Sunteți pe pagina 1din 58

CAPITOLUL 1 Abordri contemporane privind bilantul contabil 1.

1Studiul bilantului-etapa a analizei financiare In vederea elaborarii diagnosticului financiar care sa permita masurarea rentabilitatii economice a capitalurilor investite,a rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii,aprecierea conditiilor in care sunt realizate echilibrele financiare,deducerea gradului de autonomie al intreprinderii,analiza financiara parcurge mai multe etape,care presupun cercetarea unor informatii necesare in vederea detectarii simptomelor ce prefigureaza fenomene care impiedica continuitatea activitatii intreprinderii.Scopul, principal il constituie adoptarea unor decizii corective in gestiunea pe termen scurt,mediu si lung. Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ si pasiv(mijloacele si resursele)la inchiderea exercitiului si in alte situatii prevazute de lege,grupate dupa natura,destinatie si lichiditate,respectiv dupa natura,provenienta si exigibilitate.Elementele de pasiv vizeaza fondurile de care a beneficiat intreprinderea(capitalurile proprii ale asociatiilor,provizioanele,datoriile de exploatare,financiare),iar cele de activ,utilizarile acestor fonduri,cu titlu durabil(active imobilizate)si cu titlu provizoriu si ciclic(active circulante). Activul si pasivul reflecta aceeasi realitate vazuta sub forma mijloacelor de finantare si a utilizarii acestora la acelasi moment,ceea ce impune echilibrul permanent intre activele si pasivele bilantului,indiferent de forma de prezentare a acestuia(tabelara sau in lista). Conform IAS 1Prezentarea situatiilor financiare,obiectivul bilantului este de a prezenta fidel informatii despre pozitia financiara a intreprinderii,respectiv capacitatea de a se adapta schimbarilor mediului cu ajutorul resurselor economice controlate (activele),structurii de finantare (datoriile si capitalurile proprii), precum si cu ajutorul unor indicatori economicofinanciari importanti(lichiditatea si solvabilitatea). 1.2 Tipuri de bilant utilizate in analiza financiara Criteriile de clasamente al activelor si pasivelor bilantului difera in functie de scopul urmarit in analiza si de utilizator,ceea ce a condus la existenta mai multor tipuri(modele)de bilant,cum ar fi:bilantul contabil clasic construit pe baza unui sistem dublu de clasament in activ,dupa destinatie si dupa natura,iar in pasiv,dupa apartenenta si exigibilitate,bilantul financiar,bilantul functional,bilantulPool de fonds(ansamblul resurselor)s.a. Studiul bilantului trebuie efectuat dupa repartizarea rezultatului si incepe cu examinarea structurii pasivului si a structurii activului. Bilantul contabil (patrimonial-juridic)utilizat pana la dotarea reglementarii contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate prin OMFP nr.94/2001,respectiv OMFP nr.306/2002 s-a dovedit insuficient adaptat analizei financiare orientate spre gestiune,in acest scop fiind necesar un bilant mai operational,care sa permita evidentierea relatiei dintre resursele disponibile si nevoile de finantare ale intreprinderi.Este cunoscut ca orice nevoie de finantare trebuie acoperita din resurse financiare,ceea ce se reflecta prin bilantul financiar(patrimonial). Bilantul financiar(numit si lichiditate-exigibilitate)constituie un suport al analizei financiare tradiionale care are ca finalitate descrierea patrimoniului intreprinderii in vederea
1

unei evaluri patrimoniale care poate interesa atat proprietarii,cat si creditorii.In masura in care creditorii utilizeaza un asemenea studiu este vorba de o analiza financiara extern. Logica bilantului financiar se bazeaza pe criteriul lichiditii crescatoare a activului si exigibilitii crescatoare a pasivului. Lichiditatea crescatoare a posturilor de activ este disponibilitatea din ce in ce mai mare a acestora de a devenii lichidesi de a acoperii nevoile intreprinderii,in fruntea activului se afla valoriile imobilizate,cele mai putin lichide,iar la sfarsit disponibilitatiile,cele mai lichide. Clasarea posturilor de pasiv in ordinea exigibilitatii crescatoare semnifica faptul ca exigibilitatea unei surse de finantare este legata de scadenta sa,primele posturi fiind cele mai lent exigibile(capitalurile proprii),iar ultimile,cele mai rapide exigibile(datoriile pe termen scurt), Schematic,bilantul financiar se prezinta astfel: BILANTUL FINANCIAR Activ=Necesar Necesar permanent Activ imobilizat net>1 an Activ circulant net >1 an Necesar temporar 1.Activ circulant net<1 an 2.Imobilizari financiare <1 an 3.Disponibilitati(Trezorerie activa) Total activ Pasiv=Resurse Capitaluri permanente 1.Capitaluri proprii 2.Datorii cu scadente>1 an Resurse temporare 1.Datorii cu scadente<1 an 2.Credite bancare curente(Trezorerie pasiva) Total pasiv

Constructia bilantului financiar implica respectarea unor principii si reguli care permit ordonarea posturilor de bilant dupa criteriul pe termen scurt si pe termen lung.In acest sens,printre elementele constitutive ale bilantului trebuie sa se faca distinctie intre cele care raman la dispozitia intreprinderii pe termen lung(peste1 an). Amenajarea posturilor de activ conduce la existenta a doua ansambluri :activul imobilizat care reprezinta elementele pe termen lung cu trei categorii de valori imobilizate (necorporale, corporale, financiare), la care se adauga partea de activ circulant cu scadenta mai mare de 1 an (creante-clienti, cheltuieli efectuate in avans). In schimb,in activul circulant se includ imobilizarile cu scadenta scurta (imobilizarile financiare ce ajung la scadenta sub un an). Amenajarea posturilor de pasiv structureaza pasivul bilantului in grupa capitalurilor permanente, formata din capitaluri proprii si datoriile pe termen mediu si lung (cu scadenta peste 1 an), si grupa datoriilor pe termen scurt (cu scadenta sub 1 an), indiferent de natura lor (datorii de exploatare, credite bancare curente, venituri realizate in avans cu scadenta scurta si datorii pe termen lung ajunse la scadenta). Daca o parte a datoriilor pe termen lung ajunge la scadenta mai repede de 1 an, acestea vor fi trecute la datorii pe termen scurt.Veniturile realizate in avans cu scadena peste 1 an sunt incluse in datoriile pe termen mediu si lung.

Obtinerea bilantului financiar implica efectuarea unor corectii ale activului si pasivului pe baza informatiilor din anexa,prin respectarea unor principii de evaluare si regrupare a posturilor dupa criteriul vechimii(peste 1 an sau sub 1an). Prezentarea bilantului financiar pune in evidenta doua parti distincte pe orizontala: partea superioara care reflecta structura financiara prin stabilitatea elementelor care il compun (necesarul de finantat si resursele de finantare permanente), si partea inferioara,care reflecta finantarea ciclului de activitate (necesarul de finantat pe termen scurt si resursele temporare de finantare). Clasamentul activelor si pasivelor dupa rand Denumirea indicatorului Numar criteriul vechimiin pune in evidenta,printr-o Exercitiul financiar simplalei) lectura orizontala , echilibrele sau dezechilibrele structurale ale bilantului,acesta fiind (mii Precedent Curent utilizat pe plan international conform Normei 13 a IASC,precum si in cazul conturilor A.Active imobilizate-total 01 334.134.112 442.396.673 consolidate. I.Imobilizari necorporale 02 112.827 761.587 II.Imobilizari corporale-total 03 333.960.171 441.573.972 III.Imobilizari financiare 04 61.114 61.114 B.Active circulante-total 05 330.562.056 515.792.600 I.Stocuritotal 06 141.953.183 122.067.958 II.Creante-total 07 180.200.143 390.840.345 III.Investitii financiare pe termen 08 scurt IV.Casa si conturi la banci 09 8.408.730 2.884.297 C.Cheltuieli in avans 10 1.902.966 1.489.075 D.Datorii ce trebuie platite pana la 11 227.834.680 186.432.713 1 an E.Active circulante nete,respectiv 12 datorii curente nete(05+10-11-16) 100.194.521 325.651.589 F.Total active minus datorii 13 768.048.262 curente 434.328.633 (01+12) G.Datorii ce trebuiesc platite peste 14 8.493.328 127.907.177 1an H.Provizioane pentru riscuri si 15 cheltuieli I.Venituri in avans 16 4.435.821 5.197.373 J.Capital si rezerve 448.290.076 634.448.682 I.Capital(subscris varsat) 18 59.199.226 295.996.131 IIPrime de capital 19 III.Rezerve din reevaluare 20 245.482.220 95.164.551 IV.Rezerve 21 143.608.630 243.288.000 V.Rezultatul reportat-Sold C 22 28.147.174 -Sold D 23 22.454.771 22.454.771 VI.Rezultatul exercitiului-Sold C 24 40.667.697 51.384.049 Repartizarea profitului 25 40.667.697 51.384.0149 Total capitaluri proprii 26 425.835.305 640.141.085 3 (18+20+21+22-23) Patrimoniul public 27 Capitaluri-total(26+27) 28 425.835.305 640.141.085

Importanta bilantului financiar in analiza financiara decurge din faptul ca serveste la determinarea marjei de securitate financiara prin intermediul fondului de rulment,care permite intreprinderii sa faca fata riscurilor pe termen scurt, garantand solvabilitatea acesteia. Conform reglementarilor romanesti armonizate,bilantul in lista este apropiat modelului de bilant financiar, ceea ce faciliteaza analiza echilibrelor financiare,fara a mai fi necesare alte regrupari de posturi si apelare la anexe pentru separarea datoriilor si a creantelor dupa vechime. Abandonarea principilor de clasament al posturilor in bilantul financiar a condus la aparitia bilantului functional, care regrupeaza posturile de bilant pe marile functiuni ale intreprinderii (investitii, exploatare, finantare, trezorerie), fiind un bilant economic,construit de Centrala Bilantului din Banca Frantei in scopul explicarii functionarii economice a intreprinderii de catre bancheri. Constructia bilantului functional are la baza un set de principii si reguli menite sa puna in evidenta utilizariile si resursele corespunzatoare fiecrui ciclu de functionare a intreprinderii, gruparea posturilor fiind legata de operatiile realizate in raport cu natura,destinatia sau functia lor. In aceasta prezentare, bilantul este destinat analizei functionale.care poate fi o analiza extern. Bilantul contabil armonizat restrans Un principiu de elaborare a bilantului functional se refera exprimarea posturilor de bilant la valoarea bruta(valoarea de origine a acestora),ceea ce impune includerea amortismentelor si provizioanelor in capitalurile proprii,ca resurse de autofinantare a intreprinderii. Rezulta ca bilantul functional nu mai poate juca rolul asemanator bilantului financiar in evaluarea patrimoniala a posturilor, ci constituie un punct de plecare ideala pentru o analiza de flux privind variatiile de stocuri. Un alt principiu al bilantului functional se refera la stabilitate,respectiv durata posturilor in patrimoniu, diferit de conceptul permanentei bilantului financiar,un imprumut pe termen lung ramane in imobilizarile financiare,indiferent de scadenta ,iar datoriile pe termen lung nu vor fi trecute la datorii pe termen scurt, indiferent de scadenta. Al treilea principiu,al afectarii,avut in vedere la structurarea posturilor,permite descrierea ciclurilor care compun viata intreprinderii si a echilibrelor financiare ce decurg dinn ele. Schematic, bilantul functional se prezinta astfel:

Bilantul functional Activ=Utilizari Functia de investitii Utilizari stabili brute IV.Functia finantare de

Pasiv=resurse

II.Functia de exploatare Resurse stabile 1.Activ circulant de 1.Capitaluri proprii exploatare 2.Datorii financiare 2.Activ circulant in stabile afara exploatarii V.Functia de exploatare III.Functia de 1.Datorii de trezorerie exploatare Activ circulant 2.Datorii inn afara financiar exploatarii Total active Total pasiv Bilantul economic elaborat in optica functionala permite evidentierea a doua categorii de utilizari in activ (de exploatare si in afara exploatarii),iar in pasiv a doua categorii de resurse(de exploatare si in afara exploatarii). Importanta bilantului functional in analiza consta in faptul ca permite aprecierea stabilitatii structurii financiare a intreprinderii prin intermediul trezoreriei nete si exprima independenta dintre structura financiara si natura activitatii sale. Comparatia intre bilantul financiar si bilantul functional arata ca bilantul permite o analiza externa a situatiei financiare a intreprinderii interesata,pentru creditori fiind realizata din perspectiva incetarii activitatii, iar bilantul functional permite in primul rand,o analiza interna realizata in principal de managerii intreprinderii din perspectiva continuitatii activitatii acesteia. Bilantul financiar(lichiditate-exigibilitate) Active=necesa Exercitiul financiar Pasiv=Resurse Exercitiul financiar ruri nete (mii lei) Curent Precedent Precedent Curent (mii lei) Mijloace cu durata>1an Active imobilizante I.Imobilizari necorporale II.Imobilizari corporale III.Imoblizari financiare . Resurse cu scadenta>1an J.Capital si 442.396.6 rezerve 425.835.305 640.141.085 73 I.Capital 59.199.226 295.996.131 761.5 II.Prime de capital 87 III.Rezerve din reevaluare 441.573.9 IV.Rezerve-total 245.488.220 95.164.55 72 V.Rezultatul 143.608.630 1 reportat-Sold C 245.288.00 61.1 -Sold D 0 14 -

334.134.112 112.827 333.960.171 61.114

Mijloace cu durata<1an B.Active circulante I.Stocuri-total II.Creantetotal III.Investitii financiare/ termen scurt IV.Casa si conturi la banci C.Cheltuieli in avans

VI.Rezultatul exercitiului-Sold C 330.562.056 515.792.6 141.953.183 00 180.200.143 122.067.9 58 390.840.3 45 8.408.730 -

22.454.77 1 40.667.69 4

26.147.17 51.384.029

Repartizarea 7 profitului Total capitaluri proprii 7

40.667.69 425.835.305

51.384.029 640.141.085

2.884.297 1.902.966 1.48 H.Provizioane pentru 9.075 riscuri si cheltuieli G.Datorii pe o peroada>1an D.Datorii pe o 8.493.328 perioada de 1an 127.907.177 227.934.680 186.432.713 Total datorii I.Venituri in avans 1 236.328.008 4.435.82 3 666.599.134 959.678.348 314.339.890 5.197.37

Total nete

active

666.599.134

959.67 8.348

Total capitaluri

Bilantul functional(economic) Preced Active=Ut Exercitiul Curent Pasive=Resur ent ilizari financiar se (valoare (mii lei) bruta)(mii lei)

Preced Exercitiul financiar ent

Curent

I.Functia de investitii Utilizari 507.943 685.507 stabile .668 .354 A.Active imobilizant 177. 916 e brute 647 .041 I.Imobiliza 507.704 684.530 ri .907 .199 necorporale 61 61 II.Functia .144 de II.Imobiliz .114 exploatare ari corporale III.Imobili B.Active zari circulante de 316.198.3 financiare exploatare 33 I.Stocuri-total II.Creante 141.953.1 comerciale 83 174.245.1 Active circulante 50 in afara exploatarii Alte creante C.Cheltuieli in 5.954.993 avans 5.954.993 1.902.966 III.Functia de trezorerie Activ circulant 8.451.440 financiar Casa si conturi la 8.408.730 banci Total active la valoarea bruta

II.Functia de IV.Functia de exploatare finantare Resurse 1.Datorii de stabilite exploatare 1.Capitaluri proprii 2.Datorii in afara -Capital exploatarii -Rezerve-total -Rezultatul 3.Credite bancare reportat curente -Rezultatul exercitiului(nerepa I.Venituri in rtizat) avans 2.Amortisme si provizioane 3.Datorii financiare stabile(>1an)

608.138 .189 425.835 132.55 .305 0.559 59.199 .226 95.2 84.121 389.090 .850 22.454.7 714.435.8 21

1.011.15 8.943 640.141. 77.021.000 085 295.996. 109.411.718 131 340.452. 551 +5.692. 5.197.373 403

