ANALIZA

FINANCIAR-ECONOMICA
PE
BAZA DE BILANT
Cuprins:

1. Rolul analizei financiare in procesul de conducere

2. Necesitatea abordarii bilantului
3. Analiza bilantului financiar ( lichiditate, exigibilitate)
4. Analiza triadei fond de rulment-necesar fond de rulment-trezoreria
neta
5. Analiza echilibrului financiar prin sistemul de rate

2
1.Rolul analizei financiare in procesul de conducere

Tendintele actuale din economia romaneasca vizeaza realizarea programului complex

de reforme menit sa conduca la desavarsirea privatizarii intreprinderilor, restructurarea
economiei in ansamblul sau, largirea cadrului concurential, dinamizarea ativitatii pietei
financiare, reducerea rolului statului in economie, toate acestea avand ca scop cresterea
flexibilitatii si deschiderea catre realizarile altor tari.
Procesul de conducere este caracterizat ca un ansamblu de interventii prin care s
eprevede, organizeaza si coordoneaza activitatea intreprinderii, considerata ca fiin un
sistem complex socio-economic, dinamic si deschis , se iau decizii si se controleaza
activitatea acesteia in vederea realizarii obiectivelor curente si de perspectiva, respectand
criteriile de eficienta economica si de utilitate sociala.
Realizarea principalelor functii (atribute) ale conducerii implica analiza de stare a
sistemului in diferite momente ale functionarii sale.
Evaluarea continua a performantelor economico-financiare ale unei intreprinderi,
studierea pozitiei financiare a acesteia, monitorizarea si contracararea factorilor de risc,
aprecierea perspectivelor de crestere a valorii sale, cotarea la bursa, promovarea unor
investitii eficiente, mentinerea relatiilor contractuale cu echilibrate cu actionarii, sunt
provocari permanenete pentru managerul oricarei intreprinderi, care incearca sa se
mentina durabil pe o piata concurentiala tot mai internationalizata. Mai mult decat atat,
aceste provocari nu pot deveni realitate fara permanentizarea in practica manangeriala a
analizei economico-financiare.
A analiza, potrivit dictionarului explicativ a limbii romane, inseamna a cerceta un intreg,
un fenomen, examinand fiecare element in parte.
Transpusa in domeniul economic, analiza este o metoda de cercetare a
fenomenelor/proceselor economico-financiare, bazata pe descompunerea acestora in
partile lor constitutive, pana la cele mai simple elemente, cu scopul identificarii si
eliminarii complexului de cauze care imprima tendinte nefavorabile
fenomenelor/proceselor studiate. Pentru ca reprezinta un mijloc de cunoastere a realitatii
prin intermediul cauzelor, analiza are un rol gnoseologic concretizat in:
 Stabilirea structurii fenomenelor/proceselor studiate;
 Cerectarea fiecarui element structural (componenta) in parte;
 Stabilirea relatiilor cauzale dintre componente;
 Descoperirea legitatilor care au stat la baza formarii si evolutiei
fenomenului/procesului supus analizei;
 Identificarea cauzelor care au determinat aparitia fenomenului/procesului;
 Formularea concluziilor si trasarea cadrului evolutiei viitoare a
fenomenului/procesului analizat.
Analiza economico-financiara reprezinta u element funamental al practicii economice, iar
asertiunea este sustinuta de faptul ca analiza intervine curent in procesul de elaborare,
evaluare si control al deciziilor adoptate de echipa manageriala a intreprinderii. Cu
ajuotrul analizei economico-financiare se supravegheaza activitatea intreprinderii, se
evalueaza starea sa de functionalitate ca sistem, se initiaza masurile de reglare a

3
disfunctionalitatilor intreprinderii si se fundamenteaza strategia ei. In acest fel, analiza
economico-financiara reprezinta un instrument al managementului intreprinderii,
susceptibil sa faciliteze intelegerea trecutului si prezentului si sa orienteze actiunea
managerilor in prezent si viitor. Peter Drucker, consultant american celebru si autor de
succes al unor carti de management, sustine ca un manager eficace trebuie sa afecteze
circa 50% dinn timpul sau analizei economico-financiare. Ignorarea aecstui fapt conduce
la un management neperformant.
Standardele internationale de contabilitate incurajeaza intreprinderile sa insoteasca
situatiile financiare de analize, realizate de managementul intreprinderii, care sa studieze:
principalii factori de care determina si influenteaza performanta; modificarile mediului in
care intreprinderea isi desfasoara activitatea; reactiile intreprinderii la modificarile
respective si efectul acestora; politicile de investitii si de divident; sursele de finantare a
intreprinderii; politicile de indatorare si de gestionarea riscului; resursele intreprinderii
care nu sunt reflectate in bilant (loialitatea si experienta personalului si managementului,
experienta in managementul mediului, etc).
Problematica si metodologia analizei evolueaza concomitent cu schimbarile mediului de
afaceri, cu accentuarea concurentei, globalizarea pietelor financiare si cu diversificarea
situatiilor de risc, etc. Interesul managerior pentru monitorizarea permanenta a
intreprinderilor, cu ajutorul unor noi instrumente de analiza economico-financiara, si
exigenta crescanda a utilizatorilor externi pentru informatii financiar-contabile imprima
analizei un caracter dinamic. Astfel, utilitatea analizei economico-financiare este
continuu si pe deplin validata de teoria si practica economica.

2. Necesitatea abordarii bilantului

IAS 1 “Prezentarea situatiilor financiare” mentioneaza ca informatiile privind pozitia

financiara a unei entitati se refera la:
-resursele economice pe care aceasta le controleaza, in baza carora se anticipeaza
capacitatea ei de a genera fluxuri monetare viitoare;
-structura de finantare, care permite anticiparea nevoilor viitoare de credite si
posibilitatea obtinerii lor;
-modul de repartizare a profitului si a fluxurilor viitoare de trezorerie, lichiditatea si
solvabilitatea intreprinderii, precum si capacitatea acesteia de ase adapta schimbarilor
mediuli in care isi desfasoara activitatea.
Luand in considerare rolul analizei economico-financiare, putem afirma ca acesta implica
un studiu amplu, static si dinamic, asupra activelor, datoriilor si capitalului propriu si , in
mid special, asupra corelatiilor ce se stabilesc intre aceste elemente, de gestionarea carora
depinde existenta durabila a unei entitati.
Informatiile necesare analizei pozitiei financiare a intreprinderii sunt oferite de bilant si
notele explicative la situatiile financiare anuale. Reglemntarile contabile din tara noastra
prevad pentru bilant forma de prezentare verticala (in lista), care se bazeaza pe ecuatia
fundamentala: ACTIVE-DATORII=CAPITALURI PROPRII.
Posturile de activ sunt grupate dupa natura si lichiditatea (in ordinea crescatoare a
lichiditatii lor) in active imobilizante su active circulante.
Clasificarea datoriilor in bilant se face dupa natura si exigibilitate (in ordinea
descrescatoare a exigibiliatii lor) in datoriii care devin exigibile intr-o perioada mai mica

