Sunteți pe pagina 1din 672

ANALIZA SITUAIEI FINANCIAR

PE BAZA BILANULUI
3.1. Studiul bilantului - etapa a analizei financiare
n vederea elaborarii diagnosticului financiar care sa permita masurarea
rentabilitatii economice a capitalurilor investite, a rentabilitatii financiare a
capitalurilor proprii, aprecierea conditiilor n care sunt realizate echilibrele
financiare, deducerea gradului de autonomie al ntreprinderii, analiza financiara
parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor informatii necesare n
vederea detectarii simptomelor ce prefigureaza fenomene care impiedica
continuitatea activitatii ntreprinderii. Scopul principal l constituie adoptarea
unor decizii corective n gestiunea pe termen scurt, mediu si lung.
Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta
elementele de activ si de pasiv (mijloacele si resursele) la nchiderea exercitiului
si n alte situatii prevazute de lege, grupate dupa natura, destinatie si lichiditate,
respectiv, dupa natura, provenienta si exigibilitate. Elementele de pasiv vizeaza
fondurile de care a beneficiat ntreprinderea (capitalurile proprii ale asociatilor,
provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizarile
acestor fonduri, cu titlu durabil (active imobilizate) si cu titlu provizoriu si ciclic
(active circulante).
Activul si pasivul reflecta aceeasi realitate vazuta sub forma mijloacelor
de finantare si a utilizarii acestora la acelasi moment, ceea ce impune echilibrul
permanent ntre activele si pasivele bilantului, indiferent de forma de prezentare a
acestuia (tabelara sau n lista).
Conform IAS 1, "Prezentarea situatiilor financiare", bilantul prezentat n
lista (Tabelul 14) are drept scop de a prezenta fidel informatii despre pozitia
financiara a ntreprinderii, respectiv, capacitatea de a se adapta schimbarilor
mediului, cu ajutorul resurselor economice controlate (activele), structurii de
finantare (datorii si capitaluri proprii), precum si cu ajutorul unor indicatori
economico-financiari specifici (lichiditatea si solvabilitatea).
3.2. Tipuri de bilant utilizate n analiza financiara
Criteriile de clasament al activelor si pasivelor bilantului difera n functie

de scopul urmarit n analiza si de utilizator, ceea ce a condus la amenajarea mai
multor tipuri (modele) de bilant cu prezentare tabelara cum ar fi: bilantul
financiar, bilantul functional, bilantul "pool de fonds"(ansamblul resurselor) s.a.
Studiul bilantului trebuie efectuat dupa repartizarea rezultatului si trebuie
sa nceapa cu examinarea structurii pasivului si a structurii activului.
Bilantul contabil elaborat n optica patrimonial-juridica utilizat pna la
adoptarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate s-a dovededit insuficient adaptat
analizei financiare orientate spre gestiune, ceea ce a impune utilizarea unui bilant
mai operational, pentru a evidentia relatia dintre resursele disponibile si nevoile
de finantare ale ntreprinderii, stiut fiind ca orice nevoie de finantare trebuie
acoperita din resurse financiare.
n acest scop se dovedeste deosebit de util bilantul financiar, elaborat n
optica patrimoniala, care constituie suportul analizei financiare traditionale ce are
ca finalitate descrierea patrimoniului ntreprinderii n vederea unei evaluari
patrimoniale care poate interesa att proprietarii, ct si creditorii. n masura n
care creditorii utilizeaza un asemenea studiu, se procedeaza la o analiza
financiara externa, ce vizeaza recuperarea capitalurilor investite mai ales n cazul
lichidarii ntreprinderii.
Logica bilantului financiar, numit si bilant lichiditate-exigibilitate, se
bazeaza pe criteriul lichiditatii crescatoare a activului si al exigibilitatii
crescatoare a pasivului, ceea ce implica separarea elementelor de activ n functie
de gradul de lichiditate si a elementelor de pasiv n functie de scadenta.
De exemplu, bilantul contabil armonizat este apropiat logicii financiare,
avnd prezentarea n lista (Tasbelul 14):
Bilant Contabil armonizat restns
Tabelul 14
Denumirea indicatorului (mii lei) Nr. Exercitiul financiar
rnd Precedent Curent
A. Active imobilizate - total 01 334134112 442396673
I. Imobilizari necorporale 02 112827 761587
II. Imobilizari corporale - total 03 333960171 441573972
III. Imobilizari financiare 04 61114 61114
B. Active circulante - total 05 330562056 515792600
I: Stocuri - total 06 141953183 122067958
II. Creante - total 07 180200143 390840345
III: Investitii financiare pe termen scurt 08 - -
IV. Casa si conturi la banci 09 8408730 2884297
C. Cheltuieli n avans 10 1902966 1489075
D. Datorii ce trebuie platite 929b122j pna la 1
an
11 227834680 186432713
E. Active circulante nete, respectiv datorii
curente nete (05 + 10 - 11 - 16)
12 100194521 325651589
F. Total active minus datorii curente(01 + 12) 13 434328633 768048262
G. Datorii ce trebuie platite 929b122j peste 1
an
14 8493328 127907177
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 15 - -
I. Venituri n avans 16 4435821 5197373
J. Capital si rezerve 17 448290076 634448682
I. Capital (subscris varsat) 18 59199226 295996131
II. Prime de capital 19 - -
III. Rezerve din reevaluare 20 245482220 95164551
IV. Rezerve 21 143608630 243288000
V. Rezultatul reportat - Sold C 22 - 28147174
- Sold D 23 22454771 22454771
VI. Rezultatul exercitiului - Sold C 24 40667697 51384049
Repartizarea profitului 25 40667697 51384049
Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 - 23) 26 425835305 640141085
Patrimoniul public 27 - -
Capitaluri - total (26 + 27) 28 425835305 640141085
Lichiditatea crescatoare a posturilor de activ este disponibilitatea din ce
n ce mai mare a acestora de a deveni "lichide" si de a acoperi nevoile
ntreprinderii; n fruntea activului se afla valorile imobilizate, cele mai putin
"lichide", iar la sfrsit disponibilitatile, cele mai "lichide".
Clasarea posturilor de pasiv n ordinea exigibilitatii crescatoare semnifica
faptul ca exigibilitatea unei surse de finantare este legata de scadenta sa, primele
posturi fiind cele mai lent exigibile, (capitalurile proprii), iar ultimele cele mai
rapid exigibile (datoriile pe termen scurt).
Constructia bilantului financiar implica respectarea unor principii si reguli
care permit ordonarea posturilor de bilant dupa criteriul pe termen scurt si pe
termen lung. Printre elementele constitutive ale bilantului se face distinctie ntre
cele care ramn la dispozitia ntreprinderii pe termen lung (peste 1 an) si cele care
nu i apartin dect pe termen scurt (sub 1 an).
Amenajarea posturilor de activ conduce la existenta a doua ansambluri:
activul imobilizat care reprezinta elementele pe termen lung cu trei categorii de
valori imobilizate (necorporale, corporale, financiare), la care se adauga partea de
activ circulant cu scadenta mai mare de 1 an (creante - clienti, cheltuieli efectuate
n avans). n schimb, n activul circulant se includ imobilizarile cu scadenta
scurta (imobilizarile financiare ce ajung la scadenta sub 1 an).
Amenajarea posturilor de pasiv structureaza pasivul bilantului n grupa
capitalurilor permanente, formata din capitalurile proprii si datoriile pe termen
mediu si lung (cu scadenta peste 1 an) si grupa datoriilor pe termen scurt (cu
scadenta sub 1 an), indiferent de natura lor (datorii de exploatare, credite bancare
curente, venituri realizate n avans cu scadenta scurta si datoriile pe termen lung
ajunse la scadenta).
Daca o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadenta mai repede de 1
an, ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Veniturile realizate n avans cu
scadenta peste 1 an sunt incluse n datoriile pe termen mediu si lung.
Obtinerea bilantului financiar implica efectuarea unor corectii ale
activului si pasivului pe baza informatiilor din anexa, prin respecarea unor
principii de evaluare si regrupare a posturilor dupa criteriul vechimii (peste sau
sub 1 an).
Schematic, bilantul financiar se prezinta astfel:
Bilant financiar
Activ = Necesar Pasiv = Resurse
Necesar permanent Capitaluri permanente (Cp)
Activ imobilizat net > 1 an 1. Capitaluri proprii (C)
Necesar temporar 2. Datorii cu scadente > 1 an
1. Activ circulant net < 1 an Resurse temporare
2. Imobilizari financiare < 1 an 1. Datorii cu scadente < 1 an
3. Disponibilitati (Trezorerie activa) 2. Credite bancare (Trezorerie
pasiva
Total Activ Total Pasiv
Prezentarea bilantului financiar (Tabelul 15) pune n evidenta doua parti
distincte pe orizontala: partea superioara care reflecta structura financiara prin
stabilitatea elementelor care l compun (necesarul de finantat si resursele de
finantare permanente) si partea inferioara care reflecta finantarea ciclului de
activitate (necesarul de finantat pe termen scurt si resursele temporare de
finantare).
Clasamentul activelor si pasivelor dupa criteriul vechimii pune n
evidenta, printr-o simpla lectura orizontala, echilibrele sau dezechilibrele
structurale ale bilantului, conform Normei 13 din IASC si n cazul conturilor
consolidate.
Importanta bilantului financiar n analiza financiara decurge din faptul ca
el serveste la determinarea marjei de securitate financiara prin intermediul
fondului de rulment, care permite ntreprinderii sa faca fata riscurilor pe termen
scurt, garantnd solvabilitatea acesteia.
Conform Reglementarilor romnesti, bilantul n lista (Tabelul 14) este
apropiat modelului de bilant financiar (Tabelul 15), cu exceptia resurselor care
sunt prezentate n ordine inversa scadentei, capitalurile proprii fiind situate n
partea finala a listei.
Abandonarea principiului de clasament al posturilor n bilantul financiar a
condus la aparitia bilantului functional, care regrupeaza posturile de bilant pe
marile functiuni ale ntreprinderii (investitii, exploatare, finantare, trezorerie),
fiind un bilant economic, construit de Centrala Bilanturilor din Banca Frantei n
scopul explicarii functionarii economice a ntreprinderii de catre bancheri.
Constructia bilantului functional are la baza un set de principii si reguli
menite sa puna n evidenta utilizarile si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu
de functionare a ntreprinderii, gruparea posturilor fiind legata de operatiile
realizate n raport cu natura, destinatia sau functia lor. n aceasta prezentare,
bilantul este destinat analizei functionale, care poate fi si o analiza externa.
Un principiu de elaborare a bilantului functional se refera la exprimarea
posturilor de bilant la valoarea bruta, (valoarea de origine a acestora), ceea ce
impune includerea amortismentelor si provizioanelor n capitalurile proprii,
bilantul functional constituind un punct de plecare ideal pentru o analiza de flux,
deoarece permite determinarea variatiilor de stocuri.
Un alt principiu al bilantului functional se refera la conceptul de
stabilitate, care are n vedere durata posturilor n patrimoniu; acesta difera de
conceptul permanentei al bilantului financiar, n sensul ca un mprumut pe
termen lung va ramne n imobilizarile financiare, indiferent de scadenta sa, iar
datoriile pe termen lung nu vor fi trecute la datorii pe termen scurt, indiferent de
scadenta.
Al treilea principiu, al afectarii, avut n vedere la structurarea posturilor
permite descrierea ciclurilor care compun viata ntreprinderii si a echilibrelor
financiare ce decurg din ele.
Schematic, bilantul functional se prezinta astfel:
Bilant functional
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
I. Functia de investitii IV. Functia de finantare
Utilizari stabile brute Resurse stabile (durabile)
II. Functia de exploatare 1. Capitaluri proprii:
1. Activ circulant de exploatare 2. Datorii financiare stabile
2. Activ circulant nafara exploatarii II. Functia de exploatare
III. Functia de trezorerie 1. Datorii de exploatare
Activ circulant financiar (Disponibilitati) 2. Datorii n afara exploatarii
Total Activ Total Pasiv
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)

Tabelul 15
Active =
Necesaruri nete
Exercitiul financiar Pasive =
Resurse
Exercitiul financiar
(mii lei) Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
Mijloace cu
durata > 1 an
33413411
2
44239667
3
Resurse cu
scadenta >1an
43432863
3
76804826
2
A. Active
imobilizate
33413411
2
44239667
3
J. Capital si
rezerve
42583530
5
64014108
5
I. Imobilizari
necorporale
112827 761587 I. Capital 59199226 29599613
1
II. Imobilizari
corporale
33396017
1
44157397
2
II. Prime de
capital
- -
III. Imobilizari
financiare
61114 61114 III. Rezerve
din
reevaluare
24548222
0
95164551
Mijloace cu
durata < 1 an
33056205
6
51579260
0
IV. Rezerve -
total
14360863
0
24528800
0
B. Active
circulante
33056205
6
51579260
0
V. Rezultatul
reportat -
Sold C
- 26147174
I. Stocuri - total 14195318
3
12206795
8

- Sold D
22454771 22454771
II. Creante -
total
18020014
3
39084034
5
VI.Rezultatul
exercitiului -
Sold C
40667697 51384029
III: Invest.
financiare/terme
n scurt
- - Repartizarea
profitului
40667697 51384029
IV: Casa si
conturi la banci
8408730 2884297 Total
capitaluri
proprii
42583530
5
64014108
5
C. Cheltuieli n
avans
1902966 1489075 H.Provizioan
e pt.riscuri-
cheltuieli
- -
G. Datorii pe
o perioada > 1
an
8493328 12790717
7
D. Datorii pe
o perioada de
1 an
22783468
0
18643271
3
Total datorii 23632800
8
31433989
0
I. Venituri 4435821 5197373
n avans
Total Active
Nete
66659913
4
95967834
8
Total
Capitaluri
66659913
4
95967834
8
Bilantul functional (economic)

Tabelul 16
Active =
Utilizari
Exercitiul financiar Pasive = Resurse Exercitiul financiar
(valoare
bruta)(mii
lei)-
Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
I. Functia
de
investitii
IV. Functia de
finantare

Utilizari
stabile
Resurse stabile 60813818
9
101115894
3
A. Active
imobilizat
e brute
50794366
8
68550735
4
1. Capitaluri proprii 42583530
5
64014108
5
1.
Imobilizar
i
necorporal
e
177647 916041 - Capital 59199226 29599613
1
2.
Imobilizar
i corporale
50770490
7
68453019
9
- Rezerve - total 38909085
0
34045255
1
3.
Imobilizar
i
financiare
61114 61114 - Rezultatul reportat -
22454771
+
3692403
II. Functia
de
exploatare
- Rezultatul
exercitiului(nereparti
z)
- -
B.Active
circulante
de
exploatare
31619833
3
50297360
8
2. Amortismente si
provizioane
17380955
6
24311068
1
1. Stocuri
- total
14195318
3
12206795
8
3. Datorii financiare
stabile (>1 an)
8493328 12790717
7
2. Creante
comerciale
17424515
0
38090565
0
II. Functia de
exploatare

Active
circ. n
afara
exploatari
i
5954993 9934695 1. Datorii de
exploatare
13255055
9
77021000
Alte
creante
5954993 9934695 2. Datorii nafara
exploatarii
95284121 10941171
8
C.
Cheltuieli
n avans
1902966 1489075 3. Credite bancare
curente
- -
III:
Functia de
trezorerie
I. Venituri n
avans
4435821 5197373
Activ
circulant
financiar
8451440 2927007
Casa si
conturi la
banci
8408730 2884297
Total
Active
valoare
bruta
84040869
0
120278902
9
Total
Resurse
84040869
0
120278902
9
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Importanta bilantului functional n analiza financiara decurge din faptul
ca el permite aprecierea stabilitatii structurii financiare a ntreprinderii prin
intermediul trezoreriei nete si astfel exprima interdependenta dintre structura
financiara si natura activitatii sale.
Comparatia ntre bilantul financiar si bilantui functional pune n evidenta
doua deosebiri esentiale ntre acestea, si anume:
a. n timp ce bilantul financiar permite o analiza externa a situatiei financiare a
ntreprinderii interesanta pentru creditori, bilantul functional permite n
primul rnd o analiza interna realizata n principal de managerii
ntreprinderii;
b. bilantul functional se stabileste din perspectiva continuitatii activitatii, n
timp ce bilantul financiar este realizat din perspectiva ncetarii activitatii.
Ca raspuns adus criticilor bilantului financiar si bilantului functional,
adeptii conceptelor mai recente ale teoriei financiare neoclasice au conceput
modelul de bilant "pool de fonds" sau ansamblul de fonduri.
Teoria financiara neoclasica avanseaza un criteriu care priveste costul
capitalului compus din diferitele resurse folosite, n functie de care se judeca
oportunitatea diverselor utilizari carora le-au fost afectate.
n consecinta, bilantul trebuie privit ca un ansamblu de resurse si de
utilizari, care ofera indicii asupra deciziilor strategice n materie de investitii si de
finantare, fara a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare.
Acest tip de bilant se apropie de bilantul functional prin prezenta
amortismentelor si provizioanelor n fondurile proprii, n pasiv. n activ posturile
sunt grupate n doua parti distincte pentru a evidentia impactul strategiilor
ntreprinderii: industriala si comerciala, pe de o parte, careia i corespund
imobilizarile brute non financiare si activele circulante de exploatare (inclusiv
lichiditatile necesare pentru exploatare) si strategia financiara, inclusiv
lichiditatile, care serveste obiectivelor de tip financiar.
Schematic, bilantul ansamblului de fonduri se prezinta astfel:
Bilant "Pool de fonds"
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
Portofoliu de active Portofoliu de resurse
I. Utilizari industriale si comerciale I. Fonduri proprii
1. Imobilizari brute 1. Fonduri proprii externe
2. Active circulante de exploatare 2. Fonduri proprii interne
3. Active circulante nafara exploatarii II. Datorii
II. Utilizari financiare 1. Resurse financiare
1. Imobilizari financiare 2. Datorii de exploatare
2. Active circulante (Disponibilitati) -
Total Activ Total Pasiv
Indiferent de modul de structurare a elementelor patrimoniale, bilantul
serveste ca document esential n analiza modificarilor pozitiei financiare a
ntreprinderii ca raspuns la cerintele mediului economic n care aceasta si
desfasoara activitatea.
3.3. Analiza echilibrelor financiare
Bilantul este "fotografia" ntreprinderii, care, indiferent de forma de
prezentare, trebuie sa ofere raspuns la o serie de ntrebari specifice celui care
efectueaza analiza. Aceste ntrebari decurg din modul n care se realizeaza
egalitatea ntre activul si pasivul bilantului, egalitate care transpune o identitate
fundamentala ntre doua reprezentari diferite ale aceleiasi marimi economice,
sursele fondurilor (originea lor), trebuind sa corespunda cu utilizarile
(necesitatile) carora le-au fost afectate.
Studiul bilantului implica analiza acestuia n doua directii: orizontala si
verticala, fiecare punnd n evidenta anumite corelatii cu semnificatii deosebite n
aprecierea situatiei financiare a ntreprinderii.
Analiza pe orizontala a bilantului pune n evidenta modul n care se
realizeaza principalele echilibre financiare pe termen scurt si pe termen lung ale
ntreprinderii sau grupului de ntreprinderi, prin intermediul unor marimi cum ar
fi: situatia neta, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria.
3.3.1. Analiza Situatiei Nete
Pe baza abordarii juridice a bilantului, analistii financiari determina
Situatia Neta (SN) a ntreprinderii cu ajutorul relatiei:
SN = Active - Datorii totale
Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda
proprietarii asupra ntreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuind sa fie
suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a
ntreprinderii.
Comparativ cu capitalurile proprii, situatia neta este mai restrictiva,
deoarece exclude subventiile si provizioanele reglementate. De aceea, situatia
neta este un indicator mai relevant, ce exprima valoarea activului realizabil la un
moment dat, care intereseaza proprietarii, actionarii, ct si creditorii
ntreprinderii, mai ales n cazul lichidarii acesteia. Ea se calculeaza punnd fata n
fata bunurile si datoriile de aceeasi scadenta.
Pe baza bilantului financiar Situatia Neta se determina ca diferenta:
a) SN = Total active - Datorii totale - Venituri n avans = Capitaluri proprii.
Pe baza bilantului contabil armonizat Situatia Neta este diferenta:
b) SN = (Total active - Datorii curente) - Datorii peste 1 an = F - G.
De exemplu, Situatia Neta n cele doua variante de calcul este prezentata
n Tabelul 17:
Aplicatia 15: Calculul si analiza situatiei nete (capitalurilor proprii)
Tabelul 17
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Total active 666599134 959678348 293079214 143,96
2. Datorii totale 236328008 314339890 78011882 133,01
3. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 171,68
4. Situatia neta (SN)(a) 425835305 640141085 21430578 105,03
5. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
6. Datorii curente (G) 8453328 127907177 119453849 1513
7. Capitaluri proprii (F -
G)(b)
425835305 640141085 21430578 105,03
Din datele Tabelului 17 se constata o situatie neta pozitiva si crescatoare
care reflecta o gestiune economica sanatoasa, ce maximizeaza valoarea
ntreprinderii, prin potentarea capitalurilor proprii.
O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta
ncheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral
capitalurile proprii. Partea neacoperita ramne exclusiv n sarcina creditorilor,
acesta fiind riscul de insolvabilitate al ntreprinderii.
Cresterea situatiei nete (activului net) are ca efect cresterea rentabilitatii si
a independentei financiare, pe baza ei putndu-se determina riscul global sau
lichidativ, prin raportul: < 0,3.
Activul net (capitalurile proprii) reprezinta un indicator esential care da
dimensiunea gradului de "sanatate" a ntreprinderii referitor la mentinerea
capitalului fizic sau financiar, mai ales n conditiile inflatiei care l erodeaza.
Mentinerea capitalului fizic presupune ca profitul sa fie obtinut numai
prin cresterea capacitatii fizice productive n cursul perioadei, iar mentinerea
capitalului financiar presupune obtinerea profitului prin cresterea valorii
financiare (monetare) a activelor nete.
Performantele ntreprinderii fiind direct legate de mentinerea capitalului
fizic sau financiar, "Situatia modificarii capitalurilor proprii" este un alt
document al situatiilor financiare anuale prevazut de Ordinul M.F.P. 94/2001,
inspirat din cerintele IAS 1, prin care se prezinta detaliat toate variatiile pe care
le-a suferit n cursul exercitiului financiar fiecare element al activului net
(capitalurile proprii).
Din situatia modificarii capitalurilor proprii rezulta capacitatea de
mentinere (erodare) a capitalului, precum si profitul (pierderea) ntreprinderii n
cursul exercitiului, prin intermediul urmatoarelor elemente de continut:
- profitul net (pierderea neta) al perioadei;
- fiecare element de venit si cheltuiala recunoscute direct n capitalurile
proprii;
- efectul cumulat al modificarii politicilor contabile si corectia erorilor;
- tranzactiile de capital cu si distribuirile catre proprietari;
- soldul profitului (pierderii) cumulate la nceputul perioadei si la data
bilantului si modificarile aferente;
- o reconciliere ntre valoarea contabila a fiecarei categorii de capitaluri
proprii la nceputul si sfrsitul perioadei, cu prezentarea distincta a fiecarei
modificari.
Situatia modificarii capitalurilor proprii cuprinde date referitoare la:
soldul la 1 1anuarie, cresterile(+), reducerile (-) si soldul la 31 decembrie, asa
cum rezulta din datele Tabelului 18:
Aplicatia 16: Situatia modificarii capitalurilor proprii (mii lei)
Tabelul 18
Elemente ale capitalului
propriu
Sold la
1 ianuarie
Cresteri
(+)
Reduceri
(-)
Sold la
31
decembrie
Capital subscris 59199226 236796905 - 295996131
Rezerve din reevaluare 245482220 86479236 236796905 95164551
Rezerve legale 8973772 3464468 - 12438240
Alte rezerve 134634858 97584582 1369680 230849760
Rezultat reportat
- Profit nerepartizat 0 21771189 - 21771189
- Pierdere neacoperita - - - -
Rezultat reportat din
adoptarea pt. prima data a
IAS mai putin IAS 29 -
Sold D (ct 1172)
22454771
(pierdere)
- - 22454771
(pierdere)
Rezultat reportat din
corectarea
erorilor fundamentale -Sold
C (ct.1174)
6375985
(profit)
- - 6375985
(profit)
Rezultat reportat din
surplusul din rezerva de
evaluare
- - - -
Rezultatul exercitiului
financiar
- - - -
Total 425835305 452472365 238166585 640141085
Din analiza datelor Tabelului 18 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Soldul final al capitalurilor proprii este calculat cu relatia:
Sf = Si + Cresteri - Reduceri,
2. Modficarea capitalurile proprii este egala cu diferenta:
= Sf - Si = 640141085 - 425835305 = + 214305780 mii lei.
3. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinta unor solduri initiale si a
cresterii mai accentuate a capitalului subscris, a rezervelor si a existentei
profitului nerepartizat, aceasta fiind diminuata de reducerea unor rezerve si de
soldul debitor al contului 1172, o pierdere reportata rezultata din adoptarea pentru
prima data a IAS, mai putin IAS 29, privind retratarea informatiei financiare
necesare nlaturarii efectelor inflatiei.
3.3.2. Analiza Fondului de Rulment
Echilibrul financiar al ntreprinderii rezulta din confruntarea maselor mari
ale bilantului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR),
din care rezulta Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform
conceptiilor de prezentare a bilantului: optica financiara si optica functionala.
Pe baza bilantului financiar care grupeaza posturile dupa criteriul
permanentei, echilibrul financiar presupune finantarea activului cu durata mai
mare de 1 an din resurse cu scadenta peste 1 an, iar finantarea activelor sub 1 an
din resurse scadente sub 1 an.
Un prim echilibru rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung
(capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), asa cum
rezulta din analiza partii superioare a bilantului financiar:
FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung
si mediu) + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Necesar permanent (Active
imobilizate nete).
Aceasta metoda pune n evidenta echilibrul financiar pe termen lung,
fondul de rulment reprezentnd partea din capitalurile permanente ramasa dupa
finantarea imobilizarilor, pe care ntreprinderea o consacra finantarii activelor
circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveste
finantarii elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut.
Metoda insista asupra originii Fondului deRulment si permite ntelegerea
cauzelor variatiei sale, cresterea lui fiind determinata de cresterea capitalurilor
permanente (emisii de noi actiuni, obligatiuni, noi mprumuturi pe termen lung)
si de reducerea imobilizarilor nete (vnzari de titluri, dezinvestire, cesiuni de
imobilizari). Odata cu Fondul de Rulment, marja de securitate a ntreprinderii
creste, ceea ce arata ca o parte mai nsemnata din activele circulante este finantata
din capitaluri permanente.
Scaderea Fondului de Rulment este cauzata de scaderea capitalurilor
permanente (rambursari de mprumuturi pe termen lung sau de obligatiuni) si de
cresterea imobilizarilor nete (investitii).
Un Fond de Rulment stationar reflecta stagnarea ntreprinderii, care poate
fi temporara sau de durata, avnd diferite cauze.
Partea inferioara a bilantului financiar permite determinarea Fondului de
Rulment Financiar ca diferenta:
FRF = (Active circulante + Cheltuieli n avans) - (Datorii pe termen scurt
+ Venituri n avans).
Metoda pune n evidenta afectarea si finalitatea Fondului de Rulment
care este finantat din activul circulant. n aceasta ipostaza, fondul de rulment
Financiar arata surplusul activelor circulante nete nefinantate din datoriile
temporare, evidentiind excedentul de lichiditate potentiala, ca o marja de
securitate privind solvabilitatea ntreprinderii.
Bilantul contabil armonizat permite determinarea mai rapida a Fondului
de Rulment n doua moduri:
a) FRF = (Total active - Datorii sub 1 an) - Active imobilizate = F - A;
b) FRF = Active circulante, respectiv datorii curente nete (E).
Teoretic, Fondul de Rulment trebuie sa fie pozitiv, ceea ce nu nseamna
ca n anumite situatii nu poate exista un fond de rulment negativ fara a
compromite buna functionare a ntreprinderii.
Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizari nete)
constituie marja de securitate a ntreprinderii pentru exploatarea sa cotidiana,
permitndu-i sa-si asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare
functionarii (stocuri minime, fond de casa minim), activul circulant fiind superior
datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an).
Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru
ntreprindere, care va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure
finantarea imobilizarilor (Capitaluri permanente < Imobilizari nete), sau care are
active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va
putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Aceasta situatie se ntlneste
mai frecvent n sectorul de distributie, unde viteza de rotatie a stocurilor este
foarte rapida (sub o luna) si unde exista credite-furnizori nsemnate.
De exemplu, calculul Fondului de Rrulment n cele trei variante conduce
la rezultatele din Tabelul 19:
Aplicatia 17: Calculul si analiza Fondului de Rulment
Tabelul 19
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri() Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta peste
1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Provizioane pt. riscuri -
cheltuieli
- - - -
4. Capitaluri
permanente (Cp)
434328633 768048262 333719629 176,83
5. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
6. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
7. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
8. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
9. Datorii pe termen scurt 227834680 186432713 -
41401967
81,83
10. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
11. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
12. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
13. Active imobilizate (A) 334134112 442396673 108262561 132,40
14. Fond de Rulment
Financiar(F - A)
100194521 325651589 225457068 325,02
15. Active circ,resp.datorii
curente (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
Din datele Tabelului 19 se constata ca Fondul de Rulment pozitiv si n
crestere confirma o dinamica favorabila a marjei de securitate a ntreprinderii.
n practica, se considera ca Fondul de Rulment al ntreprinderii industriale
trebuie sa reprezinte valoarea a 13 cifre de afaceri lunare.
n interiorul capitalurilor permanente, ponderea capitalurilor mprumutate
nu trebuie sa fie excesiva n raport cu cea a capitalurilor proprii (sa nu depaseasca
50 %), ceea ce impune determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) si a
Fondului de Rulment strain (FRs):
FRp = Capitaluri proprii - Imobilizari nete;
FRs = mprumuturi pe termen lung si mediu - Imobilizari nete.
Fondul de Rulment propriu pune n evidenta influenta structurii de
finantare asupra constituirii sale, adica masura n care echilibrul financiar se
asigura prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara.
Fondul de Rulment mprumutat (strain) reflecta gradul de ndatorare pe
termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt.
De exemplu, calculul Fondului de Rulment propriu si strain pe baza
datelor din Tabelul 19 conduce la rezultatele din Tabelul 20:
Aplicatia 18: Calculul si analiza fondului de rulment
Tabelul 20
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta
peste 1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
5. Fond Rulment propriu
(FRp) (1-3)
91701193 197744412 +106043219 215,5
6. Fond de Rulment strain
(FRs) (2-3)
-325640784 -314489496 +11151288 96,5
Din datele Tabelului 20 se constata urmatoarele:
1. Fondul de Rulment propriu este pozitiv si n crestere cu 115,5 %, ceea ce
confirma ca ntreprinderea dispune de o autonomie financiara care i permite
finantarea imobilizarilor nete din capitaluri proprii.
2. Fondul de Rulment strain este negativ si n scadere cu 3,5 %, ceea ce arata ca
nevoile pe termen scurt nu pot fi finantate prin ndatorare pe termen lung, desi
gradul de ndatorare la termen (raportul Datorii peste 1 an/Capitaluri proprii) a
crescut de la 1,994 % la 19,98 %.
3. Echilibrul financiar pe termen lung si pe termen scurt este asigurat ca urmare a
unei marje de securitate pe care o confera Fondul de Rulment Financiar pozitiv.
4. Independenta financiara a ntreprinderii se dovedeste a fi satisfacatoare, chiar
daca ponderea capitalurilor proprii n capitalurile permanente s-a redus de la 98
% la 83,3 %.
3.3.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment
Necesarul de Fond de Rulment desemneaza nevoile financiare generate de
executarea unor operatiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curenta
(cumparari, vnzari, plati salarii), al carui total trebuie acoperit cel putin partial
de resurse stabile (Fondul de Rulment Net). El reprezinta banii ce trebuie rulati n
ntreprindere pentru a-i asigura functionarea (dupa finantarea imobilizarilor), care
reclama cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de catre clienti.
Structura Necesarului de Fond de Rulment cuprinde, pe de o parte,
stocurile (de materii prime, produse finite, semifabricate) a caror valoare
ncorporeaza cheltuielile de fabricatie si, pe de alta parte, creantele. Din suma
acestor componente se scad datoriile (de exploatare si n afara exploatarii), care
corespund decalajelor ntre ncasari si plati:
NFR = Necesitati ciclice - Resurse ciclice,
n care:
Necesitati ciclice = Necesar temporar - Disponibilitati;
Resurse ciclice = Resurse temporare - Credite de trezorerie.
Pe baza bilantului necesarul de fond de rulment se determina ca diferenta:
NFR =(Active circulante + Cheltuieli n avans- Casa si conturi la banci)
- (Datorii ce trebuie platite ntr-un an + Credite bancare + Venituri n avans).
De exemplu, calculul Necesarului de Fond de Rulment pe baza datelor
din bilantul contabil armonizat (Tabelul 14) conduce la rezultatele din Tabelul
21, din care rezulta urmatoarele concluzii:
1. Necesarul de fond de rulment pozitiv si n crestere confirma dinamica
ascendenta a surplusului de necesitati temporare fata de resursele temporar
disponibile.
2. Cresterea necesarului de fond de rulment a fost consecinta cresterii
necesitatilor ciclice cu 58,72 %, ca urmare a cresterii activelor circulante cu
56,03 %, a reducerii cheltuielilor n avans si a disponibilitatilor banesti, n
conditiile n care resursele ciclice s-au redus cu 17,49 %, prin reducerea datoriilor
sub 1 an si a veniturilor n avans.
Aplicatia 19: Calculul si analiza necesarului de fond de rulment
Tabelul 21
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
2. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
3. Casa si conturi la banci 8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Total I (1 + 2 - 3) 324056292 514357378 19030108
6
158,72
5. Datorii cu scadenta de
pna la 1 an
227834680 186432713 -
41401967
81,83
6. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
7. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
8. Total II (5 + 6 + 7) 232270501 191630086 -
40640415
82,51
9. Nec de fd de rulment
(NFR)(4 - 8)
91785791 322767292 230981501 351,65
Pornind de la relatia care trebuie sa existe ntre necesarul temporar si
resursele temporare, NFR constituie un indicator de echilibru financiar, care
poate fi pozitiv sau negativ, dupa cum urmeaza:
a) Daca NFR > 0, rezulta un surplus de necesar temporar fata de resursele
temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situatie normala daca este consecinta unor
investitii privind cresterea necesarului de finantare a ciclului de exploatare.
n caz contrar, NFR > 0 arata un decalaj nefavorabil ntre lichidarea
stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare, n sensul
ncetinirii ncasarilor si accelerarii platilor.
b) Un NFR < 0 reflecta un surplus de resurse nete temporare fata de capitalurile
circulante, necesitatile temporare fiind mai mici dect resursele temporare ce pot
fi mobilizate. Aceasta situatie este favorabila daca este consecinta accelerarii
rotatiei activelor circulante, a urgentarii ncasarilor si relaxarii platilor.
Necesarul de fond de rulment reflecta echilibrul curent al ntreprinderii,
este mai fluctuant, mai instabil dect fondul de rulment si depinde de cifra de
afaceri), durata de rotatie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a
creantelor si termenul de plata a furnizorilor.
El poate fi exprimat n zile de vnzare prin intermediul vitezei de rotatie
(NFRz = NFR 360/ CA) care reflecta acest decalaj.
3.3.4. Analiza Trezoreriei
Trezoreria Neta (TN) poate fi determinata pornind de la egalitatea de
bilant Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu
necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezulta echilibrul financiar al
ntreprinderii, fiind un rezultat al operatiunilor ce afecteaza toate posturile de
bilant si rezultnd din lectura pe orizontala a bilantului financiar, respectiv:
a) a partii superioare: TN = FR - NFR;
b) a partii inferioare: TN = Disponibilitati - Credite de trezorerie sau:
TN = Trezoreia activa - Trezoreria pasiva.
Trezoreria activa cuprinde disponibilitatile curente degajate de
functionarea ntreprinderii, la care se adauga plasamentele rambursabile n orice
moment (valori mobiliare de plasament).
Trezoreria pasiva este reprezentata de creditele bancare curente, soldurile
creditoare de banci si efectele scontate (n afara bilantului).
c) Pe baza bilantului contabil armonizat, trezoreria este data de diferenta:
TN = Active circulante respectiv datorii curente nete (E) - NFR.
De exemplu, calculul Trezoreriei Nete pe baza bilantului conduce la
rezultatele din Tabelul 22:
Aplicatia 20: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 22
Nr. Indicatori (mii lei) Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Fondul de rulment
financiar(FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesarul de fd. de
rulment (NFR)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN) (1 -
2) (a)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Disponibilitati
banesti
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
6. Trezoreria neta (TN) (4 -
5) (b)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
7. Active circ., resp. dat.crte
nete (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
8. Trezoreria neta (TN) (7 -
2) (c)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Se constata ca Trezoreria Neta este pozitiva si n scadere, ceea ce reflecta
decalajul dintre ritmul superior de crestere a necesarului de fond de rulment
comparativ cu cresterea fondului de rulment financiar (351,65 > 325,02 %).
Trezoreria Neta () rezulta att din operatiuni ce afecteaza capitalurile
permanente si activul imobilizat, ct si din operatiuni care privesc activele
circulante si datoriile pe termen scurt.
Cresterea Trezoreriei Nete poate fi realizata prin cresterea fondului de
rulment si prin scaderea necesarului de fond de rulment, sau prin cresterea
disponibilitatilor si reducerea creditelor bancare de trezorerie.
Valoarea pozitiva sau negativa a Trezoreriei Nete este consecinta unor
inegalitati ntre Fondul de Rulment si Necesarul (resursa) de Fond de Rulment:
1. Trezorerie pozitiva (TN > 0), cnd: FR > NFR si respectiv, Disponibilitati >
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat n ntregime din resurse
permanente (FR > 0), care degaja disponibilitati ce pot ascunde o sub-utlizare de
capitaluri;
b) FR > 0 si NFR < 0, cnd resursele din ciclul de exploatare (NFR < 0) se
adauga la un excedent de resurse permanente (FR > 0) pentru a degaja un
excedent mare de lichiditati, care pot ascunde sub-utilizari de capitaluri;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele din exploatare (NFR < 0) acopera un
excedent crescut de lichiditati si numai o parte a activului imobilizat ( FR < 0).
Ciclul de exploatare si o parte din imobilizari sunt finantate din datorii pe
termen scurt (furnizori si avansuri clienti), ceea ce impune cresterea capitalurilor
permanente (resurselor stabile).
2. Trezorerie negtiva (TN < 0), cnd FR < NFR si respectiv, Disponibilitati <
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat partial din capitaluri permanente
(FR> 0) si partial din credite bancare curente care sunt mai mari dect
disponibilitatile, ceea ce impune aprecierea riscului bancar curent;
b) FR < 0 si NFR > 0, cnd creditele bancare pe termen lung si mediu acopera o
parte din imobilizari (FR < 0), NFR si disponibilitatile (inferioare creditelor de
trezorerie), ceea ce impune reconsiderarea structurii de finantare;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele permanente nu acopera dect o parte a
activului imobilizat (FR < 0), restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt
(furnizori, avansuri clienti) si din credite bancare curente, ceea ce impune
revederea structurii finantarii, fiind crescut riscul dependentei de exterior.
3.3.5. Analiza echilibrelor financiare n optica functionala
Echilibrele financiare pot fi analizate si prin prisma prezentarii bilantului
conform opticii functionale, care structureaza posturile de bilant n strnsa
legatura cu ciclurile economice care caracterizeza viata ntreprinderii: investitii,
exploatare, finantare, trezorerie. Analiza efectuata pe baza bilantului functional
(economic) este o analiza functionala, mai bine adaptata unei gestiuni
previzionale, care situiaza n centrul atentiei ciclul de exploatare. Ea completeaza
analiza financiara statica prin intermediul Tabloului de Finantare, principalul
instrument al analizei dinamice a echilibrului financiar functional.
Echilibrul financiar functional impune ca utilizarile stabile sa fie finantate
din resurse durabile, surplusul resurselor durabile fata de imobilizarile brute
reprezentnd fondul de rulment net global (FRNG):
FRNG = Resurse durabile - Utilizari stabile brute.
Un FRNG pozitiv arata excedentul de resurse stabile dupa finantarea
utilizarilor stabile, destinat finantarii ciclului de exploatare, fiind si diferenta:
FRNG = Activ circulant - (Datorii diverse + Credite bancare de trezorerie)
Pe baza bilantului functional (Tabelul 16) rezulta datele din Tabelul 23:
Aplicatia 21: Calculul fondului de rulment net global
Tabelul 23
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Resurse stabile
(durabile)
608138189 1011158943 403020754 166,27
2. Utilizari stabile brute 507943668 685507354 177563686 134,95
3. Fond rulment net global
(FRNG)(a)
100194521 325651589 225457068 325,02
4. Activ circulant 332465022 517281675 184816653 155,59
5. Datorii diverse + credite
bancare
232270501 191630086 -
40640415
82,51
6. Fond rulment net global
(FRNG)(b)
100194521 325651589 225457068 325,02
Se constata un Fond de Rulment Net Global pozitiv si n crestere, ca
urmare a cresterii mai rapide a resurselor stabile fata de utilizarile stabile (166,27
> 134,9) si a activului circulant comparativ cu datoriile (155,59 > 82,5).
Aceasta valoare a FRNG arata marimea necesarului ciclic si de trezorerie
ramasa nefinantata de resursele ciclice si de trezorerie, ceea ce arata ca
ntreprinderea are lichiditati pentru a-si finanta necesarul de exploatare.
Necesarul de fond de rulment (NFR) decurge din confruntarea nevoilor de
finantare cu resursele de finantare a operatiilor repetitive:
NFR = Utilizari ciclice - Resurse ciclice
Avnd n vedere rennoirea permanenta a stocurilor si creantelor impusa
de ciclul de exploatare, surplusul nevoilor ciclice neacoperit financiar de
resursele ciclice de capital devine un necesar de finantare permanent rennoibil.
Acest necesar este finantat din Fondul de Rulment Functional, care la rndul sau
apare ca un surplus de resurse stabile, fiind un Necesar de Fond de Rulment Total
(NFRT), cu doua componente legate de: activitatea de exploatare si din afara
exploatarii:
NFRT = NFRE + NFRAE.
Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat n Tabelul 24:
Aplicatia 22: Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total
Tabelul 24
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Utilizari ciclice totale,
din care:
324056292 514397378 190341086 158,73
2. Active circulante de
exploatare
318101299 504462683 186361384 158,59
3. Alte active circulante 5954993 9934695 3979702 166,82
4. Resurse ciclice totale, din
care:
232270501 191630086 -
40640415
82,51
5. Datorii de exploatare 136986380 82218373 -
54768007
60,02
6. Datorii nafara
exploatarii
95284121 109411713 14127592 114,82
7. Nec. fd rulment
total(NFRT)(1- 4)
91785791 322767292 230981501 351,65
8. NFRE (2 - 5) 181114919 422244310 241129391 233,13
9. NFRAE (3 - 6) -
89329128
-
99477018
-10147890 111,36
Din datele Tabelului 24 se constata ca Necesarul de Fond de Rulment
Total este pozitiv si n crestere, ceea ce arata un necesar de finantare permanent
rennoibil pentru ciclul de exploatare, surplusul de nevoi ciclice fiind neacoperit
financiar de resurse ciclice de capital.
Resursa neta n afara exploatarii (NFRAE < 0) este n crestere, datoriile
fiind superioare activelor circulante din afara exploatarii.
La originea NFRE se afla ciclul de exploatare (cumparare - productie -
vnzare), cu o durata variabila. Acest necesar corespunde unor alocari de fonduri
pentru constituirea stocurilor si creantelor, reflecta decalajele ntre vnzari si
ncasari, respectiv, ntre cumparari si plati si se calculeaza prin diferenta:
NFRE = Active circulante de exploatare - Datorii de exploatare.
Platile l maresc, iar ncasarile l reduc.
NFRAE este mai mic fata de NFRE si se obtine prin diferenta:
NFRAE = Alte active circulante - Datorii n afara exploatarii,
n care:
Alte active circulante cuprind: creante diverse, capital subscris nevarsat;
Datoriile n afara exploatarii cuprind: datorii fiscale, alte datorii.
Necesarul de Fond de Rulment astfel determinat mai poarta numele de
necesar net cnd este pozitiv, sau resursa neta cnd este negativ.
Din confruntarea Fondului de Rulment Net Global cu Necesarul de Fond
de Rulment (necesarul net) rezulta Trezoreria Neta (TN):
TN = FRNG - (NFRE + NFRAE)
Trezoreria Neta este legata de operatiile financiare pe termen scurt care
sunt evidentiate n partea inferioara a bilantului functional, ea fiind si diferenta:
TN = Necesar de trezorerie - Resurse de trezorerie sau:
TN = Activ circulant financiar - Credite bancare curente.
Trezoreria Neta poate fi pozitiva sau negativa, dupa cum urmeaza:
a) TN > 0, cnd FRNG > NFRT, sau Necesar trezorerie > Resurse trezorerie;
b) TN < 0, cnd FRNG < NFRT, sau Necesar trezorerie < Resurse trezorerie.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16), rezulta
Trezoreria neta (Tabelul 25) determinata ca diferenta:
TN = Trezoreria activa(Disponibilitati) - Trezoreria pasiva(Creditede trezorerie):
Aplicatia 23: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 25
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Fond rulment net global
(FRNG)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesar fond rulment total
(NFRT)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN)(1 -
2)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Activ circulant
financ.(Trez.activa)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare
crte(Trez. pasiva)
- - - -
6. Trezoreria neta (TN)(4 -
5)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Din datele Tabelului 25 se constata ca Fondul de Rulment Net Global este
superior Necesarului de Fond de Rulment Total, ceea ce a condus la o Trezorerie
Neta pozitiva, dar n scadere, ca urmare a decalajului ntre indicii Fondului de
Rulment si Necesarului de Fond de Rulment(351,65 > 325,02 %).
Reducerea Trezoreriei Nete reflecta reducerea cu aceeasi valoare a
activului circulant financiar, respectiv a Trezoreriei active n conditiile absentei
creditelor de trezorerie (Trezoreria pasiva).
O Trezorerie Neta pozitiva reflecta un excedent de trezorerie n raport cu
obligatiile financiare pe termen scurt, ceea ce asigura ntreprinderii posibilitatea
de face plasamente pe piata de capital.
Spre deosebire de resursele ciclice obtinute n activitatea curenta si
reflectate de un Necesar de Fond de Rulment negativ, o Trezorerie Neta negativa
reflecta resurse de trezorerie furnizate de parteneri financiari (banci) si sunt
legate de gestiunea financiara pe termen scurt.
3.4. Analiza bilantului prin metoda ratelor (ratios)
Aprofundarea analizei situatiei financiare pe baza bilantului impune
recurgerea la un procedeu frecvent utilizat n analiza financiara - metoda "ratios".
Ratio este un raport ntre doua posturi de bilant, din contul de rezultat,
sau din bilant si contul de rezultat, echivalent cu termenul de rata, coeficient,
indice, procent. ntre elementele raportului trebuie sa existe omogenitate din
punct de vedere al modului de evaluare si relatii directe ntre marimile ce se
compara.
Metoda ratelor completeaza analiza indicatorilor n marimi absolute si
prezinta avantajul ca permite efectuarea de comparatii pentru a situa mai corect
ntreprinderea n mediul sau concurential sau pentru a-i aprecia evolutia.
3.4.1. Analiza ratelor de structura a bilantului
Ratele de structura a bilantului reflecta structura financiara (de finantare)
a ntreprinderii si se defineste prin proportiile posturilor din activul si pasivul
bilantului n raport cu totalul acestuia.
Ratele de structura se obtin n urma analizei pe verticala a bilantului
financiar si pun n evidenta caracteristici financiare ale ntreprinderii, cum ar fi:
capacitatea activelor de a se transforma n lichiditati, autonomia si independenta
financiara a ntreprinderii, calitatea echilibrului financiar pe termen scurt, s.a.
Structura activului caracterizeaza compozitia patrimoniului economic al
ntreprinderii, n concordanta cu caracterul mai mult sau mai putin "capitalistic"
al acesteia ca si vulnerabilitatea sa la evolutiile inflationiste.
Ratele de structura a activului reflecta apartenenta sectoriala si depind de
natura activitatii ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea imobilizarilor: (%) reflecta indirect
intensitatea capitalistica (prin ponderea imobilizarilor corporale) si a relatiilor
financiare cu alte unitati (prin ponderea imobilizarilor financiare).
2) Ponderea activului circulant: (%) depinde de
sectorul de activitate si durata ciclului de productie (prin ponderea stocurilor), de
durata termenelor de plata convenite cu clientela (prin ponderea creantelor) si
reflecta esenta trezoreriei (prin ponderea lichiditatilor n patrimoniu).
Structura pasivului degaja politica de finantare a ntreprinderii,
evidentiind gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara pe care le
asigura combinatia de resurse cu maturitati si origini diverse.
Ratele de structura a pasivului reflecta autonomia financiara si gradul de
ndatorare a ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea capitalurilor permanente: (%)
reflecta autonomia financiara globala (prin ponderea capitalurilor proprii),
autonomia la termen a ntreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung).
2) Ponderea datoriilor pe termen scurt: (%) se
coreleaza cu trezoreria ntreprinderii.
Cu ct este mai mare ponderea capitalurilor proprii n totalul pasivului, cu
att este mai mare autonomi si independenta financiara a ntreprinderii.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul financiar (Tabelul 15) structura
activului si pasivului se prezinta n Tabelul 26:
Aplicatia 24: Ratele de structura a bilantului financiar
Tabelul 26
Structura
activului
Exercitiul financiar Structura pasivului Exercitiul financiar
(%) Precedent Curent (%) Precedent Curent
Active
imobilizate
50,12 46,10 Capital permanent(Cp) 65,15 80,08
Imobilizari
necorporale
0,017 0,079 Capitaluri proprii (C) 63,88 66,70
Imobilizari
corporale
50,10 46,01 Datorii peste 1 an(D/tl) 1,27 13,38
Imobilizari
financiare
0,003 0,011 Datorii sub 1 an (D/t.s) 34,85 19,92
Active
circulante
49,88 53,90 Total datorii (D) 36,12 33,30
Stocuri - total 21,59 12,88 Total capitaluri (C+ D) 100 100
Creante - total 27,03 40,72 Total capital (Cp+D/ts) 100 100
Disponibilitati 1,26 0,30 Levier
financ.(LF=D/C)
0,565 0,499
Total Active
Nete
100 100 Capacit.ndatorare(C/Cp) 0,98 0,83
Din datele Tabelului 26 se constata urmatoarele:
1. Structura activului reflecta ponderea de peste 50 % a imobilizarilor corporale
n totalul activului, care este n reducere pna la 46 % n favoarea activelor
circulante, care depasesc activele imobilizate, ajungnd de la 49,88 % la 53,90 %.
2. Imobilizarile corporale detin ponderea dominanta n totalul activelor
imobilizate, n consens cu activitatea predominant industriala a ntreprinderii.
3. Structura pasivului arata cresterea capitalurilor permanente de la 65,15 la peste
80 %, n care capitalurile proprii detin ponderea cea mai mare si n crestere la
peste 66 %, n defavoarea datoriilor totale, care au scazut de la 36 la 33 %.
3. Structura datoriilor s-a modificat prin cresterea datoriilor cu scadenta peste 1
an si a reducerii datoriilor curente, cu scadenta pna la 1 an.
Analiza pe verticala a bilantului vizeaza corelatiile dintre posturile din
activ si din pasiv, structura pasivului trebuind sa fie adecvata structurii activului:
o ntreprindere industriala foarte "capitalistica" are capitaluri permanente mai
importante fata de una mai putin "capitalistica" din sectorul de distributie, ceea ce
se reflecta prin rate de sinteza referitoare la conditiile de ajustare ntre utilizarile
si resursele puse n opera de ntreprindere.
Ratele de sinteza reflecta echilibrul financiar n marimi relative:
1) Rata de finantare stabila a imobilizarilor: 1
masoara stabilitatea resurselor afectate finantarii activelor durabile, din care:
a) Rata de finantare din resurse proprii: 1 exprima
autonomia financiara de care dispune ntreprinderea;
b) Rata de finantare din resurse straine:
exprima gradul de insecuritate financiara a ntreprinderii.
2) Rata de lichiditate generala: 1 exprima gradul
de lichiditate potentiala(echilibrul financiar pe termen scurt), din care:
a) Rata de lichiditate relativa (Testul acid)): 1
exprima capacitatea ntreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt;
b) Rata de lichiditate imediata (Testul acid):
exprima aptitudinea ntreprinderii de rambursare a datoriilor cu scadenta sub 1
an.
Ratele de sinteza se coreleaza cu ratele de finantare si reflecta indirect
structura financiara a ntreprinderii.
De exemplu, ratele de sinteza ale bilantului sunt expuse n Tabelul 27:
Aplicatia 25: Ratele de sinteza pe baza bilantului
Tabelul 27
Nr. Rate de echilibru financiar Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata de finantare stabila a
imobiliz. (Rfi)
1,30 1,74 + 0,44 133,8
2. Rata de finantare din resurse
proprii (Rfp)
1,27 1,44 + 0,17 113,4
3. Rata de finantare din resurse
straine (Rfs)
0,03 0,30 + 0,27 1000
4. Rata de lichiditate generala
(Rlg)
1,43 2,70 + 1,27 188,8
5. Rata de lichiditate rapida
(redusa) (Rlr)
0,836 2,120 + 1,284 253,6
6. Rata de lichiditate imediata (Rli) 0,037 0,015 - 0,022 40,5
Din datele Tabelului 27, se constata urmatoarele:
1. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare stabila a imobilizarilor
confirma marja de securitate consecutiva fondului de rulment pozitiv crescator.
2. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse proprii confirma existenta fondului de rulment propriu pozitiv si
crescator.
3. Valorile subunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse straine arata existenta unui fond de rulment strain negativ.
4. Valorile supraunitare si n crestere ale ratelor de lichiditate generala si de
lichiditate redusa confirma echilibrul financiar pe termen scurt, fondul de rulment
pozitiv, respectiv capacitatea de a face fata obligatiilor pe termen scurt, ceea ce
nu se confirma prin valoarea subunitara si n scadere a ratei de lichiditate
(trezorerie) imediata, disponibilitatile banesti nu permit acoperirea datoriilor pe
termen scurt.
3.4.2. Analiza ratelor de finantare. Structura finantarii
Analiza ratelor de structura a bilantului permite studiul structurii
financiare a ntreprinderii, respectiv examinarea modului n care sunt repartizate
sursele de finantare a activelor ntre capitalurile proprii si aporturile externe, de
unde rezulta autonomia (independenta) financiara a ntreprinderii.
Structura financiara este un concept fundamental n gestiunea financiara a
ntreprinderii, deoarece determina costul capitalului si are influenta asupra
politicii de investitii, afectndu-i rentabilitatea.
Sursele de finantare trebuie adaptate naturii activelor pe care le
finanteaza: resursele utilizate pentru finantarea unui activ imobilizat trebuie sa
poata ramne investite n ntreprindere o durata cel putin egala cu durata de viata
a acestuia. Exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizata cu lichiditatea activelor
finantate, adica imobilizarile trebuie finantate din capitaluri stabile (permanente),
iar activul circulant trebuie finantat din datoriile de exploatare. Numai n aceste
conditii poate fi vorba de o structura financiara echilibrata care poate asigura
independenta financiara a ntreprinderii.
n gestiunea financiara se utilizeaza att notiunea de structura financiara
ct si cea de structura a capitalului, cu precizarea ca structura financiara
desemneaza compozitia pasivului bilantului financiar, n timp ce structura
capitalului arata compozitia finantarii ntreprinderii pe termen lung: actiuni
(ordinare, privilegiate), obligatiuni (ordinare, convertibile), mprumuturi bancare.
n privinta unor structuri financiare ideale sau acceptabile exista cteva
principii esentiale de care trebuie sa se tina seama n gestiunea financiara, printre
care amintim:
1) Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie sa fie finantate din datorii pe
termen scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finantate
tranzitoriu din asemenea datorii.
2) Finantarea activelor stabile prin ndatorarea pe termen mediu si lung este
admisa cu conditia ca aceasta sa nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile
permanente si sa poata fi rambursata progresiv prin autofinantare, pna
ntreprinderea ajunge la autonomie financiara (finantarea din capitaluri proprii).
Structura finantarii reflectata prin ratele de structura a pasivului, care n
optica bilantului financiar grupeaza posturile dupa criteriul scadentei, vizeaza
raportul ntre capitalurile proprii (C) si datorii (D), pasivul fiind egal cu suma:
Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii (D),
n care:
D = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an):
Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt.
Raportul dintre datoriile totale (D) si capitalurile proprii (C) exprima rata
ndatorarii globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar si prezinta
importanta att pentru manageri ct si pentru creditori, deoarece reflecta, pe de o
parte, gradul de independenta financiara si, pe de alta parte, posibilitatea
ntreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi mprumuturi).
Definirea structurii financiare implica si determinarea raportului ntre
fondurile pe termen lung (capitalurile permanente) si fondurile pe termen scurt
(datoriile sub 1 an), care depinde de natura activelor ntreprinderii, sursele
permanente de finantare trebuind astfel structurate nct sa maximizeze valoarea
ntreprinderii (capitalurile proprii).
Autonomia financiara reprezinta aptitudinea ntreprinderii de a face fata
angajamentelor financiare, aceasta masurndu-se cu ajutorul unor rate care
exprima gradul de ndatorare si gradul de lichiditate-solvabilitate. Acesta
autonomie este amenintata de existenta unei structuri financiare inadecvate, prin
raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate conduce la ncetarea de plati sau la
pierderea controlului de catre actionari.
Autonomia financiara poate fi estimata prin intermediul mai multor rate:
1) Rata ndatorarii globale: Rg = 0,5 exprima dependenta
ntreprinderii de diversi creditori, precum si sansele de rambursare a datoriilor.
a) Levierul financiar: depinde de structura finantarii, cu
efecte asupra ratei rentabilitatii capitalurilor proprii, fiind un indicator de risc
financiar n corelatie cu randamentul activelor si rata dobnzii.
b) Rata autonomiei financiare: Raf = >1, fiind n relatie
inversa cu levierul financiar (Raf = 1/LF).
c) Rata ndatorarii la termen: >1 exprima dependenta
fata de creditori si este afectata de inflatie.
2) Capacitatea de ndatorare: 0,5 exprima
posibilitatile de ndatorare ale ntreprinderii.
3) Capacitatea de rambursare: 0,25 exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale.
De exemplu, ratele de autonomie financiara calculate pe baza bilantului
sunt prezentate n Tabelul 28:
Aplicatia 26: Ratele de finantare (autonomia financiara)
Tabelul 28
Nr. Rate de finantare Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata ndatorarii globale (Rg =
D/Pasiv)
0,354 0,327 - 0,027 92,37
2. Levierul financiar (LF = D/C) 0,5492 0,4871 -0,0621 88,70
3. Rata autonomiei financiare (Raf
= C/D)
1,82 2,05 + 0,23 112,6
4. Rata ndatorarii la termen (Rt
=Dt.lg/C)
0,02 0,20 + 0,18 1000
5. Capacitatea de ndatorare (C =
C/Cp)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
6. Capacitatea de rambursare (Cr =
CAF/D)
0,160 0,152 - 0,08 95,0
Din datele Tabelului 28 se constata urmatoarele:
1. Rata ndatorarii globale sub 0,5 si n scadere arata reducerea ponderii datoriilor
si cresterea ponderii capitalurilor proprii n structura finantarii.
2. Reducerea levierului financiar reflecta scaderea gradului de ndatorare ca
urmare a cresterii ponderii capitalurilor proprii, avnd ca efect cresterea gradului
de autonomie financiara la valori supraunitare.
3. Cresterea ratei de ndatorare la termen de peste 10 ori a fost consecinta
cresterii mai rapide a datoriilor cu scadenta peste 1 an comparativ cu capitalurile
proprii.
4. Reducerea capacitatii de ndatorare, care se mentine superioara valorii de 0,5,
arata tendinta de reducere a ponderii capitalurilor proprii n capitalul permanent.
5. Reducerea capacitatii de rambursare a datoriilor din capacitatea de
autofinantare este consecinta cresterii mai rapide a datoriilor comparativ cu CAF.
3.4.3. Analiza ratelor de rotatie a posturilor de bilant
n masura n care ratele de structura si de sinteza ale bilantului vizeaza
posturile la un moment dat, acestea au un caracter static. nsa gestiunea
financiara pe termen scurt necesita informatii pentru aprecierea echilibrului
financiar si a lichiditatii ntreprinderii n dinamica, ceea ce impune determinarea
unor rate de rotatie a posturilor de bilant.
Ratele de rotatie furnizeaza indicatii dinamice deoarece permit sa se
introduca o dimensiune temporala n analiza bilantului, prin evidentierea ritmului
de rennoire a unor componente ale acestuia.
n acest scop, se compara elemente statice de patrimoniu din bilant cu
indicatori din contul de rezultat care exprima fluxuri caracteristice ale activitatii
de exploatare cum ar fi cifra de afaceri (CA), din care rezulta ritmul de rennoire
a postului din activul sau pasivului bilantului financiar.
Ratele astfel determinate caracterizeaza unul dintre cei mai sintetici
indicatori de eficienta, viteza de rotatie a posturilor de bilant, prin intermediul
numarului de rotatii (N) si al duratei unei rotatii (D). ntre aceste rate exista o
relatie inversa: cresterea numarului de rotatii antreneaza reducerea duratei unei
rotatii, ceea ce reflecta acelasi lucru: accelerarea vitezei de rotatie.
Principalele rate de rotatie a posturilor de bilant sunt urmatoarele:
1) Numarul de rotatii ale activelor: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
2) Numarul de rotatii ale capitalurilor proprii: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
3) Numarul de rotatii ale activelor circulante: ,
n care:
Ponderea activelor circulante n activ (gradul de lichiditate);
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
4) Numarul de rotatii ale stocurilor: (rotatii),
n care:
Sm = Stocul mediu = ;
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
5) Numarul de rotatii ale creantelor: (rotatii);
Durata (termenul) de recuperare a creantelor: (zile);
6) Numarul de rotatii ale furnizorilor: (rotatii);
Durata (termenul) de plata a furnizorilor: (zile).
Numarul de rotatii (N) al unui post de bilant compara un flux de activitate
(vnzari, aprovizionari-cumparari) cu elemente de patrimoniu (activul total,
activul circulant, capitalul total, capitalul propriu) ncredintate ntreprinderii,
indicnd intensitatea cu care este valorificat patrimoniul ntreprinderii.
Durata n zile (luni, ani) a unei rotatii (D), n relatie inversa cu numarul de
rotatii, reflecta rapiditatea unei ncasari (plati): un decalaj ntre termenul de
recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor poate fi benefic pe
termen scurt, crescnd lichiditatile ntreprinderii.
Calculul ratelor de rotatie pe baza bilantului (Tabelul 14) si a contului de
rezultat (Tabelul 1) conduce la rezultatele din Tabelul 29:
Aplicatia 27: Ratele de rotatie a posturilor de bilant
Tabelul 29
Numarul de rotatii Exercitiul financiar Durata unei rotatii Exercitiul financiar
Preced. Curent (zile) Preced. Curent
1.Nr.rotatii active 0,802 0,816 Durata unei rotatii (Da) 448,87 441,17
(Na)
2.Nr.rot. cap.proprii
(Nc)
1,256 1,224 Durata unei rotatii (Dc) 286,62 294,12
3.Nr.rot. active
circ(Nac)
1,618 1,519 Durata unei rotatii
(Dac)
222,49 236,99
44.Nr.rotatii stocuri
(Ns)
3,769 6,418 Durata unei rotatii (Ds) 95,51 56,09
5.Nr.rotatii creante
(Ncr)
2,969 2,004 Term.recup.creante
(Dcr)
121,25 179,64
6.Nr.rotatii furnizori
(Nf)
4,519 4,149 Term.plata furnizori
(Df)
79,65 86,75
Din datele Tabelului 29 se constata urmatoarele:
1. Numarul de rotatii ale posturilor de bilant au cunoscut modificari, avnd valori
supraunitare, cu exceptia activelor totale, la care se nregistreaza si durate de
rotatie ce depasesc 1 an.
2. Viteza de rotatie a posturilor de bilant nregistreaza o ncetinire, cu exceptia
stocurilor, la care numarul de rotatii a crescut si durata unei rotatii a scazut.
3. Termenul de recuperare a creantelor este superior termenului de plata a
furnizorilor , ambele durate nregistrnd cresteri diferite, care au majorat
decalajul ntre ncasari si plati de la 42 zile la 93 zile.
Factorii care contribuie la modificarea vitezei de rotatie trebuie
identificati pe faze ale exploatarii: aprovizionare, productie, desfacere si vizeaza
diminuarea stocurilor, accelerarea vitezei de rotatie a acestor stocuri, scurtarea
duratei ciclului de productie, reducerea termenului de recuperare a creantelor, s.a.
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
Ratele de structura a activului si pasivului bilantului, ratele de finantare si
de structura a finantarii, precum si ratele de rotatie determinate prin analiza
interna a bilantului n directie verticala, orizontala si combinata cu elemente ale
contului de rezultat permit sa se calculeze o "baterie "de rate de rentabilitate,
care servesc la evaluarea performantelor ntreprinderii ntr-o viziune dinamica.
Aprecierea performantelor implica luarea n considerare a unor aspecte
ale activitatii ntreprinderii n strnsa legatura cu rezultatele globale si partiale.
Diagnosticul financiar permite aprecierea performantelor dezvoltnd trei
puncte de vedere caracteristice:
1) El impune o viziune partiala a performantelor. Eficacitatea ntreprinderii poate
fi apreciata diferit prin criterii analitice.
2) Analiza financiara abordeaza performantele pe baza unor criterii monetare de
masurare si evaluare.
3) Aprecierea financiara a performantelor se realizeaza din punct de vedere
sintetic si global, printr- o viziune de ansamblu a rezultatelor.
n final, diagnosticul financiar va permite evaluarea ntreprinderii n
functie de rentabilitate si de gradul de risc aferent.
Rentabilitatea constituie capacitatea unui capital investit sau plasat de a
asigura venituri exprimate n termeni financiari, aceasta fiind evaluata n marimi
absolute (prin marje) si n marimi relative (prin rate).
Ratele de rentabilitate rezulta din confruntarea unui indicator de rezultat
(EBE, Rexp, Rbrut, Rnet), cu un indicator referitor la fluxul global de activitate
(CA), sau la mijloacele utilizate pentru obtinerea rezultatului considerat (capital
economic, capital propriu, costuri). De aici rezulta gruparea uzuala a ratelor de
rentabilitae n doua categorii: rate de marja si rate de randament si rentabilitate.
A. Ratele de marja permit aprecierea "eficacitatii" ntreprinderii n activitatea
comerciala, exprimnd profitabilitatea acesteia n raport cu:
1) Exploatarea, prin intermediul rapoartelor:
; ; .
2) Activitatea globala, prin intermediul rapoartelor:
; (rata marjei nete).
B. Ratele de randament si de rentabilitate se pot grupa n doua categorii:
1) Rate de randament care raporteaza un indicator de rezultat la o evaluare a
capitalului economic pus n opera de ntreprindere. Apare astfel notiunea de
rentabilitate economica, care exprima capacitatea activului economic (activ
imobilizat brut + NFRE) de a degaja un surplus si de a asigura remunerarea
aportorilor de fonduri - actionari si creditori - care asigura finantarea.
a) O prima varianta: ,
care este o rata de rentabilitate economica bruta ce permite aprecierea
performantei exploatarii (industriala si comerciala) si faciliteaza comparatii
intrasectoriale.
Evolutia n timp a acestei rate arata cresterea, stagnarea sau scaderea
eficacitatii ntreprinderii, fara a fi afectata de fiscalitate, amortizare si
provizioane.
b) n lipsa unor date suficient de precise se poate utiliza: .
Acest raport poate fi introdus ntr-un lant de rate echivalent cu notiunea
de ROA (return on assets), care este o rata a rentabilitatii investitiilor:
c) = = Re
2
S
Rex,
,
n care:
= Ponderea rezultatului exploatarii n excedentul brut.
Randamentul economic al activelor (Re
3
) poate fi exprimat prin lantul:
,
n care:
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
Na = Numarul de rotatii ale activului bilantului;
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului.
De exemplu, ratele de rentabilitate economica se prezinta n Tabelul 30:
Aplicatia 28: Ratele de rentabilitate economica
Tabelul 30
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Marja comerciala (Mc) 307279 783650 476371 155,0
2. Cifra de afaceri (CA) 535016030 783517354 248501324 146,4
3. R
1
= Mc/CA (1/2) (%) 0,0574 0,100 0,0426 174,2
4. Excedentul brut din
exploatare (EBE)
116166818 149859165 33692347 129,0
5. R
2
= EBE/CA (4/2) (%) 21,71 19,12 - 2,59 88,08
6. Rezultatul din exploatare
(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,8
7. R
3
= Rexp/CA (7/2) (%) 19,25 12,07 - 7,18 62,71
8. Capacitatea de
autofinantare (CAF)
37814451 47778944 9964493 126,3
9. R
4
= CAF/CA (8/2) (%) 7,06 6,10 - 0,96 86,4
10. Rezultatul net (Rnet) 40667697 51384049 10716352 126,3
11. R
5
= Rnet/CA (10/2) (%) 7,60 6,56 - 1,04 86,31
12. Activ imobilizat brut
(Aibr)
507943668 685507354 177563686 134,9
13. Necesar fond rulment de
expl. (NFRE)
181114919 422244310 241129391 233,1
14. Re
1
= EBE/(Ai
br+NFRE)[4/(12+13)]
16,86 13,53 - 3,33 80,25
15. Total activ brut (Abr) 840408690 1202789029 362380339 143,1
16. Re
2
= EBE/Abr(4/15) (%) 13,82 12,46 - 1,36 90,16
17. Re
3
= Rexp/Abr (6/15)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
18. Ponderea rez. expl.n EBE
(S
Rexp
= 6/4)
0,8867 0,6313 - 0,2554 71,19
19. Re
3
= Re
2
* S
Rexp
(16*18)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
20. Rata rentabilitatii
veniturilor: Rv = 6/2
19,25 12,07 - 7,18 62,71
21. Nr. rotatii active: Na =
2/15
0,6366 0,6514 0,0148 102,3
22. Active circulante (Ac) 332465022 517281675 184816653 155,6
23. Nr. rotatii active circulante:
Nac = 2/21
1,6092 1,5147 - 0,0945 94,12
24. Pondere active circulante:
Sac = 21/15
0,3956 0,4300 0,0344 108,7
25. Re
3
= Rv * Na (20*21)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
26. Re
3
= Rv* Nac* Sac
(20*23*24) (%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
Din datele Tabelului 30 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Ratele de marja privind exploatarea (R
1
- R
3
) au cunoscut reduceri, cu
exceptia ratei marjei comerciale (R
1
), care a crescut cu 74,2 %, ca urmare a
decalajelor dintre ritmurile de crestere a factorilor ce determina rapoartele
respective.
2. Ratele de marja privind activitatea globala (R
4
- R
5
) s-au redus corespunzator
dinamicii factorilor de influenta luati n calcul.
3. Ratele de randament economic al activelor s-au redus toate, n proportii
diferite, dupa cum urmeaza:
4. Re
1
(EBE/Ai brut + NFRE) cu valoarea cea mai mare, a scazut cu 19,75 %,
cresterea EBE fiind inferioara cresterii activului economic.
5. Re
2
(EBE/Activ brut) a scazut cu 9,84 % datorita cresterii mai lente a EBE n
raport cu activul brut (29 < 43,1 %).
6. Re
3
(Rexp/Abrut) s-a redus cu 35,84 % datorita reducerii rezultatului din
exploatare cu 8,2 %, n conditiile cresterii activului brut cu 43 %.
Aceste evolutii individuale ale ratelor de marja si de randament se reflecta
n continuare n evolutia indicilor agregati ce caracterizeaza eficienta generala a
utilizarii activelor prin ratele de rentabilitate si ratele de randament determinate
pe baza lantului de rate:
Reducerea randamentului economic al activelor (Re
3
) s-a datorat
reducerii ponderii rezultatului din exploatare n excedentul brut (S
Rexp
), scaderii
rentabilitatii veniturilor (Rv), reducerii vitezei de rotatie a activelor circulante
(Nac) n conditiile cresterii ponderii activelor circulante n activ (Sac).
n urma analizei ratelor de rentabilitate economica prin ratele de marja si
de randament se pot desprindse factorii care au efect favorabil asupra acestora,
din care pot rezulta politici comerciale cu efect favorabil asupra randamentului
economic, cum ar fi: politica privind calitatea produselor cu profitabilitate mare,
ca urmare a unor preturi mari, dar cu o viteza de rotatie mica, sau politica unor
preturi mici, cu profitabilitate redusa, dar cu o viteza de rotatie accelerata.
La acestea se poate adauga efectul benefic al cresterii ponderii activelor
circulante n activul bilantului, care reflecta aportul favorabil al cresterii gradului
de lichiditate al activelor asuzpra cresterii randamentului economoc al activelor,
respectiv asupra ratei rentabilitatii economice..
2) Ratele de rentabilitate financiara exprima capacitatea capitalurilor proprii de a
crea un surplus, dupa remunerarea capitalurilor mprumutate, care va permite
remunerarea capitalurilor actionarilor (dividende) si autofinantarea
ntreprinderii.
Indicatorul cel mai sintetic al ratei rentabilitatii financiare (Rf) rezulta din
raportul dintre rezultatul exercitiului si capitalurile proprii:
(%)
Raportul ofera o informatie privind rata de remunerare a investitiilor
realizate de actionarii care au constituit initial capitalul ntreprinderii sau au lasat
n rezerva o parte din beneficii.
Rezultatul exercitiului brut sau net permite determinarea ratei
rentabilitatii financiare nete (Rfn) n functie de rata rentabilitatii brute (Rfbr):
= Rfbr (1 - i),
n care:
i = cota de impozit.
Rata rentabilitatii financiare nete corespunde notiunii de ROE.(return on
equity) utilizata n terminologia anglo-saxona.
Un nivel ridicat al rentabilitatii capitalurilor proprii i permite
nteprinderii sa gaseasca noi capitaluri pe piata financiara pentru a-si finanta
cresterea. Daca aceasta rata este mica si inferioara ratelor pietei, ntreprinderea va
avea dificultati n atragerea de capitaluri.
Un nivel ridicat al ratei rentabilitatii financiare nu este totdeauna
favorabil, deoarece el poate fi consecinta unor capitaluri proprii prea slabe si a
unui nivel de risc ridicat, ceea ce poate fi pus n evidenta prin calculul ratei
rentabilitatii capitalurilor permanente (durabile) (Rcp):

Rezultatul care permite remunerarea capitalurilor permanente cuprinde
cel putin rezultatul net si dobnzile dupa impozit, cheltuielile financiare fiind
deductibile din rezultatul brut, rata capitalurilor permanente (Rcp) fiind egala cu:

Pentru stabilirea factorilor de crestere a ratei rentabilitatii financiare (a
capitalurilor proprii), se recurge la urmatorul lant de rate:
,
n care:
Rv = Profitabilitatea cifrei de afaceri (marja neta sau rata rentabilitatii
veniturilor);
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul total.

n care:
= Levierul financiar (rata ndatorarii).
n final, rata rentabilitatii financiare devine egala cu produsul:
Rf = Rv Nac Sac(1 + LF).
Asa se explica de ce o marja neta (Rv) mica, cum este n cazul marilor
unitati, poate conduce la o rentabilitate financiara buna, daca activele circulante
se "rotesc" rapid (stocuri mici, fara creante), daca creste gradul de lichiditate al
activului (Sac) si daca capitalurile proprii sunt relativ slabe (folosesc investitii
prin leasing si au credite-furnizori mari). Aceasta are ca efect cresterea ratei
ndatorarii, respectiv a levierului financiar (LF), ceea ce poate orienta
ntreprinderea n deciziile strategice de finantare referitoare la raportul capitaluri
proprii/datorii, n functie de randamentul economic al activelor si de rata
dobnzii.
Efectul cresterii levierului financiar (ratei ndatorarii) poate fi favorabil
dar si riscant, n egala masura, de acest efect fiind legat riscul financiar ce
decurge din costul capitalului (propriu sau mprumutat) care asigura finantarea.
Diferenta dintre costul capitalurilor proprii si costul capitalurilor
mprumutate consta n faptul ca primele sunt remunerate numai daca
ntreprinderea realizeaza un beneficiu net contabil, n timp ce capitalurile
mprumutate trebuie remunerate indiferent de situatie (beneficiu sau pierdere). n
acest caz, cheltuielile financiare ce includ dobnzile la imprumuturi pot diminua
capacitatea de autofinantare pna la insolvabilitate, acesta fiind riscul financiar.
Riscul financiar este evaluat prin mecanismul efectului de levier, care
rezulta din diferenta dintre rata rentabilitatii economice (Re) si rata rentabilitatii
financiare (Rf), ca efect al ndatorarii ntreprinderii.
Din relatia: ,
se deduce:
Rexp = Re (C+D), care se introduce n relatia de calcul a rentabilitatii financiare:
,
n care, veniturile financiare (Vfin) si rezultatul extraordinar (Rextr) nefiind
legate de exploatare, se pot exclude din calcul, rentabilitatea financiara fiind
egala cu:
,
n care:
d = Rata dobnzii;
= levierul financiar
n final, rezulta rata rentabilitatii financiare din egalitatea:
Rf = Re + LF(Re - d),
Din relatia de mai sus poate fi dedusa egalitatea:
Rf - Re = LF (Re - d) = ELF
n care:
LF (Re - d) = ELF = Efectul de levier financiar
Efectul de levier financiar astfel calculat, trebuie verificat de egalitatile:
ELF = Rf - Re = (Re - d) LF
Se constata ca efectul de levier financiar este cu att mai mare, cu ct
diferenta dintre rentabilitatea economica (randamentul activelor) si rata de
ndatorare (levierul financiar) este mai mare. n privinta efectului ndatorarii prin
mecanismul efectului levierului financiar pot fi mentionate urmatoarele cazuri:
a) ndatorarea nu are nici un efect (ELF = 0), n cazul n care rentabilitatea
economica este egala cu rata dobnzii (Re = d) si, n consecinta, rentabilitatea
financiara este egala cu rentabilitatea economica (Rf = Re).
b) Recurgerea la ndatorare permite amelioararea rentabilitatii financiare printr-
un efect de levier pozitiv (ELF > 0) n masura n care rentabilitatea economica
este superioara ratei dobnzii (Re > d) si, n consecinta, rentabilitatea financiara
este superioara rentabilitatii economice (Rf > Re).
c) Efectul de levier devine negativ (ELF < 0) sau de "maciuca" n cazul n care
rentabilitatea economica este inferioara ratei dobnzii (Re < d), ceea ce reduce
rentabilitatea financiara fata de cea economica (Rf < Re).
n consens cu valorile pozitive sau negative ale efectului levierului
financiar, se determina indicele levierului financiar ( ) ale carui valori
indica urmatoarele situatii privind recurgerea la ndatorare:
a) ntreprinderea se poate ndatora daca I
LF
> 1, deoarece ndatorarea i
potenteaza gradul de rentabilitate a capitalurilor proprii.
Utilizarea ndatorarii trebuie totusi facuta cu prudenta, deoarece aceasta
limiteaza independenta financiara a ntreprinderii, i reduce posibilitatile
suplimentare de ndatorare n perioada de criza si i creste volatilitatea
rezultatelor si a rentabilitatii capitalurilor proprii la variatiile volumului de
activitate n raport cu valorile critice (pragul de rentabilitate).
b) ntreprinderea este supusa riscului de insolvabilitate daca I
LF
< 1, efectul
negativ al ndatorarii fiind consecinta unui randament economic al activelor
insuficient pentru acoperirea ratei dobnzii.
c) Absenta ndatorarii prin finantarea exclusiva din capitaluri proprii, cnd I
LF
=
1, are ca efect egalitatea dintre rentabilitatea financiara si rentabilitatea
economica, ceea ce elimina riscul financiar.
n legatura cu efectul de levier se impun urmatoarele precizari de care
trebuie sa se tina seama n calculele analitice:
a) Efectul de levier trebuie sa se exprime mai frecvent dupa impozitare, ratele
nete de rentabilitate (economica, financiara) trebuind calculate dupa deducerea
impozitului pe profit, n cota i:

Efectul de levier net trebuie determinat pe baza efectului de levier brut
corectat cu cota de impozit (i):
ELFnet = ELFbr(1 - i) = Rfn - Ren
De exemplu,din bilantul si contul de profit si pierderi rezulta ratele de
rentabilitate financiara din Tabelul 31:
Aplicatia 29: Ratele de rentabilitate financiara - efectul de levier
Tabelul 31
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Rezultatul din
exploatare(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,85
2. Cheltuielile financiare
(Chfin)
55308696 30959596 -24349100 56,0
3. Capitalul propriu (C)(Activ -
Datorii)
430271126 645338458 215067332 150,0
4. Rata
rentab.fin.brute(Rfbr)[(1-
2)/3] -%
11,08 9,86 - 1,22 88,9
5. Rezultatul brut al
exercitiului (Rexbr)
50795774 69289398 18493624 136,4
6. Capitalurile permanente
(Cp)
434328633 768048262 333719629 176,8
7. Rata rentab.cap.perm. (Rcp)
(5/6) - %
11,70 9,02 - 2,68 77,1
8. Activul total net (A) 666599134 959678348 293079214 143,9
9. Rata rentabilit. econ.(Rebr)
(1/8) - %
15,45 9,86 - 5,59 63,8
10. Datoriile totale (D) 236328008 314339890 78011882 133,0
11. Levierul financiar (LF)
(10/3)
0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
12. Rata dobnzii (d) (2/10) 23,40 9,86 - 13,54 42,1
13. Impozitul pe profit (I) 10128077 17905349 7777272 176,8
14. Cota procentuala (i) (13/5) -
%
19,94 25,84 + 5,90 129,6
15. Efect levier
financ.br(ELFbr)(4 - 9)-%
- 4,37 0 + 4,37 -
16. Efect levier fin.br. ELFbr =
LF(Re - d)
- 4,37 0 + 4,37 -
17. Rata rentab.fin.nete (Rfn)
[4*(1-i)] - %
8,87 7,31 -1,56 82,4
18. Rata
rentab.econ.nete(Ren)[9*(1-
i)]-%
12,37 7,31 - 5,06 59,1
19. Efect levier financ.net(ELFn)
(17-18)%
- 3,50 0 + 3,50 -
20. Efect levier fin.net
(ELFn)[16*(1-i)]- %
- 3,50 0 + 3,50 -
Din datele Tabelului 31 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Rata rentabilitatii financiare (att a capitalurilor proprii ct si a capitalurilor
permanente) s-a redus, ca urmare a dinamicii inferioare a rezultatului din
exploatare si, respectiv, a rezultatului brut comparativ cu capitalurile proprii si
capitalurile permanente.
2. Reducerea randamentului economic al activelor s-a datorat reducerii
rezultatului din exploatare n conditiile cresterii activului net total.
3. Rata rentabilitatii financiare a fost inferioara randamentului activelor n
exercitiul precedent, efectul de maciuca al ndatorarii, diminund-o
corespunzator diferentei dintre randamentul economic si rata dobnzii
(cheltuielilor financiare).
4. Reducerea levierului financiar concomitent cu reducerea ratei cheltuielilor
financiare pna la nivelul randamentului economic (9,86%) n exercitiul curent a
redus la zero efectul levierului financiar; ca urmare, rata rentabilitatii financiare a
ajuns egala cu randamentul activelor.
Recurgerea la efectul de levier este o practica ncurajata de tratamentul
fiscal, mult mai sever fata de beneficiile conservate si de dividende (putin sau
deloc deductibile din impozitul ntreprinderii) dect fata de dobnzile la datorii
(totdeauna deductibile din impozit).
n concluzie, riscul financiar decurge din utilizarea ndatorarii, fiind legat
de structura financiara (a pasivului) si creste odata cu gradul de ndatorare. De
aceea, studiul riscului legat de ndatorare trebuie aprofundat prin analiza
solvabilitatii si lichiditatii ntreprinderii, direct afectate de prezenta datoriilor n
cadrul resurselor de finantare a activitatii curente.
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
Efectul de levier financiar (ELF) exprima efectul ndatorarii asupra
rentabilitatii capitalurilor proprii, care poate nsemna si riscul ntreprinderii
ndatorate de a nu putea face fata angajamentelor, afectndu-i solvabilitatea.
Solvabilitatea constituie aptitudinea ntreprinderii de a face fata
scadentelor pe termen lung si mediu si depinde de marimea datoriilor cu
asemenea scadente si de cheltuielile financiare (costul ndatorarii).
Solvabilitatea reprezinta un obiectiv prioritar al ntreprinzatorului care
doreste sa-si pastreze autonomia financiara si flexibilitatea gestiunii si ea rezulta
din echilibrul dintre fluxurile de ncasari si fluxurile de plati, dar si dintr-un fond
de rulment net pozitiv, ceea ce rezulta dintr-o buna adecvare ntre necesarul de
finantare pe termen lung (n active corporale si financiare) si resursele de
finantare cu caracter permanent (capitalurile proprii si ndatorarea la termen).
Solvabilitatea se defineste mai ales n perspectiva unei lichidari a
ntreprinderii, daca se afla n ncetare de plata ca urmare a lipsei de lichiditate a
bilantului. n acest sens, ntreprinderea este solvabila n masura n care activul
real este suficient pentru a-i permite plata tuturor datoriilor.
Mentinerea solvabilitatii este conditionata de sincronizarea ritmului
ncasarilor de fonduri legate de transformarea n moneda a activelor ajunse la
maturitate si ritmul platilor imperative legate de lichidarea datoriilor ajunse la
scadenta. n acest sens, o prima apreciere a solvabilitatii se realizeaza prin
compararea ntre lichiditatea activului si exigibilitatea pasivului, respectiv a
activelor totale cu datoriile totale, din care rezulta:
1) Activul net contabil: ANC = Activ total - Datorii totale, care exprima marimea
capitalurilor proprii.
n aprecierea solvabilitatii se mai utilizeaza o serie de rate din structura
pasivului ce caracterizeaza ndatorarea si autonomia financiara a ntreprinderii:
2) Rata solvabilitatii patrimoniale: , care exprima
ponderea capitalului propriu n pasiv, a carei valoare minima trebuie sa se situeze
ntre 0,3 - 0,5. Valorile mai mari de 0,5 reflecta o situatie normala.
3) Rata solvabilitatii generale: ,
n care:
= Gradul de autonomie financiara (inversul levierului financiar, LF).
Creditorii sunt interesati ntr-o valoare ct mai mare a raportului, garantia
lor fiind constituita din activul ntreprinderii, n conditiile unui activ net pozitiv.
4) Exista si alte variante de calcul privind rata solvabilitatii generale:
a) ;
b) .
5) Rata ndatorarii totale: = LF
6) Rata ndatorarii pe termen lung:
Aceasta rata exprima dependenta de creditorii pe termen lung, este majorata de
inflatie, fiind un indicator de risc direct proportional cu valoarea ei si cu gradul
de variabilitate beneficiilor. Variaza de la un sector de activitate la altul.
7) Capacitatea de ndatorare: , care depinde de
structura financiara si arata posibilitati de ndatorare crescute pentru valori 0,5.
8) Capacitatea de rambursare: , care exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale si completeaza rata de ndatorare,
valoarea minima de 0,25 fiind acceptabila.
9) Rata cheltuielilor financiare: , care
exprima indirect solvabilitatea, prin ponderea cheltuielilor financiare n rezultatul
exploatarii, trebuind sa fie ct mai mica pentru a evita riscul de non-plata.
O varianta a acestei rate se obtine prin raportul:
10) , care nu trebuie sa depaseasca
3 %, ceea ce face ntreprinderea vulnerabila si o expune riscului de
insolvabilitate.
Pentru ca ntreprinderea sa fie ntr-o situatie satisfacatoare, nu este
suficient ca ea sa-si poata achita datoriile (sa fie solvabila), ci trebuie sa le poata
achita la scadenta convenita.
ntreprinderea poate fi solvabila, avnd un activ total superior datoriilor
(situatie neta pozitiva), dar sa nu posede suficiente lichiditati pentru a respecta
scadentele, ceea ce impune analiza separata a lichiditatii sale.
Daca solvabilitatea vizeaza aptitudinea ntreprinderii de a-si regla
datoriile pe termen mediu si lung si ofera o informatie partiala asupra lichiditatii
pe termen scurt, gradul de lichiditate exprima calitatea echilibrului financiar al
ntreprinderii pe termen scurt.
Lichiditatea masoara aptitudinea ntreprinderii de a face fata obligatiilor
pe termen scurt si reflecta capacitatea de a transforma rapid activele circulante n
disponibilitati (bani). O ntreprindere este "lichida" cnd resursele degajate de
operatiunile curente ale exercitiului i furnizeaza suficiente disponibilitati pentru
a face fata scadentelor pe termen scurt.
Notiunea de lichiditate poate viza bilantul si activele acestuia: lichiditatea
bilantului se refera la faptul ca activele sub 1 an sunt superioare datoriilor sub 1
an, ceea ce fereste ntreprinderea de faliment pe termen scurt. Ea rezulta din
comparatia ntre activele "lichide" si pasivul exigibil, ceea ce se reflecta n:
1) Fondul de rulment financiar: FRF = Active circulante - Datorii curente(< 1
an).
Lichiditatea activelor presupune posibilitatea de a le schimba rapid contra
moneda, gradul de lichiditate generala fiind masurat prin:
2) Rata lichiditatii generale: , care exprima gradul de
lichiditate potentiala (echilibrul financiar pe termen scurt) si variaza dupa
sectorul economic: este subunitar n sectorul de distributie si aproape 2 n
sectoarele industriale cu ciclu lung.
Valoarea acestei rate trebuie comparata cu ntreprinderi similare si ea
depinde de viteza de rotatie a stocurilor si a datoriilor pe termen scurt.
Valorile supraunitare ale ratei arata o lichiditate satisfacatoare, n caz
contrar, lipsa de lichiditati, ca urmare a unui fond de rulment negativ, poate
conduce la ncetare de plati, ceea ce echivaleaza cu riscul de faliment sau de
insolvabilitate.
Insuficienta de lichiditati are consecinte att pentru ntreprindere
(limitarea dezvoltarii), ct si pentru creditori (ntrzieri de plata a dobnzilor, de
rambursari, pierderi de creante), precum si pentru clienti (modificarea conditiilor
de credit).
Notiunea de lichiditate comporta mai multe grade, dupa cum urmeaza:
3) Rata lichiditatii reduse: , care reflecta
capacitatea de rambursare a datoriilor pe termen scurt, valoarea optima peste 0,5
confirma o lichiditate normala.
4) Rata lichiditatii immediate (rapide): , numita
rata de trezorerie, sau Testul acid, a carei valoare minima de 0,2 - 0,3 reflecta o
garantie de lichiditate satisfacatoare.
De exemplu, ratele de solvabilitate - lichiditate calculate pe baza datelor
din bilant sunt expuse n Tabelul 32, din care se desprind urmatoarele concluzii:
1. Activul net contabil pozitiv (ANC) si n crestere arata existenta solvabilitatii
necesare acoperirii datoriilor din activele nete, ceea ce confirma cresterea
capitalurilor proprii cu 50 %.
2. Ratele de solvabilitate patrimoniala (Rsp) si generala (Rsg) confirma acelasi
lucru, avnd valori peste limitele admisibile, ceea ce reflecta un bun echilibru
financiar pe termen lung.
3. Fac exceptie capacitatea de rambursare a datoriilor (Cr) si rata cheltuielilor
financiare (Rcf
1
) n perioada precedenta, care nu sunt situate n limite normale.
4. Urmare unui fond de rulment financiar pozitiv, ratele de lichiditate generala
(Rlg) si redusa (Rlr) - n perioada curenta - sunt supraunitare, n timp ce ratele de
lichiditate rapida (Rli) sunt subunitare si n scadere, ceea ce reflecta dificultati n
trezoreria imediata.
Aplicatia 30: Calculul ratelor de solvabilitate - lichiditate
Tabelul 32
Nr. Rate de solvabilitate -
lichiditate
Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Ratele de solvabilitate
1. ANC = Activ - Datorii (>
0)
430271126 645338458 215067332 150,0
2. Rsp = Capital
propriu/Pasiv (> 0,5)
0,64 0,67 + 0,03 104,7
3 Rsg = Activ/Datorii totale
(> 1)
2,82 3,05 + 0,23 108,2
4. Rsg
1
= C/D pe termen lung
(> 1)
50,13 5,00 - 45,13 9,98
5. Rsg
2
= CAF/D pe termen
lung
4,45 3,74 - 0,71 84,05
6. Rd = D/C (LF) 0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
7. Rdtl = Datorii pe term.lg
/C
0,02 0,20 + 0,18 1000
8. Cd = C/Cpermanent (>
0,5)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
9. Cr = CAF/D (> 0,25) 0,160 0,152 - 0,008 93,75
10. Rcf = Chfin/Rexp 0,54 0,32 - 0,22 59,26
11. Rcf
1
= Chfin/CA (< 0,03) 0,10 0,04 - 0,06 40,0
II. Ratele de lichiditate
1. FRF = Acirc - D pe
term.sc. (> 0)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Rlg = Acirc/D pe
term.scurt (> 1)
1,43 2,70 + 1,27 188,81
3. Rlr = (Acirc - Stocuri)/D
pe term sc.
0,83 2,12 + 1,29 255,42
4. Rli = Disponib./D term
scurt (> 0,2)
0,037 0,015 - 0,022 40,55
Reglementarile romnesti impun ntocmirea Notei Explicative 9 "Exemple
de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari", document
prezentat sistematic n cadrul situatiilor financiare anuale, care cuprinde o sinteza
a ratelor de bilant cu urmatoarea baterie de indicatori:
I. Indicatori de lichiditate:
1) Lichiditatea generala:
2) Lichiditatea imediata:
II. Indicatori de risc:
1) Gradul de ndatorare:
2) Acoperirea dobnzilor:
III. Indicatori de activitate:
1) Viteza de rotatie a stocurilor:
2) Numarul de zile de stocare = ;
3) Viteza de rotatie a debitelor clienti = ;
4) Viteza de rotatie a creditelor furnizori = ;
5) Viteza de rotatie a activelor imobilizate = ;
6) Viteza de rotatie a activelor totale = .
IV. Indicatori de profitabilitate:
1) Rentabilitatea capitalului angaja =
=
2) Marja bruta din vnzari = .
De exemplu, calculul indicatorilor din Nota explicativa 9 atasata
situatiilor financiare anuale ale ntreprinderii analizate conduce la rezultatele din
Tabelul 33, din care se desprind urmatoarele concluzii privind sinteza ratelor de
solvabilitate-lichiditate pe baza bilantului:
1. Indicatorii de lichiditate generala si imediata, cu valori supraunitare, au
crescut, primul cu 88,8 % si al doilea cu 162,5 %.
Aplicatia 31: Principalii indicatori economico-financiari
Tabelul 33
Nr. Rate de solvabilitate - lichiditate Exercitiulfinanciar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Indicatori de lichiditate
1.
Lichiditatea generala
1,43 2,70 + 1,27 188,8
2.
Lichiditatea imediata
0,83 2,12 + 1,29 262,5
II. Indicatori de risc
1.
Gradul de ndatorare - %
54,92 48,71 - 6,21 88,7
2.
Acoperirea dobnzilor
12,2 ori 10,8 ori - 1,4 88,5
III. Indicatori de activitate
1.
Viteza de rotatie a stocurilor
3,8 ori 3,4 ori - 0,4 ori 89,5
2.
Numarul de zile stocare
97 zile 108 zile +11 zile 111,3
3. Vit. de rotatie debite - clienti

90 zile 122 zile +32 zile 135,5
4. Vit. de rotatie credite - furniz.

57 zile 56 zile - 1 zi 98,2
5. Vit. de rotatie active imobiliz.

1,6 ori 1,8 ori + 0,2 ori 112,5
6. Viteza de rotatie active totale

0,8 ori 0,8 ori - 100
IV. Indicatori de profitabilitate
1. Rentabilit. capitalului angajat

12,73% 9,93 % - 2,8 % 78,0
2. Marja bruta din vnzari

19,3 % 11,9 % - 7,4 % 61,6
2. Indicatorii de risc au evoluat n acelasi sens: gradul de ndatorare s-a redus,
concomitent cu gradul de acoperire a dobnzilor din profitul brut cu peste 11 %,
ceea ce poate fi consecinta reducerii profitului brut, dar si a cresterii cheltuielilor
cu dobnzile.
3. Indicatorii de activitate au evoluat diferit, dupa cum urmeaza:
a) Viteza de rotatie a stocurilor s-a redus, ceea ce a nsemnat reducerea numarului
de rotatii cu 10,5 % si cresterea numarului de zile de stocare cu 11,3 %.
b) Durata de recuperare a creantelor-clienti a crescut cu 35,5 %, concomitent cu
reducerea termenului de plata a furnizorilor cu 1,8 %, ceea ce a marit decalajul
dintre ncasari si plati de la 33 zile la 66 zile.
c) Viteza de rotatie a activelor imobilizate a crescut cu 12,5 %, iar a ctivelor
totale a ramas neschimbata.
d) Indicatorii de profitabilitate s-au redus astfel: rentabilitatea capitalului angajat
s-a redus cu 22 %, iar marja bruta din vnzari cu 38,4 %.
Ratele de rentabilitate-profitabilitate si de risc au un aspect static si
punctual si ele trebuie coroborate cu ratele de gestiune privind rotatia posturilor
de bilant. Lor li se poate adauga analiza n dinamica prin intermediul fluxurilor
de lichiditati pe perioade mai scurte, ceea ce vizeaza excedentele de trezorerie,
ceea ce implica determinarea unor fluxuri de mijloace si resurse pe baza unor
bilanturi succesive.
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
Interpretarea indicatorilor de bilant trebuie realizata numai n legatura cu
datele privind activitatea economica desfasurata de ntreprindere n cursul anului.
Modificarea valorii unui indicator de bilant trebuie apreciata numai dupa
confruntarea acesteia cu sumele nregistrate n rulajele conturilor, dat fiind ca
tocmai rulajele caracterizeaza actiunea utila a mijloacelor avansate n diferite faze
ale circuitului economic al ntreprinderii (aprovizionare - productie - desfacere).
Pentru evaluarea completa a gradului de utilizare a activelor circulante,
bilantul singur nu este suficient, el trebuie completat cu datele analitice
referitoare la rulajele diferitelor conturi care se regasesc n indicatorii de bilant,
folosindu-se balanta de verificare pe rulaj a conturilor. n acest sens, se impune
efectuarea unei analize externe a bilantului, care vizeaza unul din cei mai
importanti indicatori sintetici calitativi - viteza de rotatie a activelor circulante -
care are efecte directe asupra indicatorilor de performanta (beneficiul si rata
rentabilitatii).
3.6.1. Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Viteza de rotatie a activelor circulante este un indicator sintetic ce
caracterizeaza eficienta cu care sunt folosite activele circulante ale ntreprinderii.
Cu ct viteza de rotatie este mai mare, cu att volumul de active circulante
necesare pentru obtinerea unei anumite productii este mai mic sau, productia
obtinuta ntr-o anumita perioada de timp cu acelasi volum de active circulante
este mai mare. De aici decurge importanta accelerarii vitezei de rotatie n vederea
cresterii eficientei generale a activitatii economice a ntreprinderii.
Evaluarea vitezei de rotatie a activelor circulante se realizeaza prin
intermediul urmatorilor indicatori:
1) Numarul de rotatii: (rotatii),
n care:
CA = Cifra de afaceri;
Sm = Soldul mediu al activelor circulante, calculat ca medie ntre soldul initial
(Si) si soldul final (Sf): .
2) Durata unei rotatii: (zile / rotatie),
n care:
T = durata perioadei financiare de referinta (360, 180, 90, 30 zile).
3) Active circulante la 1000 lei cifra de afaceri: .
Analiza indicatorilor ce caracterizeza viteza de rotatie vizeaza factorii de
accelerare (ncetinire) att pe total ct si din punct de vedere al structurii activelor
circulante aferente celor trei stadii ale circuitului economic (aprovizionare -
productie - desfacere), precum si pe fiecare element al activelor circulante n
parte: stocuri (materii prime si materiale consumabile, produse finite si marfuri,
productie n curs de executie, avansuri pentru cumparari de stocuri), creante,
investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci.
Totodata analiza urmareste efectele accelerarii (ncetinirii) vitezei de
rotatie a activelor circulante asupra performantelor financiare, accelerarea fiind
caracterizata prin cresterea numarului de rotatii care antreneaza reducerea duratei
de rotatie si respectiv, reducerea activelor circulante la 1000 lei cifra de afaceri.
De exemplu, pe baza datelor Tabloului SIG (Tabelul 2) si bilantului
armonizat (Tabelul 14) se determina indicatorii vitezei de rotatie din Tabelul 34:
Aplicatia 32: Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 34
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt
.
Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante - total(Sm)
- mil.lei
330562 515793 + 185231 156,1
2. Cifra de afaceri (CA) - mil.
lei
535016 783518 +248502 146,4
3. Numarul de rotatii (N) (2/1) 1,62 1,52 - 0,10 94,35
4. Durata anului financiar (T) -
zile
360 360 - 100
5. Durata unei rotatii (Dz)-
zile/rot (4/3)
222,2 236,8 + 14,6 106,6
6. Active circ la 1000 CA (Ac)-
(1000/N)
617,3 657,9 + 40,6 106,6
Din datele Tabelului 34 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Toti indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante au cunoscut dinamici
nefavorabile, ceea ce exprima degradarea eficientei utilizarii acestora.
2. Reducerea numarului de rotatii cu 0,1 a antrenat cresterea duratei unei rotatii
cu 14,6 zile si ca urmare, majorarea activelor circulante la 1000 lei CA cu 40,6
lei.
3.6.2. Efectele accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante
n general, viteza de rotatie a activelor circulante influenteaza cei mai
importanti indicatori de performanta ai ntreprinderii. Orice accelerare a vitezei
de rotatie va determina o evolutie favorabila a acestor indicatori, dupa cum orice
ncetinire va avea efecte negative asupra lor.
Accelerarea vitezei de rotatie se exprima, fie prin cresterea numarului de
rotatii a activelor circulante n cursul unei perioade, fie prin reducerea duratei
unei rotatii, ceea ce antreneaza n final reducerea activelor circulante ce revin la
1000 lei cifra de afaceri.
Viteza de rotatie a activelor circulante sta n legatura directa cu mai multi
indicatori, pe care i influenteaza favorabil, prin accelerare, sau nefavorabil, prin
ncetinire:
1) Eliberari (E) (-) sau imobilizari (I) (+) de active circulante:
(mii lei),
n care:
D
1(0)
= durata unei rotatii n cele doua perioade;
2) Beneficiul din activitatea de baza:
B = CA - Ct = (mii lei).
3) Rata rentabilitatii economice prin lantul de rate:
,
n care:
Rexp = Rezultatul din exploatare;
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
N =Numarul de rotatii;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului (lichiditatea activului).
4) Rata rentabilitatii financiare - calculata prin lantul de rate:
= Rv N Sac
(1+LF)
n care:
Rex = Rexp - Ch fin = Re (C+D) - D d;
C = Capitaluri proprii;
D = Datorii totale;
d = Rata dobnzii;
Levierul financiar (rata ndatorarii).
Se constata efectul favorabil al accelerarii vitezei de rotatie a activelor
circulante prin reducerea duratei unei rotatii, care conduce la eliberari de active
circulante si la cresterea beneficiului. Implicit, cresterea numarului de rotatii
majoreaza ratele de rentabilitate economica si financiara, alaturi de cresterea
gradului de lichiditate a activului si de profitabilitatea cifrei de afaceri.
De exemplu, pe baza contului de rezultat al ntreprinderii analizate
(Tabelul 1) si a bilantului armonizat (Tabelul 14) se determina efectele
modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante pe baza datelor din Tabelul 35,
baza datelor Tabelului 33 din care se desprind urmatoarele concluzii:
1) = (236,8 - 222,2) 783518/360 = + 31776
mil.lei
Deci, cresterea duratei unei rotatii cu 14,6 zile a avut ca efect imobilizari
de active circulante n valoare de 31776 milioane lei.
2) Modificarea beneficiului din activitatea de baza este diferenta:
= B
1
- B
0
= 301198 - 191001 = + 110197 mil. lei.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = CA + Ct,
n care:
CA = CA
1
- CA
0
= 535016 - 783518 = + 248502 mil. lei;
Ct = Ct
0
- Ct
1
= 344015 - 482320 = - 138305 mil. lei.
Aplicatia 33: Efectele modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 35
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Cifra de afaceri neta (CA) -
mil. lei
535016 783518 +
248502
146,4
2. Cost bunuri vndute si serv.
prest.(Ct)
344015 482320 +
138305
140,2
3. Rezultat brut aferent CA nete
(B)-mil.
191001 301198 +
110197
157,7
4. Total active nete (A) - mil. lei 666600 959679 +
293079
143,9
5. Active circulante (Sm) -
mil.lei
330562 515793 +
185231
156,17
6. Ponderea activelor circulante
(Sac)- %
49,60 53,75 + 4,15 108,36
7. Numarul de rotatii active circ
(N)
1,62 1,52 - 0,10 94,35
8. Durata unei rotatii (Dz) -
zile/rot
222,2 236,8 + 14,6 106,6
9. Capitaluri proprii (C) - mil.
lei
425836 640142 +
214306
150,3
10. Datorii totale (D) - mil. lei 236328 314340 + 78012 133,0
11. Rata profitabilitatii CA (Rv)
(3/1) - %
35,70 38,44 + 2,74 107,7
12. Rata rentabilit. econom.
(Re)(3/4) - %
28,65 31,38 + 2,73 109,5
13. Levierul financiar (LF) (10/9) 0,5549 0,4910 - 0,0639 88,48
14. Rata rentabilit. financ. (Rf)
(3/9) - %
44,85 47,05 + 2,20 104,9
Prin nsumare se verifica egalitatea:
CA + Ct = 248502 - 138305 = + 110197 mil. lei = .
b) Pe treapta a doua: CA = Sm + T + Dz,
n care:

= 835668 - 535016 = + 300652 mil. lei;
T = ;
Dz = mil.
lei;
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Sm + T + Dz = 300652 + 0 - 52150 = + 248502 mil. lei = CA.
n concluzie:
1. Cresterea cifrei de afaceri a majorat beneficiul aferent cu 248502 milioane lei,
dar aceasta s-a datorat majorarii activelor circulante cu 185231 milioane lei, pe
seama careia beneficiul a crescut cu 300652 milioane lei.
2. Cresterea duratei de rotatie cu 14,6 zile a diminuat cifra de afaceri si beneficiul
aferent cu 52150 milioane lei.
3) Modificarea ratei rentabilitatii economice este diferenta:
= Re
1
- Re
0
= 31,38 - 28,65 = + 2,73 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
= Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Rv
1
N
0
Sac
0
- Re
0
= Re
0
- Re
0
= 38,44 1,62 0,496 - 28,65 = 2,23 %;
N = Rv
1
N
1
Sac
0
- Re
0
= Re
1
- Re
0
= 38,44 1,52 0,496 - 30,88 =
= 28,98 - 30,88 = - 1,9 %;
Sac = Re
1
- Re
1
= 31,38 - 28,98 = + 2,40 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 2,23 - 1,90 + 2,40 = + 2,73 % = .
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii economice a fost consecinta cresterii rentabilitatii
veniturilor si a majorarii ponderii activelor circulante n activul bilantului.
2. Reducerea numarului de rotatii ale activelor circulante a diminuat rata
rentabilitatii economice.
4) Modificarea ratei rentabilitatii financiare este diferenta:
= Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 44,85 = + 2,20 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = Re + LF,
n care:
Re = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- 44,85 = 31,38 (1 + 0,5549) - 44,85 = + 3,94%;
LF = Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 48,79 = - 1,74 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Re + LF = + 3,94 - 1,74 = + 2,20 % = .
b) Pe treapta a doua: Re = Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Re
0
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- Rf
0
= 30,88 1,5549 - 44,85 = 3,16 %
N = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
1
- Rf
0
= 28,98 1,5549 - 48,01 = - 2,95 %.
Sac = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
1
= 31,38 1,5549 - 45,06 = 48,79 - 45,06 = + 3,73 %
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 3,16 - 2,95 + 3,73 = + 3,94 = Re.
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii financiare s-a datorat majorarii ratei rentabilitatii
economice, n conditiile reducerii levierului financiar, care a redus-o.
2. Prin intermediul ratei rentabilitatii economice se manifesta efectul favorabil al
cresterii rentabilitatii veniturilor si al majorarii ponderii activelor circulante, care
au majorat rata rentabilitatii financiare.
3. Scaderea numarului de rotatii (ncetinirea vitezei de rotatie a activelor
circulante) a diminuat si rata rentabilitatii financiare, ca si n cazul ratei
rentabilitatii economice.
Importanta accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante pentru
mbunatatirea situatiei financiare impune descoperirea cailor de crestere a
acesteia, care vizeaza toate fazele circuitului economic (aprovizionare - productie
- desfacere), printre care amintim: reducerea stocurilor de materii prime si
materiale la minimum necesar, valorificarea materialelor ce nu mai sunt necesare
productiei, scurtarea duratei ciclului de productie, reducerea termenelor de
recuperare a creantelor, ntarirea controlului financiar - contabil curent.
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
Analiza tabloului de finantare si a fluxurilor de trezorerie constituie o
etapa importanta n examinarea documentelor de sinteza privind situatia
financiara a ntreprinderii, dupa analiza contului de rezultat, a bilantului si a
modificarii capitalurilor proprii statuate prin IAS 1.
Ansamblul fluxurilor financiare completeaza diagnosticul ntreprinderii
printr-o abordare mai dinamica si mai globala, desi acestea nu apar explicit nici
n bilant, nici n contul de rezultat. Din acest motiv, analistii financiari
construiesc tablouri de finantare si tablouri de fluxuri de trezorerie (numerar),
care permit reconstituirea fluxurilor financiare ale perioadei.
Fluxurile financiare reprezinta modificarile mijloacelor din activul
bilantului, ale datoriilor, situatiei nete si circulatiei efective a monedei.
Tablourile fluxurilor de numerar, o varianta a tabloului de finantare, sunt
obligatorii n cazul ntreprinderilor cotate la bursa si al marilor ntreprinderi,
conform OMFP 94/2001, care clarifica modalitatile de prezentare dupa IAS-7, si
optionale n cazul reglementarilor contabile simplificate (OMFP 306/2002).
3.7.1. Analiza Tabloului de Finantare
Tabloul de Finantare, numit si Tablou al Utilizarilor si Resurselor, este
utilizat n special n cazul marilor ntreprinderi occidentale si permite sa se
analizeze modificarile structurii patrimoniale a ntreprinderii n cursul unei
perioade, prezentnd situatia resurselor noi si a utilizarilor acestora.
Tabloul de Finantare constituie principalul instrument al analizei
dinamice privind echilibrul financiar n termeni de flux, conform opticii
functionale a bilantului, fiind mai bine adaptat gestiunii previzionale comparativ
cu bilantul finaciar lichiditate-exibilitate.
Acest tablou pune n evidenta variatia fondului de rulment (FR), care
rezulta din comparatia post cu post a doua bilanturi functionale succesive,
explicnd variatia patrimoniului n cursul exercitiului..
Elaborarea Tabloului Utilizarilor si Resurselor impune o distinctie clara
ntre fluxurile patrimoniale, financiare si fluxurile monetare care se exprima prin
ncasari si plati, avnd ca scop evidentierea fluxurilor financiare ale utilizarilor si
resurselor caracteristice activitatii ntreprinderii n cursul exercitiului.
Utilizarile sunt considerate cresterile posturilor de activ ce corespund
unor achizitii (creari) de bunuri, precum si reducerile posturilor de pasiv prin
diminuarea capitalurilor proprii (rambursarea unor datorii).
Resursele sunt considerate diminuarile posturilor de activ care corespund
vnzarii unui bun (diminuarii unor creante), precum si cresterile de pasiv ce
corespund unor aporturi de capital.
Tabloul de Finantare trebuie situat ntre bilantul de deschidere si bilantul
de nchidere al exercitiului si are urmatoarea structura:
Tabloul de finantare
Utilizari Resurse
1. Dividende distribuite 1. C A F
2. Achizitie elemente de activ
imobilizat:
a. Imobilizari corporale
b. Imobilizari financiare
2. Cesiune (reducere) de elemente
de activ imobilizat
3. Crestere de capitaluri proprii
(aporturi noi n numerar)
3. Rambursare de datorii financiare 4. Crestere datorii financiare
Total utilizari Total resurse
Cresterea FRNG (FRNG) -
Total Utilizari Total Resurse
Tabloul de Finantare clasic, centrat pe variatia fondului de rulment,
explica direct modificarile structurale ale patrimoniului ntreprinderii prin variatia
disponibilitatilor si trateaza trezoreria ca o variabila reziduala ntre fondul de
rulment si necesarul de fond de rulment, fiind mai putin utilizat de ntreprinderi.
Mai uzuala este o varianta a Tabloului de Finantare clasic, care situiaza
trezoreria pe un loc central, resspectiv Tabloul Utilizari-Resurse, care se bazeaza
pe echilibrul financiar determinat cu ajutorul unor bilanturi functionale succesive
si care evidentiaza fluxul de trezorerie neta (TN) ca diferenta:
TN = FRNG - NFRT,
n care:
FRNG = Variatia Fondului de Rulment Net Global;
NFRT = Variatia Necesarului de Fond de Rulment Total.
Variatia FRNG este prezentata n prima parte a Tabloului n functie de
variatia elementelor din partea superioara a bilantului:
FRNG = Resurse stabile - Utilizari stabile brute,
n care:
Resurse stabile = Crestere capitaluri stabile + Reducere active imobilizate brute;
Utilizari stabile = Crestere active imobilizate brute + Reducere capitaluri
stabile.
Variatia NFRT este prezentata n partea a doua a tabloului si se
determina pe baza elementelor din partea inferioara a bilantului, separat pe tipuri
de activitati: exploatare(NFRE) si nafara exploatarii(NFRAE):
NFRT = Utilizari (ciclice si neciclice) - Resurse(ciclice si neciclice),
n care:
Utilizari = Crestere active + Reducere pasive (datorii pe termen scurt);
Resurse = Crestere pasive (datorii pe termen scurt) + Reducere active.
Fiind legata de operatiunile financiare pe termen scurt evidentiate n
partea inferioara a bilantului functional, variatia Trezoreriei Nete poate fi
determinata si prin diferenta:
TN = UT(Utilizari pentru trezorerie) - RT(Resurse pentru trezorerie),
n care:
UT = Crestere disponibilitati + Reducere credite trezorerie;
RT = Reducere disponibilitati + Crestere credite trezorerie.
Tabloul de finantare Utilizari- Resurse permite sa se analizeze politica de
investitii si de finantare a ntreprinderii si sa se verifice daca principiile
echilibrului financiar au fost respectate n perioada trecuta.
n mod normal, variatia fondului de rulment ar trebui sa fie pozitiva,
pentru a nu compromite solvabilitatea viitoare a ntreprinderii. Aceasta variatie
este influentata de modificarea capitalurilor permanente, din care modificarea
capitalului propriu este o componenta distincta a situatiilor financiare anuale.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16) se elaboreaza
Tabloul de Finantare din Tabelul 34:
Aplicatia 36: Structura functionala a Tabloului de Finantare
Tabelul 34
Utilizari Mii lei Resurse Mii lei
I Variatia fondului de rulment net global: FRNG = Resurse stabile- Utilizari
stabile
1 Cresteri de active imobilizate
brute
177563686 1 Cresteri resurse
stabile
403020754
FRNG = 403020754 - 177563686 = + 225457068 mii lei
II Variatia neces. de fond de rulment total: NFRT = Utilizari totale - Resurse
totale
1 Crestere de active circulante
totale
+190341086 1 Reduceri de active
circ.
0
2 Reduceri de pasive - 40640415 2 Cresteri de pasive 0
NFRT = 190341086 - 40640415 = + 230981501 mii lei
II.1 Variatia nec. de fond rulm de expl: NFRE = Utilizari expl. - Resurse din
expl.
1 Cresteri active de exploatare + 186361384 1 Reduceri active expl. 0
2 Reduceri datorii de exploatare - 54768007 2 Cresteri datorii expl. 0
NFRE = 186361384 - 54768007 = + 241129391 mii lei
II.2 Variatia nec. de fd rulm naf. expl: NFRE = Utiliz.naf expl. - Res.n afara
expl
1 Cresteri alte active circulante + 3979702 1 Cresteri datorii
naf.expl.
14127592
NFRAE = 3979702 - 14127592 = -10147890 mii lei
III Variatia trezoreriei nete: TN = FRNG - NFRT = TN
1
- TN
0

TN = 225457068 - 230981501 = - 5524433 mii lei = 8408730 - 2884297
Tabloul de de Finantare din Tabelul 34 determinat pe baza bilantului
functional reflecta urmatoarele aspecte;
1. Fondul de Rulment Net Global (FRNG) a cunoscut o variatie pozitiva de peste
225 miliarde lei, care a asigurat marja de securitate pentru finantarea activelor
circulante.
2. Necesarul de Fond de Rulment Total (NFRT) a cunoscut o variatie pozitiva de
peste 230 miliarde lei, care se datoreaza exclusiv activitatii de exploatare. La
activitatea din afara exploatarii s-a nregistrat o variatie negativa, respectiv o
Resursa de Fond de Rulment de peste 10 miliarde lei.
3. Tezoreria Neta a cunoscut o variatie negativa de peste 5 miliarde lei, ca
urmare a decalajului dintre variatia Fondului de Rulment Net Global si variatia
Necesarului de Fond de Rulment Total, variatie ce se verifica prin diferenta
dintre Trezoreia Neta a c elor doua exercitii financiare (TN
1
- TN
0
).
Variatia trezoreriei nete reprezinta ceea ce n mod curent se exprima prin
termenul anglo-saxon Cash-flow (flux de numerar), care permite evidentierea
fondurilor obtinute de ntreprindere n ultimul exercitiu financiar pe tipuri de
activitati (exploatare, investitii, finantare), a modului n care au fost utilizate si
masura n care s-a apelat la alte surse dect cele din exploatare.
Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de numerar serveste
la estimarea necesitatilor viitoare de numerar pe baza situatiei trecute,
cunoasterea acestora fiind utila att actionarilor, interesati n existenta unui
numerar suficient pentru plata dividendelor, ct si creditorilor, interesati n
recuperarea mprumuturilor acordate. n egala masura, cunoasterea fluxurilor
viitoare de numerar intereseaza pe potentialii investitori, metoda cash-flow-ului
actualizat fiind una din metodele de evaluare a ntreprinderii.
3.7.2. Analiza tabloului fluxurilor de numerar
Introducerea Situatiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o componenta
a situatiilor financiare anuale (IAS 7), obligatorie n cazul ntreprinderilor mari si
optionala n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii (OMFP 1752/2005) permite o
analiza dinamica a echilibrului financiar, prin descrierea operatiunilor pe tipuri
de activitati (exploatare, investitii, finantare) care au antrenat transformarea
patrimoniului.
Aceasta situatie exprima evolutia pozitiei financiare a ntreprinderii fata
de situatia de la nceputul anului, genernd o dimensiune ipotetica a
performantelor, deoarece profitul prezentat la sfrsitul anului nu coincide cu
soldul disponibilitatilor banesti la acel moment, singurele care pot conferi
autenticitate bunei gestionari a ntreprinderii.
Situatia fluxurilor de numerar ofera informatii referitoare la gradul n care
diferitele activitati ale ntreprinderii degaja fluxuri (excedente sau deficite) de
numerar, aceste fluxuri fiind structurate n trei categorii:
1) Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare;
2) Fluxuri de numerar din activitatea de investitii;
3) Fluxuri de numerar din activitatea de finantare.
Situatia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie si considera trezoreria
ca fiind o variabila centrala care este expresia intrarilor si iesirilor de lichiditati
si de echivalente, iar variatia trezoreriei se explica prin fluxurile de ncasari si de
plati nregistrate n cursul perioadei. ncasarile n numerar sunt afectate de
semnul (+), iar platile efectuate n numerar pentru aceleasi activitati sunt afectate
de (-).
Desi trezoreria ntreprinderii este unica, toate fluxurile trecnd prin
trezorerie, aceasta situatie (tablou) explica contributia fiecarei "functii" la variatia
globala a trezoreriei nete (TN), ca rezultat al nsumarii algebrice a fluxurilor de
numerar provenind din: exploatare (TExp), investitii (TI), finantare (TF).
Fluxurile de numerar pot fi determinate prin doua metode: directa si
indirecta. Metoda directa presupune deducerea platilor din ncasarile aferente ale
exercitiului financiar pe tipuri de activitati si permite estimarea fluxurilor viitoare
de numerar pe total si pe activitati.
Conform metodei directe, fluxurile de numerar din activitatea curenta
reprezinta un indicator-cheie al generarii de numerar pentru alte activitati:
rambursarea mprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a
ntreprinderii, plata dividendelor, noi investitii fara finantare externa.
Fluxurile de numerar din investitii reflecta masura n care cheltuielile
efectuate au generat resurse care vor produce venituri n viitor (cladiri, instalatii).
Fluxurile de numerar din activitati de finantare permit estimarea cererii
viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor ntreprinderii (primiri sau
rambursari de credite, ncasari din emisiuni de titluri, plati pentru rascumpararea
titlurilor emise, ncasari sau plati din contracte de leasing).
Metoda indirecta difera n privinta fluxurilor de numerar din exploatare,
care se determina corectnd rezultatul net cu influentele unor operatiuni ce nu au
caracter monetar (amortizari, provizioane, diferente de curs valutar), precum si cu
variatia necesarului de fond de rulment net (capitalul circulant).
La aceste fluxuri se adauga numerarul net al celorlalte activitati, de unde
rezulta numerarul net total, la nceputul si sfrsitul perioadei, diferenta obtinuta
reprezentnd variatia () a fluxului de numerar.
De exemplu, n completarea analizei Tabloului de Finantare din Tabelul
34 se prezinta Tabloul fluxurilor de numerar din Tabelul 35, care confirma
aceleasi concluzii:
Aplicatia 37: Situatia fluxurilor de numerar
Tabelul 35
Denumirea fluxurilor An preced. An curent Modificari
I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE EXPLOATARE
1 ncasari din vnzarea de bunuri si prestarea de
servicii
347358780 52925590 181897200
2 ncasari din redevente, onorarii, comisioane s. a
venituri
95376 2204072 2108696
3 Plati n numerar catre furnizori de bunuri si servicii -
176983048
-
310308354
-
133325306
4 Plati numerar catre angajati, n legatura cu
personalul
-
103342668
-
165295446
- 61952778
5 Taxa pe valoarea adaugata platita -
18958981
-
26990685
- 8031704
6 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate - 989875 - 1475153 - 485278
7 = Numerar generat de exploatare 47169584 27390414 -19779170
8 Dobnzi platite -
5271158
-
7478344
- 2207186
9 Impozit pe profit platit -
6339738
-
7975428
- 1635690
10 Fluxul de numerar nainte de elemente
extraordinare
35558688 11936642 - 23622046
I. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
exploatare
35558688 11936642 - 23622046
II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE INVESTIII
1 ncasari din vnzarea de terenuri, cladiri, instal. s.a
active
- 212037 212037
2 ncasari si plati n numerar din alte activitati de
investitii
859866 1977914 1118048
3 Plati numerar pt. achizit. de terenuri, mijl.fixe s.a
active
-
23382510
-
38626647
- 15244137
4 Dobnzi ncasate 263086 719554 456468
II. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
investitii
-
22259558
-
35717142
- 13457584
III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE FINANARE
1 ncasari din mprumuturi pe termen
lung/Rambursari (-)
-5004375 25433427 30437802
2 ncasari din mprumuturi pe termen
scurt/Rambursari (-)
13885928 13447575 - 438353
3 Plati pentru operatiuni de leasing financiar - - 502838 - 502838
4 Achizionarea de actiuni - 12297 - 12297
5 Dividende platite - 82227 -
1960042
- 1877815
III. Fluxuri de numerar nete din activitati de
finantare
8787029 36418122 27631093
6 Efectele variatiei ratei de schimb aferente
numerarului si echivalentelor de numerar
-18190189 -
18162055
28134
Fluxuri de numerar - Total (I + II + III - 6) 3895970 -
5524423
- 9420403
+ Numerar si echivalente de numerar la nceputul
perioadei
4512760 8408730 3895970
= Numerar si echivalente de numerar la finele
perioadei
8408730 2884297 - 5524433
Din datele Tabelului 35 se constata reducerea fluxului de numerar si
echivalente de numerar datorita activitatii de exploatare si celei de investitii.
3.8. Analiza riscului de faliment (insolvabilitate)
Un obiectiv major al diagnosticului financiar n aprecierea starii de
sanatate financiara a ntreprinderii l constituie evaluarea riscurilor ce i nsotesc
activitatea, din care unele semnaleaza fragilitatea (vulnerabilitatea), iar altele
prefigureaza falimentul (insolvabilitatea) ce ameninta supravietuirea
(perenitatea).
Notiunea de risc nu are semnificatie dect atunci cnd se prefigureaza
viitorul si cnd se ncearca estimarea fluctuatiilor posibile ale ratei rentabilitatii
cu ajutorul previziunilor, pornind de la semnalele oferite de analiza situatiei
trecute.
Conceptul de risc apare n strnsa legatura cu strategia financiara a
ntreprinderii, fiind legat de costul capitalului (propriu sau mprumutat). Este
numit risc de capital si are doua componente: riscul de exploatare si riscul
financiar, ambele dependente de fluctuatia ratei rentabilitatii la variatiile
volumului de activitate.
Riscul de exploatare este legat de prezenta cheltuielilor fixe n totalul
cheltuielilor de exploatare, se apreciaza pe baza coeficientului levierului de
exploatare si masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia vnzarilor.
Riscul financiar decurge din prezenta cheltuielilor ce remunereaza
datoriile, se apreciaza prin coeficientul levierului financiar si masoara
sensibilitatea rezultatului curent la variatia rezultatului din exploatare.
Cumularea riscului economic cu riscul financiar prin intermediul
coeficientului levierului total permite evaluarea riscului global - economic si
financiar - cu att mai ridicat cu ct cheltuielile legate de amortizare si dobnzi
detin o pondere mai mare n totalul cheltuielilor.
Marimea riscului activitatii economico-financiare intereseaza nu numai
ntreprinderea care apeleaza la credite, ci mai ales bancile creditoare, care
considera ca pentru a beneficia de un credit, ntreprinderea trebuie sa prezinte o
bonitate financiara, care sa exprime o garantie a gestionarii sanatoase a
activitatii la toate nivelurile, de la cel operational (tactic) la cel strategic.
n acest sens, evaluarea completa a stabilitatii ntreprinderii si a
posibilitatii de a nregistra pierderi care sa anticipeze degradarea situatiei
financiare, pna la riscul de faliment, se poate realiza prin intermediul
indicatorilor ce exprima calitatea activitatii economico-financiare:
1) Solvabilitatea patrimoniala - gradul n care capitalurile proprii asigura
acoperirea obligatiilor pe termen lung si a creditelor prin elemente patrimoniale-
trebuie sa aiba valori de peste 0,3 si o evolutie ascendenta. O valoare sub 0,3 este
un semnal de prudenta deosebita ce impune o alerta crescuta din partea bancii
finantatoare, ntreprinderea fiind cvasi-falimentara.
2) Lichiditatea - capacitatea de achitare la termen a obligatiilor pe termen scurt
din resursele banesti disponibile- trebuie sa aiba valori supraunitare pentru a
arata existenta unui supliment de resurse care sa faca fata incidentelor ce pot
apare n miscarea capitalului circulant, adica un fond de rulment pozitiv.
3) Trezoreria - partea care ramne din resursele stabile dupa ce au fost finantate
imobilizarile si necesarul de fond de rulment- exprima aptitudinea ntreprinderii
de a se finanta din resursele stabile daca este pozitiva. O trezorerie negativa
implica recurgerea la credite bancare de trezorerie pentru platile curente, ceea ce
arata dificultati financiare pe termen scurt.
4) Rata rentabilitatii financiare - capacitatea ntreprinderii de a obtine profit net
prin utilizarea capitalurilor proprii - este favorizata de recurgerea la mprumuturi
ca urmare a unui efect de levier financiar pozitiv.
Prin sistemul de rate de rentabilitate si de echilibru financiar, diagnosticul
financiar permite evidentierea punctelor tari si a punctelor slabe ale gestiunii
financiare, respectiv a performantelor si riscului economic si financiar, dar nu
ofera posibilitatea evaluarii riscului de faliment care ameninta continuitatea
activitatii ntreprinderii aflate n dificultate.
Cauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase si vizeaza reducerea
de activitate, reducerea marjelor si ratelor de rentabilitate, probleme specifice de
trezorerie, de management, precum si cauze accidentale legate de falimentul unor
clienti, reducerea pietelor de desfacere, blocajul n lant, s.a.
Studiul cauzelor falimentului a condus la concluzia ca acesta nu este un
fenomen brutal, imputabil doar fluctuatiilor conjuncturale, ci un rezultat al unei
degradari progresive a situatiei financiare a ntreprinderii, riscul de insolvabilitate
fiind previzibil cu ctiva ani naintea ncetarii platilor.
Degradarea n timp a rezultatelor ntreprinderii, dificultatile cu care se
confrunta si care nu sunt numai de ordin financiar, au furnizat analizei financiare
un cmp de investigatii deosebit de bogat n scopul gasirii unor metode de
detectare precoce si previzionare a riscului de faliment consecutiv dificultatilor.
Studii ntreprinse n SUA si Franta au aratat ca n vederea previzionarii
falimentului unei ntreprinderi pot fi utilizate metode contabile si metode
bancare.
Metodele contabile (cantitative si analitice) se folosesc n cazul analizelor
comparative n timp n scopul estimarii evolutiei viitoare a activitatii. n acest
scop, analiza aptitudinii ntreprinderii de a fi solvabila si de a evita falimentul
vizeaza echilibrul financiar pe baza fondului de rulment patrimonial (financiar),
acea marja de securitate financiara care asigura capacitatea de plata pe termen
lung si scurt, precum si ratele de solvabilitate-lichiditate.
Concluziile unor asemenea analize sunt semnificative doar n cazul
comparatiilor temporale ale aceleiasi ntreprinderi sau spatiale cu ntreprinderi
similare din acelasi sector de activitate, dar ofera informatii insuficiente asupra
viitorului, stiind ca rezultatele financiare ale ntreprinderii se pot degrada n timp.
Metodele bancare propun detectarea timpurie a vulnerabilitatii si riscului
de faliment prin intermediul unor note de risc sintetice obtinute pe baza unor
metode statistice de analiza discriminanta, care permit determinarea unei functii-
scor, a carei valoare clasifica ntreprinderile n vulnerabile si sanatoase.
Calculul functiei scor se bazeaza pe o baterie de rate financiare obtinute
pe ntreprinderi care s-au comportat diferit fata de riscul de faliment.
Se cunosc mai multe metode-scoring (modele de calcul): Altman, Conan-
Holder, al Bancii Frantei, al Bancii Comerciale Romne, al Bancii Agricole s.a.
1) Modelul Altman a fost elaborat n anul 1968 n SUA, fiind prima functie-scor
care a permis anticiparea a 75 % din falimente cu 2 ani naintea producerii lor.
Modelul este aplicabil n special ntreprinderilor cotate la Bursa de valori,
functia-scor (Z) comporta 5 variabile (rate) si are urmatoarea expresie:
Z = 1,2R
1
+ 1,4R
2
+ 3,3R
3
+ 0,6R
4
+ 0,999R
5
,
n care:
exprima ponderea capitalului circulant n totalul activelor,
masoara flexibilitatea ntreprinderii si folosirea eficienta a capitalului circulant;
masoara capacitatea de finantare interna;
masoara randamentul activelor;
masoara
independenta (autonomia) financiara;
masoara viteza de rotatie a activelor (numarul de rotatii).
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scor se apreciaza astfel:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 2,675 Buna - solvabilitate Redus - inexistent
1,81 < Z < 2,675 Precara - dificultate Nedeterminat
Z < 1,81 Grea - insolvabilitate Iminent - maxim
De exemplu, pe baza conturilor anuale ale ntreprinderii analizate au
rezultat valorile din Tabelul 36:
Aplicatia 38: Determinarea functiei-scor Z - model Altman
Tabelul 36
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Activ circulant /Activ total 0,496 0,538
2. R
2
= Profit reinvestit (AF) /Activ total 0,0352 0,0309
3. R
3
= Profit brut /Activ total 0,0762 0,0722
4. R
4
= Capitaluri proprii /Datorii totale 1,802 2,036
5. R
5
= Cifra de afaceri /Activ total 0,802 0,816
6. Functia - scor Z 2,780 2,964
Valoarea scorului superioara si n crestere fata de limita minima de 2,675
plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie financiara buna, fiind solvabila, credibila
pentru bancher si cu riscul de faliment cvasi-inexistent.
Aplicabilitatea acestei metode este, nsa, relativ limitata ntruct
cercetarea care a stat la baza elaborarii ei s-a axat pe sectorul manufacturier
american n perioada 1946-1965 si concluziile nu permit extrapolarea lor la un
univers mai larg datorita caracterului lor particular.
n Franta sunt cel putin 2 functii-scor de depistare a riscului de faliment:
2) Modelul Conan-Holder a fost elaborat n anul 1978 pe un esantion de 190
ntreprinderi mici si mijlocii, din care jumatate au falimentat n anii1970-1975.
Functia-scor cuprinde 5 variabile (rate) si se prezinta astfel:
Z = 0,24R
1
+ 0,22R
2
+ 0,16R
3
- 0,87R
4
- 0,1R
5
,
n care:
; ;
;
; .
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scorul realizat se apreciaza
dupa urmatoarea grila de evaluare:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,16 Foarte buna < 10 %
0,1 < Z < 0,16 Buna 10 30 %
0,04 < Z < 0,1 Alerta 30 65 %
- 0,05< Z < 0,04 Pericol 65 90 %
Z < - 0,05 Esec > 90 %
De exemplu, calculul Functiei-scor dupa Modelul Conan-Holder n cazul
unitatii analizate a condus la valorile nscrise n Tabelul 37, din care rezulta
vulnerabilitatea acesteia la riscul de faliment, dupa cum urmeaza:
Aplicatia 39: Determinarea functiei-scor Z - model Conan-Holder
Tabelul 37
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= EBE /Datorii totale 0,4912 0,4671
2. R
2
= Capitaluri permanente /Activ total 0,6514 0,8001
3. R
3
= (Active circulante - Stocuri) /Activ total 0,2863 0,4122
4. R
4
= Cheltuieli financiare /Cifra de afaceri 0,1032 0,0395
5. R
5
= Cheltuieli de personal /Valoarea adaugata 0,4791 0,4901
6. Functia - scor Z 0,1692 0,2702
Din datele Tabelului 37 se constata valori ale Functiei-scor superioare
limitei minime de 0,16 si n crestere, care plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie
foarte buna cu un risc de faliment sub 10 %.
3) Modelul Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei a fost elaborat pe baza a 3000
ntreprinderi industriale cu 3 ani naintea falimentului, n perioada 1975-1980.
Modelul prezice riscul de faliment pentru un orizont de 3 ani, opereaza cu
un numar de 8 variabile (rate) si masoara gradul de similitudine al ntreprinderii
cu cele normale sau aflate n pragul falimentului, avnd expresia:
100Z = - 1,255R
1
+ 2,003R
2
- 0,824R
3
+ 5,221R
4
- 0,689R
5
- 1,164R
6
+
+ 0,706R
7
+ 1,408R
8
- 85,544,
n care:
;
;
; ;
;
;
; .
Semnul () al Scorului Z reflecta probabilitatea de normalitate
(dificultate) si riscul de faliment dupa cum urmeaza:
a) Z > 0: probabilitatea de normalitate = 76,1 % si de dificultate = 23,9 %;
b) Z < 0: probabilitatea de normalitate = 20,6 % si de dificultate = 79,4 %.
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,125 Normala 10 45 %
- 0,25 < Z < 0,125 Incerta 45 70 %
Z < - 0,25 Riscanta 70 100 %
De exemplu, n cazul analizat, Functia-scor calculata dupa Modelul
Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei are valorile prezentate n Tabelul 38:
Aplicatia 40: Calculul functiei-scor Z - model Banca Frantei
Tabelul 38
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Cheltuieli financiare/EBE 0,4761 0,2066
2. R
2
= Capitaluri permanente/Activ total (%) 65,14 80,01
3. R
3
= CAF/Datorii totale 0,1600 0,1520
4. R
4
= EBE/Cifra de afaceri 0,2171 0,1912
5. R
5
= Sold mediu furnizori 360/Cumparari
marfuri
79,65 86,75
6. R
6
= (Vad
1
- Vad
0
)/Vad
0
- % 26,80 32,66
7. R
7
= Sold mediu clienti 360/CA 121,25 179,64
8. R
8
= Investitii corporale/Valoare adaugata 0,0025 0,0072
9. Functia - scor Z 0,448 1,043
Din datele Tabelului 38 se constata ca valoarea scorului superioara si n
crestere fata de limita minima de 0,125 plaseaza ntreprinderea ntr-o zona de
normalitate cu riscul de faliment sub 10 %.
4) Modelul Bancii Comerciale Romne, tinnd seama de specificul si conditiile
economiei romnesti, utilizeaza un set de rate si indicatori de performanta pentru
stabilirea bonitatii ntreprinderii pe baza unei grile de punctaj cu 6 criterii:
a) Lichiditatea patrimoniala: ;
b) Solvabilitatea: ;
c) Rentabilitatea financiara: ;
d) Rotatia activelor circulante: ;
e) Dependenta de pietele de aprovizionare (A) si desfacere (D) - interne, externe;
f) Garantii (depozite n lei si valuta gajate, gajuri, ipoteci, bunuri achizitionate
din credite, cesionare creante).
Criteriile de evaluare a bonitatii financiare - modelul BCR - sunt notate cu
puncte care, nsumate, servesc la clasificarea ntreprinderilor n 5 categorii (de la
A la E ), n functie de care li se apreciaza credibilitatea.
Grila de evaluare a bonitatii pe baza Modelului BCR se prezinta astfel:
Nr.crt Criteriul de evaluare Limite de valori Puncte
< 80 % - 2
1. Lichiditatea patrimoniala 80 100 % - 1
(Lp = Active term.scurt/Pasive term.scurt) 100 120 % + 1
120 140 % + 2
140 160 % + 3
> 160 % + 4
< 30 % 0
2. Solvabilitatea 30 40 % 1
(S = Capital propriu/Pasiv) 40 50 % 2
50 60 % 3
60 70 % 4
70 80 % 5
> 80 % 6
< 0 0
3. Rentabilitatea financiara 0 10 % 3
(Rf = Profit brut/Capital propriu) 10 30 % 4
< 5 1
4. Rotatia activelor circulante 5 10 2
(Nac = Cifra de afaceri/Active circulante) > 10 4
At > 50%; De >50 % 4
5. Dependenta de piete (aprovizionare-
desfacere)
Ai > 50%; De >50 % 3
Aprovizionare: din tara (At); din import (Ai) At > 50%; Dt >50 % 2
Desfacere: n tara (Dt); la export (De) Ai > 50%; Dt >50 % 1
Depozite gajate 4
6. Garantii Gajuri, ipoteci 3
Achizitii din credite 2
Cesionare creante 1
n functie de punctajul realizat se apreciaza situatia economica-financiara
si gradul de risc de insolvabilitate al ntreprinderii ce poate fi ncadrata n una din
cele 5 categorii de bonitate, care i permite sau nu sa beneficiete de credite:
Categoria Total puncte Situatia economica - financiara - gradul de risc
A > 20 Foarte buna - se pot acorda credite
B 16 20 Buna - se pot acorda credite
C 11 15 Oscilanta - prezinta risc ridicat
D 6 10 Risc deosebit - nu prezinta garantii pentru acordare de
credite
E 0 5 Deosebit de precara - fara garantii pentru acordare de
credite
Pe baza grilei se considera ca ntreprinderile din categoriile A si B au o
situatie economico-financiara buna, o bonitate corespunzatoare pentru a putea
beneficia de credite bancare.
ntreprinderile din categoria C prezinta un grad ridicat de risc, bonitatea
pentru a beneficia de credite impunnd o prima de risc relativ ridicata. Ele trebuie
supravegheate din punct de vedere al solvabilitatii n vederea recuperarii
creditelor la primele semne de nencredere.
ntreprinderile din categoriile D si E au bonitati care nu prezinta garantii
si nu pot beneficia de credite pe care sa le poata rambursa la termen.
De exemplu, grila de punctaj a ntreprinderii analizate, conform
Modelului BCR se prezinta n Tabelul 40:
Aplicatia 42: Grila de evaluare a bonitatii - Model BCR
Tabelul 40
Criteriul de performanta Anul precedent Anul curent
Nivelul Puncte Nivelul Puncte
1. Lichiditate patrimoniala (Lp) 143,13 3 269,9 4
2.Solvabilitate (S) 64,54 4 67,24 4
3.Rentabilitate financiara bruta (Rfb) 8,38 3 10,82 4
4. Rotatia activelor circulante (Nac) 1,61 1 1,51 1
5.Dependenta de piete (Aproviz.din
tara)
(Desfacere n
tara)
At > 50;
Dt > 50
2 At> 50;
Dt > 50
2
6.Garantii Depozite 4 Depozite 4
Total puncte - 17 - 19
Punctajul acumulat (1620) situiaza ntreprinderea n categoria B, cu o
situatie economico-financiara buna, care prezinta o buna bonitate ce i permite sa
beneficieze de credite.
n activitatea practica ntreprinderile se pot confrunta cu dificultati ce pot
fi temporare, ocazionale, dar si permanente privind achitarea obligatiilor fata de
terti, ceea ce reflecta fragilitatea si prefigureaza insolvabilitatea acestora.
Analiza ntreprinderilor aflate n dificultate prezinta o importanta majora
pentru partenerii de afaceri, pentru actionari, investitori si n mod deosebit pentru
banci, preocupate de calitatea portofoliilor de credit pe care le detin.
Analiza cauzelor falimentului ntreprinderilor pune n evidenta doua
categorii de factori generatori ai acestui fenomen: factorii de mediu economic
general si factorii ce se datoresc mediului intern privind managementul general si
dificultatile cu care se confrunta ntreprinderea.
Analiza financiara si poate aduce o contributie decisiva la detectarea
precoce a diverselor categorii de riscuri ce prefigureaza o stare de prefaliment,
att prin metodologia clasica de evaluare a riscului economic si a riscului
financiar, ct si prin utilizarea unor metode si procedee speciale de evaluare a
riscului de insolvabilitate utilizate pe plan international sau specifice economiei
romnesti.
3.9. Analiza bursiera a ntreprinderii cotate
Dupa cum se cunoaste, admiterea unui titlu la cota oficiala (bursa de
valori) - cotarea - este supusa anumitor conditii. Astfel, nu sunt cotate dect
titlurile ntreprinderilor care publica anual raportul de gestiune prin care, nainte
de emisiune, sunt aduse la cunostinta publicului toate elementele importante ale
ntreprinderii.
Analiza unei ntreprinderi cotate la bursa (listate) comporta un studiu
suplimentar pe baza datelor bursiere, care nu trebuie sa lipseasca din situatiile
financiare anuale, menit sa serveasca la elucidarea unor aspecte referitoare la
politica n domeniul portofoliului de titluri: daca trebuie sa se cumpere, sa se
vnda sau sa se conserve titlurile; daca valoarea n cauza este un titlu de
portofoliu de rentabilitate satisfacatoare, sau din contra, unul de speculatie, n
care rentabilitatea este sacrificata n favoarea plus-valorii; situatia reala a cursului
actiunilor (pretul de piata al titlurilor).
Analiza financiara aplicata plasamentelor de capital la bursa de valori -
analiza bursiera - este o analiza profesionista n care se regasesc doua tendinte:
una fundamentala si una tehnica.
Analiza fundamentala vizeaza factori multipli pentru a determina tendinta
unui titlu de valoare, ceea ce impune cunoasterea unor aspecte referitoare la:
situatia financiara a ntreprinderii, capitalizarea bursiera, cursul actiunilor,
decotarea, randamentul actiunilor, evolutia pietei, factorii economici, sociali si
politici, sectorul, s.a.
Analiza tehnica vizeaza trei directii de cercetare: proiectia n viitor a
comportamentului trecut al pietei actiunilor, tendinta acesteia cu referire la
evolutia cotelor estimate comparativ cu cele reale; cercetarea miscarilor ciclice
ale pietei privind evolutia cursului actiunilor; analiza tendintei actuale pentru a
descoperi momentul n care o variatie a cursurilor va indica un punct de revenire.
n scopul efectuarii unei analize bursiere fundamentale se utilizeaza mai
multe rate bursiere, dintre care cele mai semnificative sunt urmatoarele:
Cifra de afaceri pe actiune echivaleaza cu productivitatea pe actiune si se
determina raportnd cifra de afaceri (CA) la numarul de actiuni (Na):
CAa = CA/Na.
2) Beneficiul pe actiune este un indicator de baza al pietei bursiere, care arata
partea din beneficiu adusa de fiecare actiune si se obtine prin raportarea
beneficiului net (Bnet) la numarul de actiuni (Na):
Bpa = Bnet/Na.
Indicatorul prezinta importanta n evaluarea rentabilitatii actiunilor,
serveste la calculul multiplului de capitalizare bursiera si poate fi diluat sau
ajustat, n functie de capitalul (diluat sau nediluat) luat n calcul.
3) Capacitatea de autofinantare pe actiune indica partea din CAF adusa de
fiecare actiune si se determina prin raportul:
CAFa = CAF/Na.
Acest raport trebuie utilizat cu discernamnt la bursa, deoarece actionarii
pot prefera dividende n detrimentul autofinantarii, autofinantarea avnd ca efect
reducerea sau renuntarea la dividende.
4) Capitalizarea bursiera exprima valoarea pe care bursa o acorda ntreprinderii
si se determina prin multiplicarea numarului de actiuni emise (Na) cu ultimul
curs cotat al unei actiuni (Ca):
Cb = Na Ca.
Acest indicator permite aprecierea ntreprinderii pe baza valorii bursiere a
actiunilor sale, punnd n evidenta pretul de evaluare al operatorilor, stiut fiind ca
una dintre functiile pietei financiare este si aceea de acordare a unui pret
ntreprinderilor cotate.
Numarul de actiuni ce compun capitalul unei ntreprinderi si valoarea lor
nominala sunt indicatori de cotare a actiunilor la bursa, cu influente directe
asupra celorlalti indicatori de eficienta a actiunilor.
Cursul unei actiuni rezulta din oferta si cerere si reflecta valoarea
bursiera, respectiv pretul pe piata al unui titlu, ale caror fluctuatii pe termen lung
pot afecta pretul real al ntreprinderii, n contextul utilizarii acesteia n scopul
evaluarii ntreprinderii.
Poate fi vorba de o capitalizare bursiera a unei piete financiare sau de
capitalizarea obligatiunilor. Aceasta serveste ca mod obiectiv de comparatie a
capitalizarii bursiere cu valoarea contabila a ntreprinderii, de unde rezulta fie
subestimarea afacerii (plus-valori latente), daca valoarea contabila este inferioara
capitalizarii bursiere, sau supraestimarea acesteia (minus-valori latente), daca
valoarea contabila este superioara capitalizarii bursiere a acesteia.
n scopul determinarii pretului real al ntreprinderii exista mai multe
criterii de apreciere a capitalizarii bursiere: valoarea substantiala, prin care
capitalizarea bursiera corespunde valorii actuale a activelor nete; actualizarea
beneficiilor viitoare, prin care, n analiza trebuie sa se tina seama de teoria
portofoliului de valori mobiliare, conform careia cursul unui titlu se fixeaza la
pretul sau just n functie de rata de actualizare a beneficiilor viitoare, plecnd de
la cursul actiunilor, corectat cu o prima de risc proportionala cu fiecare valoare.
5) Coeficientul de capitalizare bursiera (PER) este un multiplu de capitalizare
(sau multiplu bursier), adica un raport curs-beneficiu care stabileste legatura
ntre cursul unui titlu si rentabilitatea lui.
Coeficientul se poate obtine n doua moduri:
a) Ca raport ntre capitalizarea bursiera si rezultatul exercitiului:
sau:
b) Ca raport ntre cursul actiunii la bursa si beneficiul pe actiune:
.
Acest multiplu bursier de capitalizare a beneficiilor indica de cte ori este
capitalizat beneficiul pe actiune, aratnd cti ani de beneficiu actual costa fiecare
afacere cotata. Echivalentul frantuzesc al termenului anglo-saxon Price Earning
Ratio (PER) este cel de Coeficient de capitalizare a rezultatelor (CCR).
Prin multiplicarea beneficiului pe actiune cu PER se obtine cursul actiunii
la bursa ( ), care permite aprecierea randamentului unui
plasament n actiuni, fiind de preferat utilizarii unui simplu randament asigurat de
dividendele distribuite.
Actiunile cu un PER ridicat se comporta cel mai bine la bursa, favoriznd
speculatii avantajoase vnzarii lor, dupa cum un PER relativ scazut indica o
evaluare destul de ieftina. De aceea acest raport sta la baza unei alte metode de
evaluare a ntreprinderii, care permite doar o estimare a beneficiilor ntreprinderii
pentru anul n curs sau pentru cel urmator.
Diviznd beneficiul scontat cu numarul titlurilor, se obtine beneficiul pe
actiune asteptat, la care se raporteaza pretul actual al actiunii pentru a obtine, n
final, multiplul de capitalizare (PER) al ntreprinderii, care este un indicator al
atractiei pietei de capital n raport cu plasamentele de nlocuire.
Raportul curs-beneficiu (PER) variaza n timp si spatiu si depinde de
beneficiile anticipate ale operatorilor, de evolutia ratelor dobnzii si de ritmul
inflatiei, fata de care evolueaza n sens invers.
6) Rata de distribuire a dividendelor (Pay Out Ratio - POR) exprima politica n
ceea ce priveste distribuirea de dividende si se calculeaza raportnd totalul
dividendelor la rezultatul net:
(%)
Rata prezinta importanta pentru cei interesati n achitia de actiuni n
scopul obtinerii unui venit sub forma dividendelor, sau pentru realizarea unei
plus-valori de capital, stimulnd mai mult actionarii si mai putin capitalizarea
rezultatelor, pentru reinvestire si dezvoltarea ntreprinderii.
7) Dividende pe actiune constitue un indicator ce depinde de rata de distribuire a
dividendelor si se calculeaza raportnd totalul dividendelor la numarul de actiuni:

Raportul curs - beneficiu (PER) permite sa se compare ntreprinderile
ntre ele, indiferent de rata de distribuire a dividendelor, fiind mai obiectiv n
aprecierea rentabilitatii actiunilor comparativ cu dividendele pe actiune.
Metoda de evaluare a ntreprinderii n functie de criteriul Capitalizarea
beneficiilor (dupa formula Gordon-Shapiro) masoara randamentul capitalurilor
investite (randamentul unui plasament n actiune), prin intermediul indicatorului.
8) Rentabilitatea pe actiune:
(%)
Aceasta rata masoara rentabilitatea plasamentului si depinde de
dividendele distribuite, n functie de marimea beneficiului, de ratele de
repartizare beneficiului si de nivelul cursului, constituind un indicator ce poate
orienta investitorii interesati n plasamente eficiente.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul si contul de profit si pierdere
analizate, ratele specifice analizei bursiere sunt redate n Tabelul 41:
Aplicatia 43: Analiza ratelor bursiere
Tabelul 41
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (milioane lei) Precedent Curent ( ) (%)
1.. Cifra de afaceri (CA) - mil. lei 535016 783518 +
248502
146,4
2. Numarul de actiuni (Na) - mii 59200 295996 +
236796
500
3. Cifra de afaceri/actiune (CAa)
(1/2)
9,037 2,647 - 6,39 29,3
4. Beneficiul net (Rnet) - mil. lei 40668 51384 + 10716 126,3
5. Beneficiul pe actiune (Bpa)
(4/2)
0,687 0,173 - 0,514 25,3
6. Capacitatea ded autofinantare
(CAF)
47815 98224 + 50409 205,4
7. Capacit. de autofin./act.
(CAFa) (6/2)
0,807 0,331 - 0,476 41,1
8. Cursul mediu al actiunii (Ca)
(lei)
2150 2350 + 200 109,3
9. Capitalizare bursiera (Cb)
(2*8)
127280 695591 +
568311
546,5
10. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(9/4)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
11. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(8/5)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
12. Dividende distribuite 14356 18139 + 3783 126,3
13. Rata distrib. dividende(POR)
(12/4) %
35,3 35,3 - 100
14. Dividende/actiune (Dpa)
(12/2)
0,242 0,061 - 0,181 25,2
15. Rentabilitate pe actiune (Ra)
(14/8) %
11,25 2,59 - 8,66 23,1
16. Rata rentabilit.actiunii (Rra)
(5/8) %
31,95 7,36 - 24,59 23,1
Din datele Tabelului 41 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Majoritatea indicatorilor bursieri au cunoscut dinamici nefavorabile, cum ar fi:
cifra de afaceri pe actiune, beneficiul pe actiune, capacitatea de autofinantare pe
actiune, ca urmare a cresterii mai lente a indicatorilor de performanta (cifra de
afaceri, beneficiul, capacitatea de autofinantare) comparativ cu cresterea
substantiala a numarului de actiuni.
2. Fac exceptie capitalizarea bursiera si coeficientul de capitalizare bursiera
(PER) care au crescut ca urmare a cresterii cursului mediu al actiunii si dinamicii
mai rapide a acestuia n raport cu beneficiul pe actiune care s-a redus.
3. n conditiile mentinerii ratei de distribuire a dividendelor la nivelul anului
precedent, s-au redus ratele de rentabilitate a actiunilor ca urmare a cresterii mai
rapide a cursului mediu al actiunilor pe piata de capital n raport cu dividendele
pe actiune.
n concluzie, n cazul ntreprinderilor cotate, analiza clasica a
rentabilitatii trebuie completatta cu studiul indicatorilor bursieri, deoarece cursul
bursier al actiunii pe piata de capital constituie un "barometru"al performantei
ntreprinderii recunoscute public pe aceasta piata.
Dinamica cursului bursier este consecinta evolutiei indicatorilor economico-
financiari de performanta ai ntreprinderii care se reflecta n final n raportul
cerere-oferta pe piata de capital.
Indicatorii performantei bursiere a ntreprinderii pot fi determinati att la
nivel de actiune(profitul pe actiune, dividendul pe actiune,vnzarile pe actiune),
ct si la nivel de piata bursiera, sau multipli de piata (PER, Cursul actiunii
raportat la Cifra de afaceri pe actiune).
Ratele bursiere(multiplii de piata) se calculeaza pe baza cursului bursier
si a indicatorilor bursieri la nivel de actiune, permitnd efectuarea de compratii
intrasectoriale si n dinamica.
Un indicator semnificativ n acest sens l poate constitui Lichiditatea
actiunii (Marketability), care exprima ponderea actiunilor tranzactionate n cursul
exercitiului n totalul actiunilor emise si aflate n circulatie, calculat cu ajutorul
raportului:
.
Unele din ratele analizei bursiere sunt utilizate n metodologia de
evaluare a ntreprinderilor cotate la bursa.
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
1. Arcimeles C-H. (d'), Saulquin J.Y., Finance applique - Analyse financire , 2
e

dition, Vuibert, Paris, 1998.
2. Ballada S., Coille J. C. Outils et mcanismes de gestion financire, Ed.
Maxima, Paris, 1996.
3. Bowlin O., Martin J., Scott D., Guide to Financial Analysis, Mc. Graw-Hill
Book Company, New-York, 1986.
4. Budugan Dorina, Contabilitate si control de gestiune, Sedcom Libris, Iasi,
2001.
5. Cohen E., Analyse financire, Ed. Economica, Paris, 1990.
6. Deprez M., Duvant M., Analyse financire, Techniplus, Paris, 1993.
7. Dumitrean E., Contabilitate financiara, Vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2002.
8. Dutescu Adriana, Ghid pentru ntelegerea si aplicarea Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed: CECCAR, Bucuresti, 2001.
9. Eglem J.Y., Philipps A., Raullet C., Analyse comptable et financire, Ed.
Dunod, Paris, 1986.
10. Erik de La Villegurin, Dictionnaire fiduciaire financier, La Villegurin
Editions, Paris, 1991.
11. Foster G., Financial Statement Analysis, Prentice-Hall, New- York, 1986.
12. Georgescu N., Robu V., Analiza economico-financiara, ASE, Bucuresti,
2001.
13. Gheorghiu A. (coordonator), Analiza activitatii economice a ntreprinderilor,
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
14. Goffin R., Analyse microconomique, Ed.Dalloz, Paris, 1993.
15. Granier R., Giran J.P., Analyse conomique, Ed. Economica, Paris, 1984.
16. Isfanescu A., Stanescu C., Baicusi A., Analiza economico-financiara, ed. II-a,
Ed. Economica, Bucuresti, 1999.
17. Langlois G, Mollet M., Analyse comptable et financire, Editions Foucher,
Paris, 1992.
18. Lecaillon Jacques, Analyse microconomique, Ed. Cujas, Paris, 1993.
19. Mailler J., Remilleret M., Analyse financire de l'entreprise, CLEF, Paris,
1986.
20. Mailler J., Remilleret M., Prparation l'analyse financire de l'entreprise,
Dunod, Paris, 1992.
21. Mollet Michle., Choisir et construire son tableau de financement, Editions
Foucher, Paris, 1992.
22. Pappas J L., Hirschey M., Managerial Economics, New-York, 1983.
23. Petrescu Silvia, Diagnostic economic financiar. Metodologie. Studii de caz,
Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004.
24. Peyrard Josette, Analyse financire, 8
e
dition Paris, 1999.
25. Richard J., Analyse financire et audit des performances, La Villegurin
Editions, Paris, 2
e
edition, 1993.
26. Rusu D., Cuciureanu A., Petrescu Silvia, Dan G., Analiza activitatii
economice a ntreprinderilor, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
27. Samuelson P., Foundations of Economic Analysis, New-York, 1955.
28. Stancu I., Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele ntreprinderilor.
Analiza si gestiunea financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 1996.
29. Tabara N., Horomnea E., Toma C., Conturile anuale n procesul decizional,
Tipo, Moldova, Iasi, 2001.
30. Ternisien M., Comprendre l'entreprise par les flux, La Villegurin Editions,
Paris, 1990.
31. Teuli J., Analyse financire de l'entreprise, Ed. Cujas, Paris, 1992.
Thibaut J. P., Le diagnostic d'entreprise, Ed. Dunod, Paris, 1990.
32. Vlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Editura
Economica, Bucuresti, 2004.
33. Vintila Georgeta, Gestiunea financiara a ntreprinderii, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2000.
34. *** Ministerul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2005.
35. *** Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1752/2005 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate.