243.110. 173.809 681 .556 127.907. 8.493 177 .328

2.927.007 2.884.297 Total resurse 840.408.690 1.202.789.0 29

Ca raspuns adus criticilor bilantului financiar si bilantului functional,adeptii conceptelor noi aparute ale teoriei financiare neoclasice au conceput modelul de bilantPool de fonds(ansamblul fondurilor). Teoria financiara neoclasica avanseaza un criteriu care priveste costul capitalului compus din diferite resursefolosite, in functie de care se judeca oportunitatea diverselor utilizari carora le-au fost afectate. In consecinta,bilantul trebuie privit ca un ansamblu de resurse si utilizari,care ofera indicii asupra deciziilor strategice in materie de investitii si de finantare,fara a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare. Acest tip de bilant se apropie de bilantul functional prin prezenta in pasiv a amortismelor si a provizioanelor in fondurile proprii.In activ fondurile sunt grupate in doua parti distincte pentru a evidentia impactul strategiilor intreprinderii:strategia industriala si comerciala,caruia ii corespund imobilizarile brute non-financiare si activele circulante de exploatare(inclusiv lichoiditatiile necesare pentru exploatare), si strategia financiara,inclusiv lichiditatiile,care serveste obiectivelor de tip financiar. Schematic,bilantul ansamblului de fonduri se prezinta astfel:Bilant Pool de fonds Activ=utilizari Pasiv=resurse Portofoliu de active Portofoliu de resurse

I.Utilizari comerciale

industriale

si

I.Fonduri proprii 1.Fonduri proprii externe 2.Fonduri proprii interne

I.Imobilizari brute 2.Active circulante de exploatare 3.Active circulante in afara exploatarii II.Utilizari financiare 1.Imobilizari financiare 2.Active circulante(Disponibilitati) Total activ

II.Datorii 1.Resurse financiare 2.Datorii de exploatare Total pasiv

Transpunerea bilantului in optica ansamblului de fonduri(Pool de fonds)este apropiata de bilantul functional. Indiferent de optica si forma de prezentare a bilantului,analiza bilantului permite diagnosticarea pozitiei si a sanatatii financiare a intreprinderii prin intermediul unor studii de finete. BilantPool de fonds(ansamblul fondurilor) Precedent Curent Active=Utiliz Exercitiul financiar Pasive=Fonduri ari (mii lei) (valoare bruta)(mii lei) Precedent Curent Exercitiul financiar

1.3 Analiza indicatorilor potentialului financiar I.Utilizari 1.199.843. 1.556.466. I.Fonduri proprii industriale si 638 573 comerciale 1.Fonduri proprii A.Imobilizari externe brute 685.446. 841.393. -Capital 1.Imobilizari 240 130 -Subventii necorporale 2.Fonduri proprii 2.Imobilizari 916. 1.341. interne corporale 041 772 -Rezerve-total B.Active -Rezultatul circulante de 684.530.2 840.051. reportat exploatare 33 361 -Rezultatul 1.Stocuri-total exercitiu(repartizat) 2.Creante 504.462.7 -Amortisme+Pro comerciale 03 710.774.1 vizioane C.Alte 24 -Venituri in avans circulante in afara 122.067.9 179.324.1 exploatarii 78 42 1.Alte creante 380.905.6 529.799.6 Cheltuieli in 50 54 avans

939.833.2 08 295.996.1 33 295.996.1 33 592.453.0 26

1.070.846.9 76 295.996.1 33 295.996.1 33 774.850.8 43

338.452.5 436.716.2 69 97 +5.692.40 +13.940. 3 949 (51.384.04 (97.419. 9) 148) 243.110.6 310.908. 81 615 5.197.3 73 982 13.284.

9.934.69 5 9.934.69 5 1.489.07 5 II.Utilizari financiare 1.Imobilizari financiare 2.Disponibilita ti 2.884.29 7 Total Utilizari brute 2.945.41 1 61.11 4 14 03 28 19 19

4.302.3 4.302.3 1.650.3

2.417.5

II.Datorii 314.339.8 1.Resurse 90 financiare(>1an) 127.907.1 61.1 2.Datorii de 77 exploatare(<1an) 186.432.7 13 Total fonduri

488.040.10 0 158.529.862 329.510.238

2.356.3

89 1.202.789. 1.558.887. 083 079

1.202.789. 1.558.887.0 083 79


10

Bilantul este fotografiaintrepriderii,care,indifferent de forma de prezentare,trebuie sa ofere raspuns la o serie de intrebari specifice celui care efectueaza analiza.Aceste intrebari decurg din modul in care se realizeaza egalitatea intre activul si pasivul bilantului,egalitate care transpune o identitate fundamentala intre doua reprezentari diferite ale aceleasi marimi economice,sursele fondurilor(originea)trebuie sa corespunda cu utilizarile(necesitatiile carora le-au fost afectate. Analiza situatiei financiare pe baza bilantului in vederea elaborarii diagnosticului financiar-contabil trebuie sa respecte cateva principii: 1. Bilantul trebuie analizat ca o unitate a indicatorilor financiari si materiali,ceea ce implica o analiza interna a acestuia 2. Pentru a asigura studiului o anumita profunzime,bilantul trebuie examinat ca un tot unitar,ceea ce impune corelarea indicatoriilor din bilant cu operatiunile economice al carui efect final il reflecta 3. Analiza bilantului,la un moment dat,trebuie comparata in timp si in spatiu cu alte unitati similare 4. Pe baza analizei bilantului se vor elabora previziuni si se vor adopta decizii financiare cu diverse destinatii Ca orice analiza,studiul bilantului trebuie sa inceapa cu aprecierea generala a continutului acestuia,care se realizeaza prinlectura bilantului.Aceasta presupune,mai intai examinarea resurselor care au finantat utilizarile intreprinderii in cursul exercitiului financiar. In acest sens,studiul bilantului(financiar,functional)prezentat sub forma tabelara implica o analiza interna efectuata in directie orizontala si verticala ,fiecare punand in evidenta corelatii cu semnificatii deosebite in aprecierea situatiei financiare a intreprinderii. De exemplu,analiza pe orizontala a bilantului pune in evidenta modul in care se realizeaza principalele echilibre financiare pe termen scurt si pe termen lung ale intreprinderii sau grupului de intreprinderi,prin intermediul unor marimi agregate cum ar fi:situatia neta,fondul de rulment,necesarul de fond de rulment,trezoreria. In acelasi timp,analiza pe orizontala evidentiaza corelatii intre posturi din activ si din pasiv(debitori-creditori,clienti-furnizori etc.). Analiza in directia verticala a bilantului evidentiaza structura activului(prin raportul dintre activele imobilizate si activele circulante)si a pasivului(capitalului),structura finantarii nprin raportul dintre capitalurile proprii si datorii,permite calculul ratelorde rotatie a posturilor de activ si pasiv,calculul ratelor de rentabilitate etc. Mentionam ca analiza situatiei si pe baza bilantului contabil structurat conform Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate prin formatul in lista se preteaza doar la o analiza pev verticala,fiind facilitata in privinta determinarii echilibrelor financiare:unele marimi agregate sunt prezentate ca posturi de bilant,cum ar fi postulActive circulante,respectiv datorii curente netecare exprima direct marimea fondului de rulment. In acelasi timp nu se mai impune apelarea la anexe in vederea separarii datoriilor in functie de scadenta,aceste datorii fiind prezente distinct in bilant:Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de 1an si Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1an.
11

Studiul bilantului implica si o analiza externa care vizeaza intreprinderea indicatoriilor de bilant in stransa legatura cu activitatea economica a intreprinderii,ceea ce presupune confruntarea unor posturi de bilant cu sumele inregistrate in rulajele conturilor,asa cum rezulta din balantelele de verfificare. 1.3.1 Analiza situatiei nete Pe baza abordarii juridice a bilantului financiar,analistii financiari determina situatia neta(SN) a intreprinderii cu ajutorului relatiei : SN=ACTIVE-DATORII TOTALE Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda asupra intreprinderii,fiind averea proprietarilor si trebuie sa fie suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a intreprinderii. Comparativ cu capitalurile proprii,situatia neta este mai restrictiva,deoarece exclude subventiile si provizioanele reglementate.De aceea,situatia neta este un indicator mai relevant care exprima valoarea activului realizabil la un moment dat ce intereseaza atat proprietarii,actionarii,cat si creditorii intreprinderii mai ales in cazul llichidarii acesteia.Situatia neta se calculeaza punand fata in fata bunurile si datoriile de aceeasi scadenta. Pe baza bilantului financiarsituatia neta este diferenta: SN=Total active-Datorii totale-Venituri in avans=Capitaluri proprii Pe baza bilantului contabil armonizat situatia neta este diferenta: SN=(Toatal active-Datorii curente)-Datorii peste 1 an=F-G De exemplu,situatia neta in cele doua variante de calcul este prezentata in tabelul urmator: Calculul situatiei nete (capitaluri proprii) Nr. crt 1 2 3 4 5 Exercitiul financiar Precede Curent nt Total active 666.599. 959.678 134 .348 Datorii 236.328. 314.339 totale 008 .890 Venituri in 4.435.82 5.197.3 avans 1 73 Situatia 425.835. 640.141 neta(SN)(a) 305 .085 Total 434.328. 768.048 active633 .262 Datorii curente(F) Datorii 8.453.32 127.907 Indicatori (mii lei) Abateri () 293.079.2 14 78.011.88 2 761.552 214.305.7 80 333.719.6 29 119.453.8 Indici (%) 147,39 133,01 171,68 105,03 176,83

1.513
12

curente(G) Capitaluri proprii(F-G) (b(

.177 49 425.835 640.141 214.305.7 .305 .085 80

105,03

Din datele tabelului se constata o situatie neta pozitiva si in crestere ca o confirmare a faptului ca s-a inregistrat cresterea capitalurilor proprii cu peste 5 %. Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta o gestiune economica sanatoasa,care maximizeaza valoare intreprinderii,prin majorarea resurselor proprii,care intaresc fondul de rulment. O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment,fiind consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare,pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii.Partea neacoperita ramane exclusiv in sarcina creditorului,acesta fiind riscul de insolvabilitate al intreprinderii. Cresterea situatiei nete(activului net)are ca efect cresterea rentabilitatii si a independentei dfinanciare,pe baza ei putandu-se determina riscul global sau lichidati,prin valoarea raportului: SN-Activ fara valoare <0.3 Activ Activul net(capitalurile proprii)reprezinta un indicator esential care da dimensiunea gradului desanatateal intrepriderii referitor la mentinerea capitalului fizic sau financiar,mai ales in conditiile erodarii ca urmare a inflatiei. Mentinerea capitalului fizic presupune ca profitul sa fie obtinut numai prin cresterea capacitatii fizice productive in cursul perioadei,iar mentinerea capitalului financiar presupune obtinerea profitului prin cresterea valorii financiare(monetare)a activelor nete.In acest sens,analiza situatiei nete este completata prin studiul performantelor intreprinderii legate direct de mentinerea capitalului fizic sau financiar,prin Situatia modificarii capitalurilor proprii,un document al situatiilor financiare anuale prevazut de OMFP nr.94/2001,inspirat din cerintele IAS 1,prin care se prezinta detaliat toate variatiile pe care le-a suferit in cursul exercitiului fiecare element al activului net. Din aceasta situatie rezulta capacitatea de mentinere(erodare)a capitaluloui,ca si profitul(pierderea) intrepriderii in cursul exercitiului,prin urmatoarele elemente de continut: Profitul net(pierderea neta)al (a)perioadei; Fiecare element de venit si cheltuiala recunoscut direct in capitalurile proprii; Efectul cumulat al modificarii politicilor contabile si corectia erorilor; Tranzactiile de capital cu proprietarii si distribuirile catre acestia; Soldul profitului(pierderii)cumulat la inceputul perioadei si la data bilantului,si modificarile aferente; O reconciliere intre valoarea contabila a fiecarei categorii de capitaluri proprii la inceputul si sfarsitul perioadei,cu prezentarea distincta a fiecarei modificari. Situatia modificarii capitalurilor proprii cuprinde date privind :soldul la 1 ianuarie,cresterile(+),reducerile(-) si soldul la31 decembrie,asa cum rezulta din datele Tabelului urmator,in care soldul final este:
13

Sf=Si+Cresteri-Reduceri Din analiza datelor Tabelului se constata urmatoarele: 1. Modificarea capitalurilor proprii este diferenta =Sf-Si=640.141.085-425.835.305=+214.305.780 mii lei 2. Se constata ca modificarea capitalurilor proprii in cursul exercitiului financiar rezultata din aceasta situatie(majorare)coincide cu cresterea situatiei nete. 3. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinta unor solduri initiale si a cresterii capitalului subscris,a rezervelor si a profitului nerepartizat Situatia modificarii capitalurilor proprii ( lei) Elemente Sold la 1 ale capitalului ianuarie propriu Capital 59.199.226 subscri Rezerve di 245.482.220 reevaluare Rezerve 8.973.772 legale Alte rezerve 134.634.858 Rezultat reportat -Profit 0 nerepartizat -Pierdere neacoperita Rezultat reportat din adoptarea pentru prima data a IAS,mai putin IAS 29Sold D(ct.1172) Rezultat reportat din corectarea eroriilor fundamentaleSold C(ct.1174) Rezultat 22.454.771 (pierdere) Cresteri(+) 236.796.905 86.479.236 3.464.468 97.584.582 21.771.189 1.369.680 22.454.771 (pierdere) 236.796.905 Reduceri(-) Sold la31 decembrie 295.969.131 95.164.551 12.438.240 230.849.760 21.771.189

6.375.985 (profit)

6.375.985 (profit)

14

reportat din surplusul din rezerva de evaluare Rezultatul exercitiului financiar Total

425.835.305 452.472.365

238.166.585 640.141.085

4.Capitalurile proprii au fost diminuate de reducerea unor rezerve,de soldul debitor al contului 1172 si de o pierdere reportata rezultat din adoptarea pentru prima data a IAS,mai putin IAS29,privind retratarea informatiei financiare necesara inlaturarii efectelor inflatiei. 5Comparativ cu exercitiul financiar precedent,rezultatul exercitiului financiar a crescut cu peste 50%,ceea ce atesta o evolutie favorabila a capitalurilor proprii,unde acestea detin ponderea dominanta. Importanta situatiei nete(capitalurilor proprii)in aprecierea sanatatii financiare a intreprinderii este amplificata in activitatea de evaluare a acesteia,unde in metodele patrimoniale de evaluare se utilizeaza mai multe variante de redare a elementelor materiale ale capitalului propriu,bazate pe activul net contabil,activul net actualizat sau reevaluat,activul net corectat,activul net de lichidare,valoarea substantiala a patrimonului. 1.3.2.Analiza fondului de rulment Echilibrul financiar al intreprinderii rezulta din confruntarea maselor mari ale bilantului:fondul de rulment(FR)cu necesarul fond de rulment(NFR),din care rezulta trezoreria(T).Acest echilibru este determinat conform conceptiilor de prezentare a bilantului:optica financiara si optica functionala. Pe baza bilantului financiar, care grupeaza posturile dupa criteriul permanentei,echilibrul financiar presupune finantarea activului cu durata mai mare de 1 an din resurse cu scadenta peste 1 an,iar finantarea activelor sub 1 an din resurse scadente sub 1 an. Un prim echilibru rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung(capitalurile permanente)cu necesarul permanent(activul imobilizat),asa cum rezulta din partea superioara a bilantului financiar: FRF =Capitaluri permanente(Capitaluri proprii+Datorii pe termen lung si mediu) +Provizioane pentru riscuri si cheltuieli-Necesar permanent(Active imobilizate nete). Aceasta metoda pune in evidenta echilibrul financiar pe termen lung,fondul de rulment reprezentand partea din capitalurile cu grad de exigibilitate slab,care serveste finantarii elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut. Metoda insista asupra originii fondului de rulment si permite intelegerea cauzelor variatiei sale,cresterea lui fiind determinata de cresterea capitalurilor permanente(emisii de noi actiuni,obligatiuni,noi imprumuturi pe termen lung)si de reducerea imobilizarilor nete(vanzari de titluri,dezinvestire,cesiuni de imobilizari). Odata cu cresterea fondului de rulment,creste si marja de securitate a intreprinderii,ceea ce arata ca o parte mai insemnata din activele circulante este finantata din capitaluri permanente.
15