4
de un an si datorii cu scadenta mai mare de un an. Pentru analisti, avantajul prezentarii
bilantului in forma verticala deriva, printre altelem din faptu ca unii indicatori folositi
oentru analiza pozitiei financiare a intreprinderii se determina direct din bilant. Este cazul
fondului de rulment (postul E, in bilant), repectiv Active circulante/datorii curente nete,
calculat dupa relatia: actie circulante+cheltuieli in avans-datorii ce trebuie platite intr=o
perioada mai mica de un an-venituri in avans.

3. Analiza bilantului financiar (lichiditate, exigibilitate)

3.1. Activul bilantului

 Lichiditatea activului

Un element de activ este lichid cand se poate vinde (cazul bunurilor) sau incasa (cazul
creantelor) rapid.
El, poate de asemenea, sa fie schimbat intr-un interval scurt contra moneda.
Activele sunt clasate in ordinea lichiditatii crescatoare.

- imobilizarile si creantele mai mari de un an. Acestea sunt activele cel mai putin
lichide. Ele figureaza in partea de sus a bilantului , cuprinzand:
- active imobilizate (pt valoarea lor neta);
- creantele mai mari de un an cu scadenta ramasa de acoperit; acestea sunt
in general, credite; dar, se poate vorbi, uneori, de creante cflienti a caror
scadenta este , in mod particular, indepartata.

- activele cu durata mai mica de un an. Ele figureaza (pentru valoarea lor neta) in
partea de jos a bilantului si cuprind:
- stocuri si in curs;
- creantele cu o durata mai mica de un an cu scadenta ramasa de acoperit;
nici o distinctie nu este facuta intre creantele de exploatare si alte
creante cu durata mai mica de un an;
- disponibilitatile in conturi curenete la banci.

3.2. Pasivul bilantului

 Exigibilitatea pasivului.
O datorie este exigibila cand ea a ajuns la scadenta. Prin extensie, se zice de o
datorie ca este exigibila cand scadenta sa este apropiata.

Pasivul bilantului este clasat in ordinea exigibilitatii crescatoare:

- capitaluri permanente. Acestea sunt elemente ale pasivului a caror scadenta este
ceva mai indepartata. Ele figureaza in partea de sus a blantului, cuprinzand
urmatoarele:
- capitaluri proprii (care nu vor fi niciodata exigibile);

5
 - datoriile cu durata mai mare de un an; acestea sunt in general
imprumuturile, dar, poate fi vorba, uneori, si de alte datorii a caror scadenta este
indepartata.

- datoriile cu durata mai mica de un an. Nici o distinctie nu este facuta intre datoriile
de exploatare si alte datorii cu durata ma mica de un an (ca scadenta).

4. Analiza triadei fond de rulment-necesar fond de rulment-trezoreria

neta

4.1.Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment reprezinta excedentul rezultat atunci cand resursele permanente

depasesc necesarul permanent de finantat al entitatii. Indicatorul are caracterul unei
marje de siguranta care permite entitatiii sa-si conserve o anumita independenta
financiara fata de creditori, in cazul in care intervin dificultatile financiare la nivelul
activitatii curente. Surplusul de resurse permanente astfel rezultatul poate fi “rulat” pentru
reluarea ciclului de exploatare, respectiv pentru inoirea stocurilor si a creantelor. Data
fiind destinatia acestui surplus de resurse permanente, el a fost definit ca reprezentand un
“fond de rulment”. Notiunea de fond de rulment este foarte apropiata de terminologia
derivata direct din practica afacerilor, unde era utilizata pentru a desemna “fondul de
casa” sau suma disponibilitatilor necesare pentru asigurarea continuitatii platilor curente.
Desi in literatura de specialitate occidentala fondul de rulment este considerat unul dintre
cei mai “arhaici” si mai “banalizati” indicatori ai analizei financiare, el continua sa
figureze printre indicatorii care au o oarecare reprezentativitate pentru studiul echlibrului
financiar al unei entitati, intreprinderi pe termen lung. Fondul de rulment are meritul de a
releva eventualele succese sau dificultati in ceea ce priveste punerea in practica a politicii
de finantare si investitii a intreprinderii.
Exista mai multe acceptiuni in ceea ce priveste indicatorul fond de rulment. Exista astfel
distinctie intre fondul de rulment brut, fondul de rulment net, fondul de rulment propriu si
fondul de rulment strain.

Fondul de rulment brut (FRB) sau fondul de rulment total recenzeaza toate elementele de
activ susceptibile a fi transformate in lichditati, intr-o perioada mai mica de un an
(necesarul temporar). In aceste conditii, s-ar putea spune ca o intreprindere are in orice
moment un fond de rulment. Cu ajutorul acestui indicator este dificila efectuarea unor
judecati privind realizarea propriu-zisa a echilibrului financiar pe termen scurt.

Fondul de rulment net (FRN) sau permanent prezinta ce mai mare importanta din punctul
de vedere al analizei echilibrului financiar pe termen lung. El reprezinta partea resurselor
permanente (Rp) ramasa dupa finantarea necesarului permanent (Np), respectiv, surplusul
de capital permanent (CP) ramas dupa finantarea activelor imobilizate nete (A in). Relatia
de calcula fondului de rulment net este:
FRN=Rp-Np=CP-Ain

6
In functie de marimea celor doi factori care determina fondul de rulment net, indicatorul
poate fi pozitiv ,negativ sau nul:

●FRN>0 → CP>Ain, fondul de rulment pozitiv reflecta o sporire a marjei de siguranta a

intreprinderii , datorita faptului ca o parte crescanda a activelor circulante va fi finantata
cu ajutorul capitalurilor permanente ramase dupa acoperirea necesarului permanent.
Cauzele care determina un fond de rulment net pozitiv si in crestere sunt: fie sporirea
capitalului permanent,fie diminuarea necesarului permanent de finantat (activele
imobilizate nete). In primul caz ,se impune aprofundarea analizei, verificandu-se daca
majorarea capitalului permanent s-a realizat ca urmare a majorarii capitalului propriu
(aporturi noi in numerar si in natura,respectiv, emisiunea si vanzarea de noi actiuni;
incorporarea rezervelor; fuziunea si absorbtia) sau cu riscul pierderii autonomiei
financiare a intreprinderii, adica prin recurgerea masiva la datorii care trebuie platite
intr-o perioada mai mare de un an. Diminuarea valorii activelor imobilizate nete se poate
produce firesc prin procesul deprecierii ,precum si prin dezinvestitii ,cesiuni de active
imobilizate, vanzarea actiunilor detinute la alte entitati etc.