Document
Info

Accesari:
29585
Apreciat:
Comenteaz
a
documentul
:
Nu esti
inregistrat
Trebuie sa
fii utilizator
inregistrat
pentru a
putea
comenta

Creaza cont
nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

<a








ANALIZA SITUAIEI FINANCIAR
PE BAZA BILANULUI
3.1. Studiul bilantului - etapa a analizei financiare
n vederea elaborarii diagnosticului financiar care sa permita masurarea
rentabilitatii economice a capitalurilor investite, a rentabilitatii financiare a
capitalurilor proprii, aprecierea conditiilor n care sunt realizate echilibrele
financiare, deducerea gradului de autonomie al ntreprinderii, analiza financiara
parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor informatii necesare n
vederea detectarii simptomelor ce prefigureaza fenomene care impiedica
continuitatea activitatii ntreprinderii. Scopul principal l constituie adoptarea
unor decizii corective n gestiunea pe termen scurt, mediu si lung.
Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta
elementele de activ si de pasiv (mijloacele si resursele) la nchiderea exercitiului
si n alte situatii prevazute de lege, grupate dupa natura, destinatie si lichiditate,
respectiv, dupa natura, provenienta si exigibilitate. Elementele de pasiv vizeaza
fondurile de care a beneficiat ntreprinderea (capitalurile proprii ale asociatilor,
provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizarile
acestor fonduri, cu titlu durabil (active imobilizate) si cu titlu provizoriu si ciclic
(active circulante).
Activul si pasivul reflecta aceeasi realitate vazuta sub forma mijloacelor
de finantare si a utilizarii acestora la acelasi moment, ceea ce impune echilibrul
permanent ntre activele si pasivele bilantului, indiferent de forma de prezentare a
acestuia (tabelara sau n lista).
Conform IAS 1, "Prezentarea situatiilor financiare", bilantul prezentat n
lista (Tabelul 14) are drept scop de a prezenta fidel informatii despre pozitia
financiara a ntreprinderii, respectiv, capacitatea de a se adapta schimbarilor
mediului, cu ajutorul resurselor economice controlate (activele), structurii de
finantare (datorii si capitaluri proprii), precum si cu ajutorul unor indicatori
economico-financiari specifici (lichiditatea si solvabilitatea).
3.2. Tipuri de bilant utilizate n analiza financiara
Criteriile de clasament al activelor si pasivelor bilantului difera n functie

de scopul urmarit n analiza si de utilizator, ceea ce a condus la amenajarea mai
multor tipuri (modele) de bilant cu prezentare tabelara cum ar fi: bilantul
financiar, bilantul functional, bilantul "pool de fonds"(ansamblul resurselor) s.a.
Studiul bilantului trebuie efectuat dupa repartizarea rezultatului si trebuie
sa nceapa cu examinarea structurii pasivului si a structurii activului.
Bilantul contabil elaborat n optica patrimonial-juridica utilizat pna la
adoptarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate s-a dovededit insuficient adaptat
analizei financiare orientate spre gestiune, ceea ce a impune utilizarea unui bilant
mai operational, pentru a evidentia relatia dintre resursele disponibile si nevoile
de finantare ale ntreprinderii, stiut fiind ca orice nevoie de finantare trebuie
acoperita din resurse financiare.
n acest scop se dovedeste deosebit de util bilantul financiar, elaborat n
optica patrimoniala, care constituie suportul analizei financiare traditionale ce are
ca finalitate descrierea patrimoniului ntreprinderii n vederea unei evaluari
patrimoniale care poate interesa att proprietarii, ct si creditorii. n masura n
care creditorii utilizeaza un asemenea studiu, se procedeaza la o analiza
financiara externa, ce vizeaza recuperarea capitalurilor investite mai ales n cazul
lichidarii ntreprinderii.
Logica bilantului financiar, numit si bilant lichiditate-exigibilitate, se
bazeaza pe criteriul lichiditatii crescatoare a activului si al exigibilitatii
crescatoare a pasivului, ceea ce implica separarea elementelor de activ n functie
de gradul de lichiditate si a elementelor de pasiv n functie de scadenta.
De exemplu, bilantul contabil armonizat este apropiat logicii financiare,
avnd prezentarea n lista (Tasbelul 14):
Bilant Contabil armonizat restns
Tabelul 14
Denumirea indicatorului (mii lei) Nr. Exercitiul financiar
rnd Precedent Curent
A. Active imobilizate - total 01 334134112 442396673
I. Imobilizari necorporale 02 112827 761587
II. Imobilizari corporale - total 03 333960171 441573972
III. Imobilizari financiare 04 61114 61114
B. Active circulante - total 05 330562056 515792600
I: Stocuri - total 06 141953183 122067958
II. Creante - total 07 180200143 390840345
III: Investitii financiare pe termen scurt 08 - -
IV. Casa si conturi la banci 09 8408730 2884297
C. Cheltuieli n avans 10 1902966 1489075
D. Datorii ce trebuie platite 929b122j pna la 1
an
11 227834680 186432713
E. Active circulante nete, respectiv datorii
curente nete (05 + 10 - 11 - 16)
12 100194521 325651589
F. Total active minus datorii curente(01 + 12) 13 434328633 768048262
G. Datorii ce trebuie platite 929b122j peste 1
an
14 8493328 127907177
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 15 - -
I. Venituri n avans 16 4435821 5197373
J. Capital si rezerve 17 448290076 634448682
I. Capital (subscris varsat) 18 59199226 295996131
II. Prime de capital 19 - -
III. Rezerve din reevaluare 20 245482220 95164551
IV. Rezerve 21 143608630 243288000
V. Rezultatul reportat - Sold C 22 - 28147174
- Sold D 23 22454771 22454771
VI. Rezultatul exercitiului - Sold C 24 40667697 51384049
Repartizarea profitului 25 40667697 51384049
Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 - 23) 26 425835305 640141085
Patrimoniul public 27 - -
Capitaluri - total (26 + 27) 28 425835305 640141085
Lichiditatea crescatoare a posturilor de activ este disponibilitatea din ce
n ce mai mare a acestora de a deveni "lichide" si de a acoperi nevoile
ntreprinderii; n fruntea activului se afla valorile imobilizate, cele mai putin
"lichide", iar la sfrsit disponibilitatile, cele mai "lichide".
Clasarea posturilor de pasiv n ordinea exigibilitatii crescatoare semnifica
faptul ca exigibilitatea unei surse de finantare este legata de scadenta sa, primele
posturi fiind cele mai lent exigibile, (capitalurile proprii), iar ultimele cele mai
rapid exigibile (datoriile pe termen scurt).
Constructia bilantului financiar implica respectarea unor principii si reguli
care permit ordonarea posturilor de bilant dupa criteriul pe termen scurt si pe
termen lung. Printre elementele constitutive ale bilantului se face distinctie ntre
cele care ramn la dispozitia ntreprinderii pe termen lung (peste 1 an) si cele care
nu i apartin dect pe termen scurt (sub 1 an).
Amenajarea posturilor de activ conduce la existenta a doua ansambluri:
activul imobilizat care reprezinta elementele pe termen lung cu trei categorii de
valori imobilizate (necorporale, corporale, financiare), la care se adauga partea de
activ circulant cu scadenta mai mare de 1 an (creante - clienti, cheltuieli efectuate
n avans). n schimb, n activul circulant se includ imobilizarile cu scadenta
scurta (imobilizarile financiare ce ajung la scadenta sub 1 an).
Amenajarea posturilor de pasiv structureaza pasivul bilantului n grupa
capitalurilor permanente, formata din capitalurile proprii si datoriile pe termen
mediu si lung (cu scadenta peste 1 an) si grupa datoriilor pe termen scurt (cu
scadenta sub 1 an), indiferent de natura lor (datorii de exploatare, credite bancare
curente, venituri realizate n avans cu scadenta scurta si datoriile pe termen lung
ajunse la scadenta).
Daca o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadenta mai repede de 1
an, ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Veniturile realizate n avans cu
scadenta peste 1 an sunt incluse n datoriile pe termen mediu si lung.
Obtinerea bilantului financiar implica efectuarea unor corectii ale
activului si pasivului pe baza informatiilor din anexa, prin respecarea unor
principii de evaluare si regrupare a posturilor dupa criteriul vechimii (peste sau
sub 1 an).
Schematic, bilantul financiar se prezinta astfel:
Bilant financiar
Activ = Necesar Pasiv = Resurse
Necesar permanent Capitaluri permanente (Cp)
Activ imobilizat net > 1 an 1. Capitaluri proprii (C)
Necesar temporar 2. Datorii cu scadente > 1 an
1. Activ circulant net < 1 an Resurse temporare
2. Imobilizari financiare < 1 an 1. Datorii cu scadente < 1 an
3. Disponibilitati (Trezorerie activa) 2. Credite bancare (Trezorerie
pasiva
Total Activ Total Pasiv
Prezentarea bilantului financiar (Tabelul 15) pune n evidenta doua parti
distincte pe orizontala: partea superioara care reflecta structura financiara prin
stabilitatea elementelor care l compun (necesarul de finantat si resursele de
finantare permanente) si partea inferioara care reflecta finantarea ciclului de
activitate (necesarul de finantat pe termen scurt si resursele temporare de
finantare).
Clasamentul activelor si pasivelor dupa criteriul vechimii pune n
evidenta, printr-o simpla lectura orizontala, echilibrele sau dezechilibrele
structurale ale bilantului, conform Normei 13 din IASC si n cazul conturilor
consolidate.
Importanta bilantului financiar n analiza financiara decurge din faptul ca
el serveste la determinarea marjei de securitate financiara prin intermediul
fondului de rulment, care permite ntreprinderii sa faca fata riscurilor pe termen
scurt, garantnd solvabilitatea acesteia.
Conform Reglementarilor romnesti, bilantul n lista (Tabelul 14) este
apropiat modelului de bilant financiar (Tabelul 15), cu exceptia resurselor care
sunt prezentate n ordine inversa scadentei, capitalurile proprii fiind situate n
partea finala a listei.
Abandonarea principiului de clasament al posturilor n bilantul financiar a
condus la aparitia bilantului functional, care regrupeaza posturile de bilant pe
marile functiuni ale ntreprinderii (investitii, exploatare, finantare, trezorerie),
fiind un bilant economic, construit de Centrala Bilanturilor din Banca Frantei n
scopul explicarii functionarii economice a ntreprinderii de catre bancheri.
Constructia bilantului functional are la baza un set de principii si reguli
menite sa puna n evidenta utilizarile si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu
de functionare a ntreprinderii, gruparea posturilor fiind legata de operatiile
realizate n raport cu natura, destinatia sau functia lor. n aceasta prezentare,
bilantul este destinat analizei functionale, care poate fi si o analiza externa.
Un principiu de elaborare a bilantului functional se refera la exprimarea
posturilor de bilant la valoarea bruta, (valoarea de origine a acestora), ceea ce
impune includerea amortismentelor si provizioanelor n capitalurile proprii,
bilantul functional constituind un punct de plecare ideal pentru o analiza de flux,
deoarece permite determinarea variatiilor de stocuri.
Un alt principiu al bilantului functional se refera la conceptul de
stabilitate, care are n vedere durata posturilor n patrimoniu; acesta difera de
conceptul permanentei al bilantului financiar, n sensul ca un mprumut pe
termen lung va ramne n imobilizarile financiare, indiferent de scadenta sa, iar
datoriile pe termen lung nu vor fi trecute la datorii pe termen scurt, indiferent de
scadenta.
Al treilea principiu, al afectarii, avut n vedere la structurarea posturilor
permite descrierea ciclurilor care compun viata ntreprinderii si a echilibrelor
financiare ce decurg din ele.
Schematic, bilantul functional se prezinta astfel:
Bilant functional
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
I. Functia de investitii IV. Functia de finantare
Utilizari stabile brute Resurse stabile (durabile)
II. Functia de exploatare 1. Capitaluri proprii:
1. Activ circulant de exploatare 2. Datorii financiare stabile
2. Activ circulant nafara exploatarii II. Functia de exploatare
III. Functia de trezorerie 1. Datorii de exploatare
Activ circulant financiar (Disponibilitati) 2. Datorii n afara exploatarii
Total Activ Total Pasiv
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)

Tabelul 15
Active =
Necesaruri nete
Exercitiul financiar Pasive =
Resurse
Exercitiul financiar
(mii lei) Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
Mijloace cu
durata > 1 an
33413411
2
44239667
3
Resurse cu
scadenta >1an
43432863
3
76804826
2
A. Active
imobilizate
33413411
2
44239667
3
J. Capital si
rezerve
42583530
5
64014108
5
I. Imobilizari
necorporale
112827 761587 I. Capital 59199226 29599613
1
II. Imobilizari
corporale
33396017
1
44157397
2
II. Prime de
capital
- -
III. Imobilizari
financiare
61114 61114 III. Rezerve
din
reevaluare
24548222
0
95164551
Mijloace cu
durata < 1 an
33056205
6
51579260
0
IV. Rezerve -
total
14360863
0
24528800
0
B. Active
circulante
33056205
6
51579260
0
V. Rezultatul
reportat -
Sold C
- 26147174
I. Stocuri - total 14195318
3
12206795
8

- Sold D
22454771 22454771
II. Creante -
total
18020014
3
39084034
5
VI.Rezultatul
exercitiului -
Sold C
40667697 51384029
III: Invest.
financiare/terme
n scurt
- - Repartizarea
profitului
40667697 51384029
IV: Casa si
conturi la banci
8408730 2884297 Total
capitaluri
proprii
42583530
5
64014108
5
C. Cheltuieli n
avans
1902966 1489075 H.Provizioan
e pt.riscuri-
cheltuieli
- -
G. Datorii pe
o perioada > 1
an
8493328 12790717
7
D. Datorii pe
o perioada de
1 an
22783468
0
18643271
3
Total datorii 23632800
8
31433989
0
I. Venituri 4435821 5197373
n avans
Total Active
Nete
66659913
4
95967834
8
Total
Capitaluri
66659913
4
95967834
8
Bilantul functional (economic)

Tabelul 16
Active =
Utilizari
Exercitiul financiar Pasive = Resurse Exercitiul financiar
(valoare
bruta)(mii
lei)-
Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
I. Functia
de
investitii
IV. Functia de
finantare

Utilizari
stabile
Resurse stabile 60813818
9
101115894
3
A. Active
imobilizat
e brute
50794366
8
68550735
4
1. Capitaluri proprii 42583530
5
64014108
5
1.
Imobilizar
i
necorporal
e
177647 916041 - Capital 59199226 29599613
1
2.
Imobilizar
i corporale
50770490
7
68453019
9
- Rezerve - total 38909085
0
34045255
1
3.
Imobilizar
i
financiare
61114 61114 - Rezultatul reportat -
22454771
+
3692403
II. Functia
de
exploatare
- Rezultatul
exercitiului(nereparti
z)
- -
B.Active
circulante
de
exploatare
31619833
3
50297360
8
2. Amortismente si
provizioane
17380955
6
24311068
1
1. Stocuri
- total
14195318
3
12206795
8
3. Datorii financiare
stabile (>1 an)
8493328 12790717
7
2. Creante
comerciale
17424515
0
38090565
0
II. Functia de
exploatare

Active
circ. n
afara
exploatari
i
5954993 9934695 1. Datorii de
exploatare
13255055
9
77021000
Alte
creante
5954993 9934695 2. Datorii nafara
exploatarii
95284121 10941171
8
C.
Cheltuieli
n avans
1902966 1489075 3. Credite bancare
curente
- -
III:
Functia de
trezorerie
I. Venituri n
avans
4435821 5197373
Activ
circulant
financiar
8451440 2927007
Casa si
conturi la
banci
8408730 2884297
Total
Active
valoare
bruta
84040869
0
120278902
9
Total
Resurse
84040869
0
120278902
9
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Importanta bilantului functional n analiza financiara decurge din faptul
ca el permite aprecierea stabilitatii structurii financiare a ntreprinderii prin
intermediul trezoreriei nete si astfel exprima interdependenta dintre structura
financiara si natura activitatii sale.
Comparatia ntre bilantul financiar si bilantui functional pune n evidenta
doua deosebiri esentiale ntre acestea, si anume:
a. n timp ce bilantul financiar permite o analiza externa a situatiei financiare a
ntreprinderii interesanta pentru creditori, bilantul functional permite n
primul rnd o analiza interna realizata n principal de managerii
ntreprinderii;
b. bilantul functional se stabileste din perspectiva continuitatii activitatii, n
timp ce bilantul financiar este realizat din perspectiva ncetarii activitatii.
Ca raspuns adus criticilor bilantului financiar si bilantului functional,
adeptii conceptelor mai recente ale teoriei financiare neoclasice au conceput
modelul de bilant "pool de fonds" sau ansamblul de fonduri.
Teoria financiara neoclasica avanseaza un criteriu care priveste costul
capitalului compus din diferitele resurse folosite, n functie de care se judeca
oportunitatea diverselor utilizari carora le-au fost afectate.
n consecinta, bilantul trebuie privit ca un ansamblu de resurse si de
utilizari, care ofera indicii asupra deciziilor strategice n materie de investitii si de
finantare, fara a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare.
Acest tip de bilant se apropie de bilantul functional prin prezenta
amortismentelor si provizioanelor n fondurile proprii, n pasiv. n activ posturile
sunt grupate n doua parti distincte pentru a evidentia impactul strategiilor
ntreprinderii: industriala si comerciala, pe de o parte, careia i corespund
imobilizarile brute non financiare si activele circulante de exploatare (inclusiv
lichiditatile necesare pentru exploatare) si strategia financiara, inclusiv
lichiditatile, care serveste obiectivelor de tip financiar.
Schematic, bilantul ansamblului de fonduri se prezinta astfel:
Bilant "Pool de fonds"
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
Portofoliu de active Portofoliu de resurse
I. Utilizari industriale si comerciale I. Fonduri proprii
1. Imobilizari brute 1. Fonduri proprii externe
2. Active circulante de exploatare 2. Fonduri proprii interne
3. Active circulante nafara exploatarii II. Datorii
II. Utilizari financiare 1. Resurse financiare
1. Imobilizari financiare 2. Datorii de exploatare
2. Active circulante (Disponibilitati) -
Total Activ Total Pasiv
Indiferent de modul de structurare a elementelor patrimoniale, bilantul
serveste ca document esential n analiza modificarilor pozitiei financiare a
ntreprinderii ca raspuns la cerintele mediului economic n care aceasta si
desfasoara activitatea.
3.3. Analiza echilibrelor financiare
Bilantul este "fotografia" ntreprinderii, care, indiferent de forma de
prezentare, trebuie sa ofere raspuns la o serie de ntrebari specifice celui care
efectueaza analiza. Aceste ntrebari decurg din modul n care se realizeaza
egalitatea ntre activul si pasivul bilantului, egalitate care transpune o identitate
fundamentala ntre doua reprezentari diferite ale aceleiasi marimi economice,
sursele fondurilor (originea lor), trebuind sa corespunda cu utilizarile
(necesitatile) carora le-au fost afectate.
Studiul bilantului implica analiza acestuia n doua directii: orizontala si
verticala, fiecare punnd n evidenta anumite corelatii cu semnificatii deosebite n
aprecierea situatiei financiare a ntreprinderii.
Analiza pe orizontala a bilantului pune n evidenta modul n care se
realizeaza principalele echilibre financiare pe termen scurt si pe termen lung ale
ntreprinderii sau grupului de ntreprinderi, prin intermediul unor marimi cum ar
fi: situatia neta, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria.
3.3.1. Analiza Situatiei Nete
Pe baza abordarii juridice a bilantului, analistii financiari determina
Situatia Neta (SN) a ntreprinderii cu ajutorul relatiei:
SN = Active - Datorii totale
Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda
proprietarii asupra ntreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuind sa fie
suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a
ntreprinderii.
Comparativ cu capitalurile proprii, situatia neta este mai restrictiva,
deoarece exclude subventiile si provizioanele reglementate. De aceea, situatia
neta este un indicator mai relevant, ce exprima valoarea activului realizabil la un
moment dat, care intereseaza proprietarii, actionarii, ct si creditorii
ntreprinderii, mai ales n cazul lichidarii acesteia. Ea se calculeaza punnd fata n
fata bunurile si datoriile de aceeasi scadenta.
Pe baza bilantului financiar Situatia Neta se determina ca diferenta:
a) SN = Total active - Datorii totale - Venituri n avans = Capitaluri proprii.
Pe baza bilantului contabil armonizat Situatia Neta este diferenta:
b) SN = (Total active - Datorii curente) - Datorii peste 1 an = F - G.
De exemplu, Situatia Neta n cele doua variante de calcul este prezentata
n Tabelul 17:
Aplicatia 15: Calculul si analiza situatiei nete (capitalurilor proprii)
Tabelul 17
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Total active 666599134 959678348 293079214 143,96
2. Datorii totale 236328008 314339890 78011882 133,01
3. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 171,68
4. Situatia neta (SN)(a) 425835305 640141085 21430578 105,03
5. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
6. Datorii curente (G) 8453328 127907177 119453849 1513
7. Capitaluri proprii (F -
G)(b)
425835305 640141085 21430578 105,03
Din datele Tabelului 17 se constata o situatie neta pozitiva si crescatoare
care reflecta o gestiune economica sanatoasa, ce maximizeaza valoarea
ntreprinderii, prin potentarea capitalurilor proprii.
O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta
ncheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral
capitalurile proprii. Partea neacoperita ramne exclusiv n sarcina creditorilor,
acesta fiind riscul de insolvabilitate al ntreprinderii.
Cresterea situatiei nete (activului net) are ca efect cresterea rentabilitatii si
a independentei financiare, pe baza ei putndu-se determina riscul global sau
lichidativ, prin raportul: < 0,3.
Activul net (capitalurile proprii) reprezinta un indicator esential care da
dimensiunea gradului de "sanatate" a ntreprinderii referitor la mentinerea
capitalului fizic sau financiar, mai ales n conditiile inflatiei care l erodeaza.
Mentinerea capitalului fizic presupune ca profitul sa fie obtinut numai
prin cresterea capacitatii fizice productive n cursul perioadei, iar mentinerea
capitalului financiar presupune obtinerea profitului prin cresterea valorii
financiare (monetare) a activelor nete.
Performantele ntreprinderii fiind direct legate de mentinerea capitalului
fizic sau financiar, "Situatia modificarii capitalurilor proprii" este un alt
document al situatiilor financiare anuale prevazut de Ordinul M.F.P. 94/2001,
inspirat din cerintele IAS 1, prin care se prezinta detaliat toate variatiile pe care
le-a suferit n cursul exercitiului financiar fiecare element al activului net
(capitalurile proprii).
Din situatia modificarii capitalurilor proprii rezulta capacitatea de
mentinere (erodare) a capitalului, precum si profitul (pierderea) ntreprinderii n
cursul exercitiului, prin intermediul urmatoarelor elemente de continut:
- profitul net (pierderea neta) al perioadei;
- fiecare element de venit si cheltuiala recunoscute direct n capitalurile
proprii;
- efectul cumulat al modificarii politicilor contabile si corectia erorilor;
- tranzactiile de capital cu si distribuirile catre proprietari;
- soldul profitului (pierderii) cumulate la nceputul perioadei si la data
bilantului si modificarile aferente;
- o reconciliere ntre valoarea contabila a fiecarei categorii de capitaluri
proprii la nceputul si sfrsitul perioadei, cu prezentarea distincta a fiecarei
modificari.
Situatia modificarii capitalurilor proprii cuprinde date referitoare la:
soldul la 1 1anuarie, cresterile(+), reducerile (-) si soldul la 31 decembrie, asa
cum rezulta din datele Tabelului 18:
Aplicatia 16: Situatia modificarii capitalurilor proprii (mii lei)
Tabelul 18
Elemente ale capitalului
propriu
Sold la
1 ianuarie
Cresteri
(+)
Reduceri
(-)
Sold la
31
decembrie
Capital subscris 59199226 236796905 - 295996131
Rezerve din reevaluare 245482220 86479236 236796905 95164551
Rezerve legale 8973772 3464468 - 12438240
Alte rezerve 134634858 97584582 1369680 230849760
Rezultat reportat
- Profit nerepartizat 0 21771189 - 21771189
- Pierdere neacoperita - - - -
Rezultat reportat din
adoptarea pt. prima data a
IAS mai putin IAS 29 -
Sold D (ct 1172)
22454771
(pierdere)
- - 22454771
(pierdere)
Rezultat reportat din
corectarea
erorilor fundamentale -Sold
C (ct.1174)
6375985
(profit)
- - 6375985
(profit)
Rezultat reportat din
surplusul din rezerva de
evaluare
- - - -
Rezultatul exercitiului
financiar
- - - -
Total 425835305 452472365 238166585 640141085
Din analiza datelor Tabelului 18 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Soldul final al capitalurilor proprii este calculat cu relatia:
Sf = Si + Cresteri - Reduceri,
2. Modficarea capitalurile proprii este egala cu diferenta:
= Sf - Si = 640141085 - 425835305 = + 214305780 mii lei.
3. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinta unor solduri initiale si a
cresterii mai accentuate a capitalului subscris, a rezervelor si a existentei
profitului nerepartizat, aceasta fiind diminuata de reducerea unor rezerve si de
soldul debitor al contului 1172, o pierdere reportata rezultata din adoptarea pentru
prima data a IAS, mai putin IAS 29, privind retratarea informatiei financiare
necesare nlaturarii efectelor inflatiei.
3.3.2. Analiza Fondului de Rulment
Echilibrul financiar al ntreprinderii rezulta din confruntarea maselor mari
ale bilantului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR),
din care rezulta Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform
conceptiilor de prezentare a bilantului: optica financiara si optica functionala.
Pe baza bilantului financiar care grupeaza posturile dupa criteriul
permanentei, echilibrul financiar presupune finantarea activului cu durata mai
mare de 1 an din resurse cu scadenta peste 1 an, iar finantarea activelor sub 1 an
din resurse scadente sub 1 an.
Un prim echilibru rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung
(capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), asa cum
rezulta din analiza partii superioare a bilantului financiar:
FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung
si mediu) + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Necesar permanent (Active
imobilizate nete).
Aceasta metoda pune n evidenta echilibrul financiar pe termen lung,
fondul de rulment reprezentnd partea din capitalurile permanente ramasa dupa
finantarea imobilizarilor, pe care ntreprinderea o consacra finantarii activelor
circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveste
finantarii elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut.
Metoda insista asupra originii Fondului deRulment si permite ntelegerea
cauzelor variatiei sale, cresterea lui fiind determinata de cresterea capitalurilor
permanente (emisii de noi actiuni, obligatiuni, noi mprumuturi pe termen lung)
si de reducerea imobilizarilor nete (vnzari de titluri, dezinvestire, cesiuni de
imobilizari). Odata cu Fondul de Rulment, marja de securitate a ntreprinderii
creste, ceea ce arata ca o parte mai nsemnata din activele circulante este finantata
din capitaluri permanente.
Scaderea Fondului de Rulment este cauzata de scaderea capitalurilor
permanente (rambursari de mprumuturi pe termen lung sau de obligatiuni) si de
cresterea imobilizarilor nete (investitii).
Un Fond de Rulment stationar reflecta stagnarea ntreprinderii, care poate
fi temporara sau de durata, avnd diferite cauze.
Partea inferioara a bilantului financiar permite determinarea Fondului de
Rulment Financiar ca diferenta:
FRF = (Active circulante + Cheltuieli n avans) - (Datorii pe termen scurt
+ Venituri n avans).
Metoda pune n evidenta afectarea si finalitatea Fondului de Rulment
care este finantat din activul circulant. n aceasta ipostaza, fondul de rulment
Financiar arata surplusul activelor circulante nete nefinantate din datoriile
temporare, evidentiind excedentul de lichiditate potentiala, ca o marja de
securitate privind solvabilitatea ntreprinderii.
Bilantul contabil armonizat permite determinarea mai rapida a Fondului
de Rulment n doua moduri:
a) FRF = (Total active - Datorii sub 1 an) - Active imobilizate = F - A;
b) FRF = Active circulante, respectiv datorii curente nete (E).
Teoretic, Fondul de Rulment trebuie sa fie pozitiv, ceea ce nu nseamna
ca n anumite situatii nu poate exista un fond de rulment negativ fara a
compromite buna functionare a ntreprinderii.
Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizari nete)
constituie marja de securitate a ntreprinderii pentru exploatarea sa cotidiana,
permitndu-i sa-si asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare
functionarii (stocuri minime, fond de casa minim), activul circulant fiind superior
datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an).
Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru
ntreprindere, care va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure
finantarea imobilizarilor (Capitaluri permanente < Imobilizari nete), sau care are
active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va
putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Aceasta situatie se ntlneste
mai frecvent n sectorul de distributie, unde viteza de rotatie a stocurilor este
foarte rapida (sub o luna) si unde exista credite-furnizori nsemnate.
De exemplu, calculul Fondului de Rrulment n cele trei variante conduce
la rezultatele din Tabelul 19:
Aplicatia 17: Calculul si analiza Fondului de Rulment
Tabelul 19
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri() Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta peste
1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Provizioane pt. riscuri -
cheltuieli
- - - -
4. Capitaluri
permanente (Cp)
434328633 768048262 333719629 176,83
5. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
6. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
7. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
8. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
9. Datorii pe termen scurt 227834680 186432713 -
41401967
81,83
10. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
11. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
12. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
13. Active imobilizate (A) 334134112 442396673 108262561 132,40
14. Fond de Rulment
Financiar(F - A)
100194521 325651589 225457068 325,02
15. Active circ,resp.datorii
curente (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
Din datele Tabelului 19 se constata ca Fondul de Rulment pozitiv si n
crestere confirma o dinamica favorabila a marjei de securitate a ntreprinderii.
n practica, se considera ca Fondul de Rulment al ntreprinderii industriale
trebuie sa reprezinte valoarea a 13 cifre de afaceri lunare.
n interiorul capitalurilor permanente, ponderea capitalurilor mprumutate
nu trebuie sa fie excesiva n raport cu cea a capitalurilor proprii (sa nu depaseasca
50 %), ceea ce impune determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) si a
Fondului de Rulment strain (FRs):
FRp = Capitaluri proprii - Imobilizari nete;
FRs = mprumuturi pe termen lung si mediu - Imobilizari nete.
Fondul de Rulment propriu pune n evidenta influenta structurii de
finantare asupra constituirii sale, adica masura n care echilibrul financiar se
asigura prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara.
Fondul de Rulment mprumutat (strain) reflecta gradul de ndatorare pe
termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt.
De exemplu, calculul Fondului de Rulment propriu si strain pe baza
datelor din Tabelul 19 conduce la rezultatele din Tabelul 20:
Aplicatia 18: Calculul si analiza fondului de rulment
Tabelul 20
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta
peste 1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
5. Fond Rulment propriu
(FRp) (1-3)
91701193 197744412 +106043219 215,5
6. Fond de Rulment strain
(FRs) (2-3)
-325640784 -314489496 +11151288 96,5
Din datele Tabelului 20 se constata urmatoarele:
1. Fondul de Rulment propriu este pozitiv si n crestere cu 115,5 %, ceea ce
confirma ca ntreprinderea dispune de o autonomie financiara care i permite
finantarea imobilizarilor nete din capitaluri proprii.
2. Fondul de Rulment strain este negativ si n scadere cu 3,5 %, ceea ce arata ca
nevoile pe termen scurt nu pot fi finantate prin ndatorare pe termen lung, desi
gradul de ndatorare la termen (raportul Datorii peste 1 an/Capitaluri proprii) a
crescut de la 1,994 % la 19,98 %.
3. Echilibrul financiar pe termen lung si pe termen scurt este asigurat ca urmare a
unei marje de securitate pe care o confera Fondul de Rulment Financiar pozitiv.
4. Independenta financiara a ntreprinderii se dovedeste a fi satisfacatoare, chiar
daca ponderea capitalurilor proprii n capitalurile permanente s-a redus de la 98
% la 83,3 %.
3.3.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment
Necesarul de Fond de Rulment desemneaza nevoile financiare generate de
executarea unor operatiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curenta
(cumparari, vnzari, plati salarii), al carui total trebuie acoperit cel putin partial
de resurse stabile (Fondul de Rulment Net). El reprezinta banii ce trebuie rulati n
ntreprindere pentru a-i asigura functionarea (dupa finantarea imobilizarilor), care
reclama cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de catre clienti.
Structura Necesarului de Fond de Rulment cuprinde, pe de o parte,
stocurile (de materii prime, produse finite, semifabricate) a caror valoare
ncorporeaza cheltuielile de fabricatie si, pe de alta parte, creantele. Din suma
acestor componente se scad datoriile (de exploatare si n afara exploatarii), care
corespund decalajelor ntre ncasari si plati:
NFR = Necesitati ciclice - Resurse ciclice,
n care:
Necesitati ciclice = Necesar temporar - Disponibilitati;
Resurse ciclice = Resurse temporare - Credite de trezorerie.
Pe baza bilantului necesarul de fond de rulment se determina ca diferenta:
NFR =(Active circulante + Cheltuieli n avans- Casa si conturi la banci)
- (Datorii ce trebuie platite ntr-un an + Credite bancare + Venituri n avans).
De exemplu, calculul Necesarului de Fond de Rulment pe baza datelor
din bilantul contabil armonizat (Tabelul 14) conduce la rezultatele din Tabelul
21, din care rezulta urmatoarele concluzii:
1. Necesarul de fond de rulment pozitiv si n crestere confirma dinamica
ascendenta a surplusului de necesitati temporare fata de resursele temporar
disponibile.
2. Cresterea necesarului de fond de rulment a fost consecinta cresterii
necesitatilor ciclice cu 58,72 %, ca urmare a cresterii activelor circulante cu
56,03 %, a reducerii cheltuielilor n avans si a disponibilitatilor banesti, n
conditiile n care resursele ciclice s-au redus cu 17,49 %, prin reducerea datoriilor
sub 1 an si a veniturilor n avans.
Aplicatia 19: Calculul si analiza necesarului de fond de rulment
Tabelul 21
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
2. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
3. Casa si conturi la banci 8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Total I (1 + 2 - 3) 324056292 514357378 19030108
6
158,72
5. Datorii cu scadenta de
pna la 1 an
227834680 186432713 -
41401967
81,83
6. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
7. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
8. Total II (5 + 6 + 7) 232270501 191630086 -
40640415
82,51
9. Nec de fd de rulment
(NFR)(4 - 8)
91785791 322767292 230981501 351,65
Pornind de la relatia care trebuie sa existe ntre necesarul temporar si
resursele temporare, NFR constituie un indicator de echilibru financiar, care
poate fi pozitiv sau negativ, dupa cum urmeaza:
a) Daca NFR > 0, rezulta un surplus de necesar temporar fata de resursele
temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situatie normala daca este consecinta unor
investitii privind cresterea necesarului de finantare a ciclului de exploatare.
n caz contrar, NFR > 0 arata un decalaj nefavorabil ntre lichidarea
stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare, n sensul
ncetinirii ncasarilor si accelerarii platilor.
b) Un NFR < 0 reflecta un surplus de resurse nete temporare fata de capitalurile
circulante, necesitatile temporare fiind mai mici dect resursele temporare ce pot
fi mobilizate. Aceasta situatie este favorabila daca este consecinta accelerarii
rotatiei activelor circulante, a urgentarii ncasarilor si relaxarii platilor.
Necesarul de fond de rulment reflecta echilibrul curent al ntreprinderii,
este mai fluctuant, mai instabil dect fondul de rulment si depinde de cifra de
afaceri), durata de rotatie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a
creantelor si termenul de plata a furnizorilor.
El poate fi exprimat n zile de vnzare prin intermediul vitezei de rotatie
(NFRz = NFR 360/ CA) care reflecta acest decalaj.
3.3.4. Analiza Trezoreriei
Trezoreria Neta (TN) poate fi determinata pornind de la egalitatea de
bilant Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu
necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezulta echilibrul financiar al
ntreprinderii, fiind un rezultat al operatiunilor ce afecteaza toate posturile de
bilant si rezultnd din lectura pe orizontala a bilantului financiar, respectiv:
a) a partii superioare: TN = FR - NFR;
b) a partii inferioare: TN = Disponibilitati - Credite de trezorerie sau:
TN = Trezoreia activa - Trezoreria pasiva.
Trezoreria activa cuprinde disponibilitatile curente degajate de
functionarea ntreprinderii, la care se adauga plasamentele rambursabile n orice
moment (valori mobiliare de plasament).
Trezoreria pasiva este reprezentata de creditele bancare curente, soldurile
creditoare de banci si efectele scontate (n afara bilantului).
c) Pe baza bilantului contabil armonizat, trezoreria este data de diferenta:
TN = Active circulante respectiv datorii curente nete (E) - NFR.
De exemplu, calculul Trezoreriei Nete pe baza bilantului conduce la
rezultatele din Tabelul 22:
Aplicatia 20: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 22
Nr. Indicatori (mii lei) Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Fondul de rulment
financiar(FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesarul de fd. de
rulment (NFR)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN) (1 -
2) (a)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Disponibilitati
banesti
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
6. Trezoreria neta (TN) (4 -
5) (b)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
7. Active circ., resp. dat.crte
nete (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
8. Trezoreria neta (TN) (7 -
2) (c)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Se constata ca Trezoreria Neta este pozitiva si n scadere, ceea ce reflecta
decalajul dintre ritmul superior de crestere a necesarului de fond de rulment
comparativ cu cresterea fondului de rulment financiar (351,65 > 325,02 %).
Trezoreria Neta () rezulta att din operatiuni ce afecteaza capitalurile
permanente si activul imobilizat, ct si din operatiuni care privesc activele
circulante si datoriile pe termen scurt.
Cresterea Trezoreriei Nete poate fi realizata prin cresterea fondului de
rulment si prin scaderea necesarului de fond de rulment, sau prin cresterea
disponibilitatilor si reducerea creditelor bancare de trezorerie.
Valoarea pozitiva sau negativa a Trezoreriei Nete este consecinta unor
inegalitati ntre Fondul de Rulment si Necesarul (resursa) de Fond de Rulment:
1. Trezorerie pozitiva (TN > 0), cnd: FR > NFR si respectiv, Disponibilitati >
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat n ntregime din resurse
permanente (FR > 0), care degaja disponibilitati ce pot ascunde o sub-utlizare de
capitaluri;
b) FR > 0 si NFR < 0, cnd resursele din ciclul de exploatare (NFR < 0) se
adauga la un excedent de resurse permanente (FR > 0) pentru a degaja un
excedent mare de lichiditati, care pot ascunde sub-utilizari de capitaluri;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele din exploatare (NFR < 0) acopera un
excedent crescut de lichiditati si numai o parte a activului imobilizat ( FR < 0).
Ciclul de exploatare si o parte din imobilizari sunt finantate din datorii pe
termen scurt (furnizori si avansuri clienti), ceea ce impune cresterea capitalurilor
permanente (resurselor stabile).
2. Trezorerie negtiva (TN < 0), cnd FR < NFR si respectiv, Disponibilitati <
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat partial din capitaluri permanente
(FR> 0) si partial din credite bancare curente care sunt mai mari dect
disponibilitatile, ceea ce impune aprecierea riscului bancar curent;
b) FR < 0 si NFR > 0, cnd creditele bancare pe termen lung si mediu acopera o
parte din imobilizari (FR < 0), NFR si disponibilitatile (inferioare creditelor de
trezorerie), ceea ce impune reconsiderarea structurii de finantare;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele permanente nu acopera dect o parte a
activului imobilizat (FR < 0), restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt
(furnizori, avansuri clienti) si din credite bancare curente, ceea ce impune
revederea structurii finantarii, fiind crescut riscul dependentei de exterior.
3.3.5. Analiza echilibrelor financiare n optica functionala
Echilibrele financiare pot fi analizate si prin prisma prezentarii bilantului
conform opticii functionale, care structureaza posturile de bilant n strnsa
legatura cu ciclurile economice care caracterizeza viata ntreprinderii: investitii,
exploatare, finantare, trezorerie. Analiza efectuata pe baza bilantului functional
(economic) este o analiza functionala, mai bine adaptata unei gestiuni
previzionale, care situiaza n centrul atentiei ciclul de exploatare. Ea completeaza
analiza financiara statica prin intermediul Tabloului de Finantare, principalul
instrument al analizei dinamice a echilibrului financiar functional.
Echilibrul financiar functional impune ca utilizarile stabile sa fie finantate
din resurse durabile, surplusul resurselor durabile fata de imobilizarile brute
reprezentnd fondul de rulment net global (FRNG):
FRNG = Resurse durabile - Utilizari stabile brute.
Un FRNG pozitiv arata excedentul de resurse stabile dupa finantarea
utilizarilor stabile, destinat finantarii ciclului de exploatare, fiind si diferenta:
FRNG = Activ circulant - (Datorii diverse + Credite bancare de trezorerie)
Pe baza bilantului functional (Tabelul 16) rezulta datele din Tabelul 23:
Aplicatia 21: Calculul fondului de rulment net global
Tabelul 23
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Resurse stabile
(durabile)
608138189 1011158943 403020754 166,27
2. Utilizari stabile brute 507943668 685507354 177563686 134,95
3. Fond rulment net global
(FRNG)(a)
100194521 325651589 225457068 325,02
4. Activ circulant 332465022 517281675 184816653 155,59
5. Datorii diverse + credite
bancare
232270501 191630086 -
40640415
82,51
6. Fond rulment net global
(FRNG)(b)
100194521 325651589 225457068 325,02
Se constata un Fond de Rulment Net Global pozitiv si n crestere, ca
urmare a cresterii mai rapide a resurselor stabile fata de utilizarile stabile (166,27
> 134,9) si a activului circulant comparativ cu datoriile (155,59 > 82,5).
Aceasta valoare a FRNG arata marimea necesarului ciclic si de trezorerie
ramasa nefinantata de resursele ciclice si de trezorerie, ceea ce arata ca
ntreprinderea are lichiditati pentru a-si finanta necesarul de exploatare.
Necesarul de fond de rulment (NFR) decurge din confruntarea nevoilor de
finantare cu resursele de finantare a operatiilor repetitive:
NFR = Utilizari ciclice - Resurse ciclice
Avnd n vedere rennoirea permanenta a stocurilor si creantelor impusa
de ciclul de exploatare, surplusul nevoilor ciclice neacoperit financiar de
resursele ciclice de capital devine un necesar de finantare permanent rennoibil.
Acest necesar este finantat din Fondul de Rulment Functional, care la rndul sau
apare ca un surplus de resurse stabile, fiind un Necesar de Fond de Rulment Total
(NFRT), cu doua componente legate de: activitatea de exploatare si din afara
exploatarii:
NFRT = NFRE + NFRAE.
Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat n Tabelul 24:
Aplicatia 22: Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total
Tabelul 24
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Utilizari ciclice totale,
din care:
324056292 514397378 190341086 158,73
2. Active circulante de
exploatare
318101299 504462683 186361384 158,59
3. Alte active circulante 5954993 9934695 3979702 166,82
4. Resurse ciclice totale, din
care:
232270501 191630086 -
40640415
82,51
5. Datorii de exploatare 136986380 82218373 -
54768007
60,02
6. Datorii nafara
exploatarii
95284121 109411713 14127592 114,82
7. Nec. fd rulment
total(NFRT)(1- 4)
91785791 322767292 230981501 351,65
8. NFRE (2 - 5) 181114919 422244310 241129391 233,13
9. NFRAE (3 - 6) -
89329128
-
99477018
-10147890 111,36
Din datele Tabelului 24 se constata ca Necesarul de Fond de Rulment
Total este pozitiv si n crestere, ceea ce arata un necesar de finantare permanent
rennoibil pentru ciclul de exploatare, surplusul de nevoi ciclice fiind neacoperit
financiar de resurse ciclice de capital.
Resursa neta n afara exploatarii (NFRAE < 0) este n crestere, datoriile
fiind superioare activelor circulante din afara exploatarii.
La originea NFRE se afla ciclul de exploatare (cumparare - productie -
vnzare), cu o durata variabila. Acest necesar corespunde unor alocari de fonduri
pentru constituirea stocurilor si creantelor, reflecta decalajele ntre vnzari si
ncasari, respectiv, ntre cumparari si plati si se calculeaza prin diferenta:
NFRE = Active circulante de exploatare - Datorii de exploatare.
Platile l maresc, iar ncasarile l reduc.
NFRAE este mai mic fata de NFRE si se obtine prin diferenta:
NFRAE = Alte active circulante - Datorii n afara exploatarii,
n care:
Alte active circulante cuprind: creante diverse, capital subscris nevarsat;
Datoriile n afara exploatarii cuprind: datorii fiscale, alte datorii.
Necesarul de Fond de Rulment astfel determinat mai poarta numele de
necesar net cnd este pozitiv, sau resursa neta cnd este negativ.
Din confruntarea Fondului de Rulment Net Global cu Necesarul de Fond
de Rulment (necesarul net) rezulta Trezoreria Neta (TN):
TN = FRNG - (NFRE + NFRAE)
Trezoreria Neta este legata de operatiile financiare pe termen scurt care
sunt evidentiate n partea inferioara a bilantului functional, ea fiind si diferenta:
TN = Necesar de trezorerie - Resurse de trezorerie sau:
TN = Activ circulant financiar - Credite bancare curente.
Trezoreria Neta poate fi pozitiva sau negativa, dupa cum urmeaza:
a) TN > 0, cnd FRNG > NFRT, sau Necesar trezorerie > Resurse trezorerie;
b) TN < 0, cnd FRNG < NFRT, sau Necesar trezorerie < Resurse trezorerie.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16), rezulta
Trezoreria neta (Tabelul 25) determinata ca diferenta:
TN = Trezoreria activa(Disponibilitati) - Trezoreria pasiva(Creditede trezorerie):
Aplicatia 23: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 25
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Fond rulment net global
(FRNG)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesar fond rulment total
(NFRT)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN)(1 -
2)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Activ circulant
financ.(Trez.activa)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare
crte(Trez. pasiva)
- - - -
6. Trezoreria neta (TN)(4 -
5)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Din datele Tabelului 25 se constata ca Fondul de Rulment Net Global este
superior Necesarului de Fond de Rulment Total, ceea ce a condus la o Trezorerie
Neta pozitiva, dar n scadere, ca urmare a decalajului ntre indicii Fondului de
Rulment si Necesarului de Fond de Rulment(351,65 > 325,02 %).
Reducerea Trezoreriei Nete reflecta reducerea cu aceeasi valoare a
activului circulant financiar, respectiv a Trezoreriei active n conditiile absentei
creditelor de trezorerie (Trezoreria pasiva).
O Trezorerie Neta pozitiva reflecta un excedent de trezorerie n raport cu
obligatiile financiare pe termen scurt, ceea ce asigura ntreprinderii posibilitatea
de face plasamente pe piata de capital.
Spre deosebire de resursele ciclice obtinute n activitatea curenta si
reflectate de un Necesar de Fond de Rulment negativ, o Trezorerie Neta negativa
reflecta resurse de trezorerie furnizate de parteneri financiari (banci) si sunt
legate de gestiunea financiara pe termen scurt.
3.4. Analiza bilantului prin metoda ratelor (ratios)
Aprofundarea analizei situatiei financiare pe baza bilantului impune
recurgerea la un procedeu frecvent utilizat n analiza financiara - metoda "ratios".
Ratio este un raport ntre doua posturi de bilant, din contul de rezultat,
sau din bilant si contul de rezultat, echivalent cu termenul de rata, coeficient,
indice, procent. ntre elementele raportului trebuie sa existe omogenitate din
punct de vedere al modului de evaluare si relatii directe ntre marimile ce se
compara.
Metoda ratelor completeaza analiza indicatorilor n marimi absolute si
prezinta avantajul ca permite efectuarea de comparatii pentru a situa mai corect
ntreprinderea n mediul sau concurential sau pentru a-i aprecia evolutia.
3.4.1. Analiza ratelor de structura a bilantului
Ratele de structura a bilantului reflecta structura financiara (de finantare)
a ntreprinderii si se defineste prin proportiile posturilor din activul si pasivul
bilantului n raport cu totalul acestuia.
Ratele de structura se obtin n urma analizei pe verticala a bilantului
financiar si pun n evidenta caracteristici financiare ale ntreprinderii, cum ar fi:
capacitatea activelor de a se transforma n lichiditati, autonomia si independenta
financiara a ntreprinderii, calitatea echilibrului financiar pe termen scurt, s.a.
Structura activului caracterizeaza compozitia patrimoniului economic al
ntreprinderii, n concordanta cu caracterul mai mult sau mai putin "capitalistic"
al acesteia ca si vulnerabilitatea sa la evolutiile inflationiste.
Ratele de structura a activului reflecta apartenenta sectoriala si depind de
natura activitatii ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea imobilizarilor: (%) reflecta indirect
intensitatea capitalistica (prin ponderea imobilizarilor corporale) si a relatiilor
financiare cu alte unitati (prin ponderea imobilizarilor financiare).
2) Ponderea activului circulant: (%) depinde de
sectorul de activitate si durata ciclului de productie (prin ponderea stocurilor), de
durata termenelor de plata convenite cu clientela (prin ponderea creantelor) si
reflecta esenta trezoreriei (prin ponderea lichiditatilor n patrimoniu).
Structura pasivului degaja politica de finantare a ntreprinderii,
evidentiind gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara pe care le
asigura combinatia de resurse cu maturitati si origini diverse.
Ratele de structura a pasivului reflecta autonomia financiara si gradul de
ndatorare a ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea capitalurilor permanente: (%)
reflecta autonomia financiara globala (prin ponderea capitalurilor proprii),
autonomia la termen a ntreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung).
2) Ponderea datoriilor pe termen scurt: (%) se
coreleaza cu trezoreria ntreprinderii.
Cu ct este mai mare ponderea capitalurilor proprii n totalul pasivului, cu
att este mai mare autonomi si independenta financiara a ntreprinderii.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul financiar (Tabelul 15) structura
activului si pasivului se prezinta n Tabelul 26:
Aplicatia 24: Ratele de structura a bilantului financiar
Tabelul 26
Structura
activului
Exercitiul financiar Structura pasivului Exercitiul financiar
(%) Precedent Curent (%) Precedent Curent
Active
imobilizate
50,12 46,10 Capital permanent(Cp) 65,15 80,08
Imobilizari
necorporale
0,017 0,079 Capitaluri proprii (C) 63,88 66,70
Imobilizari
corporale
50,10 46,01 Datorii peste 1 an(D/tl) 1,27 13,38
Imobilizari
financiare
0,003 0,011 Datorii sub 1 an (D/t.s) 34,85 19,92
Active
circulante
49,88 53,90 Total datorii (D) 36,12 33,30
Stocuri - total 21,59 12,88 Total capitaluri (C+ D) 100 100
Creante - total 27,03 40,72 Total capital (Cp+D/ts) 100 100
Disponibilitati 1,26 0,30 Levier
financ.(LF=D/C)
0,565 0,499
Total Active
Nete
100 100 Capacit.ndatorare(C/Cp) 0,98 0,83
Din datele Tabelului 26 se constata urmatoarele:
1. Structura activului reflecta ponderea de peste 50 % a imobilizarilor corporale
n totalul activului, care este n reducere pna la 46 % n favoarea activelor
circulante, care depasesc activele imobilizate, ajungnd de la 49,88 % la 53,90 %.
2. Imobilizarile corporale detin ponderea dominanta n totalul activelor
imobilizate, n consens cu activitatea predominant industriala a ntreprinderii.
3. Structura pasivului arata cresterea capitalurilor permanente de la 65,15 la peste
80 %, n care capitalurile proprii detin ponderea cea mai mare si n crestere la
peste 66 %, n defavoarea datoriilor totale, care au scazut de la 36 la 33 %.
3. Structura datoriilor s-a modificat prin cresterea datoriilor cu scadenta peste 1
an si a reducerii datoriilor curente, cu scadenta pna la 1 an.
Analiza pe verticala a bilantului vizeaza corelatiile dintre posturile din
activ si din pasiv, structura pasivului trebuind sa fie adecvata structurii activului:
o ntreprindere industriala foarte "capitalistica" are capitaluri permanente mai
importante fata de una mai putin "capitalistica" din sectorul de distributie, ceea ce
se reflecta prin rate de sinteza referitoare la conditiile de ajustare ntre utilizarile
si resursele puse n opera de ntreprindere.
Ratele de sinteza reflecta echilibrul financiar n marimi relative:
1) Rata de finantare stabila a imobilizarilor: 1
masoara stabilitatea resurselor afectate finantarii activelor durabile, din care:
a) Rata de finantare din resurse proprii: 1 exprima
autonomia financiara de care dispune ntreprinderea;
b) Rata de finantare din resurse straine:
exprima gradul de insecuritate financiara a ntreprinderii.
2) Rata de lichiditate generala: 1 exprima gradul
de lichiditate potentiala(echilibrul financiar pe termen scurt), din care:
a) Rata de lichiditate relativa (Testul acid)): 1
exprima capacitatea ntreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt;
b) Rata de lichiditate imediata (Testul acid):
exprima aptitudinea ntreprinderii de rambursare a datoriilor cu scadenta sub 1
an.
Ratele de sinteza se coreleaza cu ratele de finantare si reflecta indirect
structura financiara a ntreprinderii.
De exemplu, ratele de sinteza ale bilantului sunt expuse n Tabelul 27:
Aplicatia 25: Ratele de sinteza pe baza bilantului
Tabelul 27
Nr. Rate de echilibru financiar Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata de finantare stabila a
imobiliz. (Rfi)
1,30 1,74 + 0,44 133,8
2. Rata de finantare din resurse
proprii (Rfp)
1,27 1,44 + 0,17 113,4
3. Rata de finantare din resurse
straine (Rfs)
0,03 0,30 + 0,27 1000
4. Rata de lichiditate generala
(Rlg)
1,43 2,70 + 1,27 188,8
5. Rata de lichiditate rapida
(redusa) (Rlr)
0,836 2,120 + 1,284 253,6
6. Rata de lichiditate imediata (Rli) 0,037 0,015 - 0,022 40,5
Din datele Tabelului 27, se constata urmatoarele:
1. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare stabila a imobilizarilor
confirma marja de securitate consecutiva fondului de rulment pozitiv crescator.
2. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse proprii confirma existenta fondului de rulment propriu pozitiv si
crescator.
3. Valorile subunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse straine arata existenta unui fond de rulment strain negativ.
4. Valorile supraunitare si n crestere ale ratelor de lichiditate generala si de
lichiditate redusa confirma echilibrul financiar pe termen scurt, fondul de rulment
pozitiv, respectiv capacitatea de a face fata obligatiilor pe termen scurt, ceea ce
nu se confirma prin valoarea subunitara si n scadere a ratei de lichiditate
(trezorerie) imediata, disponibilitatile banesti nu permit acoperirea datoriilor pe
termen scurt.
3.4.2. Analiza ratelor de finantare. Structura finantarii
Analiza ratelor de structura a bilantului permite studiul structurii
financiare a ntreprinderii, respectiv examinarea modului n care sunt repartizate
sursele de finantare a activelor ntre capitalurile proprii si aporturile externe, de
unde rezulta autonomia (independenta) financiara a ntreprinderii.
Structura financiara este un concept fundamental n gestiunea financiara a
ntreprinderii, deoarece determina costul capitalului si are influenta asupra
politicii de investitii, afectndu-i rentabilitatea.
Sursele de finantare trebuie adaptate naturii activelor pe care le
finanteaza: resursele utilizate pentru finantarea unui activ imobilizat trebuie sa
poata ramne investite n ntreprindere o durata cel putin egala cu durata de viata
a acestuia. Exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizata cu lichiditatea activelor
finantate, adica imobilizarile trebuie finantate din capitaluri stabile (permanente),
iar activul circulant trebuie finantat din datoriile de exploatare. Numai n aceste
conditii poate fi vorba de o structura financiara echilibrata care poate asigura
independenta financiara a ntreprinderii.
n gestiunea financiara se utilizeaza att notiunea de structura financiara
ct si cea de structura a capitalului, cu precizarea ca structura financiara
desemneaza compozitia pasivului bilantului financiar, n timp ce structura
capitalului arata compozitia finantarii ntreprinderii pe termen lung: actiuni
(ordinare, privilegiate), obligatiuni (ordinare, convertibile), mprumuturi bancare.
n privinta unor structuri financiare ideale sau acceptabile exista cteva
principii esentiale de care trebuie sa se tina seama n gestiunea financiara, printre
care amintim:
1) Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie sa fie finantate din datorii pe
termen scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finantate
tranzitoriu din asemenea datorii.
2) Finantarea activelor stabile prin ndatorarea pe termen mediu si lung este
admisa cu conditia ca aceasta sa nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile
permanente si sa poata fi rambursata progresiv prin autofinantare, pna
ntreprinderea ajunge la autonomie financiara (finantarea din capitaluri proprii).
Structura finantarii reflectata prin ratele de structura a pasivului, care n
optica bilantului financiar grupeaza posturile dupa criteriul scadentei, vizeaza
raportul ntre capitalurile proprii (C) si datorii (D), pasivul fiind egal cu suma:
Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii (D),
n care:
D = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an):
Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt.
Raportul dintre datoriile totale (D) si capitalurile proprii (C) exprima rata
ndatorarii globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar si prezinta
importanta att pentru manageri ct si pentru creditori, deoarece reflecta, pe de o
parte, gradul de independenta financiara si, pe de alta parte, posibilitatea
ntreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi mprumuturi).
Definirea structurii financiare implica si determinarea raportului ntre
fondurile pe termen lung (capitalurile permanente) si fondurile pe termen scurt
(datoriile sub 1 an), care depinde de natura activelor ntreprinderii, sursele
permanente de finantare trebuind astfel structurate nct sa maximizeze valoarea
ntreprinderii (capitalurile proprii).
Autonomia financiara reprezinta aptitudinea ntreprinderii de a face fata
angajamentelor financiare, aceasta masurndu-se cu ajutorul unor rate care
exprima gradul de ndatorare si gradul de lichiditate-solvabilitate. Acesta
autonomie este amenintata de existenta unei structuri financiare inadecvate, prin
raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate conduce la ncetarea de plati sau la
pierderea controlului de catre actionari.
Autonomia financiara poate fi estimata prin intermediul mai multor rate:
1) Rata ndatorarii globale: Rg = 0,5 exprima dependenta
ntreprinderii de diversi creditori, precum si sansele de rambursare a datoriilor.
a) Levierul financiar: depinde de structura finantarii, cu
efecte asupra ratei rentabilitatii capitalurilor proprii, fiind un indicator de risc
financiar n corelatie cu randamentul activelor si rata dobnzii.
b) Rata autonomiei financiare: Raf = >1, fiind n relatie
inversa cu levierul financiar (Raf = 1/LF).
c) Rata ndatorarii la termen: >1 exprima dependenta
fata de creditori si este afectata de inflatie.
2) Capacitatea de ndatorare: 0,5 exprima
posibilitatile de ndatorare ale ntreprinderii.
3) Capacitatea de rambursare: 0,25 exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale.
De exemplu, ratele de autonomie financiara calculate pe baza bilantului
sunt prezentate n Tabelul 28:
Aplicatia 26: Ratele de finantare (autonomia financiara)
Tabelul 28
Nr. Rate de finantare Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata ndatorarii globale (Rg =
D/Pasiv)
0,354 0,327 - 0,027 92,37
2. Levierul financiar (LF = D/C) 0,5492 0,4871 -0,0621 88,70
3. Rata autonomiei financiare (Raf
= C/D)
1,82 2,05 + 0,23 112,6
4. Rata ndatorarii la termen (Rt
=Dt.lg/C)
0,02 0,20 + 0,18 1000
5. Capacitatea de ndatorare (C =
C/Cp)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
6. Capacitatea de rambursare (Cr =
CAF/D)
0,160 0,152 - 0,08 95,0
Din datele Tabelului 28 se constata urmatoarele:
1. Rata ndatorarii globale sub 0,5 si n scadere arata reducerea ponderii datoriilor
si cresterea ponderii capitalurilor proprii n structura finantarii.
2. Reducerea levierului financiar reflecta scaderea gradului de ndatorare ca
urmare a cresterii ponderii capitalurilor proprii, avnd ca efect cresterea gradului
de autonomie financiara la valori supraunitare.
3. Cresterea ratei de ndatorare la termen de peste 10 ori a fost consecinta
cresterii mai rapide a datoriilor cu scadenta peste 1 an comparativ cu capitalurile
proprii.
4. Reducerea capacitatii de ndatorare, care se mentine superioara valorii de 0,5,
arata tendinta de reducere a ponderii capitalurilor proprii n capitalul permanent.
5. Reducerea capacitatii de rambursare a datoriilor din capacitatea de
autofinantare este consecinta cresterii mai rapide a datoriilor comparativ cu CAF.
3.4.3. Analiza ratelor de rotatie a posturilor de bilant
n masura n care ratele de structura si de sinteza ale bilantului vizeaza
posturile la un moment dat, acestea au un caracter static. nsa gestiunea
financiara pe termen scurt necesita informatii pentru aprecierea echilibrului
financiar si a lichiditatii ntreprinderii n dinamica, ceea ce impune determinarea
unor rate de rotatie a posturilor de bilant.
Ratele de rotatie furnizeaza indicatii dinamice deoarece permit sa se
introduca o dimensiune temporala n analiza bilantului, prin evidentierea ritmului
de rennoire a unor componente ale acestuia.
n acest scop, se compara elemente statice de patrimoniu din bilant cu
indicatori din contul de rezultat care exprima fluxuri caracteristice ale activitatii
de exploatare cum ar fi cifra de afaceri (CA), din care rezulta ritmul de rennoire
a postului din activul sau pasivului bilantului financiar.
Ratele astfel determinate caracterizeaza unul dintre cei mai sintetici
indicatori de eficienta, viteza de rotatie a posturilor de bilant, prin intermediul
numarului de rotatii (N) si al duratei unei rotatii (D). ntre aceste rate exista o
relatie inversa: cresterea numarului de rotatii antreneaza reducerea duratei unei
rotatii, ceea ce reflecta acelasi lucru: accelerarea vitezei de rotatie.
Principalele rate de rotatie a posturilor de bilant sunt urmatoarele:
1) Numarul de rotatii ale activelor: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
2) Numarul de rotatii ale capitalurilor proprii: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
3) Numarul de rotatii ale activelor circulante: ,
n care:
Ponderea activelor circulante n activ (gradul de lichiditate);
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
4) Numarul de rotatii ale stocurilor: (rotatii),
n care:
Sm = Stocul mediu = ;
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
5) Numarul de rotatii ale creantelor: (rotatii);
Durata (termenul) de recuperare a creantelor: (zile);
6) Numarul de rotatii ale furnizorilor: (rotatii);
Durata (termenul) de plata a furnizorilor: (zile).
Numarul de rotatii (N) al unui post de bilant compara un flux de activitate
(vnzari, aprovizionari-cumparari) cu elemente de patrimoniu (activul total,
activul circulant, capitalul total, capitalul propriu) ncredintate ntreprinderii,
indicnd intensitatea cu care este valorificat patrimoniul ntreprinderii.
Durata n zile (luni, ani) a unei rotatii (D), n relatie inversa cu numarul de
rotatii, reflecta rapiditatea unei ncasari (plati): un decalaj ntre termenul de
recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor poate fi benefic pe
termen scurt, crescnd lichiditatile ntreprinderii.
Calculul ratelor de rotatie pe baza bilantului (Tabelul 14) si a contului de
rezultat (Tabelul 1) conduce la rezultatele din Tabelul 29:
Aplicatia 27: Ratele de rotatie a posturilor de bilant
Tabelul 29
Numarul de rotatii Exercitiul financiar Durata unei rotatii Exercitiul financiar
Preced. Curent (zile) Preced. Curent
1.Nr.rotatii active 0,802 0,816 Durata unei rotatii (Da) 448,87 441,17
(Na)
2.Nr.rot. cap.proprii
(Nc)
1,256 1,224 Durata unei rotatii (Dc) 286,62 294,12
3.Nr.rot. active
circ(Nac)
1,618 1,519 Durata unei rotatii
(Dac)
222,49 236,99
44.Nr.rotatii stocuri
(Ns)
3,769 6,418 Durata unei rotatii (Ds) 95,51 56,09
5.Nr.rotatii creante
(Ncr)
2,969 2,004 Term.recup.creante
(Dcr)
121,25 179,64
6.Nr.rotatii furnizori
(Nf)
4,519 4,149 Term.plata furnizori
(Df)
79,65 86,75
Din datele Tabelului 29 se constata urmatoarele:
1. Numarul de rotatii ale posturilor de bilant au cunoscut modificari, avnd valori
supraunitare, cu exceptia activelor totale, la care se nregistreaza si durate de
rotatie ce depasesc 1 an.
2. Viteza de rotatie a posturilor de bilant nregistreaza o ncetinire, cu exceptia
stocurilor, la care numarul de rotatii a crescut si durata unei rotatii a scazut.
3. Termenul de recuperare a creantelor este superior termenului de plata a
furnizorilor , ambele durate nregistrnd cresteri diferite, care au majorat
decalajul ntre ncasari si plati de la 42 zile la 93 zile.
Factorii care contribuie la modificarea vitezei de rotatie trebuie
identificati pe faze ale exploatarii: aprovizionare, productie, desfacere si vizeaza
diminuarea stocurilor, accelerarea vitezei de rotatie a acestor stocuri, scurtarea
duratei ciclului de productie, reducerea termenului de recuperare a creantelor, s.a.
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
Ratele de structura a activului si pasivului bilantului, ratele de finantare si
de structura a finantarii, precum si ratele de rotatie determinate prin analiza
interna a bilantului n directie verticala, orizontala si combinata cu elemente ale
contului de rezultat permit sa se calculeze o "baterie "de rate de rentabilitate,
care servesc la evaluarea performantelor ntreprinderii ntr-o viziune dinamica.
Aprecierea performantelor implica luarea n considerare a unor aspecte
ale activitatii ntreprinderii n strnsa legatura cu rezultatele globale si partiale.
Diagnosticul financiar permite aprecierea performantelor dezvoltnd trei
puncte de vedere caracteristice:
1) El impune o viziune partiala a performantelor. Eficacitatea ntreprinderii poate
fi apreciata diferit prin criterii analitice.
2) Analiza financiara abordeaza performantele pe baza unor criterii monetare de
masurare si evaluare.
3) Aprecierea financiara a performantelor se realizeaza din punct de vedere
sintetic si global, printr- o viziune de ansamblu a rezultatelor.
n final, diagnosticul financiar va permite evaluarea ntreprinderii n
functie de rentabilitate si de gradul de risc aferent.
Rentabilitatea constituie capacitatea unui capital investit sau plasat de a
asigura venituri exprimate n termeni financiari, aceasta fiind evaluata n marimi
absolute (prin marje) si n marimi relative (prin rate).
Ratele de rentabilitate rezulta din confruntarea unui indicator de rezultat
(EBE, Rexp, Rbrut, Rnet), cu un indicator referitor la fluxul global de activitate
(CA), sau la mijloacele utilizate pentru obtinerea rezultatului considerat (capital
economic, capital propriu, costuri). De aici rezulta gruparea uzuala a ratelor de
rentabilitae n doua categorii: rate de marja si rate de randament si rentabilitate.
A. Ratele de marja permit aprecierea "eficacitatii" ntreprinderii n activitatea
comerciala, exprimnd profitabilitatea acesteia n raport cu:
1) Exploatarea, prin intermediul rapoartelor:
; ; .
2) Activitatea globala, prin intermediul rapoartelor:
; (rata marjei nete).
B. Ratele de randament si de rentabilitate se pot grupa n doua categorii:
1) Rate de randament care raporteaza un indicator de rezultat la o evaluare a
capitalului economic pus n opera de ntreprindere. Apare astfel notiunea de
rentabilitate economica, care exprima capacitatea activului economic (activ
imobilizat brut + NFRE) de a degaja un surplus si de a asigura remunerarea
aportorilor de fonduri - actionari si creditori - care asigura finantarea.
a) O prima varianta: ,
care este o rata de rentabilitate economica bruta ce permite aprecierea
performantei exploatarii (industriala si comerciala) si faciliteaza comparatii
intrasectoriale.
Evolutia n timp a acestei rate arata cresterea, stagnarea sau scaderea
eficacitatii ntreprinderii, fara a fi afectata de fiscalitate, amortizare si
provizioane.
b) n lipsa unor date suficient de precise se poate utiliza: .
Acest raport poate fi introdus ntr-un lant de rate echivalent cu notiunea
de ROA (return on assets), care este o rata a rentabilitatii investitiilor:
c) = = Re
2
S
Rex,
,
n care:
= Ponderea rezultatului exploatarii n excedentul brut.
Randamentul economic al activelor (Re
3
) poate fi exprimat prin lantul:
,
n care:
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
Na = Numarul de rotatii ale activului bilantului;
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului.
De exemplu, ratele de rentabilitate economica se prezinta n Tabelul 30:
Aplicatia 28: Ratele de rentabilitate economica
Tabelul 30
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Marja comerciala (Mc) 307279 783650 476371 155,0
2. Cifra de afaceri (CA) 535016030 783517354 248501324 146,4
3. R
1
= Mc/CA (1/2) (%) 0,0574 0,100 0,0426 174,2
4. Excedentul brut din
exploatare (EBE)
116166818 149859165 33692347 129,0
5. R
2
= EBE/CA (4/2) (%) 21,71 19,12 - 2,59 88,08
6. Rezultatul din exploatare
(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,8
7. R
3
= Rexp/CA (7/2) (%) 19,25 12,07 - 7,18 62,71
8. Capacitatea de
autofinantare (CAF)
37814451 47778944 9964493 126,3
9. R
4
= CAF/CA (8/2) (%) 7,06 6,10 - 0,96 86,4
10. Rezultatul net (Rnet) 40667697 51384049 10716352 126,3
11. R
5
= Rnet/CA (10/2) (%) 7,60 6,56 - 1,04 86,31
12. Activ imobilizat brut
(Aibr)
507943668 685507354 177563686 134,9
13. Necesar fond rulment de
expl. (NFRE)
181114919 422244310 241129391 233,1
14. Re
1
= EBE/(Ai
br+NFRE)[4/(12+13)]
16,86 13,53 - 3,33 80,25
15. Total activ brut (Abr) 840408690 1202789029 362380339 143,1
16. Re
2
= EBE/Abr(4/15) (%) 13,82 12,46 - 1,36 90,16
17. Re
3
= Rexp/Abr (6/15)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
18. Ponderea rez. expl.n EBE
(S
Rexp
= 6/4)
0,8867 0,6313 - 0,2554 71,19
19. Re
3
= Re
2
* S
Rexp
(16*18)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
20. Rata rentabilitatii
veniturilor: Rv = 6/2
19,25 12,07 - 7,18 62,71
21. Nr. rotatii active: Na =
2/15
0,6366 0,6514 0,0148 102,3
22. Active circulante (Ac) 332465022 517281675 184816653 155,6
23. Nr. rotatii active circulante:
Nac = 2/21
1,6092 1,5147 - 0,0945 94,12
24. Pondere active circulante:
Sac = 21/15
0,3956 0,4300 0,0344 108,7
25. Re
3
= Rv * Na (20*21)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
26. Re
3
= Rv* Nac* Sac
(20*23*24) (%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
Din datele Tabelului 30 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Ratele de marja privind exploatarea (R
1
- R
3
) au cunoscut reduceri, cu
exceptia ratei marjei comerciale (R
1
), care a crescut cu 74,2 %, ca urmare a
decalajelor dintre ritmurile de crestere a factorilor ce determina rapoartele
respective.
2. Ratele de marja privind activitatea globala (R
4
- R
5
) s-au redus corespunzator
dinamicii factorilor de influenta luati n calcul.
3. Ratele de randament economic al activelor s-au redus toate, n proportii
diferite, dupa cum urmeaza:
4. Re
1
(EBE/Ai brut + NFRE) cu valoarea cea mai mare, a scazut cu 19,75 %,
cresterea EBE fiind inferioara cresterii activului economic.
5. Re
2
(EBE/Activ brut) a scazut cu 9,84 % datorita cresterii mai lente a EBE n
raport cu activul brut (29 < 43,1 %).
6. Re
3
(Rexp/Abrut) s-a redus cu 35,84 % datorita reducerii rezultatului din
exploatare cu 8,2 %, n conditiile cresterii activului brut cu 43 %.
Aceste evolutii individuale ale ratelor de marja si de randament se reflecta
n continuare n evolutia indicilor agregati ce caracterizeaza eficienta generala a
utilizarii activelor prin ratele de rentabilitate si ratele de randament determinate
pe baza lantului de rate:
Reducerea randamentului economic al activelor (Re
3
) s-a datorat
reducerii ponderii rezultatului din exploatare n excedentul brut (S
Rexp
), scaderii
rentabilitatii veniturilor (Rv), reducerii vitezei de rotatie a activelor circulante
(Nac) n conditiile cresterii ponderii activelor circulante n activ (Sac).
n urma analizei ratelor de rentabilitate economica prin ratele de marja si
de randament se pot desprindse factorii care au efect favorabil asupra acestora,
din care pot rezulta politici comerciale cu efect favorabil asupra randamentului
economic, cum ar fi: politica privind calitatea produselor cu profitabilitate mare,
ca urmare a unor preturi mari, dar cu o viteza de rotatie mica, sau politica unor
preturi mici, cu profitabilitate redusa, dar cu o viteza de rotatie accelerata.
La acestea se poate adauga efectul benefic al cresterii ponderii activelor
circulante n activul bilantului, care reflecta aportul favorabil al cresterii gradului
de lichiditate al activelor asuzpra cresterii randamentului economoc al activelor,
respectiv asupra ratei rentabilitatii economice..
2) Ratele de rentabilitate financiara exprima capacitatea capitalurilor proprii de a
crea un surplus, dupa remunerarea capitalurilor mprumutate, care va permite
remunerarea capitalurilor actionarilor (dividende) si autofinantarea
ntreprinderii.
Indicatorul cel mai sintetic al ratei rentabilitatii financiare (Rf) rezulta din
raportul dintre rezultatul exercitiului si capitalurile proprii:
(%)
Raportul ofera o informatie privind rata de remunerare a investitiilor
realizate de actionarii care au constituit initial capitalul ntreprinderii sau au lasat
n rezerva o parte din beneficii.
Rezultatul exercitiului brut sau net permite determinarea ratei
rentabilitatii financiare nete (Rfn) n functie de rata rentabilitatii brute (Rfbr):
= Rfbr (1 - i),
n care:
i = cota de impozit.
Rata rentabilitatii financiare nete corespunde notiunii de ROE.(return on
equity) utilizata n terminologia anglo-saxona.
Un nivel ridicat al rentabilitatii capitalurilor proprii i permite
nteprinderii sa gaseasca noi capitaluri pe piata financiara pentru a-si finanta
cresterea. Daca aceasta rata este mica si inferioara ratelor pietei, ntreprinderea va
avea dificultati n atragerea de capitaluri.
Un nivel ridicat al ratei rentabilitatii financiare nu este totdeauna
favorabil, deoarece el poate fi consecinta unor capitaluri proprii prea slabe si a
unui nivel de risc ridicat, ceea ce poate fi pus n evidenta prin calculul ratei
rentabilitatii capitalurilor permanente (durabile) (Rcp):

Rezultatul care permite remunerarea capitalurilor permanente cuprinde
cel putin rezultatul net si dobnzile dupa impozit, cheltuielile financiare fiind
deductibile din rezultatul brut, rata capitalurilor permanente (Rcp) fiind egala cu:

Pentru stabilirea factorilor de crestere a ratei rentabilitatii financiare (a
capitalurilor proprii), se recurge la urmatorul lant de rate:
,
n care:
Rv = Profitabilitatea cifrei de afaceri (marja neta sau rata rentabilitatii
veniturilor);
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul total.

n care:
= Levierul financiar (rata ndatorarii).
n final, rata rentabilitatii financiare devine egala cu produsul:
Rf = Rv Nac Sac(1 + LF).
Asa se explica de ce o marja neta (Rv) mica, cum este n cazul marilor
unitati, poate conduce la o rentabilitate financiara buna, daca activele circulante
se "rotesc" rapid (stocuri mici, fara creante), daca creste gradul de lichiditate al
activului (Sac) si daca capitalurile proprii sunt relativ slabe (folosesc investitii
prin leasing si au credite-furnizori mari). Aceasta are ca efect cresterea ratei
ndatorarii, respectiv a levierului financiar (LF), ceea ce poate orienta
ntreprinderea n deciziile strategice de finantare referitoare la raportul capitaluri
proprii/datorii, n functie de randamentul economic al activelor si de rata
dobnzii.
Efectul cresterii levierului financiar (ratei ndatorarii) poate fi favorabil
dar si riscant, n egala masura, de acest efect fiind legat riscul financiar ce
decurge din costul capitalului (propriu sau mprumutat) care asigura finantarea.
Diferenta dintre costul capitalurilor proprii si costul capitalurilor
mprumutate consta n faptul ca primele sunt remunerate numai daca
ntreprinderea realizeaza un beneficiu net contabil, n timp ce capitalurile
mprumutate trebuie remunerate indiferent de situatie (beneficiu sau pierdere). n
acest caz, cheltuielile financiare ce includ dobnzile la imprumuturi pot diminua
capacitatea de autofinantare pna la insolvabilitate, acesta fiind riscul financiar.
Riscul financiar este evaluat prin mecanismul efectului de levier, care
rezulta din diferenta dintre rata rentabilitatii economice (Re) si rata rentabilitatii
financiare (Rf), ca efect al ndatorarii ntreprinderii.
Din relatia: ,
se deduce:
Rexp = Re (C+D), care se introduce n relatia de calcul a rentabilitatii financiare:
,
n care, veniturile financiare (Vfin) si rezultatul extraordinar (Rextr) nefiind
legate de exploatare, se pot exclude din calcul, rentabilitatea financiara fiind
egala cu:
,
n care:
d = Rata dobnzii;
= levierul financiar
n final, rezulta rata rentabilitatii financiare din egalitatea:
Rf = Re + LF(Re - d),
Din relatia de mai sus poate fi dedusa egalitatea:
Rf - Re = LF (Re - d) = ELF
n care:
LF (Re - d) = ELF = Efectul de levier financiar
Efectul de levier financiar astfel calculat, trebuie verificat de egalitatile:
ELF = Rf - Re = (Re - d) LF
Se constata ca efectul de levier financiar este cu att mai mare, cu ct
diferenta dintre rentabilitatea economica (randamentul activelor) si rata de
ndatorare (levierul financiar) este mai mare. n privinta efectului ndatorarii prin
mecanismul efectului levierului financiar pot fi mentionate urmatoarele cazuri:
a) ndatorarea nu are nici un efect (ELF = 0), n cazul n care rentabilitatea
economica este egala cu rata dobnzii (Re = d) si, n consecinta, rentabilitatea
financiara este egala cu rentabilitatea economica (Rf = Re).
b) Recurgerea la ndatorare permite amelioararea rentabilitatii financiare printr-
un efect de levier pozitiv (ELF > 0) n masura n care rentabilitatea economica
este superioara ratei dobnzii (Re > d) si, n consecinta, rentabilitatea financiara
este superioara rentabilitatii economice (Rf > Re).
c) Efectul de levier devine negativ (ELF < 0) sau de "maciuca" n cazul n care
rentabilitatea economica este inferioara ratei dobnzii (Re < d), ceea ce reduce
rentabilitatea financiara fata de cea economica (Rf < Re).
n consens cu valorile pozitive sau negative ale efectului levierului
financiar, se determina indicele levierului financiar ( ) ale carui valori
indica urmatoarele situatii privind recurgerea la ndatorare:
a) ntreprinderea se poate ndatora daca I
LF
> 1, deoarece ndatorarea i
potenteaza gradul de rentabilitate a capitalurilor proprii.
Utilizarea ndatorarii trebuie totusi facuta cu prudenta, deoarece aceasta
limiteaza independenta financiara a ntreprinderii, i reduce posibilitatile
suplimentare de ndatorare n perioada de criza si i creste volatilitatea
rezultatelor si a rentabilitatii capitalurilor proprii la variatiile volumului de
activitate n raport cu valorile critice (pragul de rentabilitate).
b) ntreprinderea este supusa riscului de insolvabilitate daca I
LF
< 1, efectul
negativ al ndatorarii fiind consecinta unui randament economic al activelor
insuficient pentru acoperirea ratei dobnzii.
c) Absenta ndatorarii prin finantarea exclusiva din capitaluri proprii, cnd I
LF
=
1, are ca efect egalitatea dintre rentabilitatea financiara si rentabilitatea
economica, ceea ce elimina riscul financiar.
n legatura cu efectul de levier se impun urmatoarele precizari de care
trebuie sa se tina seama n calculele analitice:
a) Efectul de levier trebuie sa se exprime mai frecvent dupa impozitare, ratele
nete de rentabilitate (economica, financiara) trebuind calculate dupa deducerea
impozitului pe profit, n cota i:

Efectul de levier net trebuie determinat pe baza efectului de levier brut
corectat cu cota de impozit (i):
ELFnet = ELFbr(1 - i) = Rfn - Ren
De exemplu,din bilantul si contul de profit si pierderi rezulta ratele de
rentabilitate financiara din Tabelul 31:
Aplicatia 29: Ratele de rentabilitate financiara - efectul de levier
Tabelul 31
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Rezultatul din
exploatare(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,85
2. Cheltuielile financiare
(Chfin)
55308696 30959596 -24349100 56,0
3. Capitalul propriu (C)(Activ -
Datorii)
430271126 645338458 215067332 150,0
4. Rata
rentab.fin.brute(Rfbr)[(1-
2)/3] -%
11,08 9,86 - 1,22 88,9
5. Rezultatul brut al
exercitiului (Rexbr)
50795774 69289398 18493624 136,4
6. Capitalurile permanente
(Cp)
434328633 768048262 333719629 176,8
7. Rata rentab.cap.perm. (Rcp)
(5/6) - %
11,70 9,02 - 2,68 77,1
8. Activul total net (A) 666599134 959678348 293079214 143,9
9. Rata rentabilit. econ.(Rebr)
(1/8) - %
15,45 9,86 - 5,59 63,8
10. Datoriile totale (D) 236328008 314339890 78011882 133,0
11. Levierul financiar (LF)
(10/3)
0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
12. Rata dobnzii (d) (2/10) 23,40 9,86 - 13,54 42,1
13. Impozitul pe profit (I) 10128077 17905349 7777272 176,8
14. Cota procentuala (i) (13/5) -
%
19,94 25,84 + 5,90 129,6
15. Efect levier
financ.br(ELFbr)(4 - 9)-%
- 4,37 0 + 4,37 -
16. Efect levier fin.br. ELFbr =
LF(Re - d)
- 4,37 0 + 4,37 -
17. Rata rentab.fin.nete (Rfn)
[4*(1-i)] - %
8,87 7,31 -1,56 82,4
18. Rata
rentab.econ.nete(Ren)[9*(1-
i)]-%
12,37 7,31 - 5,06 59,1
19. Efect levier financ.net(ELFn)
(17-18)%
- 3,50 0 + 3,50 -
20. Efect levier fin.net
(ELFn)[16*(1-i)]- %
- 3,50 0 + 3,50 -
Din datele Tabelului 31 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Rata rentabilitatii financiare (att a capitalurilor proprii ct si a capitalurilor
permanente) s-a redus, ca urmare a dinamicii inferioare a rezultatului din
exploatare si, respectiv, a rezultatului brut comparativ cu capitalurile proprii si
capitalurile permanente.
2. Reducerea randamentului economic al activelor s-a datorat reducerii
rezultatului din exploatare n conditiile cresterii activului net total.
3. Rata rentabilitatii financiare a fost inferioara randamentului activelor n
exercitiul precedent, efectul de maciuca al ndatorarii, diminund-o
corespunzator diferentei dintre randamentul economic si rata dobnzii
(cheltuielilor financiare).
4. Reducerea levierului financiar concomitent cu reducerea ratei cheltuielilor
financiare pna la nivelul randamentului economic (9,86%) n exercitiul curent a
redus la zero efectul levierului financiar; ca urmare, rata rentabilitatii financiare a
ajuns egala cu randamentul activelor.
Recurgerea la efectul de levier este o practica ncurajata de tratamentul
fiscal, mult mai sever fata de beneficiile conservate si de dividende (putin sau
deloc deductibile din impozitul ntreprinderii) dect fata de dobnzile la datorii
(totdeauna deductibile din impozit).
n concluzie, riscul financiar decurge din utilizarea ndatorarii, fiind legat
de structura financiara (a pasivului) si creste odata cu gradul de ndatorare. De
aceea, studiul riscului legat de ndatorare trebuie aprofundat prin analiza
solvabilitatii si lichiditatii ntreprinderii, direct afectate de prezenta datoriilor n
cadrul resurselor de finantare a activitatii curente.
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
Efectul de levier financiar (ELF) exprima efectul ndatorarii asupra
rentabilitatii capitalurilor proprii, care poate nsemna si riscul ntreprinderii
ndatorate de a nu putea face fata angajamentelor, afectndu-i solvabilitatea.
Solvabilitatea constituie aptitudinea ntreprinderii de a face fata
scadentelor pe termen lung si mediu si depinde de marimea datoriilor cu
asemenea scadente si de cheltuielile financiare (costul ndatorarii).
Solvabilitatea reprezinta un obiectiv prioritar al ntreprinzatorului care
doreste sa-si pastreze autonomia financiara si flexibilitatea gestiunii si ea rezulta
din echilibrul dintre fluxurile de ncasari si fluxurile de plati, dar si dintr-un fond
de rulment net pozitiv, ceea ce rezulta dintr-o buna adecvare ntre necesarul de
finantare pe termen lung (n active corporale si financiare) si resursele de
finantare cu caracter permanent (capitalurile proprii si ndatorarea la termen).
Solvabilitatea se defineste mai ales n perspectiva unei lichidari a
ntreprinderii, daca se afla n ncetare de plata ca urmare a lipsei de lichiditate a
bilantului. n acest sens, ntreprinderea este solvabila n masura n care activul
real este suficient pentru a-i permite plata tuturor datoriilor.
Mentinerea solvabilitatii este conditionata de sincronizarea ritmului
ncasarilor de fonduri legate de transformarea n moneda a activelor ajunse la
maturitate si ritmul platilor imperative legate de lichidarea datoriilor ajunse la
scadenta. n acest sens, o prima apreciere a solvabilitatii se realizeaza prin
compararea ntre lichiditatea activului si exigibilitatea pasivului, respectiv a
activelor totale cu datoriile totale, din care rezulta:
1) Activul net contabil: ANC = Activ total - Datorii totale, care exprima marimea
capitalurilor proprii.
n aprecierea solvabilitatii se mai utilizeaza o serie de rate din structura
pasivului ce caracterizeaza ndatorarea si autonomia financiara a ntreprinderii:
2) Rata solvabilitatii patrimoniale: , care exprima
ponderea capitalului propriu n pasiv, a carei valoare minima trebuie sa se situeze
ntre 0,3 - 0,5. Valorile mai mari de 0,5 reflecta o situatie normala.
3) Rata solvabilitatii generale: ,
n care:
= Gradul de autonomie financiara (inversul levierului financiar, LF).
Creditorii sunt interesati ntr-o valoare ct mai mare a raportului, garantia
lor fiind constituita din activul ntreprinderii, n conditiile unui activ net pozitiv.
4) Exista si alte variante de calcul privind rata solvabilitatii generale:
a) ;
b) .
5) Rata ndatorarii totale: = LF
6) Rata ndatorarii pe termen lung:
Aceasta rata exprima dependenta de creditorii pe termen lung, este majorata de
inflatie, fiind un indicator de risc direct proportional cu valoarea ei si cu gradul
de variabilitate beneficiilor. Variaza de la un sector de activitate la altul.
7) Capacitatea de ndatorare: , care depinde de
structura financiara si arata posibilitati de ndatorare crescute pentru valori 0,5.
8) Capacitatea de rambursare: , care exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale si completeaza rata de ndatorare,
valoarea minima de 0,25 fiind acceptabila.
9) Rata cheltuielilor financiare: , care
exprima indirect solvabilitatea, prin ponderea cheltuielilor financiare n rezultatul
exploatarii, trebuind sa fie ct mai mica pentru a evita riscul de non-plata.
O varianta a acestei rate se obtine prin raportul:
10) , care nu trebuie sa depaseasca
3 %, ceea ce face ntreprinderea vulnerabila si o expune riscului de
insolvabilitate.
Pentru ca ntreprinderea sa fie ntr-o situatie satisfacatoare, nu este
suficient ca ea sa-si poata achita datoriile (sa fie solvabila), ci trebuie sa le poata
achita la scadenta convenita.
ntreprinderea poate fi solvabila, avnd un activ total superior datoriilor
(situatie neta pozitiva), dar sa nu posede suficiente lichiditati pentru a respecta
scadentele, ceea ce impune analiza separata a lichiditatii sale.
Daca solvabilitatea vizeaza aptitudinea ntreprinderii de a-si regla
datoriile pe termen mediu si lung si ofera o informatie partiala asupra lichiditatii
pe termen scurt, gradul de lichiditate exprima calitatea echilibrului financiar al
ntreprinderii pe termen scurt.
Lichiditatea masoara aptitudinea ntreprinderii de a face fata obligatiilor
pe termen scurt si reflecta capacitatea de a transforma rapid activele circulante n
disponibilitati (bani). O ntreprindere este "lichida" cnd resursele degajate de
operatiunile curente ale exercitiului i furnizeaza suficiente disponibilitati pentru
a face fata scadentelor pe termen scurt.
Notiunea de lichiditate poate viza bilantul si activele acestuia: lichiditatea
bilantului se refera la faptul ca activele sub 1 an sunt superioare datoriilor sub 1
an, ceea ce fereste ntreprinderea de faliment pe termen scurt. Ea rezulta din
comparatia ntre activele "lichide" si pasivul exigibil, ceea ce se reflecta n:
1) Fondul de rulment financiar: FRF = Active circulante - Datorii curente(< 1
an).
Lichiditatea activelor presupune posibilitatea de a le schimba rapid contra
moneda, gradul de lichiditate generala fiind masurat prin:
2) Rata lichiditatii generale: , care exprima gradul de
lichiditate potentiala (echilibrul financiar pe termen scurt) si variaza dupa
sectorul economic: este subunitar n sectorul de distributie si aproape 2 n
sectoarele industriale cu ciclu lung.
Valoarea acestei rate trebuie comparata cu ntreprinderi similare si ea
depinde de viteza de rotatie a stocurilor si a datoriilor pe termen scurt.
Valorile supraunitare ale ratei arata o lichiditate satisfacatoare, n caz
contrar, lipsa de lichiditati, ca urmare a unui fond de rulment negativ, poate
conduce la ncetare de plati, ceea ce echivaleaza cu riscul de faliment sau de
insolvabilitate.
Insuficienta de lichiditati are consecinte att pentru ntreprindere
(limitarea dezvoltarii), ct si pentru creditori (ntrzieri de plata a dobnzilor, de
rambursari, pierderi de creante), precum si pentru clienti (modificarea conditiilor
de credit).
Notiunea de lichiditate comporta mai multe grade, dupa cum urmeaza:
3) Rata lichiditatii reduse: , care reflecta
capacitatea de rambursare a datoriilor pe termen scurt, valoarea optima peste 0,5
confirma o lichiditate normala.
4) Rata lichiditatii immediate (rapide): , numita
rata de trezorerie, sau Testul acid, a carei valoare minima de 0,2 - 0,3 reflecta o
garantie de lichiditate satisfacatoare.
De exemplu, ratele de solvabilitate - lichiditate calculate pe baza datelor
din bilant sunt expuse n Tabelul 32, din care se desprind urmatoarele concluzii:
1. Activul net contabil pozitiv (ANC) si n crestere arata existenta solvabilitatii
necesare acoperirii datoriilor din activele nete, ceea ce confirma cresterea
capitalurilor proprii cu 50 %.
2. Ratele de solvabilitate patrimoniala (Rsp) si generala (Rsg) confirma acelasi
lucru, avnd valori peste limitele admisibile, ceea ce reflecta un bun echilibru
financiar pe termen lung.
3. Fac exceptie capacitatea de rambursare a datoriilor (Cr) si rata cheltuielilor
financiare (Rcf
1
) n perioada precedenta, care nu sunt situate n limite normale.
4. Urmare unui fond de rulment financiar pozitiv, ratele de lichiditate generala
(Rlg) si redusa (Rlr) - n perioada curenta - sunt supraunitare, n timp ce ratele de
lichiditate rapida (Rli) sunt subunitare si n scadere, ceea ce reflecta dificultati n
trezoreria imediata.
Aplicatia 30: Calculul ratelor de solvabilitate - lichiditate
Tabelul 32
Nr. Rate de solvabilitate -
lichiditate
Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Ratele de solvabilitate
1. ANC = Activ - Datorii (>
0)
430271126 645338458 215067332 150,0
2. Rsp = Capital
propriu/Pasiv (> 0,5)
0,64 0,67 + 0,03 104,7
3 Rsg = Activ/Datorii totale
(> 1)
2,82 3,05 + 0,23 108,2
4. Rsg
1
= C/D pe termen lung
(> 1)
50,13 5,00 - 45,13 9,98
5. Rsg
2
= CAF/D pe termen
lung
4,45 3,74 - 0,71 84,05
6. Rd = D/C (LF) 0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
7. Rdtl = Datorii pe term.lg
/C
0,02 0,20 + 0,18 1000
8. Cd = C/Cpermanent (>
0,5)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
9. Cr = CAF/D (> 0,25) 0,160 0,152 - 0,008 93,75
10. Rcf = Chfin/Rexp 0,54 0,32 - 0,22 59,26
11. Rcf
1
= Chfin/CA (< 0,03) 0,10 0,04 - 0,06 40,0
II. Ratele de lichiditate
1. FRF = Acirc - D pe
term.sc. (> 0)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Rlg = Acirc/D pe
term.scurt (> 1)
1,43 2,70 + 1,27 188,81
3. Rlr = (Acirc - Stocuri)/D
pe term sc.
0,83 2,12 + 1,29 255,42
4. Rli = Disponib./D term
scurt (> 0,2)
0,037 0,015 - 0,022 40,55
Reglementarile romnesti impun ntocmirea Notei Explicative 9 "Exemple
de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari", document
prezentat sistematic n cadrul situatiilor financiare anuale, care cuprinde o sinteza
a ratelor de bilant cu urmatoarea baterie de indicatori:
I. Indicatori de lichiditate:
1) Lichiditatea generala:
2) Lichiditatea imediata:
II. Indicatori de risc:
1) Gradul de ndatorare:
2) Acoperirea dobnzilor:
III. Indicatori de activitate:
1) Viteza de rotatie a stocurilor:
2) Numarul de zile de stocare = ;
3) Viteza de rotatie a debitelor clienti = ;
4) Viteza de rotatie a creditelor furnizori = ;
5) Viteza de rotatie a activelor imobilizate = ;
6) Viteza de rotatie a activelor totale = .
IV. Indicatori de profitabilitate:
1) Rentabilitatea capitalului angaja =
=
2) Marja bruta din vnzari = .
De exemplu, calculul indicatorilor din Nota explicativa 9 atasata
situatiilor financiare anuale ale ntreprinderii analizate conduce la rezultatele din
Tabelul 33, din care se desprind urmatoarele concluzii privind sinteza ratelor de
solvabilitate-lichiditate pe baza bilantului:
1. Indicatorii de lichiditate generala si imediata, cu valori supraunitare, au
crescut, primul cu 88,8 % si al doilea cu 162,5 %.
Aplicatia 31: Principalii indicatori economico-financiari
Tabelul 33
Nr. Rate de solvabilitate - lichiditate Exercitiulfinanciar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Indicatori de lichiditate
1.
Lichiditatea generala
1,43 2,70 + 1,27 188,8
2.
Lichiditatea imediata
0,83 2,12 + 1,29 262,5
II. Indicatori de risc
1.
Gradul de ndatorare - %
54,92 48,71 - 6,21 88,7
2.
Acoperirea dobnzilor
12,2 ori 10,8 ori - 1,4 88,5
III. Indicatori de activitate
1.
Viteza de rotatie a stocurilor
3,8 ori 3,4 ori - 0,4 ori 89,5
2.
Numarul de zile stocare
97 zile 108 zile +11 zile 111,3
3. Vit. de rotatie debite - clienti

90 zile 122 zile +32 zile 135,5
4. Vit. de rotatie credite - furniz.

57 zile 56 zile - 1 zi 98,2
5. Vit. de rotatie active imobiliz.

1,6 ori 1,8 ori + 0,2 ori 112,5
6. Viteza de rotatie active totale

0,8 ori 0,8 ori - 100
IV. Indicatori de profitabilitate
1. Rentabilit. capitalului angajat

12,73% 9,93 % - 2,8 % 78,0
2. Marja bruta din vnzari

19,3 % 11,9 % - 7,4 % 61,6
2. Indicatorii de risc au evoluat n acelasi sens: gradul de ndatorare s-a redus,
concomitent cu gradul de acoperire a dobnzilor din profitul brut cu peste 11 %,
ceea ce poate fi consecinta reducerii profitului brut, dar si a cresterii cheltuielilor
cu dobnzile.
3. Indicatorii de activitate au evoluat diferit, dupa cum urmeaza:
a) Viteza de rotatie a stocurilor s-a redus, ceea ce a nsemnat reducerea numarului
de rotatii cu 10,5 % si cresterea numarului de zile de stocare cu 11,3 %.
b) Durata de recuperare a creantelor-clienti a crescut cu 35,5 %, concomitent cu
reducerea termenului de plata a furnizorilor cu 1,8 %, ceea ce a marit decalajul
dintre ncasari si plati de la 33 zile la 66 zile.
c) Viteza de rotatie a activelor imobilizate a crescut cu 12,5 %, iar a ctivelor
totale a ramas neschimbata.
d) Indicatorii de profitabilitate s-au redus astfel: rentabilitatea capitalului angajat
s-a redus cu 22 %, iar marja bruta din vnzari cu 38,4 %.
Ratele de rentabilitate-profitabilitate si de risc au un aspect static si
punctual si ele trebuie coroborate cu ratele de gestiune privind rotatia posturilor
de bilant. Lor li se poate adauga analiza n dinamica prin intermediul fluxurilor
de lichiditati pe perioade mai scurte, ceea ce vizeaza excedentele de trezorerie,
ceea ce implica determinarea unor fluxuri de mijloace si resurse pe baza unor
bilanturi succesive.
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
Interpretarea indicatorilor de bilant trebuie realizata numai n legatura cu
datele privind activitatea economica desfasurata de ntreprindere n cursul anului.
Modificarea valorii unui indicator de bilant trebuie apreciata numai dupa
confruntarea acesteia cu sumele nregistrate n rulajele conturilor, dat fiind ca
tocmai rulajele caracterizeaza actiunea utila a mijloacelor avansate n diferite faze
ale circuitului economic al ntreprinderii (aprovizionare - productie - desfacere).
Pentru evaluarea completa a gradului de utilizare a activelor circulante,
bilantul singur nu este suficient, el trebuie completat cu datele analitice
referitoare la rulajele diferitelor conturi care se regasesc n indicatorii de bilant,
folosindu-se balanta de verificare pe rulaj a conturilor. n acest sens, se impune
efectuarea unei analize externe a bilantului, care vizeaza unul din cei mai
importanti indicatori sintetici calitativi - viteza de rotatie a activelor circulante -
care are efecte directe asupra indicatorilor de performanta (beneficiul si rata
rentabilitatii).
3.6.1. Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Viteza de rotatie a activelor circulante este un indicator sintetic ce
caracterizeaza eficienta cu care sunt folosite activele circulante ale ntreprinderii.
Cu ct viteza de rotatie este mai mare, cu att volumul de active circulante
necesare pentru obtinerea unei anumite productii este mai mic sau, productia
obtinuta ntr-o anumita perioada de timp cu acelasi volum de active circulante
este mai mare. De aici decurge importanta accelerarii vitezei de rotatie n vederea
cresterii eficientei generale a activitatii economice a ntreprinderii.
Evaluarea vitezei de rotatie a activelor circulante se realizeaza prin
intermediul urmatorilor indicatori:
1) Numarul de rotatii: (rotatii),
n care:
CA = Cifra de afaceri;
Sm = Soldul mediu al activelor circulante, calculat ca medie ntre soldul initial
(Si) si soldul final (Sf): .
2) Durata unei rotatii: (zile / rotatie),
n care:
T = durata perioadei financiare de referinta (360, 180, 90, 30 zile).
3) Active circulante la 1000 lei cifra de afaceri: .
Analiza indicatorilor ce caracterizeza viteza de rotatie vizeaza factorii de
accelerare (ncetinire) att pe total ct si din punct de vedere al structurii activelor
circulante aferente celor trei stadii ale circuitului economic (aprovizionare -
productie - desfacere), precum si pe fiecare element al activelor circulante n
parte: stocuri (materii prime si materiale consumabile, produse finite si marfuri,
productie n curs de executie, avansuri pentru cumparari de stocuri), creante,
investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci.
Totodata analiza urmareste efectele accelerarii (ncetinirii) vitezei de
rotatie a activelor circulante asupra performantelor financiare, accelerarea fiind
caracterizata prin cresterea numarului de rotatii care antreneaza reducerea duratei
de rotatie si respectiv, reducerea activelor circulante la 1000 lei cifra de afaceri.
De exemplu, pe baza datelor Tabloului SIG (Tabelul 2) si bilantului
armonizat (Tabelul 14) se determina indicatorii vitezei de rotatie din Tabelul 34:
Aplicatia 32: Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 34
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt
.
Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante - total(Sm)
- mil.lei
330562 515793 + 185231 156,1
2. Cifra de afaceri (CA) - mil.
lei
535016 783518 +248502 146,4
3. Numarul de rotatii (N) (2/1) 1,62 1,52 - 0,10 94,35
4. Durata anului financiar (T) -
zile
360 360 - 100
5. Durata unei rotatii (Dz)-
zile/rot (4/3)
222,2 236,8 + 14,6 106,6
6. Active circ la 1000 CA (Ac)-
(1000/N)
617,3 657,9 + 40,6 106,6
Din datele Tabelului 34 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Toti indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante au cunoscut dinamici
nefavorabile, ceea ce exprima degradarea eficientei utilizarii acestora.
2. Reducerea numarului de rotatii cu 0,1 a antrenat cresterea duratei unei rotatii
cu 14,6 zile si ca urmare, majorarea activelor circulante la 1000 lei CA cu 40,6
lei.
3.6.2. Efectele accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante
n general, viteza de rotatie a activelor circulante influenteaza cei mai
importanti indicatori de performanta ai ntreprinderii. Orice accelerare a vitezei
de rotatie va determina o evolutie favorabila a acestor indicatori, dupa cum orice
ncetinire va avea efecte negative asupra lor.
Accelerarea vitezei de rotatie se exprima, fie prin cresterea numarului de
rotatii a activelor circulante n cursul unei perioade, fie prin reducerea duratei
unei rotatii, ceea ce antreneaza n final reducerea activelor circulante ce revin la
1000 lei cifra de afaceri.
Viteza de rotatie a activelor circulante sta n legatura directa cu mai multi
indicatori, pe care i influenteaza favorabil, prin accelerare, sau nefavorabil, prin
ncetinire:
1) Eliberari (E) (-) sau imobilizari (I) (+) de active circulante:
(mii lei),
n care:
D
1(0)
= durata unei rotatii n cele doua perioade;
2) Beneficiul din activitatea de baza:
B = CA - Ct = (mii lei).
3) Rata rentabilitatii economice prin lantul de rate:
,
n care:
Rexp = Rezultatul din exploatare;
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
N =Numarul de rotatii;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului (lichiditatea activului).
4) Rata rentabilitatii financiare - calculata prin lantul de rate:
= Rv N Sac
(1+LF)
n care:
Rex = Rexp - Ch fin = Re (C+D) - D d;
C = Capitaluri proprii;
D = Datorii totale;
d = Rata dobnzii;
Levierul financiar (rata ndatorarii).
Se constata efectul favorabil al accelerarii vitezei de rotatie a activelor
circulante prin reducerea duratei unei rotatii, care conduce la eliberari de active
circulante si la cresterea beneficiului. Implicit, cresterea numarului de rotatii
majoreaza ratele de rentabilitate economica si financiara, alaturi de cresterea
gradului de lichiditate a activului si de profitabilitatea cifrei de afaceri.
De exemplu, pe baza contului de rezultat al ntreprinderii analizate
(Tabelul 1) si a bilantului armonizat (Tabelul 14) se determina efectele
modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante pe baza datelor din Tabelul 35,
baza datelor Tabelului 33 din care se desprind urmatoarele concluzii:
1) = (236,8 - 222,2) 783518/360 = + 31776
mil.lei
Deci, cresterea duratei unei rotatii cu 14,6 zile a avut ca efect imobilizari
de active circulante n valoare de 31776 milioane lei.
2) Modificarea beneficiului din activitatea de baza este diferenta:
= B
1
- B
0
= 301198 - 191001 = + 110197 mil. lei.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = CA + Ct,
n care:
CA = CA
1
- CA
0
= 535016 - 783518 = + 248502 mil. lei;
Ct = Ct
0
- Ct
1
= 344015 - 482320 = - 138305 mil. lei.
Aplicatia 33: Efectele modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 35
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Cifra de afaceri neta (CA) -
mil. lei
535016 783518 +
248502
146,4
2. Cost bunuri vndute si serv.
prest.(Ct)
344015 482320 +
138305
140,2
3. Rezultat brut aferent CA nete
(B)-mil.
191001 301198 +
110197
157,7
4. Total active nete (A) - mil. lei 666600 959679 +
293079
143,9
5. Active circulante (Sm) -
mil.lei
330562 515793 +
185231
156,17
6. Ponderea activelor circulante
(Sac)- %
49,60 53,75 + 4,15 108,36
7. Numarul de rotatii active circ
(N)
1,62 1,52 - 0,10 94,35
8. Durata unei rotatii (Dz) -
zile/rot
222,2 236,8 + 14,6 106,6
9. Capitaluri proprii (C) - mil.
lei
425836 640142 +
214306
150,3
10. Datorii totale (D) - mil. lei 236328 314340 + 78012 133,0
11. Rata profitabilitatii CA (Rv)
(3/1) - %
35,70 38,44 + 2,74 107,7
12. Rata rentabilit. econom.
(Re)(3/4) - %
28,65 31,38 + 2,73 109,5
13. Levierul financiar (LF) (10/9) 0,5549 0,4910 - 0,0639 88,48
14. Rata rentabilit. financ. (Rf)
(3/9) - %
44,85 47,05 + 2,20 104,9
Prin nsumare se verifica egalitatea:
CA + Ct = 248502 - 138305 = + 110197 mil. lei = .
b) Pe treapta a doua: CA = Sm + T + Dz,
n care:

= 835668 - 535016 = + 300652 mil. lei;
T = ;
Dz = mil.
lei;
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Sm + T + Dz = 300652 + 0 - 52150 = + 248502 mil. lei = CA.
n concluzie:
1. Cresterea cifrei de afaceri a majorat beneficiul aferent cu 248502 milioane lei,
dar aceasta s-a datorat majorarii activelor circulante cu 185231 milioane lei, pe
seama careia beneficiul a crescut cu 300652 milioane lei.
2. Cresterea duratei de rotatie cu 14,6 zile a diminuat cifra de afaceri si beneficiul
aferent cu 52150 milioane lei.
3) Modificarea ratei rentabilitatii economice este diferenta:
= Re
1
- Re
0
= 31,38 - 28,65 = + 2,73 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
= Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Rv
1
N
0
Sac
0
- Re
0
= Re
0
- Re
0
= 38,44 1,62 0,496 - 28,65 = 2,23 %;
N = Rv
1
N
1
Sac
0
- Re
0
= Re
1
- Re
0
= 38,44 1,52 0,496 - 30,88 =
= 28,98 - 30,88 = - 1,9 %;
Sac = Re
1
- Re
1
= 31,38 - 28,98 = + 2,40 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 2,23 - 1,90 + 2,40 = + 2,73 % = .
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii economice a fost consecinta cresterii rentabilitatii
veniturilor si a majorarii ponderii activelor circulante n activul bilantului.
2. Reducerea numarului de rotatii ale activelor circulante a diminuat rata
rentabilitatii economice.
4) Modificarea ratei rentabilitatii financiare este diferenta:
= Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 44,85 = + 2,20 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = Re + LF,
n care:
Re = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- 44,85 = 31,38 (1 + 0,5549) - 44,85 = + 3,94%;
LF = Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 48,79 = - 1,74 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Re + LF = + 3,94 - 1,74 = + 2,20 % = .
b) Pe treapta a doua: Re = Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Re
0
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- Rf
0
= 30,88 1,5549 - 44,85 = 3,16 %
N = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
1
- Rf
0
= 28,98 1,5549 - 48,01 = - 2,95 %.
Sac = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
1
= 31,38 1,5549 - 45,06 = 48,79 - 45,06 = + 3,73 %
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 3,16 - 2,95 + 3,73 = + 3,94 = Re.
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii financiare s-a datorat majorarii ratei rentabilitatii
economice, n conditiile reducerii levierului financiar, care a redus-o.
2. Prin intermediul ratei rentabilitatii economice se manifesta efectul favorabil al
cresterii rentabilitatii veniturilor si al majorarii ponderii activelor circulante, care
au majorat rata rentabilitatii financiare.
3. Scaderea numarului de rotatii (ncetinirea vitezei de rotatie a activelor
circulante) a diminuat si rata rentabilitatii financiare, ca si n cazul ratei
rentabilitatii economice.
Importanta accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante pentru
mbunatatirea situatiei financiare impune descoperirea cailor de crestere a
acesteia, care vizeaza toate fazele circuitului economic (aprovizionare - productie
- desfacere), printre care amintim: reducerea stocurilor de materii prime si
materiale la minimum necesar, valorificarea materialelor ce nu mai sunt necesare
productiei, scurtarea duratei ciclului de productie, reducerea termenelor de
recuperare a creantelor, ntarirea controlului financiar - contabil curent.
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
Analiza tabloului de finantare si a fluxurilor de trezorerie constituie o
etapa importanta n examinarea documentelor de sinteza privind situatia
financiara a ntreprinderii, dupa analiza contului de rezultat, a bilantului si a
modificarii capitalurilor proprii statuate prin IAS 1.
Ansamblul fluxurilor financiare completeaza diagnosticul ntreprinderii
printr-o abordare mai dinamica si mai globala, desi acestea nu apar explicit nici
n bilant, nici n contul de rezultat. Din acest motiv, analistii financiari
construiesc tablouri de finantare si tablouri de fluxuri de trezorerie (numerar),
care permit reconstituirea fluxurilor financiare ale perioadei.
Fluxurile financiare reprezinta modificarile mijloacelor din activul
bilantului, ale datoriilor, situatiei nete si circulatiei efective a monedei.
Tablourile fluxurilor de numerar, o varianta a tabloului de finantare, sunt
obligatorii n cazul ntreprinderilor cotate la bursa si al marilor ntreprinderi,
conform OMFP 94/2001, care clarifica modalitatile de prezentare dupa IAS-7, si
optionale n cazul reglementarilor contabile simplificate (OMFP 306/2002).
3.7.1. Analiza Tabloului de Finantare
Tabloul de Finantare, numit si Tablou al Utilizarilor si Resurselor, este
utilizat n special n cazul marilor ntreprinderi occidentale si permite sa se
analizeze modificarile structurii patrimoniale a ntreprinderii n cursul unei
perioade, prezentnd situatia resurselor noi si a utilizarilor acestora.
Tabloul de Finantare constituie principalul instrument al analizei
dinamice privind echilibrul financiar n termeni de flux, conform opticii
functionale a bilantului, fiind mai bine adaptat gestiunii previzionale comparativ
cu bilantul finaciar lichiditate-exibilitate.
Acest tablou pune n evidenta variatia fondului de rulment (FR), care
rezulta din comparatia post cu post a doua bilanturi functionale succesive,
explicnd variatia patrimoniului n cursul exercitiului..
Elaborarea Tabloului Utilizarilor si Resurselor impune o distinctie clara
ntre fluxurile patrimoniale, financiare si fluxurile monetare care se exprima prin
ncasari si plati, avnd ca scop evidentierea fluxurilor financiare ale utilizarilor si
resurselor caracteristice activitatii ntreprinderii n cursul exercitiului.
Utilizarile sunt considerate cresterile posturilor de activ ce corespund
unor achizitii (creari) de bunuri, precum si reducerile posturilor de pasiv prin
diminuarea capitalurilor proprii (rambursarea unor datorii).
Resursele sunt considerate diminuarile posturilor de activ care corespund
vnzarii unui bun (diminuarii unor creante), precum si cresterile de pasiv ce
corespund unor aporturi de capital.
Tabloul de Finantare trebuie situat ntre bilantul de deschidere si bilantul
de nchidere al exercitiului si are urmatoarea structura:
Tabloul de finantare
Utilizari Resurse
1. Dividende distribuite 1. C A F
2. Achizitie elemente de activ
imobilizat:
a. Imobilizari corporale
b. Imobilizari financiare
2. Cesiune (reducere) de elemente
de activ imobilizat
3. Crestere de capitaluri proprii
(aporturi noi n numerar)
3. Rambursare de datorii financiare 4. Crestere datorii financiare
Total utilizari Total resurse
Cresterea FRNG (FRNG) -
Total Utilizari Total Resurse
Tabloul de Finantare clasic, centrat pe variatia fondului de rulment,
explica direct modificarile structurale ale patrimoniului ntreprinderii prin variatia
disponibilitatilor si trateaza trezoreria ca o variabila reziduala ntre fondul de
rulment si necesarul de fond de rulment, fiind mai putin utilizat de ntreprinderi.
Mai uzuala este o varianta a Tabloului de Finantare clasic, care situiaza
trezoreria pe un loc central, resspectiv Tabloul Utilizari-Resurse, care se bazeaza
pe echilibrul financiar determinat cu ajutorul unor bilanturi functionale succesive
si care evidentiaza fluxul de trezorerie neta (TN) ca diferenta:
TN = FRNG - NFRT,
n care:
FRNG = Variatia Fondului de Rulment Net Global;
NFRT = Variatia Necesarului de Fond de Rulment Total.
Variatia FRNG este prezentata n prima parte a Tabloului n functie de
variatia elementelor din partea superioara a bilantului:
FRNG = Resurse stabile - Utilizari stabile brute,
n care:
Resurse stabile = Crestere capitaluri stabile + Reducere active imobilizate brute;
Utilizari stabile = Crestere active imobilizate brute + Reducere capitaluri
stabile.
Variatia NFRT este prezentata n partea a doua a tabloului si se
determina pe baza elementelor din partea inferioara a bilantului, separat pe tipuri
de activitati: exploatare(NFRE) si nafara exploatarii(NFRAE):
NFRT = Utilizari (ciclice si neciclice) - Resurse(ciclice si neciclice),
n care:
Utilizari = Crestere active + Reducere pasive (datorii pe termen scurt);
Resurse = Crestere pasive (datorii pe termen scurt) + Reducere active.
Fiind legata de operatiunile financiare pe termen scurt evidentiate n
partea inferioara a bilantului functional, variatia Trezoreriei Nete poate fi
determinata si prin diferenta:
TN = UT(Utilizari pentru trezorerie) - RT(Resurse pentru trezorerie),
n care:
UT = Crestere disponibilitati + Reducere credite trezorerie;
RT = Reducere disponibilitati + Crestere credite trezorerie.
Tabloul de finantare Utilizari- Resurse permite sa se analizeze politica de
investitii si de finantare a ntreprinderii si sa se verifice daca principiile
echilibrului financiar au fost respectate n perioada trecuta.
n mod normal, variatia fondului de rulment ar trebui sa fie pozitiva,
pentru a nu compromite solvabilitatea viitoare a ntreprinderii. Aceasta variatie
este influentata de modificarea capitalurilor permanente, din care modificarea
capitalului propriu este o componenta distincta a situatiilor financiare anuale.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16) se elaboreaza
Tabloul de Finantare din Tabelul 34:
Aplicatia 36: Structura functionala a Tabloului de Finantare
Tabelul 34
Utilizari Mii lei Resurse Mii lei
I Variatia fondului de rulment net global: FRNG = Resurse stabile- Utilizari
stabile
1 Cresteri de active imobilizate
brute
177563686 1 Cresteri resurse
stabile
403020754
FRNG = 403020754 - 177563686 = + 225457068 mii lei
II Variatia neces. de fond de rulment total: NFRT = Utilizari totale - Resurse
totale
1 Crestere de active circulante
totale
+190341086 1 Reduceri de active
circ.
0
2 Reduceri de pasive - 40640415 2 Cresteri de pasive 0
NFRT = 190341086 - 40640415 = + 230981501 mii lei
II.1 Variatia nec. de fond rulm de expl: NFRE = Utilizari expl. - Resurse din
expl.
1 Cresteri active de exploatare + 186361384 1 Reduceri active expl. 0
2 Reduceri datorii de exploatare - 54768007 2 Cresteri datorii expl. 0
NFRE = 186361384 - 54768007 = + 241129391 mii lei
II.2 Variatia nec. de fd rulm naf. expl: NFRE = Utiliz.naf expl. - Res.n afara
expl
1 Cresteri alte active circulante + 3979702 1 Cresteri datorii
naf.expl.
14127592
NFRAE = 3979702 - 14127592 = -10147890 mii lei
III Variatia trezoreriei nete: TN = FRNG - NFRT = TN
1
- TN
0

TN = 225457068 - 230981501 = - 5524433 mii lei = 8408730 - 2884297
Tabloul de de Finantare din Tabelul 34 determinat pe baza bilantului
functional reflecta urmatoarele aspecte;
1. Fondul de Rulment Net Global (FRNG) a cunoscut o variatie pozitiva de peste
225 miliarde lei, care a asigurat marja de securitate pentru finantarea activelor
circulante.
2. Necesarul de Fond de Rulment Total (NFRT) a cunoscut o variatie pozitiva de
peste 230 miliarde lei, care se datoreaza exclusiv activitatii de exploatare. La
activitatea din afara exploatarii s-a nregistrat o variatie negativa, respectiv o
Resursa de Fond de Rulment de peste 10 miliarde lei.
3. Tezoreria Neta a cunoscut o variatie negativa de peste 5 miliarde lei, ca
urmare a decalajului dintre variatia Fondului de Rulment Net Global si variatia
Necesarului de Fond de Rulment Total, variatie ce se verifica prin diferenta
dintre Trezoreia Neta a c elor doua exercitii financiare (TN
1
- TN
0
).
Variatia trezoreriei nete reprezinta ceea ce n mod curent se exprima prin
termenul anglo-saxon Cash-flow (flux de numerar), care permite evidentierea
fondurilor obtinute de ntreprindere n ultimul exercitiu financiar pe tipuri de
activitati (exploatare, investitii, finantare), a modului n care au fost utilizate si
masura n care s-a apelat la alte surse dect cele din exploatare.
Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de numerar serveste
la estimarea necesitatilor viitoare de numerar pe baza situatiei trecute,
cunoasterea acestora fiind utila att actionarilor, interesati n existenta unui
numerar suficient pentru plata dividendelor, ct si creditorilor, interesati n
recuperarea mprumuturilor acordate. n egala masura, cunoasterea fluxurilor
viitoare de numerar intereseaza pe potentialii investitori, metoda cash-flow-ului
actualizat fiind una din metodele de evaluare a ntreprinderii.
3.7.2. Analiza tabloului fluxurilor de numerar
Introducerea Situatiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o componenta
a situatiilor financiare anuale (IAS 7), obligatorie n cazul ntreprinderilor mari si
optionala n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii (OMFP 1752/2005) permite o
analiza dinamica a echilibrului financiar, prin descrierea operatiunilor pe tipuri
de activitati (exploatare, investitii, finantare) care au antrenat transformarea
patrimoniului.
Aceasta situatie exprima evolutia pozitiei financiare a ntreprinderii fata
de situatia de la nceputul anului, genernd o dimensiune ipotetica a
performantelor, deoarece profitul prezentat la sfrsitul anului nu coincide cu
soldul disponibilitatilor banesti la acel moment, singurele care pot conferi
autenticitate bunei gestionari a ntreprinderii.
Situatia fluxurilor de numerar ofera informatii referitoare la gradul n care
diferitele activitati ale ntreprinderii degaja fluxuri (excedente sau deficite) de
numerar, aceste fluxuri fiind structurate n trei categorii:
1) Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare;
2) Fluxuri de numerar din activitatea de investitii;
3) Fluxuri de numerar din activitatea de finantare.
Situatia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie si considera trezoreria
ca fiind o variabila centrala care este expresia intrarilor si iesirilor de lichiditati
si de echivalente, iar variatia trezoreriei se explica prin fluxurile de ncasari si de
plati nregistrate n cursul perioadei. ncasarile n numerar sunt afectate de
semnul (+), iar platile efectuate n numerar pentru aceleasi activitati sunt afectate
de (-).
Desi trezoreria ntreprinderii este unica, toate fluxurile trecnd prin
trezorerie, aceasta situatie (tablou) explica contributia fiecarei "functii" la variatia
globala a trezoreriei nete (TN), ca rezultat al nsumarii algebrice a fluxurilor de
numerar provenind din: exploatare (TExp), investitii (TI), finantare (TF).
Fluxurile de numerar pot fi determinate prin doua metode: directa si
indirecta. Metoda directa presupune deducerea platilor din ncasarile aferente ale
exercitiului financiar pe tipuri de activitati si permite estimarea fluxurilor viitoare
de numerar pe total si pe activitati.
Conform metodei directe, fluxurile de numerar din activitatea curenta
reprezinta un indicator-cheie al generarii de numerar pentru alte activitati:
rambursarea mprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a
ntreprinderii, plata dividendelor, noi investitii fara finantare externa.
Fluxurile de numerar din investitii reflecta masura n care cheltuielile
efectuate au generat resurse care vor produce venituri n viitor (cladiri, instalatii).
Fluxurile de numerar din activitati de finantare permit estimarea cererii
viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor ntreprinderii (primiri sau
rambursari de credite, ncasari din emisiuni de titluri, plati pentru rascumpararea
titlurilor emise, ncasari sau plati din contracte de leasing).
Metoda indirecta difera n privinta fluxurilor de numerar din exploatare,
care se determina corectnd rezultatul net cu influentele unor operatiuni ce nu au
caracter monetar (amortizari, provizioane, diferente de curs valutar), precum si cu
variatia necesarului de fond de rulment net (capitalul circulant).
La aceste fluxuri se adauga numerarul net al celorlalte activitati, de unde
rezulta numerarul net total, la nceputul si sfrsitul perioadei, diferenta obtinuta
reprezentnd variatia () a fluxului de numerar.
De exemplu, n completarea analizei Tabloului de Finantare din Tabelul
34 se prezinta Tabloul fluxurilor de numerar din Tabelul 35, care confirma
aceleasi concluzii:
Aplicatia 37: Situatia fluxurilor de numerar
Tabelul 35
Denumirea fluxurilor An preced. An curent Modificari
I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE EXPLOATARE
1 ncasari din vnzarea de bunuri si prestarea de
servicii
347358780 52925590 181897200
2 ncasari din redevente, onorarii, comisioane s. a
venituri
95376 2204072 2108696
3 Plati n numerar catre furnizori de bunuri si servicii -
176983048
-
310308354
-
133325306
4 Plati numerar catre angajati, n legatura cu
personalul
-
103342668
-
165295446
- 61952778
5 Taxa pe valoarea adaugata platita -
18958981
-
26990685
- 8031704
6 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate - 989875 - 1475153 - 485278
7 = Numerar generat de exploatare 47169584 27390414 -19779170
8 Dobnzi platite -
5271158
-
7478344
- 2207186
9 Impozit pe profit platit -
6339738
-
7975428
- 1635690
10 Fluxul de numerar nainte de elemente
extraordinare
35558688 11936642 - 23622046
I. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
exploatare
35558688 11936642 - 23622046
II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE INVESTIII
1 ncasari din vnzarea de terenuri, cladiri, instal. s.a
active
- 212037 212037
2 ncasari si plati n numerar din alte activitati de
investitii
859866 1977914 1118048
3 Plati numerar pt. achizit. de terenuri, mijl.fixe s.a
active
-
23382510
-
38626647
- 15244137
4 Dobnzi ncasate 263086 719554 456468
II. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
investitii
-
22259558
-
35717142
- 13457584
III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE FINANARE
1 ncasari din mprumuturi pe termen
lung/Rambursari (-)
-5004375 25433427 30437802
2 ncasari din mprumuturi pe termen
scurt/Rambursari (-)
13885928 13447575 - 438353
3 Plati pentru operatiuni de leasing financiar - - 502838 - 502838
4 Achizionarea de actiuni - 12297 - 12297
5 Dividende platite - 82227 -
1960042
- 1877815
III. Fluxuri de numerar nete din activitati de
finantare
8787029 36418122 27631093
6 Efectele variatiei ratei de schimb aferente
numerarului si echivalentelor de numerar
-18190189 -
18162055
28134
Fluxuri de numerar - Total (I + II + III - 6) 3895970 -
5524423
- 9420403
+ Numerar si echivalente de numerar la nceputul
perioadei
4512760 8408730 3895970
= Numerar si echivalente de numerar la finele
perioadei
8408730 2884297 - 5524433
Din datele Tabelului 35 se constata reducerea fluxului de numerar si
echivalente de numerar datorita activitatii de exploatare si celei de investitii.
3.8. Analiza riscului de faliment (insolvabilitate)
Un obiectiv major al diagnosticului financiar n aprecierea starii de
sanatate financiara a ntreprinderii l constituie evaluarea riscurilor ce i nsotesc
activitatea, din care unele semnaleaza fragilitatea (vulnerabilitatea), iar altele
prefigureaza falimentul (insolvabilitatea) ce ameninta supravietuirea
(perenitatea).
Notiunea de risc nu are semnificatie dect atunci cnd se prefigureaza
viitorul si cnd se ncearca estimarea fluctuatiilor posibile ale ratei rentabilitatii
cu ajutorul previziunilor, pornind de la semnalele oferite de analiza situatiei
trecute.
Conceptul de risc apare n strnsa legatura cu strategia financiara a
ntreprinderii, fiind legat de costul capitalului (propriu sau mprumutat). Este
numit risc de capital si are doua componente: riscul de exploatare si riscul
financiar, ambele dependente de fluctuatia ratei rentabilitatii la variatiile
volumului de activitate.
Riscul de exploatare este legat de prezenta cheltuielilor fixe n totalul
cheltuielilor de exploatare, se apreciaza pe baza coeficientului levierului de
exploatare si masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia vnzarilor.
Riscul financiar decurge din prezenta cheltuielilor ce remunereaza
datoriile, se apreciaza prin coeficientul levierului financiar si masoara
sensibilitatea rezultatului curent la variatia rezultatului din exploatare.
Cumularea riscului economic cu riscul financiar prin intermediul
coeficientului levierului total permite evaluarea riscului global - economic si
financiar - cu att mai ridicat cu ct cheltuielile legate de amortizare si dobnzi
detin o pondere mai mare n totalul cheltuielilor.
Marimea riscului activitatii economico-financiare intereseaza nu numai
ntreprinderea care apeleaza la credite, ci mai ales bancile creditoare, care
considera ca pentru a beneficia de un credit, ntreprinderea trebuie sa prezinte o
bonitate financiara, care sa exprime o garantie a gestionarii sanatoase a
activitatii la toate nivelurile, de la cel operational (tactic) la cel strategic.
n acest sens, evaluarea completa a stabilitatii ntreprinderii si a
posibilitatii de a nregistra pierderi care sa anticipeze degradarea situatiei
financiare, pna la riscul de faliment, se poate realiza prin intermediul
indicatorilor ce exprima calitatea activitatii economico-financiare:
1) Solvabilitatea patrimoniala - gradul n care capitalurile proprii asigura
acoperirea obligatiilor pe termen lung si a creditelor prin elemente patrimoniale-
trebuie sa aiba valori de peste 0,3 si o evolutie ascendenta. O valoare sub 0,3 este
un semnal de prudenta deosebita ce impune o alerta crescuta din partea bancii
finantatoare, ntreprinderea fiind cvasi-falimentara.
2) Lichiditatea - capacitatea de achitare la termen a obligatiilor pe termen scurt
din resursele banesti disponibile- trebuie sa aiba valori supraunitare pentru a
arata existenta unui supliment de resurse care sa faca fata incidentelor ce pot
apare n miscarea capitalului circulant, adica un fond de rulment pozitiv.
3) Trezoreria - partea care ramne din resursele stabile dupa ce au fost finantate
imobilizarile si necesarul de fond de rulment- exprima aptitudinea ntreprinderii
de a se finanta din resursele stabile daca este pozitiva. O trezorerie negativa
implica recurgerea la credite bancare de trezorerie pentru platile curente, ceea ce
arata dificultati financiare pe termen scurt.
4) Rata rentabilitatii financiare - capacitatea ntreprinderii de a obtine profit net
prin utilizarea capitalurilor proprii - este favorizata de recurgerea la mprumuturi
ca urmare a unui efect de levier financiar pozitiv.
Prin sistemul de rate de rentabilitate si de echilibru financiar, diagnosticul
financiar permite evidentierea punctelor tari si a punctelor slabe ale gestiunii
financiare, respectiv a performantelor si riscului economic si financiar, dar nu
ofera posibilitatea evaluarii riscului de faliment care ameninta continuitatea
activitatii ntreprinderii aflate n dificultate.
Cauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase si vizeaza reducerea
de activitate, reducerea marjelor si ratelor de rentabilitate, probleme specifice de
trezorerie, de management, precum si cauze accidentale legate de falimentul unor
clienti, reducerea pietelor de desfacere, blocajul n lant, s.a.
Studiul cauzelor falimentului a condus la concluzia ca acesta nu este un
fenomen brutal, imputabil doar fluctuatiilor conjuncturale, ci un rezultat al unei
degradari progresive a situatiei financiare a ntreprinderii, riscul de insolvabilitate
fiind previzibil cu ctiva ani naintea ncetarii platilor.
Degradarea n timp a rezultatelor ntreprinderii, dificultatile cu care se
confrunta si care nu sunt numai de ordin financiar, au furnizat analizei financiare
un cmp de investigatii deosebit de bogat n scopul gasirii unor metode de
detectare precoce si previzionare a riscului de faliment consecutiv dificultatilor.
Studii ntreprinse n SUA si Franta au aratat ca n vederea previzionarii
falimentului unei ntreprinderi pot fi utilizate metode contabile si metode
bancare.
Metodele contabile (cantitative si analitice) se folosesc n cazul analizelor
comparative n timp n scopul estimarii evolutiei viitoare a activitatii. n acest
scop, analiza aptitudinii ntreprinderii de a fi solvabila si de a evita falimentul
vizeaza echilibrul financiar pe baza fondului de rulment patrimonial (financiar),
acea marja de securitate financiara care asigura capacitatea de plata pe termen
lung si scurt, precum si ratele de solvabilitate-lichiditate.
Concluziile unor asemenea analize sunt semnificative doar n cazul
comparatiilor temporale ale aceleiasi ntreprinderi sau spatiale cu ntreprinderi
similare din acelasi sector de activitate, dar ofera informatii insuficiente asupra
viitorului, stiind ca rezultatele financiare ale ntreprinderii se pot degrada n timp.
Metodele bancare propun detectarea timpurie a vulnerabilitatii si riscului
de faliment prin intermediul unor note de risc sintetice obtinute pe baza unor
metode statistice de analiza discriminanta, care permit determinarea unei functii-
scor, a carei valoare clasifica ntreprinderile n vulnerabile si sanatoase.
Calculul functiei scor se bazeaza pe o baterie de rate financiare obtinute
pe ntreprinderi care s-au comportat diferit fata de riscul de faliment.
Se cunosc mai multe metode-scoring (modele de calcul): Altman, Conan-
Holder, al Bancii Frantei, al Bancii Comerciale Romne, al Bancii Agricole s.a.
1) Modelul Altman a fost elaborat n anul 1968 n SUA, fiind prima functie-scor
care a permis anticiparea a 75 % din falimente cu 2 ani naintea producerii lor.
Modelul este aplicabil n special ntreprinderilor cotate la Bursa de valori,
functia-scor (Z) comporta 5 variabile (rate) si are urmatoarea expresie:
Z = 1,2R
1
+ 1,4R
2
+ 3,3R
3
+ 0,6R
4
+ 0,999R
5
,
n care:
exprima ponderea capitalului circulant n totalul activelor,
masoara flexibilitatea ntreprinderii si folosirea eficienta a capitalului circulant;
masoara capacitatea de finantare interna;
masoara randamentul activelor;
masoara
independenta (autonomia) financiara;
masoara viteza de rotatie a activelor (numarul de rotatii).
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scor se apreciaza astfel:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 2,675 Buna - solvabilitate Redus - inexistent
1,81 < Z < 2,675 Precara - dificultate Nedeterminat
Z < 1,81 Grea - insolvabilitate Iminent - maxim
De exemplu, pe baza conturilor anuale ale ntreprinderii analizate au
rezultat valorile din Tabelul 36:
Aplicatia 38: Determinarea functiei-scor Z - model Altman
Tabelul 36
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Activ circulant /Activ total 0,496 0,538
2. R
2
= Profit reinvestit (AF) /Activ total 0,0352 0,0309
3. R
3
= Profit brut /Activ total 0,0762 0,0722
4. R
4
= Capitaluri proprii /Datorii totale 1,802 2,036
5. R
5
= Cifra de afaceri /Activ total 0,802 0,816
6. Functia - scor Z 2,780 2,964
Valoarea scorului superioara si n crestere fata de limita minima de 2,675
plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie financiara buna, fiind solvabila, credibila
pentru bancher si cu riscul de faliment cvasi-inexistent.
Aplicabilitatea acestei metode este, nsa, relativ limitata ntruct
cercetarea care a stat la baza elaborarii ei s-a axat pe sectorul manufacturier
american n perioada 1946-1965 si concluziile nu permit extrapolarea lor la un
univers mai larg datorita caracterului lor particular.
n Franta sunt cel putin 2 functii-scor de depistare a riscului de faliment:
2) Modelul Conan-Holder a fost elaborat n anul 1978 pe un esantion de 190
ntreprinderi mici si mijlocii, din care jumatate au falimentat n anii1970-1975.
Functia-scor cuprinde 5 variabile (rate) si se prezinta astfel:
Z = 0,24R
1
+ 0,22R
2
+ 0,16R
3
- 0,87R
4
- 0,1R
5
,
n care:
; ;
;
; .
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scorul realizat se apreciaza
dupa urmatoarea grila de evaluare:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,16 Foarte buna < 10 %
0,1 < Z < 0,16 Buna 10 30 %
0,04 < Z < 0,1 Alerta 30 65 %
- 0,05< Z < 0,04 Pericol 65 90 %
Z < - 0,05 Esec > 90 %
De exemplu, calculul Functiei-scor dupa Modelul Conan-Holder n cazul
unitatii analizate a condus la valorile nscrise n Tabelul 37, din care rezulta
vulnerabilitatea acesteia la riscul de faliment, dupa cum urmeaza:
Aplicatia 39: Determinarea functiei-scor Z - model Conan-Holder
Tabelul 37
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= EBE /Datorii totale 0,4912 0,4671
2. R
2
= Capitaluri permanente /Activ total 0,6514 0,8001
3. R
3
= (Active circulante - Stocuri) /Activ total 0,2863 0,4122
4. R
4
= Cheltuieli financiare /Cifra de afaceri 0,1032 0,0395
5. R
5
= Cheltuieli de personal /Valoarea adaugata 0,4791 0,4901
6. Functia - scor Z 0,1692 0,2702
Din datele Tabelului 37 se constata valori ale Functiei-scor superioare
limitei minime de 0,16 si n crestere, care plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie
foarte buna cu un risc de faliment sub 10 %.
3) Modelul Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei a fost elaborat pe baza a 3000
ntreprinderi industriale cu 3 ani naintea falimentului, n perioada 1975-1980.
Modelul prezice riscul de faliment pentru un orizont de 3 ani, opereaza cu
un numar de 8 variabile (rate) si masoara gradul de similitudine al ntreprinderii
cu cele normale sau aflate n pragul falimentului, avnd expresia:
100Z = - 1,255R
1
+ 2,003R
2
- 0,824R
3
+ 5,221R
4
- 0,689R
5
- 1,164R
6
+
+ 0,706R
7
+ 1,408R
8
- 85,544,
n care:
;
;
; ;
;
;
; .
Semnul () al Scorului Z reflecta probabilitatea de normalitate
(dificultate) si riscul de faliment dupa cum urmeaza:
a) Z > 0: probabilitatea de normalitate = 76,1 % si de dificultate = 23,9 %;
b) Z < 0: probabilitatea de normalitate = 20,6 % si de dificultate = 79,4 %.
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,125 Normala 10 45 %
- 0,25 < Z < 0,125 Incerta 45 70 %
Z < - 0,25 Riscanta 70 100 %
De exemplu, n cazul analizat, Functia-scor calculata dupa Modelul
Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei are valorile prezentate n Tabelul 38:
Aplicatia 40: Calculul functiei-scor Z - model Banca Frantei
Tabelul 38
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Cheltuieli financiare/EBE 0,4761 0,2066
2. R
2
= Capitaluri permanente/Activ total (%) 65,14 80,01
3. R
3
= CAF/Datorii totale 0,1600 0,1520
4. R
4
= EBE/Cifra de afaceri 0,2171 0,1912
5. R
5
= Sold mediu furnizori 360/Cumparari
marfuri
79,65 86,75
6. R
6
= (Vad
1
- Vad
0
)/Vad
0
- % 26,80 32,66
7. R
7
= Sold mediu clienti 360/CA 121,25 179,64
8. R
8
= Investitii corporale/Valoare adaugata 0,0025 0,0072
9. Functia - scor Z 0,448 1,043
Din datele Tabelului 38 se constata ca valoarea scorului superioara si n
crestere fata de limita minima de 0,125 plaseaza ntreprinderea ntr-o zona de
normalitate cu riscul de faliment sub 10 %.
4) Modelul Bancii Comerciale Romne, tinnd seama de specificul si conditiile
economiei romnesti, utilizeaza un set de rate si indicatori de performanta pentru
stabilirea bonitatii ntreprinderii pe baza unei grile de punctaj cu 6 criterii:
a) Lichiditatea patrimoniala: ;
b) Solvabilitatea: ;
c) Rentabilitatea financiara: ;
d) Rotatia activelor circulante: ;
e) Dependenta de pietele de aprovizionare (A) si desfacere (D) - interne, externe;
f) Garantii (depozite n lei si valuta gajate, gajuri, ipoteci, bunuri achizitionate
din credite, cesionare creante).
Criteriile de evaluare a bonitatii financiare - modelul BCR - sunt notate cu
puncte care, nsumate, servesc la clasificarea ntreprinderilor n 5 categorii (de la
A la E ), n functie de care li se apreciaza credibilitatea.
Grila de evaluare a bonitatii pe baza Modelului BCR se prezinta astfel:
Nr.crt Criteriul de evaluare Limite de valori Puncte
< 80 % - 2
1. Lichiditatea patrimoniala 80 100 % - 1
(Lp = Active term.scurt/Pasive term.scurt) 100 120 % + 1
120 140 % + 2
140 160 % + 3
> 160 % + 4
< 30 % 0
2. Solvabilitatea 30 40 % 1
(S = Capital propriu/Pasiv) 40 50 % 2
50 60 % 3
60 70 % 4
70 80 % 5
> 80 % 6
< 0 0
3. Rentabilitatea financiara 0 10 % 3
(Rf = Profit brut/Capital propriu) 10 30 % 4
< 5 1
4. Rotatia activelor circulante 5 10 2
(Nac = Cifra de afaceri/Active circulante) > 10 4
At > 50%; De >50 % 4
5. Dependenta de piete (aprovizionare-
desfacere)
Ai > 50%; De >50 % 3
Aprovizionare: din tara (At); din import (Ai) At > 50%; Dt >50 % 2
Desfacere: n tara (Dt); la export (De) Ai > 50%; Dt >50 % 1
Depozite gajate 4
6. Garantii Gajuri, ipoteci 3
Achizitii din credite 2
Cesionare creante 1
n functie de punctajul realizat se apreciaza situatia economica-financiara
si gradul de risc de insolvabilitate al ntreprinderii ce poate fi ncadrata n una din
cele 5 categorii de bonitate, care i permite sau nu sa beneficiete de credite:
Categoria Total puncte Situatia economica - financiara - gradul de risc
A > 20 Foarte buna - se pot acorda credite
B 16 20 Buna - se pot acorda credite
C 11 15 Oscilanta - prezinta risc ridicat
D 6 10 Risc deosebit - nu prezinta garantii pentru acordare de
credite
E 0 5 Deosebit de precara - fara garantii pentru acordare de
credite
Pe baza grilei se considera ca ntreprinderile din categoriile A si B au o
situatie economico-financiara buna, o bonitate corespunzatoare pentru a putea
beneficia de credite bancare.
ntreprinderile din categoria C prezinta un grad ridicat de risc, bonitatea
pentru a beneficia de credite impunnd o prima de risc relativ ridicata. Ele trebuie
supravegheate din punct de vedere al solvabilitatii n vederea recuperarii
creditelor la primele semne de nencredere.
ntreprinderile din categoriile D si E au bonitati care nu prezinta garantii
si nu pot beneficia de credite pe care sa le poata rambursa la termen.
De exemplu, grila de punctaj a ntreprinderii analizate, conform
Modelului BCR se prezinta n Tabelul 40:
Aplicatia 42: Grila de evaluare a bonitatii - Model BCR
Tabelul 40
Criteriul de performanta Anul precedent Anul curent
Nivelul Puncte Nivelul Puncte
1. Lichiditate patrimoniala (Lp) 143,13 3 269,9 4
2.Solvabilitate (S) 64,54 4 67,24 4
3.Rentabilitate financiara bruta (Rfb) 8,38 3 10,82 4
4. Rotatia activelor circulante (Nac) 1,61 1 1,51 1
5.Dependenta de piete (Aproviz.din
tara)
(Desfacere n
tara)
At > 50;
Dt > 50
2 At> 50;
Dt > 50
2
6.Garantii Depozite 4 Depozite 4
Total puncte - 17 - 19
Punctajul acumulat (1620) situiaza ntreprinderea n categoria B, cu o
situatie economico-financiara buna, care prezinta o buna bonitate ce i permite sa
beneficieze de credite.
n activitatea practica ntreprinderile se pot confrunta cu dificultati ce pot
fi temporare, ocazionale, dar si permanente privind achitarea obligatiilor fata de
terti, ceea ce reflecta fragilitatea si prefigureaza insolvabilitatea acestora.
Analiza ntreprinderilor aflate n dificultate prezinta o importanta majora
pentru partenerii de afaceri, pentru actionari, investitori si n mod deosebit pentru
banci, preocupate de calitatea portofoliilor de credit pe care le detin.
Analiza cauzelor falimentului ntreprinderilor pune n evidenta doua
categorii de factori generatori ai acestui fenomen: factorii de mediu economic
general si factorii ce se datoresc mediului intern privind managementul general si
dificultatile cu care se confrunta ntreprinderea.
Analiza financiara si poate aduce o contributie decisiva la detectarea
precoce a diverselor categorii de riscuri ce prefigureaza o stare de prefaliment,
att prin metodologia clasica de evaluare a riscului economic si a riscului
financiar, ct si prin utilizarea unor metode si procedee speciale de evaluare a
riscului de insolvabilitate utilizate pe plan international sau specifice economiei
romnesti.
3.9. Analiza bursiera a ntreprinderii cotate
Dupa cum se cunoaste, admiterea unui titlu la cota oficiala (bursa de
valori) - cotarea - este supusa anumitor conditii. Astfel, nu sunt cotate dect
titlurile ntreprinderilor care publica anual raportul de gestiune prin care, nainte
de emisiune, sunt aduse la cunostinta publicului toate elementele importante ale
ntreprinderii.
Analiza unei ntreprinderi cotate la bursa (listate) comporta un studiu
suplimentar pe baza datelor bursiere, care nu trebuie sa lipseasca din situatiile
financiare anuale, menit sa serveasca la elucidarea unor aspecte referitoare la
politica n domeniul portofoliului de titluri: daca trebuie sa se cumpere, sa se
vnda sau sa se conserve titlurile; daca valoarea n cauza este un titlu de
portofoliu de rentabilitate satisfacatoare, sau din contra, unul de speculatie, n
care rentabilitatea este sacrificata n favoarea plus-valorii; situatia reala a cursului
actiunilor (pretul de piata al titlurilor).
Analiza financiara aplicata plasamentelor de capital la bursa de valori -
analiza bursiera - este o analiza profesionista n care se regasesc doua tendinte:
una fundamentala si una tehnica.
Analiza fundamentala vizeaza factori multipli pentru a determina tendinta
unui titlu de valoare, ceea ce impune cunoasterea unor aspecte referitoare la:
situatia financiara a ntreprinderii, capitalizarea bursiera, cursul actiunilor,
decotarea, randamentul actiunilor, evolutia pietei, factorii economici, sociali si
politici, sectorul, s.a.
Analiza tehnica vizeaza trei directii de cercetare: proiectia n viitor a
comportamentului trecut al pietei actiunilor, tendinta acesteia cu referire la
evolutia cotelor estimate comparativ cu cele reale; cercetarea miscarilor ciclice
ale pietei privind evolutia cursului actiunilor; analiza tendintei actuale pentru a
descoperi momentul n care o variatie a cursurilor va indica un punct de revenire.
n scopul efectuarii unei analize bursiere fundamentale se utilizeaza mai
multe rate bursiere, dintre care cele mai semnificative sunt urmatoarele:
Cifra de afaceri pe actiune echivaleaza cu productivitatea pe actiune si se
determina raportnd cifra de afaceri (CA) la numarul de actiuni (Na):
CAa = CA/Na.
2) Beneficiul pe actiune este un indicator de baza al pietei bursiere, care arata
partea din beneficiu adusa de fiecare actiune si se obtine prin raportarea
beneficiului net (Bnet) la numarul de actiuni (Na):
Bpa = Bnet/Na.
Indicatorul prezinta importanta n evaluarea rentabilitatii actiunilor,
serveste la calculul multiplului de capitalizare bursiera si poate fi diluat sau
ajustat, n functie de capitalul (diluat sau nediluat) luat n calcul.
3) Capacitatea de autofinantare pe actiune indica partea din CAF adusa de
fiecare actiune si se determina prin raportul:
CAFa = CAF/Na.
Acest raport trebuie utilizat cu discernamnt la bursa, deoarece actionarii
pot prefera dividende n detrimentul autofinantarii, autofinantarea avnd ca efect
reducerea sau renuntarea la dividende.
4) Capitalizarea bursiera exprima valoarea pe care bursa o acorda ntreprinderii
si se determina prin multiplicarea numarului de actiuni emise (Na) cu ultimul
curs cotat al unei actiuni (Ca):
Cb = Na Ca.
Acest indicator permite aprecierea ntreprinderii pe baza valorii bursiere a
actiunilor sale, punnd n evidenta pretul de evaluare al operatorilor, stiut fiind ca
una dintre functiile pietei financiare este si aceea de acordare a unui pret
ntreprinderilor cotate.
Numarul de actiuni ce compun capitalul unei ntreprinderi si valoarea lor
nominala sunt indicatori de cotare a actiunilor la bursa, cu influente directe
asupra celorlalti indicatori de eficienta a actiunilor.
Cursul unei actiuni rezulta din oferta si cerere si reflecta valoarea
bursiera, respectiv pretul pe piata al unui titlu, ale caror fluctuatii pe termen lung
pot afecta pretul real al ntreprinderii, n contextul utilizarii acesteia n scopul
evaluarii ntreprinderii.
Poate fi vorba de o capitalizare bursiera a unei piete financiare sau de
capitalizarea obligatiunilor. Aceasta serveste ca mod obiectiv de comparatie a
capitalizarii bursiere cu valoarea contabila a ntreprinderii, de unde rezulta fie
subestimarea afacerii (plus-valori latente), daca valoarea contabila este inferioara
capitalizarii bursiere, sau supraestimarea acesteia (minus-valori latente), daca
valoarea contabila este superioara capitalizarii bursiere a acesteia.
n scopul determinarii pretului real al ntreprinderii exista mai multe
criterii de apreciere a capitalizarii bursiere: valoarea substantiala, prin care
capitalizarea bursiera corespunde valorii actuale a activelor nete; actualizarea
beneficiilor viitoare, prin care, n analiza trebuie sa se tina seama de teoria
portofoliului de valori mobiliare, conform careia cursul unui titlu se fixeaza la
pretul sau just n functie de rata de actualizare a beneficiilor viitoare, plecnd de
la cursul actiunilor, corectat cu o prima de risc proportionala cu fiecare valoare.
5) Coeficientul de capitalizare bursiera (PER) este un multiplu de capitalizare
(sau multiplu bursier), adica un raport curs-beneficiu care stabileste legatura
ntre cursul unui titlu si rentabilitatea lui.
Coeficientul se poate obtine n doua moduri:
a) Ca raport ntre capitalizarea bursiera si rezultatul exercitiului:
sau:
b) Ca raport ntre cursul actiunii la bursa si beneficiul pe actiune:
.
Acest multiplu bursier de capitalizare a beneficiilor indica de cte ori este
capitalizat beneficiul pe actiune, aratnd cti ani de beneficiu actual costa fiecare
afacere cotata. Echivalentul frantuzesc al termenului anglo-saxon Price Earning
Ratio (PER) este cel de Coeficient de capitalizare a rezultatelor (CCR).
Prin multiplicarea beneficiului pe actiune cu PER se obtine cursul actiunii
la bursa ( ), care permite aprecierea randamentului unui
plasament n actiuni, fiind de preferat utilizarii unui simplu randament asigurat de
dividendele distribuite.
Actiunile cu un PER ridicat se comporta cel mai bine la bursa, favoriznd
speculatii avantajoase vnzarii lor, dupa cum un PER relativ scazut indica o
evaluare destul de ieftina. De aceea acest raport sta la baza unei alte metode de
evaluare a ntreprinderii, care permite doar o estimare a beneficiilor ntreprinderii
pentru anul n curs sau pentru cel urmator.
Diviznd beneficiul scontat cu numarul titlurilor, se obtine beneficiul pe
actiune asteptat, la care se raporteaza pretul actual al actiunii pentru a obtine, n
final, multiplul de capitalizare (PER) al ntreprinderii, care este un indicator al
atractiei pietei de capital n raport cu plasamentele de nlocuire.
Raportul curs-beneficiu (PER) variaza n timp si spatiu si depinde de
beneficiile anticipate ale operatorilor, de evolutia ratelor dobnzii si de ritmul
inflatiei, fata de care evolueaza n sens invers.
6) Rata de distribuire a dividendelor (Pay Out Ratio - POR) exprima politica n
ceea ce priveste distribuirea de dividende si se calculeaza raportnd totalul
dividendelor la rezultatul net:
(%)
Rata prezinta importanta pentru cei interesati n achitia de actiuni n
scopul obtinerii unui venit sub forma dividendelor, sau pentru realizarea unei
plus-valori de capital, stimulnd mai mult actionarii si mai putin capitalizarea
rezultatelor, pentru reinvestire si dezvoltarea ntreprinderii.
7) Dividende pe actiune constitue un indicator ce depinde de rata de distribuire a
dividendelor si se calculeaza raportnd totalul dividendelor la numarul de actiuni:

Raportul curs - beneficiu (PER) permite sa se compare ntreprinderile
ntre ele, indiferent de rata de distribuire a dividendelor, fiind mai obiectiv n
aprecierea rentabilitatii actiunilor comparativ cu dividendele pe actiune.
Metoda de evaluare a ntreprinderii n functie de criteriul Capitalizarea
beneficiilor (dupa formula Gordon-Shapiro) masoara randamentul capitalurilor
investite (randamentul unui plasament n actiune), prin intermediul indicatorului.
8) Rentabilitatea pe actiune:
(%)
Aceasta rata masoara rentabilitatea plasamentului si depinde de
dividendele distribuite, n functie de marimea beneficiului, de ratele de
repartizare beneficiului si de nivelul cursului, constituind un indicator ce poate
orienta investitorii interesati n plasamente eficiente.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul si contul de profit si pierdere
analizate, ratele specifice analizei bursiere sunt redate n Tabelul 41:
Aplicatia 43: Analiza ratelor bursiere
Tabelul 41
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (milioane lei) Precedent Curent ( ) (%)
1.. Cifra de afaceri (CA) - mil. lei 535016 783518 +
248502
146,4
2. Numarul de actiuni (Na) - mii 59200 295996 +
236796
500
3. Cifra de afaceri/actiune (CAa)
(1/2)
9,037 2,647 - 6,39 29,3
4. Beneficiul net (Rnet) - mil. lei 40668 51384 + 10716 126,3
5. Beneficiul pe actiune (Bpa)
(4/2)
0,687 0,173 - 0,514 25,3
6. Capacitatea ded autofinantare
(CAF)
47815 98224 + 50409 205,4
7. Capacit. de autofin./act.
(CAFa) (6/2)
0,807 0,331 - 0,476 41,1
8. Cursul mediu al actiunii (Ca)
(lei)
2150 2350 + 200 109,3
9. Capitalizare bursiera (Cb)
(2*8)
127280 695591 +
568311
546,5
10. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(9/4)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
11. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(8/5)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
12. Dividende distribuite 14356 18139 + 3783 126,3
13. Rata distrib. dividende(POR)
(12/4) %
35,3 35,3 - 100
14. Dividende/actiune (Dpa)
(12/2)
0,242 0,061 - 0,181 25,2
15. Rentabilitate pe actiune (Ra)
(14/8) %
11,25 2,59 - 8,66 23,1
16. Rata rentabilit.actiunii (Rra)
(5/8) %
31,95 7,36 - 24,59 23,1
Din datele Tabelului 41 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Majoritatea indicatorilor bursieri au cunoscut dinamici nefavorabile, cum ar fi:
cifra de afaceri pe actiune, beneficiul pe actiune, capacitatea de autofinantare pe
actiune, ca urmare a cresterii mai lente a indicatorilor de performanta (cifra de
afaceri, beneficiul, capacitatea de autofinantare) comparativ cu cresterea
substantiala a numarului de actiuni.
2. Fac exceptie capitalizarea bursiera si coeficientul de capitalizare bursiera
(PER) care au crescut ca urmare a cresterii cursului mediu al actiunii si dinamicii
mai rapide a acestuia n raport cu beneficiul pe actiune care s-a redus.
3. n conditiile mentinerii ratei de distribuire a dividendelor la nivelul anului
precedent, s-au redus ratele de rentabilitate a actiunilor ca urmare a cresterii mai
rapide a cursului mediu al actiunilor pe piata de capital n raport cu dividendele
pe actiune.
n concluzie, n cazul ntreprinderilor cotate, analiza clasica a
rentabilitatii trebuie completatta cu studiul indicatorilor bursieri, deoarece cursul
bursier al actiunii pe piata de capital constituie un "barometru"al performantei
ntreprinderii recunoscute public pe aceasta piata.
Dinamica cursului bursier este consecinta evolutiei indicatorilor economico-
financiari de performanta ai ntreprinderii care se reflecta n final n raportul
cerere-oferta pe piata de capital.
Indicatorii performantei bursiere a ntreprinderii pot fi determinati att la
nivel de actiune(profitul pe actiune, dividendul pe actiune,vnzarile pe actiune),
ct si la nivel de piata bursiera, sau multipli de piata (PER, Cursul actiunii
raportat la Cifra de afaceri pe actiune).
Ratele bursiere(multiplii de piata) se calculeaza pe baza cursului bursier
si a indicatorilor bursieri la nivel de actiune, permitnd efectuarea de compratii
intrasectoriale si n dinamica.
Un indicator semnificativ n acest sens l poate constitui Lichiditatea
actiunii (Marketability), care exprima ponderea actiunilor tranzactionate n cursul
exercitiului n totalul actiunilor emise si aflate n circulatie, calculat cu ajutorul
raportului:
.
Unele din ratele analizei bursiere sunt utilizate n metodologia de
evaluare a ntreprinderilor cotate la bursa.
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
1. Arcimeles C-H. (d'), Saulquin J.Y., Finance applique - Analyse financire , 2
e

dition, Vuibert, Paris, 1998.
2. Ballada S., Coille J. C. Outils et mcanismes de gestion financire, Ed.
Maxima, Paris, 1996.
3. Bowlin O., Martin J., Scott D., Guide to Financial Analysis, Mc. Graw-Hill
Book Company, New-York, 1986.
4. Budugan Dorina, Contabilitate si control de gestiune, Sedcom Libris, Iasi,
2001.
5. Cohen E., Analyse financire, Ed. Economica, Paris, 1990.
6. Deprez M., Duvant M., Analyse financire, Techniplus, Paris, 1993.
7. Dumitrean E., Contabilitate financiara, Vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2002.
8. Dutescu Adriana, Ghid pentru ntelegerea si aplicarea Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed: CECCAR, Bucuresti, 2001.
9. Eglem J.Y., Philipps A., Raullet C., Analyse comptable et financire, Ed.
Dunod, Paris, 1986.
10. Erik de La Villegurin, Dictionnaire fiduciaire financier, La Villegurin
Editions, Paris, 1991.
11. Foster G., Financial Statement Analysis, Prentice-Hall, New- York, 1986.
12. Georgescu N., Robu V., Analiza economico-financiara, ASE, Bucuresti,
2001.
13. Gheorghiu A. (coordonator), Analiza activitatii economice a ntreprinderilor,
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
14. Goffin R., Analyse microconomique, Ed.Dalloz, Paris, 1993.
15. Granier R., Giran J.P., Analyse conomique, Ed. Economica, Paris, 1984.
16. Isfanescu A., Stanescu C., Baicusi A., Analiza economico-financiara, ed. II-a,
Ed. Economica, Bucuresti, 1999.
17. Langlois G, Mollet M., Analyse comptable et financire, Editions Foucher,
Paris, 1992.
18. Lecaillon Jacques, Analyse microconomique, Ed. Cujas, Paris, 1993.
19. Mailler J., Remilleret M., Analyse financire de l'entreprise, CLEF, Paris,
1986.
20. Mailler J., Remilleret M., Prparation l'analyse financire de l'entreprise,
Dunod, Paris, 1992.
21. Mollet Michle., Choisir et construire son tableau de financement, Editions
Foucher, Paris, 1992.
22. Pappas J L., Hirschey M., Managerial Economics, New-York, 1983.
23. Petrescu Silvia, Diagnostic economic financiar. Metodologie. Studii de caz,
Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004.
24. Peyrard Josette, Analyse financire, 8
e
dition Paris, 1999.
25. Richard J., Analyse financire et audit des performances, La Villegurin
Editions, Paris, 2
e
edition, 1993.
26. Rusu D., Cuciureanu A., Petrescu Silvia, Dan G., Analiza activitatii
economice a ntreprinderilor, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
27. Samuelson P., Foundations of Economic Analysis, New-York, 1955.
28. Stancu I., Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele ntreprinderilor.
Analiza si gestiunea financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 1996.
29. Tabara N., Horomnea E., Toma C., Conturile anuale n procesul decizional,
Tipo, Moldova, Iasi, 2001.
30. Ternisien M., Comprendre l'entreprise par les flux, La Villegurin Editions,
Paris, 1990.
31. Teuli J., Analyse financire de l'entreprise, Ed. Cujas, Paris, 1992.
Thibaut J. P., Le diagnostic d'entreprise, Ed. Dunod, Paris, 1990.
32. Vlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Editura
Economica, Bucuresti, 2004.
33. Vintila Georgeta, Gestiunea financiara a ntreprinderii, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2000.
34. *** Ministerul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2005.
35. *** Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1752/2005 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate.

