.
 Datoriile fiscale, salariale si sociale cuprind, in ordine obligatiile din impozite si taxe fata de
bugetul statului, salariile si alte drepturi asimilate datorate angajatiilor, obligatia privind
contributia la asigurarile sociale si la fondul de somaj (protectia sociala), precum si datoriile
intermediare, create in cadrul relatiilor de decontare cu angajatii prin retinerea din salariul
cuvenit acestora a contributiei personalului pentru pensie suplimentara si a celei pentru fondul
de somaj. Aceste contributii se retin din salarii de catre intreprindere si urmeaza sa fie
decontate organelor in drept.
 Datoriile fata de asociati reprezinta obligatiile fata de actionari/asociati pentru capitalul de
rambursat, dividendele de plata, precum si datoriile in cadrul grupului privind fondurile puse
direct sau indirect pe termen scurt la dispozitia societatii comerciale de catre intreprinderile
asociate sau de catre cele cu care aceasta are relatii de participare.
 Creditorii diversi cuprind toate obligatiile care prin natura lor nu se includ in categoriile
prezentate mai sus. In aceasta situatie se afla datoriile privind achizitionarea titlurilor de
plasament, sumele incasate si necuvenite.
 Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt prelevari din rezultate efectuate la inchiderea
exercitiului pe seama cheltuielilor, pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau
plata este probabila, ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare. Cazurile
cele mai tipice de provizione pentru riscuri si cheltuielile sunt litigiile, amenzile si
penalitatiile, despagubirile, daunele si alte datorii incerte, cheltuielile legate de activitatea de
service in perioada de garantie, cheltuielile cu reparatiile capitale esalonate potrivit
programului pe mai multe perioade.

Creditele externe sunt de mai multe categorii:

Credite externe guvernamentale/cu garantie guvernamentala in spatele carora este statul, chiar
daca se acorda prin banci.

Creditele guvernamentale se int 333f55d emeieaza pe conventia incheiata intre Guvernul tarii, care va
acorda creditul si Guvernului celei care va acorda creditul respectiv, stabilindu-se totodata si
eventualele plafoane de garantii ale imprumuturilor. In cadrul plafoanelor stabilite se pot primi credite
pentru achizitionarea de masini, utilaje, echipamente, dar de regula numai din tara creditoare.
Guvernul Romaniei este autorizat sa contracteze si sa garanteze impreuna cu BNR creditele financiare
externe necesare aprovizionarii cu materii prime de baza si pe cele necesare finantarii investitiilor de
interes national.

Credite bancare externe unde riscul este exclusiv al bancilor ce acorda impumutul;

Investitiile directe de capital strain reprezinta una din caile cele mai eficiente si mai profitabile pentru
pocesul realizarii economic. Acest tip de investitii antreneaza schimbari substantiale la nivelul
economiei nationale pentru ca prin aceste investitii sunt atrase tehnici si tehnologii moderne pentru
productie, dar si tehnici de managment mai performant. Astfel, pe langa participarea la capitalsi
sustinerea tehnologizarii, firma straina creeaza noi locuri de munca, pregateste mai eficient personalul
angajat, creeaza noi bunuri destinate atat pietei interne, cat si celei externe.

Credite externe acordate de institutii internationale - FMI, BIRD, BERD, etc.

Creditele externe pe termen lung sunt acordate conditionat de catre institutiile si organele nationale
specializate in vederea atingerii unor obiective propuse de catreGuvernul tarii care solicita creditul.

Exemplu: Fondul National Intermonetar nu solicita garantii materiale, ci doar generale de politici
economice, respectiv aplicarea unor masuri de politica financiara aplicate in perioada de timp in care
se acorda imprumutul, masuri princare sa se redreseze balanta de plati a tarii si sa poata fi inapoiat de
imprumut.

Asemanator BIRD si BERD acorda credite conditionate, adica numai imprumuturi pe proiect pentru
finantarea proiectelor de investitii.

Toate celelalte banci comerciale straine pretind pentru acordarea de credite ori o garantie materiala,
ori angajarea aurului sau conditionarea finantarii de un anumit flux comercial si garantarea cu
produsele respective. Aceste banci acorda creditele pe baza unor studii de fezabilitate si in conditiile
unor puternice garantii de solvabilitate. Creditele sunt acordate pentru obiective comerciale si
industriale vitale din programul de restructurare a economiei nationale.