● FRN=0→CP=Ain,fondul de rulment nul este expresia perfectei armonizaria resurselor

permanente cu necesarul de finantat , ceea ce in realitate este mai putin probabil pe
termen lung.

● FRn<0→CP<Ain,fondul de rulment negativ evidentiaza insuficienta resurselor

permanente pentru finantarea necesarului permanent,ceea ce inseamna ca o parte a
imobilizarilor este finantata din datorii curente ,fara ca aceasta sa reflecte ,intotdeauna, un
dezechilibru financiar.
Cauzele unui fond de rulment negativ si in descrestere pot fi: cresterea activului
imobilizat net ca efect al investitiilor, situatie in care pe termen lung se spera la un fond
de rulment pozitiv datorita cresterii rentabilitatii economice ca urmare a exploatarii
investitiei; diminuarea capitalului permanent ,fie prin rambursarea imprumuturilor
obligatare, a celor primite dela banci sau de la alte institutii financiare specializate ,cu
efect pozitiv asupra autonomiei financiare a intreprinderii, fie in urma diminuarii
capitalului propriu , cu efect negativ asupra posibilitatii de contractare a noi credite.

O definitie alternativa a fondului de rulment net se obtine plecand de la

compararea celor doua grupe din partea de jos a bilantului financiar, respectiv necesarul
temporar (NT) cu resursele temporare (RT):
FRN=NT-RT=Ac-Dc

Aceasta definitie justifica utilizarea fondului de rulment net (working capital

statement) drept criteriu de lichiditate. Lichiditatea va fi suficienta daca activele
circulante realizabile si disponibile (Ac) vor depasi exigibilitatea angajamentelor
intreprinderii pe termen scurt (Dc). Este astfel pus in evidenta echilibrul sau
dezechilibrul financiar pe termen scurt al intreprinderii. Literatura de specialitate
occidentala considera aceasta definitie a fondului de rulment net artificiala, deoarece
intr.-o intreprindere in activitate este imposibila realizarea (vanzarea) in totalitate a
activelor circulante pentru a rambursa datoriile mai mici de un an. In plus, notiune de

7
 fond de rulment este specifica analizei statice a echilibrului financiar, or lichiditatea
intreprinderii are carácter dinamic.
Cele doua alternative de calcul al fondului de rulment net derivate , pe de o parte ,
din compararea posturilor de activ si pasiv din partea de sus a bilantului financiar si, pe
de alta parte, din contrapunerea posturilor de activ si pasiv din partea de jos a bilantului
,sunt prezentate in Fig. nr.8.

Fondul de rulment propriu (FRPr) reflecta autonomia de care dispune

intreprinderea in finantarea investitiilor. El poate fi calculat fie ca diferenta intre capitalul
propriu (Cpr) si necesarul permanent, fie ca diferenta intre fondul de rulment net si
datoriile care trebuie platite intr.-o peritada mai mare de un an (D>1an):
FRPr=Cpr-NP=Cpr-Ain
FRPr=FRN-D>1an=CP-Ain-D>1an=Cpr-Ain

In general ,fondul de rulment propriu este negativ ,deoarece putine intreprinderi

isi pot finanta necesarul lor permanent numai din capitalurile proprii. Daca fondul de
rulment este suficient, intreprinderea va putea face fata scadentelor viitoare, pe masura ce
acestea vor surveni. Ea va putea sa-si achite datoriile care trebuie platite intr.-o peritada
de pana la un an, gasind de fiecare data lichiditatile necesare derularii activitatii curente.

Bilant financiar

Necesar Resurse

Necesar Resurse
permanent permanente

Fond de rulment net

FRN=Rp-Np

Necesar Resurse temporare

temporar

Total activ Total pasiv

8
 Bilant financiar

Necesar Resurse

Necesar Resurse permanente

permanent

Fond de rulment net

FRN=NT-RT

Necesar
temporar Resurse
temporare

Total activ Total pasiv

Fondul de rulment strain (FRS) reflecta contributia datoriilor care trebuie platite
intr.-o peritada mai mare de un an la finantarea necesarului permanent. El se calculeaza
fie deducand din fondul de rulment net fondul de rulment propriu, fie ca diferenta intre
resursele permanente si capitalul propriu:
FRS=RFN-FRPr=(CP-Ain)-(Cpr-Ain)=CP-Cpr=D>1an

4.2. Analiza necesarului de fond de rulment

In practica, situatia lichiditatii intreprinderii depende foarte mult de compozitia

activelor si pasivelor curente. Unii analista considera ca necesarul de fond de
rulment (NFR) este indicatorul cel mai relevant pentru studiul echilibrului financiar,
pentru ca tine seama de structura activelor si pasivelor curente si de raportul
lichiditate/exigibilitate dintre ele.
In definirea necesarului de fond de rulment, se are in vedere faptul ca, de-a lungul
derularii ciclului de exploatare , o parte a activelor circulante este finantata din
capitaluri nefinanciare provenite de la terti (furnizori, clienti creditori, salariati,
asigurarile sociale, bugetul statului, actionari/asociati). Numai partea din activele
circulante ramasa nefinantata din sursele mentionate este acoperita din excedentul de
capital permanent (fondul de rulment net) sau din datorii financiare pe termen scurt ,

9
fapt pentru care aceasta parte a fost numita necesar de fond de rulment net. Relatia
prin care se exprima necesarul de fond de rulment este data de diferenta dintre
necesarul temporar, mai putin activele de trezorerie (investitiile pe termen scurt:
actiuni detinute la entitati afiliate, obligatiuni emise si rascumparate,obligatiuni, alte
investitii pe termen scurt si creantele asimilate, efecte de incasat, efecte remise spre
scontare; casa si conturi la banci : cecuri de incasat, conturi curente la banci,casa,
alte valori, acreditive, avansuri de trezorerie); (AT), si resursele temporare, mai putin
pasivele de trezorerie (credite bancare pe termen scurt) (PT):
NFR=(NT-AT)-(RT-PT)