Document
Info

Accesari:
29585
Apreciat:
Comenteaz
a
documentul
:
Nu esti
inregistrat
Trebuie sa
fii utilizator
inregistrat
pentru a
putea
comenta

Creaza cont
nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

<a








ANALIZA SITUAIEI FINANCIAR
PE BAZA BILANULUI
3.1. Studiul bilantului - etapa a analizei financiare
n vederea elaborarii diagnosticului financiar care sa permita masurarea
rentabilitatii economice a capitalurilor investite, a rentabilitatii financiare a
capitalurilor proprii, aprecierea conditiilor n care sunt realizate echilibrele
financiare, deducerea gradului de autonomie al ntreprinderii, analiza financiara
parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor informatii necesare n
vederea detectarii simptomelor ce prefigureaza fenomene care impiedica
continuitatea activitatii ntreprinderii. Scopul principal l constituie adoptarea
unor decizii corective n gestiunea pe termen scurt, mediu si lung.
Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta
elementele de activ si de pasiv (mijloacele si resursele) la nchiderea exercitiului
si n alte situatii prevazute de lege, grupate dupa natura, destinatie si lichiditate,
respectiv, dupa natura, provenienta si exigibilitate. Elementele de pasiv vizeaza
fondurile de care a beneficiat ntreprinderea (capitalurile proprii ale asociatilor,
provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizarile
acestor fonduri, cu titlu durabil (active imobilizate) si cu titlu provizoriu si ciclic
(active circulante).
Activul si pasivul reflecta aceeasi realitate vazuta sub forma mijloacelor
de finantare si a utilizarii acestora la acelasi moment, ceea ce impune echilibrul
permanent ntre activele si pasivele bilantului, indiferent de forma de prezentare a
acestuia (tabelara sau n lista).
Conform IAS 1, "Prezentarea situatiilor financiare", bilantul prezentat n
lista (Tabelul 14) are drept scop de a prezenta fidel informatii despre pozitia
financiara a ntreprinderii, respectiv, capacitatea de a se adapta schimbarilor
mediului, cu ajutorul resurselor economice controlate (activele), structurii de
finantare (datorii si capitaluri proprii), precum si cu ajutorul unor indicatori
economico-financiari specifici (lichiditatea si solvabilitatea).
3.2. Tipuri de bilant utilizate n analiza financiara
Criteriile de clasament al activelor si pasivelor bilantului difera n functie

de scopul urmarit n analiza si de utilizator, ceea ce a condus la amenajarea mai
multor tipuri (modele) de bilant cu prezentare tabelara cum ar fi: bilantul
financiar, bilantul functional, bilantul "pool de fonds"(ansamblul resurselor) s.a.
Studiul bilantului trebuie efectuat dupa repartizarea rezultatului si trebuie
sa nceapa cu examinarea structurii pasivului si a structurii activului.
Bilantul contabil elaborat n optica patrimonial-juridica utilizat pna la
adoptarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate s-a dovededit insuficient adaptat
analizei financiare orientate spre gestiune, ceea ce a impune utilizarea unui bilant
mai operational, pentru a evidentia relatia dintre resursele disponibile si nevoile
de finantare ale ntreprinderii, stiut fiind ca orice nevoie de finantare trebuie
acoperita din resurse financiare.
n acest scop se dovedeste deosebit de util bilantul financiar, elaborat n
optica patrimoniala, care constituie suportul analizei financiare traditionale ce are
ca finalitate descrierea patrimoniului ntreprinderii n vederea unei evaluari
patrimoniale care poate interesa att proprietarii, ct si creditorii. n masura n
care creditorii utilizeaza un asemenea studiu, se procedeaza la o analiza
financiara externa, ce vizeaza recuperarea capitalurilor investite mai ales n cazul
lichidarii ntreprinderii.
Logica bilantului financiar, numit si bilant lichiditate-exigibilitate, se
bazeaza pe criteriul lichiditatii crescatoare a activului si al exigibilitatii
crescatoare a pasivului, ceea ce implica separarea elementelor de activ n functie
de gradul de lichiditate si a elementelor de pasiv n functie de scadenta.
De exemplu, bilantul contabil armonizat este apropiat logicii financiare,
avnd prezentarea n lista (Tasbelul 14):
Bilant Contabil armonizat restns
Tabelul 14
Denumirea indicatorului (mii lei) Nr. Exercitiul financiar
rnd Precedent Curent
A. Active imobilizate - total 01 334134112 442396673
I. Imobilizari necorporale 02 112827 761587
II. Imobilizari corporale - total 03 333960171 441573972
III. Imobilizari financiare 04 61114 61114
B. Active circulante - total 05 330562056 515792600
I: Stocuri - total 06 141953183 122067958
II. Creante - total 07 180200143 390840345
III: Investitii financiare pe termen scurt 08 - -
IV. Casa si conturi la banci 09 8408730 2884297
C. Cheltuieli n avans 10 1902966 1489075
D. Datorii ce trebuie platite 929b122j pna la 1
an
11 227834680 186432713
E. Active circulante nete, respectiv datorii
curente nete (05 + 10 - 11 - 16)
12 100194521 325651589
F. Total active minus datorii curente(01 + 12) 13 434328633 768048262
G. Datorii ce trebuie platite 929b122j peste 1
an
14 8493328 127907177
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 15 - -
I. Venituri n avans 16 4435821 5197373
J. Capital si rezerve 17 448290076 634448682
I. Capital (subscris varsat) 18 59199226 295996131
II. Prime de capital 19 - -
III. Rezerve din reevaluare 20 245482220 95164551
IV. Rezerve 21 143608630 243288000
V. Rezultatul reportat - Sold C 22 - 28147174
- Sold D 23 22454771 22454771
VI. Rezultatul exercitiului - Sold C 24 40667697 51384049
Repartizarea profitului 25 40667697 51384049
Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 - 23) 26 425835305 640141085
Patrimoniul public 27 - -
Capitaluri - total (26 + 27) 28 425835305 640141085
Lichiditatea crescatoare a posturilor de activ este disponibilitatea din ce
n ce mai mare a acestora de a deveni "lichide" si de a acoperi nevoile
ntreprinderii; n fruntea activului se afla valorile imobilizate, cele mai putin
"lichide", iar la sfrsit disponibilitatile, cele mai "lichide".
Clasarea posturilor de pasiv n ordinea exigibilitatii crescatoare semnifica
faptul ca exigibilitatea unei surse de finantare este legata de scadenta sa, primele
posturi fiind cele mai lent exigibile, (capitalurile proprii), iar ultimele cele mai
rapid exigibile (datoriile pe termen scurt).
Constructia bilantului financiar implica respectarea unor principii si reguli
care permit ordonarea posturilor de bilant dupa criteriul pe termen scurt si pe
termen lung. Printre elementele constitutive ale bilantului se face distinctie ntre
cele care ramn la dispozitia ntreprinderii pe termen lung (peste 1 an) si cele care
nu i apartin dect pe termen scurt (sub 1 an).
Amenajarea posturilor de activ conduce la existenta a doua ansambluri:
activul imobilizat care reprezinta elementele pe termen lung cu trei categorii de
valori imobilizate (necorporale, corporale, financiare), la care se adauga partea de
activ circulant cu scadenta mai mare de 1 an (creante - clienti, cheltuieli efectuate
n avans). n schimb, n activul circulant se includ imobilizarile cu scadenta
scurta (imobilizarile financiare ce ajung la scadenta sub 1 an).
Amenajarea posturilor de pasiv structureaza pasivul bilantului n grupa
capitalurilor permanente, formata din capitalurile proprii si datoriile pe termen
mediu si lung (cu scadenta peste 1 an) si grupa datoriilor pe termen scurt (cu
scadenta sub 1 an), indiferent de natura lor (datorii de exploatare, credite bancare
curente, venituri realizate n avans cu scadenta scurta si datoriile pe termen lung
ajunse la scadenta).
Daca o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadenta mai repede de 1
an, ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Veniturile realizate n avans cu
scadenta peste 1 an sunt incluse n datoriile pe termen mediu si lung.
Obtinerea bilantului financiar implica efectuarea unor corectii ale
activului si pasivului pe baza informatiilor din anexa, prin respecarea unor
principii de evaluare si regrupare a posturilor dupa criteriul vechimii (peste sau
sub 1 an).
Schematic, bilantul financiar se prezinta astfel:
Bilant financiar
Activ = Necesar Pasiv = Resurse
Necesar permanent Capitaluri permanente (Cp)
Activ imobilizat net > 1 an 1. Capitaluri proprii (C)
Necesar temporar 2. Datorii cu scadente > 1 an
1. Activ circulant net < 1 an Resurse temporare
2. Imobilizari financiare < 1 an 1. Datorii cu scadente < 1 an
3. Disponibilitati (Trezorerie activa) 2. Credite bancare (Trezorerie
pasiva
Total Activ Total Pasiv
Prezentarea bilantului financiar (Tabelul 15) pune n evidenta doua parti
distincte pe orizontala: partea superioara care reflecta structura financiara prin
stabilitatea elementelor care l compun (necesarul de finantat si resursele de
finantare permanente) si partea inferioara care reflecta finantarea ciclului de
activitate (necesarul de finantat pe termen scurt si resursele temporare de
finantare).
Clasamentul activelor si pasivelor dupa criteriul vechimii pune n
evidenta, printr-o simpla lectura orizontala, echilibrele sau dezechilibrele
structurale ale bilantului, conform Normei 13 din IASC si n cazul conturilor
consolidate.
Importanta bilantului financiar n analiza financiara decurge din faptul ca
el serveste la determinarea marjei de securitate financiara prin intermediul
fondului de rulment, care permite ntreprinderii sa faca fata riscurilor pe termen
scurt, garantnd solvabilitatea acesteia.
Conform Reglementarilor romnesti, bilantul n lista (Tabelul 14) este
apropiat modelului de bilant financiar (Tabelul 15), cu exceptia resurselor care
sunt prezentate n ordine inversa scadentei, capitalurile proprii fiind situate n
partea finala a listei.
Abandonarea principiului de clasament al posturilor n bilantul financiar a
condus la aparitia bilantului functional, care regrupeaza posturile de bilant pe
marile functiuni ale ntreprinderii (investitii, exploatare, finantare, trezorerie),
fiind un bilant economic, construit de Centrala Bilanturilor din Banca Frantei n
scopul explicarii functionarii economice a ntreprinderii de catre bancheri.
Constructia bilantului functional are la baza un set de principii si reguli
menite sa puna n evidenta utilizarile si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu
de functionare a ntreprinderii, gruparea posturilor fiind legata de operatiile
realizate n raport cu natura, destinatia sau functia lor. n aceasta prezentare,
bilantul este destinat analizei functionale, care poate fi si o analiza externa.
Un principiu de elaborare a bilantului functional se refera la exprimarea
posturilor de bilant la valoarea bruta, (valoarea de origine a acestora), ceea ce
impune includerea amortismentelor si provizioanelor n capitalurile proprii,
bilantul functional constituind un punct de plecare ideal pentru o analiza de flux,
deoarece permite determinarea variatiilor de stocuri.
Un alt principiu al bilantului functional se refera la conceptul de
stabilitate, care are n vedere durata posturilor n patrimoniu; acesta difera de
conceptul permanentei al bilantului financiar, n sensul ca un mprumut pe
termen lung va ramne n imobilizarile financiare, indiferent de scadenta sa, iar
datoriile pe termen lung nu vor fi trecute la datorii pe termen scurt, indiferent de
scadenta.
Al treilea principiu, al afectarii, avut n vedere la structurarea posturilor
permite descrierea ciclurilor care compun viata ntreprinderii si a echilibrelor
financiare ce decurg din ele.
Schematic, bilantul functional se prezinta astfel:
Bilant functional
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
I. Functia de investitii IV. Functia de finantare
Utilizari stabile brute Resurse stabile (durabile)
II. Functia de exploatare 1. Capitaluri proprii:
1. Activ circulant de exploatare 2. Datorii financiare stabile
2. Activ circulant nafara exploatarii II. Functia de exploatare
III. Functia de trezorerie 1. Datorii de exploatare
Activ circulant financiar (Disponibilitati) 2. Datorii n afara exploatarii
Total Activ Total Pasiv
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)

Tabelul 15
Active =
Necesaruri nete
Exercitiul financiar Pasive =
Resurse
Exercitiul financiar
(mii lei) Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
Mijloace cu
durata > 1 an
33413411
2
44239667
3
Resurse cu
scadenta >1an
43432863
3
76804826
2
A. Active
imobilizate
33413411
2
44239667
3
J. Capital si
rezerve
42583530
5
64014108
5
I. Imobilizari
necorporale
112827 761587 I. Capital 59199226 29599613
1
II. Imobilizari
corporale
33396017
1
44157397
2
II. Prime de
capital
- -
III. Imobilizari
financiare
61114 61114 III. Rezerve
din
reevaluare
24548222
0
95164551
Mijloace cu
durata < 1 an
33056205
6
51579260
0
IV. Rezerve -
total
14360863
0
24528800
0
B. Active
circulante
33056205
6
51579260
0
V. Rezultatul
reportat -
Sold C
- 26147174
I. Stocuri - total 14195318
3
12206795
8

- Sold D
22454771 22454771
II. Creante -
total
18020014
3
39084034
5
VI.Rezultatul
exercitiului -
Sold C
40667697 51384029
III: Invest.
financiare/terme
n scurt
- - Repartizarea
profitului
40667697 51384029
IV: Casa si
conturi la banci
8408730 2884297 Total
capitaluri
proprii
42583530
5
64014108
5
C. Cheltuieli n
avans
1902966 1489075 H.Provizioan
e pt.riscuri-
cheltuieli
- -
G. Datorii pe
o perioada > 1
an
8493328 12790717
7
D. Datorii pe
o perioada de
1 an
22783468
0
18643271
3
Total datorii 23632800
8
31433989
0
I. Venituri 4435821 5197373
n avans
Total Active
Nete
66659913
4
95967834
8
Total
Capitaluri
66659913
4
95967834
8
Bilantul functional (economic)

Tabelul 16
Active =
Utilizari
Exercitiul financiar Pasive = Resurse Exercitiul financiar
(valoare
bruta)(mii
lei)-
Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
I. Functia
de
investitii
IV. Functia de
finantare

Utilizari
stabile
Resurse stabile 60813818
9
101115894
3
A. Active
imobilizat
e brute
50794366
8
68550735
4
1. Capitaluri proprii 42583530
5
64014108
5
1.
Imobilizar
i
necorporal
e
177647 916041 - Capital 59199226 29599613
1
2.
Imobilizar
i corporale
50770490
7
68453019
9
- Rezerve - total 38909085
0
34045255
1
3.
Imobilizar
i
financiare
61114 61114 - Rezultatul reportat -
22454771
+
3692403
II. Functia
de
exploatare
- Rezultatul
exercitiului(nereparti
z)
- -
B.Active
circulante
de
exploatare
31619833
3
50297360
8
2. Amortismente si
provizioane
17380955
6
24311068
1
1. Stocuri
- total
14195318
3
12206795
8
3. Datorii financiare
stabile (>1 an)
8493328 12790717
7
2. Creante
comerciale
17424515
0
38090565
0
II. Functia de
exploatare

Active
circ. n
afara
exploatari
i
5954993 9934695 1. Datorii de
exploatare
13255055
9
77021000
Alte
creante
5954993 9934695 2. Datorii nafara
exploatarii
95284121 10941171
8
C.
Cheltuieli
n avans
1902966 1489075 3. Credite bancare
curente
- -
III:
Functia de
trezorerie
I. Venituri n
avans
4435821 5197373
Activ
circulant
financiar
8451440 2927007
Casa si
conturi la
banci
8408730 2884297
Total
Active
valoare
bruta
84040869
0
120278902
9
Total
Resurse
84040869
0
120278902
9
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Importanta bilantului functional n analiza financiara decurge din faptul
ca el permite aprecierea stabilitatii structurii financiare a ntreprinderii prin
intermediul trezoreriei nete si astfel exprima interdependenta dintre structura
financiara si natura activitatii sale.
Comparatia ntre bilantul financiar si bilantui functional pune n evidenta
doua deosebiri esentiale ntre acestea, si anume:
a. n timp ce bilantul financiar permite o analiza externa a situatiei financiare a
ntreprinderii interesanta pentru creditori, bilantul functional permite n
primul rnd o analiza interna realizata n principal de managerii
ntreprinderii;
b. bilantul functional se stabileste din perspectiva continuitatii activitatii, n
timp ce bilantul financiar este realizat din perspectiva ncetarii activitatii.
Ca raspuns adus criticilor bilantului financiar si bilantului functional,
adeptii conceptelor mai recente ale teoriei financiare neoclasice au conceput
modelul de bilant "pool de fonds" sau ansamblul de fonduri.
Teoria financiara neoclasica avanseaza un criteriu care priveste costul
capitalului compus din diferitele resurse folosite, n functie de care se judeca
oportunitatea diverselor utilizari carora le-au fost afectate.
n consecinta, bilantul trebuie privit ca un ansamblu de resurse si de
utilizari, care ofera indicii asupra deciziilor strategice n materie de investitii si de
finantare, fara a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare.
Acest tip de bilant se apropie de bilantul functional prin prezenta
amortismentelor si provizioanelor n fondurile proprii, n pasiv. n activ posturile
sunt grupate n doua parti distincte pentru a evidentia impactul strategiilor
ntreprinderii: industriala si comerciala, pe de o parte, careia i corespund
imobilizarile brute non financiare si activele circulante de exploatare (inclusiv
lichiditatile necesare pentru exploatare) si strategia financiara, inclusiv
lichiditatile, care serveste obiectivelor de tip financiar.
Schematic, bilantul ansamblului de fonduri se prezinta astfel:
Bilant "Pool de fonds"
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
Portofoliu de active Portofoliu de resurse
I. Utilizari industriale si comerciale I. Fonduri proprii
1. Imobilizari brute 1. Fonduri proprii externe
2. Active circulante de exploatare 2. Fonduri proprii interne
3. Active circulante nafara exploatarii II. Datorii
II. Utilizari financiare 1. Resurse financiare
1. Imobilizari financiare 2. Datorii de exploatare
2. Active circulante (Disponibilitati) -
Total Activ Total Pasiv
Indiferent de modul de structurare a elementelor patrimoniale, bilantul
serveste ca document esential n analiza modificarilor pozitiei financiare a
ntreprinderii ca raspuns la cerintele mediului economic n care aceasta si
desfasoara activitatea.
3.3. Analiza echilibrelor financiare
Bilantul este "fotografia" ntreprinderii, care, indiferent de forma de
prezentare, trebuie sa ofere raspuns la o serie de ntrebari specifice celui care
efectueaza analiza. Aceste ntrebari decurg din modul n care se realizeaza
egalitatea ntre activul si pasivul bilantului, egalitate care transpune o identitate
fundamentala ntre doua reprezentari diferite ale aceleiasi marimi economice,
sursele fondurilor (originea lor), trebuind sa corespunda cu utilizarile
(necesitatile) carora le-au fost afectate.
Studiul bilantului implica analiza acestuia n doua directii: orizontala si
verticala, fiecare punnd n evidenta anumite corelatii cu semnificatii deosebite n
aprecierea situatiei financiare a ntreprinderii.
Analiza pe orizontala a bilantului pune n evidenta modul n care se
realizeaza principalele echilibre financiare pe termen scurt si pe termen lung ale
ntreprinderii sau grupului de ntreprinderi, prin intermediul unor marimi cum ar
fi: situatia neta, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria.
3.3.1. Analiza Situatiei Nete
Pe baza abordarii juridice a bilantului, analistii financiari determina
Situatia Neta (SN) a ntreprinderii cu ajutorul relatiei:
SN = Active - Datorii totale
Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda
proprietarii asupra ntreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuind sa fie
suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a
ntreprinderii.
Comparativ cu capitalurile proprii, situatia neta este mai restrictiva,
deoarece exclude subventiile si provizioanele reglementate. De aceea, situatia
neta este un indicator mai relevant, ce exprima valoarea activului realizabil la un
moment dat, care intereseaza proprietarii, actionarii, ct si creditorii
ntreprinderii, mai ales n cazul lichidarii acesteia. Ea se calculeaza punnd fata n
fata bunurile si datoriile de aceeasi scadenta.
Pe baza bilantului financiar Situatia Neta se determina ca diferenta:
a) SN = Total active - Datorii totale - Venituri n avans = Capitaluri proprii.
Pe baza bilantului contabil armonizat Situatia Neta este diferenta:
b) SN = (Total active - Datorii curente) - Datorii peste 1 an = F - G.
De exemplu, Situatia Neta n cele doua variante de calcul este prezentata
n Tabelul 17:
Aplicatia 15: Calculul si analiza situatiei nete (capitalurilor proprii)
Tabelul 17
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Total active 666599134 959678348 293079214 143,96
2. Datorii totale 236328008 314339890 78011882 133,01
3. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 171,68
4. Situatia neta (SN)(a) 425835305 640141085 21430578 105,03
5. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
6. Datorii curente (G) 8453328 127907177 119453849 1513
7. Capitaluri proprii (F -
G)(b)
425835305 640141085 21430578 105,03
Din datele Tabelului 17 se constata o situatie neta pozitiva si crescatoare
care reflecta o gestiune economica sanatoasa, ce maximizeaza valoarea
ntreprinderii, prin potentarea capitalurilor proprii.
O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta
ncheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral
capitalurile proprii. Partea neacoperita ramne exclusiv n sarcina creditorilor,
acesta fiind riscul de insolvabilitate al ntreprinderii.
Cresterea situatiei nete (activului net) are ca efect cresterea rentabilitatii si
a independentei financiare, pe baza ei putndu-se determina riscul global sau
lichidativ, prin raportul: < 0,3.
Activul net (capitalurile proprii) reprezinta un indicator esential care da
dimensiunea gradului de "sanatate" a ntreprinderii referitor la mentinerea
capitalului fizic sau financiar, mai ales n conditiile inflatiei care l erodeaza.
Mentinerea capitalului fizic presupune ca profitul sa fie obtinut numai
prin cresterea capacitatii fizice productive n cursul perioadei, iar mentinerea
capitalului financiar presupune obtinerea profitului prin cresterea valorii
financiare (monetare) a activelor nete.
Performantele ntreprinderii fiind direct legate de mentinerea capitalului
fizic sau financiar, "Situatia modificarii capitalurilor proprii" este un alt
document al situatiilor financiare anuale prevazut de Ordinul M.F.P. 94/2001,
inspirat din cerintele IAS 1, prin care se prezinta detaliat toate variatiile pe care
le-a suferit n cursul exercitiului financiar fiecare element al activului net
(capitalurile proprii).
Din situatia modificarii capitalurilor proprii rezulta capacitatea de
mentinere (erodare) a capitalului, precum si profitul (pierderea) ntreprinderii n
cursul exercitiului, prin intermediul urmatoarelor elemente de continut:
- profitul net (pierderea neta) al perioadei;
- fiecare element de venit si cheltuiala recunoscute direct n capitalurile
proprii;
- efectul cumulat al modificarii politicilor contabile si corectia erorilor;
- tranzactiile de capital cu si distribuirile catre proprietari;
- soldul profitului (pierderii) cumulate la nceputul perioadei si la data
bilantului si modificarile aferente;
- o reconciliere ntre valoarea contabila a fiecarei categorii de capitaluri
proprii la nceputul si sfrsitul perioadei, cu prezentarea distincta a fiecarei
modificari.
Situatia modificarii capitalurilor proprii cuprinde date referitoare la:
soldul la 1 1anuarie, cresterile(+), reducerile (-) si soldul la 31 decembrie, asa
cum rezulta din datele Tabelului 18:
Aplicatia 16: Situatia modificarii capitalurilor proprii (mii lei)
Tabelul 18
Elemente ale capitalului
propriu
Sold la
1 ianuarie
Cresteri
(+)
Reduceri
(-)
Sold la
31
decembrie
Capital subscris 59199226 236796905 - 295996131
Rezerve din reevaluare 245482220 86479236 236796905 95164551
Rezerve legale 8973772 3464468 - 12438240
Alte rezerve 134634858 97584582 1369680 230849760
Rezultat reportat
- Profit nerepartizat 0 21771189 - 21771189
- Pierdere neacoperita - - - -
Rezultat reportat din
adoptarea pt. prima data a
IAS mai putin IAS 29 -
Sold D (ct 1172)
22454771
(pierdere)
- - 22454771
(pierdere)
Rezultat reportat din
corectarea
erorilor fundamentale -Sold
C (ct.1174)
6375985
(profit)
- - 6375985
(profit)
Rezultat reportat din
surplusul din rezerva de
evaluare
- - - -
Rezultatul exercitiului
financiar
- - - -
Total 425835305 452472365 238166585 640141085
Din analiza datelor Tabelului 18 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Soldul final al capitalurilor proprii este calculat cu relatia:
Sf = Si + Cresteri - Reduceri,
2. Modficarea capitalurile proprii este egala cu diferenta:
= Sf - Si = 640141085 - 425835305 = + 214305780 mii lei.
3. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinta unor solduri initiale si a
cresterii mai accentuate a capitalului subscris, a rezervelor si a existentei
profitului nerepartizat, aceasta fiind diminuata de reducerea unor rezerve si de
soldul debitor al contului 1172, o pierdere reportata rezultata din adoptarea pentru
prima data a IAS, mai putin IAS 29, privind retratarea informatiei financiare
necesare nlaturarii efectelor inflatiei.
3.3.2. Analiza Fondului de Rulment
Echilibrul financiar al ntreprinderii rezulta din confruntarea maselor mari
ale bilantului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR),
din care rezulta Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform
conceptiilor de prezentare a bilantului: optica financiara si optica functionala.
Pe baza bilantului financiar care grupeaza posturile dupa criteriul
permanentei, echilibrul financiar presupune finantarea activului cu durata mai
mare de 1 an din resurse cu scadenta peste 1 an, iar finantarea activelor sub 1 an
din resurse scadente sub 1 an.
Un prim echilibru rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung
(capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), asa cum
rezulta din analiza partii superioare a bilantului financiar:
FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung
si mediu) + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Necesar permanent (Active
imobilizate nete).
Aceasta metoda pune n evidenta echilibrul financiar pe termen lung,
fondul de rulment reprezentnd partea din capitalurile permanente ramasa dupa
finantarea imobilizarilor, pe care ntreprinderea o consacra finantarii activelor
circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveste
finantarii elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut.
Metoda insista asupra originii Fondului deRulment si permite ntelegerea
cauzelor variatiei sale, cresterea lui fiind determinata de cresterea capitalurilor
permanente (emisii de noi actiuni, obligatiuni, noi mprumuturi pe termen lung)
si de reducerea imobilizarilor nete (vnzari de titluri, dezinvestire, cesiuni de
imobilizari). Odata cu Fondul de Rulment, marja de securitate a ntreprinderii
creste, ceea ce arata ca o parte mai nsemnata din activele circulante este finantata
din capitaluri permanente.
Scaderea Fondului de Rulment este cauzata de scaderea capitalurilor
permanente (rambursari de mprumuturi pe termen lung sau de obligatiuni) si de
cresterea imobilizarilor nete (investitii).
Un Fond de Rulment stationar reflecta stagnarea ntreprinderii, care poate
fi temporara sau de durata, avnd diferite cauze.
Partea inferioara a bilantului financiar permite determinarea Fondului de
Rulment Financiar ca diferenta:
FRF = (Active circulante + Cheltuieli n avans) - (Datorii pe termen scurt
+ Venituri n avans).
Metoda pune n evidenta afectarea si finalitatea Fondului de Rulment
care este finantat din activul circulant. n aceasta ipostaza, fondul de rulment
Financiar arata surplusul activelor circulante nete nefinantate din datoriile
temporare, evidentiind excedentul de lichiditate potentiala, ca o marja de
securitate privind solvabilitatea ntreprinderii.
Bilantul contabil armonizat permite determinarea mai rapida a Fondului
de Rulment n doua moduri:
a) FRF = (Total active - Datorii sub 1 an) - Active imobilizate = F - A;
b) FRF = Active circulante, respectiv datorii curente nete (E).
Teoretic, Fondul de Rulment trebuie sa fie pozitiv, ceea ce nu nseamna
ca n anumite situatii nu poate exista un fond de rulment negativ fara a
compromite buna functionare a ntreprinderii.
Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizari nete)
constituie marja de securitate a ntreprinderii pentru exploatarea sa cotidiana,
permitndu-i sa-si asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare
functionarii (stocuri minime, fond de casa minim), activul circulant fiind superior
datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an).
Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru
ntreprindere, care va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure
finantarea imobilizarilor (Capitaluri permanente < Imobilizari nete), sau care are
active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va
putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Aceasta situatie se ntlneste
mai frecvent n sectorul de distributie, unde viteza de rotatie a stocurilor este
foarte rapida (sub o luna) si unde exista credite-furnizori nsemnate.
De exemplu, calculul Fondului de Rrulment n cele trei variante conduce
la rezultatele din Tabelul 19:
Aplicatia 17: Calculul si analiza Fondului de Rulment
Tabelul 19
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri() Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta peste
1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Provizioane pt. riscuri -
cheltuieli
- - - -
4. Capitaluri
permanente (Cp)
434328633 768048262 333719629 176,83
5. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
6. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
7. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
8. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
9. Datorii pe termen scurt 227834680 186432713 -
41401967
81,83
10. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
11. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
12. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
13. Active imobilizate (A) 334134112 442396673 108262561 132,40
14. Fond de Rulment
Financiar(F - A)
100194521 325651589 225457068 325,02
15. Active circ,resp.datorii
curente (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
Din datele Tabelului 19 se constata ca Fondul de Rulment pozitiv si n
crestere confirma o dinamica favorabila a marjei de securitate a ntreprinderii.
n practica, se considera ca Fondul de Rulment al ntreprinderii industriale
trebuie sa reprezinte valoarea a 13 cifre de afaceri lunare.
n interiorul capitalurilor permanente, ponderea capitalurilor mprumutate
nu trebuie sa fie excesiva n raport cu cea a capitalurilor proprii (sa nu depaseasca
50 %), ceea ce impune determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) si a
Fondului de Rulment strain (FRs):
FRp = Capitaluri proprii - Imobilizari nete;
FRs = mprumuturi pe termen lung si mediu - Imobilizari nete.
Fondul de Rulment propriu pune n evidenta influenta structurii de
finantare asupra constituirii sale, adica masura n care echilibrul financiar se
asigura prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara.
Fondul de Rulment mprumutat (strain) reflecta gradul de ndatorare pe
termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt.
De exemplu, calculul Fondului de Rulment propriu si strain pe baza
datelor din Tabelul 19 conduce la rezultatele din Tabelul 20:
Aplicatia 18: Calculul si analiza fondului de rulment
Tabelul 20
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta
peste 1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
5. Fond Rulment propriu
(FRp) (1-3)
91701193 197744412 +106043219 215,5
6. Fond de Rulment strain
(FRs) (2-3)
-325640784 -314489496 +11151288 96,5
Din datele Tabelului 20 se constata urmatoarele:
1. Fondul de Rulment propriu este pozitiv si n crestere cu 115,5 %, ceea ce
confirma ca ntreprinderea dispune de o autonomie financiara care i permite
finantarea imobilizarilor nete din capitaluri proprii.
2. Fondul de Rulment strain este negativ si n scadere cu 3,5 %, ceea ce arata ca
nevoile pe termen scurt nu pot fi finantate prin ndatorare pe termen lung, desi
gradul de ndatorare la termen (raportul Datorii peste 1 an/Capitaluri proprii) a
crescut de la 1,994 % la 19,98 %.
3. Echilibrul financiar pe termen lung si pe termen scurt este asigurat ca urmare a
unei marje de securitate pe care o confera Fondul de Rulment Financiar pozitiv.
4. Independenta financiara a ntreprinderii se dovedeste a fi satisfacatoare, chiar
daca ponderea capitalurilor proprii n capitalurile permanente s-a redus de la 98
% la 83,3 %.
3.3.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment
Necesarul de Fond de Rulment desemneaza nevoile financiare generate de
executarea unor operatiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curenta
(cumparari, vnzari, plati salarii), al carui total trebuie acoperit cel putin partial
de resurse stabile (Fondul de Rulment Net). El reprezinta banii ce trebuie rulati n
ntreprindere pentru a-i asigura functionarea (dupa finantarea imobilizarilor), care
reclama cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de catre clienti.
Structura Necesarului de Fond de Rulment cuprinde, pe de o parte,
stocurile (de materii prime, produse finite, semifabricate) a caror valoare
ncorporeaza cheltuielile de fabricatie si, pe de alta parte, creantele. Din suma
acestor componente se scad datoriile (de exploatare si n afara exploatarii), care
corespund decalajelor ntre ncasari si plati:
NFR = Necesitati ciclice - Resurse ciclice,
n care:
Necesitati ciclice = Necesar temporar - Disponibilitati;
Resurse ciclice = Resurse temporare - Credite de trezorerie.
Pe baza bilantului necesarul de fond de rulment se determina ca diferenta:
NFR =(Active circulante + Cheltuieli n avans- Casa si conturi la banci)
- (Datorii ce trebuie platite ntr-un an + Credite bancare + Venituri n avans).
De exemplu, calculul Necesarului de Fond de Rulment pe baza datelor
din bilantul contabil armonizat (Tabelul 14) conduce la rezultatele din Tabelul
21, din care rezulta urmatoarele concluzii:
1. Necesarul de fond de rulment pozitiv si n crestere confirma dinamica
ascendenta a surplusului de necesitati temporare fata de resursele temporar
disponibile.
2. Cresterea necesarului de fond de rulment a fost consecinta cresterii
necesitatilor ciclice cu 58,72 %, ca urmare a cresterii activelor circulante cu
56,03 %, a reducerii cheltuielilor n avans si a disponibilitatilor banesti, n
conditiile n care resursele ciclice s-au redus cu 17,49 %, prin reducerea datoriilor
sub 1 an si a veniturilor n avans.
Aplicatia 19: Calculul si analiza necesarului de fond de rulment
Tabelul 21
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
2. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
3. Casa si conturi la banci 8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Total I (1 + 2 - 3) 324056292 514357378 19030108
6
158,72
5. Datorii cu scadenta de
pna la 1 an
227834680 186432713 -
41401967
81,83
6. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
7. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
8. Total II (5 + 6 + 7) 232270501 191630086 -
40640415
82,51
9. Nec de fd de rulment
(NFR)(4 - 8)
91785791 322767292 230981501 351,65
Pornind de la relatia care trebuie sa existe ntre necesarul temporar si
resursele temporare, NFR constituie un indicator de echilibru financiar, care
poate fi pozitiv sau negativ, dupa cum urmeaza:
a) Daca NFR > 0, rezulta un surplus de necesar temporar fata de resursele
temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situatie normala daca este consecinta unor
investitii privind cresterea necesarului de finantare a ciclului de exploatare.
n caz contrar, NFR > 0 arata un decalaj nefavorabil ntre lichidarea
stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare, n sensul
ncetinirii ncasarilor si accelerarii platilor.
b) Un NFR < 0 reflecta un surplus de resurse nete temporare fata de capitalurile
circulante, necesitatile temporare fiind mai mici dect resursele temporare ce pot
fi mobilizate. Aceasta situatie este favorabila daca este consecinta accelerarii
rotatiei activelor circulante, a urgentarii ncasarilor si relaxarii platilor.
Necesarul de fond de rulment reflecta echilibrul curent al ntreprinderii,
este mai fluctuant, mai instabil dect fondul de rulment si depinde de cifra de
afaceri), durata de rotatie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a
creantelor si termenul de plata a furnizorilor.
El poate fi exprimat n zile de vnzare prin intermediul vitezei de rotatie
(NFRz = NFR 360/ CA) care reflecta acest decalaj.
3.3.4. Analiza Trezoreriei
Trezoreria Neta (TN) poate fi determinata pornind de la egalitatea de
bilant Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu
necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezulta echilibrul financiar al
ntreprinderii, fiind un rezultat al operatiunilor ce afecteaza toate posturile de
bilant si rezultnd din lectura pe orizontala a bilantului financiar, respectiv:
a) a partii superioare: TN = FR - NFR;
b) a partii inferioare: TN = Disponibilitati - Credite de trezorerie sau:
TN = Trezoreia activa - Trezoreria pasiva.
Trezoreria activa cuprinde disponibilitatile curente degajate de
functionarea ntreprinderii, la care se adauga plasamentele rambursabile n orice
moment (valori mobiliare de plasament).
Trezoreria pasiva este reprezentata de creditele bancare curente, soldurile
creditoare de banci si efectele scontate (n afara bilantului).
c) Pe baza bilantului contabil armonizat, trezoreria este data de diferenta:
TN = Active circulante respectiv datorii curente nete (E) - NFR.
De exemplu, calculul Trezoreriei Nete pe baza bilantului conduce la
rezultatele din Tabelul 22:
Aplicatia 20: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 22
Nr. Indicatori (mii lei) Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Fondul de rulment
financiar(FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesarul de fd. de
rulment (NFR)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN) (1 -
2) (a)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Disponibilitati
banesti
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
6. Trezoreria neta (TN) (4 -
5) (b)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
7. Active circ., resp. dat.crte
nete (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
8. Trezoreria neta (TN) (7 -
2) (c)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Se constata ca Trezoreria Neta este pozitiva si n scadere, ceea ce reflecta
decalajul dintre ritmul superior de crestere a necesarului de fond de rulment
comparativ cu cresterea fondului de rulment financiar (351,65 > 325,02 %).
Trezoreria Neta () rezulta att din operatiuni ce afecteaza capitalurile
permanente si activul imobilizat, ct si din operatiuni care privesc activele
circulante si datoriile pe termen scurt.
Cresterea Trezoreriei Nete poate fi realizata prin cresterea fondului de
rulment si prin scaderea necesarului de fond de rulment, sau prin cresterea
disponibilitatilor si reducerea creditelor bancare de trezorerie.
Valoarea pozitiva sau negativa a Trezoreriei Nete este consecinta unor
inegalitati ntre Fondul de Rulment si Necesarul (resursa) de Fond de Rulment:
1. Trezorerie pozitiva (TN > 0), cnd: FR > NFR si respectiv, Disponibilitati >
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat n ntregime din resurse
permanente (FR > 0), care degaja disponibilitati ce pot ascunde o sub-utlizare de
capitaluri;
b) FR > 0 si NFR < 0, cnd resursele din ciclul de exploatare (NFR < 0) se
adauga la un excedent de resurse permanente (FR > 0) pentru a degaja un
excedent mare de lichiditati, care pot ascunde sub-utilizari de capitaluri;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele din exploatare (NFR < 0) acopera un
excedent crescut de lichiditati si numai o parte a activului imobilizat ( FR < 0).
Ciclul de exploatare si o parte din imobilizari sunt finantate din datorii pe
termen scurt (furnizori si avansuri clienti), ceea ce impune cresterea capitalurilor
permanente (resurselor stabile).
2. Trezorerie negtiva (TN < 0), cnd FR < NFR si respectiv, Disponibilitati <
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat partial din capitaluri permanente
(FR> 0) si partial din credite bancare curente care sunt mai mari dect
disponibilitatile, ceea ce impune aprecierea riscului bancar curent;
b) FR < 0 si NFR > 0, cnd creditele bancare pe termen lung si mediu acopera o
parte din imobilizari (FR < 0), NFR si disponibilitatile (inferioare creditelor de
trezorerie), ceea ce impune reconsiderarea structurii de finantare;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele permanente nu acopera dect o parte a
activului imobilizat (FR < 0), restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt
(furnizori, avansuri clienti) si din credite bancare curente, ceea ce impune
revederea structurii finantarii, fiind crescut riscul dependentei de exterior.
3.3.5. Analiza echilibrelor financiare n optica functionala
Echilibrele financiare pot fi analizate si prin prisma prezentarii bilantului
conform opticii functionale, care structureaza posturile de bilant n strnsa
legatura cu ciclurile economice care caracterizeza viata ntreprinderii: investitii,
exploatare, finantare, trezorerie. Analiza efectuata pe baza bilantului functional
(economic) este o analiza functionala, mai bine adaptata unei gestiuni
previzionale, care situiaza n centrul atentiei ciclul de exploatare. Ea completeaza
analiza financiara statica prin intermediul Tabloului de Finantare, principalul
instrument al analizei dinamice a echilibrului financiar functional.
Echilibrul financiar functional impune ca utilizarile stabile sa fie finantate
din resurse durabile, surplusul resurselor durabile fata de imobilizarile brute
reprezentnd fondul de rulment net global (FRNG):
FRNG = Resurse durabile - Utilizari stabile brute.
Un FRNG pozitiv arata excedentul de resurse stabile dupa finantarea
utilizarilor stabile, destinat finantarii ciclului de exploatare, fiind si diferenta:
FRNG = Activ circulant - (Datorii diverse + Credite bancare de trezorerie)
Pe baza bilantului functional (Tabelul 16) rezulta datele din Tabelul 23:
Aplicatia 21: Calculul fondului de rulment net global
Tabelul 23
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Resurse stabile
(durabile)
608138189 1011158943 403020754 166,27
2. Utilizari stabile brute 507943668 685507354 177563686 134,95
3. Fond rulment net global
(FRNG)(a)
100194521 325651589 225457068 325,02
4. Activ circulant 332465022 517281675 184816653 155,59
5. Datorii diverse + credite
bancare
232270501 191630086 -
40640415
82,51
6. Fond rulment net global
(FRNG)(b)
100194521 325651589 225457068 325,02
Se constata un Fond de Rulment Net Global pozitiv si n crestere, ca
urmare a cresterii mai rapide a resurselor stabile fata de utilizarile stabile (166,27
> 134,9) si a activului circulant comparativ cu datoriile (155,59 > 82,5).
Aceasta valoare a FRNG arata marimea necesarului ciclic si de trezorerie
ramasa nefinantata de resursele ciclice si de trezorerie, ceea ce arata ca
ntreprinderea are lichiditati pentru a-si finanta necesarul de exploatare.
Necesarul de fond de rulment (NFR) decurge din confruntarea nevoilor de
finantare cu resursele de finantare a operatiilor repetitive:
NFR = Utilizari ciclice - Resurse ciclice
Avnd n vedere rennoirea permanenta a stocurilor si creantelor impusa
de ciclul de exploatare, surplusul nevoilor ciclice neacoperit financiar de
resursele ciclice de capital devine un necesar de finantare permanent rennoibil.
Acest necesar este finantat din Fondul de Rulment Functional, care la rndul sau
apare ca un surplus de resurse stabile, fiind un Necesar de Fond de Rulment Total
(NFRT), cu doua componente legate de: activitatea de exploatare si din afara
exploatarii:
NFRT = NFRE + NFRAE.
Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat n Tabelul 24:
Aplicatia 22: Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total
Tabelul 24
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Utilizari ciclice totale,
din care:
324056292 514397378 190341086 158,73
2. Active circulante de
exploatare
318101299 504462683 186361384 158,59
3. Alte active circulante 5954993 9934695 3979702 166,82
4. Resurse ciclice totale, din
care:
232270501 191630086 -
40640415
82,51
5. Datorii de exploatare 136986380 82218373 -
54768007
60,02
6. Datorii nafara
exploatarii
95284121 109411713 14127592 114,82
7. Nec. fd rulment
total(NFRT)(1- 4)
91785791 322767292 230981501 351,65
8. NFRE (2 - 5) 181114919 422244310 241129391 233,13
9. NFRAE (3 - 6) -
89329128
-
99477018
-10147890 111,36
Din datele Tabelului 24 se constata ca Necesarul de Fond de Rulment
Total este pozitiv si n crestere, ceea ce arata un necesar de finantare permanent
rennoibil pentru ciclul de exploatare, surplusul de nevoi ciclice fiind neacoperit
financiar de resurse ciclice de capital.
Resursa neta n afara exploatarii (NFRAE < 0) este n crestere, datoriile
fiind superioare activelor circulante din afara exploatarii.
La originea NFRE se afla ciclul de exploatare (cumparare - productie -
vnzare), cu o durata variabila. Acest necesar corespunde unor alocari de fonduri
pentru constituirea stocurilor si creantelor, reflecta decalajele ntre vnzari si
ncasari, respectiv, ntre cumparari si plati si se calculeaza prin diferenta:
NFRE = Active circulante de exploatare - Datorii de exploatare.
Platile l maresc, iar ncasarile l reduc.
NFRAE este mai mic fata de NFRE si se obtine prin diferenta:
NFRAE = Alte active circulante - Datorii n afara exploatarii,
n care:
Alte active circulante cuprind: creante diverse, capital subscris nevarsat;
Datoriile n afara exploatarii cuprind: datorii fiscale, alte datorii.
Necesarul de Fond de Rulment astfel determinat mai poarta numele de
necesar net cnd este pozitiv, sau resursa neta cnd este negativ.
Din confruntarea Fondului de Rulment Net Global cu Necesarul de Fond
de Rulment (necesarul net) rezulta Trezoreria Neta (TN):
TN = FRNG - (NFRE + NFRAE)
Trezoreria Neta este legata de operatiile financiare pe termen scurt care
sunt evidentiate n partea inferioara a bilantului functional, ea fiind si diferenta:
TN = Necesar de trezorerie - Resurse de trezorerie sau:
TN = Activ circulant financiar - Credite bancare curente.
Trezoreria Neta poate fi pozitiva sau negativa, dupa cum urmeaza:
a) TN > 0, cnd FRNG > NFRT, sau Necesar trezorerie > Resurse trezorerie;
b) TN < 0, cnd FRNG < NFRT, sau Necesar trezorerie < Resurse trezorerie.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16), rezulta
Trezoreria neta (Tabelul 25) determinata ca diferenta:
TN = Trezoreria activa(Disponibilitati) - Trezoreria pasiva(Creditede trezorerie):
Aplicatia 23: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 25
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Fond rulment net global
(FRNG)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesar fond rulment total
(NFRT)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN)(1 -
2)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Activ circulant
financ.(Trez.activa)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare
crte(Trez. pasiva)
- - - -
6. Trezoreria neta (TN)(4 -
5)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Din datele Tabelului 25 se constata ca Fondul de Rulment Net Global este
superior Necesarului de Fond de Rulment Total, ceea ce a condus la o Trezorerie
Neta pozitiva, dar n scadere, ca urmare a decalajului ntre indicii Fondului de
Rulment si Necesarului de Fond de Rulment(351,65 > 325,02 %).
Reducerea Trezoreriei Nete reflecta reducerea cu aceeasi valoare a
activului circulant financiar, respectiv a Trezoreriei active n conditiile absentei
creditelor de trezorerie (Trezoreria pasiva).
O Trezorerie Neta pozitiva reflecta un excedent de trezorerie n raport cu
obligatiile financiare pe termen scurt, ceea ce asigura ntreprinderii posibilitatea
de face plasamente pe piata de capital.
Spre deosebire de resursele ciclice obtinute n activitatea curenta si
reflectate de un Necesar de Fond de Rulment negativ, o Trezorerie Neta negativa
reflecta resurse de trezorerie furnizate de parteneri financiari (banci) si sunt
legate de gestiunea financiara pe termen scurt.
3.4. Analiza bilantului prin metoda ratelor (ratios)
Aprofundarea analizei situatiei financiare pe baza bilantului impune
recurgerea la un procedeu frecvent utilizat n analiza financiara - metoda "ratios".
Ratio este un raport ntre doua posturi de bilant, din contul de rezultat,
sau din bilant si contul de rezultat, echivalent cu termenul de rata, coeficient,
indice, procent. ntre elementele raportului trebuie sa existe omogenitate din
punct de vedere al modului de evaluare si relatii directe ntre marimile ce se
compara.
Metoda ratelor completeaza analiza indicatorilor n marimi absolute si
prezinta avantajul ca permite efectuarea de comparatii pentru a situa mai corect
ntreprinderea n mediul sau concurential sau pentru a-i aprecia evolutia.
3.4.1. Analiza ratelor de structura a bilantului
Ratele de structura a bilantului reflecta structura financiara (de finantare)
a ntreprinderii si se defineste prin proportiile posturilor din activul si pasivul
bilantului n raport cu totalul acestuia.
Ratele de structura se obtin n urma analizei pe verticala a bilantului
financiar si pun n evidenta caracteristici financiare ale ntreprinderii, cum ar fi:
capacitatea activelor de a se transforma n lichiditati, autonomia si independenta
financiara a ntreprinderii, calitatea echilibrului financiar pe termen scurt, s.a.
Structura activului caracterizeaza compozitia patrimoniului economic al
ntreprinderii, n concordanta cu caracterul mai mult sau mai putin "capitalistic"
al acesteia ca si vulnerabilitatea sa la evolutiile inflationiste.
Ratele de structura a activului reflecta apartenenta sectoriala si depind de
natura activitatii ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea imobilizarilor: (%) reflecta indirect
intensitatea capitalistica (prin ponderea imobilizarilor corporale) si a relatiilor
financiare cu alte unitati (prin ponderea imobilizarilor financiare).
2) Ponderea activului circulant: (%) depinde de
sectorul de activitate si durata ciclului de productie (prin ponderea stocurilor), de
durata termenelor de plata convenite cu clientela (prin ponderea creantelor) si
reflecta esenta trezoreriei (prin ponderea lichiditatilor n patrimoniu).
Structura pasivului degaja politica de finantare a ntreprinderii,
evidentiind gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara pe care le
asigura combinatia de resurse cu maturitati si origini diverse.
Ratele de structura a pasivului reflecta autonomia financiara si gradul de
ndatorare a ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea capitalurilor permanente: (%)
reflecta autonomia financiara globala (prin ponderea capitalurilor proprii),
autonomia la termen a ntreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung).
2) Ponderea datoriilor pe termen scurt: (%) se
coreleaza cu trezoreria ntreprinderii.
Cu ct este mai mare ponderea capitalurilor proprii n totalul pasivului, cu
att este mai mare autonomi si independenta financiara a ntreprinderii.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul financiar (Tabelul 15) structura
activului si pasivului se prezinta n Tabelul 26:
Aplicatia 24: Ratele de structura a bilantului financiar
Tabelul 26
Structura
activului
Exercitiul financiar Structura pasivului Exercitiul financiar
(%) Precedent Curent (%) Precedent Curent
Active
imobilizate
50,12 46,10 Capital permanent(Cp) 65,15 80,08
Imobilizari
necorporale
0,017 0,079 Capitaluri proprii (C) 63,88 66,70
Imobilizari
corporale
50,10 46,01 Datorii peste 1 an(D/tl) 1,27 13,38
Imobilizari
financiare
0,003 0,011 Datorii sub 1 an (D/t.s) 34,85 19,92
Active
circulante
49,88 53,90 Total datorii (D) 36,12 33,30
Stocuri - total 21,59 12,88 Total capitaluri (C+ D) 100 100
Creante - total 27,03 40,72 Total capital (Cp+D/ts) 100 100
Disponibilitati 1,26 0,30 Levier
financ.(LF=D/C)
0,565 0,499
Total Active
Nete
100 100 Capacit.ndatorare(C/Cp) 0,98 0,83
Din datele Tabelului 26 se constata urmatoarele:
1. Structura activului reflecta ponderea de peste 50 % a imobilizarilor corporale
n totalul activului, care este n reducere pna la 46 % n favoarea activelor
circulante, care depasesc activele imobilizate, ajungnd de la 49,88 % la 53,90 %.
2. Imobilizarile corporale detin ponderea dominanta n totalul activelor
imobilizate, n consens cu activitatea predominant industriala a ntreprinderii.
3. Structura pasivului arata cresterea capitalurilor permanente de la 65,15 la peste
80 %, n care capitalurile proprii detin ponderea cea mai mare si n crestere la
peste 66 %, n defavoarea datoriilor totale, care au scazut de la 36 la 33 %.
3. Structura datoriilor s-a modificat prin cresterea datoriilor cu scadenta peste 1
an si a reducerii datoriilor curente, cu scadenta pna la 1 an.
Analiza pe verticala a bilantului vizeaza corelatiile dintre posturile din
activ si din pasiv, structura pasivului trebuind sa fie adecvata structurii activului:
o ntreprindere industriala foarte "capitalistica" are capitaluri permanente mai
importante fata de una mai putin "capitalistica" din sectorul de distributie, ceea ce
se reflecta prin rate de sinteza referitoare la conditiile de ajustare ntre utilizarile
si resursele puse n opera de ntreprindere.
Ratele de sinteza reflecta echilibrul financiar n marimi relative:
1) Rata de finantare stabila a imobilizarilor: 1
masoara stabilitatea resurselor afectate finantarii activelor durabile, din care:
a) Rata de finantare din resurse proprii: 1 exprima
autonomia financiara de care dispune ntreprinderea;
b) Rata de finantare din resurse straine:
exprima gradul de insecuritate financiara a ntreprinderii.
2) Rata de lichiditate generala: 1 exprima gradul
de lichiditate potentiala(echilibrul financiar pe termen scurt), din care:
a) Rata de lichiditate relativa (Testul acid)): 1
exprima capacitatea ntreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt;
b) Rata de lichiditate imediata (Testul acid):
exprima aptitudinea ntreprinderii de rambursare a datoriilor cu scadenta sub 1
an.
Ratele de sinteza se coreleaza cu ratele de finantare si reflecta indirect
structura financiara a ntreprinderii.
De exemplu, ratele de sinteza ale bilantului sunt expuse n Tabelul 27:
Aplicatia 25: Ratele de sinteza pe baza bilantului
Tabelul 27
Nr. Rate de echilibru financiar Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata de finantare stabila a
imobiliz. (Rfi)
1,30 1,74 + 0,44 133,8
2. Rata de finantare din resurse
proprii (Rfp)
1,27 1,44 + 0,17 113,4
3. Rata de finantare din resurse
straine (Rfs)
0,03 0,30 + 0,27 1000
4. Rata de lichiditate generala
(Rlg)
1,43 2,70 + 1,27 188,8
5. Rata de lichiditate rapida
(redusa) (Rlr)
0,836 2,120 + 1,284 253,6
6. Rata de lichiditate imediata (Rli) 0,037 0,015 - 0,022 40,5
Din datele Tabelului 27, se constata urmatoarele:
1. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare stabila a imobilizarilor
confirma marja de securitate consecutiva fondului de rulment pozitiv crescator.
2. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse proprii confirma existenta fondului de rulment propriu pozitiv si
crescator.
3. Valorile subunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse straine arata existenta unui fond de rulment strain negativ.
4. Valorile supraunitare si n crestere ale ratelor de lichiditate generala si de
lichiditate redusa confirma echilibrul financiar pe termen scurt, fondul de rulment
pozitiv, respectiv capacitatea de a face fata obligatiilor pe termen scurt, ceea ce
nu se confirma prin valoarea subunitara si n scadere a ratei de lichiditate
(trezorerie) imediata, disponibilitatile banesti nu permit acoperirea datoriilor pe
termen scurt.
3.4.2. Analiza ratelor de finantare. Structura finantarii
Analiza ratelor de structura a bilantului permite studiul structurii
financiare a ntreprinderii, respectiv examinarea modului n care sunt repartizate
sursele de finantare a activelor ntre capitalurile proprii si aporturile externe, de
unde rezulta autonomia (independenta) financiara a ntreprinderii.
Structura financiara este un concept fundamental n gestiunea financiara a
ntreprinderii, deoarece determina costul capitalului si are influenta asupra
politicii de investitii, afectndu-i rentabilitatea.
Sursele de finantare trebuie adaptate naturii activelor pe care le
finanteaza: resursele utilizate pentru finantarea unui activ imobilizat trebuie sa
poata ramne investite n ntreprindere o durata cel putin egala cu durata de viata
a acestuia. Exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizata cu lichiditatea activelor
finantate, adica imobilizarile trebuie finantate din capitaluri stabile (permanente),
iar activul circulant trebuie finantat din datoriile de exploatare. Numai n aceste
conditii poate fi vorba de o structura financiara echilibrata care poate asigura
independenta financiara a ntreprinderii.
n gestiunea financiara se utilizeaza att notiunea de structura financiara
ct si cea de structura a capitalului, cu precizarea ca structura financiara
desemneaza compozitia pasivului bilantului financiar, n timp ce structura
capitalului arata compozitia finantarii ntreprinderii pe termen lung: actiuni
(ordinare, privilegiate), obligatiuni (ordinare, convertibile), mprumuturi bancare.
n privinta unor structuri financiare ideale sau acceptabile exista cteva
principii esentiale de care trebuie sa se tina seama n gestiunea financiara, printre
care amintim:
1) Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie sa fie finantate din datorii pe
termen scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finantate
tranzitoriu din asemenea datorii.
2) Finantarea activelor stabile prin ndatorarea pe termen mediu si lung este
admisa cu conditia ca aceasta sa nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile
permanente si sa poata fi rambursata progresiv prin autofinantare, pna
ntreprinderea ajunge la autonomie financiara (finantarea din capitaluri proprii).
Structura finantarii reflectata prin ratele de structura a pasivului, care n
optica bilantului financiar grupeaza posturile dupa criteriul scadentei, vizeaza
raportul ntre capitalurile proprii (C) si datorii (D), pasivul fiind egal cu suma:
Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii (D),
n care:
D = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an):
Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt.
Raportul dintre datoriile totale (D) si capitalurile proprii (C) exprima rata
ndatorarii globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar si prezinta
importanta att pentru manageri ct si pentru creditori, deoarece reflecta, pe de o
parte, gradul de independenta financiara si, pe de alta parte, posibilitatea
ntreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi mprumuturi).
Definirea structurii financiare implica si determinarea raportului ntre
fondurile pe termen lung (capitalurile permanente) si fondurile pe termen scurt
(datoriile sub 1 an), care depinde de natura activelor ntreprinderii, sursele
permanente de finantare trebuind astfel structurate nct sa maximizeze valoarea
ntreprinderii (capitalurile proprii).
Autonomia financiara reprezinta aptitudinea ntreprinderii de a face fata
angajamentelor financiare, aceasta masurndu-se cu ajutorul unor rate care
exprima gradul de ndatorare si gradul de lichiditate-solvabilitate. Acesta
autonomie este amenintata de existenta unei structuri financiare inadecvate, prin
raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate conduce la ncetarea de plati sau la
pierderea controlului de catre actionari.
Autonomia financiara poate fi estimata prin intermediul mai multor rate:
1) Rata ndatorarii globale: Rg = 0,5 exprima dependenta
ntreprinderii de diversi creditori, precum si sansele de rambursare a datoriilor.
a) Levierul financiar: depinde de structura finantarii, cu
efecte asupra ratei rentabilitatii capitalurilor proprii, fiind un indicator de risc
financiar n corelatie cu randamentul activelor si rata dobnzii.
b) Rata autonomiei financiare: Raf = >1, fiind n relatie
inversa cu levierul financiar (Raf = 1/LF).
c) Rata ndatorarii la termen: >1 exprima dependenta
fata de creditori si este afectata de inflatie.
2) Capacitatea de ndatorare: 0,5 exprima
posibilitatile de ndatorare ale ntreprinderii.
3) Capacitatea de rambursare: 0,25 exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale.
De exemplu, ratele de autonomie financiara calculate pe baza bilantului
sunt prezentate n Tabelul 28:
Aplicatia 26: Ratele de finantare (autonomia financiara)
Tabelul 28
Nr. Rate de finantare Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata ndatorarii globale (Rg =
D/Pasiv)
0,354 0,327 - 0,027 92,37
2. Levierul financiar (LF = D/C) 0,5492 0,4871 -0,0621 88,70
3. Rata autonomiei financiare (Raf
= C/D)
1,82 2,05 + 0,23 112,6
4. Rata ndatorarii la termen (Rt
=Dt.lg/C)
0,02 0,20 + 0,18 1000
5. Capacitatea de ndatorare (C =
C/Cp)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
6. Capacitatea de rambursare (Cr =
CAF/D)
0,160 0,152 - 0,08 95,0
Din datele Tabelului 28 se constata urmatoarele:
1. Rata ndatorarii globale sub 0,5 si n scadere arata reducerea ponderii datoriilor
si cresterea ponderii capitalurilor proprii n structura finantarii.
2. Reducerea levierului financiar reflecta scaderea gradului de ndatorare ca
urmare a cresterii ponderii capitalurilor proprii, avnd ca efect cresterea gradului
de autonomie financiara la valori supraunitare.
3. Cresterea ratei de ndatorare la termen de peste 10 ori a fost consecinta
cresterii mai rapide a datoriilor cu scadenta peste 1 an comparativ cu capitalurile
proprii.
4. Reducerea capacitatii de ndatorare, care se mentine superioara valorii de 0,5,
arata tendinta de reducere a ponderii capitalurilor proprii n capitalul permanent.
5. Reducerea capacitatii de rambursare a datoriilor din capacitatea de
autofinantare este consecinta cresterii mai rapide a datoriilor comparativ cu CAF.
3.4.3. Analiza ratelor de rotatie a posturilor de bilant
n masura n care ratele de structura si de sinteza ale bilantului vizeaza
posturile la un moment dat, acestea au un caracter static. nsa gestiunea
financiara pe termen scurt necesita informatii pentru aprecierea echilibrului
financiar si a lichiditatii ntreprinderii n dinamica, ceea ce impune determinarea
unor rate de rotatie a posturilor de bilant.
Ratele de rotatie furnizeaza indicatii dinamice deoarece permit sa se
introduca o dimensiune temporala n analiza bilantului, prin evidentierea ritmului
de rennoire a unor componente ale acestuia.
n acest scop, se compara elemente statice de patrimoniu din bilant cu
indicatori din contul de rezultat care exprima fluxuri caracteristice ale activitatii
de exploatare cum ar fi cifra de afaceri (CA), din care rezulta ritmul de rennoire
a postului din activul sau pasivului bilantului financiar.
Ratele astfel determinate caracterizeaza unul dintre cei mai sintetici
indicatori de eficienta, viteza de rotatie a posturilor de bilant, prin intermediul
numarului de rotatii (N) si al duratei unei rotatii (D). ntre aceste rate exista o
relatie inversa: cresterea numarului de rotatii antreneaza reducerea duratei unei
rotatii, ceea ce reflecta acelasi lucru: accelerarea vitezei de rotatie.
Principalele rate de rotatie a posturilor de bilant sunt urmatoarele:
1) Numarul de rotatii ale activelor: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
2) Numarul de rotatii ale capitalurilor proprii: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
3) Numarul de rotatii ale activelor circulante: ,
n care:
Ponderea activelor circulante n activ (gradul de lichiditate);
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
4) Numarul de rotatii ale stocurilor: (rotatii),
n care:
Sm = Stocul mediu = ;
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
5) Numarul de rotatii ale creantelor: (rotatii);
Durata (termenul) de recuperare a creantelor: (zile);
6) Numarul de rotatii ale furnizorilor: (rotatii);
Durata (termenul) de plata a furnizorilor: (zile).
Numarul de rotatii (N) al unui post de bilant compara un flux de activitate
(vnzari, aprovizionari-cumparari) cu elemente de patrimoniu (activul total,
activul circulant, capitalul total, capitalul propriu) ncredintate ntreprinderii,
indicnd intensitatea cu care este valorificat patrimoniul ntreprinderii.
Durata n zile (luni, ani) a unei rotatii (D), n relatie inversa cu numarul de
rotatii, reflecta rapiditatea unei ncasari (plati): un decalaj ntre termenul de
recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor poate fi benefic pe
termen scurt, crescnd lichiditatile ntreprinderii.
Calculul ratelor de rotatie pe baza bilantului (Tabelul 14) si a contului de
rezultat (Tabelul 1) conduce la rezultatele din Tabelul 29:
Aplicatia 27: Ratele de rotatie a posturilor de bilant
Tabelul 29
Numarul de rotatii Exercitiul financiar Durata unei rotatii Exercitiul financiar
Preced. Curent (zile) Preced. Curent
1.Nr.rotatii active 0,802 0,816 Durata unei rotatii (Da) 448,87 441,17
(Na)
2.Nr.rot. cap.proprii
(Nc)
1,256 1,224 Durata unei rotatii (Dc) 286,62 294,12
3.Nr.rot. active
circ(Nac)
1,618 1,519 Durata unei rotatii
(Dac)
222,49 236,99
44.Nr.rotatii stocuri
(Ns)
3,769 6,418 Durata unei rotatii (Ds) 95,51 56,09
5.Nr.rotatii creante
(Ncr)
2,969 2,004 Term.recup.creante
(Dcr)
121,25 179,64
6.Nr.rotatii furnizori
(Nf)
4,519 4,149 Term.plata furnizori
(Df)
79,65 86,75
Din datele Tabelului 29 se constata urmatoarele:
1. Numarul de rotatii ale posturilor de bilant au cunoscut modificari, avnd valori
supraunitare, cu exceptia activelor totale, la care se nregistreaza si durate de
rotatie ce depasesc 1 an.
2. Viteza de rotatie a posturilor de bilant nregistreaza o ncetinire, cu exceptia
stocurilor, la care numarul de rotatii a crescut si durata unei rotatii a scazut.
3. Termenul de recuperare a creantelor este superior termenului de plata a
furnizorilor , ambele durate nregistrnd cresteri diferite, care au majorat
decalajul ntre ncasari si plati de la 42 zile la 93 zile.
Factorii care contribuie la modificarea vitezei de rotatie trebuie
identificati pe faze ale exploatarii: aprovizionare, productie, desfacere si vizeaza
diminuarea stocurilor, accelerarea vitezei de rotatie a acestor stocuri, scurtarea
duratei ciclului de productie, reducerea termenului de recuperare a creantelor, s.a.
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
Ratele de structura a activului si pasivului bilantului, ratele de finantare si
de structura a finantarii, precum si ratele de rotatie determinate prin analiza
interna a bilantului n directie verticala, orizontala si combinata cu elemente ale
contului de rezultat permit sa se calculeze o "baterie "de rate de rentabilitate,
care servesc la evaluarea performantelor ntreprinderii ntr-o viziune dinamica.
Aprecierea performantelor implica luarea n considerare a unor aspecte
ale activitatii ntreprinderii n strnsa legatura cu rezultatele globale si partiale.
Diagnosticul financiar permite aprecierea performantelor dezvoltnd trei
puncte de vedere caracteristice:
1) El impune o viziune partiala a performantelor. Eficacitatea ntreprinderii poate
fi apreciata diferit prin criterii analitice.
2) Analiza financiara abordeaza performantele pe baza unor criterii monetare de
masurare si evaluare.
3) Aprecierea financiara a performantelor se realizeaza din punct de vedere
sintetic si global, printr- o viziune de ansamblu a rezultatelor.
n final, diagnosticul financiar va permite evaluarea ntreprinderii n
functie de rentabilitate si de gradul de risc aferent.
Rentabilitatea constituie capacitatea unui capital investit sau plasat de a
asigura venituri exprimate n termeni financiari, aceasta fiind evaluata n marimi
absolute (prin marje) si n marimi relative (prin rate).
Ratele de rentabilitate rezulta din confruntarea unui indicator de rezultat
(EBE, Rexp, Rbrut, Rnet), cu un indicator referitor la fluxul global de activitate
(CA), sau la mijloacele utilizate pentru obtinerea rezultatului considerat (capital
economic, capital propriu, costuri). De aici rezulta gruparea uzuala a ratelor de
rentabilitae n doua categorii: rate de marja si rate de randament si rentabilitate.
A. Ratele de marja permit aprecierea "eficacitatii" ntreprinderii n activitatea
comerciala, exprimnd profitabilitatea acesteia n raport cu:
1) Exploatarea, prin intermediul rapoartelor:
; ; .
2) Activitatea globala, prin intermediul rapoartelor:
; (rata marjei nete).
B. Ratele de randament si de rentabilitate se pot grupa n doua categorii:
1) Rate de randament care raporteaza un indicator de rezultat la o evaluare a
capitalului economic pus n opera de ntreprindere. Apare astfel notiunea de
rentabilitate economica, care exprima capacitatea activului economic (activ
imobilizat brut + NFRE) de a degaja un surplus si de a asigura remunerarea
aportorilor de fonduri - actionari si creditori - care asigura finantarea.
a) O prima varianta: ,
care este o rata de rentabilitate economica bruta ce permite aprecierea
performantei exploatarii (industriala si comerciala) si faciliteaza comparatii
intrasectoriale.
Evolutia n timp a acestei rate arata cresterea, stagnarea sau scaderea
eficacitatii ntreprinderii, fara a fi afectata de fiscalitate, amortizare si
provizioane.
b) n lipsa unor date suficient de precise se poate utiliza: .
Acest raport poate fi introdus ntr-un lant de rate echivalent cu notiunea
de ROA (return on assets), care este o rata a rentabilitatii investitiilor:
c) = = Re
2
S
Rex,
,
n care:
= Ponderea rezultatului exploatarii n excedentul brut.
Randamentul economic al activelor (Re
3
) poate fi exprimat prin lantul:
,
n care:
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
Na = Numarul de rotatii ale activului bilantului;
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului.
De exemplu, ratele de rentabilitate economica se prezinta n Tabelul 30:
Aplicatia 28: Ratele de rentabilitate economica
Tabelul 30
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Marja comerciala (Mc) 307279 783650 476371 155,0
2. Cifra de afaceri (CA) 535016030 783517354 248501324 146,4
3. R
1
= Mc/CA (1/2) (%) 0,0574 0,100 0,0426 174,2
4. Excedentul brut din
exploatare (EBE)
116166818 149859165 33692347 129,0
5. R
2
= EBE/CA (4/2) (%) 21,71 19,12 - 2,59 88,08
6. Rezultatul din exploatare
(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,8
7. R
3
= Rexp/CA (7/2) (%) 19,25 12,07 - 7,18 62,71
8. Capacitatea de
autofinantare (CAF)
37814451 47778944 9964493 126,3
9. R
4
= CAF/CA (8/2) (%) 7,06 6,10 - 0,96 86,4
10. Rezultatul net (Rnet) 40667697 51384049 10716352 126,3
11. R
5
= Rnet/CA (10/2) (%) 7,60 6,56 - 1,04 86,31
12. Activ imobilizat brut
(Aibr)
507943668 685507354 177563686 134,9
13. Necesar fond rulment de
expl. (NFRE)
181114919 422244310 241129391 233,1
14. Re
1
= EBE/(Ai
br+NFRE)[4/(12+13)]
16,86 13,53 - 3,33 80,25
15. Total activ brut (Abr) 840408690 1202789029 362380339 143,1
16. Re
2
= EBE/Abr(4/15) (%) 13,82 12,46 - 1,36 90,16
17. Re
3
= Rexp/Abr (6/15)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
18. Ponderea rez. expl.n EBE
(S
Rexp
= 6/4)
0,8867 0,6313 - 0,2554 71,19
19. Re
3
= Re
2
* S
Rexp
(16*18)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
20. Rata rentabilitatii
veniturilor: Rv = 6/2
19,25 12,07 - 7,18 62,71
21. Nr. rotatii active: Na =
2/15
0,6366 0,6514 0,0148 102,3
22. Active circulante (Ac) 332465022 517281675 184816653 155,6
23. Nr. rotatii active circulante:
Nac = 2/21
1,6092 1,5147 - 0,0945 94,12
24. Pondere active circulante:
Sac = 21/15
0,3956 0,4300 0,0344 108,7
25. Re
3
= Rv * Na (20*21)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
26. Re
3
= Rv* Nac* Sac
(20*23*24) (%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
Din datele Tabelului 30 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Ratele de marja privind exploatarea (R
1
- R
3
) au cunoscut reduceri, cu
exceptia ratei marjei comerciale (R
1
), care a crescut cu 74,2 %, ca urmare a
decalajelor dintre ritmurile de crestere a factorilor ce determina rapoartele
respective.
2. Ratele de marja privind activitatea globala (R
4
- R
5
) s-au redus corespunzator
dinamicii factorilor de influenta luati n calcul.
3. Ratele de randament economic al activelor s-au redus toate, n proportii
diferite, dupa cum urmeaza:
4. Re
1
(EBE/Ai brut + NFRE) cu valoarea cea mai mare, a scazut cu 19,75 %,
cresterea EBE fiind inferioara cresterii activului economic.
5. Re
2
(EBE/Activ brut) a scazut cu 9,84 % datorita cresterii mai lente a EBE n
raport cu activul brut (29 < 43,1 %).
6. Re
3
(Rexp/Abrut) s-a redus cu 35,84 % datorita reducerii rezultatului din
exploatare cu 8,2 %, n conditiile cresterii activului brut cu 43 %.
Aceste evolutii individuale ale ratelor de marja si de randament se reflecta
n continuare n evolutia indicilor agregati ce caracterizeaza eficienta generala a
utilizarii activelor prin ratele de rentabilitate si ratele de randament determinate
pe baza lantului de rate:
Reducerea randamentului economic al activelor (Re
3
) s-a datorat
reducerii ponderii rezultatului din exploatare n excedentul brut (S
Rexp
), scaderii
rentabilitatii veniturilor (Rv), reducerii vitezei de rotatie a activelor circulante
(Nac) n conditiile cresterii ponderii activelor circulante n activ (Sac).
n urma analizei ratelor de rentabilitate economica prin ratele de marja si
de randament se pot desprindse factorii care au efect favorabil asupra acestora,
din care pot rezulta politici comerciale cu efect favorabil asupra randamentului
economic, cum ar fi: politica privind calitatea produselor cu profitabilitate mare,
ca urmare a unor preturi mari, dar cu o viteza de rotatie mica, sau politica unor
preturi mici, cu profitabilitate redusa, dar cu o viteza de rotatie accelerata.
La acestea se poate adauga efectul benefic al cresterii ponderii activelor
circulante n activul bilantului, care reflecta aportul favorabil al cresterii gradului
de lichiditate al activelor asuzpra cresterii randamentului economoc al activelor,
respectiv asupra ratei rentabilitatii economice..
2) Ratele de rentabilitate financiara exprima capacitatea capitalurilor proprii de a
crea un surplus, dupa remunerarea capitalurilor mprumutate, care va permite
remunerarea capitalurilor actionarilor (dividende) si autofinantarea
ntreprinderii.
Indicatorul cel mai sintetic al ratei rentabilitatii financiare (Rf) rezulta din
raportul dintre rezultatul exercitiului si capitalurile proprii:
(%)
Raportul ofera o informatie privind rata de remunerare a investitiilor
realizate de actionarii care au constituit initial capitalul ntreprinderii sau au lasat
n rezerva o parte din beneficii.
Rezultatul exercitiului brut sau net permite determinarea ratei
rentabilitatii financiare nete (Rfn) n functie de rata rentabilitatii brute (Rfbr):
= Rfbr (1 - i),
n care:
i = cota de impozit.
Rata rentabilitatii financiare nete corespunde notiunii de ROE.(return on
equity) utilizata n terminologia anglo-saxona.
Un nivel ridicat al rentabilitatii capitalurilor proprii i permite
nteprinderii sa gaseasca noi capitaluri pe piata financiara pentru a-si finanta
cresterea. Daca aceasta rata este mica si inferioara ratelor pietei, ntreprinderea va
avea dificultati n atragerea de capitaluri.
Un nivel ridicat al ratei rentabilitatii financiare nu este totdeauna
favorabil, deoarece el poate fi consecinta unor capitaluri proprii prea slabe si a
unui nivel de risc ridicat, ceea ce poate fi pus n evidenta prin calculul ratei
rentabilitatii capitalurilor permanente (durabile) (Rcp):

Rezultatul care permite remunerarea capitalurilor permanente cuprinde
cel putin rezultatul net si dobnzile dupa impozit, cheltuielile financiare fiind
deductibile din rezultatul brut, rata capitalurilor permanente (Rcp) fiind egala cu:

Pentru stabilirea factorilor de crestere a ratei rentabilitatii financiare (a
capitalurilor proprii), se recurge la urmatorul lant de rate:
,
n care:
Rv = Profitabilitatea cifrei de afaceri (marja neta sau rata rentabilitatii
veniturilor);
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul total.

n care:
= Levierul financiar (rata ndatorarii).
n final, rata rentabilitatii financiare devine egala cu produsul:
Rf = Rv Nac Sac(1 + LF).
Asa se explica de ce o marja neta (Rv) mica, cum este n cazul marilor
unitati, poate conduce la o rentabilitate financiara buna, daca activele circulante
se "rotesc" rapid (stocuri mici, fara creante), daca creste gradul de lichiditate al
activului (Sac) si daca capitalurile proprii sunt relativ slabe (folosesc investitii
prin leasing si au credite-furnizori mari). Aceasta are ca efect cresterea ratei
ndatorarii, respectiv a levierului financiar (LF), ceea ce poate orienta
ntreprinderea n deciziile strategice de finantare referitoare la raportul capitaluri
proprii/datorii, n functie de randamentul economic al activelor si de rata
dobnzii.
Efectul cresterii levierului financiar (ratei ndatorarii) poate fi favorabil
dar si riscant, n egala masura, de acest efect fiind legat riscul financiar ce
decurge din costul capitalului (propriu sau mprumutat) care asigura finantarea.
Diferenta dintre costul capitalurilor proprii si costul capitalurilor
mprumutate consta n faptul ca primele sunt remunerate numai daca
ntreprinderea realizeaza un beneficiu net contabil, n timp ce capitalurile
mprumutate trebuie remunerate indiferent de situatie (beneficiu sau pierdere). n
acest caz, cheltuielile financiare ce includ dobnzile la imprumuturi pot diminua
capacitatea de autofinantare pna la insolvabilitate, acesta fiind riscul financiar.
Riscul financiar este evaluat prin mecanismul efectului de levier, care
rezulta din diferenta dintre rata rentabilitatii economice (Re) si rata rentabilitatii
financiare (Rf), ca efect al ndatorarii ntreprinderii.
Din relatia: ,
se deduce:
Rexp = Re (C+D), care se introduce n relatia de calcul a rentabilitatii financiare:
,
n care, veniturile financiare (Vfin) si rezultatul extraordinar (Rextr) nefiind
legate de exploatare, se pot exclude din calcul, rentabilitatea financiara fiind
egala cu:
,
n care:
d = Rata dobnzii;
= levierul financiar
n final, rezulta rata rentabilitatii financiare din egalitatea:
Rf = Re + LF(Re - d),
Din relatia de mai sus poate fi dedusa egalitatea:
Rf - Re = LF (Re - d) = ELF
n care:
LF (Re - d) = ELF = Efectul de levier financiar
Efectul de levier financiar astfel calculat, trebuie verificat de egalitatile:
ELF = Rf - Re = (Re - d) LF
Se constata ca efectul de levier financiar este cu att mai mare, cu ct
diferenta dintre rentabilitatea economica (randamentul activelor) si rata de
ndatorare (levierul financiar) este mai mare. n privinta efectului ndatorarii prin
mecanismul efectului levierului financiar pot fi mentionate urmatoarele cazuri:
a) ndatorarea nu are nici un efect (ELF = 0), n cazul n care rentabilitatea
economica este egala cu rata dobnzii (Re = d) si, n consecinta, rentabilitatea
financiara este egala cu rentabilitatea economica (Rf = Re).
b) Recurgerea la ndatorare permite amelioararea rentabilitatii financiare printr-
un efect de levier pozitiv (ELF > 0) n masura n care rentabilitatea economica
este superioara ratei dobnzii (Re > d) si, n consecinta, rentabilitatea financiara
este superioara rentabilitatii economice (Rf > Re).
c) Efectul de levier devine negativ (ELF < 0) sau de "maciuca" n cazul n care
rentabilitatea economica este inferioara ratei dobnzii (Re < d), ceea ce reduce
rentabilitatea financiara fata de cea economica (Rf < Re).
n consens cu valorile pozitive sau negative ale efectului levierului
financiar, se determina indicele levierului financiar ( ) ale carui valori
indica urmatoarele situatii privind recurgerea la ndatorare:
a) ntreprinderea se poate ndatora daca I
LF
> 1, deoarece ndatorarea i
potenteaza gradul de rentabilitate a capitalurilor proprii.
Utilizarea ndatorarii trebuie totusi facuta cu prudenta, deoarece aceasta
limiteaza independenta financiara a ntreprinderii, i reduce posibilitatile
suplimentare de ndatorare n perioada de criza si i creste volatilitatea
rezultatelor si a rentabilitatii capitalurilor proprii la variatiile volumului de
activitate n raport cu valorile critice (pragul de rentabilitate).
b) ntreprinderea este supusa riscului de insolvabilitate daca I
LF
< 1, efectul
negativ al ndatorarii fiind consecinta unui randament economic al activelor
insuficient pentru acoperirea ratei dobnzii.
c) Absenta ndatorarii prin finantarea exclusiva din capitaluri proprii, cnd I
LF
=
1, are ca efect egalitatea dintre rentabilitatea financiara si rentabilitatea
economica, ceea ce elimina riscul financiar.
n legatura cu efectul de levier se impun urmatoarele precizari de care
trebuie sa se tina seama n calculele analitice:
a) Efectul de levier trebuie sa se exprime mai frecvent dupa impozitare, ratele
nete de rentabilitate (economica, financiara) trebuind calculate dupa deducerea
impozitului pe profit, n cota i:

Efectul de levier net trebuie determinat pe baza efectului de levier brut
corectat cu cota de impozit (i):
ELFnet = ELFbr(1 - i) = Rfn - Ren
De exemplu,din bilantul si contul de profit si pierderi rezulta ratele de
rentabilitate financiara din Tabelul 31:
Aplicatia 29: Ratele de rentabilitate financiara - efectul de levier
Tabelul 31
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Rezultatul din
exploatare(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,85
2. Cheltuielile financiare
(Chfin)
55308696 30959596 -24349100 56,0
3. Capitalul propriu (C)(Activ -
Datorii)
430271126 645338458 215067332 150,0
4. Rata
rentab.fin.brute(Rfbr)[(1-
2)/3] -%
11,08 9,86 - 1,22 88,9
5. Rezultatul brut al
exercitiului (Rexbr)
50795774 69289398 18493624 136,4
6. Capitalurile permanente
(Cp)
434328633 768048262 333719629 176,8
7. Rata rentab.cap.perm. (Rcp)
(5/6) - %
11,70 9,02 - 2,68 77,1
8. Activul total net (A) 666599134 959678348 293079214 143,9
9. Rata rentabilit. econ.(Rebr)
(1/8) - %
15,45 9,86 - 5,59 63,8
10. Datoriile totale (D) 236328008 314339890 78011882 133,0
11. Levierul financiar (LF)
(10/3)
0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
12. Rata dobnzii (d) (2/10) 23,40 9,86 - 13,54 42,1
13. Impozitul pe profit (I) 10128077 17905349 7777272 176,8
14. Cota procentuala (i) (13/5) -
%
19,94 25,84 + 5,90 129,6
15. Efect levier
financ.br(ELFbr)(4 - 9)-%
- 4,37 0 + 4,37 -
16. Efect levier fin.br. ELFbr =
LF(Re - d)
- 4,37 0 + 4,37 -
17. Rata rentab.fin.nete (Rfn)
[4*(1-i)] - %
8,87 7,31 -1,56 82,4
18. Rata
rentab.econ.nete(Ren)[9*(1-
i)]-%
12,37 7,31 - 5,06 59,1
19. Efect levier financ.net(ELFn)
(17-18)%
- 3,50 0 + 3,50 -
20. Efect levier fin.net
(ELFn)[16*(1-i)]- %
- 3,50 0 + 3,50 -
Din datele Tabelului 31 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Rata rentabilitatii financiare (att a capitalurilor proprii ct si a capitalurilor
permanente) s-a redus, ca urmare a dinamicii inferioare a rezultatului din
exploatare si, respectiv, a rezultatului brut comparativ cu capitalurile proprii si
capitalurile permanente.
2. Reducerea randamentului economic al activelor s-a datorat reducerii
rezultatului din exploatare n conditiile cresterii activului net total.
3. Rata rentabilitatii financiare a fost inferioara randamentului activelor n
exercitiul precedent, efectul de maciuca al ndatorarii, diminund-o
corespunzator diferentei dintre randamentul economic si rata dobnzii
(cheltuielilor financiare).
4. Reducerea levierului financiar concomitent cu reducerea ratei cheltuielilor
financiare pna la nivelul randamentului economic (9,86%) n exercitiul curent a
redus la zero efectul levierului financiar; ca urmare, rata rentabilitatii financiare a
ajuns egala cu randamentul activelor.
Recurgerea la efectul de levier este o practica ncurajata de tratamentul
fiscal, mult mai sever fata de beneficiile conservate si de dividende (putin sau
deloc deductibile din impozitul ntreprinderii) dect fata de dobnzile la datorii
(totdeauna deductibile din impozit).
n concluzie, riscul financiar decurge din utilizarea ndatorarii, fiind legat
de structura financiara (a pasivului) si creste odata cu gradul de ndatorare. De
aceea, studiul riscului legat de ndatorare trebuie aprofundat prin analiza
solvabilitatii si lichiditatii ntreprinderii, direct afectate de prezenta datoriilor n
cadrul resurselor de finantare a activitatii curente.
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
Efectul de levier financiar (ELF) exprima efectul ndatorarii asupra
rentabilitatii capitalurilor proprii, care poate nsemna si riscul ntreprinderii
ndatorate de a nu putea face fata angajamentelor, afectndu-i solvabilitatea.
Solvabilitatea constituie aptitudinea ntreprinderii de a face fata
scadentelor pe termen lung si mediu si depinde de marimea datoriilor cu
asemenea scadente si de cheltuielile financiare (costul ndatorarii).
Solvabilitatea reprezinta un obiectiv prioritar al ntreprinzatorului care
doreste sa-si pastreze autonomia financiara si flexibilitatea gestiunii si ea rezulta
din echilibrul dintre fluxurile de ncasari si fluxurile de plati, dar si dintr-un fond
de rulment net pozitiv, ceea ce rezulta dintr-o buna adecvare ntre necesarul de
finantare pe termen lung (n active corporale si financiare) si resursele de
finantare cu caracter permanent (capitalurile proprii si ndatorarea la termen).
Solvabilitatea se defineste mai ales n perspectiva unei lichidari a
ntreprinderii, daca se afla n ncetare de plata ca urmare a lipsei de lichiditate a
bilantului. n acest sens, ntreprinderea este solvabila n masura n care activul
real este suficient pentru a-i permite plata tuturor datoriilor.
Mentinerea solvabilitatii este conditionata de sincronizarea ritmului
ncasarilor de fonduri legate de transformarea n moneda a activelor ajunse la
maturitate si ritmul platilor imperative legate de lichidarea datoriilor ajunse la
scadenta. n acest sens, o prima apreciere a solvabilitatii se realizeaza prin
compararea ntre lichiditatea activului si exigibilitatea pasivului, respectiv a
activelor totale cu datoriile totale, din care rezulta:
1) Activul net contabil: ANC = Activ total - Datorii totale, care exprima marimea
capitalurilor proprii.
n aprecierea solvabilitatii se mai utilizeaza o serie de rate din structura
pasivului ce caracterizeaza ndatorarea si autonomia financiara a ntreprinderii:
2) Rata solvabilitatii patrimoniale: , care exprima
ponderea capitalului propriu n pasiv, a carei valoare minima trebuie sa se situeze
ntre 0,3 - 0,5. Valorile mai mari de 0,5 reflecta o situatie normala.
3) Rata solvabilitatii generale: ,
n care:
= Gradul de autonomie financiara (inversul levierului financiar, LF).
Creditorii sunt interesati ntr-o valoare ct mai mare a raportului, garantia
lor fiind constituita din activul ntreprinderii, n conditiile unui activ net pozitiv.
4) Exista si alte variante de calcul privind rata solvabilitatii generale:
a) ;
b) .
5) Rata ndatorarii totale: = LF
6) Rata ndatorarii pe termen lung:
Aceasta rata exprima dependenta de creditorii pe termen lung, este majorata de
inflatie, fiind un indicator de risc direct proportional cu valoarea ei si cu gradul
de variabilitate beneficiilor. Variaza de la un sector de activitate la altul.
7) Capacitatea de ndatorare: , care depinde de
structura financiara si arata posibilitati de ndatorare crescute pentru valori 0,5.
8) Capacitatea de rambursare: , care exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale si completeaza rata de ndatorare,
valoarea minima de 0,25 fiind acceptabila.
9) Rata cheltuielilor financiare: , care
exprima indirect solvabilitatea, prin ponderea cheltuielilor financiare n rezultatul
exploatarii, trebuind sa fie ct mai mica pentru a evita riscul de non-plata.
O varianta a acestei rate se obtine prin raportul:
10) , care nu trebuie sa depaseasca
3 %, ceea ce face ntreprinderea vulnerabila si o expune riscului de
insolvabilitate.
Pentru ca ntreprinderea sa fie ntr-o situatie satisfacatoare, nu este
suficient ca ea sa-si poata achita datoriile (sa fie solvabila), ci trebuie sa le poata
achita la scadenta convenita.
ntreprinderea poate fi solvabila, avnd un activ total superior datoriilor
(situatie neta pozitiva), dar sa nu posede suficiente lichiditati pentru a respecta
scadentele, ceea ce impune analiza separata a lichiditatii sale.
Daca solvabilitatea vizeaza aptitudinea ntreprinderii de a-si regla
datoriile pe termen mediu si lung si ofera o informatie partiala asupra lichiditatii
pe termen scurt, gradul de lichiditate exprima calitatea echilibrului financiar al
ntreprinderii pe termen scurt.
Lichiditatea masoara aptitudinea ntreprinderii de a face fata obligatiilor
pe termen scurt si reflecta capacitatea de a transforma rapid activele circulante n
disponibilitati (bani). O ntreprindere este "lichida" cnd resursele degajate de
operatiunile curente ale exercitiului i furnizeaza suficiente disponibilitati pentru
a face fata scadentelor pe termen scurt.
Notiunea de lichiditate poate viza bilantul si activele acestuia: lichiditatea
bilantului se refera la faptul ca activele sub 1 an sunt superioare datoriilor sub 1
an, ceea ce fereste ntreprinderea de faliment pe termen scurt. Ea rezulta din
comparatia ntre activele "lichide" si pasivul exigibil, ceea ce se reflecta n:
1) Fondul de rulment financiar: FRF = Active circulante - Datorii curente(< 1
an).
Lichiditatea activelor presupune posibilitatea de a le schimba rapid contra
moneda, gradul de lichiditate generala fiind masurat prin:
2) Rata lichiditatii generale: , care exprima gradul de
lichiditate potentiala (echilibrul financiar pe termen scurt) si variaza dupa
sectorul economic: este subunitar n sectorul de distributie si aproape 2 n
sectoarele industriale cu ciclu lung.
Valoarea acestei rate trebuie comparata cu ntreprinderi similare si ea
depinde de viteza de rotatie a stocurilor si a datoriilor pe termen scurt.
Valorile supraunitare ale ratei arata o lichiditate satisfacatoare, n caz
contrar, lipsa de lichiditati, ca urmare a unui fond de rulment negativ, poate
conduce la ncetare de plati, ceea ce echivaleaza cu riscul de faliment sau de
insolvabilitate.
Insuficienta de lichiditati are consecinte att pentru ntreprindere
(limitarea dezvoltarii), ct si pentru creditori (ntrzieri de plata a dobnzilor, de
rambursari, pierderi de creante), precum si pentru clienti (modificarea conditiilor
de credit).
Notiunea de lichiditate comporta mai multe grade, dupa cum urmeaza:
3) Rata lichiditatii reduse: , care reflecta
capacitatea de rambursare a datoriilor pe termen scurt, valoarea optima peste 0,5
confirma o lichiditate normala.
4) Rata lichiditatii immediate (rapide): , numita
rata de trezorerie, sau Testul acid, a carei valoare minima de 0,2 - 0,3 reflecta o
garantie de lichiditate satisfacatoare.
De exemplu, ratele de solvabilitate - lichiditate calculate pe baza datelor
din bilant sunt expuse n Tabelul 32, din care se desprind urmatoarele concluzii:
1. Activul net contabil pozitiv (ANC) si n crestere arata existenta solvabilitatii
necesare acoperirii datoriilor din activele nete, ceea ce confirma cresterea
capitalurilor proprii cu 50 %.
2. Ratele de solvabilitate patrimoniala (Rsp) si generala (Rsg) confirma acelasi
lucru, avnd valori peste limitele admisibile, ceea ce reflecta un bun echilibru
financiar pe termen lung.
3. Fac exceptie capacitatea de rambursare a datoriilor (Cr) si rata cheltuielilor
financiare (Rcf
1
) n perioada precedenta, care nu sunt situate n limite normale.
4. Urmare unui fond de rulment financiar pozitiv, ratele de lichiditate generala
(Rlg) si redusa (Rlr) - n perioada curenta - sunt supraunitare, n timp ce ratele de
lichiditate rapida (Rli) sunt subunitare si n scadere, ceea ce reflecta dificultati n
trezoreria imediata.
Aplicatia 30: Calculul ratelor de solvabilitate - lichiditate
Tabelul 32
Nr. Rate de solvabilitate -
lichiditate
Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Ratele de solvabilitate
1. ANC = Activ - Datorii (>
0)
430271126 645338458 215067332 150,0
2. Rsp = Capital
propriu/Pasiv (> 0,5)
0,64 0,67 + 0,03 104,7
3 Rsg = Activ/Datorii totale
(> 1)
2,82 3,05 + 0,23 108,2
4. Rsg
1
= C/D pe termen lung
(> 1)
50,13 5,00 - 45,13 9,98
5. Rsg
2
= CAF/D pe termen
lung
4,45 3,74 - 0,71 84,05
6. Rd = D/C (LF) 0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
7. Rdtl = Datorii pe term.lg
/C
0,02 0,20 + 0,18 1000
8. Cd = C/Cpermanent (>
0,5)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
9. Cr = CAF/D (> 0,25) 0,160 0,152 - 0,008 93,75
10. Rcf = Chfin/Rexp 0,54 0,32 - 0,22 59,26
11. Rcf
1
= Chfin/CA (< 0,03) 0,10 0,04 - 0,06 40,0
II. Ratele de lichiditate
1. FRF = Acirc - D pe
term.sc. (> 0)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Rlg = Acirc/D pe
term.scurt (> 1)
1,43 2,70 + 1,27 188,81
3. Rlr = (Acirc - Stocuri)/D
pe term sc.
0,83 2,12 + 1,29 255,42
4. Rli = Disponib./D term
scurt (> 0,2)
0,037 0,015 - 0,022 40,55
Reglementarile romnesti impun ntocmirea Notei Explicative 9 "Exemple
de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari", document
prezentat sistematic n cadrul situatiilor financiare anuale, care cuprinde o sinteza
a ratelor de bilant cu urmatoarea baterie de indicatori:
I. Indicatori de lichiditate:
1) Lichiditatea generala:
2) Lichiditatea imediata:
II. Indicatori de risc:
1) Gradul de ndatorare:
2) Acoperirea dobnzilor:
III. Indicatori de activitate:
1) Viteza de rotatie a stocurilor:
2) Numarul de zile de stocare = ;
3) Viteza de rotatie a debitelor clienti = ;
4) Viteza de rotatie a creditelor furnizori = ;
5) Viteza de rotatie a activelor imobilizate = ;
6) Viteza de rotatie a activelor totale = .
IV. Indicatori de profitabilitate:
1) Rentabilitatea capitalului angaja =
=
2) Marja bruta din vnzari = .
De exemplu, calculul indicatorilor din Nota explicativa 9 atasata
situatiilor financiare anuale ale ntreprinderii analizate conduce la rezultatele din
Tabelul 33, din care se desprind urmatoarele concluzii privind sinteza ratelor de
solvabilitate-lichiditate pe baza bilantului:
1. Indicatorii de lichiditate generala si imediata, cu valori supraunitare, au
crescut, primul cu 88,8 % si al doilea cu 162,5 %.
Aplicatia 31: Principalii indicatori economico-financiari
Tabelul 33
Nr. Rate de solvabilitate - lichiditate Exercitiulfinanciar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Indicatori de lichiditate
1.
Lichiditatea generala
1,43 2,70 + 1,27 188,8
2.
Lichiditatea imediata
0,83 2,12 + 1,29 262,5
II. Indicatori de risc
1.
Gradul de ndatorare - %
54,92 48,71 - 6,21 88,7
2.
Acoperirea dobnzilor
12,2 ori 10,8 ori - 1,4 88,5
III. Indicatori de activitate
1.
Viteza de rotatie a stocurilor
3,8 ori 3,4 ori - 0,4 ori 89,5
2.
Numarul de zile stocare
97 zile 108 zile +11 zile 111,3
3. Vit. de rotatie debite - clienti

90 zile 122 zile +32 zile 135,5
4. Vit. de rotatie credite - furniz.

57 zile 56 zile - 1 zi 98,2
5. Vit. de rotatie active imobiliz.

1,6 ori 1,8 ori + 0,2 ori 112,5
6. Viteza de rotatie active totale

0,8 ori 0,8 ori - 100
IV. Indicatori de profitabilitate
1. Rentabilit. capitalului angajat

12,73% 9,93 % - 2,8 % 78,0
2. Marja bruta din vnzari

19,3 % 11,9 % - 7,4 % 61,6
2. Indicatorii de risc au evoluat n acelasi sens: gradul de ndatorare s-a redus,
concomitent cu gradul de acoperire a dobnzilor din profitul brut cu peste 11 %,
ceea ce poate fi consecinta reducerii profitului brut, dar si a cresterii cheltuielilor
cu dobnzile.
3. Indicatorii de activitate au evoluat diferit, dupa cum urmeaza:
a) Viteza de rotatie a stocurilor s-a redus, ceea ce a nsemnat reducerea numarului
de rotatii cu 10,5 % si cresterea numarului de zile de stocare cu 11,3 %.
b) Durata de recuperare a creantelor-clienti a crescut cu 35,5 %, concomitent cu
reducerea termenului de plata a furnizorilor cu 1,8 %, ceea ce a marit decalajul
dintre ncasari si plati de la 33 zile la 66 zile.
c) Viteza de rotatie a activelor imobilizate a crescut cu 12,5 %, iar a ctivelor
totale a ramas neschimbata.
d) Indicatorii de profitabilitate s-au redus astfel: rentabilitatea capitalului angajat
s-a redus cu 22 %, iar marja bruta din vnzari cu 38,4 %.
Ratele de rentabilitate-profitabilitate si de risc au un aspect static si
punctual si ele trebuie coroborate cu ratele de gestiune privind rotatia posturilor
de bilant. Lor li se poate adauga analiza n dinamica prin intermediul fluxurilor
de lichiditati pe perioade mai scurte, ceea ce vizeaza excedentele de trezorerie,
ceea ce implica determinarea unor fluxuri de mijloace si resurse pe baza unor
bilanturi succesive.
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
Interpretarea indicatorilor de bilant trebuie realizata numai n legatura cu
datele privind activitatea economica desfasurata de ntreprindere n cursul anului.
Modificarea valorii unui indicator de bilant trebuie apreciata numai dupa
confruntarea acesteia cu sumele nregistrate n rulajele conturilor, dat fiind ca
tocmai rulajele caracterizeaza actiunea utila a mijloacelor avansate n diferite faze
ale circuitului economic al ntreprinderii (aprovizionare - productie - desfacere).
Pentru evaluarea completa a gradului de utilizare a activelor circulante,
bilantul singur nu este suficient, el trebuie completat cu datele analitice
referitoare la rulajele diferitelor conturi care se regasesc n indicatorii de bilant,
folosindu-se balanta de verificare pe rulaj a conturilor. n acest sens, se impune
efectuarea unei analize externe a bilantului, care vizeaza unul din cei mai
importanti indicatori sintetici calitativi - viteza de rotatie a activelor circulante -
care are efecte directe asupra indicatorilor de performanta (beneficiul si rata
rentabilitatii).
3.6.1. Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Viteza de rotatie a activelor circulante este un indicator sintetic ce
caracterizeaza eficienta cu care sunt folosite activele circulante ale ntreprinderii.
Cu ct viteza de rotatie este mai mare, cu att volumul de active circulante
necesare pentru obtinerea unei anumite productii este mai mic sau, productia
obtinuta ntr-o anumita perioada de timp cu acelasi volum de active circulante
este mai mare. De aici decurge importanta accelerarii vitezei de rotatie n vederea
cresterii eficientei generale a activitatii economice a ntreprinderii.
Evaluarea vitezei de rotatie a activelor circulante se realizeaza prin
intermediul urmatorilor indicatori:
1) Numarul de rotatii: (rotatii),
n care:
CA = Cifra de afaceri;
Sm = Soldul mediu al activelor circulante, calculat ca medie ntre soldul initial
(Si) si soldul final (Sf): .
2) Durata unei rotatii: (zile / rotatie),
n care:
T = durata perioadei financiare de referinta (360, 180, 90, 30 zile).
3) Active circulante la 1000 lei cifra de afaceri: .
Analiza indicatorilor ce caracterizeza viteza de rotatie vizeaza factorii de
accelerare (ncetinire) att pe total ct si din punct de vedere al structurii activelor
circulante aferente celor trei stadii ale circuitului economic (aprovizionare -
productie - desfacere), precum si pe fiecare element al activelor circulante n
parte: stocuri (materii prime si materiale consumabile, produse finite si marfuri,
productie n curs de executie, avansuri pentru cumparari de stocuri), creante,
investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci.
Totodata analiza urmareste efectele accelerarii (ncetinirii) vitezei de
rotatie a activelor circulante asupra performantelor financiare, accelerarea fiind
caracterizata prin cresterea numarului de rotatii care antreneaza reducerea duratei
de rotatie si respectiv, reducerea activelor circulante la 1000 lei cifra de afaceri.
De exemplu, pe baza datelor Tabloului SIG (Tabelul 2) si bilantului
armonizat (Tabelul 14) se determina indicatorii vitezei de rotatie din Tabelul 34:
Aplicatia 32: Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 34
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt
.
Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante - total(Sm)
- mil.lei
330562 515793 + 185231 156,1
2. Cifra de afaceri (CA) - mil.
lei
535016 783518 +248502 146,4
3. Numarul de rotatii (N) (2/1) 1,62 1,52 - 0,10 94,35
4. Durata anului financiar (T) -
zile
360 360 - 100
5. Durata unei rotatii (Dz)-
zile/rot (4/3)
222,2 236,8 + 14,6 106,6
6. Active circ la 1000 CA (Ac)-
(1000/N)
617,3 657,9 + 40,6 106,6
Din datele Tabelului 34 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Toti indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante au cunoscut dinamici
nefavorabile, ceea ce exprima degradarea eficientei utilizarii acestora.
2. Reducerea numarului de rotatii cu 0,1 a antrenat cresterea duratei unei rotatii
cu 14,6 zile si ca urmare, majorarea activelor circulante la 1000 lei CA cu 40,6
lei.
3.6.2. Efectele accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante
n general, viteza de rotatie a activelor circulante influenteaza cei mai
importanti indicatori de performanta ai ntreprinderii. Orice accelerare a vitezei
de rotatie va determina o evolutie favorabila a acestor indicatori, dupa cum orice
ncetinire va avea efecte negative asupra lor.
Accelerarea vitezei de rotatie se exprima, fie prin cresterea numarului de
rotatii a activelor circulante n cursul unei perioade, fie prin reducerea duratei
unei rotatii, ceea ce antreneaza n final reducerea activelor circulante ce revin la
1000 lei cifra de afaceri.
Viteza de rotatie a activelor circulante sta n legatura directa cu mai multi
indicatori, pe care i influenteaza favorabil, prin accelerare, sau nefavorabil, prin
ncetinire:
1) Eliberari (E) (-) sau imobilizari (I) (+) de active circulante:
(mii lei),
n care:
D
1(0)
= durata unei rotatii n cele doua perioade;
2) Beneficiul din activitatea de baza:
B = CA - Ct = (mii lei).
3) Rata rentabilitatii economice prin lantul de rate:
,
n care:
Rexp = Rezultatul din exploatare;
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
N =Numarul de rotatii;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului (lichiditatea activului).
4) Rata rentabilitatii financiare - calculata prin lantul de rate:
= Rv N Sac
(1+LF)
n care:
Rex = Rexp - Ch fin = Re (C+D) - D d;
C = Capitaluri proprii;
D = Datorii totale;
d = Rata dobnzii;
Levierul financiar (rata ndatorarii).
Se constata efectul favorabil al accelerarii vitezei de rotatie a activelor
circulante prin reducerea duratei unei rotatii, care conduce la eliberari de active
circulante si la cresterea beneficiului. Implicit, cresterea numarului de rotatii
majoreaza ratele de rentabilitate economica si financiara, alaturi de cresterea
gradului de lichiditate a activului si de profitabilitatea cifrei de afaceri.
De exemplu, pe baza contului de rezultat al ntreprinderii analizate
(Tabelul 1) si a bilantului armonizat (Tabelul 14) se determina efectele
modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante pe baza datelor din Tabelul 35,
baza datelor Tabelului 33 din care se desprind urmatoarele concluzii:
1) = (236,8 - 222,2) 783518/360 = + 31776
mil.lei
Deci, cresterea duratei unei rotatii cu 14,6 zile a avut ca efect imobilizari
de active circulante n valoare de 31776 milioane lei.
2) Modificarea beneficiului din activitatea de baza este diferenta:
= B
1
- B
0
= 301198 - 191001 = + 110197 mil. lei.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = CA + Ct,
n care:
CA = CA
1
- CA
0
= 535016 - 783518 = + 248502 mil. lei;
Ct = Ct
0
- Ct
1
= 344015 - 482320 = - 138305 mil. lei.
Aplicatia 33: Efectele modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 35
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Cifra de afaceri neta (CA) -
mil. lei
535016 783518 +
248502
146,4
2. Cost bunuri vndute si serv.
prest.(Ct)
344015 482320 +
138305
140,2
3. Rezultat brut aferent CA nete
(B)-mil.
191001 301198 +
110197
157,7
4. Total active nete (A) - mil. lei 666600 959679 +
293079
143,9
5. Active circulante (Sm) -
mil.lei
330562 515793 +
185231
156,17
6. Ponderea activelor circulante
(Sac)- %
49,60 53,75 + 4,15 108,36
7. Numarul de rotatii active circ
(N)
1,62 1,52 - 0,10 94,35
8. Durata unei rotatii (Dz) -
zile/rot
222,2 236,8 + 14,6 106,6
9. Capitaluri proprii (C) - mil.
lei
425836 640142 +
214306
150,3
10. Datorii totale (D) - mil. lei 236328 314340 + 78012 133,0
11. Rata profitabilitatii CA (Rv)
(3/1) - %
35,70 38,44 + 2,74 107,7
12. Rata rentabilit. econom.
(Re)(3/4) - %
28,65 31,38 + 2,73 109,5
13. Levierul financiar (LF) (10/9) 0,5549 0,4910 - 0,0639 88,48
14. Rata rentabilit. financ. (Rf)
(3/9) - %
44,85 47,05 + 2,20 104,9
Prin nsumare se verifica egalitatea:
CA + Ct = 248502 - 138305 = + 110197 mil. lei = .
b) Pe treapta a doua: CA = Sm + T + Dz,
n care:

= 835668 - 535016 = + 300652 mil. lei;
T = ;
Dz = mil.
lei;
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Sm + T + Dz = 300652 + 0 - 52150 = + 248502 mil. lei = CA.
n concluzie:
1. Cresterea cifrei de afaceri a majorat beneficiul aferent cu 248502 milioane lei,
dar aceasta s-a datorat majorarii activelor circulante cu 185231 milioane lei, pe
seama careia beneficiul a crescut cu 300652 milioane lei.
2. Cresterea duratei de rotatie cu 14,6 zile a diminuat cifra de afaceri si beneficiul
aferent cu 52150 milioane lei.
3) Modificarea ratei rentabilitatii economice este diferenta:
= Re
1
- Re
0
= 31,38 - 28,65 = + 2,73 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
= Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Rv
1
N
0
Sac
0
- Re
0
= Re
0
- Re
0
= 38,44 1,62 0,496 - 28,65 = 2,23 %;
N = Rv
1
N
1
Sac
0
- Re
0
= Re
1
- Re
0
= 38,44 1,52 0,496 - 30,88 =
= 28,98 - 30,88 = - 1,9 %;
Sac = Re
1
- Re
1
= 31,38 - 28,98 = + 2,40 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 2,23 - 1,90 + 2,40 = + 2,73 % = .
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii economice a fost consecinta cresterii rentabilitatii
veniturilor si a majorarii ponderii activelor circulante n activul bilantului.
2. Reducerea numarului de rotatii ale activelor circulante a diminuat rata
rentabilitatii economice.
4) Modificarea ratei rentabilitatii financiare este diferenta:
= Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 44,85 = + 2,20 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = Re + LF,
n care:
Re = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- 44,85 = 31,38 (1 + 0,5549) - 44,85 = + 3,94%;
LF = Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 48,79 = - 1,74 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Re + LF = + 3,94 - 1,74 = + 2,20 % = .
b) Pe treapta a doua: Re = Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Re
0
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- Rf
0
= 30,88 1,5549 - 44,85 = 3,16 %
N = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
1
- Rf
0
= 28,98 1,5549 - 48,01 = - 2,95 %.
Sac = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
1
= 31,38 1,5549 - 45,06 = 48,79 - 45,06 = + 3,73 %
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 3,16 - 2,95 + 3,73 = + 3,94 = Re.
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii financiare s-a datorat majorarii ratei rentabilitatii
economice, n conditiile reducerii levierului financiar, care a redus-o.
2. Prin intermediul ratei rentabilitatii economice se manifesta efectul favorabil al
cresterii rentabilitatii veniturilor si al majorarii ponderii activelor circulante, care
au majorat rata rentabilitatii financiare.
3. Scaderea numarului de rotatii (ncetinirea vitezei de rotatie a activelor
circulante) a diminuat si rata rentabilitatii financiare, ca si n cazul ratei
rentabilitatii economice.
Importanta accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante pentru
mbunatatirea situatiei financiare impune descoperirea cailor de crestere a
acesteia, care vizeaza toate fazele circuitului economic (aprovizionare - productie
- desfacere), printre care amintim: reducerea stocurilor de materii prime si
materiale la minimum necesar, valorificarea materialelor ce nu mai sunt necesare
productiei, scurtarea duratei ciclului de productie, reducerea termenelor de
recuperare a creantelor, ntarirea controlului financiar - contabil curent.
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
Analiza tabloului de finantare si a fluxurilor de trezorerie constituie o
etapa importanta n examinarea documentelor de sinteza privind situatia
financiara a ntreprinderii, dupa analiza contului de rezultat, a bilantului si a
modificarii capitalurilor proprii statuate prin IAS 1.
Ansamblul fluxurilor financiare completeaza diagnosticul ntreprinderii
printr-o abordare mai dinamica si mai globala, desi acestea nu apar explicit nici
n bilant, nici n contul de rezultat. Din acest motiv, analistii financiari
construiesc tablouri de finantare si tablouri de fluxuri de trezorerie (numerar),
care permit reconstituirea fluxurilor financiare ale perioadei.
Fluxurile financiare reprezinta modificarile mijloacelor din activul
bilantului, ale datoriilor, situatiei nete si circulatiei efective a monedei.
Tablourile fluxurilor de numerar, o varianta a tabloului de finantare, sunt
obligatorii n cazul ntreprinderilor cotate la bursa si al marilor ntreprinderi,
conform OMFP 94/2001, care clarifica modalitatile de prezentare dupa IAS-7, si
optionale n cazul reglementarilor contabile simplificate (OMFP 306/2002).
3.7.1. Analiza Tabloului de Finantare
Tabloul de Finantare, numit si Tablou al Utilizarilor si Resurselor, este
utilizat n special n cazul marilor ntreprinderi occidentale si permite sa se
analizeze modificarile structurii patrimoniale a ntreprinderii n cursul unei
perioade, prezentnd situatia resurselor noi si a utilizarilor acestora.
Tabloul de Finantare constituie principalul instrument al analizei
dinamice privind echilibrul financiar n termeni de flux, conform opticii
functionale a bilantului, fiind mai bine adaptat gestiunii previzionale comparativ
cu bilantul finaciar lichiditate-exibilitate.
Acest tablou pune n evidenta variatia fondului de rulment (FR), care
rezulta din comparatia post cu post a doua bilanturi functionale succesive,
explicnd variatia patrimoniului n cursul exercitiului..
Elaborarea Tabloului Utilizarilor si Resurselor impune o distinctie clara
ntre fluxurile patrimoniale, financiare si fluxurile monetare care se exprima prin
ncasari si plati, avnd ca scop evidentierea fluxurilor financiare ale utilizarilor si
resurselor caracteristice activitatii ntreprinderii n cursul exercitiului.
Utilizarile sunt considerate cresterile posturilor de activ ce corespund
unor achizitii (creari) de bunuri, precum si reducerile posturilor de pasiv prin
diminuarea capitalurilor proprii (rambursarea unor datorii).
Resursele sunt considerate diminuarile posturilor de activ care corespund
vnzarii unui bun (diminuarii unor creante), precum si cresterile de pasiv ce
corespund unor aporturi de capital.
Tabloul de Finantare trebuie situat ntre bilantul de deschidere si bilantul
de nchidere al exercitiului si are urmatoarea structura:
Tabloul de finantare
Utilizari Resurse
1. Dividende distribuite 1. C A F
2. Achizitie elemente de activ
imobilizat:
a. Imobilizari corporale
b. Imobilizari financiare
2. Cesiune (reducere) de elemente
de activ imobilizat
3. Crestere de capitaluri proprii
(aporturi noi n numerar)
3. Rambursare de datorii financiare 4. Crestere datorii financiare
Total utilizari Total resurse
Cresterea FRNG (FRNG) -
Total Utilizari Total Resurse
Tabloul de Finantare clasic, centrat pe variatia fondului de rulment,
explica direct modificarile structurale ale patrimoniului ntreprinderii prin variatia
disponibilitatilor si trateaza trezoreria ca o variabila reziduala ntre fondul de
rulment si necesarul de fond de rulment, fiind mai putin utilizat de ntreprinderi.
Mai uzuala este o varianta a Tabloului de Finantare clasic, care situiaza
trezoreria pe un loc central, resspectiv Tabloul Utilizari-Resurse, care se bazeaza
pe echilibrul financiar determinat cu ajutorul unor bilanturi functionale succesive
si care evidentiaza fluxul de trezorerie neta (TN) ca diferenta:
TN = FRNG - NFRT,
n care:
FRNG = Variatia Fondului de Rulment Net Global;
NFRT = Variatia Necesarului de Fond de Rulment Total.
Variatia FRNG este prezentata n prima parte a Tabloului n functie de
variatia elementelor din partea superioara a bilantului:
FRNG = Resurse stabile - Utilizari stabile brute,
n care:
Resurse stabile = Crestere capitaluri stabile + Reducere active imobilizate brute;
Utilizari stabile = Crestere active imobilizate brute + Reducere capitaluri
stabile.
Variatia NFRT este prezentata n partea a doua a tabloului si se
determina pe baza elementelor din partea inferioara a bilantului, separat pe tipuri
de activitati: exploatare(NFRE) si nafara exploatarii(NFRAE):
NFRT = Utilizari (ciclice si neciclice) - Resurse(ciclice si neciclice),
n care:
Utilizari = Crestere active + Reducere pasive (datorii pe termen scurt);
Resurse = Crestere pasive (datorii pe termen scurt) + Reducere active.
Fiind legata de operatiunile financiare pe termen scurt evidentiate n
partea inferioara a bilantului functional, variatia Trezoreriei Nete poate fi
determinata si prin diferenta:
TN = UT(Utilizari pentru trezorerie) - RT(Resurse pentru trezorerie),
n care:
UT = Crestere disponibilitati + Reducere credite trezorerie;
RT = Reducere disponibilitati + Crestere credite trezorerie.
Tabloul de finantare Utilizari- Resurse permite sa se analizeze politica de
investitii si de finantare a ntreprinderii si sa se verifice daca principiile
echilibrului financiar au fost respectate n perioada trecuta.
n mod normal, variatia fondului de rulment ar trebui sa fie pozitiva,
pentru a nu compromite solvabilitatea viitoare a ntreprinderii. Aceasta variatie
este influentata de modificarea capitalurilor permanente, din care modificarea
capitalului propriu este o componenta distincta a situatiilor financiare anuale.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16) se elaboreaza
Tabloul de Finantare din Tabelul 34:
Aplicatia 36: Structura functionala a Tabloului de Finantare
Tabelul 34
Utilizari Mii lei Resurse Mii lei
I Variatia fondului de rulment net global: FRNG = Resurse stabile- Utilizari
stabile
1 Cresteri de active imobilizate
brute
177563686 1 Cresteri resurse
stabile
403020754
FRNG = 403020754 - 177563686 = + 225457068 mii lei
II Variatia neces. de fond de rulment total: NFRT = Utilizari totale - Resurse
totale
1 Crestere de active circulante
totale
+190341086 1 Reduceri de active
circ.
0
2 Reduceri de pasive - 40640415 2 Cresteri de pasive 0
NFRT = 190341086 - 40640415 = + 230981501 mii lei
II.1 Variatia nec. de fond rulm de expl: NFRE = Utilizari expl. - Resurse din
expl.
1 Cresteri active de exploatare + 186361384 1 Reduceri active expl. 0
2 Reduceri datorii de exploatare - 54768007 2 Cresteri datorii expl. 0
NFRE = 186361384 - 54768007 = + 241129391 mii lei
II.2 Variatia nec. de fd rulm naf. expl: NFRE = Utiliz.naf expl. - Res.n afara
expl
1 Cresteri alte active circulante + 3979702 1 Cresteri datorii
naf.expl.
14127592
NFRAE = 3979702 - 14127592 = -10147890 mii lei
III Variatia trezoreriei nete: TN = FRNG - NFRT = TN
1
- TN
0

TN = 225457068 - 230981501 = - 5524433 mii lei = 8408730 - 2884297
Tabloul de de Finantare din Tabelul 34 determinat pe baza bilantului
functional reflecta urmatoarele aspecte;
1. Fondul de Rulment Net Global (FRNG) a cunoscut o variatie pozitiva de peste
225 miliarde lei, care a asigurat marja de securitate pentru finantarea activelor
circulante.
2. Necesarul de Fond de Rulment Total (NFRT) a cunoscut o variatie pozitiva de
peste 230 miliarde lei, care se datoreaza exclusiv activitatii de exploatare. La
activitatea din afara exploatarii s-a nregistrat o variatie negativa, respectiv o
Resursa de Fond de Rulment de peste 10 miliarde lei.
3. Tezoreria Neta a cunoscut o variatie negativa de peste 5 miliarde lei, ca
urmare a decalajului dintre variatia Fondului de Rulment Net Global si variatia
Necesarului de Fond de Rulment Total, variatie ce se verifica prin diferenta
dintre Trezoreia Neta a c elor doua exercitii financiare (TN
1
- TN
0
).
Variatia trezoreriei nete reprezinta ceea ce n mod curent se exprima prin
termenul anglo-saxon Cash-flow (flux de numerar), care permite evidentierea
fondurilor obtinute de ntreprindere n ultimul exercitiu financiar pe tipuri de
activitati (exploatare, investitii, finantare), a modului n care au fost utilizate si
masura n care s-a apelat la alte surse dect cele din exploatare.
Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de numerar serveste
la estimarea necesitatilor viitoare de numerar pe baza situatiei trecute,
cunoasterea acestora fiind utila att actionarilor, interesati n existenta unui
numerar suficient pentru plata dividendelor, ct si creditorilor, interesati n
recuperarea mprumuturilor acordate. n egala masura, cunoasterea fluxurilor
viitoare de numerar intereseaza pe potentialii investitori, metoda cash-flow-ului
actualizat fiind una din metodele de evaluare a ntreprinderii.
3.7.2. Analiza tabloului fluxurilor de numerar
Introducerea Situatiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o componenta
a situatiilor financiare anuale (IAS 7), obligatorie n cazul ntreprinderilor mari si
optionala n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii (OMFP 1752/2005) permite o
analiza dinamica a echilibrului financiar, prin descrierea operatiunilor pe tipuri
de activitati (exploatare, investitii, finantare) care au antrenat transformarea
patrimoniului.
Aceasta situatie exprima evolutia pozitiei financiare a ntreprinderii fata
de situatia de la nceputul anului, genernd o dimensiune ipotetica a
performantelor, deoarece profitul prezentat la sfrsitul anului nu coincide cu
soldul disponibilitatilor banesti la acel moment, singurele care pot conferi
autenticitate bunei gestionari a ntreprinderii.
Situatia fluxurilor de numerar ofera informatii referitoare la gradul n care
diferitele activitati ale ntreprinderii degaja fluxuri (excedente sau deficite) de
numerar, aceste fluxuri fiind structurate n trei categorii:
1) Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare;
2) Fluxuri de numerar din activitatea de investitii;
3) Fluxuri de numerar din activitatea de finantare.
Situatia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie si considera trezoreria
ca fiind o variabila centrala care este expresia intrarilor si iesirilor de lichiditati
si de echivalente, iar variatia trezoreriei se explica prin fluxurile de ncasari si de
plati nregistrate n cursul perioadei. ncasarile n numerar sunt afectate de
semnul (+), iar platile efectuate n numerar pentru aceleasi activitati sunt afectate
de (-).
Desi trezoreria ntreprinderii este unica, toate fluxurile trecnd prin
trezorerie, aceasta situatie (tablou) explica contributia fiecarei "functii" la variatia
globala a trezoreriei nete (TN), ca rezultat al nsumarii algebrice a fluxurilor de
numerar provenind din: exploatare (TExp), investitii (TI), finantare (TF).
Fluxurile de numerar pot fi determinate prin doua metode: directa si
indirecta. Metoda directa presupune deducerea platilor din ncasarile aferente ale
exercitiului financiar pe tipuri de activitati si permite estimarea fluxurilor viitoare
de numerar pe total si pe activitati.
Conform metodei directe, fluxurile de numerar din activitatea curenta
reprezinta un indicator-cheie al generarii de numerar pentru alte activitati:
rambursarea mprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a
ntreprinderii, plata dividendelor, noi investitii fara finantare externa.
Fluxurile de numerar din investitii reflecta masura n care cheltuielile
efectuate au generat resurse care vor produce venituri n viitor (cladiri, instalatii).
Fluxurile de numerar din activitati de finantare permit estimarea cererii
viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor ntreprinderii (primiri sau
rambursari de credite, ncasari din emisiuni de titluri, plati pentru rascumpararea
titlurilor emise, ncasari sau plati din contracte de leasing).
Metoda indirecta difera n privinta fluxurilor de numerar din exploatare,
care se determina corectnd rezultatul net cu influentele unor operatiuni ce nu au
caracter monetar (amortizari, provizioane, diferente de curs valutar), precum si cu
variatia necesarului de fond de rulment net (capitalul circulant).
La aceste fluxuri se adauga numerarul net al celorlalte activitati, de unde
rezulta numerarul net total, la nceputul si sfrsitul perioadei, diferenta obtinuta
reprezentnd variatia () a fluxului de numerar.
De exemplu, n completarea analizei Tabloului de Finantare din Tabelul
34 se prezinta Tabloul fluxurilor de numerar din Tabelul 35, care confirma
aceleasi concluzii:
Aplicatia 37: Situatia fluxurilor de numerar
Tabelul 35
Denumirea fluxurilor An preced. An curent Modificari
I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE EXPLOATARE
1 ncasari din vnzarea de bunuri si prestarea de
servicii
347358780 52925590 181897200
2 ncasari din redevente, onorarii, comisioane s. a
venituri
95376 2204072 2108696
3 Plati n numerar catre furnizori de bunuri si servicii -
176983048
-
310308354
-
133325306
4 Plati numerar catre angajati, n legatura cu
personalul
-
103342668
-
165295446
- 61952778
5 Taxa pe valoarea adaugata platita -
18958981
-
26990685
- 8031704
6 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate - 989875 - 1475153 - 485278
7 = Numerar generat de exploatare 47169584 27390414 -19779170
8 Dobnzi platite -
5271158
-
7478344
- 2207186
9 Impozit pe profit platit -
6339738
-
7975428
- 1635690
10 Fluxul de numerar nainte de elemente
extraordinare
35558688 11936642 - 23622046
I. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
exploatare
35558688 11936642 - 23622046
II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE INVESTIII
1 ncasari din vnzarea de terenuri, cladiri, instal. s.a
active
- 212037 212037
2 ncasari si plati n numerar din alte activitati de
investitii
859866 1977914 1118048
3 Plati numerar pt. achizit. de terenuri, mijl.fixe s.a
active
-
23382510
-
38626647
- 15244137
4 Dobnzi ncasate 263086 719554 456468
II. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
investitii
-
22259558
-
35717142
- 13457584
III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE FINANARE
1 ncasari din mprumuturi pe termen
lung/Rambursari (-)
-5004375 25433427 30437802
2 ncasari din mprumuturi pe termen
scurt/Rambursari (-)
13885928 13447575 - 438353
3 Plati pentru operatiuni de leasing financiar - - 502838 - 502838
4 Achizionarea de actiuni - 12297 - 12297
5 Dividende platite - 82227 -
1960042
- 1877815
III. Fluxuri de numerar nete din activitati de
finantare
8787029 36418122 27631093
6 Efectele variatiei ratei de schimb aferente
numerarului si echivalentelor de numerar
-18190189 -
18162055
28134
Fluxuri de numerar - Total (I + II + III - 6) 3895970 -
5524423
- 9420403
+ Numerar si echivalente de numerar la nceputul
perioadei
4512760 8408730 3895970
= Numerar si echivalente de numerar la finele
perioadei
8408730 2884297 - 5524433
Din datele Tabelului 35 se constata reducerea fluxului de numerar si
echivalente de numerar datorita activitatii de exploatare si celei de investitii.
3.8. Analiza riscului de faliment (insolvabilitate)
Un obiectiv major al diagnosticului financiar n aprecierea starii de
sanatate financiara a ntreprinderii l constituie evaluarea riscurilor ce i nsotesc
activitatea, din care unele semnaleaza fragilitatea (vulnerabilitatea), iar altele
prefigureaza falimentul (insolvabilitatea) ce ameninta supravietuirea
(perenitatea).
Notiunea de risc nu are semnificatie dect atunci cnd se prefigureaza
viitorul si cnd se ncearca estimarea fluctuatiilor posibile ale ratei rentabilitatii
cu ajutorul previziunilor, pornind de la semnalele oferite de analiza situatiei
trecute.
Conceptul de risc apare n strnsa legatura cu strategia financiara a
ntreprinderii, fiind legat de costul capitalului (propriu sau mprumutat). Este
numit risc de capital si are doua componente: riscul de exploatare si riscul
financiar, ambele dependente de fluctuatia ratei rentabilitatii la variatiile
volumului de activitate.
Riscul de exploatare este legat de prezenta cheltuielilor fixe n totalul
cheltuielilor de exploatare, se apreciaza pe baza coeficientului levierului de
exploatare si masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia vnzarilor.
Riscul financiar decurge din prezenta cheltuielilor ce remunereaza
datoriile, se apreciaza prin coeficientul levierului financiar si masoara
sensibilitatea rezultatului curent la variatia rezultatului din exploatare.
Cumularea riscului economic cu riscul financiar prin intermediul
coeficientului levierului total permite evaluarea riscului global - economic si
financiar - cu att mai ridicat cu ct cheltuielile legate de amortizare si dobnzi
detin o pondere mai mare n totalul cheltuielilor.
Marimea riscului activitatii economico-financiare intereseaza nu numai
ntreprinderea care apeleaza la credite, ci mai ales bancile creditoare, care
considera ca pentru a beneficia de un credit, ntreprinderea trebuie sa prezinte o
bonitate financiara, care sa exprime o garantie a gestionarii sanatoase a
activitatii la toate nivelurile, de la cel operational (tactic) la cel strategic.
n acest sens, evaluarea completa a stabilitatii ntreprinderii si a
posibilitatii de a nregistra pierderi care sa anticipeze degradarea situatiei
financiare, pna la riscul de faliment, se poate realiza prin intermediul
indicatorilor ce exprima calitatea activitatii economico-financiare:
1) Solvabilitatea patrimoniala - gradul n care capitalurile proprii asigura
acoperirea obligatiilor pe termen lung si a creditelor prin elemente patrimoniale-
trebuie sa aiba valori de peste 0,3 si o evolutie ascendenta. O valoare sub 0,3 este
un semnal de prudenta deosebita ce impune o alerta crescuta din partea bancii
finantatoare, ntreprinderea fiind cvasi-falimentara.
2) Lichiditatea - capacitatea de achitare la termen a obligatiilor pe termen scurt
din resursele banesti disponibile- trebuie sa aiba valori supraunitare pentru a
arata existenta unui supliment de resurse care sa faca fata incidentelor ce pot
apare n miscarea capitalului circulant, adica un fond de rulment pozitiv.
3) Trezoreria - partea care ramne din resursele stabile dupa ce au fost finantate
imobilizarile si necesarul de fond de rulment- exprima aptitudinea ntreprinderii
de a se finanta din resursele stabile daca este pozitiva. O trezorerie negativa
implica recurgerea la credite bancare de trezorerie pentru platile curente, ceea ce
arata dificultati financiare pe termen scurt.
4) Rata rentabilitatii financiare - capacitatea ntreprinderii de a obtine profit net
prin utilizarea capitalurilor proprii - este favorizata de recurgerea la mprumuturi
ca urmare a unui efect de levier financiar pozitiv.
Prin sistemul de rate de rentabilitate si de echilibru financiar, diagnosticul
financiar permite evidentierea punctelor tari si a punctelor slabe ale gestiunii
financiare, respectiv a performantelor si riscului economic si financiar, dar nu
ofera posibilitatea evaluarii riscului de faliment care ameninta continuitatea
activitatii ntreprinderii aflate n dificultate.
Cauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase si vizeaza reducerea
de activitate, reducerea marjelor si ratelor de rentabilitate, probleme specifice de
trezorerie, de management, precum si cauze accidentale legate de falimentul unor
clienti, reducerea pietelor de desfacere, blocajul n lant, s.a.
Studiul cauzelor falimentului a condus la concluzia ca acesta nu este un
fenomen brutal, imputabil doar fluctuatiilor conjuncturale, ci un rezultat al unei
degradari progresive a situatiei financiare a ntreprinderii, riscul de insolvabilitate
fiind previzibil cu ctiva ani naintea ncetarii platilor.
Degradarea n timp a rezultatelor ntreprinderii, dificultatile cu care se
confrunta si care nu sunt numai de ordin financiar, au furnizat analizei financiare
un cmp de investigatii deosebit de bogat n scopul gasirii unor metode de
detectare precoce si previzionare a riscului de faliment consecutiv dificultatilor.
Studii ntreprinse n SUA si Franta au aratat ca n vederea previzionarii
falimentului unei ntreprinderi pot fi utilizate metode contabile si metode
bancare.
Metodele contabile (cantitative si analitice) se folosesc n cazul analizelor
comparative n timp n scopul estimarii evolutiei viitoare a activitatii. n acest
scop, analiza aptitudinii ntreprinderii de a fi solvabila si de a evita falimentul
vizeaza echilibrul financiar pe baza fondului de rulment patrimonial (financiar),
acea marja de securitate financiara care asigura capacitatea de plata pe termen
lung si scurt, precum si ratele de solvabilitate-lichiditate.
Concluziile unor asemenea analize sunt semnificative doar n cazul
comparatiilor temporale ale aceleiasi ntreprinderi sau spatiale cu ntreprinderi
similare din acelasi sector de activitate, dar ofera informatii insuficiente asupra
viitorului, stiind ca rezultatele financiare ale ntreprinderii se pot degrada n timp.
Metodele bancare propun detectarea timpurie a vulnerabilitatii si riscului
de faliment prin intermediul unor note de risc sintetice obtinute pe baza unor
metode statistice de analiza discriminanta, care permit determinarea unei functii-
scor, a carei valoare clasifica ntreprinderile n vulnerabile si sanatoase.
Calculul functiei scor se bazeaza pe o baterie de rate financiare obtinute
pe ntreprinderi care s-au comportat diferit fata de riscul de faliment.
Se cunosc mai multe metode-scoring (modele de calcul): Altman, Conan-
Holder, al Bancii Frantei, al Bancii Comerciale Romne, al Bancii Agricole s.a.
1) Modelul Altman a fost elaborat n anul 1968 n SUA, fiind prima functie-scor
care a permis anticiparea a 75 % din falimente cu 2 ani naintea producerii lor.
Modelul este aplicabil n special ntreprinderilor cotate la Bursa de valori,
functia-scor (Z) comporta 5 variabile (rate) si are urmatoarea expresie:
Z = 1,2R
1
+ 1,4R
2
+ 3,3R
3
+ 0,6R
4
+ 0,999R
5
,
n care:
exprima ponderea capitalului circulant n totalul activelor,
masoara flexibilitatea ntreprinderii si folosirea eficienta a capitalului circulant;
masoara capacitatea de finantare interna;
masoara randamentul activelor;
masoara
independenta (autonomia) financiara;
masoara viteza de rotatie a activelor (numarul de rotatii).
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scor se apreciaza astfel:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 2,675 Buna - solvabilitate Redus - inexistent
1,81 < Z < 2,675 Precara - dificultate Nedeterminat
Z < 1,81 Grea - insolvabilitate Iminent - maxim
De exemplu, pe baza conturilor anuale ale ntreprinderii analizate au
rezultat valorile din Tabelul 36:
Aplicatia 38: Determinarea functiei-scor Z - model Altman
Tabelul 36
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Activ circulant /Activ total 0,496 0,538
2. R
2
= Profit reinvestit (AF) /Activ total 0,0352 0,0309
3. R
3
= Profit brut /Activ total 0,0762 0,0722
4. R
4
= Capitaluri proprii /Datorii totale 1,802 2,036
5. R
5
= Cifra de afaceri /Activ total 0,802 0,816
6. Functia - scor Z 2,780 2,964
Valoarea scorului superioara si n crestere fata de limita minima de 2,675
plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie financiara buna, fiind solvabila, credibila
pentru bancher si cu riscul de faliment cvasi-inexistent.
Aplicabilitatea acestei metode este, nsa, relativ limitata ntruct
cercetarea care a stat la baza elaborarii ei s-a axat pe sectorul manufacturier
american n perioada 1946-1965 si concluziile nu permit extrapolarea lor la un
univers mai larg datorita caracterului lor particular.
n Franta sunt cel putin 2 functii-scor de depistare a riscului de faliment:
2) Modelul Conan-Holder a fost elaborat n anul 1978 pe un esantion de 190
ntreprinderi mici si mijlocii, din care jumatate au falimentat n anii1970-1975.
Functia-scor cuprinde 5 variabile (rate) si se prezinta astfel:
Z = 0,24R
1
+ 0,22R
2
+ 0,16R
3
- 0,87R
4
- 0,1R
5
,
n care:
; ;
;
; .
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scorul realizat se apreciaza
dupa urmatoarea grila de evaluare:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,16 Foarte buna < 10 %
0,1 < Z < 0,16 Buna 10 30 %
0,04 < Z < 0,1 Alerta 30 65 %
- 0,05< Z < 0,04 Pericol 65 90 %
Z < - 0,05 Esec > 90 %
De exemplu, calculul Functiei-scor dupa Modelul Conan-Holder n cazul
unitatii analizate a condus la valorile nscrise n Tabelul 37, din care rezulta
vulnerabilitatea acesteia la riscul de faliment, dupa cum urmeaza:
Aplicatia 39: Determinarea functiei-scor Z - model Conan-Holder
Tabelul 37
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= EBE /Datorii totale 0,4912 0,4671
2. R
2
= Capitaluri permanente /Activ total 0,6514 0,8001
3. R
3
= (Active circulante - Stocuri) /Activ total 0,2863 0,4122
4. R
4
= Cheltuieli financiare /Cifra de afaceri 0,1032 0,0395
5. R
5
= Cheltuieli de personal /Valoarea adaugata 0,4791 0,4901
6. Functia - scor Z 0,1692 0,2702
Din datele Tabelului 37 se constata valori ale Functiei-scor superioare
limitei minime de 0,16 si n crestere, care plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie
foarte buna cu un risc de faliment sub 10 %.
3) Modelul Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei a fost elaborat pe baza a 3000
ntreprinderi industriale cu 3 ani naintea falimentului, n perioada 1975-1980.
Modelul prezice riscul de faliment pentru un orizont de 3 ani, opereaza cu
un numar de 8 variabile (rate) si masoara gradul de similitudine al ntreprinderii
cu cele normale sau aflate n pragul falimentului, avnd expresia:
100Z = - 1,255R
1
+ 2,003R
2
- 0,824R
3
+ 5,221R
4
- 0,689R
5
- 1,164R
6
+
+ 0,706R
7
+ 1,408R
8
- 85,544,
n care:
;
;
; ;
;
;
; .
Semnul () al Scorului Z reflecta probabilitatea de normalitate
(dificultate) si riscul de faliment dupa cum urmeaza:
a) Z > 0: probabilitatea de normalitate = 76,1 % si de dificultate = 23,9 %;
b) Z < 0: probabilitatea de normalitate = 20,6 % si de dificultate = 79,4 %.
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,125 Normala 10 45 %
- 0,25 < Z < 0,125 Incerta 45 70 %
Z < - 0,25 Riscanta 70 100 %
De exemplu, n cazul analizat, Functia-scor calculata dupa Modelul
Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei are valorile prezentate n Tabelul 38:
Aplicatia 40: Calculul functiei-scor Z - model Banca Frantei
Tabelul 38
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Cheltuieli financiare/EBE 0,4761 0,2066
2. R
2
= Capitaluri permanente/Activ total (%) 65,14 80,01
3. R
3
= CAF/Datorii totale 0,1600 0,1520
4. R
4
= EBE/Cifra de afaceri 0,2171 0,1912
5. R
5
= Sold mediu furnizori 360/Cumparari
marfuri
79,65 86,75
6. R
6
= (Vad
1
- Vad
0
)/Vad
0
- % 26,80 32,66
7. R
7
= Sold mediu clienti 360/CA 121,25 179,64
8. R
8
= Investitii corporale/Valoare adaugata 0,0025 0,0072
9. Functia - scor Z 0,448 1,043
Din datele Tabelului 38 se constata ca valoarea scorului superioara si n
crestere fata de limita minima de 0,125 plaseaza ntreprinderea ntr-o zona de
normalitate cu riscul de faliment sub 10 %.
4) Modelul Bancii Comerciale Romne, tinnd seama de specificul si conditiile
economiei romnesti, utilizeaza un set de rate si indicatori de performanta pentru
stabilirea bonitatii ntreprinderii pe baza unei grile de punctaj cu 6 criterii:
a) Lichiditatea patrimoniala: ;
b) Solvabilitatea: ;
c) Rentabilitatea financiara: ;
d) Rotatia activelor circulante: ;
e) Dependenta de pietele de aprovizionare (A) si desfacere (D) - interne, externe;
f) Garantii (depozite n lei si valuta gajate, gajuri, ipoteci, bunuri achizitionate
din credite, cesionare creante).
Criteriile de evaluare a bonitatii financiare - modelul BCR - sunt notate cu
puncte care, nsumate, servesc la clasificarea ntreprinderilor n 5 categorii (de la
A la E ), n functie de care li se apreciaza credibilitatea.
Grila de evaluare a bonitatii pe baza Modelului BCR se prezinta astfel:
Nr.crt Criteriul de evaluare Limite de valori Puncte
< 80 % - 2
1. Lichiditatea patrimoniala 80 100 % - 1
(Lp = Active term.scurt/Pasive term.scurt) 100 120 % + 1
120 140 % + 2
140 160 % + 3
> 160 % + 4
< 30 % 0
2. Solvabilitatea 30 40 % 1
(S = Capital propriu/Pasiv) 40 50 % 2
50 60 % 3
60 70 % 4
70 80 % 5
> 80 % 6
< 0 0
3. Rentabilitatea financiara 0 10 % 3
(Rf = Profit brut/Capital propriu) 10 30 % 4
< 5 1
4. Rotatia activelor circulante 5 10 2
(Nac = Cifra de afaceri/Active circulante) > 10 4
At > 50%; De >50 % 4
5. Dependenta de piete (aprovizionare-
desfacere)
Ai > 50%; De >50 % 3
Aprovizionare: din tara (At); din import (Ai) At > 50%; Dt >50 % 2
Desfacere: n tara (Dt); la export (De) Ai > 50%; Dt >50 % 1
Depozite gajate 4
6. Garantii Gajuri, ipoteci 3
Achizitii din credite 2
Cesionare creante 1
n functie de punctajul realizat se apreciaza situatia economica-financiara
si gradul de risc de insolvabilitate al ntreprinderii ce poate fi ncadrata n una din
cele 5 categorii de bonitate, care i permite sau nu sa beneficiete de credite:
Categoria Total puncte Situatia economica - financiara - gradul de risc
A > 20 Foarte buna - se pot acorda credite
B 16 20 Buna - se pot acorda credite
C 11 15 Oscilanta - prezinta risc ridicat
D 6 10 Risc deosebit - nu prezinta garantii pentru acordare de
credite
E 0 5 Deosebit de precara - fara garantii pentru acordare de
credite
Pe baza grilei se considera ca ntreprinderile din categoriile A si B au o
situatie economico-financiara buna, o bonitate corespunzatoare pentru a putea
beneficia de credite bancare.
ntreprinderile din categoria C prezinta un grad ridicat de risc, bonitatea
pentru a beneficia de credite impunnd o prima de risc relativ ridicata. Ele trebuie
supravegheate din punct de vedere al solvabilitatii n vederea recuperarii
creditelor la primele semne de nencredere.
ntreprinderile din categoriile D si E au bonitati care nu prezinta garantii
si nu pot beneficia de credite pe care sa le poata rambursa la termen.
De exemplu, grila de punctaj a ntreprinderii analizate, conform
Modelului BCR se prezinta n Tabelul 40:
Aplicatia 42: Grila de evaluare a bonitatii - Model BCR
Tabelul 40
Criteriul de performanta Anul precedent Anul curent
Nivelul Puncte Nivelul Puncte
1. Lichiditate patrimoniala (Lp) 143,13 3 269,9 4
2.Solvabilitate (S) 64,54 4 67,24 4
3.Rentabilitate financiara bruta (Rfb) 8,38 3 10,82 4
4. Rotatia activelor circulante (Nac) 1,61 1 1,51 1
5.Dependenta de piete (Aproviz.din
tara)
(Desfacere n
tara)
At > 50;
Dt > 50
2 At> 50;
Dt > 50
2
6.Garantii Depozite 4 Depozite 4
Total puncte - 17 - 19
Punctajul acumulat (1620) situiaza ntreprinderea n categoria B, cu o
situatie economico-financiara buna, care prezinta o buna bonitate ce i permite sa
beneficieze de credite.
n activitatea practica ntreprinderile se pot confrunta cu dificultati ce pot
fi temporare, ocazionale, dar si permanente privind achitarea obligatiilor fata de
terti, ceea ce reflecta fragilitatea si prefigureaza insolvabilitatea acestora.
Analiza ntreprinderilor aflate n dificultate prezinta o importanta majora
pentru partenerii de afaceri, pentru actionari, investitori si n mod deosebit pentru
banci, preocupate de calitatea portofoliilor de credit pe care le detin.
Analiza cauzelor falimentului ntreprinderilor pune n evidenta doua
categorii de factori generatori ai acestui fenomen: factorii de mediu economic
general si factorii ce se datoresc mediului intern privind managementul general si
dificultatile cu care se confrunta ntreprinderea.
Analiza financiara si poate aduce o contributie decisiva la detectarea
precoce a diverselor categorii de riscuri ce prefigureaza o stare de prefaliment,
att prin metodologia clasica de evaluare a riscului economic si a riscului
financiar, ct si prin utilizarea unor metode si procedee speciale de evaluare a
riscului de insolvabilitate utilizate pe plan international sau specifice economiei
romnesti.
3.9. Analiza bursiera a ntreprinderii cotate
Dupa cum se cunoaste, admiterea unui titlu la cota oficiala (bursa de
valori) - cotarea - este supusa anumitor conditii. Astfel, nu sunt cotate dect
titlurile ntreprinderilor care publica anual raportul de gestiune prin care, nainte
de emisiune, sunt aduse la cunostinta publicului toate elementele importante ale
ntreprinderii.
Analiza unei ntreprinderi cotate la bursa (listate) comporta un studiu
suplimentar pe baza datelor bursiere, care nu trebuie sa lipseasca din situatiile
financiare anuale, menit sa serveasca la elucidarea unor aspecte referitoare la
politica n domeniul portofoliului de titluri: daca trebuie sa se cumpere, sa se
vnda sau sa se conserve titlurile; daca valoarea n cauza este un titlu de
portofoliu de rentabilitate satisfacatoare, sau din contra, unul de speculatie, n
care rentabilitatea este sacrificata n favoarea plus-valorii; situatia reala a cursului
actiunilor (pretul de piata al titlurilor).
Analiza financiara aplicata plasamentelor de capital la bursa de valori -
analiza bursiera - este o analiza profesionista n care se regasesc doua tendinte:
una fundamentala si una tehnica.
Analiza fundamentala vizeaza factori multipli pentru a determina tendinta
unui titlu de valoare, ceea ce impune cunoasterea unor aspecte referitoare la:
situatia financiara a ntreprinderii, capitalizarea bursiera, cursul actiunilor,
decotarea, randamentul actiunilor, evolutia pietei, factorii economici, sociali si
politici, sectorul, s.a.
Analiza tehnica vizeaza trei directii de cercetare: proiectia n viitor a
comportamentului trecut al pietei actiunilor, tendinta acesteia cu referire la
evolutia cotelor estimate comparativ cu cele reale; cercetarea miscarilor ciclice
ale pietei privind evolutia cursului actiunilor; analiza tendintei actuale pentru a
descoperi momentul n care o variatie a cursurilor va indica un punct de revenire.
n scopul efectuarii unei analize bursiere fundamentale se utilizeaza mai
multe rate bursiere, dintre care cele mai semnificative sunt urmatoarele:
Cifra de afaceri pe actiune echivaleaza cu productivitatea pe actiune si se
determina raportnd cifra de afaceri (CA) la numarul de actiuni (Na):
CAa = CA/Na.
2) Beneficiul pe actiune este un indicator de baza al pietei bursiere, care arata
partea din beneficiu adusa de fiecare actiune si se obtine prin raportarea
beneficiului net (Bnet) la numarul de actiuni (Na):
Bpa = Bnet/Na.
Indicatorul prezinta importanta n evaluarea rentabilitatii actiunilor,
serveste la calculul multiplului de capitalizare bursiera si poate fi diluat sau
ajustat, n functie de capitalul (diluat sau nediluat) luat n calcul.
3) Capacitatea de autofinantare pe actiune indica partea din CAF adusa de
fiecare actiune si se determina prin raportul:
CAFa = CAF/Na.
Acest raport trebuie utilizat cu discernamnt la bursa, deoarece actionarii
pot prefera dividende n detrimentul autofinantarii, autofinantarea avnd ca efect
reducerea sau renuntarea la dividende.
4) Capitalizarea bursiera exprima valoarea pe care bursa o acorda ntreprinderii
si se determina prin multiplicarea numarului de actiuni emise (Na) cu ultimul
curs cotat al unei actiuni (Ca):
Cb = Na Ca.
Acest indicator permite aprecierea ntreprinderii pe baza valorii bursiere a
actiunilor sale, punnd n evidenta pretul de evaluare al operatorilor, stiut fiind ca
una dintre functiile pietei financiare este si aceea de acordare a unui pret
ntreprinderilor cotate.
Numarul de actiuni ce compun capitalul unei ntreprinderi si valoarea lor
nominala sunt indicatori de cotare a actiunilor la bursa, cu influente directe
asupra celorlalti indicatori de eficienta a actiunilor.
Cursul unei actiuni rezulta din oferta si cerere si reflecta valoarea
bursiera, respectiv pretul pe piata al unui titlu, ale caror fluctuatii pe termen lung
pot afecta pretul real al ntreprinderii, n contextul utilizarii acesteia n scopul
evaluarii ntreprinderii.
Poate fi vorba de o capitalizare bursiera a unei piete financiare sau de
capitalizarea obligatiunilor. Aceasta serveste ca mod obiectiv de comparatie a
capitalizarii bursiere cu valoarea contabila a ntreprinderii, de unde rezulta fie
subestimarea afacerii (plus-valori latente), daca valoarea contabila este inferioara
capitalizarii bursiere, sau supraestimarea acesteia (minus-valori latente), daca
valoarea contabila este superioara capitalizarii bursiere a acesteia.
n scopul determinarii pretului real al ntreprinderii exista mai multe
criterii de apreciere a capitalizarii bursiere: valoarea substantiala, prin care
capitalizarea bursiera corespunde valorii actuale a activelor nete; actualizarea
beneficiilor viitoare, prin care, n analiza trebuie sa se tina seama de teoria
portofoliului de valori mobiliare, conform careia cursul unui titlu se fixeaza la
pretul sau just n functie de rata de actualizare a beneficiilor viitoare, plecnd de
la cursul actiunilor, corectat cu o prima de risc proportionala cu fiecare valoare.
5) Coeficientul de capitalizare bursiera (PER) este un multiplu de capitalizare
(sau multiplu bursier), adica un raport curs-beneficiu care stabileste legatura
ntre cursul unui titlu si rentabilitatea lui.
Coeficientul se poate obtine n doua moduri:
a) Ca raport ntre capitalizarea bursiera si rezultatul exercitiului:
sau:
b) Ca raport ntre cursul actiunii la bursa si beneficiul pe actiune:
.
Acest multiplu bursier de capitalizare a beneficiilor indica de cte ori este
capitalizat beneficiul pe actiune, aratnd cti ani de beneficiu actual costa fiecare
afacere cotata. Echivalentul frantuzesc al termenului anglo-saxon Price Earning
Ratio (PER) este cel de Coeficient de capitalizare a rezultatelor (CCR).
Prin multiplicarea beneficiului pe actiune cu PER se obtine cursul actiunii
la bursa ( ), care permite aprecierea randamentului unui
plasament n actiuni, fiind de preferat utilizarii unui simplu randament asigurat de
dividendele distribuite.
Actiunile cu un PER ridicat se comporta cel mai bine la bursa, favoriznd
speculatii avantajoase vnzarii lor, dupa cum un PER relativ scazut indica o
evaluare destul de ieftina. De aceea acest raport sta la baza unei alte metode de
evaluare a ntreprinderii, care permite doar o estimare a beneficiilor ntreprinderii
pentru anul n curs sau pentru cel urmator.
Diviznd beneficiul scontat cu numarul titlurilor, se obtine beneficiul pe
actiune asteptat, la care se raporteaza pretul actual al actiunii pentru a obtine, n
final, multiplul de capitalizare (PER) al ntreprinderii, care este un indicator al
atractiei pietei de capital n raport cu plasamentele de nlocuire.
Raportul curs-beneficiu (PER) variaza n timp si spatiu si depinde de
beneficiile anticipate ale operatorilor, de evolutia ratelor dobnzii si de ritmul
inflatiei, fata de care evolueaza n sens invers.
6) Rata de distribuire a dividendelor (Pay Out Ratio - POR) exprima politica n
ceea ce priveste distribuirea de dividende si se calculeaza raportnd totalul
dividendelor la rezultatul net:
(%)
Rata prezinta importanta pentru cei interesati n achitia de actiuni n
scopul obtinerii unui venit sub forma dividendelor, sau pentru realizarea unei
plus-valori de capital, stimulnd mai mult actionarii si mai putin capitalizarea
rezultatelor, pentru reinvestire si dezvoltarea ntreprinderii.
7) Dividende pe actiune constitue un indicator ce depinde de rata de distribuire a
dividendelor si se calculeaza raportnd totalul dividendelor la numarul de actiuni:

Raportul curs - beneficiu (PER) permite sa se compare ntreprinderile
ntre ele, indiferent de rata de distribuire a dividendelor, fiind mai obiectiv n
aprecierea rentabilitatii actiunilor comparativ cu dividendele pe actiune.
Metoda de evaluare a ntreprinderii n functie de criteriul Capitalizarea
beneficiilor (dupa formula Gordon-Shapiro) masoara randamentul capitalurilor
investite (randamentul unui plasament n actiune), prin intermediul indicatorului.
8) Rentabilitatea pe actiune:
(%)
Aceasta rata masoara rentabilitatea plasamentului si depinde de
dividendele distribuite, n functie de marimea beneficiului, de ratele de
repartizare beneficiului si de nivelul cursului, constituind un indicator ce poate
orienta investitorii interesati n plasamente eficiente.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul si contul de profit si pierdere
analizate, ratele specifice analizei bursiere sunt redate n Tabelul 41:
Aplicatia 43: Analiza ratelor bursiere
Tabelul 41
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (milioane lei) Precedent Curent ( ) (%)
1.. Cifra de afaceri (CA) - mil. lei 535016 783518 +
248502
146,4
2. Numarul de actiuni (Na) - mii 59200 295996 +
236796
500
3. Cifra de afaceri/actiune (CAa)
(1/2)
9,037 2,647 - 6,39 29,3
4. Beneficiul net (Rnet) - mil. lei 40668 51384 + 10716 126,3
5. Beneficiul pe actiune (Bpa)
(4/2)
0,687 0,173 - 0,514 25,3
6. Capacitatea ded autofinantare
(CAF)
47815 98224 + 50409 205,4
7. Capacit. de autofin./act.
(CAFa) (6/2)
0,807 0,331 - 0,476 41,1
8. Cursul mediu al actiunii (Ca)
(lei)
2150 2350 + 200 109,3
9. Capitalizare bursiera (Cb)
(2*8)
127280 695591 +
568311
546,5
10. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(9/4)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
11. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(8/5)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
12. Dividende distribuite 14356 18139 + 3783 126,3
13. Rata distrib. dividende(POR)
(12/4) %
35,3 35,3 - 100
14. Dividende/actiune (Dpa)
(12/2)
0,242 0,061 - 0,181 25,2
15. Rentabilitate pe actiune (Ra)
(14/8) %
11,25 2,59 - 8,66 23,1
16. Rata rentabilit.actiunii (Rra)
(5/8) %
31,95 7,36 - 24,59 23,1
Din datele Tabelului 41 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Majoritatea indicatorilor bursieri au cunoscut dinamici nefavorabile, cum ar fi:
cifra de afaceri pe actiune, beneficiul pe actiune, capacitatea de autofinantare pe
actiune, ca urmare a cresterii mai lente a indicatorilor de performanta (cifra de
afaceri, beneficiul, capacitatea de autofinantare) comparativ cu cresterea
substantiala a numarului de actiuni.
2. Fac exceptie capitalizarea bursiera si coeficientul de capitalizare bursiera
(PER) care au crescut ca urmare a cresterii cursului mediu al actiunii si dinamicii
mai rapide a acestuia n raport cu beneficiul pe actiune care s-a redus.
3. n conditiile mentinerii ratei de distribuire a dividendelor la nivelul anului
precedent, s-au redus ratele de rentabilitate a actiunilor ca urmare a cresterii mai
rapide a cursului mediu al actiunilor pe piata de capital n raport cu dividendele
pe actiune.
n concluzie, n cazul ntreprinderilor cotate, analiza clasica a
rentabilitatii trebuie completatta cu studiul indicatorilor bursieri, deoarece cursul
bursier al actiunii pe piata de capital constituie un "barometru"al performantei
ntreprinderii recunoscute public pe aceasta piata.
Dinamica cursului bursier este consecinta evolutiei indicatorilor economico-
financiari de performanta ai ntreprinderii care se reflecta n final n raportul
cerere-oferta pe piata de capital.
Indicatorii performantei bursiere a ntreprinderii pot fi determinati att la
nivel de actiune(profitul pe actiune, dividendul pe actiune,vnzarile pe actiune),
ct si la nivel de piata bursiera, sau multipli de piata (PER, Cursul actiunii
raportat la Cifra de afaceri pe actiune).
Ratele bursiere(multiplii de piata) se calculeaza pe baza cursului bursier
si a indicatorilor bursieri la nivel de actiune, permitnd efectuarea de compratii
intrasectoriale si n dinamica.
Un indicator semnificativ n acest sens l poate constitui Lichiditatea
actiunii (Marketability), care exprima ponderea actiunilor tranzactionate n cursul
exercitiului n totalul actiunilor emise si aflate n circulatie, calculat cu ajutorul
raportului:
.
Unele din ratele analizei bursiere sunt utilizate n metodologia de
evaluare a ntreprinderilor cotate la bursa.
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
1. Arcimeles C-H. (d'), Saulquin J.Y., Finance applique - Analyse financire , 2
e

dition, Vuibert, Paris, 1998.
2. Ballada S., Coille J. C. Outils et mcanismes de gestion financire, Ed.
Maxima, Paris, 1996.
3. Bowlin O., Martin J., Scott D., Guide to Financial Analysis, Mc. Graw-Hill
Book Company, New-York, 1986.
4. Budugan Dorina, Contabilitate si control de gestiune, Sedcom Libris, Iasi,
2001.
5. Cohen E., Analyse financire, Ed. Economica, Paris, 1990.
6. Deprez M., Duvant M., Analyse financire, Techniplus, Paris, 1993.
7. Dumitrean E., Contabilitate financiara, Vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2002.
8. Dutescu Adriana, Ghid pentru ntelegerea si aplicarea Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed: CECCAR, Bucuresti, 2001.
9. Eglem J.Y., Philipps A., Raullet C., Analyse comptable et financire, Ed.
Dunod, Paris, 1986.
10. Erik de La Villegurin, Dictionnaire fiduciaire financier, La Villegurin
Editions, Paris, 1991.
11. Foster G., Financial Statement Analysis, Prentice-Hall, New- York, 1986.
12. Georgescu N., Robu V., Analiza economico-financiara, ASE, Bucuresti,
2001.
13. Gheorghiu A. (coordonator), Analiza activitatii economice a ntreprinderilor,
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
14. Goffin R., Analyse microconomique, Ed.Dalloz, Paris, 1993.
15. Granier R., Giran J.P., Analyse conomique, Ed. Economica, Paris, 1984.
16. Isfanescu A., Stanescu C., Baicusi A., Analiza economico-financiara, ed. II-a,
Ed. Economica, Bucuresti, 1999.
17. Langlois G, Mollet M., Analyse comptable et financire, Editions Foucher,
Paris, 1992.
18. Lecaillon Jacques, Analyse microconomique, Ed. Cujas, Paris, 1993.
19. Mailler J., Remilleret M., Analyse financire de l'entreprise, CLEF, Paris,
1986.
20. Mailler J., Remilleret M., Prparation l'analyse financire de l'entreprise,
Dunod, Paris, 1992.
21. Mollet Michle., Choisir et construire son tableau de financement, Editions
Foucher, Paris, 1992.
22. Pappas J L., Hirschey M., Managerial Economics, New-York, 1983.
23. Petrescu Silvia, Diagnostic economic financiar. Metodologie. Studii de caz,
Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004.
24. Peyrard Josette, Analyse financire, 8
e
dition Paris, 1999.
25. Richard J., Analyse financire et audit des performances, La Villegurin
Editions, Paris, 2
e
edition, 1993.
26. Rusu D., Cuciureanu A., Petrescu Silvia, Dan G., Analiza activitatii
economice a ntreprinderilor, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
27. Samuelson P., Foundations of Economic Analysis, New-York, 1955.
28. Stancu I., Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele ntreprinderilor.
Analiza si gestiunea financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 1996.
29. Tabara N., Horomnea E., Toma C., Conturile anuale n procesul decizional,
Tipo, Moldova, Iasi, 2001.
30. Ternisien M., Comprendre l'entreprise par les flux, La Villegurin Editions,
Paris, 1990.
31. Teuli J., Analyse financire de l'entreprise, Ed. Cujas, Paris, 1992.
Thibaut J. P., Le diagnostic d'entreprise, Ed. Dunod, Paris, 1990.
32. Vlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Editura
Economica, Bucuresti, 2004.
33. Vintila Georgeta, Gestiunea financiara a ntreprinderii, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2000.
34. *** Ministerul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2005.
35. *** Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1752/2005 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate.