Organisme financiare internationale

Conferinta de la Bretton Woods din 1944, organizata sub egida ONU a pus bazele unui nou sistem
monetar international. Importanta acestei conferinte consta in schimbarea completa a conceptiei de
baza de pana atunci prin introducerea spiritului intelegerii mutuale al cooperarii internationale in
problemele activitatii financiare-valutare.

Conferinta marcheaza trecerea de la relatii bilaterale la relatii financiar-valutare, multilaterale.

Conferinta a initiat si infiintarea a 2 institutii financiare internationale: FMI si BIRD (Banca

Internationala pentru Constructie si Dezvoltare).

FMI a fost creat in 1947 cu scopul de a ajuta la dezvoltarea relatiilor internationale prin facilitarea
schimburilor valutare, prin echilibrarea si armonizarea balantelor de plati externe si in esenta prin
stabilitatea cursurilor valutare. La randul lor participa la fond si tarile in curs de dezvoltare cu anumite
fonduri.

Fondul monetar international se prezinta ca o institutie de asigurarea unde fiecare stat cotizeaza la
fondurile financiare ale organizatiei dupa mijloacele sale, pentru a putea sa beneficieze de ajutoare
substantiale. FMI intervine in cazul ajustarii balantelor de pret si in privinta dezvoltarii prin mijloacele
specifice de credit la solicitarea Guvernului tarii care solicta creditul. Creditul acordat de FMI este un
credit guvernamental sau cu garantie guvernamentala al carui girant este statul, iar sumele se acorda
prin intermediul bancii comerciale. Creditul este pe termen lung conditionat de angajarea tarilor
imprumutate la indeplinirea anumitor obiective. Astfel, nu se cer garantii materiale ci garantii de
politica economica, masuri prin care FMI se asigura ca sumele imprumutate vor fi restituite si sunt
folosite pentru redresarea economiilor, a tarilor imprumutate. Raspunderea pe care si-o asuma FMI
fata deprgramele de reforma economica ale tarilor membre se asociaza cu cea a Guvernelor tarilor
care solicita asistenta pentru redresarea economica. Rolul FMI este de a ajuta tarile sa se redreseze din
punct de vedere economic prin acordarea unor imprumuturi avantajoase. Principalele forme de
imprumut utilizate de FMI, de care si Romania a beneficiat din 1991 sunt:

a. Angajamentele de tip stand-by care se acorda tarilor membre in scopul depasirii unor dificultati
temporare privind balanta de plati.

b. Sprijinirea tarilor cu venituri foarte scazute in finantarea programelor macroeconomice pe

termen mediu si a programelor de ajustare structurala.

c. Facilitati de finantare compensatorie, adica de acoperire a pierderilor inregistrate de tarile

membre ale FMI, in cazul cresterii excesive a pretului la titeiul de import.

In programele de ajustare pe care le analizeaza si le aproba FMI si-a gasit loc si componenta sociala.
Obiectivul final urmarit este cresterea economica reala si durabila, ceea ce implica o combatere in
profunzime a inflatiei, a somajului, a dezechilibrelor balantelor de plati si a indatorarii excesive.

Mijloacele prin care functioneaza FMI sunt:

Monitorizarea politicii economice stabilite de tarile membre in urma recomandarilor primite si a

dialogului detaliat cu reprezentantii FMI.

Interventia intr-o maniera mai hotarata atunci cand o tara aflata in criza a balantei de plati solicita
ajutorul FMI.

Banca internationala pentru reconstructie si dezvoltare

BIRD a fost infiintata in 1945 si are sediul la Washington. Banaca a avut la inceput menirea de a
finanta refacerea economiei, tarilor ce au avut de suferit in cel de-al doilea razboi mondial. Dupa
realizarea acestui obiectiv (dupa anii 1960), Banaca Internationala si-a asumat rolul finantarii unor
investitii in scopuri productive din tarile in curs de dezvoltare si din tarile subdezvoltate, avand
prioritate sectorul public. BIRD a dobandit si numele de Banca Mondiala deoarece aproape statele
lumii au aderat la acest organism. Un stat poate dobandi calitatea de mebru al BIRD, atunci cand
accepta regulile de conduita in materie de finante internatioanle, respectiv sa adere la FMI si sa
contribuie la fondul statutar al bancii.

Fondurile de care dispune BIRD provin din 3 surse principale:

Capitalul social subscris de tarile membre;

Capitalurile mobilizate prin emisiune de obligatiuni;

Beneficiul obtinut din operatiunile efectuate.