Intre elementele care determina necesarul de fond de rulment ,se stabilesc

corelatii care pun in evidenta un necesar de fond de rulment pozitiv, nul sau negativ:

● NFR>0 ,necesarul de fond de rulment pozitiv reflecta un surplus de nevoi

temporare , in raport cu resursele temporare care pot fi mobilizate. Acest fapt poate fi
considerat normal daca este rezultatul unor investitii care au determinat cresterea
necesarului de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar , necesarul de fond de
rulment pune in evidente un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si
creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor comercialer,pe de alta parte. Mai
exact, situatia se explica prin incetinirea vitezei de rotatie a stocurilor si prin
recuperarea creantelor comerciale intr.-un termen mai indelungat decat cel in care
trebuie achitate datoriile catre furnizori si ceilalti terti.

● NFR=0, necesarul de fond de rulment neutru indica faptul ca lichiditatea

intreprinderii este garantata pe termen scurt, insa aspecto neprevazute, care pot
modifica structura activelor si pasivelor curente, vor deteriora cu usurinta acest
echilibru fragil.
Transformarea viitoare in lichiditati a elementelor de activ poate fi compromiso,
din cauza stocurilor de produse finite, care un pot fi vandute in conjucturi
defavorabile pentru intreprindere, sau din cauza creantelor, imposibil de recuperat in
timp util etc. Nerespectarea prevederilor relative la lichiditatea activelor si
exigibilitatea pasivelor, poate afecta echilibrul financiar pe termenn scurt. Astfel, este
necesara crearea conditiilor pentru asigurarea unei lichiditati suplimentare ce poate
juca rolul de marja de securitate si poate proteja echilibrul financiar al intreprinderii.

●NFR<0, necesarul de fond de rulment negativ este semnalul unui surplus de

resurse temporare, in raport cu necesarul de finantat a activelor circulante.
Aceasta situatie este apreciata ca fiin pozitiva numai daca este rezultatul
accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante sau daca este consecinta obtinerii de
datorii cu o exigibilitate mai indepartata, ceea ce echivaleaza cu diminuarea
termenelor in care se fac incasarile si relaxarea termenelor in care se achita obligatiile
catre terti. In caz contrar, aceasta un este decat consecinta unei discontinuitati in
realizarea aprovizionarii si in desfasurarea activitatii de productie din cadrul
intreprinderii. Aceste ultime concluzii sunt valabile numai atunci cand viteza de
rotatie a activelor este aproximativ egala cu viteza de rotatie a pasivelor. Daca
activele circulante au o viteza de rotatie superioara vitezei de rotatie a datoriilor

10
 curente, intreprinderea realizeaza mai repede lichiditati , fiind posibila asigurarea unui
echilibru financiar, chiar si in conditiile unui fond de rulment negativ.

4.3. Analiza trezoreriei nete

Intr.-o prima acceptiune, trezoreria neta (TN) este definita ca excedent de

disponibilitati derivat de activitatea desfasurata de intreprindere intr-un exercitiu
financiar. Acest excedent este expresia echilibrului financiar de ansamblu al
intreprinderii si se determina ca diferenta intre fondul de rulment net si necesarul de fond
de rulment:
TN=FRN-NFR
Intr.-o alta acceptiune, trezoreria neta este definita prin prisma activelor si
pasivelor de trezorerie, ca excedent de disponibilitati rezultat din evolutia curenta a
operatiunilor de incasari si plati ce se deruleaza in intreprindere intr.-un exercitiu
financiar:
TN=AT-PT
Activele de trezorerie reprezinta elemente cvasilichide si lichide , precum:actiuni
detinute la entitati afiliate, obligatiuni emise si rascumparate , obligatiuni , alte
investitii pe termne scurt si creante asimilate , efecte de incasat, conturi curente la
banci,casa,alte valori, acreditive,avansuri de trezorerie. Pasivele de trezorerie sunt
reprezentate de credite bancare pe termen scurt, credite bancare pe termen scurt
nerambursate la scadenta, credite externe guvernamentale, credite externe garantote
de stat; credite externe garantote la banci , credite de la trezoreria statului, credite
interne garantote de stat; dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt.
In functie de relatiile care se stabilesc intre factorii care o determina, trezoreria
neta, poate fi pozitiva, nula sau negativa.

● TN>0, trezoreria neta pozitiva este expresia echilibrului financiar stabilit la nivelul
intregii activitati a intreprinderii si rezultatul unui exercitiu financiar care s-a incheiat
cu un surplus de disponibilitati banesti. Trezoreria neta pozitiva poate deriva din:
a) FRN>0 si superior NFR;NFR>0 →FRN-NFR=TN, situatie in care fondul de rulment net
a fost suficient de semnificativ pentru a asegura un numai finantarea ciclului de
exploatare , ci si o “imbogatire” a trezoreriei, care permiteintreprinderii detinerea de
disponibilitati destinate acoperirii creditelor bancare pe termen scurt sau efectuarii unor
planamente;
b) FRN>0; NFR<0→FRN-(-NFR)=TN, situatie foarte favorabila pentru ca pe langa un
excedent de resurse financiare permanente ,intreprinderea dispune si de un excedent de
resurse temporare, ca efect al gestiunii performante aq ciclului de exploatare ,ceea ce
determina o trezorerie neta pozitiva. Singura problema a managerului financiar al unei
astfel de intreprinderi o constituie gasirea celor mai bune oportunitati de plasare a
excedentului de trezorerie si mentinerea unui sold de trezorerie apropiat de zero;
c)FRN<0; NFR<0 si superior FRN→-FRN-(-NFR)=TN, situatie frecuenta in cadrul
Maribor firme de distributie , unde deficitul de fond de rulment este finantat din resurse
temporare in exces, care degaja o trezorerie neta pozitiva.