Scaderea fondului de rulment este cauzata de scaderea capitalurilor permanente(rambursari de imprumuturi pe termen lung sau de obligatiuni)si de cresterea imobilizarilor nete(investitii). Un fond de rulment stationar reflecta stagnarea intreprinderii,care poate fi temporara sau de durata,avand diferite cauze legate de capitalurile proprii si de datoriile la termen comparativ cu situatia activului imobilizat. Partea inferioara a bilantului financiar permite determinarea fondului de rulment financiar ca diferenta: FRF=(Active circulante +Cheltuieli in avans)-(Datorii pe termen scurt+Venituri in avans) Metoda pune in evidenta afectarea si finalitatea fondului de rulment care este finantat din activul circulant.In aceasta ipostaza,fondul de rulment financiar arata surplusul excedentului de lichidare potentiala,ca o marja de securitate privind solvabilitatea intreprinderii. Bilantul contabil armonizat permite determinarea mai rapida a fondului de rulment,in doua moduri: a)FRF=(Total active-Datorii curente)-Active imobilizante=F-A; b)FRF=Active circulante,respectiv datorii curente nete=E. Teoretic,fondul de rulment trebuie sa fie pozitiv,ceea ce nu inseamn ca in anumite situatii nu poate exista un fond de rulment negativ fara a compromite buna functionare a intreprinderii. Un fond de rulment pozitiv(Capitaluri permanent>Imobilizari nete)constituie o marja de securitate a intreprinderii pentru exploatarea sa cotidiana,permitandu-i sa-si asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare functionarii(stocuri minime,fond de casa minim),activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt(Activ circulant net <Datorii sub un an. Un fond de rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru intreprindere,care va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure finantarea imobilizarilor(Capitaluri permanente<Imobilizari nete)sau care are active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt pe care nu le va putea achita(Activ circulant net<Datorii su b 1 an).Aceasta situatie se intalneste mai frecvent in sectorul de distributie unde viteza de rotatie a stocurilor este foarte rapida(sub o luna) si unde exista credite-furnizori insemnate. De exemplu,calculul fondului de rulment in cele trei variante a condus la rezultate din Tabelul urmator,de unde se costata existenta unui fond de rulment pozitiv in crestere,ceea ce confirma o dinamica favorabila a marjei de securitate a intreprinderii. Calculul si analiza fondului de rulment

16

Nr.c rt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Indicatori (mii lei) Capitaluri proprii Datorii mai mari de 1an Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Capitaluri permanente(Cp) Active imobilizate(Ai) Fond de rulment financiar(FRF) Active circulante Cheltuieli in avans Datorii pe termen scurt Venituri in avans

Exercitiul financiar Precedent Curent 425.835.305 8.493.328 434.328.633 334.134.112 100.194.521 330.562.056 1.902.966 227.834.680 4.435.821

Abater i () ici

Ind (

%) 640.141.0 21.430.57 105, 85 8 03 127.907.1 119.413.8 1.50 77 49 5 768.048.2 62 442.396.6 73 325.651.5 89 515.792.6 00 1.489.075 186.432.7 13 5.197.373 325.651.5 89 768.048.2 62 333.719.6 29 108.262.5 61 225.457.0 68 185.230.5 44 -413.891 176, 83 132, 40 325, 02 156, 03 78,2 5 81,8 41.401.967 3 761.552. 117, 17 225.457.0 325, 68 02 333.719.6 176, 29 83

Fond de rulment 100.194.521 financiar(FRF) Total active- 434.328.633repetit Datorii curente(F) ive care compun ciclul Active 334.134.112 imobilizate(A) Fond de rulment 100.194.521 financiar(F-A) Active 100.194.521. circulante,respectiv datorii curene(E)

442.396.6 108.262.5 132, 73 61 40 325.651.5 225.457.0 325, 89 68 02 325.651.5 225.457.0 325, 89 68 02

In practica se considera ca fondul de rulment al intreprinderii industriale trebuie sa reprezinte valoarea a 1-3 cifre de afaceri lunare. In interiorul capitarurilor permanente,ponderea capitalurilor imprumutate nu trebuie sa fi excesiva in raport cu cea a capitalurilor proprii(sa nu depaseasca 50%),ceea ce impune determinarea fondului de rulment propriu(FRp)si a fonduluii de rulment strain(FRs):
17

1. 2.

FRp=Capitaluri proprii-Imobilizari nete; FRs=Imprumuturi pe termen lung si mediu-Imobilizari nete.

Fondul de rulment propriu pune in evidenta influenta structurii de finantare asupra modului de constituire a lui,adica masura in care echilibrul finaciar se asigura prin capitalurile proprii,ceea ce se reflecta prin gradul de autonomie financiara. Fondul de rulment imprumutat(strain)reflecta gradul de indatorare pe termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt. Din datele tabelului rezulta ca fondul de rulment propriu este pozitiv si in crestere,iar fondul de rulment strain negativ arata ca din imprumuturile pe termen lung nu se pot acoperi nici imobilizarile nete. 1.3.3 Analiza necesarului de fond de rulment Necesarul de fond de rulment desemneaza nevoile financiare generate de executarea unor operatiuni repetitivecare compun ciclul de exploatare curenta(cumparari,vanzari,plati salarii),al carui total trebuie acoperit cel putin partial de resurse stabile(fondul de rulment net).El reprezinta banii ce trebuie rulati in intreprindere pentru a-i asigura functionarea(dupa finantarea imobilizarilor)care reclama cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de catre clienti. Structura necesarului de fond de rulment cuprinde pe de o parte stocurile(de materii prime,produse finite,semifabricate)a caror valoareincorporeaza cheltuielile de fabricatie si pe de alta parte creantele.Din suma acestor componente se scad datoriile(de exploatare si in afara exploatarii),care corespund decalajelor incasari si plati: NFR=Necesitati ciclice-Resurse ciclice In care: Necesitatile ciclice=Necesarul temporar-Disponibilitati; Resursele ciclice=Resursele temporare-Creditele de trezorerie. Pe baza bilantului armonizat,necesarul de fond de rulment se determina ca diferenta: NFR=(Active circulante+Cheltuieli in avans-Casa si conturi la banci)-(Datorii ce trebuie platite in perioada de 1 an+Credite bancare+Venituri in avans) Calculul si analiza necesarului de fond de rulment Nr.c rt. 1 2 3 4 Exercitiul financiar Abateri () Precede Curent nt Active circulante 330.562. 515.792 185.230.5 056 .600 44 Cheltuieli in avans 1.902.96 1.489.0 -413.891 6 75 Casa si conturi la 8.408.73 2.884.2 banci 0 97 5.524.433 Total I(1+2-3) 324.056. 514.357 190.301.0 292 .378 86 Indicatori (mii lei) Indici (%) 156,03 78,25 34,31 158,72
18

5 6 7 8 9

Datorii cu 227.834. 186.432 81,83 scadenta<1 an 680 .713 41.401.967 Credite bancare de trezorerie Venituri in avans 4.435.82 5.197.3 761.552 117,17 1 73 Total II(5+6+7) 232.270. 191.630 82,51 501 .086 40.640.415 Necesar de fond 91.785.7 322.767 230.981.5 351,65 de rument(NFR)(4- 91 .292 01 8) Din datele tabelului se desprind urmatoarele concluzii: 1. necesarul de fond de rulment pozitiv si in crestere confirma dinamica ascendenta a surplusului de necesar temporar fata de resursele temporare. 2. cresterea necesarului de fond de rulment a fost consecinta cresterii necesitatiilor ciclice,respectiv a activelor circulante cu 56,3%,in conditiile reducerii cheltuielilor in avans si a disponibilului si ale reducerii datoriilor cu scadenta pana la 1 an in proportie mai mare decat au crescut veniturile in avans. 3. in consecinta necesitatile ciclice au crescut,iar resursele ciclice s-au redus. Pornind de la relatia care trebuie sa existe intre necesarul temporar si resursele temporare,NFR constituie un indicator de echilibru financiar care poate fi pozitiv sau negativ,in urmatoarele situatii: daca NFR>0,rezulta un surplus de necesar temporar fata de resursele temporare care pot fi mobilizate.Este o situatie normala daca constituie consecinta unor investitii privind cresterea necesarului de finantare a ciclului de exploatare.In caz contrar,NFR>0 arata un decalaj nefavorabil intre lichidarea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare,in sensul incetinirii incasarilor accelerarii platilor. Un NFR<0 reflecta un surplus de resurse nete temporare fata de capitalurile circulante necesitatiile temporare fiind mai mici decat resursele temporare ce pot fi mobilizate.Aceasta situatie este favorabila daca este consecinta accelerarii rotatiei,activelor circulante ,a urgentarii incasarilor si relaxarii platilor.Spre deosebire de fondul de rulment care reflecta echlibrul,te termen lung,necesarul de fond de rulment reflecta echilibrul curent al intreprinderii,este mai fluctuant,mai instabil decat fondul de rulment si depinde de urmatorii factori:cifra de afaceri,durata ciclului de productie,durata de rotatie a stocurilor,decalajul dintre termenul de recuperare a creantelor si termenul de plata al furnizorilor. In acest sens,necesarul de fond de rulment poate fi exprimat si in zile de vanzare prin intermediul vitezei de rotatie in zile care reflecta acest decalaj nefavorabil intre incasari si plati conform relatiei: NFRz=NFRx360/CA 1.3.4 Analiza trezoreriei
19

Trezoreria neta(NT)rezulta din egalitatea dintre activele si pasivele bilantului in prezentarea tabelara insemnand Activ=Pasiv,respectiv Utilizari=Resurse egalitate care conduce la confruntarea fondului de rulment(FR)cu necesarul de fond de rulment(NFR). Din aceasta confruntare rezulta echilibrul financiar al intrepriderii,care constituie un rezultat al operatiunilor ce afecteaza toate posturile de bilant si el rezulta din lectura pe orizontala a bilantului prezentat sub forma tabelara putand fi determinat in doua moduri: a)pa baza prii superioare a bilantului: TN=FR-NFR b)pe baza partii inferioare a bilantului: TN=Disponibilitati-Credite de trezorerie Sau TN=Trezoreria activa-Trezoreria pasiva Trezoreria activa cuprinde disponibilitatile curente degajate,de functionarea intreprinderii,la care se aduga plasamentele rambursabile in orice moment(valori mobiliare de plasament). Trezoreria pasiva este prezentata de creditele bancare curente,soldurile creditoare de la banci si de efectele scontate(in afara bilantului). Pe baza bilantului contabil armonizat ,prin prezentarea in lista,trezoreria este data de diferenta: TN=Active circulante respectiv datorii curente nete(E)-NFR De exemplu calculul trezoreriei nete pe baza bilantului financiar si a bilantului armonizat conduce la rezultatele inscrise in tabelul urmator: Calculul si analiza trezoreriei nete Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 Exercitiul financiar Abaterii () Precede Curent nt Fond de rulment 100.194. 325.651 225.457.0 financiar(FRF) 521 .589 68 Necesar de fond 91.785.7 322.767 230.981.5 de rulment(NFR) 91 .292 01 Trezorerie 8.408.73 2.884.2 neta(TN) 0 97 5.524.433 (1-2)(a) Disponibilitatiile 8.408.73 2.884.2 banesti 0 97 5.524.433 Credite bancare de trezorerie Trezorerie 8.408.73 2.884.2 neta(NT)(4-5)(b) 0 97 5.524.433 Active 100.194. 325.651 225.457.0 circulante- datorii 521 .589 68 curente nete(E) Indicatori (mii lei) Indici (%) 325,02 351,6 34,31 34,31 34,31 325,0

20

Trezoreria neta(TN) (7-2)(c)

8.408.73 0

2.884.2 97

5.524.433

34,31

Din datele tabelului se desprind urmatoarele concluzii: 1. in ambele variante de calcul trezoreria neta este pozitiva ,si in scadere ceea ce reflecta decalajul dintre ritmul de crestere a necesarului fond de rulment de 251,65%,comparativ cu cresterea fondului de rulment financiar cu numai 225,02% 2. in acelasi timp,reducerea trezoreriei nete este si consecinta cresteri necesarului de fond de rulment cu 251,65%,comparativ cu cresterea de numai 225,02% a activelor circulante nete. 3. in ambele cazuri se3 confirma valoarea pozitiva a trezoreriei nete, ceea ce impune abordarea cauzelor care pot produce dezechilibre ce se reflecta in valoarea poxzitiva sau negativa a trezoreriei. Trezoreria neta()rezulta atat din operatiuni care afecteaza capitalurile permanente si activul imobilizat,cat si din operatiuni,care privesc activele circulante,si datoriile pe termen scurt. Cresterea trezoreriei nete poate fi realizata prin crestrerea fondului de rulment si prin scaderea necesarului de fond de rulment,respectiv prin cresterea disponibilitatilor sio reducerea creditelor bancare. Valoarea pozitiva sau negativa a trezoreriei nete este consecinta inegalitatii intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment care poate justifica urmatoarele cazuri: A.Trezoreria pozitiva(TN>0),cand: FR>NFR si respectiv Disponibilitat>Credite trezorerie In urmatoarele situatii: FR>0 si NFR>0,candNFReste finantat in intregime de resurse permanente(FR>0)care degaja disponibilitati care pot ascunde o subtilizare de capitaluri FR>0 SI NFR<0,cand resursele din ciclul de exploatare(NFR<0) se adauga la un excedent de resurse permanente(FR>0) pentru a degaja un excedent mare de lichiditati,care pot ascunde subutilizari de capitaluri; FR<0 si NFR<0,cand resursele din exploatare (NFR<0)acopera un excedent crescut de lichiditati si numai o parte a activului imobilizat(FR<0). Ciclul de exploatare si o parte din imobilizari sunt finantate din datorii p0e termen scurt(furnizori si avansuri clienti),ceea ce impune cresterea capitalurilor permanente(resurselor stabile). B.Trezoreria negativa (T5N<0),CAND: FR>0 si NFR>0,cand NFR este finantat partial din capitaluri permanente(FR>0) si partial din credite bancare curente mai mari decat disponibilitatiile,ceea ce impune analiza riscului bancar curent FR<0 si NFR>0,cand cerditele bancare acopera o parte din imobilizari(FR<0),NFR si disponibilitati(inferioare creditelor de trezorerie)ceea ce impune reconsiderarea structurii de finantare FR<0 si NFR<0,cand resursele permanente nu acopera decat o parte a activului imobilizat(FR<0),restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt(furnizori,avansuri clienti)si de
21

credite bancare curente,ceea ce impune revederea structurii finantarii,fiind crescut riscul dependentei financiare de exterior printr-un levier financiar relativ crescut.