Document
Info

Accesari:
29585
Apreciat:
Comenteaz
a
documentul
:
Nu esti
inregistrat
Trebuie sa
fii utilizator
inregistrat
pentru a
putea
comenta

Creaza cont
nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

<a








ANALIZA SITUAIEI FINANCIAR
PE BAZA BILANULUI
3.1. Studiul bilantului - etapa a analizei financiare
n vederea elaborarii diagnosticului financiar care sa permita masurarea
rentabilitatii economice a capitalurilor investite, a rentabilitatii financiare a
capitalurilor proprii, aprecierea conditiilor n care sunt realizate echilibrele
financiare, deducerea gradului de autonomie al ntreprinderii, analiza financiara
parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor informatii necesare n
vederea detectarii simptomelor ce prefigureaza fenomene care impiedica
continuitatea activitatii ntreprinderii. Scopul principal l constituie adoptarea
unor decizii corective n gestiunea pe termen scurt, mediu si lung.
Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta
elementele de activ si de pasiv (mijloacele si resursele) la nchiderea exercitiului
si n alte situatii prevazute de lege, grupate dupa natura, destinatie si lichiditate,
respectiv, dupa natura, provenienta si exigibilitate. Elementele de pasiv vizeaza
fondurile de care a beneficiat ntreprinderea (capitalurile proprii ale asociatilor,
provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizarile
acestor fonduri, cu titlu durabil (active imobilizate) si cu titlu provizoriu si ciclic
(active circulante).
Activul si pasivul reflecta aceeasi realitate vazuta sub forma mijloacelor
de finantare si a utilizarii acestora la acelasi moment, ceea ce impune echilibrul
permanent ntre activele si pasivele bilantului, indiferent de forma de prezentare a
acestuia (tabelara sau n lista).
Conform IAS 1, "Prezentarea situatiilor financiare", bilantul prezentat n
lista (Tabelul 14) are drept scop de a prezenta fidel informatii despre pozitia
financiara a ntreprinderii, respectiv, capacitatea de a se adapta schimbarilor
mediului, cu ajutorul resurselor economice controlate (activele), structurii de
finantare (datorii si capitaluri proprii), precum si cu ajutorul unor indicatori
economico-financiari specifici (lichiditatea si solvabilitatea).
3.2. Tipuri de bilant utilizate n analiza financiara
Criteriile de clasament al activelor si pasivelor bilantului difera n functie

de scopul urmarit n analiza si de utilizator, ceea ce a condus la amenajarea mai
multor tipuri (modele) de bilant cu prezentare tabelara cum ar fi: bilantul
financiar, bilantul functional, bilantul "pool de fonds"(ansamblul resurselor) s.a.
Studiul bilantului trebuie efectuat dupa repartizarea rezultatului si trebuie
sa nceapa cu examinarea structurii pasivului si a structurii activului.
Bilantul contabil elaborat n optica patrimonial-juridica utilizat pna la
adoptarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate s-a dovededit insuficient adaptat
analizei financiare orientate spre gestiune, ceea ce a impune utilizarea unui bilant
mai operational, pentru a evidentia relatia dintre resursele disponibile si nevoile
de finantare ale ntreprinderii, stiut fiind ca orice nevoie de finantare trebuie
acoperita din resurse financiare.
n acest scop se dovedeste deosebit de util bilantul financiar, elaborat n
optica patrimoniala, care constituie suportul analizei financiare traditionale ce are
ca finalitate descrierea patrimoniului ntreprinderii n vederea unei evaluari
patrimoniale care poate interesa att proprietarii, ct si creditorii. n masura n
care creditorii utilizeaza un asemenea studiu, se procedeaza la o analiza
financiara externa, ce vizeaza recuperarea capitalurilor investite mai ales n cazul
lichidarii ntreprinderii.
Logica bilantului financiar, numit si bilant lichiditate-exigibilitate, se
bazeaza pe criteriul lichiditatii crescatoare a activului si al exigibilitatii
crescatoare a pasivului, ceea ce implica separarea elementelor de activ n functie
de gradul de lichiditate si a elementelor de pasiv n functie de scadenta.
De exemplu, bilantul contabil armonizat este apropiat logicii financiare,
avnd prezentarea n lista (Tasbelul 14):
Bilant Contabil armonizat restns
Tabelul 14
Denumirea indicatorului (mii lei) Nr. Exercitiul financiar
rnd Precedent Curent
A. Active imobilizate - total 01 334134112 442396673
I. Imobilizari necorporale 02 112827 761587
II. Imobilizari corporale - total 03 333960171 441573972
III. Imobilizari financiare 04 61114 61114
B. Active circulante - total 05 330562056 515792600
I: Stocuri - total 06 141953183 122067958
II. Creante - total 07 180200143 390840345
III: Investitii financiare pe termen scurt 08 - -
IV. Casa si conturi la banci 09 8408730 2884297
C. Cheltuieli n avans 10 1902966 1489075
D. Datorii ce trebuie platite 929b122j pna la 1
an
11 227834680 186432713
E. Active circulante nete, respectiv datorii
curente nete (05 + 10 - 11 - 16)
12 100194521 325651589
F. Total active minus datorii curente(01 + 12) 13 434328633 768048262
G. Datorii ce trebuie platite 929b122j peste 1
an
14 8493328 127907177
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 15 - -
I. Venituri n avans 16 4435821 5197373
J. Capital si rezerve 17 448290076 634448682
I. Capital (subscris varsat) 18 59199226 295996131
II. Prime de capital 19 - -
III. Rezerve din reevaluare 20 245482220 95164551
IV. Rezerve 21 143608630 243288000
V. Rezultatul reportat - Sold C 22 - 28147174
- Sold D 23 22454771 22454771
VI. Rezultatul exercitiului - Sold C 24 40667697 51384049
Repartizarea profitului 25 40667697 51384049
Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 - 23) 26 425835305 640141085
Patrimoniul public 27 - -
Capitaluri - total (26 + 27) 28 425835305 640141085
Lichiditatea crescatoare a posturilor de activ este disponibilitatea din ce
n ce mai mare a acestora de a deveni "lichide" si de a acoperi nevoile
ntreprinderii; n fruntea activului se afla valorile imobilizate, cele mai putin
"lichide", iar la sfrsit disponibilitatile, cele mai "lichide".
Clasarea posturilor de pasiv n ordinea exigibilitatii crescatoare semnifica
faptul ca exigibilitatea unei surse de finantare este legata de scadenta sa, primele
posturi fiind cele mai lent exigibile, (capitalurile proprii), iar ultimele cele mai
rapid exigibile (datoriile pe termen scurt).
Constructia bilantului financiar implica respectarea unor principii si reguli
care permit ordonarea posturilor de bilant dupa criteriul pe termen scurt si pe
termen lung. Printre elementele constitutive ale bilantului se face distinctie ntre
cele care ramn la dispozitia ntreprinderii pe termen lung (peste 1 an) si cele care
nu i apartin dect pe termen scurt (sub 1 an).
Amenajarea posturilor de activ conduce la existenta a doua ansambluri:
activul imobilizat care reprezinta elementele pe termen lung cu trei categorii de
valori imobilizate (necorporale, corporale, financiare), la care se adauga partea de
activ circulant cu scadenta mai mare de 1 an (creante - clienti, cheltuieli efectuate
n avans). n schimb, n activul circulant se includ imobilizarile cu scadenta
scurta (imobilizarile financiare ce ajung la scadenta sub 1 an).
Amenajarea posturilor de pasiv structureaza pasivul bilantului n grupa
capitalurilor permanente, formata din capitalurile proprii si datoriile pe termen
mediu si lung (cu scadenta peste 1 an) si grupa datoriilor pe termen scurt (cu
scadenta sub 1 an), indiferent de natura lor (datorii de exploatare, credite bancare
curente, venituri realizate n avans cu scadenta scurta si datoriile pe termen lung
ajunse la scadenta).
Daca o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadenta mai repede de 1
an, ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Veniturile realizate n avans cu
scadenta peste 1 an sunt incluse n datoriile pe termen mediu si lung.
Obtinerea bilantului financiar implica efectuarea unor corectii ale
activului si pasivului pe baza informatiilor din anexa, prin respecarea unor
principii de evaluare si regrupare a posturilor dupa criteriul vechimii (peste sau
sub 1 an).
Schematic, bilantul financiar se prezinta astfel:
Bilant financiar
Activ = Necesar Pasiv = Resurse
Necesar permanent Capitaluri permanente (Cp)
Activ imobilizat net > 1 an 1. Capitaluri proprii (C)
Necesar temporar 2. Datorii cu scadente > 1 an
1. Activ circulant net < 1 an Resurse temporare
2. Imobilizari financiare < 1 an 1. Datorii cu scadente < 1 an
3. Disponibilitati (Trezorerie activa) 2. Credite bancare (Trezorerie
pasiva
Total Activ Total Pasiv
Prezentarea bilantului financiar (Tabelul 15) pune n evidenta doua parti
distincte pe orizontala: partea superioara care reflecta structura financiara prin
stabilitatea elementelor care l compun (necesarul de finantat si resursele de
finantare permanente) si partea inferioara care reflecta finantarea ciclului de
activitate (necesarul de finantat pe termen scurt si resursele temporare de
finantare).
Clasamentul activelor si pasivelor dupa criteriul vechimii pune n
evidenta, printr-o simpla lectura orizontala, echilibrele sau dezechilibrele
structurale ale bilantului, conform Normei 13 din IASC si n cazul conturilor
consolidate.
Importanta bilantului financiar n analiza financiara decurge din faptul ca
el serveste la determinarea marjei de securitate financiara prin intermediul
fondului de rulment, care permite ntreprinderii sa faca fata riscurilor pe termen
scurt, garantnd solvabilitatea acesteia.
Conform Reglementarilor romnesti, bilantul n lista (Tabelul 14) este
apropiat modelului de bilant financiar (Tabelul 15), cu exceptia resurselor care
sunt prezentate n ordine inversa scadentei, capitalurile proprii fiind situate n
partea finala a listei.
Abandonarea principiului de clasament al posturilor n bilantul financiar a
condus la aparitia bilantului functional, care regrupeaza posturile de bilant pe
marile functiuni ale ntreprinderii (investitii, exploatare, finantare, trezorerie),
fiind un bilant economic, construit de Centrala Bilanturilor din Banca Frantei n
scopul explicarii functionarii economice a ntreprinderii de catre bancheri.
Constructia bilantului functional are la baza un set de principii si reguli
menite sa puna n evidenta utilizarile si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu
de functionare a ntreprinderii, gruparea posturilor fiind legata de operatiile
realizate n raport cu natura, destinatia sau functia lor. n aceasta prezentare,
bilantul este destinat analizei functionale, care poate fi si o analiza externa.
Un principiu de elaborare a bilantului functional se refera la exprimarea
posturilor de bilant la valoarea bruta, (valoarea de origine a acestora), ceea ce
impune includerea amortismentelor si provizioanelor n capitalurile proprii,
bilantul functional constituind un punct de plecare ideal pentru o analiza de flux,
deoarece permite determinarea variatiilor de stocuri.
Un alt principiu al bilantului functional se refera la conceptul de
stabilitate, care are n vedere durata posturilor n patrimoniu; acesta difera de
conceptul permanentei al bilantului financiar, n sensul ca un mprumut pe
termen lung va ramne n imobilizarile financiare, indiferent de scadenta sa, iar
datoriile pe termen lung nu vor fi trecute la datorii pe termen scurt, indiferent de
scadenta.
Al treilea principiu, al afectarii, avut n vedere la structurarea posturilor
permite descrierea ciclurilor care compun viata ntreprinderii si a echilibrelor
financiare ce decurg din ele.
Schematic, bilantul functional se prezinta astfel:
Bilant functional
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
I. Functia de investitii IV. Functia de finantare
Utilizari stabile brute Resurse stabile (durabile)
II. Functia de exploatare 1. Capitaluri proprii:
1. Activ circulant de exploatare 2. Datorii financiare stabile
2. Activ circulant nafara exploatarii II. Functia de exploatare
III. Functia de trezorerie 1. Datorii de exploatare
Activ circulant financiar (Disponibilitati) 2. Datorii n afara exploatarii
Total Activ Total Pasiv
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)

Tabelul 15
Active =
Necesaruri nete
Exercitiul financiar Pasive =
Resurse
Exercitiul financiar
(mii lei) Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
Mijloace cu
durata > 1 an
33413411
2
44239667
3
Resurse cu
scadenta >1an
43432863
3
76804826
2
A. Active
imobilizate
33413411
2
44239667
3
J. Capital si
rezerve
42583530
5
64014108
5
I. Imobilizari
necorporale
112827 761587 I. Capital 59199226 29599613
1
II. Imobilizari
corporale
33396017
1
44157397
2
II. Prime de
capital
- -
III. Imobilizari
financiare
61114 61114 III. Rezerve
din
reevaluare
24548222
0
95164551
Mijloace cu
durata < 1 an
33056205
6
51579260
0
IV. Rezerve -
total
14360863
0
24528800
0
B. Active
circulante
33056205
6
51579260
0
V. Rezultatul
reportat -
Sold C
- 26147174
I. Stocuri - total 14195318
3
12206795
8

- Sold D
22454771 22454771
II. Creante -
total
18020014
3
39084034
5
VI.Rezultatul
exercitiului -
Sold C
40667697 51384029
III: Invest.
financiare/terme
n scurt
- - Repartizarea
profitului
40667697 51384029
IV: Casa si
conturi la banci
8408730 2884297 Total
capitaluri
proprii
42583530
5
64014108
5
C. Cheltuieli n
avans
1902966 1489075 H.Provizioan
e pt.riscuri-
cheltuieli
- -
G. Datorii pe
o perioada > 1
an
8493328 12790717
7
D. Datorii pe
o perioada de
1 an
22783468
0
18643271
3
Total datorii 23632800
8
31433989
0
I. Venituri 4435821 5197373
n avans
Total Active
Nete
66659913
4
95967834
8
Total
Capitaluri
66659913
4
95967834
8
Bilantul functional (economic)

Tabelul 16
Active =
Utilizari
Exercitiul financiar Pasive = Resurse Exercitiul financiar
(valoare
bruta)(mii
lei)-
Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
I. Functia
de
investitii
IV. Functia de
finantare

Utilizari
stabile
Resurse stabile 60813818
9
101115894
3
A. Active
imobilizat
e brute
50794366
8
68550735
4
1. Capitaluri proprii 42583530
5
64014108
5
1.
Imobilizar
i
necorporal
e
177647 916041 - Capital 59199226 29599613
1
2.
Imobilizar
i corporale
50770490
7
68453019
9
- Rezerve - total 38909085
0
34045255
1
3.
Imobilizar
i
financiare
61114 61114 - Rezultatul reportat -
22454771
+
3692403
II. Functia
de
exploatare
- Rezultatul
exercitiului(nereparti
z)
- -
B.Active
circulante
de
exploatare
31619833
3
50297360
8
2. Amortismente si
provizioane
17380955
6
24311068
1
1. Stocuri
- total
14195318
3
12206795
8
3. Datorii financiare
stabile (>1 an)
8493328 12790717
7
2. Creante
comerciale
17424515
0
38090565
0
II. Functia de
exploatare

Active
circ. n
afara
exploatari
i
5954993 9934695 1. Datorii de
exploatare
13255055
9
77021000
Alte
creante
5954993 9934695 2. Datorii nafara
exploatarii
95284121 10941171
8
C.
Cheltuieli
n avans
1902966 1489075 3. Credite bancare
curente
- -
III:
Functia de
trezorerie
I. Venituri n
avans
4435821 5197373
Activ
circulant
financiar
8451440 2927007
Casa si
conturi la
banci
8408730 2884297
Total
Active
valoare
bruta
84040869
0
120278902
9
Total
Resurse
84040869
0
120278902
9
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Importanta bilantului functional n analiza financiara decurge din faptul
ca el permite aprecierea stabilitatii structurii financiare a ntreprinderii prin
intermediul trezoreriei nete si astfel exprima interdependenta dintre structura
financiara si natura activitatii sale.
Comparatia ntre bilantul financiar si bilantui functional pune n evidenta
doua deosebiri esentiale ntre acestea, si anume:
a. n timp ce bilantul financiar permite o analiza externa a situatiei financiare a
ntreprinderii interesanta pentru creditori, bilantul functional permite n
primul rnd o analiza interna realizata n principal de managerii
ntreprinderii;
b. bilantul functional se stabileste din perspectiva continuitatii activitatii, n
timp ce bilantul financiar este realizat din perspectiva ncetarii activitatii.
Ca raspuns adus criticilor bilantului financiar si bilantului functional,
adeptii conceptelor mai recente ale teoriei financiare neoclasice au conceput
modelul de bilant "pool de fonds" sau ansamblul de fonduri.
Teoria financiara neoclasica avanseaza un criteriu care priveste costul
capitalului compus din diferitele resurse folosite, n functie de care se judeca
oportunitatea diverselor utilizari carora le-au fost afectate.
n consecinta, bilantul trebuie privit ca un ansamblu de resurse si de
utilizari, care ofera indicii asupra deciziilor strategice n materie de investitii si de
finantare, fara a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare.
Acest tip de bilant se apropie de bilantul functional prin prezenta
amortismentelor si provizioanelor n fondurile proprii, n pasiv. n activ posturile
sunt grupate n doua parti distincte pentru a evidentia impactul strategiilor
ntreprinderii: industriala si comerciala, pe de o parte, careia i corespund
imobilizarile brute non financiare si activele circulante de exploatare (inclusiv
lichiditatile necesare pentru exploatare) si strategia financiara, inclusiv
lichiditatile, care serveste obiectivelor de tip financiar.
Schematic, bilantul ansamblului de fonduri se prezinta astfel:
Bilant "Pool de fonds"
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
Portofoliu de active Portofoliu de resurse
I. Utilizari industriale si comerciale I. Fonduri proprii
1. Imobilizari brute 1. Fonduri proprii externe
2. Active circulante de exploatare 2. Fonduri proprii interne
3. Active circulante nafara exploatarii II. Datorii
II. Utilizari financiare 1. Resurse financiare
1. Imobilizari financiare 2. Datorii de exploatare
2. Active circulante (Disponibilitati) -
Total Activ Total Pasiv
Indiferent de modul de structurare a elementelor patrimoniale, bilantul
serveste ca document esential n analiza modificarilor pozitiei financiare a
ntreprinderii ca raspuns la cerintele mediului economic n care aceasta si
desfasoara activitatea.
3.3. Analiza echilibrelor financiare
Bilantul este "fotografia" ntreprinderii, care, indiferent de forma de
prezentare, trebuie sa ofere raspuns la o serie de ntrebari specifice celui care
efectueaza analiza. Aceste ntrebari decurg din modul n care se realizeaza
egalitatea ntre activul si pasivul bilantului, egalitate care transpune o identitate
fundamentala ntre doua reprezentari diferite ale aceleiasi marimi economice,
sursele fondurilor (originea lor), trebuind sa corespunda cu utilizarile
(necesitatile) carora le-au fost afectate.
Studiul bilantului implica analiza acestuia n doua directii: orizontala si
verticala, fiecare punnd n evidenta anumite corelatii cu semnificatii deosebite n
aprecierea situatiei financiare a ntreprinderii.
Analiza pe orizontala a bilantului pune n evidenta modul n care se
realizeaza principalele echilibre financiare pe termen scurt si pe termen lung ale
ntreprinderii sau grupului de ntreprinderi, prin intermediul unor marimi cum ar
fi: situatia neta, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria.
3.3.1. Analiza Situatiei Nete
Pe baza abordarii juridice a bilantului, analistii financiari determina
Situatia Neta (SN) a ntreprinderii cu ajutorul relatiei:
SN = Active - Datorii totale
Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda
proprietarii asupra ntreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuind sa fie
suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a
ntreprinderii.
Comparativ cu capitalurile proprii, situatia neta este mai restrictiva,
deoarece exclude subventiile si provizioanele reglementate. De aceea, situatia
neta este un indicator mai relevant, ce exprima valoarea activului realizabil la un
moment dat, care intereseaza proprietarii, actionarii, ct si creditorii
ntreprinderii, mai ales n cazul lichidarii acesteia. Ea se calculeaza punnd fata n
fata bunurile si datoriile de aceeasi scadenta.
Pe baza bilantului financiar Situatia Neta se determina ca diferenta:
a) SN = Total active - Datorii totale - Venituri n avans = Capitaluri proprii.
Pe baza bilantului contabil armonizat Situatia Neta este diferenta:
b) SN = (Total active - Datorii curente) - Datorii peste 1 an = F - G.
De exemplu, Situatia Neta n cele doua variante de calcul este prezentata
n Tabelul 17:
Aplicatia 15: Calculul si analiza situatiei nete (capitalurilor proprii)
Tabelul 17
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Total active 666599134 959678348 293079214 143,96
2. Datorii totale 236328008 314339890 78011882 133,01
3. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 171,68
4. Situatia neta (SN)(a) 425835305 640141085 21430578 105,03
5. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
6. Datorii curente (G) 8453328 127907177 119453849 1513
7. Capitaluri proprii (F -
G)(b)
425835305 640141085 21430578 105,03
Din datele Tabelului 17 se constata o situatie neta pozitiva si crescatoare
care reflecta o gestiune economica sanatoasa, ce maximizeaza valoarea
ntreprinderii, prin potentarea capitalurilor proprii.
O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta
ncheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral
capitalurile proprii. Partea neacoperita ramne exclusiv n sarcina creditorilor,
acesta fiind riscul de insolvabilitate al ntreprinderii.
Cresterea situatiei nete (activului net) are ca efect cresterea rentabilitatii si
a independentei financiare, pe baza ei putndu-se determina riscul global sau
lichidativ, prin raportul: < 0,3.
Activul net (capitalurile proprii) reprezinta un indicator esential care da
dimensiunea gradului de "sanatate" a ntreprinderii referitor la mentinerea
capitalului fizic sau financiar, mai ales n conditiile inflatiei care l erodeaza.
Mentinerea capitalului fizic presupune ca profitul sa fie obtinut numai
prin cresterea capacitatii fizice productive n cursul perioadei, iar mentinerea
capitalului financiar presupune obtinerea profitului prin cresterea valorii
financiare (monetare) a activelor nete.
Performantele ntreprinderii fiind direct legate de mentinerea capitalului
fizic sau financiar, "Situatia modificarii capitalurilor proprii" este un alt
document al situatiilor financiare anuale prevazut de Ordinul M.F.P. 94/2001,
inspirat din cerintele IAS 1, prin care se prezinta detaliat toate variatiile pe care
le-a suferit n cursul exercitiului financiar fiecare element al activului net
(capitalurile proprii).
Din situatia modificarii capitalurilor proprii rezulta capacitatea de
mentinere (erodare) a capitalului, precum si profitul (pierderea) ntreprinderii n
cursul exercitiului, prin intermediul urmatoarelor elemente de continut:
- profitul net (pierderea neta) al perioadei;
- fiecare element de venit si cheltuiala recunoscute direct n capitalurile
proprii;
- efectul cumulat al modificarii politicilor contabile si corectia erorilor;
- tranzactiile de capital cu si distribuirile catre proprietari;
- soldul profitului (pierderii) cumulate la nceputul perioadei si la data
bilantului si modificarile aferente;
- o reconciliere ntre valoarea contabila a fiecarei categorii de capitaluri
proprii la nceputul si sfrsitul perioadei, cu prezentarea distincta a fiecarei
modificari.
Situatia modificarii capitalurilor proprii cuprinde date referitoare la:
soldul la 1 1anuarie, cresterile(+), reducerile (-) si soldul la 31 decembrie, asa
cum rezulta din datele Tabelului 18:
Aplicatia 16: Situatia modificarii capitalurilor proprii (mii lei)
Tabelul 18
Elemente ale capitalului
propriu
Sold la
1 ianuarie
Cresteri
(+)
Reduceri
(-)
Sold la
31
decembrie
Capital subscris 59199226 236796905 - 295996131
Rezerve din reevaluare 245482220 86479236 236796905 95164551
Rezerve legale 8973772 3464468 - 12438240
Alte rezerve 134634858 97584582 1369680 230849760
Rezultat reportat
- Profit nerepartizat 0 21771189 - 21771189
- Pierdere neacoperita - - - -
Rezultat reportat din
adoptarea pt. prima data a
IAS mai putin IAS 29 -
Sold D (ct 1172)
22454771
(pierdere)
- - 22454771
(pierdere)
Rezultat reportat din
corectarea
erorilor fundamentale -Sold
C (ct.1174)
6375985
(profit)
- - 6375985
(profit)
Rezultat reportat din
surplusul din rezerva de
evaluare
- - - -
Rezultatul exercitiului
financiar
- - - -
Total 425835305 452472365 238166585 640141085
Din analiza datelor Tabelului 18 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Soldul final al capitalurilor proprii este calculat cu relatia:
Sf = Si + Cresteri - Reduceri,
2. Modficarea capitalurile proprii este egala cu diferenta:
= Sf - Si = 640141085 - 425835305 = + 214305780 mii lei.
3. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinta unor solduri initiale si a
cresterii mai accentuate a capitalului subscris, a rezervelor si a existentei
profitului nerepartizat, aceasta fiind diminuata de reducerea unor rezerve si de
soldul debitor al contului 1172, o pierdere reportata rezultata din adoptarea pentru
prima data a IAS, mai putin IAS 29, privind retratarea informatiei financiare
necesare nlaturarii efectelor inflatiei.
3.3.2. Analiza Fondului de Rulment
Echilibrul financiar al ntreprinderii rezulta din confruntarea maselor mari
ale bilantului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR),
din care rezulta Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform
conceptiilor de prezentare a bilantului: optica financiara si optica functionala.
Pe baza bilantului financiar care grupeaza posturile dupa criteriul
permanentei, echilibrul financiar presupune finantarea activului cu durata mai
mare de 1 an din resurse cu scadenta peste 1 an, iar finantarea activelor sub 1 an
din resurse scadente sub 1 an.
Un prim echilibru rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung
(capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), asa cum
rezulta din analiza partii superioare a bilantului financiar:
FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung
si mediu) + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Necesar permanent (Active
imobilizate nete).
Aceasta metoda pune n evidenta echilibrul financiar pe termen lung,
fondul de rulment reprezentnd partea din capitalurile permanente ramasa dupa
finantarea imobilizarilor, pe care ntreprinderea o consacra finantarii activelor
circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveste
finantarii elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut.
Metoda insista asupra originii Fondului deRulment si permite ntelegerea
cauzelor variatiei sale, cresterea lui fiind determinata de cresterea capitalurilor
permanente (emisii de noi actiuni, obligatiuni, noi mprumuturi pe termen lung)
si de reducerea imobilizarilor nete (vnzari de titluri, dezinvestire, cesiuni de
imobilizari). Odata cu Fondul de Rulment, marja de securitate a ntreprinderii
creste, ceea ce arata ca o parte mai nsemnata din activele circulante este finantata
din capitaluri permanente.
Scaderea Fondului de Rulment este cauzata de scaderea capitalurilor
permanente (rambursari de mprumuturi pe termen lung sau de obligatiuni) si de
cresterea imobilizarilor nete (investitii).
Un Fond de Rulment stationar reflecta stagnarea ntreprinderii, care poate
fi temporara sau de durata, avnd diferite cauze.
Partea inferioara a bilantului financiar permite determinarea Fondului de
Rulment Financiar ca diferenta:
FRF = (Active circulante + Cheltuieli n avans) - (Datorii pe termen scurt
+ Venituri n avans).
Metoda pune n evidenta afectarea si finalitatea Fondului de Rulment
care este finantat din activul circulant. n aceasta ipostaza, fondul de rulment
Financiar arata surplusul activelor circulante nete nefinantate din datoriile
temporare, evidentiind excedentul de lichiditate potentiala, ca o marja de
securitate privind solvabilitatea ntreprinderii.
Bilantul contabil armonizat permite determinarea mai rapida a Fondului
de Rulment n doua moduri:
a) FRF = (Total active - Datorii sub 1 an) - Active imobilizate = F - A;
b) FRF = Active circulante, respectiv datorii curente nete (E).
Teoretic, Fondul de Rulment trebuie sa fie pozitiv, ceea ce nu nseamna
ca n anumite situatii nu poate exista un fond de rulment negativ fara a
compromite buna functionare a ntreprinderii.
Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizari nete)
constituie marja de securitate a ntreprinderii pentru exploatarea sa cotidiana,
permitndu-i sa-si asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare
functionarii (stocuri minime, fond de casa minim), activul circulant fiind superior
datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an).
Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru
ntreprindere, care va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure
finantarea imobilizarilor (Capitaluri permanente < Imobilizari nete), sau care are
active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va
putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Aceasta situatie se ntlneste
mai frecvent n sectorul de distributie, unde viteza de rotatie a stocurilor este
foarte rapida (sub o luna) si unde exista credite-furnizori nsemnate.
De exemplu, calculul Fondului de Rrulment n cele trei variante conduce
la rezultatele din Tabelul 19:
Aplicatia 17: Calculul si analiza Fondului de Rulment
Tabelul 19
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri() Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta peste
1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Provizioane pt. riscuri -
cheltuieli
- - - -
4. Capitaluri
permanente (Cp)
434328633 768048262 333719629 176,83
5. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
6. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
7. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
8. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
9. Datorii pe termen scurt 227834680 186432713 -
41401967
81,83
10. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
11. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
12. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
13. Active imobilizate (A) 334134112 442396673 108262561 132,40
14. Fond de Rulment
Financiar(F - A)
100194521 325651589 225457068 325,02
15. Active circ,resp.datorii
curente (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
Din datele Tabelului 19 se constata ca Fondul de Rulment pozitiv si n
crestere confirma o dinamica favorabila a marjei de securitate a ntreprinderii.
n practica, se considera ca Fondul de Rulment al ntreprinderii industriale
trebuie sa reprezinte valoarea a 13 cifre de afaceri lunare.
n interiorul capitalurilor permanente, ponderea capitalurilor mprumutate
nu trebuie sa fie excesiva n raport cu cea a capitalurilor proprii (sa nu depaseasca
50 %), ceea ce impune determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) si a
Fondului de Rulment strain (FRs):
FRp = Capitaluri proprii - Imobilizari nete;
FRs = mprumuturi pe termen lung si mediu - Imobilizari nete.
Fondul de Rulment propriu pune n evidenta influenta structurii de
finantare asupra constituirii sale, adica masura n care echilibrul financiar se
asigura prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara.
Fondul de Rulment mprumutat (strain) reflecta gradul de ndatorare pe
termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt.
De exemplu, calculul Fondului de Rulment propriu si strain pe baza
datelor din Tabelul 19 conduce la rezultatele din Tabelul 20:
Aplicatia 18: Calculul si analiza fondului de rulment
Tabelul 20
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta
peste 1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
5. Fond Rulment propriu
(FRp) (1-3)
91701193 197744412 +106043219 215,5
6. Fond de Rulment strain
(FRs) (2-3)
-325640784 -314489496 +11151288 96,5
Din datele Tabelului 20 se constata urmatoarele:
1. Fondul de Rulment propriu este pozitiv si n crestere cu 115,5 %, ceea ce
confirma ca ntreprinderea dispune de o autonomie financiara care i permite
finantarea imobilizarilor nete din capitaluri proprii.
2. Fondul de Rulment strain este negativ si n scadere cu 3,5 %, ceea ce arata ca
nevoile pe termen scurt nu pot fi finantate prin ndatorare pe termen lung, desi
gradul de ndatorare la termen (raportul Datorii peste 1 an/Capitaluri proprii) a
crescut de la 1,994 % la 19,98 %.
3. Echilibrul financiar pe termen lung si pe termen scurt este asigurat ca urmare a
unei marje de securitate pe care o confera Fondul de Rulment Financiar pozitiv.
4. Independenta financiara a ntreprinderii se dovedeste a fi satisfacatoare, chiar
daca ponderea capitalurilor proprii n capitalurile permanente s-a redus de la 98
% la 83,3 %.
3.3.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment
Necesarul de Fond de Rulment desemneaza nevoile financiare generate de
executarea unor operatiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curenta
(cumparari, vnzari, plati salarii), al carui total trebuie acoperit cel putin partial
de resurse stabile (Fondul de Rulment Net). El reprezinta banii ce trebuie rulati n
ntreprindere pentru a-i asigura functionarea (dupa finantarea imobilizarilor), care
reclama cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de catre clienti.
Structura Necesarului de Fond de Rulment cuprinde, pe de o parte,
stocurile (de materii prime, produse finite, semifabricate) a caror valoare
ncorporeaza cheltuielile de fabricatie si, pe de alta parte, creantele. Din suma
acestor componente se scad datoriile (de exploatare si n afara exploatarii), care
corespund decalajelor ntre ncasari si plati:
NFR = Necesitati ciclice - Resurse ciclice,
n care:
Necesitati ciclice = Necesar temporar - Disponibilitati;
Resurse ciclice = Resurse temporare - Credite de trezorerie.
Pe baza bilantului necesarul de fond de rulment se determina ca diferenta:
NFR =(Active circulante + Cheltuieli n avans- Casa si conturi la banci)
- (Datorii ce trebuie platite ntr-un an + Credite bancare + Venituri n avans).
De exemplu, calculul Necesarului de Fond de Rulment pe baza datelor
din bilantul contabil armonizat (Tabelul 14) conduce la rezultatele din Tabelul
21, din care rezulta urmatoarele concluzii:
1. Necesarul de fond de rulment pozitiv si n crestere confirma dinamica
ascendenta a surplusului de necesitati temporare fata de resursele temporar
disponibile.
2. Cresterea necesarului de fond de rulment a fost consecinta cresterii
necesitatilor ciclice cu 58,72 %, ca urmare a cresterii activelor circulante cu
56,03 %, a reducerii cheltuielilor n avans si a disponibilitatilor banesti, n
conditiile n care resursele ciclice s-au redus cu 17,49 %, prin reducerea datoriilor
sub 1 an si a veniturilor n avans.
Aplicatia 19: Calculul si analiza necesarului de fond de rulment
Tabelul 21
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
2. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
3. Casa si conturi la banci 8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Total I (1 + 2 - 3) 324056292 514357378 19030108
6
158,72
5. Datorii cu scadenta de
pna la 1 an
227834680 186432713 -
41401967
81,83
6. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
7. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
8. Total II (5 + 6 + 7) 232270501 191630086 -
40640415
82,51
9. Nec de fd de rulment
(NFR)(4 - 8)
91785791 322767292 230981501 351,65
Pornind de la relatia care trebuie sa existe ntre necesarul temporar si
resursele temporare, NFR constituie un indicator de echilibru financiar, care
poate fi pozitiv sau negativ, dupa cum urmeaza:
a) Daca NFR > 0, rezulta un surplus de necesar temporar fata de resursele
temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situatie normala daca este consecinta unor
investitii privind cresterea necesarului de finantare a ciclului de exploatare.
n caz contrar, NFR > 0 arata un decalaj nefavorabil ntre lichidarea
stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare, n sensul
ncetinirii ncasarilor si accelerarii platilor.
b) Un NFR < 0 reflecta un surplus de resurse nete temporare fata de capitalurile
circulante, necesitatile temporare fiind mai mici dect resursele temporare ce pot
fi mobilizate. Aceasta situatie este favorabila daca este consecinta accelerarii
rotatiei activelor circulante, a urgentarii ncasarilor si relaxarii platilor.
Necesarul de fond de rulment reflecta echilibrul curent al ntreprinderii,
este mai fluctuant, mai instabil dect fondul de rulment si depinde de cifra de
afaceri), durata de rotatie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a
creantelor si termenul de plata a furnizorilor.
El poate fi exprimat n zile de vnzare prin intermediul vitezei de rotatie
(NFRz = NFR 360/ CA) care reflecta acest decalaj.
3.3.4. Analiza Trezoreriei
Trezoreria Neta (TN) poate fi determinata pornind de la egalitatea de
bilant Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu
necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezulta echilibrul financiar al
ntreprinderii, fiind un rezultat al operatiunilor ce afecteaza toate posturile de
bilant si rezultnd din lectura pe orizontala a bilantului financiar, respectiv:
a) a partii superioare: TN = FR - NFR;
b) a partii inferioare: TN = Disponibilitati - Credite de trezorerie sau:
TN = Trezoreia activa - Trezoreria pasiva.
Trezoreria activa cuprinde disponibilitatile curente degajate de
functionarea ntreprinderii, la care se adauga plasamentele rambursabile n orice
moment (valori mobiliare de plasament).
Trezoreria pasiva este reprezentata de creditele bancare curente, soldurile
creditoare de banci si efectele scontate (n afara bilantului).
c) Pe baza bilantului contabil armonizat, trezoreria este data de diferenta:
TN = Active circulante respectiv datorii curente nete (E) - NFR.
De exemplu, calculul Trezoreriei Nete pe baza bilantului conduce la
rezultatele din Tabelul 22:
Aplicatia 20: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 22
Nr. Indicatori (mii lei) Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Fondul de rulment
financiar(FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesarul de fd. de
rulment (NFR)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN) (1 -
2) (a)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Disponibilitati
banesti
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
6. Trezoreria neta (TN) (4 -
5) (b)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
7. Active circ., resp. dat.crte
nete (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
8. Trezoreria neta (TN) (7 -
2) (c)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Se constata ca Trezoreria Neta este pozitiva si n scadere, ceea ce reflecta
decalajul dintre ritmul superior de crestere a necesarului de fond de rulment
comparativ cu cresterea fondului de rulment financiar (351,65 > 325,02 %).
Trezoreria Neta () rezulta att din operatiuni ce afecteaza capitalurile
permanente si activul imobilizat, ct si din operatiuni care privesc activele
circulante si datoriile pe termen scurt.
Cresterea Trezoreriei Nete poate fi realizata prin cresterea fondului de
rulment si prin scaderea necesarului de fond de rulment, sau prin cresterea
disponibilitatilor si reducerea creditelor bancare de trezorerie.
Valoarea pozitiva sau negativa a Trezoreriei Nete este consecinta unor
inegalitati ntre Fondul de Rulment si Necesarul (resursa) de Fond de Rulment:
1. Trezorerie pozitiva (TN > 0), cnd: FR > NFR si respectiv, Disponibilitati >
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat n ntregime din resurse
permanente (FR > 0), care degaja disponibilitati ce pot ascunde o sub-utlizare de
capitaluri;
b) FR > 0 si NFR < 0, cnd resursele din ciclul de exploatare (NFR < 0) se
adauga la un excedent de resurse permanente (FR > 0) pentru a degaja un
excedent mare de lichiditati, care pot ascunde sub-utilizari de capitaluri;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele din exploatare (NFR < 0) acopera un
excedent crescut de lichiditati si numai o parte a activului imobilizat ( FR < 0).
Ciclul de exploatare si o parte din imobilizari sunt finantate din datorii pe
termen scurt (furnizori si avansuri clienti), ceea ce impune cresterea capitalurilor
permanente (resurselor stabile).
2. Trezorerie negtiva (TN < 0), cnd FR < NFR si respectiv, Disponibilitati <
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat partial din capitaluri permanente
(FR> 0) si partial din credite bancare curente care sunt mai mari dect
disponibilitatile, ceea ce impune aprecierea riscului bancar curent;
b) FR < 0 si NFR > 0, cnd creditele bancare pe termen lung si mediu acopera o
parte din imobilizari (FR < 0), NFR si disponibilitatile (inferioare creditelor de
trezorerie), ceea ce impune reconsiderarea structurii de finantare;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele permanente nu acopera dect o parte a
activului imobilizat (FR < 0), restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt
(furnizori, avansuri clienti) si din credite bancare curente, ceea ce impune
revederea structurii finantarii, fiind crescut riscul dependentei de exterior.
3.3.5. Analiza echilibrelor financiare n optica functionala
Echilibrele financiare pot fi analizate si prin prisma prezentarii bilantului
conform opticii functionale, care structureaza posturile de bilant n strnsa
legatura cu ciclurile economice care caracterizeza viata ntreprinderii: investitii,
exploatare, finantare, trezorerie. Analiza efectuata pe baza bilantului functional
(economic) este o analiza functionala, mai bine adaptata unei gestiuni
previzionale, care situiaza n centrul atentiei ciclul de exploatare. Ea completeaza
analiza financiara statica prin intermediul Tabloului de Finantare, principalul
instrument al analizei dinamice a echilibrului financiar functional.
Echilibrul financiar functional impune ca utilizarile stabile sa fie finantate
din resurse durabile, surplusul resurselor durabile fata de imobilizarile brute
reprezentnd fondul de rulment net global (FRNG):
FRNG = Resurse durabile - Utilizari stabile brute.
Un FRNG pozitiv arata excedentul de resurse stabile dupa finantarea
utilizarilor stabile, destinat finantarii ciclului de exploatare, fiind si diferenta:
FRNG = Activ circulant - (Datorii diverse + Credite bancare de trezorerie)
Pe baza bilantului functional (Tabelul 16) rezulta datele din Tabelul 23:
Aplicatia 21: Calculul fondului de rulment net global
Tabelul 23
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Resurse stabile
(durabile)
608138189 1011158943 403020754 166,27
2. Utilizari stabile brute 507943668 685507354 177563686 134,95
3. Fond rulment net global
(FRNG)(a)
100194521 325651589 225457068 325,02
4. Activ circulant 332465022 517281675 184816653 155,59
5. Datorii diverse + credite
bancare
232270501 191630086 -
40640415
82,51
6. Fond rulment net global
(FRNG)(b)
100194521 325651589 225457068 325,02
Se constata un Fond de Rulment Net Global pozitiv si n crestere, ca
urmare a cresterii mai rapide a resurselor stabile fata de utilizarile stabile (166,27
> 134,9) si a activului circulant comparativ cu datoriile (155,59 > 82,5).
Aceasta valoare a FRNG arata marimea necesarului ciclic si de trezorerie
ramasa nefinantata de resursele ciclice si de trezorerie, ceea ce arata ca
ntreprinderea are lichiditati pentru a-si finanta necesarul de exploatare.
Necesarul de fond de rulment (NFR) decurge din confruntarea nevoilor de
finantare cu resursele de finantare a operatiilor repetitive:
NFR = Utilizari ciclice - Resurse ciclice
Avnd n vedere rennoirea permanenta a stocurilor si creantelor impusa
de ciclul de exploatare, surplusul nevoilor ciclice neacoperit financiar de
resursele ciclice de capital devine un necesar de finantare permanent rennoibil.
Acest necesar este finantat din Fondul de Rulment Functional, care la rndul sau
apare ca un surplus de resurse stabile, fiind un Necesar de Fond de Rulment Total
(NFRT), cu doua componente legate de: activitatea de exploatare si din afara
exploatarii:
NFRT = NFRE + NFRAE.
Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat n Tabelul 24:
Aplicatia 22: Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total
Tabelul 24
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Utilizari ciclice totale,
din care:
324056292 514397378 190341086 158,73
2. Active circulante de
exploatare
318101299 504462683 186361384 158,59
3. Alte active circulante 5954993 9934695 3979702 166,82
4. Resurse ciclice totale, din
care:
232270501 191630086 -
40640415
82,51
5. Datorii de exploatare 136986380 82218373 -
54768007
60,02
6. Datorii nafara
exploatarii
95284121 109411713 14127592 114,82
7. Nec. fd rulment
total(NFRT)(1- 4)
91785791 322767292 230981501 351,65
8. NFRE (2 - 5) 181114919 422244310 241129391 233,13
9. NFRAE (3 - 6) -
89329128
-
99477018
-10147890 111,36
Din datele Tabelului 24 se constata ca Necesarul de Fond de Rulment
Total este pozitiv si n crestere, ceea ce arata un necesar de finantare permanent
rennoibil pentru ciclul de exploatare, surplusul de nevoi ciclice fiind neacoperit
financiar de resurse ciclice de capital.
Resursa neta n afara exploatarii (NFRAE < 0) este n crestere, datoriile
fiind superioare activelor circulante din afara exploatarii.
La originea NFRE se afla ciclul de exploatare (cumparare - productie -
vnzare), cu o durata variabila. Acest necesar corespunde unor alocari de fonduri
pentru constituirea stocurilor si creantelor, reflecta decalajele ntre vnzari si
ncasari, respectiv, ntre cumparari si plati si se calculeaza prin diferenta:
NFRE = Active circulante de exploatare - Datorii de exploatare.
Platile l maresc, iar ncasarile l reduc.
NFRAE este mai mic fata de NFRE si se obtine prin diferenta:
NFRAE = Alte active circulante - Datorii n afara exploatarii,
n care:
Alte active circulante cuprind: creante diverse, capital subscris nevarsat;
Datoriile n afara exploatarii cuprind: datorii fiscale, alte datorii.
Necesarul de Fond de Rulment astfel determinat mai poarta numele de
necesar net cnd este pozitiv, sau resursa neta cnd este negativ.
Din confruntarea Fondului de Rulment Net Global cu Necesarul de Fond
de Rulment (necesarul net) rezulta Trezoreria Neta (TN):
TN = FRNG - (NFRE + NFRAE)
Trezoreria Neta este legata de operatiile financiare pe termen scurt care
sunt evidentiate n partea inferioara a bilantului functional, ea fiind si diferenta:
TN = Necesar de trezorerie - Resurse de trezorerie sau:
TN = Activ circulant financiar - Credite bancare curente.
Trezoreria Neta poate fi pozitiva sau negativa, dupa cum urmeaza:
a) TN > 0, cnd FRNG > NFRT, sau Necesar trezorerie > Resurse trezorerie;
b) TN < 0, cnd FRNG < NFRT, sau Necesar trezorerie < Resurse trezorerie.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16), rezulta
Trezoreria neta (Tabelul 25) determinata ca diferenta:
TN = Trezoreria activa(Disponibilitati) - Trezoreria pasiva(Creditede trezorerie):
Aplicatia 23: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 25
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Fond rulment net global
(FRNG)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesar fond rulment total
(NFRT)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN)(1 -
2)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Activ circulant
financ.(Trez.activa)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare
crte(Trez. pasiva)
- - - -
6. Trezoreria neta (TN)(4 -
5)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Din datele Tabelului 25 se constata ca Fondul de Rulment Net Global este
superior Necesarului de Fond de Rulment Total, ceea ce a condus la o Trezorerie
Neta pozitiva, dar n scadere, ca urmare a decalajului ntre indicii Fondului de
Rulment si Necesarului de Fond de Rulment(351,65 > 325,02 %).
Reducerea Trezoreriei Nete reflecta reducerea cu aceeasi valoare a
activului circulant financiar, respectiv a Trezoreriei active n conditiile absentei
creditelor de trezorerie (Trezoreria pasiva).
O Trezorerie Neta pozitiva reflecta un excedent de trezorerie n raport cu
obligatiile financiare pe termen scurt, ceea ce asigura ntreprinderii posibilitatea
de face plasamente pe piata de capital.
Spre deosebire de resursele ciclice obtinute n activitatea curenta si
reflectate de un Necesar de Fond de Rulment negativ, o Trezorerie Neta negativa
reflecta resurse de trezorerie furnizate de parteneri financiari (banci) si sunt
legate de gestiunea financiara pe termen scurt.
3.4. Analiza bilantului prin metoda ratelor (ratios)
Aprofundarea analizei situatiei financiare pe baza bilantului impune
recurgerea la un procedeu frecvent utilizat n analiza financiara - metoda "ratios".
Ratio este un raport ntre doua posturi de bilant, din contul de rezultat,
sau din bilant si contul de rezultat, echivalent cu termenul de rata, coeficient,
indice, procent. ntre elementele raportului trebuie sa existe omogenitate din
punct de vedere al modului de evaluare si relatii directe ntre marimile ce se
compara.
Metoda ratelor completeaza analiza indicatorilor n marimi absolute si
prezinta avantajul ca permite efectuarea de comparatii pentru a situa mai corect
ntreprinderea n mediul sau concurential sau pentru a-i aprecia evolutia.
3.4.1. Analiza ratelor de structura a bilantului
Ratele de structura a bilantului reflecta structura financiara (de finantare)
a ntreprinderii si se defineste prin proportiile posturilor din activul si pasivul
bilantului n raport cu totalul acestuia.
Ratele de structura se obtin n urma analizei pe verticala a bilantului
financiar si pun n evidenta caracteristici financiare ale ntreprinderii, cum ar fi:
capacitatea activelor de a se transforma n lichiditati, autonomia si independenta
financiara a ntreprinderii, calitatea echilibrului financiar pe termen scurt, s.a.
Structura activului caracterizeaza compozitia patrimoniului economic al
ntreprinderii, n concordanta cu caracterul mai mult sau mai putin "capitalistic"
al acesteia ca si vulnerabilitatea sa la evolutiile inflationiste.
Ratele de structura a activului reflecta apartenenta sectoriala si depind de
natura activitatii ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea imobilizarilor: (%) reflecta indirect
intensitatea capitalistica (prin ponderea imobilizarilor corporale) si a relatiilor
financiare cu alte unitati (prin ponderea imobilizarilor financiare).
2) Ponderea activului circulant: (%) depinde de
sectorul de activitate si durata ciclului de productie (prin ponderea stocurilor), de
durata termenelor de plata convenite cu clientela (prin ponderea creantelor) si
reflecta esenta trezoreriei (prin ponderea lichiditatilor n patrimoniu).
Structura pasivului degaja politica de finantare a ntreprinderii,
evidentiind gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara pe care le
asigura combinatia de resurse cu maturitati si origini diverse.
Ratele de structura a pasivului reflecta autonomia financiara si gradul de
ndatorare a ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea capitalurilor permanente: (%)
reflecta autonomia financiara globala (prin ponderea capitalurilor proprii),
autonomia la termen a ntreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung).
2) Ponderea datoriilor pe termen scurt: (%) se
coreleaza cu trezoreria ntreprinderii.
Cu ct este mai mare ponderea capitalurilor proprii n totalul pasivului, cu
att este mai mare autonomi si independenta financiara a ntreprinderii.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul financiar (Tabelul 15) structura
activului si pasivului se prezinta n Tabelul 26:
Aplicatia 24: Ratele de structura a bilantului financiar
Tabelul 26
Structura
activului
Exercitiul financiar Structura pasivului Exercitiul financiar
(%) Precedent Curent (%) Precedent Curent
Active
imobilizate
50,12 46,10 Capital permanent(Cp) 65,15 80,08
Imobilizari
necorporale
0,017 0,079 Capitaluri proprii (C) 63,88 66,70
Imobilizari
corporale
50,10 46,01 Datorii peste 1 an(D/tl) 1,27 13,38
Imobilizari
financiare
0,003 0,011 Datorii sub 1 an (D/t.s) 34,85 19,92
Active
circulante
49,88 53,90 Total datorii (D) 36,12 33,30
Stocuri - total 21,59 12,88 Total capitaluri (C+ D) 100 100
Creante - total 27,03 40,72 Total capital (Cp+D/ts) 100 100
Disponibilitati 1,26 0,30 Levier
financ.(LF=D/C)
0,565 0,499
Total Active
Nete
100 100 Capacit.ndatorare(C/Cp) 0,98 0,83
Din datele Tabelului 26 se constata urmatoarele:
1. Structura activului reflecta ponderea de peste 50 % a imobilizarilor corporale
n totalul activului, care este n reducere pna la 46 % n favoarea activelor
circulante, care depasesc activele imobilizate, ajungnd de la 49,88 % la 53,90 %.
2. Imobilizarile corporale detin ponderea dominanta n totalul activelor
imobilizate, n consens cu activitatea predominant industriala a ntreprinderii.
3. Structura pasivului arata cresterea capitalurilor permanente de la 65,15 la peste
80 %, n care capitalurile proprii detin ponderea cea mai mare si n crestere la
peste 66 %, n defavoarea datoriilor totale, care au scazut de la 36 la 33 %.
3. Structura datoriilor s-a modificat prin cresterea datoriilor cu scadenta peste 1
an si a reducerii datoriilor curente, cu scadenta pna la 1 an.
Analiza pe verticala a bilantului vizeaza corelatiile dintre posturile din
activ si din pasiv, structura pasivului trebuind sa fie adecvata structurii activului:
o ntreprindere industriala foarte "capitalistica" are capitaluri permanente mai
importante fata de una mai putin "capitalistica" din sectorul de distributie, ceea ce
se reflecta prin rate de sinteza referitoare la conditiile de ajustare ntre utilizarile
si resursele puse n opera de ntreprindere.
Ratele de sinteza reflecta echilibrul financiar n marimi relative:
1) Rata de finantare stabila a imobilizarilor: 1
masoara stabilitatea resurselor afectate finantarii activelor durabile, din care:
a) Rata de finantare din resurse proprii: 1 exprima
autonomia financiara de care dispune ntreprinderea;
b) Rata de finantare din resurse straine:
exprima gradul de insecuritate financiara a ntreprinderii.
2) Rata de lichiditate generala: 1 exprima gradul
de lichiditate potentiala(echilibrul financiar pe termen scurt), din care:
a) Rata de lichiditate relativa (Testul acid)): 1
exprima capacitatea ntreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt;
b) Rata de lichiditate imediata (Testul acid):
exprima aptitudinea ntreprinderii de rambursare a datoriilor cu scadenta sub 1
an.
Ratele de sinteza se coreleaza cu ratele de finantare si reflecta indirect
structura financiara a ntreprinderii.
De exemplu, ratele de sinteza ale bilantului sunt expuse n Tabelul 27:
Aplicatia 25: Ratele de sinteza pe baza bilantului
Tabelul 27
Nr. Rate de echilibru financiar Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata de finantare stabila a
imobiliz. (Rfi)
1,30 1,74 + 0,44 133,8
2. Rata de finantare din resurse
proprii (Rfp)
1,27 1,44 + 0,17 113,4
3. Rata de finantare din resurse
straine (Rfs)
0,03 0,30 + 0,27 1000
4. Rata de lichiditate generala
(Rlg)
1,43 2,70 + 1,27 188,8
5. Rata de lichiditate rapida
(redusa) (Rlr)
0,836 2,120 + 1,284 253,6
6. Rata de lichiditate imediata (Rli) 0,037 0,015 - 0,022 40,5
Din datele Tabelului 27, se constata urmatoarele:
1. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare stabila a imobilizarilor
confirma marja de securitate consecutiva fondului de rulment pozitiv crescator.
2. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse proprii confirma existenta fondului de rulment propriu pozitiv si
crescator.
3. Valorile subunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse straine arata existenta unui fond de rulment strain negativ.
4. Valorile supraunitare si n crestere ale ratelor de lichiditate generala si de
lichiditate redusa confirma echilibrul financiar pe termen scurt, fondul de rulment
pozitiv, respectiv capacitatea de a face fata obligatiilor pe termen scurt, ceea ce
nu se confirma prin valoarea subunitara si n scadere a ratei de lichiditate
(trezorerie) imediata, disponibilitatile banesti nu permit acoperirea datoriilor pe
termen scurt.
3.4.2. Analiza ratelor de finantare. Structura finantarii
Analiza ratelor de structura a bilantului permite studiul structurii
financiare a ntreprinderii, respectiv examinarea modului n care sunt repartizate
sursele de finantare a activelor ntre capitalurile proprii si aporturile externe, de
unde rezulta autonomia (independenta) financiara a ntreprinderii.
Structura financiara este un concept fundamental n gestiunea financiara a
ntreprinderii, deoarece determina costul capitalului si are influenta asupra
politicii de investitii, afectndu-i rentabilitatea.
Sursele de finantare trebuie adaptate naturii activelor pe care le
finanteaza: resursele utilizate pentru finantarea unui activ imobilizat trebuie sa
poata ramne investite n ntreprindere o durata cel putin egala cu durata de viata
a acestuia. Exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizata cu lichiditatea activelor
finantate, adica imobilizarile trebuie finantate din capitaluri stabile (permanente),
iar activul circulant trebuie finantat din datoriile de exploatare. Numai n aceste
conditii poate fi vorba de o structura financiara echilibrata care poate asigura
independenta financiara a ntreprinderii.
n gestiunea financiara se utilizeaza att notiunea de structura financiara
ct si cea de structura a capitalului, cu precizarea ca structura financiara
desemneaza compozitia pasivului bilantului financiar, n timp ce structura
capitalului arata compozitia finantarii ntreprinderii pe termen lung: actiuni
(ordinare, privilegiate), obligatiuni (ordinare, convertibile), mprumuturi bancare.
n privinta unor structuri financiare ideale sau acceptabile exista cteva
principii esentiale de care trebuie sa se tina seama n gestiunea financiara, printre
care amintim:
1) Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie sa fie finantate din datorii pe
termen scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finantate
tranzitoriu din asemenea datorii.
2) Finantarea activelor stabile prin ndatorarea pe termen mediu si lung este
admisa cu conditia ca aceasta sa nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile
permanente si sa poata fi rambursata progresiv prin autofinantare, pna
ntreprinderea ajunge la autonomie financiara (finantarea din capitaluri proprii).
Structura finantarii reflectata prin ratele de structura a pasivului, care n
optica bilantului financiar grupeaza posturile dupa criteriul scadentei, vizeaza
raportul ntre capitalurile proprii (C) si datorii (D), pasivul fiind egal cu suma:
Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii (D),
n care:
D = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an):
Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt.
Raportul dintre datoriile totale (D) si capitalurile proprii (C) exprima rata
ndatorarii globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar si prezinta
importanta att pentru manageri ct si pentru creditori, deoarece reflecta, pe de o
parte, gradul de independenta financiara si, pe de alta parte, posibilitatea
ntreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi mprumuturi).
Definirea structurii financiare implica si determinarea raportului ntre
fondurile pe termen lung (capitalurile permanente) si fondurile pe termen scurt
(datoriile sub 1 an), care depinde de natura activelor ntreprinderii, sursele
permanente de finantare trebuind astfel structurate nct sa maximizeze valoarea
ntreprinderii (capitalurile proprii).
Autonomia financiara reprezinta aptitudinea ntreprinderii de a face fata
angajamentelor financiare, aceasta masurndu-se cu ajutorul unor rate care
exprima gradul de ndatorare si gradul de lichiditate-solvabilitate. Acesta
autonomie este amenintata de existenta unei structuri financiare inadecvate, prin
raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate conduce la ncetarea de plati sau la
pierderea controlului de catre actionari.
Autonomia financiara poate fi estimata prin intermediul mai multor rate:
1) Rata ndatorarii globale: Rg = 0,5 exprima dependenta
ntreprinderii de diversi creditori, precum si sansele de rambursare a datoriilor.
a) Levierul financiar: depinde de structura finantarii, cu
efecte asupra ratei rentabilitatii capitalurilor proprii, fiind un indicator de risc
financiar n corelatie cu randamentul activelor si rata dobnzii.
b) Rata autonomiei financiare: Raf = >1, fiind n relatie
inversa cu levierul financiar (Raf = 1/LF).
c) Rata ndatorarii la termen: >1 exprima dependenta
fata de creditori si este afectata de inflatie.
2) Capacitatea de ndatorare: 0,5 exprima
posibilitatile de ndatorare ale ntreprinderii.
3) Capacitatea de rambursare: 0,25 exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale.
De exemplu, ratele de autonomie financiara calculate pe baza bilantului
sunt prezentate n Tabelul 28:
Aplicatia 26: Ratele de finantare (autonomia financiara)
Tabelul 28
Nr. Rate de finantare Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata ndatorarii globale (Rg =
D/Pasiv)
0,354 0,327 - 0,027 92,37
2. Levierul financiar (LF = D/C) 0,5492 0,4871 -0,0621 88,70
3. Rata autonomiei financiare (Raf
= C/D)
1,82 2,05 + 0,23 112,6
4. Rata ndatorarii la termen (Rt
=Dt.lg/C)
0,02 0,20 + 0,18 1000
5. Capacitatea de ndatorare (C =
C/Cp)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
6. Capacitatea de rambursare (Cr =
CAF/D)
0,160 0,152 - 0,08 95,0
Din datele Tabelului 28 se constata urmatoarele:
1. Rata ndatorarii globale sub 0,5 si n scadere arata reducerea ponderii datoriilor
si cresterea ponderii capitalurilor proprii n structura finantarii.
2. Reducerea levierului financiar reflecta scaderea gradului de ndatorare ca
urmare a cresterii ponderii capitalurilor proprii, avnd ca efect cresterea gradului
de autonomie financiara la valori supraunitare.
3. Cresterea ratei de ndatorare la termen de peste 10 ori a fost consecinta
cresterii mai rapide a datoriilor cu scadenta peste 1 an comparativ cu capitalurile
proprii.
4. Reducerea capacitatii de ndatorare, care se mentine superioara valorii de 0,5,
arata tendinta de reducere a ponderii capitalurilor proprii n capitalul permanent.
5. Reducerea capacitatii de rambursare a datoriilor din capacitatea de
autofinantare este consecinta cresterii mai rapide a datoriilor comparativ cu CAF.
3.4.3. Analiza ratelor de rotatie a posturilor de bilant
n masura n care ratele de structura si de sinteza ale bilantului vizeaza
posturile la un moment dat, acestea au un caracter static. nsa gestiunea
financiara pe termen scurt necesita informatii pentru aprecierea echilibrului
financiar si a lichiditatii ntreprinderii n dinamica, ceea ce impune determinarea
unor rate de rotatie a posturilor de bilant.
Ratele de rotatie furnizeaza indicatii dinamice deoarece permit sa se
introduca o dimensiune temporala n analiza bilantului, prin evidentierea ritmului
de rennoire a unor componente ale acestuia.
n acest scop, se compara elemente statice de patrimoniu din bilant cu
indicatori din contul de rezultat care exprima fluxuri caracteristice ale activitatii
de exploatare cum ar fi cifra de afaceri (CA), din care rezulta ritmul de rennoire
a postului din activul sau pasivului bilantului financiar.
Ratele astfel determinate caracterizeaza unul dintre cei mai sintetici
indicatori de eficienta, viteza de rotatie a posturilor de bilant, prin intermediul
numarului de rotatii (N) si al duratei unei rotatii (D). ntre aceste rate exista o
relatie inversa: cresterea numarului de rotatii antreneaza reducerea duratei unei
rotatii, ceea ce reflecta acelasi lucru: accelerarea vitezei de rotatie.
Principalele rate de rotatie a posturilor de bilant sunt urmatoarele:
1) Numarul de rotatii ale activelor: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
2) Numarul de rotatii ale capitalurilor proprii: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
3) Numarul de rotatii ale activelor circulante: ,
n care:
Ponderea activelor circulante n activ (gradul de lichiditate);
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
4) Numarul de rotatii ale stocurilor: (rotatii),
n care:
Sm = Stocul mediu = ;
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
5) Numarul de rotatii ale creantelor: (rotatii);
Durata (termenul) de recuperare a creantelor: (zile);
6) Numarul de rotatii ale furnizorilor: (rotatii);
Durata (termenul) de plata a furnizorilor: (zile).
Numarul de rotatii (N) al unui post de bilant compara un flux de activitate
(vnzari, aprovizionari-cumparari) cu elemente de patrimoniu (activul total,
activul circulant, capitalul total, capitalul propriu) ncredintate ntreprinderii,
indicnd intensitatea cu care este valorificat patrimoniul ntreprinderii.
Durata n zile (luni, ani) a unei rotatii (D), n relatie inversa cu numarul de
rotatii, reflecta rapiditatea unei ncasari (plati): un decalaj ntre termenul de
recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor poate fi benefic pe
termen scurt, crescnd lichiditatile ntreprinderii.
Calculul ratelor de rotatie pe baza bilantului (Tabelul 14) si a contului de
rezultat (Tabelul 1) conduce la rezultatele din Tabelul 29:
Aplicatia 27: Ratele de rotatie a posturilor de bilant
Tabelul 29
Numarul de rotatii Exercitiul financiar Durata unei rotatii Exercitiul financiar
Preced. Curent (zile) Preced. Curent
1.Nr.rotatii active 0,802 0,816 Durata unei rotatii (Da) 448,87 441,17
(Na)
2.Nr.rot. cap.proprii
(Nc)
1,256 1,224 Durata unei rotatii (Dc) 286,62 294,12
3.Nr.rot. active
circ(Nac)
1,618 1,519 Durata unei rotatii
(Dac)
222,49 236,99
44.Nr.rotatii stocuri
(Ns)
3,769 6,418 Durata unei rotatii (Ds) 95,51 56,09
5.Nr.rotatii creante
(Ncr)
2,969 2,004 Term.recup.creante
(Dcr)
121,25 179,64
6.Nr.rotatii furnizori
(Nf)
4,519 4,149 Term.plata furnizori
(Df)
79,65 86,75
Din datele Tabelului 29 se constata urmatoarele:
1. Numarul de rotatii ale posturilor de bilant au cunoscut modificari, avnd valori
supraunitare, cu exceptia activelor totale, la care se nregistreaza si durate de
rotatie ce depasesc 1 an.
2. Viteza de rotatie a posturilor de bilant nregistreaza o ncetinire, cu exceptia
stocurilor, la care numarul de rotatii a crescut si durata unei rotatii a scazut.
3. Termenul de recuperare a creantelor este superior termenului de plata a
furnizorilor , ambele durate nregistrnd cresteri diferite, care au majorat
decalajul ntre ncasari si plati de la 42 zile la 93 zile.
Factorii care contribuie la modificarea vitezei de rotatie trebuie
identificati pe faze ale exploatarii: aprovizionare, productie, desfacere si vizeaza
diminuarea stocurilor, accelerarea vitezei de rotatie a acestor stocuri, scurtarea
duratei ciclului de productie, reducerea termenului de recuperare a creantelor, s.a.
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
Ratele de structura a activului si pasivului bilantului, ratele de finantare si
de structura a finantarii, precum si ratele de rotatie determinate prin analiza
interna a bilantului n directie verticala, orizontala si combinata cu elemente ale
contului de rezultat permit sa se calculeze o "baterie "de rate de rentabilitate,
care servesc la evaluarea performantelor ntreprinderii ntr-o viziune dinamica.
Aprecierea performantelor implica luarea n considerare a unor aspecte
ale activitatii ntreprinderii n strnsa legatura cu rezultatele globale si partiale.
Diagnosticul financiar permite aprecierea performantelor dezvoltnd trei
puncte de vedere caracteristice:
1) El impune o viziune partiala a performantelor. Eficacitatea ntreprinderii poate
fi apreciata diferit prin criterii analitice.
2) Analiza financiara abordeaza performantele pe baza unor criterii monetare de
masurare si evaluare.
3) Aprecierea financiara a performantelor se realizeaza din punct de vedere
sintetic si global, printr- o viziune de ansamblu a rezultatelor.
n final, diagnosticul financiar va permite evaluarea ntreprinderii n
functie de rentabilitate si de gradul de risc aferent.
Rentabilitatea constituie capacitatea unui capital investit sau plasat de a
asigura venituri exprimate n termeni financiari, aceasta fiind evaluata n marimi
absolute (prin marje) si n marimi relative (prin rate).
Ratele de rentabilitate rezulta din confruntarea unui indicator de rezultat
(EBE, Rexp, Rbrut, Rnet), cu un indicator referitor la fluxul global de activitate
(CA), sau la mijloacele utilizate pentru obtinerea rezultatului considerat (capital
economic, capital propriu, costuri). De aici rezulta gruparea uzuala a ratelor de
rentabilitae n doua categorii: rate de marja si rate de randament si rentabilitate.
A. Ratele de marja permit aprecierea "eficacitatii" ntreprinderii n activitatea
comerciala, exprimnd profitabilitatea acesteia n raport cu:
1) Exploatarea, prin intermediul rapoartelor:
; ; .
2) Activitatea globala, prin intermediul rapoartelor:
; (rata marjei nete).
B. Ratele de randament si de rentabilitate se pot grupa n doua categorii:
1) Rate de randament care raporteaza un indicator de rezultat la o evaluare a
capitalului economic pus n opera de ntreprindere. Apare astfel notiunea de
rentabilitate economica, care exprima capacitatea activului economic (activ
imobilizat brut + NFRE) de a degaja un surplus si de a asigura remunerarea
aportorilor de fonduri - actionari si creditori - care asigura finantarea.
a) O prima varianta: ,
care este o rata de rentabilitate economica bruta ce permite aprecierea
performantei exploatarii (industriala si comerciala) si faciliteaza comparatii
intrasectoriale.
Evolutia n timp a acestei rate arata cresterea, stagnarea sau scaderea
eficacitatii ntreprinderii, fara a fi afectata de fiscalitate, amortizare si
provizioane.
b) n lipsa unor date suficient de precise se poate utiliza: .
Acest raport poate fi introdus ntr-un lant de rate echivalent cu notiunea
de ROA (return on assets), care este o rata a rentabilitatii investitiilor:
c) = = Re
2
S
Rex,
,
n care:
= Ponderea rezultatului exploatarii n excedentul brut.
Randamentul economic al activelor (Re
3
) poate fi exprimat prin lantul:
,
n care:
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
Na = Numarul de rotatii ale activului bilantului;
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului.
De exemplu, ratele de rentabilitate economica se prezinta n Tabelul 30:
Aplicatia 28: Ratele de rentabilitate economica
Tabelul 30
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Marja comerciala (Mc) 307279 783650 476371 155,0
2. Cifra de afaceri (CA) 535016030 783517354 248501324 146,4
3. R
1
= Mc/CA (1/2) (%) 0,0574 0,100 0,0426 174,2
4. Excedentul brut din
exploatare (EBE)
116166818 149859165 33692347 129,0
5. R
2
= EBE/CA (4/2) (%) 21,71 19,12 - 2,59 88,08
6. Rezultatul din exploatare
(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,8
7. R
3
= Rexp/CA (7/2) (%) 19,25 12,07 - 7,18 62,71
8. Capacitatea de
autofinantare (CAF)
37814451 47778944 9964493 126,3
9. R
4
= CAF/CA (8/2) (%) 7,06 6,10 - 0,96 86,4
10. Rezultatul net (Rnet) 40667697 51384049 10716352 126,3
11. R
5
= Rnet/CA (10/2) (%) 7,60 6,56 - 1,04 86,31
12. Activ imobilizat brut
(Aibr)
507943668 685507354 177563686 134,9
13. Necesar fond rulment de
expl. (NFRE)
181114919 422244310 241129391 233,1
14. Re
1
= EBE/(Ai
br+NFRE)[4/(12+13)]
16,86 13,53 - 3,33 80,25
15. Total activ brut (Abr) 840408690 1202789029 362380339 143,1
16. Re
2
= EBE/Abr(4/15) (%) 13,82 12,46 - 1,36 90,16
17. Re
3
= Rexp/Abr (6/15)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
18. Ponderea rez. expl.n EBE
(S
Rexp
= 6/4)
0,8867 0,6313 - 0,2554 71,19
19. Re
3
= Re
2
* S
Rexp
(16*18)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
20. Rata rentabilitatii
veniturilor: Rv = 6/2
19,25 12,07 - 7,18 62,71
21. Nr. rotatii active: Na =
2/15
0,6366 0,6514 0,0148 102,3
22. Active circulante (Ac) 332465022 517281675 184816653 155,6
23. Nr. rotatii active circulante:
Nac = 2/21
1,6092 1,5147 - 0,0945 94,12
24. Pondere active circulante:
Sac = 21/15
0,3956 0,4300 0,0344 108,7
25. Re
3
= Rv * Na (20*21)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
26. Re
3
= Rv* Nac* Sac
(20*23*24) (%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
Din datele Tabelului 30 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Ratele de marja privind exploatarea (R
1
- R
3
) au cunoscut reduceri, cu
exceptia ratei marjei comerciale (R
1
), care a crescut cu 74,2 %, ca urmare a
decalajelor dintre ritmurile de crestere a factorilor ce determina rapoartele
respective.
2. Ratele de marja privind activitatea globala (R
4
- R
5
) s-au redus corespunzator
dinamicii factorilor de influenta luati n calcul.
3. Ratele de randament economic al activelor s-au redus toate, n proportii
diferite, dupa cum urmeaza:
4. Re
1
(EBE/Ai brut + NFRE) cu valoarea cea mai mare, a scazut cu 19,75 %,
cresterea EBE fiind inferioara cresterii activului economic.
5. Re
2
(EBE/Activ brut) a scazut cu 9,84 % datorita cresterii mai lente a EBE n
raport cu activul brut (29 < 43,1 %).
6. Re
3
(Rexp/Abrut) s-a redus cu 35,84 % datorita reducerii rezultatului din
exploatare cu 8,2 %, n conditiile cresterii activului brut cu 43 %.
Aceste evolutii individuale ale ratelor de marja si de randament se reflecta
n continuare n evolutia indicilor agregati ce caracterizeaza eficienta generala a
utilizarii activelor prin ratele de rentabilitate si ratele de randament determinate
pe baza lantului de rate:
Reducerea randamentului economic al activelor (Re
3
) s-a datorat
reducerii ponderii rezultatului din exploatare n excedentul brut (S
Rexp
), scaderii
rentabilitatii veniturilor (Rv), reducerii vitezei de rotatie a activelor circulante
(Nac) n conditiile cresterii ponderii activelor circulante n activ (Sac).
n urma analizei ratelor de rentabilitate economica prin ratele de marja si
de randament se pot desprindse factorii care au efect favorabil asupra acestora,
din care pot rezulta politici comerciale cu efect favorabil asupra randamentului
economic, cum ar fi: politica privind calitatea produselor cu profitabilitate mare,
ca urmare a unor preturi mari, dar cu o viteza de rotatie mica, sau politica unor
preturi mici, cu profitabilitate redusa, dar cu o viteza de rotatie accelerata.
La acestea se poate adauga efectul benefic al cresterii ponderii activelor
circulante n activul bilantului, care reflecta aportul favorabil al cresterii gradului
de lichiditate al activelor asuzpra cresterii randamentului economoc al activelor,
respectiv asupra ratei rentabilitatii economice..
2) Ratele de rentabilitate financiara exprima capacitatea capitalurilor proprii de a
crea un surplus, dupa remunerarea capitalurilor mprumutate, care va permite
remunerarea capitalurilor actionarilor (dividende) si autofinantarea
ntreprinderii.
Indicatorul cel mai sintetic al ratei rentabilitatii financiare (Rf) rezulta din
raportul dintre rezultatul exercitiului si capitalurile proprii:
(%)
Raportul ofera o informatie privind rata de remunerare a investitiilor
realizate de actionarii care au constituit initial capitalul ntreprinderii sau au lasat
n rezerva o parte din beneficii.
Rezultatul exercitiului brut sau net permite determinarea ratei
rentabilitatii financiare nete (Rfn) n functie de rata rentabilitatii brute (Rfbr):
= Rfbr (1 - i),
n care:
i = cota de impozit.
Rata rentabilitatii financiare nete corespunde notiunii de ROE.(return on
equity) utilizata n terminologia anglo-saxona.
Un nivel ridicat al rentabilitatii capitalurilor proprii i permite
nteprinderii sa gaseasca noi capitaluri pe piata financiara pentru a-si finanta
cresterea. Daca aceasta rata este mica si inferioara ratelor pietei, ntreprinderea va
avea dificultati n atragerea de capitaluri.
Un nivel ridicat al ratei rentabilitatii financiare nu este totdeauna
favorabil, deoarece el poate fi consecinta unor capitaluri proprii prea slabe si a
unui nivel de risc ridicat, ceea ce poate fi pus n evidenta prin calculul ratei
rentabilitatii capitalurilor permanente (durabile) (Rcp):

Rezultatul care permite remunerarea capitalurilor permanente cuprinde
cel putin rezultatul net si dobnzile dupa impozit, cheltuielile financiare fiind
deductibile din rezultatul brut, rata capitalurilor permanente (Rcp) fiind egala cu:

Pentru stabilirea factorilor de crestere a ratei rentabilitatii financiare (a
capitalurilor proprii), se recurge la urmatorul lant de rate:
,
n care:
Rv = Profitabilitatea cifrei de afaceri (marja neta sau rata rentabilitatii
veniturilor);
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul total.

n care:
= Levierul financiar (rata ndatorarii).
n final, rata rentabilitatii financiare devine egala cu produsul:
Rf = Rv Nac Sac(1 + LF).
Asa se explica de ce o marja neta (Rv) mica, cum este n cazul marilor
unitati, poate conduce la o rentabilitate financiara buna, daca activele circulante
se "rotesc" rapid (stocuri mici, fara creante), daca creste gradul de lichiditate al
activului (Sac) si daca capitalurile proprii sunt relativ slabe (folosesc investitii
prin leasing si au credite-furnizori mari). Aceasta are ca efect cresterea ratei
ndatorarii, respectiv a levierului financiar (LF), ceea ce poate orienta
ntreprinderea n deciziile strategice de finantare referitoare la raportul capitaluri
proprii/datorii, n functie de randamentul economic al activelor si de rata
dobnzii.
Efectul cresterii levierului financiar (ratei ndatorarii) poate fi favorabil
dar si riscant, n egala masura, de acest efect fiind legat riscul financiar ce
decurge din costul capitalului (propriu sau mprumutat) care asigura finantarea.
Diferenta dintre costul capitalurilor proprii si costul capitalurilor
mprumutate consta n faptul ca primele sunt remunerate numai daca
ntreprinderea realizeaza un beneficiu net contabil, n timp ce capitalurile
mprumutate trebuie remunerate indiferent de situatie (beneficiu sau pierdere). n
acest caz, cheltuielile financiare ce includ dobnzile la imprumuturi pot diminua
capacitatea de autofinantare pna la insolvabilitate, acesta fiind riscul financiar.
Riscul financiar este evaluat prin mecanismul efectului de levier, care
rezulta din diferenta dintre rata rentabilitatii economice (Re) si rata rentabilitatii
financiare (Rf), ca efect al ndatorarii ntreprinderii.
Din relatia: ,
se deduce:
Rexp = Re (C+D), care se introduce n relatia de calcul a rentabilitatii financiare:
,
n care, veniturile financiare (Vfin) si rezultatul extraordinar (Rextr) nefiind
legate de exploatare, se pot exclude din calcul, rentabilitatea financiara fiind
egala cu:
,
n care:
d = Rata dobnzii;
= levierul financiar
n final, rezulta rata rentabilitatii financiare din egalitatea:
Rf = Re + LF(Re - d),
Din relatia de mai sus poate fi dedusa egalitatea:
Rf - Re = LF (Re - d) = ELF
n care:
LF (Re - d) = ELF = Efectul de levier financiar
Efectul de levier financiar astfel calculat, trebuie verificat de egalitatile:
ELF = Rf - Re = (Re - d) LF
Se constata ca efectul de levier financiar este cu att mai mare, cu ct
diferenta dintre rentabilitatea economica (randamentul activelor) si rata de
ndatorare (levierul financiar) este mai mare. n privinta efectului ndatorarii prin
mecanismul efectului levierului financiar pot fi mentionate urmatoarele cazuri:
a) ndatorarea nu are nici un efect (ELF = 0), n cazul n care rentabilitatea
economica este egala cu rata dobnzii (Re = d) si, n consecinta, rentabilitatea
financiara este egala cu rentabilitatea economica (Rf = Re).
b) Recurgerea la ndatorare permite amelioararea rentabilitatii financiare printr-
un efect de levier pozitiv (ELF > 0) n masura n care rentabilitatea economica
este superioara ratei dobnzii (Re > d) si, n consecinta, rentabilitatea financiara
este superioara rentabilitatii economice (Rf > Re).
c) Efectul de levier devine negativ (ELF < 0) sau de "maciuca" n cazul n care
rentabilitatea economica este inferioara ratei dobnzii (Re < d), ceea ce reduce
rentabilitatea financiara fata de cea economica (Rf < Re).
n consens cu valorile pozitive sau negative ale efectului levierului
financiar, se determina indicele levierului financiar ( ) ale carui valori
indica urmatoarele situatii privind recurgerea la ndatorare:
a) ntreprinderea se poate ndatora daca I
LF
> 1, deoarece ndatorarea i
potenteaza gradul de rentabilitate a capitalurilor proprii.
Utilizarea ndatorarii trebuie totusi facuta cu prudenta, deoarece aceasta
limiteaza independenta financiara a ntreprinderii, i reduce posibilitatile
suplimentare de ndatorare n perioada de criza si i creste volatilitatea
rezultatelor si a rentabilitatii capitalurilor proprii la variatiile volumului de
activitate n raport cu valorile critice (pragul de rentabilitate).
b) ntreprinderea este supusa riscului de insolvabilitate daca I
LF
< 1, efectul
negativ al ndatorarii fiind consecinta unui randament economic al activelor
insuficient pentru acoperirea ratei dobnzii.
c) Absenta ndatorarii prin finantarea exclusiva din capitaluri proprii, cnd I
LF
=
1, are ca efect egalitatea dintre rentabilitatea financiara si rentabilitatea
economica, ceea ce elimina riscul financiar.
n legatura cu efectul de levier se impun urmatoarele precizari de care
trebuie sa se tina seama n calculele analitice:
a) Efectul de levier trebuie sa se exprime mai frecvent dupa impozitare, ratele
nete de rentabilitate (economica, financiara) trebuind calculate dupa deducerea
impozitului pe profit, n cota i:

Efectul de levier net trebuie determinat pe baza efectului de levier brut
corectat cu cota de impozit (i):
ELFnet = ELFbr(1 - i) = Rfn - Ren
De exemplu,din bilantul si contul de profit si pierderi rezulta ratele de
rentabilitate financiara din Tabelul 31:
Aplicatia 29: Ratele de rentabilitate financiara - efectul de levier
Tabelul 31
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Rezultatul din
exploatare(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,85
2. Cheltuielile financiare
(Chfin)
55308696 30959596 -24349100 56,0
3. Capitalul propriu (C)(Activ -
Datorii)
430271126 645338458 215067332 150,0
4. Rata
rentab.fin.brute(Rfbr)[(1-
2)/3] -%
11,08 9,86 - 1,22 88,9
5. Rezultatul brut al
exercitiului (Rexbr)
50795774 69289398 18493624 136,4
6. Capitalurile permanente
(Cp)
434328633 768048262 333719629 176,8
7. Rata rentab.cap.perm. (Rcp)
(5/6) - %
11,70 9,02 - 2,68 77,1
8. Activul total net (A) 666599134 959678348 293079214 143,9
9. Rata rentabilit. econ.(Rebr)
(1/8) - %
15,45 9,86 - 5,59 63,8
10. Datoriile totale (D) 236328008 314339890 78011882 133,0
11. Levierul financiar (LF)
(10/3)
0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
12. Rata dobnzii (d) (2/10) 23,40 9,86 - 13,54 42,1
13. Impozitul pe profit (I) 10128077 17905349 7777272 176,8
14. Cota procentuala (i) (13/5) -
%
19,94 25,84 + 5,90 129,6
15. Efect levier
financ.br(ELFbr)(4 - 9)-%
- 4,37 0 + 4,37 -
16. Efect levier fin.br. ELFbr =
LF(Re - d)
- 4,37 0 + 4,37 -
17. Rata rentab.fin.nete (Rfn)
[4*(1-i)] - %
8,87 7,31 -1,56 82,4
18. Rata
rentab.econ.nete(Ren)[9*(1-
i)]-%
12,37 7,31 - 5,06 59,1
19. Efect levier financ.net(ELFn)
(17-18)%
- 3,50 0 + 3,50 -
20. Efect levier fin.net
(ELFn)[16*(1-i)]- %
- 3,50 0 + 3,50 -
Din datele Tabelului 31 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Rata rentabilitatii financiare (att a capitalurilor proprii ct si a capitalurilor
permanente) s-a redus, ca urmare a dinamicii inferioare a rezultatului din
exploatare si, respectiv, a rezultatului brut comparativ cu capitalurile proprii si
capitalurile permanente.
2. Reducerea randamentului economic al activelor s-a datorat reducerii
rezultatului din exploatare n conditiile cresterii activului net total.
3. Rata rentabilitatii financiare a fost inferioara randamentului activelor n
exercitiul precedent, efectul de maciuca al ndatorarii, diminund-o
corespunzator diferentei dintre randamentul economic si rata dobnzii
(cheltuielilor financiare).
4. Reducerea levierului financiar concomitent cu reducerea ratei cheltuielilor
financiare pna la nivelul randamentului economic (9,86%) n exercitiul curent a
redus la zero efectul levierului financiar; ca urmare, rata rentabilitatii financiare a
ajuns egala cu randamentul activelor.
Recurgerea la efectul de levier este o practica ncurajata de tratamentul
fiscal, mult mai sever fata de beneficiile conservate si de dividende (putin sau
deloc deductibile din impozitul ntreprinderii) dect fata de dobnzile la datorii
(totdeauna deductibile din impozit).
n concluzie, riscul financiar decurge din utilizarea ndatorarii, fiind legat
de structura financiara (a pasivului) si creste odata cu gradul de ndatorare. De
aceea, studiul riscului legat de ndatorare trebuie aprofundat prin analiza
solvabilitatii si lichiditatii ntreprinderii, direct afectate de prezenta datoriilor n
cadrul resurselor de finantare a activitatii curente.
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
Efectul de levier financiar (ELF) exprima efectul ndatorarii asupra
rentabilitatii capitalurilor proprii, care poate nsemna si riscul ntreprinderii
ndatorate de a nu putea face fata angajamentelor, afectndu-i solvabilitatea.
Solvabilitatea constituie aptitudinea ntreprinderii de a face fata
scadentelor pe termen lung si mediu si depinde de marimea datoriilor cu
asemenea scadente si de cheltuielile financiare (costul ndatorarii).
Solvabilitatea reprezinta un obiectiv prioritar al ntreprinzatorului care
doreste sa-si pastreze autonomia financiara si flexibilitatea gestiunii si ea rezulta
din echilibrul dintre fluxurile de ncasari si fluxurile de plati, dar si dintr-un fond
de rulment net pozitiv, ceea ce rezulta dintr-o buna adecvare ntre necesarul de
finantare pe termen lung (n active corporale si financiare) si resursele de
finantare cu caracter permanent (capitalurile proprii si ndatorarea la termen).
Solvabilitatea se defineste mai ales n perspectiva unei lichidari a
ntreprinderii, daca se afla n ncetare de plata ca urmare a lipsei de lichiditate a
bilantului. n acest sens, ntreprinderea este solvabila n masura n care activul
real este suficient pentru a-i permite plata tuturor datoriilor.
Mentinerea solvabilitatii este conditionata de sincronizarea ritmului
ncasarilor de fonduri legate de transformarea n moneda a activelor ajunse la
maturitate si ritmul platilor imperative legate de lichidarea datoriilor ajunse la
scadenta. n acest sens, o prima apreciere a solvabilitatii se realizeaza prin
compararea ntre lichiditatea activului si exigibilitatea pasivului, respectiv a
activelor totale cu datoriile totale, din care rezulta:
1) Activul net contabil: ANC = Activ total - Datorii totale, care exprima marimea
capitalurilor proprii.
n aprecierea solvabilitatii se mai utilizeaza o serie de rate din structura
pasivului ce caracterizeaza ndatorarea si autonomia financiara a ntreprinderii:
2) Rata solvabilitatii patrimoniale: , care exprima
ponderea capitalului propriu n pasiv, a carei valoare minima trebuie sa se situeze
ntre 0,3 - 0,5. Valorile mai mari de 0,5 reflecta o situatie normala.
3) Rata solvabilitatii generale: ,
n care:
= Gradul de autonomie financiara (inversul levierului financiar, LF).
Creditorii sunt interesati ntr-o valoare ct mai mare a raportului, garantia
lor fiind constituita din activul ntreprinderii, n conditiile unui activ net pozitiv.
4) Exista si alte variante de calcul privind rata solvabilitatii generale:
a) ;
b) .
5) Rata ndatorarii totale: = LF
6) Rata ndatorarii pe termen lung:
Aceasta rata exprima dependenta de creditorii pe termen lung, este majorata de
inflatie, fiind un indicator de risc direct proportional cu valoarea ei si cu gradul
de variabilitate beneficiilor. Variaza de la un sector de activitate la altul.
7) Capacitatea de ndatorare: , care depinde de
structura financiara si arata posibilitati de ndatorare crescute pentru valori 0,5.
8) Capacitatea de rambursare: , care exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale si completeaza rata de ndatorare,
valoarea minima de 0,25 fiind acceptabila.
9) Rata cheltuielilor financiare: , care
exprima indirect solvabilitatea, prin ponderea cheltuielilor financiare n rezultatul
exploatarii, trebuind sa fie ct mai mica pentru a evita riscul de non-plata.
O varianta a acestei rate se obtine prin raportul:
10) , care nu trebuie sa depaseasca
3 %, ceea ce face ntreprinderea vulnerabila si o expune riscului de
insolvabilitate.
Pentru ca ntreprinderea sa fie ntr-o situatie satisfacatoare, nu este
suficient ca ea sa-si poata achita datoriile (sa fie solvabila), ci trebuie sa le poata
achita la scadenta convenita.
ntreprinderea poate fi solvabila, avnd un activ total superior datoriilor
(situatie neta pozitiva), dar sa nu posede suficiente lichiditati pentru a respecta
scadentele, ceea ce impune analiza separata a lichiditatii sale.
Daca solvabilitatea vizeaza aptitudinea ntreprinderii de a-si regla
datoriile pe termen mediu si lung si ofera o informatie partiala asupra lichiditatii
pe termen scurt, gradul de lichiditate exprima calitatea echilibrului financiar al
ntreprinderii pe termen scurt.
Lichiditatea masoara aptitudinea ntreprinderii de a face fata obligatiilor
pe termen scurt si reflecta capacitatea de a transforma rapid activele circulante n
disponibilitati (bani). O ntreprindere este "lichida" cnd resursele degajate de
operatiunile curente ale exercitiului i furnizeaza suficiente disponibilitati pentru
a face fata scadentelor pe termen scurt.
Notiunea de lichiditate poate viza bilantul si activele acestuia: lichiditatea
bilantului se refera la faptul ca activele sub 1 an sunt superioare datoriilor sub 1
an, ceea ce fereste ntreprinderea de faliment pe termen scurt. Ea rezulta din
comparatia ntre activele "lichide" si pasivul exigibil, ceea ce se reflecta n:
1) Fondul de rulment financiar: FRF = Active circulante - Datorii curente(< 1
an).
Lichiditatea activelor presupune posibilitatea de a le schimba rapid contra
moneda, gradul de lichiditate generala fiind masurat prin:
2) Rata lichiditatii generale: , care exprima gradul de
lichiditate potentiala (echilibrul financiar pe termen scurt) si variaza dupa
sectorul economic: este subunitar n sectorul de distributie si aproape 2 n
sectoarele industriale cu ciclu lung.
Valoarea acestei rate trebuie comparata cu ntreprinderi similare si ea
depinde de viteza de rotatie a stocurilor si a datoriilor pe termen scurt.
Valorile supraunitare ale ratei arata o lichiditate satisfacatoare, n caz
contrar, lipsa de lichiditati, ca urmare a unui fond de rulment negativ, poate
conduce la ncetare de plati, ceea ce echivaleaza cu riscul de faliment sau de
insolvabilitate.
Insuficienta de lichiditati are consecinte att pentru ntreprindere
(limitarea dezvoltarii), ct si pentru creditori (ntrzieri de plata a dobnzilor, de
rambursari, pierderi de creante), precum si pentru clienti (modificarea conditiilor
de credit).
Notiunea de lichiditate comporta mai multe grade, dupa cum urmeaza:
3) Rata lichiditatii reduse: , care reflecta
capacitatea de rambursare a datoriilor pe termen scurt, valoarea optima peste 0,5
confirma o lichiditate normala.
4) Rata lichiditatii immediate (rapide): , numita
rata de trezorerie, sau Testul acid, a carei valoare minima de 0,2 - 0,3 reflecta o
garantie de lichiditate satisfacatoare.
De exemplu, ratele de solvabilitate - lichiditate calculate pe baza datelor
din bilant sunt expuse n Tabelul 32, din care se desprind urmatoarele concluzii:
1. Activul net contabil pozitiv (ANC) si n crestere arata existenta solvabilitatii
necesare acoperirii datoriilor din activele nete, ceea ce confirma cresterea
capitalurilor proprii cu 50 %.
2. Ratele de solvabilitate patrimoniala (Rsp) si generala (Rsg) confirma acelasi
lucru, avnd valori peste limitele admisibile, ceea ce reflecta un bun echilibru
financiar pe termen lung.
3. Fac exceptie capacitatea de rambursare a datoriilor (Cr) si rata cheltuielilor
financiare (Rcf
1
) n perioada precedenta, care nu sunt situate n limite normale.
4. Urmare unui fond de rulment financiar pozitiv, ratele de lichiditate generala
(Rlg) si redusa (Rlr) - n perioada curenta - sunt supraunitare, n timp ce ratele de
lichiditate rapida (Rli) sunt subunitare si n scadere, ceea ce reflecta dificultati n
trezoreria imediata.
Aplicatia 30: Calculul ratelor de solvabilitate - lichiditate
Tabelul 32
Nr. Rate de solvabilitate -
lichiditate
Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Ratele de solvabilitate
1. ANC = Activ - Datorii (>
0)
430271126 645338458 215067332 150,0
2. Rsp = Capital
propriu/Pasiv (> 0,5)
0,64 0,67 + 0,03 104,7
3 Rsg = Activ/Datorii totale
(> 1)
2,82 3,05 + 0,23 108,2
4. Rsg
1
= C/D pe termen lung
(> 1)
50,13 5,00 - 45,13 9,98
5. Rsg
2
= CAF/D pe termen
lung
4,45 3,74 - 0,71 84,05
6. Rd = D/C (LF) 0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
7. Rdtl = Datorii pe term.lg
/C
0,02 0,20 + 0,18 1000
8. Cd = C/Cpermanent (>
0,5)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
9. Cr = CAF/D (> 0,25) 0,160 0,152 - 0,008 93,75
10. Rcf = Chfin/Rexp 0,54 0,32 - 0,22 59,26
11. Rcf
1
= Chfin/CA (< 0,03) 0,10 0,04 - 0,06 40,0
II. Ratele de lichiditate
1. FRF = Acirc - D pe
term.sc. (> 0)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Rlg = Acirc/D pe
term.scurt (> 1)
1,43 2,70 + 1,27 188,81
3. Rlr = (Acirc - Stocuri)/D
pe term sc.
0,83 2,12 + 1,29 255,42
4. Rli = Disponib./D term
scurt (> 0,2)
0,037 0,015 - 0,022 40,55
Reglementarile romnesti impun ntocmirea Notei Explicative 9 "Exemple
de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari", document
prezentat sistematic n cadrul situatiilor financiare anuale, care cuprinde o sinteza
a ratelor de bilant cu urmatoarea baterie de indicatori:
I. Indicatori de lichiditate:
1) Lichiditatea generala:
2) Lichiditatea imediata:
II. Indicatori de risc:
1) Gradul de ndatorare:
2) Acoperirea dobnzilor:
III. Indicatori de activitate:
1) Viteza de rotatie a stocurilor:
2) Numarul de zile de stocare = ;
3) Viteza de rotatie a debitelor clienti = ;
4) Viteza de rotatie a creditelor furnizori = ;
5) Viteza de rotatie a activelor imobilizate = ;
6) Viteza de rotatie a activelor totale = .
IV. Indicatori de profitabilitate:
1) Rentabilitatea capitalului angaja =
=
2) Marja bruta din vnzari = .
De exemplu, calculul indicatorilor din Nota explicativa 9 atasata
situatiilor financiare anuale ale ntreprinderii analizate conduce la rezultatele din
Tabelul 33, din care se desprind urmatoarele concluzii privind sinteza ratelor de
solvabilitate-lichiditate pe baza bilantului:
1. Indicatorii de lichiditate generala si imediata, cu valori supraunitare, au
crescut, primul cu 88,8 % si al doilea cu 162,5 %.
Aplicatia 31: Principalii indicatori economico-financiari
Tabelul 33
Nr. Rate de solvabilitate - lichiditate Exercitiulfinanciar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Indicatori de lichiditate
1.
Lichiditatea generala
1,43 2,70 + 1,27 188,8
2.
Lichiditatea imediata
0,83 2,12 + 1,29 262,5
II. Indicatori de risc
1.
Gradul de ndatorare - %
54,92 48,71 - 6,21 88,7
2.
Acoperirea dobnzilor
12,2 ori 10,8 ori - 1,4 88,5
III. Indicatori de activitate
1.
Viteza de rotatie a stocurilor
3,8 ori 3,4 ori - 0,4 ori 89,5
2.
Numarul de zile stocare
97 zile 108 zile +11 zile 111,3
3. Vit. de rotatie debite - clienti

90 zile 122 zile +32 zile 135,5
4. Vit. de rotatie credite - furniz.

57 zile 56 zile - 1 zi 98,2
5. Vit. de rotatie active imobiliz.

1,6 ori 1,8 ori + 0,2 ori 112,5
6. Viteza de rotatie active totale

0,8 ori 0,8 ori - 100
IV. Indicatori de profitabilitate
1. Rentabilit. capitalului angajat

12,73% 9,93 % - 2,8 % 78,0
2. Marja bruta din vnzari

19,3 % 11,9 % - 7,4 % 61,6
2. Indicatorii de risc au evoluat n acelasi sens: gradul de ndatorare s-a redus,
concomitent cu gradul de acoperire a dobnzilor din profitul brut cu peste 11 %,
ceea ce poate fi consecinta reducerii profitului brut, dar si a cresterii cheltuielilor
cu dobnzile.
3. Indicatorii de activitate au evoluat diferit, dupa cum urmeaza:
a) Viteza de rotatie a stocurilor s-a redus, ceea ce a nsemnat reducerea numarului
de rotatii cu 10,5 % si cresterea numarului de zile de stocare cu 11,3 %.
b) Durata de recuperare a creantelor-clienti a crescut cu 35,5 %, concomitent cu
reducerea termenului de plata a furnizorilor cu 1,8 %, ceea ce a marit decalajul
dintre ncasari si plati de la 33 zile la 66 zile.
c) Viteza de rotatie a activelor imobilizate a crescut cu 12,5 %, iar a ctivelor
totale a ramas neschimbata.
d) Indicatorii de profitabilitate s-au redus astfel: rentabilitatea capitalului angajat
s-a redus cu 22 %, iar marja bruta din vnzari cu 38,4 %.
Ratele de rentabilitate-profitabilitate si de risc au un aspect static si
punctual si ele trebuie coroborate cu ratele de gestiune privind rotatia posturilor
de bilant. Lor li se poate adauga analiza n dinamica prin intermediul fluxurilor
de lichiditati pe perioade mai scurte, ceea ce vizeaza excedentele de trezorerie,
ceea ce implica determinarea unor fluxuri de mijloace si resurse pe baza unor
bilanturi succesive.
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
Interpretarea indicatorilor de bilant trebuie realizata numai n legatura cu
datele privind activitatea economica desfasurata de ntreprindere n cursul anului.
Modificarea valorii unui indicator de bilant trebuie apreciata numai dupa
confruntarea acesteia cu sumele nregistrate n rulajele conturilor, dat fiind ca
tocmai rulajele caracterizeaza actiunea utila a mijloacelor avansate n diferite faze
ale circuitului economic al ntreprinderii (aprovizionare - productie - desfacere).
Pentru evaluarea completa a gradului de utilizare a activelor circulante,
bilantul singur nu este suficient, el trebuie completat cu datele analitice
referitoare la rulajele diferitelor conturi care se regasesc n indicatorii de bilant,
folosindu-se balanta de verificare pe rulaj a conturilor. n acest sens, se impune
efectuarea unei analize externe a bilantului, care vizeaza unul din cei mai
importanti indicatori sintetici calitativi - viteza de rotatie a activelor circulante -
care are efecte directe asupra indicatorilor de performanta (beneficiul si rata
rentabilitatii).
3.6.1. Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Viteza de rotatie a activelor circulante este un indicator sintetic ce
caracterizeaza eficienta cu care sunt folosite activele circulante ale ntreprinderii.
Cu ct viteza de rotatie este mai mare, cu att volumul de active circulante
necesare pentru obtinerea unei anumite productii este mai mic sau, productia
obtinuta ntr-o anumita perioada de timp cu acelasi volum de active circulante
este mai mare. De aici decurge importanta accelerarii vitezei de rotatie n vederea
cresterii eficientei generale a activitatii economice a ntreprinderii.
Evaluarea vitezei de rotatie a activelor circulante se realizeaza prin
intermediul urmatorilor indicatori:
1) Numarul de rotatii: (rotatii),
n care:
CA = Cifra de afaceri;
Sm = Soldul mediu al activelor circulante, calculat ca medie ntre soldul initial
(Si) si soldul final (Sf): .
2) Durata unei rotatii: (zile / rotatie),
n care:
T = durata perioadei financiare de referinta (360, 180, 90, 30 zile).
3) Active circulante la 1000 lei cifra de afaceri: .
Analiza indicatorilor ce caracterizeza viteza de rotatie vizeaza factorii de
accelerare (ncetinire) att pe total ct si din punct de vedere al structurii activelor
circulante aferente celor trei stadii ale circuitului economic (aprovizionare -
productie - desfacere), precum si pe fiecare element al activelor circulante n
parte: stocuri (materii prime si materiale consumabile, produse finite si marfuri,
productie n curs de executie, avansuri pentru cumparari de stocuri), creante,
investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci.
Totodata analiza urmareste efectele accelerarii (ncetinirii) vitezei de
rotatie a activelor circulante asupra performantelor financiare, accelerarea fiind
caracterizata prin cresterea numarului de rotatii care antreneaza reducerea duratei
de rotatie si respectiv, reducerea activelor circulante la 1000 lei cifra de afaceri.
De exemplu, pe baza datelor Tabloului SIG (Tabelul 2) si bilantului
armonizat (Tabelul 14) se determina indicatorii vitezei de rotatie din Tabelul 34:
Aplicatia 32: Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 34
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt
.
Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante - total(Sm)
- mil.lei
330562 515793 + 185231 156,1
2. Cifra de afaceri (CA) - mil.
lei
535016 783518 +248502 146,4
3. Numarul de rotatii (N) (2/1) 1,62 1,52 - 0,10 94,35
4. Durata anului financiar (T) -
zile
360 360 - 100
5. Durata unei rotatii (Dz)-
zile/rot (4/3)
222,2 236,8 + 14,6 106,6
6. Active circ la 1000 CA (Ac)-
(1000/N)
617,3 657,9 + 40,6 106,6
Din datele Tabelului 34 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Toti indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante au cunoscut dinamici
nefavorabile, ceea ce exprima degradarea eficientei utilizarii acestora.
2. Reducerea numarului de rotatii cu 0,1 a antrenat cresterea duratei unei rotatii
cu 14,6 zile si ca urmare, majorarea activelor circulante la 1000 lei CA cu 40,6
lei.
3.6.2. Efectele accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante
n general, viteza de rotatie a activelor circulante influenteaza cei mai
importanti indicatori de performanta ai ntreprinderii. Orice accelerare a vitezei
de rotatie va determina o evolutie favorabila a acestor indicatori, dupa cum orice
ncetinire va avea efecte negative asupra lor.
Accelerarea vitezei de rotatie se exprima, fie prin cresterea numarului de
rotatii a activelor circulante n cursul unei perioade, fie prin reducerea duratei
unei rotatii, ceea ce antreneaza n final reducerea activelor circulante ce revin la
1000 lei cifra de afaceri.
Viteza de rotatie a activelor circulante sta n legatura directa cu mai multi
indicatori, pe care i influenteaza favorabil, prin accelerare, sau nefavorabil, prin
ncetinire:
1) Eliberari (E) (-) sau imobilizari (I) (+) de active circulante:
(mii lei),
n care:
D
1(0)
= durata unei rotatii n cele doua perioade;
2) Beneficiul din activitatea de baza:
B = CA - Ct = (mii lei).
3) Rata rentabilitatii economice prin lantul de rate:
,
n care:
Rexp = Rezultatul din exploatare;
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
N =Numarul de rotatii;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului (lichiditatea activului).
4) Rata rentabilitatii financiare - calculata prin lantul de rate:
= Rv N Sac
(1+LF)
n care:
Rex = Rexp - Ch fin = Re (C+D) - D d;
C = Capitaluri proprii;
D = Datorii totale;
d = Rata dobnzii;
Levierul financiar (rata ndatorarii).
Se constata efectul favorabil al accelerarii vitezei de rotatie a activelor
circulante prin reducerea duratei unei rotatii, care conduce la eliberari de active
circulante si la cresterea beneficiului. Implicit, cresterea numarului de rotatii
majoreaza ratele de rentabilitate economica si financiara, alaturi de cresterea
gradului de lichiditate a activului si de profitabilitatea cifrei de afaceri.
De exemplu, pe baza contului de rezultat al ntreprinderii analizate
(Tabelul 1) si a bilantului armonizat (Tabelul 14) se determina efectele
modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante pe baza datelor din Tabelul 35,
baza datelor Tabelului 33 din care se desprind urmatoarele concluzii:
1) = (236,8 - 222,2) 783518/360 = + 31776
mil.lei
Deci, cresterea duratei unei rotatii cu 14,6 zile a avut ca efect imobilizari
de active circulante n valoare de 31776 milioane lei.
2) Modificarea beneficiului din activitatea de baza este diferenta:
= B
1
- B
0
= 301198 - 191001 = + 110197 mil. lei.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = CA + Ct,
n care:
CA = CA
1
- CA
0
= 535016 - 783518 = + 248502 mil. lei;
Ct = Ct
0
- Ct
1
= 344015 - 482320 = - 138305 mil. lei.
Aplicatia 33: Efectele modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 35
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Cifra de afaceri neta (CA) -
mil. lei
535016 783518 +
248502
146,4
2. Cost bunuri vndute si serv.
prest.(Ct)
344015 482320 +
138305
140,2
3. Rezultat brut aferent CA nete
(B)-mil.
191001 301198 +
110197
157,7
4. Total active nete (A) - mil. lei 666600 959679 +
293079
143,9
5. Active circulante (Sm) -
mil.lei
330562 515793 +
185231
156,17
6. Ponderea activelor circulante
(Sac)- %
49,60 53,75 + 4,15 108,36
7. Numarul de rotatii active circ
(N)
1,62 1,52 - 0,10 94,35
8. Durata unei rotatii (Dz) -
zile/rot
222,2 236,8 + 14,6 106,6
9. Capitaluri proprii (C) - mil.
lei
425836 640142 +
214306
150,3
10. Datorii totale (D) - mil. lei 236328 314340 + 78012 133,0
11. Rata profitabilitatii CA (Rv)
(3/1) - %
35,70 38,44 + 2,74 107,7
12. Rata rentabilit. econom.
(Re)(3/4) - %
28,65 31,38 + 2,73 109,5
13. Levierul financiar (LF) (10/9) 0,5549 0,4910 - 0,0639 88,48
14. Rata rentabilit. financ. (Rf)
(3/9) - %
44,85 47,05 + 2,20 104,9
Prin nsumare se verifica egalitatea:
CA + Ct = 248502 - 138305 = + 110197 mil. lei = .
b) Pe treapta a doua: CA = Sm + T + Dz,
n care:

= 835668 - 535016 = + 300652 mil. lei;
T = ;
Dz = mil.
lei;
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Sm + T + Dz = 300652 + 0 - 52150 = + 248502 mil. lei = CA.
n concluzie:
1. Cresterea cifrei de afaceri a majorat beneficiul aferent cu 248502 milioane lei,
dar aceasta s-a datorat majorarii activelor circulante cu 185231 milioane lei, pe
seama careia beneficiul a crescut cu 300652 milioane lei.
2. Cresterea duratei de rotatie cu 14,6 zile a diminuat cifra de afaceri si beneficiul
aferent cu 52150 milioane lei.
3) Modificarea ratei rentabilitatii economice este diferenta:
= Re
1
- Re
0
= 31,38 - 28,65 = + 2,73 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
= Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Rv
1
N
0
Sac
0
- Re
0
= Re
0
- Re
0
= 38,44 1,62 0,496 - 28,65 = 2,23 %;
N = Rv
1
N
1
Sac
0
- Re
0
= Re
1
- Re
0
= 38,44 1,52 0,496 - 30,88 =
= 28,98 - 30,88 = - 1,9 %;
Sac = Re
1
- Re
1
= 31,38 - 28,98 = + 2,40 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 2,23 - 1,90 + 2,40 = + 2,73 % = .
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii economice a fost consecinta cresterii rentabilitatii
veniturilor si a majorarii ponderii activelor circulante n activul bilantului.
2. Reducerea numarului de rotatii ale activelor circulante a diminuat rata
rentabilitatii economice.
4) Modificarea ratei rentabilitatii financiare este diferenta:
= Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 44,85 = + 2,20 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = Re + LF,
n care:
Re = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- 44,85 = 31,38 (1 + 0,5549) - 44,85 = + 3,94%;
LF = Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 48,79 = - 1,74 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Re + LF = + 3,94 - 1,74 = + 2,20 % = .
b) Pe treapta a doua: Re = Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Re
0
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- Rf
0
= 30,88 1,5549 - 44,85 = 3,16 %
N = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
1
- Rf
0
= 28,98 1,5549 - 48,01 = - 2,95 %.
Sac = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
1
= 31,38 1,5549 - 45,06 = 48,79 - 45,06 = + 3,73 %
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 3,16 - 2,95 + 3,73 = + 3,94 = Re.
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii financiare s-a datorat majorarii ratei rentabilitatii
economice, n conditiile reducerii levierului financiar, care a redus-o.
2. Prin intermediul ratei rentabilitatii economice se manifesta efectul favorabil al
cresterii rentabilitatii veniturilor si al majorarii ponderii activelor circulante, care
au majorat rata rentabilitatii financiare.
3. Scaderea numarului de rotatii (ncetinirea vitezei de rotatie a activelor
circulante) a diminuat si rata rentabilitatii financiare, ca si n cazul ratei
rentabilitatii economice.
Importanta accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante pentru
mbunatatirea situatiei financiare impune descoperirea cailor de crestere a
acesteia, care vizeaza toate fazele circuitului economic (aprovizionare - productie
- desfacere), printre care amintim: reducerea stocurilor de materii prime si
materiale la minimum necesar, valorificarea materialelor ce nu mai sunt necesare
productiei, scurtarea duratei ciclului de productie, reducerea termenelor de
recuperare a creantelor, ntarirea controlului financiar - contabil curent.
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
Analiza tabloului de finantare si a fluxurilor de trezorerie constituie o
etapa importanta n examinarea documentelor de sinteza privind situatia
financiara a ntreprinderii, dupa analiza contului de rezultat, a bilantului si a
modificarii capitalurilor proprii statuate prin IAS 1.
Ansamblul fluxurilor financiare completeaza diagnosticul ntreprinderii
printr-o abordare mai dinamica si mai globala, desi acestea nu apar explicit nici
n bilant, nici n contul de rezultat. Din acest motiv, analistii financiari
construiesc tablouri de finantare si tablouri de fluxuri de trezorerie (numerar),
care permit reconstituirea fluxurilor financiare ale perioadei.
Fluxurile financiare reprezinta modificarile mijloacelor din activul
bilantului, ale datoriilor, situatiei nete si circulatiei efective a monedei.
Tablourile fluxurilor de numerar, o varianta a tabloului de finantare, sunt
obligatorii n cazul ntreprinderilor cotate la bursa si al marilor ntreprinderi,
conform OMFP 94/2001, care clarifica modalitatile de prezentare dupa IAS-7, si
optionale n cazul reglementarilor contabile simplificate (OMFP 306/2002).
3.7.1. Analiza Tabloului de Finantare
Tabloul de Finantare, numit si Tablou al Utilizarilor si Resurselor, este
utilizat n special n cazul marilor ntreprinderi occidentale si permite sa se
analizeze modificarile structurii patrimoniale a ntreprinderii n cursul unei
perioade, prezentnd situatia resurselor noi si a utilizarilor acestora.
Tabloul de Finantare constituie principalul instrument al analizei
dinamice privind echilibrul financiar n termeni de flux, conform opticii
functionale a bilantului, fiind mai bine adaptat gestiunii previzionale comparativ
cu bilantul finaciar lichiditate-exibilitate.
Acest tablou pune n evidenta variatia fondului de rulment (FR), care
rezulta din comparatia post cu post a doua bilanturi functionale succesive,
explicnd variatia patrimoniului n cursul exercitiului..
Elaborarea Tabloului Utilizarilor si Resurselor impune o distinctie clara
ntre fluxurile patrimoniale, financiare si fluxurile monetare care se exprima prin
ncasari si plati, avnd ca scop evidentierea fluxurilor financiare ale utilizarilor si
resurselor caracteristice activitatii ntreprinderii n cursul exercitiului.
Utilizarile sunt considerate cresterile posturilor de activ ce corespund
unor achizitii (creari) de bunuri, precum si reducerile posturilor de pasiv prin
diminuarea capitalurilor proprii (rambursarea unor datorii).
Resursele sunt considerate diminuarile posturilor de activ care corespund
vnzarii unui bun (diminuarii unor creante), precum si cresterile de pasiv ce
corespund unor aporturi de capital.
Tabloul de Finantare trebuie situat ntre bilantul de deschidere si bilantul
de nchidere al exercitiului si are urmatoarea structura:
Tabloul de finantare
Utilizari Resurse
1. Dividende distribuite 1. C A F
2. Achizitie elemente de activ
imobilizat:
a. Imobilizari corporale
b. Imobilizari financiare
2. Cesiune (reducere) de elemente
de activ imobilizat
3. Crestere de capitaluri proprii
(aporturi noi n numerar)
3. Rambursare de datorii financiare 4. Crestere datorii financiare
Total utilizari Total resurse
Cresterea FRNG (FRNG) -
Total Utilizari Total Resurse
Tabloul de Finantare clasic, centrat pe variatia fondului de rulment,
explica direct modificarile structurale ale patrimoniului ntreprinderii prin variatia
disponibilitatilor si trateaza trezoreria ca o variabila reziduala ntre fondul de
rulment si necesarul de fond de rulment, fiind mai putin utilizat de ntreprinderi.
Mai uzuala este o varianta a Tabloului de Finantare clasic, care situiaza
trezoreria pe un loc central, resspectiv Tabloul Utilizari-Resurse, care se bazeaza
pe echilibrul financiar determinat cu ajutorul unor bilanturi functionale succesive
si care evidentiaza fluxul de trezorerie neta (TN) ca diferenta:
TN = FRNG - NFRT,
n care:
FRNG = Variatia Fondului de Rulment Net Global;
NFRT = Variatia Necesarului de Fond de Rulment Total.
Variatia FRNG este prezentata n prima parte a Tabloului n functie de
variatia elementelor din partea superioara a bilantului:
FRNG = Resurse stabile - Utilizari stabile brute,
n care:
Resurse stabile = Crestere capitaluri stabile + Reducere active imobilizate brute;
Utilizari stabile = Crestere active imobilizate brute + Reducere capitaluri
stabile.
Variatia NFRT este prezentata n partea a doua a tabloului si se
determina pe baza elementelor din partea inferioara a bilantului, separat pe tipuri
de activitati: exploatare(NFRE) si nafara exploatarii(NFRAE):
NFRT = Utilizari (ciclice si neciclice) - Resurse(ciclice si neciclice),
n care:
Utilizari = Crestere active + Reducere pasive (datorii pe termen scurt);
Resurse = Crestere pasive (datorii pe termen scurt) + Reducere active.
Fiind legata de operatiunile financiare pe termen scurt evidentiate n
partea inferioara a bilantului functional, variatia Trezoreriei Nete poate fi
determinata si prin diferenta:
TN = UT(Utilizari pentru trezorerie) - RT(Resurse pentru trezorerie),
n care:
UT = Crestere disponibilitati + Reducere credite trezorerie;
RT = Reducere disponibilitati + Crestere credite trezorerie.
Tabloul de finantare Utilizari- Resurse permite sa se analizeze politica de
investitii si de finantare a ntreprinderii si sa se verifice daca principiile
echilibrului financiar au fost respectate n perioada trecuta.
n mod normal, variatia fondului de rulment ar trebui sa fie pozitiva,
pentru a nu compromite solvabilitatea viitoare a ntreprinderii. Aceasta variatie
este influentata de modificarea capitalurilor permanente, din care modificarea
capitalului propriu este o componenta distincta a situatiilor financiare anuale.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16) se elaboreaza
Tabloul de Finantare din Tabelul 34:
Aplicatia 36: Structura functionala a Tabloului de Finantare
Tabelul 34
Utilizari Mii lei Resurse Mii lei
I Variatia fondului de rulment net global: FRNG = Resurse stabile- Utilizari
stabile
1 Cresteri de active imobilizate
brute
177563686 1 Cresteri resurse
stabile
403020754
FRNG = 403020754 - 177563686 = + 225457068 mii lei
II Variatia neces. de fond de rulment total: NFRT = Utilizari totale - Resurse
totale
1 Crestere de active circulante
totale
+190341086 1 Reduceri de active
circ.
0
2 Reduceri de pasive - 40640415 2 Cresteri de pasive 0
NFRT = 190341086 - 40640415 = + 230981501 mii lei
II.1 Variatia nec. de fond rulm de expl: NFRE = Utilizari expl. - Resurse din
expl.
1 Cresteri active de exploatare + 186361384 1 Reduceri active expl. 0
2 Reduceri datorii de exploatare - 54768007 2 Cresteri datorii expl. 0
NFRE = 186361384 - 54768007 = + 241129391 mii lei
II.2 Variatia nec. de fd rulm naf. expl: NFRE = Utiliz.naf expl. - Res.n afara
expl
1 Cresteri alte active circulante + 3979702 1 Cresteri datorii
naf.expl.
14127592
NFRAE = 3979702 - 14127592 = -10147890 mii lei
III Variatia trezoreriei nete: TN = FRNG - NFRT = TN
1
- TN
0

TN = 225457068 - 230981501 = - 5524433 mii lei = 8408730 - 2884297
Tabloul de de Finantare din Tabelul 34 determinat pe baza bilantului
functional reflecta urmatoarele aspecte;
1. Fondul de Rulment Net Global (FRNG) a cunoscut o variatie pozitiva de peste
225 miliarde lei, care a asigurat marja de securitate pentru finantarea activelor
circulante.
2. Necesarul de Fond de Rulment Total (NFRT) a cunoscut o variatie pozitiva de
peste 230 miliarde lei, care se datoreaza exclusiv activitatii de exploatare. La
activitatea din afara exploatarii s-a nregistrat o variatie negativa, respectiv o
Resursa de Fond de Rulment de peste 10 miliarde lei.
3. Tezoreria Neta a cunoscut o variatie negativa de peste 5 miliarde lei, ca
urmare a decalajului dintre variatia Fondului de Rulment Net Global si variatia
Necesarului de Fond de Rulment Total, variatie ce se verifica prin diferenta
dintre Trezoreia Neta a c elor doua exercitii financiare (TN
1
- TN
0
).
Variatia trezoreriei nete reprezinta ceea ce n mod curent se exprima prin
termenul anglo-saxon Cash-flow (flux de numerar), care permite evidentierea
fondurilor obtinute de ntreprindere n ultimul exercitiu financiar pe tipuri de
activitati (exploatare, investitii, finantare), a modului n care au fost utilizate si
masura n care s-a apelat la alte surse dect cele din exploatare.
Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de numerar serveste
la estimarea necesitatilor viitoare de numerar pe baza situatiei trecute,
cunoasterea acestora fiind utila att actionarilor, interesati n existenta unui
numerar suficient pentru plata dividendelor, ct si creditorilor, interesati n
recuperarea mprumuturilor acordate. n egala masura, cunoasterea fluxurilor
viitoare de numerar intereseaza pe potentialii investitori, metoda cash-flow-ului
actualizat fiind una din metodele de evaluare a ntreprinderii.
3.7.2. Analiza tabloului fluxurilor de numerar
Introducerea Situatiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o componenta
a situatiilor financiare anuale (IAS 7), obligatorie n cazul ntreprinderilor mari si
optionala n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii (OMFP 1752/2005) permite o
analiza dinamica a echilibrului financiar, prin descrierea operatiunilor pe tipuri
de activitati (exploatare, investitii, finantare) care au antrenat transformarea
patrimoniului.
Aceasta situatie exprima evolutia pozitiei financiare a ntreprinderii fata
de situatia de la nceputul anului, genernd o dimensiune ipotetica a
performantelor, deoarece profitul prezentat la sfrsitul anului nu coincide cu
soldul disponibilitatilor banesti la acel moment, singurele care pot conferi
autenticitate bunei gestionari a ntreprinderii.
Situatia fluxurilor de numerar ofera informatii referitoare la gradul n care
diferitele activitati ale ntreprinderii degaja fluxuri (excedente sau deficite) de
numerar, aceste fluxuri fiind structurate n trei categorii:
1) Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare;
2) Fluxuri de numerar din activitatea de investitii;
3) Fluxuri de numerar din activitatea de finantare.
Situatia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie si considera trezoreria
ca fiind o variabila centrala care este expresia intrarilor si iesirilor de lichiditati
si de echivalente, iar variatia trezoreriei se explica prin fluxurile de ncasari si de
plati nregistrate n cursul perioadei. ncasarile n numerar sunt afectate de
semnul (+), iar platile efectuate n numerar pentru aceleasi activitati sunt afectate
de (-).
Desi trezoreria ntreprinderii este unica, toate fluxurile trecnd prin
trezorerie, aceasta situatie (tablou) explica contributia fiecarei "functii" la variatia
globala a trezoreriei nete (TN), ca rezultat al nsumarii algebrice a fluxurilor de
numerar provenind din: exploatare (TExp), investitii (TI), finantare (TF).
Fluxurile de numerar pot fi determinate prin doua metode: directa si
indirecta. Metoda directa presupune deducerea platilor din ncasarile aferente ale
exercitiului financiar pe tipuri de activitati si permite estimarea fluxurilor viitoare
de numerar pe total si pe activitati.
Conform metodei directe, fluxurile de numerar din activitatea curenta
reprezinta un indicator-cheie al generarii de numerar pentru alte activitati:
rambursarea mprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a
ntreprinderii, plata dividendelor, noi investitii fara finantare externa.
Fluxurile de numerar din investitii reflecta masura n care cheltuielile
efectuate au generat resurse care vor produce venituri n viitor (cladiri, instalatii).
Fluxurile de numerar din activitati de finantare permit estimarea cererii
viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor ntreprinderii (primiri sau
rambursari de credite, ncasari din emisiuni de titluri, plati pentru rascumpararea
titlurilor emise, ncasari sau plati din contracte de leasing).
Metoda indirecta difera n privinta fluxurilor de numerar din exploatare,
care se determina corectnd rezultatul net cu influentele unor operatiuni ce nu au
caracter monetar (amortizari, provizioane, diferente de curs valutar), precum si cu
variatia necesarului de fond de rulment net (capitalul circulant).
La aceste fluxuri se adauga numerarul net al celorlalte activitati, de unde
rezulta numerarul net total, la nceputul si sfrsitul perioadei, diferenta obtinuta
reprezentnd variatia () a fluxului de numerar.
De exemplu, n completarea analizei Tabloului de Finantare din Tabelul
34 se prezinta Tabloul fluxurilor de numerar din Tabelul 35, care confirma
aceleasi concluzii:
Aplicatia 37: Situatia fluxurilor de numerar
Tabelul 35
Denumirea fluxurilor An preced. An curent Modificari
I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE EXPLOATARE
1 ncasari din vnzarea de bunuri si prestarea de
servicii
347358780 52925590 181897200
2 ncasari din redevente, onorarii, comisioane s. a
venituri
95376 2204072 2108696
3 Plati n numerar catre furnizori de bunuri si servicii -
176983048
-
310308354
-
133325306
4 Plati numerar catre angajati, n legatura cu
personalul
-
103342668
-
165295446
- 61952778
5 Taxa pe valoarea adaugata platita -
18958981
-
26990685
- 8031704
6 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate - 989875 - 1475153 - 485278
7 = Numerar generat de exploatare 47169584 27390414 -19779170
8 Dobnzi platite -
5271158
-
7478344
- 2207186
9 Impozit pe profit platit -
6339738
-
7975428
- 1635690
10 Fluxul de numerar nainte de elemente
extraordinare
35558688 11936642 - 23622046
I. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
exploatare
35558688 11936642 - 23622046
II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE INVESTIII
1 ncasari din vnzarea de terenuri, cladiri, instal. s.a
active
- 212037 212037
2 ncasari si plati n numerar din alte activitati de
investitii
859866 1977914 1118048
3 Plati numerar pt. achizit. de terenuri, mijl.fixe s.a
active
-
23382510
-
38626647
- 15244137
4 Dobnzi ncasate 263086 719554 456468
II. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
investitii
-
22259558
-
35717142
- 13457584
III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE FINANARE
1 ncasari din mprumuturi pe termen
lung/Rambursari (-)
-5004375 25433427 30437802
2 ncasari din mprumuturi pe termen
scurt/Rambursari (-)
13885928 13447575 - 438353
3 Plati pentru operatiuni de leasing financiar - - 502838 - 502838
4 Achizionarea de actiuni - 12297 - 12297
5 Dividende platite - 82227 -
1960042
- 1877815
III. Fluxuri de numerar nete din activitati de
finantare
8787029 36418122 27631093
6 Efectele variatiei ratei de schimb aferente
numerarului si echivalentelor de numerar
-18190189 -
18162055
28134
Fluxuri de numerar - Total (I + II + III - 6) 3895970 -
5524423
- 9420403
+ Numerar si echivalente de numerar la nceputul
perioadei
4512760 8408730 3895970
= Numerar si echivalente de numerar la finele
perioadei
8408730 2884297 - 5524433
Din datele Tabelului 35 se constata reducerea fluxului de numerar si
echivalente de numerar datorita activitatii de exploatare si celei de investitii.
3.8. Analiza riscului de faliment (insolvabilitate)
Un obiectiv major al diagnosticului financiar n aprecierea starii de
sanatate financiara a ntreprinderii l constituie evaluarea riscurilor ce i nsotesc
activitatea, din care unele semnaleaza fragilitatea (vulnerabilitatea), iar altele
prefigureaza falimentul (insolvabilitatea) ce ameninta supravietuirea
(perenitatea).
Notiunea de risc nu are semnificatie dect atunci cnd se prefigureaza
viitorul si cnd se ncearca estimarea fluctuatiilor posibile ale ratei rentabilitatii
cu ajutorul previziunilor, pornind de la semnalele oferite de analiza situatiei
trecute.
Conceptul de risc apare n strnsa legatura cu strategia financiara a
ntreprinderii, fiind legat de costul capitalului (propriu sau mprumutat). Este
numit risc de capital si are doua componente: riscul de exploatare si riscul
financiar, ambele dependente de fluctuatia ratei rentabilitatii la variatiile
volumului de activitate.
Riscul de exploatare este legat de prezenta cheltuielilor fixe n totalul
cheltuielilor de exploatare, se apreciaza pe baza coeficientului levierului de
exploatare si masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia vnzarilor.
Riscul financiar decurge din prezenta cheltuielilor ce remunereaza
datoriile, se apreciaza prin coeficientul levierului financiar si masoara
sensibilitatea rezultatului curent la variatia rezultatului din exploatare.
Cumularea riscului economic cu riscul financiar prin intermediul
coeficientului levierului total permite evaluarea riscului global - economic si
financiar - cu att mai ridicat cu ct cheltuielile legate de amortizare si dobnzi
detin o pondere mai mare n totalul cheltuielilor.
Marimea riscului activitatii economico-financiare intereseaza nu numai
ntreprinderea care apeleaza la credite, ci mai ales bancile creditoare, care
considera ca pentru a beneficia de un credit, ntreprinderea trebuie sa prezinte o
bonitate financiara, care sa exprime o garantie a gestionarii sanatoase a
activitatii la toate nivelurile, de la cel operational (tactic) la cel strategic.
n acest sens, evaluarea completa a stabilitatii ntreprinderii si a
posibilitatii de a nregistra pierderi care sa anticipeze degradarea situatiei
financiare, pna la riscul de faliment, se poate realiza prin intermediul
indicatorilor ce exprima calitatea activitatii economico-financiare:
1) Solvabilitatea patrimoniala - gradul n care capitalurile proprii asigura
acoperirea obligatiilor pe termen lung si a creditelor prin elemente patrimoniale-
trebuie sa aiba valori de peste 0,3 si o evolutie ascendenta. O valoare sub 0,3 este
un semnal de prudenta deosebita ce impune o alerta crescuta din partea bancii
finantatoare, ntreprinderea fiind cvasi-falimentara.
2) Lichiditatea - capacitatea de achitare la termen a obligatiilor pe termen scurt
din resursele banesti disponibile- trebuie sa aiba valori supraunitare pentru a
arata existenta unui supliment de resurse care sa faca fata incidentelor ce pot
apare n miscarea capitalului circulant, adica un fond de rulment pozitiv.
3) Trezoreria - partea care ramne din resursele stabile dupa ce au fost finantate
imobilizarile si necesarul de fond de rulment- exprima aptitudinea ntreprinderii
de a se finanta din resursele stabile daca este pozitiva. O trezorerie negativa
implica recurgerea la credite bancare de trezorerie pentru platile curente, ceea ce
arata dificultati financiare pe termen scurt.
4) Rata rentabilitatii financiare - capacitatea ntreprinderii de a obtine profit net
prin utilizarea capitalurilor proprii - este favorizata de recurgerea la mprumuturi
ca urmare a unui efect de levier financiar pozitiv.
Prin sistemul de rate de rentabilitate si de echilibru financiar, diagnosticul
financiar permite evidentierea punctelor tari si a punctelor slabe ale gestiunii
financiare, respectiv a performantelor si riscului economic si financiar, dar nu
ofera posibilitatea evaluarii riscului de faliment care ameninta continuitatea
activitatii ntreprinderii aflate n dificultate.
Cauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase si vizeaza reducerea
de activitate, reducerea marjelor si ratelor de rentabilitate, probleme specifice de
trezorerie, de management, precum si cauze accidentale legate de falimentul unor
clienti, reducerea pietelor de desfacere, blocajul n lant, s.a.
Studiul cauzelor falimentului a condus la concluzia ca acesta nu este un
fenomen brutal, imputabil doar fluctuatiilor conjuncturale, ci un rezultat al unei
degradari progresive a situatiei financiare a ntreprinderii, riscul de insolvabilitate
fiind previzibil cu ctiva ani naintea ncetarii platilor.
Degradarea n timp a rezultatelor ntreprinderii, dificultatile cu care se
confrunta si care nu sunt numai de ordin financiar, au furnizat analizei financiare
un cmp de investigatii deosebit de bogat n scopul gasirii unor metode de
detectare precoce si previzionare a riscului de faliment consecutiv dificultatilor.
Studii ntreprinse n SUA si Franta au aratat ca n vederea previzionarii
falimentului unei ntreprinderi pot fi utilizate metode contabile si metode
bancare.
Metodele contabile (cantitative si analitice) se folosesc n cazul analizelor
comparative n timp n scopul estimarii evolutiei viitoare a activitatii. n acest
scop, analiza aptitudinii ntreprinderii de a fi solvabila si de a evita falimentul
vizeaza echilibrul financiar pe baza fondului de rulment patrimonial (financiar),
acea marja de securitate financiara care asigura capacitatea de plata pe termen
lung si scurt, precum si ratele de solvabilitate-lichiditate.
Concluziile unor asemenea analize sunt semnificative doar n cazul
comparatiilor temporale ale aceleiasi ntreprinderi sau spatiale cu ntreprinderi
similare din acelasi sector de activitate, dar ofera informatii insuficiente asupra
viitorului, stiind ca rezultatele financiare ale ntreprinderii se pot degrada n timp.
Metodele bancare propun detectarea timpurie a vulnerabilitatii si riscului
de faliment prin intermediul unor note de risc sintetice obtinute pe baza unor
metode statistice de analiza discriminanta, care permit determinarea unei functii-
scor, a carei valoare clasifica ntreprinderile n vulnerabile si sanatoase.
Calculul functiei scor se bazeaza pe o baterie de rate financiare obtinute
pe ntreprinderi care s-au comportat diferit fata de riscul de faliment.
Se cunosc mai multe metode-scoring (modele de calcul): Altman, Conan-
Holder, al Bancii Frantei, al Bancii Comerciale Romne, al Bancii Agricole s.a.
1) Modelul Altman a fost elaborat n anul 1968 n SUA, fiind prima functie-scor
care a permis anticiparea a 75 % din falimente cu 2 ani naintea producerii lor.
Modelul este aplicabil n special ntreprinderilor cotate la Bursa de valori,
functia-scor (Z) comporta 5 variabile (rate) si are urmatoarea expresie:
Z = 1,2R
1
+ 1,4R
2
+ 3,3R
3
+ 0,6R
4
+ 0,999R
5
,
n care:
exprima ponderea capitalului circulant n totalul activelor,
masoara flexibilitatea ntreprinderii si folosirea eficienta a capitalului circulant;
masoara capacitatea de finantare interna;
masoara randamentul activelor;
masoara
independenta (autonomia) financiara;
masoara viteza de rotatie a activelor (numarul de rotatii).
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scor se apreciaza astfel:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 2,675 Buna - solvabilitate Redus - inexistent
1,81 < Z < 2,675 Precara - dificultate Nedeterminat
Z < 1,81 Grea - insolvabilitate Iminent - maxim
De exemplu, pe baza conturilor anuale ale ntreprinderii analizate au
rezultat valorile din Tabelul 36:
Aplicatia 38: Determinarea functiei-scor Z - model Altman
Tabelul 36
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Activ circulant /Activ total 0,496 0,538
2. R
2
= Profit reinvestit (AF) /Activ total 0,0352 0,0309
3. R
3
= Profit brut /Activ total 0,0762 0,0722
4. R
4
= Capitaluri proprii /Datorii totale 1,802 2,036
5. R
5
= Cifra de afaceri /Activ total 0,802 0,816
6. Functia - scor Z 2,780 2,964
Valoarea scorului superioara si n crestere fata de limita minima de 2,675
plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie financiara buna, fiind solvabila, credibila
pentru bancher si cu riscul de faliment cvasi-inexistent.
Aplicabilitatea acestei metode este, nsa, relativ limitata ntruct
cercetarea care a stat la baza elaborarii ei s-a axat pe sectorul manufacturier
american n perioada 1946-1965 si concluziile nu permit extrapolarea lor la un
univers mai larg datorita caracterului lor particular.
n Franta sunt cel putin 2 functii-scor de depistare a riscului de faliment:
2) Modelul Conan-Holder a fost elaborat n anul 1978 pe un esantion de 190
ntreprinderi mici si mijlocii, din care jumatate au falimentat n anii1970-1975.
Functia-scor cuprinde 5 variabile (rate) si se prezinta astfel:
Z = 0,24R
1
+ 0,22R
2
+ 0,16R
3
- 0,87R
4
- 0,1R
5
,
n care:
; ;
;
; .
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scorul realizat se apreciaza
dupa urmatoarea grila de evaluare:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,16 Foarte buna < 10 %
0,1 < Z < 0,16 Buna 10 30 %
0,04 < Z < 0,1 Alerta 30 65 %
- 0,05< Z < 0,04 Pericol 65 90 %
Z < - 0,05 Esec > 90 %
De exemplu, calculul Functiei-scor dupa Modelul Conan-Holder n cazul
unitatii analizate a condus la valorile nscrise n Tabelul 37, din care rezulta
vulnerabilitatea acesteia la riscul de faliment, dupa cum urmeaza:
Aplicatia 39: Determinarea functiei-scor Z - model Conan-Holder
Tabelul 37
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= EBE /Datorii totale 0,4912 0,4671
2. R
2
= Capitaluri permanente /Activ total 0,6514 0,8001
3. R
3
= (Active circulante - Stocuri) /Activ total 0,2863 0,4122
4. R
4
= Cheltuieli financiare /Cifra de afaceri 0,1032 0,0395
5. R
5
= Cheltuieli de personal /Valoarea adaugata 0,4791 0,4901
6. Functia - scor Z 0,1692 0,2702
Din datele Tabelului 37 se constata valori ale Functiei-scor superioare
limitei minime de 0,16 si n crestere, care plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie
foarte buna cu un risc de faliment sub 10 %.
3) Modelul Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei a fost elaborat pe baza a 3000
ntreprinderi industriale cu 3 ani naintea falimentului, n perioada 1975-1980.
Modelul prezice riscul de faliment pentru un orizont de 3 ani, opereaza cu
un numar de 8 variabile (rate) si masoara gradul de similitudine al ntreprinderii
cu cele normale sau aflate n pragul falimentului, avnd expresia:
100Z = - 1,255R
1
+ 2,003R
2
- 0,824R
3
+ 5,221R
4
- 0,689R
5
- 1,164R
6
+
+ 0,706R
7
+ 1,408R
8
- 85,544,
n care:
;
;
; ;
;
;
; .
Semnul () al Scorului Z reflecta probabilitatea de normalitate
(dificultate) si riscul de faliment dupa cum urmeaza:
a) Z > 0: probabilitatea de normalitate = 76,1 % si de dificultate = 23,9 %;
b) Z < 0: probabilitatea de normalitate = 20,6 % si de dificultate = 79,4 %.
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,125 Normala 10 45 %
- 0,25 < Z < 0,125 Incerta 45 70 %
Z < - 0,25 Riscanta 70 100 %
De exemplu, n cazul analizat, Functia-scor calculata dupa Modelul
Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei are valorile prezentate n Tabelul 38:
Aplicatia 40: Calculul functiei-scor Z - model Banca Frantei
Tabelul 38
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Cheltuieli financiare/EBE 0,4761 0,2066
2. R
2
= Capitaluri permanente/Activ total (%) 65,14 80,01
3. R
3
= CAF/Datorii totale 0,1600 0,1520
4. R
4
= EBE/Cifra de afaceri 0,2171 0,1912
5. R
5
= Sold mediu furnizori 360/Cumparari
marfuri
79,65 86,75
6. R
6
= (Vad
1
- Vad
0
)/Vad
0
- % 26,80 32,66
7. R
7
= Sold mediu clienti 360/CA 121,25 179,64
8. R
8
= Investitii corporale/Valoare adaugata 0,0025 0,0072
9. Functia - scor Z 0,448 1,043
Din datele Tabelului 38 se constata ca valoarea scorului superioara si n
crestere fata de limita minima de 0,125 plaseaza ntreprinderea ntr-o zona de
normalitate cu riscul de faliment sub 10 %.
4) Modelul Bancii Comerciale Romne, tinnd seama de specificul si conditiile
economiei romnesti, utilizeaza un set de rate si indicatori de performanta pentru
stabilirea bonitatii ntreprinderii pe baza unei grile de punctaj cu 6 criterii:
a) Lichiditatea patrimoniala: ;
b) Solvabilitatea: ;
c) Rentabilitatea financiara: ;
d) Rotatia activelor circulante: ;
e) Dependenta de pietele de aprovizionare (A) si desfacere (D) - interne, externe;
f) Garantii (depozite n lei si valuta gajate, gajuri, ipoteci, bunuri achizitionate
din credite, cesionare creante).
Criteriile de evaluare a bonitatii financiare - modelul BCR - sunt notate cu
puncte care, nsumate, servesc la clasificarea ntreprinderilor n 5 categorii (de la
A la E ), n functie de care li se apreciaza credibilitatea.
Grila de evaluare a bonitatii pe baza Modelului BCR se prezinta astfel:
Nr.crt Criteriul de evaluare Limite de valori Puncte
< 80 % - 2
1. Lichiditatea patrimoniala 80 100 % - 1
(Lp = Active term.scurt/Pasive term.scurt) 100 120 % + 1
120 140 % + 2
140 160 % + 3
> 160 % + 4
< 30 % 0
2. Solvabilitatea 30 40 % 1
(S = Capital propriu/Pasiv) 40 50 % 2
50 60 % 3
60 70 % 4
70 80 % 5
> 80 % 6
< 0 0
3. Rentabilitatea financiara 0 10 % 3
(Rf = Profit brut/Capital propriu) 10 30 % 4
< 5 1
4. Rotatia activelor circulante 5 10 2
(Nac = Cifra de afaceri/Active circulante) > 10 4
At > 50%; De >50 % 4
5. Dependenta de piete (aprovizionare-
desfacere)
Ai > 50%; De >50 % 3
Aprovizionare: din tara (At); din import (Ai) At > 50%; Dt >50 % 2
Desfacere: n tara (Dt); la export (De) Ai > 50%; Dt >50 % 1
Depozite gajate 4
6. Garantii Gajuri, ipoteci 3
Achizitii din credite 2
Cesionare creante 1
n functie de punctajul realizat se apreciaza situatia economica-financiara
si gradul de risc de insolvabilitate al ntreprinderii ce poate fi ncadrata n una din
cele 5 categorii de bonitate, care i permite sau nu sa beneficiete de credite:
Categoria Total puncte Situatia economica - financiara - gradul de risc
A > 20 Foarte buna - se pot acorda credite
B 16 20 Buna - se pot acorda credite
C 11 15 Oscilanta - prezinta risc ridicat
D 6 10 Risc deosebit - nu prezinta garantii pentru acordare de
credite
E 0 5 Deosebit de precara - fara garantii pentru acordare de
credite
Pe baza grilei se considera ca ntreprinderile din categoriile A si B au o
situatie economico-financiara buna, o bonitate corespunzatoare pentru a putea
beneficia de credite bancare.
ntreprinderile din categoria C prezinta un grad ridicat de risc, bonitatea
pentru a beneficia de credite impunnd o prima de risc relativ ridicata. Ele trebuie
supravegheate din punct de vedere al solvabilitatii n vederea recuperarii
creditelor la primele semne de nencredere.
ntreprinderile din categoriile D si E au bonitati care nu prezinta garantii
si nu pot beneficia de credite pe care sa le poata rambursa la termen.
De exemplu, grila de punctaj a ntreprinderii analizate, conform
Modelului BCR se prezinta n Tabelul 40:
Aplicatia 42: Grila de evaluare a bonitatii - Model BCR
Tabelul 40
Criteriul de performanta Anul precedent Anul curent
Nivelul Puncte Nivelul Puncte
1. Lichiditate patrimoniala (Lp) 143,13 3 269,9 4
2.Solvabilitate (S) 64,54 4 67,24 4
3.Rentabilitate financiara bruta (Rfb) 8,38 3 10,82 4
4. Rotatia activelor circulante (Nac) 1,61 1 1,51 1
5.Dependenta de piete (Aproviz.din
tara)
(Desfacere n
tara)
At > 50;
Dt > 50
2 At> 50;
Dt > 50
2
6.Garantii Depozite 4 Depozite 4
Total puncte - 17 - 19
Punctajul acumulat (1620) situiaza ntreprinderea n categoria B, cu o
situatie economico-financiara buna, care prezinta o buna bonitate ce i permite sa
beneficieze de credite.
n activitatea practica ntreprinderile se pot confrunta cu dificultati ce pot
fi temporare, ocazionale, dar si permanente privind achitarea obligatiilor fata de
terti, ceea ce reflecta fragilitatea si prefigureaza insolvabilitatea acestora.
Analiza ntreprinderilor aflate n dificultate prezinta o importanta majora
pentru partenerii de afaceri, pentru actionari, investitori si n mod deosebit pentru
banci, preocupate de calitatea portofoliilor de credit pe care le detin.
Analiza cauzelor falimentului ntreprinderilor pune n evidenta doua
categorii de factori generatori ai acestui fenomen: factorii de mediu economic
general si factorii ce se datoresc mediului intern privind managementul general si
dificultatile cu care se confrunta ntreprinderea.
Analiza financiara si poate aduce o contributie decisiva la detectarea
precoce a diverselor categorii de riscuri ce prefigureaza o stare de prefaliment,
att prin metodologia clasica de evaluare a riscului economic si a riscului
financiar, ct si prin utilizarea unor metode si procedee speciale de evaluare a
riscului de insolvabilitate utilizate pe plan international sau specifice economiei
romnesti.
3.9. Analiza bursiera a ntreprinderii cotate
Dupa cum se cunoaste, admiterea unui titlu la cota oficiala (bursa de
valori) - cotarea - este supusa anumitor conditii. Astfel, nu sunt cotate dect
titlurile ntreprinderilor care publica anual raportul de gestiune prin care, nainte
de emisiune, sunt aduse la cunostinta publicului toate elementele importante ale
ntreprinderii.
Analiza unei ntreprinderi cotate la bursa (listate) comporta un studiu
suplimentar pe baza datelor bursiere, care nu trebuie sa lipseasca din situatiile
financiare anuale, menit sa serveasca la elucidarea unor aspecte referitoare la
politica n domeniul portofoliului de titluri: daca trebuie sa se cumpere, sa se
vnda sau sa se conserve titlurile; daca valoarea n cauza este un titlu de
portofoliu de rentabilitate satisfacatoare, sau din contra, unul de speculatie, n
care rentabilitatea este sacrificata n favoarea plus-valorii; situatia reala a cursului
actiunilor (pretul de piata al titlurilor).
Analiza financiara aplicata plasamentelor de capital la bursa de valori -
analiza bursiera - este o analiza profesionista n care se regasesc doua tendinte:
una fundamentala si una tehnica.
Analiza fundamentala vizeaza factori multipli pentru a determina tendinta
unui titlu de valoare, ceea ce impune cunoasterea unor aspecte referitoare la:
situatia financiara a ntreprinderii, capitalizarea bursiera, cursul actiunilor,
decotarea, randamentul actiunilor, evolutia pietei, factorii economici, sociali si
politici, sectorul, s.a.
Analiza tehnica vizeaza trei directii de cercetare: proiectia n viitor a
comportamentului trecut al pietei actiunilor, tendinta acesteia cu referire la
evolutia cotelor estimate comparativ cu cele reale; cercetarea miscarilor ciclice
ale pietei privind evolutia cursului actiunilor; analiza tendintei actuale pentru a
descoperi momentul n care o variatie a cursurilor va indica un punct de revenire.
n scopul efectuarii unei analize bursiere fundamentale se utilizeaza mai
multe rate bursiere, dintre care cele mai semnificative sunt urmatoarele:
Cifra de afaceri pe actiune echivaleaza cu productivitatea pe actiune si se
determina raportnd cifra de afaceri (CA) la numarul de actiuni (Na):
CAa = CA/Na.
2) Beneficiul pe actiune este un indicator de baza al pietei bursiere, care arata
partea din beneficiu adusa de fiecare actiune si se obtine prin raportarea
beneficiului net (Bnet) la numarul de actiuni (Na):
Bpa = Bnet/Na.
Indicatorul prezinta importanta n evaluarea rentabilitatii actiunilor,
serveste la calculul multiplului de capitalizare bursiera si poate fi diluat sau
ajustat, n functie de capitalul (diluat sau nediluat) luat n calcul.
3) Capacitatea de autofinantare pe actiune indica partea din CAF adusa de
fiecare actiune si se determina prin raportul:
CAFa = CAF/Na.
Acest raport trebuie utilizat cu discernamnt la bursa, deoarece actionarii
pot prefera dividende n detrimentul autofinantarii, autofinantarea avnd ca efect
reducerea sau renuntarea la dividende.
4) Capitalizarea bursiera exprima valoarea pe care bursa o acorda ntreprinderii
si se determina prin multiplicarea numarului de actiuni emise (Na) cu ultimul
curs cotat al unei actiuni (Ca):
Cb = Na Ca.
Acest indicator permite aprecierea ntreprinderii pe baza valorii bursiere a
actiunilor sale, punnd n evidenta pretul de evaluare al operatorilor, stiut fiind ca
una dintre functiile pietei financiare este si aceea de acordare a unui pret
ntreprinderilor cotate.
Numarul de actiuni ce compun capitalul unei ntreprinderi si valoarea lor
nominala sunt indicatori de cotare a actiunilor la bursa, cu influente directe
asupra celorlalti indicatori de eficienta a actiunilor.
Cursul unei actiuni rezulta din oferta si cerere si reflecta valoarea
bursiera, respectiv pretul pe piata al unui titlu, ale caror fluctuatii pe termen lung
pot afecta pretul real al ntreprinderii, n contextul utilizarii acesteia n scopul
evaluarii ntreprinderii.
Poate fi vorba de o capitalizare bursiera a unei piete financiare sau de
capitalizarea obligatiunilor. Aceasta serveste ca mod obiectiv de comparatie a
capitalizarii bursiere cu valoarea contabila a ntreprinderii, de unde rezulta fie
subestimarea afacerii (plus-valori latente), daca valoarea contabila este inferioara
capitalizarii bursiere, sau supraestimarea acesteia (minus-valori latente), daca
valoarea contabila este superioara capitalizarii bursiere a acesteia.
n scopul determinarii pretului real al ntreprinderii exista mai multe
criterii de apreciere a capitalizarii bursiere: valoarea substantiala, prin care
capitalizarea bursiera corespunde valorii actuale a activelor nete; actualizarea
beneficiilor viitoare, prin care, n analiza trebuie sa se tina seama de teoria
portofoliului de valori mobiliare, conform careia cursul unui titlu se fixeaza la
pretul sau just n functie de rata de actualizare a beneficiilor viitoare, plecnd de
la cursul actiunilor, corectat cu o prima de risc proportionala cu fiecare valoare.
5) Coeficientul de capitalizare bursiera (PER) este un multiplu de capitalizare
(sau multiplu bursier), adica un raport curs-beneficiu care stabileste legatura
ntre cursul unui titlu si rentabilitatea lui.
Coeficientul se poate obtine n doua moduri:
a) Ca raport ntre capitalizarea bursiera si rezultatul exercitiului:
sau:
b) Ca raport ntre cursul actiunii la bursa si beneficiul pe actiune:
.
Acest multiplu bursier de capitalizare a beneficiilor indica de cte ori este
capitalizat beneficiul pe actiune, aratnd cti ani de beneficiu actual costa fiecare
afacere cotata. Echivalentul frantuzesc al termenului anglo-saxon Price Earning
Ratio (PER) este cel de Coeficient de capitalizare a rezultatelor (CCR).
Prin multiplicarea beneficiului pe actiune cu PER se obtine cursul actiunii
la bursa ( ), care permite aprecierea randamentului unui
plasament n actiuni, fiind de preferat utilizarii unui simplu randament asigurat de
dividendele distribuite.
Actiunile cu un PER ridicat se comporta cel mai bine la bursa, favoriznd
speculatii avantajoase vnzarii lor, dupa cum un PER relativ scazut indica o
evaluare destul de ieftina. De aceea acest raport sta la baza unei alte metode de
evaluare a ntreprinderii, care permite doar o estimare a beneficiilor ntreprinderii
pentru anul n curs sau pentru cel urmator.
Diviznd beneficiul scontat cu numarul titlurilor, se obtine beneficiul pe
actiune asteptat, la care se raporteaza pretul actual al actiunii pentru a obtine, n
final, multiplul de capitalizare (PER) al ntreprinderii, care este un indicator al
atractiei pietei de capital n raport cu plasamentele de nlocuire.
Raportul curs-beneficiu (PER) variaza n timp si spatiu si depinde de
beneficiile anticipate ale operatorilor, de evolutia ratelor dobnzii si de ritmul
inflatiei, fata de care evolueaza n sens invers.
6) Rata de distribuire a dividendelor (Pay Out Ratio - POR) exprima politica n
ceea ce priveste distribuirea de dividende si se calculeaza raportnd totalul
dividendelor la rezultatul net:
(%)
Rata prezinta importanta pentru cei interesati n achitia de actiuni n
scopul obtinerii unui venit sub forma dividendelor, sau pentru realizarea unei
plus-valori de capital, stimulnd mai mult actionarii si mai putin capitalizarea
rezultatelor, pentru reinvestire si dezvoltarea ntreprinderii.
7) Dividende pe actiune constitue un indicator ce depinde de rata de distribuire a
dividendelor si se calculeaza raportnd totalul dividendelor la numarul de actiuni:

Raportul curs - beneficiu (PER) permite sa se compare ntreprinderile
ntre ele, indiferent de rata de distribuire a dividendelor, fiind mai obiectiv n
aprecierea rentabilitatii actiunilor comparativ cu dividendele pe actiune.
Metoda de evaluare a ntreprinderii n functie de criteriul Capitalizarea
beneficiilor (dupa formula Gordon-Shapiro) masoara randamentul capitalurilor
investite (randamentul unui plasament n actiune), prin intermediul indicatorului.
8) Rentabilitatea pe actiune:
(%)
Aceasta rata masoara rentabilitatea plasamentului si depinde de
dividendele distribuite, n functie de marimea beneficiului, de ratele de
repartizare beneficiului si de nivelul cursului, constituind un indicator ce poate
orienta investitorii interesati n plasamente eficiente.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul si contul de profit si pierdere
analizate, ratele specifice analizei bursiere sunt redate n Tabelul 41:
Aplicatia 43: Analiza ratelor bursiere
Tabelul 41
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (milioane lei) Precedent Curent ( ) (%)
1.. Cifra de afaceri (CA) - mil. lei 535016 783518 +
248502
146,4
2. Numarul de actiuni (Na) - mii 59200 295996 +
236796
500
3. Cifra de afaceri/actiune (CAa)
(1/2)
9,037 2,647 - 6,39 29,3
4. Beneficiul net (Rnet) - mil. lei 40668 51384 + 10716 126,3
5. Beneficiul pe actiune (Bpa)
(4/2)
0,687 0,173 - 0,514 25,3
6. Capacitatea ded autofinantare
(CAF)
47815 98224 + 50409 205,4
7. Capacit. de autofin./act.
(CAFa) (6/2)
0,807 0,331 - 0,476 41,1
8. Cursul mediu al actiunii (Ca)
(lei)
2150 2350 + 200 109,3
9. Capitalizare bursiera (Cb)
(2*8)
127280 695591 +
568311
546,5
10. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(9/4)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
11. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(8/5)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
12. Dividende distribuite 14356 18139 + 3783 126,3
13. Rata distrib. dividende(POR)
(12/4) %
35,3 35,3 - 100
14. Dividende/actiune (Dpa)
(12/2)
0,242 0,061 - 0,181 25,2
15. Rentabilitate pe actiune (Ra)
(14/8) %
11,25 2,59 - 8,66 23,1
16. Rata rentabilit.actiunii (Rra)
(5/8) %
31,95 7,36 - 24,59 23,1
Din datele Tabelului 41 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Majoritatea indicatorilor bursieri au cunoscut dinamici nefavorabile, cum ar fi:
cifra de afaceri pe actiune, beneficiul pe actiune, capacitatea de autofinantare pe
actiune, ca urmare a cresterii mai lente a indicatorilor de performanta (cifra de
afaceri, beneficiul, capacitatea de autofinantare) comparativ cu cresterea
substantiala a numarului de actiuni.
2. Fac exceptie capitalizarea bursiera si coeficientul de capitalizare bursiera
(PER) care au crescut ca urmare a cresterii cursului mediu al actiunii si dinamicii
mai rapide a acestuia n raport cu beneficiul pe actiune care s-a redus.
3. n conditiile mentinerii ratei de distribuire a dividendelor la nivelul anului
precedent, s-au redus ratele de rentabilitate a actiunilor ca urmare a cresterii mai
rapide a cursului mediu al actiunilor pe piata de capital n raport cu dividendele
pe actiune.
n concluzie, n cazul ntreprinderilor cotate, analiza clasica a
rentabilitatii trebuie completatta cu studiul indicatorilor bursieri, deoarece cursul
bursier al actiunii pe piata de capital constituie un "barometru"al performantei
ntreprinderii recunoscute public pe aceasta piata.
Dinamica cursului bursier este consecinta evolutiei indicatorilor economico-
financiari de performanta ai ntreprinderii care se reflecta n final n raportul
cerere-oferta pe piata de capital.
Indicatorii performantei bursiere a ntreprinderii pot fi determinati att la
nivel de actiune(profitul pe actiune, dividendul pe actiune,vnzarile pe actiune),
ct si la nivel de piata bursiera, sau multipli de piata (PER, Cursul actiunii
raportat la Cifra de afaceri pe actiune).
Ratele bursiere(multiplii de piata) se calculeaza pe baza cursului bursier
si a indicatorilor bursieri la nivel de actiune, permitnd efectuarea de compratii
intrasectoriale si n dinamica.
Un indicator semnificativ n acest sens l poate constitui Lichiditatea
actiunii (Marketability), care exprima ponderea actiunilor tranzactionate n cursul
exercitiului n totalul actiunilor emise si aflate n circulatie, calculat cu ajutorul
raportului:
.
Unele din ratele analizei bursiere sunt utilizate n metodologia de
evaluare a ntreprinderilor cotate la bursa.
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
1. Arcimeles C-H. (d'), Saulquin J.Y., Finance applique - Analyse financire , 2
e

dition, Vuibert, Paris, 1998.
2. Ballada S., Coille J. C. Outils et mcanismes de gestion financire, Ed.
Maxima, Paris, 1996.
3. Bowlin O., Martin J., Scott D., Guide to Financial Analysis, Mc. Graw-Hill
Book Company, New-York, 1986.
4. Budugan Dorina, Contabilitate si control de gestiune, Sedcom Libris, Iasi,
2001.
5. Cohen E., Analyse financire, Ed. Economica, Paris, 1990.
6. Deprez M., Duvant M., Analyse financire, Techniplus, Paris, 1993.
7. Dumitrean E., Contabilitate financiara, Vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2002.
8. Dutescu Adriana, Ghid pentru ntelegerea si aplicarea Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed: CECCAR, Bucuresti, 2001.
9. Eglem J.Y., Philipps A., Raullet C., Analyse comptable et financire, Ed.
Dunod, Paris, 1986.
10. Erik de La Villegurin, Dictionnaire fiduciaire financier, La Villegurin
Editions, Paris, 1991.
11. Foster G., Financial Statement Analysis, Prentice-Hall, New- York, 1986.
12. Georgescu N., Robu V., Analiza economico-financiara, ASE, Bucuresti,
2001.
13. Gheorghiu A. (coordonator), Analiza activitatii economice a ntreprinderilor,
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
14. Goffin R., Analyse microconomique, Ed.Dalloz, Paris, 1993.
15. Granier R., Giran J.P., Analyse conomique, Ed. Economica, Paris, 1984.
16. Isfanescu A., Stanescu C., Baicusi A., Analiza economico-financiara, ed. II-a,
Ed. Economica, Bucuresti, 1999.
17. Langlois G, Mollet M., Analyse comptable et financire, Editions Foucher,
Paris, 1992.
18. Lecaillon Jacques, Analyse microconomique, Ed. Cujas, Paris, 1993.
19. Mailler J., Remilleret M., Analyse financire de l'entreprise, CLEF, Paris,
1986.
20. Mailler J., Remilleret M., Prparation l'analyse financire de l'entreprise,
Dunod, Paris, 1992.
21. Mollet Michle., Choisir et construire son tableau de financement, Editions
Foucher, Paris, 1992.
22. Pappas J L., Hirschey M., Managerial Economics, New-York, 1983.
23. Petrescu Silvia, Diagnostic economic financiar. Metodologie. Studii de caz,
Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004.
24. Peyrard Josette, Analyse financire, 8
e
dition Paris, 1999.
25. Richard J., Analyse financire et audit des performances, La Villegurin
Editions, Paris, 2
e
edition, 1993.
26. Rusu D., Cuciureanu A., Petrescu Silvia, Dan G., Analiza activitatii
economice a ntreprinderilor, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
27. Samuelson P., Foundations of Economic Analysis, New-York, 1955.
28. Stancu I., Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele ntreprinderilor.
Analiza si gestiunea financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 1996.
29. Tabara N., Horomnea E., Toma C., Conturile anuale n procesul decizional,
Tipo, Moldova, Iasi, 2001.
30. Ternisien M., Comprendre l'entreprise par les flux, La Villegurin Editions,
Paris, 1990.
31. Teuli J., Analyse financire de l'entreprise, Ed. Cujas, Paris, 1992.
Thibaut J. P., Le diagnostic d'entreprise, Ed. Dunod, Paris, 1990.
32. Vlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Editura
Economica, Bucuresti, 2004.
33. Vintila Georgeta, Gestiunea financiara a ntreprinderii, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2000.
34. *** Ministerul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2005.
35. *** Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1752/2005 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate.