11
 Trezoreria neta favorabila de-a lungul mai multor exercitii succesive reflecta
succesul intreprinderii, fiind dovada unei pozitii strategice bune in rapot cu concurentii
sai. Totusi, o trezorerie neta pozitiva poate fi si semnalul utilizarii insuficiente a
resurselor de care dispune intreprinderea. Aceatsa se intampla frecvent in conjuncturile
financiare caracterizate prin rate ale dobanzii la imprumuturi foarte ridicate , care
descurajeaza investitiile productive soi determina intreprinderile sa-si orienteze resursele
spre planamente in active curente. Intr.-o astfel de situatie vor fi compromiso
posibilitatile care concura la asigurarea unei autofinantari suficiente, remunerarea
capitalurilor investite si rambursarea viitoare a datoriilor pe termen mediu si lung.

● TN=0, trezorerie neta nula este rezultatul egalitatii aritmetice stricte intre
fondul de rulment net si necesarul de fond de rulment.
Un astfel de caz nuy poate prezenta decat un carácter fortiut si pasager. In schimb,
mentinerea unei trezorerii apropiate de zero, care un genereaza costura prin
nefructificarea excedentelor de trezorerie sau costura de finantare a deficitului de
trezorerie prin noi credite bancare pe termen scurt , reprezinta un obiectiv esencial al
gestiunii trezoreriei.
● TN<0, trezoreria neta negativa evidentiaza o situatie preocupanta in legatura cu
echilibrul financiar de ansamblu al intreprinderii, care se traduce prin imposibilitatea
finantarii necesarului de ofnd de rulment din resurse finaciare permanente. Ea poate fi
consecinta:
a) FRN>0 si inferior NFR; NFR>0→FRN-NFR=-TN, cazul fondului de rulment net
inferior necesarului de fond de rulment este foarte raspandit in intreprinderile industriale.
Intreprinderea este tributara resurselor de trezorerie pentru a asegura cel, putin partial,
acoperirea necesarului de fond de rulment. Insuficiente fondului de rulment poate fi
rezultatul lansarii unor programe de investitii mult pera ambitioase in raport cu
capacitatea de finantare a acestora, care, la gandul lor, antreneaza majorari ale necesarului
de fond de rulment. Literatura de specialitate recomanda ca, intr.-un asemenea caz ,
aprecieri in legatura cu echilibrul financiar sa se realizeze dupa ce se determina proportia
pe care trezoreria neta negativa o reprezinta in necesarul de fond de rulment. Daca
aceasta pondere un reprezintamai mult de 30% ,se considera ca, in general, bancile acepta
finantarea deficitului de trezorerie;

b) FRN<0; NFR>0→-FRN-NFR=-TN, situatia este considerata foarte critica, deoarece

intreprinderea are un fond de rulment negativ si un necesar de fond de rulment, ambele
finantate exclusiv din credite bancare pe termen scurt. O astfel de situatie un poate fi
sustituta, pe termen lung, penrtu ca intreprinderea intra in incapacitate de plata si risca
falimentul;

c) FRN<0 si superior NFR; NFR<0→-FRN-(-NFR)=-TN, resursele temporare sunt

insuficiente pentru finantarea fondului de rulment negativ, trezoreria fiin negativa.
Adevarata problema determinata de trezoreria negativa este dependenta fata de banci
pentru contractarea de noi credite pe termen scurt sipierderea partiala a autonomiei
intreprinderii. Practica demonstreaza ca , in majoritatea cazurilor, declansarea procedurii
de redresare judiciara si falimentul intreprinderilor au la origine dificultatile de trezorerie.
Lipsa trezoreriei este o sursa permanenta de riscuri pentru intreprindere, iar nelimitarea

12
riscului lipei de trezorerie se reflecta negativ asupra rentabilitatii intreprinderii. Cu
toate acestea , exista si situatii in care, din cauza decalajelor existente, pe de o parte, intre
inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor si, pe de alta parte, intre scadenta
lor ca incasari siplati, o intreprindere care isi incheie exercitiul financiar cu profit saaiba
trezorerie negativa. Ete, asadar, de maxima insemnatate pentru functionalitatea si
perenitatea oricarei intreprinderi ca echilibrul economic , exprimat printr-un inalt grad de
rentabilitate, a coexiste u echilibrul financiar, tradusprin constanta lichiditatii
sisolvabilitatii intreprinderii.
Analiza trezoreriei nete ceremare prudenta, deoarece nivelul sau (pozitiv sau
negativ), la un momen dat, nu are relevanta. Trezoreria este un indicator care variaza
semnificativ la intervale foarte scurte de timp. De exemplu, contractarea unui nou redit pe
termen scurt la sfarsitul exercitiului financiar, plata unor datorii semnificative catre unii
furnizori ,la unmoment dat, sau neconcordanta dintre data incheierii exercitiului financiar
si data incheierii unui ciclu de productie , in intreprinderile sezoniere , fac ca trezoreria sa
fie semnificativ pozitiva sau negativa, la unmoment dat, fara ca acest fapt sa reprezinte o
constanta. Din aceste motive , pentru a cunoaste tendinta trezoreriei nete este
recomandata analiza ei in dinamica, intr-o succesiune de perioade de timp. Indicatorii
fond de rulment, necesar de fond de rulment si trezorerie neta sunt tot mai mult concurati
de indicatorii de tip cash-flow, solicitati de utilizatorii de informatii financiar-contabile.

Aplicatie: Analiza echilibrului financiar prin indicatori in marime absoluta

Tabelul 1. Determinarea indicatorilor echilibrului financiar

Nr. Indicatorul(mii RON) Exercitiul financiar: Abateri
crt precedent incheiat (%)
1. Fondul de rulment net FRN=Rp-Np=CP-Ain 17158 59861 248,88
2. Fondul de rulment net FRN=NT-RT=Ac-Dc 17158 59861 248,88
3. Fondul de rulment propriu FRp=Cpr-Np=Cpr-Ain 15183 30115 98,35
4. Fondul de rulment strain FRS=FRN-FRp=D>1an 1975 29746 1406,13
5. Necesarul de fd. de rulm. net NFR=(NT-AT)-(RT-PT) 29532 59190 100,43
6. Trezorerie neta TN=FRN-NFR -12374 671 -94,58
7. Trezorerie neta TN=AT-PT -12374 671 -94,58

 Interpretarea rezultatelor analizei:

Analiza datelor din tabelul anterior permite urmatoarele concluzii privind
echilibrul financiar static al intreprinderii:
- fondul de rulment net pozitiv , in ambeleperioade analizate, a inregistrat o
crestere de 248,88%; indicatorul reflecta echilibrul financiar intre
resursele i necesarul permanent de finantat; intreprinderea dispune de un
excedent de resurse permanente care inanteaza partial(in exercitiul
precedent) sau total (in exercitiul incheiat) necesarul temporar de resurse