CAPITOLUL II Analiza indicatoriilor echilibrului financiar 2.1.Continutul si necesitatea asigurarii echilibrului financiar Intreprinderea pe durata ei de activitate,se confrunta cu anumite probleme de echilibru. Daca tratam intreprinderea ca sistem economico-social in care elementele structurale se gasesc intr-o continua miscare,prefacere,atunci problemele de echilibru se cer integrate sistemului si prin prisma raportului corelarii elementelor structurii in functie de criterii de rationalitate si de eficienta a activitatii. Imbunatatirea si perfectionarea conducerii economice si a activitatii economico-sociale sunt procese continue,care insotesc viata intreprinderii in contextul unui sir neintrerupt de interrelatii ale tendintelor de echilibru cu factorii de dezechilibru. Echilibrul insoteste viata economico-sociala a intreprinderii,avand un caracter relativ stabil,fiind temporar.Este un echilibru dinamic. Adica starea de armonie si stabilitate a relatilor elementelor structurii nu este data odata pentru totdeauna.Exista o multime de astfel de stari care vin,decurg din altele ce au suferit influenta factorilor de antiechilibru. Dar factorii dezechilibrului se cer cunoscuti asa incat sa nu actioneze spontan,anarhic,subiectivist,cu efecte de nedorit,evitandu-se aparitia de fenomene negative si disproportii de lunga durata. Depasirea valorilor de dezechilibru temporar conduce la echilibrul dinamic al sistemului. In cadrul echilibrului intreprinderii,echilibrul financiar are un rol important avand in vedere cerintele,solicitarile organismului si resursele de satisfacere a celor dintai. Echilibrul financiar al intreprinderii trebuie analizat,prin prisma cerintelor gestiunii intreprinderii si a raportului dintre datorii si autofinantare,in legatura cu formarea si folosirea fondurilor intreprinderii. Acest dezechilibru trebuie contextualizat intereselor interne si exterioare intreprinderii,interese ce se regasesc in tabloul obiectivelor unitatii economice. De aceea prezinta importanta structura echilibrului,a raportului in care se afla,si de aici o anume calitate a echilibrului financiar al intreprinderii Ne referim la necesitati si la resurse si ale celor ce privesc posibilitatile lor de formare,la ansamblul fondurilor cu structura lor si modul de utilizare(destinatia acestora). Analiza structurii echilibrului financiar este necesara prin puterea sa de a releva calitatea echilibrului financiar la un moment dat sau in evolutie.Trebuie realizata diferentierea intre echilibrul static,la un moment dat,si echilibrul dinamic continuu. De fapt,ultimul este caracteristic evolutiei,permanentelor schimbari si transformari din intreprindere,aceasta pastrandu-si individualitatea si integritatea pe tot traiectul vietii sale economico-sociale
22

Intreprinderea ca sistem deschis,se caracterizeaza prin conexiunile si interactiunile dintre elementele sale componente si cu cele inconjuratoare, Legaturile dintre partile sistemului sunt mai intense,mai puternice pentru mentinerea sistemului,decat cele exterioare. Aceasta ca urmare a intregrarii partilor intr-un sistem unitar in care partile sunt subordonate sistemului. Conexiunile dintre partile sistemului intreprinderii sunt de natura economico-sociala si finalizate in sensul indeplinirii functilor esentiale care asigura gestiunea,autofinantarea si dezvoltarea,Intre conexiunile economice cele financiare au un rol important. Fiind un sistem,intreprinderea se caracterizeaza prin trasaturi comune sistemelor,si anume integralitatea,echilibrului dinamic si autoreglarea.Pentru a dezvolta problemele de echilibru,nu trebuie neglijat ca partile componente au o anumita organizare,fiind diferentiate din punct de vedere al structurii si functionalitatii lor,aflate intr-o anumita conexiune.Partile actioneaza potrivit legilor si cerintelor de functionare ale sistemului ca intreg,aflat intr-o permanenta lupta de autoreglare,autoreglare a mecanismelor interne,intre care cel financiar este unul care permite mentinerea existentei in timp a existentei in timp a unitatii economice adica conservarea integralitatii si echilibrul dinamic.De aici rezulta independente necesar obiective. Autoreglarea,ca mecanism,este aplicabila si intreprinderii,,ca sistem prin intermediul careia se realizeaza cerintele echilibrului dinamic.In cadrul echilibrului de ansamblu,echilibrul financiar ocupa un rol important,echilibru ce-l definim ca fiind starea ce se caracterizeaza printr-un flux permanent de fonduri banesti de natura financiara prin sistem,dar cu pastrarea integralitatii sistemului. Intreprinderea poate fi privita si ca un sistem deschis,de nevoi,intre care cele de ordin banesc si financiar sunt importante,nevoi in continua crestere.Resursele de acoperire pot fi intrun interval de timp limitate.Aceasta limitare este temporara.Sporirea efectelor utile pe unitate de efort,sporirea eficientei conduce la un nou raport,la o noua proportie.Ne gasim in zona echilibrului dinamic,a depasirii echilibrului static. Dar echilibrul nu este numai o simpla egalitate El incorporeaza anumite proportionalitati si corelatii intre elementele structurale,ce vor fi redate intr-un paragraf distinct. Echilibrul financiar al intreprinderii poate fi tratat atat in cadrul sistemului de ansamblu al intreprinderii,cat si in cadrul mecanismului,sau subsistemul financiar al intreprinderii. De asemenea trebuie facuta o demarcatie intre echilibrul static si cel dinamic. Echilibrul static reda totalul cerintelor si proportilor la un moment dat,fara a exprima evolutia,fluxurile in decursul perioadei.El se poate exprima printr-un sir de ecuatii-privind nevoile si posibilitatile,resursele si destinatiile,cu elementele lor componente,,resursele necesare si posibilitatile de constituire a acestor resurse. Ecuatiile echilibrului formalizeaza aspectul cantitativ al sau,dar permit si o interpretare calitativa.Ecuatiile evidenriaza participarea diverselor resurse la acoperirea nevoilor de fonduri si utilizarile date fondurilor.Dar si participarea finantarii,autofinantarii si creditarii in sistemul echilibrului financiar nece4sita analize si un sistem de indicatori in mod adecvat. Nu trebuie san e multumim numai cu intregul,ci trebuie cunoscut din ce se compune,ce randament si eficienta prezinta o animita structura sau alta a echilibrului de ansamblu pentru o peroada data.
23

Echilibrul financiar global de ansamblu se regaseste in echilibrele partiale ale fiecarui subbsistem al sistemului intreprinderii,al echilibrului fiecarui fond din cadrul sistemelor fondurilor intreprinderii,fond ce are o anume structura atat la resursele de constituire,cat si la destinatiile sale. In analiza echilibrului financiar,fie static,fie dinamic,trebuie avute in vedere ipostazele resurselor,si anume:alocate,ocupate,consumate. O asemenea analiza permite relevarea aspectelor calitative ale echilibrului.La o interpretare calitativa contribuie si analiza provenientei resurselor financiare,si anume:finantare,autofinantare,creditare a marimii participarii fiecareia la costituirea unui fond sau a ansamblului de fonduri ale intreprinderii. La o interpretare calitativa a echilibrului financiar,de un real sprijin sunt metodele economico-matematice,care permit redarea structurii echilibrului respective. Modelele de structura trebuie sprijinite,asa cum am aratat,adecvat,de indicatori capabili sa exprime cantitativ si calitativ echilibrul financiar. Un indicator cu putere de exprimare a echilibrului poate fi gradul de reactie,care masoara raspunsul comportamentului,unui element dependent,al unei variabile dependente fata de variabila independenta:
y i y i0 y i0 xi xi0 xi0 gr. =

sau

y i y i 1 y i 1 gr = xi xi 1 xi 1

In care: y-variabila dependenta; x-variabila independenta; i-perioada de analiza In cadrul echilibrului fiecarui fond,analiza poate releva proprietatiile dintreresursele ocupate si cele allocate,respective dintre cele consummate si cele ocupate sau allocate. Importanta prezinta si modul cum se realizeaza echilibrul in cadrul fiecarui fond ori al sistemului fondurilor.Rata autofinantarii brute si nete este in masura sa dea raspuns intrebarii legate de modalitatea realizarii echilibrului fiecarui fond:
rabj = Aaj + Baj Fj

sau panj =

B AJ

Insa rata autofinantarii trebuie complectata cu rata participarii(alocarii)resurselor la realizarea ecilibrului de ansamblu:
pab =

(A

aj

+ Baj )

Notatiile utilizate semnifica: -rata autofinantarii brute( rabj )la un fond j; -rata autofinantarii nete( ranj )la un fond j; -ponderea autofinantarii nete( pan ) brute ( pab ) ;
24

A+ B

sau

panj =

B
B

aj

-amortizarea pentru autofinantare( Aa ); -beneficiul pentru autofinantare( Ba ) ; -amortizarea totala(A); -profitul total(B). Rata autofinantarii se refera atat la fiecare fond in parte(redata),cat si la sistemele fondurilor intreprinderii.
rab =

Cat mai mare trebuie sa fie autofinantarea,in ce raport trebuie sa se afle ea cu creditarea este o problema deschisa,ce se cere rezolvata in spiritual echilibrului dinamic si al eficientei utilizarii fondurilor,al asigurarii unui flux normal,eficient al fondurilor intreprinderii.Este o problema de parghie financiara si de structura financiara a intreprinderii,in stransa legatura cu nivelul costului structurii financiare. Echilibrul financiar este in stransa legatura cu fluxul trezoreriei,rezultat din ciclul de exploatare,cu fluxul de trezorerie izvorat din ciclul de investitie,cu utilizarile generate de ciclul(perioada)financiar(a),cu contractarea de datorii,cu utilizarile si resursele extraordinare. Sinteza fluxurilor este surprinsa in tabloul fluxului financiar al intreprinderii,care se bazeaza de frecvente de fluxuri,intre care excedentul de trezorerie ocupa un loc important. Cazul 1: Cifra de afaceri +productia stocata(variatia) +Productia imobilizata =Productia -Consumuri din afara =Valoarea adaugata -Cheltuieli de personal si alte cheltuieli interne =Excedentul brut de exploatare -Variatia necesitatii de fond de rulment =Excedentul de trezorerie al exploatarii Cazul 2: Cifra de afaceri -Cresterea curenta a soldului clientilor =Incasari din exploatare(1) Cheltuieli de exploatare(1) -Cresterea (curenta)a obligatiilor catre furnizori -Cresterea un curs a altor datorii de exploatare =Cheltuieli de exploatare(2) (1-2)=Excedent de trezorerie al exploatarii Cazul3: Cifra de afaceri -Costuri directe de productie(fara dotatii pentru amortizari) -Costuri programate(cercetare,publicitate)
25

(A + B F
aj j

aj

sau ran =

Baj
j

-Costuri de structura =Excedent brut de exploatare -Variatia necesitatii de fond de rulment =Excedentul trezoreriei de exploatare Cazul 4: Rezultatul exploatarii inaintea cheltuielilor financiare +Dotatii pentru amortisme +Dotatii pentru provizioane privind depreciere activelor imobilizate =Excedentul brut de exploatare -Variatia necesitatilor de fond de rulment =Excedentul trezoreriei de exploatare
Sinteza fluxurilor intreprinderii este redata in tabloul sintetic al fluxurilor financiare:

Ecedent brut de exploatare

Marja bruta a

+excedent brut de exploatare -variatia necesarului de fond de rlment =excedentul trezoreriei de exploatare

a -b

autofinantarii

a -b

Tabolu fluxuri financiare

Variatia trezoreriei

Vaiatia F.R.

Vaiatia N.F.R.

26

-investitii industriale si financiare -cheltuieli financiare -rambursarea imprumuturilor pe termen lung -diminuarea creditelor pe termen scurt dividente -impozitul pe profit soldul operatiilor extraordinare +cesiuni de active +venituri financiare +aporturi la fondurile proprii +imprumuturi pe termen lung si mediu +cresterea creditelor pr termen scurt -plasamente de treoreri -investitii in afara exploatarii =variatia disponibilului . Cumulat(insumat) .

-c -d -e

-c -d -e -f

-h i

-g +n -o

-g -h i +n -o -p

E.B.E E.B.E M.B.A. VFR

-p VNF R VT

Prin urmare echilibrul financiar este inflientat de fluxurile interne si externe ale intrepriderii 2.2.Formele de manifestare ale echilibrului financiar Echilibrul financiar este legat de veniturile si cheltuielile intreprinderii,de incasarile si platile intreprinderii,de alocari si utilizari. Existenta echilibrului intre incasarile si platile intreprinderiieste dovada ca intregul circuit economic se desfasoara normal,ca fluxul fondurilor si mijloacelor nu prezinta stagnari,incetiniri. Pentru exprimarea acestui echilibru literature de specialitate este destul de bogata privind terminologia,modul de exprimare a echilibrului. Mai intai vom vorbi despre solvabilitate.

27

2.2.1.Solvabilitatea Solvabilitatea exprima aptitudinea intrepriderii de a face fata angajamentelor sale in caz de lichidare,ceea ce inseamna incetarea exploatarii si punerea in vanzare a activelor sale. In perioada de criza valoarea de lichidare este frecvent inferioara valorii contabile a activelor,antrenand pierderi exceptionale. Solvabilitatea mai insemna asigurarea unor fonduri banesti,a unor disponibilitati capabila sa sustina continuitatea exploatarii,sa permita un flux normal al fondurilor.Solvabilitatea exprima gradul in care capitalul social asigura acoperirea creditelor pe termen mediu si lung. Solvabilitatea patrimoniala(SN) este egala cu:
SP = Capital social x100 Credite pe termen mediu si lung

Capitalul social este cel varsat,nu cel suscris. Creditele(datoriile)pe termen mediu si lung cuprind atat pe cele in termen cat sip e cele nerambursate la scadenta,amanate. Indicatorul solvabilitatii patrimoniale se apreciaza ca fiind pozitiv pentru valori intre 4060%.Limita minima este apreciata ca fiind 30%. 2.2.2 Lichiditatea patrimoniala Lichiditatea patrimoniala este o alta forma a echilibrului financiar. Lichiditatea o definim ca fiind capacitatea unor lichide de a fi transformate,la un moment dat,in bani.Lichiditatea poate fi inteleasa si ca o insusire ce permite,efectuarea platilor si prin urmare schimbul commercial de bunuri,ori caracterul de a dispune imediat sau intr-un timp foarte scurtde mijloace banesti,de disponibil.In analiza si interpretarea lichiditatii se foloseste lichiditatea activelor,exigibilitatea pasivelor si lichiditatea de bilant. Un active financiar este definit ca lichid daca poate fi transformat instantaneu in bani. Lichiditatea prezinta capacitate ape care o are agentul economic de a acoperi,prin elementele patrimoniale de mijloace circulante active,obligatiile de plata,pe termen scurt,ca elementele de pasiv.
Suma elementelor patrimonia le din activele societatii care pot fi transformate pe termen scurt in disponibil banesc AC LP = x100 = X 100 Suma elementelor patrimonia le pasive cu DTC scadenta pe termen scurt

In cazul calcularii lichiditatii patrimoniale pentru stabilirea garantiei creditelor,in grupul elementelor patrimoniale de active se cuprinde si nivelul cheltuielilor de exploatare,in masura in care acestea sunt aferente obiectelor creditabile si se incadreaza in nivelul bugetar,normat. Elementele patrimoniale passive cu scadenta pe termen scurt cuprind credite pe termen scurt, furnizori,creditori,decontari,alte obligatii,fonduri,reserve si alte finantari pentru productie de sub un an.
28

Activele circulante degradate,fara utilizarefara miscare,cu miscare lenta,produsele si marfurile fara desfacere sau greu vandabile,clientii neincasati la termen nu intra in cadrul lichiditatii patrimoniale(lichiditatii generale). Exemplu: Elemente active Disponibilitati si alte mijloace banesti Creante Titluri de credite negociabile Cheltuieli aferente obiectelor creditabile Total active Suma 1.824 16.546 28.451 5.200 Fonduri,reserve si alte finantari pentru productie Total pasive -mii leiElemente pasive Credite pe termen scrt Furnizori si creditori Decontari Alte obligatii Suma 11.632 34.876 3.801 1.000

52.021

51.309

Lichiditatea patrimoniala=52.021/51.309x100=101,5%=Lg Cand coeficientul este mai mare de 100%(sau 1),el semnifica o activitate buna.In schimb cand raportul are valoare subunitara sau sub 100%,situatia societatii este riscanta.Lipsa de lichiditate conduce la aparitia de plati restante,deci la o insuficienta de plata,cu implicatii in circuitul fluxurilor banesti si financiare ale intreprinderii. Lichiditatea se exprima si prin alti indicatori,nu numai prin raportul lichiditatii patrimoniale sau generale(LP+Lg),si,dupa alti autori,este satisfacatoare daca are valori cuprinse intre 2 si 2,5.Alti indicatori ai lichiditatii sunt: -Indicatorul lichiditatii reduse(Lr):
LR = Active circulante Stocuri Datorii pe termen scurt

Cu valori,appreciate ca bune,peste unitate. -Indicatorul lichiditatii immediate(Li):


Li = Trezorera de activ Datorii pe termen scurt

Cu valori,appreciate ca fiind satisfacatoare,peste 0,5.