Document
Info

Accesari:
29585
Apreciat:
Comenteaz
a
documentul
:
Nu esti
inregistrat
Trebuie sa
fii utilizator
inregistrat
pentru a
putea
comenta

Creaza cont
nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

<a








ANALIZA SITUAIEI FINANCIAR
PE BAZA BILANULUI
3.1. Studiul bilantului - etapa a analizei financiare
n vederea elaborarii diagnosticului financiar care sa permita masurarea
rentabilitatii economice a capitalurilor investite, a rentabilitatii financiare a
capitalurilor proprii, aprecierea conditiilor n care sunt realizate echilibrele
financiare, deducerea gradului de autonomie al ntreprinderii, analiza financiara
parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor informatii necesare n
vederea detectarii simptomelor ce prefigureaza fenomene care impiedica
continuitatea activitatii ntreprinderii. Scopul principal l constituie adoptarea
unor decizii corective n gestiunea pe termen scurt, mediu si lung.
Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta
elementele de activ si de pasiv (mijloacele si resursele) la nchiderea exercitiului
si n alte situatii prevazute de lege, grupate dupa natura, destinatie si lichiditate,
respectiv, dupa natura, provenienta si exigibilitate. Elementele de pasiv vizeaza
fondurile de care a beneficiat ntreprinderea (capitalurile proprii ale asociatilor,
provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizarile
acestor fonduri, cu titlu durabil (active imobilizate) si cu titlu provizoriu si ciclic
(active circulante).
Activul si pasivul reflecta aceeasi realitate vazuta sub forma mijloacelor
de finantare si a utilizarii acestora la acelasi moment, ceea ce impune echilibrul
permanent ntre activele si pasivele bilantului, indiferent de forma de prezentare a
acestuia (tabelara sau n lista).
Conform IAS 1, "Prezentarea situatiilor financiare", bilantul prezentat n
lista (Tabelul 14) are drept scop de a prezenta fidel informatii despre pozitia
financiara a ntreprinderii, respectiv, capacitatea de a se adapta schimbarilor
mediului, cu ajutorul resurselor economice controlate (activele), structurii de
finantare (datorii si capitaluri proprii), precum si cu ajutorul unor indicatori
economico-financiari specifici (lichiditatea si solvabilitatea).
3.2. Tipuri de bilant utilizate n analiza financiara
Criteriile de clasament al activelor si pasivelor bilantului difera n functie

de scopul urmarit n analiza si de utilizator, ceea ce a condus la amenajarea mai
multor tipuri (modele) de bilant cu prezentare tabelara cum ar fi: bilantul
financiar, bilantul functional, bilantul "pool de fonds"(ansamblul resurselor) s.a.
Studiul bilantului trebuie efectuat dupa repartizarea rezultatului si trebuie
sa nceapa cu examinarea structurii pasivului si a structurii activului.
Bilantul contabil elaborat n optica patrimonial-juridica utilizat pna la
adoptarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate s-a dovededit insuficient adaptat
analizei financiare orientate spre gestiune, ceea ce a impune utilizarea unui bilant
mai operational, pentru a evidentia relatia dintre resursele disponibile si nevoile
de finantare ale ntreprinderii, stiut fiind ca orice nevoie de finantare trebuie
acoperita din resurse financiare.
n acest scop se dovedeste deosebit de util bilantul financiar, elaborat n
optica patrimoniala, care constituie suportul analizei financiare traditionale ce are
ca finalitate descrierea patrimoniului ntreprinderii n vederea unei evaluari
patrimoniale care poate interesa att proprietarii, ct si creditorii. n masura n
care creditorii utilizeaza un asemenea studiu, se procedeaza la o analiza
financiara externa, ce vizeaza recuperarea capitalurilor investite mai ales n cazul
lichidarii ntreprinderii.
Logica bilantului financiar, numit si bilant lichiditate-exigibilitate, se
bazeaza pe criteriul lichiditatii crescatoare a activului si al exigibilitatii
crescatoare a pasivului, ceea ce implica separarea elementelor de activ n functie
de gradul de lichiditate si a elementelor de pasiv n functie de scadenta.
De exemplu, bilantul contabil armonizat este apropiat logicii financiare,
avnd prezentarea n lista (Tasbelul 14):
Bilant Contabil armonizat restns
Tabelul 14
Denumirea indicatorului (mii lei) Nr. Exercitiul financiar
rnd Precedent Curent
A. Active imobilizate - total 01 334134112 442396673
I. Imobilizari necorporale 02 112827 761587
II. Imobilizari corporale - total 03 333960171 441573972
III. Imobilizari financiare 04 61114 61114
B. Active circulante - total 05 330562056 515792600
I: Stocuri - total 06 141953183 122067958
II. Creante - total 07 180200143 390840345
III: Investitii financiare pe termen scurt 08 - -
IV. Casa si conturi la banci 09 8408730 2884297
C. Cheltuieli n avans 10 1902966 1489075
D. Datorii ce trebuie platite 929b122j pna la 1
an
11 227834680 186432713
E. Active circulante nete, respectiv datorii
curente nete (05 + 10 - 11 - 16)
12 100194521 325651589
F. Total active minus datorii curente(01 + 12) 13 434328633 768048262
G. Datorii ce trebuie platite 929b122j peste 1
an
14 8493328 127907177
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 15 - -
I. Venituri n avans 16 4435821 5197373
J. Capital si rezerve 17 448290076 634448682
I. Capital (subscris varsat) 18 59199226 295996131
II. Prime de capital 19 - -
III. Rezerve din reevaluare 20 245482220 95164551
IV. Rezerve 21 143608630 243288000
V. Rezultatul reportat - Sold C 22 - 28147174
- Sold D 23 22454771 22454771
VI. Rezultatul exercitiului - Sold C 24 40667697 51384049
Repartizarea profitului 25 40667697 51384049
Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 - 23) 26 425835305 640141085
Patrimoniul public 27 - -
Capitaluri - total (26 + 27) 28 425835305 640141085
Lichiditatea crescatoare a posturilor de activ este disponibilitatea din ce
n ce mai mare a acestora de a deveni "lichide" si de a acoperi nevoile
ntreprinderii; n fruntea activului se afla valorile imobilizate, cele mai putin
"lichide", iar la sfrsit disponibilitatile, cele mai "lichide".
Clasarea posturilor de pasiv n ordinea exigibilitatii crescatoare semnifica
faptul ca exigibilitatea unei surse de finantare este legata de scadenta sa, primele
posturi fiind cele mai lent exigibile, (capitalurile proprii), iar ultimele cele mai
rapid exigibile (datoriile pe termen scurt).
Constructia bilantului financiar implica respectarea unor principii si reguli
care permit ordonarea posturilor de bilant dupa criteriul pe termen scurt si pe
termen lung. Printre elementele constitutive ale bilantului se face distinctie ntre
cele care ramn la dispozitia ntreprinderii pe termen lung (peste 1 an) si cele care
nu i apartin dect pe termen scurt (sub 1 an).
Amenajarea posturilor de activ conduce la existenta a doua ansambluri:
activul imobilizat care reprezinta elementele pe termen lung cu trei categorii de
valori imobilizate (necorporale, corporale, financiare), la care se adauga partea de
activ circulant cu scadenta mai mare de 1 an (creante - clienti, cheltuieli efectuate
n avans). n schimb, n activul circulant se includ imobilizarile cu scadenta
scurta (imobilizarile financiare ce ajung la scadenta sub 1 an).
Amenajarea posturilor de pasiv structureaza pasivul bilantului n grupa
capitalurilor permanente, formata din capitalurile proprii si datoriile pe termen
mediu si lung (cu scadenta peste 1 an) si grupa datoriilor pe termen scurt (cu
scadenta sub 1 an), indiferent de natura lor (datorii de exploatare, credite bancare
curente, venituri realizate n avans cu scadenta scurta si datoriile pe termen lung
ajunse la scadenta).
Daca o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadenta mai repede de 1
an, ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Veniturile realizate n avans cu
scadenta peste 1 an sunt incluse n datoriile pe termen mediu si lung.
Obtinerea bilantului financiar implica efectuarea unor corectii ale
activului si pasivului pe baza informatiilor din anexa, prin respecarea unor
principii de evaluare si regrupare a posturilor dupa criteriul vechimii (peste sau
sub 1 an).
Schematic, bilantul financiar se prezinta astfel:
Bilant financiar
Activ = Necesar Pasiv = Resurse
Necesar permanent Capitaluri permanente (Cp)
Activ imobilizat net > 1 an 1. Capitaluri proprii (C)
Necesar temporar 2. Datorii cu scadente > 1 an
1. Activ circulant net < 1 an Resurse temporare
2. Imobilizari financiare < 1 an 1. Datorii cu scadente < 1 an
3. Disponibilitati (Trezorerie activa) 2. Credite bancare (Trezorerie
pasiva
Total Activ Total Pasiv
Prezentarea bilantului financiar (Tabelul 15) pune n evidenta doua parti
distincte pe orizontala: partea superioara care reflecta structura financiara prin
stabilitatea elementelor care l compun (necesarul de finantat si resursele de
finantare permanente) si partea inferioara care reflecta finantarea ciclului de
activitate (necesarul de finantat pe termen scurt si resursele temporare de
finantare).
Clasamentul activelor si pasivelor dupa criteriul vechimii pune n
evidenta, printr-o simpla lectura orizontala, echilibrele sau dezechilibrele
structurale ale bilantului, conform Normei 13 din IASC si n cazul conturilor
consolidate.
Importanta bilantului financiar n analiza financiara decurge din faptul ca
el serveste la determinarea marjei de securitate financiara prin intermediul
fondului de rulment, care permite ntreprinderii sa faca fata riscurilor pe termen
scurt, garantnd solvabilitatea acesteia.
Conform Reglementarilor romnesti, bilantul n lista (Tabelul 14) este
apropiat modelului de bilant financiar (Tabelul 15), cu exceptia resurselor care
sunt prezentate n ordine inversa scadentei, capitalurile proprii fiind situate n
partea finala a listei.
Abandonarea principiului de clasament al posturilor n bilantul financiar a
condus la aparitia bilantului functional, care regrupeaza posturile de bilant pe
marile functiuni ale ntreprinderii (investitii, exploatare, finantare, trezorerie),
fiind un bilant economic, construit de Centrala Bilanturilor din Banca Frantei n
scopul explicarii functionarii economice a ntreprinderii de catre bancheri.
Constructia bilantului functional are la baza un set de principii si reguli
menite sa puna n evidenta utilizarile si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu
de functionare a ntreprinderii, gruparea posturilor fiind legata de operatiile
realizate n raport cu natura, destinatia sau functia lor. n aceasta prezentare,
bilantul este destinat analizei functionale, care poate fi si o analiza externa.
Un principiu de elaborare a bilantului functional se refera la exprimarea
posturilor de bilant la valoarea bruta, (valoarea de origine a acestora), ceea ce
impune includerea amortismentelor si provizioanelor n capitalurile proprii,
bilantul functional constituind un punct de plecare ideal pentru o analiza de flux,
deoarece permite determinarea variatiilor de stocuri.
Un alt principiu al bilantului functional se refera la conceptul de
stabilitate, care are n vedere durata posturilor n patrimoniu; acesta difera de
conceptul permanentei al bilantului financiar, n sensul ca un mprumut pe
termen lung va ramne n imobilizarile financiare, indiferent de scadenta sa, iar
datoriile pe termen lung nu vor fi trecute la datorii pe termen scurt, indiferent de
scadenta.
Al treilea principiu, al afectarii, avut n vedere la structurarea posturilor
permite descrierea ciclurilor care compun viata ntreprinderii si a echilibrelor
financiare ce decurg din ele.
Schematic, bilantul functional se prezinta astfel:
Bilant functional
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
I. Functia de investitii IV. Functia de finantare
Utilizari stabile brute Resurse stabile (durabile)
II. Functia de exploatare 1. Capitaluri proprii:
1. Activ circulant de exploatare 2. Datorii financiare stabile
2. Activ circulant nafara exploatarii II. Functia de exploatare
III. Functia de trezorerie 1. Datorii de exploatare
Activ circulant financiar (Disponibilitati) 2. Datorii n afara exploatarii
Total Activ Total Pasiv
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)

Tabelul 15
Active =
Necesaruri nete
Exercitiul financiar Pasive =
Resurse
Exercitiul financiar
(mii lei) Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
Mijloace cu
durata > 1 an
33413411
2
44239667
3
Resurse cu
scadenta >1an
43432863
3
76804826
2
A. Active
imobilizate
33413411
2
44239667
3
J. Capital si
rezerve
42583530
5
64014108
5
I. Imobilizari
necorporale
112827 761587 I. Capital 59199226 29599613
1
II. Imobilizari
corporale
33396017
1
44157397
2
II. Prime de
capital
- -
III. Imobilizari
financiare
61114 61114 III. Rezerve
din
reevaluare
24548222
0
95164551
Mijloace cu
durata < 1 an
33056205
6
51579260
0
IV. Rezerve -
total
14360863
0
24528800
0
B. Active
circulante
33056205
6
51579260
0
V. Rezultatul
reportat -
Sold C
- 26147174
I. Stocuri - total 14195318
3
12206795
8

- Sold D
22454771 22454771
II. Creante -
total
18020014
3
39084034
5
VI.Rezultatul
exercitiului -
Sold C
40667697 51384029
III: Invest.
financiare/terme
n scurt
- - Repartizarea
profitului
40667697 51384029
IV: Casa si
conturi la banci
8408730 2884297 Total
capitaluri
proprii
42583530
5
64014108
5
C. Cheltuieli n
avans
1902966 1489075 H.Provizioan
e pt.riscuri-
cheltuieli
- -
G. Datorii pe
o perioada > 1
an
8493328 12790717
7
D. Datorii pe
o perioada de
1 an
22783468
0
18643271
3
Total datorii 23632800
8
31433989
0
I. Venituri 4435821 5197373
n avans
Total Active
Nete
66659913
4
95967834
8
Total
Capitaluri
66659913
4
95967834
8
Bilantul functional (economic)

Tabelul 16
Active =
Utilizari
Exercitiul financiar Pasive = Resurse Exercitiul financiar
(valoare
bruta)(mii
lei)-
Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
I. Functia
de
investitii
IV. Functia de
finantare

Utilizari
stabile
Resurse stabile 60813818
9
101115894
3
A. Active
imobilizat
e brute
50794366
8
68550735
4
1. Capitaluri proprii 42583530
5
64014108
5
1.
Imobilizar
i
necorporal
e
177647 916041 - Capital 59199226 29599613
1
2.
Imobilizar
i corporale
50770490
7
68453019
9
- Rezerve - total 38909085
0
34045255
1
3.
Imobilizar
i
financiare
61114 61114 - Rezultatul reportat -
22454771
+
3692403
II. Functia
de
exploatare
- Rezultatul
exercitiului(nereparti
z)
- -
B.Active
circulante
de
exploatare
31619833
3
50297360
8
2. Amortismente si
provizioane
17380955
6
24311068
1
1. Stocuri
- total
14195318
3
12206795
8
3. Datorii financiare
stabile (>1 an)
8493328 12790717
7
2. Creante
comerciale
17424515
0
38090565
0
II. Functia de
exploatare

Active
circ. n
afara
exploatari
i
5954993 9934695 1. Datorii de
exploatare
13255055
9
77021000
Alte
creante
5954993 9934695 2. Datorii nafara
exploatarii
95284121 10941171
8
C.
Cheltuieli
n avans
1902966 1489075 3. Credite bancare
curente
- -
III:
Functia de
trezorerie
I. Venituri n
avans
4435821 5197373
Activ
circulant
financiar
8451440 2927007
Casa si
conturi la
banci
8408730 2884297
Total
Active
valoare
bruta
84040869
0
120278902
9
Total
Resurse
84040869
0
120278902
9
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Importanta bilantului functional n analiza financiara decurge din faptul
ca el permite aprecierea stabilitatii structurii financiare a ntreprinderii prin
intermediul trezoreriei nete si astfel exprima interdependenta dintre structura
financiara si natura activitatii sale.
Comparatia ntre bilantul financiar si bilantui functional pune n evidenta
doua deosebiri esentiale ntre acestea, si anume:
a. n timp ce bilantul financiar permite o analiza externa a situatiei financiare a
ntreprinderii interesanta pentru creditori, bilantul functional permite n
primul rnd o analiza interna realizata n principal de managerii
ntreprinderii;
b. bilantul functional se stabileste din perspectiva continuitatii activitatii, n
timp ce bilantul financiar este realizat din perspectiva ncetarii activitatii.
Ca raspuns adus criticilor bilantului financiar si bilantului functional,
adeptii conceptelor mai recente ale teoriei financiare neoclasice au conceput
modelul de bilant "pool de fonds" sau ansamblul de fonduri.
Teoria financiara neoclasica avanseaza un criteriu care priveste costul
capitalului compus din diferitele resurse folosite, n functie de care se judeca
oportunitatea diverselor utilizari carora le-au fost afectate.
n consecinta, bilantul trebuie privit ca un ansamblu de resurse si de
utilizari, care ofera indicii asupra deciziilor strategice n materie de investitii si de
finantare, fara a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare.
Acest tip de bilant se apropie de bilantul functional prin prezenta
amortismentelor si provizioanelor n fondurile proprii, n pasiv. n activ posturile
sunt grupate n doua parti distincte pentru a evidentia impactul strategiilor
ntreprinderii: industriala si comerciala, pe de o parte, careia i corespund
imobilizarile brute non financiare si activele circulante de exploatare (inclusiv
lichiditatile necesare pentru exploatare) si strategia financiara, inclusiv
lichiditatile, care serveste obiectivelor de tip financiar.
Schematic, bilantul ansamblului de fonduri se prezinta astfel:
Bilant "Pool de fonds"
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
Portofoliu de active Portofoliu de resurse
I. Utilizari industriale si comerciale I. Fonduri proprii
1. Imobilizari brute 1. Fonduri proprii externe
2. Active circulante de exploatare 2. Fonduri proprii interne
3. Active circulante nafara exploatarii II. Datorii
II. Utilizari financiare 1. Resurse financiare
1. Imobilizari financiare 2. Datorii de exploatare
2. Active circulante (Disponibilitati) -
Total Activ Total Pasiv
Indiferent de modul de structurare a elementelor patrimoniale, bilantul
serveste ca document esential n analiza modificarilor pozitiei financiare a
ntreprinderii ca raspuns la cerintele mediului economic n care aceasta si
desfasoara activitatea.
3.3. Analiza echilibrelor financiare
Bilantul este "fotografia" ntreprinderii, care, indiferent de forma de
prezentare, trebuie sa ofere raspuns la o serie de ntrebari specifice celui care
efectueaza analiza. Aceste ntrebari decurg din modul n care se realizeaza
egalitatea ntre activul si pasivul bilantului, egalitate care transpune o identitate
fundamentala ntre doua reprezentari diferite ale aceleiasi marimi economice,
sursele fondurilor (originea lor), trebuind sa corespunda cu utilizarile
(necesitatile) carora le-au fost afectate.
Studiul bilantului implica analiza acestuia n doua directii: orizontala si
verticala, fiecare punnd n evidenta anumite corelatii cu semnificatii deosebite n
aprecierea situatiei financiare a ntreprinderii.
Analiza pe orizontala a bilantului pune n evidenta modul n care se
realizeaza principalele echilibre financiare pe termen scurt si pe termen lung ale
ntreprinderii sau grupului de ntreprinderi, prin intermediul unor marimi cum ar
fi: situatia neta, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria.
3.3.1. Analiza Situatiei Nete
Pe baza abordarii juridice a bilantului, analistii financiari determina
Situatia Neta (SN) a ntreprinderii cu ajutorul relatiei:
SN = Active - Datorii totale
Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda
proprietarii asupra ntreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuind sa fie
suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a
ntreprinderii.
Comparativ cu capitalurile proprii, situatia neta este mai restrictiva,
deoarece exclude subventiile si provizioanele reglementate. De aceea, situatia
neta este un indicator mai relevant, ce exprima valoarea activului realizabil la un
moment dat, care intereseaza proprietarii, actionarii, ct si creditorii
ntreprinderii, mai ales n cazul lichidarii acesteia. Ea se calculeaza punnd fata n
fata bunurile si datoriile de aceeasi scadenta.
Pe baza bilantului financiar Situatia Neta se determina ca diferenta:
a) SN = Total active - Datorii totale - Venituri n avans = Capitaluri proprii.
Pe baza bilantului contabil armonizat Situatia Neta este diferenta:
b) SN = (Total active - Datorii curente) - Datorii peste 1 an = F - G.
De exemplu, Situatia Neta n cele doua variante de calcul este prezentata
n Tabelul 17:
Aplicatia 15: Calculul si analiza situatiei nete (capitalurilor proprii)
Tabelul 17
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Total active 666599134 959678348 293079214 143,96
2. Datorii totale 236328008 314339890 78011882 133,01
3. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 171,68
4. Situatia neta (SN)(a) 425835305 640141085 21430578 105,03
5. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
6. Datorii curente (G) 8453328 127907177 119453849 1513
7. Capitaluri proprii (F -
G)(b)
425835305 640141085 21430578 105,03
Din datele Tabelului 17 se constata o situatie neta pozitiva si crescatoare
care reflecta o gestiune economica sanatoasa, ce maximizeaza valoarea
ntreprinderii, prin potentarea capitalurilor proprii.
O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta
ncheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral
capitalurile proprii. Partea neacoperita ramne exclusiv n sarcina creditorilor,
acesta fiind riscul de insolvabilitate al ntreprinderii.
Cresterea situatiei nete (activului net) are ca efect cresterea rentabilitatii si
a independentei financiare, pe baza ei putndu-se determina riscul global sau
lichidativ, prin raportul: < 0,3.
Activul net (capitalurile proprii) reprezinta un indicator esential care da
dimensiunea gradului de "sanatate" a ntreprinderii referitor la mentinerea
capitalului fizic sau financiar, mai ales n conditiile inflatiei care l erodeaza.
Mentinerea capitalului fizic presupune ca profitul sa fie obtinut numai
prin cresterea capacitatii fizice productive n cursul perioadei, iar mentinerea
capitalului financiar presupune obtinerea profitului prin cresterea valorii
financiare (monetare) a activelor nete.
Performantele ntreprinderii fiind direct legate de mentinerea capitalului
fizic sau financiar, "Situatia modificarii capitalurilor proprii" este un alt
document al situatiilor financiare anuale prevazut de Ordinul M.F.P. 94/2001,
inspirat din cerintele IAS 1, prin care se prezinta detaliat toate variatiile pe care
le-a suferit n cursul exercitiului financiar fiecare element al activului net
(capitalurile proprii).
Din situatia modificarii capitalurilor proprii rezulta capacitatea de
mentinere (erodare) a capitalului, precum si profitul (pierderea) ntreprinderii n
cursul exercitiului, prin intermediul urmatoarelor elemente de continut:
- profitul net (pierderea neta) al perioadei;
- fiecare element de venit si cheltuiala recunoscute direct n capitalurile
proprii;
- efectul cumulat al modificarii politicilor contabile si corectia erorilor;
- tranzactiile de capital cu si distribuirile catre proprietari;
- soldul profitului (pierderii) cumulate la nceputul perioadei si la data
bilantului si modificarile aferente;
- o reconciliere ntre valoarea contabila a fiecarei categorii de capitaluri
proprii la nceputul si sfrsitul perioadei, cu prezentarea distincta a fiecarei
modificari.
Situatia modificarii capitalurilor proprii cuprinde date referitoare la:
soldul la 1 1anuarie, cresterile(+), reducerile (-) si soldul la 31 decembrie, asa
cum rezulta din datele Tabelului 18:
Aplicatia 16: Situatia modificarii capitalurilor proprii (mii lei)
Tabelul 18
Elemente ale capitalului
propriu
Sold la
1 ianuarie
Cresteri
(+)
Reduceri
(-)
Sold la
31
decembrie
Capital subscris 59199226 236796905 - 295996131
Rezerve din reevaluare 245482220 86479236 236796905 95164551
Rezerve legale 8973772 3464468 - 12438240
Alte rezerve 134634858 97584582 1369680 230849760
Rezultat reportat
- Profit nerepartizat 0 21771189 - 21771189
- Pierdere neacoperita - - - -
Rezultat reportat din
adoptarea pt. prima data a
IAS mai putin IAS 29 -
Sold D (ct 1172)
22454771
(pierdere)
- - 22454771
(pierdere)
Rezultat reportat din
corectarea
erorilor fundamentale -Sold
C (ct.1174)
6375985
(profit)
- - 6375985
(profit)
Rezultat reportat din
surplusul din rezerva de
evaluare
- - - -
Rezultatul exercitiului
financiar
- - - -
Total 425835305 452472365 238166585 640141085
Din analiza datelor Tabelului 18 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Soldul final al capitalurilor proprii este calculat cu relatia:
Sf = Si + Cresteri - Reduceri,
2. Modficarea capitalurile proprii este egala cu diferenta:
= Sf - Si = 640141085 - 425835305 = + 214305780 mii lei.
3. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinta unor solduri initiale si a
cresterii mai accentuate a capitalului subscris, a rezervelor si a existentei
profitului nerepartizat, aceasta fiind diminuata de reducerea unor rezerve si de
soldul debitor al contului 1172, o pierdere reportata rezultata din adoptarea pentru
prima data a IAS, mai putin IAS 29, privind retratarea informatiei financiare
necesare nlaturarii efectelor inflatiei.
3.3.2. Analiza Fondului de Rulment
Echilibrul financiar al ntreprinderii rezulta din confruntarea maselor mari
ale bilantului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR),
din care rezulta Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform
conceptiilor de prezentare a bilantului: optica financiara si optica functionala.
Pe baza bilantului financiar care grupeaza posturile dupa criteriul
permanentei, echilibrul financiar presupune finantarea activului cu durata mai
mare de 1 an din resurse cu scadenta peste 1 an, iar finantarea activelor sub 1 an
din resurse scadente sub 1 an.
Un prim echilibru rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung
(capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), asa cum
rezulta din analiza partii superioare a bilantului financiar:
FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung
si mediu) + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Necesar permanent (Active
imobilizate nete).
Aceasta metoda pune n evidenta echilibrul financiar pe termen lung,
fondul de rulment reprezentnd partea din capitalurile permanente ramasa dupa
finantarea imobilizarilor, pe care ntreprinderea o consacra finantarii activelor
circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveste
finantarii elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut.
Metoda insista asupra originii Fondului deRulment si permite ntelegerea
cauzelor variatiei sale, cresterea lui fiind determinata de cresterea capitalurilor
permanente (emisii de noi actiuni, obligatiuni, noi mprumuturi pe termen lung)
si de reducerea imobilizarilor nete (vnzari de titluri, dezinvestire, cesiuni de
imobilizari). Odata cu Fondul de Rulment, marja de securitate a ntreprinderii
creste, ceea ce arata ca o parte mai nsemnata din activele circulante este finantata
din capitaluri permanente.
Scaderea Fondului de Rulment este cauzata de scaderea capitalurilor
permanente (rambursari de mprumuturi pe termen lung sau de obligatiuni) si de
cresterea imobilizarilor nete (investitii).
Un Fond de Rulment stationar reflecta stagnarea ntreprinderii, care poate
fi temporara sau de durata, avnd diferite cauze.
Partea inferioara a bilantului financiar permite determinarea Fondului de
Rulment Financiar ca diferenta:
FRF = (Active circulante + Cheltuieli n avans) - (Datorii pe termen scurt
+ Venituri n avans).
Metoda pune n evidenta afectarea si finalitatea Fondului de Rulment
care este finantat din activul circulant. n aceasta ipostaza, fondul de rulment
Financiar arata surplusul activelor circulante nete nefinantate din datoriile
temporare, evidentiind excedentul de lichiditate potentiala, ca o marja de
securitate privind solvabilitatea ntreprinderii.
Bilantul contabil armonizat permite determinarea mai rapida a Fondului
de Rulment n doua moduri:
a) FRF = (Total active - Datorii sub 1 an) - Active imobilizate = F - A;
b) FRF = Active circulante, respectiv datorii curente nete (E).
Teoretic, Fondul de Rulment trebuie sa fie pozitiv, ceea ce nu nseamna
ca n anumite situatii nu poate exista un fond de rulment negativ fara a
compromite buna functionare a ntreprinderii.
Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizari nete)
constituie marja de securitate a ntreprinderii pentru exploatarea sa cotidiana,
permitndu-i sa-si asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare
functionarii (stocuri minime, fond de casa minim), activul circulant fiind superior
datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an).
Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru
ntreprindere, care va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure
finantarea imobilizarilor (Capitaluri permanente < Imobilizari nete), sau care are
active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va
putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Aceasta situatie se ntlneste
mai frecvent n sectorul de distributie, unde viteza de rotatie a stocurilor este
foarte rapida (sub o luna) si unde exista credite-furnizori nsemnate.
De exemplu, calculul Fondului de Rrulment n cele trei variante conduce
la rezultatele din Tabelul 19:
Aplicatia 17: Calculul si analiza Fondului de Rulment
Tabelul 19
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri() Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta peste
1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Provizioane pt. riscuri -
cheltuieli
- - - -
4. Capitaluri
permanente (Cp)
434328633 768048262 333719629 176,83
5. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
6. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
7. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
8. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
9. Datorii pe termen scurt 227834680 186432713 -
41401967
81,83
10. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
11. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
12. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
13. Active imobilizate (A) 334134112 442396673 108262561 132,40
14. Fond de Rulment
Financiar(F - A)
100194521 325651589 225457068 325,02
15. Active circ,resp.datorii
curente (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
Din datele Tabelului 19 se constata ca Fondul de Rulment pozitiv si n
crestere confirma o dinamica favorabila a marjei de securitate a ntreprinderii.
n practica, se considera ca Fondul de Rulment al ntreprinderii industriale
trebuie sa reprezinte valoarea a 13 cifre de afaceri lunare.
n interiorul capitalurilor permanente, ponderea capitalurilor mprumutate
nu trebuie sa fie excesiva n raport cu cea a capitalurilor proprii (sa nu depaseasca
50 %), ceea ce impune determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) si a
Fondului de Rulment strain (FRs):
FRp = Capitaluri proprii - Imobilizari nete;
FRs = mprumuturi pe termen lung si mediu - Imobilizari nete.
Fondul de Rulment propriu pune n evidenta influenta structurii de
finantare asupra constituirii sale, adica masura n care echilibrul financiar se
asigura prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara.
Fondul de Rulment mprumutat (strain) reflecta gradul de ndatorare pe
termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt.
De exemplu, calculul Fondului de Rulment propriu si strain pe baza
datelor din Tabelul 19 conduce la rezultatele din Tabelul 20:
Aplicatia 18: Calculul si analiza fondului de rulment
Tabelul 20
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta
peste 1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
5. Fond Rulment propriu
(FRp) (1-3)
91701193 197744412 +106043219 215,5
6. Fond de Rulment strain
(FRs) (2-3)
-325640784 -314489496 +11151288 96,5
Din datele Tabelului 20 se constata urmatoarele:
1. Fondul de Rulment propriu este pozitiv si n crestere cu 115,5 %, ceea ce
confirma ca ntreprinderea dispune de o autonomie financiara care i permite
finantarea imobilizarilor nete din capitaluri proprii.
2. Fondul de Rulment strain este negativ si n scadere cu 3,5 %, ceea ce arata ca
nevoile pe termen scurt nu pot fi finantate prin ndatorare pe termen lung, desi
gradul de ndatorare la termen (raportul Datorii peste 1 an/Capitaluri proprii) a
crescut de la 1,994 % la 19,98 %.
3. Echilibrul financiar pe termen lung si pe termen scurt este asigurat ca urmare a
unei marje de securitate pe care o confera Fondul de Rulment Financiar pozitiv.
4. Independenta financiara a ntreprinderii se dovedeste a fi satisfacatoare, chiar
daca ponderea capitalurilor proprii n capitalurile permanente s-a redus de la 98
% la 83,3 %.
3.3.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment
Necesarul de Fond de Rulment desemneaza nevoile financiare generate de
executarea unor operatiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curenta
(cumparari, vnzari, plati salarii), al carui total trebuie acoperit cel putin partial
de resurse stabile (Fondul de Rulment Net). El reprezinta banii ce trebuie rulati n
ntreprindere pentru a-i asigura functionarea (dupa finantarea imobilizarilor), care
reclama cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de catre clienti.
Structura Necesarului de Fond de Rulment cuprinde, pe de o parte,
stocurile (de materii prime, produse finite, semifabricate) a caror valoare
ncorporeaza cheltuielile de fabricatie si, pe de alta parte, creantele. Din suma
acestor componente se scad datoriile (de exploatare si n afara exploatarii), care
corespund decalajelor ntre ncasari si plati:
NFR = Necesitati ciclice - Resurse ciclice,
n care:
Necesitati ciclice = Necesar temporar - Disponibilitati;
Resurse ciclice = Resurse temporare - Credite de trezorerie.
Pe baza bilantului necesarul de fond de rulment se determina ca diferenta:
NFR =(Active circulante + Cheltuieli n avans- Casa si conturi la banci)
- (Datorii ce trebuie platite ntr-un an + Credite bancare + Venituri n avans).
De exemplu, calculul Necesarului de Fond de Rulment pe baza datelor
din bilantul contabil armonizat (Tabelul 14) conduce la rezultatele din Tabelul
21, din care rezulta urmatoarele concluzii:
1. Necesarul de fond de rulment pozitiv si n crestere confirma dinamica
ascendenta a surplusului de necesitati temporare fata de resursele temporar
disponibile.
2. Cresterea necesarului de fond de rulment a fost consecinta cresterii
necesitatilor ciclice cu 58,72 %, ca urmare a cresterii activelor circulante cu
56,03 %, a reducerii cheltuielilor n avans si a disponibilitatilor banesti, n
conditiile n care resursele ciclice s-au redus cu 17,49 %, prin reducerea datoriilor
sub 1 an si a veniturilor n avans.
Aplicatia 19: Calculul si analiza necesarului de fond de rulment
Tabelul 21
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
2. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
3. Casa si conturi la banci 8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Total I (1 + 2 - 3) 324056292 514357378 19030108
6
158,72
5. Datorii cu scadenta de
pna la 1 an
227834680 186432713 -
41401967
81,83
6. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
7. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
8. Total II (5 + 6 + 7) 232270501 191630086 -
40640415
82,51
9. Nec de fd de rulment
(NFR)(4 - 8)
91785791 322767292 230981501 351,65
Pornind de la relatia care trebuie sa existe ntre necesarul temporar si
resursele temporare, NFR constituie un indicator de echilibru financiar, care
poate fi pozitiv sau negativ, dupa cum urmeaza:
a) Daca NFR > 0, rezulta un surplus de necesar temporar fata de resursele
temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situatie normala daca este consecinta unor
investitii privind cresterea necesarului de finantare a ciclului de exploatare.
n caz contrar, NFR > 0 arata un decalaj nefavorabil ntre lichidarea
stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare, n sensul
ncetinirii ncasarilor si accelerarii platilor.
b) Un NFR < 0 reflecta un surplus de resurse nete temporare fata de capitalurile
circulante, necesitatile temporare fiind mai mici dect resursele temporare ce pot
fi mobilizate. Aceasta situatie este favorabila daca este consecinta accelerarii
rotatiei activelor circulante, a urgentarii ncasarilor si relaxarii platilor.
Necesarul de fond de rulment reflecta echilibrul curent al ntreprinderii,
este mai fluctuant, mai instabil dect fondul de rulment si depinde de cifra de
afaceri), durata de rotatie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a
creantelor si termenul de plata a furnizorilor.
El poate fi exprimat n zile de vnzare prin intermediul vitezei de rotatie
(NFRz = NFR 360/ CA) care reflecta acest decalaj.
3.3.4. Analiza Trezoreriei
Trezoreria Neta (TN) poate fi determinata pornind de la egalitatea de
bilant Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu
necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezulta echilibrul financiar al
ntreprinderii, fiind un rezultat al operatiunilor ce afecteaza toate posturile de
bilant si rezultnd din lectura pe orizontala a bilantului financiar, respectiv:
a) a partii superioare: TN = FR - NFR;
b) a partii inferioare: TN = Disponibilitati - Credite de trezorerie sau:
TN = Trezoreia activa - Trezoreria pasiva.
Trezoreria activa cuprinde disponibilitatile curente degajate de
functionarea ntreprinderii, la care se adauga plasamentele rambursabile n orice
moment (valori mobiliare de plasament).
Trezoreria pasiva este reprezentata de creditele bancare curente, soldurile
creditoare de banci si efectele scontate (n afara bilantului).
c) Pe baza bilantului contabil armonizat, trezoreria este data de diferenta:
TN = Active circulante respectiv datorii curente nete (E) - NFR.
De exemplu, calculul Trezoreriei Nete pe baza bilantului conduce la
rezultatele din Tabelul 22:
Aplicatia 20: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 22
Nr. Indicatori (mii lei) Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Fondul de rulment
financiar(FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesarul de fd. de
rulment (NFR)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN) (1 -
2) (a)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Disponibilitati
banesti
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
6. Trezoreria neta (TN) (4 -
5) (b)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
7. Active circ., resp. dat.crte
nete (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
8. Trezoreria neta (TN) (7 -
2) (c)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Se constata ca Trezoreria Neta este pozitiva si n scadere, ceea ce reflecta
decalajul dintre ritmul superior de crestere a necesarului de fond de rulment
comparativ cu cresterea fondului de rulment financiar (351,65 > 325,02 %).
Trezoreria Neta () rezulta att din operatiuni ce afecteaza capitalurile
permanente si activul imobilizat, ct si din operatiuni care privesc activele
circulante si datoriile pe termen scurt.
Cresterea Trezoreriei Nete poate fi realizata prin cresterea fondului de
rulment si prin scaderea necesarului de fond de rulment, sau prin cresterea
disponibilitatilor si reducerea creditelor bancare de trezorerie.
Valoarea pozitiva sau negativa a Trezoreriei Nete este consecinta unor
inegalitati ntre Fondul de Rulment si Necesarul (resursa) de Fond de Rulment:
1. Trezorerie pozitiva (TN > 0), cnd: FR > NFR si respectiv, Disponibilitati >
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat n ntregime din resurse
permanente (FR > 0), care degaja disponibilitati ce pot ascunde o sub-utlizare de
capitaluri;
b) FR > 0 si NFR < 0, cnd resursele din ciclul de exploatare (NFR < 0) se
adauga la un excedent de resurse permanente (FR > 0) pentru a degaja un
excedent mare de lichiditati, care pot ascunde sub-utilizari de capitaluri;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele din exploatare (NFR < 0) acopera un
excedent crescut de lichiditati si numai o parte a activului imobilizat ( FR < 0).
Ciclul de exploatare si o parte din imobilizari sunt finantate din datorii pe
termen scurt (furnizori si avansuri clienti), ceea ce impune cresterea capitalurilor
permanente (resurselor stabile).
2. Trezorerie negtiva (TN < 0), cnd FR < NFR si respectiv, Disponibilitati <
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat partial din capitaluri permanente
(FR> 0) si partial din credite bancare curente care sunt mai mari dect
disponibilitatile, ceea ce impune aprecierea riscului bancar curent;
b) FR < 0 si NFR > 0, cnd creditele bancare pe termen lung si mediu acopera o
parte din imobilizari (FR < 0), NFR si disponibilitatile (inferioare creditelor de
trezorerie), ceea ce impune reconsiderarea structurii de finantare;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele permanente nu acopera dect o parte a
activului imobilizat (FR < 0), restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt
(furnizori, avansuri clienti) si din credite bancare curente, ceea ce impune
revederea structurii finantarii, fiind crescut riscul dependentei de exterior.
3.3.5. Analiza echilibrelor financiare n optica functionala
Echilibrele financiare pot fi analizate si prin prisma prezentarii bilantului
conform opticii functionale, care structureaza posturile de bilant n strnsa
legatura cu ciclurile economice care caracterizeza viata ntreprinderii: investitii,
exploatare, finantare, trezorerie. Analiza efectuata pe baza bilantului functional
(economic) este o analiza functionala, mai bine adaptata unei gestiuni
previzionale, care situiaza n centrul atentiei ciclul de exploatare. Ea completeaza
analiza financiara statica prin intermediul Tabloului de Finantare, principalul
instrument al analizei dinamice a echilibrului financiar functional.
Echilibrul financiar functional impune ca utilizarile stabile sa fie finantate
din resurse durabile, surplusul resurselor durabile fata de imobilizarile brute
reprezentnd fondul de rulment net global (FRNG):
FRNG = Resurse durabile - Utilizari stabile brute.
Un FRNG pozitiv arata excedentul de resurse stabile dupa finantarea
utilizarilor stabile, destinat finantarii ciclului de exploatare, fiind si diferenta:
FRNG = Activ circulant - (Datorii diverse + Credite bancare de trezorerie)
Pe baza bilantului functional (Tabelul 16) rezulta datele din Tabelul 23:
Aplicatia 21: Calculul fondului de rulment net global
Tabelul 23
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Resurse stabile
(durabile)
608138189 1011158943 403020754 166,27
2. Utilizari stabile brute 507943668 685507354 177563686 134,95
3. Fond rulment net global
(FRNG)(a)
100194521 325651589 225457068 325,02
4. Activ circulant 332465022 517281675 184816653 155,59
5. Datorii diverse + credite
bancare
232270501 191630086 -
40640415
82,51
6. Fond rulment net global
(FRNG)(b)
100194521 325651589 225457068 325,02
Se constata un Fond de Rulment Net Global pozitiv si n crestere, ca
urmare a cresterii mai rapide a resurselor stabile fata de utilizarile stabile (166,27
> 134,9) si a activului circulant comparativ cu datoriile (155,59 > 82,5).
Aceasta valoare a FRNG arata marimea necesarului ciclic si de trezorerie
ramasa nefinantata de resursele ciclice si de trezorerie, ceea ce arata ca
ntreprinderea are lichiditati pentru a-si finanta necesarul de exploatare.
Necesarul de fond de rulment (NFR) decurge din confruntarea nevoilor de
finantare cu resursele de finantare a operatiilor repetitive:
NFR = Utilizari ciclice - Resurse ciclice
Avnd n vedere rennoirea permanenta a stocurilor si creantelor impusa
de ciclul de exploatare, surplusul nevoilor ciclice neacoperit financiar de
resursele ciclice de capital devine un necesar de finantare permanent rennoibil.
Acest necesar este finantat din Fondul de Rulment Functional, care la rndul sau
apare ca un surplus de resurse stabile, fiind un Necesar de Fond de Rulment Total
(NFRT), cu doua componente legate de: activitatea de exploatare si din afara
exploatarii:
NFRT = NFRE + NFRAE.
Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat n Tabelul 24:
Aplicatia 22: Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total
Tabelul 24
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Utilizari ciclice totale,
din care:
324056292 514397378 190341086 158,73
2. Active circulante de
exploatare
318101299 504462683 186361384 158,59
3. Alte active circulante 5954993 9934695 3979702 166,82
4. Resurse ciclice totale, din
care:
232270501 191630086 -
40640415
82,51
5. Datorii de exploatare 136986380 82218373 -
54768007
60,02
6. Datorii nafara
exploatarii
95284121 109411713 14127592 114,82
7. Nec. fd rulment
total(NFRT)(1- 4)
91785791 322767292 230981501 351,65
8. NFRE (2 - 5) 181114919 422244310 241129391 233,13
9. NFRAE (3 - 6) -
89329128
-
99477018
-10147890 111,36
Din datele Tabelului 24 se constata ca Necesarul de Fond de Rulment
Total este pozitiv si n crestere, ceea ce arata un necesar de finantare permanent
rennoibil pentru ciclul de exploatare, surplusul de nevoi ciclice fiind neacoperit
financiar de resurse ciclice de capital.
Resursa neta n afara exploatarii (NFRAE < 0) este n crestere, datoriile
fiind superioare activelor circulante din afara exploatarii.
La originea NFRE se afla ciclul de exploatare (cumparare - productie -
vnzare), cu o durata variabila. Acest necesar corespunde unor alocari de fonduri
pentru constituirea stocurilor si creantelor, reflecta decalajele ntre vnzari si
ncasari, respectiv, ntre cumparari si plati si se calculeaza prin diferenta:
NFRE = Active circulante de exploatare - Datorii de exploatare.
Platile l maresc, iar ncasarile l reduc.
NFRAE este mai mic fata de NFRE si se obtine prin diferenta:
NFRAE = Alte active circulante - Datorii n afara exploatarii,
n care:
Alte active circulante cuprind: creante diverse, capital subscris nevarsat;
Datoriile n afara exploatarii cuprind: datorii fiscale, alte datorii.
Necesarul de Fond de Rulment astfel determinat mai poarta numele de
necesar net cnd este pozitiv, sau resursa neta cnd este negativ.
Din confruntarea Fondului de Rulment Net Global cu Necesarul de Fond
de Rulment (necesarul net) rezulta Trezoreria Neta (TN):
TN = FRNG - (NFRE + NFRAE)
Trezoreria Neta este legata de operatiile financiare pe termen scurt care
sunt evidentiate n partea inferioara a bilantului functional, ea fiind si diferenta:
TN = Necesar de trezorerie - Resurse de trezorerie sau:
TN = Activ circulant financiar - Credite bancare curente.
Trezoreria Neta poate fi pozitiva sau negativa, dupa cum urmeaza:
a) TN > 0, cnd FRNG > NFRT, sau Necesar trezorerie > Resurse trezorerie;
b) TN < 0, cnd FRNG < NFRT, sau Necesar trezorerie < Resurse trezorerie.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16), rezulta
Trezoreria neta (Tabelul 25) determinata ca diferenta:
TN = Trezoreria activa(Disponibilitati) - Trezoreria pasiva(Creditede trezorerie):
Aplicatia 23: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 25
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Fond rulment net global
(FRNG)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesar fond rulment total
(NFRT)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN)(1 -
2)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Activ circulant
financ.(Trez.activa)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare
crte(Trez. pasiva)
- - - -
6. Trezoreria neta (TN)(4 -
5)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Din datele Tabelului 25 se constata ca Fondul de Rulment Net Global este
superior Necesarului de Fond de Rulment Total, ceea ce a condus la o Trezorerie
Neta pozitiva, dar n scadere, ca urmare a decalajului ntre indicii Fondului de
Rulment si Necesarului de Fond de Rulment(351,65 > 325,02 %).
Reducerea Trezoreriei Nete reflecta reducerea cu aceeasi valoare a
activului circulant financiar, respectiv a Trezoreriei active n conditiile absentei
creditelor de trezorerie (Trezoreria pasiva).
O Trezorerie Neta pozitiva reflecta un excedent de trezorerie n raport cu
obligatiile financiare pe termen scurt, ceea ce asigura ntreprinderii posibilitatea
de face plasamente pe piata de capital.
Spre deosebire de resursele ciclice obtinute n activitatea curenta si
reflectate de un Necesar de Fond de Rulment negativ, o Trezorerie Neta negativa
reflecta resurse de trezorerie furnizate de parteneri financiari (banci) si sunt
legate de gestiunea financiara pe termen scurt.
3.4. Analiza bilantului prin metoda ratelor (ratios)
Aprofundarea analizei situatiei financiare pe baza bilantului impune
recurgerea la un procedeu frecvent utilizat n analiza financiara - metoda "ratios".
Ratio este un raport ntre doua posturi de bilant, din contul de rezultat,
sau din bilant si contul de rezultat, echivalent cu termenul de rata, coeficient,
indice, procent. ntre elementele raportului trebuie sa existe omogenitate din
punct de vedere al modului de evaluare si relatii directe ntre marimile ce se
compara.
Metoda ratelor completeaza analiza indicatorilor n marimi absolute si
prezinta avantajul ca permite efectuarea de comparatii pentru a situa mai corect
ntreprinderea n mediul sau concurential sau pentru a-i aprecia evolutia.
3.4.1. Analiza ratelor de structura a bilantului
Ratele de structura a bilantului reflecta structura financiara (de finantare)
a ntreprinderii si se defineste prin proportiile posturilor din activul si pasivul
bilantului n raport cu totalul acestuia.
Ratele de structura se obtin n urma analizei pe verticala a bilantului
financiar si pun n evidenta caracteristici financiare ale ntreprinderii, cum ar fi:
capacitatea activelor de a se transforma n lichiditati, autonomia si independenta
financiara a ntreprinderii, calitatea echilibrului financiar pe termen scurt, s.a.
Structura activului caracterizeaza compozitia patrimoniului economic al
ntreprinderii, n concordanta cu caracterul mai mult sau mai putin "capitalistic"
al acesteia ca si vulnerabilitatea sa la evolutiile inflationiste.
Ratele de structura a activului reflecta apartenenta sectoriala si depind de
natura activitatii ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea imobilizarilor: (%) reflecta indirect
intensitatea capitalistica (prin ponderea imobilizarilor corporale) si a relatiilor
financiare cu alte unitati (prin ponderea imobilizarilor financiare).
2) Ponderea activului circulant: (%) depinde de
sectorul de activitate si durata ciclului de productie (prin ponderea stocurilor), de
durata termenelor de plata convenite cu clientela (prin ponderea creantelor) si
reflecta esenta trezoreriei (prin ponderea lichiditatilor n patrimoniu).
Structura pasivului degaja politica de finantare a ntreprinderii,
evidentiind gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara pe care le
asigura combinatia de resurse cu maturitati si origini diverse.
Ratele de structura a pasivului reflecta autonomia financiara si gradul de
ndatorare a ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea capitalurilor permanente: (%)
reflecta autonomia financiara globala (prin ponderea capitalurilor proprii),
autonomia la termen a ntreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung).
2) Ponderea datoriilor pe termen scurt: (%) se
coreleaza cu trezoreria ntreprinderii.
Cu ct este mai mare ponderea capitalurilor proprii n totalul pasivului, cu
att este mai mare autonomi si independenta financiara a ntreprinderii.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul financiar (Tabelul 15) structura
activului si pasivului se prezinta n Tabelul 26:
Aplicatia 24: Ratele de structura a bilantului financiar
Tabelul 26
Structura
activului
Exercitiul financiar Structura pasivului Exercitiul financiar
(%) Precedent Curent (%) Precedent Curent
Active
imobilizate
50,12 46,10 Capital permanent(Cp) 65,15 80,08
Imobilizari
necorporale
0,017 0,079 Capitaluri proprii (C) 63,88 66,70
Imobilizari
corporale
50,10 46,01 Datorii peste 1 an(D/tl) 1,27 13,38
Imobilizari
financiare
0,003 0,011 Datorii sub 1 an (D/t.s) 34,85 19,92
Active
circulante
49,88 53,90 Total datorii (D) 36,12 33,30
Stocuri - total 21,59 12,88 Total capitaluri (C+ D) 100 100
Creante - total 27,03 40,72 Total capital (Cp+D/ts) 100 100
Disponibilitati 1,26 0,30 Levier
financ.(LF=D/C)
0,565 0,499
Total Active
Nete
100 100 Capacit.ndatorare(C/Cp) 0,98 0,83
Din datele Tabelului 26 se constata urmatoarele:
1. Structura activului reflecta ponderea de peste 50 % a imobilizarilor corporale
n totalul activului, care este n reducere pna la 46 % n favoarea activelor
circulante, care depasesc activele imobilizate, ajungnd de la 49,88 % la 53,90 %.
2. Imobilizarile corporale detin ponderea dominanta n totalul activelor
imobilizate, n consens cu activitatea predominant industriala a ntreprinderii.
3. Structura pasivului arata cresterea capitalurilor permanente de la 65,15 la peste
80 %, n care capitalurile proprii detin ponderea cea mai mare si n crestere la
peste 66 %, n defavoarea datoriilor totale, care au scazut de la 36 la 33 %.
3. Structura datoriilor s-a modificat prin cresterea datoriilor cu scadenta peste 1
an si a reducerii datoriilor curente, cu scadenta pna la 1 an.
Analiza pe verticala a bilantului vizeaza corelatiile dintre posturile din
activ si din pasiv, structura pasivului trebuind sa fie adecvata structurii activului:
o ntreprindere industriala foarte "capitalistica" are capitaluri permanente mai
importante fata de una mai putin "capitalistica" din sectorul de distributie, ceea ce
se reflecta prin rate de sinteza referitoare la conditiile de ajustare ntre utilizarile
si resursele puse n opera de ntreprindere.
Ratele de sinteza reflecta echilibrul financiar n marimi relative:
1) Rata de finantare stabila a imobilizarilor: 1
masoara stabilitatea resurselor afectate finantarii activelor durabile, din care:
a) Rata de finantare din resurse proprii: 1 exprima
autonomia financiara de care dispune ntreprinderea;
b) Rata de finantare din resurse straine:
exprima gradul de insecuritate financiara a ntreprinderii.
2) Rata de lichiditate generala: 1 exprima gradul
de lichiditate potentiala(echilibrul financiar pe termen scurt), din care:
a) Rata de lichiditate relativa (Testul acid)): 1
exprima capacitatea ntreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt;
b) Rata de lichiditate imediata (Testul acid):
exprima aptitudinea ntreprinderii de rambursare a datoriilor cu scadenta sub 1
an.
Ratele de sinteza se coreleaza cu ratele de finantare si reflecta indirect
structura financiara a ntreprinderii.
De exemplu, ratele de sinteza ale bilantului sunt expuse n Tabelul 27:
Aplicatia 25: Ratele de sinteza pe baza bilantului
Tabelul 27
Nr. Rate de echilibru financiar Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata de finantare stabila a
imobiliz. (Rfi)
1,30 1,74 + 0,44 133,8
2. Rata de finantare din resurse
proprii (Rfp)
1,27 1,44 + 0,17 113,4
3. Rata de finantare din resurse
straine (Rfs)
0,03 0,30 + 0,27 1000
4. Rata de lichiditate generala
(Rlg)
1,43 2,70 + 1,27 188,8
5. Rata de lichiditate rapida
(redusa) (Rlr)
0,836 2,120 + 1,284 253,6
6. Rata de lichiditate imediata (Rli) 0,037 0,015 - 0,022 40,5
Din datele Tabelului 27, se constata urmatoarele:
1. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare stabila a imobilizarilor
confirma marja de securitate consecutiva fondului de rulment pozitiv crescator.
2. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse proprii confirma existenta fondului de rulment propriu pozitiv si
crescator.
3. Valorile subunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse straine arata existenta unui fond de rulment strain negativ.
4. Valorile supraunitare si n crestere ale ratelor de lichiditate generala si de
lichiditate redusa confirma echilibrul financiar pe termen scurt, fondul de rulment
pozitiv, respectiv capacitatea de a face fata obligatiilor pe termen scurt, ceea ce
nu se confirma prin valoarea subunitara si n scadere a ratei de lichiditate
(trezorerie) imediata, disponibilitatile banesti nu permit acoperirea datoriilor pe
termen scurt.
3.4.2. Analiza ratelor de finantare. Structura finantarii
Analiza ratelor de structura a bilantului permite studiul structurii
financiare a ntreprinderii, respectiv examinarea modului n care sunt repartizate
sursele de finantare a activelor ntre capitalurile proprii si aporturile externe, de
unde rezulta autonomia (independenta) financiara a ntreprinderii.
Structura financiara este un concept fundamental n gestiunea financiara a
ntreprinderii, deoarece determina costul capitalului si are influenta asupra
politicii de investitii, afectndu-i rentabilitatea.
Sursele de finantare trebuie adaptate naturii activelor pe care le
finanteaza: resursele utilizate pentru finantarea unui activ imobilizat trebuie sa
poata ramne investite n ntreprindere o durata cel putin egala cu durata de viata
a acestuia. Exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizata cu lichiditatea activelor
finantate, adica imobilizarile trebuie finantate din capitaluri stabile (permanente),
iar activul circulant trebuie finantat din datoriile de exploatare. Numai n aceste
conditii poate fi vorba de o structura financiara echilibrata care poate asigura
independenta financiara a ntreprinderii.
n gestiunea financiara se utilizeaza att notiunea de structura financiara
ct si cea de structura a capitalului, cu precizarea ca structura financiara
desemneaza compozitia pasivului bilantului financiar, n timp ce structura
capitalului arata compozitia finantarii ntreprinderii pe termen lung: actiuni
(ordinare, privilegiate), obligatiuni (ordinare, convertibile), mprumuturi bancare.
n privinta unor structuri financiare ideale sau acceptabile exista cteva
principii esentiale de care trebuie sa se tina seama n gestiunea financiara, printre
care amintim:
1) Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie sa fie finantate din datorii pe
termen scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finantate
tranzitoriu din asemenea datorii.
2) Finantarea activelor stabile prin ndatorarea pe termen mediu si lung este
admisa cu conditia ca aceasta sa nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile
permanente si sa poata fi rambursata progresiv prin autofinantare, pna
ntreprinderea ajunge la autonomie financiara (finantarea din capitaluri proprii).
Structura finantarii reflectata prin ratele de structura a pasivului, care n
optica bilantului financiar grupeaza posturile dupa criteriul scadentei, vizeaza
raportul ntre capitalurile proprii (C) si datorii (D), pasivul fiind egal cu suma:
Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii (D),
n care:
D = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an):
Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt.
Raportul dintre datoriile totale (D) si capitalurile proprii (C) exprima rata
ndatorarii globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar si prezinta
importanta att pentru manageri ct si pentru creditori, deoarece reflecta, pe de o
parte, gradul de independenta financiara si, pe de alta parte, posibilitatea
ntreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi mprumuturi).
Definirea structurii financiare implica si determinarea raportului ntre
fondurile pe termen lung (capitalurile permanente) si fondurile pe termen scurt
(datoriile sub 1 an), care depinde de natura activelor ntreprinderii, sursele
permanente de finantare trebuind astfel structurate nct sa maximizeze valoarea
ntreprinderii (capitalurile proprii).
Autonomia financiara reprezinta aptitudinea ntreprinderii de a face fata
angajamentelor financiare, aceasta masurndu-se cu ajutorul unor rate care
exprima gradul de ndatorare si gradul de lichiditate-solvabilitate. Acesta
autonomie este amenintata de existenta unei structuri financiare inadecvate, prin
raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate conduce la ncetarea de plati sau la
pierderea controlului de catre actionari.
Autonomia financiara poate fi estimata prin intermediul mai multor rate:
1) Rata ndatorarii globale: Rg = 0,5 exprima dependenta
ntreprinderii de diversi creditori, precum si sansele de rambursare a datoriilor.
a) Levierul financiar: depinde de structura finantarii, cu
efecte asupra ratei rentabilitatii capitalurilor proprii, fiind un indicator de risc
financiar n corelatie cu randamentul activelor si rata dobnzii.
b) Rata autonomiei financiare: Raf = >1, fiind n relatie
inversa cu levierul financiar (Raf = 1/LF).
c) Rata ndatorarii la termen: >1 exprima dependenta
fata de creditori si este afectata de inflatie.
2) Capacitatea de ndatorare: 0,5 exprima
posibilitatile de ndatorare ale ntreprinderii.
3) Capacitatea de rambursare: 0,25 exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale.
De exemplu, ratele de autonomie financiara calculate pe baza bilantului
sunt prezentate n Tabelul 28:
Aplicatia 26: Ratele de finantare (autonomia financiara)
Tabelul 28
Nr. Rate de finantare Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata ndatorarii globale (Rg =
D/Pasiv)
0,354 0,327 - 0,027 92,37
2. Levierul financiar (LF = D/C) 0,5492 0,4871 -0,0621 88,70
3. Rata autonomiei financiare (Raf
= C/D)
1,82 2,05 + 0,23 112,6
4. Rata ndatorarii la termen (Rt
=Dt.lg/C)
0,02 0,20 + 0,18 1000
5. Capacitatea de ndatorare (C =
C/Cp)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
6. Capacitatea de rambursare (Cr =
CAF/D)
0,160 0,152 - 0,08 95,0
Din datele Tabelului 28 se constata urmatoarele:
1. Rata ndatorarii globale sub 0,5 si n scadere arata reducerea ponderii datoriilor
si cresterea ponderii capitalurilor proprii n structura finantarii.
2. Reducerea levierului financiar reflecta scaderea gradului de ndatorare ca
urmare a cresterii ponderii capitalurilor proprii, avnd ca efect cresterea gradului
de autonomie financiara la valori supraunitare.
3. Cresterea ratei de ndatorare la termen de peste 10 ori a fost consecinta
cresterii mai rapide a datoriilor cu scadenta peste 1 an comparativ cu capitalurile
proprii.
4. Reducerea capacitatii de ndatorare, care se mentine superioara valorii de 0,5,
arata tendinta de reducere a ponderii capitalurilor proprii n capitalul permanent.
5. Reducerea capacitatii de rambursare a datoriilor din capacitatea de
autofinantare este consecinta cresterii mai rapide a datoriilor comparativ cu CAF.
3.4.3. Analiza ratelor de rotatie a posturilor de bilant
n masura n care ratele de structura si de sinteza ale bilantului vizeaza
posturile la un moment dat, acestea au un caracter static. nsa gestiunea
financiara pe termen scurt necesita informatii pentru aprecierea echilibrului
financiar si a lichiditatii ntreprinderii n dinamica, ceea ce impune determinarea
unor rate de rotatie a posturilor de bilant.
Ratele de rotatie furnizeaza indicatii dinamice deoarece permit sa se
introduca o dimensiune temporala n analiza bilantului, prin evidentierea ritmului
de rennoire a unor componente ale acestuia.
n acest scop, se compara elemente statice de patrimoniu din bilant cu
indicatori din contul de rezultat care exprima fluxuri caracteristice ale activitatii
de exploatare cum ar fi cifra de afaceri (CA), din care rezulta ritmul de rennoire
a postului din activul sau pasivului bilantului financiar.
Ratele astfel determinate caracterizeaza unul dintre cei mai sintetici
indicatori de eficienta, viteza de rotatie a posturilor de bilant, prin intermediul
numarului de rotatii (N) si al duratei unei rotatii (D). ntre aceste rate exista o
relatie inversa: cresterea numarului de rotatii antreneaza reducerea duratei unei
rotatii, ceea ce reflecta acelasi lucru: accelerarea vitezei de rotatie.
Principalele rate de rotatie a posturilor de bilant sunt urmatoarele:
1) Numarul de rotatii ale activelor: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
2) Numarul de rotatii ale capitalurilor proprii: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
3) Numarul de rotatii ale activelor circulante: ,
n care:
Ponderea activelor circulante n activ (gradul de lichiditate);
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
4) Numarul de rotatii ale stocurilor: (rotatii),
n care:
Sm = Stocul mediu = ;
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
5) Numarul de rotatii ale creantelor: (rotatii);
Durata (termenul) de recuperare a creantelor: (zile);
6) Numarul de rotatii ale furnizorilor: (rotatii);
Durata (termenul) de plata a furnizorilor: (zile).
Numarul de rotatii (N) al unui post de bilant compara un flux de activitate
(vnzari, aprovizionari-cumparari) cu elemente de patrimoniu (activul total,
activul circulant, capitalul total, capitalul propriu) ncredintate ntreprinderii,
indicnd intensitatea cu care este valorificat patrimoniul ntreprinderii.
Durata n zile (luni, ani) a unei rotatii (D), n relatie inversa cu numarul de
rotatii, reflecta rapiditatea unei ncasari (plati): un decalaj ntre termenul de
recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor poate fi benefic pe
termen scurt, crescnd lichiditatile ntreprinderii.
Calculul ratelor de rotatie pe baza bilantului (Tabelul 14) si a contului de
rezultat (Tabelul 1) conduce la rezultatele din Tabelul 29:
Aplicatia 27: Ratele de rotatie a posturilor de bilant
Tabelul 29
Numarul de rotatii Exercitiul financiar Durata unei rotatii Exercitiul financiar
Preced. Curent (zile) Preced. Curent
1.Nr.rotatii active 0,802 0,816 Durata unei rotatii (Da) 448,87 441,17
(Na)
2.Nr.rot. cap.proprii
(Nc)
1,256 1,224 Durata unei rotatii (Dc) 286,62 294,12
3.Nr.rot. active
circ(Nac)
1,618 1,519 Durata unei rotatii
(Dac)
222,49 236,99
44.Nr.rotatii stocuri
(Ns)
3,769 6,418 Durata unei rotatii (Ds) 95,51 56,09
5.Nr.rotatii creante
(Ncr)
2,969 2,004 Term.recup.creante
(Dcr)
121,25 179,64
6.Nr.rotatii furnizori
(Nf)
4,519 4,149 Term.plata furnizori
(Df)
79,65 86,75
Din datele Tabelului 29 se constata urmatoarele:
1. Numarul de rotatii ale posturilor de bilant au cunoscut modificari, avnd valori
supraunitare, cu exceptia activelor totale, la care se nregistreaza si durate de
rotatie ce depasesc 1 an.
2. Viteza de rotatie a posturilor de bilant nregistreaza o ncetinire, cu exceptia
stocurilor, la care numarul de rotatii a crescut si durata unei rotatii a scazut.
3. Termenul de recuperare a creantelor este superior termenului de plata a
furnizorilor , ambele durate nregistrnd cresteri diferite, care au majorat
decalajul ntre ncasari si plati de la 42 zile la 93 zile.
Factorii care contribuie la modificarea vitezei de rotatie trebuie
identificati pe faze ale exploatarii: aprovizionare, productie, desfacere si vizeaza
diminuarea stocurilor, accelerarea vitezei de rotatie a acestor stocuri, scurtarea
duratei ciclului de productie, reducerea termenului de recuperare a creantelor, s.a.
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
Ratele de structura a activului si pasivului bilantului, ratele de finantare si
de structura a finantarii, precum si ratele de rotatie determinate prin analiza
interna a bilantului n directie verticala, orizontala si combinata cu elemente ale
contului de rezultat permit sa se calculeze o "baterie "de rate de rentabilitate,
care servesc la evaluarea performantelor ntreprinderii ntr-o viziune dinamica.
Aprecierea performantelor implica luarea n considerare a unor aspecte
ale activitatii ntreprinderii n strnsa legatura cu rezultatele globale si partiale.
Diagnosticul financiar permite aprecierea performantelor dezvoltnd trei
puncte de vedere caracteristice:
1) El impune o viziune partiala a performantelor. Eficacitatea ntreprinderii poate
fi apreciata diferit prin criterii analitice.
2) Analiza financiara abordeaza performantele pe baza unor criterii monetare de
masurare si evaluare.
3) Aprecierea financiara a performantelor se realizeaza din punct de vedere
sintetic si global, printr- o viziune de ansamblu a rezultatelor.
n final, diagnosticul financiar va permite evaluarea ntreprinderii n
functie de rentabilitate si de gradul de risc aferent.
Rentabilitatea constituie capacitatea unui capital investit sau plasat de a
asigura venituri exprimate n termeni financiari, aceasta fiind evaluata n marimi
absolute (prin marje) si n marimi relative (prin rate).
Ratele de rentabilitate rezulta din confruntarea unui indicator de rezultat
(EBE, Rexp, Rbrut, Rnet), cu un indicator referitor la fluxul global de activitate
(CA), sau la mijloacele utilizate pentru obtinerea rezultatului considerat (capital
economic, capital propriu, costuri). De aici rezulta gruparea uzuala a ratelor de
rentabilitae n doua categorii: rate de marja si rate de randament si rentabilitate.
A. Ratele de marja permit aprecierea "eficacitatii" ntreprinderii n activitatea
comerciala, exprimnd profitabilitatea acesteia n raport cu:
1) Exploatarea, prin intermediul rapoartelor:
; ; .
2) Activitatea globala, prin intermediul rapoartelor:
; (rata marjei nete).
B. Ratele de randament si de rentabilitate se pot grupa n doua categorii:
1) Rate de randament care raporteaza un indicator de rezultat la o evaluare a
capitalului economic pus n opera de ntreprindere. Apare astfel notiunea de
rentabilitate economica, care exprima capacitatea activului economic (activ
imobilizat brut + NFRE) de a degaja un surplus si de a asigura remunerarea
aportorilor de fonduri - actionari si creditori - care asigura finantarea.
a) O prima varianta: ,
care este o rata de rentabilitate economica bruta ce permite aprecierea
performantei exploatarii (industriala si comerciala) si faciliteaza comparatii
intrasectoriale.
Evolutia n timp a acestei rate arata cresterea, stagnarea sau scaderea
eficacitatii ntreprinderii, fara a fi afectata de fiscalitate, amortizare si
provizioane.
b) n lipsa unor date suficient de precise se poate utiliza: .
Acest raport poate fi introdus ntr-un lant de rate echivalent cu notiunea
de ROA (return on assets), care este o rata a rentabilitatii investitiilor:
c) = = Re
2
S
Rex,
,
n care:
= Ponderea rezultatului exploatarii n excedentul brut.
Randamentul economic al activelor (Re
3
) poate fi exprimat prin lantul:
,
n care:
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
Na = Numarul de rotatii ale activului bilantului;
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului.
De exemplu, ratele de rentabilitate economica se prezinta n Tabelul 30:
Aplicatia 28: Ratele de rentabilitate economica
Tabelul 30
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Marja comerciala (Mc) 307279 783650 476371 155,0
2. Cifra de afaceri (CA) 535016030 783517354 248501324 146,4
3. R
1
= Mc/CA (1/2) (%) 0,0574 0,100 0,0426 174,2
4. Excedentul brut din
exploatare (EBE)
116166818 149859165 33692347 129,0
5. R
2
= EBE/CA (4/2) (%) 21,71 19,12 - 2,59 88,08
6. Rezultatul din exploatare
(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,8
7. R
3
= Rexp/CA (7/2) (%) 19,25 12,07 - 7,18 62,71
8. Capacitatea de
autofinantare (CAF)
37814451 47778944 9964493 126,3
9. R
4
= CAF/CA (8/2) (%) 7,06 6,10 - 0,96 86,4
10. Rezultatul net (Rnet) 40667697 51384049 10716352 126,3
11. R
5
= Rnet/CA (10/2) (%) 7,60 6,56 - 1,04 86,31
12. Activ imobilizat brut
(Aibr)
507943668 685507354 177563686 134,9
13. Necesar fond rulment de
expl. (NFRE)
181114919 422244310 241129391 233,1
14. Re
1
= EBE/(Ai
br+NFRE)[4/(12+13)]
16,86 13,53 - 3,33 80,25
15. Total activ brut (Abr) 840408690 1202789029 362380339 143,1
16. Re
2
= EBE/Abr(4/15) (%) 13,82 12,46 - 1,36 90,16
17. Re
3
= Rexp/Abr (6/15)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
18. Ponderea rez. expl.n EBE
(S
Rexp
= 6/4)
0,8867 0,6313 - 0,2554 71,19
19. Re
3
= Re
2
* S
Rexp
(16*18)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
20. Rata rentabilitatii
veniturilor: Rv = 6/2
19,25 12,07 - 7,18 62,71
21. Nr. rotatii active: Na =
2/15
0,6366 0,6514 0,0148 102,3
22. Active circulante (Ac) 332465022 517281675 184816653 155,6
23. Nr. rotatii active circulante:
Nac = 2/21
1,6092 1,5147 - 0,0945 94,12
24. Pondere active circulante:
Sac = 21/15
0,3956 0,4300 0,0344 108,7
25. Re
3
= Rv * Na (20*21)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
26. Re
3
= Rv* Nac* Sac
(20*23*24) (%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
Din datele Tabelului 30 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Ratele de marja privind exploatarea (R
1
- R
3
) au cunoscut reduceri, cu
exceptia ratei marjei comerciale (R
1
), care a crescut cu 74,2 %, ca urmare a
decalajelor dintre ritmurile de crestere a factorilor ce determina rapoartele
respective.
2. Ratele de marja privind activitatea globala (R
4
- R
5
) s-au redus corespunzator
dinamicii factorilor de influenta luati n calcul.
3. Ratele de randament economic al activelor s-au redus toate, n proportii
diferite, dupa cum urmeaza:
4. Re
1
(EBE/Ai brut + NFRE) cu valoarea cea mai mare, a scazut cu 19,75 %,
cresterea EBE fiind inferioara cresterii activului economic.
5. Re
2
(EBE/Activ brut) a scazut cu 9,84 % datorita cresterii mai lente a EBE n
raport cu activul brut (29 < 43,1 %).
6. Re
3
(Rexp/Abrut) s-a redus cu 35,84 % datorita reducerii rezultatului din
exploatare cu 8,2 %, n conditiile cresterii activului brut cu 43 %.
Aceste evolutii individuale ale ratelor de marja si de randament se reflecta
n continuare n evolutia indicilor agregati ce caracterizeaza eficienta generala a
utilizarii activelor prin ratele de rentabilitate si ratele de randament determinate
pe baza lantului de rate:
Reducerea randamentului economic al activelor (Re
3
) s-a datorat
reducerii ponderii rezultatului din exploatare n excedentul brut (S
Rexp
), scaderii
rentabilitatii veniturilor (Rv), reducerii vitezei de rotatie a activelor circulante
(Nac) n conditiile cresterii ponderii activelor circulante n activ (Sac).
n urma analizei ratelor de rentabilitate economica prin ratele de marja si
de randament se pot desprindse factorii care au efect favorabil asupra acestora,
din care pot rezulta politici comerciale cu efect favorabil asupra randamentului
economic, cum ar fi: politica privind calitatea produselor cu profitabilitate mare,
ca urmare a unor preturi mari, dar cu o viteza de rotatie mica, sau politica unor
preturi mici, cu profitabilitate redusa, dar cu o viteza de rotatie accelerata.
La acestea se poate adauga efectul benefic al cresterii ponderii activelor
circulante n activul bilantului, care reflecta aportul favorabil al cresterii gradului
de lichiditate al activelor asuzpra cresterii randamentului economoc al activelor,
respectiv asupra ratei rentabilitatii economice..
2) Ratele de rentabilitate financiara exprima capacitatea capitalurilor proprii de a
crea un surplus, dupa remunerarea capitalurilor mprumutate, care va permite
remunerarea capitalurilor actionarilor (dividende) si autofinantarea
ntreprinderii.
Indicatorul cel mai sintetic al ratei rentabilitatii financiare (Rf) rezulta din
raportul dintre rezultatul exercitiului si capitalurile proprii:
(%)
Raportul ofera o informatie privind rata de remunerare a investitiilor
realizate de actionarii care au constituit initial capitalul ntreprinderii sau au lasat
n rezerva o parte din beneficii.
Rezultatul exercitiului brut sau net permite determinarea ratei
rentabilitatii financiare nete (Rfn) n functie de rata rentabilitatii brute (Rfbr):
= Rfbr (1 - i),
n care:
i = cota de impozit.
Rata rentabilitatii financiare nete corespunde notiunii de ROE.(return on
equity) utilizata n terminologia anglo-saxona.
Un nivel ridicat al rentabilitatii capitalurilor proprii i permite
nteprinderii sa gaseasca noi capitaluri pe piata financiara pentru a-si finanta
cresterea. Daca aceasta rata este mica si inferioara ratelor pietei, ntreprinderea va
avea dificultati n atragerea de capitaluri.
Un nivel ridicat al ratei rentabilitatii financiare nu este totdeauna
favorabil, deoarece el poate fi consecinta unor capitaluri proprii prea slabe si a
unui nivel de risc ridicat, ceea ce poate fi pus n evidenta prin calculul ratei
rentabilitatii capitalurilor permanente (durabile) (Rcp):

Rezultatul care permite remunerarea capitalurilor permanente cuprinde
cel putin rezultatul net si dobnzile dupa impozit, cheltuielile financiare fiind
deductibile din rezultatul brut, rata capitalurilor permanente (Rcp) fiind egala cu:

Pentru stabilirea factorilor de crestere a ratei rentabilitatii financiare (a
capitalurilor proprii), se recurge la urmatorul lant de rate:
,
n care:
Rv = Profitabilitatea cifrei de afaceri (marja neta sau rata rentabilitatii
veniturilor);
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul total.

n care:
= Levierul financiar (rata ndatorarii).
n final, rata rentabilitatii financiare devine egala cu produsul:
Rf = Rv Nac Sac(1 + LF).
Asa se explica de ce o marja neta (Rv) mica, cum este n cazul marilor
unitati, poate conduce la o rentabilitate financiara buna, daca activele circulante
se "rotesc" rapid (stocuri mici, fara creante), daca creste gradul de lichiditate al
activului (Sac) si daca capitalurile proprii sunt relativ slabe (folosesc investitii
prin leasing si au credite-furnizori mari). Aceasta are ca efect cresterea ratei
ndatorarii, respectiv a levierului financiar (LF), ceea ce poate orienta
ntreprinderea n deciziile strategice de finantare referitoare la raportul capitaluri
proprii/datorii, n functie de randamentul economic al activelor si de rata
dobnzii.
Efectul cresterii levierului financiar (ratei ndatorarii) poate fi favorabil
dar si riscant, n egala masura, de acest efect fiind legat riscul financiar ce
decurge din costul capitalului (propriu sau mprumutat) care asigura finantarea.
Diferenta dintre costul capitalurilor proprii si costul capitalurilor
mprumutate consta n faptul ca primele sunt remunerate numai daca
ntreprinderea realizeaza un beneficiu net contabil, n timp ce capitalurile
mprumutate trebuie remunerate indiferent de situatie (beneficiu sau pierdere). n
acest caz, cheltuielile financiare ce includ dobnzile la imprumuturi pot diminua
capacitatea de autofinantare pna la insolvabilitate, acesta fiind riscul financiar.
Riscul financiar este evaluat prin mecanismul efectului de levier, care
rezulta din diferenta dintre rata rentabilitatii economice (Re) si rata rentabilitatii
financiare (Rf), ca efect al ndatorarii ntreprinderii.
Din relatia: ,
se deduce:
Rexp = Re (C+D), care se introduce n relatia de calcul a rentabilitatii financiare:
,
n care, veniturile financiare (Vfin) si rezultatul extraordinar (Rextr) nefiind
legate de exploatare, se pot exclude din calcul, rentabilitatea financiara fiind
egala cu:
,
n care:
d = Rata dobnzii;
= levierul financiar
n final, rezulta rata rentabilitatii financiare din egalitatea:
Rf = Re + LF(Re - d),
Din relatia de mai sus poate fi dedusa egalitatea:
Rf - Re = LF (Re - d) = ELF
n care:
LF (Re - d) = ELF = Efectul de levier financiar
Efectul de levier financiar astfel calculat, trebuie verificat de egalitatile:
ELF = Rf - Re = (Re - d) LF
Se constata ca efectul de levier financiar este cu att mai mare, cu ct
diferenta dintre rentabilitatea economica (randamentul activelor) si rata de
ndatorare (levierul financiar) este mai mare. n privinta efectului ndatorarii prin
mecanismul efectului levierului financiar pot fi mentionate urmatoarele cazuri:
a) ndatorarea nu are nici un efect (ELF = 0), n cazul n care rentabilitatea
economica este egala cu rata dobnzii (Re = d) si, n consecinta, rentabilitatea
financiara este egala cu rentabilitatea economica (Rf = Re).
b) Recurgerea la ndatorare permite amelioararea rentabilitatii financiare printr-
un efect de levier pozitiv (ELF > 0) n masura n care rentabilitatea economica
este superioara ratei dobnzii (Re > d) si, n consecinta, rentabilitatea financiara
este superioara rentabilitatii economice (Rf > Re).
c) Efectul de levier devine negativ (ELF < 0) sau de "maciuca" n cazul n care
rentabilitatea economica este inferioara ratei dobnzii (Re < d), ceea ce reduce
rentabilitatea financiara fata de cea economica (Rf < Re).
n consens cu valorile pozitive sau negative ale efectului levierului
financiar, se determina indicele levierului financiar ( ) ale carui valori
indica urmatoarele situatii privind recurgerea la ndatorare:
a) ntreprinderea se poate ndatora daca I
LF
> 1, deoarece ndatorarea i
potenteaza gradul de rentabilitate a capitalurilor proprii.
Utilizarea ndatorarii trebuie totusi facuta cu prudenta, deoarece aceasta
limiteaza independenta financiara a ntreprinderii, i reduce posibilitatile
suplimentare de ndatorare n perioada de criza si i creste volatilitatea
rezultatelor si a rentabilitatii capitalurilor proprii la variatiile volumului de
activitate n raport cu valorile critice (pragul de rentabilitate).
b) ntreprinderea este supusa riscului de insolvabilitate daca I
LF
< 1, efectul
negativ al ndatorarii fiind consecinta unui randament economic al activelor
insuficient pentru acoperirea ratei dobnzii.
c) Absenta ndatorarii prin finantarea exclusiva din capitaluri proprii, cnd I
LF
=
1, are ca efect egalitatea dintre rentabilitatea financiara si rentabilitatea
economica, ceea ce elimina riscul financiar.
n legatura cu efectul de levier se impun urmatoarele precizari de care
trebuie sa se tina seama n calculele analitice:
a) Efectul de levier trebuie sa se exprime mai frecvent dupa impozitare, ratele
nete de rentabilitate (economica, financiara) trebuind calculate dupa deducerea
impozitului pe profit, n cota i:

Efectul de levier net trebuie determinat pe baza efectului de levier brut
corectat cu cota de impozit (i):
ELFnet = ELFbr(1 - i) = Rfn - Ren
De exemplu,din bilantul si contul de profit si pierderi rezulta ratele de
rentabilitate financiara din Tabelul 31:
Aplicatia 29: Ratele de rentabilitate financiara - efectul de levier
Tabelul 31
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Rezultatul din
exploatare(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,85
2. Cheltuielile financiare
(Chfin)
55308696 30959596 -24349100 56,0
3. Capitalul propriu (C)(Activ -
Datorii)
430271126 645338458 215067332 150,0
4. Rata
rentab.fin.brute(Rfbr)[(1-
2)/3] -%
11,08 9,86 - 1,22 88,9
5. Rezultatul brut al
exercitiului (Rexbr)
50795774 69289398 18493624 136,4
6. Capitalurile permanente
(Cp)
434328633 768048262 333719629 176,8
7. Rata rentab.cap.perm. (Rcp)
(5/6) - %
11,70 9,02 - 2,68 77,1
8. Activul total net (A) 666599134 959678348 293079214 143,9
9. Rata rentabilit. econ.(Rebr)
(1/8) - %
15,45 9,86 - 5,59 63,8
10. Datoriile totale (D) 236328008 314339890 78011882 133,0
11. Levierul financiar (LF)
(10/3)
0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
12. Rata dobnzii (d) (2/10) 23,40 9,86 - 13,54 42,1
13. Impozitul pe profit (I) 10128077 17905349 7777272 176,8
14. Cota procentuala (i) (13/5) -
%
19,94 25,84 + 5,90 129,6
15. Efect levier
financ.br(ELFbr)(4 - 9)-%
- 4,37 0 + 4,37 -
16. Efect levier fin.br. ELFbr =
LF(Re - d)
- 4,37 0 + 4,37 -
17. Rata rentab.fin.nete (Rfn)
[4*(1-i)] - %
8,87 7,31 -1,56 82,4
18. Rata
rentab.econ.nete(Ren)[9*(1-
i)]-%
12,37 7,31 - 5,06 59,1
19. Efect levier financ.net(ELFn)
(17-18)%
- 3,50 0 + 3,50 -
20. Efect levier fin.net
(ELFn)[16*(1-i)]- %
- 3,50 0 + 3,50 -
Din datele Tabelului 31 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Rata rentabilitatii financiare (att a capitalurilor proprii ct si a capitalurilor
permanente) s-a redus, ca urmare a dinamicii inferioare a rezultatului din
exploatare si, respectiv, a rezultatului brut comparativ cu capitalurile proprii si
capitalurile permanente.
2. Reducerea randamentului economic al activelor s-a datorat reducerii
rezultatului din exploatare n conditiile cresterii activului net total.
3. Rata rentabilitatii financiare a fost inferioara randamentului activelor n
exercitiul precedent, efectul de maciuca al ndatorarii, diminund-o
corespunzator diferentei dintre randamentul economic si rata dobnzii
(cheltuielilor financiare).
4. Reducerea levierului financiar concomitent cu reducerea ratei cheltuielilor
financiare pna la nivelul randamentului economic (9,86%) n exercitiul curent a
redus la zero efectul levierului financiar; ca urmare, rata rentabilitatii financiare a
ajuns egala cu randamentul activelor.
Recurgerea la efectul de levier este o practica ncurajata de tratamentul
fiscal, mult mai sever fata de beneficiile conservate si de dividende (putin sau
deloc deductibile din impozitul ntreprinderii) dect fata de dobnzile la datorii
(totdeauna deductibile din impozit).
n concluzie, riscul financiar decurge din utilizarea ndatorarii, fiind legat
de structura financiara (a pasivului) si creste odata cu gradul de ndatorare. De
aceea, studiul riscului legat de ndatorare trebuie aprofundat prin analiza
solvabilitatii si lichiditatii ntreprinderii, direct afectate de prezenta datoriilor n
cadrul resurselor de finantare a activitatii curente.
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
Efectul de levier financiar (ELF) exprima efectul ndatorarii asupra
rentabilitatii capitalurilor proprii, care poate nsemna si riscul ntreprinderii
ndatorate de a nu putea face fata angajamentelor, afectndu-i solvabilitatea.
Solvabilitatea constituie aptitudinea ntreprinderii de a face fata
scadentelor pe termen lung si mediu si depinde de marimea datoriilor cu
asemenea scadente si de cheltuielile financiare (costul ndatorarii).
Solvabilitatea reprezinta un obiectiv prioritar al ntreprinzatorului care
doreste sa-si pastreze autonomia financiara si flexibilitatea gestiunii si ea rezulta
din echilibrul dintre fluxurile de ncasari si fluxurile de plati, dar si dintr-un fond
de rulment net pozitiv, ceea ce rezulta dintr-o buna adecvare ntre necesarul de
finantare pe termen lung (n active corporale si financiare) si resursele de
finantare cu caracter permanent (capitalurile proprii si ndatorarea la termen).
Solvabilitatea se defineste mai ales n perspectiva unei lichidari a
ntreprinderii, daca se afla n ncetare de plata ca urmare a lipsei de lichiditate a
bilantului. n acest sens, ntreprinderea este solvabila n masura n care activul
real este suficient pentru a-i permite plata tuturor datoriilor.
Mentinerea solvabilitatii este conditionata de sincronizarea ritmului
ncasarilor de fonduri legate de transformarea n moneda a activelor ajunse la
maturitate si ritmul platilor imperative legate de lichidarea datoriilor ajunse la
scadenta. n acest sens, o prima apreciere a solvabilitatii se realizeaza prin
compararea ntre lichiditatea activului si exigibilitatea pasivului, respectiv a
activelor totale cu datoriile totale, din care rezulta:
1) Activul net contabil: ANC = Activ total - Datorii totale, care exprima marimea
capitalurilor proprii.
n aprecierea solvabilitatii se mai utilizeaza o serie de rate din structura
pasivului ce caracterizeaza ndatorarea si autonomia financiara a ntreprinderii:
2) Rata solvabilitatii patrimoniale: , care exprima
ponderea capitalului propriu n pasiv, a carei valoare minima trebuie sa se situeze
ntre 0,3 - 0,5. Valorile mai mari de 0,5 reflecta o situatie normala.
3) Rata solvabilitatii generale: ,
n care:
= Gradul de autonomie financiara (inversul levierului financiar, LF).
Creditorii sunt interesati ntr-o valoare ct mai mare a raportului, garantia
lor fiind constituita din activul ntreprinderii, n conditiile unui activ net pozitiv.
4) Exista si alte variante de calcul privind rata solvabilitatii generale:
a) ;
b) .
5) Rata ndatorarii totale: = LF
6) Rata ndatorarii pe termen lung:
Aceasta rata exprima dependenta de creditorii pe termen lung, este majorata de
inflatie, fiind un indicator de risc direct proportional cu valoarea ei si cu gradul
de variabilitate beneficiilor. Variaza de la un sector de activitate la altul.
7) Capacitatea de ndatorare: , care depinde de
structura financiara si arata posibilitati de ndatorare crescute pentru valori 0,5.
8) Capacitatea de rambursare: , care exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale si completeaza rata de ndatorare,
valoarea minima de 0,25 fiind acceptabila.
9) Rata cheltuielilor financiare: , care
exprima indirect solvabilitatea, prin ponderea cheltuielilor financiare n rezultatul
exploatarii, trebuind sa fie ct mai mica pentru a evita riscul de non-plata.
O varianta a acestei rate se obtine prin raportul:
10) , care nu trebuie sa depaseasca
3 %, ceea ce face ntreprinderea vulnerabila si o expune riscului de
insolvabilitate.
Pentru ca ntreprinderea sa fie ntr-o situatie satisfacatoare, nu este
suficient ca ea sa-si poata achita datoriile (sa fie solvabila), ci trebuie sa le poata
achita la scadenta convenita.
ntreprinderea poate fi solvabila, avnd un activ total superior datoriilor
(situatie neta pozitiva), dar sa nu posede suficiente lichiditati pentru a respecta
scadentele, ceea ce impune analiza separata a lichiditatii sale.
Daca solvabilitatea vizeaza aptitudinea ntreprinderii de a-si regla
datoriile pe termen mediu si lung si ofera o informatie partiala asupra lichiditatii
pe termen scurt, gradul de lichiditate exprima calitatea echilibrului financiar al
ntreprinderii pe termen scurt.
Lichiditatea masoara aptitudinea ntreprinderii de a face fata obligatiilor
pe termen scurt si reflecta capacitatea de a transforma rapid activele circulante n
disponibilitati (bani). O ntreprindere este "lichida" cnd resursele degajate de
operatiunile curente ale exercitiului i furnizeaza suficiente disponibilitati pentru
a face fata scadentelor pe termen scurt.
Notiunea de lichiditate poate viza bilantul si activele acestuia: lichiditatea
bilantului se refera la faptul ca activele sub 1 an sunt superioare datoriilor sub 1
an, ceea ce fereste ntreprinderea de faliment pe termen scurt. Ea rezulta din
comparatia ntre activele "lichide" si pasivul exigibil, ceea ce se reflecta n:
1) Fondul de rulment financiar: FRF = Active circulante - Datorii curente(< 1
an).
Lichiditatea activelor presupune posibilitatea de a le schimba rapid contra
moneda, gradul de lichiditate generala fiind masurat prin:
2) Rata lichiditatii generale: , care exprima gradul de
lichiditate potentiala (echilibrul financiar pe termen scurt) si variaza dupa
sectorul economic: este subunitar n sectorul de distributie si aproape 2 n
sectoarele industriale cu ciclu lung.
Valoarea acestei rate trebuie comparata cu ntreprinderi similare si ea
depinde de viteza de rotatie a stocurilor si a datoriilor pe termen scurt.
Valorile supraunitare ale ratei arata o lichiditate satisfacatoare, n caz
contrar, lipsa de lichiditati, ca urmare a unui fond de rulment negativ, poate
conduce la ncetare de plati, ceea ce echivaleaza cu riscul de faliment sau de
insolvabilitate.
Insuficienta de lichiditati are consecinte att pentru ntreprindere
(limitarea dezvoltarii), ct si pentru creditori (ntrzieri de plata a dobnzilor, de
rambursari, pierderi de creante), precum si pentru clienti (modificarea conditiilor
de credit).
Notiunea de lichiditate comporta mai multe grade, dupa cum urmeaza:
3) Rata lichiditatii reduse: , care reflecta
capacitatea de rambursare a datoriilor pe termen scurt, valoarea optima peste 0,5
confirma o lichiditate normala.
4) Rata lichiditatii immediate (rapide): , numita
rata de trezorerie, sau Testul acid, a carei valoare minima de 0,2 - 0,3 reflecta o
garantie de lichiditate satisfacatoare.
De exemplu, ratele de solvabilitate - lichiditate calculate pe baza datelor
din bilant sunt expuse n Tabelul 32, din care se desprind urmatoarele concluzii:
1. Activul net contabil pozitiv (ANC) si n crestere arata existenta solvabilitatii
necesare acoperirii datoriilor din activele nete, ceea ce confirma cresterea
capitalurilor proprii cu 50 %.
2. Ratele de solvabilitate patrimoniala (Rsp) si generala (Rsg) confirma acelasi
lucru, avnd valori peste limitele admisibile, ceea ce reflecta un bun echilibru
financiar pe termen lung.
3. Fac exceptie capacitatea de rambursare a datoriilor (Cr) si rata cheltuielilor
financiare (Rcf
1
) n perioada precedenta, care nu sunt situate n limite normale.
4. Urmare unui fond de rulment financiar pozitiv, ratele de lichiditate generala
(Rlg) si redusa (Rlr) - n perioada curenta - sunt supraunitare, n timp ce ratele de
lichiditate rapida (Rli) sunt subunitare si n scadere, ceea ce reflecta dificultati n
trezoreria imediata.
Aplicatia 30: Calculul ratelor de solvabilitate - lichiditate
Tabelul 32
Nr. Rate de solvabilitate -
lichiditate
Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Ratele de solvabilitate
1. ANC = Activ - Datorii (>
0)
430271126 645338458 215067332 150,0
2. Rsp = Capital
propriu/Pasiv (> 0,5)
0,64 0,67 + 0,03 104,7
3 Rsg = Activ/Datorii totale
(> 1)
2,82 3,05 + 0,23 108,2
4. Rsg
1
= C/D pe termen lung
(> 1)
50,13 5,00 - 45,13 9,98
5. Rsg
2
= CAF/D pe termen
lung
4,45 3,74 - 0,71 84,05
6. Rd = D/C (LF) 0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
7. Rdtl = Datorii pe term.lg
/C
0,02 0,20 + 0,18 1000
8. Cd = C/Cpermanent (>
0,5)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
9. Cr = CAF/D (> 0,25) 0,160 0,152 - 0,008 93,75
10. Rcf = Chfin/Rexp 0,54 0,32 - 0,22 59,26
11. Rcf
1
= Chfin/CA (< 0,03) 0,10 0,04 - 0,06 40,0
II. Ratele de lichiditate
1. FRF = Acirc - D pe
term.sc. (> 0)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Rlg = Acirc/D pe
term.scurt (> 1)
1,43 2,70 + 1,27 188,81
3. Rlr = (Acirc - Stocuri)/D
pe term sc.
0,83 2,12 + 1,29 255,42
4. Rli = Disponib./D term
scurt (> 0,2)
0,037 0,015 - 0,022 40,55
Reglementarile romnesti impun ntocmirea Notei Explicative 9 "Exemple
de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari", document
prezentat sistematic n cadrul situatiilor financiare anuale, care cuprinde o sinteza
a ratelor de bilant cu urmatoarea baterie de indicatori:
I. Indicatori de lichiditate:
1) Lichiditatea generala:
2) Lichiditatea imediata:
II. Indicatori de risc:
1) Gradul de ndatorare:
2) Acoperirea dobnzilor:
III. Indicatori de activitate:
1) Viteza de rotatie a stocurilor:
2) Numarul de zile de stocare = ;
3) Viteza de rotatie a debitelor clienti = ;
4) Viteza de rotatie a creditelor furnizori = ;
5) Viteza de rotatie a activelor imobilizate = ;
6) Viteza de rotatie a activelor totale = .
IV. Indicatori de profitabilitate:
1) Rentabilitatea capitalului angaja =
=
2) Marja bruta din vnzari = .
De exemplu, calculul indicatorilor din Nota explicativa 9 atasata
situatiilor financiare anuale ale ntreprinderii analizate conduce la rezultatele din
Tabelul 33, din care se desprind urmatoarele concluzii privind sinteza ratelor de
solvabilitate-lichiditate pe baza bilantului:
1. Indicatorii de lichiditate generala si imediata, cu valori supraunitare, au
crescut, primul cu 88,8 % si al doilea cu 162,5 %.
Aplicatia 31: Principalii indicatori economico-financiari
Tabelul 33
Nr. Rate de solvabilitate - lichiditate Exercitiulfinanciar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Indicatori de lichiditate
1.
Lichiditatea generala
1,43 2,70 + 1,27 188,8
2.
Lichiditatea imediata
0,83 2,12 + 1,29 262,5
II. Indicatori de risc
1.
Gradul de ndatorare - %
54,92 48,71 - 6,21 88,7
2.
Acoperirea dobnzilor
12,2 ori 10,8 ori - 1,4 88,5
III. Indicatori de activitate
1.
Viteza de rotatie a stocurilor
3,8 ori 3,4 ori - 0,4 ori 89,5
2.
Numarul de zile stocare
97 zile 108 zile +11 zile 111,3
3. Vit. de rotatie debite - clienti

90 zile 122 zile +32 zile 135,5
4. Vit. de rotatie credite - furniz.

57 zile 56 zile - 1 zi 98,2
5. Vit. de rotatie active imobiliz.

1,6 ori 1,8 ori + 0,2 ori 112,5
6. Viteza de rotatie active totale

0,8 ori 0,8 ori - 100
IV. Indicatori de profitabilitate
1. Rentabilit. capitalului angajat

12,73% 9,93 % - 2,8 % 78,0
2. Marja bruta din vnzari

19,3 % 11,9 % - 7,4 % 61,6
2. Indicatorii de risc au evoluat n acelasi sens: gradul de ndatorare s-a redus,
concomitent cu gradul de acoperire a dobnzilor din profitul brut cu peste 11 %,
ceea ce poate fi consecinta reducerii profitului brut, dar si a cresterii cheltuielilor
cu dobnzile.
3. Indicatorii de activitate au evoluat diferit, dupa cum urmeaza:
a) Viteza de rotatie a stocurilor s-a redus, ceea ce a nsemnat reducerea numarului
de rotatii cu 10,5 % si cresterea numarului de zile de stocare cu 11,3 %.
b) Durata de recuperare a creantelor-clienti a crescut cu 35,5 %, concomitent cu
reducerea termenului de plata a furnizorilor cu 1,8 %, ceea ce a marit decalajul
dintre ncasari si plati de la 33 zile la 66 zile.
c) Viteza de rotatie a activelor imobilizate a crescut cu 12,5 %, iar a ctivelor
totale a ramas neschimbata.
d) Indicatorii de profitabilitate s-au redus astfel: rentabilitatea capitalului angajat
s-a redus cu 22 %, iar marja bruta din vnzari cu 38,4 %.
Ratele de rentabilitate-profitabilitate si de risc au un aspect static si
punctual si ele trebuie coroborate cu ratele de gestiune privind rotatia posturilor
de bilant. Lor li se poate adauga analiza n dinamica prin intermediul fluxurilor
de lichiditati pe perioade mai scurte, ceea ce vizeaza excedentele de trezorerie,
ceea ce implica determinarea unor fluxuri de mijloace si resurse pe baza unor
bilanturi succesive.
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
Interpretarea indicatorilor de bilant trebuie realizata numai n legatura cu
datele privind activitatea economica desfasurata de ntreprindere n cursul anului.
Modificarea valorii unui indicator de bilant trebuie apreciata numai dupa
confruntarea acesteia cu sumele nregistrate n rulajele conturilor, dat fiind ca
tocmai rulajele caracterizeaza actiunea utila a mijloacelor avansate n diferite faze
ale circuitului economic al ntreprinderii (aprovizionare - productie - desfacere).
Pentru evaluarea completa a gradului de utilizare a activelor circulante,
bilantul singur nu este suficient, el trebuie completat cu datele analitice
referitoare la rulajele diferitelor conturi care se regasesc n indicatorii de bilant,
folosindu-se balanta de verificare pe rulaj a conturilor. n acest sens, se impune
efectuarea unei analize externe a bilantului, care vizeaza unul din cei mai
importanti indicatori sintetici calitativi - viteza de rotatie a activelor circulante -
care are efecte directe asupra indicatorilor de performanta (beneficiul si rata
rentabilitatii).
3.6.1. Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Viteza de rotatie a activelor circulante este un indicator sintetic ce
caracterizeaza eficienta cu care sunt folosite activele circulante ale ntreprinderii.
Cu ct viteza de rotatie este mai mare, cu att volumul de active circulante
necesare pentru obtinerea unei anumite productii este mai mic sau, productia
obtinuta ntr-o anumita perioada de timp cu acelasi volum de active circulante
este mai mare. De aici decurge importanta accelerarii vitezei de rotatie n vederea
cresterii eficientei generale a activitatii economice a ntreprinderii.
Evaluarea vitezei de rotatie a activelor circulante se realizeaza prin
intermediul urmatorilor indicatori:
1) Numarul de rotatii: (rotatii),
n care:
CA = Cifra de afaceri;
Sm = Soldul mediu al activelor circulante, calculat ca medie ntre soldul initial
(Si) si soldul final (Sf): .
2) Durata unei rotatii: (zile / rotatie),
n care:
T = durata perioadei financiare de referinta (360, 180, 90, 30 zile).
3) Active circulante la 1000 lei cifra de afaceri: .
Analiza indicatorilor ce caracterizeza viteza de rotatie vizeaza factorii de
accelerare (ncetinire) att pe total ct si din punct de vedere al structurii activelor
circulante aferente celor trei stadii ale circuitului economic (aprovizionare -
productie - desfacere), precum si pe fiecare element al activelor circulante n
parte: stocuri (materii prime si materiale consumabile, produse finite si marfuri,
productie n curs de executie, avansuri pentru cumparari de stocuri), creante,
investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci.
Totodata analiza urmareste efectele accelerarii (ncetinirii) vitezei de
rotatie a activelor circulante asupra performantelor financiare, accelerarea fiind
caracterizata prin cresterea numarului de rotatii care antreneaza reducerea duratei
de rotatie si respectiv, reducerea activelor circulante la 1000 lei cifra de afaceri.
De exemplu, pe baza datelor Tabloului SIG (Tabelul 2) si bilantului
armonizat (Tabelul 14) se determina indicatorii vitezei de rotatie din Tabelul 34:
Aplicatia 32: Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 34
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt
.
Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante - total(Sm)
- mil.lei
330562 515793 + 185231 156,1
2. Cifra de afaceri (CA) - mil.
lei
535016 783518 +248502 146,4
3. Numarul de rotatii (N) (2/1) 1,62 1,52 - 0,10 94,35
4. Durata anului financiar (T) -
zile
360 360 - 100
5. Durata unei rotatii (Dz)-
zile/rot (4/3)
222,2 236,8 + 14,6 106,6
6. Active circ la 1000 CA (Ac)-
(1000/N)
617,3 657,9 + 40,6 106,6
Din datele Tabelului 34 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Toti indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante au cunoscut dinamici
nefavorabile, ceea ce exprima degradarea eficientei utilizarii acestora.
2. Reducerea numarului de rotatii cu 0,1 a antrenat cresterea duratei unei rotatii
cu 14,6 zile si ca urmare, majorarea activelor circulante la 1000 lei CA cu 40,6
lei.
3.6.2. Efectele accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante
n general, viteza de rotatie a activelor circulante influenteaza cei mai
importanti indicatori de performanta ai ntreprinderii. Orice accelerare a vitezei
de rotatie va determina o evolutie favorabila a acestor indicatori, dupa cum orice
ncetinire va avea efecte negative asupra lor.
Accelerarea vitezei de rotatie se exprima, fie prin cresterea numarului de
rotatii a activelor circulante n cursul unei perioade, fie prin reducerea duratei
unei rotatii, ceea ce antreneaza n final reducerea activelor circulante ce revin la
1000 lei cifra de afaceri.
Viteza de rotatie a activelor circulante sta n legatura directa cu mai multi
indicatori, pe care i influenteaza favorabil, prin accelerare, sau nefavorabil, prin
ncetinire:
1) Eliberari (E) (-) sau imobilizari (I) (+) de active circulante:
(mii lei),
n care:
D
1(0)
= durata unei rotatii n cele doua perioade;
2) Beneficiul din activitatea de baza:
B = CA - Ct = (mii lei).
3) Rata rentabilitatii economice prin lantul de rate:
,
n care:
Rexp = Rezultatul din exploatare;
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
N =Numarul de rotatii;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului (lichiditatea activului).
4) Rata rentabilitatii financiare - calculata prin lantul de rate:
= Rv N Sac
(1+LF)
n care:
Rex = Rexp - Ch fin = Re (C+D) - D d;
C = Capitaluri proprii;
D = Datorii totale;
d = Rata dobnzii;
Levierul financiar (rata ndatorarii).
Se constata efectul favorabil al accelerarii vitezei de rotatie a activelor
circulante prin reducerea duratei unei rotatii, care conduce la eliberari de active
circulante si la cresterea beneficiului. Implicit, cresterea numarului de rotatii
majoreaza ratele de rentabilitate economica si financiara, alaturi de cresterea
gradului de lichiditate a activului si de profitabilitatea cifrei de afaceri.
De exemplu, pe baza contului de rezultat al ntreprinderii analizate
(Tabelul 1) si a bilantului armonizat (Tabelul 14) se determina efectele
modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante pe baza datelor din Tabelul 35,
baza datelor Tabelului 33 din care se desprind urmatoarele concluzii:
1) = (236,8 - 222,2) 783518/360 = + 31776
mil.lei
Deci, cresterea duratei unei rotatii cu 14,6 zile a avut ca efect imobilizari
de active circulante n valoare de 31776 milioane lei.
2) Modificarea beneficiului din activitatea de baza este diferenta:
= B
1
- B
0
= 301198 - 191001 = + 110197 mil. lei.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = CA + Ct,
n care:
CA = CA
1
- CA
0
= 535016 - 783518 = + 248502 mil. lei;
Ct = Ct
0
- Ct
1
= 344015 - 482320 = - 138305 mil. lei.
Aplicatia 33: Efectele modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 35
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Cifra de afaceri neta (CA) -
mil. lei
535016 783518 +
248502
146,4
2. Cost bunuri vndute si serv.
prest.(Ct)
344015 482320 +
138305
140,2
3. Rezultat brut aferent CA nete
(B)-mil.
191001 301198 +
110197
157,7
4. Total active nete (A) - mil. lei 666600 959679 +
293079
143,9
5. Active circulante (Sm) -
mil.lei
330562 515793 +
185231
156,17
6. Ponderea activelor circulante
(Sac)- %
49,60 53,75 + 4,15 108,36
7. Numarul de rotatii active circ
(N)
1,62 1,52 - 0,10 94,35
8. Durata unei rotatii (Dz) -
zile/rot
222,2 236,8 + 14,6 106,6
9. Capitaluri proprii (C) - mil.
lei
425836 640142 +
214306
150,3
10. Datorii totale (D) - mil. lei 236328 314340 + 78012 133,0
11. Rata profitabilitatii CA (Rv)
(3/1) - %
35,70 38,44 + 2,74 107,7
12. Rata rentabilit. econom.
(Re)(3/4) - %
28,65 31,38 + 2,73 109,5
13. Levierul financiar (LF) (10/9) 0,5549 0,4910 - 0,0639 88,48
14. Rata rentabilit. financ. (Rf)
(3/9) - %
44,85 47,05 + 2,20 104,9
Prin nsumare se verifica egalitatea:
CA + Ct = 248502 - 138305 = + 110197 mil. lei = .
b) Pe treapta a doua: CA = Sm + T + Dz,
n care:

= 835668 - 535016 = + 300652 mil. lei;
T = ;
Dz = mil.
lei;
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Sm + T + Dz = 300652 + 0 - 52150 = + 248502 mil. lei = CA.
n concluzie:
1. Cresterea cifrei de afaceri a majorat beneficiul aferent cu 248502 milioane lei,
dar aceasta s-a datorat majorarii activelor circulante cu 185231 milioane lei, pe
seama careia beneficiul a crescut cu 300652 milioane lei.
2. Cresterea duratei de rotatie cu 14,6 zile a diminuat cifra de afaceri si beneficiul
aferent cu 52150 milioane lei.
3) Modificarea ratei rentabilitatii economice este diferenta:
= Re
1
- Re
0
= 31,38 - 28,65 = + 2,73 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
= Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Rv
1
N
0
Sac
0
- Re
0
= Re
0
- Re
0
= 38,44 1,62 0,496 - 28,65 = 2,23 %;
N = Rv
1
N
1
Sac
0
- Re
0
= Re
1
- Re
0
= 38,44 1,52 0,496 - 30,88 =
= 28,98 - 30,88 = - 1,9 %;
Sac = Re
1
- Re
1
= 31,38 - 28,98 = + 2,40 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 2,23 - 1,90 + 2,40 = + 2,73 % = .
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii economice a fost consecinta cresterii rentabilitatii
veniturilor si a majorarii ponderii activelor circulante n activul bilantului.
2. Reducerea numarului de rotatii ale activelor circulante a diminuat rata
rentabilitatii economice.
4) Modificarea ratei rentabilitatii financiare este diferenta:
= Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 44,85 = + 2,20 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = Re + LF,
n care:
Re = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- 44,85 = 31,38 (1 + 0,5549) - 44,85 = + 3,94%;
LF = Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 48,79 = - 1,74 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Re + LF = + 3,94 - 1,74 = + 2,20 % = .
b) Pe treapta a doua: Re = Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Re
0
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- Rf
0
= 30,88 1,5549 - 44,85 = 3,16 %
N = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
1
- Rf
0
= 28,98 1,5549 - 48,01 = - 2,95 %.
Sac = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
1
= 31,38 1,5549 - 45,06 = 48,79 - 45,06 = + 3,73 %
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 3,16 - 2,95 + 3,73 = + 3,94 = Re.
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii financiare s-a datorat majorarii ratei rentabilitatii
economice, n conditiile reducerii levierului financiar, care a redus-o.
2. Prin intermediul ratei rentabilitatii economice se manifesta efectul favorabil al
cresterii rentabilitatii veniturilor si al majorarii ponderii activelor circulante, care
au majorat rata rentabilitatii financiare.
3. Scaderea numarului de rotatii (ncetinirea vitezei de rotatie a activelor
circulante) a diminuat si rata rentabilitatii financiare, ca si n cazul ratei
rentabilitatii economice.
Importanta accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante pentru
mbunatatirea situatiei financiare impune descoperirea cailor de crestere a
acesteia, care vizeaza toate fazele circuitului economic (aprovizionare - productie
- desfacere), printre care amintim: reducerea stocurilor de materii prime si
materiale la minimum necesar, valorificarea materialelor ce nu mai sunt necesare
productiei, scurtarea duratei ciclului de productie, reducerea termenelor de
recuperare a creantelor, ntarirea controlului financiar - contabil curent.
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
Analiza tabloului de finantare si a fluxurilor de trezorerie constituie o
etapa importanta n examinarea documentelor de sinteza privind situatia
financiara a ntreprinderii, dupa analiza contului de rezultat, a bilantului si a
modificarii capitalurilor proprii statuate prin IAS 1.
Ansamblul fluxurilor financiare completeaza diagnosticul ntreprinderii
printr-o abordare mai dinamica si mai globala, desi acestea nu apar explicit nici
n bilant, nici n contul de rezultat. Din acest motiv, analistii financiari
construiesc tablouri de finantare si tablouri de fluxuri de trezorerie (numerar),
care permit reconstituirea fluxurilor financiare ale perioadei.
Fluxurile financiare reprezinta modificarile mijloacelor din activul
bilantului, ale datoriilor, situatiei nete si circulatiei efective a monedei.
Tablourile fluxurilor de numerar, o varianta a tabloului de finantare, sunt
obligatorii n cazul ntreprinderilor cotate la bursa si al marilor ntreprinderi,
conform OMFP 94/2001, care clarifica modalitatile de prezentare dupa IAS-7, si
optionale n cazul reglementarilor contabile simplificate (OMFP 306/2002).
3.7.1. Analiza Tabloului de Finantare
Tabloul de Finantare, numit si Tablou al Utilizarilor si Resurselor, este
utilizat n special n cazul marilor ntreprinderi occidentale si permite sa se
analizeze modificarile structurii patrimoniale a ntreprinderii n cursul unei
perioade, prezentnd situatia resurselor noi si a utilizarilor acestora.
Tabloul de Finantare constituie principalul instrument al analizei
dinamice privind echilibrul financiar n termeni de flux, conform opticii
functionale a bilantului, fiind mai bine adaptat gestiunii previzionale comparativ
cu bilantul finaciar lichiditate-exibilitate.
Acest tablou pune n evidenta variatia fondului de rulment (FR), care
rezulta din comparatia post cu post a doua bilanturi functionale succesive,
explicnd variatia patrimoniului n cursul exercitiului..
Elaborarea Tabloului Utilizarilor si Resurselor impune o distinctie clara
ntre fluxurile patrimoniale, financiare si fluxurile monetare care se exprima prin
ncasari si plati, avnd ca scop evidentierea fluxurilor financiare ale utilizarilor si
resurselor caracteristice activitatii ntreprinderii n cursul exercitiului.
Utilizarile sunt considerate cresterile posturilor de activ ce corespund
unor achizitii (creari) de bunuri, precum si reducerile posturilor de pasiv prin
diminuarea capitalurilor proprii (rambursarea unor datorii).
Resursele sunt considerate diminuarile posturilor de activ care corespund
vnzarii unui bun (diminuarii unor creante), precum si cresterile de pasiv ce
corespund unor aporturi de capital.
Tabloul de Finantare trebuie situat ntre bilantul de deschidere si bilantul
de nchidere al exercitiului si are urmatoarea structura:
Tabloul de finantare
Utilizari Resurse
1. Dividende distribuite 1. C A F
2. Achizitie elemente de activ
imobilizat:
a. Imobilizari corporale
b. Imobilizari financiare
2. Cesiune (reducere) de elemente
de activ imobilizat
3. Crestere de capitaluri proprii
(aporturi noi n numerar)
3. Rambursare de datorii financiare 4. Crestere datorii financiare
Total utilizari Total resurse
Cresterea FRNG (FRNG) -
Total Utilizari Total Resurse
Tabloul de Finantare clasic, centrat pe variatia fondului de rulment,
explica direct modificarile structurale ale patrimoniului ntreprinderii prin variatia
disponibilitatilor si trateaza trezoreria ca o variabila reziduala ntre fondul de
rulment si necesarul de fond de rulment, fiind mai putin utilizat de ntreprinderi.
Mai uzuala este o varianta a Tabloului de Finantare clasic, care situiaza
trezoreria pe un loc central, resspectiv Tabloul Utilizari-Resurse, care se bazeaza
pe echilibrul financiar determinat cu ajutorul unor bilanturi functionale succesive
si care evidentiaza fluxul de trezorerie neta (TN) ca diferenta:
TN = FRNG - NFRT,
n care:
FRNG = Variatia Fondului de Rulment Net Global;
NFRT = Variatia Necesarului de Fond de Rulment Total.
Variatia FRNG este prezentata n prima parte a Tabloului n functie de
variatia elementelor din partea superioara a bilantului:
FRNG = Resurse stabile - Utilizari stabile brute,
n care:
Resurse stabile = Crestere capitaluri stabile + Reducere active imobilizate brute;
Utilizari stabile = Crestere active imobilizate brute + Reducere capitaluri
stabile.
Variatia NFRT este prezentata n partea a doua a tabloului si se
determina pe baza elementelor din partea inferioara a bilantului, separat pe tipuri
de activitati: exploatare(NFRE) si nafara exploatarii(NFRAE):
NFRT = Utilizari (ciclice si neciclice) - Resurse(ciclice si neciclice),
n care:
Utilizari = Crestere active + Reducere pasive (datorii pe termen scurt);
Resurse = Crestere pasive (datorii pe termen scurt) + Reducere active.
Fiind legata de operatiunile financiare pe termen scurt evidentiate n
partea inferioara a bilantului functional, variatia Trezoreriei Nete poate fi
determinata si prin diferenta:
TN = UT(Utilizari pentru trezorerie) - RT(Resurse pentru trezorerie),
n care:
UT = Crestere disponibilitati + Reducere credite trezorerie;
RT = Reducere disponibilitati + Crestere credite trezorerie.
Tabloul de finantare Utilizari- Resurse permite sa se analizeze politica de
investitii si de finantare a ntreprinderii si sa se verifice daca principiile
echilibrului financiar au fost respectate n perioada trecuta.
n mod normal, variatia fondului de rulment ar trebui sa fie pozitiva,
pentru a nu compromite solvabilitatea viitoare a ntreprinderii. Aceasta variatie
este influentata de modificarea capitalurilor permanente, din care modificarea
capitalului propriu este o componenta distincta a situatiilor financiare anuale.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16) se elaboreaza
Tabloul de Finantare din Tabelul 34:
Aplicatia 36: Structura functionala a Tabloului de Finantare
Tabelul 34
Utilizari Mii lei Resurse Mii lei
I Variatia fondului de rulment net global: FRNG = Resurse stabile- Utilizari
stabile
1 Cresteri de active imobilizate
brute
177563686 1 Cresteri resurse
stabile
403020754
FRNG = 403020754 - 177563686 = + 225457068 mii lei
II Variatia neces. de fond de rulment total: NFRT = Utilizari totale - Resurse
totale
1 Crestere de active circulante
totale
+190341086 1 Reduceri de active
circ.
0
2 Reduceri de pasive - 40640415 2 Cresteri de pasive 0
NFRT = 190341086 - 40640415 = + 230981501 mii lei
II.1 Variatia nec. de fond rulm de expl: NFRE = Utilizari expl. - Resurse din
expl.
1 Cresteri active de exploatare + 186361384 1 Reduceri active expl. 0
2 Reduceri datorii de exploatare - 54768007 2 Cresteri datorii expl. 0
NFRE = 186361384 - 54768007 = + 241129391 mii lei
II.2 Variatia nec. de fd rulm naf. expl: NFRE = Utiliz.naf expl. - Res.n afara
expl
1 Cresteri alte active circulante + 3979702 1 Cresteri datorii
naf.expl.
14127592
NFRAE = 3979702 - 14127592 = -10147890 mii lei
III Variatia trezoreriei nete: TN = FRNG - NFRT = TN
1
- TN
0

TN = 225457068 - 230981501 = - 5524433 mii lei = 8408730 - 2884297
Tabloul de de Finantare din Tabelul 34 determinat pe baza bilantului
functional reflecta urmatoarele aspecte;
1. Fondul de Rulment Net Global (FRNG) a cunoscut o variatie pozitiva de peste
225 miliarde lei, care a asigurat marja de securitate pentru finantarea activelor
circulante.
2. Necesarul de Fond de Rulment Total (NFRT) a cunoscut o variatie pozitiva de
peste 230 miliarde lei, care se datoreaza exclusiv activitatii de exploatare. La
activitatea din afara exploatarii s-a nregistrat o variatie negativa, respectiv o
Resursa de Fond de Rulment de peste 10 miliarde lei.
3. Tezoreria Neta a cunoscut o variatie negativa de peste 5 miliarde lei, ca
urmare a decalajului dintre variatia Fondului de Rulment Net Global si variatia
Necesarului de Fond de Rulment Total, variatie ce se verifica prin diferenta
dintre Trezoreia Neta a c elor doua exercitii financiare (TN
1
- TN
0
).
Variatia trezoreriei nete reprezinta ceea ce n mod curent se exprima prin
termenul anglo-saxon Cash-flow (flux de numerar), care permite evidentierea
fondurilor obtinute de ntreprindere n ultimul exercitiu financiar pe tipuri de
activitati (exploatare, investitii, finantare), a modului n care au fost utilizate si
masura n care s-a apelat la alte surse dect cele din exploatare.
Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de numerar serveste
la estimarea necesitatilor viitoare de numerar pe baza situatiei trecute,
cunoasterea acestora fiind utila att actionarilor, interesati n existenta unui
numerar suficient pentru plata dividendelor, ct si creditorilor, interesati n
recuperarea mprumuturilor acordate. n egala masura, cunoasterea fluxurilor
viitoare de numerar intereseaza pe potentialii investitori, metoda cash-flow-ului
actualizat fiind una din metodele de evaluare a ntreprinderii.
3.7.2. Analiza tabloului fluxurilor de numerar
Introducerea Situatiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o componenta
a situatiilor financiare anuale (IAS 7), obligatorie n cazul ntreprinderilor mari si
optionala n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii (OMFP 1752/2005) permite o
analiza dinamica a echilibrului financiar, prin descrierea operatiunilor pe tipuri
de activitati (exploatare, investitii, finantare) care au antrenat transformarea
patrimoniului.
Aceasta situatie exprima evolutia pozitiei financiare a ntreprinderii fata
de situatia de la nceputul anului, genernd o dimensiune ipotetica a
performantelor, deoarece profitul prezentat la sfrsitul anului nu coincide cu
soldul disponibilitatilor banesti la acel moment, singurele care pot conferi
autenticitate bunei gestionari a ntreprinderii.
Situatia fluxurilor de numerar ofera informatii referitoare la gradul n care
diferitele activitati ale ntreprinderii degaja fluxuri (excedente sau deficite) de
numerar, aceste fluxuri fiind structurate n trei categorii:
1) Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare;
2) Fluxuri de numerar din activitatea de investitii;
3) Fluxuri de numerar din activitatea de finantare.
Situatia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie si considera trezoreria
ca fiind o variabila centrala care este expresia intrarilor si iesirilor de lichiditati
si de echivalente, iar variatia trezoreriei se explica prin fluxurile de ncasari si de
plati nregistrate n cursul perioadei. ncasarile n numerar sunt afectate de
semnul (+), iar platile efectuate n numerar pentru aceleasi activitati sunt afectate
de (-).
Desi trezoreria ntreprinderii este unica, toate fluxurile trecnd prin
trezorerie, aceasta situatie (tablou) explica contributia fiecarei "functii" la variatia
globala a trezoreriei nete (TN), ca rezultat al nsumarii algebrice a fluxurilor de
numerar provenind din: exploatare (TExp), investitii (TI), finantare (TF).
Fluxurile de numerar pot fi determinate prin doua metode: directa si
indirecta. Metoda directa presupune deducerea platilor din ncasarile aferente ale
exercitiului financiar pe tipuri de activitati si permite estimarea fluxurilor viitoare
de numerar pe total si pe activitati.
Conform metodei directe, fluxurile de numerar din activitatea curenta
reprezinta un indicator-cheie al generarii de numerar pentru alte activitati:
rambursarea mprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a
ntreprinderii, plata dividendelor, noi investitii fara finantare externa.
Fluxurile de numerar din investitii reflecta masura n care cheltuielile
efectuate au generat resurse care vor produce venituri n viitor (cladiri, instalatii).
Fluxurile de numerar din activitati de finantare permit estimarea cererii
viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor ntreprinderii (primiri sau
rambursari de credite, ncasari din emisiuni de titluri, plati pentru rascumpararea
titlurilor emise, ncasari sau plati din contracte de leasing).
Metoda indirecta difera n privinta fluxurilor de numerar din exploatare,
care se determina corectnd rezultatul net cu influentele unor operatiuni ce nu au
caracter monetar (amortizari, provizioane, diferente de curs valutar), precum si cu
variatia necesarului de fond de rulment net (capitalul circulant).
La aceste fluxuri se adauga numerarul net al celorlalte activitati, de unde
rezulta numerarul net total, la nceputul si sfrsitul perioadei, diferenta obtinuta
reprezentnd variatia () a fluxului de numerar.
De exemplu, n completarea analizei Tabloului de Finantare din Tabelul
34 se prezinta Tabloul fluxurilor de numerar din Tabelul 35, care confirma
aceleasi concluzii:
Aplicatia 37: Situatia fluxurilor de numerar
Tabelul 35
Denumirea fluxurilor An preced. An curent Modificari
I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE EXPLOATARE
1 ncasari din vnzarea de bunuri si prestarea de
servicii
347358780 52925590 181897200
2 ncasari din redevente, onorarii, comisioane s. a
venituri
95376 2204072 2108696
3 Plati n numerar catre furnizori de bunuri si servicii -
176983048
-
310308354
-
133325306
4 Plati numerar catre angajati, n legatura cu
personalul
-
103342668
-
165295446
- 61952778
5 Taxa pe valoarea adaugata platita -
18958981
-
26990685
- 8031704
6 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate - 989875 - 1475153 - 485278
7 = Numerar generat de exploatare 47169584 27390414 -19779170
8 Dobnzi platite -
5271158
-
7478344
- 2207186
9 Impozit pe profit platit -
6339738
-
7975428
- 1635690
10 Fluxul de numerar nainte de elemente
extraordinare
35558688 11936642 - 23622046
I. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
exploatare
35558688 11936642 - 23622046
II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE INVESTIII
1 ncasari din vnzarea de terenuri, cladiri, instal. s.a
active
- 212037 212037
2 ncasari si plati n numerar din alte activitati de
investitii
859866 1977914 1118048
3 Plati numerar pt. achizit. de terenuri, mijl.fixe s.a
active
-
23382510
-
38626647
- 15244137
4 Dobnzi ncasate 263086 719554 456468
II. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
investitii
-
22259558
-
35717142
- 13457584
III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE FINANARE
1 ncasari din mprumuturi pe termen
lung/Rambursari (-)
-5004375 25433427 30437802
2 ncasari din mprumuturi pe termen
scurt/Rambursari (-)
13885928 13447575 - 438353
3 Plati pentru operatiuni de leasing financiar - - 502838 - 502838
4 Achizionarea de actiuni - 12297 - 12297
5 Dividende platite - 82227 -
1960042
- 1877815
III. Fluxuri de numerar nete din activitati de
finantare
8787029 36418122 27631093
6 Efectele variatiei ratei de schimb aferente
numerarului si echivalentelor de numerar
-18190189 -
18162055
28134
Fluxuri de numerar - Total (I + II + III - 6) 3895970 -
5524423
- 9420403
+ Numerar si echivalente de numerar la nceputul
perioadei
4512760 8408730 3895970
= Numerar si echivalente de numerar la finele
perioadei
8408730 2884297 - 5524433
Din datele Tabelului 35 se constata reducerea fluxului de numerar si
echivalente de numerar datorita activitatii de exploatare si celei de investitii.
3.8. Analiza riscului de faliment (insolvabilitate)
Un obiectiv major al diagnosticului financiar n aprecierea starii de
sanatate financiara a ntreprinderii l constituie evaluarea riscurilor ce i nsotesc
activitatea, din care unele semnaleaza fragilitatea (vulnerabilitatea), iar altele
prefigureaza falimentul (insolvabilitatea) ce ameninta supravietuirea
(perenitatea).
Notiunea de risc nu are semnificatie dect atunci cnd se prefigureaza
viitorul si cnd se ncearca estimarea fluctuatiilor posibile ale ratei rentabilitatii
cu ajutorul previziunilor, pornind de la semnalele oferite de analiza situatiei
trecute.
Conceptul de risc apare n strnsa legatura cu strategia financiara a
ntreprinderii, fiind legat de costul capitalului (propriu sau mprumutat). Este
numit risc de capital si are doua componente: riscul de exploatare si riscul
financiar, ambele dependente de fluctuatia ratei rentabilitatii la variatiile
volumului de activitate.
Riscul de exploatare este legat de prezenta cheltuielilor fixe n totalul
cheltuielilor de exploatare, se apreciaza pe baza coeficientului levierului de
exploatare si masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia vnzarilor.
Riscul financiar decurge din prezenta cheltuielilor ce remunereaza
datoriile, se apreciaza prin coeficientul levierului financiar si masoara
sensibilitatea rezultatului curent la variatia rezultatului din exploatare.
Cumularea riscului economic cu riscul financiar prin intermediul
coeficientului levierului total permite evaluarea riscului global - economic si
financiar - cu att mai ridicat cu ct cheltuielile legate de amortizare si dobnzi
detin o pondere mai mare n totalul cheltuielilor.
Marimea riscului activitatii economico-financiare intereseaza nu numai
ntreprinderea care apeleaza la credite, ci mai ales bancile creditoare, care
considera ca pentru a beneficia de un credit, ntreprinderea trebuie sa prezinte o
bonitate financiara, care sa exprime o garantie a gestionarii sanatoase a
activitatii la toate nivelurile, de la cel operational (tactic) la cel strategic.
n acest sens, evaluarea completa a stabilitatii ntreprinderii si a
posibilitatii de a nregistra pierderi care sa anticipeze degradarea situatiei
financiare, pna la riscul de faliment, se poate realiza prin intermediul
indicatorilor ce exprima calitatea activitatii economico-financiare:
1) Solvabilitatea patrimoniala - gradul n care capitalurile proprii asigura
acoperirea obligatiilor pe termen lung si a creditelor prin elemente patrimoniale-
trebuie sa aiba valori de peste 0,3 si o evolutie ascendenta. O valoare sub 0,3 este
un semnal de prudenta deosebita ce impune o alerta crescuta din partea bancii
finantatoare, ntreprinderea fiind cvasi-falimentara.
2) Lichiditatea - capacitatea de achitare la termen a obligatiilor pe termen scurt
din resursele banesti disponibile- trebuie sa aiba valori supraunitare pentru a
arata existenta unui supliment de resurse care sa faca fata incidentelor ce pot
apare n miscarea capitalului circulant, adica un fond de rulment pozitiv.
3) Trezoreria - partea care ramne din resursele stabile dupa ce au fost finantate
imobilizarile si necesarul de fond de rulment- exprima aptitudinea ntreprinderii
de a se finanta din resursele stabile daca este pozitiva. O trezorerie negativa
implica recurgerea la credite bancare de trezorerie pentru platile curente, ceea ce
arata dificultati financiare pe termen scurt.
4) Rata rentabilitatii financiare - capacitatea ntreprinderii de a obtine profit net
prin utilizarea capitalurilor proprii - este favorizata de recurgerea la mprumuturi
ca urmare a unui efect de levier financiar pozitiv.
Prin sistemul de rate de rentabilitate si de echilibru financiar, diagnosticul
financiar permite evidentierea punctelor tari si a punctelor slabe ale gestiunii
financiare, respectiv a performantelor si riscului economic si financiar, dar nu
ofera posibilitatea evaluarii riscului de faliment care ameninta continuitatea
activitatii ntreprinderii aflate n dificultate.
Cauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase si vizeaza reducerea
de activitate, reducerea marjelor si ratelor de rentabilitate, probleme specifice de
trezorerie, de management, precum si cauze accidentale legate de falimentul unor
clienti, reducerea pietelor de desfacere, blocajul n lant, s.a.
Studiul cauzelor falimentului a condus la concluzia ca acesta nu este un
fenomen brutal, imputabil doar fluctuatiilor conjuncturale, ci un rezultat al unei
degradari progresive a situatiei financiare a ntreprinderii, riscul de insolvabilitate
fiind previzibil cu ctiva ani naintea ncetarii platilor.
Degradarea n timp a rezultatelor ntreprinderii, dificultatile cu care se
confrunta si care nu sunt numai de ordin financiar, au furnizat analizei financiare
un cmp de investigatii deosebit de bogat n scopul gasirii unor metode de
detectare precoce si previzionare a riscului de faliment consecutiv dificultatilor.
Studii ntreprinse n SUA si Franta au aratat ca n vederea previzionarii
falimentului unei ntreprinderi pot fi utilizate metode contabile si metode
bancare.
Metodele contabile (cantitative si analitice) se folosesc n cazul analizelor
comparative n timp n scopul estimarii evolutiei viitoare a activitatii. n acest
scop, analiza aptitudinii ntreprinderii de a fi solvabila si de a evita falimentul
vizeaza echilibrul financiar pe baza fondului de rulment patrimonial (financiar),
acea marja de securitate financiara care asigura capacitatea de plata pe termen
lung si scurt, precum si ratele de solvabilitate-lichiditate.
Concluziile unor asemenea analize sunt semnificative doar n cazul
comparatiilor temporale ale aceleiasi ntreprinderi sau spatiale cu ntreprinderi
similare din acelasi sector de activitate, dar ofera informatii insuficiente asupra
viitorului, stiind ca rezultatele financiare ale ntreprinderii se pot degrada n timp.
Metodele bancare propun detectarea timpurie a vulnerabilitatii si riscului
de faliment prin intermediul unor note de risc sintetice obtinute pe baza unor
metode statistice de analiza discriminanta, care permit determinarea unei functii-
scor, a carei valoare clasifica ntreprinderile n vulnerabile si sanatoase.
Calculul functiei scor se bazeaza pe o baterie de rate financiare obtinute
pe ntreprinderi care s-au comportat diferit fata de riscul de faliment.
Se cunosc mai multe metode-scoring (modele de calcul): Altman, Conan-
Holder, al Bancii Frantei, al Bancii Comerciale Romne, al Bancii Agricole s.a.
1) Modelul Altman a fost elaborat n anul 1968 n SUA, fiind prima functie-scor
care a permis anticiparea a 75 % din falimente cu 2 ani naintea producerii lor.
Modelul este aplicabil n special ntreprinderilor cotate la Bursa de valori,
functia-scor (Z) comporta 5 variabile (rate) si are urmatoarea expresie:
Z = 1,2R
1
+ 1,4R
2
+ 3,3R
3
+ 0,6R
4
+ 0,999R
5
,
n care:
exprima ponderea capitalului circulant n totalul activelor,
masoara flexibilitatea ntreprinderii si folosirea eficienta a capitalului circulant;
masoara capacitatea de finantare interna;
masoara randamentul activelor;
masoara
independenta (autonomia) financiara;
masoara viteza de rotatie a activelor (numarul de rotatii).
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scor se apreciaza astfel:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 2,675 Buna - solvabilitate Redus - inexistent
1,81 < Z < 2,675 Precara - dificultate Nedeterminat
Z < 1,81 Grea - insolvabilitate Iminent - maxim
De exemplu, pe baza conturilor anuale ale ntreprinderii analizate au
rezultat valorile din Tabelul 36:
Aplicatia 38: Determinarea functiei-scor Z - model Altman
Tabelul 36
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Activ circulant /Activ total 0,496 0,538
2. R
2
= Profit reinvestit (AF) /Activ total 0,0352 0,0309
3. R
3
= Profit brut /Activ total 0,0762 0,0722
4. R
4
= Capitaluri proprii /Datorii totale 1,802 2,036
5. R
5
= Cifra de afaceri /Activ total 0,802 0,816
6. Functia - scor Z 2,780 2,964
Valoarea scorului superioara si n crestere fata de limita minima de 2,675
plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie financiara buna, fiind solvabila, credibila
pentru bancher si cu riscul de faliment cvasi-inexistent.
Aplicabilitatea acestei metode este, nsa, relativ limitata ntruct
cercetarea care a stat la baza elaborarii ei s-a axat pe sectorul manufacturier
american n perioada 1946-1965 si concluziile nu permit extrapolarea lor la un
univers mai larg datorita caracterului lor particular.
n Franta sunt cel putin 2 functii-scor de depistare a riscului de faliment:
2) Modelul Conan-Holder a fost elaborat n anul 1978 pe un esantion de 190
ntreprinderi mici si mijlocii, din care jumatate au falimentat n anii1970-1975.
Functia-scor cuprinde 5 variabile (rate) si se prezinta astfel:
Z = 0,24R
1
+ 0,22R
2
+ 0,16R
3
- 0,87R
4
- 0,1R
5
,
n care:
; ;
;
; .
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scorul realizat se apreciaza
dupa urmatoarea grila de evaluare:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,16 Foarte buna < 10 %
0,1 < Z < 0,16 Buna 10 30 %
0,04 < Z < 0,1 Alerta 30 65 %
- 0,05< Z < 0,04 Pericol 65 90 %
Z < - 0,05 Esec > 90 %
De exemplu, calculul Functiei-scor dupa Modelul Conan-Holder n cazul
unitatii analizate a condus la valorile nscrise n Tabelul 37, din care rezulta
vulnerabilitatea acesteia la riscul de faliment, dupa cum urmeaza:
Aplicatia 39: Determinarea functiei-scor Z - model Conan-Holder
Tabelul 37
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= EBE /Datorii totale 0,4912 0,4671
2. R
2
= Capitaluri permanente /Activ total 0,6514 0,8001
3. R
3
= (Active circulante - Stocuri) /Activ total 0,2863 0,4122
4. R
4
= Cheltuieli financiare /Cifra de afaceri 0,1032 0,0395
5. R
5
= Cheltuieli de personal /Valoarea adaugata 0,4791 0,4901
6. Functia - scor Z 0,1692 0,2702
Din datele Tabelului 37 se constata valori ale Functiei-scor superioare
limitei minime de 0,16 si n crestere, care plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie
foarte buna cu un risc de faliment sub 10 %.
3) Modelul Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei a fost elaborat pe baza a 3000
ntreprinderi industriale cu 3 ani naintea falimentului, n perioada 1975-1980.
Modelul prezice riscul de faliment pentru un orizont de 3 ani, opereaza cu
un numar de 8 variabile (rate) si masoara gradul de similitudine al ntreprinderii
cu cele normale sau aflate n pragul falimentului, avnd expresia:
100Z = - 1,255R
1
+ 2,003R
2
- 0,824R
3
+ 5,221R
4
- 0,689R
5
- 1,164R
6
+
+ 0,706R
7
+ 1,408R
8
- 85,544,
n care:
;
;
; ;
;
;
; .
Semnul () al Scorului Z reflecta probabilitatea de normalitate
(dificultate) si riscul de faliment dupa cum urmeaza:
a) Z > 0: probabilitatea de normalitate = 76,1 % si de dificultate = 23,9 %;
b) Z < 0: probabilitatea de normalitate = 20,6 % si de dificultate = 79,4 %.
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,125 Normala 10 45 %
- 0,25 < Z < 0,125 Incerta 45 70 %
Z < - 0,25 Riscanta 70 100 %
De exemplu, n cazul analizat, Functia-scor calculata dupa Modelul
Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei are valorile prezentate n Tabelul 38:
Aplicatia 40: Calculul functiei-scor Z - model Banca Frantei
Tabelul 38
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Cheltuieli financiare/EBE 0,4761 0,2066
2. R
2
= Capitaluri permanente/Activ total (%) 65,14 80,01
3. R
3
= CAF/Datorii totale 0,1600 0,1520
4. R
4
= EBE/Cifra de afaceri 0,2171 0,1912
5. R
5
= Sold mediu furnizori 360/Cumparari
marfuri
79,65 86,75
6. R
6
= (Vad
1
- Vad
0
)/Vad
0
- % 26,80 32,66
7. R
7
= Sold mediu clienti 360/CA 121,25 179,64
8. R
8
= Investitii corporale/Valoare adaugata 0,0025 0,0072
9. Functia - scor Z 0,448 1,043
Din datele Tabelului 38 se constata ca valoarea scorului superioara si n
crestere fata de limita minima de 0,125 plaseaza ntreprinderea ntr-o zona de
normalitate cu riscul de faliment sub 10 %.
4) Modelul Bancii Comerciale Romne, tinnd seama de specificul si conditiile
economiei romnesti, utilizeaza un set de rate si indicatori de performanta pentru
stabilirea bonitatii ntreprinderii pe baza unei grile de punctaj cu 6 criterii:
a) Lichiditatea patrimoniala: ;
b) Solvabilitatea: ;
c) Rentabilitatea financiara: ;
d) Rotatia activelor circulante: ;
e) Dependenta de pietele de aprovizionare (A) si desfacere (D) - interne, externe;
f) Garantii (depozite n lei si valuta gajate, gajuri, ipoteci, bunuri achizitionate
din credite, cesionare creante).
Criteriile de evaluare a bonitatii financiare - modelul BCR - sunt notate cu
puncte care, nsumate, servesc la clasificarea ntreprinderilor n 5 categorii (de la
A la E ), n functie de care li se apreciaza credibilitatea.
Grila de evaluare a bonitatii pe baza Modelului BCR se prezinta astfel:
Nr.crt Criteriul de evaluare Limite de valori Puncte
< 80 % - 2
1. Lichiditatea patrimoniala 80 100 % - 1
(Lp = Active term.scurt/Pasive term.scurt) 100 120 % + 1
120 140 % + 2
140 160 % + 3
> 160 % + 4
< 30 % 0
2. Solvabilitatea 30 40 % 1
(S = Capital propriu/Pasiv) 40 50 % 2
50 60 % 3
60 70 % 4
70 80 % 5
> 80 % 6
< 0 0
3. Rentabilitatea financiara 0 10 % 3
(Rf = Profit brut/Capital propriu) 10 30 % 4
< 5 1
4. Rotatia activelor circulante 5 10 2
(Nac = Cifra de afaceri/Active circulante) > 10 4
At > 50%; De >50 % 4
5. Dependenta de piete (aprovizionare-
desfacere)
Ai > 50%; De >50 % 3
Aprovizionare: din tara (At); din import (Ai) At > 50%; Dt >50 % 2
Desfacere: n tara (Dt); la export (De) Ai > 50%; Dt >50 % 1
Depozite gajate 4
6. Garantii Gajuri, ipoteci 3
Achizitii din credite 2
Cesionare creante 1
n functie de punctajul realizat se apreciaza situatia economica-financiara
si gradul de risc de insolvabilitate al ntreprinderii ce poate fi ncadrata n una din
cele 5 categorii de bonitate, care i permite sau nu sa beneficiete de credite:
Categoria Total puncte Situatia economica - financiara - gradul de risc
A > 20 Foarte buna - se pot acorda credite
B 16 20 Buna - se pot acorda credite
C 11 15 Oscilanta - prezinta risc ridicat
D 6 10 Risc deosebit - nu prezinta garantii pentru acordare de
credite
E 0 5 Deosebit de precara - fara garantii pentru acordare de
credite
Pe baza grilei se considera ca ntreprinderile din categoriile A si B au o
situatie economico-financiara buna, o bonitate corespunzatoare pentru a putea
beneficia de credite bancare.
ntreprinderile din categoria C prezinta un grad ridicat de risc, bonitatea
pentru a beneficia de credite impunnd o prima de risc relativ ridicata. Ele trebuie
supravegheate din punct de vedere al solvabilitatii n vederea recuperarii
creditelor la primele semne de nencredere.
ntreprinderile din categoriile D si E au bonitati care nu prezinta garantii
si nu pot beneficia de credite pe care sa le poata rambursa la termen.
De exemplu, grila de punctaj a ntreprinderii analizate, conform
Modelului BCR se prezinta n Tabelul 40:
Aplicatia 42: Grila de evaluare a bonitatii - Model BCR
Tabelul 40
Criteriul de performanta Anul precedent Anul curent
Nivelul Puncte Nivelul Puncte
1. Lichiditate patrimoniala (Lp) 143,13 3 269,9 4
2.Solvabilitate (S) 64,54 4 67,24 4
3.Rentabilitate financiara bruta (Rfb) 8,38 3 10,82 4
4. Rotatia activelor circulante (Nac) 1,61 1 1,51 1
5.Dependenta de piete (Aproviz.din
tara)
(Desfacere n
tara)
At > 50;
Dt > 50
2 At> 50;
Dt > 50
2
6.Garantii Depozite 4 Depozite 4
Total puncte - 17 - 19
Punctajul acumulat (1620) situiaza ntreprinderea n categoria B, cu o
situatie economico-financiara buna, care prezinta o buna bonitate ce i permite sa
beneficieze de credite.
n activitatea practica ntreprinderile se pot confrunta cu dificultati ce pot
fi temporare, ocazionale, dar si permanente privind achitarea obligatiilor fata de
terti, ceea ce reflecta fragilitatea si prefigureaza insolvabilitatea acestora.
Analiza ntreprinderilor aflate n dificultate prezinta o importanta majora
pentru partenerii de afaceri, pentru actionari, investitori si n mod deosebit pentru
banci, preocupate de calitatea portofoliilor de credit pe care le detin.
Analiza cauzelor falimentului ntreprinderilor pune n evidenta doua
categorii de factori generatori ai acestui fenomen: factorii de mediu economic
general si factorii ce se datoresc mediului intern privind managementul general si
dificultatile cu care se confrunta ntreprinderea.
Analiza financiara si poate aduce o contributie decisiva la detectarea
precoce a diverselor categorii de riscuri ce prefigureaza o stare de prefaliment,
att prin metodologia clasica de evaluare a riscului economic si a riscului
financiar, ct si prin utilizarea unor metode si procedee speciale de evaluare a
riscului de insolvabilitate utilizate pe plan international sau specifice economiei
romnesti.
3.9. Analiza bursiera a ntreprinderii cotate
Dupa cum se cunoaste, admiterea unui titlu la cota oficiala (bursa de
valori) - cotarea - este supusa anumitor conditii. Astfel, nu sunt cotate dect
titlurile ntreprinderilor care publica anual raportul de gestiune prin care, nainte
de emisiune, sunt aduse la cunostinta publicului toate elementele importante ale
ntreprinderii.
Analiza unei ntreprinderi cotate la bursa (listate) comporta un studiu
suplimentar pe baza datelor bursiere, care nu trebuie sa lipseasca din situatiile
financiare anuale, menit sa serveasca la elucidarea unor aspecte referitoare la
politica n domeniul portofoliului de titluri: daca trebuie sa se cumpere, sa se
vnda sau sa se conserve titlurile; daca valoarea n cauza este un titlu de
portofoliu de rentabilitate satisfacatoare, sau din contra, unul de speculatie, n
care rentabilitatea este sacrificata n favoarea plus-valorii; situatia reala a cursului
actiunilor (pretul de piata al titlurilor).
Analiza financiara aplicata plasamentelor de capital la bursa de valori -
analiza bursiera - este o analiza profesionista n care se regasesc doua tendinte:
una fundamentala si una tehnica.
Analiza fundamentala vizeaza factori multipli pentru a determina tendinta
unui titlu de valoare, ceea ce impune cunoasterea unor aspecte referitoare la:
situatia financiara a ntreprinderii, capitalizarea bursiera, cursul actiunilor,
decotarea, randamentul actiunilor, evolutia pietei, factorii economici, sociali si
politici, sectorul, s.a.
Analiza tehnica vizeaza trei directii de cercetare: proiectia n viitor a
comportamentului trecut al pietei actiunilor, tendinta acesteia cu referire la
evolutia cotelor estimate comparativ cu cele reale; cercetarea miscarilor ciclice
ale pietei privind evolutia cursului actiunilor; analiza tendintei actuale pentru a
descoperi momentul n care o variatie a cursurilor va indica un punct de revenire.
n scopul efectuarii unei analize bursiere fundamentale se utilizeaza mai
multe rate bursiere, dintre care cele mai semnificative sunt urmatoarele:
Cifra de afaceri pe actiune echivaleaza cu productivitatea pe actiune si se
determina raportnd cifra de afaceri (CA) la numarul de actiuni (Na):
CAa = CA/Na.
2) Beneficiul pe actiune este un indicator de baza al pietei bursiere, care arata
partea din beneficiu adusa de fiecare actiune si se obtine prin raportarea
beneficiului net (Bnet) la numarul de actiuni (Na):
Bpa = Bnet/Na.
Indicatorul prezinta importanta n evaluarea rentabilitatii actiunilor,
serveste la calculul multiplului de capitalizare bursiera si poate fi diluat sau
ajustat, n functie de capitalul (diluat sau nediluat) luat n calcul.
3) Capacitatea de autofinantare pe actiune indica partea din CAF adusa de
fiecare actiune si se determina prin raportul:
CAFa = CAF/Na.
Acest raport trebuie utilizat cu discernamnt la bursa, deoarece actionarii
pot prefera dividende n detrimentul autofinantarii, autofinantarea avnd ca efect
reducerea sau renuntarea la dividende.
4) Capitalizarea bursiera exprima valoarea pe care bursa o acorda ntreprinderii
si se determina prin multiplicarea numarului de actiuni emise (Na) cu ultimul
curs cotat al unei actiuni (Ca):
Cb = Na Ca.
Acest indicator permite aprecierea ntreprinderii pe baza valorii bursiere a
actiunilor sale, punnd n evidenta pretul de evaluare al operatorilor, stiut fiind ca
una dintre functiile pietei financiare este si aceea de acordare a unui pret
ntreprinderilor cotate.
Numarul de actiuni ce compun capitalul unei ntreprinderi si valoarea lor
nominala sunt indicatori de cotare a actiunilor la bursa, cu influente directe
asupra celorlalti indicatori de eficienta a actiunilor.
Cursul unei actiuni rezulta din oferta si cerere si reflecta valoarea
bursiera, respectiv pretul pe piata al unui titlu, ale caror fluctuatii pe termen lung
pot afecta pretul real al ntreprinderii, n contextul utilizarii acesteia n scopul
evaluarii ntreprinderii.
Poate fi vorba de o capitalizare bursiera a unei piete financiare sau de
capitalizarea obligatiunilor. Aceasta serveste ca mod obiectiv de comparatie a
capitalizarii bursiere cu valoarea contabila a ntreprinderii, de unde rezulta fie
subestimarea afacerii (plus-valori latente), daca valoarea contabila este inferioara
capitalizarii bursiere, sau supraestimarea acesteia (minus-valori latente), daca
valoarea contabila este superioara capitalizarii bursiere a acesteia.
n scopul determinarii pretului real al ntreprinderii exista mai multe
criterii de apreciere a capitalizarii bursiere: valoarea substantiala, prin care
capitalizarea bursiera corespunde valorii actuale a activelor nete; actualizarea
beneficiilor viitoare, prin care, n analiza trebuie sa se tina seama de teoria
portofoliului de valori mobiliare, conform careia cursul unui titlu se fixeaza la
pretul sau just n functie de rata de actualizare a beneficiilor viitoare, plecnd de
la cursul actiunilor, corectat cu o prima de risc proportionala cu fiecare valoare.
5) Coeficientul de capitalizare bursiera (PER) este un multiplu de capitalizare
(sau multiplu bursier), adica un raport curs-beneficiu care stabileste legatura
ntre cursul unui titlu si rentabilitatea lui.
Coeficientul se poate obtine n doua moduri:
a) Ca raport ntre capitalizarea bursiera si rezultatul exercitiului:
sau:
b) Ca raport ntre cursul actiunii la bursa si beneficiul pe actiune:
.
Acest multiplu bursier de capitalizare a beneficiilor indica de cte ori este
capitalizat beneficiul pe actiune, aratnd cti ani de beneficiu actual costa fiecare
afacere cotata. Echivalentul frantuzesc al termenului anglo-saxon Price Earning
Ratio (PER) este cel de Coeficient de capitalizare a rezultatelor (CCR).
Prin multiplicarea beneficiului pe actiune cu PER se obtine cursul actiunii
la bursa ( ), care permite aprecierea randamentului unui
plasament n actiuni, fiind de preferat utilizarii unui simplu randament asigurat de
dividendele distribuite.
Actiunile cu un PER ridicat se comporta cel mai bine la bursa, favoriznd
speculatii avantajoase vnzarii lor, dupa cum un PER relativ scazut indica o
evaluare destul de ieftina. De aceea acest raport sta la baza unei alte metode de
evaluare a ntreprinderii, care permite doar o estimare a beneficiilor ntreprinderii
pentru anul n curs sau pentru cel urmator.
Diviznd beneficiul scontat cu numarul titlurilor, se obtine beneficiul pe
actiune asteptat, la care se raporteaza pretul actual al actiunii pentru a obtine, n
final, multiplul de capitalizare (PER) al ntreprinderii, care este un indicator al
atractiei pietei de capital n raport cu plasamentele de nlocuire.
Raportul curs-beneficiu (PER) variaza n timp si spatiu si depinde de
beneficiile anticipate ale operatorilor, de evolutia ratelor dobnzii si de ritmul
inflatiei, fata de care evolueaza n sens invers.
6) Rata de distribuire a dividendelor (Pay Out Ratio - POR) exprima politica n
ceea ce priveste distribuirea de dividende si se calculeaza raportnd totalul
dividendelor la rezultatul net:
(%)
Rata prezinta importanta pentru cei interesati n achitia de actiuni n
scopul obtinerii unui venit sub forma dividendelor, sau pentru realizarea unei
plus-valori de capital, stimulnd mai mult actionarii si mai putin capitalizarea
rezultatelor, pentru reinvestire si dezvoltarea ntreprinderii.
7) Dividende pe actiune constitue un indicator ce depinde de rata de distribuire a
dividendelor si se calculeaza raportnd totalul dividendelor la numarul de actiuni:

Raportul curs - beneficiu (PER) permite sa se compare ntreprinderile
ntre ele, indiferent de rata de distribuire a dividendelor, fiind mai obiectiv n
aprecierea rentabilitatii actiunilor comparativ cu dividendele pe actiune.
Metoda de evaluare a ntreprinderii n functie de criteriul Capitalizarea
beneficiilor (dupa formula Gordon-Shapiro) masoara randamentul capitalurilor
investite (randamentul unui plasament n actiune), prin intermediul indicatorului.
8) Rentabilitatea pe actiune:
(%)
Aceasta rata masoara rentabilitatea plasamentului si depinde de
dividendele distribuite, n functie de marimea beneficiului, de ratele de
repartizare beneficiului si de nivelul cursului, constituind un indicator ce poate
orienta investitorii interesati n plasamente eficiente.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul si contul de profit si pierdere
analizate, ratele specifice analizei bursiere sunt redate n Tabelul 41:
Aplicatia 43: Analiza ratelor bursiere
Tabelul 41
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (milioane lei) Precedent Curent ( ) (%)
1.. Cifra de afaceri (CA) - mil. lei 535016 783518 +
248502
146,4
2. Numarul de actiuni (Na) - mii 59200 295996 +
236796
500
3. Cifra de afaceri/actiune (CAa)
(1/2)
9,037 2,647 - 6,39 29,3
4. Beneficiul net (Rnet) - mil. lei 40668 51384 + 10716 126,3
5. Beneficiul pe actiune (Bpa)
(4/2)
0,687 0,173 - 0,514 25,3
6. Capacitatea ded autofinantare
(CAF)
47815 98224 + 50409 205,4
7. Capacit. de autofin./act.
(CAFa) (6/2)
0,807 0,331 - 0,476 41,1
8. Cursul mediu al actiunii (Ca)
(lei)
2150 2350 + 200 109,3
9. Capitalizare bursiera (Cb)
(2*8)
127280 695591 +
568311
546,5
10. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(9/4)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
11. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(8/5)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
12. Dividende distribuite 14356 18139 + 3783 126,3
13. Rata distrib. dividende(POR)
(12/4) %
35,3 35,3 - 100
14. Dividende/actiune (Dpa)
(12/2)
0,242 0,061 - 0,181 25,2
15. Rentabilitate pe actiune (Ra)
(14/8) %
11,25 2,59 - 8,66 23,1
16. Rata rentabilit.actiunii (Rra)
(5/8) %
31,95 7,36 - 24,59 23,1
Din datele Tabelului 41 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Majoritatea indicatorilor bursieri au cunoscut dinamici nefavorabile, cum ar fi:
cifra de afaceri pe actiune, beneficiul pe actiune, capacitatea de autofinantare pe
actiune, ca urmare a cresterii mai lente a indicatorilor de performanta (cifra de
afaceri, beneficiul, capacitatea de autofinantare) comparativ cu cresterea
substantiala a numarului de actiuni.
2. Fac exceptie capitalizarea bursiera si coeficientul de capitalizare bursiera
(PER) care au crescut ca urmare a cresterii cursului mediu al actiunii si dinamicii
mai rapide a acestuia n raport cu beneficiul pe actiune care s-a redus.
3. n conditiile mentinerii ratei de distribuire a dividendelor la nivelul anului
precedent, s-au redus ratele de rentabilitate a actiunilor ca urmare a cresterii mai
rapide a cursului mediu al actiunilor pe piata de capital n raport cu dividendele
pe actiune.
n concluzie, n cazul ntreprinderilor cotate, analiza clasica a
rentabilitatii trebuie completatta cu studiul indicatorilor bursieri, deoarece cursul
bursier al actiunii pe piata de capital constituie un "barometru"al performantei
ntreprinderii recunoscute public pe aceasta piata.
Dinamica cursului bursier este consecinta evolutiei indicatorilor economico-
financiari de performanta ai ntreprinderii care se reflecta n final n raportul
cerere-oferta pe piata de capital.
Indicatorii performantei bursiere a ntreprinderii pot fi determinati att la
nivel de actiune(profitul pe actiune, dividendul pe actiune,vnzarile pe actiune),
ct si la nivel de piata bursiera, sau multipli de piata (PER, Cursul actiunii
raportat la Cifra de afaceri pe actiune).
Ratele bursiere(multiplii de piata) se calculeaza pe baza cursului bursier
si a indicatorilor bursieri la nivel de actiune, permitnd efectuarea de compratii
intrasectoriale si n dinamica.
Un indicator semnificativ n acest sens l poate constitui Lichiditatea
actiunii (Marketability), care exprima ponderea actiunilor tranzactionate n cursul
exercitiului n totalul actiunilor emise si aflate n circulatie, calculat cu ajutorul
raportului:
.
Unele din ratele analizei bursiere sunt utilizate n metodologia de
evaluare a ntreprinderilor cotate la bursa.
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
1. Arcimeles C-H. (d'), Saulquin J.Y., Finance applique - Analyse financire , 2
e

dition, Vuibert, Paris, 1998.
2. Ballada S., Coille J. C. Outils et mcanismes de gestion financire, Ed.
Maxima, Paris, 1996.
3. Bowlin O., Martin J., Scott D., Guide to Financial Analysis, Mc. Graw-Hill
Book Company, New-York, 1986.
4. Budugan Dorina, Contabilitate si control de gestiune, Sedcom Libris, Iasi,
2001.
5. Cohen E., Analyse financire, Ed. Economica, Paris, 1990.
6. Deprez M., Duvant M., Analyse financire, Techniplus, Paris, 1993.
7. Dumitrean E., Contabilitate financiara, Vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2002.
8. Dutescu Adriana, Ghid pentru ntelegerea si aplicarea Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed: CECCAR, Bucuresti, 2001.
9. Eglem J.Y., Philipps A., Raullet C., Analyse comptable et financire, Ed.
Dunod, Paris, 1986.
10. Erik de La Villegurin, Dictionnaire fiduciaire financier, La Villegurin
Editions, Paris, 1991.
11. Foster G., Financial Statement Analysis, Prentice-Hall, New- York, 1986.
12. Georgescu N., Robu V., Analiza economico-financiara, ASE, Bucuresti,
2001.
13. Gheorghiu A. (coordonator), Analiza activitatii economice a ntreprinderilor,
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
14. Goffin R., Analyse microconomique, Ed.Dalloz, Paris, 1993.
15. Granier R., Giran J.P., Analyse conomique, Ed. Economica, Paris, 1984.
16. Isfanescu A., Stanescu C., Baicusi A., Analiza economico-financiara, ed. II-a,
Ed. Economica, Bucuresti, 1999.
17. Langlois G, Mollet M., Analyse comptable et financire, Editions Foucher,
Paris, 1992.
18. Lecaillon Jacques, Analyse microconomique, Ed. Cujas, Paris, 1993.
19. Mailler J., Remilleret M., Analyse financire de l'entreprise, CLEF, Paris,
1986.
20. Mailler J., Remilleret M., Prparation l'analyse financire de l'entreprise,
Dunod, Paris, 1992.
21. Mollet Michle., Choisir et construire son tableau de financement, Editions
Foucher, Paris, 1992.
22. Pappas J L., Hirschey M., Managerial Economics, New-York, 1983.
23. Petrescu Silvia, Diagnostic economic financiar. Metodologie. Studii de caz,
Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004.
24. Peyrard Josette, Analyse financire, 8
e
dition Paris, 1999.
25. Richard J., Analyse financire et audit des performances, La Villegurin
Editions, Paris, 2
e
edition, 1993.
26. Rusu D., Cuciureanu A., Petrescu Silvia, Dan G., Analiza activitatii
economice a ntreprinderilor, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
27. Samuelson P., Foundations of Economic Analysis, New-York, 1955.
28. Stancu I., Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele ntreprinderilor.
Analiza si gestiunea financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 1996.
29. Tabara N., Horomnea E., Toma C., Conturile anuale n procesul decizional,
Tipo, Moldova, Iasi, 2001.
30. Ternisien M., Comprendre l'entreprise par les flux, La Villegurin Editions,
Paris, 1990.
31. Teuli J., Analyse financire de l'entreprise, Ed. Cujas, Paris, 1992.
Thibaut J. P., Le diagnostic d'entreprise, Ed. Dunod, Paris, 1990.
32. Vlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Editura
Economica, Bucuresti, 2004.
33. Vintila Georgeta, Gestiunea financiara a ntreprinderii, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2000.
34. *** Ministerul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2005.
35. *** Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1752/2005 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate.