13
 financiare; evolutia favorabila a fondului de rulment net se explica prin
cresterea intr-un ritm mai rapid(cu 76,78%) a resurselor permanentedecat
ritmul de crestere a necearului permanent (cu 41,63%); sporirea resurselor
permanente este, in esenta, efectul majorarii capitalului propriu al
intreprinderii prin incorporarea rezervelor si consecinta diminuarii
pierderii reportate din exercitiul precedent ; cresterea necesarului
permanent de finantat este rezultatul unor investitii efectuate in imobilizari
necorporale (achizitionarea unor programe informatice) si a majorarii
creantelor comerciale mai mari de un n;
- fondul de rulment net (working capital statement) calculat pe baza
posturilor din partea de jos a bilantului financiar evidentiaza aceeasi
tendinta de crestere, aratand ca lichiditatea activelor circulante realizabile
si disponibile este superioara exigibilitatii angajamentelor pe termen scurt;
intreprinderea este potential lichida , avand in vedere ca necesarul
temporar susceptibil a fi transformat in lichiditati s-a majorat cu 46%, in
timp ce resursele temporare care vor deveni exigibile s-au diminuat cu
17,66%, in perioada analizata;
- fondul de rulment propriu pozitiv a avut tendinta crescatoare in perioada
analizata (cu 98,35%); el exprima posibilitatea crescatoare a intreprinderii
de a-si finanta din resurse proprii necesarul permanent, ca urmare a
majorarii capitalului propriu cu 50,31 si a necesarului permanent de
finantat cu 41,63%; astfel, cresterea autonomiei financiare a intreprinderii
are influenta favorabila asupra posibilitatii de finantare a activitatii curente
a acesteia;
- fondul de rulment strain pozitiv si in crestere (cu 1406,13) evidentiaza
sporirea contributiei datoriilor care trebuie platite intr-o perioada mai mare
de un an la finantarea necesarului permanent al intreprinderii, fara a fi
afectata autonomia sa financiara;
- necesarul de fond de rulment pozitiv si ascendent(cu 100,43%) de la un
exercitiu la altul , evidentiaza un surplus crescator de necesar temporar de
finantat (46,73%) in raport cu deficitul de resurse temporare de mobilizat
(egal cu 17,66%); una dintre cauzele acestui fapt este adancirea
decalajului nefavorabil dintre nivelul creantelor comerciale(care s-au
majorat cu 8,62%); asadar , resursele temporare imobilizate in creante
comerciale au fost superioare resurselor temporare atrase de la furnizori
pentru finantarea ciclului de exploatare; o alta cauza a necesarului de fond
de rulment pozitiv este diminuarea activelor de trezorerie cu 65,70% si
absenta totala a creditelor bancare pe termen curt (pasivele de trezorerie)
in exercitiul financiar incheiat;
- trezorerie neta este negativa in exercitiul precedent , fiind rezultatul unui
fond de rulment net pozitiv si inferior necesarului de fond de rulment, si
devine pozitiva in exercitiul incheiat, fiind expresia fondului de rulment
net pozitiv si superior necesarului de fond de rulment; in exercitiul
precedent trezoreria neta negativa reprezenta 41,90% din necesarul de
fond de rulment al perioadei, ceea ce a facut dificila obtinerea de credite
bancare pe termen scurt pentru acoperirea deficitului financiar; de la un

14
 exercitiu la altul, trezoreria neta negativa se diminueaza cu 94,58% pentru
ca fondul de rulment net a crescut cu 248,88% si a permis o “imbogatire”
a trezoreriei , in timp ce necesarul de fond de rulment s-a majorat doar cu
100,43%;
- trezoreria determinata dupa cea de-a doua varianta de calcul indica faptul
ca exercitiul financiar precedent s-a incheiat cu un dezechilibru financiar
global,concretizat intr-un deficit de disponibilitati, iar exercitiul financiar
curent se caracterizeaza prin echilibru financiar la nivelul de ansamblu al
intreprinderii, si printr-un excedent de disponibilitati careva fi antrenat in
activitatea curenta a intreprinderii sau in diverse plasamente.

5. Analiza echilibrului financiar prin sistemul de rate

Sistemul de rate care permite analiza echilibrului financiar exprima capacitatea

intreprinderii de a-si sustine si consolida propria structura patrimoniala, in stransa
legatura cu alegerile sale in materie de finantare.
Aceasta implica studierea: corelatiilor care se stabilesc intre resursele permanentesi
necesarul permanent de finantat ( ratele de acoperire financiara), pe de o parte, si
resursele temporare si necesarul temporar de finantat (ratele de lichiditate), pe de alta
parte; rapiditatii transformarii capitalului investit in forma bani (ratele de rotatie); gradul
de indatorare si de independenta fata de terti (ratele de solvabilitate).

Analiza ratelor de acoperire financiara

Analiza corelatiei dintre structura investitiilor si finantarea acestora se realizeaza pe

seama construirii ratelor sau indicatorilor de acoperire a imobilizarilor cu capitaluri
permanente sau cu capitaluri proprii.
- rata finantarii stabile a imobilizarilor (Rf ) sau rata de acoperire a imobilizarilor din
capitalul permanent: Rf = CP/ Ain ,

In care: CP- capitalul permanent;

Ain – active imobilizate nete.

Indicatorul permite aprecierea masurii in care resursele permanente asigura finantarea

activelor imobilizate nete si este expresia relativa a fondului de rulment net. Pentru a
reflecta o finantare satisfacatoare, raportul trebuie sa inregistreze valori cel putin egale cu
unitatea. Resursele permanente in exces, respectiv, o valoare supraunitara a raportului,
asigur aun fond de rulment pozitiv si posibilitatea finantarii partiale a activitatii curente a
intreprinderii. Insuficienta resurselor permanente pentru finantarea necesarului
permanent echivaleaza cu o valoare subunitara a raportului si cu un fond de rulment
negativ.
Pentru ca imprumuturile pe termen mediu si lung reprezinta o resursa mai putin sigura
decat capitalul propriu si pentru ca determina cresterea cheltuielilor financiare ale
intreprinderii care, la randul lor, pot exercita effect erozic asupra ratei rentabilitatii
financiare se calculeaza:

15
- rata autofinantarii imobilizarilor (Raf) sau rata de acoperire a imobilizarilor din
capitalul propriu: Raf = Cpr/Ain ,

In care : Cpr – capital propriu;

Ain – active imobilizate nete.