29

2.2.3Exigibilitatea Exigibilitatea exprima capacitatea rambursarii rapide a datoriilor.Din acest punct de vedere,fondurile asortate de actionari si ceea ce se lasa la dispozitia intreprinderii(profitul pus in rezerva)nu pot face parte din pasivul exigibil.Imprumuturile rambursabile pe o perioadamai mare de 1 an constituie un pasiv exigibil pe termen lung si mediu. Reunind cele prezentate,ajungem la lichidarea bilantiera si a fondului de rulment.Prin ele se compara lichiditatea activului cu exigibilitatea pasivului.In acest scop este necesara o ierarhizare a activelor in ordinea crescatoare a lichiditatii si a pasivelor in ordinea crescatoare a ezigibilitatii lor.Exigibilitatea pasivului este cunoscuta cu certitudine,in timp ce lichiditatea activelor circulante este aleatorie(riscul vanzarii in pierdere,deprecierea stocurilor).Creditorii pe termen scurt ai intreprinderii tin seama de decalajul dintre lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivului. Fon dul de rulment apare ca un portofoliu de securitate pentru creditorii pe termen scurt. In executie,in realizare,importanta prezinta atat bilantul functional,cat si bilantul financiar.

BILANTUL FUNCTIONAL

Capitaluri proprii +Datorii pe termen =capitaluri permanente -Active durabile (imobilizari) A=+FOND DE FUNCTIONAL +Stocuri +Debitori de exploatare -Creditori de exploatare RULMENT

Perioada n 20.00 0 0 20.00 0 0 20.00 0 0 0 0

n 50.100 10.900 61.000 29.000 32.000 16.000 12.000 3.000

n 58.200 12.800 71.000 33.000 38.000 16.000 12.000 3.000

B=necesitatea de fond de rulment A-B=Trezoreria

0 +20.0 00

25.000 +7.000

25.000 +13.000

30

Bilantul financiar Perioada n 20.000 0 20.000 0 20.000 0 0 20.000 0 0 0 n 50.100 9.900 61.000 29.000 31.000 16.000 12.000 7.000 3.000 200 0 0 0 2.2.4.Capacitatea de plata Capacitatea de plata este o rezultanta,exprimand o potenta financiara,ce indica masura in care o anumita intreprindere poate satisface prompt orice obligatie baneasca fata de terti.Capacitatea de plata caracterizeaza modul in care intreprinderea isi indeplineste la termen obligatiile de plata cu mijloacele banesti de care dispune.Ea este dependenta de lichiditate.La randul sau,capacitatea de plata influienteaza echilibrul financiar si monetar.Intreprinderea trebuie sa dispuna permanent de un volum de mijloace banesti determinat,capabil sa asigure onorarea angajamentelor devenite exigibile. Capacitatea de plata exprima un coplex de relatii in legatura cu raporturile banesti ce apar in mod obiectiv intre furnizori,creditori si clienti(beneficiari). Comparand disponibilitatile banesti(D)cu obligatiile(O),se obtine o exprimare absoluta: Cp=D-O Cand Cp>0sauD>0,intreprinderea puncteaza o situatie buna. Pentru comparabilitate in timp si in spatiu,se calculeaza coeficientul capacitatii de plata: K=D/O Cand K>1,intreprinderea se afla intr-o situatie buna. Sintetizand.apreciem ca exista o dependenta notabila intre capacitatea de plata si punctual de echilibru al intreprinderii. n 58.200 11.800 70.000 33.000 37.000 16.000 12.000 13.000 3.0 00 50

Activ net +Pasiv exigibil pe termen mediu si lung =Capital permanent -Activ imobilizat =Fond de rulment financiar Activ circulant(stocuri) (clienti in curs) (trezorerie) Pasiv exigibil pe termen scurt(furnizori si alti creditori) (datorii sub un an) (deficit de trezorerie)

31

CAPITOLUL 3 Analiza performantelor economico financiare ale intreprinderii, pe baza contului de profit si pierdere Starea de performanta economico- financiara a unei intreprinderi constituie o problema deosebita de importanta generala si cu atat mai stringenta pentru intreprinderile romanesti aflate intr-o anumita penurie de capital si de lichiditati. De starea de performanta economico- financiara pe care o realizeaza la un moment dat o intreprindere este interesata insasi firma in cauza, pentru a putea analiza cauzele generatoare ale unor slabe performante si de a intreprinde masurile necesare pentru a iesi din aceasta stare eliminand in acest fel posibilitatea falimentului. Analiza orientata spre studiul performantelor economico- financiare ale intreprinderii, evolutia si perspectiva acestora furnizeaza informatii utile managerilor, dar si partenerilor externi interesati de rezultatele viitoare ale intreprinderii. Cunoasterea capacitatii beneficiare a intreprinderii, prezenta sau viitoare, serveste si detinatorilor de valori mobiliare sau potentialilor investitori, deoarece garanteaza distribuirea dividendelor si realizarea plusvalorilor de capital. Pentru realizarea obiectivelor sale, intreprinderea consuma resurse materiale, financiare si umane, a caror utilizare implica un cost. Analiza isi propune sa determine modul in care au fost utilizate respectivele resurse, in scopul justificarii costurilor pe care le-a ocazionat. Desfasurarea oricarei activitati, degaja, inevitabil, resursele care asigura finantarea cresterii sale si rambursarea in viitor a a datoriilor contractate. In acest sens, analiza se indreapta catre evaluarea aptitudinii intreprinderii de agenera surplusuri monetare care ii garanteaza echilibrul financiar si dezvoltarea. Starea de performanta economico-financiara poate fi considerata un element-cheie urmarit de orice potential sau real creditor. Creditorii pot bloca orice acces al intreprinderii la finantare, iar in situatii deosebite pot chiar sa ceara declararea falimentului, atunci cand starea de performanta financiara este considerata ca fiind total necorespunzatoare. Mentinerea unei stari de performanta economico-finanaciara cat mai buna, si, respectiv, imbunatatirea acesteia trebuie sa constituie o preocupare esentiala a intreprinderii in vederea continuarii desfasurarii activitatii in conditii de profitabilitate si lichiditate. 3.1. Instrumente de apreciere a performanelor economico-financiare ale intreprinderii Operatiile economice si financiare care au loc in cadrul unei intreprinderi se reflecta in documentele contabile de sinteza, sub forma fluxurilor si stocurilor. Fluxurile exercita o influenta nemijlocita asupra rezultatului exercitiului, in timp ce stocurile au un impact, temporar sau de duarata, asupra echilibrului financiar, nevoii de finantare a operatiunilor de gestiune si, in final, asupra solvabilitatii intreprinderii. Fluxurile financiare imbraca forma veniturilor si cheltuielilor aferente perioadei de gestiune. Ele sunt generate in principal de activitatea desfasurata in cadrul intreprinderii si se prezinta ca flux de exploatare, flux fianaciar si flux exceptional. Structurarea activitatii unei intreprinderi pe cele trei niveluri (exploatare, financiara si exceptionala) permie prezentarea in consecinta a indicatorilor din contul de profit si pierdere si faciliteaza, pe aceasta baza, stabilirea unor marimi valorice cunoscute sub denumirea de solduri intermediare de gestiune (SIG).
32

Soldurile intermediare de gestiune contribuie la caracterizarea comportamentului economic al unei intreprinderi. Ele se prezinta sub forma unor marje de acumulare baneasca, care pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului, pe baza elementelor de venituri si cheltuieli afeente fiecarei categorii de activitati. Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune raspunde pe de o parte, necesitatilor analizei economico-financiare a intreprinderii, iar pe de alta parte, functionarii contabilitatii nationale (aceste solduri asigura legatura intre nivelul microcontabil si conturile natioanle). Desi normalizatorii contabili din tara noastra nu au prevazut obligativitatea intocmirii Tabloului soldurilor intermediare de gestiune (TSIG) si nici nu au lasat o astfel de optiune, necesitatea analizei modului de formare a rezultatelor, totusi il impun in activitatea practica a oricarei intreprinderi. Rezultatul contabil nu caracterizeaza potentialul de lichiditati al intreprinderii, deoarece el inglobeaza atat veniturile si cheltuielile monetare, cat si pe cele calculate. Fluxul net de moneda degajat din activitatea intreprinderii poarta denumirea de surplus monetar, care are un continut diferit, functie de autor, ca de exemplu : cash- flow, capacitatea de autofinantare, marja bruta de autofinatare, autofinantarea bruta etc. In literatura anglo- saxona, surplusul monetar, respectiv fluxurile nete de trezorerie, poarta denumirea de cash-flow, iar potrivit acceptiunii Planului Contabil Francez, indicatorul utilizat pentru aprecierea potentialului financiar degajat de intreaga activitate a intreprinderii se intituleaza capacitatea de autofinantare. 3.2. Analiza marjelor de acumulare (soldurilor intermediare de gestiune) Pe baza contului de rezultate se poate determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii intrepriderii. Constructia in trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) si incheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exercitiului), a sugerat denumirea de cascada a soldurilor intermediare de gestiune. Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare, pe treapta respectiva de acumulare. Se poate concluziona ca, soldurile intermediae de gestiune reprezinta marimi rezultative (indicatori) obtinute prin calcule economice, functie de legaturile reciproce existente inte acestia. Ele permit aprecierea cresterii avutiei generata de activitatea intreprinderii, precum si intelegerea modului de formare a rezulatului net. Venituri Cheltuieli SIG Vanzari de marfuri Costul de cumparare al Marja comerciala marfurilor vandute Productia vanduta Productia exercitiului Productia stocata Productia imobilizata Marja comerciala Cheltuieli cu materii Valoarea adaugata Productia exercitiului prime si materiale Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti Valoarea adaugata Cheltuieli cu Excedentul brut din
33

Subventii de exploatare Excedentul brut exploatare Alte venituri exploatare Alte venituri provizioane Rezultatul exploatarii Venituri financiare Venituri exceptionale

personalul exploatare Impozite, taxe si varsaminte asimilate din Alte cheltuieli de Rezultatul exploatarii exploatare din Cheltuieli cu amortizarea si din provizioanele Cheltuieli financiare Cheltuieli financiare Rezultatul curente Rezultatul exceptional Rezultatul exercitiului Rezultatul exercitiului activitatii

Rezultatul activitatii curente Rezultatul exceptional Rezultatul brut al exercitiului

brut net

al al

Impozit pe profit

Relatiile care stau la baza construirii Tabloului soldurilor intermediare de gestiune (TSIG) sunt urmatoarele : (1) Marja comerciala = Venituri din vanzari de marfuri Costul marfurilor vandute (2) Productia exercitiului = Venituri din vanzarea productiei + Variatia productiei stocate + Productia imobilizata (3) Valoarea adaugata = (Productia exercitiului + Marja comerciala) Comsumuri intermediare (4) Excedentul brut din exploatare = Valoarea adaugata + Subventii de exploatare Impozite, taxe si varsaminte asimilate Cheltieli cu personalul (5) Rezultatul exploatarii = Rezultatul brut din exploatare + Alte venituri din exploatare + Alte venituri din provizioane Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele Alte cheltuieli de exploatare (6) Rezultatul activitatii curente = Rezultatul exploatarii + Venituri financiare Cheltuieli financiare (7) Rezultatul exceptional = Venituri exceptionale Cheltuieli exceptionale (8) Rezultatul brut al exercitiului = Rezultatul activitatii curente + Rezultatul exceptional (9) Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul brut al exercitiului Impozitul pe profit Tablourile soldurilor intermediare de gestiune construite pe baza conturilor de profit si pierdere ale societatilor comerciale analizate se regasesc in anexele 23, 33, 43. (1) Marja comerciala (Mc) sau adaosul comercial este specifica intreprinderilor comerciale, dar o intalnim si in cazul intreprinderilor cu activitate mixta (industriala si comerciala).
34

Produsele comercializate de o intreprindere au, pe langa capacitatea de a satisface nevoile consumatorilor, si aptitudinea de a degaja marje. Marja comerciala este un concept operational, utilizat, de regula, de intreprinderile care vand marfurile in starea in care au fost cumparate. Acest indicator poate fi calculat in marimi absolute si relative astfel : a) in marimi absolute, marja comerciala se determina pe baza relatiei : Mc = CA Cc = CA (c + ca + S ) In care: CA - cifra de afaceri; Cc costul de cumparare al mafurilor vandute; c costul de cumparare (achizitie) al marfurilor; ca cheltuieli de achizitie aferente respectivelor marfuri; S variatia stocurilor (diferenta dintre stocul de la inceputul si cel de la finele exercitiului ). Daca variatia stocurilor este pozitiva (Sf < Si ), aceasta denota ca intreprinderea a comercializat o parte din marfurile existente in stoc la inceputul perioadei, iar daca variatia stocurilor este negativa (Sf > Si ), rezulta ca stocurile au crescut deoarece marfurile achizitionate in cursul perioadei nu au fost comercializate in totalitate. Relatia de calcul mai sus prezentata are aplicabilitate exclusiva pentru intreprinderile care comercializeaza marfurile in starea in care acestea au fost cumparate. In cazul intreprinderilor care au o activitate mixta (industriala si comerciala), ca de exemplu cele trei societati supuse analizei, acestea practic comercializeaza o mica parte din marfurile care sunt rezultatul activitatii sale productive. In aceasta situatie, marja comerciala (Mc) se poate determina ca diferenta intre vanzarile de marfuri (Vm) si costul de productie (Cp) al marfurilor care fac obiectul vanzarii. b) in marime relativa, marja comerciala poate fi analizata cu ajutorul ratei marjei comerciale (RMc) : RMc = (Mc / CA)*100, respectiv (Mc / Cc)*100 Utilizarea ratei marjei comerciale permite efectuarea de analize comparativeintre intreprinderile din acelasi sector de activitate. Rezultatul analizelor comparative serveste evidentierii incidentei deciziilor comerciale legate de pret, alegerea furnizorilor, precum si a modalitatilor de comercializare a mafurilor (prin magazine proprii sau inchiriate), in cazul intreprinderilor cu activitate mixta. In dinamica marja comerciala (in marimi absolute si relative) la cele trei intreprinderi analizate a inregistrat dimensiunile prezentate in tabelul urmator.

Nr.

Indicatori

Societati comerciale

35

crt. a a 1. Vanzari marfuri de

Perioad analizat N-2 N-1 4 N 5

ALFA

BETA

GAMA

523.058 1.350.80 0 1.905.69 3 491.925 1.283.32 0 9 1.815.66 1 2 31.333 67.484 90.034 6,0 5,0 4,7

621.018 4.045.67 4 4.679.12 0 599.440 3.975.70 1 4.605.42 4 21.578 69.961 73.701 3,5 1,7 1,6

647.803 1.124.09 1.753.55 625.278 1.078.83 1.628.39 22.525 45.263 125.156 3,5 4,0 7,1

2.

Cost productie marfurilor vandute

de al

N-2 N-1 N N-2 N-1 N N-2 N-1 N

3. 4.