Document
Info

Accesari:
29585
Apreciat:
Comenteaz
a
documentul
:
Nu esti
inregistrat
Trebuie sa
fii utilizator
inregistrat
pentru a
putea
comenta

Creaza cont
nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

<a








ANALIZA SITUAIEI FINANCIAR
PE BAZA BILANULUI
3.1. Studiul bilantului - etapa a analizei financiare
n vederea elaborarii diagnosticului financiar care sa permita masurarea
rentabilitatii economice a capitalurilor investite, a rentabilitatii financiare a
capitalurilor proprii, aprecierea conditiilor n care sunt realizate echilibrele
financiare, deducerea gradului de autonomie al ntreprinderii, analiza financiara
parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor informatii necesare n
vederea detectarii simptomelor ce prefigureaza fenomene care impiedica
continuitatea activitatii ntreprinderii. Scopul principal l constituie adoptarea
unor decizii corective n gestiunea pe termen scurt, mediu si lung.
Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta
elementele de activ si de pasiv (mijloacele si resursele) la nchiderea exercitiului
si n alte situatii prevazute de lege, grupate dupa natura, destinatie si lichiditate,
respectiv, dupa natura, provenienta si exigibilitate. Elementele de pasiv vizeaza
fondurile de care a beneficiat ntreprinderea (capitalurile proprii ale asociatilor,
provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizarile
acestor fonduri, cu titlu durabil (active imobilizate) si cu titlu provizoriu si ciclic
(active circulante).
Activul si pasivul reflecta aceeasi realitate vazuta sub forma mijloacelor
de finantare si a utilizarii acestora la acelasi moment, ceea ce impune echilibrul
permanent ntre activele si pasivele bilantului, indiferent de forma de prezentare a
acestuia (tabelara sau n lista).
Conform IAS 1, "Prezentarea situatiilor financiare", bilantul prezentat n
lista (Tabelul 14) are drept scop de a prezenta fidel informatii despre pozitia
financiara a ntreprinderii, respectiv, capacitatea de a se adapta schimbarilor
mediului, cu ajutorul resurselor economice controlate (activele), structurii de
finantare (datorii si capitaluri proprii), precum si cu ajutorul unor indicatori
economico-financiari specifici (lichiditatea si solvabilitatea).
3.2. Tipuri de bilant utilizate n analiza financiara
Criteriile de clasament al activelor si pasivelor bilantului difera n functie

de scopul urmarit n analiza si de utilizator, ceea ce a condus la amenajarea mai
multor tipuri (modele) de bilant cu prezentare tabelara cum ar fi: bilantul
financiar, bilantul functional, bilantul "pool de fonds"(ansamblul resurselor) s.a.
Studiul bilantului trebuie efectuat dupa repartizarea rezultatului si trebuie
sa nceapa cu examinarea structurii pasivului si a structurii activului.
Bilantul contabil elaborat n optica patrimonial-juridica utilizat pna la
adoptarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate s-a dovededit insuficient adaptat
analizei financiare orientate spre gestiune, ceea ce a impune utilizarea unui bilant
mai operational, pentru a evidentia relatia dintre resursele disponibile si nevoile
de finantare ale ntreprinderii, stiut fiind ca orice nevoie de finantare trebuie
acoperita din resurse financiare.
n acest scop se dovedeste deosebit de util bilantul financiar, elaborat n
optica patrimoniala, care constituie suportul analizei financiare traditionale ce are
ca finalitate descrierea patrimoniului ntreprinderii n vederea unei evaluari
patrimoniale care poate interesa att proprietarii, ct si creditorii. n masura n
care creditorii utilizeaza un asemenea studiu, se procedeaza la o analiza
financiara externa, ce vizeaza recuperarea capitalurilor investite mai ales n cazul
lichidarii ntreprinderii.
Logica bilantului financiar, numit si bilant lichiditate-exigibilitate, se
bazeaza pe criteriul lichiditatii crescatoare a activului si al exigibilitatii
crescatoare a pasivului, ceea ce implica separarea elementelor de activ n functie
de gradul de lichiditate si a elementelor de pasiv n functie de scadenta.
De exemplu, bilantul contabil armonizat este apropiat logicii financiare,
avnd prezentarea n lista (Tasbelul 14):
Bilant Contabil armonizat restns
Tabelul 14
Denumirea indicatorului (mii lei) Nr. Exercitiul financiar
rnd Precedent Curent
A. Active imobilizate - total 01 334134112 442396673
I. Imobilizari necorporale 02 112827 761587
II. Imobilizari corporale - total 03 333960171 441573972
III. Imobilizari financiare 04 61114 61114
B. Active circulante - total 05 330562056 515792600
I: Stocuri - total 06 141953183 122067958
II. Creante - total 07 180200143 390840345
III: Investitii financiare pe termen scurt 08 - -
IV. Casa si conturi la banci 09 8408730 2884297
C. Cheltuieli n avans 10 1902966 1489075
D. Datorii ce trebuie platite 929b122j pna la 1
an
11 227834680 186432713
E. Active circulante nete, respectiv datorii
curente nete (05 + 10 - 11 - 16)
12 100194521 325651589
F. Total active minus datorii curente(01 + 12) 13 434328633 768048262
G. Datorii ce trebuie platite 929b122j peste 1
an
14 8493328 127907177
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 15 - -
I. Venituri n avans 16 4435821 5197373
J. Capital si rezerve 17 448290076 634448682
I. Capital (subscris varsat) 18 59199226 295996131
II. Prime de capital 19 - -
III. Rezerve din reevaluare 20 245482220 95164551
IV. Rezerve 21 143608630 243288000
V. Rezultatul reportat - Sold C 22 - 28147174
- Sold D 23 22454771 22454771
VI. Rezultatul exercitiului - Sold C 24 40667697 51384049
Repartizarea profitului 25 40667697 51384049
Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 - 23) 26 425835305 640141085
Patrimoniul public 27 - -
Capitaluri - total (26 + 27) 28 425835305 640141085
Lichiditatea crescatoare a posturilor de activ este disponibilitatea din ce
n ce mai mare a acestora de a deveni "lichide" si de a acoperi nevoile
ntreprinderii; n fruntea activului se afla valorile imobilizate, cele mai putin
"lichide", iar la sfrsit disponibilitatile, cele mai "lichide".
Clasarea posturilor de pasiv n ordinea exigibilitatii crescatoare semnifica
faptul ca exigibilitatea unei surse de finantare este legata de scadenta sa, primele
posturi fiind cele mai lent exigibile, (capitalurile proprii), iar ultimele cele mai
rapid exigibile (datoriile pe termen scurt).
Constructia bilantului financiar implica respectarea unor principii si reguli
care permit ordonarea posturilor de bilant dupa criteriul pe termen scurt si pe
termen lung. Printre elementele constitutive ale bilantului se face distinctie ntre
cele care ramn la dispozitia ntreprinderii pe termen lung (peste 1 an) si cele care
nu i apartin dect pe termen scurt (sub 1 an).
Amenajarea posturilor de activ conduce la existenta a doua ansambluri:
activul imobilizat care reprezinta elementele pe termen lung cu trei categorii de
valori imobilizate (necorporale, corporale, financiare), la care se adauga partea de
activ circulant cu scadenta mai mare de 1 an (creante - clienti, cheltuieli efectuate
n avans). n schimb, n activul circulant se includ imobilizarile cu scadenta
scurta (imobilizarile financiare ce ajung la scadenta sub 1 an).
Amenajarea posturilor de pasiv structureaza pasivul bilantului n grupa
capitalurilor permanente, formata din capitalurile proprii si datoriile pe termen
mediu si lung (cu scadenta peste 1 an) si grupa datoriilor pe termen scurt (cu
scadenta sub 1 an), indiferent de natura lor (datorii de exploatare, credite bancare
curente, venituri realizate n avans cu scadenta scurta si datoriile pe termen lung
ajunse la scadenta).
Daca o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadenta mai repede de 1
an, ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Veniturile realizate n avans cu
scadenta peste 1 an sunt incluse n datoriile pe termen mediu si lung.
Obtinerea bilantului financiar implica efectuarea unor corectii ale
activului si pasivului pe baza informatiilor din anexa, prin respecarea unor
principii de evaluare si regrupare a posturilor dupa criteriul vechimii (peste sau
sub 1 an).
Schematic, bilantul financiar se prezinta astfel:
Bilant financiar
Activ = Necesar Pasiv = Resurse
Necesar permanent Capitaluri permanente (Cp)
Activ imobilizat net > 1 an 1. Capitaluri proprii (C)
Necesar temporar 2. Datorii cu scadente > 1 an
1. Activ circulant net < 1 an Resurse temporare
2. Imobilizari financiare < 1 an 1. Datorii cu scadente < 1 an
3. Disponibilitati (Trezorerie activa) 2. Credite bancare (Trezorerie
pasiva
Total Activ Total Pasiv
Prezentarea bilantului financiar (Tabelul 15) pune n evidenta doua parti
distincte pe orizontala: partea superioara care reflecta structura financiara prin
stabilitatea elementelor care l compun (necesarul de finantat si resursele de
finantare permanente) si partea inferioara care reflecta finantarea ciclului de
activitate (necesarul de finantat pe termen scurt si resursele temporare de
finantare).
Clasamentul activelor si pasivelor dupa criteriul vechimii pune n
evidenta, printr-o simpla lectura orizontala, echilibrele sau dezechilibrele
structurale ale bilantului, conform Normei 13 din IASC si n cazul conturilor
consolidate.
Importanta bilantului financiar n analiza financiara decurge din faptul ca
el serveste la determinarea marjei de securitate financiara prin intermediul
fondului de rulment, care permite ntreprinderii sa faca fata riscurilor pe termen
scurt, garantnd solvabilitatea acesteia.
Conform Reglementarilor romnesti, bilantul n lista (Tabelul 14) este
apropiat modelului de bilant financiar (Tabelul 15), cu exceptia resurselor care
sunt prezentate n ordine inversa scadentei, capitalurile proprii fiind situate n
partea finala a listei.
Abandonarea principiului de clasament al posturilor n bilantul financiar a
condus la aparitia bilantului functional, care regrupeaza posturile de bilant pe
marile functiuni ale ntreprinderii (investitii, exploatare, finantare, trezorerie),
fiind un bilant economic, construit de Centrala Bilanturilor din Banca Frantei n
scopul explicarii functionarii economice a ntreprinderii de catre bancheri.
Constructia bilantului functional are la baza un set de principii si reguli
menite sa puna n evidenta utilizarile si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu
de functionare a ntreprinderii, gruparea posturilor fiind legata de operatiile
realizate n raport cu natura, destinatia sau functia lor. n aceasta prezentare,
bilantul este destinat analizei functionale, care poate fi si o analiza externa.
Un principiu de elaborare a bilantului functional se refera la exprimarea
posturilor de bilant la valoarea bruta, (valoarea de origine a acestora), ceea ce
impune includerea amortismentelor si provizioanelor n capitalurile proprii,
bilantul functional constituind un punct de plecare ideal pentru o analiza de flux,
deoarece permite determinarea variatiilor de stocuri.
Un alt principiu al bilantului functional se refera la conceptul de
stabilitate, care are n vedere durata posturilor n patrimoniu; acesta difera de
conceptul permanentei al bilantului financiar, n sensul ca un mprumut pe
termen lung va ramne n imobilizarile financiare, indiferent de scadenta sa, iar
datoriile pe termen lung nu vor fi trecute la datorii pe termen scurt, indiferent de
scadenta.
Al treilea principiu, al afectarii, avut n vedere la structurarea posturilor
permite descrierea ciclurilor care compun viata ntreprinderii si a echilibrelor
financiare ce decurg din ele.
Schematic, bilantul functional se prezinta astfel:
Bilant functional
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
I. Functia de investitii IV. Functia de finantare
Utilizari stabile brute Resurse stabile (durabile)
II. Functia de exploatare 1. Capitaluri proprii:
1. Activ circulant de exploatare 2. Datorii financiare stabile
2. Activ circulant nafara exploatarii II. Functia de exploatare
III. Functia de trezorerie 1. Datorii de exploatare
Activ circulant financiar (Disponibilitati) 2. Datorii n afara exploatarii
Total Activ Total Pasiv
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)

Tabelul 15
Active =
Necesaruri nete
Exercitiul financiar Pasive =
Resurse
Exercitiul financiar
(mii lei) Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
Mijloace cu
durata > 1 an
33413411
2
44239667
3
Resurse cu
scadenta >1an
43432863
3
76804826
2
A. Active
imobilizate
33413411
2
44239667
3
J. Capital si
rezerve
42583530
5
64014108
5
I. Imobilizari
necorporale
112827 761587 I. Capital 59199226 29599613
1
II. Imobilizari
corporale
33396017
1
44157397
2
II. Prime de
capital
- -
III. Imobilizari
financiare
61114 61114 III. Rezerve
din
reevaluare
24548222
0
95164551
Mijloace cu
durata < 1 an
33056205
6
51579260
0
IV. Rezerve -
total
14360863
0
24528800
0
B. Active
circulante
33056205
6
51579260
0
V. Rezultatul
reportat -
Sold C
- 26147174
I. Stocuri - total 14195318
3
12206795
8

- Sold D
22454771 22454771
II. Creante -
total
18020014
3
39084034
5
VI.Rezultatul
exercitiului -
Sold C
40667697 51384029
III: Invest.
financiare/terme
n scurt
- - Repartizarea
profitului
40667697 51384029
IV: Casa si
conturi la banci
8408730 2884297 Total
capitaluri
proprii
42583530
5
64014108
5
C. Cheltuieli n
avans
1902966 1489075 H.Provizioan
e pt.riscuri-
cheltuieli
- -
G. Datorii pe
o perioada > 1
an
8493328 12790717
7
D. Datorii pe
o perioada de
1 an
22783468
0
18643271
3
Total datorii 23632800
8
31433989
0
I. Venituri 4435821 5197373
n avans
Total Active
Nete
66659913
4
95967834
8
Total
Capitaluri
66659913
4
95967834
8
Bilantul functional (economic)

Tabelul 16
Active =
Utilizari
Exercitiul financiar Pasive = Resurse Exercitiul financiar
(valoare
bruta)(mii
lei)-
Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
I. Functia
de
investitii
IV. Functia de
finantare

Utilizari
stabile
Resurse stabile 60813818
9
101115894
3
A. Active
imobilizat
e brute
50794366
8
68550735
4
1. Capitaluri proprii 42583530
5
64014108
5
1.
Imobilizar
i
necorporal
e
177647 916041 - Capital 59199226 29599613
1
2.
Imobilizar
i corporale
50770490
7
68453019
9
- Rezerve - total 38909085
0
34045255
1
3.
Imobilizar
i
financiare
61114 61114 - Rezultatul reportat -
22454771
+
3692403
II. Functia
de
exploatare
- Rezultatul
exercitiului(nereparti
z)
- -
B.Active
circulante
de
exploatare
31619833
3
50297360
8
2. Amortismente si
provizioane
17380955
6
24311068
1
1. Stocuri
- total
14195318
3
12206795
8
3. Datorii financiare
stabile (>1 an)
8493328 12790717
7
2. Creante
comerciale
17424515
0
38090565
0
II. Functia de
exploatare

Active
circ. n
afara
exploatari
i
5954993 9934695 1. Datorii de
exploatare
13255055
9
77021000
Alte
creante
5954993 9934695 2. Datorii nafara
exploatarii
95284121 10941171
8
C.
Cheltuieli
n avans
1902966 1489075 3. Credite bancare
curente
- -
III:
Functia de
trezorerie
I. Venituri n
avans
4435821 5197373
Activ
circulant
financiar
8451440 2927007
Casa si
conturi la
banci
8408730 2884297
Total
Active
valoare
bruta
84040869
0
120278902
9
Total
Resurse
84040869
0
120278902
9
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Importanta bilantului functional n analiza financiara decurge din faptul
ca el permite aprecierea stabilitatii structurii financiare a ntreprinderii prin
intermediul trezoreriei nete si astfel exprima interdependenta dintre structura
financiara si natura activitatii sale.
Comparatia ntre bilantul financiar si bilantui functional pune n evidenta
doua deosebiri esentiale ntre acestea, si anume:
a. n timp ce bilantul financiar permite o analiza externa a situatiei financiare a
ntreprinderii interesanta pentru creditori, bilantul functional permite n
primul rnd o analiza interna realizata n principal de managerii
ntreprinderii;
b. bilantul functional se stabileste din perspectiva continuitatii activitatii, n
timp ce bilantul financiar este realizat din perspectiva ncetarii activitatii.
Ca raspuns adus criticilor bilantului financiar si bilantului functional,
adeptii conceptelor mai recente ale teoriei financiare neoclasice au conceput
modelul de bilant "pool de fonds" sau ansamblul de fonduri.
Teoria financiara neoclasica avanseaza un criteriu care priveste costul
capitalului compus din diferitele resurse folosite, n functie de care se judeca
oportunitatea diverselor utilizari carora le-au fost afectate.
n consecinta, bilantul trebuie privit ca un ansamblu de resurse si de
utilizari, care ofera indicii asupra deciziilor strategice n materie de investitii si de
finantare, fara a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare.
Acest tip de bilant se apropie de bilantul functional prin prezenta
amortismentelor si provizioanelor n fondurile proprii, n pasiv. n activ posturile
sunt grupate n doua parti distincte pentru a evidentia impactul strategiilor
ntreprinderii: industriala si comerciala, pe de o parte, careia i corespund
imobilizarile brute non financiare si activele circulante de exploatare (inclusiv
lichiditatile necesare pentru exploatare) si strategia financiara, inclusiv
lichiditatile, care serveste obiectivelor de tip financiar.
Schematic, bilantul ansamblului de fonduri se prezinta astfel:
Bilant "Pool de fonds"
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
Portofoliu de active Portofoliu de resurse
I. Utilizari industriale si comerciale I. Fonduri proprii
1. Imobilizari brute 1. Fonduri proprii externe
2. Active circulante de exploatare 2. Fonduri proprii interne
3. Active circulante nafara exploatarii II. Datorii
II. Utilizari financiare 1. Resurse financiare
1. Imobilizari financiare 2. Datorii de exploatare
2. Active circulante (Disponibilitati) -
Total Activ Total Pasiv
Indiferent de modul de structurare a elementelor patrimoniale, bilantul
serveste ca document esential n analiza modificarilor pozitiei financiare a
ntreprinderii ca raspuns la cerintele mediului economic n care aceasta si
desfasoara activitatea.
3.3. Analiza echilibrelor financiare
Bilantul este "fotografia" ntreprinderii, care, indiferent de forma de
prezentare, trebuie sa ofere raspuns la o serie de ntrebari specifice celui care
efectueaza analiza. Aceste ntrebari decurg din modul n care se realizeaza
egalitatea ntre activul si pasivul bilantului, egalitate care transpune o identitate
fundamentala ntre doua reprezentari diferite ale aceleiasi marimi economice,
sursele fondurilor (originea lor), trebuind sa corespunda cu utilizarile
(necesitatile) carora le-au fost afectate.
Studiul bilantului implica analiza acestuia n doua directii: orizontala si
verticala, fiecare punnd n evidenta anumite corelatii cu semnificatii deosebite n
aprecierea situatiei financiare a ntreprinderii.
Analiza pe orizontala a bilantului pune n evidenta modul n care se
realizeaza principalele echilibre financiare pe termen scurt si pe termen lung ale
ntreprinderii sau grupului de ntreprinderi, prin intermediul unor marimi cum ar
fi: situatia neta, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria.
3.3.1. Analiza Situatiei Nete
Pe baza abordarii juridice a bilantului, analistii financiari determina
Situatia Neta (SN) a ntreprinderii cu ajutorul relatiei:
SN = Active - Datorii totale
Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda
proprietarii asupra ntreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuind sa fie
suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a
ntreprinderii.
Comparativ cu capitalurile proprii, situatia neta este mai restrictiva,
deoarece exclude subventiile si provizioanele reglementate. De aceea, situatia
neta este un indicator mai relevant, ce exprima valoarea activului realizabil la un
moment dat, care intereseaza proprietarii, actionarii, ct si creditorii
ntreprinderii, mai ales n cazul lichidarii acesteia. Ea se calculeaza punnd fata n
fata bunurile si datoriile de aceeasi scadenta.
Pe baza bilantului financiar Situatia Neta se determina ca diferenta:
a) SN = Total active - Datorii totale - Venituri n avans = Capitaluri proprii.
Pe baza bilantului contabil armonizat Situatia Neta este diferenta:
b) SN = (Total active - Datorii curente) - Datorii peste 1 an = F - G.
De exemplu, Situatia Neta n cele doua variante de calcul este prezentata
n Tabelul 17:
Aplicatia 15: Calculul si analiza situatiei nete (capitalurilor proprii)
Tabelul 17
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Total active 666599134 959678348 293079214 143,96
2. Datorii totale 236328008 314339890 78011882 133,01
3. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 171,68
4. Situatia neta (SN)(a) 425835305 640141085 21430578 105,03
5. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
6. Datorii curente (G) 8453328 127907177 119453849 1513
7. Capitaluri proprii (F -
G)(b)
425835305 640141085 21430578 105,03
Din datele Tabelului 17 se constata o situatie neta pozitiva si crescatoare
care reflecta o gestiune economica sanatoasa, ce maximizeaza valoarea
ntreprinderii, prin potentarea capitalurilor proprii.
O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta
ncheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral
capitalurile proprii. Partea neacoperita ramne exclusiv n sarcina creditorilor,
acesta fiind riscul de insolvabilitate al ntreprinderii.
Cresterea situatiei nete (activului net) are ca efect cresterea rentabilitatii si
a independentei financiare, pe baza ei putndu-se determina riscul global sau
lichidativ, prin raportul: < 0,3.
Activul net (capitalurile proprii) reprezinta un indicator esential care da
dimensiunea gradului de "sanatate" a ntreprinderii referitor la mentinerea
capitalului fizic sau financiar, mai ales n conditiile inflatiei care l erodeaza.
Mentinerea capitalului fizic presupune ca profitul sa fie obtinut numai
prin cresterea capacitatii fizice productive n cursul perioadei, iar mentinerea
capitalului financiar presupune obtinerea profitului prin cresterea valorii
financiare (monetare) a activelor nete.
Performantele ntreprinderii fiind direct legate de mentinerea capitalului
fizic sau financiar, "Situatia modificarii capitalurilor proprii" este un alt
document al situatiilor financiare anuale prevazut de Ordinul M.F.P. 94/2001,
inspirat din cerintele IAS 1, prin care se prezinta detaliat toate variatiile pe care
le-a suferit n cursul exercitiului financiar fiecare element al activului net
(capitalurile proprii).
Din situatia modificarii capitalurilor proprii rezulta capacitatea de
mentinere (erodare) a capitalului, precum si profitul (pierderea) ntreprinderii n
cursul exercitiului, prin intermediul urmatoarelor elemente de continut:
- profitul net (pierderea neta) al perioadei;
- fiecare element de venit si cheltuiala recunoscute direct n capitalurile
proprii;
- efectul cumulat al modificarii politicilor contabile si corectia erorilor;
- tranzactiile de capital cu si distribuirile catre proprietari;
- soldul profitului (pierderii) cumulate la nceputul perioadei si la data
bilantului si modificarile aferente;
- o reconciliere ntre valoarea contabila a fiecarei categorii de capitaluri
proprii la nceputul si sfrsitul perioadei, cu prezentarea distincta a fiecarei
modificari.
Situatia modificarii capitalurilor proprii cuprinde date referitoare la:
soldul la 1 1anuarie, cresterile(+), reducerile (-) si soldul la 31 decembrie, asa
cum rezulta din datele Tabelului 18:
Aplicatia 16: Situatia modificarii capitalurilor proprii (mii lei)
Tabelul 18
Elemente ale capitalului
propriu
Sold la
1 ianuarie
Cresteri
(+)
Reduceri
(-)
Sold la
31
decembrie
Capital subscris 59199226 236796905 - 295996131
Rezerve din reevaluare 245482220 86479236 236796905 95164551
Rezerve legale 8973772 3464468 - 12438240
Alte rezerve 134634858 97584582 1369680 230849760
Rezultat reportat
- Profit nerepartizat 0 21771189 - 21771189
- Pierdere neacoperita - - - -
Rezultat reportat din
adoptarea pt. prima data a
IAS mai putin IAS 29 -
Sold D (ct 1172)
22454771
(pierdere)
- - 22454771
(pierdere)
Rezultat reportat din
corectarea
erorilor fundamentale -Sold
C (ct.1174)
6375985
(profit)
- - 6375985
(profit)
Rezultat reportat din
surplusul din rezerva de
evaluare
- - - -
Rezultatul exercitiului
financiar
- - - -
Total 425835305 452472365 238166585 640141085
Din analiza datelor Tabelului 18 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Soldul final al capitalurilor proprii este calculat cu relatia:
Sf = Si + Cresteri - Reduceri,
2. Modficarea capitalurile proprii este egala cu diferenta:
= Sf - Si = 640141085 - 425835305 = + 214305780 mii lei.
3. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinta unor solduri initiale si a
cresterii mai accentuate a capitalului subscris, a rezervelor si a existentei
profitului nerepartizat, aceasta fiind diminuata de reducerea unor rezerve si de
soldul debitor al contului 1172, o pierdere reportata rezultata din adoptarea pentru
prima data a IAS, mai putin IAS 29, privind retratarea informatiei financiare
necesare nlaturarii efectelor inflatiei.
3.3.2. Analiza Fondului de Rulment
Echilibrul financiar al ntreprinderii rezulta din confruntarea maselor mari
ale bilantului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR),
din care rezulta Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform
conceptiilor de prezentare a bilantului: optica financiara si optica functionala.
Pe baza bilantului financiar care grupeaza posturile dupa criteriul
permanentei, echilibrul financiar presupune finantarea activului cu durata mai
mare de 1 an din resurse cu scadenta peste 1 an, iar finantarea activelor sub 1 an
din resurse scadente sub 1 an.
Un prim echilibru rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung
(capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), asa cum
rezulta din analiza partii superioare a bilantului financiar:
FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung
si mediu) + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Necesar permanent (Active
imobilizate nete).
Aceasta metoda pune n evidenta echilibrul financiar pe termen lung,
fondul de rulment reprezentnd partea din capitalurile permanente ramasa dupa
finantarea imobilizarilor, pe care ntreprinderea o consacra finantarii activelor
circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveste
finantarii elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut.
Metoda insista asupra originii Fondului deRulment si permite ntelegerea
cauzelor variatiei sale, cresterea lui fiind determinata de cresterea capitalurilor
permanente (emisii de noi actiuni, obligatiuni, noi mprumuturi pe termen lung)
si de reducerea imobilizarilor nete (vnzari de titluri, dezinvestire, cesiuni de
imobilizari). Odata cu Fondul de Rulment, marja de securitate a ntreprinderii
creste, ceea ce arata ca o parte mai nsemnata din activele circulante este finantata
din capitaluri permanente.
Scaderea Fondului de Rulment este cauzata de scaderea capitalurilor
permanente (rambursari de mprumuturi pe termen lung sau de obligatiuni) si de
cresterea imobilizarilor nete (investitii).
Un Fond de Rulment stationar reflecta stagnarea ntreprinderii, care poate
fi temporara sau de durata, avnd diferite cauze.
Partea inferioara a bilantului financiar permite determinarea Fondului de
Rulment Financiar ca diferenta:
FRF = (Active circulante + Cheltuieli n avans) - (Datorii pe termen scurt
+ Venituri n avans).
Metoda pune n evidenta afectarea si finalitatea Fondului de Rulment
care este finantat din activul circulant. n aceasta ipostaza, fondul de rulment
Financiar arata surplusul activelor circulante nete nefinantate din datoriile
temporare, evidentiind excedentul de lichiditate potentiala, ca o marja de
securitate privind solvabilitatea ntreprinderii.
Bilantul contabil armonizat permite determinarea mai rapida a Fondului
de Rulment n doua moduri:
a) FRF = (Total active - Datorii sub 1 an) - Active imobilizate = F - A;
b) FRF = Active circulante, respectiv datorii curente nete (E).
Teoretic, Fondul de Rulment trebuie sa fie pozitiv, ceea ce nu nseamna
ca n anumite situatii nu poate exista un fond de rulment negativ fara a
compromite buna functionare a ntreprinderii.
Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizari nete)
constituie marja de securitate a ntreprinderii pentru exploatarea sa cotidiana,
permitndu-i sa-si asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare
functionarii (stocuri minime, fond de casa minim), activul circulant fiind superior
datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an).
Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru
ntreprindere, care va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure
finantarea imobilizarilor (Capitaluri permanente < Imobilizari nete), sau care are
active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va
putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Aceasta situatie se ntlneste
mai frecvent n sectorul de distributie, unde viteza de rotatie a stocurilor este
foarte rapida (sub o luna) si unde exista credite-furnizori nsemnate.
De exemplu, calculul Fondului de Rrulment n cele trei variante conduce
la rezultatele din Tabelul 19:
Aplicatia 17: Calculul si analiza Fondului de Rulment
Tabelul 19
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri() Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta peste
1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Provizioane pt. riscuri -
cheltuieli
- - - -
4. Capitaluri
permanente (Cp)
434328633 768048262 333719629 176,83
5. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
6. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
7. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
8. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
9. Datorii pe termen scurt 227834680 186432713 -
41401967
81,83
10. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
11. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
12. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
13. Active imobilizate (A) 334134112 442396673 108262561 132,40
14. Fond de Rulment
Financiar(F - A)
100194521 325651589 225457068 325,02
15. Active circ,resp.datorii
curente (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
Din datele Tabelului 19 se constata ca Fondul de Rulment pozitiv si n
crestere confirma o dinamica favorabila a marjei de securitate a ntreprinderii.
n practica, se considera ca Fondul de Rulment al ntreprinderii industriale
trebuie sa reprezinte valoarea a 13 cifre de afaceri lunare.
n interiorul capitalurilor permanente, ponderea capitalurilor mprumutate
nu trebuie sa fie excesiva n raport cu cea a capitalurilor proprii (sa nu depaseasca
50 %), ceea ce impune determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) si a
Fondului de Rulment strain (FRs):
FRp = Capitaluri proprii - Imobilizari nete;
FRs = mprumuturi pe termen lung si mediu - Imobilizari nete.
Fondul de Rulment propriu pune n evidenta influenta structurii de
finantare asupra constituirii sale, adica masura n care echilibrul financiar se
asigura prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara.
Fondul de Rulment mprumutat (strain) reflecta gradul de ndatorare pe
termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt.
De exemplu, calculul Fondului de Rulment propriu si strain pe baza
datelor din Tabelul 19 conduce la rezultatele din Tabelul 20:
Aplicatia 18: Calculul si analiza fondului de rulment
Tabelul 20
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta
peste 1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
5. Fond Rulment propriu
(FRp) (1-3)
91701193 197744412 +106043219 215,5
6. Fond de Rulment strain
(FRs) (2-3)
-325640784 -314489496 +11151288 96,5
Din datele Tabelului 20 se constata urmatoarele:
1. Fondul de Rulment propriu este pozitiv si n crestere cu 115,5 %, ceea ce
confirma ca ntreprinderea dispune de o autonomie financiara care i permite
finantarea imobilizarilor nete din capitaluri proprii.
2. Fondul de Rulment strain este negativ si n scadere cu 3,5 %, ceea ce arata ca
nevoile pe termen scurt nu pot fi finantate prin ndatorare pe termen lung, desi
gradul de ndatorare la termen (raportul Datorii peste 1 an/Capitaluri proprii) a
crescut de la 1,994 % la 19,98 %.
3. Echilibrul financiar pe termen lung si pe termen scurt este asigurat ca urmare a
unei marje de securitate pe care o confera Fondul de Rulment Financiar pozitiv.
4. Independenta financiara a ntreprinderii se dovedeste a fi satisfacatoare, chiar
daca ponderea capitalurilor proprii n capitalurile permanente s-a redus de la 98
% la 83,3 %.
3.3.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment
Necesarul de Fond de Rulment desemneaza nevoile financiare generate de
executarea unor operatiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curenta
(cumparari, vnzari, plati salarii), al carui total trebuie acoperit cel putin partial
de resurse stabile (Fondul de Rulment Net). El reprezinta banii ce trebuie rulati n
ntreprindere pentru a-i asigura functionarea (dupa finantarea imobilizarilor), care
reclama cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de catre clienti.
Structura Necesarului de Fond de Rulment cuprinde, pe de o parte,
stocurile (de materii prime, produse finite, semifabricate) a caror valoare
ncorporeaza cheltuielile de fabricatie si, pe de alta parte, creantele. Din suma
acestor componente se scad datoriile (de exploatare si n afara exploatarii), care
corespund decalajelor ntre ncasari si plati:
NFR = Necesitati ciclice - Resurse ciclice,
n care:
Necesitati ciclice = Necesar temporar - Disponibilitati;
Resurse ciclice = Resurse temporare - Credite de trezorerie.
Pe baza bilantului necesarul de fond de rulment se determina ca diferenta:
NFR =(Active circulante + Cheltuieli n avans- Casa si conturi la banci)
- (Datorii ce trebuie platite ntr-un an + Credite bancare + Venituri n avans).
De exemplu, calculul Necesarului de Fond de Rulment pe baza datelor
din bilantul contabil armonizat (Tabelul 14) conduce la rezultatele din Tabelul
21, din care rezulta urmatoarele concluzii:
1. Necesarul de fond de rulment pozitiv si n crestere confirma dinamica
ascendenta a surplusului de necesitati temporare fata de resursele temporar
disponibile.
2. Cresterea necesarului de fond de rulment a fost consecinta cresterii
necesitatilor ciclice cu 58,72 %, ca urmare a cresterii activelor circulante cu
56,03 %, a reducerii cheltuielilor n avans si a disponibilitatilor banesti, n
conditiile n care resursele ciclice s-au redus cu 17,49 %, prin reducerea datoriilor
sub 1 an si a veniturilor n avans.
Aplicatia 19: Calculul si analiza necesarului de fond de rulment
Tabelul 21
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
2. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
3. Casa si conturi la banci 8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Total I (1 + 2 - 3) 324056292 514357378 19030108
6
158,72
5. Datorii cu scadenta de
pna la 1 an
227834680 186432713 -
41401967
81,83
6. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
7. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
8. Total II (5 + 6 + 7) 232270501 191630086 -
40640415
82,51
9. Nec de fd de rulment
(NFR)(4 - 8)
91785791 322767292 230981501 351,65
Pornind de la relatia care trebuie sa existe ntre necesarul temporar si
resursele temporare, NFR constituie un indicator de echilibru financiar, care
poate fi pozitiv sau negativ, dupa cum urmeaza:
a) Daca NFR > 0, rezulta un surplus de necesar temporar fata de resursele
temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situatie normala daca este consecinta unor
investitii privind cresterea necesarului de finantare a ciclului de exploatare.
n caz contrar, NFR > 0 arata un decalaj nefavorabil ntre lichidarea
stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare, n sensul
ncetinirii ncasarilor si accelerarii platilor.
b) Un NFR < 0 reflecta un surplus de resurse nete temporare fata de capitalurile
circulante, necesitatile temporare fiind mai mici dect resursele temporare ce pot
fi mobilizate. Aceasta situatie este favorabila daca este consecinta accelerarii
rotatiei activelor circulante, a urgentarii ncasarilor si relaxarii platilor.
Necesarul de fond de rulment reflecta echilibrul curent al ntreprinderii,
este mai fluctuant, mai instabil dect fondul de rulment si depinde de cifra de
afaceri), durata de rotatie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a
creantelor si termenul de plata a furnizorilor.
El poate fi exprimat n zile de vnzare prin intermediul vitezei de rotatie
(NFRz = NFR 360/ CA) care reflecta acest decalaj.
3.3.4. Analiza Trezoreriei
Trezoreria Neta (TN) poate fi determinata pornind de la egalitatea de
bilant Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu
necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezulta echilibrul financiar al
ntreprinderii, fiind un rezultat al operatiunilor ce afecteaza toate posturile de
bilant si rezultnd din lectura pe orizontala a bilantului financiar, respectiv:
a) a partii superioare: TN = FR - NFR;
b) a partii inferioare: TN = Disponibilitati - Credite de trezorerie sau:
TN = Trezoreia activa - Trezoreria pasiva.
Trezoreria activa cuprinde disponibilitatile curente degajate de
functionarea ntreprinderii, la care se adauga plasamentele rambursabile n orice
moment (valori mobiliare de plasament).
Trezoreria pasiva este reprezentata de creditele bancare curente, soldurile
creditoare de banci si efectele scontate (n afara bilantului).
c) Pe baza bilantului contabil armonizat, trezoreria este data de diferenta:
TN = Active circulante respectiv datorii curente nete (E) - NFR.
De exemplu, calculul Trezoreriei Nete pe baza bilantului conduce la
rezultatele din Tabelul 22:
Aplicatia 20: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 22
Nr. Indicatori (mii lei) Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Fondul de rulment
financiar(FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesarul de fd. de
rulment (NFR)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN) (1 -
2) (a)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Disponibilitati
banesti
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
6. Trezoreria neta (TN) (4 -
5) (b)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
7. Active circ., resp. dat.crte
nete (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
8. Trezoreria neta (TN) (7 -
2) (c)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Se constata ca Trezoreria Neta este pozitiva si n scadere, ceea ce reflecta
decalajul dintre ritmul superior de crestere a necesarului de fond de rulment
comparativ cu cresterea fondului de rulment financiar (351,65 > 325,02 %).
Trezoreria Neta () rezulta att din operatiuni ce afecteaza capitalurile
permanente si activul imobilizat, ct si din operatiuni care privesc activele
circulante si datoriile pe termen scurt.
Cresterea Trezoreriei Nete poate fi realizata prin cresterea fondului de
rulment si prin scaderea necesarului de fond de rulment, sau prin cresterea
disponibilitatilor si reducerea creditelor bancare de trezorerie.
Valoarea pozitiva sau negativa a Trezoreriei Nete este consecinta unor
inegalitati ntre Fondul de Rulment si Necesarul (resursa) de Fond de Rulment:
1. Trezorerie pozitiva (TN > 0), cnd: FR > NFR si respectiv, Disponibilitati >
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat n ntregime din resurse
permanente (FR > 0), care degaja disponibilitati ce pot ascunde o sub-utlizare de
capitaluri;
b) FR > 0 si NFR < 0, cnd resursele din ciclul de exploatare (NFR < 0) se
adauga la un excedent de resurse permanente (FR > 0) pentru a degaja un
excedent mare de lichiditati, care pot ascunde sub-utilizari de capitaluri;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele din exploatare (NFR < 0) acopera un
excedent crescut de lichiditati si numai o parte a activului imobilizat ( FR < 0).
Ciclul de exploatare si o parte din imobilizari sunt finantate din datorii pe
termen scurt (furnizori si avansuri clienti), ceea ce impune cresterea capitalurilor
permanente (resurselor stabile).
2. Trezorerie negtiva (TN < 0), cnd FR < NFR si respectiv, Disponibilitati <
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat partial din capitaluri permanente
(FR> 0) si partial din credite bancare curente care sunt mai mari dect
disponibilitatile, ceea ce impune aprecierea riscului bancar curent;
b) FR < 0 si NFR > 0, cnd creditele bancare pe termen lung si mediu acopera o
parte din imobilizari (FR < 0), NFR si disponibilitatile (inferioare creditelor de
trezorerie), ceea ce impune reconsiderarea structurii de finantare;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele permanente nu acopera dect o parte a
activului imobilizat (FR < 0), restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt
(furnizori, avansuri clienti) si din credite bancare curente, ceea ce impune
revederea structurii finantarii, fiind crescut riscul dependentei de exterior.
3.3.5. Analiza echilibrelor financiare n optica functionala
Echilibrele financiare pot fi analizate si prin prisma prezentarii bilantului
conform opticii functionale, care structureaza posturile de bilant n strnsa
legatura cu ciclurile economice care caracterizeza viata ntreprinderii: investitii,
exploatare, finantare, trezorerie. Analiza efectuata pe baza bilantului functional
(economic) este o analiza functionala, mai bine adaptata unei gestiuni
previzionale, care situiaza n centrul atentiei ciclul de exploatare. Ea completeaza
analiza financiara statica prin intermediul Tabloului de Finantare, principalul
instrument al analizei dinamice a echilibrului financiar functional.
Echilibrul financiar functional impune ca utilizarile stabile sa fie finantate
din resurse durabile, surplusul resurselor durabile fata de imobilizarile brute
reprezentnd fondul de rulment net global (FRNG):
FRNG = Resurse durabile - Utilizari stabile brute.
Un FRNG pozitiv arata excedentul de resurse stabile dupa finantarea
utilizarilor stabile, destinat finantarii ciclului de exploatare, fiind si diferenta:
FRNG = Activ circulant - (Datorii diverse + Credite bancare de trezorerie)
Pe baza bilantului functional (Tabelul 16) rezulta datele din Tabelul 23:
Aplicatia 21: Calculul fondului de rulment net global
Tabelul 23
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Resurse stabile
(durabile)
608138189 1011158943 403020754 166,27
2. Utilizari stabile brute 507943668 685507354 177563686 134,95
3. Fond rulment net global
(FRNG)(a)
100194521 325651589 225457068 325,02
4. Activ circulant 332465022 517281675 184816653 155,59
5. Datorii diverse + credite
bancare
232270501 191630086 -
40640415
82,51
6. Fond rulment net global
(FRNG)(b)
100194521 325651589 225457068 325,02
Se constata un Fond de Rulment Net Global pozitiv si n crestere, ca
urmare a cresterii mai rapide a resurselor stabile fata de utilizarile stabile (166,27
> 134,9) si a activului circulant comparativ cu datoriile (155,59 > 82,5).
Aceasta valoare a FRNG arata marimea necesarului ciclic si de trezorerie
ramasa nefinantata de resursele ciclice si de trezorerie, ceea ce arata ca
ntreprinderea are lichiditati pentru a-si finanta necesarul de exploatare.
Necesarul de fond de rulment (NFR) decurge din confruntarea nevoilor de
finantare cu resursele de finantare a operatiilor repetitive:
NFR = Utilizari ciclice - Resurse ciclice
Avnd n vedere rennoirea permanenta a stocurilor si creantelor impusa
de ciclul de exploatare, surplusul nevoilor ciclice neacoperit financiar de
resursele ciclice de capital devine un necesar de finantare permanent rennoibil.
Acest necesar este finantat din Fondul de Rulment Functional, care la rndul sau
apare ca un surplus de resurse stabile, fiind un Necesar de Fond de Rulment Total
(NFRT), cu doua componente legate de: activitatea de exploatare si din afara
exploatarii:
NFRT = NFRE + NFRAE.
Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat n Tabelul 24:
Aplicatia 22: Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total
Tabelul 24
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Utilizari ciclice totale,
din care:
324056292 514397378 190341086 158,73
2. Active circulante de
exploatare
318101299 504462683 186361384 158,59
3. Alte active circulante 5954993 9934695 3979702 166,82
4. Resurse ciclice totale, din
care:
232270501 191630086 -
40640415
82,51
5. Datorii de exploatare 136986380 82218373 -
54768007
60,02
6. Datorii nafara
exploatarii
95284121 109411713 14127592 114,82
7. Nec. fd rulment
total(NFRT)(1- 4)
91785791 322767292 230981501 351,65
8. NFRE (2 - 5) 181114919 422244310 241129391 233,13
9. NFRAE (3 - 6) -
89329128
-
99477018
-10147890 111,36
Din datele Tabelului 24 se constata ca Necesarul de Fond de Rulment
Total este pozitiv si n crestere, ceea ce arata un necesar de finantare permanent
rennoibil pentru ciclul de exploatare, surplusul de nevoi ciclice fiind neacoperit
financiar de resurse ciclice de capital.
Resursa neta n afara exploatarii (NFRAE < 0) este n crestere, datoriile
fiind superioare activelor circulante din afara exploatarii.
La originea NFRE se afla ciclul de exploatare (cumparare - productie -
vnzare), cu o durata variabila. Acest necesar corespunde unor alocari de fonduri
pentru constituirea stocurilor si creantelor, reflecta decalajele ntre vnzari si
ncasari, respectiv, ntre cumparari si plati si se calculeaza prin diferenta:
NFRE = Active circulante de exploatare - Datorii de exploatare.
Platile l maresc, iar ncasarile l reduc.
NFRAE este mai mic fata de NFRE si se obtine prin diferenta:
NFRAE = Alte active circulante - Datorii n afara exploatarii,
n care:
Alte active circulante cuprind: creante diverse, capital subscris nevarsat;
Datoriile n afara exploatarii cuprind: datorii fiscale, alte datorii.
Necesarul de Fond de Rulment astfel determinat mai poarta numele de
necesar net cnd este pozitiv, sau resursa neta cnd este negativ.
Din confruntarea Fondului de Rulment Net Global cu Necesarul de Fond
de Rulment (necesarul net) rezulta Trezoreria Neta (TN):
TN = FRNG - (NFRE + NFRAE)
Trezoreria Neta este legata de operatiile financiare pe termen scurt care
sunt evidentiate n partea inferioara a bilantului functional, ea fiind si diferenta:
TN = Necesar de trezorerie - Resurse de trezorerie sau:
TN = Activ circulant financiar - Credite bancare curente.
Trezoreria Neta poate fi pozitiva sau negativa, dupa cum urmeaza:
a) TN > 0, cnd FRNG > NFRT, sau Necesar trezorerie > Resurse trezorerie;
b) TN < 0, cnd FRNG < NFRT, sau Necesar trezorerie < Resurse trezorerie.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16), rezulta
Trezoreria neta (Tabelul 25) determinata ca diferenta:
TN = Trezoreria activa(Disponibilitati) - Trezoreria pasiva(Creditede trezorerie):
Aplicatia 23: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 25
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Fond rulment net global
(FRNG)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesar fond rulment total
(NFRT)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN)(1 -
2)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Activ circulant
financ.(Trez.activa)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare
crte(Trez. pasiva)
- - - -
6. Trezoreria neta (TN)(4 -
5)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Din datele Tabelului 25 se constata ca Fondul de Rulment Net Global este
superior Necesarului de Fond de Rulment Total, ceea ce a condus la o Trezorerie
Neta pozitiva, dar n scadere, ca urmare a decalajului ntre indicii Fondului de
Rulment si Necesarului de Fond de Rulment(351,65 > 325,02 %).
Reducerea Trezoreriei Nete reflecta reducerea cu aceeasi valoare a
activului circulant financiar, respectiv a Trezoreriei active n conditiile absentei
creditelor de trezorerie (Trezoreria pasiva).
O Trezorerie Neta pozitiva reflecta un excedent de trezorerie n raport cu
obligatiile financiare pe termen scurt, ceea ce asigura ntreprinderii posibilitatea
de face plasamente pe piata de capital.
Spre deosebire de resursele ciclice obtinute n activitatea curenta si
reflectate de un Necesar de Fond de Rulment negativ, o Trezorerie Neta negativa
reflecta resurse de trezorerie furnizate de parteneri financiari (banci) si sunt
legate de gestiunea financiara pe termen scurt.
3.4. Analiza bilantului prin metoda ratelor (ratios)
Aprofundarea analizei situatiei financiare pe baza bilantului impune
recurgerea la un procedeu frecvent utilizat n analiza financiara - metoda "ratios".
Ratio este un raport ntre doua posturi de bilant, din contul de rezultat,
sau din bilant si contul de rezultat, echivalent cu termenul de rata, coeficient,
indice, procent. ntre elementele raportului trebuie sa existe omogenitate din
punct de vedere al modului de evaluare si relatii directe ntre marimile ce se
compara.
Metoda ratelor completeaza analiza indicatorilor n marimi absolute si
prezinta avantajul ca permite efectuarea de comparatii pentru a situa mai corect
ntreprinderea n mediul sau concurential sau pentru a-i aprecia evolutia.
3.4.1. Analiza ratelor de structura a bilantului
Ratele de structura a bilantului reflecta structura financiara (de finantare)
a ntreprinderii si se defineste prin proportiile posturilor din activul si pasivul
bilantului n raport cu totalul acestuia.
Ratele de structura se obtin n urma analizei pe verticala a bilantului
financiar si pun n evidenta caracteristici financiare ale ntreprinderii, cum ar fi:
capacitatea activelor de a se transforma n lichiditati, autonomia si independenta
financiara a ntreprinderii, calitatea echilibrului financiar pe termen scurt, s.a.
Structura activului caracterizeaza compozitia patrimoniului economic al
ntreprinderii, n concordanta cu caracterul mai mult sau mai putin "capitalistic"
al acesteia ca si vulnerabilitatea sa la evolutiile inflationiste.
Ratele de structura a activului reflecta apartenenta sectoriala si depind de
natura activitatii ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea imobilizarilor: (%) reflecta indirect
intensitatea capitalistica (prin ponderea imobilizarilor corporale) si a relatiilor
financiare cu alte unitati (prin ponderea imobilizarilor financiare).
2) Ponderea activului circulant: (%) depinde de
sectorul de activitate si durata ciclului de productie (prin ponderea stocurilor), de
durata termenelor de plata convenite cu clientela (prin ponderea creantelor) si
reflecta esenta trezoreriei (prin ponderea lichiditatilor n patrimoniu).
Structura pasivului degaja politica de finantare a ntreprinderii,
evidentiind gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara pe care le
asigura combinatia de resurse cu maturitati si origini diverse.
Ratele de structura a pasivului reflecta autonomia financiara si gradul de
ndatorare a ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea capitalurilor permanente: (%)
reflecta autonomia financiara globala (prin ponderea capitalurilor proprii),
autonomia la termen a ntreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung).
2) Ponderea datoriilor pe termen scurt: (%) se
coreleaza cu trezoreria ntreprinderii.
Cu ct este mai mare ponderea capitalurilor proprii n totalul pasivului, cu
att este mai mare autonomi si independenta financiara a ntreprinderii.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul financiar (Tabelul 15) structura
activului si pasivului se prezinta n Tabelul 26:
Aplicatia 24: Ratele de structura a bilantului financiar
Tabelul 26
Structura
activului
Exercitiul financiar Structura pasivului Exercitiul financiar
(%) Precedent Curent (%) Precedent Curent
Active
imobilizate
50,12 46,10 Capital permanent(Cp) 65,15 80,08
Imobilizari
necorporale
0,017 0,079 Capitaluri proprii (C) 63,88 66,70
Imobilizari
corporale
50,10 46,01 Datorii peste 1 an(D/tl) 1,27 13,38
Imobilizari
financiare
0,003 0,011 Datorii sub 1 an (D/t.s) 34,85 19,92
Active
circulante
49,88 53,90 Total datorii (D) 36,12 33,30
Stocuri - total 21,59 12,88 Total capitaluri (C+ D) 100 100
Creante - total 27,03 40,72 Total capital (Cp+D/ts) 100 100
Disponibilitati 1,26 0,30 Levier
financ.(LF=D/C)
0,565 0,499
Total Active
Nete
100 100 Capacit.ndatorare(C/Cp) 0,98 0,83
Din datele Tabelului 26 se constata urmatoarele:
1. Structura activului reflecta ponderea de peste 50 % a imobilizarilor corporale
n totalul activului, care este n reducere pna la 46 % n favoarea activelor
circulante, care depasesc activele imobilizate, ajungnd de la 49,88 % la 53,90 %.
2. Imobilizarile corporale detin ponderea dominanta n totalul activelor
imobilizate, n consens cu activitatea predominant industriala a ntreprinderii.
3. Structura pasivului arata cresterea capitalurilor permanente de la 65,15 la peste
80 %, n care capitalurile proprii detin ponderea cea mai mare si n crestere la
peste 66 %, n defavoarea datoriilor totale, care au scazut de la 36 la 33 %.
3. Structura datoriilor s-a modificat prin cresterea datoriilor cu scadenta peste 1
an si a reducerii datoriilor curente, cu scadenta pna la 1 an.
Analiza pe verticala a bilantului vizeaza corelatiile dintre posturile din
activ si din pasiv, structura pasivului trebuind sa fie adecvata structurii activului:
o ntreprindere industriala foarte "capitalistica" are capitaluri permanente mai
importante fata de una mai putin "capitalistica" din sectorul de distributie, ceea ce
se reflecta prin rate de sinteza referitoare la conditiile de ajustare ntre utilizarile
si resursele puse n opera de ntreprindere.
Ratele de sinteza reflecta echilibrul financiar n marimi relative:
1) Rata de finantare stabila a imobilizarilor: 1
masoara stabilitatea resurselor afectate finantarii activelor durabile, din care:
a) Rata de finantare din resurse proprii: 1 exprima
autonomia financiara de care dispune ntreprinderea;
b) Rata de finantare din resurse straine:
exprima gradul de insecuritate financiara a ntreprinderii.
2) Rata de lichiditate generala: 1 exprima gradul
de lichiditate potentiala(echilibrul financiar pe termen scurt), din care:
a) Rata de lichiditate relativa (Testul acid)): 1
exprima capacitatea ntreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt;
b) Rata de lichiditate imediata (Testul acid):
exprima aptitudinea ntreprinderii de rambursare a datoriilor cu scadenta sub 1
an.
Ratele de sinteza se coreleaza cu ratele de finantare si reflecta indirect
structura financiara a ntreprinderii.
De exemplu, ratele de sinteza ale bilantului sunt expuse n Tabelul 27:
Aplicatia 25: Ratele de sinteza pe baza bilantului
Tabelul 27
Nr. Rate de echilibru financiar Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata de finantare stabila a
imobiliz. (Rfi)
1,30 1,74 + 0,44 133,8
2. Rata de finantare din resurse
proprii (Rfp)
1,27 1,44 + 0,17 113,4
3. Rata de finantare din resurse
straine (Rfs)
0,03 0,30 + 0,27 1000
4. Rata de lichiditate generala
(Rlg)
1,43 2,70 + 1,27 188,8
5. Rata de lichiditate rapida
(redusa) (Rlr)
0,836 2,120 + 1,284 253,6
6. Rata de lichiditate imediata (Rli) 0,037 0,015 - 0,022 40,5
Din datele Tabelului 27, se constata urmatoarele:
1. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare stabila a imobilizarilor
confirma marja de securitate consecutiva fondului de rulment pozitiv crescator.
2. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse proprii confirma existenta fondului de rulment propriu pozitiv si
crescator.
3. Valorile subunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse straine arata existenta unui fond de rulment strain negativ.
4. Valorile supraunitare si n crestere ale ratelor de lichiditate generala si de
lichiditate redusa confirma echilibrul financiar pe termen scurt, fondul de rulment
pozitiv, respectiv capacitatea de a face fata obligatiilor pe termen scurt, ceea ce
nu se confirma prin valoarea subunitara si n scadere a ratei de lichiditate
(trezorerie) imediata, disponibilitatile banesti nu permit acoperirea datoriilor pe
termen scurt.
3.4.2. Analiza ratelor de finantare. Structura finantarii
Analiza ratelor de structura a bilantului permite studiul structurii
financiare a ntreprinderii, respectiv examinarea modului n care sunt repartizate
sursele de finantare a activelor ntre capitalurile proprii si aporturile externe, de
unde rezulta autonomia (independenta) financiara a ntreprinderii.
Structura financiara este un concept fundamental n gestiunea financiara a
ntreprinderii, deoarece determina costul capitalului si are influenta asupra
politicii de investitii, afectndu-i rentabilitatea.
Sursele de finantare trebuie adaptate naturii activelor pe care le
finanteaza: resursele utilizate pentru finantarea unui activ imobilizat trebuie sa
poata ramne investite n ntreprindere o durata cel putin egala cu durata de viata
a acestuia. Exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizata cu lichiditatea activelor
finantate, adica imobilizarile trebuie finantate din capitaluri stabile (permanente),
iar activul circulant trebuie finantat din datoriile de exploatare. Numai n aceste
conditii poate fi vorba de o structura financiara echilibrata care poate asigura
independenta financiara a ntreprinderii.
n gestiunea financiara se utilizeaza att notiunea de structura financiara
ct si cea de structura a capitalului, cu precizarea ca structura financiara
desemneaza compozitia pasivului bilantului financiar, n timp ce structura
capitalului arata compozitia finantarii ntreprinderii pe termen lung: actiuni
(ordinare, privilegiate), obligatiuni (ordinare, convertibile), mprumuturi bancare.
n privinta unor structuri financiare ideale sau acceptabile exista cteva
principii esentiale de care trebuie sa se tina seama n gestiunea financiara, printre
care amintim:
1) Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie sa fie finantate din datorii pe
termen scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finantate
tranzitoriu din asemenea datorii.
2) Finantarea activelor stabile prin ndatorarea pe termen mediu si lung este
admisa cu conditia ca aceasta sa nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile
permanente si sa poata fi rambursata progresiv prin autofinantare, pna
ntreprinderea ajunge la autonomie financiara (finantarea din capitaluri proprii).
Structura finantarii reflectata prin ratele de structura a pasivului, care n
optica bilantului financiar grupeaza posturile dupa criteriul scadentei, vizeaza
raportul ntre capitalurile proprii (C) si datorii (D), pasivul fiind egal cu suma:
Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii (D),
n care:
D = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an):
Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt.
Raportul dintre datoriile totale (D) si capitalurile proprii (C) exprima rata
ndatorarii globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar si prezinta
importanta att pentru manageri ct si pentru creditori, deoarece reflecta, pe de o
parte, gradul de independenta financiara si, pe de alta parte, posibilitatea
ntreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi mprumuturi).
Definirea structurii financiare implica si determinarea raportului ntre
fondurile pe termen lung (capitalurile permanente) si fondurile pe termen scurt
(datoriile sub 1 an), care depinde de natura activelor ntreprinderii, sursele
permanente de finantare trebuind astfel structurate nct sa maximizeze valoarea
ntreprinderii (capitalurile proprii).
Autonomia financiara reprezinta aptitudinea ntreprinderii de a face fata
angajamentelor financiare, aceasta masurndu-se cu ajutorul unor rate care
exprima gradul de ndatorare si gradul de lichiditate-solvabilitate. Acesta
autonomie este amenintata de existenta unei structuri financiare inadecvate, prin
raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate conduce la ncetarea de plati sau la
pierderea controlului de catre actionari.
Autonomia financiara poate fi estimata prin intermediul mai multor rate:
1) Rata ndatorarii globale: Rg = 0,5 exprima dependenta
ntreprinderii de diversi creditori, precum si sansele de rambursare a datoriilor.
a) Levierul financiar: depinde de structura finantarii, cu
efecte asupra ratei rentabilitatii capitalurilor proprii, fiind un indicator de risc
financiar n corelatie cu randamentul activelor si rata dobnzii.
b) Rata autonomiei financiare: Raf = >1, fiind n relatie
inversa cu levierul financiar (Raf = 1/LF).
c) Rata ndatorarii la termen: >1 exprima dependenta
fata de creditori si este afectata de inflatie.
2) Capacitatea de ndatorare: 0,5 exprima
posibilitatile de ndatorare ale ntreprinderii.
3) Capacitatea de rambursare: 0,25 exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale.
De exemplu, ratele de autonomie financiara calculate pe baza bilantului
sunt prezentate n Tabelul 28:
Aplicatia 26: Ratele de finantare (autonomia financiara)
Tabelul 28
Nr. Rate de finantare Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata ndatorarii globale (Rg =
D/Pasiv)
0,354 0,327 - 0,027 92,37
2. Levierul financiar (LF = D/C) 0,5492 0,4871 -0,0621 88,70
3. Rata autonomiei financiare (Raf
= C/D)
1,82 2,05 + 0,23 112,6
4. Rata ndatorarii la termen (Rt
=Dt.lg/C)
0,02 0,20 + 0,18 1000
5. Capacitatea de ndatorare (C =
C/Cp)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
6. Capacitatea de rambursare (Cr =
CAF/D)
0,160 0,152 - 0,08 95,0
Din datele Tabelului 28 se constata urmatoarele:
1. Rata ndatorarii globale sub 0,5 si n scadere arata reducerea ponderii datoriilor
si cresterea ponderii capitalurilor proprii n structura finantarii.
2. Reducerea levierului financiar reflecta scaderea gradului de ndatorare ca
urmare a cresterii ponderii capitalurilor proprii, avnd ca efect cresterea gradului
de autonomie financiara la valori supraunitare.
3. Cresterea ratei de ndatorare la termen de peste 10 ori a fost consecinta
cresterii mai rapide a datoriilor cu scadenta peste 1 an comparativ cu capitalurile
proprii.
4. Reducerea capacitatii de ndatorare, care se mentine superioara valorii de 0,5,
arata tendinta de reducere a ponderii capitalurilor proprii n capitalul permanent.
5. Reducerea capacitatii de rambursare a datoriilor din capacitatea de
autofinantare este consecinta cresterii mai rapide a datoriilor comparativ cu CAF.
3.4.3. Analiza ratelor de rotatie a posturilor de bilant
n masura n care ratele de structura si de sinteza ale bilantului vizeaza
posturile la un moment dat, acestea au un caracter static. nsa gestiunea
financiara pe termen scurt necesita informatii pentru aprecierea echilibrului
financiar si a lichiditatii ntreprinderii n dinamica, ceea ce impune determinarea
unor rate de rotatie a posturilor de bilant.
Ratele de rotatie furnizeaza indicatii dinamice deoarece permit sa se
introduca o dimensiune temporala n analiza bilantului, prin evidentierea ritmului
de rennoire a unor componente ale acestuia.
n acest scop, se compara elemente statice de patrimoniu din bilant cu
indicatori din contul de rezultat care exprima fluxuri caracteristice ale activitatii
de exploatare cum ar fi cifra de afaceri (CA), din care rezulta ritmul de rennoire
a postului din activul sau pasivului bilantului financiar.
Ratele astfel determinate caracterizeaza unul dintre cei mai sintetici
indicatori de eficienta, viteza de rotatie a posturilor de bilant, prin intermediul
numarului de rotatii (N) si al duratei unei rotatii (D). ntre aceste rate exista o
relatie inversa: cresterea numarului de rotatii antreneaza reducerea duratei unei
rotatii, ceea ce reflecta acelasi lucru: accelerarea vitezei de rotatie.
Principalele rate de rotatie a posturilor de bilant sunt urmatoarele:
1) Numarul de rotatii ale activelor: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
2) Numarul de rotatii ale capitalurilor proprii: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
3) Numarul de rotatii ale activelor circulante: ,
n care:
Ponderea activelor circulante n activ (gradul de lichiditate);
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
4) Numarul de rotatii ale stocurilor: (rotatii),
n care:
Sm = Stocul mediu = ;
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
5) Numarul de rotatii ale creantelor: (rotatii);
Durata (termenul) de recuperare a creantelor: (zile);
6) Numarul de rotatii ale furnizorilor: (rotatii);
Durata (termenul) de plata a furnizorilor: (zile).
Numarul de rotatii (N) al unui post de bilant compara un flux de activitate
(vnzari, aprovizionari-cumparari) cu elemente de patrimoniu (activul total,
activul circulant, capitalul total, capitalul propriu) ncredintate ntreprinderii,
indicnd intensitatea cu care este valorificat patrimoniul ntreprinderii.
Durata n zile (luni, ani) a unei rotatii (D), n relatie inversa cu numarul de
rotatii, reflecta rapiditatea unei ncasari (plati): un decalaj ntre termenul de
recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor poate fi benefic pe
termen scurt, crescnd lichiditatile ntreprinderii.
Calculul ratelor de rotatie pe baza bilantului (Tabelul 14) si a contului de
rezultat (Tabelul 1) conduce la rezultatele din Tabelul 29:
Aplicatia 27: Ratele de rotatie a posturilor de bilant
Tabelul 29
Numarul de rotatii Exercitiul financiar Durata unei rotatii Exercitiul financiar
Preced. Curent (zile) Preced. Curent
1.Nr.rotatii active 0,802 0,816 Durata unei rotatii (Da) 448,87 441,17
(Na)
2.Nr.rot. cap.proprii
(Nc)
1,256 1,224 Durata unei rotatii (Dc) 286,62 294,12
3.Nr.rot. active
circ(Nac)
1,618 1,519 Durata unei rotatii
(Dac)
222,49 236,99
44.Nr.rotatii stocuri
(Ns)
3,769 6,418 Durata unei rotatii (Ds) 95,51 56,09
5.Nr.rotatii creante
(Ncr)
2,969 2,004 Term.recup.creante
(Dcr)
121,25 179,64
6.Nr.rotatii furnizori
(Nf)
4,519 4,149 Term.plata furnizori
(Df)
79,65 86,75
Din datele Tabelului 29 se constata urmatoarele:
1. Numarul de rotatii ale posturilor de bilant au cunoscut modificari, avnd valori
supraunitare, cu exceptia activelor totale, la care se nregistreaza si durate de
rotatie ce depasesc 1 an.
2. Viteza de rotatie a posturilor de bilant nregistreaza o ncetinire, cu exceptia
stocurilor, la care numarul de rotatii a crescut si durata unei rotatii a scazut.
3. Termenul de recuperare a creantelor este superior termenului de plata a
furnizorilor , ambele durate nregistrnd cresteri diferite, care au majorat
decalajul ntre ncasari si plati de la 42 zile la 93 zile.
Factorii care contribuie la modificarea vitezei de rotatie trebuie
identificati pe faze ale exploatarii: aprovizionare, productie, desfacere si vizeaza
diminuarea stocurilor, accelerarea vitezei de rotatie a acestor stocuri, scurtarea
duratei ciclului de productie, reducerea termenului de recuperare a creantelor, s.a.
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
Ratele de structura a activului si pasivului bilantului, ratele de finantare si
de structura a finantarii, precum si ratele de rotatie determinate prin analiza
interna a bilantului n directie verticala, orizontala si combinata cu elemente ale
contului de rezultat permit sa se calculeze o "baterie "de rate de rentabilitate,
care servesc la evaluarea performantelor ntreprinderii ntr-o viziune dinamica.
Aprecierea performantelor implica luarea n considerare a unor aspecte
ale activitatii ntreprinderii n strnsa legatura cu rezultatele globale si partiale.
Diagnosticul financiar permite aprecierea performantelor dezvoltnd trei
puncte de vedere caracteristice:
1) El impune o viziune partiala a performantelor. Eficacitatea ntreprinderii poate
fi apreciata diferit prin criterii analitice.
2) Analiza financiara abordeaza performantele pe baza unor criterii monetare de
masurare si evaluare.
3) Aprecierea financiara a performantelor se realizeaza din punct de vedere
sintetic si global, printr- o viziune de ansamblu a rezultatelor.
n final, diagnosticul financiar va permite evaluarea ntreprinderii n
functie de rentabilitate si de gradul de risc aferent.
Rentabilitatea constituie capacitatea unui capital investit sau plasat de a
asigura venituri exprimate n termeni financiari, aceasta fiind evaluata n marimi
absolute (prin marje) si n marimi relative (prin rate).
Ratele de rentabilitate rezulta din confruntarea unui indicator de rezultat
(EBE, Rexp, Rbrut, Rnet), cu un indicator referitor la fluxul global de activitate
(CA), sau la mijloacele utilizate pentru obtinerea rezultatului considerat (capital
economic, capital propriu, costuri). De aici rezulta gruparea uzuala a ratelor de
rentabilitae n doua categorii: rate de marja si rate de randament si rentabilitate.
A. Ratele de marja permit aprecierea "eficacitatii" ntreprinderii n activitatea
comerciala, exprimnd profitabilitatea acesteia n raport cu:
1) Exploatarea, prin intermediul rapoartelor:
; ; .
2) Activitatea globala, prin intermediul rapoartelor:
; (rata marjei nete).
B. Ratele de randament si de rentabilitate se pot grupa n doua categorii:
1) Rate de randament care raporteaza un indicator de rezultat la o evaluare a
capitalului economic pus n opera de ntreprindere. Apare astfel notiunea de
rentabilitate economica, care exprima capacitatea activului economic (activ
imobilizat brut + NFRE) de a degaja un surplus si de a asigura remunerarea
aportorilor de fonduri - actionari si creditori - care asigura finantarea.
a) O prima varianta: ,
care este o rata de rentabilitate economica bruta ce permite aprecierea
performantei exploatarii (industriala si comerciala) si faciliteaza comparatii
intrasectoriale.
Evolutia n timp a acestei rate arata cresterea, stagnarea sau scaderea
eficacitatii ntreprinderii, fara a fi afectata de fiscalitate, amortizare si
provizioane.
b) n lipsa unor date suficient de precise se poate utiliza: .
Acest raport poate fi introdus ntr-un lant de rate echivalent cu notiunea
de ROA (return on assets), care este o rata a rentabilitatii investitiilor:
c) = = Re
2
S
Rex,
,
n care:
= Ponderea rezultatului exploatarii n excedentul brut.
Randamentul economic al activelor (Re
3
) poate fi exprimat prin lantul:
,
n care:
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
Na = Numarul de rotatii ale activului bilantului;
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului.
De exemplu, ratele de rentabilitate economica se prezinta n Tabelul 30:
Aplicatia 28: Ratele de rentabilitate economica
Tabelul 30
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Marja comerciala (Mc) 307279 783650 476371 155,0
2. Cifra de afaceri (CA) 535016030 783517354 248501324 146,4
3. R
1
= Mc/CA (1/2) (%) 0,0574 0,100 0,0426 174,2
4. Excedentul brut din
exploatare (EBE)
116166818 149859165 33692347 129,0
5. R
2
= EBE/CA (4/2) (%) 21,71 19,12 - 2,59 88,08
6. Rezultatul din exploatare
(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,8
7. R
3
= Rexp/CA (7/2) (%) 19,25 12,07 - 7,18 62,71
8. Capacitatea de
autofinantare (CAF)
37814451 47778944 9964493 126,3
9. R
4
= CAF/CA (8/2) (%) 7,06 6,10 - 0,96 86,4
10. Rezultatul net (Rnet) 40667697 51384049 10716352 126,3
11. R
5
= Rnet/CA (10/2) (%) 7,60 6,56 - 1,04 86,31
12. Activ imobilizat brut
(Aibr)
507943668 685507354 177563686 134,9
13. Necesar fond rulment de
expl. (NFRE)
181114919 422244310 241129391 233,1
14. Re
1
= EBE/(Ai
br+NFRE)[4/(12+13)]
16,86 13,53 - 3,33 80,25
15. Total activ brut (Abr) 840408690 1202789029 362380339 143,1
16. Re
2
= EBE/Abr(4/15) (%) 13,82 12,46 - 1,36 90,16
17. Re
3
= Rexp/Abr (6/15)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
18. Ponderea rez. expl.n EBE
(S
Rexp
= 6/4)
0,8867 0,6313 - 0,2554 71,19
19. Re
3
= Re
2
* S
Rexp
(16*18)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
20. Rata rentabilitatii
veniturilor: Rv = 6/2
19,25 12,07 - 7,18 62,71
21. Nr. rotatii active: Na =
2/15
0,6366 0,6514 0,0148 102,3
22. Active circulante (Ac) 332465022 517281675 184816653 155,6
23. Nr. rotatii active circulante:
Nac = 2/21
1,6092 1,5147 - 0,0945 94,12
24. Pondere active circulante:
Sac = 21/15
0,3956 0,4300 0,0344 108,7
25. Re
3
= Rv * Na (20*21)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
26. Re
3
= Rv* Nac* Sac
(20*23*24) (%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
Din datele Tabelului 30 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Ratele de marja privind exploatarea (R
1
- R
3
) au cunoscut reduceri, cu
exceptia ratei marjei comerciale (R
1
), care a crescut cu 74,2 %, ca urmare a
decalajelor dintre ritmurile de crestere a factorilor ce determina rapoartele
respective.
2. Ratele de marja privind activitatea globala (R
4
- R
5
) s-au redus corespunzator
dinamicii factorilor de influenta luati n calcul.
3. Ratele de randament economic al activelor s-au redus toate, n proportii
diferite, dupa cum urmeaza:
4. Re
1
(EBE/Ai brut + NFRE) cu valoarea cea mai mare, a scazut cu 19,75 %,
cresterea EBE fiind inferioara cresterii activului economic.
5. Re
2
(EBE/Activ brut) a scazut cu 9,84 % datorita cresterii mai lente a EBE n
raport cu activul brut (29 < 43,1 %).
6. Re
3
(Rexp/Abrut) s-a redus cu 35,84 % datorita reducerii rezultatului din
exploatare cu 8,2 %, n conditiile cresterii activului brut cu 43 %.
Aceste evolutii individuale ale ratelor de marja si de randament se reflecta
n continuare n evolutia indicilor agregati ce caracterizeaza eficienta generala a
utilizarii activelor prin ratele de rentabilitate si ratele de randament determinate
pe baza lantului de rate:
Reducerea randamentului economic al activelor (Re
3
) s-a datorat
reducerii ponderii rezultatului din exploatare n excedentul brut (S
Rexp
), scaderii
rentabilitatii veniturilor (Rv), reducerii vitezei de rotatie a activelor circulante
(Nac) n conditiile cresterii ponderii activelor circulante n activ (Sac).
n urma analizei ratelor de rentabilitate economica prin ratele de marja si
de randament se pot desprindse factorii care au efect favorabil asupra acestora,
din care pot rezulta politici comerciale cu efect favorabil asupra randamentului
economic, cum ar fi: politica privind calitatea produselor cu profitabilitate mare,
ca urmare a unor preturi mari, dar cu o viteza de rotatie mica, sau politica unor
preturi mici, cu profitabilitate redusa, dar cu o viteza de rotatie accelerata.
La acestea se poate adauga efectul benefic al cresterii ponderii activelor
circulante n activul bilantului, care reflecta aportul favorabil al cresterii gradului
de lichiditate al activelor asuzpra cresterii randamentului economoc al activelor,
respectiv asupra ratei rentabilitatii economice..
2) Ratele de rentabilitate financiara exprima capacitatea capitalurilor proprii de a
crea un surplus, dupa remunerarea capitalurilor mprumutate, care va permite
remunerarea capitalurilor actionarilor (dividende) si autofinantarea
ntreprinderii.
Indicatorul cel mai sintetic al ratei rentabilitatii financiare (Rf) rezulta din
raportul dintre rezultatul exercitiului si capitalurile proprii:
(%)
Raportul ofera o informatie privind rata de remunerare a investitiilor
realizate de actionarii care au constituit initial capitalul ntreprinderii sau au lasat
n rezerva o parte din beneficii.
Rezultatul exercitiului brut sau net permite determinarea ratei
rentabilitatii financiare nete (Rfn) n functie de rata rentabilitatii brute (Rfbr):
= Rfbr (1 - i),
n care:
i = cota de impozit.
Rata rentabilitatii financiare nete corespunde notiunii de ROE.(return on
equity) utilizata n terminologia anglo-saxona.
Un nivel ridicat al rentabilitatii capitalurilor proprii i permite
nteprinderii sa gaseasca noi capitaluri pe piata financiara pentru a-si finanta
cresterea. Daca aceasta rata este mica si inferioara ratelor pietei, ntreprinderea va
avea dificultati n atragerea de capitaluri.
Un nivel ridicat al ratei rentabilitatii financiare nu este totdeauna
favorabil, deoarece el poate fi consecinta unor capitaluri proprii prea slabe si a
unui nivel de risc ridicat, ceea ce poate fi pus n evidenta prin calculul ratei
rentabilitatii capitalurilor permanente (durabile) (Rcp):

Rezultatul care permite remunerarea capitalurilor permanente cuprinde
cel putin rezultatul net si dobnzile dupa impozit, cheltuielile financiare fiind
deductibile din rezultatul brut, rata capitalurilor permanente (Rcp) fiind egala cu:

Pentru stabilirea factorilor de crestere a ratei rentabilitatii financiare (a
capitalurilor proprii), se recurge la urmatorul lant de rate:
,
n care:
Rv = Profitabilitatea cifrei de afaceri (marja neta sau rata rentabilitatii
veniturilor);
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul total.

n care:
= Levierul financiar (rata ndatorarii).
n final, rata rentabilitatii financiare devine egala cu produsul:
Rf = Rv Nac Sac(1 + LF).
Asa se explica de ce o marja neta (Rv) mica, cum este n cazul marilor
unitati, poate conduce la o rentabilitate financiara buna, daca activele circulante
se "rotesc" rapid (stocuri mici, fara creante), daca creste gradul de lichiditate al
activului (Sac) si daca capitalurile proprii sunt relativ slabe (folosesc investitii
prin leasing si au credite-furnizori mari). Aceasta are ca efect cresterea ratei
ndatorarii, respectiv a levierului financiar (LF), ceea ce poate orienta
ntreprinderea n deciziile strategice de finantare referitoare la raportul capitaluri
proprii/datorii, n functie de randamentul economic al activelor si de rata
dobnzii.
Efectul cresterii levierului financiar (ratei ndatorarii) poate fi favorabil
dar si riscant, n egala masura, de acest efect fiind legat riscul financiar ce
decurge din costul capitalului (propriu sau mprumutat) care asigura finantarea.
Diferenta dintre costul capitalurilor proprii si costul capitalurilor
mprumutate consta n faptul ca primele sunt remunerate numai daca
ntreprinderea realizeaza un beneficiu net contabil, n timp ce capitalurile
mprumutate trebuie remunerate indiferent de situatie (beneficiu sau pierdere). n
acest caz, cheltuielile financiare ce includ dobnzile la imprumuturi pot diminua
capacitatea de autofinantare pna la insolvabilitate, acesta fiind riscul financiar.
Riscul financiar este evaluat prin mecanismul efectului de levier, care
rezulta din diferenta dintre rata rentabilitatii economice (Re) si rata rentabilitatii
financiare (Rf), ca efect al ndatorarii ntreprinderii.
Din relatia: ,
se deduce:
Rexp = Re (C+D), care se introduce n relatia de calcul a rentabilitatii financiare:
,
n care, veniturile financiare (Vfin) si rezultatul extraordinar (Rextr) nefiind
legate de exploatare, se pot exclude din calcul, rentabilitatea financiara fiind
egala cu:
,
n care:
d = Rata dobnzii;
= levierul financiar
n final, rezulta rata rentabilitatii financiare din egalitatea:
Rf = Re + LF(Re - d),
Din relatia de mai sus poate fi dedusa egalitatea:
Rf - Re = LF (Re - d) = ELF
n care:
LF (Re - d) = ELF = Efectul de levier financiar
Efectul de levier financiar astfel calculat, trebuie verificat de egalitatile:
ELF = Rf - Re = (Re - d) LF
Se constata ca efectul de levier financiar este cu att mai mare, cu ct
diferenta dintre rentabilitatea economica (randamentul activelor) si rata de
ndatorare (levierul financiar) este mai mare. n privinta efectului ndatorarii prin
mecanismul efectului levierului financiar pot fi mentionate urmatoarele cazuri:
a) ndatorarea nu are nici un efect (ELF = 0), n cazul n care rentabilitatea
economica este egala cu rata dobnzii (Re = d) si, n consecinta, rentabilitatea
financiara este egala cu rentabilitatea economica (Rf = Re).
b) Recurgerea la ndatorare permite amelioararea rentabilitatii financiare printr-
un efect de levier pozitiv (ELF > 0) n masura n care rentabilitatea economica
este superioara ratei dobnzii (Re > d) si, n consecinta, rentabilitatea financiara
este superioara rentabilitatii economice (Rf > Re).
c) Efectul de levier devine negativ (ELF < 0) sau de "maciuca" n cazul n care
rentabilitatea economica este inferioara ratei dobnzii (Re < d), ceea ce reduce
rentabilitatea financiara fata de cea economica (Rf < Re).
n consens cu valorile pozitive sau negative ale efectului levierului
financiar, se determina indicele levierului financiar ( ) ale carui valori
indica urmatoarele situatii privind recurgerea la ndatorare:
a) ntreprinderea se poate ndatora daca I
LF
> 1, deoarece ndatorarea i
potenteaza gradul de rentabilitate a capitalurilor proprii.
Utilizarea ndatorarii trebuie totusi facuta cu prudenta, deoarece aceasta
limiteaza independenta financiara a ntreprinderii, i reduce posibilitatile
suplimentare de ndatorare n perioada de criza si i creste volatilitatea
rezultatelor si a rentabilitatii capitalurilor proprii la variatiile volumului de
activitate n raport cu valorile critice (pragul de rentabilitate).
b) ntreprinderea este supusa riscului de insolvabilitate daca I
LF
< 1, efectul
negativ al ndatorarii fiind consecinta unui randament economic al activelor
insuficient pentru acoperirea ratei dobnzii.
c) Absenta ndatorarii prin finantarea exclusiva din capitaluri proprii, cnd I
LF
=
1, are ca efect egalitatea dintre rentabilitatea financiara si rentabilitatea
economica, ceea ce elimina riscul financiar.
n legatura cu efectul de levier se impun urmatoarele precizari de care
trebuie sa se tina seama n calculele analitice:
a) Efectul de levier trebuie sa se exprime mai frecvent dupa impozitare, ratele
nete de rentabilitate (economica, financiara) trebuind calculate dupa deducerea
impozitului pe profit, n cota i:

Efectul de levier net trebuie determinat pe baza efectului de levier brut
corectat cu cota de impozit (i):
ELFnet = ELFbr(1 - i) = Rfn - Ren
De exemplu,din bilantul si contul de profit si pierderi rezulta ratele de
rentabilitate financiara din Tabelul 31:
Aplicatia 29: Ratele de rentabilitate financiara - efectul de levier
Tabelul 31
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Rezultatul din
exploatare(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,85
2. Cheltuielile financiare
(Chfin)
55308696 30959596 -24349100 56,0
3. Capitalul propriu (C)(Activ -
Datorii)
430271126 645338458 215067332 150,0
4. Rata
rentab.fin.brute(Rfbr)[(1-
2)/3] -%
11,08 9,86 - 1,22 88,9
5. Rezultatul brut al
exercitiului (Rexbr)
50795774 69289398 18493624 136,4
6. Capitalurile permanente
(Cp)
434328633 768048262 333719629 176,8
7. Rata rentab.cap.perm. (Rcp)
(5/6) - %
11,70 9,02 - 2,68 77,1
8. Activul total net (A) 666599134 959678348 293079214 143,9
9. Rata rentabilit. econ.(Rebr)
(1/8) - %
15,45 9,86 - 5,59 63,8
10. Datoriile totale (D) 236328008 314339890 78011882 133,0
11. Levierul financiar (LF)
(10/3)
0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
12. Rata dobnzii (d) (2/10) 23,40 9,86 - 13,54 42,1
13. Impozitul pe profit (I) 10128077 17905349 7777272 176,8
14. Cota procentuala (i) (13/5) -
%
19,94 25,84 + 5,90 129,6
15. Efect levier
financ.br(ELFbr)(4 - 9)-%
- 4,37 0 + 4,37 -
16. Efect levier fin.br. ELFbr =
LF(Re - d)
- 4,37 0 + 4,37 -
17. Rata rentab.fin.nete (Rfn)
[4*(1-i)] - %
8,87 7,31 -1,56 82,4
18. Rata
rentab.econ.nete(Ren)[9*(1-
i)]-%
12,37 7,31 - 5,06 59,1
19. Efect levier financ.net(ELFn)
(17-18)%
- 3,50 0 + 3,50 -
20. Efect levier fin.net
(ELFn)[16*(1-i)]- %
- 3,50 0 + 3,50 -
Din datele Tabelului 31 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Rata rentabilitatii financiare (att a capitalurilor proprii ct si a capitalurilor
permanente) s-a redus, ca urmare a dinamicii inferioare a rezultatului din
exploatare si, respectiv, a rezultatului brut comparativ cu capitalurile proprii si
capitalurile permanente.
2. Reducerea randamentului economic al activelor s-a datorat reducerii
rezultatului din exploatare n conditiile cresterii activului net total.
3. Rata rentabilitatii financiare a fost inferioara randamentului activelor n
exercitiul precedent, efectul de maciuca al ndatorarii, diminund-o
corespunzator diferentei dintre randamentul economic si rata dobnzii
(cheltuielilor financiare).
4. Reducerea levierului financiar concomitent cu reducerea ratei cheltuielilor
financiare pna la nivelul randamentului economic (9,86%) n exercitiul curent a
redus la zero efectul levierului financiar; ca urmare, rata rentabilitatii financiare a
ajuns egala cu randamentul activelor.
Recurgerea la efectul de levier este o practica ncurajata de tratamentul
fiscal, mult mai sever fata de beneficiile conservate si de dividende (putin sau
deloc deductibile din impozitul ntreprinderii) dect fata de dobnzile la datorii
(totdeauna deductibile din impozit).
n concluzie, riscul financiar decurge din utilizarea ndatorarii, fiind legat
de structura financiara (a pasivului) si creste odata cu gradul de ndatorare. De
aceea, studiul riscului legat de ndatorare trebuie aprofundat prin analiza
solvabilitatii si lichiditatii ntreprinderii, direct afectate de prezenta datoriilor n
cadrul resurselor de finantare a activitatii curente.
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
Efectul de levier financiar (ELF) exprima efectul ndatorarii asupra
rentabilitatii capitalurilor proprii, care poate nsemna si riscul ntreprinderii
ndatorate de a nu putea face fata angajamentelor, afectndu-i solvabilitatea.
Solvabilitatea constituie aptitudinea ntreprinderii de a face fata
scadentelor pe termen lung si mediu si depinde de marimea datoriilor cu
asemenea scadente si de cheltuielile financiare (costul ndatorarii).
Solvabilitatea reprezinta un obiectiv prioritar al ntreprinzatorului care
doreste sa-si pastreze autonomia financiara si flexibilitatea gestiunii si ea rezulta
din echilibrul dintre fluxurile de ncasari si fluxurile de plati, dar si dintr-un fond
de rulment net pozitiv, ceea ce rezulta dintr-o buna adecvare ntre necesarul de
finantare pe termen lung (n active corporale si financiare) si resursele de
finantare cu caracter permanent (capitalurile proprii si ndatorarea la termen).
Solvabilitatea se defineste mai ales n perspectiva unei lichidari a
ntreprinderii, daca se afla n ncetare de plata ca urmare a lipsei de lichiditate a
bilantului. n acest sens, ntreprinderea este solvabila n masura n care activul
real este suficient pentru a-i permite plata tuturor datoriilor.
Mentinerea solvabilitatii este conditionata de sincronizarea ritmului
ncasarilor de fonduri legate de transformarea n moneda a activelor ajunse la
maturitate si ritmul platilor imperative legate de lichidarea datoriilor ajunse la
scadenta. n acest sens, o prima apreciere a solvabilitatii se realizeaza prin
compararea ntre lichiditatea activului si exigibilitatea pasivului, respectiv a
activelor totale cu datoriile totale, din care rezulta:
1) Activul net contabil: ANC = Activ total - Datorii totale, care exprima marimea
capitalurilor proprii.
n aprecierea solvabilitatii se mai utilizeaza o serie de rate din structura
pasivului ce caracterizeaza ndatorarea si autonomia financiara a ntreprinderii:
2) Rata solvabilitatii patrimoniale: , care exprima
ponderea capitalului propriu n pasiv, a carei valoare minima trebuie sa se situeze
ntre 0,3 - 0,5. Valorile mai mari de 0,5 reflecta o situatie normala.
3) Rata solvabilitatii generale: ,
n care:
= Gradul de autonomie financiara (inversul levierului financiar, LF).
Creditorii sunt interesati ntr-o valoare ct mai mare a raportului, garantia
lor fiind constituita din activul ntreprinderii, n conditiile unui activ net pozitiv.
4) Exista si alte variante de calcul privind rata solvabilitatii generale:
a) ;
b) .
5) Rata ndatorarii totale: = LF
6) Rata ndatorarii pe termen lung:
Aceasta rata exprima dependenta de creditorii pe termen lung, este majorata de
inflatie, fiind un indicator de risc direct proportional cu valoarea ei si cu gradul
de variabilitate beneficiilor. Variaza de la un sector de activitate la altul.
7) Capacitatea de ndatorare: , care depinde de
structura financiara si arata posibilitati de ndatorare crescute pentru valori 0,5.
8) Capacitatea de rambursare: , care exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale si completeaza rata de ndatorare,
valoarea minima de 0,25 fiind acceptabila.
9) Rata cheltuielilor financiare: , care
exprima indirect solvabilitatea, prin ponderea cheltuielilor financiare n rezultatul
exploatarii, trebuind sa fie ct mai mica pentru a evita riscul de non-plata.
O varianta a acestei rate se obtine prin raportul:
10) , care nu trebuie sa depaseasca
3 %, ceea ce face ntreprinderea vulnerabila si o expune riscului de
insolvabilitate.
Pentru ca ntreprinderea sa fie ntr-o situatie satisfacatoare, nu este
suficient ca ea sa-si poata achita datoriile (sa fie solvabila), ci trebuie sa le poata
achita la scadenta convenita.
ntreprinderea poate fi solvabila, avnd un activ total superior datoriilor
(situatie neta pozitiva), dar sa nu posede suficiente lichiditati pentru a respecta
scadentele, ceea ce impune analiza separata a lichiditatii sale.
Daca solvabilitatea vizeaza aptitudinea ntreprinderii de a-si regla
datoriile pe termen mediu si lung si ofera o informatie partiala asupra lichiditatii
pe termen scurt, gradul de lichiditate exprima calitatea echilibrului financiar al
ntreprinderii pe termen scurt.
Lichiditatea masoara aptitudinea ntreprinderii de a face fata obligatiilor
pe termen scurt si reflecta capacitatea de a transforma rapid activele circulante n
disponibilitati (bani). O ntreprindere este "lichida" cnd resursele degajate de
operatiunile curente ale exercitiului i furnizeaza suficiente disponibilitati pentru
a face fata scadentelor pe termen scurt.
Notiunea de lichiditate poate viza bilantul si activele acestuia: lichiditatea
bilantului se refera la faptul ca activele sub 1 an sunt superioare datoriilor sub 1
an, ceea ce fereste ntreprinderea de faliment pe termen scurt. Ea rezulta din
comparatia ntre activele "lichide" si pasivul exigibil, ceea ce se reflecta n:
1) Fondul de rulment financiar: FRF = Active circulante - Datorii curente(< 1
an).
Lichiditatea activelor presupune posibilitatea de a le schimba rapid contra
moneda, gradul de lichiditate generala fiind masurat prin:
2) Rata lichiditatii generale: , care exprima gradul de
lichiditate potentiala (echilibrul financiar pe termen scurt) si variaza dupa
sectorul economic: este subunitar n sectorul de distributie si aproape 2 n
sectoarele industriale cu ciclu lung.
Valoarea acestei rate trebuie comparata cu ntreprinderi similare si ea
depinde de viteza de rotatie a stocurilor si a datoriilor pe termen scurt.
Valorile supraunitare ale ratei arata o lichiditate satisfacatoare, n caz
contrar, lipsa de lichiditati, ca urmare a unui fond de rulment negativ, poate
conduce la ncetare de plati, ceea ce echivaleaza cu riscul de faliment sau de
insolvabilitate.
Insuficienta de lichiditati are consecinte att pentru ntreprindere
(limitarea dezvoltarii), ct si pentru creditori (ntrzieri de plata a dobnzilor, de
rambursari, pierderi de creante), precum si pentru clienti (modificarea conditiilor
de credit).
Notiunea de lichiditate comporta mai multe grade, dupa cum urmeaza:
3) Rata lichiditatii reduse: , care reflecta
capacitatea de rambursare a datoriilor pe termen scurt, valoarea optima peste 0,5
confirma o lichiditate normala.
4) Rata lichiditatii immediate (rapide): , numita
rata de trezorerie, sau Testul acid, a carei valoare minima de 0,2 - 0,3 reflecta o
garantie de lichiditate satisfacatoare.
De exemplu, ratele de solvabilitate - lichiditate calculate pe baza datelor
din bilant sunt expuse n Tabelul 32, din care se desprind urmatoarele concluzii:
1. Activul net contabil pozitiv (ANC) si n crestere arata existenta solvabilitatii
necesare acoperirii datoriilor din activele nete, ceea ce confirma cresterea
capitalurilor proprii cu 50 %.
2. Ratele de solvabilitate patrimoniala (Rsp) si generala (Rsg) confirma acelasi
lucru, avnd valori peste limitele admisibile, ceea ce reflecta un bun echilibru
financiar pe termen lung.
3. Fac exceptie capacitatea de rambursare a datoriilor (Cr) si rata cheltuielilor
financiare (Rcf
1
) n perioada precedenta, care nu sunt situate n limite normale.
4. Urmare unui fond de rulment financiar pozitiv, ratele de lichiditate generala
(Rlg) si redusa (Rlr) - n perioada curenta - sunt supraunitare, n timp ce ratele de
lichiditate rapida (Rli) sunt subunitare si n scadere, ceea ce reflecta dificultati n
trezoreria imediata.
Aplicatia 30: Calculul ratelor de solvabilitate - lichiditate
Tabelul 32
Nr. Rate de solvabilitate -
lichiditate
Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Ratele de solvabilitate
1. ANC = Activ - Datorii (>
0)
430271126 645338458 215067332 150,0
2. Rsp = Capital
propriu/Pasiv (> 0,5)
0,64 0,67 + 0,03 104,7
3 Rsg = Activ/Datorii totale
(> 1)
2,82 3,05 + 0,23 108,2
4. Rsg
1
= C/D pe termen lung
(> 1)
50,13 5,00 - 45,13 9,98
5. Rsg
2
= CAF/D pe termen
lung
4,45 3,74 - 0,71 84,05
6. Rd = D/C (LF) 0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
7. Rdtl = Datorii pe term.lg
/C
0,02 0,20 + 0,18 1000
8. Cd = C/Cpermanent (>
0,5)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
9. Cr = CAF/D (> 0,25) 0,160 0,152 - 0,008 93,75
10. Rcf = Chfin/Rexp 0,54 0,32 - 0,22 59,26
11. Rcf
1
= Chfin/CA (< 0,03) 0,10 0,04 - 0,06 40,0
II. Ratele de lichiditate
1. FRF = Acirc - D pe
term.sc. (> 0)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Rlg = Acirc/D pe
term.scurt (> 1)
1,43 2,70 + 1,27 188,81
3. Rlr = (Acirc - Stocuri)/D
pe term sc.
0,83 2,12 + 1,29 255,42
4. Rli = Disponib./D term
scurt (> 0,2)
0,037 0,015 - 0,022 40,55
Reglementarile romnesti impun ntocmirea Notei Explicative 9 "Exemple
de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari", document
prezentat sistematic n cadrul situatiilor financiare anuale, care cuprinde o sinteza
a ratelor de bilant cu urmatoarea baterie de indicatori:
I. Indicatori de lichiditate:
1) Lichiditatea generala:
2) Lichiditatea imediata:
II. Indicatori de risc:
1) Gradul de ndatorare:
2) Acoperirea dobnzilor:
III. Indicatori de activitate:
1) Viteza de rotatie a stocurilor:
2) Numarul de zile de stocare = ;
3) Viteza de rotatie a debitelor clienti = ;
4) Viteza de rotatie a creditelor furnizori = ;
5) Viteza de rotatie a activelor imobilizate = ;
6) Viteza de rotatie a activelor totale = .
IV. Indicatori de profitabilitate:
1) Rentabilitatea capitalului angaja =
=
2) Marja bruta din vnzari = .
De exemplu, calculul indicatorilor din Nota explicativa 9 atasata
situatiilor financiare anuale ale ntreprinderii analizate conduce la rezultatele din
Tabelul 33, din care se desprind urmatoarele concluzii privind sinteza ratelor de
solvabilitate-lichiditate pe baza bilantului:
1. Indicatorii de lichiditate generala si imediata, cu valori supraunitare, au
crescut, primul cu 88,8 % si al doilea cu 162,5 %.
Aplicatia 31: Principalii indicatori economico-financiari
Tabelul 33
Nr. Rate de solvabilitate - lichiditate Exercitiulfinanciar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Indicatori de lichiditate
1.
Lichiditatea generala
1,43 2,70 + 1,27 188,8
2.
Lichiditatea imediata
0,83 2,12 + 1,29 262,5
II. Indicatori de risc
1.
Gradul de ndatorare - %
54,92 48,71 - 6,21 88,7
2.
Acoperirea dobnzilor
12,2 ori 10,8 ori - 1,4 88,5
III. Indicatori de activitate
1.
Viteza de rotatie a stocurilor
3,8 ori 3,4 ori - 0,4 ori 89,5
2.
Numarul de zile stocare
97 zile 108 zile +11 zile 111,3
3. Vit. de rotatie debite - clienti

90 zile 122 zile +32 zile 135,5
4. Vit. de rotatie credite - furniz.

57 zile 56 zile - 1 zi 98,2
5. Vit. de rotatie active imobiliz.

1,6 ori 1,8 ori + 0,2 ori 112,5
6. Viteza de rotatie active totale

0,8 ori 0,8 ori - 100
IV. Indicatori de profitabilitate
1. Rentabilit. capitalului angajat

12,73% 9,93 % - 2,8 % 78,0
2. Marja bruta din vnzari

19,3 % 11,9 % - 7,4 % 61,6
2. Indicatorii de risc au evoluat n acelasi sens: gradul de ndatorare s-a redus,
concomitent cu gradul de acoperire a dobnzilor din profitul brut cu peste 11 %,
ceea ce poate fi consecinta reducerii profitului brut, dar si a cresterii cheltuielilor
cu dobnzile.
3. Indicatorii de activitate au evoluat diferit, dupa cum urmeaza:
a) Viteza de rotatie a stocurilor s-a redus, ceea ce a nsemnat reducerea numarului
de rotatii cu 10,5 % si cresterea numarului de zile de stocare cu 11,3 %.
b) Durata de recuperare a creantelor-clienti a crescut cu 35,5 %, concomitent cu
reducerea termenului de plata a furnizorilor cu 1,8 %, ceea ce a marit decalajul
dintre ncasari si plati de la 33 zile la 66 zile.
c) Viteza de rotatie a activelor imobilizate a crescut cu 12,5 %, iar a ctivelor
totale a ramas neschimbata.
d) Indicatorii de profitabilitate s-au redus astfel: rentabilitatea capitalului angajat
s-a redus cu 22 %, iar marja bruta din vnzari cu 38,4 %.
Ratele de rentabilitate-profitabilitate si de risc au un aspect static si
punctual si ele trebuie coroborate cu ratele de gestiune privind rotatia posturilor
de bilant. Lor li se poate adauga analiza n dinamica prin intermediul fluxurilor
de lichiditati pe perioade mai scurte, ceea ce vizeaza excedentele de trezorerie,
ceea ce implica determinarea unor fluxuri de mijloace si resurse pe baza unor
bilanturi succesive.
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
Interpretarea indicatorilor de bilant trebuie realizata numai n legatura cu
datele privind activitatea economica desfasurata de ntreprindere n cursul anului.
Modificarea valorii unui indicator de bilant trebuie apreciata numai dupa
confruntarea acesteia cu sumele nregistrate n rulajele conturilor, dat fiind ca
tocmai rulajele caracterizeaza actiunea utila a mijloacelor avansate n diferite faze
ale circuitului economic al ntreprinderii (aprovizionare - productie - desfacere).
Pentru evaluarea completa a gradului de utilizare a activelor circulante,
bilantul singur nu este suficient, el trebuie completat cu datele analitice
referitoare la rulajele diferitelor conturi care se regasesc n indicatorii de bilant,
folosindu-se balanta de verificare pe rulaj a conturilor. n acest sens, se impune
efectuarea unei analize externe a bilantului, care vizeaza unul din cei mai
importanti indicatori sintetici calitativi - viteza de rotatie a activelor circulante -
care are efecte directe asupra indicatorilor de performanta (beneficiul si rata
rentabilitatii).
3.6.1. Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Viteza de rotatie a activelor circulante este un indicator sintetic ce
caracterizeaza eficienta cu care sunt folosite activele circulante ale ntreprinderii.
Cu ct viteza de rotatie este mai mare, cu att volumul de active circulante
necesare pentru obtinerea unei anumite productii este mai mic sau, productia
obtinuta ntr-o anumita perioada de timp cu acelasi volum de active circulante
este mai mare. De aici decurge importanta accelerarii vitezei de rotatie n vederea
cresterii eficientei generale a activitatii economice a ntreprinderii.
Evaluarea vitezei de rotatie a activelor circulante se realizeaza prin
intermediul urmatorilor indicatori:
1) Numarul de rotatii: (rotatii),
n care:
CA = Cifra de afaceri;
Sm = Soldul mediu al activelor circulante, calculat ca medie ntre soldul initial
(Si) si soldul final (Sf): .
2) Durata unei rotatii: (zile / rotatie),
n care:
T = durata perioadei financiare de referinta (360, 180, 90, 30 zile).
3) Active circulante la 1000 lei cifra de afaceri: .
Analiza indicatorilor ce caracterizeza viteza de rotatie vizeaza factorii de
accelerare (ncetinire) att pe total ct si din punct de vedere al structurii activelor
circulante aferente celor trei stadii ale circuitului economic (aprovizionare -
productie - desfacere), precum si pe fiecare element al activelor circulante n
parte: stocuri (materii prime si materiale consumabile, produse finite si marfuri,
productie n curs de executie, avansuri pentru cumparari de stocuri), creante,
investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci.
Totodata analiza urmareste efectele accelerarii (ncetinirii) vitezei de
rotatie a activelor circulante asupra performantelor financiare, accelerarea fiind
caracterizata prin cresterea numarului de rotatii care antreneaza reducerea duratei
de rotatie si respectiv, reducerea activelor circulante la 1000 lei cifra de afaceri.
De exemplu, pe baza datelor Tabloului SIG (Tabelul 2) si bilantului
armonizat (Tabelul 14) se determina indicatorii vitezei de rotatie din Tabelul 34:
Aplicatia 32: Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 34
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt
.
Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante - total(Sm)
- mil.lei
330562 515793 + 185231 156,1
2. Cifra de afaceri (CA) - mil.
lei
535016 783518 +248502 146,4
3. Numarul de rotatii (N) (2/1) 1,62 1,52 - 0,10 94,35
4. Durata anului financiar (T) -
zile
360 360 - 100
5. Durata unei rotatii (Dz)-
zile/rot (4/3)
222,2 236,8 + 14,6 106,6
6. Active circ la 1000 CA (Ac)-
(1000/N)
617,3 657,9 + 40,6 106,6
Din datele Tabelului 34 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Toti indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante au cunoscut dinamici
nefavorabile, ceea ce exprima degradarea eficientei utilizarii acestora.
2. Reducerea numarului de rotatii cu 0,1 a antrenat cresterea duratei unei rotatii
cu 14,6 zile si ca urmare, majorarea activelor circulante la 1000 lei CA cu 40,6
lei.
3.6.2. Efectele accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante
n general, viteza de rotatie a activelor circulante influenteaza cei mai
importanti indicatori de performanta ai ntreprinderii. Orice accelerare a vitezei
de rotatie va determina o evolutie favorabila a acestor indicatori, dupa cum orice
ncetinire va avea efecte negative asupra lor.
Accelerarea vitezei de rotatie se exprima, fie prin cresterea numarului de
rotatii a activelor circulante n cursul unei perioade, fie prin reducerea duratei
unei rotatii, ceea ce antreneaza n final reducerea activelor circulante ce revin la
1000 lei cifra de afaceri.
Viteza de rotatie a activelor circulante sta n legatura directa cu mai multi
indicatori, pe care i influenteaza favorabil, prin accelerare, sau nefavorabil, prin
ncetinire:
1) Eliberari (E) (-) sau imobilizari (I) (+) de active circulante:
(mii lei),
n care:
D
1(0)
= durata unei rotatii n cele doua perioade;
2) Beneficiul din activitatea de baza:
B = CA - Ct = (mii lei).
3) Rata rentabilitatii economice prin lantul de rate:
,
n care:
Rexp = Rezultatul din exploatare;
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
N =Numarul de rotatii;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului (lichiditatea activului).
4) Rata rentabilitatii financiare - calculata prin lantul de rate:
= Rv N Sac
(1+LF)
n care:
Rex = Rexp - Ch fin = Re (C+D) - D d;
C = Capitaluri proprii;
D = Datorii totale;
d = Rata dobnzii;
Levierul financiar (rata ndatorarii).
Se constata efectul favorabil al accelerarii vitezei de rotatie a activelor
circulante prin reducerea duratei unei rotatii, care conduce la eliberari de active
circulante si la cresterea beneficiului. Implicit, cresterea numarului de rotatii
majoreaza ratele de rentabilitate economica si financiara, alaturi de cresterea
gradului de lichiditate a activului si de profitabilitatea cifrei de afaceri.
De exemplu, pe baza contului de rezultat al ntreprinderii analizate
(Tabelul 1) si a bilantului armonizat (Tabelul 14) se determina efectele
modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante pe baza datelor din Tabelul 35,
baza datelor Tabelului 33 din care se desprind urmatoarele concluzii:
1) = (236,8 - 222,2) 783518/360 = + 31776
mil.lei
Deci, cresterea duratei unei rotatii cu 14,6 zile a avut ca efect imobilizari
de active circulante n valoare de 31776 milioane lei.
2) Modificarea beneficiului din activitatea de baza este diferenta:
= B
1
- B
0
= 301198 - 191001 = + 110197 mil. lei.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = CA + Ct,
n care:
CA = CA
1
- CA
0
= 535016 - 783518 = + 248502 mil. lei;
Ct = Ct
0
- Ct
1
= 344015 - 482320 = - 138305 mil. lei.
Aplicatia 33: Efectele modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 35
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Cifra de afaceri neta (CA) -
mil. lei
535016 783518 +
248502
146,4
2. Cost bunuri vndute si serv.
prest.(Ct)
344015 482320 +
138305
140,2
3. Rezultat brut aferent CA nete
(B)-mil.
191001 301198 +
110197
157,7
4. Total active nete (A) - mil. lei 666600 959679 +
293079
143,9
5. Active circulante (Sm) -
mil.lei
330562 515793 +
185231
156,17
6. Ponderea activelor circulante
(Sac)- %
49,60 53,75 + 4,15 108,36
7. Numarul de rotatii active circ
(N)
1,62 1,52 - 0,10 94,35
8. Durata unei rotatii (Dz) -
zile/rot
222,2 236,8 + 14,6 106,6
9. Capitaluri proprii (C) - mil.
lei
425836 640142 +
214306
150,3
10. Datorii totale (D) - mil. lei 236328 314340 + 78012 133,0
11. Rata profitabilitatii CA (Rv)
(3/1) - %
35,70 38,44 + 2,74 107,7
12. Rata rentabilit. econom.
(Re)(3/4) - %
28,65 31,38 + 2,73 109,5
13. Levierul financiar (LF) (10/9) 0,5549 0,4910 - 0,0639 88,48
14. Rata rentabilit. financ. (Rf)
(3/9) - %
44,85 47,05 + 2,20 104,9
Prin nsumare se verifica egalitatea:
CA + Ct = 248502 - 138305 = + 110197 mil. lei = .
b) Pe treapta a doua: CA = Sm + T + Dz,
n care:

= 835668 - 535016 = + 300652 mil. lei;
T = ;
Dz = mil.
lei;
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Sm + T + Dz = 300652 + 0 - 52150 = + 248502 mil. lei = CA.
n concluzie:
1. Cresterea cifrei de afaceri a majorat beneficiul aferent cu 248502 milioane lei,
dar aceasta s-a datorat majorarii activelor circulante cu 185231 milioane lei, pe
seama careia beneficiul a crescut cu 300652 milioane lei.
2. Cresterea duratei de rotatie cu 14,6 zile a diminuat cifra de afaceri si beneficiul
aferent cu 52150 milioane lei.
3) Modificarea ratei rentabilitatii economice este diferenta:
= Re
1
- Re
0
= 31,38 - 28,65 = + 2,73 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
= Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Rv
1
N
0
Sac
0
- Re
0
= Re
0
- Re
0
= 38,44 1,62 0,496 - 28,65 = 2,23 %;
N = Rv
1
N
1
Sac
0
- Re
0
= Re
1
- Re
0
= 38,44 1,52 0,496 - 30,88 =
= 28,98 - 30,88 = - 1,9 %;
Sac = Re
1
- Re
1
= 31,38 - 28,98 = + 2,40 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 2,23 - 1,90 + 2,40 = + 2,73 % = .
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii economice a fost consecinta cresterii rentabilitatii
veniturilor si a majorarii ponderii activelor circulante n activul bilantului.
2. Reducerea numarului de rotatii ale activelor circulante a diminuat rata
rentabilitatii economice.
4) Modificarea ratei rentabilitatii financiare este diferenta:
= Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 44,85 = + 2,20 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = Re + LF,
n care:
Re = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- 44,85 = 31,38 (1 + 0,5549) - 44,85 = + 3,94%;
LF = Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 48,79 = - 1,74 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Re + LF = + 3,94 - 1,74 = + 2,20 % = .
b) Pe treapta a doua: Re = Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Re
0
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- Rf
0
= 30,88 1,5549 - 44,85 = 3,16 %
N = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
1
- Rf
0
= 28,98 1,5549 - 48,01 = - 2,95 %.
Sac = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
1
= 31,38 1,5549 - 45,06 = 48,79 - 45,06 = + 3,73 %
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 3,16 - 2,95 + 3,73 = + 3,94 = Re.
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii financiare s-a datorat majorarii ratei rentabilitatii
economice, n conditiile reducerii levierului financiar, care a redus-o.
2. Prin intermediul ratei rentabilitatii economice se manifesta efectul favorabil al
cresterii rentabilitatii veniturilor si al majorarii ponderii activelor circulante, care
au majorat rata rentabilitatii financiare.
3. Scaderea numarului de rotatii (ncetinirea vitezei de rotatie a activelor
circulante) a diminuat si rata rentabilitatii financiare, ca si n cazul ratei
rentabilitatii economice.
Importanta accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante pentru
mbunatatirea situatiei financiare impune descoperirea cailor de crestere a
acesteia, care vizeaza toate fazele circuitului economic (aprovizionare - productie
- desfacere), printre care amintim: reducerea stocurilor de materii prime si
materiale la minimum necesar, valorificarea materialelor ce nu mai sunt necesare
productiei, scurtarea duratei ciclului de productie, reducerea termenelor de
recuperare a creantelor, ntarirea controlului financiar - contabil curent.
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
Analiza tabloului de finantare si a fluxurilor de trezorerie constituie o
etapa importanta n examinarea documentelor de sinteza privind situatia
financiara a ntreprinderii, dupa analiza contului de rezultat, a bilantului si a
modificarii capitalurilor proprii statuate prin IAS 1.
Ansamblul fluxurilor financiare completeaza diagnosticul ntreprinderii
printr-o abordare mai dinamica si mai globala, desi acestea nu apar explicit nici
n bilant, nici n contul de rezultat. Din acest motiv, analistii financiari
construiesc tablouri de finantare si tablouri de fluxuri de trezorerie (numerar),
care permit reconstituirea fluxurilor financiare ale perioadei.
Fluxurile financiare reprezinta modificarile mijloacelor din activul
bilantului, ale datoriilor, situatiei nete si circulatiei efective a monedei.
Tablourile fluxurilor de numerar, o varianta a tabloului de finantare, sunt
obligatorii n cazul ntreprinderilor cotate la bursa si al marilor ntreprinderi,
conform OMFP 94/2001, care clarifica modalitatile de prezentare dupa IAS-7, si
optionale n cazul reglementarilor contabile simplificate (OMFP 306/2002).
3.7.1. Analiza Tabloului de Finantare
Tabloul de Finantare, numit si Tablou al Utilizarilor si Resurselor, este
utilizat n special n cazul marilor ntreprinderi occidentale si permite sa se
analizeze modificarile structurii patrimoniale a ntreprinderii n cursul unei
perioade, prezentnd situatia resurselor noi si a utilizarilor acestora.
Tabloul de Finantare constituie principalul instrument al analizei
dinamice privind echilibrul financiar n termeni de flux, conform opticii
functionale a bilantului, fiind mai bine adaptat gestiunii previzionale comparativ
cu bilantul finaciar lichiditate-exibilitate.
Acest tablou pune n evidenta variatia fondului de rulment (FR), care
rezulta din comparatia post cu post a doua bilanturi functionale succesive,
explicnd variatia patrimoniului n cursul exercitiului..
Elaborarea Tabloului Utilizarilor si Resurselor impune o distinctie clara
ntre fluxurile patrimoniale, financiare si fluxurile monetare care se exprima prin
ncasari si plati, avnd ca scop evidentierea fluxurilor financiare ale utilizarilor si
resurselor caracteristice activitatii ntreprinderii n cursul exercitiului.
Utilizarile sunt considerate cresterile posturilor de activ ce corespund
unor achizitii (creari) de bunuri, precum si reducerile posturilor de pasiv prin
diminuarea capitalurilor proprii (rambursarea unor datorii).
Resursele sunt considerate diminuarile posturilor de activ care corespund
vnzarii unui bun (diminuarii unor creante), precum si cresterile de pasiv ce
corespund unor aporturi de capital.
Tabloul de Finantare trebuie situat ntre bilantul de deschidere si bilantul
de nchidere al exercitiului si are urmatoarea structura:
Tabloul de finantare
Utilizari Resurse
1. Dividende distribuite 1. C A F
2. Achizitie elemente de activ
imobilizat:
a. Imobilizari corporale
b. Imobilizari financiare
2. Cesiune (reducere) de elemente
de activ imobilizat
3. Crestere de capitaluri proprii
(aporturi noi n numerar)
3. Rambursare de datorii financiare 4. Crestere datorii financiare
Total utilizari Total resurse
Cresterea FRNG (FRNG) -
Total Utilizari Total Resurse
Tabloul de Finantare clasic, centrat pe variatia fondului de rulment,
explica direct modificarile structurale ale patrimoniului ntreprinderii prin variatia
disponibilitatilor si trateaza trezoreria ca o variabila reziduala ntre fondul de
rulment si necesarul de fond de rulment, fiind mai putin utilizat de ntreprinderi.
Mai uzuala este o varianta a Tabloului de Finantare clasic, care situiaza
trezoreria pe un loc central, resspectiv Tabloul Utilizari-Resurse, care se bazeaza
pe echilibrul financiar determinat cu ajutorul unor bilanturi functionale succesive
si care evidentiaza fluxul de trezorerie neta (TN) ca diferenta:
TN = FRNG - NFRT,
n care:
FRNG = Variatia Fondului de Rulment Net Global;
NFRT = Variatia Necesarului de Fond de Rulment Total.
Variatia FRNG este prezentata n prima parte a Tabloului n functie de
variatia elementelor din partea superioara a bilantului:
FRNG = Resurse stabile - Utilizari stabile brute,
n care:
Resurse stabile = Crestere capitaluri stabile + Reducere active imobilizate brute;
Utilizari stabile = Crestere active imobilizate brute + Reducere capitaluri
stabile.
Variatia NFRT este prezentata n partea a doua a tabloului si se
determina pe baza elementelor din partea inferioara a bilantului, separat pe tipuri
de activitati: exploatare(NFRE) si nafara exploatarii(NFRAE):
NFRT = Utilizari (ciclice si neciclice) - Resurse(ciclice si neciclice),
n care:
Utilizari = Crestere active + Reducere pasive (datorii pe termen scurt);
Resurse = Crestere pasive (datorii pe termen scurt) + Reducere active.
Fiind legata de operatiunile financiare pe termen scurt evidentiate n
partea inferioara a bilantului functional, variatia Trezoreriei Nete poate fi
determinata si prin diferenta:
TN = UT(Utilizari pentru trezorerie) - RT(Resurse pentru trezorerie),
n care:
UT = Crestere disponibilitati + Reducere credite trezorerie;
RT = Reducere disponibilitati + Crestere credite trezorerie.
Tabloul de finantare Utilizari- Resurse permite sa se analizeze politica de
investitii si de finantare a ntreprinderii si sa se verifice daca principiile
echilibrului financiar au fost respectate n perioada trecuta.
n mod normal, variatia fondului de rulment ar trebui sa fie pozitiva,
pentru a nu compromite solvabilitatea viitoare a ntreprinderii. Aceasta variatie
este influentata de modificarea capitalurilor permanente, din care modificarea
capitalului propriu este o componenta distincta a situatiilor financiare anuale.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16) se elaboreaza
Tabloul de Finantare din Tabelul 34:
Aplicatia 36: Structura functionala a Tabloului de Finantare
Tabelul 34
Utilizari Mii lei Resurse Mii lei
I Variatia fondului de rulment net global: FRNG = Resurse stabile- Utilizari
stabile
1 Cresteri de active imobilizate
brute
177563686 1 Cresteri resurse
stabile
403020754
FRNG = 403020754 - 177563686 = + 225457068 mii lei
II Variatia neces. de fond de rulment total: NFRT = Utilizari totale - Resurse
totale
1 Crestere de active circulante
totale
+190341086 1 Reduceri de active
circ.
0
2 Reduceri de pasive - 40640415 2 Cresteri de pasive 0
NFRT = 190341086 - 40640415 = + 230981501 mii lei
II.1 Variatia nec. de fond rulm de expl: NFRE = Utilizari expl. - Resurse din
expl.
1 Cresteri active de exploatare + 186361384 1 Reduceri active expl. 0
2 Reduceri datorii de exploatare - 54768007 2 Cresteri datorii expl. 0
NFRE = 186361384 - 54768007 = + 241129391 mii lei
II.2 Variatia nec. de fd rulm naf. expl: NFRE = Utiliz.naf expl. - Res.n afara
expl
1 Cresteri alte active circulante + 3979702 1 Cresteri datorii
naf.expl.
14127592
NFRAE = 3979702 - 14127592 = -10147890 mii lei
III Variatia trezoreriei nete: TN = FRNG - NFRT = TN
1
- TN
0

TN = 225457068 - 230981501 = - 5524433 mii lei = 8408730 - 2884297
Tabloul de de Finantare din Tabelul 34 determinat pe baza bilantului
functional reflecta urmatoarele aspecte;
1. Fondul de Rulment Net Global (FRNG) a cunoscut o variatie pozitiva de peste
225 miliarde lei, care a asigurat marja de securitate pentru finantarea activelor
circulante.
2. Necesarul de Fond de Rulment Total (NFRT) a cunoscut o variatie pozitiva de
peste 230 miliarde lei, care se datoreaza exclusiv activitatii de exploatare. La
activitatea din afara exploatarii s-a nregistrat o variatie negativa, respectiv o
Resursa de Fond de Rulment de peste 10 miliarde lei.
3. Tezoreria Neta a cunoscut o variatie negativa de peste 5 miliarde lei, ca
urmare a decalajului dintre variatia Fondului de Rulment Net Global si variatia
Necesarului de Fond de Rulment Total, variatie ce se verifica prin diferenta
dintre Trezoreia Neta a c elor doua exercitii financiare (TN
1
- TN
0
).
Variatia trezoreriei nete reprezinta ceea ce n mod curent se exprima prin
termenul anglo-saxon Cash-flow (flux de numerar), care permite evidentierea
fondurilor obtinute de ntreprindere n ultimul exercitiu financiar pe tipuri de
activitati (exploatare, investitii, finantare), a modului n care au fost utilizate si
masura n care s-a apelat la alte surse dect cele din exploatare.
Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de numerar serveste
la estimarea necesitatilor viitoare de numerar pe baza situatiei trecute,
cunoasterea acestora fiind utila att actionarilor, interesati n existenta unui
numerar suficient pentru plata dividendelor, ct si creditorilor, interesati n
recuperarea mprumuturilor acordate. n egala masura, cunoasterea fluxurilor
viitoare de numerar intereseaza pe potentialii investitori, metoda cash-flow-ului
actualizat fiind una din metodele de evaluare a ntreprinderii.
3.7.2. Analiza tabloului fluxurilor de numerar
Introducerea Situatiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o componenta
a situatiilor financiare anuale (IAS 7), obligatorie n cazul ntreprinderilor mari si
optionala n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii (OMFP 1752/2005) permite o
analiza dinamica a echilibrului financiar, prin descrierea operatiunilor pe tipuri
de activitati (exploatare, investitii, finantare) care au antrenat transformarea
patrimoniului.
Aceasta situatie exprima evolutia pozitiei financiare a ntreprinderii fata
de situatia de la nceputul anului, genernd o dimensiune ipotetica a
performantelor, deoarece profitul prezentat la sfrsitul anului nu coincide cu
soldul disponibilitatilor banesti la acel moment, singurele care pot conferi
autenticitate bunei gestionari a ntreprinderii.
Situatia fluxurilor de numerar ofera informatii referitoare la gradul n care
diferitele activitati ale ntreprinderii degaja fluxuri (excedente sau deficite) de
numerar, aceste fluxuri fiind structurate n trei categorii:
1) Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare;
2) Fluxuri de numerar din activitatea de investitii;
3) Fluxuri de numerar din activitatea de finantare.
Situatia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie si considera trezoreria
ca fiind o variabila centrala care este expresia intrarilor si iesirilor de lichiditati
si de echivalente, iar variatia trezoreriei se explica prin fluxurile de ncasari si de
plati nregistrate n cursul perioadei. ncasarile n numerar sunt afectate de
semnul (+), iar platile efectuate n numerar pentru aceleasi activitati sunt afectate
de (-).
Desi trezoreria ntreprinderii este unica, toate fluxurile trecnd prin
trezorerie, aceasta situatie (tablou) explica contributia fiecarei "functii" la variatia
globala a trezoreriei nete (TN), ca rezultat al nsumarii algebrice a fluxurilor de
numerar provenind din: exploatare (TExp), investitii (TI), finantare (TF).
Fluxurile de numerar pot fi determinate prin doua metode: directa si
indirecta. Metoda directa presupune deducerea platilor din ncasarile aferente ale
exercitiului financiar pe tipuri de activitati si permite estimarea fluxurilor viitoare
de numerar pe total si pe activitati.
Conform metodei directe, fluxurile de numerar din activitatea curenta
reprezinta un indicator-cheie al generarii de numerar pentru alte activitati:
rambursarea mprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a
ntreprinderii, plata dividendelor, noi investitii fara finantare externa.
Fluxurile de numerar din investitii reflecta masura n care cheltuielile
efectuate au generat resurse care vor produce venituri n viitor (cladiri, instalatii).
Fluxurile de numerar din activitati de finantare permit estimarea cererii
viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor ntreprinderii (primiri sau
rambursari de credite, ncasari din emisiuni de titluri, plati pentru rascumpararea
titlurilor emise, ncasari sau plati din contracte de leasing).
Metoda indirecta difera n privinta fluxurilor de numerar din exploatare,
care se determina corectnd rezultatul net cu influentele unor operatiuni ce nu au
caracter monetar (amortizari, provizioane, diferente de curs valutar), precum si cu
variatia necesarului de fond de rulment net (capitalul circulant).
La aceste fluxuri se adauga numerarul net al celorlalte activitati, de unde
rezulta numerarul net total, la nceputul si sfrsitul perioadei, diferenta obtinuta
reprezentnd variatia () a fluxului de numerar.
De exemplu, n completarea analizei Tabloului de Finantare din Tabelul
34 se prezinta Tabloul fluxurilor de numerar din Tabelul 35, care confirma
aceleasi concluzii:
Aplicatia 37: Situatia fluxurilor de numerar
Tabelul 35
Denumirea fluxurilor An preced. An curent Modificari
I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE EXPLOATARE
1 ncasari din vnzarea de bunuri si prestarea de
servicii
347358780 52925590 181897200
2 ncasari din redevente, onorarii, comisioane s. a
venituri
95376 2204072 2108696
3 Plati n numerar catre furnizori de bunuri si servicii -
176983048
-
310308354
-
133325306
4 Plati numerar catre angajati, n legatura cu
personalul
-
103342668
-
165295446
- 61952778
5 Taxa pe valoarea adaugata platita -
18958981
-
26990685
- 8031704
6 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate - 989875 - 1475153 - 485278
7 = Numerar generat de exploatare 47169584 27390414 -19779170
8 Dobnzi platite -
5271158
-
7478344
- 2207186
9 Impozit pe profit platit -
6339738
-
7975428
- 1635690
10 Fluxul de numerar nainte de elemente
extraordinare
35558688 11936642 - 23622046
I. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
exploatare
35558688 11936642 - 23622046
II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE INVESTIII
1 ncasari din vnzarea de terenuri, cladiri, instal. s.a
active
- 212037 212037
2 ncasari si plati n numerar din alte activitati de
investitii
859866 1977914 1118048
3 Plati numerar pt. achizit. de terenuri, mijl.fixe s.a
active
-
23382510
-
38626647
- 15244137
4 Dobnzi ncasate 263086 719554 456468
II. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
investitii
-
22259558
-
35717142
- 13457584
III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE FINANARE
1 ncasari din mprumuturi pe termen
lung/Rambursari (-)
-5004375 25433427 30437802
2 ncasari din mprumuturi pe termen
scurt/Rambursari (-)
13885928 13447575 - 438353
3 Plati pentru operatiuni de leasing financiar - - 502838 - 502838
4 Achizionarea de actiuni - 12297 - 12297
5 Dividende platite - 82227 -
1960042
- 1877815
III. Fluxuri de numerar nete din activitati de
finantare
8787029 36418122 27631093
6 Efectele variatiei ratei de schimb aferente
numerarului si echivalentelor de numerar
-18190189 -
18162055
28134
Fluxuri de numerar - Total (I + II + III - 6) 3895970 -
5524423
- 9420403
+ Numerar si echivalente de numerar la nceputul
perioadei
4512760 8408730 3895970
= Numerar si echivalente de numerar la finele
perioadei
8408730 2884297 - 5524433
Din datele Tabelului 35 se constata reducerea fluxului de numerar si
echivalente de numerar datorita activitatii de exploatare si celei de investitii.
3.8. Analiza riscului de faliment (insolvabilitate)
Un obiectiv major al diagnosticului financiar n aprecierea starii de
sanatate financiara a ntreprinderii l constituie evaluarea riscurilor ce i nsotesc
activitatea, din care unele semnaleaza fragilitatea (vulnerabilitatea), iar altele
prefigureaza falimentul (insolvabilitatea) ce ameninta supravietuirea
(perenitatea).
Notiunea de risc nu are semnificatie dect atunci cnd se prefigureaza
viitorul si cnd se ncearca estimarea fluctuatiilor posibile ale ratei rentabilitatii
cu ajutorul previziunilor, pornind de la semnalele oferite de analiza situatiei
trecute.
Conceptul de risc apare n strnsa legatura cu strategia financiara a
ntreprinderii, fiind legat de costul capitalului (propriu sau mprumutat). Este
numit risc de capital si are doua componente: riscul de exploatare si riscul
financiar, ambele dependente de fluctuatia ratei rentabilitatii la variatiile
volumului de activitate.
Riscul de exploatare este legat de prezenta cheltuielilor fixe n totalul
cheltuielilor de exploatare, se apreciaza pe baza coeficientului levierului de
exploatare si masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia vnzarilor.
Riscul financiar decurge din prezenta cheltuielilor ce remunereaza
datoriile, se apreciaza prin coeficientul levierului financiar si masoara
sensibilitatea rezultatului curent la variatia rezultatului din exploatare.
Cumularea riscului economic cu riscul financiar prin intermediul
coeficientului levierului total permite evaluarea riscului global - economic si
financiar - cu att mai ridicat cu ct cheltuielile legate de amortizare si dobnzi
detin o pondere mai mare n totalul cheltuielilor.
Marimea riscului activitatii economico-financiare intereseaza nu numai
ntreprinderea care apeleaza la credite, ci mai ales bancile creditoare, care
considera ca pentru a beneficia de un credit, ntreprinderea trebuie sa prezinte o
bonitate financiara, care sa exprime o garantie a gestionarii sanatoase a
activitatii la toate nivelurile, de la cel operational (tactic) la cel strategic.
n acest sens, evaluarea completa a stabilitatii ntreprinderii si a
posibilitatii de a nregistra pierderi care sa anticipeze degradarea situatiei
financiare, pna la riscul de faliment, se poate realiza prin intermediul
indicatorilor ce exprima calitatea activitatii economico-financiare:
1) Solvabilitatea patrimoniala - gradul n care capitalurile proprii asigura
acoperirea obligatiilor pe termen lung si a creditelor prin elemente patrimoniale-
trebuie sa aiba valori de peste 0,3 si o evolutie ascendenta. O valoare sub 0,3 este
un semnal de prudenta deosebita ce impune o alerta crescuta din partea bancii
finantatoare, ntreprinderea fiind cvasi-falimentara.
2) Lichiditatea - capacitatea de achitare la termen a obligatiilor pe termen scurt
din resursele banesti disponibile- trebuie sa aiba valori supraunitare pentru a
arata existenta unui supliment de resurse care sa faca fata incidentelor ce pot
apare n miscarea capitalului circulant, adica un fond de rulment pozitiv.
3) Trezoreria - partea care ramne din resursele stabile dupa ce au fost finantate
imobilizarile si necesarul de fond de rulment- exprima aptitudinea ntreprinderii
de a se finanta din resursele stabile daca este pozitiva. O trezorerie negativa
implica recurgerea la credite bancare de trezorerie pentru platile curente, ceea ce
arata dificultati financiare pe termen scurt.
4) Rata rentabilitatii financiare - capacitatea ntreprinderii de a obtine profit net
prin utilizarea capitalurilor proprii - este favorizata de recurgerea la mprumuturi
ca urmare a unui efect de levier financiar pozitiv.
Prin sistemul de rate de rentabilitate si de echilibru financiar, diagnosticul
financiar permite evidentierea punctelor tari si a punctelor slabe ale gestiunii
financiare, respectiv a performantelor si riscului economic si financiar, dar nu
ofera posibilitatea evaluarii riscului de faliment care ameninta continuitatea
activitatii ntreprinderii aflate n dificultate.
Cauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase si vizeaza reducerea
de activitate, reducerea marjelor si ratelor de rentabilitate, probleme specifice de
trezorerie, de management, precum si cauze accidentale legate de falimentul unor
clienti, reducerea pietelor de desfacere, blocajul n lant, s.a.
Studiul cauzelor falimentului a condus la concluzia ca acesta nu este un
fenomen brutal, imputabil doar fluctuatiilor conjuncturale, ci un rezultat al unei
degradari progresive a situatiei financiare a ntreprinderii, riscul de insolvabilitate
fiind previzibil cu ctiva ani naintea ncetarii platilor.
Degradarea n timp a rezultatelor ntreprinderii, dificultatile cu care se
confrunta si care nu sunt numai de ordin financiar, au furnizat analizei financiare
un cmp de investigatii deosebit de bogat n scopul gasirii unor metode de
detectare precoce si previzionare a riscului de faliment consecutiv dificultatilor.
Studii ntreprinse n SUA si Franta au aratat ca n vederea previzionarii
falimentului unei ntreprinderi pot fi utilizate metode contabile si metode
bancare.
Metodele contabile (cantitative si analitice) se folosesc n cazul analizelor
comparative n timp n scopul estimarii evolutiei viitoare a activitatii. n acest
scop, analiza aptitudinii ntreprinderii de a fi solvabila si de a evita falimentul
vizeaza echilibrul financiar pe baza fondului de rulment patrimonial (financiar),
acea marja de securitate financiara care asigura capacitatea de plata pe termen
lung si scurt, precum si ratele de solvabilitate-lichiditate.
Concluziile unor asemenea analize sunt semnificative doar n cazul
comparatiilor temporale ale aceleiasi ntreprinderi sau spatiale cu ntreprinderi
similare din acelasi sector de activitate, dar ofera informatii insuficiente asupra
viitorului, stiind ca rezultatele financiare ale ntreprinderii se pot degrada n timp.
Metodele bancare propun detectarea timpurie a vulnerabilitatii si riscului
de faliment prin intermediul unor note de risc sintetice obtinute pe baza unor
metode statistice de analiza discriminanta, care permit determinarea unei functii-
scor, a carei valoare clasifica ntreprinderile n vulnerabile si sanatoase.
Calculul functiei scor se bazeaza pe o baterie de rate financiare obtinute
pe ntreprinderi care s-au comportat diferit fata de riscul de faliment.
Se cunosc mai multe metode-scoring (modele de calcul): Altman, Conan-
Holder, al Bancii Frantei, al Bancii Comerciale Romne, al Bancii Agricole s.a.
1) Modelul Altman a fost elaborat n anul 1968 n SUA, fiind prima functie-scor
care a permis anticiparea a 75 % din falimente cu 2 ani naintea producerii lor.
Modelul este aplicabil n special ntreprinderilor cotate la Bursa de valori,
functia-scor (Z) comporta 5 variabile (rate) si are urmatoarea expresie:
Z = 1,2R
1
+ 1,4R
2
+ 3,3R
3
+ 0,6R
4
+ 0,999R
5
,
n care:
exprima ponderea capitalului circulant n totalul activelor,
masoara flexibilitatea ntreprinderii si folosirea eficienta a capitalului circulant;
masoara capacitatea de finantare interna;
masoara randamentul activelor;
masoara
independenta (autonomia) financiara;
masoara viteza de rotatie a activelor (numarul de rotatii).
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scor se apreciaza astfel:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 2,675 Buna - solvabilitate Redus - inexistent
1,81 < Z < 2,675 Precara - dificultate Nedeterminat
Z < 1,81 Grea - insolvabilitate Iminent - maxim
De exemplu, pe baza conturilor anuale ale ntreprinderii analizate au
rezultat valorile din Tabelul 36:
Aplicatia 38: Determinarea functiei-scor Z - model Altman
Tabelul 36
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Activ circulant /Activ total 0,496 0,538
2. R
2
= Profit reinvestit (AF) /Activ total 0,0352 0,0309
3. R
3
= Profit brut /Activ total 0,0762 0,0722
4. R
4
= Capitaluri proprii /Datorii totale 1,802 2,036
5. R
5
= Cifra de afaceri /Activ total 0,802 0,816
6. Functia - scor Z 2,780 2,964
Valoarea scorului superioara si n crestere fata de limita minima de 2,675
plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie financiara buna, fiind solvabila, credibila
pentru bancher si cu riscul de faliment cvasi-inexistent.
Aplicabilitatea acestei metode este, nsa, relativ limitata ntruct
cercetarea care a stat la baza elaborarii ei s-a axat pe sectorul manufacturier
american n perioada 1946-1965 si concluziile nu permit extrapolarea lor la un
univers mai larg datorita caracterului lor particular.
n Franta sunt cel putin 2 functii-scor de depistare a riscului de faliment:
2) Modelul Conan-Holder a fost elaborat n anul 1978 pe un esantion de 190
ntreprinderi mici si mijlocii, din care jumatate au falimentat n anii1970-1975.
Functia-scor cuprinde 5 variabile (rate) si se prezinta astfel:
Z = 0,24R
1
+ 0,22R
2
+ 0,16R
3
- 0,87R
4
- 0,1R
5
,
n care:
; ;
;
; .
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scorul realizat se apreciaza
dupa urmatoarea grila de evaluare:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,16 Foarte buna < 10 %
0,1 < Z < 0,16 Buna 10 30 %
0,04 < Z < 0,1 Alerta 30 65 %
- 0,05< Z < 0,04 Pericol 65 90 %
Z < - 0,05 Esec > 90 %
De exemplu, calculul Functiei-scor dupa Modelul Conan-Holder n cazul
unitatii analizate a condus la valorile nscrise n Tabelul 37, din care rezulta
vulnerabilitatea acesteia la riscul de faliment, dupa cum urmeaza:
Aplicatia 39: Determinarea functiei-scor Z - model Conan-Holder
Tabelul 37
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= EBE /Datorii totale 0,4912 0,4671
2. R
2
= Capitaluri permanente /Activ total 0,6514 0,8001
3. R
3
= (Active circulante - Stocuri) /Activ total 0,2863 0,4122
4. R
4
= Cheltuieli financiare /Cifra de afaceri 0,1032 0,0395
5. R
5
= Cheltuieli de personal /Valoarea adaugata 0,4791 0,4901
6. Functia - scor Z 0,1692 0,2702
Din datele Tabelului 37 se constata valori ale Functiei-scor superioare
limitei minime de 0,16 si n crestere, care plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie
foarte buna cu un risc de faliment sub 10 %.
3) Modelul Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei a fost elaborat pe baza a 3000
ntreprinderi industriale cu 3 ani naintea falimentului, n perioada 1975-1980.
Modelul prezice riscul de faliment pentru un orizont de 3 ani, opereaza cu
un numar de 8 variabile (rate) si masoara gradul de similitudine al ntreprinderii
cu cele normale sau aflate n pragul falimentului, avnd expresia:
100Z = - 1,255R
1
+ 2,003R
2
- 0,824R
3
+ 5,221R
4
- 0,689R
5
- 1,164R
6
+
+ 0,706R
7
+ 1,408R
8
- 85,544,
n care:
;
;
; ;
;
;
; .
Semnul () al Scorului Z reflecta probabilitatea de normalitate
(dificultate) si riscul de faliment dupa cum urmeaza:
a) Z > 0: probabilitatea de normalitate = 76,1 % si de dificultate = 23,9 %;
b) Z < 0: probabilitatea de normalitate = 20,6 % si de dificultate = 79,4 %.
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,125 Normala 10 45 %
- 0,25 < Z < 0,125 Incerta 45 70 %
Z < - 0,25 Riscanta 70 100 %
De exemplu, n cazul analizat, Functia-scor calculata dupa Modelul
Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei are valorile prezentate n Tabelul 38:
Aplicatia 40: Calculul functiei-scor Z - model Banca Frantei
Tabelul 38
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Cheltuieli financiare/EBE 0,4761 0,2066
2. R
2
= Capitaluri permanente/Activ total (%) 65,14 80,01
3. R
3
= CAF/Datorii totale 0,1600 0,1520
4. R
4
= EBE/Cifra de afaceri 0,2171 0,1912
5. R
5
= Sold mediu furnizori 360/Cumparari
marfuri
79,65 86,75
6. R
6
= (Vad
1
- Vad
0
)/Vad
0
- % 26,80 32,66
7. R
7
= Sold mediu clienti 360/CA 121,25 179,64
8. R
8
= Investitii corporale/Valoare adaugata 0,0025 0,0072
9. Functia - scor Z 0,448 1,043
Din datele Tabelului 38 se constata ca valoarea scorului superioara si n
crestere fata de limita minima de 0,125 plaseaza ntreprinderea ntr-o zona de
normalitate cu riscul de faliment sub 10 %.
4) Modelul Bancii Comerciale Romne, tinnd seama de specificul si conditiile
economiei romnesti, utilizeaza un set de rate si indicatori de performanta pentru
stabilirea bonitatii ntreprinderii pe baza unei grile de punctaj cu 6 criterii:
a) Lichiditatea patrimoniala: ;
b) Solvabilitatea: ;
c) Rentabilitatea financiara: ;
d) Rotatia activelor circulante: ;
e) Dependenta de pietele de aprovizionare (A) si desfacere (D) - interne, externe;
f) Garantii (depozite n lei si valuta gajate, gajuri, ipoteci, bunuri achizitionate
din credite, cesionare creante).
Criteriile de evaluare a bonitatii financiare - modelul BCR - sunt notate cu
puncte care, nsumate, servesc la clasificarea ntreprinderilor n 5 categorii (de la
A la E ), n functie de care li se apreciaza credibilitatea.
Grila de evaluare a bonitatii pe baza Modelului BCR se prezinta astfel:
Nr.crt Criteriul de evaluare Limite de valori Puncte
< 80 % - 2
1. Lichiditatea patrimoniala 80 100 % - 1
(Lp = Active term.scurt/Pasive term.scurt) 100 120 % + 1
120 140 % + 2
140 160 % + 3
> 160 % + 4
< 30 % 0
2. Solvabilitatea 30 40 % 1
(S = Capital propriu/Pasiv) 40 50 % 2
50 60 % 3
60 70 % 4
70 80 % 5
> 80 % 6
< 0 0
3. Rentabilitatea financiara 0 10 % 3
(Rf = Profit brut/Capital propriu) 10 30 % 4
< 5 1
4. Rotatia activelor circulante 5 10 2
(Nac = Cifra de afaceri/Active circulante) > 10 4
At > 50%; De >50 % 4
5. Dependenta de piete (aprovizionare-
desfacere)
Ai > 50%; De >50 % 3
Aprovizionare: din tara (At); din import (Ai) At > 50%; Dt >50 % 2
Desfacere: n tara (Dt); la export (De) Ai > 50%; Dt >50 % 1
Depozite gajate 4
6. Garantii Gajuri, ipoteci 3
Achizitii din credite 2
Cesionare creante 1
n functie de punctajul realizat se apreciaza situatia economica-financiara
si gradul de risc de insolvabilitate al ntreprinderii ce poate fi ncadrata n una din
cele 5 categorii de bonitate, care i permite sau nu sa beneficiete de credite:
Categoria Total puncte Situatia economica - financiara - gradul de risc
A > 20 Foarte buna - se pot acorda credite
B 16 20 Buna - se pot acorda credite
C 11 15 Oscilanta - prezinta risc ridicat
D 6 10 Risc deosebit - nu prezinta garantii pentru acordare de
credite
E 0 5 Deosebit de precara - fara garantii pentru acordare de
credite
Pe baza grilei se considera ca ntreprinderile din categoriile A si B au o
situatie economico-financiara buna, o bonitate corespunzatoare pentru a putea
beneficia de credite bancare.
ntreprinderile din categoria C prezinta un grad ridicat de risc, bonitatea
pentru a beneficia de credite impunnd o prima de risc relativ ridicata. Ele trebuie
supravegheate din punct de vedere al solvabilitatii n vederea recuperarii
creditelor la primele semne de nencredere.
ntreprinderile din categoriile D si E au bonitati care nu prezinta garantii
si nu pot beneficia de credite pe care sa le poata rambursa la termen.
De exemplu, grila de punctaj a ntreprinderii analizate, conform
Modelului BCR se prezinta n Tabelul 40:
Aplicatia 42: Grila de evaluare a bonitatii - Model BCR
Tabelul 40
Criteriul de performanta Anul precedent Anul curent
Nivelul Puncte Nivelul Puncte
1. Lichiditate patrimoniala (Lp) 143,13 3 269,9 4
2.Solvabilitate (S) 64,54 4 67,24 4
3.Rentabilitate financiara bruta (Rfb) 8,38 3 10,82 4
4. Rotatia activelor circulante (Nac) 1,61 1 1,51 1
5.Dependenta de piete (Aproviz.din
tara)
(Desfacere n
tara)
At > 50;
Dt > 50
2 At> 50;
Dt > 50
2
6.Garantii Depozite 4 Depozite 4
Total puncte - 17 - 19
Punctajul acumulat (1620) situiaza ntreprinderea n categoria B, cu o
situatie economico-financiara buna, care prezinta o buna bonitate ce i permite sa
beneficieze de credite.
n activitatea practica ntreprinderile se pot confrunta cu dificultati ce pot
fi temporare, ocazionale, dar si permanente privind achitarea obligatiilor fata de
terti, ceea ce reflecta fragilitatea si prefigureaza insolvabilitatea acestora.
Analiza ntreprinderilor aflate n dificultate prezinta o importanta majora
pentru partenerii de afaceri, pentru actionari, investitori si n mod deosebit pentru
banci, preocupate de calitatea portofoliilor de credit pe care le detin.
Analiza cauzelor falimentului ntreprinderilor pune n evidenta doua
categorii de factori generatori ai acestui fenomen: factorii de mediu economic
general si factorii ce se datoresc mediului intern privind managementul general si
dificultatile cu care se confrunta ntreprinderea.
Analiza financiara si poate aduce o contributie decisiva la detectarea
precoce a diverselor categorii de riscuri ce prefigureaza o stare de prefaliment,
att prin metodologia clasica de evaluare a riscului economic si a riscului
financiar, ct si prin utilizarea unor metode si procedee speciale de evaluare a
riscului de insolvabilitate utilizate pe plan international sau specifice economiei
romnesti.
3.9. Analiza bursiera a ntreprinderii cotate
Dupa cum se cunoaste, admiterea unui titlu la cota oficiala (bursa de
valori) - cotarea - este supusa anumitor conditii. Astfel, nu sunt cotate dect
titlurile ntreprinderilor care publica anual raportul de gestiune prin care, nainte
de emisiune, sunt aduse la cunostinta publicului toate elementele importante ale
ntreprinderii.
Analiza unei ntreprinderi cotate la bursa (listate) comporta un studiu
suplimentar pe baza datelor bursiere, care nu trebuie sa lipseasca din situatiile
financiare anuale, menit sa serveasca la elucidarea unor aspecte referitoare la
politica n domeniul portofoliului de titluri: daca trebuie sa se cumpere, sa se
vnda sau sa se conserve titlurile; daca valoarea n cauza este un titlu de
portofoliu de rentabilitate satisfacatoare, sau din contra, unul de speculatie, n
care rentabilitatea este sacrificata n favoarea plus-valorii; situatia reala a cursului
actiunilor (pretul de piata al titlurilor).
Analiza financiara aplicata plasamentelor de capital la bursa de valori -
analiza bursiera - este o analiza profesionista n care se regasesc doua tendinte:
una fundamentala si una tehnica.
Analiza fundamentala vizeaza factori multipli pentru a determina tendinta
unui titlu de valoare, ceea ce impune cunoasterea unor aspecte referitoare la:
situatia financiara a ntreprinderii, capitalizarea bursiera, cursul actiunilor,
decotarea, randamentul actiunilor, evolutia pietei, factorii economici, sociali si
politici, sectorul, s.a.
Analiza tehnica vizeaza trei directii de cercetare: proiectia n viitor a
comportamentului trecut al pietei actiunilor, tendinta acesteia cu referire la
evolutia cotelor estimate comparativ cu cele reale; cercetarea miscarilor ciclice
ale pietei privind evolutia cursului actiunilor; analiza tendintei actuale pentru a
descoperi momentul n care o variatie a cursurilor va indica un punct de revenire.
n scopul efectuarii unei analize bursiere fundamentale se utilizeaza mai
multe rate bursiere, dintre care cele mai semnificative sunt urmatoarele:
Cifra de afaceri pe actiune echivaleaza cu productivitatea pe actiune si se
determina raportnd cifra de afaceri (CA) la numarul de actiuni (Na):
CAa = CA/Na.
2) Beneficiul pe actiune este un indicator de baza al pietei bursiere, care arata
partea din beneficiu adusa de fiecare actiune si se obtine prin raportarea
beneficiului net (Bnet) la numarul de actiuni (Na):
Bpa = Bnet/Na.
Indicatorul prezinta importanta n evaluarea rentabilitatii actiunilor,
serveste la calculul multiplului de capitalizare bursiera si poate fi diluat sau
ajustat, n functie de capitalul (diluat sau nediluat) luat n calcul.
3) Capacitatea de autofinantare pe actiune indica partea din CAF adusa de
fiecare actiune si se determina prin raportul:
CAFa = CAF/Na.
Acest raport trebuie utilizat cu discernamnt la bursa, deoarece actionarii
pot prefera dividende n detrimentul autofinantarii, autofinantarea avnd ca efect
reducerea sau renuntarea la dividende.
4) Capitalizarea bursiera exprima valoarea pe care bursa o acorda ntreprinderii
si se determina prin multiplicarea numarului de actiuni emise (Na) cu ultimul
curs cotat al unei actiuni (Ca):
Cb = Na Ca.
Acest indicator permite aprecierea ntreprinderii pe baza valorii bursiere a
actiunilor sale, punnd n evidenta pretul de evaluare al operatorilor, stiut fiind ca
una dintre functiile pietei financiare este si aceea de acordare a unui pret
ntreprinderilor cotate.
Numarul de actiuni ce compun capitalul unei ntreprinderi si valoarea lor
nominala sunt indicatori de cotare a actiunilor la bursa, cu influente directe
asupra celorlalti indicatori de eficienta a actiunilor.
Cursul unei actiuni rezulta din oferta si cerere si reflecta valoarea
bursiera, respectiv pretul pe piata al unui titlu, ale caror fluctuatii pe termen lung
pot afecta pretul real al ntreprinderii, n contextul utilizarii acesteia n scopul
evaluarii ntreprinderii.
Poate fi vorba de o capitalizare bursiera a unei piete financiare sau de
capitalizarea obligatiunilor. Aceasta serveste ca mod obiectiv de comparatie a
capitalizarii bursiere cu valoarea contabila a ntreprinderii, de unde rezulta fie
subestimarea afacerii (plus-valori latente), daca valoarea contabila este inferioara
capitalizarii bursiere, sau supraestimarea acesteia (minus-valori latente), daca
valoarea contabila este superioara capitalizarii bursiere a acesteia.
n scopul determinarii pretului real al ntreprinderii exista mai multe
criterii de apreciere a capitalizarii bursiere: valoarea substantiala, prin care
capitalizarea bursiera corespunde valorii actuale a activelor nete; actualizarea
beneficiilor viitoare, prin care, n analiza trebuie sa se tina seama de teoria
portofoliului de valori mobiliare, conform careia cursul unui titlu se fixeaza la
pretul sau just n functie de rata de actualizare a beneficiilor viitoare, plecnd de
la cursul actiunilor, corectat cu o prima de risc proportionala cu fiecare valoare.
5) Coeficientul de capitalizare bursiera (PER) este un multiplu de capitalizare
(sau multiplu bursier), adica un raport curs-beneficiu care stabileste legatura
ntre cursul unui titlu si rentabilitatea lui.
Coeficientul se poate obtine n doua moduri:
a) Ca raport ntre capitalizarea bursiera si rezultatul exercitiului:
sau:
b) Ca raport ntre cursul actiunii la bursa si beneficiul pe actiune:
.
Acest multiplu bursier de capitalizare a beneficiilor indica de cte ori este
capitalizat beneficiul pe actiune, aratnd cti ani de beneficiu actual costa fiecare
afacere cotata. Echivalentul frantuzesc al termenului anglo-saxon Price Earning
Ratio (PER) este cel de Coeficient de capitalizare a rezultatelor (CCR).
Prin multiplicarea beneficiului pe actiune cu PER se obtine cursul actiunii
la bursa ( ), care permite aprecierea randamentului unui
plasament n actiuni, fiind de preferat utilizarii unui simplu randament asigurat de
dividendele distribuite.
Actiunile cu un PER ridicat se comporta cel mai bine la bursa, favoriznd
speculatii avantajoase vnzarii lor, dupa cum un PER relativ scazut indica o
evaluare destul de ieftina. De aceea acest raport sta la baza unei alte metode de
evaluare a ntreprinderii, care permite doar o estimare a beneficiilor ntreprinderii
pentru anul n curs sau pentru cel urmator.
Diviznd beneficiul scontat cu numarul titlurilor, se obtine beneficiul pe
actiune asteptat, la care se raporteaza pretul actual al actiunii pentru a obtine, n
final, multiplul de capitalizare (PER) al ntreprinderii, care este un indicator al
atractiei pietei de capital n raport cu plasamentele de nlocuire.
Raportul curs-beneficiu (PER) variaza n timp si spatiu si depinde de
beneficiile anticipate ale operatorilor, de evolutia ratelor dobnzii si de ritmul
inflatiei, fata de care evolueaza n sens invers.
6) Rata de distribuire a dividendelor (Pay Out Ratio - POR) exprima politica n
ceea ce priveste distribuirea de dividende si se calculeaza raportnd totalul
dividendelor la rezultatul net:
(%)
Rata prezinta importanta pentru cei interesati n achitia de actiuni n
scopul obtinerii unui venit sub forma dividendelor, sau pentru realizarea unei
plus-valori de capital, stimulnd mai mult actionarii si mai putin capitalizarea
rezultatelor, pentru reinvestire si dezvoltarea ntreprinderii.
7) Dividende pe actiune constitue un indicator ce depinde de rata de distribuire a
dividendelor si se calculeaza raportnd totalul dividendelor la numarul de actiuni:

Raportul curs - beneficiu (PER) permite sa se compare ntreprinderile
ntre ele, indiferent de rata de distribuire a dividendelor, fiind mai obiectiv n
aprecierea rentabilitatii actiunilor comparativ cu dividendele pe actiune.
Metoda de evaluare a ntreprinderii n functie de criteriul Capitalizarea
beneficiilor (dupa formula Gordon-Shapiro) masoara randamentul capitalurilor
investite (randamentul unui plasament n actiune), prin intermediul indicatorului.
8) Rentabilitatea pe actiune:
(%)
Aceasta rata masoara rentabilitatea plasamentului si depinde de
dividendele distribuite, n functie de marimea beneficiului, de ratele de
repartizare beneficiului si de nivelul cursului, constituind un indicator ce poate
orienta investitorii interesati n plasamente eficiente.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul si contul de profit si pierdere
analizate, ratele specifice analizei bursiere sunt redate n Tabelul 41:
Aplicatia 43: Analiza ratelor bursiere
Tabelul 41
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (milioane lei) Precedent Curent ( ) (%)
1.. Cifra de afaceri (CA) - mil. lei 535016 783518 +
248502
146,4
2. Numarul de actiuni (Na) - mii 59200 295996 +
236796
500
3. Cifra de afaceri/actiune (CAa)
(1/2)
9,037 2,647 - 6,39 29,3
4. Beneficiul net (Rnet) - mil. lei 40668 51384 + 10716 126,3
5. Beneficiul pe actiune (Bpa)
(4/2)
0,687 0,173 - 0,514 25,3
6. Capacitatea ded autofinantare
(CAF)
47815 98224 + 50409 205,4
7. Capacit. de autofin./act.
(CAFa) (6/2)
0,807 0,331 - 0,476 41,1
8. Cursul mediu al actiunii (Ca)
(lei)
2150 2350 + 200 109,3
9. Capitalizare bursiera (Cb)
(2*8)
127280 695591 +
568311
546,5
10. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(9/4)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
11. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(8/5)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
12. Dividende distribuite 14356 18139 + 3783 126,3
13. Rata distrib. dividende(POR)
(12/4) %
35,3 35,3 - 100
14. Dividende/actiune (Dpa)
(12/2)
0,242 0,061 - 0,181 25,2
15. Rentabilitate pe actiune (Ra)
(14/8) %
11,25 2,59 - 8,66 23,1
16. Rata rentabilit.actiunii (Rra)
(5/8) %
31,95 7,36 - 24,59 23,1
Din datele Tabelului 41 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Majoritatea indicatorilor bursieri au cunoscut dinamici nefavorabile, cum ar fi:
cifra de afaceri pe actiune, beneficiul pe actiune, capacitatea de autofinantare pe
actiune, ca urmare a cresterii mai lente a indicatorilor de performanta (cifra de
afaceri, beneficiul, capacitatea de autofinantare) comparativ cu cresterea
substantiala a numarului de actiuni.
2. Fac exceptie capitalizarea bursiera si coeficientul de capitalizare bursiera
(PER) care au crescut ca urmare a cresterii cursului mediu al actiunii si dinamicii
mai rapide a acestuia n raport cu beneficiul pe actiune care s-a redus.
3. n conditiile mentinerii ratei de distribuire a dividendelor la nivelul anului
precedent, s-au redus ratele de rentabilitate a actiunilor ca urmare a cresterii mai
rapide a cursului mediu al actiunilor pe piata de capital n raport cu dividendele
pe actiune.
n concluzie, n cazul ntreprinderilor cotate, analiza clasica a
rentabilitatii trebuie completatta cu studiul indicatorilor bursieri, deoarece cursul
bursier al actiunii pe piata de capital constituie un "barometru"al performantei
ntreprinderii recunoscute public pe aceasta piata.
Dinamica cursului bursier este consecinta evolutiei indicatorilor economico-
financiari de performanta ai ntreprinderii care se reflecta n final n raportul
cerere-oferta pe piata de capital.
Indicatorii performantei bursiere a ntreprinderii pot fi determinati att la
nivel de actiune(profitul pe actiune, dividendul pe actiune,vnzarile pe actiune),
ct si la nivel de piata bursiera, sau multipli de piata (PER, Cursul actiunii
raportat la Cifra de afaceri pe actiune).
Ratele bursiere(multiplii de piata) se calculeaza pe baza cursului bursier
si a indicatorilor bursieri la nivel de actiune, permitnd efectuarea de compratii
intrasectoriale si n dinamica.
Un indicator semnificativ n acest sens l poate constitui Lichiditatea
actiunii (Marketability), care exprima ponderea actiunilor tranzactionate n cursul
exercitiului n totalul actiunilor emise si aflate n circulatie, calculat cu ajutorul
raportului:
.
Unele din ratele analizei bursiere sunt utilizate n metodologia de
evaluare a ntreprinderilor cotate la bursa.
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
1. Arcimeles C-H. (d'), Saulquin J.Y., Finance applique - Analyse financire , 2
e

dition, Vuibert, Paris, 1998.
2. Ballada S., Coille J. C. Outils et mcanismes de gestion financire, Ed.
Maxima, Paris, 1996.
3. Bowlin O., Martin J., Scott D., Guide to Financial Analysis, Mc. Graw-Hill
Book Company, New-York, 1986.
4. Budugan Dorina, Contabilitate si control de gestiune, Sedcom Libris, Iasi,
2001.
5. Cohen E., Analyse financire, Ed. Economica, Paris, 1990.
6. Deprez M., Duvant M., Analyse financire, Techniplus, Paris, 1993.
7. Dumitrean E., Contabilitate financiara, Vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2002.
8. Dutescu Adriana, Ghid pentru ntelegerea si aplicarea Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed: CECCAR, Bucuresti, 2001.
9. Eglem J.Y., Philipps A., Raullet C., Analyse comptable et financire, Ed.
Dunod, Paris, 1986.
10. Erik de La Villegurin, Dictionnaire fiduciaire financier, La Villegurin
Editions, Paris, 1991.
11. Foster G., Financial Statement Analysis, Prentice-Hall, New- York, 1986.
12. Georgescu N., Robu V., Analiza economico-financiara, ASE, Bucuresti,
2001.
13. Gheorghiu A. (coordonator), Analiza activitatii economice a ntreprinderilor,
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
14. Goffin R., Analyse microconomique, Ed.Dalloz, Paris, 1993.
15. Granier R., Giran J.P., Analyse conomique, Ed. Economica, Paris, 1984.
16. Isfanescu A., Stanescu C., Baicusi A., Analiza economico-financiara, ed. II-a,
Ed. Economica, Bucuresti, 1999.
17. Langlois G, Mollet M., Analyse comptable et financire, Editions Foucher,
Paris, 1992.
18. Lecaillon Jacques, Analyse microconomique, Ed. Cujas, Paris, 1993.
19. Mailler J., Remilleret M., Analyse financire de l'entreprise, CLEF, Paris,
1986.
20. Mailler J., Remilleret M., Prparation l'analyse financire de l'entreprise,
Dunod, Paris, 1992.
21. Mollet Michle., Choisir et construire son tableau de financement, Editions
Foucher, Paris, 1992.
22. Pappas J L., Hirschey M., Managerial Economics, New-York, 1983.
23. Petrescu Silvia, Diagnostic economic financiar. Metodologie. Studii de caz,
Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004.
24. Peyrard Josette, Analyse financire, 8
e
dition Paris, 1999.
25. Richard J., Analyse financire et audit des performances, La Villegurin
Editions, Paris, 2
e
edition, 1993.
26. Rusu D., Cuciureanu A., Petrescu Silvia, Dan G., Analiza activitatii
economice a ntreprinderilor, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
27. Samuelson P., Foundations of Economic Analysis, New-York, 1955.
28. Stancu I., Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele ntreprinderilor.
Analiza si gestiunea financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 1996.
29. Tabara N., Horomnea E., Toma C., Conturile anuale n procesul decizional,
Tipo, Moldova, Iasi, 2001.
30. Ternisien M., Comprendre l'entreprise par les flux, La Villegurin Editions,
Paris, 1990.
31. Teuli J., Analyse financire de l'entreprise, Ed. Cujas, Paris, 1992.
Thibaut J. P., Le diagnostic d'entreprise, Ed. Dunod, Paris, 1990.
32. Vlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Editura
Economica, Bucuresti, 2004.
33. Vintila Georgeta, Gestiunea financiara a ntreprinderii, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2000.
34. *** Ministerul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2005.
35. *** Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1752/2005 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate.