Indicatorul este expresia, in marimi relative, a fondului de ruilment propriu. Daca activele
imobilizate nete sunt, in mare masura, autofinantate, aceasta dovedeste ca intreprinderea
degaja o rentabilitate suficienta si ca utilizeaza resurse financiare al caror cost nu este in
masura sa ii afecteze autonomia decizionala. Literatura de specialitate indica pentru acest
raport, ca limita inferioara, valoarea de 0, 67 si, ca limita superioara, valori egale sau mai
mari decat unitatea, pentru a releva o buna soliditate patrimoniala a intreprinderii.
-rata finantarii straine a imobilizarilor (Rfd) sau rata de acoperire a imobilizarilor din
datorii care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an, calculabila dupa formula:
Rfd = D>1 an/ Ain ,
O valoare crescatoare a raportului explica finantarea, intr-o masura tot mai mare, a
activelor imobilizate nete din imprumuturi pe termen lung, Riscul intreprinderii creste, in
aceasta situatie, daca ea nu produce resurse suficiente pentru a suporta cheltuielile
financiare. In acelasi timp, cu cat imobilizarile sunt constituite din elemente de activ care
devin lichide intr-un interval de timp indelungat, cu atat creste riscul intreprinderii de a
nu putea acoperi necesarul de finantat din capital propriu.
- rata finantarii globale (Rfg) se determina raportand fondul de rulment la necesarul de
fond de rulment:
Rfg = FRN/ NFR
Raportul pune in evidenta masura in care surplusul de resurse permanente, ramas dupa
finantarea necesarului permanent, participa la acoperirea necesarului de finantare a
ciclului de exploatare. Valoarea supraunitara a raportului este expresia fondului de
rulment net pozitiv care permite finantarea integrala a necesarului de fond de rulment si
formarea trezoreriei nete pozitive. Valoarea subunitara a araportului explica acoperirea
partiala a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment, consecinta fin trezoreria
neta negativa.

Finantatorii externi ai intreprinderii sunt subiectii riscului financiar derivat din

insolvabilitatea intreprinderilor pe care le finanteaza . Pentru a aprecia acest risc, ei
evalueaza bonitatea clientilor lor, prin analiza a doua aspecte ale solvabilitatii:
- solvabilitatea pe termen scurt sau lichiditatea;
- solvabilitatea pe termen mediu si lung sau soliditatea patrimoniala.
-
Lichiditatea semnifica:
a) abilitatea unui activ de a i transformat in bani rapid si cu o pierdere minima de
valoare. Aceasta definitie este cunoscuta si ca lichiditate externa atunci cand este
analizata o intreprindere si se refera la posibilitatea investitorului de a transforma
in bani plasamentul in actiuni la intreprinderea respectiva;
b) abilitatea unei intreprinderi de a-si onora la scadenta obligatiile de plata asumate
pe seama activelor curente. Aceasta definitie este cunoscuta si sub denumirea de
lichiditate interna.

16
 Solvabilitatea reprezinta capacitatea unei intreprinderi de a acoperi datoriile totale.
Analiza lichiditatii i solvanilitatii se efectueaza cu ajutorul unor rate financiare
care reflecta abilitatea unei intreprinderi (entitati) de a-sionora obligatiile financiare
exigibile pe termen scurt. Ele compara datoriile pe termen scurt (fata de furnizori, bugetul
statului et.) cu activele curente sau cu fluxul de disponibilitati care va permite onorarea
acelor datorii. Principalele rate de lichiditate si solvabilitate operationale in analiza
financiara a intreprinderii sunt:

a) Rata lichiditatii curente(generala)

In mod evident, aceasta este cea mai cunoscuta rata de lichiditate , ea examinand
corelatia dintre activele curente si datoriile curente (pe termen scurt) pe baza urmatoarei
relatii de calcul:
Active _ curente
RLc=
datorii _ curente( pe _ termen _ scurt )

Daca nivelul ratei este maimic decat 1,0, aceasta indica un capital de lucru
negativ. Este important ca nivelul acestui indicator sa fie comparat cu niveluri medii ale
ramurii sau cu cele inregistrate de competitori, pentru a avea o imagine corecta asupra
abilitatii irmei de a-si onora obligatiile curente asumate.
Daca nivelul acestui indicator difera semnificativ de cele medii ale ramurii,
trebuie cautate si intelese cauzele ce explica aceasta diferenta.
Aprecierea generala este ca un nivel de 1,5-2,0 reprezinta un nivel asigurator al
acestei rate, iar un nivel mai mic de 1,0 poate fi un semnal de alarma privind capaitatea
intreprinderii de a-si onora obligatiile scadente pe termen scurt.

b) Rata lchiditatii intermediare (rapida,redusa)

Unii dintre noi ar putea considera ca nu trebuie luate in calcul toate activele
curente atunci cand este masurata abilitatea unei intreprinderi de a-si onora obligatiile
scadente pentru ca uneori stocurile sau alte active curente nu sunt usor de transformat
inlichiditati. Ca o alternativa, se poate calcula o rata mai conservatoare, calculata pe
baza urmattoarei relatii:
Active _ curente  Stocuri
Rli=
Datorii _ curente
Aceasta rata financiara masoara cate unitati monetare de active aproape lichide
revin la o unitate monetara de datorii pe termen scurt . si in acest caz, este util de
analizat nivelul ratei in contextul ramurii, iar atunci cand este posibil, este util de
obtinut date de la mangementul firmei care sa permita intelegerea corecta a situatiei
unei anumite intreprinderi.
Un nivel de 0,8-1,0 al acestei rate este apreiat drept corepunzator, in vreme ce un
nivel maimic de 0,5 poate evidentia probleme de onorare a platilor scadente.

c)Rata lichiditatii la vedere

Aceasta reprezinta cea mai conservatoare masura a lichiditatii interne a unei
intreprinderi, in masura in acre e iau doar ativele lichide la numarator.