Marja comerciala (1- 2) Rata marjei comerciale (% ) (3 / 1)

Trebuie subliniat ca in situatia de fata, cele trei intreprinderi isi comercializeaza prin magazinele sale, intr-o mica proportie, propria marfa (incaltaminte tip sport si pentru timpul liber), ponderea hotaratoare a productiei face obiectul unor contracte de export in sistemul lohn. Desi in marimi absolute se constata ca marja comerciala a crescut in perioada analizata, consideram ca, prin dimensiunea sa, este nesatisfacatoare, deoarece din productia realizata o pondere insemnata (intre 90-95 %) face obiectul exportului. In ceea ce priveste rata marjei comerciale, se inregistreaza scaderi ale acesteia la societatile comerciale ALFA S.A. si BETA S.A., in timp ce la S.C. GAMA S.A., prin diversificarea gamei sortimentale, cresterea nivelului calitativ al produselor oferite clientilor si practicarea unor preturi de vanzare accesibile, rata marjei comerciale a crescut de la un an la altul. Atat in suma absoluta, cat si ca nivel relativ, marja comerciala este redusa, existand posibilitati certe din partea celor trei intreprinderi ca, in perioada urmatoare, sa acorde o mai mare importanta utilizarii eficiente a capacitatilor de productie prin valorificarea materiilor prime autohtone, in scopul cresterii productiei destinate pietei intrene si comercializarea acesteia prin magazinele proprii de care dispun. (2) Productia exerctiului (Qe) reflecta volumul total al activitatii industriale, producatoare de bunri sau prestatoare de servicii desfasurate in cadrul unei intreprinderi pe parcursul unui exercitiu financiar. Acest indicator include valoarea bunurilor fabricate si a servicilor prestate de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Este necesar a se face distinctie intre productia execitiului si cifra de afaceri. Daca cifra de afaceri reprezinta vanzarile de produse (productia vanduta) la intreprinderile industriale si
36

vanzarile de marfuri si produse la intreprinderile mixte, productia exercitiului reprezinta productia vanduta, productia stocata si productia imobilizata. Qe = Qv + Qs + Qi in care : Qv productia vanduta ; Qs variatia productiei stocate; Qi productia imobilizata; Productia vanduta exprima vanzarile de produse, lucrari si servicii, iar variatia productiei stocate rflecta cresterea sau descresterea stocurilor de produse finite, semifabricate, productie in curs de executie etc. Productia stocata este evaluata in costuri de productie. Productia imobilizata reprezinta costul imobilizarilor corporale si necorporale realizate in regie proprie. Intrucat in calculul cifrei de afaceri sunt ignorate decalajele intre momentul fabricarii si cel al facturarii, antrenand variatia stocurilor, precum si productia imobilizata, acest indicator poate crea o imagine deformata asupra activitatii intreprinderii. Din acest punct de vedere, productia exercitiului ofera o imagine fidela a activitatii reale a intreprinderii. Pe de alta parte, productia exercitiului nu reflecta o realitate financiara, intrucat este costituita din elemente eterogene, unele evaluate la pret de vanzare (productia vanduta), iar altele la cost de productie (productia stocata si imobilizata). (3) Valoarea adaugata (VA) reprezinta surplusul de incasari peste valoarea consumurilor provenind de la terti, respectiv bogatia creata prin valorificarea resurselor tehnice, umane si financiare ale intreprinderii. Exprimand aportul intreprinderii in ceea ce priveste productia de bunuri sau servicii, valoarea adaugata permite aprecierea structurii si metodelor de productie ale intreprinderii, prin intermediul gradului de integrare (ca raport intre valoarea adaugata si productia corespunzatoare sau cifra de afaceri), precum si dezvoltarea sau regresul activitatii intreprinderii. Valoarea adaugata se poate determia prin doua metode : a) metoda substractiva (diferentei sau sintetica) Potrivit acestei metode, distingem urmatoarele doua fatete ale valorii adaugate : a) valoarea adaugata produsa (VA) determinata ca diferenta intre productia exercitiului (Qe) si consumurile intermediare provenite de la terti (Ci). VA = Qe Ci sau VA = (Qe + Mc) Ci a) valoarea adugata realizata (VA) este rezultatul deducerii din cifra de afaceri (CA) a consumurilor intermediare aferente acesteia (Ci), consumuri a caror determinare este dificil de realizat. b) metoda aditiva (de repartitie) Utilizand aceasta metoda, valoarea adugata rezulta prin insumarea elementelor sale componente : cheltuieli cu personalul (Cp), cheltuieli cu amortizarea (Ca), cheltuieli cu dobanzile (Cd), impozite si taxe (It), dividende (Dv) rezultatul net al exercitiului (Rn), astfel : VA = Cp + Ca + Cd + It + Dv + Rn
37

Regrupand elementele in cauza, se poate considera ca valoarea adaugata asigura remunerarea: muncii, prin cheltuielile cu personalul si participarea salariatilor la profit; capitalului tehnic, prin amortizare si provizioanele destinate sa conserve valoarea acestuia ; capitalului imprumutat, prin dobanzi ; capitalului propriu, prin profit (dividende) ; statului, ca generator de infrastructura, prin impozitele si taxele incluse. Din punct de vedere metodologic, analiza valorii adaugate se poate face in marimi absolute (potrivit metodologiei mai sus prezentate) si in marimi relative, pa baza ratelor valorii adaugate. In teoria si practica economica, cele mai frecvent utilizate rate ale valorii adaugate si indicatori de eficienta determinati pe baza acesteia sunt : a) Rata variatiei valorii adaugate sau rata de crestere a intreprinderii, care permite sublinierea aprecierilor privind cresterea sau regresia activiatii : Arv = ((VA1 VA0) / VA0 ) * 100 b) Rata valorii adaugate (Rv) constituie un indicator al gradului de integrare economica a intreprinderii, fiind expresia productivitatii globale, respectiv a bogatiei create la un anumit nivel de activitate. Rata valorii adaugate se determina ca raport intre valoarea adaugata (VA) si cifra de afaceri (CA) si reprezinta ponderea valorii adaugate in totalul cifrei de afaceri astfel : Rv = (VA / CA ) * 100 Evolutia sa permite aprecierea strategiei industriale a intreprinderii, iar diminuarea ratei poate semnifica o utilizare ineficienta a factorilor de productie. In industrie, aceasta rata inregistreaza un nivel mediu de 50- 60 % dar intreprinderea evolutiei sale trebuie facuta cu prudenta, luand in considerare structura cifrei de afaceripe tipuri de activitati. Pentru o intreprindere mixta (de productie si comercializare), deteriorarea nivelului acestei rate semnifica cresterea ponderii activitatii comerciale, cu o rata specifica mai redusa c) Ratele de remunerare ale valorii adaugate reprezinta ponderea detinuta de fiecare element component in valoarea adaugata si constituie expresia remunerarii partenerilor sociali. Aceste rate permit efectuarea de comparatii sectoriale si interexercitii, si ofera, totodata informatii asupra repartitiei valorii adaugate intre factorii munca si capital. d) Valoarea adaugata pe salariat (VA / Ns) exprima eficienta utilizarii potentialului uman, respectiv productivitatea muncii definita ca valoare adaugata realizata in medie de un salariat.

38

Acest indicator de eficienta se determina ca raport intre valoarea adaugata (VA) si numarul mediu de salariati (Ns) astfel : Vas = VA / Ns e) Valoarea adaugata la 1000 lei active imobilizate (VA1000Ai) exprima bogatia creata prin valorificarea potentialului material (resurselor tehnice) si se determina ca raport intre valoarea adaugata (VA) si activele imobilizate (Ai) astfel : VA1000Ai = (VA / Ai) * 1000 Modul de determinare a valorii adaugate prin metoda aditiva si ratele de renumerare ale partenerilor sociali, la cele trei intreprinderi supuse analizei, sunt prezentate in tabelele urmatoare. La S.C. ALFA S.A., situatia se prezinta astfel : N r. c rt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Indicatori Cheltuieli personalul Cheltuieli amortizarea Cheltuieli dobanzile Impozite taxe Dividende cu 2 cu cu 6 si 6 Rezultatul net 1.248.94 al exercitiului 8 7. VALOAREA 10.2131 12,2 8 100 1388325 100 1.542.81 11,0 3 32.854.2 100
39

S.C. ALFA S.A. N-2 Suma Rat a 6.004.65 58,8 6 117.838 1.535.63 271.661 1.034.45 1,2 6 15,0 2,7 10,1

N-1 Suma a 9.602.04 1.127.20 966.483 53.993 590.804

Rat 69,2 8,1 7,0 4 0,4 4,3 4

N Suma 23.526.5 37 689.420 2.104.93 290.697 2.390.93 3.851.73

Rata 71,6 2,1 6,4 0,9 7,3 11,7

ADAUGATA (1 91 la 6)

55

Se remarca faptul ca, in perioada analizata, ponderea hotaratoare in totalul valorii adaugate o detin cheltuielile cu personalul, in timp ce rezultatul net si dividendele reprezinta doar aproximativ o patrime din valoarea adaugata. Ca tendinta, se observa, pe de o parte, cresterea ratei dividendelor si a ratei impozitelor, iar pe de ala parte, o tendinta de scadere a ratei capitalului imprumutat, concomitent cu o usoara inflexiune a ratei rezultatului net. Evolutia in dinamica a valorii adaugate, in marimi absolute si relative, la S.C. BETA S.A. este urmatoarea : N r. cr t. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Indicatori Cheltuieli personalul Cheltuieli amortizare Cheltuieli dobanzile Impozite taxe Dividende cu 3 cu cu 8 si 5 Rezultatul net 2.490.90 al exercitiului 5 VALOAREA 15.9818 ADAUGATA (1 09 la 6) 15,7 3 100 6 2408130 100 76.883 2.371.83 0,5 14,8 7 7.794.38 32,4 5 46.613.5 28 100 962.675 2.577.82 6,0 16,1 2 92.065 5.838.55 0,4 24,2 3 8.467.82 18,2 S.C. BETA S.A. N-2 Suma Rat a 7.501.68 46,9 5 987.594 1.672.25 4,1 6,9 N-1 Suma a 7.696.45 32,0 27.232.8 54 1.379.88 0 2.501.83 5 302.221 6.728.91 58,4 3,0 5,4 0,6 14,4 N Suma

Rat

Rata

Politica salariala diferita practicata de firma face ca rata cheltuielilor salariale sa se situeze la un nivel considerat ca fiind rezonabil in perioada anilor N-2 - N-1, cu tendinta de crestere insemnata in anul N. Desi aceasta rata a crescut in anul N comparativ cu perioada anterioara, ea are totus cel mai scazut nivel fata de celelalte doua intreprinderi. Un aspect pozitiv il constituie scaderea an de an a ponderii cheltuielor cu dobanzile in valoarea adaugata. Rata divedendelor si rata rezultatului net, ale caror niveluri maxime a fost inregistrate in anul N-1 sunt superioare comarativ cu cele ale celorlalte doua intreprinderi si are tendinta de crestere. Situatia inregistrata de S.C. GAMA S.A. este urmatoarea :
40

N r cr t 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Indicatori

Cheltuieli personalul Cheltuieli amortizare Cheltuieli cu 1.570.37 dobanzile 0 Impozite si taxe 29.361 Dividende 89.018 Rezultatul net al 322.789 exercitiului VALOAREA 9.432.44 ADAUGATA (1 3 la 6)

S.C. DAMBOVITA S.A. N-2 N-1 Suma Rat Suma a cu 7.206.44 76,4 9.855.04 6 9 cu 214.459 2,3 150.665 16,6 8 0,3 0,9 5 3,5 3 100 15.4880 35 2.111.10 281.615 1.296.19 1.793.40

Rat a 63,6 3 1,0 11,6 1,8 8,4 13,6 100 9

N Suma 22.805.14 758.212 2.728.492 290.449 266.000 5.111.723 31.960.01

Rata 71,4 2,4 8,5 0,1 0,8 16,0 100

Din punct de vedere al ponderii cheltuielilor cu personalul in totalul valorii adaugate aceasta reprezinta peste 70% in anul N-2 si N, cu o usoara scadere in anul N-1. Ponderea cheltuielor cu dobanzile se situeaza pe o panta descendenta, dar superioara totusi, comparativ cu celelalte intreprinderi. Politica de repartizare a profitului net, orientata cu precadere spre crearea premiselor dezvoltarii intreprinderii, isi pune amprenta asupra ratei dividendelor, ca si rata acestia sa inegistreze o tendinta de crestere. Intr-o economie concurentiala, prezinta interes valoarea comparativa a sistemului de rate ale valorii adaugate pentru diferite firme concurente. Prezentarea detaliata a elementelor de calcul ale ratelor valorii adaugate, la intreprinderile care fac obiectul analizei, se regasesc in tabelul care urmeaza. Analiza comparativa, de o maniera globala, a ratelor valorii adaugate intre cele trei intreprinderi permite evidentierea urmatoarelor aspecte : - in dinamica, rata valorii adaugate are o tendinta de crestere, incadrandu-se in nivelul mediu specific ramurii industrie. Ca indicator al gradului de integrare economica a intrepriderii, rata valorii adaugate denota cresterea ponderii valorii adaugate in cifra de afaceri ; - ponderea ridicata a cheltuielilor cu dobanzile la S.C. GAMA S.A. comparativ cu celelalte intreprinderi sunt expresia unei gestiuni curente ineficiente, a unei rentabilitati si capacitati de autofinantare nesatisfacatoare. Si celelalte doua intreprinderiau inregistrat in anul N-2 o rata a dobanzilor comparabila ca nivel cu rata S.C. GAMA S.A. dar, in perioada urmatoare, gestionarea eficienta a resurselor proprii s-a materializat in scaderea acestei rate; - eficienta utilizarii potentialului productiv masurata prin valoarea adaugata la 1000 lei active imobilizate are o tendinta de crestere la toate intreprinderile analizate (cu accente mai favorabile la S.C. GAMA S.A.);
41

- productivitatea factorului uman semnifica eficienta utilizarii acestuia in toate cele trei N Indicat r. ori c rt . situatii. N-2 S.C. ALFA S.A. S.C.BETA S.A. S.C. GAMA S.A.

N-1

N2

N-1

N-2

N-1

42

1 . 2 . 3 . 4 . 5 . 6 .

7 .

8 . 9 . 1 0.

1 1.

1 2.

Cheltui eli cu personal ul Cheltui eli cu amortiza rea Cheltui eli cu dobanzil e Impozi te si taxe Divide nde Rezult atul net al exercitiu lui VALO AREA ADAUG ATA (1 la 6) Cifra de afaceri Active imobiliz ate Numar mediu scriptie de personal Rata valorii adaugate (7/8) ; (%) Rata de remuner are a personal ului (1/7) ;

6.00 4.652 117. 838

9.60 2.046 1.12 7.206

23.52 7.50 6.537 1.683 689. 420

7.696 27.23 7.20 .455 2.854 6.446 1.379 214. .880 459 2.50 1.835 302. 221 6.72 8.913 1.57 0.370 29.36 1 89.0 18

9.85 5.049 150. 665

22.80 5.143 758.2 12

962.6 987. 75 594 2.57 7.828 1.67 2.252

1.535 966.4 2.10 .636 83 4.934 271. 661 1.03 4.456 1.24 8.948 53.99 3 590. 804 1.54 2.818

1.793 2.728 .408 .492 281. 290.4 615 49 1.296 266.0 .195 00 5.111 .723

290. 76.8 92.0 697 83 65 2.390 2.371 5.83 .934 .835 8.557 3.85 1.733 2.49 0.905

7.794 8.46 .383 7.825

322.7 2.11 89 1.103

10.2 13.8 32.8 15.9 24.0 46.6 9.432 15.4 31.96 13.191 83.250 54.255 81.809 81.306 13.528 .443 88.035 0.019 14.7 24.2 48.7 25.73 43.11 77.6 20.5 29.69 54.58 79.350 58.325 23.287 2.113 1.954 26.025 62.212 2.899 7.744 10.5 11.33 11.95 15.2 19.55 21.5 8.09 32.653 9.267 7.368 82.864 2.990 83.129 5.240 2.30 8 1 2.03 2.88 1 5 2.78 4 8.61 9.542 2.47 8.197 .614