Document
Info

Accesari:
29585
Apreciat:
Comenteaz
a
documentul
:
Nu esti
inregistrat
Trebuie sa
fii utilizator
inregistrat
pentru a
putea
comenta

Creaza cont
nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

<a








ANALIZA SITUAIEI FINANCIAR
PE BAZA BILANULUI
3.1. Studiul bilantului - etapa a analizei financiare
n vederea elaborarii diagnosticului financiar care sa permita masurarea
rentabilitatii economice a capitalurilor investite, a rentabilitatii financiare a
capitalurilor proprii, aprecierea conditiilor n care sunt realizate echilibrele
financiare, deducerea gradului de autonomie al ntreprinderii, analiza financiara
parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor informatii necesare n
vederea detectarii simptomelor ce prefigureaza fenomene care impiedica
continuitatea activitatii ntreprinderii. Scopul principal l constituie adoptarea
unor decizii corective n gestiunea pe termen scurt, mediu si lung.
Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta
elementele de activ si de pasiv (mijloacele si resursele) la nchiderea exercitiului
si n alte situatii prevazute de lege, grupate dupa natura, destinatie si lichiditate,
respectiv, dupa natura, provenienta si exigibilitate. Elementele de pasiv vizeaza
fondurile de care a beneficiat ntreprinderea (capitalurile proprii ale asociatilor,
provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizarile
acestor fonduri, cu titlu durabil (active imobilizate) si cu titlu provizoriu si ciclic
(active circulante).
Activul si pasivul reflecta aceeasi realitate vazuta sub forma mijloacelor
de finantare si a utilizarii acestora la acelasi moment, ceea ce impune echilibrul
permanent ntre activele si pasivele bilantului, indiferent de forma de prezentare a
acestuia (tabelara sau n lista).
Conform IAS 1, "Prezentarea situatiilor financiare", bilantul prezentat n
lista (Tabelul 14) are drept scop de a prezenta fidel informatii despre pozitia
financiara a ntreprinderii, respectiv, capacitatea de a se adapta schimbarilor
mediului, cu ajutorul resurselor economice controlate (activele), structurii de
finantare (datorii si capitaluri proprii), precum si cu ajutorul unor indicatori
economico-financiari specifici (lichiditatea si solvabilitatea).
3.2. Tipuri de bilant utilizate n analiza financiara
Criteriile de clasament al activelor si pasivelor bilantului difera n functie

de scopul urmarit n analiza si de utilizator, ceea ce a condus la amenajarea mai
multor tipuri (modele) de bilant cu prezentare tabelara cum ar fi: bilantul
financiar, bilantul functional, bilantul "pool de fonds"(ansamblul resurselor) s.a.
Studiul bilantului trebuie efectuat dupa repartizarea rezultatului si trebuie
sa nceapa cu examinarea structurii pasivului si a structurii activului.
Bilantul contabil elaborat n optica patrimonial-juridica utilizat pna la
adoptarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate s-a dovededit insuficient adaptat
analizei financiare orientate spre gestiune, ceea ce a impune utilizarea unui bilant
mai operational, pentru a evidentia relatia dintre resursele disponibile si nevoile
de finantare ale ntreprinderii, stiut fiind ca orice nevoie de finantare trebuie
acoperita din resurse financiare.
n acest scop se dovedeste deosebit de util bilantul financiar, elaborat n
optica patrimoniala, care constituie suportul analizei financiare traditionale ce are
ca finalitate descrierea patrimoniului ntreprinderii n vederea unei evaluari
patrimoniale care poate interesa att proprietarii, ct si creditorii. n masura n
care creditorii utilizeaza un asemenea studiu, se procedeaza la o analiza
financiara externa, ce vizeaza recuperarea capitalurilor investite mai ales n cazul
lichidarii ntreprinderii.
Logica bilantului financiar, numit si bilant lichiditate-exigibilitate, se
bazeaza pe criteriul lichiditatii crescatoare a activului si al exigibilitatii
crescatoare a pasivului, ceea ce implica separarea elementelor de activ n functie
de gradul de lichiditate si a elementelor de pasiv n functie de scadenta.
De exemplu, bilantul contabil armonizat este apropiat logicii financiare,
avnd prezentarea n lista (Tasbelul 14):
Bilant Contabil armonizat restns
Tabelul 14
Denumirea indicatorului (mii lei) Nr. Exercitiul financiar
rnd Precedent Curent
A. Active imobilizate - total 01 334134112 442396673
I. Imobilizari necorporale 02 112827 761587
II. Imobilizari corporale - total 03 333960171 441573972
III. Imobilizari financiare 04 61114 61114
B. Active circulante - total 05 330562056 515792600
I: Stocuri - total 06 141953183 122067958
II. Creante - total 07 180200143 390840345
III: Investitii financiare pe termen scurt 08 - -
IV. Casa si conturi la banci 09 8408730 2884297
C. Cheltuieli n avans 10 1902966 1489075
D. Datorii ce trebuie platite 929b122j pna la 1
an
11 227834680 186432713
E. Active circulante nete, respectiv datorii
curente nete (05 + 10 - 11 - 16)
12 100194521 325651589
F. Total active minus datorii curente(01 + 12) 13 434328633 768048262
G. Datorii ce trebuie platite 929b122j peste 1
an
14 8493328 127907177
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 15 - -
I. Venituri n avans 16 4435821 5197373
J. Capital si rezerve 17 448290076 634448682
I. Capital (subscris varsat) 18 59199226 295996131
II. Prime de capital 19 - -
III. Rezerve din reevaluare 20 245482220 95164551
IV. Rezerve 21 143608630 243288000
V. Rezultatul reportat - Sold C 22 - 28147174
- Sold D 23 22454771 22454771
VI. Rezultatul exercitiului - Sold C 24 40667697 51384049
Repartizarea profitului 25 40667697 51384049
Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 - 23) 26 425835305 640141085
Patrimoniul public 27 - -
Capitaluri - total (26 + 27) 28 425835305 640141085
Lichiditatea crescatoare a posturilor de activ este disponibilitatea din ce
n ce mai mare a acestora de a deveni "lichide" si de a acoperi nevoile
ntreprinderii; n fruntea activului se afla valorile imobilizate, cele mai putin
"lichide", iar la sfrsit disponibilitatile, cele mai "lichide".
Clasarea posturilor de pasiv n ordinea exigibilitatii crescatoare semnifica
faptul ca exigibilitatea unei surse de finantare este legata de scadenta sa, primele
posturi fiind cele mai lent exigibile, (capitalurile proprii), iar ultimele cele mai
rapid exigibile (datoriile pe termen scurt).
Constructia bilantului financiar implica respectarea unor principii si reguli
care permit ordonarea posturilor de bilant dupa criteriul pe termen scurt si pe
termen lung. Printre elementele constitutive ale bilantului se face distinctie ntre
cele care ramn la dispozitia ntreprinderii pe termen lung (peste 1 an) si cele care
nu i apartin dect pe termen scurt (sub 1 an).
Amenajarea posturilor de activ conduce la existenta a doua ansambluri:
activul imobilizat care reprezinta elementele pe termen lung cu trei categorii de
valori imobilizate (necorporale, corporale, financiare), la care se adauga partea de
activ circulant cu scadenta mai mare de 1 an (creante - clienti, cheltuieli efectuate
n avans). n schimb, n activul circulant se includ imobilizarile cu scadenta
scurta (imobilizarile financiare ce ajung la scadenta sub 1 an).
Amenajarea posturilor de pasiv structureaza pasivul bilantului n grupa
capitalurilor permanente, formata din capitalurile proprii si datoriile pe termen
mediu si lung (cu scadenta peste 1 an) si grupa datoriilor pe termen scurt (cu
scadenta sub 1 an), indiferent de natura lor (datorii de exploatare, credite bancare
curente, venituri realizate n avans cu scadenta scurta si datoriile pe termen lung
ajunse la scadenta).
Daca o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadenta mai repede de 1
an, ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Veniturile realizate n avans cu
scadenta peste 1 an sunt incluse n datoriile pe termen mediu si lung.
Obtinerea bilantului financiar implica efectuarea unor corectii ale
activului si pasivului pe baza informatiilor din anexa, prin respecarea unor
principii de evaluare si regrupare a posturilor dupa criteriul vechimii (peste sau
sub 1 an).
Schematic, bilantul financiar se prezinta astfel:
Bilant financiar
Activ = Necesar Pasiv = Resurse
Necesar permanent Capitaluri permanente (Cp)
Activ imobilizat net > 1 an 1. Capitaluri proprii (C)
Necesar temporar 2. Datorii cu scadente > 1 an
1. Activ circulant net < 1 an Resurse temporare
2. Imobilizari financiare < 1 an 1. Datorii cu scadente < 1 an
3. Disponibilitati (Trezorerie activa) 2. Credite bancare (Trezorerie
pasiva
Total Activ Total Pasiv
Prezentarea bilantului financiar (Tabelul 15) pune n evidenta doua parti
distincte pe orizontala: partea superioara care reflecta structura financiara prin
stabilitatea elementelor care l compun (necesarul de finantat si resursele de
finantare permanente) si partea inferioara care reflecta finantarea ciclului de
activitate (necesarul de finantat pe termen scurt si resursele temporare de
finantare).
Clasamentul activelor si pasivelor dupa criteriul vechimii pune n
evidenta, printr-o simpla lectura orizontala, echilibrele sau dezechilibrele
structurale ale bilantului, conform Normei 13 din IASC si n cazul conturilor
consolidate.
Importanta bilantului financiar n analiza financiara decurge din faptul ca
el serveste la determinarea marjei de securitate financiara prin intermediul
fondului de rulment, care permite ntreprinderii sa faca fata riscurilor pe termen
scurt, garantnd solvabilitatea acesteia.
Conform Reglementarilor romnesti, bilantul n lista (Tabelul 14) este
apropiat modelului de bilant financiar (Tabelul 15), cu exceptia resurselor care
sunt prezentate n ordine inversa scadentei, capitalurile proprii fiind situate n
partea finala a listei.
Abandonarea principiului de clasament al posturilor n bilantul financiar a
condus la aparitia bilantului functional, care regrupeaza posturile de bilant pe
marile functiuni ale ntreprinderii (investitii, exploatare, finantare, trezorerie),
fiind un bilant economic, construit de Centrala Bilanturilor din Banca Frantei n
scopul explicarii functionarii economice a ntreprinderii de catre bancheri.
Constructia bilantului functional are la baza un set de principii si reguli
menite sa puna n evidenta utilizarile si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu
de functionare a ntreprinderii, gruparea posturilor fiind legata de operatiile
realizate n raport cu natura, destinatia sau functia lor. n aceasta prezentare,
bilantul este destinat analizei functionale, care poate fi si o analiza externa.
Un principiu de elaborare a bilantului functional se refera la exprimarea
posturilor de bilant la valoarea bruta, (valoarea de origine a acestora), ceea ce
impune includerea amortismentelor si provizioanelor n capitalurile proprii,
bilantul functional constituind un punct de plecare ideal pentru o analiza de flux,
deoarece permite determinarea variatiilor de stocuri.
Un alt principiu al bilantului functional se refera la conceptul de
stabilitate, care are n vedere durata posturilor n patrimoniu; acesta difera de
conceptul permanentei al bilantului financiar, n sensul ca un mprumut pe
termen lung va ramne n imobilizarile financiare, indiferent de scadenta sa, iar
datoriile pe termen lung nu vor fi trecute la datorii pe termen scurt, indiferent de
scadenta.
Al treilea principiu, al afectarii, avut n vedere la structurarea posturilor
permite descrierea ciclurilor care compun viata ntreprinderii si a echilibrelor
financiare ce decurg din ele.
Schematic, bilantul functional se prezinta astfel:
Bilant functional
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
I. Functia de investitii IV. Functia de finantare
Utilizari stabile brute Resurse stabile (durabile)
II. Functia de exploatare 1. Capitaluri proprii:
1. Activ circulant de exploatare 2. Datorii financiare stabile
2. Activ circulant nafara exploatarii II. Functia de exploatare
III. Functia de trezorerie 1. Datorii de exploatare
Activ circulant financiar (Disponibilitati) 2. Datorii n afara exploatarii
Total Activ Total Pasiv
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)

Tabelul 15
Active =
Necesaruri nete
Exercitiul financiar Pasive =
Resurse
Exercitiul financiar
(mii lei) Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
Mijloace cu
durata > 1 an
33413411
2
44239667
3
Resurse cu
scadenta >1an
43432863
3
76804826
2
A. Active
imobilizate
33413411
2
44239667
3
J. Capital si
rezerve
42583530
5
64014108
5
I. Imobilizari
necorporale
112827 761587 I. Capital 59199226 29599613
1
II. Imobilizari
corporale
33396017
1
44157397
2
II. Prime de
capital
- -
III. Imobilizari
financiare
61114 61114 III. Rezerve
din
reevaluare
24548222
0
95164551
Mijloace cu
durata < 1 an
33056205
6
51579260
0
IV. Rezerve -
total
14360863
0
24528800
0
B. Active
circulante
33056205
6
51579260
0
V. Rezultatul
reportat -
Sold C
- 26147174
I. Stocuri - total 14195318
3
12206795
8

- Sold D
22454771 22454771
II. Creante -
total
18020014
3
39084034
5
VI.Rezultatul
exercitiului -
Sold C
40667697 51384029
III: Invest.
financiare/terme
n scurt
- - Repartizarea
profitului
40667697 51384029
IV: Casa si
conturi la banci
8408730 2884297 Total
capitaluri
proprii
42583530
5
64014108
5
C. Cheltuieli n
avans
1902966 1489075 H.Provizioan
e pt.riscuri-
cheltuieli
- -
G. Datorii pe
o perioada > 1
an
8493328 12790717
7
D. Datorii pe
o perioada de
1 an
22783468
0
18643271
3
Total datorii 23632800
8
31433989
0
I. Venituri 4435821 5197373
n avans
Total Active
Nete
66659913
4
95967834
8
Total
Capitaluri
66659913
4
95967834
8
Bilantul functional (economic)

Tabelul 16
Active =
Utilizari
Exercitiul financiar Pasive = Resurse Exercitiul financiar
(valoare
bruta)(mii
lei)-
Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
I. Functia
de
investitii
IV. Functia de
finantare

Utilizari
stabile
Resurse stabile 60813818
9
101115894
3
A. Active
imobilizat
e brute
50794366
8
68550735
4
1. Capitaluri proprii 42583530
5
64014108
5
1.
Imobilizar
i
necorporal
e
177647 916041 - Capital 59199226 29599613
1
2.
Imobilizar
i corporale
50770490
7
68453019
9
- Rezerve - total 38909085
0
34045255
1
3.
Imobilizar
i
financiare
61114 61114 - Rezultatul reportat -
22454771
+
3692403
II. Functia
de
exploatare
- Rezultatul
exercitiului(nereparti
z)
- -
B.Active
circulante
de
exploatare
31619833
3
50297360
8
2. Amortismente si
provizioane
17380955
6
24311068
1
1. Stocuri
- total
14195318
3
12206795
8
3. Datorii financiare
stabile (>1 an)
8493328 12790717
7
2. Creante
comerciale
17424515
0
38090565
0
II. Functia de
exploatare

Active
circ. n
afara
exploatari
i
5954993 9934695 1. Datorii de
exploatare
13255055
9
77021000
Alte
creante
5954993 9934695 2. Datorii nafara
exploatarii
95284121 10941171
8
C.
Cheltuieli
n avans
1902966 1489075 3. Credite bancare
curente
- -
III:
Functia de
trezorerie
I. Venituri n
avans
4435821 5197373
Activ
circulant
financiar
8451440 2927007
Casa si
conturi la
banci
8408730 2884297
Total
Active
valoare
bruta
84040869
0
120278902
9
Total
Resurse
84040869
0
120278902
9
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Importanta bilantului functional n analiza financiara decurge din faptul
ca el permite aprecierea stabilitatii structurii financiare a ntreprinderii prin
intermediul trezoreriei nete si astfel exprima interdependenta dintre structura
financiara si natura activitatii sale.
Comparatia ntre bilantul financiar si bilantui functional pune n evidenta
doua deosebiri esentiale ntre acestea, si anume:
a. n timp ce bilantul financiar permite o analiza externa a situatiei financiare a
ntreprinderii interesanta pentru creditori, bilantul functional permite n
primul rnd o analiza interna realizata n principal de managerii
ntreprinderii;
b. bilantul functional se stabileste din perspectiva continuitatii activitatii, n
timp ce bilantul financiar este realizat din perspectiva ncetarii activitatii.
Ca raspuns adus criticilor bilantului financiar si bilantului functional,
adeptii conceptelor mai recente ale teoriei financiare neoclasice au conceput
modelul de bilant "pool de fonds" sau ansamblul de fonduri.
Teoria financiara neoclasica avanseaza un criteriu care priveste costul
capitalului compus din diferitele resurse folosite, n functie de care se judeca
oportunitatea diverselor utilizari carora le-au fost afectate.
n consecinta, bilantul trebuie privit ca un ansamblu de resurse si de
utilizari, care ofera indicii asupra deciziilor strategice n materie de investitii si de
finantare, fara a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare.
Acest tip de bilant se apropie de bilantul functional prin prezenta
amortismentelor si provizioanelor n fondurile proprii, n pasiv. n activ posturile
sunt grupate n doua parti distincte pentru a evidentia impactul strategiilor
ntreprinderii: industriala si comerciala, pe de o parte, careia i corespund
imobilizarile brute non financiare si activele circulante de exploatare (inclusiv
lichiditatile necesare pentru exploatare) si strategia financiara, inclusiv
lichiditatile, care serveste obiectivelor de tip financiar.
Schematic, bilantul ansamblului de fonduri se prezinta astfel:
Bilant "Pool de fonds"
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
Portofoliu de active Portofoliu de resurse
I. Utilizari industriale si comerciale I. Fonduri proprii
1. Imobilizari brute 1. Fonduri proprii externe
2. Active circulante de exploatare 2. Fonduri proprii interne
3. Active circulante nafara exploatarii II. Datorii
II. Utilizari financiare 1. Resurse financiare
1. Imobilizari financiare 2. Datorii de exploatare
2. Active circulante (Disponibilitati) -
Total Activ Total Pasiv
Indiferent de modul de structurare a elementelor patrimoniale, bilantul
serveste ca document esential n analiza modificarilor pozitiei financiare a
ntreprinderii ca raspuns la cerintele mediului economic n care aceasta si
desfasoara activitatea.
3.3. Analiza echilibrelor financiare
Bilantul este "fotografia" ntreprinderii, care, indiferent de forma de
prezentare, trebuie sa ofere raspuns la o serie de ntrebari specifice celui care
efectueaza analiza. Aceste ntrebari decurg din modul n care se realizeaza
egalitatea ntre activul si pasivul bilantului, egalitate care transpune o identitate
fundamentala ntre doua reprezentari diferite ale aceleiasi marimi economice,
sursele fondurilor (originea lor), trebuind sa corespunda cu utilizarile
(necesitatile) carora le-au fost afectate.
Studiul bilantului implica analiza acestuia n doua directii: orizontala si
verticala, fiecare punnd n evidenta anumite corelatii cu semnificatii deosebite n
aprecierea situatiei financiare a ntreprinderii.
Analiza pe orizontala a bilantului pune n evidenta modul n care se
realizeaza principalele echilibre financiare pe termen scurt si pe termen lung ale
ntreprinderii sau grupului de ntreprinderi, prin intermediul unor marimi cum ar
fi: situatia neta, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria.
3.3.1. Analiza Situatiei Nete
Pe baza abordarii juridice a bilantului, analistii financiari determina
Situatia Neta (SN) a ntreprinderii cu ajutorul relatiei:
SN = Active - Datorii totale
Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda
proprietarii asupra ntreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuind sa fie
suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a
ntreprinderii.
Comparativ cu capitalurile proprii, situatia neta este mai restrictiva,
deoarece exclude subventiile si provizioanele reglementate. De aceea, situatia
neta este un indicator mai relevant, ce exprima valoarea activului realizabil la un
moment dat, care intereseaza proprietarii, actionarii, ct si creditorii
ntreprinderii, mai ales n cazul lichidarii acesteia. Ea se calculeaza punnd fata n
fata bunurile si datoriile de aceeasi scadenta.
Pe baza bilantului financiar Situatia Neta se determina ca diferenta:
a) SN = Total active - Datorii totale - Venituri n avans = Capitaluri proprii.
Pe baza bilantului contabil armonizat Situatia Neta este diferenta:
b) SN = (Total active - Datorii curente) - Datorii peste 1 an = F - G.
De exemplu, Situatia Neta n cele doua variante de calcul este prezentata
n Tabelul 17:
Aplicatia 15: Calculul si analiza situatiei nete (capitalurilor proprii)
Tabelul 17
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Total active 666599134 959678348 293079214 143,96
2. Datorii totale 236328008 314339890 78011882 133,01
3. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 171,68
4. Situatia neta (SN)(a) 425835305 640141085 21430578 105,03
5. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
6. Datorii curente (G) 8453328 127907177 119453849 1513
7. Capitaluri proprii (F -
G)(b)
425835305 640141085 21430578 105,03
Din datele Tabelului 17 se constata o situatie neta pozitiva si crescatoare
care reflecta o gestiune economica sanatoasa, ce maximizeaza valoarea
ntreprinderii, prin potentarea capitalurilor proprii.
O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta
ncheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral
capitalurile proprii. Partea neacoperita ramne exclusiv n sarcina creditorilor,
acesta fiind riscul de insolvabilitate al ntreprinderii.
Cresterea situatiei nete (activului net) are ca efect cresterea rentabilitatii si
a independentei financiare, pe baza ei putndu-se determina riscul global sau
lichidativ, prin raportul: < 0,3.
Activul net (capitalurile proprii) reprezinta un indicator esential care da
dimensiunea gradului de "sanatate" a ntreprinderii referitor la mentinerea
capitalului fizic sau financiar, mai ales n conditiile inflatiei care l erodeaza.
Mentinerea capitalului fizic presupune ca profitul sa fie obtinut numai
prin cresterea capacitatii fizice productive n cursul perioadei, iar mentinerea
capitalului financiar presupune obtinerea profitului prin cresterea valorii
financiare (monetare) a activelor nete.
Performantele ntreprinderii fiind direct legate de mentinerea capitalului
fizic sau financiar, "Situatia modificarii capitalurilor proprii" este un alt
document al situatiilor financiare anuale prevazut de Ordinul M.F.P. 94/2001,
inspirat din cerintele IAS 1, prin care se prezinta detaliat toate variatiile pe care
le-a suferit n cursul exercitiului financiar fiecare element al activului net
(capitalurile proprii).
Din situatia modificarii capitalurilor proprii rezulta capacitatea de
mentinere (erodare) a capitalului, precum si profitul (pierderea) ntreprinderii n
cursul exercitiului, prin intermediul urmatoarelor elemente de continut:
- profitul net (pierderea neta) al perioadei;
- fiecare element de venit si cheltuiala recunoscute direct n capitalurile
proprii;
- efectul cumulat al modificarii politicilor contabile si corectia erorilor;
- tranzactiile de capital cu si distribuirile catre proprietari;
- soldul profitului (pierderii) cumulate la nceputul perioadei si la data
bilantului si modificarile aferente;
- o reconciliere ntre valoarea contabila a fiecarei categorii de capitaluri
proprii la nceputul si sfrsitul perioadei, cu prezentarea distincta a fiecarei
modificari.
Situatia modificarii capitalurilor proprii cuprinde date referitoare la:
soldul la 1 1anuarie, cresterile(+), reducerile (-) si soldul la 31 decembrie, asa
cum rezulta din datele Tabelului 18:
Aplicatia 16: Situatia modificarii capitalurilor proprii (mii lei)
Tabelul 18
Elemente ale capitalului
propriu
Sold la
1 ianuarie
Cresteri
(+)
Reduceri
(-)
Sold la
31
decembrie
Capital subscris 59199226 236796905 - 295996131
Rezerve din reevaluare 245482220 86479236 236796905 95164551
Rezerve legale 8973772 3464468 - 12438240
Alte rezerve 134634858 97584582 1369680 230849760
Rezultat reportat
- Profit nerepartizat 0 21771189 - 21771189
- Pierdere neacoperita - - - -
Rezultat reportat din
adoptarea pt. prima data a
IAS mai putin IAS 29 -
Sold D (ct 1172)
22454771
(pierdere)
- - 22454771
(pierdere)
Rezultat reportat din
corectarea
erorilor fundamentale -Sold
C (ct.1174)
6375985
(profit)
- - 6375985
(profit)
Rezultat reportat din
surplusul din rezerva de
evaluare
- - - -
Rezultatul exercitiului
financiar
- - - -
Total 425835305 452472365 238166585 640141085
Din analiza datelor Tabelului 18 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Soldul final al capitalurilor proprii este calculat cu relatia:
Sf = Si + Cresteri - Reduceri,
2. Modficarea capitalurile proprii este egala cu diferenta:
= Sf - Si = 640141085 - 425835305 = + 214305780 mii lei.
3. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinta unor solduri initiale si a
cresterii mai accentuate a capitalului subscris, a rezervelor si a existentei
profitului nerepartizat, aceasta fiind diminuata de reducerea unor rezerve si de
soldul debitor al contului 1172, o pierdere reportata rezultata din adoptarea pentru
prima data a IAS, mai putin IAS 29, privind retratarea informatiei financiare
necesare nlaturarii efectelor inflatiei.
3.3.2. Analiza Fondului de Rulment
Echilibrul financiar al ntreprinderii rezulta din confruntarea maselor mari
ale bilantului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR),
din care rezulta Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform
conceptiilor de prezentare a bilantului: optica financiara si optica functionala.
Pe baza bilantului financiar care grupeaza posturile dupa criteriul
permanentei, echilibrul financiar presupune finantarea activului cu durata mai
mare de 1 an din resurse cu scadenta peste 1 an, iar finantarea activelor sub 1 an
din resurse scadente sub 1 an.
Un prim echilibru rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung
(capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), asa cum
rezulta din analiza partii superioare a bilantului financiar:
FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung
si mediu) + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Necesar permanent (Active
imobilizate nete).
Aceasta metoda pune n evidenta echilibrul financiar pe termen lung,
fondul de rulment reprezentnd partea din capitalurile permanente ramasa dupa
finantarea imobilizarilor, pe care ntreprinderea o consacra finantarii activelor
circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveste
finantarii elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut.
Metoda insista asupra originii Fondului deRulment si permite ntelegerea
cauzelor variatiei sale, cresterea lui fiind determinata de cresterea capitalurilor
permanente (emisii de noi actiuni, obligatiuni, noi mprumuturi pe termen lung)
si de reducerea imobilizarilor nete (vnzari de titluri, dezinvestire, cesiuni de
imobilizari). Odata cu Fondul de Rulment, marja de securitate a ntreprinderii
creste, ceea ce arata ca o parte mai nsemnata din activele circulante este finantata
din capitaluri permanente.
Scaderea Fondului de Rulment este cauzata de scaderea capitalurilor
permanente (rambursari de mprumuturi pe termen lung sau de obligatiuni) si de
cresterea imobilizarilor nete (investitii).
Un Fond de Rulment stationar reflecta stagnarea ntreprinderii, care poate
fi temporara sau de durata, avnd diferite cauze.
Partea inferioara a bilantului financiar permite determinarea Fondului de
Rulment Financiar ca diferenta:
FRF = (Active circulante + Cheltuieli n avans) - (Datorii pe termen scurt
+ Venituri n avans).
Metoda pune n evidenta afectarea si finalitatea Fondului de Rulment
care este finantat din activul circulant. n aceasta ipostaza, fondul de rulment
Financiar arata surplusul activelor circulante nete nefinantate din datoriile
temporare, evidentiind excedentul de lichiditate potentiala, ca o marja de
securitate privind solvabilitatea ntreprinderii.
Bilantul contabil armonizat permite determinarea mai rapida a Fondului
de Rulment n doua moduri:
a) FRF = (Total active - Datorii sub 1 an) - Active imobilizate = F - A;
b) FRF = Active circulante, respectiv datorii curente nete (E).
Teoretic, Fondul de Rulment trebuie sa fie pozitiv, ceea ce nu nseamna
ca n anumite situatii nu poate exista un fond de rulment negativ fara a
compromite buna functionare a ntreprinderii.
Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizari nete)
constituie marja de securitate a ntreprinderii pentru exploatarea sa cotidiana,
permitndu-i sa-si asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare
functionarii (stocuri minime, fond de casa minim), activul circulant fiind superior
datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an).
Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru
ntreprindere, care va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure
finantarea imobilizarilor (Capitaluri permanente < Imobilizari nete), sau care are
active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va
putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Aceasta situatie se ntlneste
mai frecvent n sectorul de distributie, unde viteza de rotatie a stocurilor este
foarte rapida (sub o luna) si unde exista credite-furnizori nsemnate.
De exemplu, calculul Fondului de Rrulment n cele trei variante conduce
la rezultatele din Tabelul 19:
Aplicatia 17: Calculul si analiza Fondului de Rulment
Tabelul 19
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri() Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta peste
1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Provizioane pt. riscuri -
cheltuieli
- - - -
4. Capitaluri
permanente (Cp)
434328633 768048262 333719629 176,83
5. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
6. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
7. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
8. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
9. Datorii pe termen scurt 227834680 186432713 -
41401967
81,83
10. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
11. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
12. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
13. Active imobilizate (A) 334134112 442396673 108262561 132,40
14. Fond de Rulment
Financiar(F - A)
100194521 325651589 225457068 325,02
15. Active circ,resp.datorii
curente (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
Din datele Tabelului 19 se constata ca Fondul de Rulment pozitiv si n
crestere confirma o dinamica favorabila a marjei de securitate a ntreprinderii.
n practica, se considera ca Fondul de Rulment al ntreprinderii industriale
trebuie sa reprezinte valoarea a 13 cifre de afaceri lunare.
n interiorul capitalurilor permanente, ponderea capitalurilor mprumutate
nu trebuie sa fie excesiva n raport cu cea a capitalurilor proprii (sa nu depaseasca
50 %), ceea ce impune determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) si a
Fondului de Rulment strain (FRs):
FRp = Capitaluri proprii - Imobilizari nete;
FRs = mprumuturi pe termen lung si mediu - Imobilizari nete.
Fondul de Rulment propriu pune n evidenta influenta structurii de
finantare asupra constituirii sale, adica masura n care echilibrul financiar se
asigura prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara.
Fondul de Rulment mprumutat (strain) reflecta gradul de ndatorare pe
termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt.
De exemplu, calculul Fondului de Rulment propriu si strain pe baza
datelor din Tabelul 19 conduce la rezultatele din Tabelul 20:
Aplicatia 18: Calculul si analiza fondului de rulment
Tabelul 20
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta
peste 1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
5. Fond Rulment propriu
(FRp) (1-3)
91701193 197744412 +106043219 215,5
6. Fond de Rulment strain
(FRs) (2-3)
-325640784 -314489496 +11151288 96,5
Din datele Tabelului 20 se constata urmatoarele:
1. Fondul de Rulment propriu este pozitiv si n crestere cu 115,5 %, ceea ce
confirma ca ntreprinderea dispune de o autonomie financiara care i permite
finantarea imobilizarilor nete din capitaluri proprii.
2. Fondul de Rulment strain este negativ si n scadere cu 3,5 %, ceea ce arata ca
nevoile pe termen scurt nu pot fi finantate prin ndatorare pe termen lung, desi
gradul de ndatorare la termen (raportul Datorii peste 1 an/Capitaluri proprii) a
crescut de la 1,994 % la 19,98 %.
3. Echilibrul financiar pe termen lung si pe termen scurt este asigurat ca urmare a
unei marje de securitate pe care o confera Fondul de Rulment Financiar pozitiv.
4. Independenta financiara a ntreprinderii se dovedeste a fi satisfacatoare, chiar
daca ponderea capitalurilor proprii n capitalurile permanente s-a redus de la 98
% la 83,3 %.
3.3.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment
Necesarul de Fond de Rulment desemneaza nevoile financiare generate de
executarea unor operatiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curenta
(cumparari, vnzari, plati salarii), al carui total trebuie acoperit cel putin partial
de resurse stabile (Fondul de Rulment Net). El reprezinta banii ce trebuie rulati n
ntreprindere pentru a-i asigura functionarea (dupa finantarea imobilizarilor), care
reclama cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de catre clienti.
Structura Necesarului de Fond de Rulment cuprinde, pe de o parte,
stocurile (de materii prime, produse finite, semifabricate) a caror valoare
ncorporeaza cheltuielile de fabricatie si, pe de alta parte, creantele. Din suma
acestor componente se scad datoriile (de exploatare si n afara exploatarii), care
corespund decalajelor ntre ncasari si plati:
NFR = Necesitati ciclice - Resurse ciclice,
n care:
Necesitati ciclice = Necesar temporar - Disponibilitati;
Resurse ciclice = Resurse temporare - Credite de trezorerie.
Pe baza bilantului necesarul de fond de rulment se determina ca diferenta:
NFR =(Active circulante + Cheltuieli n avans- Casa si conturi la banci)
- (Datorii ce trebuie platite ntr-un an + Credite bancare + Venituri n avans).
De exemplu, calculul Necesarului de Fond de Rulment pe baza datelor
din bilantul contabil armonizat (Tabelul 14) conduce la rezultatele din Tabelul
21, din care rezulta urmatoarele concluzii:
1. Necesarul de fond de rulment pozitiv si n crestere confirma dinamica
ascendenta a surplusului de necesitati temporare fata de resursele temporar
disponibile.
2. Cresterea necesarului de fond de rulment a fost consecinta cresterii
necesitatilor ciclice cu 58,72 %, ca urmare a cresterii activelor circulante cu
56,03 %, a reducerii cheltuielilor n avans si a disponibilitatilor banesti, n
conditiile n care resursele ciclice s-au redus cu 17,49 %, prin reducerea datoriilor
sub 1 an si a veniturilor n avans.
Aplicatia 19: Calculul si analiza necesarului de fond de rulment
Tabelul 21
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
2. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
3. Casa si conturi la banci 8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Total I (1 + 2 - 3) 324056292 514357378 19030108
6
158,72
5. Datorii cu scadenta de
pna la 1 an
227834680 186432713 -
41401967
81,83
6. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
7. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
8. Total II (5 + 6 + 7) 232270501 191630086 -
40640415
82,51
9. Nec de fd de rulment
(NFR)(4 - 8)
91785791 322767292 230981501 351,65
Pornind de la relatia care trebuie sa existe ntre necesarul temporar si
resursele temporare, NFR constituie un indicator de echilibru financiar, care
poate fi pozitiv sau negativ, dupa cum urmeaza:
a) Daca NFR > 0, rezulta un surplus de necesar temporar fata de resursele
temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situatie normala daca este consecinta unor
investitii privind cresterea necesarului de finantare a ciclului de exploatare.
n caz contrar, NFR > 0 arata un decalaj nefavorabil ntre lichidarea
stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare, n sensul
ncetinirii ncasarilor si accelerarii platilor.
b) Un NFR < 0 reflecta un surplus de resurse nete temporare fata de capitalurile
circulante, necesitatile temporare fiind mai mici dect resursele temporare ce pot
fi mobilizate. Aceasta situatie este favorabila daca este consecinta accelerarii
rotatiei activelor circulante, a urgentarii ncasarilor si relaxarii platilor.
Necesarul de fond de rulment reflecta echilibrul curent al ntreprinderii,
este mai fluctuant, mai instabil dect fondul de rulment si depinde de cifra de
afaceri), durata de rotatie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a
creantelor si termenul de plata a furnizorilor.
El poate fi exprimat n zile de vnzare prin intermediul vitezei de rotatie
(NFRz = NFR 360/ CA) care reflecta acest decalaj.
3.3.4. Analiza Trezoreriei
Trezoreria Neta (TN) poate fi determinata pornind de la egalitatea de
bilant Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu
necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezulta echilibrul financiar al
ntreprinderii, fiind un rezultat al operatiunilor ce afecteaza toate posturile de
bilant si rezultnd din lectura pe orizontala a bilantului financiar, respectiv:
a) a partii superioare: TN = FR - NFR;
b) a partii inferioare: TN = Disponibilitati - Credite de trezorerie sau:
TN = Trezoreia activa - Trezoreria pasiva.
Trezoreria activa cuprinde disponibilitatile curente degajate de
functionarea ntreprinderii, la care se adauga plasamentele rambursabile n orice
moment (valori mobiliare de plasament).
Trezoreria pasiva este reprezentata de creditele bancare curente, soldurile
creditoare de banci si efectele scontate (n afara bilantului).
c) Pe baza bilantului contabil armonizat, trezoreria este data de diferenta:
TN = Active circulante respectiv datorii curente nete (E) - NFR.
De exemplu, calculul Trezoreriei Nete pe baza bilantului conduce la
rezultatele din Tabelul 22:
Aplicatia 20: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 22
Nr. Indicatori (mii lei) Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Fondul de rulment
financiar(FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesarul de fd. de
rulment (NFR)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN) (1 -
2) (a)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Disponibilitati
banesti
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
6. Trezoreria neta (TN) (4 -
5) (b)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
7. Active circ., resp. dat.crte
nete (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
8. Trezoreria neta (TN) (7 -
2) (c)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Se constata ca Trezoreria Neta este pozitiva si n scadere, ceea ce reflecta
decalajul dintre ritmul superior de crestere a necesarului de fond de rulment
comparativ cu cresterea fondului de rulment financiar (351,65 > 325,02 %).
Trezoreria Neta () rezulta att din operatiuni ce afecteaza capitalurile
permanente si activul imobilizat, ct si din operatiuni care privesc activele
circulante si datoriile pe termen scurt.
Cresterea Trezoreriei Nete poate fi realizata prin cresterea fondului de
rulment si prin scaderea necesarului de fond de rulment, sau prin cresterea
disponibilitatilor si reducerea creditelor bancare de trezorerie.
Valoarea pozitiva sau negativa a Trezoreriei Nete este consecinta unor
inegalitati ntre Fondul de Rulment si Necesarul (resursa) de Fond de Rulment:
1. Trezorerie pozitiva (TN > 0), cnd: FR > NFR si respectiv, Disponibilitati >
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat n ntregime din resurse
permanente (FR > 0), care degaja disponibilitati ce pot ascunde o sub-utlizare de
capitaluri;
b) FR > 0 si NFR < 0, cnd resursele din ciclul de exploatare (NFR < 0) se
adauga la un excedent de resurse permanente (FR > 0) pentru a degaja un
excedent mare de lichiditati, care pot ascunde sub-utilizari de capitaluri;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele din exploatare (NFR < 0) acopera un
excedent crescut de lichiditati si numai o parte a activului imobilizat ( FR < 0).
Ciclul de exploatare si o parte din imobilizari sunt finantate din datorii pe
termen scurt (furnizori si avansuri clienti), ceea ce impune cresterea capitalurilor
permanente (resurselor stabile).
2. Trezorerie negtiva (TN < 0), cnd FR < NFR si respectiv, Disponibilitati <
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat partial din capitaluri permanente
(FR> 0) si partial din credite bancare curente care sunt mai mari dect
disponibilitatile, ceea ce impune aprecierea riscului bancar curent;
b) FR < 0 si NFR > 0, cnd creditele bancare pe termen lung si mediu acopera o
parte din imobilizari (FR < 0), NFR si disponibilitatile (inferioare creditelor de
trezorerie), ceea ce impune reconsiderarea structurii de finantare;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele permanente nu acopera dect o parte a
activului imobilizat (FR < 0), restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt
(furnizori, avansuri clienti) si din credite bancare curente, ceea ce impune
revederea structurii finantarii, fiind crescut riscul dependentei de exterior.
3.3.5. Analiza echilibrelor financiare n optica functionala
Echilibrele financiare pot fi analizate si prin prisma prezentarii bilantului
conform opticii functionale, care structureaza posturile de bilant n strnsa
legatura cu ciclurile economice care caracterizeza viata ntreprinderii: investitii,
exploatare, finantare, trezorerie. Analiza efectuata pe baza bilantului functional
(economic) este o analiza functionala, mai bine adaptata unei gestiuni
previzionale, care situiaza n centrul atentiei ciclul de exploatare. Ea completeaza
analiza financiara statica prin intermediul Tabloului de Finantare, principalul
instrument al analizei dinamice a echilibrului financiar functional.
Echilibrul financiar functional impune ca utilizarile stabile sa fie finantate
din resurse durabile, surplusul resurselor durabile fata de imobilizarile brute
reprezentnd fondul de rulment net global (FRNG):
FRNG = Resurse durabile - Utilizari stabile brute.
Un FRNG pozitiv arata excedentul de resurse stabile dupa finantarea
utilizarilor stabile, destinat finantarii ciclului de exploatare, fiind si diferenta:
FRNG = Activ circulant - (Datorii diverse + Credite bancare de trezorerie)
Pe baza bilantului functional (Tabelul 16) rezulta datele din Tabelul 23:
Aplicatia 21: Calculul fondului de rulment net global
Tabelul 23
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Resurse stabile
(durabile)
608138189 1011158943 403020754 166,27
2. Utilizari stabile brute 507943668 685507354 177563686 134,95
3. Fond rulment net global
(FRNG)(a)
100194521 325651589 225457068 325,02
4. Activ circulant 332465022 517281675 184816653 155,59
5. Datorii diverse + credite
bancare
232270501 191630086 -
40640415
82,51
6. Fond rulment net global
(FRNG)(b)
100194521 325651589 225457068 325,02
Se constata un Fond de Rulment Net Global pozitiv si n crestere, ca
urmare a cresterii mai rapide a resurselor stabile fata de utilizarile stabile (166,27
> 134,9) si a activului circulant comparativ cu datoriile (155,59 > 82,5).
Aceasta valoare a FRNG arata marimea necesarului ciclic si de trezorerie
ramasa nefinantata de resursele ciclice si de trezorerie, ceea ce arata ca
ntreprinderea are lichiditati pentru a-si finanta necesarul de exploatare.
Necesarul de fond de rulment (NFR) decurge din confruntarea nevoilor de
finantare cu resursele de finantare a operatiilor repetitive:
NFR = Utilizari ciclice - Resurse ciclice
Avnd n vedere rennoirea permanenta a stocurilor si creantelor impusa
de ciclul de exploatare, surplusul nevoilor ciclice neacoperit financiar de
resursele ciclice de capital devine un necesar de finantare permanent rennoibil.
Acest necesar este finantat din Fondul de Rulment Functional, care la rndul sau
apare ca un surplus de resurse stabile, fiind un Necesar de Fond de Rulment Total
(NFRT), cu doua componente legate de: activitatea de exploatare si din afara
exploatarii:
NFRT = NFRE + NFRAE.
Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat n Tabelul 24:
Aplicatia 22: Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total
Tabelul 24
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Utilizari ciclice totale,
din care:
324056292 514397378 190341086 158,73
2. Active circulante de
exploatare
318101299 504462683 186361384 158,59
3. Alte active circulante 5954993 9934695 3979702 166,82
4. Resurse ciclice totale, din
care:
232270501 191630086 -
40640415
82,51
5. Datorii de exploatare 136986380 82218373 -
54768007
60,02
6. Datorii nafara
exploatarii
95284121 109411713 14127592 114,82
7. Nec. fd rulment
total(NFRT)(1- 4)
91785791 322767292 230981501 351,65
8. NFRE (2 - 5) 181114919 422244310 241129391 233,13
9. NFRAE (3 - 6) -
89329128
-
99477018
-10147890 111,36
Din datele Tabelului 24 se constata ca Necesarul de Fond de Rulment
Total este pozitiv si n crestere, ceea ce arata un necesar de finantare permanent
rennoibil pentru ciclul de exploatare, surplusul de nevoi ciclice fiind neacoperit
financiar de resurse ciclice de capital.
Resursa neta n afara exploatarii (NFRAE < 0) este n crestere, datoriile
fiind superioare activelor circulante din afara exploatarii.
La originea NFRE se afla ciclul de exploatare (cumparare - productie -
vnzare), cu o durata variabila. Acest necesar corespunde unor alocari de fonduri
pentru constituirea stocurilor si creantelor, reflecta decalajele ntre vnzari si
ncasari, respectiv, ntre cumparari si plati si se calculeaza prin diferenta:
NFRE = Active circulante de exploatare - Datorii de exploatare.
Platile l maresc, iar ncasarile l reduc.
NFRAE este mai mic fata de NFRE si se obtine prin diferenta:
NFRAE = Alte active circulante - Datorii n afara exploatarii,
n care:
Alte active circulante cuprind: creante diverse, capital subscris nevarsat;
Datoriile n afara exploatarii cuprind: datorii fiscale, alte datorii.
Necesarul de Fond de Rulment astfel determinat mai poarta numele de
necesar net cnd este pozitiv, sau resursa neta cnd este negativ.
Din confruntarea Fondului de Rulment Net Global cu Necesarul de Fond
de Rulment (necesarul net) rezulta Trezoreria Neta (TN):
TN = FRNG - (NFRE + NFRAE)
Trezoreria Neta este legata de operatiile financiare pe termen scurt care
sunt evidentiate n partea inferioara a bilantului functional, ea fiind si diferenta:
TN = Necesar de trezorerie - Resurse de trezorerie sau:
TN = Activ circulant financiar - Credite bancare curente.
Trezoreria Neta poate fi pozitiva sau negativa, dupa cum urmeaza:
a) TN > 0, cnd FRNG > NFRT, sau Necesar trezorerie > Resurse trezorerie;
b) TN < 0, cnd FRNG < NFRT, sau Necesar trezorerie < Resurse trezorerie.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16), rezulta
Trezoreria neta (Tabelul 25) determinata ca diferenta:
TN = Trezoreria activa(Disponibilitati) - Trezoreria pasiva(Creditede trezorerie):
Aplicatia 23: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 25
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Fond rulment net global
(FRNG)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesar fond rulment total
(NFRT)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN)(1 -
2)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Activ circulant
financ.(Trez.activa)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare
crte(Trez. pasiva)
- - - -
6. Trezoreria neta (TN)(4 -
5)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Din datele Tabelului 25 se constata ca Fondul de Rulment Net Global este
superior Necesarului de Fond de Rulment Total, ceea ce a condus la o Trezorerie
Neta pozitiva, dar n scadere, ca urmare a decalajului ntre indicii Fondului de
Rulment si Necesarului de Fond de Rulment(351,65 > 325,02 %).
Reducerea Trezoreriei Nete reflecta reducerea cu aceeasi valoare a
activului circulant financiar, respectiv a Trezoreriei active n conditiile absentei
creditelor de trezorerie (Trezoreria pasiva).
O Trezorerie Neta pozitiva reflecta un excedent de trezorerie n raport cu
obligatiile financiare pe termen scurt, ceea ce asigura ntreprinderii posibilitatea
de face plasamente pe piata de capital.
Spre deosebire de resursele ciclice obtinute n activitatea curenta si
reflectate de un Necesar de Fond de Rulment negativ, o Trezorerie Neta negativa
reflecta resurse de trezorerie furnizate de parteneri financiari (banci) si sunt
legate de gestiunea financiara pe termen scurt.
3.4. Analiza bilantului prin metoda ratelor (ratios)
Aprofundarea analizei situatiei financiare pe baza bilantului impune
recurgerea la un procedeu frecvent utilizat n analiza financiara - metoda "ratios".
Ratio este un raport ntre doua posturi de bilant, din contul de rezultat,
sau din bilant si contul de rezultat, echivalent cu termenul de rata, coeficient,
indice, procent. ntre elementele raportului trebuie sa existe omogenitate din
punct de vedere al modului de evaluare si relatii directe ntre marimile ce se
compara.
Metoda ratelor completeaza analiza indicatorilor n marimi absolute si
prezinta avantajul ca permite efectuarea de comparatii pentru a situa mai corect
ntreprinderea n mediul sau concurential sau pentru a-i aprecia evolutia.
3.4.1. Analiza ratelor de structura a bilantului
Ratele de structura a bilantului reflecta structura financiara (de finantare)
a ntreprinderii si se defineste prin proportiile posturilor din activul si pasivul
bilantului n raport cu totalul acestuia.
Ratele de structura se obtin n urma analizei pe verticala a bilantului
financiar si pun n evidenta caracteristici financiare ale ntreprinderii, cum ar fi:
capacitatea activelor de a se transforma n lichiditati, autonomia si independenta
financiara a ntreprinderii, calitatea echilibrului financiar pe termen scurt, s.a.
Structura activului caracterizeaza compozitia patrimoniului economic al
ntreprinderii, n concordanta cu caracterul mai mult sau mai putin "capitalistic"
al acesteia ca si vulnerabilitatea sa la evolutiile inflationiste.
Ratele de structura a activului reflecta apartenenta sectoriala si depind de
natura activitatii ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea imobilizarilor: (%) reflecta indirect
intensitatea capitalistica (prin ponderea imobilizarilor corporale) si a relatiilor
financiare cu alte unitati (prin ponderea imobilizarilor financiare).
2) Ponderea activului circulant: (%) depinde de
sectorul de activitate si durata ciclului de productie (prin ponderea stocurilor), de
durata termenelor de plata convenite cu clientela (prin ponderea creantelor) si
reflecta esenta trezoreriei (prin ponderea lichiditatilor n patrimoniu).
Structura pasivului degaja politica de finantare a ntreprinderii,
evidentiind gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara pe care le
asigura combinatia de resurse cu maturitati si origini diverse.
Ratele de structura a pasivului reflecta autonomia financiara si gradul de
ndatorare a ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea capitalurilor permanente: (%)
reflecta autonomia financiara globala (prin ponderea capitalurilor proprii),
autonomia la termen a ntreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung).
2) Ponderea datoriilor pe termen scurt: (%) se
coreleaza cu trezoreria ntreprinderii.
Cu ct este mai mare ponderea capitalurilor proprii n totalul pasivului, cu
att este mai mare autonomi si independenta financiara a ntreprinderii.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul financiar (Tabelul 15) structura
activului si pasivului se prezinta n Tabelul 26:
Aplicatia 24: Ratele de structura a bilantului financiar
Tabelul 26
Structura
activului
Exercitiul financiar Structura pasivului Exercitiul financiar
(%) Precedent Curent (%) Precedent Curent
Active
imobilizate
50,12 46,10 Capital permanent(Cp) 65,15 80,08
Imobilizari
necorporale
0,017 0,079 Capitaluri proprii (C) 63,88 66,70
Imobilizari
corporale
50,10 46,01 Datorii peste 1 an(D/tl) 1,27 13,38
Imobilizari
financiare
0,003 0,011 Datorii sub 1 an (D/t.s) 34,85 19,92
Active
circulante
49,88 53,90 Total datorii (D) 36,12 33,30
Stocuri - total 21,59 12,88 Total capitaluri (C+ D) 100 100
Creante - total 27,03 40,72 Total capital (Cp+D/ts) 100 100
Disponibilitati 1,26 0,30 Levier
financ.(LF=D/C)
0,565 0,499
Total Active
Nete
100 100 Capacit.ndatorare(C/Cp) 0,98 0,83
Din datele Tabelului 26 se constata urmatoarele:
1. Structura activului reflecta ponderea de peste 50 % a imobilizarilor corporale
n totalul activului, care este n reducere pna la 46 % n favoarea activelor
circulante, care depasesc activele imobilizate, ajungnd de la 49,88 % la 53,90 %.
2. Imobilizarile corporale detin ponderea dominanta n totalul activelor
imobilizate, n consens cu activitatea predominant industriala a ntreprinderii.
3. Structura pasivului arata cresterea capitalurilor permanente de la 65,15 la peste
80 %, n care capitalurile proprii detin ponderea cea mai mare si n crestere la
peste 66 %, n defavoarea datoriilor totale, care au scazut de la 36 la 33 %.
3. Structura datoriilor s-a modificat prin cresterea datoriilor cu scadenta peste 1
an si a reducerii datoriilor curente, cu scadenta pna la 1 an.
Analiza pe verticala a bilantului vizeaza corelatiile dintre posturile din
activ si din pasiv, structura pasivului trebuind sa fie adecvata structurii activului:
o ntreprindere industriala foarte "capitalistica" are capitaluri permanente mai
importante fata de una mai putin "capitalistica" din sectorul de distributie, ceea ce
se reflecta prin rate de sinteza referitoare la conditiile de ajustare ntre utilizarile
si resursele puse n opera de ntreprindere.
Ratele de sinteza reflecta echilibrul financiar n marimi relative:
1) Rata de finantare stabila a imobilizarilor: 1
masoara stabilitatea resurselor afectate finantarii activelor durabile, din care:
a) Rata de finantare din resurse proprii: 1 exprima
autonomia financiara de care dispune ntreprinderea;
b) Rata de finantare din resurse straine:
exprima gradul de insecuritate financiara a ntreprinderii.
2) Rata de lichiditate generala: 1 exprima gradul
de lichiditate potentiala(echilibrul financiar pe termen scurt), din care:
a) Rata de lichiditate relativa (Testul acid)): 1
exprima capacitatea ntreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt;
b) Rata de lichiditate imediata (Testul acid):
exprima aptitudinea ntreprinderii de rambursare a datoriilor cu scadenta sub 1
an.
Ratele de sinteza se coreleaza cu ratele de finantare si reflecta indirect
structura financiara a ntreprinderii.
De exemplu, ratele de sinteza ale bilantului sunt expuse n Tabelul 27:
Aplicatia 25: Ratele de sinteza pe baza bilantului
Tabelul 27
Nr. Rate de echilibru financiar Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata de finantare stabila a
imobiliz. (Rfi)
1,30 1,74 + 0,44 133,8
2. Rata de finantare din resurse
proprii (Rfp)
1,27 1,44 + 0,17 113,4
3. Rata de finantare din resurse
straine (Rfs)
0,03 0,30 + 0,27 1000
4. Rata de lichiditate generala
(Rlg)
1,43 2,70 + 1,27 188,8
5. Rata de lichiditate rapida
(redusa) (Rlr)
0,836 2,120 + 1,284 253,6
6. Rata de lichiditate imediata (Rli) 0,037 0,015 - 0,022 40,5
Din datele Tabelului 27, se constata urmatoarele:
1. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare stabila a imobilizarilor
confirma marja de securitate consecutiva fondului de rulment pozitiv crescator.
2. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse proprii confirma existenta fondului de rulment propriu pozitiv si
crescator.
3. Valorile subunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse straine arata existenta unui fond de rulment strain negativ.
4. Valorile supraunitare si n crestere ale ratelor de lichiditate generala si de
lichiditate redusa confirma echilibrul financiar pe termen scurt, fondul de rulment
pozitiv, respectiv capacitatea de a face fata obligatiilor pe termen scurt, ceea ce
nu se confirma prin valoarea subunitara si n scadere a ratei de lichiditate
(trezorerie) imediata, disponibilitatile banesti nu permit acoperirea datoriilor pe
termen scurt.
3.4.2. Analiza ratelor de finantare. Structura finantarii
Analiza ratelor de structura a bilantului permite studiul structurii
financiare a ntreprinderii, respectiv examinarea modului n care sunt repartizate
sursele de finantare a activelor ntre capitalurile proprii si aporturile externe, de
unde rezulta autonomia (independenta) financiara a ntreprinderii.
Structura financiara este un concept fundamental n gestiunea financiara a
ntreprinderii, deoarece determina costul capitalului si are influenta asupra
politicii de investitii, afectndu-i rentabilitatea.
Sursele de finantare trebuie adaptate naturii activelor pe care le
finanteaza: resursele utilizate pentru finantarea unui activ imobilizat trebuie sa
poata ramne investite n ntreprindere o durata cel putin egala cu durata de viata
a acestuia. Exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizata cu lichiditatea activelor
finantate, adica imobilizarile trebuie finantate din capitaluri stabile (permanente),
iar activul circulant trebuie finantat din datoriile de exploatare. Numai n aceste
conditii poate fi vorba de o structura financiara echilibrata care poate asigura
independenta financiara a ntreprinderii.
n gestiunea financiara se utilizeaza att notiunea de structura financiara
ct si cea de structura a capitalului, cu precizarea ca structura financiara
desemneaza compozitia pasivului bilantului financiar, n timp ce structura
capitalului arata compozitia finantarii ntreprinderii pe termen lung: actiuni
(ordinare, privilegiate), obligatiuni (ordinare, convertibile), mprumuturi bancare.
n privinta unor structuri financiare ideale sau acceptabile exista cteva
principii esentiale de care trebuie sa se tina seama n gestiunea financiara, printre
care amintim:
1) Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie sa fie finantate din datorii pe
termen scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finantate
tranzitoriu din asemenea datorii.
2) Finantarea activelor stabile prin ndatorarea pe termen mediu si lung este
admisa cu conditia ca aceasta sa nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile
permanente si sa poata fi rambursata progresiv prin autofinantare, pna
ntreprinderea ajunge la autonomie financiara (finantarea din capitaluri proprii).
Structura finantarii reflectata prin ratele de structura a pasivului, care n
optica bilantului financiar grupeaza posturile dupa criteriul scadentei, vizeaza
raportul ntre capitalurile proprii (C) si datorii (D), pasivul fiind egal cu suma:
Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii (D),
n care:
D = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an):
Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt.
Raportul dintre datoriile totale (D) si capitalurile proprii (C) exprima rata
ndatorarii globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar si prezinta
importanta att pentru manageri ct si pentru creditori, deoarece reflecta, pe de o
parte, gradul de independenta financiara si, pe de alta parte, posibilitatea
ntreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi mprumuturi).
Definirea structurii financiare implica si determinarea raportului ntre
fondurile pe termen lung (capitalurile permanente) si fondurile pe termen scurt
(datoriile sub 1 an), care depinde de natura activelor ntreprinderii, sursele
permanente de finantare trebuind astfel structurate nct sa maximizeze valoarea
ntreprinderii (capitalurile proprii).
Autonomia financiara reprezinta aptitudinea ntreprinderii de a face fata
angajamentelor financiare, aceasta masurndu-se cu ajutorul unor rate care
exprima gradul de ndatorare si gradul de lichiditate-solvabilitate. Acesta
autonomie este amenintata de existenta unei structuri financiare inadecvate, prin
raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate conduce la ncetarea de plati sau la
pierderea controlului de catre actionari.
Autonomia financiara poate fi estimata prin intermediul mai multor rate:
1) Rata ndatorarii globale: Rg = 0,5 exprima dependenta
ntreprinderii de diversi creditori, precum si sansele de rambursare a datoriilor.
a) Levierul financiar: depinde de structura finantarii, cu
efecte asupra ratei rentabilitatii capitalurilor proprii, fiind un indicator de risc
financiar n corelatie cu randamentul activelor si rata dobnzii.
b) Rata autonomiei financiare: Raf = >1, fiind n relatie
inversa cu levierul financiar (Raf = 1/LF).
c) Rata ndatorarii la termen: >1 exprima dependenta
fata de creditori si este afectata de inflatie.
2) Capacitatea de ndatorare: 0,5 exprima
posibilitatile de ndatorare ale ntreprinderii.
3) Capacitatea de rambursare: 0,25 exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale.
De exemplu, ratele de autonomie financiara calculate pe baza bilantului
sunt prezentate n Tabelul 28:
Aplicatia 26: Ratele de finantare (autonomia financiara)
Tabelul 28
Nr. Rate de finantare Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata ndatorarii globale (Rg =
D/Pasiv)
0,354 0,327 - 0,027 92,37
2. Levierul financiar (LF = D/C) 0,5492 0,4871 -0,0621 88,70
3. Rata autonomiei financiare (Raf
= C/D)
1,82 2,05 + 0,23 112,6
4. Rata ndatorarii la termen (Rt
=Dt.lg/C)
0,02 0,20 + 0,18 1000
5. Capacitatea de ndatorare (C =
C/Cp)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
6. Capacitatea de rambursare (Cr =
CAF/D)
0,160 0,152 - 0,08 95,0
Din datele Tabelului 28 se constata urmatoarele:
1. Rata ndatorarii globale sub 0,5 si n scadere arata reducerea ponderii datoriilor
si cresterea ponderii capitalurilor proprii n structura finantarii.
2. Reducerea levierului financiar reflecta scaderea gradului de ndatorare ca
urmare a cresterii ponderii capitalurilor proprii, avnd ca efect cresterea gradului
de autonomie financiara la valori supraunitare.
3. Cresterea ratei de ndatorare la termen de peste 10 ori a fost consecinta
cresterii mai rapide a datoriilor cu scadenta peste 1 an comparativ cu capitalurile
proprii.
4. Reducerea capacitatii de ndatorare, care se mentine superioara valorii de 0,5,
arata tendinta de reducere a ponderii capitalurilor proprii n capitalul permanent.
5. Reducerea capacitatii de rambursare a datoriilor din capacitatea de
autofinantare este consecinta cresterii mai rapide a datoriilor comparativ cu CAF.
3.4.3. Analiza ratelor de rotatie a posturilor de bilant
n masura n care ratele de structura si de sinteza ale bilantului vizeaza
posturile la un moment dat, acestea au un caracter static. nsa gestiunea
financiara pe termen scurt necesita informatii pentru aprecierea echilibrului
financiar si a lichiditatii ntreprinderii n dinamica, ceea ce impune determinarea
unor rate de rotatie a posturilor de bilant.
Ratele de rotatie furnizeaza indicatii dinamice deoarece permit sa se
introduca o dimensiune temporala n analiza bilantului, prin evidentierea ritmului
de rennoire a unor componente ale acestuia.
n acest scop, se compara elemente statice de patrimoniu din bilant cu
indicatori din contul de rezultat care exprima fluxuri caracteristice ale activitatii
de exploatare cum ar fi cifra de afaceri (CA), din care rezulta ritmul de rennoire
a postului din activul sau pasivului bilantului financiar.
Ratele astfel determinate caracterizeaza unul dintre cei mai sintetici
indicatori de eficienta, viteza de rotatie a posturilor de bilant, prin intermediul
numarului de rotatii (N) si al duratei unei rotatii (D). ntre aceste rate exista o
relatie inversa: cresterea numarului de rotatii antreneaza reducerea duratei unei
rotatii, ceea ce reflecta acelasi lucru: accelerarea vitezei de rotatie.
Principalele rate de rotatie a posturilor de bilant sunt urmatoarele:
1) Numarul de rotatii ale activelor: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
2) Numarul de rotatii ale capitalurilor proprii: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
3) Numarul de rotatii ale activelor circulante: ,
n care:
Ponderea activelor circulante n activ (gradul de lichiditate);
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
4) Numarul de rotatii ale stocurilor: (rotatii),
n care:
Sm = Stocul mediu = ;
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
5) Numarul de rotatii ale creantelor: (rotatii);
Durata (termenul) de recuperare a creantelor: (zile);
6) Numarul de rotatii ale furnizorilor: (rotatii);
Durata (termenul) de plata a furnizorilor: (zile).
Numarul de rotatii (N) al unui post de bilant compara un flux de activitate
(vnzari, aprovizionari-cumparari) cu elemente de patrimoniu (activul total,
activul circulant, capitalul total, capitalul propriu) ncredintate ntreprinderii,
indicnd intensitatea cu care este valorificat patrimoniul ntreprinderii.
Durata n zile (luni, ani) a unei rotatii (D), n relatie inversa cu numarul de
rotatii, reflecta rapiditatea unei ncasari (plati): un decalaj ntre termenul de
recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor poate fi benefic pe
termen scurt, crescnd lichiditatile ntreprinderii.
Calculul ratelor de rotatie pe baza bilantului (Tabelul 14) si a contului de
rezultat (Tabelul 1) conduce la rezultatele din Tabelul 29:
Aplicatia 27: Ratele de rotatie a posturilor de bilant
Tabelul 29
Numarul de rotatii Exercitiul financiar Durata unei rotatii Exercitiul financiar
Preced. Curent (zile) Preced. Curent
1.Nr.rotatii active 0,802 0,816 Durata unei rotatii (Da) 448,87 441,17
(Na)
2.Nr.rot. cap.proprii
(Nc)
1,256 1,224 Durata unei rotatii (Dc) 286,62 294,12
3.Nr.rot. active
circ(Nac)
1,618 1,519 Durata unei rotatii
(Dac)
222,49 236,99
44.Nr.rotatii stocuri
(Ns)
3,769 6,418 Durata unei rotatii (Ds) 95,51 56,09
5.Nr.rotatii creante
(Ncr)
2,969 2,004 Term.recup.creante
(Dcr)
121,25 179,64
6.Nr.rotatii furnizori
(Nf)
4,519 4,149 Term.plata furnizori
(Df)
79,65 86,75
Din datele Tabelului 29 se constata urmatoarele:
1. Numarul de rotatii ale posturilor de bilant au cunoscut modificari, avnd valori
supraunitare, cu exceptia activelor totale, la care se nregistreaza si durate de
rotatie ce depasesc 1 an.
2. Viteza de rotatie a posturilor de bilant nregistreaza o ncetinire, cu exceptia
stocurilor, la care numarul de rotatii a crescut si durata unei rotatii a scazut.
3. Termenul de recuperare a creantelor este superior termenului de plata a
furnizorilor , ambele durate nregistrnd cresteri diferite, care au majorat
decalajul ntre ncasari si plati de la 42 zile la 93 zile.
Factorii care contribuie la modificarea vitezei de rotatie trebuie
identificati pe faze ale exploatarii: aprovizionare, productie, desfacere si vizeaza
diminuarea stocurilor, accelerarea vitezei de rotatie a acestor stocuri, scurtarea
duratei ciclului de productie, reducerea termenului de recuperare a creantelor, s.a.
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
Ratele de structura a activului si pasivului bilantului, ratele de finantare si
de structura a finantarii, precum si ratele de rotatie determinate prin analiza
interna a bilantului n directie verticala, orizontala si combinata cu elemente ale
contului de rezultat permit sa se calculeze o "baterie "de rate de rentabilitate,
care servesc la evaluarea performantelor ntreprinderii ntr-o viziune dinamica.
Aprecierea performantelor implica luarea n considerare a unor aspecte
ale activitatii ntreprinderii n strnsa legatura cu rezultatele globale si partiale.
Diagnosticul financiar permite aprecierea performantelor dezvoltnd trei
puncte de vedere caracteristice:
1) El impune o viziune partiala a performantelor. Eficacitatea ntreprinderii poate
fi apreciata diferit prin criterii analitice.
2) Analiza financiara abordeaza performantele pe baza unor criterii monetare de
masurare si evaluare.
3) Aprecierea financiara a performantelor se realizeaza din punct de vedere
sintetic si global, printr- o viziune de ansamblu a rezultatelor.
n final, diagnosticul financiar va permite evaluarea ntreprinderii n
functie de rentabilitate si de gradul de risc aferent.
Rentabilitatea constituie capacitatea unui capital investit sau plasat de a
asigura venituri exprimate n termeni financiari, aceasta fiind evaluata n marimi
absolute (prin marje) si n marimi relative (prin rate).
Ratele de rentabilitate rezulta din confruntarea unui indicator de rezultat
(EBE, Rexp, Rbrut, Rnet), cu un indicator referitor la fluxul global de activitate
(CA), sau la mijloacele utilizate pentru obtinerea rezultatului considerat (capital
economic, capital propriu, costuri). De aici rezulta gruparea uzuala a ratelor de
rentabilitae n doua categorii: rate de marja si rate de randament si rentabilitate.
A. Ratele de marja permit aprecierea "eficacitatii" ntreprinderii n activitatea
comerciala, exprimnd profitabilitatea acesteia n raport cu:
1) Exploatarea, prin intermediul rapoartelor:
; ; .
2) Activitatea globala, prin intermediul rapoartelor:
; (rata marjei nete).
B. Ratele de randament si de rentabilitate se pot grupa n doua categorii:
1) Rate de randament care raporteaza un indicator de rezultat la o evaluare a
capitalului economic pus n opera de ntreprindere. Apare astfel notiunea de
rentabilitate economica, care exprima capacitatea activului economic (activ
imobilizat brut + NFRE) de a degaja un surplus si de a asigura remunerarea
aportorilor de fonduri - actionari si creditori - care asigura finantarea.
a) O prima varianta: ,
care este o rata de rentabilitate economica bruta ce permite aprecierea
performantei exploatarii (industriala si comerciala) si faciliteaza comparatii
intrasectoriale.
Evolutia n timp a acestei rate arata cresterea, stagnarea sau scaderea
eficacitatii ntreprinderii, fara a fi afectata de fiscalitate, amortizare si
provizioane.
b) n lipsa unor date suficient de precise se poate utiliza: .
Acest raport poate fi introdus ntr-un lant de rate echivalent cu notiunea
de ROA (return on assets), care este o rata a rentabilitatii investitiilor:
c) = = Re
2
S
Rex,
,
n care:
= Ponderea rezultatului exploatarii n excedentul brut.
Randamentul economic al activelor (Re
3
) poate fi exprimat prin lantul:
,
n care:
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
Na = Numarul de rotatii ale activului bilantului;
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului.
De exemplu, ratele de rentabilitate economica se prezinta n Tabelul 30:
Aplicatia 28: Ratele de rentabilitate economica
Tabelul 30
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Marja comerciala (Mc) 307279 783650 476371 155,0
2. Cifra de afaceri (CA) 535016030 783517354 248501324 146,4
3. R
1
= Mc/CA (1/2) (%) 0,0574 0,100 0,0426 174,2
4. Excedentul brut din
exploatare (EBE)
116166818 149859165 33692347 129,0
5. R
2
= EBE/CA (4/2) (%) 21,71 19,12 - 2,59 88,08
6. Rezultatul din exploatare
(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,8
7. R
3
= Rexp/CA (7/2) (%) 19,25 12,07 - 7,18 62,71
8. Capacitatea de
autofinantare (CAF)
37814451 47778944 9964493 126,3
9. R
4
= CAF/CA (8/2) (%) 7,06 6,10 - 0,96 86,4
10. Rezultatul net (Rnet) 40667697 51384049 10716352 126,3
11. R
5
= Rnet/CA (10/2) (%) 7,60 6,56 - 1,04 86,31
12. Activ imobilizat brut
(Aibr)
507943668 685507354 177563686 134,9
13. Necesar fond rulment de
expl. (NFRE)
181114919 422244310 241129391 233,1
14. Re
1
= EBE/(Ai
br+NFRE)[4/(12+13)]
16,86 13,53 - 3,33 80,25
15. Total activ brut (Abr) 840408690 1202789029 362380339 143,1
16. Re
2
= EBE/Abr(4/15) (%) 13,82 12,46 - 1,36 90,16
17. Re
3
= Rexp/Abr (6/15)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
18. Ponderea rez. expl.n EBE
(S
Rexp
= 6/4)
0,8867 0,6313 - 0,2554 71,19
19. Re
3
= Re
2
* S
Rexp
(16*18)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
20. Rata rentabilitatii
veniturilor: Rv = 6/2
19,25 12,07 - 7,18 62,71
21. Nr. rotatii active: Na =
2/15
0,6366 0,6514 0,0148 102,3
22. Active circulante (Ac) 332465022 517281675 184816653 155,6
23. Nr. rotatii active circulante:
Nac = 2/21
1,6092 1,5147 - 0,0945 94,12
24. Pondere active circulante:
Sac = 21/15
0,3956 0,4300 0,0344 108,7
25. Re
3
= Rv * Na (20*21)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
26. Re
3
= Rv* Nac* Sac
(20*23*24) (%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
Din datele Tabelului 30 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Ratele de marja privind exploatarea (R
1
- R
3
) au cunoscut reduceri, cu
exceptia ratei marjei comerciale (R
1
), care a crescut cu 74,2 %, ca urmare a
decalajelor dintre ritmurile de crestere a factorilor ce determina rapoartele
respective.
2. Ratele de marja privind activitatea globala (R
4
- R
5
) s-au redus corespunzator
dinamicii factorilor de influenta luati n calcul.
3. Ratele de randament economic al activelor s-au redus toate, n proportii
diferite, dupa cum urmeaza:
4. Re
1
(EBE/Ai brut + NFRE) cu valoarea cea mai mare, a scazut cu 19,75 %,
cresterea EBE fiind inferioara cresterii activului economic.
5. Re
2
(EBE/Activ brut) a scazut cu 9,84 % datorita cresterii mai lente a EBE n
raport cu activul brut (29 < 43,1 %).
6. Re
3
(Rexp/Abrut) s-a redus cu 35,84 % datorita reducerii rezultatului din
exploatare cu 8,2 %, n conditiile cresterii activului brut cu 43 %.
Aceste evolutii individuale ale ratelor de marja si de randament se reflecta
n continuare n evolutia indicilor agregati ce caracterizeaza eficienta generala a
utilizarii activelor prin ratele de rentabilitate si ratele de randament determinate
pe baza lantului de rate:
Reducerea randamentului economic al activelor (Re
3
) s-a datorat
reducerii ponderii rezultatului din exploatare n excedentul brut (S
Rexp
), scaderii
rentabilitatii veniturilor (Rv), reducerii vitezei de rotatie a activelor circulante
(Nac) n conditiile cresterii ponderii activelor circulante n activ (Sac).
n urma analizei ratelor de rentabilitate economica prin ratele de marja si
de randament se pot desprindse factorii care au efect favorabil asupra acestora,
din care pot rezulta politici comerciale cu efect favorabil asupra randamentului
economic, cum ar fi: politica privind calitatea produselor cu profitabilitate mare,
ca urmare a unor preturi mari, dar cu o viteza de rotatie mica, sau politica unor
preturi mici, cu profitabilitate redusa, dar cu o viteza de rotatie accelerata.
La acestea se poate adauga efectul benefic al cresterii ponderii activelor
circulante n activul bilantului, care reflecta aportul favorabil al cresterii gradului
de lichiditate al activelor asuzpra cresterii randamentului economoc al activelor,
respectiv asupra ratei rentabilitatii economice..
2) Ratele de rentabilitate financiara exprima capacitatea capitalurilor proprii de a
crea un surplus, dupa remunerarea capitalurilor mprumutate, care va permite
remunerarea capitalurilor actionarilor (dividende) si autofinantarea
ntreprinderii.
Indicatorul cel mai sintetic al ratei rentabilitatii financiare (Rf) rezulta din
raportul dintre rezultatul exercitiului si capitalurile proprii:
(%)
Raportul ofera o informatie privind rata de remunerare a investitiilor
realizate de actionarii care au constituit initial capitalul ntreprinderii sau au lasat
n rezerva o parte din beneficii.
Rezultatul exercitiului brut sau net permite determinarea ratei
rentabilitatii financiare nete (Rfn) n functie de rata rentabilitatii brute (Rfbr):
= Rfbr (1 - i),
n care:
i = cota de impozit.
Rata rentabilitatii financiare nete corespunde notiunii de ROE.(return on
equity) utilizata n terminologia anglo-saxona.
Un nivel ridicat al rentabilitatii capitalurilor proprii i permite
nteprinderii sa gaseasca noi capitaluri pe piata financiara pentru a-si finanta
cresterea. Daca aceasta rata este mica si inferioara ratelor pietei, ntreprinderea va
avea dificultati n atragerea de capitaluri.
Un nivel ridicat al ratei rentabilitatii financiare nu este totdeauna
favorabil, deoarece el poate fi consecinta unor capitaluri proprii prea slabe si a
unui nivel de risc ridicat, ceea ce poate fi pus n evidenta prin calculul ratei
rentabilitatii capitalurilor permanente (durabile) (Rcp):

Rezultatul care permite remunerarea capitalurilor permanente cuprinde
cel putin rezultatul net si dobnzile dupa impozit, cheltuielile financiare fiind
deductibile din rezultatul brut, rata capitalurilor permanente (Rcp) fiind egala cu:

Pentru stabilirea factorilor de crestere a ratei rentabilitatii financiare (a
capitalurilor proprii), se recurge la urmatorul lant de rate:
,
n care:
Rv = Profitabilitatea cifrei de afaceri (marja neta sau rata rentabilitatii
veniturilor);
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul total.

n care:
= Levierul financiar (rata ndatorarii).
n final, rata rentabilitatii financiare devine egala cu produsul:
Rf = Rv Nac Sac(1 + LF).
Asa se explica de ce o marja neta (Rv) mica, cum este n cazul marilor
unitati, poate conduce la o rentabilitate financiara buna, daca activele circulante
se "rotesc" rapid (stocuri mici, fara creante), daca creste gradul de lichiditate al
activului (Sac) si daca capitalurile proprii sunt relativ slabe (folosesc investitii
prin leasing si au credite-furnizori mari). Aceasta are ca efect cresterea ratei
ndatorarii, respectiv a levierului financiar (LF), ceea ce poate orienta
ntreprinderea n deciziile strategice de finantare referitoare la raportul capitaluri
proprii/datorii, n functie de randamentul economic al activelor si de rata
dobnzii.
Efectul cresterii levierului financiar (ratei ndatorarii) poate fi favorabil
dar si riscant, n egala masura, de acest efect fiind legat riscul financiar ce
decurge din costul capitalului (propriu sau mprumutat) care asigura finantarea.
Diferenta dintre costul capitalurilor proprii si costul capitalurilor
mprumutate consta n faptul ca primele sunt remunerate numai daca
ntreprinderea realizeaza un beneficiu net contabil, n timp ce capitalurile
mprumutate trebuie remunerate indiferent de situatie (beneficiu sau pierdere). n
acest caz, cheltuielile financiare ce includ dobnzile la imprumuturi pot diminua
capacitatea de autofinantare pna la insolvabilitate, acesta fiind riscul financiar.
Riscul financiar este evaluat prin mecanismul efectului de levier, care
rezulta din diferenta dintre rata rentabilitatii economice (Re) si rata rentabilitatii
financiare (Rf), ca efect al ndatorarii ntreprinderii.
Din relatia: ,
se deduce:
Rexp = Re (C+D), care se introduce n relatia de calcul a rentabilitatii financiare:
,
n care, veniturile financiare (Vfin) si rezultatul extraordinar (Rextr) nefiind
legate de exploatare, se pot exclude din calcul, rentabilitatea financiara fiind
egala cu:
,
n care:
d = Rata dobnzii;
= levierul financiar
n final, rezulta rata rentabilitatii financiare din egalitatea:
Rf = Re + LF(Re - d),
Din relatia de mai sus poate fi dedusa egalitatea:
Rf - Re = LF (Re - d) = ELF
n care:
LF (Re - d) = ELF = Efectul de levier financiar
Efectul de levier financiar astfel calculat, trebuie verificat de egalitatile:
ELF = Rf - Re = (Re - d) LF
Se constata ca efectul de levier financiar este cu att mai mare, cu ct
diferenta dintre rentabilitatea economica (randamentul activelor) si rata de
ndatorare (levierul financiar) este mai mare. n privinta efectului ndatorarii prin
mecanismul efectului levierului financiar pot fi mentionate urmatoarele cazuri:
a) ndatorarea nu are nici un efect (ELF = 0), n cazul n care rentabilitatea
economica este egala cu rata dobnzii (Re = d) si, n consecinta, rentabilitatea
financiara este egala cu rentabilitatea economica (Rf = Re).
b) Recurgerea la ndatorare permite amelioararea rentabilitatii financiare printr-
un efect de levier pozitiv (ELF > 0) n masura n care rentabilitatea economica
este superioara ratei dobnzii (Re > d) si, n consecinta, rentabilitatea financiara
este superioara rentabilitatii economice (Rf > Re).
c) Efectul de levier devine negativ (ELF < 0) sau de "maciuca" n cazul n care
rentabilitatea economica este inferioara ratei dobnzii (Re < d), ceea ce reduce
rentabilitatea financiara fata de cea economica (Rf < Re).
n consens cu valorile pozitive sau negative ale efectului levierului
financiar, se determina indicele levierului financiar ( ) ale carui valori
indica urmatoarele situatii privind recurgerea la ndatorare:
a) ntreprinderea se poate ndatora daca I
LF
> 1, deoarece ndatorarea i
potenteaza gradul de rentabilitate a capitalurilor proprii.
Utilizarea ndatorarii trebuie totusi facuta cu prudenta, deoarece aceasta
limiteaza independenta financiara a ntreprinderii, i reduce posibilitatile
suplimentare de ndatorare n perioada de criza si i creste volatilitatea
rezultatelor si a rentabilitatii capitalurilor proprii la variatiile volumului de
activitate n raport cu valorile critice (pragul de rentabilitate).
b) ntreprinderea este supusa riscului de insolvabilitate daca I
LF
< 1, efectul
negativ al ndatorarii fiind consecinta unui randament economic al activelor
insuficient pentru acoperirea ratei dobnzii.
c) Absenta ndatorarii prin finantarea exclusiva din capitaluri proprii, cnd I
LF
=
1, are ca efect egalitatea dintre rentabilitatea financiara si rentabilitatea
economica, ceea ce elimina riscul financiar.
n legatura cu efectul de levier se impun urmatoarele precizari de care
trebuie sa se tina seama n calculele analitice:
a) Efectul de levier trebuie sa se exprime mai frecvent dupa impozitare, ratele
nete de rentabilitate (economica, financiara) trebuind calculate dupa deducerea
impozitului pe profit, n cota i:

Efectul de levier net trebuie determinat pe baza efectului de levier brut
corectat cu cota de impozit (i):
ELFnet = ELFbr(1 - i) = Rfn - Ren
De exemplu,din bilantul si contul de profit si pierderi rezulta ratele de
rentabilitate financiara din Tabelul 31:
Aplicatia 29: Ratele de rentabilitate financiara - efectul de levier
Tabelul 31
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Rezultatul din
exploatare(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,85
2. Cheltuielile financiare
(Chfin)
55308696 30959596 -24349100 56,0
3. Capitalul propriu (C)(Activ -
Datorii)
430271126 645338458 215067332 150,0
4. Rata
rentab.fin.brute(Rfbr)[(1-
2)/3] -%
11,08 9,86 - 1,22 88,9
5. Rezultatul brut al
exercitiului (Rexbr)
50795774 69289398 18493624 136,4
6. Capitalurile permanente
(Cp)
434328633 768048262 333719629 176,8
7. Rata rentab.cap.perm. (Rcp)
(5/6) - %
11,70 9,02 - 2,68 77,1
8. Activul total net (A) 666599134 959678348 293079214 143,9
9. Rata rentabilit. econ.(Rebr)
(1/8) - %
15,45 9,86 - 5,59 63,8
10. Datoriile totale (D) 236328008 314339890 78011882 133,0
11. Levierul financiar (LF)
(10/3)
0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
12. Rata dobnzii (d) (2/10) 23,40 9,86 - 13,54 42,1
13. Impozitul pe profit (I) 10128077 17905349 7777272 176,8
14. Cota procentuala (i) (13/5) -
%
19,94 25,84 + 5,90 129,6
15. Efect levier
financ.br(ELFbr)(4 - 9)-%
- 4,37 0 + 4,37 -
16. Efect levier fin.br. ELFbr =
LF(Re - d)
- 4,37 0 + 4,37 -
17. Rata rentab.fin.nete (Rfn)
[4*(1-i)] - %
8,87 7,31 -1,56 82,4
18. Rata
rentab.econ.nete(Ren)[9*(1-
i)]-%
12,37 7,31 - 5,06 59,1
19. Efect levier financ.net(ELFn)
(17-18)%
- 3,50 0 + 3,50 -
20. Efect levier fin.net
(ELFn)[16*(1-i)]- %
- 3,50 0 + 3,50 -
Din datele Tabelului 31 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Rata rentabilitatii financiare (att a capitalurilor proprii ct si a capitalurilor
permanente) s-a redus, ca urmare a dinamicii inferioare a rezultatului din
exploatare si, respectiv, a rezultatului brut comparativ cu capitalurile proprii si
capitalurile permanente.
2. Reducerea randamentului economic al activelor s-a datorat reducerii
rezultatului din exploatare n conditiile cresterii activului net total.
3. Rata rentabilitatii financiare a fost inferioara randamentului activelor n
exercitiul precedent, efectul de maciuca al ndatorarii, diminund-o
corespunzator diferentei dintre randamentul economic si rata dobnzii
(cheltuielilor financiare).
4. Reducerea levierului financiar concomitent cu reducerea ratei cheltuielilor
financiare pna la nivelul randamentului economic (9,86%) n exercitiul curent a
redus la zero efectul levierului financiar; ca urmare, rata rentabilitatii financiare a
ajuns egala cu randamentul activelor.
Recurgerea la efectul de levier este o practica ncurajata de tratamentul
fiscal, mult mai sever fata de beneficiile conservate si de dividende (putin sau
deloc deductibile din impozitul ntreprinderii) dect fata de dobnzile la datorii
(totdeauna deductibile din impozit).
n concluzie, riscul financiar decurge din utilizarea ndatorarii, fiind legat
de structura financiara (a pasivului) si creste odata cu gradul de ndatorare. De
aceea, studiul riscului legat de ndatorare trebuie aprofundat prin analiza
solvabilitatii si lichiditatii ntreprinderii, direct afectate de prezenta datoriilor n
cadrul resurselor de finantare a activitatii curente.
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
Efectul de levier financiar (ELF) exprima efectul ndatorarii asupra
rentabilitatii capitalurilor proprii, care poate nsemna si riscul ntreprinderii
ndatorate de a nu putea face fata angajamentelor, afectndu-i solvabilitatea.
Solvabilitatea constituie aptitudinea ntreprinderii de a face fata
scadentelor pe termen lung si mediu si depinde de marimea datoriilor cu
asemenea scadente si de cheltuielile financiare (costul ndatorarii).
Solvabilitatea reprezinta un obiectiv prioritar al ntreprinzatorului care
doreste sa-si pastreze autonomia financiara si flexibilitatea gestiunii si ea rezulta
din echilibrul dintre fluxurile de ncasari si fluxurile de plati, dar si dintr-un fond
de rulment net pozitiv, ceea ce rezulta dintr-o buna adecvare ntre necesarul de
finantare pe termen lung (n active corporale si financiare) si resursele de
finantare cu caracter permanent (capitalurile proprii si ndatorarea la termen).
Solvabilitatea se defineste mai ales n perspectiva unei lichidari a
ntreprinderii, daca se afla n ncetare de plata ca urmare a lipsei de lichiditate a
bilantului. n acest sens, ntreprinderea este solvabila n masura n care activul
real este suficient pentru a-i permite plata tuturor datoriilor.
Mentinerea solvabilitatii este conditionata de sincronizarea ritmului
ncasarilor de fonduri legate de transformarea n moneda a activelor ajunse la
maturitate si ritmul platilor imperative legate de lichidarea datoriilor ajunse la
scadenta. n acest sens, o prima apreciere a solvabilitatii se realizeaza prin
compararea ntre lichiditatea activului si exigibilitatea pasivului, respectiv a
activelor totale cu datoriile totale, din care rezulta:
1) Activul net contabil: ANC = Activ total - Datorii totale, care exprima marimea
capitalurilor proprii.
n aprecierea solvabilitatii se mai utilizeaza o serie de rate din structura
pasivului ce caracterizeaza ndatorarea si autonomia financiara a ntreprinderii:
2) Rata solvabilitatii patrimoniale: , care exprima
ponderea capitalului propriu n pasiv, a carei valoare minima trebuie sa se situeze
ntre 0,3 - 0,5. Valorile mai mari de 0,5 reflecta o situatie normala.
3) Rata solvabilitatii generale: ,
n care:
= Gradul de autonomie financiara (inversul levierului financiar, LF).
Creditorii sunt interesati ntr-o valoare ct mai mare a raportului, garantia
lor fiind constituita din activul ntreprinderii, n conditiile unui activ net pozitiv.
4) Exista si alte variante de calcul privind rata solvabilitatii generale:
a) ;
b) .
5) Rata ndatorarii totale: = LF
6) Rata ndatorarii pe termen lung:
Aceasta rata exprima dependenta de creditorii pe termen lung, este majorata de
inflatie, fiind un indicator de risc direct proportional cu valoarea ei si cu gradul
de variabilitate beneficiilor. Variaza de la un sector de activitate la altul.
7) Capacitatea de ndatorare: , care depinde de
structura financiara si arata posibilitati de ndatorare crescute pentru valori 0,5.
8) Capacitatea de rambursare: , care exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale si completeaza rata de ndatorare,
valoarea minima de 0,25 fiind acceptabila.
9) Rata cheltuielilor financiare: , care
exprima indirect solvabilitatea, prin ponderea cheltuielilor financiare n rezultatul
exploatarii, trebuind sa fie ct mai mica pentru a evita riscul de non-plata.
O varianta a acestei rate se obtine prin raportul:
10) , care nu trebuie sa depaseasca
3 %, ceea ce face ntreprinderea vulnerabila si o expune riscului de
insolvabilitate.
Pentru ca ntreprinderea sa fie ntr-o situatie satisfacatoare, nu este
suficient ca ea sa-si poata achita datoriile (sa fie solvabila), ci trebuie sa le poata
achita la scadenta convenita.
ntreprinderea poate fi solvabila, avnd un activ total superior datoriilor
(situatie neta pozitiva), dar sa nu posede suficiente lichiditati pentru a respecta
scadentele, ceea ce impune analiza separata a lichiditatii sale.
Daca solvabilitatea vizeaza aptitudinea ntreprinderii de a-si regla
datoriile pe termen mediu si lung si ofera o informatie partiala asupra lichiditatii
pe termen scurt, gradul de lichiditate exprima calitatea echilibrului financiar al
ntreprinderii pe termen scurt.
Lichiditatea masoara aptitudinea ntreprinderii de a face fata obligatiilor
pe termen scurt si reflecta capacitatea de a transforma rapid activele circulante n
disponibilitati (bani). O ntreprindere este "lichida" cnd resursele degajate de
operatiunile curente ale exercitiului i furnizeaza suficiente disponibilitati pentru
a face fata scadentelor pe termen scurt.
Notiunea de lichiditate poate viza bilantul si activele acestuia: lichiditatea
bilantului se refera la faptul ca activele sub 1 an sunt superioare datoriilor sub 1
an, ceea ce fereste ntreprinderea de faliment pe termen scurt. Ea rezulta din
comparatia ntre activele "lichide" si pasivul exigibil, ceea ce se reflecta n:
1) Fondul de rulment financiar: FRF = Active circulante - Datorii curente(< 1
an).
Lichiditatea activelor presupune posibilitatea de a le schimba rapid contra
moneda, gradul de lichiditate generala fiind masurat prin:
2) Rata lichiditatii generale: , care exprima gradul de
lichiditate potentiala (echilibrul financiar pe termen scurt) si variaza dupa
sectorul economic: este subunitar n sectorul de distributie si aproape 2 n
sectoarele industriale cu ciclu lung.
Valoarea acestei rate trebuie comparata cu ntreprinderi similare si ea
depinde de viteza de rotatie a stocurilor si a datoriilor pe termen scurt.
Valorile supraunitare ale ratei arata o lichiditate satisfacatoare, n caz
contrar, lipsa de lichiditati, ca urmare a unui fond de rulment negativ, poate
conduce la ncetare de plati, ceea ce echivaleaza cu riscul de faliment sau de
insolvabilitate.
Insuficienta de lichiditati are consecinte att pentru ntreprindere
(limitarea dezvoltarii), ct si pentru creditori (ntrzieri de plata a dobnzilor, de
rambursari, pierderi de creante), precum si pentru clienti (modificarea conditiilor
de credit).
Notiunea de lichiditate comporta mai multe grade, dupa cum urmeaza:
3) Rata lichiditatii reduse: , care reflecta
capacitatea de rambursare a datoriilor pe termen scurt, valoarea optima peste 0,5
confirma o lichiditate normala.
4) Rata lichiditatii immediate (rapide): , numita
rata de trezorerie, sau Testul acid, a carei valoare minima de 0,2 - 0,3 reflecta o
garantie de lichiditate satisfacatoare.
De exemplu, ratele de solvabilitate - lichiditate calculate pe baza datelor
din bilant sunt expuse n Tabelul 32, din care se desprind urmatoarele concluzii:
1. Activul net contabil pozitiv (ANC) si n crestere arata existenta solvabilitatii
necesare acoperirii datoriilor din activele nete, ceea ce confirma cresterea
capitalurilor proprii cu 50 %.
2. Ratele de solvabilitate patrimoniala (Rsp) si generala (Rsg) confirma acelasi
lucru, avnd valori peste limitele admisibile, ceea ce reflecta un bun echilibru
financiar pe termen lung.
3. Fac exceptie capacitatea de rambursare a datoriilor (Cr) si rata cheltuielilor
financiare (Rcf
1
) n perioada precedenta, care nu sunt situate n limite normale.
4. Urmare unui fond de rulment financiar pozitiv, ratele de lichiditate generala
(Rlg) si redusa (Rlr) - n perioada curenta - sunt supraunitare, n timp ce ratele de
lichiditate rapida (Rli) sunt subunitare si n scadere, ceea ce reflecta dificultati n
trezoreria imediata.
Aplicatia 30: Calculul ratelor de solvabilitate - lichiditate
Tabelul 32
Nr. Rate de solvabilitate -
lichiditate
Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Ratele de solvabilitate
1. ANC = Activ - Datorii (>
0)
430271126 645338458 215067332 150,0
2. Rsp = Capital
propriu/Pasiv (> 0,5)
0,64 0,67 + 0,03 104,7
3 Rsg = Activ/Datorii totale
(> 1)
2,82 3,05 + 0,23 108,2
4. Rsg
1
= C/D pe termen lung
(> 1)
50,13 5,00 - 45,13 9,98
5. Rsg
2
= CAF/D pe termen
lung
4,45 3,74 - 0,71 84,05
6. Rd = D/C (LF) 0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
7. Rdtl = Datorii pe term.lg
/C
0,02 0,20 + 0,18 1000
8. Cd = C/Cpermanent (>
0,5)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
9. Cr = CAF/D (> 0,25) 0,160 0,152 - 0,008 93,75
10. Rcf = Chfin/Rexp 0,54 0,32 - 0,22 59,26
11. Rcf
1
= Chfin/CA (< 0,03) 0,10 0,04 - 0,06 40,0
II. Ratele de lichiditate
1. FRF = Acirc - D pe
term.sc. (> 0)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Rlg = Acirc/D pe
term.scurt (> 1)
1,43 2,70 + 1,27 188,81
3. Rlr = (Acirc - Stocuri)/D
pe term sc.
0,83 2,12 + 1,29 255,42
4. Rli = Disponib./D term
scurt (> 0,2)
0,037 0,015 - 0,022 40,55
Reglementarile romnesti impun ntocmirea Notei Explicative 9 "Exemple
de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari", document
prezentat sistematic n cadrul situatiilor financiare anuale, care cuprinde o sinteza
a ratelor de bilant cu urmatoarea baterie de indicatori:
I. Indicatori de lichiditate:
1) Lichiditatea generala:
2) Lichiditatea imediata:
II. Indicatori de risc:
1) Gradul de ndatorare:
2) Acoperirea dobnzilor:
III. Indicatori de activitate:
1) Viteza de rotatie a stocurilor:
2) Numarul de zile de stocare = ;
3) Viteza de rotatie a debitelor clienti = ;
4) Viteza de rotatie a creditelor furnizori = ;
5) Viteza de rotatie a activelor imobilizate = ;
6) Viteza de rotatie a activelor totale = .
IV. Indicatori de profitabilitate:
1) Rentabilitatea capitalului angaja =
=
2) Marja bruta din vnzari = .
De exemplu, calculul indicatorilor din Nota explicativa 9 atasata
situatiilor financiare anuale ale ntreprinderii analizate conduce la rezultatele din
Tabelul 33, din care se desprind urmatoarele concluzii privind sinteza ratelor de
solvabilitate-lichiditate pe baza bilantului:
1. Indicatorii de lichiditate generala si imediata, cu valori supraunitare, au
crescut, primul cu 88,8 % si al doilea cu 162,5 %.
Aplicatia 31: Principalii indicatori economico-financiari
Tabelul 33
Nr. Rate de solvabilitate - lichiditate Exercitiulfinanciar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Indicatori de lichiditate
1.
Lichiditatea generala
1,43 2,70 + 1,27 188,8
2.
Lichiditatea imediata
0,83 2,12 + 1,29 262,5
II. Indicatori de risc
1.
Gradul de ndatorare - %
54,92 48,71 - 6,21 88,7
2.
Acoperirea dobnzilor
12,2 ori 10,8 ori - 1,4 88,5
III. Indicatori de activitate
1.
Viteza de rotatie a stocurilor
3,8 ori 3,4 ori - 0,4 ori 89,5
2.
Numarul de zile stocare
97 zile 108 zile +11 zile 111,3
3. Vit. de rotatie debite - clienti

90 zile 122 zile +32 zile 135,5
4. Vit. de rotatie credite - furniz.

57 zile 56 zile - 1 zi 98,2
5. Vit. de rotatie active imobiliz.

1,6 ori 1,8 ori + 0,2 ori 112,5
6. Viteza de rotatie active totale

0,8 ori 0,8 ori - 100
IV. Indicatori de profitabilitate
1. Rentabilit. capitalului angajat

12,73% 9,93 % - 2,8 % 78,0
2. Marja bruta din vnzari

19,3 % 11,9 % - 7,4 % 61,6
2. Indicatorii de risc au evoluat n acelasi sens: gradul de ndatorare s-a redus,
concomitent cu gradul de acoperire a dobnzilor din profitul brut cu peste 11 %,
ceea ce poate fi consecinta reducerii profitului brut, dar si a cresterii cheltuielilor
cu dobnzile.
3. Indicatorii de activitate au evoluat diferit, dupa cum urmeaza:
a) Viteza de rotatie a stocurilor s-a redus, ceea ce a nsemnat reducerea numarului
de rotatii cu 10,5 % si cresterea numarului de zile de stocare cu 11,3 %.
b) Durata de recuperare a creantelor-clienti a crescut cu 35,5 %, concomitent cu
reducerea termenului de plata a furnizorilor cu 1,8 %, ceea ce a marit decalajul
dintre ncasari si plati de la 33 zile la 66 zile.
c) Viteza de rotatie a activelor imobilizate a crescut cu 12,5 %, iar a ctivelor
totale a ramas neschimbata.
d) Indicatorii de profitabilitate s-au redus astfel: rentabilitatea capitalului angajat
s-a redus cu 22 %, iar marja bruta din vnzari cu 38,4 %.
Ratele de rentabilitate-profitabilitate si de risc au un aspect static si
punctual si ele trebuie coroborate cu ratele de gestiune privind rotatia posturilor
de bilant. Lor li se poate adauga analiza n dinamica prin intermediul fluxurilor
de lichiditati pe perioade mai scurte, ceea ce vizeaza excedentele de trezorerie,
ceea ce implica determinarea unor fluxuri de mijloace si resurse pe baza unor
bilanturi succesive.
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
Interpretarea indicatorilor de bilant trebuie realizata numai n legatura cu
datele privind activitatea economica desfasurata de ntreprindere n cursul anului.
Modificarea valorii unui indicator de bilant trebuie apreciata numai dupa
confruntarea acesteia cu sumele nregistrate n rulajele conturilor, dat fiind ca
tocmai rulajele caracterizeaza actiunea utila a mijloacelor avansate n diferite faze
ale circuitului economic al ntreprinderii (aprovizionare - productie - desfacere).
Pentru evaluarea completa a gradului de utilizare a activelor circulante,
bilantul singur nu este suficient, el trebuie completat cu datele analitice
referitoare la rulajele diferitelor conturi care se regasesc n indicatorii de bilant,
folosindu-se balanta de verificare pe rulaj a conturilor. n acest sens, se impune
efectuarea unei analize externe a bilantului, care vizeaza unul din cei mai
importanti indicatori sintetici calitativi - viteza de rotatie a activelor circulante -
care are efecte directe asupra indicatorilor de performanta (beneficiul si rata
rentabilitatii).
3.6.1. Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Viteza de rotatie a activelor circulante este un indicator sintetic ce
caracterizeaza eficienta cu care sunt folosite activele circulante ale ntreprinderii.
Cu ct viteza de rotatie este mai mare, cu att volumul de active circulante
necesare pentru obtinerea unei anumite productii este mai mic sau, productia
obtinuta ntr-o anumita perioada de timp cu acelasi volum de active circulante
este mai mare. De aici decurge importanta accelerarii vitezei de rotatie n vederea
cresterii eficientei generale a activitatii economice a ntreprinderii.
Evaluarea vitezei de rotatie a activelor circulante se realizeaza prin
intermediul urmatorilor indicatori:
1) Numarul de rotatii: (rotatii),
n care:
CA = Cifra de afaceri;
Sm = Soldul mediu al activelor circulante, calculat ca medie ntre soldul initial
(Si) si soldul final (Sf): .
2) Durata unei rotatii: (zile / rotatie),
n care:
T = durata perioadei financiare de referinta (360, 180, 90, 30 zile).
3) Active circulante la 1000 lei cifra de afaceri: .
Analiza indicatorilor ce caracterizeza viteza de rotatie vizeaza factorii de
accelerare (ncetinire) att pe total ct si din punct de vedere al structurii activelor
circulante aferente celor trei stadii ale circuitului economic (aprovizionare -
productie - desfacere), precum si pe fiecare element al activelor circulante n
parte: stocuri (materii prime si materiale consumabile, produse finite si marfuri,
productie n curs de executie, avansuri pentru cumparari de stocuri), creante,
investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci.
Totodata analiza urmareste efectele accelerarii (ncetinirii) vitezei de
rotatie a activelor circulante asupra performantelor financiare, accelerarea fiind
caracterizata prin cresterea numarului de rotatii care antreneaza reducerea duratei
de rotatie si respectiv, reducerea activelor circulante la 1000 lei cifra de afaceri.
De exemplu, pe baza datelor Tabloului SIG (Tabelul 2) si bilantului
armonizat (Tabelul 14) se determina indicatorii vitezei de rotatie din Tabelul 34:
Aplicatia 32: Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 34
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt
.
Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante - total(Sm)
- mil.lei
330562 515793 + 185231 156,1
2. Cifra de afaceri (CA) - mil.
lei
535016 783518 +248502 146,4
3. Numarul de rotatii (N) (2/1) 1,62 1,52 - 0,10 94,35
4. Durata anului financiar (T) -
zile
360 360 - 100
5. Durata unei rotatii (Dz)-
zile/rot (4/3)
222,2 236,8 + 14,6 106,6
6. Active circ la 1000 CA (Ac)-
(1000/N)
617,3 657,9 + 40,6 106,6
Din datele Tabelului 34 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Toti indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante au cunoscut dinamici
nefavorabile, ceea ce exprima degradarea eficientei utilizarii acestora.
2. Reducerea numarului de rotatii cu 0,1 a antrenat cresterea duratei unei rotatii
cu 14,6 zile si ca urmare, majorarea activelor circulante la 1000 lei CA cu 40,6
lei.
3.6.2. Efectele accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante
n general, viteza de rotatie a activelor circulante influenteaza cei mai
importanti indicatori de performanta ai ntreprinderii. Orice accelerare a vitezei
de rotatie va determina o evolutie favorabila a acestor indicatori, dupa cum orice
ncetinire va avea efecte negative asupra lor.
Accelerarea vitezei de rotatie se exprima, fie prin cresterea numarului de
rotatii a activelor circulante n cursul unei perioade, fie prin reducerea duratei
unei rotatii, ceea ce antreneaza n final reducerea activelor circulante ce revin la
1000 lei cifra de afaceri.
Viteza de rotatie a activelor circulante sta n legatura directa cu mai multi
indicatori, pe care i influenteaza favorabil, prin accelerare, sau nefavorabil, prin
ncetinire:
1) Eliberari (E) (-) sau imobilizari (I) (+) de active circulante:
(mii lei),
n care:
D
1(0)
= durata unei rotatii n cele doua perioade;
2) Beneficiul din activitatea de baza:
B = CA - Ct = (mii lei).
3) Rata rentabilitatii economice prin lantul de rate:
,
n care:
Rexp = Rezultatul din exploatare;
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
N =Numarul de rotatii;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului (lichiditatea activului).
4) Rata rentabilitatii financiare - calculata prin lantul de rate:
= Rv N Sac
(1+LF)
n care:
Rex = Rexp - Ch fin = Re (C+D) - D d;
C = Capitaluri proprii;
D = Datorii totale;
d = Rata dobnzii;
Levierul financiar (rata ndatorarii).
Se constata efectul favorabil al accelerarii vitezei de rotatie a activelor
circulante prin reducerea duratei unei rotatii, care conduce la eliberari de active
circulante si la cresterea beneficiului. Implicit, cresterea numarului de rotatii
majoreaza ratele de rentabilitate economica si financiara, alaturi de cresterea
gradului de lichiditate a activului si de profitabilitatea cifrei de afaceri.
De exemplu, pe baza contului de rezultat al ntreprinderii analizate
(Tabelul 1) si a bilantului armonizat (Tabelul 14) se determina efectele
modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante pe baza datelor din Tabelul 35,
baza datelor Tabelului 33 din care se desprind urmatoarele concluzii:
1) = (236,8 - 222,2) 783518/360 = + 31776
mil.lei
Deci, cresterea duratei unei rotatii cu 14,6 zile a avut ca efect imobilizari
de active circulante n valoare de 31776 milioane lei.
2) Modificarea beneficiului din activitatea de baza este diferenta:
= B
1
- B
0
= 301198 - 191001 = + 110197 mil. lei.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = CA + Ct,
n care:
CA = CA
1
- CA
0
= 535016 - 783518 = + 248502 mil. lei;
Ct = Ct
0
- Ct
1
= 344015 - 482320 = - 138305 mil. lei.
Aplicatia 33: Efectele modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 35
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Cifra de afaceri neta (CA) -
mil. lei
535016 783518 +
248502
146,4
2. Cost bunuri vndute si serv.
prest.(Ct)
344015 482320 +
138305
140,2
3. Rezultat brut aferent CA nete
(B)-mil.
191001 301198 +
110197
157,7
4. Total active nete (A) - mil. lei 666600 959679 +
293079
143,9
5. Active circulante (Sm) -
mil.lei
330562 515793 +
185231
156,17
6. Ponderea activelor circulante
(Sac)- %
49,60 53,75 + 4,15 108,36
7. Numarul de rotatii active circ
(N)
1,62 1,52 - 0,10 94,35
8. Durata unei rotatii (Dz) -
zile/rot
222,2 236,8 + 14,6 106,6
9. Capitaluri proprii (C) - mil.
lei
425836 640142 +
214306
150,3
10. Datorii totale (D) - mil. lei 236328 314340 + 78012 133,0
11. Rata profitabilitatii CA (Rv)
(3/1) - %
35,70 38,44 + 2,74 107,7
12. Rata rentabilit. econom.
(Re)(3/4) - %
28,65 31,38 + 2,73 109,5
13. Levierul financiar (LF) (10/9) 0,5549 0,4910 - 0,0639 88,48
14. Rata rentabilit. financ. (Rf)
(3/9) - %
44,85 47,05 + 2,20 104,9
Prin nsumare se verifica egalitatea:
CA + Ct = 248502 - 138305 = + 110197 mil. lei = .
b) Pe treapta a doua: CA = Sm + T + Dz,
n care:

= 835668 - 535016 = + 300652 mil. lei;
T = ;
Dz = mil.
lei;
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Sm + T + Dz = 300652 + 0 - 52150 = + 248502 mil. lei = CA.
n concluzie:
1. Cresterea cifrei de afaceri a majorat beneficiul aferent cu 248502 milioane lei,
dar aceasta s-a datorat majorarii activelor circulante cu 185231 milioane lei, pe
seama careia beneficiul a crescut cu 300652 milioane lei.
2. Cresterea duratei de rotatie cu 14,6 zile a diminuat cifra de afaceri si beneficiul
aferent cu 52150 milioane lei.
3) Modificarea ratei rentabilitatii economice este diferenta:
= Re
1
- Re
0
= 31,38 - 28,65 = + 2,73 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
= Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Rv
1
N
0
Sac
0
- Re
0
= Re
0
- Re
0
= 38,44 1,62 0,496 - 28,65 = 2,23 %;
N = Rv
1
N
1
Sac
0
- Re
0
= Re
1
- Re
0
= 38,44 1,52 0,496 - 30,88 =
= 28,98 - 30,88 = - 1,9 %;
Sac = Re
1
- Re
1
= 31,38 - 28,98 = + 2,40 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 2,23 - 1,90 + 2,40 = + 2,73 % = .
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii economice a fost consecinta cresterii rentabilitatii
veniturilor si a majorarii ponderii activelor circulante n activul bilantului.
2. Reducerea numarului de rotatii ale activelor circulante a diminuat rata
rentabilitatii economice.
4) Modificarea ratei rentabilitatii financiare este diferenta:
= Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 44,85 = + 2,20 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = Re + LF,
n care:
Re = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- 44,85 = 31,38 (1 + 0,5549) - 44,85 = + 3,94%;
LF = Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 48,79 = - 1,74 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Re + LF = + 3,94 - 1,74 = + 2,20 % = .
b) Pe treapta a doua: Re = Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Re
0
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- Rf
0
= 30,88 1,5549 - 44,85 = 3,16 %
N = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
1
- Rf
0
= 28,98 1,5549 - 48,01 = - 2,95 %.
Sac = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
1
= 31,38 1,5549 - 45,06 = 48,79 - 45,06 = + 3,73 %
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 3,16 - 2,95 + 3,73 = + 3,94 = Re.
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii financiare s-a datorat majorarii ratei rentabilitatii
economice, n conditiile reducerii levierului financiar, care a redus-o.
2. Prin intermediul ratei rentabilitatii economice se manifesta efectul favorabil al
cresterii rentabilitatii veniturilor si al majorarii ponderii activelor circulante, care
au majorat rata rentabilitatii financiare.
3. Scaderea numarului de rotatii (ncetinirea vitezei de rotatie a activelor
circulante) a diminuat si rata rentabilitatii financiare, ca si n cazul ratei
rentabilitatii economice.
Importanta accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante pentru
mbunatatirea situatiei financiare impune descoperirea cailor de crestere a
acesteia, care vizeaza toate fazele circuitului economic (aprovizionare - productie
- desfacere), printre care amintim: reducerea stocurilor de materii prime si
materiale la minimum necesar, valorificarea materialelor ce nu mai sunt necesare
productiei, scurtarea duratei ciclului de productie, reducerea termenelor de
recuperare a creantelor, ntarirea controlului financiar - contabil curent.
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
Analiza tabloului de finantare si a fluxurilor de trezorerie constituie o
etapa importanta n examinarea documentelor de sinteza privind situatia
financiara a ntreprinderii, dupa analiza contului de rezultat, a bilantului si a
modificarii capitalurilor proprii statuate prin IAS 1.
Ansamblul fluxurilor financiare completeaza diagnosticul ntreprinderii
printr-o abordare mai dinamica si mai globala, desi acestea nu apar explicit nici
n bilant, nici n contul de rezultat. Din acest motiv, analistii financiari
construiesc tablouri de finantare si tablouri de fluxuri de trezorerie (numerar),
care permit reconstituirea fluxurilor financiare ale perioadei.
Fluxurile financiare reprezinta modificarile mijloacelor din activul
bilantului, ale datoriilor, situatiei nete si circulatiei efective a monedei.
Tablourile fluxurilor de numerar, o varianta a tabloului de finantare, sunt
obligatorii n cazul ntreprinderilor cotate la bursa si al marilor ntreprinderi,
conform OMFP 94/2001, care clarifica modalitatile de prezentare dupa IAS-7, si
optionale n cazul reglementarilor contabile simplificate (OMFP 306/2002).
3.7.1. Analiza Tabloului de Finantare
Tabloul de Finantare, numit si Tablou al Utilizarilor si Resurselor, este
utilizat n special n cazul marilor ntreprinderi occidentale si permite sa se
analizeze modificarile structurii patrimoniale a ntreprinderii n cursul unei
perioade, prezentnd situatia resurselor noi si a utilizarilor acestora.
Tabloul de Finantare constituie principalul instrument al analizei
dinamice privind echilibrul financiar n termeni de flux, conform opticii
functionale a bilantului, fiind mai bine adaptat gestiunii previzionale comparativ
cu bilantul finaciar lichiditate-exibilitate.
Acest tablou pune n evidenta variatia fondului de rulment (FR), care
rezulta din comparatia post cu post a doua bilanturi functionale succesive,
explicnd variatia patrimoniului n cursul exercitiului..
Elaborarea Tabloului Utilizarilor si Resurselor impune o distinctie clara
ntre fluxurile patrimoniale, financiare si fluxurile monetare care se exprima prin
ncasari si plati, avnd ca scop evidentierea fluxurilor financiare ale utilizarilor si
resurselor caracteristice activitatii ntreprinderii n cursul exercitiului.
Utilizarile sunt considerate cresterile posturilor de activ ce corespund
unor achizitii (creari) de bunuri, precum si reducerile posturilor de pasiv prin
diminuarea capitalurilor proprii (rambursarea unor datorii).
Resursele sunt considerate diminuarile posturilor de activ care corespund
vnzarii unui bun (diminuarii unor creante), precum si cresterile de pasiv ce
corespund unor aporturi de capital.
Tabloul de Finantare trebuie situat ntre bilantul de deschidere si bilantul
de nchidere al exercitiului si are urmatoarea structura:
Tabloul de finantare
Utilizari Resurse
1. Dividende distribuite 1. C A F
2. Achizitie elemente de activ
imobilizat:
a. Imobilizari corporale
b. Imobilizari financiare
2. Cesiune (reducere) de elemente
de activ imobilizat
3. Crestere de capitaluri proprii
(aporturi noi n numerar)
3. Rambursare de datorii financiare 4. Crestere datorii financiare
Total utilizari Total resurse
Cresterea FRNG (FRNG) -
Total Utilizari Total Resurse
Tabloul de Finantare clasic, centrat pe variatia fondului de rulment,
explica direct modificarile structurale ale patrimoniului ntreprinderii prin variatia
disponibilitatilor si trateaza trezoreria ca o variabila reziduala ntre fondul de
rulment si necesarul de fond de rulment, fiind mai putin utilizat de ntreprinderi.
Mai uzuala este o varianta a Tabloului de Finantare clasic, care situiaza
trezoreria pe un loc central, resspectiv Tabloul Utilizari-Resurse, care se bazeaza
pe echilibrul financiar determinat cu ajutorul unor bilanturi functionale succesive
si care evidentiaza fluxul de trezorerie neta (TN) ca diferenta:
TN = FRNG - NFRT,
n care:
FRNG = Variatia Fondului de Rulment Net Global;
NFRT = Variatia Necesarului de Fond de Rulment Total.
Variatia FRNG este prezentata n prima parte a Tabloului n functie de
variatia elementelor din partea superioara a bilantului:
FRNG = Resurse stabile - Utilizari stabile brute,
n care:
Resurse stabile = Crestere capitaluri stabile + Reducere active imobilizate brute;
Utilizari stabile = Crestere active imobilizate brute + Reducere capitaluri
stabile.
Variatia NFRT este prezentata n partea a doua a tabloului si se
determina pe baza elementelor din partea inferioara a bilantului, separat pe tipuri
de activitati: exploatare(NFRE) si nafara exploatarii(NFRAE):
NFRT = Utilizari (ciclice si neciclice) - Resurse(ciclice si neciclice),
n care:
Utilizari = Crestere active + Reducere pasive (datorii pe termen scurt);
Resurse = Crestere pasive (datorii pe termen scurt) + Reducere active.
Fiind legata de operatiunile financiare pe termen scurt evidentiate n
partea inferioara a bilantului functional, variatia Trezoreriei Nete poate fi
determinata si prin diferenta:
TN = UT(Utilizari pentru trezorerie) - RT(Resurse pentru trezorerie),
n care:
UT = Crestere disponibilitati + Reducere credite trezorerie;
RT = Reducere disponibilitati + Crestere credite trezorerie.
Tabloul de finantare Utilizari- Resurse permite sa se analizeze politica de
investitii si de finantare a ntreprinderii si sa se verifice daca principiile
echilibrului financiar au fost respectate n perioada trecuta.
n mod normal, variatia fondului de rulment ar trebui sa fie pozitiva,
pentru a nu compromite solvabilitatea viitoare a ntreprinderii. Aceasta variatie
este influentata de modificarea capitalurilor permanente, din care modificarea
capitalului propriu este o componenta distincta a situatiilor financiare anuale.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16) se elaboreaza
Tabloul de Finantare din Tabelul 34:
Aplicatia 36: Structura functionala a Tabloului de Finantare
Tabelul 34
Utilizari Mii lei Resurse Mii lei
I Variatia fondului de rulment net global: FRNG = Resurse stabile- Utilizari
stabile
1 Cresteri de active imobilizate
brute
177563686 1 Cresteri resurse
stabile
403020754
FRNG = 403020754 - 177563686 = + 225457068 mii lei
II Variatia neces. de fond de rulment total: NFRT = Utilizari totale - Resurse
totale
1 Crestere de active circulante
totale
+190341086 1 Reduceri de active
circ.
0
2 Reduceri de pasive - 40640415 2 Cresteri de pasive 0
NFRT = 190341086 - 40640415 = + 230981501 mii lei
II.1 Variatia nec. de fond rulm de expl: NFRE = Utilizari expl. - Resurse din
expl.
1 Cresteri active de exploatare + 186361384 1 Reduceri active expl. 0
2 Reduceri datorii de exploatare - 54768007 2 Cresteri datorii expl. 0
NFRE = 186361384 - 54768007 = + 241129391 mii lei
II.2 Variatia nec. de fd rulm naf. expl: NFRE = Utiliz.naf expl. - Res.n afara
expl
1 Cresteri alte active circulante + 3979702 1 Cresteri datorii
naf.expl.
14127592
NFRAE = 3979702 - 14127592 = -10147890 mii lei
III Variatia trezoreriei nete: TN = FRNG - NFRT = TN
1
- TN
0

TN = 225457068 - 230981501 = - 5524433 mii lei = 8408730 - 2884297
Tabloul de de Finantare din Tabelul 34 determinat pe baza bilantului
functional reflecta urmatoarele aspecte;
1. Fondul de Rulment Net Global (FRNG) a cunoscut o variatie pozitiva de peste
225 miliarde lei, care a asigurat marja de securitate pentru finantarea activelor
circulante.
2. Necesarul de Fond de Rulment Total (NFRT) a cunoscut o variatie pozitiva de
peste 230 miliarde lei, care se datoreaza exclusiv activitatii de exploatare. La
activitatea din afara exploatarii s-a nregistrat o variatie negativa, respectiv o
Resursa de Fond de Rulment de peste 10 miliarde lei.
3. Tezoreria Neta a cunoscut o variatie negativa de peste 5 miliarde lei, ca
urmare a decalajului dintre variatia Fondului de Rulment Net Global si variatia
Necesarului de Fond de Rulment Total, variatie ce se verifica prin diferenta
dintre Trezoreia Neta a c elor doua exercitii financiare (TN
1
- TN
0
).
Variatia trezoreriei nete reprezinta ceea ce n mod curent se exprima prin
termenul anglo-saxon Cash-flow (flux de numerar), care permite evidentierea
fondurilor obtinute de ntreprindere n ultimul exercitiu financiar pe tipuri de
activitati (exploatare, investitii, finantare), a modului n care au fost utilizate si
masura n care s-a apelat la alte surse dect cele din exploatare.
Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de numerar serveste
la estimarea necesitatilor viitoare de numerar pe baza situatiei trecute,
cunoasterea acestora fiind utila att actionarilor, interesati n existenta unui
numerar suficient pentru plata dividendelor, ct si creditorilor, interesati n
recuperarea mprumuturilor acordate. n egala masura, cunoasterea fluxurilor
viitoare de numerar intereseaza pe potentialii investitori, metoda cash-flow-ului
actualizat fiind una din metodele de evaluare a ntreprinderii.
3.7.2. Analiza tabloului fluxurilor de numerar
Introducerea Situatiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o componenta
a situatiilor financiare anuale (IAS 7), obligatorie n cazul ntreprinderilor mari si
optionala n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii (OMFP 1752/2005) permite o
analiza dinamica a echilibrului financiar, prin descrierea operatiunilor pe tipuri
de activitati (exploatare, investitii, finantare) care au antrenat transformarea
patrimoniului.
Aceasta situatie exprima evolutia pozitiei financiare a ntreprinderii fata
de situatia de la nceputul anului, genernd o dimensiune ipotetica a
performantelor, deoarece profitul prezentat la sfrsitul anului nu coincide cu
soldul disponibilitatilor banesti la acel moment, singurele care pot conferi
autenticitate bunei gestionari a ntreprinderii.
Situatia fluxurilor de numerar ofera informatii referitoare la gradul n care
diferitele activitati ale ntreprinderii degaja fluxuri (excedente sau deficite) de
numerar, aceste fluxuri fiind structurate n trei categorii:
1) Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare;
2) Fluxuri de numerar din activitatea de investitii;
3) Fluxuri de numerar din activitatea de finantare.
Situatia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie si considera trezoreria
ca fiind o variabila centrala care este expresia intrarilor si iesirilor de lichiditati
si de echivalente, iar variatia trezoreriei se explica prin fluxurile de ncasari si de
plati nregistrate n cursul perioadei. ncasarile n numerar sunt afectate de
semnul (+), iar platile efectuate n numerar pentru aceleasi activitati sunt afectate
de (-).
Desi trezoreria ntreprinderii este unica, toate fluxurile trecnd prin
trezorerie, aceasta situatie (tablou) explica contributia fiecarei "functii" la variatia
globala a trezoreriei nete (TN), ca rezultat al nsumarii algebrice a fluxurilor de
numerar provenind din: exploatare (TExp), investitii (TI), finantare (TF).
Fluxurile de numerar pot fi determinate prin doua metode: directa si
indirecta. Metoda directa presupune deducerea platilor din ncasarile aferente ale
exercitiului financiar pe tipuri de activitati si permite estimarea fluxurilor viitoare
de numerar pe total si pe activitati.
Conform metodei directe, fluxurile de numerar din activitatea curenta
reprezinta un indicator-cheie al generarii de numerar pentru alte activitati:
rambursarea mprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a
ntreprinderii, plata dividendelor, noi investitii fara finantare externa.
Fluxurile de numerar din investitii reflecta masura n care cheltuielile
efectuate au generat resurse care vor produce venituri n viitor (cladiri, instalatii).
Fluxurile de numerar din activitati de finantare permit estimarea cererii
viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor ntreprinderii (primiri sau
rambursari de credite, ncasari din emisiuni de titluri, plati pentru rascumpararea
titlurilor emise, ncasari sau plati din contracte de leasing).
Metoda indirecta difera n privinta fluxurilor de numerar din exploatare,
care se determina corectnd rezultatul net cu influentele unor operatiuni ce nu au
caracter monetar (amortizari, provizioane, diferente de curs valutar), precum si cu
variatia necesarului de fond de rulment net (capitalul circulant).
La aceste fluxuri se adauga numerarul net al celorlalte activitati, de unde
rezulta numerarul net total, la nceputul si sfrsitul perioadei, diferenta obtinuta
reprezentnd variatia () a fluxului de numerar.
De exemplu, n completarea analizei Tabloului de Finantare din Tabelul
34 se prezinta Tabloul fluxurilor de numerar din Tabelul 35, care confirma
aceleasi concluzii:
Aplicatia 37: Situatia fluxurilor de numerar
Tabelul 35
Denumirea fluxurilor An preced. An curent Modificari
I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE EXPLOATARE
1 ncasari din vnzarea de bunuri si prestarea de
servicii
347358780 52925590 181897200
2 ncasari din redevente, onorarii, comisioane s. a
venituri
95376 2204072 2108696
3 Plati n numerar catre furnizori de bunuri si servicii -
176983048
-
310308354
-
133325306
4 Plati numerar catre angajati, n legatura cu
personalul
-
103342668
-
165295446
- 61952778
5 Taxa pe valoarea adaugata platita -
18958981
-
26990685
- 8031704
6 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate - 989875 - 1475153 - 485278
7 = Numerar generat de exploatare 47169584 27390414 -19779170
8 Dobnzi platite -
5271158
-
7478344
- 2207186
9 Impozit pe profit platit -
6339738
-
7975428
- 1635690
10 Fluxul de numerar nainte de elemente
extraordinare
35558688 11936642 - 23622046
I. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
exploatare
35558688 11936642 - 23622046
II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE INVESTIII
1 ncasari din vnzarea de terenuri, cladiri, instal. s.a
active
- 212037 212037
2 ncasari si plati n numerar din alte activitati de
investitii
859866 1977914 1118048
3 Plati numerar pt. achizit. de terenuri, mijl.fixe s.a
active
-
23382510
-
38626647
- 15244137
4 Dobnzi ncasate 263086 719554 456468
II. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
investitii
-
22259558
-
35717142
- 13457584
III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE FINANARE
1 ncasari din mprumuturi pe termen
lung/Rambursari (-)
-5004375 25433427 30437802
2 ncasari din mprumuturi pe termen
scurt/Rambursari (-)
13885928 13447575 - 438353
3 Plati pentru operatiuni de leasing financiar - - 502838 - 502838
4 Achizionarea de actiuni - 12297 - 12297
5 Dividende platite - 82227 -
1960042
- 1877815
III. Fluxuri de numerar nete din activitati de
finantare
8787029 36418122 27631093
6 Efectele variatiei ratei de schimb aferente
numerarului si echivalentelor de numerar
-18190189 -
18162055
28134
Fluxuri de numerar - Total (I + II + III - 6) 3895970 -
5524423
- 9420403
+ Numerar si echivalente de numerar la nceputul
perioadei
4512760 8408730 3895970
= Numerar si echivalente de numerar la finele
perioadei
8408730 2884297 - 5524433
Din datele Tabelului 35 se constata reducerea fluxului de numerar si
echivalente de numerar datorita activitatii de exploatare si celei de investitii.
3.8. Analiza riscului de faliment (insolvabilitate)
Un obiectiv major al diagnosticului financiar n aprecierea starii de
sanatate financiara a ntreprinderii l constituie evaluarea riscurilor ce i nsotesc
activitatea, din care unele semnaleaza fragilitatea (vulnerabilitatea), iar altele
prefigureaza falimentul (insolvabilitatea) ce ameninta supravietuirea
(perenitatea).
Notiunea de risc nu are semnificatie dect atunci cnd se prefigureaza
viitorul si cnd se ncearca estimarea fluctuatiilor posibile ale ratei rentabilitatii
cu ajutorul previziunilor, pornind de la semnalele oferite de analiza situatiei
trecute.
Conceptul de risc apare n strnsa legatura cu strategia financiara a
ntreprinderii, fiind legat de costul capitalului (propriu sau mprumutat). Este
numit risc de capital si are doua componente: riscul de exploatare si riscul
financiar, ambele dependente de fluctuatia ratei rentabilitatii la variatiile
volumului de activitate.
Riscul de exploatare este legat de prezenta cheltuielilor fixe n totalul
cheltuielilor de exploatare, se apreciaza pe baza coeficientului levierului de
exploatare si masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia vnzarilor.
Riscul financiar decurge din prezenta cheltuielilor ce remunereaza
datoriile, se apreciaza prin coeficientul levierului financiar si masoara
sensibilitatea rezultatului curent la variatia rezultatului din exploatare.
Cumularea riscului economic cu riscul financiar prin intermediul
coeficientului levierului total permite evaluarea riscului global - economic si
financiar - cu att mai ridicat cu ct cheltuielile legate de amortizare si dobnzi
detin o pondere mai mare n totalul cheltuielilor.
Marimea riscului activitatii economico-financiare intereseaza nu numai
ntreprinderea care apeleaza la credite, ci mai ales bancile creditoare, care
considera ca pentru a beneficia de un credit, ntreprinderea trebuie sa prezinte o
bonitate financiara, care sa exprime o garantie a gestionarii sanatoase a
activitatii la toate nivelurile, de la cel operational (tactic) la cel strategic.
n acest sens, evaluarea completa a stabilitatii ntreprinderii si a
posibilitatii de a nregistra pierderi care sa anticipeze degradarea situatiei
financiare, pna la riscul de faliment, se poate realiza prin intermediul
indicatorilor ce exprima calitatea activitatii economico-financiare:
1) Solvabilitatea patrimoniala - gradul n care capitalurile proprii asigura
acoperirea obligatiilor pe termen lung si a creditelor prin elemente patrimoniale-
trebuie sa aiba valori de peste 0,3 si o evolutie ascendenta. O valoare sub 0,3 este
un semnal de prudenta deosebita ce impune o alerta crescuta din partea bancii
finantatoare, ntreprinderea fiind cvasi-falimentara.
2) Lichiditatea - capacitatea de achitare la termen a obligatiilor pe termen scurt
din resursele banesti disponibile- trebuie sa aiba valori supraunitare pentru a
arata existenta unui supliment de resurse care sa faca fata incidentelor ce pot
apare n miscarea capitalului circulant, adica un fond de rulment pozitiv.
3) Trezoreria - partea care ramne din resursele stabile dupa ce au fost finantate
imobilizarile si necesarul de fond de rulment- exprima aptitudinea ntreprinderii
de a se finanta din resursele stabile daca este pozitiva. O trezorerie negativa
implica recurgerea la credite bancare de trezorerie pentru platile curente, ceea ce
arata dificultati financiare pe termen scurt.
4) Rata rentabilitatii financiare - capacitatea ntreprinderii de a obtine profit net
prin utilizarea capitalurilor proprii - este favorizata de recurgerea la mprumuturi
ca urmare a unui efect de levier financiar pozitiv.
Prin sistemul de rate de rentabilitate si de echilibru financiar, diagnosticul
financiar permite evidentierea punctelor tari si a punctelor slabe ale gestiunii
financiare, respectiv a performantelor si riscului economic si financiar, dar nu
ofera posibilitatea evaluarii riscului de faliment care ameninta continuitatea
activitatii ntreprinderii aflate n dificultate.
Cauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase si vizeaza reducerea
de activitate, reducerea marjelor si ratelor de rentabilitate, probleme specifice de
trezorerie, de management, precum si cauze accidentale legate de falimentul unor
clienti, reducerea pietelor de desfacere, blocajul n lant, s.a.
Studiul cauzelor falimentului a condus la concluzia ca acesta nu este un
fenomen brutal, imputabil doar fluctuatiilor conjuncturale, ci un rezultat al unei
degradari progresive a situatiei financiare a ntreprinderii, riscul de insolvabilitate
fiind previzibil cu ctiva ani naintea ncetarii platilor.
Degradarea n timp a rezultatelor ntreprinderii, dificultatile cu care se
confrunta si care nu sunt numai de ordin financiar, au furnizat analizei financiare
un cmp de investigatii deosebit de bogat n scopul gasirii unor metode de
detectare precoce si previzionare a riscului de faliment consecutiv dificultatilor.
Studii ntreprinse n SUA si Franta au aratat ca n vederea previzionarii
falimentului unei ntreprinderi pot fi utilizate metode contabile si metode
bancare.
Metodele contabile (cantitative si analitice) se folosesc n cazul analizelor
comparative n timp n scopul estimarii evolutiei viitoare a activitatii. n acest
scop, analiza aptitudinii ntreprinderii de a fi solvabila si de a evita falimentul
vizeaza echilibrul financiar pe baza fondului de rulment patrimonial (financiar),
acea marja de securitate financiara care asigura capacitatea de plata pe termen
lung si scurt, precum si ratele de solvabilitate-lichiditate.
Concluziile unor asemenea analize sunt semnificative doar n cazul
comparatiilor temporale ale aceleiasi ntreprinderi sau spatiale cu ntreprinderi
similare din acelasi sector de activitate, dar ofera informatii insuficiente asupra
viitorului, stiind ca rezultatele financiare ale ntreprinderii se pot degrada n timp.
Metodele bancare propun detectarea timpurie a vulnerabilitatii si riscului
de faliment prin intermediul unor note de risc sintetice obtinute pe baza unor
metode statistice de analiza discriminanta, care permit determinarea unei functii-
scor, a carei valoare clasifica ntreprinderile n vulnerabile si sanatoase.
Calculul functiei scor se bazeaza pe o baterie de rate financiare obtinute
pe ntreprinderi care s-au comportat diferit fata de riscul de faliment.
Se cunosc mai multe metode-scoring (modele de calcul): Altman, Conan-
Holder, al Bancii Frantei, al Bancii Comerciale Romne, al Bancii Agricole s.a.
1) Modelul Altman a fost elaborat n anul 1968 n SUA, fiind prima functie-scor
care a permis anticiparea a 75 % din falimente cu 2 ani naintea producerii lor.
Modelul este aplicabil n special ntreprinderilor cotate la Bursa de valori,
functia-scor (Z) comporta 5 variabile (rate) si are urmatoarea expresie:
Z = 1,2R
1
+ 1,4R
2
+ 3,3R
3
+ 0,6R
4
+ 0,999R
5
,
n care:
exprima ponderea capitalului circulant n totalul activelor,
masoara flexibilitatea ntreprinderii si folosirea eficienta a capitalului circulant;
masoara capacitatea de finantare interna;
masoara randamentul activelor;
masoara
independenta (autonomia) financiara;
masoara viteza de rotatie a activelor (numarul de rotatii).
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scor se apreciaza astfel:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 2,675 Buna - solvabilitate Redus - inexistent
1,81 < Z < 2,675 Precara - dificultate Nedeterminat
Z < 1,81 Grea - insolvabilitate Iminent - maxim
De exemplu, pe baza conturilor anuale ale ntreprinderii analizate au
rezultat valorile din Tabelul 36:
Aplicatia 38: Determinarea functiei-scor Z - model Altman
Tabelul 36
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Activ circulant /Activ total 0,496 0,538
2. R
2
= Profit reinvestit (AF) /Activ total 0,0352 0,0309
3. R
3
= Profit brut /Activ total 0,0762 0,0722
4. R
4
= Capitaluri proprii /Datorii totale 1,802 2,036
5. R
5
= Cifra de afaceri /Activ total 0,802 0,816
6. Functia - scor Z 2,780 2,964
Valoarea scorului superioara si n crestere fata de limita minima de 2,675
plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie financiara buna, fiind solvabila, credibila
pentru bancher si cu riscul de faliment cvasi-inexistent.
Aplicabilitatea acestei metode este, nsa, relativ limitata ntruct
cercetarea care a stat la baza elaborarii ei s-a axat pe sectorul manufacturier
american n perioada 1946-1965 si concluziile nu permit extrapolarea lor la un
univers mai larg datorita caracterului lor particular.
n Franta sunt cel putin 2 functii-scor de depistare a riscului de faliment:
2) Modelul Conan-Holder a fost elaborat n anul 1978 pe un esantion de 190
ntreprinderi mici si mijlocii, din care jumatate au falimentat n anii1970-1975.
Functia-scor cuprinde 5 variabile (rate) si se prezinta astfel:
Z = 0,24R
1
+ 0,22R
2
+ 0,16R
3
- 0,87R
4
- 0,1R
5
,
n care:
; ;
;
; .
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scorul realizat se apreciaza
dupa urmatoarea grila de evaluare:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,16 Foarte buna < 10 %
0,1 < Z < 0,16 Buna 10 30 %
0,04 < Z < 0,1 Alerta 30 65 %
- 0,05< Z < 0,04 Pericol 65 90 %
Z < - 0,05 Esec > 90 %
De exemplu, calculul Functiei-scor dupa Modelul Conan-Holder n cazul
unitatii analizate a condus la valorile nscrise n Tabelul 37, din care rezulta
vulnerabilitatea acesteia la riscul de faliment, dupa cum urmeaza:
Aplicatia 39: Determinarea functiei-scor Z - model Conan-Holder
Tabelul 37
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= EBE /Datorii totale 0,4912 0,4671
2. R
2
= Capitaluri permanente /Activ total 0,6514 0,8001
3. R
3
= (Active circulante - Stocuri) /Activ total 0,2863 0,4122
4. R
4
= Cheltuieli financiare /Cifra de afaceri 0,1032 0,0395
5. R
5
= Cheltuieli de personal /Valoarea adaugata 0,4791 0,4901
6. Functia - scor Z 0,1692 0,2702
Din datele Tabelului 37 se constata valori ale Functiei-scor superioare
limitei minime de 0,16 si n crestere, care plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie
foarte buna cu un risc de faliment sub 10 %.
3) Modelul Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei a fost elaborat pe baza a 3000
ntreprinderi industriale cu 3 ani naintea falimentului, n perioada 1975-1980.
Modelul prezice riscul de faliment pentru un orizont de 3 ani, opereaza cu
un numar de 8 variabile (rate) si masoara gradul de similitudine al ntreprinderii
cu cele normale sau aflate n pragul falimentului, avnd expresia:
100Z = - 1,255R
1
+ 2,003R
2
- 0,824R
3
+ 5,221R
4
- 0,689R
5
- 1,164R
6
+
+ 0,706R
7
+ 1,408R
8
- 85,544,
n care:
;
;
; ;
;
;
; .
Semnul () al Scorului Z reflecta probabilitatea de normalitate
(dificultate) si riscul de faliment dupa cum urmeaza:
a) Z > 0: probabilitatea de normalitate = 76,1 % si de dificultate = 23,9 %;
b) Z < 0: probabilitatea de normalitate = 20,6 % si de dificultate = 79,4 %.
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,125 Normala 10 45 %
- 0,25 < Z < 0,125 Incerta 45 70 %
Z < - 0,25 Riscanta 70 100 %
De exemplu, n cazul analizat, Functia-scor calculata dupa Modelul
Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei are valorile prezentate n Tabelul 38:
Aplicatia 40: Calculul functiei-scor Z - model Banca Frantei
Tabelul 38
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Cheltuieli financiare/EBE 0,4761 0,2066
2. R
2
= Capitaluri permanente/Activ total (%) 65,14 80,01
3. R
3
= CAF/Datorii totale 0,1600 0,1520
4. R
4
= EBE/Cifra de afaceri 0,2171 0,1912
5. R
5
= Sold mediu furnizori 360/Cumparari
marfuri
79,65 86,75
6. R
6
= (Vad
1
- Vad
0
)/Vad
0
- % 26,80 32,66
7. R
7
= Sold mediu clienti 360/CA 121,25 179,64
8. R
8
= Investitii corporale/Valoare adaugata 0,0025 0,0072
9. Functia - scor Z 0,448 1,043
Din datele Tabelului 38 se constata ca valoarea scorului superioara si n
crestere fata de limita minima de 0,125 plaseaza ntreprinderea ntr-o zona de
normalitate cu riscul de faliment sub 10 %.
4) Modelul Bancii Comerciale Romne, tinnd seama de specificul si conditiile
economiei romnesti, utilizeaza un set de rate si indicatori de performanta pentru
stabilirea bonitatii ntreprinderii pe baza unei grile de punctaj cu 6 criterii:
a) Lichiditatea patrimoniala: ;
b) Solvabilitatea: ;
c) Rentabilitatea financiara: ;
d) Rotatia activelor circulante: ;
e) Dependenta de pietele de aprovizionare (A) si desfacere (D) - interne, externe;
f) Garantii (depozite n lei si valuta gajate, gajuri, ipoteci, bunuri achizitionate
din credite, cesionare creante).
Criteriile de evaluare a bonitatii financiare - modelul BCR - sunt notate cu
puncte care, nsumate, servesc la clasificarea ntreprinderilor n 5 categorii (de la
A la E ), n functie de care li se apreciaza credibilitatea.
Grila de evaluare a bonitatii pe baza Modelului BCR se prezinta astfel:
Nr.crt Criteriul de evaluare Limite de valori Puncte
< 80 % - 2
1. Lichiditatea patrimoniala 80 100 % - 1
(Lp = Active term.scurt/Pasive term.scurt) 100 120 % + 1
120 140 % + 2
140 160 % + 3
> 160 % + 4
< 30 % 0
2. Solvabilitatea 30 40 % 1
(S = Capital propriu/Pasiv) 40 50 % 2
50 60 % 3
60 70 % 4
70 80 % 5
> 80 % 6
< 0 0
3. Rentabilitatea financiara 0 10 % 3
(Rf = Profit brut/Capital propriu) 10 30 % 4
< 5 1
4. Rotatia activelor circulante 5 10 2
(Nac = Cifra de afaceri/Active circulante) > 10 4
At > 50%; De >50 % 4
5. Dependenta de piete (aprovizionare-
desfacere)
Ai > 50%; De >50 % 3
Aprovizionare: din tara (At); din import (Ai) At > 50%; Dt >50 % 2
Desfacere: n tara (Dt); la export (De) Ai > 50%; Dt >50 % 1
Depozite gajate 4
6. Garantii Gajuri, ipoteci 3
Achizitii din credite 2
Cesionare creante 1
n functie de punctajul realizat se apreciaza situatia economica-financiara
si gradul de risc de insolvabilitate al ntreprinderii ce poate fi ncadrata n una din
cele 5 categorii de bonitate, care i permite sau nu sa beneficiete de credite:
Categoria Total puncte Situatia economica - financiara - gradul de risc
A > 20 Foarte buna - se pot acorda credite
B 16 20 Buna - se pot acorda credite
C 11 15 Oscilanta - prezinta risc ridicat
D 6 10 Risc deosebit - nu prezinta garantii pentru acordare de
credite
E 0 5 Deosebit de precara - fara garantii pentru acordare de
credite
Pe baza grilei se considera ca ntreprinderile din categoriile A si B au o
situatie economico-financiara buna, o bonitate corespunzatoare pentru a putea
beneficia de credite bancare.
ntreprinderile din categoria C prezinta un grad ridicat de risc, bonitatea
pentru a beneficia de credite impunnd o prima de risc relativ ridicata. Ele trebuie
supravegheate din punct de vedere al solvabilitatii n vederea recuperarii
creditelor la primele semne de nencredere.
ntreprinderile din categoriile D si E au bonitati care nu prezinta garantii
si nu pot beneficia de credite pe care sa le poata rambursa la termen.
De exemplu, grila de punctaj a ntreprinderii analizate, conform
Modelului BCR se prezinta n Tabelul 40:
Aplicatia 42: Grila de evaluare a bonitatii - Model BCR
Tabelul 40
Criteriul de performanta Anul precedent Anul curent
Nivelul Puncte Nivelul Puncte
1. Lichiditate patrimoniala (Lp) 143,13 3 269,9 4
2.Solvabilitate (S) 64,54 4 67,24 4
3.Rentabilitate financiara bruta (Rfb) 8,38 3 10,82 4
4. Rotatia activelor circulante (Nac) 1,61 1 1,51 1
5.Dependenta de piete (Aproviz.din
tara)
(Desfacere n
tara)
At > 50;
Dt > 50
2 At> 50;
Dt > 50
2
6.Garantii Depozite 4 Depozite 4
Total puncte - 17 - 19
Punctajul acumulat (1620) situiaza ntreprinderea n categoria B, cu o
situatie economico-financiara buna, care prezinta o buna bonitate ce i permite sa
beneficieze de credite.
n activitatea practica ntreprinderile se pot confrunta cu dificultati ce pot
fi temporare, ocazionale, dar si permanente privind achitarea obligatiilor fata de
terti, ceea ce reflecta fragilitatea si prefigureaza insolvabilitatea acestora.
Analiza ntreprinderilor aflate n dificultate prezinta o importanta majora
pentru partenerii de afaceri, pentru actionari, investitori si n mod deosebit pentru
banci, preocupate de calitatea portofoliilor de credit pe care le detin.
Analiza cauzelor falimentului ntreprinderilor pune n evidenta doua
categorii de factori generatori ai acestui fenomen: factorii de mediu economic
general si factorii ce se datoresc mediului intern privind managementul general si
dificultatile cu care se confrunta ntreprinderea.
Analiza financiara si poate aduce o contributie decisiva la detectarea
precoce a diverselor categorii de riscuri ce prefigureaza o stare de prefaliment,
att prin metodologia clasica de evaluare a riscului economic si a riscului
financiar, ct si prin utilizarea unor metode si procedee speciale de evaluare a
riscului de insolvabilitate utilizate pe plan international sau specifice economiei
romnesti.
3.9. Analiza bursiera a ntreprinderii cotate
Dupa cum se cunoaste, admiterea unui titlu la cota oficiala (bursa de
valori) - cotarea - este supusa anumitor conditii. Astfel, nu sunt cotate dect
titlurile ntreprinderilor care publica anual raportul de gestiune prin care, nainte
de emisiune, sunt aduse la cunostinta publicului toate elementele importante ale
ntreprinderii.
Analiza unei ntreprinderi cotate la bursa (listate) comporta un studiu
suplimentar pe baza datelor bursiere, care nu trebuie sa lipseasca din situatiile
financiare anuale, menit sa serveasca la elucidarea unor aspecte referitoare la
politica n domeniul portofoliului de titluri: daca trebuie sa se cumpere, sa se
vnda sau sa se conserve titlurile; daca valoarea n cauza este un titlu de
portofoliu de rentabilitate satisfacatoare, sau din contra, unul de speculatie, n
care rentabilitatea este sacrificata n favoarea plus-valorii; situatia reala a cursului
actiunilor (pretul de piata al titlurilor).
Analiza financiara aplicata plasamentelor de capital la bursa de valori -
analiza bursiera - este o analiza profesionista n care se regasesc doua tendinte:
una fundamentala si una tehnica.
Analiza fundamentala vizeaza factori multipli pentru a determina tendinta
unui titlu de valoare, ceea ce impune cunoasterea unor aspecte referitoare la:
situatia financiara a ntreprinderii, capitalizarea bursiera, cursul actiunilor,
decotarea, randamentul actiunilor, evolutia pietei, factorii economici, sociali si
politici, sectorul, s.a.
Analiza tehnica vizeaza trei directii de cercetare: proiectia n viitor a
comportamentului trecut al pietei actiunilor, tendinta acesteia cu referire la
evolutia cotelor estimate comparativ cu cele reale; cercetarea miscarilor ciclice
ale pietei privind evolutia cursului actiunilor; analiza tendintei actuale pentru a
descoperi momentul n care o variatie a cursurilor va indica un punct de revenire.
n scopul efectuarii unei analize bursiere fundamentale se utilizeaza mai
multe rate bursiere, dintre care cele mai semnificative sunt urmatoarele:
Cifra de afaceri pe actiune echivaleaza cu productivitatea pe actiune si se
determina raportnd cifra de afaceri (CA) la numarul de actiuni (Na):
CAa = CA/Na.
2) Beneficiul pe actiune este un indicator de baza al pietei bursiere, care arata
partea din beneficiu adusa de fiecare actiune si se obtine prin raportarea
beneficiului net (Bnet) la numarul de actiuni (Na):
Bpa = Bnet/Na.
Indicatorul prezinta importanta n evaluarea rentabilitatii actiunilor,
serveste la calculul multiplului de capitalizare bursiera si poate fi diluat sau
ajustat, n functie de capitalul (diluat sau nediluat) luat n calcul.
3) Capacitatea de autofinantare pe actiune indica partea din CAF adusa de
fiecare actiune si se determina prin raportul:
CAFa = CAF/Na.
Acest raport trebuie utilizat cu discernamnt la bursa, deoarece actionarii
pot prefera dividende n detrimentul autofinantarii, autofinantarea avnd ca efect
reducerea sau renuntarea la dividende.
4) Capitalizarea bursiera exprima valoarea pe care bursa o acorda ntreprinderii
si se determina prin multiplicarea numarului de actiuni emise (Na) cu ultimul
curs cotat al unei actiuni (Ca):
Cb = Na Ca.
Acest indicator permite aprecierea ntreprinderii pe baza valorii bursiere a
actiunilor sale, punnd n evidenta pretul de evaluare al operatorilor, stiut fiind ca
una dintre functiile pietei financiare este si aceea de acordare a unui pret
ntreprinderilor cotate.
Numarul de actiuni ce compun capitalul unei ntreprinderi si valoarea lor
nominala sunt indicatori de cotare a actiunilor la bursa, cu influente directe
asupra celorlalti indicatori de eficienta a actiunilor.
Cursul unei actiuni rezulta din oferta si cerere si reflecta valoarea
bursiera, respectiv pretul pe piata al unui titlu, ale caror fluctuatii pe termen lung
pot afecta pretul real al ntreprinderii, n contextul utilizarii acesteia n scopul
evaluarii ntreprinderii.
Poate fi vorba de o capitalizare bursiera a unei piete financiare sau de
capitalizarea obligatiunilor. Aceasta serveste ca mod obiectiv de comparatie a
capitalizarii bursiere cu valoarea contabila a ntreprinderii, de unde rezulta fie
subestimarea afacerii (plus-valori latente), daca valoarea contabila este inferioara
capitalizarii bursiere, sau supraestimarea acesteia (minus-valori latente), daca
valoarea contabila este superioara capitalizarii bursiere a acesteia.
n scopul determinarii pretului real al ntreprinderii exista mai multe
criterii de apreciere a capitalizarii bursiere: valoarea substantiala, prin care
capitalizarea bursiera corespunde valorii actuale a activelor nete; actualizarea
beneficiilor viitoare, prin care, n analiza trebuie sa se tina seama de teoria
portofoliului de valori mobiliare, conform careia cursul unui titlu se fixeaza la
pretul sau just n functie de rata de actualizare a beneficiilor viitoare, plecnd de
la cursul actiunilor, corectat cu o prima de risc proportionala cu fiecare valoare.
5) Coeficientul de capitalizare bursiera (PER) este un multiplu de capitalizare
(sau multiplu bursier), adica un raport curs-beneficiu care stabileste legatura
ntre cursul unui titlu si rentabilitatea lui.
Coeficientul se poate obtine n doua moduri:
a) Ca raport ntre capitalizarea bursiera si rezultatul exercitiului:
sau:
b) Ca raport ntre cursul actiunii la bursa si beneficiul pe actiune:
.
Acest multiplu bursier de capitalizare a beneficiilor indica de cte ori este
capitalizat beneficiul pe actiune, aratnd cti ani de beneficiu actual costa fiecare
afacere cotata. Echivalentul frantuzesc al termenului anglo-saxon Price Earning
Ratio (PER) este cel de Coeficient de capitalizare a rezultatelor (CCR).
Prin multiplicarea beneficiului pe actiune cu PER se obtine cursul actiunii
la bursa ( ), care permite aprecierea randamentului unui
plasament n actiuni, fiind de preferat utilizarii unui simplu randament asigurat de
dividendele distribuite.
Actiunile cu un PER ridicat se comporta cel mai bine la bursa, favoriznd
speculatii avantajoase vnzarii lor, dupa cum un PER relativ scazut indica o
evaluare destul de ieftina. De aceea acest raport sta la baza unei alte metode de
evaluare a ntreprinderii, care permite doar o estimare a beneficiilor ntreprinderii
pentru anul n curs sau pentru cel urmator.
Diviznd beneficiul scontat cu numarul titlurilor, se obtine beneficiul pe
actiune asteptat, la care se raporteaza pretul actual al actiunii pentru a obtine, n
final, multiplul de capitalizare (PER) al ntreprinderii, care este un indicator al
atractiei pietei de capital n raport cu plasamentele de nlocuire.
Raportul curs-beneficiu (PER) variaza n timp si spatiu si depinde de
beneficiile anticipate ale operatorilor, de evolutia ratelor dobnzii si de ritmul
inflatiei, fata de care evolueaza n sens invers.
6) Rata de distribuire a dividendelor (Pay Out Ratio - POR) exprima politica n
ceea ce priveste distribuirea de dividende si se calculeaza raportnd totalul
dividendelor la rezultatul net:
(%)
Rata prezinta importanta pentru cei interesati n achitia de actiuni n
scopul obtinerii unui venit sub forma dividendelor, sau pentru realizarea unei
plus-valori de capital, stimulnd mai mult actionarii si mai putin capitalizarea
rezultatelor, pentru reinvestire si dezvoltarea ntreprinderii.
7) Dividende pe actiune constitue un indicator ce depinde de rata de distribuire a
dividendelor si se calculeaza raportnd totalul dividendelor la numarul de actiuni:

Raportul curs - beneficiu (PER) permite sa se compare ntreprinderile
ntre ele, indiferent de rata de distribuire a dividendelor, fiind mai obiectiv n
aprecierea rentabilitatii actiunilor comparativ cu dividendele pe actiune.
Metoda de evaluare a ntreprinderii n functie de criteriul Capitalizarea
beneficiilor (dupa formula Gordon-Shapiro) masoara randamentul capitalurilor
investite (randamentul unui plasament n actiune), prin intermediul indicatorului.
8) Rentabilitatea pe actiune:
(%)
Aceasta rata masoara rentabilitatea plasamentului si depinde de
dividendele distribuite, n functie de marimea beneficiului, de ratele de
repartizare beneficiului si de nivelul cursului, constituind un indicator ce poate
orienta investitorii interesati n plasamente eficiente.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul si contul de profit si pierdere
analizate, ratele specifice analizei bursiere sunt redate n Tabelul 41:
Aplicatia 43: Analiza ratelor bursiere
Tabelul 41
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (milioane lei) Precedent Curent ( ) (%)
1.. Cifra de afaceri (CA) - mil. lei 535016 783518 +
248502
146,4
2. Numarul de actiuni (Na) - mii 59200 295996 +
236796
500
3. Cifra de afaceri/actiune (CAa)
(1/2)
9,037 2,647 - 6,39 29,3
4. Beneficiul net (Rnet) - mil. lei 40668 51384 + 10716 126,3
5. Beneficiul pe actiune (Bpa)
(4/2)
0,687 0,173 - 0,514 25,3
6. Capacitatea ded autofinantare
(CAF)
47815 98224 + 50409 205,4
7. Capacit. de autofin./act.
(CAFa) (6/2)
0,807 0,331 - 0,476 41,1
8. Cursul mediu al actiunii (Ca)
(lei)
2150 2350 + 200 109,3
9. Capitalizare bursiera (Cb)
(2*8)
127280 695591 +
568311
546,5
10. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(9/4)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
11. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(8/5)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
12. Dividende distribuite 14356 18139 + 3783 126,3
13. Rata distrib. dividende(POR)
(12/4) %
35,3 35,3 - 100
14. Dividende/actiune (Dpa)
(12/2)
0,242 0,061 - 0,181 25,2
15. Rentabilitate pe actiune (Ra)
(14/8) %
11,25 2,59 - 8,66 23,1
16. Rata rentabilit.actiunii (Rra)
(5/8) %
31,95 7,36 - 24,59 23,1
Din datele Tabelului 41 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Majoritatea indicatorilor bursieri au cunoscut dinamici nefavorabile, cum ar fi:
cifra de afaceri pe actiune, beneficiul pe actiune, capacitatea de autofinantare pe
actiune, ca urmare a cresterii mai lente a indicatorilor de performanta (cifra de
afaceri, beneficiul, capacitatea de autofinantare) comparativ cu cresterea
substantiala a numarului de actiuni.
2. Fac exceptie capitalizarea bursiera si coeficientul de capitalizare bursiera
(PER) care au crescut ca urmare a cresterii cursului mediu al actiunii si dinamicii
mai rapide a acestuia n raport cu beneficiul pe actiune care s-a redus.
3. n conditiile mentinerii ratei de distribuire a dividendelor la nivelul anului
precedent, s-au redus ratele de rentabilitate a actiunilor ca urmare a cresterii mai
rapide a cursului mediu al actiunilor pe piata de capital n raport cu dividendele
pe actiune.
n concluzie, n cazul ntreprinderilor cotate, analiza clasica a
rentabilitatii trebuie completatta cu studiul indicatorilor bursieri, deoarece cursul
bursier al actiunii pe piata de capital constituie un "barometru"al performantei
ntreprinderii recunoscute public pe aceasta piata.
Dinamica cursului bursier este consecinta evolutiei indicatorilor economico-
financiari de performanta ai ntreprinderii care se reflecta n final n raportul
cerere-oferta pe piata de capital.
Indicatorii performantei bursiere a ntreprinderii pot fi determinati att la
nivel de actiune(profitul pe actiune, dividendul pe actiune,vnzarile pe actiune),
ct si la nivel de piata bursiera, sau multipli de piata (PER, Cursul actiunii
raportat la Cifra de afaceri pe actiune).
Ratele bursiere(multiplii de piata) se calculeaza pe baza cursului bursier
si a indicatorilor bursieri la nivel de actiune, permitnd efectuarea de compratii
intrasectoriale si n dinamica.
Un indicator semnificativ n acest sens l poate constitui Lichiditatea
actiunii (Marketability), care exprima ponderea actiunilor tranzactionate n cursul
exercitiului n totalul actiunilor emise si aflate n circulatie, calculat cu ajutorul
raportului:
.
Unele din ratele analizei bursiere sunt utilizate n metodologia de
evaluare a ntreprinderilor cotate la bursa.
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
1. Arcimeles C-H. (d'), Saulquin J.Y., Finance applique - Analyse financire , 2
e

dition, Vuibert, Paris, 1998.
2. Ballada S., Coille J. C. Outils et mcanismes de gestion financire, Ed.
Maxima, Paris, 1996.
3. Bowlin O., Martin J., Scott D., Guide to Financial Analysis, Mc. Graw-Hill
Book Company, New-York, 1986.
4. Budugan Dorina, Contabilitate si control de gestiune, Sedcom Libris, Iasi,
2001.
5. Cohen E., Analyse financire, Ed. Economica, Paris, 1990.
6. Deprez M., Duvant M., Analyse financire, Techniplus, Paris, 1993.
7. Dumitrean E., Contabilitate financiara, Vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2002.
8. Dutescu Adriana, Ghid pentru ntelegerea si aplicarea Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed: CECCAR, Bucuresti, 2001.
9. Eglem J.Y., Philipps A., Raullet C., Analyse comptable et financire, Ed.
Dunod, Paris, 1986.
10. Erik de La Villegurin, Dictionnaire fiduciaire financier, La Villegurin
Editions, Paris, 1991.
11. Foster G., Financial Statement Analysis, Prentice-Hall, New- York, 1986.
12. Georgescu N., Robu V., Analiza economico-financiara, ASE, Bucuresti,
2001.
13. Gheorghiu A. (coordonator), Analiza activitatii economice a ntreprinderilor,
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
14. Goffin R., Analyse microconomique, Ed.Dalloz, Paris, 1993.
15. Granier R., Giran J.P., Analyse conomique, Ed. Economica, Paris, 1984.
16. Isfanescu A., Stanescu C., Baicusi A., Analiza economico-financiara, ed. II-a,
Ed. Economica, Bucuresti, 1999.
17. Langlois G, Mollet M., Analyse comptable et financire, Editions Foucher,
Paris, 1992.
18. Lecaillon Jacques, Analyse microconomique, Ed. Cujas, Paris, 1993.
19. Mailler J., Remilleret M., Analyse financire de l'entreprise, CLEF, Paris,
1986.
20. Mailler J., Remilleret M., Prparation l'analyse financire de l'entreprise,
Dunod, Paris, 1992.
21. Mollet Michle., Choisir et construire son tableau de financement, Editions
Foucher, Paris, 1992.
22. Pappas J L., Hirschey M., Managerial Economics, New-York, 1983.
23. Petrescu Silvia, Diagnostic economic financiar. Metodologie. Studii de caz,
Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004.
24. Peyrard Josette, Analyse financire, 8
e
dition Paris, 1999.
25. Richard J., Analyse financire et audit des performances, La Villegurin
Editions, Paris, 2
e
edition, 1993.
26. Rusu D., Cuciureanu A., Petrescu Silvia, Dan G., Analiza activitatii
economice a ntreprinderilor, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
27. Samuelson P., Foundations of Economic Analysis, New-York, 1955.
28. Stancu I., Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele ntreprinderilor.
Analiza si gestiunea financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 1996.
29. Tabara N., Horomnea E., Toma C., Conturile anuale n procesul decizional,
Tipo, Moldova, Iasi, 2001.
30. Ternisien M., Comprendre l'entreprise par les flux, La Villegurin Editions,
Paris, 1990.
31. Teuli J., Analyse financire de l'entreprise, Ed. Cujas, Paris, 1992.
Thibaut J. P., Le diagnostic d'entreprise, Ed. Dunod, Paris, 1990.
32. Vlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Editura
Economica, Bucuresti, 2004.
33. Vintila Georgeta, Gestiunea financiara a ntreprinderii, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2000.
34. *** Ministerul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2005.
35. *** Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1752/2005 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate.