17
 Disponibil  Investitii _ financiare _ pe _ termen _ scurt
RLv=
Datorii _ curente

Alaturi de o situatie statica a lichiditatii interne a intreprinderii, este necesar sa

analizam si calitatea activelor curente.

c) rata solvabilitatii generale

pentru a masura gradul in care o intreprindere poate face fata datoriilor,se utilizeaza si
rata solvabilitatii globale:
Activ _ total
Rsg=
Datorii _ totale
In cazul in care rata solvabilitatii globale este maimica decat 1 atunci firma este
insolvabila.

d) rata solvabilitatii patrimoniale este utilizata in general de catre banci in analiza

bonitatii unui client :
Capital _ propriu
Rsp=
Capital _ propriu  Credite _ bancare
In general un nivel bun depaseste valoare de 0,5 in vreme ce un nivel intre 0,3-0,5
exprima o situatie satisfacatoare. De regula , o rata a solvabilitatii patrimoniale sub
0,3 ete apreciata ca fiind riscanta de catre finantatori.

18
 Bilant general
31.12.2007

Nr. Sold la :
rand Inceputul anului Sfarsitul anului
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I .IMOBILIZARI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire - -
2. Cheltuieli de dezvoltare - -
3. Concesiuni, brevete, licente, marci 03 26 177
comerciale, drepturi si valori similare si alte
imobilizari necorporale
4. Fond coemrcial 04 - -
5. Avansuri si imobilizari necorporale in 05 - -
curs de executie
TOTAL (rd. 01 la 05) 06 26 177
II. IMOBILIZARI CORPORALE
1. Terenuri si constructii 07 43839 66444
2. Instalatii tehnice si masini 08 28895 26365
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier 09 1910 1186
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs 10 3021 8696
de executie
TOTAL (rd. 07-10) 11 77665 102691
III. IMOBILIZARI FINANCIARE
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate 12 - -
2. Imprumuturi acordate entitatilor afiliate 13 - -
3. Interese de participare 14 3 3
4. Imprumuturi acordate entitatilor de care 15 - -
compania este legata in virtutea intereselor
de participare
5. Investitii detinute ca imobilizari 16 1 1
6. Alte imprumuturi 17 10 10
TOTAL (rd. 12-17) 18 14 14
ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL (rd. 19 77705 102882
06+11+18)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime si materiale consumabile 20 10834 14310
2. Productia in curs de executie 21 6231 4968
3. Produse finite si marfuri 22 15665 8911
4. Avansuri petru cumparari de stocuri 23 283 199
TOTAL (rd. 20-23) 24 33012 28388
II. CREANTE
1. Creante comerciale 25 40522 88583
2. Sume de incasat de la entitatile afiliate 26 - -
3. Sume de incasat de la entitatile de care 27 - -
compania este legata prin interese de
participare
4. Alte creante 28 1385 2310
5. Capital subscris si nevarsat 29 - -
TOTAL (rd. 25-29) 30 41907 90893
III. INVESTITIi PE TERMEN SCURT
1. Actiuni detinute la entitatile afiliate 31 - -

19
2. Alte investitii pe termen scurt 32 - -
TOTAL (rd. 31 la 32) 33 - -
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 34 1956 671
ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL (rd. 35 76875 119952
24+30+33+34)
C. CHELTUIELI IN AVANS 36 443 346
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE
PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA
LA UN AN
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 37 - -
2. Sume datorate institutiilor de credit 38 14330 -
3. Avansuri incasate in contul comenzilor 39 5 -
4. Datorii comerciale-furnizor 40 16490 17912
5. Efecte de comert de platit 41 - -
6. Sume datorate entitatilor afiliate 42 - -
7. Sume datorate entitatilor de care 43 - -
compania este legata in virtutea intereselor
de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte 44 22160 25444
datorii privind asigurarile sociale
TOTAL (rd. 37 la 44) 45 52985 43356
E. ACTIVE CIRCULANTE/ DATORII 46 23302 75733
CURENTE NETE (rd. 35+36-45-62)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII 47 101007 178615
CURENTE
G. DATORII: SUMELE CARE
TREBUIE PLATITE INTR-O
PERIOADA MAI MARE DE UN AN
1. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 48 - -
2. Sume datorate institutiilor de credite 49 1975 25068
3. Avansuri incasate in contul comenzilor 50 - -
4. Datorii comerciale-furnizor 51 - -
5. Efecte de comert de platit 52 - -
6. Sume datorate entitatilor afiliate 53 - -
7. Sume datorate entitatilor afiliate de care 54 - -
compania este legata in virtutea intereselor
de participare
8. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si 55 - 4678
datoriile privind asigurarile sociale
TOTAL (rd. 48 la 55) 56 1975 29746
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru pensii si obligatii 57 - -
similare
2. Provizioane pentru impozite 58 - -
3. Alte provizioane 59 - -
TOTAL PROVIZIOANE (rd. 57 la 59) 60 - -
I. VENITURI IN AVANS
1. Subventii pentru investitii 61 - -
2. Venituri inregistrate in avans 62 1032 1209
TOTAL (rd. 61 la 62) 63 1032 1029
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL
1. Capital subscris varsat 64 13767 68836
2. Capital subscris nevarsat 65 - -

20
3. Patrimoniul regiei 66 - -
TOTAL (rd 64 la 66) 67 13767 68836
II. PRIME DE CAPITAL 68 - -
III. REZERVE DIN REEVALUARE SOLD 69 57089 22131
C (+)
IV. REZERVE
1. Rezerve legale 70 2087 2893
2. Rezerve statuare sau contractuale 71 - -
3. Rezerve reprezentand surplusul realizat 72 - -
din rezerve de reevaluare
4. Alte rezerve 73 31310 53685
5. Actiuni proprii 74 - -
TOTAL ( rd. 70 la 73-74) 75 33397 56578
V. PROFITUL SAU PIERDEREA
REPORTATA
SOLD C (+) 76 - 6546
SOLD D (-) 77 5222 5222
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA
EXERCITIULUI FINANCIAR
SOLD C (+) 78 9457 11950
SOLD D (-) 79 - -
Repartizarea profitului 80 9457 11950
CAPITALURI PROPRII-TOTAL (rd.
67+68+69+75+76-77+78-79-80) 81 99031 148869
Patrimoniul public 82 - -
CAPITALURI-TOTAL 83 99031 148869

Bibliografie:

21
1. Branzeanu Petre (coordonator), Diagnostic financiar, Ed. Economica, Bucuresti, 2005

2. Isfanescu Aurel, Evaluarea intreprinderii, Ed. Universitara, Bucuresti, 2003

3.Isfanescu Aurel, C.Stanescu, A.Baicusi, Analiza economico-financiara, Ed. Economica,

Bucuresti, 2003

4. Mironiuc Marilena, Analiza economico-financiara, Ed. Sedcomlibris, Iasi, 2006

22