1.951

3.777

3.165

2.207

69,1

57,2

67,4

62,1

55,9

60,0

45,9

52,2

58,5

58,8

69,2

71,6

46,9

32,0

58,4

76,4

63,3

71,4 43

Procedand la corelarea indicelui productivitatii pe o persoana cu indicele cheltuielilor cu salariile pe o persoana, situatia este nesatisfacatoare la intreprinderile analizate, deoarece se constata o crestere mai rapida a cheltuielilor salariale fata de cresterea productivitatii muncii. Indicele corelatiei este supraunitar, ceea ce constituie premisa cresterii cheltuielilor cu consecintele nefavorabile asupra profitului si respectiv, a rentabilitatii. Cresterea intr-un ritm mai accelerat a cheltuielor cu salariile poate reprezenta o consecina a presiunilor sindicale, includerea in contractul colectiv de munca a unor prevederi favorabile personalului fara ca acestea sa fie corelate cu efectele generate de utilizarea factorului uman, modificarea cadrului legislativ in domeniul asigurarilor si protectiei sociale etc. Pentru ca ratele valorii adaugate sa-si dovedeasca utilitatea in procesul de analiza si decizie, este necesar ca elementele in baza carora acestea se determina sa fie corelate cu indicele inflatiei. Ratele si indicatorii de eficienta astfel determinati, pot constitui suportul analizelor comparative intre intreprinderile din cadrul aceluiasi sector de activitate, sau cu nivele medii ale acestora la nivelul sectorului in cauza. Indiferent de domeniul de activitate, analiza valorii adugate, prezinta interes atat pentru managerii intreprinderii si actionari, cat si partenerii de afaceri, deoarece permite evaluarea performantelor financiare, a eficientei utilizarii factorilor de productie, a politicii comerciale etc. (4) Rezultatl brut al exploatarii (RBE) este primul sold intermediar de gestiune cu semnificatie n termeni de rentabilitate si reflecta contributia exploatarii la formarea rezultatelor. Dupa caz, el poate imbraca forma excedentului brut sau deficitului brut al exploatarii. Ca modalitati de calcul, rezultatul brut al exploatarii se poate determina astfel : a) prin deducerea remunerarii personalului si a statului din suma valorii adaugate si a subventiilor de exploatare : RBE = (Valoarea adaugata + Subventii de exploatare) (Cheltuieli cu personalul + Impozite, taxe si varsaminte asimilate) Rezultatul brut al exploatarii reflecta concis contributia capitalului la crearea bogatiei intreprinderii. b) ca diferenta intre veniturile din exploatare incasabile si cheltuielile de exploatare platibile. Potrivit acestei acceptiuni, RBE este o rezultanta a fluxului potential de disponibilitati aferent ciclului de exploatare, deoarece momentul inregistrarii veniturilor nu coincide cu momentul incasarii, iar momentul inregistrarii unor cheltuieli nu coincide cu momentul platii. RBE = Venituri monetare Cheltuieli monetare Veniturile monetare imbraca forma intrarilor de disponibilitati (imediat sau la termen) si sunt aferente : vanzarilor de marfuri, productiei exercitiului si subventiilor pentru exploatare. Cheltuielile monetare constituie iesiri de numerar (imediat sau la termen) reprezentand : costul de achizitie al marfurilor vandute ; consumurile intermediareprovenite de la terti ; cheltuieli cu personalul ; impozite, taxe si varsaminte asimilate. Metodologia de calcul mai sus prezentata este o consecinta a faptului ca se produc anumite decalaje la nivelul creditelor acordate clientilor si creditelor furnizor sau la nivelul
44

stocurilor, antrenand un veritabil fenomen de retentie a fluxurilor monetare, ceea ce inseamna ca o parte a rezultatului brut din exploatarese va regasi imobilizata in variatia nevoii de fond de rulment pentru exploatare (productia imobilizata nu genereaza fluxuri monetare). Excedentul brut al exploatarii (EBE) exprima resursa sau acumularea bruta rezultata din activitatea de exploatare destinata mentinerii si dezvoltarii potentialului productiv al intreprinderii, remunerarii capitalurilor utilizate si a statului. Excedentul brut al exploatarii = Venituri din exploatare incasate (in cursul exercitiului + Venituri din exploatare de incasat (in exercitiul urmator) Cheltuieli penru exploatare platite (in cursul exercitiului) Cheltuieli pentru exploatare de platit (in exercitiul urmator) Deci : Excedentul brut al exploatarii = Excedentul de trezorerie al exploatarii (E.T.E.) + Venitul din exploatare de incasat Cheltuieli pentru exploatare de platit Intrucat veniturile si cheltuielile realizabile in exercitiul urmator sunt expresia resurselor temporare pentru exploatare, respectiv a necesarului de active circulante, care, articulate cu soldul lor din bilant, conduc la punerea in evidenta a variatiei nevoii de fond de rulent pentru exploatare (NFRE). Excedentul brut al exploatarii = Excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE) + Productia stocata (Sf Si) + Variatia stocurilor (Si Sf) + Productia imobilizata + Variatia creantelor de exploatare (Sdf Sdi) Variatia datoriilor de exploatare (Sdf Sdi) Rezulta : EBE = ETE + NFRE + Productia imobilizata ETE + EBE NFRE Productia imobilizata Se poate spune deci ca excedentul brut al exploatarii reprezinta acel flux real de trezorerie al exploatarii (ETE), rezultat dupa acoperirea variatiei nevoii de fond de rulment pentru exploatare.

45

Asa cum se observa, excedentul brut de trezorerie al exploatarii are un rol deosebit de important in cadrl analizei fluxurilor de trezorerie, reprezentand primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei globale a intreprinderii, deci punctul de pronire in tabloul fluxurilor de tezorerie. c) potrivit metodei aditive, rezultatul brut al exploatarii poate fi determinat astfel : R.B.E. => REZULTATUL EXPLOATARII + Cheltuieli cu amortizarea si provizioane + Alte cheltuieli de exploatare - Venituri din provizioane privind exploatarea - Alte venituri din exploatare _______________________________________ = REZULTATUL BRUT AL EXPLOATARII (+) Excedentul brut (- ) Deficit brut Potrivit acestei acceptiuni de surplus monetar din exploatare sau de cash- flow din exploatare, rezultatul brut al exploatarii constituie baza de calcul a capacitatii de autofinantaresi de determinare a fluxurilor de trezorerie.
46

Excedentul brut al exploatarii reprezinta o resursa financiara fundamentala pentru intreprindere, care va fi utilizata pentru mentinerea sau cresterea capacitatii de productie a intreprinderii, plata cheltuielilor financiare, a impozitului pe profit si a dividendelor, rambursarea imprumuturilor angajate anterior. Cu toate acestea, excedentul brut al exploatarii ne este decat o resursa de trezorerie potentiala, un cash-flow potential degajat de exploatare, susceptibil de a se transforma in disponibilitati, pe masura reglementarii decalajelor dintre nevoile si resursele exploatarii. Analiza rezultatului brut al exploatarii se poate face in marimi absolute, dar si in marimi relative pe baza ratelor de repartitie. a) Rate de rentabilitate stabilite prin implicarea rezultatului brut al exploatarii in calitate de efect. a) Rata marjei brute a exploatarii masoara nivelul rezultatului brut din exploatare, independent de politica financiara, politica de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale. Ea determinata ca raport intre rezultatul brut al exploatarii si cifra de afaceri (CA) : Ra = RBE / CA O ameliorare a ratei marjei brute a exploatarii exprima o crestere a productivitatii, in masura in care evolutia acestei rate nu este o simpla consecinta a cresterii ratei marjei comerciale, iar scaderea ei in raport cu o rata a marjei comerciale stabila dovedeste o impovarare referitoare la costurile exploatarii. a) Rata rentabilitatii economice stabilia ca raport intre rezultatul brut al exploatarii (RBE) si capitalul economic (Ke) : Ra = RBE / Ke Un rezultat (excedent) brut din exploatare suficient de mare va permite intreprinderii reannoirea imobilizarilor sale prin amortizari, acoperirea riscurilor din provizioanele constituite si asigurarea finantarii sale care antreneaza cheltuieli financiare, iar diferenta va fi distribuita statului (impozit pe profit), actionarilor (dividende) si / sau conservata prin autofinantare. Capitalul economic (Ke) este rezultatul insumarii imobilizarilor corporale, cu imobilizarile financiare si nevoia de fond de rulment b) Rate de structura a rezultatului brut al exploatarii b) Rata amortizarii se determina ca raport intre cheltuielile cu amortizarea (Ca) si rezultatul brut al expoatarii (RBE) : Rb = Ca / RBE b) Rata cheltuielilor financiare se calculeaza prin raportarea cheltuielilor financiare (Cf) la rezultatul brut al exploatarii (RBE) : Rb = Cf / RBE b) Rata dividendelor se determina ca raport intre dividende (Dv) si rezultatul brut al exploatarii (RBE) :
47

Rb = Dv / RBE Modul de determinare a rezultatului brut al exploatarii, potrivit metodologiei prezentate, precum si a ratelor de repartitie a acestuia, se regasesc in tabelul urmator. La cele trei societati analizate, rezultatul brut al exploatarii a crescut de la un an la altul, ritmul mediu anual de crestere in perioada analizata fiind de 22% (S.C. ALFA S.A.), 21% (S.C. BETA S.A.) si respectiv, de 28,9% (S.C. GAMA S.A.).

48

N r. c rt . 1 . 2 . 3 . 4 . 5 . 6 . 7 .

Indica tori

S.C. ALFA S.A. N-2 N-1 N

S.C.GAMA S.A. N-2 N-1 N

S.C. BETA S.A. N-2 N-1 N

8 . 9 . 1 0. 1 1. 1 2. 1 3.

15.57 25.86 i 9.267 8.308 monetare 13.01 21.93 Cheltui 5.931 4.135 eli monetare RBE 2.563 3.934 (1-2) .336 .173 Valoare 10.21 13.88 a 3.191 3.350 adaugata Subven 7.328 9.895 tii pt .194 .184 exploatar e 271.6 53.99 Cheltui 61 3 eli cu personal ul Impozit e, taxe si varsamin te asimilate RBE 2.563 3.934 (4+5-6.336 .173 7) Rezulta 3.079 3.659 tul .525 .483 exploatar ii 117.8 1.127 Cheltui 38 .206 eli cu amortiza 839.5 rea si 634.0 16 provizioa 27 13.00 nele 0 Alte cheltuieli de exploatar e Venitur i din

Venitur

63.16 28.10 51.13 95.064 25.81 41.15 1.978 1.914 2.054 .637 8.999 9.722 50.81 23.55 40.35 75.043 24.33 36.86 1.564 9.358 7.393 .497 8.763 8.851 12.35 4.542 10.77 20.021 1.480 4.290 0.414 .556 4.661 .140 .236 .871 32.85 15.98 24.08 46.613 9.432 15.48 4.255 1.809 1.306 .528 .443 8.035 20.21 11.36 13.21 26.290 7.922 10.91 3.144 2.370 4.580 .167 .846 5.549 290.6 76.88 92.06 302.22 29.36 281.6 97 3 5 1 1 15

73.449.282

12.340.327 31.960.019 19.329.243 290.449

12.35 4.542 10.77 20.021 1.480 4.290 0.414 .556 4.661 .140 .236 .871 11.81 4.961 9.886 18.775 1.875 4.134 4.411 .271 .704 .556 .382 .167 689.4 962.6 987.5 1.379. 214.4 150.6 20 75 94 880 59 65 1.220 143.7 40 1.381 99.63 134.29 610.8 2.961 9.668 .391 7 6 25

12.340.327 11.589.217 758.212 -

49

Procedand la analiza modificarii rezultatului brut al expoatarii, prin prisma factorilor care il influenteaza, potrivit modelelor de analiza a si b in anul N comparativ cu anul N-1 situatia este prezentata in tabelul urmator. Specificatie Modificarea RBE Potrivit modelului de analiza a din care datorita influentei : valorii adaugate cheltuielilor cu personalul impozitelor si taxelor Potrivit modelului de analiza b din care datorita influentei : veniturilor monetare cheltuielilor monetare Societati comerciale ALFA BETA +8.416,2 +9.246,5 +18.970,9 -10.318,0 -236,7 +37.293,6 -28.877,4 +22.532,3 -13.075,6 -210,2 +43.932,6 -34.686,1 GAMA +8.049,5 +16.472,0 -8.413,7 -8,8 +32.289,6 -24.240,1

Rezultatul brut al exploatarii constituie un rezultat partial, in sensul ca nu tine cont de toate cheltuielile suportate de intreprindere in activitatea sa de exploatare (nu ia in considerare costul uzurii echipamentului productiv, al capitalului fix, respectiv suma amortizarii, precum si provizioanele din exploatare). Se constata ca suportul cresterii rezultatului brut al exploatarii il constituie depasirea veniturilor monetare, ca rezultat al cresterii cifrei de afaceri si, respectiv, sporirea bogatiei create de intreprinderi, prin valorificarea potentialului de care dispune. Ca expresie a surplusului monetar generat de activitatea curenta a intreprinderii, rezultatul brut al exploatarii masoara contributia globala pe care exploatarea o aduce autofinantarii intreprinderii. Cum este si normal, concomitent cu creseterea veniturilor monetare si, respectiv, a valorii adaugate care isi aduc aportul la cresterea rezultatului brut al exploatarii, cresc si cheltuielile monetare (care includ cheltuieli cu personalul si impozitele, taxele si varsamintele asimilate), dar intr-o proportie mai mica, ceea ce influenteaza, in sensul scaderii rezultatului brut al exploatarii. Analizei ii revine sarcina investigarii sistematice a mecanismului de formare a rezultatelor intreprinderii, in functie de volumul, structura si tendintele diferielor categorii de costuri. Pentru ameliorarea performantelor si controlul factorilor-cheie ai succesului, analiza costurilor constituie un instrument eficient de control, reglare si pilotaj. Analiza rezultatului brut al exploatarii, prin prisma ratelor de rentabilitate, evidentiaza in toate cele trei situatii, cresterea atat a ratei marjei brute a exploatarii, cat si a ratei rentabilitatii economice. Aceasta denota o crestere mai rapida a rezultatului brut al exploatarii, fata de cresterea cifrei de afaceri si a capitalului economic. Evolutia ratelor in cauza, prin tendintele lor de crestere, evidentiaza o activitate eficienta, ca rezultat al valorificarii optime a potentialului material, uman si financiar de care dispun. Din punct de vedere al ratelor de strucutura, evolutia acestora este diferita de la o intreprindere la alta.
50

Cheltuielile cu amortizarea sunt in stransa dependenta cu sistemul de amortizare practicat si dimensiunea resurselor tehnice de care dispune fiecare intreprindere. In ceea ce priveste rata cheltuielilor financiare, tendintele sunt diferite de la o intreprindere la alta si chiar de la o perioada la alta in cadrul aceleiasi intreprinderi. Evolutia cheltuielilor financiare sunt expresia politicii financiare a fiecarei intreprinderi, cresterea sau scaderea gradului de indatorare se afla in stransa dependenta cu obiectivele pe care si le-a propus sa le realizeze. Optiunea conducerii intreprinderii, intre reinvestirea partiala sau integrala a profitului net al actionarilor si/sau distribuirea partiala sau totala a acestuia sub forma de dividende, defineste politica de dividend. Alegerea uneia sau alteia dintre alternative, ori a unei combinatii intre acestea, este guvernata de aceeasi cerinta, si anume maximizarea valorii intreprinderii. Marimea dividendelor se stabileste de catre Adunarea Generala a Actionarilor conform cu statutul societatii. Cu cat dividendele si rata lor anuala de crestere sunt mai mari, potrivit unei concluzii simpliste, cu atat valoarea actiunilor intreprinderii va fi mai mare. Desi simplista, aceasta concluzie fundamenteaza anticiparile multor analisti financiari privind evolutia cursului actiunilor la Bursa. Mentionam ca cele trei societati analizate au fost privatizate in cursul anilor 1994-1995, prin metoda MEBO. Valoarea actiunilor pana in prezent achitata in totalitate, iar actiunile acestor societati nu sunt cotate la Bursa. In vederea justificarii evolutiei ratei dividendelor, prezentam mai jos factorii care influenteaza asupra acesteia, precum si ponderea dividendelor in profitul net al intreprinderilor analizate. Ponderea ridicata a dividendelor in profitul net al exercitiului este in stransa dependenta cu optiunile actionarilor, inclinati in principal, in directia distribuirii acestora (de exemplu, la S.C. ALFA S.A. si S.C. BETA S.A.) asa cum rezulta din tabelul urmator. La S.C. GAMA S.A., in anul N s-a acordat prioritate cerintelor proprii de dezvoltare, fapt pentru care dividendele au o pondere nesemnificativa, ca de altfel si rata acestora. Indicatori 1.Rezultatul exploatarii 2.Divedende 3.Rata dividendelor (2/1); (%) 4.Ponderea dividendelor in profitul net al exercitiului (%) brut al Ani N-2 N-1 N N-2 N-1 N N-2 N-1 N N-2 N-1 N Societati comerciale ALFA GAMA 2.563.336 4.542.556 3.934.173 10.774.661 12.350.414 20.021.140 1.034.456 2.371.835 590.804 5.838.557 2.390.934 6.728.913 40,4 52,2 15,0 54,2 19,4 33,6 82,8 95,2 38,3 74,9 62,1 79,5 BETA 1.480.236 4.290.871 12.340.327 89.018 1.296.195 266.000 6,0 30,2 2,2 27,6 61,4 5,2