Document
Info

Accesari:
29585
Apreciat:
Comenteaz
a
documentul
:
Nu esti
inregistrat
Trebuie sa
fii utilizator
inregistrat
pentru a
putea
comenta

Creaza cont
nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

<a








ANALIZA SITUAIEI FINANCIAR
PE BAZA BILANULUI
3.1. Studiul bilantului - etapa a analizei financiare
n vederea elaborarii diagnosticului financiar care sa permita masurarea
rentabilitatii economice a capitalurilor investite, a rentabilitatii financiare a
capitalurilor proprii, aprecierea conditiilor n care sunt realizate echilibrele
financiare, deducerea gradului de autonomie al ntreprinderii, analiza financiara
parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor informatii necesare n
vederea detectarii simptomelor ce prefigureaza fenomene care impiedica
continuitatea activitatii ntreprinderii. Scopul principal l constituie adoptarea
unor decizii corective n gestiunea pe termen scurt, mediu si lung.
Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta
elementele de activ si de pasiv (mijloacele si resursele) la nchiderea exercitiului
si n alte situatii prevazute de lege, grupate dupa natura, destinatie si lichiditate,
respectiv, dupa natura, provenienta si exigibilitate. Elementele de pasiv vizeaza
fondurile de care a beneficiat ntreprinderea (capitalurile proprii ale asociatilor,
provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizarile
acestor fonduri, cu titlu durabil (active imobilizate) si cu titlu provizoriu si ciclic
(active circulante).
Activul si pasivul reflecta aceeasi realitate vazuta sub forma mijloacelor
de finantare si a utilizarii acestora la acelasi moment, ceea ce impune echilibrul
permanent ntre activele si pasivele bilantului, indiferent de forma de prezentare a
acestuia (tabelara sau n lista).
Conform IAS 1, "Prezentarea situatiilor financiare", bilantul prezentat n
lista (Tabelul 14) are drept scop de a prezenta fidel informatii despre pozitia
financiara a ntreprinderii, respectiv, capacitatea de a se adapta schimbarilor
mediului, cu ajutorul resurselor economice controlate (activele), structurii de
finantare (datorii si capitaluri proprii), precum si cu ajutorul unor indicatori
economico-financiari specifici (lichiditatea si solvabilitatea).
3.2. Tipuri de bilant utilizate n analiza financiara
Criteriile de clasament al activelor si pasivelor bilantului difera n functie

de scopul urmarit n analiza si de utilizator, ceea ce a condus la amenajarea mai
multor tipuri (modele) de bilant cu prezentare tabelara cum ar fi: bilantul
financiar, bilantul functional, bilantul "pool de fonds"(ansamblul resurselor) s.a.
Studiul bilantului trebuie efectuat dupa repartizarea rezultatului si trebuie
sa nceapa cu examinarea structurii pasivului si a structurii activului.
Bilantul contabil elaborat n optica patrimonial-juridica utilizat pna la
adoptarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate s-a dovededit insuficient adaptat
analizei financiare orientate spre gestiune, ceea ce a impune utilizarea unui bilant
mai operational, pentru a evidentia relatia dintre resursele disponibile si nevoile
de finantare ale ntreprinderii, stiut fiind ca orice nevoie de finantare trebuie
acoperita din resurse financiare.
n acest scop se dovedeste deosebit de util bilantul financiar, elaborat n
optica patrimoniala, care constituie suportul analizei financiare traditionale ce are
ca finalitate descrierea patrimoniului ntreprinderii n vederea unei evaluari
patrimoniale care poate interesa att proprietarii, ct si creditorii. n masura n
care creditorii utilizeaza un asemenea studiu, se procedeaza la o analiza
financiara externa, ce vizeaza recuperarea capitalurilor investite mai ales n cazul
lichidarii ntreprinderii.
Logica bilantului financiar, numit si bilant lichiditate-exigibilitate, se
bazeaza pe criteriul lichiditatii crescatoare a activului si al exigibilitatii
crescatoare a pasivului, ceea ce implica separarea elementelor de activ n functie
de gradul de lichiditate si a elementelor de pasiv n functie de scadenta.
De exemplu, bilantul contabil armonizat este apropiat logicii financiare,
avnd prezentarea n lista (Tasbelul 14):
Bilant Contabil armonizat restns
Tabelul 14
Denumirea indicatorului (mii lei) Nr. Exercitiul financiar
rnd Precedent Curent
A. Active imobilizate - total 01 334134112 442396673
I. Imobilizari necorporale 02 112827 761587
II. Imobilizari corporale - total 03 333960171 441573972
III. Imobilizari financiare 04 61114 61114
B. Active circulante - total 05 330562056 515792600
I: Stocuri - total 06 141953183 122067958
II. Creante - total 07 180200143 390840345
III: Investitii financiare pe termen scurt 08 - -
IV. Casa si conturi la banci 09 8408730 2884297
C. Cheltuieli n avans 10 1902966 1489075
D. Datorii ce trebuie platite 929b122j pna la 1
an
11 227834680 186432713
E. Active circulante nete, respectiv datorii
curente nete (05 + 10 - 11 - 16)
12 100194521 325651589
F. Total active minus datorii curente(01 + 12) 13 434328633 768048262
G. Datorii ce trebuie platite 929b122j peste 1
an
14 8493328 127907177
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 15 - -
I. Venituri n avans 16 4435821 5197373
J. Capital si rezerve 17 448290076 634448682
I. Capital (subscris varsat) 18 59199226 295996131
II. Prime de capital 19 - -
III. Rezerve din reevaluare 20 245482220 95164551
IV. Rezerve 21 143608630 243288000
V. Rezultatul reportat - Sold C 22 - 28147174
- Sold D 23 22454771 22454771
VI. Rezultatul exercitiului - Sold C 24 40667697 51384049
Repartizarea profitului 25 40667697 51384049
Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 - 23) 26 425835305 640141085
Patrimoniul public 27 - -
Capitaluri - total (26 + 27) 28 425835305 640141085
Lichiditatea crescatoare a posturilor de activ este disponibilitatea din ce
n ce mai mare a acestora de a deveni "lichide" si de a acoperi nevoile
ntreprinderii; n fruntea activului se afla valorile imobilizate, cele mai putin
"lichide", iar la sfrsit disponibilitatile, cele mai "lichide".
Clasarea posturilor de pasiv n ordinea exigibilitatii crescatoare semnifica
faptul ca exigibilitatea unei surse de finantare este legata de scadenta sa, primele
posturi fiind cele mai lent exigibile, (capitalurile proprii), iar ultimele cele mai
rapid exigibile (datoriile pe termen scurt).
Constructia bilantului financiar implica respectarea unor principii si reguli
care permit ordonarea posturilor de bilant dupa criteriul pe termen scurt si pe
termen lung. Printre elementele constitutive ale bilantului se face distinctie ntre
cele care ramn la dispozitia ntreprinderii pe termen lung (peste 1 an) si cele care
nu i apartin dect pe termen scurt (sub 1 an).
Amenajarea posturilor de activ conduce la existenta a doua ansambluri:
activul imobilizat care reprezinta elementele pe termen lung cu trei categorii de
valori imobilizate (necorporale, corporale, financiare), la care se adauga partea de
activ circulant cu scadenta mai mare de 1 an (creante - clienti, cheltuieli efectuate
n avans). n schimb, n activul circulant se includ imobilizarile cu scadenta
scurta (imobilizarile financiare ce ajung la scadenta sub 1 an).
Amenajarea posturilor de pasiv structureaza pasivul bilantului n grupa
capitalurilor permanente, formata din capitalurile proprii si datoriile pe termen
mediu si lung (cu scadenta peste 1 an) si grupa datoriilor pe termen scurt (cu
scadenta sub 1 an), indiferent de natura lor (datorii de exploatare, credite bancare
curente, venituri realizate n avans cu scadenta scurta si datoriile pe termen lung
ajunse la scadenta).
Daca o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadenta mai repede de 1
an, ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Veniturile realizate n avans cu
scadenta peste 1 an sunt incluse n datoriile pe termen mediu si lung.
Obtinerea bilantului financiar implica efectuarea unor corectii ale
activului si pasivului pe baza informatiilor din anexa, prin respecarea unor
principii de evaluare si regrupare a posturilor dupa criteriul vechimii (peste sau
sub 1 an).
Schematic, bilantul financiar se prezinta astfel:
Bilant financiar
Activ = Necesar Pasiv = Resurse
Necesar permanent Capitaluri permanente (Cp)
Activ imobilizat net > 1 an 1. Capitaluri proprii (C)
Necesar temporar 2. Datorii cu scadente > 1 an
1. Activ circulant net < 1 an Resurse temporare
2. Imobilizari financiare < 1 an 1. Datorii cu scadente < 1 an
3. Disponibilitati (Trezorerie activa) 2. Credite bancare (Trezorerie
pasiva
Total Activ Total Pasiv
Prezentarea bilantului financiar (Tabelul 15) pune n evidenta doua parti
distincte pe orizontala: partea superioara care reflecta structura financiara prin
stabilitatea elementelor care l compun (necesarul de finantat si resursele de
finantare permanente) si partea inferioara care reflecta finantarea ciclului de
activitate (necesarul de finantat pe termen scurt si resursele temporare de
finantare).
Clasamentul activelor si pasivelor dupa criteriul vechimii pune n
evidenta, printr-o simpla lectura orizontala, echilibrele sau dezechilibrele
structurale ale bilantului, conform Normei 13 din IASC si n cazul conturilor
consolidate.
Importanta bilantului financiar n analiza financiara decurge din faptul ca
el serveste la determinarea marjei de securitate financiara prin intermediul
fondului de rulment, care permite ntreprinderii sa faca fata riscurilor pe termen
scurt, garantnd solvabilitatea acesteia.
Conform Reglementarilor romnesti, bilantul n lista (Tabelul 14) este
apropiat modelului de bilant financiar (Tabelul 15), cu exceptia resurselor care
sunt prezentate n ordine inversa scadentei, capitalurile proprii fiind situate n
partea finala a listei.
Abandonarea principiului de clasament al posturilor n bilantul financiar a
condus la aparitia bilantului functional, care regrupeaza posturile de bilant pe
marile functiuni ale ntreprinderii (investitii, exploatare, finantare, trezorerie),
fiind un bilant economic, construit de Centrala Bilanturilor din Banca Frantei n
scopul explicarii functionarii economice a ntreprinderii de catre bancheri.
Constructia bilantului functional are la baza un set de principii si reguli
menite sa puna n evidenta utilizarile si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu
de functionare a ntreprinderii, gruparea posturilor fiind legata de operatiile
realizate n raport cu natura, destinatia sau functia lor. n aceasta prezentare,
bilantul este destinat analizei functionale, care poate fi si o analiza externa.
Un principiu de elaborare a bilantului functional se refera la exprimarea
posturilor de bilant la valoarea bruta, (valoarea de origine a acestora), ceea ce
impune includerea amortismentelor si provizioanelor n capitalurile proprii,
bilantul functional constituind un punct de plecare ideal pentru o analiza de flux,
deoarece permite determinarea variatiilor de stocuri.
Un alt principiu al bilantului functional se refera la conceptul de
stabilitate, care are n vedere durata posturilor n patrimoniu; acesta difera de
conceptul permanentei al bilantului financiar, n sensul ca un mprumut pe
termen lung va ramne n imobilizarile financiare, indiferent de scadenta sa, iar
datoriile pe termen lung nu vor fi trecute la datorii pe termen scurt, indiferent de
scadenta.
Al treilea principiu, al afectarii, avut n vedere la structurarea posturilor
permite descrierea ciclurilor care compun viata ntreprinderii si a echilibrelor
financiare ce decurg din ele.
Schematic, bilantul functional se prezinta astfel:
Bilant functional
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
I. Functia de investitii IV. Functia de finantare
Utilizari stabile brute Resurse stabile (durabile)
II. Functia de exploatare 1. Capitaluri proprii:
1. Activ circulant de exploatare 2. Datorii financiare stabile
2. Activ circulant nafara exploatarii II. Functia de exploatare
III. Functia de trezorerie 1. Datorii de exploatare
Activ circulant financiar (Disponibilitati) 2. Datorii n afara exploatarii
Total Activ Total Pasiv
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)
Bilantul financiar (lichiditate - exigibilitate)

Tabelul 15
Active =
Necesaruri nete
Exercitiul financiar Pasive =
Resurse
Exercitiul financiar
(mii lei) Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
Mijloace cu
durata > 1 an
33413411
2
44239667
3
Resurse cu
scadenta >1an
43432863
3
76804826
2
A. Active
imobilizate
33413411
2
44239667
3
J. Capital si
rezerve
42583530
5
64014108
5
I. Imobilizari
necorporale
112827 761587 I. Capital 59199226 29599613
1
II. Imobilizari
corporale
33396017
1
44157397
2
II. Prime de
capital
- -
III. Imobilizari
financiare
61114 61114 III. Rezerve
din
reevaluare
24548222
0
95164551
Mijloace cu
durata < 1 an
33056205
6
51579260
0
IV. Rezerve -
total
14360863
0
24528800
0
B. Active
circulante
33056205
6
51579260
0
V. Rezultatul
reportat -
Sold C
- 26147174
I. Stocuri - total 14195318
3
12206795
8

- Sold D
22454771 22454771
II. Creante -
total
18020014
3
39084034
5
VI.Rezultatul
exercitiului -
Sold C
40667697 51384029
III: Invest.
financiare/terme
n scurt
- - Repartizarea
profitului
40667697 51384029
IV: Casa si
conturi la banci
8408730 2884297 Total
capitaluri
proprii
42583530
5
64014108
5
C. Cheltuieli n
avans
1902966 1489075 H.Provizioan
e pt.riscuri-
cheltuieli
- -
G. Datorii pe
o perioada > 1
an
8493328 12790717
7
D. Datorii pe
o perioada de
1 an
22783468
0
18643271
3
Total datorii 23632800
8
31433989
0
I. Venituri 4435821 5197373
n avans
Total Active
Nete
66659913
4
95967834
8
Total
Capitaluri
66659913
4
95967834
8
Bilantul functional (economic)

Tabelul 16
Active =
Utilizari
Exercitiul financiar Pasive = Resurse Exercitiul financiar
(valoare
bruta)(mii
lei)-
Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent
I. Functia
de
investitii
IV. Functia de
finantare

Utilizari
stabile
Resurse stabile 60813818
9
101115894
3
A. Active
imobilizat
e brute
50794366
8
68550735
4
1. Capitaluri proprii 42583530
5
64014108
5
1.
Imobilizar
i
necorporal
e
177647 916041 - Capital 59199226 29599613
1
2.
Imobilizar
i corporale
50770490
7
68453019
9
- Rezerve - total 38909085
0
34045255
1
3.
Imobilizar
i
financiare
61114 61114 - Rezultatul reportat -
22454771
+
3692403
II. Functia
de
exploatare
- Rezultatul
exercitiului(nereparti
z)
- -
B.Active
circulante
de
exploatare
31619833
3
50297360
8
2. Amortismente si
provizioane
17380955
6
24311068
1
1. Stocuri
- total
14195318
3
12206795
8
3. Datorii financiare
stabile (>1 an)
8493328 12790717
7
2. Creante
comerciale
17424515
0
38090565
0
II. Functia de
exploatare

Active
circ. n
afara
exploatari
i
5954993 9934695 1. Datorii de
exploatare
13255055
9
77021000
Alte
creante
5954993 9934695 2. Datorii nafara
exploatarii
95284121 10941171
8
C.
Cheltuieli
n avans
1902966 1489075 3. Credite bancare
curente
- -
III:
Functia de
trezorerie
I. Venituri n
avans
4435821 5197373
Activ
circulant
financiar
8451440 2927007
Casa si
conturi la
banci
8408730 2884297
Total
Active
valoare
bruta
84040869
0
120278902
9
Total
Resurse
84040869
0
120278902
9
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Structurarea bilantului functional (Tabelul 16) permite evidentierea a
doua categorii de utilizari n activ: una legata efectiv de exploatare si alta
independenta de ciclul de productie, iar n pasiv doua categorii de resurse: unele
generate de exploatare si altele fara legatura cu aceasta.
Importanta bilantului functional n analiza financiara decurge din faptul
ca el permite aprecierea stabilitatii structurii financiare a ntreprinderii prin
intermediul trezoreriei nete si astfel exprima interdependenta dintre structura
financiara si natura activitatii sale.
Comparatia ntre bilantul financiar si bilantui functional pune n evidenta
doua deosebiri esentiale ntre acestea, si anume:
a. n timp ce bilantul financiar permite o analiza externa a situatiei financiare a
ntreprinderii interesanta pentru creditori, bilantul functional permite n
primul rnd o analiza interna realizata n principal de managerii
ntreprinderii;
b. bilantul functional se stabileste din perspectiva continuitatii activitatii, n
timp ce bilantul financiar este realizat din perspectiva ncetarii activitatii.
Ca raspuns adus criticilor bilantului financiar si bilantului functional,
adeptii conceptelor mai recente ale teoriei financiare neoclasice au conceput
modelul de bilant "pool de fonds" sau ansamblul de fonduri.
Teoria financiara neoclasica avanseaza un criteriu care priveste costul
capitalului compus din diferitele resurse folosite, n functie de care se judeca
oportunitatea diverselor utilizari carora le-au fost afectate.
n consecinta, bilantul trebuie privit ca un ansamblu de resurse si de
utilizari, care ofera indicii asupra deciziilor strategice n materie de investitii si de
finantare, fara a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare.
Acest tip de bilant se apropie de bilantul functional prin prezenta
amortismentelor si provizioanelor n fondurile proprii, n pasiv. n activ posturile
sunt grupate n doua parti distincte pentru a evidentia impactul strategiilor
ntreprinderii: industriala si comerciala, pe de o parte, careia i corespund
imobilizarile brute non financiare si activele circulante de exploatare (inclusiv
lichiditatile necesare pentru exploatare) si strategia financiara, inclusiv
lichiditatile, care serveste obiectivelor de tip financiar.
Schematic, bilantul ansamblului de fonduri se prezinta astfel:
Bilant "Pool de fonds"
Activ = Utilizari Pasiv = Resurse
Portofoliu de active Portofoliu de resurse
I. Utilizari industriale si comerciale I. Fonduri proprii
1. Imobilizari brute 1. Fonduri proprii externe
2. Active circulante de exploatare 2. Fonduri proprii interne
3. Active circulante nafara exploatarii II. Datorii
II. Utilizari financiare 1. Resurse financiare
1. Imobilizari financiare 2. Datorii de exploatare
2. Active circulante (Disponibilitati) -
Total Activ Total Pasiv
Indiferent de modul de structurare a elementelor patrimoniale, bilantul
serveste ca document esential n analiza modificarilor pozitiei financiare a
ntreprinderii ca raspuns la cerintele mediului economic n care aceasta si
desfasoara activitatea.
3.3. Analiza echilibrelor financiare
Bilantul este "fotografia" ntreprinderii, care, indiferent de forma de
prezentare, trebuie sa ofere raspuns la o serie de ntrebari specifice celui care
efectueaza analiza. Aceste ntrebari decurg din modul n care se realizeaza
egalitatea ntre activul si pasivul bilantului, egalitate care transpune o identitate
fundamentala ntre doua reprezentari diferite ale aceleiasi marimi economice,
sursele fondurilor (originea lor), trebuind sa corespunda cu utilizarile
(necesitatile) carora le-au fost afectate.
Studiul bilantului implica analiza acestuia n doua directii: orizontala si
verticala, fiecare punnd n evidenta anumite corelatii cu semnificatii deosebite n
aprecierea situatiei financiare a ntreprinderii.
Analiza pe orizontala a bilantului pune n evidenta modul n care se
realizeaza principalele echilibre financiare pe termen scurt si pe termen lung ale
ntreprinderii sau grupului de ntreprinderi, prin intermediul unor marimi cum ar
fi: situatia neta, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria.
3.3.1. Analiza Situatiei Nete
Pe baza abordarii juridice a bilantului, analistii financiari determina
Situatia Neta (SN) a ntreprinderii cu ajutorul relatiei:
SN = Active - Datorii totale
Aceasta exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda
proprietarii asupra ntreprinderii, fiind averea proprietarilor si trebuind sa fie
suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a
ntreprinderii.
Comparativ cu capitalurile proprii, situatia neta este mai restrictiva,
deoarece exclude subventiile si provizioanele reglementate. De aceea, situatia
neta este un indicator mai relevant, ce exprima valoarea activului realizabil la un
moment dat, care intereseaza proprietarii, actionarii, ct si creditorii
ntreprinderii, mai ales n cazul lichidarii acesteia. Ea se calculeaza punnd fata n
fata bunurile si datoriile de aceeasi scadenta.
Pe baza bilantului financiar Situatia Neta se determina ca diferenta:
a) SN = Total active - Datorii totale - Venituri n avans = Capitaluri proprii.
Pe baza bilantului contabil armonizat Situatia Neta este diferenta:
b) SN = (Total active - Datorii curente) - Datorii peste 1 an = F - G.
De exemplu, Situatia Neta n cele doua variante de calcul este prezentata
n Tabelul 17:
Aplicatia 15: Calculul si analiza situatiei nete (capitalurilor proprii)
Tabelul 17
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Total active 666599134 959678348 293079214 143,96
2. Datorii totale 236328008 314339890 78011882 133,01
3. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 171,68
4. Situatia neta (SN)(a) 425835305 640141085 21430578 105,03
5. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
6. Datorii curente (G) 8453328 127907177 119453849 1513
7. Capitaluri proprii (F -
G)(b)
425835305 640141085 21430578 105,03
Din datele Tabelului 17 se constata o situatie neta pozitiva si crescatoare
care reflecta o gestiune economica sanatoasa, ce maximizeaza valoarea
ntreprinderii, prin potentarea capitalurilor proprii.
O situatie neta negativa reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinta
ncheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral
capitalurile proprii. Partea neacoperita ramne exclusiv n sarcina creditorilor,
acesta fiind riscul de insolvabilitate al ntreprinderii.
Cresterea situatiei nete (activului net) are ca efect cresterea rentabilitatii si
a independentei financiare, pe baza ei putndu-se determina riscul global sau
lichidativ, prin raportul: < 0,3.
Activul net (capitalurile proprii) reprezinta un indicator esential care da
dimensiunea gradului de "sanatate" a ntreprinderii referitor la mentinerea
capitalului fizic sau financiar, mai ales n conditiile inflatiei care l erodeaza.
Mentinerea capitalului fizic presupune ca profitul sa fie obtinut numai
prin cresterea capacitatii fizice productive n cursul perioadei, iar mentinerea
capitalului financiar presupune obtinerea profitului prin cresterea valorii
financiare (monetare) a activelor nete.
Performantele ntreprinderii fiind direct legate de mentinerea capitalului
fizic sau financiar, "Situatia modificarii capitalurilor proprii" este un alt
document al situatiilor financiare anuale prevazut de Ordinul M.F.P. 94/2001,
inspirat din cerintele IAS 1, prin care se prezinta detaliat toate variatiile pe care
le-a suferit n cursul exercitiului financiar fiecare element al activului net
(capitalurile proprii).
Din situatia modificarii capitalurilor proprii rezulta capacitatea de
mentinere (erodare) a capitalului, precum si profitul (pierderea) ntreprinderii n
cursul exercitiului, prin intermediul urmatoarelor elemente de continut:
- profitul net (pierderea neta) al perioadei;
- fiecare element de venit si cheltuiala recunoscute direct n capitalurile
proprii;
- efectul cumulat al modificarii politicilor contabile si corectia erorilor;
- tranzactiile de capital cu si distribuirile catre proprietari;
- soldul profitului (pierderii) cumulate la nceputul perioadei si la data
bilantului si modificarile aferente;
- o reconciliere ntre valoarea contabila a fiecarei categorii de capitaluri
proprii la nceputul si sfrsitul perioadei, cu prezentarea distincta a fiecarei
modificari.
Situatia modificarii capitalurilor proprii cuprinde date referitoare la:
soldul la 1 1anuarie, cresterile(+), reducerile (-) si soldul la 31 decembrie, asa
cum rezulta din datele Tabelului 18:
Aplicatia 16: Situatia modificarii capitalurilor proprii (mii lei)
Tabelul 18
Elemente ale capitalului
propriu
Sold la
1 ianuarie
Cresteri
(+)
Reduceri
(-)
Sold la
31
decembrie
Capital subscris 59199226 236796905 - 295996131
Rezerve din reevaluare 245482220 86479236 236796905 95164551
Rezerve legale 8973772 3464468 - 12438240
Alte rezerve 134634858 97584582 1369680 230849760
Rezultat reportat
- Profit nerepartizat 0 21771189 - 21771189
- Pierdere neacoperita - - - -
Rezultat reportat din
adoptarea pt. prima data a
IAS mai putin IAS 29 -
Sold D (ct 1172)
22454771
(pierdere)
- - 22454771
(pierdere)
Rezultat reportat din
corectarea
erorilor fundamentale -Sold
C (ct.1174)
6375985
(profit)
- - 6375985
(profit)
Rezultat reportat din
surplusul din rezerva de
evaluare
- - - -
Rezultatul exercitiului
financiar
- - - -
Total 425835305 452472365 238166585 640141085
Din analiza datelor Tabelului 18 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Soldul final al capitalurilor proprii este calculat cu relatia:
Sf = Si + Cresteri - Reduceri,
2. Modficarea capitalurile proprii este egala cu diferenta:
= Sf - Si = 640141085 - 425835305 = + 214305780 mii lei.
3. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinta unor solduri initiale si a
cresterii mai accentuate a capitalului subscris, a rezervelor si a existentei
profitului nerepartizat, aceasta fiind diminuata de reducerea unor rezerve si de
soldul debitor al contului 1172, o pierdere reportata rezultata din adoptarea pentru
prima data a IAS, mai putin IAS 29, privind retratarea informatiei financiare
necesare nlaturarii efectelor inflatiei.
3.3.2. Analiza Fondului de Rulment
Echilibrul financiar al ntreprinderii rezulta din confruntarea maselor mari
ale bilantului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR),
din care rezulta Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform
conceptiilor de prezentare a bilantului: optica financiara si optica functionala.
Pe baza bilantului financiar care grupeaza posturile dupa criteriul
permanentei, echilibrul financiar presupune finantarea activului cu durata mai
mare de 1 an din resurse cu scadenta peste 1 an, iar finantarea activelor sub 1 an
din resurse scadente sub 1 an.
Un prim echilibru rezulta din confruntarea pasivului pe termen lung
(capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), asa cum
rezulta din analiza partii superioare a bilantului financiar:
FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung
si mediu) + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Necesar permanent (Active
imobilizate nete).
Aceasta metoda pune n evidenta echilibrul financiar pe termen lung,
fondul de rulment reprezentnd partea din capitalurile permanente ramasa dupa
finantarea imobilizarilor, pe care ntreprinderea o consacra finantarii activelor
circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveste
finantarii elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut.
Metoda insista asupra originii Fondului deRulment si permite ntelegerea
cauzelor variatiei sale, cresterea lui fiind determinata de cresterea capitalurilor
permanente (emisii de noi actiuni, obligatiuni, noi mprumuturi pe termen lung)
si de reducerea imobilizarilor nete (vnzari de titluri, dezinvestire, cesiuni de
imobilizari). Odata cu Fondul de Rulment, marja de securitate a ntreprinderii
creste, ceea ce arata ca o parte mai nsemnata din activele circulante este finantata
din capitaluri permanente.
Scaderea Fondului de Rulment este cauzata de scaderea capitalurilor
permanente (rambursari de mprumuturi pe termen lung sau de obligatiuni) si de
cresterea imobilizarilor nete (investitii).
Un Fond de Rulment stationar reflecta stagnarea ntreprinderii, care poate
fi temporara sau de durata, avnd diferite cauze.
Partea inferioara a bilantului financiar permite determinarea Fondului de
Rulment Financiar ca diferenta:
FRF = (Active circulante + Cheltuieli n avans) - (Datorii pe termen scurt
+ Venituri n avans).
Metoda pune n evidenta afectarea si finalitatea Fondului de Rulment
care este finantat din activul circulant. n aceasta ipostaza, fondul de rulment
Financiar arata surplusul activelor circulante nete nefinantate din datoriile
temporare, evidentiind excedentul de lichiditate potentiala, ca o marja de
securitate privind solvabilitatea ntreprinderii.
Bilantul contabil armonizat permite determinarea mai rapida a Fondului
de Rulment n doua moduri:
a) FRF = (Total active - Datorii sub 1 an) - Active imobilizate = F - A;
b) FRF = Active circulante, respectiv datorii curente nete (E).
Teoretic, Fondul de Rulment trebuie sa fie pozitiv, ceea ce nu nseamna
ca n anumite situatii nu poate exista un fond de rulment negativ fara a
compromite buna functionare a ntreprinderii.
Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizari nete)
constituie marja de securitate a ntreprinderii pentru exploatarea sa cotidiana,
permitndu-i sa-si asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare
functionarii (stocuri minime, fond de casa minim), activul circulant fiind superior
datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an).
Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarma pentru
ntreprindere, care va fi lipsita de capitaluri permanente suficiente sa-i asigure
finantarea imobilizarilor (Capitaluri permanente < Imobilizari nete), sau care are
active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va
putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Aceasta situatie se ntlneste
mai frecvent n sectorul de distributie, unde viteza de rotatie a stocurilor este
foarte rapida (sub o luna) si unde exista credite-furnizori nsemnate.
De exemplu, calculul Fondului de Rrulment n cele trei variante conduce
la rezultatele din Tabelul 19:
Aplicatia 17: Calculul si analiza Fondului de Rulment
Tabelul 19
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri() Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta peste
1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Provizioane pt. riscuri -
cheltuieli
- - - -
4. Capitaluri
permanente (Cp)
434328633 768048262 333719629 176,83
5. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
6. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
7. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
8. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
9. Datorii pe termen scurt 227834680 186432713 -
41401967
81,83
10. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
11. Fond de Rulment
Financiar (FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
12. Total active - Datorii
curente (F)
434328633 768048262 333719629 176,83
13. Active imobilizate (A) 334134112 442396673 108262561 132,40
14. Fond de Rulment
Financiar(F - A)
100194521 325651589 225457068 325,02
15. Active circ,resp.datorii
curente (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
Din datele Tabelului 19 se constata ca Fondul de Rulment pozitiv si n
crestere confirma o dinamica favorabila a marjei de securitate a ntreprinderii.
n practica, se considera ca Fondul de Rulment al ntreprinderii industriale
trebuie sa reprezinte valoarea a 13 cifre de afaceri lunare.
n interiorul capitalurilor permanente, ponderea capitalurilor mprumutate
nu trebuie sa fie excesiva n raport cu cea a capitalurilor proprii (sa nu depaseasca
50 %), ceea ce impune determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) si a
Fondului de Rulment strain (FRs):
FRp = Capitaluri proprii - Imobilizari nete;
FRs = mprumuturi pe termen lung si mediu - Imobilizari nete.
Fondul de Rulment propriu pune n evidenta influenta structurii de
finantare asupra constituirii sale, adica masura n care echilibrul financiar se
asigura prin capitalurile proprii, ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara.
Fondul de Rulment mprumutat (strain) reflecta gradul de ndatorare pe
termen lung pentru a finanta nevoi pe termen scurt.
De exemplu, calculul Fondului de Rulment propriu si strain pe baza
datelor din Tabelul 19 conduce la rezultatele din Tabelul 20:
Aplicatia 18: Calculul si analiza fondului de rulment
Tabelul 20
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent () (%)
1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03
2. Datorii cu scadenta
peste 1 an
8493328 127907177 119413849 1505
3. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40
5. Fond Rulment propriu
(FRp) (1-3)
91701193 197744412 +106043219 215,5
6. Fond de Rulment strain
(FRs) (2-3)
-325640784 -314489496 +11151288 96,5
Din datele Tabelului 20 se constata urmatoarele:
1. Fondul de Rulment propriu este pozitiv si n crestere cu 115,5 %, ceea ce
confirma ca ntreprinderea dispune de o autonomie financiara care i permite
finantarea imobilizarilor nete din capitaluri proprii.
2. Fondul de Rulment strain este negativ si n scadere cu 3,5 %, ceea ce arata ca
nevoile pe termen scurt nu pot fi finantate prin ndatorare pe termen lung, desi
gradul de ndatorare la termen (raportul Datorii peste 1 an/Capitaluri proprii) a
crescut de la 1,994 % la 19,98 %.
3. Echilibrul financiar pe termen lung si pe termen scurt este asigurat ca urmare a
unei marje de securitate pe care o confera Fondul de Rulment Financiar pozitiv.
4. Independenta financiara a ntreprinderii se dovedeste a fi satisfacatoare, chiar
daca ponderea capitalurilor proprii n capitalurile permanente s-a redus de la 98
% la 83,3 %.
3.3.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment
Necesarul de Fond de Rulment desemneaza nevoile financiare generate de
executarea unor operatiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curenta
(cumparari, vnzari, plati salarii), al carui total trebuie acoperit cel putin partial
de resurse stabile (Fondul de Rulment Net). El reprezinta banii ce trebuie rulati n
ntreprindere pentru a-i asigura functionarea (dupa finantarea imobilizarilor), care
reclama cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de catre clienti.
Structura Necesarului de Fond de Rulment cuprinde, pe de o parte,
stocurile (de materii prime, produse finite, semifabricate) a caror valoare
ncorporeaza cheltuielile de fabricatie si, pe de alta parte, creantele. Din suma
acestor componente se scad datoriile (de exploatare si n afara exploatarii), care
corespund decalajelor ntre ncasari si plati:
NFR = Necesitati ciclice - Resurse ciclice,
n care:
Necesitati ciclice = Necesar temporar - Disponibilitati;
Resurse ciclice = Resurse temporare - Credite de trezorerie.
Pe baza bilantului necesarul de fond de rulment se determina ca diferenta:
NFR =(Active circulante + Cheltuieli n avans- Casa si conturi la banci)
- (Datorii ce trebuie platite ntr-un an + Credite bancare + Venituri n avans).
De exemplu, calculul Necesarului de Fond de Rulment pe baza datelor
din bilantul contabil armonizat (Tabelul 14) conduce la rezultatele din Tabelul
21, din care rezulta urmatoarele concluzii:
1. Necesarul de fond de rulment pozitiv si n crestere confirma dinamica
ascendenta a surplusului de necesitati temporare fata de resursele temporar
disponibile.
2. Cresterea necesarului de fond de rulment a fost consecinta cresterii
necesitatilor ciclice cu 58,72 %, ca urmare a cresterii activelor circulante cu
56,03 %, a reducerii cheltuielilor n avans si a disponibilitatilor banesti, n
conditiile n care resursele ciclice s-au redus cu 17,49 %, prin reducerea datoriilor
sub 1 an si a veniturilor n avans.
Aplicatia 19: Calculul si analiza necesarului de fond de rulment
Tabelul 21
Nr Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03
2. Cheltuieli n avans 1902966 1489075 - 413891 78,25
3. Casa si conturi la banci 8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Total I (1 + 2 - 3) 324056292 514357378 19030108
6
158,72
5. Datorii cu scadenta de
pna la 1 an
227834680 186432713 -
41401967
81,83
6. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
7. Venituri n avans 4435821 5197373 761552 117,17
8. Total II (5 + 6 + 7) 232270501 191630086 -
40640415
82,51
9. Nec de fd de rulment
(NFR)(4 - 8)
91785791 322767292 230981501 351,65
Pornind de la relatia care trebuie sa existe ntre necesarul temporar si
resursele temporare, NFR constituie un indicator de echilibru financiar, care
poate fi pozitiv sau negativ, dupa cum urmeaza:
a) Daca NFR > 0, rezulta un surplus de necesar temporar fata de resursele
temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situatie normala daca este consecinta unor
investitii privind cresterea necesarului de finantare a ciclului de exploatare.
n caz contrar, NFR > 0 arata un decalaj nefavorabil ntre lichidarea
stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare, n sensul
ncetinirii ncasarilor si accelerarii platilor.
b) Un NFR < 0 reflecta un surplus de resurse nete temporare fata de capitalurile
circulante, necesitatile temporare fiind mai mici dect resursele temporare ce pot
fi mobilizate. Aceasta situatie este favorabila daca este consecinta accelerarii
rotatiei activelor circulante, a urgentarii ncasarilor si relaxarii platilor.
Necesarul de fond de rulment reflecta echilibrul curent al ntreprinderii,
este mai fluctuant, mai instabil dect fondul de rulment si depinde de cifra de
afaceri), durata de rotatie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a
creantelor si termenul de plata a furnizorilor.
El poate fi exprimat n zile de vnzare prin intermediul vitezei de rotatie
(NFRz = NFR 360/ CA) care reflecta acest decalaj.
3.3.4. Analiza Trezoreriei
Trezoreria Neta (TN) poate fi determinata pornind de la egalitatea de
bilant Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu
necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezulta echilibrul financiar al
ntreprinderii, fiind un rezultat al operatiunilor ce afecteaza toate posturile de
bilant si rezultnd din lectura pe orizontala a bilantului financiar, respectiv:
a) a partii superioare: TN = FR - NFR;
b) a partii inferioare: TN = Disponibilitati - Credite de trezorerie sau:
TN = Trezoreia activa - Trezoreria pasiva.
Trezoreria activa cuprinde disponibilitatile curente degajate de
functionarea ntreprinderii, la care se adauga plasamentele rambursabile n orice
moment (valori mobiliare de plasament).
Trezoreria pasiva este reprezentata de creditele bancare curente, soldurile
creditoare de banci si efectele scontate (n afara bilantului).
c) Pe baza bilantului contabil armonizat, trezoreria este data de diferenta:
TN = Active circulante respectiv datorii curente nete (E) - NFR.
De exemplu, calculul Trezoreriei Nete pe baza bilantului conduce la
rezultatele din Tabelul 22:
Aplicatia 20: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 22
Nr. Indicatori (mii lei) Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Fondul de rulment
financiar(FRF)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesarul de fd. de
rulment (NFR)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN) (1 -
2) (a)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Disponibilitati
banesti
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare de
trezorerie
- - - -
6. Trezoreria neta (TN) (4 -
5) (b)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
7. Active circ., resp. dat.crte
nete (E)
100194521 325651589 225457068 325,02
8. Trezoreria neta (TN) (7 -
2) (c)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Se constata ca Trezoreria Neta este pozitiva si n scadere, ceea ce reflecta
decalajul dintre ritmul superior de crestere a necesarului de fond de rulment
comparativ cu cresterea fondului de rulment financiar (351,65 > 325,02 %).
Trezoreria Neta () rezulta att din operatiuni ce afecteaza capitalurile
permanente si activul imobilizat, ct si din operatiuni care privesc activele
circulante si datoriile pe termen scurt.
Cresterea Trezoreriei Nete poate fi realizata prin cresterea fondului de
rulment si prin scaderea necesarului de fond de rulment, sau prin cresterea
disponibilitatilor si reducerea creditelor bancare de trezorerie.
Valoarea pozitiva sau negativa a Trezoreriei Nete este consecinta unor
inegalitati ntre Fondul de Rulment si Necesarul (resursa) de Fond de Rulment:
1. Trezorerie pozitiva (TN > 0), cnd: FR > NFR si respectiv, Disponibilitati >
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat n ntregime din resurse
permanente (FR > 0), care degaja disponibilitati ce pot ascunde o sub-utlizare de
capitaluri;
b) FR > 0 si NFR < 0, cnd resursele din ciclul de exploatare (NFR < 0) se
adauga la un excedent de resurse permanente (FR > 0) pentru a degaja un
excedent mare de lichiditati, care pot ascunde sub-utilizari de capitaluri;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele din exploatare (NFR < 0) acopera un
excedent crescut de lichiditati si numai o parte a activului imobilizat ( FR < 0).
Ciclul de exploatare si o parte din imobilizari sunt finantate din datorii pe
termen scurt (furnizori si avansuri clienti), ceea ce impune cresterea capitalurilor
permanente (resurselor stabile).
2. Trezorerie negtiva (TN < 0), cnd FR < NFR si respectiv, Disponibilitati <
Credite trezorerie, n urmatoarele cazuri:
a) FR > 0 si NFR > 0, cnd NFR este finantat partial din capitaluri permanente
(FR> 0) si partial din credite bancare curente care sunt mai mari dect
disponibilitatile, ceea ce impune aprecierea riscului bancar curent;
b) FR < 0 si NFR > 0, cnd creditele bancare pe termen lung si mediu acopera o
parte din imobilizari (FR < 0), NFR si disponibilitatile (inferioare creditelor de
trezorerie), ceea ce impune reconsiderarea structurii de finantare;
c) FR < 0 si NFR < 0, cnd resursele permanente nu acopera dect o parte a
activului imobilizat (FR < 0), restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt
(furnizori, avansuri clienti) si din credite bancare curente, ceea ce impune
revederea structurii finantarii, fiind crescut riscul dependentei de exterior.
3.3.5. Analiza echilibrelor financiare n optica functionala
Echilibrele financiare pot fi analizate si prin prisma prezentarii bilantului
conform opticii functionale, care structureaza posturile de bilant n strnsa
legatura cu ciclurile economice care caracterizeza viata ntreprinderii: investitii,
exploatare, finantare, trezorerie. Analiza efectuata pe baza bilantului functional
(economic) este o analiza functionala, mai bine adaptata unei gestiuni
previzionale, care situiaza n centrul atentiei ciclul de exploatare. Ea completeaza
analiza financiara statica prin intermediul Tabloului de Finantare, principalul
instrument al analizei dinamice a echilibrului financiar functional.
Echilibrul financiar functional impune ca utilizarile stabile sa fie finantate
din resurse durabile, surplusul resurselor durabile fata de imobilizarile brute
reprezentnd fondul de rulment net global (FRNG):
FRNG = Resurse durabile - Utilizari stabile brute.
Un FRNG pozitiv arata excedentul de resurse stabile dupa finantarea
utilizarilor stabile, destinat finantarii ciclului de exploatare, fiind si diferenta:
FRNG = Activ circulant - (Datorii diverse + Credite bancare de trezorerie)
Pe baza bilantului functional (Tabelul 16) rezulta datele din Tabelul 23:
Aplicatia 21: Calculul fondului de rulment net global
Tabelul 23
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Resurse stabile
(durabile)
608138189 1011158943 403020754 166,27
2. Utilizari stabile brute 507943668 685507354 177563686 134,95
3. Fond rulment net global
(FRNG)(a)
100194521 325651589 225457068 325,02
4. Activ circulant 332465022 517281675 184816653 155,59
5. Datorii diverse + credite
bancare
232270501 191630086 -
40640415
82,51
6. Fond rulment net global
(FRNG)(b)
100194521 325651589 225457068 325,02
Se constata un Fond de Rulment Net Global pozitiv si n crestere, ca
urmare a cresterii mai rapide a resurselor stabile fata de utilizarile stabile (166,27
> 134,9) si a activului circulant comparativ cu datoriile (155,59 > 82,5).
Aceasta valoare a FRNG arata marimea necesarului ciclic si de trezorerie
ramasa nefinantata de resursele ciclice si de trezorerie, ceea ce arata ca
ntreprinderea are lichiditati pentru a-si finanta necesarul de exploatare.
Necesarul de fond de rulment (NFR) decurge din confruntarea nevoilor de
finantare cu resursele de finantare a operatiilor repetitive:
NFR = Utilizari ciclice - Resurse ciclice
Avnd n vedere rennoirea permanenta a stocurilor si creantelor impusa
de ciclul de exploatare, surplusul nevoilor ciclice neacoperit financiar de
resursele ciclice de capital devine un necesar de finantare permanent rennoibil.
Acest necesar este finantat din Fondul de Rulment Functional, care la rndul sau
apare ca un surplus de resurse stabile, fiind un Necesar de Fond de Rulment Total
(NFRT), cu doua componente legate de: activitatea de exploatare si din afara
exploatarii:
NFRT = NFRE + NFRAE.
Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat n Tabelul 24:
Aplicatia 22: Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total
Tabelul 24
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Utilizari ciclice totale,
din care:
324056292 514397378 190341086 158,73
2. Active circulante de
exploatare
318101299 504462683 186361384 158,59
3. Alte active circulante 5954993 9934695 3979702 166,82
4. Resurse ciclice totale, din
care:
232270501 191630086 -
40640415
82,51
5. Datorii de exploatare 136986380 82218373 -
54768007
60,02
6. Datorii nafara
exploatarii
95284121 109411713 14127592 114,82
7. Nec. fd rulment
total(NFRT)(1- 4)
91785791 322767292 230981501 351,65
8. NFRE (2 - 5) 181114919 422244310 241129391 233,13
9. NFRAE (3 - 6) -
89329128
-
99477018
-10147890 111,36
Din datele Tabelului 24 se constata ca Necesarul de Fond de Rulment
Total este pozitiv si n crestere, ceea ce arata un necesar de finantare permanent
rennoibil pentru ciclul de exploatare, surplusul de nevoi ciclice fiind neacoperit
financiar de resurse ciclice de capital.
Resursa neta n afara exploatarii (NFRAE < 0) este n crestere, datoriile
fiind superioare activelor circulante din afara exploatarii.
La originea NFRE se afla ciclul de exploatare (cumparare - productie -
vnzare), cu o durata variabila. Acest necesar corespunde unor alocari de fonduri
pentru constituirea stocurilor si creantelor, reflecta decalajele ntre vnzari si
ncasari, respectiv, ntre cumparari si plati si se calculeaza prin diferenta:
NFRE = Active circulante de exploatare - Datorii de exploatare.
Platile l maresc, iar ncasarile l reduc.
NFRAE este mai mic fata de NFRE si se obtine prin diferenta:
NFRAE = Alte active circulante - Datorii n afara exploatarii,
n care:
Alte active circulante cuprind: creante diverse, capital subscris nevarsat;
Datoriile n afara exploatarii cuprind: datorii fiscale, alte datorii.
Necesarul de Fond de Rulment astfel determinat mai poarta numele de
necesar net cnd este pozitiv, sau resursa neta cnd este negativ.
Din confruntarea Fondului de Rulment Net Global cu Necesarul de Fond
de Rulment (necesarul net) rezulta Trezoreria Neta (TN):
TN = FRNG - (NFRE + NFRAE)
Trezoreria Neta este legata de operatiile financiare pe termen scurt care
sunt evidentiate n partea inferioara a bilantului functional, ea fiind si diferenta:
TN = Necesar de trezorerie - Resurse de trezorerie sau:
TN = Activ circulant financiar - Credite bancare curente.
Trezoreria Neta poate fi pozitiva sau negativa, dupa cum urmeaza:
a) TN > 0, cnd FRNG > NFRT, sau Necesar trezorerie > Resurse trezorerie;
b) TN < 0, cnd FRNG < NFRT, sau Necesar trezorerie < Resurse trezorerie.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16), rezulta
Trezoreria neta (Tabelul 25) determinata ca diferenta:
TN = Trezoreria activa(Disponibilitati) - Trezoreria pasiva(Creditede trezorerie):
Aplicatia 23: Calculul si analiza Trezoreriei Nete
Tabelul 25
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Fond rulment net global
(FRNG)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Necesar fond rulment total
(NFRT)
91785791 322767292 230981501 351,65
3. Trezoreria neta (TN)(1 -
2)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
4. Activ circulant
financ.(Trez.activa)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
5. Credite bancare
crte(Trez. pasiva)
- - - -
6. Trezoreria neta (TN)(4 -
5)
8408730 2884297 - 5524433 34,31
Din datele Tabelului 25 se constata ca Fondul de Rulment Net Global este
superior Necesarului de Fond de Rulment Total, ceea ce a condus la o Trezorerie
Neta pozitiva, dar n scadere, ca urmare a decalajului ntre indicii Fondului de
Rulment si Necesarului de Fond de Rulment(351,65 > 325,02 %).
Reducerea Trezoreriei Nete reflecta reducerea cu aceeasi valoare a
activului circulant financiar, respectiv a Trezoreriei active n conditiile absentei
creditelor de trezorerie (Trezoreria pasiva).
O Trezorerie Neta pozitiva reflecta un excedent de trezorerie n raport cu
obligatiile financiare pe termen scurt, ceea ce asigura ntreprinderii posibilitatea
de face plasamente pe piata de capital.
Spre deosebire de resursele ciclice obtinute n activitatea curenta si
reflectate de un Necesar de Fond de Rulment negativ, o Trezorerie Neta negativa
reflecta resurse de trezorerie furnizate de parteneri financiari (banci) si sunt
legate de gestiunea financiara pe termen scurt.
3.4. Analiza bilantului prin metoda ratelor (ratios)
Aprofundarea analizei situatiei financiare pe baza bilantului impune
recurgerea la un procedeu frecvent utilizat n analiza financiara - metoda "ratios".
Ratio este un raport ntre doua posturi de bilant, din contul de rezultat,
sau din bilant si contul de rezultat, echivalent cu termenul de rata, coeficient,
indice, procent. ntre elementele raportului trebuie sa existe omogenitate din
punct de vedere al modului de evaluare si relatii directe ntre marimile ce se
compara.
Metoda ratelor completeaza analiza indicatorilor n marimi absolute si
prezinta avantajul ca permite efectuarea de comparatii pentru a situa mai corect
ntreprinderea n mediul sau concurential sau pentru a-i aprecia evolutia.
3.4.1. Analiza ratelor de structura a bilantului
Ratele de structura a bilantului reflecta structura financiara (de finantare)
a ntreprinderii si se defineste prin proportiile posturilor din activul si pasivul
bilantului n raport cu totalul acestuia.
Ratele de structura se obtin n urma analizei pe verticala a bilantului
financiar si pun n evidenta caracteristici financiare ale ntreprinderii, cum ar fi:
capacitatea activelor de a se transforma n lichiditati, autonomia si independenta
financiara a ntreprinderii, calitatea echilibrului financiar pe termen scurt, s.a.
Structura activului caracterizeaza compozitia patrimoniului economic al
ntreprinderii, n concordanta cu caracterul mai mult sau mai putin "capitalistic"
al acesteia ca si vulnerabilitatea sa la evolutiile inflationiste.
Ratele de structura a activului reflecta apartenenta sectoriala si depind de
natura activitatii ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea imobilizarilor: (%) reflecta indirect
intensitatea capitalistica (prin ponderea imobilizarilor corporale) si a relatiilor
financiare cu alte unitati (prin ponderea imobilizarilor financiare).
2) Ponderea activului circulant: (%) depinde de
sectorul de activitate si durata ciclului de productie (prin ponderea stocurilor), de
durata termenelor de plata convenite cu clientela (prin ponderea creantelor) si
reflecta esenta trezoreriei (prin ponderea lichiditatilor n patrimoniu).
Structura pasivului degaja politica de finantare a ntreprinderii,
evidentiind gradul de stabilitate a finantarii si autonomia financiara pe care le
asigura combinatia de resurse cu maturitati si origini diverse.
Ratele de structura a pasivului reflecta autonomia financiara si gradul de
ndatorare a ntreprinderii, astfel:
1) Ponderea capitalurilor permanente: (%)
reflecta autonomia financiara globala (prin ponderea capitalurilor proprii),
autonomia la termen a ntreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung).
2) Ponderea datoriilor pe termen scurt: (%) se
coreleaza cu trezoreria ntreprinderii.
Cu ct este mai mare ponderea capitalurilor proprii n totalul pasivului, cu
att este mai mare autonomi si independenta financiara a ntreprinderii.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul financiar (Tabelul 15) structura
activului si pasivului se prezinta n Tabelul 26:
Aplicatia 24: Ratele de structura a bilantului financiar
Tabelul 26
Structura
activului
Exercitiul financiar Structura pasivului Exercitiul financiar
(%) Precedent Curent (%) Precedent Curent
Active
imobilizate
50,12 46,10 Capital permanent(Cp) 65,15 80,08
Imobilizari
necorporale
0,017 0,079 Capitaluri proprii (C) 63,88 66,70
Imobilizari
corporale
50,10 46,01 Datorii peste 1 an(D/tl) 1,27 13,38
Imobilizari
financiare
0,003 0,011 Datorii sub 1 an (D/t.s) 34,85 19,92
Active
circulante
49,88 53,90 Total datorii (D) 36,12 33,30
Stocuri - total 21,59 12,88 Total capitaluri (C+ D) 100 100
Creante - total 27,03 40,72 Total capital (Cp+D/ts) 100 100
Disponibilitati 1,26 0,30 Levier
financ.(LF=D/C)
0,565 0,499
Total Active
Nete
100 100 Capacit.ndatorare(C/Cp) 0,98 0,83
Din datele Tabelului 26 se constata urmatoarele:
1. Structura activului reflecta ponderea de peste 50 % a imobilizarilor corporale
n totalul activului, care este n reducere pna la 46 % n favoarea activelor
circulante, care depasesc activele imobilizate, ajungnd de la 49,88 % la 53,90 %.
2. Imobilizarile corporale detin ponderea dominanta n totalul activelor
imobilizate, n consens cu activitatea predominant industriala a ntreprinderii.
3. Structura pasivului arata cresterea capitalurilor permanente de la 65,15 la peste
80 %, n care capitalurile proprii detin ponderea cea mai mare si n crestere la
peste 66 %, n defavoarea datoriilor totale, care au scazut de la 36 la 33 %.
3. Structura datoriilor s-a modificat prin cresterea datoriilor cu scadenta peste 1
an si a reducerii datoriilor curente, cu scadenta pna la 1 an.
Analiza pe verticala a bilantului vizeaza corelatiile dintre posturile din
activ si din pasiv, structura pasivului trebuind sa fie adecvata structurii activului:
o ntreprindere industriala foarte "capitalistica" are capitaluri permanente mai
importante fata de una mai putin "capitalistica" din sectorul de distributie, ceea ce
se reflecta prin rate de sinteza referitoare la conditiile de ajustare ntre utilizarile
si resursele puse n opera de ntreprindere.
Ratele de sinteza reflecta echilibrul financiar n marimi relative:
1) Rata de finantare stabila a imobilizarilor: 1
masoara stabilitatea resurselor afectate finantarii activelor durabile, din care:
a) Rata de finantare din resurse proprii: 1 exprima
autonomia financiara de care dispune ntreprinderea;
b) Rata de finantare din resurse straine:
exprima gradul de insecuritate financiara a ntreprinderii.
2) Rata de lichiditate generala: 1 exprima gradul
de lichiditate potentiala(echilibrul financiar pe termen scurt), din care:
a) Rata de lichiditate relativa (Testul acid)): 1
exprima capacitatea ntreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt;
b) Rata de lichiditate imediata (Testul acid):
exprima aptitudinea ntreprinderii de rambursare a datoriilor cu scadenta sub 1
an.
Ratele de sinteza se coreleaza cu ratele de finantare si reflecta indirect
structura financiara a ntreprinderii.
De exemplu, ratele de sinteza ale bilantului sunt expuse n Tabelul 27:
Aplicatia 25: Ratele de sinteza pe baza bilantului
Tabelul 27
Nr. Rate de echilibru financiar Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata de finantare stabila a
imobiliz. (Rfi)
1,30 1,74 + 0,44 133,8
2. Rata de finantare din resurse
proprii (Rfp)
1,27 1,44 + 0,17 113,4
3. Rata de finantare din resurse
straine (Rfs)
0,03 0,30 + 0,27 1000
4. Rata de lichiditate generala
(Rlg)
1,43 2,70 + 1,27 188,8
5. Rata de lichiditate rapida
(redusa) (Rlr)
0,836 2,120 + 1,284 253,6
6. Rata de lichiditate imediata (Rli) 0,037 0,015 - 0,022 40,5
Din datele Tabelului 27, se constata urmatoarele:
1. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare stabila a imobilizarilor
confirma marja de securitate consecutiva fondului de rulment pozitiv crescator.
2. Valorile supraunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse proprii confirma existenta fondului de rulment propriu pozitiv si
crescator.
3. Valorile subunitare si n crestere ale ratei de finantare a imobilizarilor din
resurse straine arata existenta unui fond de rulment strain negativ.
4. Valorile supraunitare si n crestere ale ratelor de lichiditate generala si de
lichiditate redusa confirma echilibrul financiar pe termen scurt, fondul de rulment
pozitiv, respectiv capacitatea de a face fata obligatiilor pe termen scurt, ceea ce
nu se confirma prin valoarea subunitara si n scadere a ratei de lichiditate
(trezorerie) imediata, disponibilitatile banesti nu permit acoperirea datoriilor pe
termen scurt.
3.4.2. Analiza ratelor de finantare. Structura finantarii
Analiza ratelor de structura a bilantului permite studiul structurii
financiare a ntreprinderii, respectiv examinarea modului n care sunt repartizate
sursele de finantare a activelor ntre capitalurile proprii si aporturile externe, de
unde rezulta autonomia (independenta) financiara a ntreprinderii.
Structura financiara este un concept fundamental n gestiunea financiara a
ntreprinderii, deoarece determina costul capitalului si are influenta asupra
politicii de investitii, afectndu-i rentabilitatea.
Sursele de finantare trebuie adaptate naturii activelor pe care le
finanteaza: resursele utilizate pentru finantarea unui activ imobilizat trebuie sa
poata ramne investite n ntreprindere o durata cel putin egala cu durata de viata
a acestuia. Exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizata cu lichiditatea activelor
finantate, adica imobilizarile trebuie finantate din capitaluri stabile (permanente),
iar activul circulant trebuie finantat din datoriile de exploatare. Numai n aceste
conditii poate fi vorba de o structura financiara echilibrata care poate asigura
independenta financiara a ntreprinderii.
n gestiunea financiara se utilizeaza att notiunea de structura financiara
ct si cea de structura a capitalului, cu precizarea ca structura financiara
desemneaza compozitia pasivului bilantului financiar, n timp ce structura
capitalului arata compozitia finantarii ntreprinderii pe termen lung: actiuni
(ordinare, privilegiate), obligatiuni (ordinare, convertibile), mprumuturi bancare.
n privinta unor structuri financiare ideale sau acceptabile exista cteva
principii esentiale de care trebuie sa se tina seama n gestiunea financiara, printre
care amintim:
1) Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie sa fie finantate din datorii pe
termen scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finantate
tranzitoriu din asemenea datorii.
2) Finantarea activelor stabile prin ndatorarea pe termen mediu si lung este
admisa cu conditia ca aceasta sa nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile
permanente si sa poata fi rambursata progresiv prin autofinantare, pna
ntreprinderea ajunge la autonomie financiara (finantarea din capitaluri proprii).
Structura finantarii reflectata prin ratele de structura a pasivului, care n
optica bilantului financiar grupeaza posturile dupa criteriul scadentei, vizeaza
raportul ntre capitalurile proprii (C) si datorii (D), pasivul fiind egal cu suma:
Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii (D),
n care:
D = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an):
Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt.
Raportul dintre datoriile totale (D) si capitalurile proprii (C) exprima rata
ndatorarii globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar si prezinta
importanta att pentru manageri ct si pentru creditori, deoarece reflecta, pe de o
parte, gradul de independenta financiara si, pe de alta parte, posibilitatea
ntreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi mprumuturi).
Definirea structurii financiare implica si determinarea raportului ntre
fondurile pe termen lung (capitalurile permanente) si fondurile pe termen scurt
(datoriile sub 1 an), care depinde de natura activelor ntreprinderii, sursele
permanente de finantare trebuind astfel structurate nct sa maximizeze valoarea
ntreprinderii (capitalurile proprii).
Autonomia financiara reprezinta aptitudinea ntreprinderii de a face fata
angajamentelor financiare, aceasta masurndu-se cu ajutorul unor rate care
exprima gradul de ndatorare si gradul de lichiditate-solvabilitate. Acesta
autonomie este amenintata de existenta unei structuri financiare inadecvate, prin
raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate conduce la ncetarea de plati sau la
pierderea controlului de catre actionari.
Autonomia financiara poate fi estimata prin intermediul mai multor rate:
1) Rata ndatorarii globale: Rg = 0,5 exprima dependenta
ntreprinderii de diversi creditori, precum si sansele de rambursare a datoriilor.
a) Levierul financiar: depinde de structura finantarii, cu
efecte asupra ratei rentabilitatii capitalurilor proprii, fiind un indicator de risc
financiar n corelatie cu randamentul activelor si rata dobnzii.
b) Rata autonomiei financiare: Raf = >1, fiind n relatie
inversa cu levierul financiar (Raf = 1/LF).
c) Rata ndatorarii la termen: >1 exprima dependenta
fata de creditori si este afectata de inflatie.
2) Capacitatea de ndatorare: 0,5 exprima
posibilitatile de ndatorare ale ntreprinderii.
3) Capacitatea de rambursare: 0,25 exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale.
De exemplu, ratele de autonomie financiara calculate pe baza bilantului
sunt prezentate n Tabelul 28:
Aplicatia 26: Ratele de finantare (autonomia financiara)
Tabelul 28
Nr. Rate de finantare Exercitiul
financiar
Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Rata ndatorarii globale (Rg =
D/Pasiv)
0,354 0,327 - 0,027 92,37
2. Levierul financiar (LF = D/C) 0,5492 0,4871 -0,0621 88,70
3. Rata autonomiei financiare (Raf
= C/D)
1,82 2,05 + 0,23 112,6
4. Rata ndatorarii la termen (Rt
=Dt.lg/C)
0,02 0,20 + 0,18 1000
5. Capacitatea de ndatorare (C =
C/Cp)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
6. Capacitatea de rambursare (Cr =
CAF/D)
0,160 0,152 - 0,08 95,0
Din datele Tabelului 28 se constata urmatoarele:
1. Rata ndatorarii globale sub 0,5 si n scadere arata reducerea ponderii datoriilor
si cresterea ponderii capitalurilor proprii n structura finantarii.
2. Reducerea levierului financiar reflecta scaderea gradului de ndatorare ca
urmare a cresterii ponderii capitalurilor proprii, avnd ca efect cresterea gradului
de autonomie financiara la valori supraunitare.
3. Cresterea ratei de ndatorare la termen de peste 10 ori a fost consecinta
cresterii mai rapide a datoriilor cu scadenta peste 1 an comparativ cu capitalurile
proprii.
4. Reducerea capacitatii de ndatorare, care se mentine superioara valorii de 0,5,
arata tendinta de reducere a ponderii capitalurilor proprii n capitalul permanent.
5. Reducerea capacitatii de rambursare a datoriilor din capacitatea de
autofinantare este consecinta cresterii mai rapide a datoriilor comparativ cu CAF.
3.4.3. Analiza ratelor de rotatie a posturilor de bilant
n masura n care ratele de structura si de sinteza ale bilantului vizeaza
posturile la un moment dat, acestea au un caracter static. nsa gestiunea
financiara pe termen scurt necesita informatii pentru aprecierea echilibrului
financiar si a lichiditatii ntreprinderii n dinamica, ceea ce impune determinarea
unor rate de rotatie a posturilor de bilant.
Ratele de rotatie furnizeaza indicatii dinamice deoarece permit sa se
introduca o dimensiune temporala n analiza bilantului, prin evidentierea ritmului
de rennoire a unor componente ale acestuia.
n acest scop, se compara elemente statice de patrimoniu din bilant cu
indicatori din contul de rezultat care exprima fluxuri caracteristice ale activitatii
de exploatare cum ar fi cifra de afaceri (CA), din care rezulta ritmul de rennoire
a postului din activul sau pasivului bilantului financiar.
Ratele astfel determinate caracterizeaza unul dintre cei mai sintetici
indicatori de eficienta, viteza de rotatie a posturilor de bilant, prin intermediul
numarului de rotatii (N) si al duratei unei rotatii (D). ntre aceste rate exista o
relatie inversa: cresterea numarului de rotatii antreneaza reducerea duratei unei
rotatii, ceea ce reflecta acelasi lucru: accelerarea vitezei de rotatie.
Principalele rate de rotatie a posturilor de bilant sunt urmatoarele:
1) Numarul de rotatii ale activelor: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
2) Numarul de rotatii ale capitalurilor proprii: (rotatii) si, respectiv:
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
3) Numarul de rotatii ale activelor circulante: ,
n care:
Ponderea activelor circulante n activ (gradul de lichiditate);
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
4) Numarul de rotatii ale stocurilor: (rotatii),
n care:
Sm = Stocul mediu = ;
Durata unei rotatii: (zile/rotatie);
5) Numarul de rotatii ale creantelor: (rotatii);
Durata (termenul) de recuperare a creantelor: (zile);
6) Numarul de rotatii ale furnizorilor: (rotatii);
Durata (termenul) de plata a furnizorilor: (zile).
Numarul de rotatii (N) al unui post de bilant compara un flux de activitate
(vnzari, aprovizionari-cumparari) cu elemente de patrimoniu (activul total,
activul circulant, capitalul total, capitalul propriu) ncredintate ntreprinderii,
indicnd intensitatea cu care este valorificat patrimoniul ntreprinderii.
Durata n zile (luni, ani) a unei rotatii (D), n relatie inversa cu numarul de
rotatii, reflecta rapiditatea unei ncasari (plati): un decalaj ntre termenul de
recuperare a creantelor si termenul de plata a furnizorilor poate fi benefic pe
termen scurt, crescnd lichiditatile ntreprinderii.
Calculul ratelor de rotatie pe baza bilantului (Tabelul 14) si a contului de
rezultat (Tabelul 1) conduce la rezultatele din Tabelul 29:
Aplicatia 27: Ratele de rotatie a posturilor de bilant
Tabelul 29
Numarul de rotatii Exercitiul financiar Durata unei rotatii Exercitiul financiar
Preced. Curent (zile) Preced. Curent
1.Nr.rotatii active 0,802 0,816 Durata unei rotatii (Da) 448,87 441,17
(Na)
2.Nr.rot. cap.proprii
(Nc)
1,256 1,224 Durata unei rotatii (Dc) 286,62 294,12
3.Nr.rot. active
circ(Nac)
1,618 1,519 Durata unei rotatii
(Dac)
222,49 236,99
44.Nr.rotatii stocuri
(Ns)
3,769 6,418 Durata unei rotatii (Ds) 95,51 56,09
5.Nr.rotatii creante
(Ncr)
2,969 2,004 Term.recup.creante
(Dcr)
121,25 179,64
6.Nr.rotatii furnizori
(Nf)
4,519 4,149 Term.plata furnizori
(Df)
79,65 86,75
Din datele Tabelului 29 se constata urmatoarele:
1. Numarul de rotatii ale posturilor de bilant au cunoscut modificari, avnd valori
supraunitare, cu exceptia activelor totale, la care se nregistreaza si durate de
rotatie ce depasesc 1 an.
2. Viteza de rotatie a posturilor de bilant nregistreaza o ncetinire, cu exceptia
stocurilor, la care numarul de rotatii a crescut si durata unei rotatii a scazut.
3. Termenul de recuperare a creantelor este superior termenului de plata a
furnizorilor , ambele durate nregistrnd cresteri diferite, care au majorat
decalajul ntre ncasari si plati de la 42 zile la 93 zile.
Factorii care contribuie la modificarea vitezei de rotatie trebuie
identificati pe faze ale exploatarii: aprovizionare, productie, desfacere si vizeaza
diminuarea stocurilor, accelerarea vitezei de rotatie a acestor stocuri, scurtarea
duratei ciclului de productie, reducerea termenului de recuperare a creantelor, s.a.
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
3.4.4. Analiza ratelor de rentabilitate. Riscul financiar
Ratele de structura a activului si pasivului bilantului, ratele de finantare si
de structura a finantarii, precum si ratele de rotatie determinate prin analiza
interna a bilantului n directie verticala, orizontala si combinata cu elemente ale
contului de rezultat permit sa se calculeze o "baterie "de rate de rentabilitate,
care servesc la evaluarea performantelor ntreprinderii ntr-o viziune dinamica.
Aprecierea performantelor implica luarea n considerare a unor aspecte
ale activitatii ntreprinderii n strnsa legatura cu rezultatele globale si partiale.
Diagnosticul financiar permite aprecierea performantelor dezvoltnd trei
puncte de vedere caracteristice:
1) El impune o viziune partiala a performantelor. Eficacitatea ntreprinderii poate
fi apreciata diferit prin criterii analitice.
2) Analiza financiara abordeaza performantele pe baza unor criterii monetare de
masurare si evaluare.
3) Aprecierea financiara a performantelor se realizeaza din punct de vedere
sintetic si global, printr- o viziune de ansamblu a rezultatelor.
n final, diagnosticul financiar va permite evaluarea ntreprinderii n
functie de rentabilitate si de gradul de risc aferent.
Rentabilitatea constituie capacitatea unui capital investit sau plasat de a
asigura venituri exprimate n termeni financiari, aceasta fiind evaluata n marimi
absolute (prin marje) si n marimi relative (prin rate).
Ratele de rentabilitate rezulta din confruntarea unui indicator de rezultat
(EBE, Rexp, Rbrut, Rnet), cu un indicator referitor la fluxul global de activitate
(CA), sau la mijloacele utilizate pentru obtinerea rezultatului considerat (capital
economic, capital propriu, costuri). De aici rezulta gruparea uzuala a ratelor de
rentabilitae n doua categorii: rate de marja si rate de randament si rentabilitate.
A. Ratele de marja permit aprecierea "eficacitatii" ntreprinderii n activitatea
comerciala, exprimnd profitabilitatea acesteia n raport cu:
1) Exploatarea, prin intermediul rapoartelor:
; ; .
2) Activitatea globala, prin intermediul rapoartelor:
; (rata marjei nete).
B. Ratele de randament si de rentabilitate se pot grupa n doua categorii:
1) Rate de randament care raporteaza un indicator de rezultat la o evaluare a
capitalului economic pus n opera de ntreprindere. Apare astfel notiunea de
rentabilitate economica, care exprima capacitatea activului economic (activ
imobilizat brut + NFRE) de a degaja un surplus si de a asigura remunerarea
aportorilor de fonduri - actionari si creditori - care asigura finantarea.
a) O prima varianta: ,
care este o rata de rentabilitate economica bruta ce permite aprecierea
performantei exploatarii (industriala si comerciala) si faciliteaza comparatii
intrasectoriale.
Evolutia n timp a acestei rate arata cresterea, stagnarea sau scaderea
eficacitatii ntreprinderii, fara a fi afectata de fiscalitate, amortizare si
provizioane.
b) n lipsa unor date suficient de precise se poate utiliza: .
Acest raport poate fi introdus ntr-un lant de rate echivalent cu notiunea
de ROA (return on assets), care este o rata a rentabilitatii investitiilor:
c) = = Re
2
S
Rex,
,
n care:
= Ponderea rezultatului exploatarii n excedentul brut.
Randamentul economic al activelor (Re
3
) poate fi exprimat prin lantul:
,
n care:
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
Na = Numarul de rotatii ale activului bilantului;
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului.
De exemplu, ratele de rentabilitate economica se prezinta n Tabelul 30:
Aplicatia 28: Ratele de rentabilitate economica
Tabelul 30
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Marja comerciala (Mc) 307279 783650 476371 155,0
2. Cifra de afaceri (CA) 535016030 783517354 248501324 146,4
3. R
1
= Mc/CA (1/2) (%) 0,0574 0,100 0,0426 174,2
4. Excedentul brut din
exploatare (EBE)
116166818 149859165 33692347 129,0
5. R
2
= EBE/CA (4/2) (%) 21,71 19,12 - 2,59 88,08
6. Rezultatul din exploatare
(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,8
7. R
3
= Rexp/CA (7/2) (%) 19,25 12,07 - 7,18 62,71
8. Capacitatea de
autofinantare (CAF)
37814451 47778944 9964493 126,3
9. R
4
= CAF/CA (8/2) (%) 7,06 6,10 - 0,96 86,4
10. Rezultatul net (Rnet) 40667697 51384049 10716352 126,3
11. R
5
= Rnet/CA (10/2) (%) 7,60 6,56 - 1,04 86,31
12. Activ imobilizat brut
(Aibr)
507943668 685507354 177563686 134,9
13. Necesar fond rulment de
expl. (NFRE)
181114919 422244310 241129391 233,1
14. Re
1
= EBE/(Ai
br+NFRE)[4/(12+13)]
16,86 13,53 - 3,33 80,25
15. Total activ brut (Abr) 840408690 1202789029 362380339 143,1
16. Re
2
= EBE/Abr(4/15) (%) 13,82 12,46 - 1,36 90,16
17. Re
3
= Rexp/Abr (6/15)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
18. Ponderea rez. expl.n EBE
(S
Rexp
= 6/4)
0,8867 0,6313 - 0,2554 71,19
19. Re
3
= Re
2
* S
Rexp
(16*18)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
20. Rata rentabilitatii
veniturilor: Rv = 6/2
19,25 12,07 - 7,18 62,71
21. Nr. rotatii active: Na =
2/15
0,6366 0,6514 0,0148 102,3
22. Active circulante (Ac) 332465022 517281675 184816653 155,6
23. Nr. rotatii active circulante:
Nac = 2/21
1,6092 1,5147 - 0,0945 94,12
24. Pondere active circulante:
Sac = 21/15
0,3956 0,4300 0,0344 108,7
25. Re
3
= Rv * Na (20*21)
(%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
26. Re
3
= Rv* Nac* Sac
(20*23*24) (%)
12,25 7,86 - 4,39 64,16
Din datele Tabelului 30 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Ratele de marja privind exploatarea (R
1
- R
3
) au cunoscut reduceri, cu
exceptia ratei marjei comerciale (R
1
), care a crescut cu 74,2 %, ca urmare a
decalajelor dintre ritmurile de crestere a factorilor ce determina rapoartele
respective.
2. Ratele de marja privind activitatea globala (R
4
- R
5
) s-au redus corespunzator
dinamicii factorilor de influenta luati n calcul.
3. Ratele de randament economic al activelor s-au redus toate, n proportii
diferite, dupa cum urmeaza:
4. Re
1
(EBE/Ai brut + NFRE) cu valoarea cea mai mare, a scazut cu 19,75 %,
cresterea EBE fiind inferioara cresterii activului economic.
5. Re
2
(EBE/Activ brut) a scazut cu 9,84 % datorita cresterii mai lente a EBE n
raport cu activul brut (29 < 43,1 %).
6. Re
3
(Rexp/Abrut) s-a redus cu 35,84 % datorita reducerii rezultatului din
exploatare cu 8,2 %, n conditiile cresterii activului brut cu 43 %.
Aceste evolutii individuale ale ratelor de marja si de randament se reflecta
n continuare n evolutia indicilor agregati ce caracterizeaza eficienta generala a
utilizarii activelor prin ratele de rentabilitate si ratele de randament determinate
pe baza lantului de rate:
Reducerea randamentului economic al activelor (Re
3
) s-a datorat
reducerii ponderii rezultatului din exploatare n excedentul brut (S
Rexp
), scaderii
rentabilitatii veniturilor (Rv), reducerii vitezei de rotatie a activelor circulante
(Nac) n conditiile cresterii ponderii activelor circulante n activ (Sac).
n urma analizei ratelor de rentabilitate economica prin ratele de marja si
de randament se pot desprindse factorii care au efect favorabil asupra acestora,
din care pot rezulta politici comerciale cu efect favorabil asupra randamentului
economic, cum ar fi: politica privind calitatea produselor cu profitabilitate mare,
ca urmare a unor preturi mari, dar cu o viteza de rotatie mica, sau politica unor
preturi mici, cu profitabilitate redusa, dar cu o viteza de rotatie accelerata.
La acestea se poate adauga efectul benefic al cresterii ponderii activelor
circulante n activul bilantului, care reflecta aportul favorabil al cresterii gradului
de lichiditate al activelor asuzpra cresterii randamentului economoc al activelor,
respectiv asupra ratei rentabilitatii economice..
2) Ratele de rentabilitate financiara exprima capacitatea capitalurilor proprii de a
crea un surplus, dupa remunerarea capitalurilor mprumutate, care va permite
remunerarea capitalurilor actionarilor (dividende) si autofinantarea
ntreprinderii.
Indicatorul cel mai sintetic al ratei rentabilitatii financiare (Rf) rezulta din
raportul dintre rezultatul exercitiului si capitalurile proprii:
(%)
Raportul ofera o informatie privind rata de remunerare a investitiilor
realizate de actionarii care au constituit initial capitalul ntreprinderii sau au lasat
n rezerva o parte din beneficii.
Rezultatul exercitiului brut sau net permite determinarea ratei
rentabilitatii financiare nete (Rfn) n functie de rata rentabilitatii brute (Rfbr):
= Rfbr (1 - i),
n care:
i = cota de impozit.
Rata rentabilitatii financiare nete corespunde notiunii de ROE.(return on
equity) utilizata n terminologia anglo-saxona.
Un nivel ridicat al rentabilitatii capitalurilor proprii i permite
nteprinderii sa gaseasca noi capitaluri pe piata financiara pentru a-si finanta
cresterea. Daca aceasta rata este mica si inferioara ratelor pietei, ntreprinderea va
avea dificultati n atragerea de capitaluri.
Un nivel ridicat al ratei rentabilitatii financiare nu este totdeauna
favorabil, deoarece el poate fi consecinta unor capitaluri proprii prea slabe si a
unui nivel de risc ridicat, ceea ce poate fi pus n evidenta prin calculul ratei
rentabilitatii capitalurilor permanente (durabile) (Rcp):

Rezultatul care permite remunerarea capitalurilor permanente cuprinde
cel putin rezultatul net si dobnzile dupa impozit, cheltuielile financiare fiind
deductibile din rezultatul brut, rata capitalurilor permanente (Rcp) fiind egala cu:

Pentru stabilirea factorilor de crestere a ratei rentabilitatii financiare (a
capitalurilor proprii), se recurge la urmatorul lant de rate:
,
n care:
Rv = Profitabilitatea cifrei de afaceri (marja neta sau rata rentabilitatii
veniturilor);
Nac = Numarul de rotatii ale activelor circulante;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul total.

n care:
= Levierul financiar (rata ndatorarii).
n final, rata rentabilitatii financiare devine egala cu produsul:
Rf = Rv Nac Sac(1 + LF).
Asa se explica de ce o marja neta (Rv) mica, cum este n cazul marilor
unitati, poate conduce la o rentabilitate financiara buna, daca activele circulante
se "rotesc" rapid (stocuri mici, fara creante), daca creste gradul de lichiditate al
activului (Sac) si daca capitalurile proprii sunt relativ slabe (folosesc investitii
prin leasing si au credite-furnizori mari). Aceasta are ca efect cresterea ratei
ndatorarii, respectiv a levierului financiar (LF), ceea ce poate orienta
ntreprinderea n deciziile strategice de finantare referitoare la raportul capitaluri
proprii/datorii, n functie de randamentul economic al activelor si de rata
dobnzii.
Efectul cresterii levierului financiar (ratei ndatorarii) poate fi favorabil
dar si riscant, n egala masura, de acest efect fiind legat riscul financiar ce
decurge din costul capitalului (propriu sau mprumutat) care asigura finantarea.
Diferenta dintre costul capitalurilor proprii si costul capitalurilor
mprumutate consta n faptul ca primele sunt remunerate numai daca
ntreprinderea realizeaza un beneficiu net contabil, n timp ce capitalurile
mprumutate trebuie remunerate indiferent de situatie (beneficiu sau pierdere). n
acest caz, cheltuielile financiare ce includ dobnzile la imprumuturi pot diminua
capacitatea de autofinantare pna la insolvabilitate, acesta fiind riscul financiar.
Riscul financiar este evaluat prin mecanismul efectului de levier, care
rezulta din diferenta dintre rata rentabilitatii economice (Re) si rata rentabilitatii
financiare (Rf), ca efect al ndatorarii ntreprinderii.
Din relatia: ,
se deduce:
Rexp = Re (C+D), care se introduce n relatia de calcul a rentabilitatii financiare:
,
n care, veniturile financiare (Vfin) si rezultatul extraordinar (Rextr) nefiind
legate de exploatare, se pot exclude din calcul, rentabilitatea financiara fiind
egala cu:
,
n care:
d = Rata dobnzii;
= levierul financiar
n final, rezulta rata rentabilitatii financiare din egalitatea:
Rf = Re + LF(Re - d),
Din relatia de mai sus poate fi dedusa egalitatea:
Rf - Re = LF (Re - d) = ELF
n care:
LF (Re - d) = ELF = Efectul de levier financiar
Efectul de levier financiar astfel calculat, trebuie verificat de egalitatile:
ELF = Rf - Re = (Re - d) LF
Se constata ca efectul de levier financiar este cu att mai mare, cu ct
diferenta dintre rentabilitatea economica (randamentul activelor) si rata de
ndatorare (levierul financiar) este mai mare. n privinta efectului ndatorarii prin
mecanismul efectului levierului financiar pot fi mentionate urmatoarele cazuri:
a) ndatorarea nu are nici un efect (ELF = 0), n cazul n care rentabilitatea
economica este egala cu rata dobnzii (Re = d) si, n consecinta, rentabilitatea
financiara este egala cu rentabilitatea economica (Rf = Re).
b) Recurgerea la ndatorare permite amelioararea rentabilitatii financiare printr-
un efect de levier pozitiv (ELF > 0) n masura n care rentabilitatea economica
este superioara ratei dobnzii (Re > d) si, n consecinta, rentabilitatea financiara
este superioara rentabilitatii economice (Rf > Re).
c) Efectul de levier devine negativ (ELF < 0) sau de "maciuca" n cazul n care
rentabilitatea economica este inferioara ratei dobnzii (Re < d), ceea ce reduce
rentabilitatea financiara fata de cea economica (Rf < Re).
n consens cu valorile pozitive sau negative ale efectului levierului
financiar, se determina indicele levierului financiar ( ) ale carui valori
indica urmatoarele situatii privind recurgerea la ndatorare:
a) ntreprinderea se poate ndatora daca I
LF
> 1, deoarece ndatorarea i
potenteaza gradul de rentabilitate a capitalurilor proprii.
Utilizarea ndatorarii trebuie totusi facuta cu prudenta, deoarece aceasta
limiteaza independenta financiara a ntreprinderii, i reduce posibilitatile
suplimentare de ndatorare n perioada de criza si i creste volatilitatea
rezultatelor si a rentabilitatii capitalurilor proprii la variatiile volumului de
activitate n raport cu valorile critice (pragul de rentabilitate).
b) ntreprinderea este supusa riscului de insolvabilitate daca I
LF
< 1, efectul
negativ al ndatorarii fiind consecinta unui randament economic al activelor
insuficient pentru acoperirea ratei dobnzii.
c) Absenta ndatorarii prin finantarea exclusiva din capitaluri proprii, cnd I
LF
=
1, are ca efect egalitatea dintre rentabilitatea financiara si rentabilitatea
economica, ceea ce elimina riscul financiar.
n legatura cu efectul de levier se impun urmatoarele precizari de care
trebuie sa se tina seama n calculele analitice:
a) Efectul de levier trebuie sa se exprime mai frecvent dupa impozitare, ratele
nete de rentabilitate (economica, financiara) trebuind calculate dupa deducerea
impozitului pe profit, n cota i:

Efectul de levier net trebuie determinat pe baza efectului de levier brut
corectat cu cota de impozit (i):
ELFnet = ELFbr(1 - i) = Rfn - Ren
De exemplu,din bilantul si contul de profit si pierderi rezulta ratele de
rentabilitate financiara din Tabelul 31:
Aplicatia 29: Ratele de rentabilitate financiara - efectul de levier
Tabelul 31
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (mii lei) Precedent Curent ( ) (%)
1. Rezultatul din
exploatare(Rexp)
103007588 94608162 - 8399426 91,85
2. Cheltuielile financiare
(Chfin)
55308696 30959596 -24349100 56,0
3. Capitalul propriu (C)(Activ -
Datorii)
430271126 645338458 215067332 150,0
4. Rata
rentab.fin.brute(Rfbr)[(1-
2)/3] -%
11,08 9,86 - 1,22 88,9
5. Rezultatul brut al
exercitiului (Rexbr)
50795774 69289398 18493624 136,4
6. Capitalurile permanente
(Cp)
434328633 768048262 333719629 176,8
7. Rata rentab.cap.perm. (Rcp)
(5/6) - %
11,70 9,02 - 2,68 77,1
8. Activul total net (A) 666599134 959678348 293079214 143,9
9. Rata rentabilit. econ.(Rebr)
(1/8) - %
15,45 9,86 - 5,59 63,8
10. Datoriile totale (D) 236328008 314339890 78011882 133,0
11. Levierul financiar (LF)
(10/3)
0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
12. Rata dobnzii (d) (2/10) 23,40 9,86 - 13,54 42,1
13. Impozitul pe profit (I) 10128077 17905349 7777272 176,8
14. Cota procentuala (i) (13/5) -
%
19,94 25,84 + 5,90 129,6
15. Efect levier
financ.br(ELFbr)(4 - 9)-%
- 4,37 0 + 4,37 -
16. Efect levier fin.br. ELFbr =
LF(Re - d)
- 4,37 0 + 4,37 -
17. Rata rentab.fin.nete (Rfn)
[4*(1-i)] - %
8,87 7,31 -1,56 82,4
18. Rata
rentab.econ.nete(Ren)[9*(1-
i)]-%
12,37 7,31 - 5,06 59,1
19. Efect levier financ.net(ELFn)
(17-18)%
- 3,50 0 + 3,50 -
20. Efect levier fin.net
(ELFn)[16*(1-i)]- %
- 3,50 0 + 3,50 -
Din datele Tabelului 31 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Rata rentabilitatii financiare (att a capitalurilor proprii ct si a capitalurilor
permanente) s-a redus, ca urmare a dinamicii inferioare a rezultatului din
exploatare si, respectiv, a rezultatului brut comparativ cu capitalurile proprii si
capitalurile permanente.
2. Reducerea randamentului economic al activelor s-a datorat reducerii
rezultatului din exploatare n conditiile cresterii activului net total.
3. Rata rentabilitatii financiare a fost inferioara randamentului activelor n
exercitiul precedent, efectul de maciuca al ndatorarii, diminund-o
corespunzator diferentei dintre randamentul economic si rata dobnzii
(cheltuielilor financiare).
4. Reducerea levierului financiar concomitent cu reducerea ratei cheltuielilor
financiare pna la nivelul randamentului economic (9,86%) n exercitiul curent a
redus la zero efectul levierului financiar; ca urmare, rata rentabilitatii financiare a
ajuns egala cu randamentul activelor.
Recurgerea la efectul de levier este o practica ncurajata de tratamentul
fiscal, mult mai sever fata de beneficiile conservate si de dividende (putin sau
deloc deductibile din impozitul ntreprinderii) dect fata de dobnzile la datorii
(totdeauna deductibile din impozit).
n concluzie, riscul financiar decurge din utilizarea ndatorarii, fiind legat
de structura financiara (a pasivului) si creste odata cu gradul de ndatorare. De
aceea, studiul riscului legat de ndatorare trebuie aprofundat prin analiza
solvabilitatii si lichiditatii ntreprinderii, direct afectate de prezenta datoriilor n
cadrul resurselor de finantare a activitatii curente.
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
3.5. Analiza solvabilitatii si lichiditatii
Efectul de levier financiar (ELF) exprima efectul ndatorarii asupra
rentabilitatii capitalurilor proprii, care poate nsemna si riscul ntreprinderii
ndatorate de a nu putea face fata angajamentelor, afectndu-i solvabilitatea.
Solvabilitatea constituie aptitudinea ntreprinderii de a face fata
scadentelor pe termen lung si mediu si depinde de marimea datoriilor cu
asemenea scadente si de cheltuielile financiare (costul ndatorarii).
Solvabilitatea reprezinta un obiectiv prioritar al ntreprinzatorului care
doreste sa-si pastreze autonomia financiara si flexibilitatea gestiunii si ea rezulta
din echilibrul dintre fluxurile de ncasari si fluxurile de plati, dar si dintr-un fond
de rulment net pozitiv, ceea ce rezulta dintr-o buna adecvare ntre necesarul de
finantare pe termen lung (n active corporale si financiare) si resursele de
finantare cu caracter permanent (capitalurile proprii si ndatorarea la termen).
Solvabilitatea se defineste mai ales n perspectiva unei lichidari a
ntreprinderii, daca se afla n ncetare de plata ca urmare a lipsei de lichiditate a
bilantului. n acest sens, ntreprinderea este solvabila n masura n care activul
real este suficient pentru a-i permite plata tuturor datoriilor.
Mentinerea solvabilitatii este conditionata de sincronizarea ritmului
ncasarilor de fonduri legate de transformarea n moneda a activelor ajunse la
maturitate si ritmul platilor imperative legate de lichidarea datoriilor ajunse la
scadenta. n acest sens, o prima apreciere a solvabilitatii se realizeaza prin
compararea ntre lichiditatea activului si exigibilitatea pasivului, respectiv a
activelor totale cu datoriile totale, din care rezulta:
1) Activul net contabil: ANC = Activ total - Datorii totale, care exprima marimea
capitalurilor proprii.
n aprecierea solvabilitatii se mai utilizeaza o serie de rate din structura
pasivului ce caracterizeaza ndatorarea si autonomia financiara a ntreprinderii:
2) Rata solvabilitatii patrimoniale: , care exprima
ponderea capitalului propriu n pasiv, a carei valoare minima trebuie sa se situeze
ntre 0,3 - 0,5. Valorile mai mari de 0,5 reflecta o situatie normala.
3) Rata solvabilitatii generale: ,
n care:
= Gradul de autonomie financiara (inversul levierului financiar, LF).
Creditorii sunt interesati ntr-o valoare ct mai mare a raportului, garantia
lor fiind constituita din activul ntreprinderii, n conditiile unui activ net pozitiv.
4) Exista si alte variante de calcul privind rata solvabilitatii generale:
a) ;
b) .
5) Rata ndatorarii totale: = LF
6) Rata ndatorarii pe termen lung:
Aceasta rata exprima dependenta de creditorii pe termen lung, este majorata de
inflatie, fiind un indicator de risc direct proportional cu valoarea ei si cu gradul
de variabilitate beneficiilor. Variaza de la un sector de activitate la altul.
7) Capacitatea de ndatorare: , care depinde de
structura financiara si arata posibilitati de ndatorare crescute pentru valori 0,5.
8) Capacitatea de rambursare: , care exprima capacitatea
ntreprinderii de a-si rambursa datoriile totale si completeaza rata de ndatorare,
valoarea minima de 0,25 fiind acceptabila.
9) Rata cheltuielilor financiare: , care
exprima indirect solvabilitatea, prin ponderea cheltuielilor financiare n rezultatul
exploatarii, trebuind sa fie ct mai mica pentru a evita riscul de non-plata.
O varianta a acestei rate se obtine prin raportul:
10) , care nu trebuie sa depaseasca
3 %, ceea ce face ntreprinderea vulnerabila si o expune riscului de
insolvabilitate.
Pentru ca ntreprinderea sa fie ntr-o situatie satisfacatoare, nu este
suficient ca ea sa-si poata achita datoriile (sa fie solvabila), ci trebuie sa le poata
achita la scadenta convenita.
ntreprinderea poate fi solvabila, avnd un activ total superior datoriilor
(situatie neta pozitiva), dar sa nu posede suficiente lichiditati pentru a respecta
scadentele, ceea ce impune analiza separata a lichiditatii sale.
Daca solvabilitatea vizeaza aptitudinea ntreprinderii de a-si regla
datoriile pe termen mediu si lung si ofera o informatie partiala asupra lichiditatii
pe termen scurt, gradul de lichiditate exprima calitatea echilibrului financiar al
ntreprinderii pe termen scurt.
Lichiditatea masoara aptitudinea ntreprinderii de a face fata obligatiilor
pe termen scurt si reflecta capacitatea de a transforma rapid activele circulante n
disponibilitati (bani). O ntreprindere este "lichida" cnd resursele degajate de
operatiunile curente ale exercitiului i furnizeaza suficiente disponibilitati pentru
a face fata scadentelor pe termen scurt.
Notiunea de lichiditate poate viza bilantul si activele acestuia: lichiditatea
bilantului se refera la faptul ca activele sub 1 an sunt superioare datoriilor sub 1
an, ceea ce fereste ntreprinderea de faliment pe termen scurt. Ea rezulta din
comparatia ntre activele "lichide" si pasivul exigibil, ceea ce se reflecta n:
1) Fondul de rulment financiar: FRF = Active circulante - Datorii curente(< 1
an).
Lichiditatea activelor presupune posibilitatea de a le schimba rapid contra
moneda, gradul de lichiditate generala fiind masurat prin:
2) Rata lichiditatii generale: , care exprima gradul de
lichiditate potentiala (echilibrul financiar pe termen scurt) si variaza dupa
sectorul economic: este subunitar n sectorul de distributie si aproape 2 n
sectoarele industriale cu ciclu lung.
Valoarea acestei rate trebuie comparata cu ntreprinderi similare si ea
depinde de viteza de rotatie a stocurilor si a datoriilor pe termen scurt.
Valorile supraunitare ale ratei arata o lichiditate satisfacatoare, n caz
contrar, lipsa de lichiditati, ca urmare a unui fond de rulment negativ, poate
conduce la ncetare de plati, ceea ce echivaleaza cu riscul de faliment sau de
insolvabilitate.
Insuficienta de lichiditati are consecinte att pentru ntreprindere
(limitarea dezvoltarii), ct si pentru creditori (ntrzieri de plata a dobnzilor, de
rambursari, pierderi de creante), precum si pentru clienti (modificarea conditiilor
de credit).
Notiunea de lichiditate comporta mai multe grade, dupa cum urmeaza:
3) Rata lichiditatii reduse: , care reflecta
capacitatea de rambursare a datoriilor pe termen scurt, valoarea optima peste 0,5
confirma o lichiditate normala.
4) Rata lichiditatii immediate (rapide): , numita
rata de trezorerie, sau Testul acid, a carei valoare minima de 0,2 - 0,3 reflecta o
garantie de lichiditate satisfacatoare.
De exemplu, ratele de solvabilitate - lichiditate calculate pe baza datelor
din bilant sunt expuse n Tabelul 32, din care se desprind urmatoarele concluzii:
1. Activul net contabil pozitiv (ANC) si n crestere arata existenta solvabilitatii
necesare acoperirii datoriilor din activele nete, ceea ce confirma cresterea
capitalurilor proprii cu 50 %.
2. Ratele de solvabilitate patrimoniala (Rsp) si generala (Rsg) confirma acelasi
lucru, avnd valori peste limitele admisibile, ceea ce reflecta un bun echilibru
financiar pe termen lung.
3. Fac exceptie capacitatea de rambursare a datoriilor (Cr) si rata cheltuielilor
financiare (Rcf
1
) n perioada precedenta, care nu sunt situate n limite normale.
4. Urmare unui fond de rulment financiar pozitiv, ratele de lichiditate generala
(Rlg) si redusa (Rlr) - n perioada curenta - sunt supraunitare, n timp ce ratele de
lichiditate rapida (Rli) sunt subunitare si n scadere, ceea ce reflecta dificultati n
trezoreria imediata.
Aplicatia 30: Calculul ratelor de solvabilitate - lichiditate
Tabelul 32
Nr. Rate de solvabilitate -
lichiditate
Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Ratele de solvabilitate
1. ANC = Activ - Datorii (>
0)
430271126 645338458 215067332 150,0
2. Rsp = Capital
propriu/Pasiv (> 0,5)
0,64 0,67 + 0,03 104,7
3 Rsg = Activ/Datorii totale
(> 1)
2,82 3,05 + 0,23 108,2
4. Rsg
1
= C/D pe termen lung
(> 1)
50,13 5,00 - 45,13 9,98
5. Rsg
2
= CAF/D pe termen
lung
4,45 3,74 - 0,71 84,05
6. Rd = D/C (LF) 0,5492 0,4871 - 0,0621 88,7
7. Rdtl = Datorii pe term.lg
/C
0,02 0,20 + 0,18 1000
8. Cd = C/Cpermanent (>
0,5)
0,98 0,83 - 0,15 84,7
9. Cr = CAF/D (> 0,25) 0,160 0,152 - 0,008 93,75
10. Rcf = Chfin/Rexp 0,54 0,32 - 0,22 59,26
11. Rcf
1
= Chfin/CA (< 0,03) 0,10 0,04 - 0,06 40,0
II. Ratele de lichiditate
1. FRF = Acirc - D pe
term.sc. (> 0)
100194521 325651589 225457068 325,02
2. Rlg = Acirc/D pe
term.scurt (> 1)
1,43 2,70 + 1,27 188,81
3. Rlr = (Acirc - Stocuri)/D
pe term sc.
0,83 2,12 + 1,29 255,42
4. Rli = Disponib./D term
scurt (> 0,2)
0,037 0,015 - 0,022 40,55
Reglementarile romnesti impun ntocmirea Notei Explicative 9 "Exemple
de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari", document
prezentat sistematic n cadrul situatiilor financiare anuale, care cuprinde o sinteza
a ratelor de bilant cu urmatoarea baterie de indicatori:
I. Indicatori de lichiditate:
1) Lichiditatea generala:
2) Lichiditatea imediata:
II. Indicatori de risc:
1) Gradul de ndatorare:
2) Acoperirea dobnzilor:
III. Indicatori de activitate:
1) Viteza de rotatie a stocurilor:
2) Numarul de zile de stocare = ;
3) Viteza de rotatie a debitelor clienti = ;
4) Viteza de rotatie a creditelor furnizori = ;
5) Viteza de rotatie a activelor imobilizate = ;
6) Viteza de rotatie a activelor totale = .
IV. Indicatori de profitabilitate:
1) Rentabilitatea capitalului angaja =
=
2) Marja bruta din vnzari = .
De exemplu, calculul indicatorilor din Nota explicativa 9 atasata
situatiilor financiare anuale ale ntreprinderii analizate conduce la rezultatele din
Tabelul 33, din care se desprind urmatoarele concluzii privind sinteza ratelor de
solvabilitate-lichiditate pe baza bilantului:
1. Indicatorii de lichiditate generala si imediata, cu valori supraunitare, au
crescut, primul cu 88,8 % si al doilea cu 162,5 %.
Aplicatia 31: Principalii indicatori economico-financiari
Tabelul 33
Nr. Rate de solvabilitate - lichiditate Exercitiulfinanciar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) %
I. Indicatori de lichiditate
1.
Lichiditatea generala
1,43 2,70 + 1,27 188,8
2.
Lichiditatea imediata
0,83 2,12 + 1,29 262,5
II. Indicatori de risc
1.
Gradul de ndatorare - %
54,92 48,71 - 6,21 88,7
2.
Acoperirea dobnzilor
12,2 ori 10,8 ori - 1,4 88,5
III. Indicatori de activitate
1.
Viteza de rotatie a stocurilor
3,8 ori 3,4 ori - 0,4 ori 89,5
2.
Numarul de zile stocare
97 zile 108 zile +11 zile 111,3
3. Vit. de rotatie debite - clienti

90 zile 122 zile +32 zile 135,5
4. Vit. de rotatie credite - furniz.

57 zile 56 zile - 1 zi 98,2
5. Vit. de rotatie active imobiliz.

1,6 ori 1,8 ori + 0,2 ori 112,5
6. Viteza de rotatie active totale

0,8 ori 0,8 ori - 100
IV. Indicatori de profitabilitate
1. Rentabilit. capitalului angajat

12,73% 9,93 % - 2,8 % 78,0
2. Marja bruta din vnzari

19,3 % 11,9 % - 7,4 % 61,6
2. Indicatorii de risc au evoluat n acelasi sens: gradul de ndatorare s-a redus,
concomitent cu gradul de acoperire a dobnzilor din profitul brut cu peste 11 %,
ceea ce poate fi consecinta reducerii profitului brut, dar si a cresterii cheltuielilor
cu dobnzile.
3. Indicatorii de activitate au evoluat diferit, dupa cum urmeaza:
a) Viteza de rotatie a stocurilor s-a redus, ceea ce a nsemnat reducerea numarului
de rotatii cu 10,5 % si cresterea numarului de zile de stocare cu 11,3 %.
b) Durata de recuperare a creantelor-clienti a crescut cu 35,5 %, concomitent cu
reducerea termenului de plata a furnizorilor cu 1,8 %, ceea ce a marit decalajul
dintre ncasari si plati de la 33 zile la 66 zile.
c) Viteza de rotatie a activelor imobilizate a crescut cu 12,5 %, iar a ctivelor
totale a ramas neschimbata.
d) Indicatorii de profitabilitate s-au redus astfel: rentabilitatea capitalului angajat
s-a redus cu 22 %, iar marja bruta din vnzari cu 38,4 %.
Ratele de rentabilitate-profitabilitate si de risc au un aspect static si
punctual si ele trebuie coroborate cu ratele de gestiune privind rotatia posturilor
de bilant. Lor li se poate adauga analiza n dinamica prin intermediul fluxurilor
de lichiditati pe perioade mai scurte, ceea ce vizeaza excedentele de trezorerie,
ceea ce implica determinarea unor fluxuri de mijloace si resurse pe baza unor
bilanturi succesive.
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
3.6. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
Interpretarea indicatorilor de bilant trebuie realizata numai n legatura cu
datele privind activitatea economica desfasurata de ntreprindere n cursul anului.
Modificarea valorii unui indicator de bilant trebuie apreciata numai dupa
confruntarea acesteia cu sumele nregistrate n rulajele conturilor, dat fiind ca
tocmai rulajele caracterizeaza actiunea utila a mijloacelor avansate n diferite faze
ale circuitului economic al ntreprinderii (aprovizionare - productie - desfacere).
Pentru evaluarea completa a gradului de utilizare a activelor circulante,
bilantul singur nu este suficient, el trebuie completat cu datele analitice
referitoare la rulajele diferitelor conturi care se regasesc n indicatorii de bilant,
folosindu-se balanta de verificare pe rulaj a conturilor. n acest sens, se impune
efectuarea unei analize externe a bilantului, care vizeaza unul din cei mai
importanti indicatori sintetici calitativi - viteza de rotatie a activelor circulante -
care are efecte directe asupra indicatorilor de performanta (beneficiul si rata
rentabilitatii).
3.6.1. Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Viteza de rotatie a activelor circulante este un indicator sintetic ce
caracterizeaza eficienta cu care sunt folosite activele circulante ale ntreprinderii.
Cu ct viteza de rotatie este mai mare, cu att volumul de active circulante
necesare pentru obtinerea unei anumite productii este mai mic sau, productia
obtinuta ntr-o anumita perioada de timp cu acelasi volum de active circulante
este mai mare. De aici decurge importanta accelerarii vitezei de rotatie n vederea
cresterii eficientei generale a activitatii economice a ntreprinderii.
Evaluarea vitezei de rotatie a activelor circulante se realizeaza prin
intermediul urmatorilor indicatori:
1) Numarul de rotatii: (rotatii),
n care:
CA = Cifra de afaceri;
Sm = Soldul mediu al activelor circulante, calculat ca medie ntre soldul initial
(Si) si soldul final (Sf): .
2) Durata unei rotatii: (zile / rotatie),
n care:
T = durata perioadei financiare de referinta (360, 180, 90, 30 zile).
3) Active circulante la 1000 lei cifra de afaceri: .
Analiza indicatorilor ce caracterizeza viteza de rotatie vizeaza factorii de
accelerare (ncetinire) att pe total ct si din punct de vedere al structurii activelor
circulante aferente celor trei stadii ale circuitului economic (aprovizionare -
productie - desfacere), precum si pe fiecare element al activelor circulante n
parte: stocuri (materii prime si materiale consumabile, produse finite si marfuri,
productie n curs de executie, avansuri pentru cumparari de stocuri), creante,
investitii financiare pe termen scurt, casa si conturi la banci.
Totodata analiza urmareste efectele accelerarii (ncetinirii) vitezei de
rotatie a activelor circulante asupra performantelor financiare, accelerarea fiind
caracterizata prin cresterea numarului de rotatii care antreneaza reducerea duratei
de rotatie si respectiv, reducerea activelor circulante la 1000 lei cifra de afaceri.
De exemplu, pe baza datelor Tabloului SIG (Tabelul 2) si bilantului
armonizat (Tabelul 14) se determina indicatorii vitezei de rotatie din Tabelul 34:
Aplicatia 32: Indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 34
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt
.
Precedent Curent ( ) (%)
1. Active circulante - total(Sm)
- mil.lei
330562 515793 + 185231 156,1
2. Cifra de afaceri (CA) - mil.
lei
535016 783518 +248502 146,4
3. Numarul de rotatii (N) (2/1) 1,62 1,52 - 0,10 94,35
4. Durata anului financiar (T) -
zile
360 360 - 100
5. Durata unei rotatii (Dz)-
zile/rot (4/3)
222,2 236,8 + 14,6 106,6
6. Active circ la 1000 CA (Ac)-
(1000/N)
617,3 657,9 + 40,6 106,6
Din datele Tabelului 34 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Toti indicatorii vitezei de rotatie a activelor circulante au cunoscut dinamici
nefavorabile, ceea ce exprima degradarea eficientei utilizarii acestora.
2. Reducerea numarului de rotatii cu 0,1 a antrenat cresterea duratei unei rotatii
cu 14,6 zile si ca urmare, majorarea activelor circulante la 1000 lei CA cu 40,6
lei.
3.6.2. Efectele accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante
n general, viteza de rotatie a activelor circulante influenteaza cei mai
importanti indicatori de performanta ai ntreprinderii. Orice accelerare a vitezei
de rotatie va determina o evolutie favorabila a acestor indicatori, dupa cum orice
ncetinire va avea efecte negative asupra lor.
Accelerarea vitezei de rotatie se exprima, fie prin cresterea numarului de
rotatii a activelor circulante n cursul unei perioade, fie prin reducerea duratei
unei rotatii, ceea ce antreneaza n final reducerea activelor circulante ce revin la
1000 lei cifra de afaceri.
Viteza de rotatie a activelor circulante sta n legatura directa cu mai multi
indicatori, pe care i influenteaza favorabil, prin accelerare, sau nefavorabil, prin
ncetinire:
1) Eliberari (E) (-) sau imobilizari (I) (+) de active circulante:
(mii lei),
n care:
D
1(0)
= durata unei rotatii n cele doua perioade;
2) Beneficiul din activitatea de baza:
B = CA - Ct = (mii lei).
3) Rata rentabilitatii economice prin lantul de rate:
,
n care:
Rexp = Rezultatul din exploatare;
Rv = Rata rentabilitatii veniturilor (profitabilitatea cifrei de afaceri);
N =Numarul de rotatii;
Sac = Ponderea activelor circulante n activul bilantului (lichiditatea activului).
4) Rata rentabilitatii financiare - calculata prin lantul de rate:
= Rv N Sac
(1+LF)
n care:
Rex = Rexp - Ch fin = Re (C+D) - D d;
C = Capitaluri proprii;
D = Datorii totale;
d = Rata dobnzii;
Levierul financiar (rata ndatorarii).
Se constata efectul favorabil al accelerarii vitezei de rotatie a activelor
circulante prin reducerea duratei unei rotatii, care conduce la eliberari de active
circulante si la cresterea beneficiului. Implicit, cresterea numarului de rotatii
majoreaza ratele de rentabilitate economica si financiara, alaturi de cresterea
gradului de lichiditate a activului si de profitabilitatea cifrei de afaceri.
De exemplu, pe baza contului de rezultat al ntreprinderii analizate
(Tabelul 1) si a bilantului armonizat (Tabelul 14) se determina efectele
modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante pe baza datelor din Tabelul 35,
baza datelor Tabelului 33 din care se desprind urmatoarele concluzii:
1) = (236,8 - 222,2) 783518/360 = + 31776
mil.lei
Deci, cresterea duratei unei rotatii cu 14,6 zile a avut ca efect imobilizari
de active circulante n valoare de 31776 milioane lei.
2) Modificarea beneficiului din activitatea de baza este diferenta:
= B
1
- B
0
= 301198 - 191001 = + 110197 mil. lei.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = CA + Ct,
n care:
CA = CA
1
- CA
0
= 535016 - 783518 = + 248502 mil. lei;
Ct = Ct
0
- Ct
1
= 344015 - 482320 = - 138305 mil. lei.
Aplicatia 33: Efectele modificarii vitezei de rotatie a activelor circulante
Tabelul 35
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. Precedent Curent ( ) (%)
1. Cifra de afaceri neta (CA) -
mil. lei
535016 783518 +
248502
146,4
2. Cost bunuri vndute si serv.
prest.(Ct)
344015 482320 +
138305
140,2
3. Rezultat brut aferent CA nete
(B)-mil.
191001 301198 +
110197
157,7
4. Total active nete (A) - mil. lei 666600 959679 +
293079
143,9
5. Active circulante (Sm) -
mil.lei
330562 515793 +
185231
156,17
6. Ponderea activelor circulante
(Sac)- %
49,60 53,75 + 4,15 108,36
7. Numarul de rotatii active circ
(N)
1,62 1,52 - 0,10 94,35
8. Durata unei rotatii (Dz) -
zile/rot
222,2 236,8 + 14,6 106,6
9. Capitaluri proprii (C) - mil.
lei
425836 640142 +
214306
150,3
10. Datorii totale (D) - mil. lei 236328 314340 + 78012 133,0
11. Rata profitabilitatii CA (Rv)
(3/1) - %
35,70 38,44 + 2,74 107,7
12. Rata rentabilit. econom.
(Re)(3/4) - %
28,65 31,38 + 2,73 109,5
13. Levierul financiar (LF) (10/9) 0,5549 0,4910 - 0,0639 88,48
14. Rata rentabilit. financ. (Rf)
(3/9) - %
44,85 47,05 + 2,20 104,9
Prin nsumare se verifica egalitatea:
CA + Ct = 248502 - 138305 = + 110197 mil. lei = .
b) Pe treapta a doua: CA = Sm + T + Dz,
n care:

= 835668 - 535016 = + 300652 mil. lei;
T = ;
Dz = mil.
lei;
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Sm + T + Dz = 300652 + 0 - 52150 = + 248502 mil. lei = CA.
n concluzie:
1. Cresterea cifrei de afaceri a majorat beneficiul aferent cu 248502 milioane lei,
dar aceasta s-a datorat majorarii activelor circulante cu 185231 milioane lei, pe
seama careia beneficiul a crescut cu 300652 milioane lei.
2. Cresterea duratei de rotatie cu 14,6 zile a diminuat cifra de afaceri si beneficiul
aferent cu 52150 milioane lei.
3) Modificarea ratei rentabilitatii economice este diferenta:
= Re
1
- Re
0
= 31,38 - 28,65 = + 2,73 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
= Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Rv
1
N
0
Sac
0
- Re
0
= Re
0
- Re
0
= 38,44 1,62 0,496 - 28,65 = 2,23 %;
N = Rv
1
N
1
Sac
0
- Re
0
= Re
1
- Re
0
= 38,44 1,52 0,496 - 30,88 =
= 28,98 - 30,88 = - 1,9 %;
Sac = Re
1
- Re
1
= 31,38 - 28,98 = + 2,40 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 2,23 - 1,90 + 2,40 = + 2,73 % = .
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii economice a fost consecinta cresterii rentabilitatii
veniturilor si a majorarii ponderii activelor circulante n activul bilantului.
2. Reducerea numarului de rotatii ale activelor circulante a diminuat rata
rentabilitatii economice.
4) Modificarea ratei rentabilitatii financiare este diferenta:
= Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 44,85 = + 2,20 %.
Factorii de influenta sunt urmatorii:
a) Pe prima treapta: = Re + LF,
n care:
Re = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- 44,85 = 31,38 (1 + 0,5549) - 44,85 = + 3,94%;
LF = Rf
1
- Rf
0
= 47,05 - 48,79 = - 1,74 %.
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Re + LF = + 3,94 - 1,74 = + 2,20 % = .
b) Pe treapta a doua: Re = Rv + N + Sac,
n care:
Rv = Re
0
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
0
- Rf
0
= 30,88 1,5549 - 44,85 = 3,16 %
N = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
0
= Rf
1
- Rf
0
= 28,98 1,5549 - 48,01 = - 2,95 %.
Sac = Re
1
(1 + LF
0
) - Rf
1
= 31,38 1,5549 - 45,06 = 48,79 - 45,06 = + 3,73 %
Prin nsumare se verifica egalitatea:
Rv + N + Sac = 3,16 - 2,95 + 3,73 = + 3,94 = Re.
n concluzie:
1. Cresterea ratei rentabilitatii financiare s-a datorat majorarii ratei rentabilitatii
economice, n conditiile reducerii levierului financiar, care a redus-o.
2. Prin intermediul ratei rentabilitatii economice se manifesta efectul favorabil al
cresterii rentabilitatii veniturilor si al majorarii ponderii activelor circulante, care
au majorat rata rentabilitatii financiare.
3. Scaderea numarului de rotatii (ncetinirea vitezei de rotatie a activelor
circulante) a diminuat si rata rentabilitatii financiare, ca si n cazul ratei
rentabilitatii economice.
Importanta accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante pentru
mbunatatirea situatiei financiare impune descoperirea cailor de crestere a
acesteia, care vizeaza toate fazele circuitului economic (aprovizionare - productie
- desfacere), printre care amintim: reducerea stocurilor de materii prime si
materiale la minimum necesar, valorificarea materialelor ce nu mai sunt necesare
productiei, scurtarea duratei ciclului de productie, reducerea termenelor de
recuperare a creantelor, ntarirea controlului financiar - contabil curent.
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
3.7. Analiza Tabloului de Finantare si a fluxurilor
de trezorerie
Analiza tabloului de finantare si a fluxurilor de trezorerie constituie o
etapa importanta n examinarea documentelor de sinteza privind situatia
financiara a ntreprinderii, dupa analiza contului de rezultat, a bilantului si a
modificarii capitalurilor proprii statuate prin IAS 1.
Ansamblul fluxurilor financiare completeaza diagnosticul ntreprinderii
printr-o abordare mai dinamica si mai globala, desi acestea nu apar explicit nici
n bilant, nici n contul de rezultat. Din acest motiv, analistii financiari
construiesc tablouri de finantare si tablouri de fluxuri de trezorerie (numerar),
care permit reconstituirea fluxurilor financiare ale perioadei.
Fluxurile financiare reprezinta modificarile mijloacelor din activul
bilantului, ale datoriilor, situatiei nete si circulatiei efective a monedei.
Tablourile fluxurilor de numerar, o varianta a tabloului de finantare, sunt
obligatorii n cazul ntreprinderilor cotate la bursa si al marilor ntreprinderi,
conform OMFP 94/2001, care clarifica modalitatile de prezentare dupa IAS-7, si
optionale n cazul reglementarilor contabile simplificate (OMFP 306/2002).
3.7.1. Analiza Tabloului de Finantare
Tabloul de Finantare, numit si Tablou al Utilizarilor si Resurselor, este
utilizat n special n cazul marilor ntreprinderi occidentale si permite sa se
analizeze modificarile structurii patrimoniale a ntreprinderii n cursul unei
perioade, prezentnd situatia resurselor noi si a utilizarilor acestora.
Tabloul de Finantare constituie principalul instrument al analizei
dinamice privind echilibrul financiar n termeni de flux, conform opticii
functionale a bilantului, fiind mai bine adaptat gestiunii previzionale comparativ
cu bilantul finaciar lichiditate-exibilitate.
Acest tablou pune n evidenta variatia fondului de rulment (FR), care
rezulta din comparatia post cu post a doua bilanturi functionale succesive,
explicnd variatia patrimoniului n cursul exercitiului..
Elaborarea Tabloului Utilizarilor si Resurselor impune o distinctie clara
ntre fluxurile patrimoniale, financiare si fluxurile monetare care se exprima prin
ncasari si plati, avnd ca scop evidentierea fluxurilor financiare ale utilizarilor si
resurselor caracteristice activitatii ntreprinderii n cursul exercitiului.
Utilizarile sunt considerate cresterile posturilor de activ ce corespund
unor achizitii (creari) de bunuri, precum si reducerile posturilor de pasiv prin
diminuarea capitalurilor proprii (rambursarea unor datorii).
Resursele sunt considerate diminuarile posturilor de activ care corespund
vnzarii unui bun (diminuarii unor creante), precum si cresterile de pasiv ce
corespund unor aporturi de capital.
Tabloul de Finantare trebuie situat ntre bilantul de deschidere si bilantul
de nchidere al exercitiului si are urmatoarea structura:
Tabloul de finantare
Utilizari Resurse
1. Dividende distribuite 1. C A F
2. Achizitie elemente de activ
imobilizat:
a. Imobilizari corporale
b. Imobilizari financiare
2. Cesiune (reducere) de elemente
de activ imobilizat
3. Crestere de capitaluri proprii
(aporturi noi n numerar)
3. Rambursare de datorii financiare 4. Crestere datorii financiare
Total utilizari Total resurse
Cresterea FRNG (FRNG) -
Total Utilizari Total Resurse
Tabloul de Finantare clasic, centrat pe variatia fondului de rulment,
explica direct modificarile structurale ale patrimoniului ntreprinderii prin variatia
disponibilitatilor si trateaza trezoreria ca o variabila reziduala ntre fondul de
rulment si necesarul de fond de rulment, fiind mai putin utilizat de ntreprinderi.
Mai uzuala este o varianta a Tabloului de Finantare clasic, care situiaza
trezoreria pe un loc central, resspectiv Tabloul Utilizari-Resurse, care se bazeaza
pe echilibrul financiar determinat cu ajutorul unor bilanturi functionale succesive
si care evidentiaza fluxul de trezorerie neta (TN) ca diferenta:
TN = FRNG - NFRT,
n care:
FRNG = Variatia Fondului de Rulment Net Global;
NFRT = Variatia Necesarului de Fond de Rulment Total.
Variatia FRNG este prezentata n prima parte a Tabloului n functie de
variatia elementelor din partea superioara a bilantului:
FRNG = Resurse stabile - Utilizari stabile brute,
n care:
Resurse stabile = Crestere capitaluri stabile + Reducere active imobilizate brute;
Utilizari stabile = Crestere active imobilizate brute + Reducere capitaluri
stabile.
Variatia NFRT este prezentata n partea a doua a tabloului si se
determina pe baza elementelor din partea inferioara a bilantului, separat pe tipuri
de activitati: exploatare(NFRE) si nafara exploatarii(NFRAE):
NFRT = Utilizari (ciclice si neciclice) - Resurse(ciclice si neciclice),
n care:
Utilizari = Crestere active + Reducere pasive (datorii pe termen scurt);
Resurse = Crestere pasive (datorii pe termen scurt) + Reducere active.
Fiind legata de operatiunile financiare pe termen scurt evidentiate n
partea inferioara a bilantului functional, variatia Trezoreriei Nete poate fi
determinata si prin diferenta:
TN = UT(Utilizari pentru trezorerie) - RT(Resurse pentru trezorerie),
n care:
UT = Crestere disponibilitati + Reducere credite trezorerie;
RT = Reducere disponibilitati + Crestere credite trezorerie.
Tabloul de finantare Utilizari- Resurse permite sa se analizeze politica de
investitii si de finantare a ntreprinderii si sa se verifice daca principiile
echilibrului financiar au fost respectate n perioada trecuta.
n mod normal, variatia fondului de rulment ar trebui sa fie pozitiva,
pentru a nu compromite solvabilitatea viitoare a ntreprinderii. Aceasta variatie
este influentata de modificarea capitalurilor permanente, din care modificarea
capitalului propriu este o componenta distincta a situatiilor financiare anuale.
De exemplu, pe baza bilantului functional (Tabelul 16) se elaboreaza
Tabloul de Finantare din Tabelul 34:
Aplicatia 36: Structura functionala a Tabloului de Finantare
Tabelul 34
Utilizari Mii lei Resurse Mii lei
I Variatia fondului de rulment net global: FRNG = Resurse stabile- Utilizari
stabile
1 Cresteri de active imobilizate
brute
177563686 1 Cresteri resurse
stabile
403020754
FRNG = 403020754 - 177563686 = + 225457068 mii lei
II Variatia neces. de fond de rulment total: NFRT = Utilizari totale - Resurse
totale
1 Crestere de active circulante
totale
+190341086 1 Reduceri de active
circ.
0
2 Reduceri de pasive - 40640415 2 Cresteri de pasive 0
NFRT = 190341086 - 40640415 = + 230981501 mii lei
II.1 Variatia nec. de fond rulm de expl: NFRE = Utilizari expl. - Resurse din
expl.
1 Cresteri active de exploatare + 186361384 1 Reduceri active expl. 0
2 Reduceri datorii de exploatare - 54768007 2 Cresteri datorii expl. 0
NFRE = 186361384 - 54768007 = + 241129391 mii lei
II.2 Variatia nec. de fd rulm naf. expl: NFRE = Utiliz.naf expl. - Res.n afara
expl
1 Cresteri alte active circulante + 3979702 1 Cresteri datorii
naf.expl.
14127592
NFRAE = 3979702 - 14127592 = -10147890 mii lei
III Variatia trezoreriei nete: TN = FRNG - NFRT = TN
1
- TN
0

TN = 225457068 - 230981501 = - 5524433 mii lei = 8408730 - 2884297
Tabloul de de Finantare din Tabelul 34 determinat pe baza bilantului
functional reflecta urmatoarele aspecte;
1. Fondul de Rulment Net Global (FRNG) a cunoscut o variatie pozitiva de peste
225 miliarde lei, care a asigurat marja de securitate pentru finantarea activelor
circulante.
2. Necesarul de Fond de Rulment Total (NFRT) a cunoscut o variatie pozitiva de
peste 230 miliarde lei, care se datoreaza exclusiv activitatii de exploatare. La
activitatea din afara exploatarii s-a nregistrat o variatie negativa, respectiv o
Resursa de Fond de Rulment de peste 10 miliarde lei.
3. Tezoreria Neta a cunoscut o variatie negativa de peste 5 miliarde lei, ca
urmare a decalajului dintre variatia Fondului de Rulment Net Global si variatia
Necesarului de Fond de Rulment Total, variatie ce se verifica prin diferenta
dintre Trezoreia Neta a c elor doua exercitii financiare (TN
1
- TN
0
).
Variatia trezoreriei nete reprezinta ceea ce n mod curent se exprima prin
termenul anglo-saxon Cash-flow (flux de numerar), care permite evidentierea
fondurilor obtinute de ntreprindere n ultimul exercitiu financiar pe tipuri de
activitati (exploatare, investitii, finantare), a modului n care au fost utilizate si
masura n care s-a apelat la alte surse dect cele din exploatare.
Analiza echilibrului financiar prin prisma fluxurilor de numerar serveste
la estimarea necesitatilor viitoare de numerar pe baza situatiei trecute,
cunoasterea acestora fiind utila att actionarilor, interesati n existenta unui
numerar suficient pentru plata dividendelor, ct si creditorilor, interesati n
recuperarea mprumuturilor acordate. n egala masura, cunoasterea fluxurilor
viitoare de numerar intereseaza pe potentialii investitori, metoda cash-flow-ului
actualizat fiind una din metodele de evaluare a ntreprinderii.
3.7.2. Analiza tabloului fluxurilor de numerar
Introducerea Situatiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o componenta
a situatiilor financiare anuale (IAS 7), obligatorie n cazul ntreprinderilor mari si
optionala n cazul ntreprinderilor mici si mijlocii (OMFP 1752/2005) permite o
analiza dinamica a echilibrului financiar, prin descrierea operatiunilor pe tipuri
de activitati (exploatare, investitii, finantare) care au antrenat transformarea
patrimoniului.
Aceasta situatie exprima evolutia pozitiei financiare a ntreprinderii fata
de situatia de la nceputul anului, genernd o dimensiune ipotetica a
performantelor, deoarece profitul prezentat la sfrsitul anului nu coincide cu
soldul disponibilitatilor banesti la acel moment, singurele care pot conferi
autenticitate bunei gestionari a ntreprinderii.
Situatia fluxurilor de numerar ofera informatii referitoare la gradul n care
diferitele activitati ale ntreprinderii degaja fluxuri (excedente sau deficite) de
numerar, aceste fluxuri fiind structurate n trei categorii:
1) Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare;
2) Fluxuri de numerar din activitatea de investitii;
3) Fluxuri de numerar din activitatea de finantare.
Situatia fluxurilor de numerar (trezorerie) descrie si considera trezoreria
ca fiind o variabila centrala care este expresia intrarilor si iesirilor de lichiditati
si de echivalente, iar variatia trezoreriei se explica prin fluxurile de ncasari si de
plati nregistrate n cursul perioadei. ncasarile n numerar sunt afectate de
semnul (+), iar platile efectuate n numerar pentru aceleasi activitati sunt afectate
de (-).
Desi trezoreria ntreprinderii este unica, toate fluxurile trecnd prin
trezorerie, aceasta situatie (tablou) explica contributia fiecarei "functii" la variatia
globala a trezoreriei nete (TN), ca rezultat al nsumarii algebrice a fluxurilor de
numerar provenind din: exploatare (TExp), investitii (TI), finantare (TF).
Fluxurile de numerar pot fi determinate prin doua metode: directa si
indirecta. Metoda directa presupune deducerea platilor din ncasarile aferente ale
exercitiului financiar pe tipuri de activitati si permite estimarea fluxurilor viitoare
de numerar pe total si pe activitati.
Conform metodei directe, fluxurile de numerar din activitatea curenta
reprezinta un indicator-cheie al generarii de numerar pentru alte activitati:
rambursarea mprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a
ntreprinderii, plata dividendelor, noi investitii fara finantare externa.
Fluxurile de numerar din investitii reflecta masura n care cheltuielile
efectuate au generat resurse care vor produce venituri n viitor (cladiri, instalatii).
Fluxurile de numerar din activitati de finantare permit estimarea cererii
viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor ntreprinderii (primiri sau
rambursari de credite, ncasari din emisiuni de titluri, plati pentru rascumpararea
titlurilor emise, ncasari sau plati din contracte de leasing).
Metoda indirecta difera n privinta fluxurilor de numerar din exploatare,
care se determina corectnd rezultatul net cu influentele unor operatiuni ce nu au
caracter monetar (amortizari, provizioane, diferente de curs valutar), precum si cu
variatia necesarului de fond de rulment net (capitalul circulant).
La aceste fluxuri se adauga numerarul net al celorlalte activitati, de unde
rezulta numerarul net total, la nceputul si sfrsitul perioadei, diferenta obtinuta
reprezentnd variatia () a fluxului de numerar.
De exemplu, n completarea analizei Tabloului de Finantare din Tabelul
34 se prezinta Tabloul fluxurilor de numerar din Tabelul 35, care confirma
aceleasi concluzii:
Aplicatia 37: Situatia fluxurilor de numerar
Tabelul 35
Denumirea fluxurilor An preced. An curent Modificari
I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE EXPLOATARE
1 ncasari din vnzarea de bunuri si prestarea de
servicii
347358780 52925590 181897200
2 ncasari din redevente, onorarii, comisioane s. a
venituri
95376 2204072 2108696
3 Plati n numerar catre furnizori de bunuri si servicii -
176983048
-
310308354
-
133325306
4 Plati numerar catre angajati, n legatura cu
personalul
-
103342668
-
165295446
- 61952778
5 Taxa pe valoarea adaugata platita -
18958981
-
26990685
- 8031704
6 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate - 989875 - 1475153 - 485278
7 = Numerar generat de exploatare 47169584 27390414 -19779170
8 Dobnzi platite -
5271158
-
7478344
- 2207186
9 Impozit pe profit platit -
6339738
-
7975428
- 1635690
10 Fluxul de numerar nainte de elemente
extraordinare
35558688 11936642 - 23622046
I. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
exploatare
35558688 11936642 - 23622046
II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE INVESTIII
1 ncasari din vnzarea de terenuri, cladiri, instal. s.a
active
- 212037 212037
2 ncasari si plati n numerar din alte activitati de
investitii
859866 1977914 1118048
3 Plati numerar pt. achizit. de terenuri, mijl.fixe s.a
active
-
23382510
-
38626647
- 15244137
4 Dobnzi ncasate 263086 719554 456468
II. Fluxuri de numerar nete din activitatea de
investitii
-
22259558
-
35717142
- 13457584
III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE FINANARE
1 ncasari din mprumuturi pe termen
lung/Rambursari (-)
-5004375 25433427 30437802
2 ncasari din mprumuturi pe termen
scurt/Rambursari (-)
13885928 13447575 - 438353
3 Plati pentru operatiuni de leasing financiar - - 502838 - 502838
4 Achizionarea de actiuni - 12297 - 12297
5 Dividende platite - 82227 -
1960042
- 1877815
III. Fluxuri de numerar nete din activitati de
finantare
8787029 36418122 27631093
6 Efectele variatiei ratei de schimb aferente
numerarului si echivalentelor de numerar
-18190189 -
18162055
28134
Fluxuri de numerar - Total (I + II + III - 6) 3895970 -
5524423
- 9420403
+ Numerar si echivalente de numerar la nceputul
perioadei
4512760 8408730 3895970
= Numerar si echivalente de numerar la finele
perioadei
8408730 2884297 - 5524433
Din datele Tabelului 35 se constata reducerea fluxului de numerar si
echivalente de numerar datorita activitatii de exploatare si celei de investitii.
3.8. Analiza riscului de faliment (insolvabilitate)
Un obiectiv major al diagnosticului financiar n aprecierea starii de
sanatate financiara a ntreprinderii l constituie evaluarea riscurilor ce i nsotesc
activitatea, din care unele semnaleaza fragilitatea (vulnerabilitatea), iar altele
prefigureaza falimentul (insolvabilitatea) ce ameninta supravietuirea
(perenitatea).
Notiunea de risc nu are semnificatie dect atunci cnd se prefigureaza
viitorul si cnd se ncearca estimarea fluctuatiilor posibile ale ratei rentabilitatii
cu ajutorul previziunilor, pornind de la semnalele oferite de analiza situatiei
trecute.
Conceptul de risc apare n strnsa legatura cu strategia financiara a
ntreprinderii, fiind legat de costul capitalului (propriu sau mprumutat). Este
numit risc de capital si are doua componente: riscul de exploatare si riscul
financiar, ambele dependente de fluctuatia ratei rentabilitatii la variatiile
volumului de activitate.
Riscul de exploatare este legat de prezenta cheltuielilor fixe n totalul
cheltuielilor de exploatare, se apreciaza pe baza coeficientului levierului de
exploatare si masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia vnzarilor.
Riscul financiar decurge din prezenta cheltuielilor ce remunereaza
datoriile, se apreciaza prin coeficientul levierului financiar si masoara
sensibilitatea rezultatului curent la variatia rezultatului din exploatare.
Cumularea riscului economic cu riscul financiar prin intermediul
coeficientului levierului total permite evaluarea riscului global - economic si
financiar - cu att mai ridicat cu ct cheltuielile legate de amortizare si dobnzi
detin o pondere mai mare n totalul cheltuielilor.
Marimea riscului activitatii economico-financiare intereseaza nu numai
ntreprinderea care apeleaza la credite, ci mai ales bancile creditoare, care
considera ca pentru a beneficia de un credit, ntreprinderea trebuie sa prezinte o
bonitate financiara, care sa exprime o garantie a gestionarii sanatoase a
activitatii la toate nivelurile, de la cel operational (tactic) la cel strategic.
n acest sens, evaluarea completa a stabilitatii ntreprinderii si a
posibilitatii de a nregistra pierderi care sa anticipeze degradarea situatiei
financiare, pna la riscul de faliment, se poate realiza prin intermediul
indicatorilor ce exprima calitatea activitatii economico-financiare:
1) Solvabilitatea patrimoniala - gradul n care capitalurile proprii asigura
acoperirea obligatiilor pe termen lung si a creditelor prin elemente patrimoniale-
trebuie sa aiba valori de peste 0,3 si o evolutie ascendenta. O valoare sub 0,3 este
un semnal de prudenta deosebita ce impune o alerta crescuta din partea bancii
finantatoare, ntreprinderea fiind cvasi-falimentara.
2) Lichiditatea - capacitatea de achitare la termen a obligatiilor pe termen scurt
din resursele banesti disponibile- trebuie sa aiba valori supraunitare pentru a
arata existenta unui supliment de resurse care sa faca fata incidentelor ce pot
apare n miscarea capitalului circulant, adica un fond de rulment pozitiv.
3) Trezoreria - partea care ramne din resursele stabile dupa ce au fost finantate
imobilizarile si necesarul de fond de rulment- exprima aptitudinea ntreprinderii
de a se finanta din resursele stabile daca este pozitiva. O trezorerie negativa
implica recurgerea la credite bancare de trezorerie pentru platile curente, ceea ce
arata dificultati financiare pe termen scurt.
4) Rata rentabilitatii financiare - capacitatea ntreprinderii de a obtine profit net
prin utilizarea capitalurilor proprii - este favorizata de recurgerea la mprumuturi
ca urmare a unui efect de levier financiar pozitiv.
Prin sistemul de rate de rentabilitate si de echilibru financiar, diagnosticul
financiar permite evidentierea punctelor tari si a punctelor slabe ale gestiunii
financiare, respectiv a performantelor si riscului economic si financiar, dar nu
ofera posibilitatea evaluarii riscului de faliment care ameninta continuitatea
activitatii ntreprinderii aflate n dificultate.
Cauzele care pot conduce la faliment sunt numeroase si vizeaza reducerea
de activitate, reducerea marjelor si ratelor de rentabilitate, probleme specifice de
trezorerie, de management, precum si cauze accidentale legate de falimentul unor
clienti, reducerea pietelor de desfacere, blocajul n lant, s.a.
Studiul cauzelor falimentului a condus la concluzia ca acesta nu este un
fenomen brutal, imputabil doar fluctuatiilor conjuncturale, ci un rezultat al unei
degradari progresive a situatiei financiare a ntreprinderii, riscul de insolvabilitate
fiind previzibil cu ctiva ani naintea ncetarii platilor.
Degradarea n timp a rezultatelor ntreprinderii, dificultatile cu care se
confrunta si care nu sunt numai de ordin financiar, au furnizat analizei financiare
un cmp de investigatii deosebit de bogat n scopul gasirii unor metode de
detectare precoce si previzionare a riscului de faliment consecutiv dificultatilor.
Studii ntreprinse n SUA si Franta au aratat ca n vederea previzionarii
falimentului unei ntreprinderi pot fi utilizate metode contabile si metode
bancare.
Metodele contabile (cantitative si analitice) se folosesc n cazul analizelor
comparative n timp n scopul estimarii evolutiei viitoare a activitatii. n acest
scop, analiza aptitudinii ntreprinderii de a fi solvabila si de a evita falimentul
vizeaza echilibrul financiar pe baza fondului de rulment patrimonial (financiar),
acea marja de securitate financiara care asigura capacitatea de plata pe termen
lung si scurt, precum si ratele de solvabilitate-lichiditate.
Concluziile unor asemenea analize sunt semnificative doar n cazul
comparatiilor temporale ale aceleiasi ntreprinderi sau spatiale cu ntreprinderi
similare din acelasi sector de activitate, dar ofera informatii insuficiente asupra
viitorului, stiind ca rezultatele financiare ale ntreprinderii se pot degrada n timp.
Metodele bancare propun detectarea timpurie a vulnerabilitatii si riscului
de faliment prin intermediul unor note de risc sintetice obtinute pe baza unor
metode statistice de analiza discriminanta, care permit determinarea unei functii-
scor, a carei valoare clasifica ntreprinderile n vulnerabile si sanatoase.
Calculul functiei scor se bazeaza pe o baterie de rate financiare obtinute
pe ntreprinderi care s-au comportat diferit fata de riscul de faliment.
Se cunosc mai multe metode-scoring (modele de calcul): Altman, Conan-
Holder, al Bancii Frantei, al Bancii Comerciale Romne, al Bancii Agricole s.a.
1) Modelul Altman a fost elaborat n anul 1968 n SUA, fiind prima functie-scor
care a permis anticiparea a 75 % din falimente cu 2 ani naintea producerii lor.
Modelul este aplicabil n special ntreprinderilor cotate la Bursa de valori,
functia-scor (Z) comporta 5 variabile (rate) si are urmatoarea expresie:
Z = 1,2R
1
+ 1,4R
2
+ 3,3R
3
+ 0,6R
4
+ 0,999R
5
,
n care:
exprima ponderea capitalului circulant n totalul activelor,
masoara flexibilitatea ntreprinderii si folosirea eficienta a capitalului circulant;
masoara capacitatea de finantare interna;
masoara randamentul activelor;
masoara
independenta (autonomia) financiara;
masoara viteza de rotatie a activelor (numarul de rotatii).
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scor se apreciaza astfel:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 2,675 Buna - solvabilitate Redus - inexistent
1,81 < Z < 2,675 Precara - dificultate Nedeterminat
Z < 1,81 Grea - insolvabilitate Iminent - maxim
De exemplu, pe baza conturilor anuale ale ntreprinderii analizate au
rezultat valorile din Tabelul 36:
Aplicatia 38: Determinarea functiei-scor Z - model Altman
Tabelul 36
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Activ circulant /Activ total 0,496 0,538
2. R
2
= Profit reinvestit (AF) /Activ total 0,0352 0,0309
3. R
3
= Profit brut /Activ total 0,0762 0,0722
4. R
4
= Capitaluri proprii /Datorii totale 1,802 2,036
5. R
5
= Cifra de afaceri /Activ total 0,802 0,816
6. Functia - scor Z 2,780 2,964
Valoarea scorului superioara si n crestere fata de limita minima de 2,675
plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie financiara buna, fiind solvabila, credibila
pentru bancher si cu riscul de faliment cvasi-inexistent.
Aplicabilitatea acestei metode este, nsa, relativ limitata ntruct
cercetarea care a stat la baza elaborarii ei s-a axat pe sectorul manufacturier
american n perioada 1946-1965 si concluziile nu permit extrapolarea lor la un
univers mai larg datorita caracterului lor particular.
n Franta sunt cel putin 2 functii-scor de depistare a riscului de faliment:
2) Modelul Conan-Holder a fost elaborat n anul 1978 pe un esantion de 190
ntreprinderi mici si mijlocii, din care jumatate au falimentat n anii1970-1975.
Functia-scor cuprinde 5 variabile (rate) si se prezinta astfel:
Z = 0,24R
1
+ 0,22R
2
+ 0,16R
3
- 0,87R
4
- 0,1R
5
,
n care:
; ;
;
; .
Vulnerabilitatea ntreprinderii n functie de scorul realizat se apreciaza
dupa urmatoarea grila de evaluare:
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,16 Foarte buna < 10 %
0,1 < Z < 0,16 Buna 10 30 %
0,04 < Z < 0,1 Alerta 30 65 %
- 0,05< Z < 0,04 Pericol 65 90 %
Z < - 0,05 Esec > 90 %
De exemplu, calculul Functiei-scor dupa Modelul Conan-Holder n cazul
unitatii analizate a condus la valorile nscrise n Tabelul 37, din care rezulta
vulnerabilitatea acesteia la riscul de faliment, dupa cum urmeaza:
Aplicatia 39: Determinarea functiei-scor Z - model Conan-Holder
Tabelul 37
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= EBE /Datorii totale 0,4912 0,4671
2. R
2
= Capitaluri permanente /Activ total 0,6514 0,8001
3. R
3
= (Active circulante - Stocuri) /Activ total 0,2863 0,4122
4. R
4
= Cheltuieli financiare /Cifra de afaceri 0,1032 0,0395
5. R
5
= Cheltuieli de personal /Valoarea adaugata 0,4791 0,4901
6. Functia - scor Z 0,1692 0,2702
Din datele Tabelului 37 se constata valori ale Functiei-scor superioare
limitei minime de 0,16 si n crestere, care plaseaza ntreprinderea ntr-o situatie
foarte buna cu un risc de faliment sub 10 %.
3) Modelul Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei a fost elaborat pe baza a 3000
ntreprinderi industriale cu 3 ani naintea falimentului, n perioada 1975-1980.
Modelul prezice riscul de faliment pentru un orizont de 3 ani, opereaza cu
un numar de 8 variabile (rate) si masoara gradul de similitudine al ntreprinderii
cu cele normale sau aflate n pragul falimentului, avnd expresia:
100Z = - 1,255R
1
+ 2,003R
2
- 0,824R
3
+ 5,221R
4
- 0,689R
5
- 1,164R
6
+
+ 0,706R
7
+ 1,408R
8
- 85,544,
n care:
;
;
; ;
;
;
; .
Semnul () al Scorului Z reflecta probabilitatea de normalitate
(dificultate) si riscul de faliment dupa cum urmeaza:
a) Z > 0: probabilitatea de normalitate = 76,1 % si de dificultate = 23,9 %;
b) Z < 0: probabilitatea de normalitate = 20,6 % si de dificultate = 79,4 %.
Valoarea scorului Z Situatia ntreprinderii Riscul de faliment (%)
Z > 0,125 Normala 10 45 %
- 0,25 < Z < 0,125 Incerta 45 70 %
Z < - 0,25 Riscanta 70 100 %
De exemplu, n cazul analizat, Functia-scor calculata dupa Modelul
Centralei Bilanturilor a Bancii Frantei are valorile prezentate n Tabelul 38:
Aplicatia 40: Calculul functiei-scor Z - model Banca Frantei
Tabelul 38
Nr.crt Denumirea variabilelor (ratelor) An precedent An curent
1. R
1
= Cheltuieli financiare/EBE 0,4761 0,2066
2. R
2
= Capitaluri permanente/Activ total (%) 65,14 80,01
3. R
3
= CAF/Datorii totale 0,1600 0,1520
4. R
4
= EBE/Cifra de afaceri 0,2171 0,1912
5. R
5
= Sold mediu furnizori 360/Cumparari
marfuri
79,65 86,75
6. R
6
= (Vad
1
- Vad
0
)/Vad
0
- % 26,80 32,66
7. R
7
= Sold mediu clienti 360/CA 121,25 179,64
8. R
8
= Investitii corporale/Valoare adaugata 0,0025 0,0072
9. Functia - scor Z 0,448 1,043
Din datele Tabelului 38 se constata ca valoarea scorului superioara si n
crestere fata de limita minima de 0,125 plaseaza ntreprinderea ntr-o zona de
normalitate cu riscul de faliment sub 10 %.
4) Modelul Bancii Comerciale Romne, tinnd seama de specificul si conditiile
economiei romnesti, utilizeaza un set de rate si indicatori de performanta pentru
stabilirea bonitatii ntreprinderii pe baza unei grile de punctaj cu 6 criterii:
a) Lichiditatea patrimoniala: ;
b) Solvabilitatea: ;
c) Rentabilitatea financiara: ;
d) Rotatia activelor circulante: ;
e) Dependenta de pietele de aprovizionare (A) si desfacere (D) - interne, externe;
f) Garantii (depozite n lei si valuta gajate, gajuri, ipoteci, bunuri achizitionate
din credite, cesionare creante).
Criteriile de evaluare a bonitatii financiare - modelul BCR - sunt notate cu
puncte care, nsumate, servesc la clasificarea ntreprinderilor n 5 categorii (de la
A la E ), n functie de care li se apreciaza credibilitatea.
Grila de evaluare a bonitatii pe baza Modelului BCR se prezinta astfel:
Nr.crt Criteriul de evaluare Limite de valori Puncte
< 80 % - 2
1. Lichiditatea patrimoniala 80 100 % - 1
(Lp = Active term.scurt/Pasive term.scurt) 100 120 % + 1
120 140 % + 2
140 160 % + 3
> 160 % + 4
< 30 % 0
2. Solvabilitatea 30 40 % 1
(S = Capital propriu/Pasiv) 40 50 % 2
50 60 % 3
60 70 % 4
70 80 % 5
> 80 % 6
< 0 0
3. Rentabilitatea financiara 0 10 % 3
(Rf = Profit brut/Capital propriu) 10 30 % 4
< 5 1
4. Rotatia activelor circulante 5 10 2
(Nac = Cifra de afaceri/Active circulante) > 10 4
At > 50%; De >50 % 4
5. Dependenta de piete (aprovizionare-
desfacere)
Ai > 50%; De >50 % 3
Aprovizionare: din tara (At); din import (Ai) At > 50%; Dt >50 % 2
Desfacere: n tara (Dt); la export (De) Ai > 50%; Dt >50 % 1
Depozite gajate 4
6. Garantii Gajuri, ipoteci 3
Achizitii din credite 2
Cesionare creante 1
n functie de punctajul realizat se apreciaza situatia economica-financiara
si gradul de risc de insolvabilitate al ntreprinderii ce poate fi ncadrata n una din
cele 5 categorii de bonitate, care i permite sau nu sa beneficiete de credite:
Categoria Total puncte Situatia economica - financiara - gradul de risc
A > 20 Foarte buna - se pot acorda credite
B 16 20 Buna - se pot acorda credite
C 11 15 Oscilanta - prezinta risc ridicat
D 6 10 Risc deosebit - nu prezinta garantii pentru acordare de
credite
E 0 5 Deosebit de precara - fara garantii pentru acordare de
credite
Pe baza grilei se considera ca ntreprinderile din categoriile A si B au o
situatie economico-financiara buna, o bonitate corespunzatoare pentru a putea
beneficia de credite bancare.
ntreprinderile din categoria C prezinta un grad ridicat de risc, bonitatea
pentru a beneficia de credite impunnd o prima de risc relativ ridicata. Ele trebuie
supravegheate din punct de vedere al solvabilitatii n vederea recuperarii
creditelor la primele semne de nencredere.
ntreprinderile din categoriile D si E au bonitati care nu prezinta garantii
si nu pot beneficia de credite pe care sa le poata rambursa la termen.
De exemplu, grila de punctaj a ntreprinderii analizate, conform
Modelului BCR se prezinta n Tabelul 40:
Aplicatia 42: Grila de evaluare a bonitatii - Model BCR
Tabelul 40
Criteriul de performanta Anul precedent Anul curent
Nivelul Puncte Nivelul Puncte
1. Lichiditate patrimoniala (Lp) 143,13 3 269,9 4
2.Solvabilitate (S) 64,54 4 67,24 4
3.Rentabilitate financiara bruta (Rfb) 8,38 3 10,82 4
4. Rotatia activelor circulante (Nac) 1,61 1 1,51 1
5.Dependenta de piete (Aproviz.din
tara)
(Desfacere n
tara)
At > 50;
Dt > 50
2 At> 50;
Dt > 50
2
6.Garantii Depozite 4 Depozite 4
Total puncte - 17 - 19
Punctajul acumulat (1620) situiaza ntreprinderea n categoria B, cu o
situatie economico-financiara buna, care prezinta o buna bonitate ce i permite sa
beneficieze de credite.
n activitatea practica ntreprinderile se pot confrunta cu dificultati ce pot
fi temporare, ocazionale, dar si permanente privind achitarea obligatiilor fata de
terti, ceea ce reflecta fragilitatea si prefigureaza insolvabilitatea acestora.
Analiza ntreprinderilor aflate n dificultate prezinta o importanta majora
pentru partenerii de afaceri, pentru actionari, investitori si n mod deosebit pentru
banci, preocupate de calitatea portofoliilor de credit pe care le detin.
Analiza cauzelor falimentului ntreprinderilor pune n evidenta doua
categorii de factori generatori ai acestui fenomen: factorii de mediu economic
general si factorii ce se datoresc mediului intern privind managementul general si
dificultatile cu care se confrunta ntreprinderea.
Analiza financiara si poate aduce o contributie decisiva la detectarea
precoce a diverselor categorii de riscuri ce prefigureaza o stare de prefaliment,
att prin metodologia clasica de evaluare a riscului economic si a riscului
financiar, ct si prin utilizarea unor metode si procedee speciale de evaluare a
riscului de insolvabilitate utilizate pe plan international sau specifice economiei
romnesti.
3.9. Analiza bursiera a ntreprinderii cotate
Dupa cum se cunoaste, admiterea unui titlu la cota oficiala (bursa de
valori) - cotarea - este supusa anumitor conditii. Astfel, nu sunt cotate dect
titlurile ntreprinderilor care publica anual raportul de gestiune prin care, nainte
de emisiune, sunt aduse la cunostinta publicului toate elementele importante ale
ntreprinderii.
Analiza unei ntreprinderi cotate la bursa (listate) comporta un studiu
suplimentar pe baza datelor bursiere, care nu trebuie sa lipseasca din situatiile
financiare anuale, menit sa serveasca la elucidarea unor aspecte referitoare la
politica n domeniul portofoliului de titluri: daca trebuie sa se cumpere, sa se
vnda sau sa se conserve titlurile; daca valoarea n cauza este un titlu de
portofoliu de rentabilitate satisfacatoare, sau din contra, unul de speculatie, n
care rentabilitatea este sacrificata n favoarea plus-valorii; situatia reala a cursului
actiunilor (pretul de piata al titlurilor).
Analiza financiara aplicata plasamentelor de capital la bursa de valori -
analiza bursiera - este o analiza profesionista n care se regasesc doua tendinte:
una fundamentala si una tehnica.
Analiza fundamentala vizeaza factori multipli pentru a determina tendinta
unui titlu de valoare, ceea ce impune cunoasterea unor aspecte referitoare la:
situatia financiara a ntreprinderii, capitalizarea bursiera, cursul actiunilor,
decotarea, randamentul actiunilor, evolutia pietei, factorii economici, sociali si
politici, sectorul, s.a.
Analiza tehnica vizeaza trei directii de cercetare: proiectia n viitor a
comportamentului trecut al pietei actiunilor, tendinta acesteia cu referire la
evolutia cotelor estimate comparativ cu cele reale; cercetarea miscarilor ciclice
ale pietei privind evolutia cursului actiunilor; analiza tendintei actuale pentru a
descoperi momentul n care o variatie a cursurilor va indica un punct de revenire.
n scopul efectuarii unei analize bursiere fundamentale se utilizeaza mai
multe rate bursiere, dintre care cele mai semnificative sunt urmatoarele:
Cifra de afaceri pe actiune echivaleaza cu productivitatea pe actiune si se
determina raportnd cifra de afaceri (CA) la numarul de actiuni (Na):
CAa = CA/Na.
2) Beneficiul pe actiune este un indicator de baza al pietei bursiere, care arata
partea din beneficiu adusa de fiecare actiune si se obtine prin raportarea
beneficiului net (Bnet) la numarul de actiuni (Na):
Bpa = Bnet/Na.
Indicatorul prezinta importanta n evaluarea rentabilitatii actiunilor,
serveste la calculul multiplului de capitalizare bursiera si poate fi diluat sau
ajustat, n functie de capitalul (diluat sau nediluat) luat n calcul.
3) Capacitatea de autofinantare pe actiune indica partea din CAF adusa de
fiecare actiune si se determina prin raportul:
CAFa = CAF/Na.
Acest raport trebuie utilizat cu discernamnt la bursa, deoarece actionarii
pot prefera dividende n detrimentul autofinantarii, autofinantarea avnd ca efect
reducerea sau renuntarea la dividende.
4) Capitalizarea bursiera exprima valoarea pe care bursa o acorda ntreprinderii
si se determina prin multiplicarea numarului de actiuni emise (Na) cu ultimul
curs cotat al unei actiuni (Ca):
Cb = Na Ca.
Acest indicator permite aprecierea ntreprinderii pe baza valorii bursiere a
actiunilor sale, punnd n evidenta pretul de evaluare al operatorilor, stiut fiind ca
una dintre functiile pietei financiare este si aceea de acordare a unui pret
ntreprinderilor cotate.
Numarul de actiuni ce compun capitalul unei ntreprinderi si valoarea lor
nominala sunt indicatori de cotare a actiunilor la bursa, cu influente directe
asupra celorlalti indicatori de eficienta a actiunilor.
Cursul unei actiuni rezulta din oferta si cerere si reflecta valoarea
bursiera, respectiv pretul pe piata al unui titlu, ale caror fluctuatii pe termen lung
pot afecta pretul real al ntreprinderii, n contextul utilizarii acesteia n scopul
evaluarii ntreprinderii.
Poate fi vorba de o capitalizare bursiera a unei piete financiare sau de
capitalizarea obligatiunilor. Aceasta serveste ca mod obiectiv de comparatie a
capitalizarii bursiere cu valoarea contabila a ntreprinderii, de unde rezulta fie
subestimarea afacerii (plus-valori latente), daca valoarea contabila este inferioara
capitalizarii bursiere, sau supraestimarea acesteia (minus-valori latente), daca
valoarea contabila este superioara capitalizarii bursiere a acesteia.
n scopul determinarii pretului real al ntreprinderii exista mai multe
criterii de apreciere a capitalizarii bursiere: valoarea substantiala, prin care
capitalizarea bursiera corespunde valorii actuale a activelor nete; actualizarea
beneficiilor viitoare, prin care, n analiza trebuie sa se tina seama de teoria
portofoliului de valori mobiliare, conform careia cursul unui titlu se fixeaza la
pretul sau just n functie de rata de actualizare a beneficiilor viitoare, plecnd de
la cursul actiunilor, corectat cu o prima de risc proportionala cu fiecare valoare.
5) Coeficientul de capitalizare bursiera (PER) este un multiplu de capitalizare
(sau multiplu bursier), adica un raport curs-beneficiu care stabileste legatura
ntre cursul unui titlu si rentabilitatea lui.
Coeficientul se poate obtine n doua moduri:
a) Ca raport ntre capitalizarea bursiera si rezultatul exercitiului:
sau:
b) Ca raport ntre cursul actiunii la bursa si beneficiul pe actiune:
.
Acest multiplu bursier de capitalizare a beneficiilor indica de cte ori este
capitalizat beneficiul pe actiune, aratnd cti ani de beneficiu actual costa fiecare
afacere cotata. Echivalentul frantuzesc al termenului anglo-saxon Price Earning
Ratio (PER) este cel de Coeficient de capitalizare a rezultatelor (CCR).
Prin multiplicarea beneficiului pe actiune cu PER se obtine cursul actiunii
la bursa ( ), care permite aprecierea randamentului unui
plasament n actiuni, fiind de preferat utilizarii unui simplu randament asigurat de
dividendele distribuite.
Actiunile cu un PER ridicat se comporta cel mai bine la bursa, favoriznd
speculatii avantajoase vnzarii lor, dupa cum un PER relativ scazut indica o
evaluare destul de ieftina. De aceea acest raport sta la baza unei alte metode de
evaluare a ntreprinderii, care permite doar o estimare a beneficiilor ntreprinderii
pentru anul n curs sau pentru cel urmator.
Diviznd beneficiul scontat cu numarul titlurilor, se obtine beneficiul pe
actiune asteptat, la care se raporteaza pretul actual al actiunii pentru a obtine, n
final, multiplul de capitalizare (PER) al ntreprinderii, care este un indicator al
atractiei pietei de capital n raport cu plasamentele de nlocuire.
Raportul curs-beneficiu (PER) variaza n timp si spatiu si depinde de
beneficiile anticipate ale operatorilor, de evolutia ratelor dobnzii si de ritmul
inflatiei, fata de care evolueaza n sens invers.
6) Rata de distribuire a dividendelor (Pay Out Ratio - POR) exprima politica n
ceea ce priveste distribuirea de dividende si se calculeaza raportnd totalul
dividendelor la rezultatul net:
(%)
Rata prezinta importanta pentru cei interesati n achitia de actiuni n
scopul obtinerii unui venit sub forma dividendelor, sau pentru realizarea unei
plus-valori de capital, stimulnd mai mult actionarii si mai putin capitalizarea
rezultatelor, pentru reinvestire si dezvoltarea ntreprinderii.
7) Dividende pe actiune constitue un indicator ce depinde de rata de distribuire a
dividendelor si se calculeaza raportnd totalul dividendelor la numarul de actiuni:

Raportul curs - beneficiu (PER) permite sa se compare ntreprinderile
ntre ele, indiferent de rata de distribuire a dividendelor, fiind mai obiectiv n
aprecierea rentabilitatii actiunilor comparativ cu dividendele pe actiune.
Metoda de evaluare a ntreprinderii n functie de criteriul Capitalizarea
beneficiilor (dupa formula Gordon-Shapiro) masoara randamentul capitalurilor
investite (randamentul unui plasament n actiune), prin intermediul indicatorului.
8) Rentabilitatea pe actiune:
(%)
Aceasta rata masoara rentabilitatea plasamentului si depinde de
dividendele distribuite, n functie de marimea beneficiului, de ratele de
repartizare beneficiului si de nivelul cursului, constituind un indicator ce poate
orienta investitorii interesati n plasamente eficiente.
De exemplu, pe baza datelor din bilantul si contul de profit si pierdere
analizate, ratele specifice analizei bursiere sunt redate n Tabelul 41:
Aplicatia 43: Analiza ratelor bursiere
Tabelul 41
Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici
crt. (milioane lei) Precedent Curent ( ) (%)
1.. Cifra de afaceri (CA) - mil. lei 535016 783518 +
248502
146,4
2. Numarul de actiuni (Na) - mii 59200 295996 +
236796
500
3. Cifra de afaceri/actiune (CAa)
(1/2)
9,037 2,647 - 6,39 29,3
4. Beneficiul net (Rnet) - mil. lei 40668 51384 + 10716 126,3
5. Beneficiul pe actiune (Bpa)
(4/2)
0,687 0,173 - 0,514 25,3
6. Capacitatea ded autofinantare
(CAF)
47815 98224 + 50409 205,4
7. Capacit. de autofin./act.
(CAFa) (6/2)
0,807 0,331 - 0,476 41,1
8. Cursul mediu al actiunii (Ca)
(lei)
2150 2350 + 200 109,3
9. Capitalizare bursiera (Cb)
(2*8)
127280 695591 +
568311
546,5
10. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(9/4)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
11. Coef. de capitaliz.bursiera
(PER)(8/5)
3,13 13,53 + 10,4 432,2
12. Dividende distribuite 14356 18139 + 3783 126,3
13. Rata distrib. dividende(POR)
(12/4) %
35,3 35,3 - 100
14. Dividende/actiune (Dpa)
(12/2)
0,242 0,061 - 0,181 25,2
15. Rentabilitate pe actiune (Ra)
(14/8) %
11,25 2,59 - 8,66 23,1
16. Rata rentabilit.actiunii (Rra)
(5/8) %
31,95 7,36 - 24,59 23,1
Din datele Tabelului 41 se desprind urmatoarele concluzii:
1. Majoritatea indicatorilor bursieri au cunoscut dinamici nefavorabile, cum ar fi:
cifra de afaceri pe actiune, beneficiul pe actiune, capacitatea de autofinantare pe
actiune, ca urmare a cresterii mai lente a indicatorilor de performanta (cifra de
afaceri, beneficiul, capacitatea de autofinantare) comparativ cu cresterea
substantiala a numarului de actiuni.
2. Fac exceptie capitalizarea bursiera si coeficientul de capitalizare bursiera
(PER) care au crescut ca urmare a cresterii cursului mediu al actiunii si dinamicii
mai rapide a acestuia n raport cu beneficiul pe actiune care s-a redus.
3. n conditiile mentinerii ratei de distribuire a dividendelor la nivelul anului
precedent, s-au redus ratele de rentabilitate a actiunilor ca urmare a cresterii mai
rapide a cursului mediu al actiunilor pe piata de capital n raport cu dividendele
pe actiune.
n concluzie, n cazul ntreprinderilor cotate, analiza clasica a
rentabilitatii trebuie completatta cu studiul indicatorilor bursieri, deoarece cursul
bursier al actiunii pe piata de capital constituie un "barometru"al performantei
ntreprinderii recunoscute public pe aceasta piata.
Dinamica cursului bursier este consecinta evolutiei indicatorilor economico-
financiari de performanta ai ntreprinderii care se reflecta n final n raportul
cerere-oferta pe piata de capital.
Indicatorii performantei bursiere a ntreprinderii pot fi determinati att la
nivel de actiune(profitul pe actiune, dividendul pe actiune,vnzarile pe actiune),
ct si la nivel de piata bursiera, sau multipli de piata (PER, Cursul actiunii
raportat la Cifra de afaceri pe actiune).
Ratele bursiere(multiplii de piata) se calculeaza pe baza cursului bursier
si a indicatorilor bursieri la nivel de actiune, permitnd efectuarea de compratii
intrasectoriale si n dinamica.
Un indicator semnificativ n acest sens l poate constitui Lichiditatea
actiunii (Marketability), care exprima ponderea actiunilor tranzactionate n cursul
exercitiului n totalul actiunilor emise si aflate n circulatie, calculat cu ajutorul
raportului:
.
Unele din ratele analizei bursiere sunt utilizate n metodologia de
evaluare a ntreprinderilor cotate la bursa.
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
1. Arcimeles C-H. (d'), Saulquin J.Y., Finance applique - Analyse financire , 2
e

dition, Vuibert, Paris, 1998.
2. Ballada S., Coille J. C. Outils et mcanismes de gestion financire, Ed.
Maxima, Paris, 1996.
3. Bowlin O., Martin J., Scott D., Guide to Financial Analysis, Mc. Graw-Hill
Book Company, New-York, 1986.
4. Budugan Dorina, Contabilitate si control de gestiune, Sedcom Libris, Iasi,
2001.
5. Cohen E., Analyse financire, Ed. Economica, Paris, 1990.
6. Deprez M., Duvant M., Analyse financire, Techniplus, Paris, 1993.
7. Dumitrean E., Contabilitate financiara, Vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2002.
8. Dutescu Adriana, Ghid pentru ntelegerea si aplicarea Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed: CECCAR, Bucuresti, 2001.
9. Eglem J.Y., Philipps A., Raullet C., Analyse comptable et financire, Ed.
Dunod, Paris, 1986.
10. Erik de La Villegurin, Dictionnaire fiduciaire financier, La Villegurin
Editions, Paris, 1991.
11. Foster G., Financial Statement Analysis, Prentice-Hall, New- York, 1986.
12. Georgescu N., Robu V., Analiza economico-financiara, ASE, Bucuresti,
2001.
13. Gheorghiu A. (coordonator), Analiza activitatii economice a ntreprinderilor,
Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
14. Goffin R., Analyse microconomique, Ed.Dalloz, Paris, 1993.
15. Granier R., Giran J.P., Analyse conomique, Ed. Economica, Paris, 1984.
16. Isfanescu A., Stanescu C., Baicusi A., Analiza economico-financiara, ed. II-a,
Ed. Economica, Bucuresti, 1999.
17. Langlois G, Mollet M., Analyse comptable et financire, Editions Foucher,
Paris, 1992.
18. Lecaillon Jacques, Analyse microconomique, Ed. Cujas, Paris, 1993.
19. Mailler J., Remilleret M., Analyse financire de l'entreprise, CLEF, Paris,
1986.
20. Mailler J., Remilleret M., Prparation l'analyse financire de l'entreprise,
Dunod, Paris, 1992.
21. Mollet Michle., Choisir et construire son tableau de financement, Editions
Foucher, Paris, 1992.
22. Pappas J L., Hirschey M., Managerial Economics, New-York, 1983.
23. Petrescu Silvia, Diagnostic economic financiar. Metodologie. Studii de caz,
Editura Sedcom Libris, Iasi, 2004.
24. Peyrard Josette, Analyse financire, 8
e
dition Paris, 1999.
25. Richard J., Analyse financire et audit des performances, La Villegurin
Editions, Paris, 2
e
edition, 1993.
26. Rusu D., Cuciureanu A., Petrescu Silvia, Dan G., Analiza activitatii
economice a ntreprinderilor, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
27. Samuelson P., Foundations of Economic Analysis, New-York, 1955.
28. Stancu I., Finante. Teoria pietelor financiare. Finantele ntreprinderilor.
Analiza si gestiunea financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 1996.
29. Tabara N., Horomnea E., Toma C., Conturile anuale n procesul decizional,
Tipo, Moldova, Iasi, 2001.
30. Ternisien M., Comprendre l'entreprise par les flux, La Villegurin Editions,
Paris, 1990.
31. Teuli J., Analyse financire de l'entreprise, Ed. Cujas, Paris, 1992.
Thibaut J. P., Le diagnostic d'entreprise, Ed. Dunod, Paris, 1990.
32. Vlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiara, Editura
Economica, Bucuresti, 2004.
33. Vintila Georgeta, Gestiunea financiara a ntreprinderii, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 2000.
34. *** Ministerul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor
Internationale de Contabilitate, Ed. Economica, Bucuresti, 2005.
35. *** Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr.1752/2005 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu
Standardele Internationale de Contabilitate.

Document
Info

Accesari:
29585
Apreciat:
Comenteaz
a
documentul
:
Nu esti
inregistrat
Trebuie sa
fii utilizator
inregistrat
pentru a
putea
comenta

Creaza cont
nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

<a





Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )

S-ar putea să vă placă și