51

Marimea dividendelor si, respectiv, ponderea diferita a acestora in profitul net, pe de o parte, precum si dimensiunea rezultatului brut al exploatarii, pe de alta parte, stau la baza motivarii evolutiei oscilante a ratei dividendelor. (5) Rezultatul exploatarii (RE), caracterizeaza performantele comerciale si financiare aferente activitatii de exploatare normala si curenta a intreprinderii, independent de politica financiara si fiscala. El pune in evidenta rezultatul degajat din exploatare, dupa luarea in considerare a tuturor cheltuielilor de productie si comercializare, precum si a riscurilor de exploatare. Spre deosebire de RBE, acest sold tine cont de politica de amortizare si de constituire a provizioanelor. Venituri din provizioane si RE = RBE + exploatare exploatare Rezultatul exploatarii se poate determina si ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exploatarii : RE = Venituri din exploatare Cheltuieli pentru exploatare Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, obtinuta prin deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si calculate) din veniturile exploatarii (incasabile si calculate). Rentabilitatea activelor de exploatare (RAe), determinata ca raport intre rezultatul exploatarii (RE) si activele de exploatare (Ae), exprima eficienta utilizarii activelor de exploatare si serveste la realizarea unor comparatii intre diverse intreprinderi care promoveaza politici de amortizare diferite. (6) Rezultatul activitatii curente (RC) este determinat atat de rezultatul exploatarii normale (nu ia in considerare elementele exceptionale) si curente, cat si de cel al activitatii financiare. El este deci rezultatul tuturor operatiilor curente ale intreprinderii. In determinarea acestui indicator sunt luate in considerare si elemente financiare, ceea ce permite aprecierea impactului politicii financiare a intreprinderii asupra rentabilitatii. RC = RE + (Venituri financiare- Cheltuieli financiare) Avand in vedere ca diferenta intre veniturile si cheltuielile financiare sunt expresia rezultatului financiar (RF), relatia de mai sus se poate scrie astfel : RC = RE + RF Autorul francez Peste-Roire, in lucrarea La gestion financiere, aparuta la Paris in 1989, propune pentru analiza rezultatului curent o matrice care evidentiaza noua situatii. privind exploatarea Alte venituri din exploatare Cheltuieli cu amortizarile - provizioanele pt Alte cheltuieli de

52

a) Rezultatul curent este aproximativ zero : RC~0. Pragul de rentabilitate curenta reprezinta un minim care trebuie atins, dar care nu poate asigura dezvoltarea, deoarece in acest punct, numit si punct de echilibru, veniturile din exploatare si cele financiare permit doar acoperirea exacta a cheltuielilor aferente. Aceasta situatie corespunde cazurilor 1, 2 si 3. Cazul 1 : pragul de rentabilitate curenta levier financiar Corespunde activitatii foarte rentabile ale unei intreprinderi, ceea ce-i permite redresarea rapida a situatiei financiare si reducerea cheltuielilor financiare, concomitent cu imbunatatirea rezultatului curent. Mentinerea nivelului profitului si eventuala crestere a acestuia se gasesc sub semnul incertitudinii cand : rezultatul pozitiv din exploatare este consecinta neanregistrarii cheltuielilor cu amortizarea aferente imobilizarilor cu un grad avansat de uzura. In perioada urmatoare intreprinderea trebuie sa procedeze la realizarea de noi investitii, chiar daca gradul de indatorare al acsteia va creste ; realizarea noilor investitii creeaza premisele cresterii productiei, prin diversificarea gamei sortimentale a produselor oferite. Dar, aceasta presupune o stricta corelare cu cerintele si, respectiv, cu posibilitatea de absorbtie a pietei. In caz contrar, intreprinderea poate intampina dificultati. Cazul 2 : pragul de rentabilitate curenta supravietuire Intreprinderea isi asigura supravietuirea, prin echilibrarea activitatii de exploatare cu politica sa financiara, fara a-si asuma vreun risc financiar. Trecerea intr-o alta stare este conditionata de nivelul investitilor realizate si de capacitatea de absorbtie a pietei. Cazul 3 : pragul de rentabilitate transformare
53

Aceasta situatie este caracteristica acelor intreprinderi care renunta la activitatea de exploatare nerentabila in favoarea activitatii financiare. O atare situatie catalogata ca transformare, poate avea un caracter temporar sau definitiv existand, totodata, posibilitatea ca activitatea nerentabila sa fie transferata unei alte intreprinderi din cadrul holdingului. b) Rezultatul curent este pozitiv : RC > 0. Corespunzator cazurilor 4, 5, 6, considerate ca situatii ideale, deoarece rezultatul exploatarii si rezultatul activitatii financiare nu sunt niciodata negative. Cazul 4 : profit curent bun manager al intreprinderii Situatia este ideala, rezultatul exploatarii nefiind afectat de cheltuielile financiare. Politica de independenta financiara bun manager al intreprinderii permite ameliorarea rentabilitatii financiare, fara ca aceasta sa fie afectata de riscul financiar. Cazul 5 : profitul curent supermarche sau holding Aceasta situatie este specifica intreprinderilor ce desfasoara o activitate generatoare de lichiditati (stocuri reduse sau cu rotatie rapida, credite-clienti limitate sau inexistente). Exista preocuparea efectuarii celor mai bune plasamente posibile, precum si a supravegherii permanente a gestiunii trezoreriei. Cazul 6 : profit curent monopol Caracterizeaza o intreprindere cu o pozitie privilegiata pe piata, ca urmare a unei activitati de exploatare foarte rentabile, care permit degajarea unui surplus de lichiditati al carui plasament constituie o sursa de rentabilitate suplimentara. c)Rezultatul curent este negativ : RC < 0. Aceasta situatie o intalnim in cazul intreprinderilor nerentabile care se confrunta cu numeroase dificultati, asa cum sunt prezentate in cazurile 7,8,9. Cazul 7 : deficit curent redresare Aceasta situatie este specifica a acelor intreprinderi care reusesc sa-si acopere cheltuielile de exploatare pe seama veniturilor din exploatare, dar care inregistreaza cheltuieli financiare foarte mari. Daca motivul indatorarii il reprezinta realizarea unor investitii care sa determine obtinerea in viitor a unui profit din exploatare si rambursarea imprumutului, situatia se poate aprecia ca fiind viabila. Exista posibilitatea ca intreprinderea sa se confrunte curand cu dificultati grave, daca piata este in regres. Cazul 8 : deficit curent dilema Caracterizeaza o intreprindere a carei activitate de exploatare este nerentabila, dar care isi acopera cheltuielile financiare pe seama veniturilor financiare. In acest caz, intreprinderea se afla intr-o situatie limita (dilema), deoarece ea trebuie sa decida intre a apela la imprumuturi pentru a-si asigura disponibilitatile necesare realizarii de noi investitii si cedarea activitatii, atunci cand hotararea de a realiza noi investitii si cedarea activitatii, atunci cand hotararea de a realiza noi investitii este tardiva. Cazul 9 : deficit curent criza Aceasta situatie este caracteristica unei intreprinderi aflata in dificultate. Aceasta trebuie sa-si imbunatateasca situatia financiara prin forte (fonduri) proprii si sa procedeze la analizarea cauzelor deficitului de exploatare, stabilind totodata, masuri de remediere a acestuia. Valentele teoretico-practice ale matricei lui Peste-Roire isi poate dovedi utilitatea in analiza rezultatului curent la societatile S.C. ALFA S.A., S.C. BETA S.A. si S.C. GAMA S.A. (tabelul urmator).
54

In perioada analizata, activitatea de exploatare desfasurata de S.C. ALFA S.A. poate fi caracterizata ca fiind buna, in timp ce activitatea financiara s-a soldat cu pierdere datorita depasirii veniturilor financiare de catre cheltuielile financiare. In dinamica, pierderile aferente activitatii financiare au crescut de la un an la altul, iar ponderea cheltuielilor financiare in rezultatul activitatii curente este foarte ridicata. Intreprinderea se afla deci in cazul I (pragul de rentabilitate curenta levier financiar), gradul de utilizare scazut al capacitatilor de productie, precum si starea avansata de uzura a imobilizarilor corporale isi pun amprenta asupra rezultatelor intreprinderii.

55

N r.

Indicatori

S.C. ALFA S.A. N-2 N-1 N 3.079 3.65 .525 9.483 1.120 .809 2.097 .159 976.35 0 631. 334 1.66 1.958 1.030. 624

S.C. BETA S.A. N-2 N-1 N

S.C. GAMA S.A. N-2 N-1 N 11.589.257 2.816.138 4.925.947 -2.109.809

c rt. 1 Rezultatu . l exploatarii 2 Venituri . financiare 3 Cheltuiel . i financiare 4 Rezultatu . l activitatii financiare (2-3) 5 Rezultatu . l activitatii curente (14) 6 Ponderea . cheltuielilo r financiare in : rezultatul exploatarii (3/1); (%) rezultatul activitatii curente (3/5); (%) 7 Active . imobilizate din care : imobilizari corporale 8 Rata . rezultatului curent la 1000 lei active imobilizate (5/7) ; (lei/1000 ) 9 Rata . rezultatului curent la

11.81 4.961 9.886 18.77 1.875 4.143. 4.402 .272 .704 5.556 .382 167 4.931 .505 8.321 .360 3.389. 851 869.3 55 3.198 .404 2.329. 049 1.766 .612 2.537 .248 770.63 6 3.907 .059 6.402 .497 2.495. 438 511.7 75 1.677 .299 1.165. 524 1.046. 133 2.130. 860 1.084.7 27

2.103 2.62 .175 8.859

8.424 2.632 9.116 16.20 709.8 3.058. .551 .223 .068 8.118 58 440

9.479.408

68,1 99,7

45,4 63,2

70,4 98,8

64,5 121,5

25,7 27,8

34,1 39,3

89,4 236,3

51,4 69,7

42,5 52,0

10.53 11.3 2.653 39.26 10.53 7 1.897 11.3 28.52 8 199,7 8 231,

11.95 15.28 1955 21.58 8.095 8.619. 7.368 2.864 2.990 3.129 .240 542 11.84 15.26 19.35 21.19 8.095 8.617. 9.150 4.062 1.387 6.970 .240 779

8.197.614 8.180.866

704,5

172,2

466,2

754,3

87,7

354,8

1.156,4

56

199,7 1

232,

711,0

172,4

470,6

768,0

87,7

354,9

1.158,7

Orientarea in directia realizarii de noi investitii constituie premisa relansarii activitatii prin incheierea de noi contracte la export, cunoscut fiind faptul ca piata interna pe care evolueaza intreprinderea este in scadere. Alternativa realizarii de investitii, prin contractarea de noi imprumuturi pe termen mediu si lung, isi gaseste justificarea in insuficienta surselor proprii de finantare. Eficienta utilizarii activelor imobilizate, care inglobeaza doar o parte din realizarea programului de investitii, poate fi apreciata doar prin prisma faptului ca rezultatul curent la 1000 lei active imobilizate inregistreaza o tendinta de crestere, insa ca nivel este relativ scazut. S.C. BETA S.A. a inregistrat o situatie similara cu cea prezentata anterior, ca urmare a realitatilor economice cu care se confrunta industria pielariei si incaltamintei in Romania, precum si intreaga economie nationala. Realizarea unui program de investitii mai ambitios reclama eforturi financiare sporite. In aceasta situatie, sursele proprii de finantare, desi insuficiente pentru a-i asigura propria dezvoltare, coabiteaza cu cele imprumuate pe termen mediu si lung. Consecinta o reprezinta cresterea considerabila a cheltuielilor financiare si inregistrarea de pierderi din activitatea financiara. Situatia conjuncturala nefavorabila din economie, precum si costurile ridicate aferente creditelor contactate fac ca in anul N-2 cheltuielile fianciare sa depaseasca de 1,2 ori rezultatul activitatii curente. Riscul financiar astfel asumat este mai mult sau mai putin suportabil, functie de structura financiara a intreprinderii, reflectata in bilant, si de natura activitatii sale. In perioada anilor urmatori, rezultatele activitatii desfasurate sunt in masura sa confirme un bun echilibru al politicii financiare a intreprinderii, deoarece rezultatul exploatarii nu este absorbit de cheltuielile financiare (ponderea cheltuielilor financiare in rezultatul exploatarii, cat si in rezultatul activitatii curente inregistreaza regrese considerabile, comparativ cu perioada de baza, respectiv anul N-2). Din punct de vedere al eficientei utilizarii activelor imobilizate, cat si al imobilizarilor corporale, situatia este comparabila cu cea prezentata anterior. S.C. GAMA S.A. a avut in perioada analizata, o evolutie similara celorlalte intreprinderi, incadrandu-se in categoria pragului de rentabilitate curenta-levier financiar. Din punct de vedere al ponderii cheltuielilor financiare in rezultatul exploatarii si, respectiv, in rezultatul activitatii curente, situatia se afla in regres. Aceasta este consecinta dinamizarii activitatii, rezultatele financiare fiind in masura sa asigure finantarea propriei dezvoltari, cu consecinte favorabile asupra situatiei financiare a intreprinderii. In anul N S.C. GAMA S.A. a preluat la scoaterea din functiune a unui volum insemnat de imobilizari corporale uzate si cu randament scazut, care intrece practic volumul valoric al imobilizarilor intrate in functiune prin investitii. Situatia in cauza poate constitui explicatia eficientei maxime inregistrate in ceea ce priveste utilizarea activelor imobilizate, respectiv a imobilizarilor corporale care detin ponderea hotaratoare in totalul activelor imobilizate (desi s-a demarat cu un nivel total necorespunzator in anul N-2), comparativ cu celelalte doua intreprinderi. (7) Rezultatul exceptional (Rex) permite masurarea inflatiei elementelor exceptionale in ceea ce priveste formarea rezultatului global al intreprinderii. Daca celelalte solduri se calculeaza in cascada, rezultatul exceptional reprezinta soldul intermediar de gestiune ce sintetizeaza rezultatul activitatii (sub forma profitului sau pierderilor) cu caracter de exceptie al intreprinderii fie ca se refera la operatiuni de gestiune, fie la operatiuni de capital.
57

Rex = Venituri exceptionale Cheltuieli exceptionale (8) Rezultatul net al exploatarii (Rnet) poate imbraca forma profitului sau pierderii nete. El reprezinta suma intre rezultatul activitatii curente si rezultatul exceptional, diminuata cu impozitul pe profit (Ip). Rnet = RC Rex Ip Rezultatul net al exercitiului exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care vor fi remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Repartizarea pe destinatii a profitului net trebuie sa fie sustinuta de existenta unor disponibilitati monetare reale, in lipsa carora profitul net va ramane doar un potential de finantare. In conditiile existentei acestor disponibilitati, profitul net urmeaza sa se distribuie sub forma dividendelor si/sau sa se reinvesteasca in intreprindere. Profitul net nerepartizat constituie sursa de finantare proprie sau element de autofinantare generat de insasi activitatea intreprinderii. De o maniera similara situatiilor anterioare, poate fi determinata rata marjei nete, care exprima eficienta globala a intreprinderii, respectiv capacitatea sa de a realiza profit net si de a rezista concurentei. Aceasta rata se determina ca raport intre rezultatul net al exercitiului si cifra de afaceri. Poate fi construita, procedand in mod similar, o alta rata, si anume rata profitului marginal ca raport intre variatia rezultatului net si variatia cifrei de afaceri.

58