Diagnosticul Firmei Conted SA

Universitatea de Vest din Timișoara
Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor
DIAGNOSTICUL INTREPRINDERII
la
ROMCAB S.A.
Coordonator ştiinţific
Prof. Univ. Dr. Buglea Alexandru
Masterand:
Pîrcălăbescu Flavius, anul 2, FSFC
Timișoara,2016
1
CUPRINS
I. PREZENTAREA COMPANIEI ROMCAB S.A. ...................................................................... 3

1.1. INFORMATII GENERALE ............................................................................................................................... 3
1.1.1. Elemente de identificare si date generale ............................................................................................ 3
1.1.2. Conducerea Romcab S.A. ...................................................................................................................... 3
1.1.3. Domeniul de activitate ......................................................................................................................... 3
1.1.4. Scurt istoric ......................................................................................................................................... 5
1.2. INFORMATII ECONOMICE ............................................................................................................................ 6
1.2.1. Aspecte privind potentialul uman ........................................................................................................ 6
1.2.2. Aspecte privind potentialul comercial .................................................................................................. 9
1.2.3. Aspecte privind potențialul tehnic...................................................................................................... 12
II. DIAGNOSTICUL POZITIEI FINANCIARE ........................................................................ 13
2.1. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE BONITATE ......................................................................................... 13
2.1.1. Diagnosticul lichidității........................................................................................................................ 13
2.1.2. Diagnosticul solvabilității .................................................................................................................... 16
2.2. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE STRUCTURĂ ...................................................................................... 18
2.2.1. Diagnosticul structurii activului .......................................................................................................... 18
2.2.2. Diagnosticul structurii pasivului .......................................................................................................... 24
2.3. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR ...................................................................... 29
2.3.1. Diagnosticul fondului de rulment ....................................................................................................... 29
2.3.2. Necesarul de fond de rulment ........................................................................................................... 32
2.3.3. Trezoreria netă ................................................................................................................................... 32
2.4. DIAGNOSTICUL RATELOR DE GESTIUNE FINANCIARĂ ............................................................................... 34
2.4.1. Diagnosticul gestiunii stocurilor ......................................................................................................... 34
2.4.2. Diagnosticul gestiunii clienților ........................................................................................................... 36
2.4.3. Diagnosticul gestiunii furnizorilor ....................................................................................................... 36
2.4.4. Diagnosticul gestiunii datoriilor pe termen scurt ............................................................................... 37
III. DIAGNOSTICUL PERFORMANȚEI FINANCIARE ............................................................. 39
3.1. DIAGNOSTICUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE ..................................................................... 39
3.2. DIAGNOSTICUL RATELOR DE EFICIENȚĂ .................................................................................................... 43
3.2.1. Diagnosticul ratelor de profitabilitate ................................................................................................ 43
3.2.2. Diagnosticul ratelor de rentabilitate................................................................................................... 44
IV. DIAGNOSTICUL RISCULUI ........................................................................................... 47
4.1. Diagnosticul riscului prin modelul Conan-Holder ...................................................................................... 47
V. CONCLUZII ................................................................................................................. 48
VI. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................ 50
VII.ANEXE ....................................................................................................................... 51
Anexa 1 – Date bilant Romcab SA anii 2010-2014 ........................................................................................ 51
Anexa 2 – Date cont profit si pierdere Romcab SA anii 2010-2014............................................................... 55
Anexa 3 – Bilant financiar Romcab SA anii 2010-2014 .................................................................................. 57
2
I. PREZENTAREA COMPANIEI ROMCAB S.A.
1.1. INFORMATII GENERALE
1.1.1. Elemente de identificare si date generale
Date de identificare
Adresa: Tîrgu Mureș, Strada Voinicenilor, Nr.35, Județul Mureș
Nr.înregistrare ORC: J26/764/1995
Cod unic de inregistrare: RO7947193
Tel. +40 265 312 541 Fax. +40 265 312 551
Adresa web : www.romcab.ro E-mail : romcab@romcab.ro
Date generale
Capital social : 23.465.166 lei
Cifra afaceri 2014: 661.725.064 lei
Numar personal la 31.12.2015: 418
Cod CAEN : 2731- Fabricarea de cabluri cu fibra optica
Activitate preponderenta : productia de cabluri si conductori electrici
Simbol bursier : MCAB –Bursa de valori Bucuresti ( BVB)
Valori mobiliare: 9.386.066 actiuni BVB; valoare nominala: 2,5 lei/actiune
Actionarul majoritar: Zoltan Prosszer. Alti actionari : Morgan Stanley 20%
Președintele Consiliului de Administrație : Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu (fost ministru de
finante 2005-2007, 2009-2010)
Certificari :
-sistem: ISO/TS16949:2009, ISO9001:2008, ISO14001:2004, OHSAS18001:2007 si ISO/IEC 27001:2005
-produse: VDE Germania, TÜV Rheinland, TÜV Sud, IMQ Italia, DEKRA – KEMA KEUR Olanda,
Intertek SEMKO–Suedia, Intertek Anglia(ASTADiamond), OICPE România.
-calitate: SR EN 60811 , HD 21.2 S3, EN 50265-2-1 , CEI 884, EN 50 075, SR 11388, STAS 10431
1.1.2. Conducerea Romcab S.A.
Conducerea actuala a companiei este numita pin Hotararea Adunarii Generale

Ordinare din 06.06.2014 si este compusa din:
-Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu, presedinte al Consiliului de Administratie
(economist, absolvent ASE Bucuresti si detinator de studii postuniversitare organizate de
Merill Lynch, din experientele anterioare ale acestuia mentionand: fost ministru al finantelor,
negociator cu FMI si Banca Mondiala)
-Zoltan Prosszer, membru al consiliului de administratie (inginer, cu experienta manageriala,
actionarul majoritar al Romcab SA si director general al acesteia)
-Lucia Maria Onea, membru al consiliului de administratie (economist)
Conducerea executiva este asigurata de:
-Zoltan Prosszer director general (inginer, actionarul majoritar al Romcab)
-Dana Netoi, director economic (economist ASE Bucuresti, MBA Universitatea de Business
Viena),
-Gombos Geza Csaba, director operational (economist, fost director Paneuro)
1.1.3. Domeniul de activitate
SC Romcab SA este o companie producatoare de cabluri, conductori electrici,

cordoane de alimentare si cablaje electrice, cu sediul in Targu Mures, judetul Mures,
constituita prin divizarea partiala a S.C. Electromures S.A, si preluarea unei parti din
patrimoniul acesteia, incepand cu data de 01.01.1996. Compania a fost listata pe Bursa de
3
Valori Bucuresti in anul 1995, avand in structura actionariatului fondul de renume Morgan
Stanley & Co International.
Obiectul principal de activitate al firmei este productia si comercializarea
urmatoarelor categorii de produse (certificate din partea institutelor VDE Germania, TÜV
Rheinland, TÜV Sud, IMQ Italia, DEKRA – KEMA KEUR Olanda, Intertek SEMKO –
Suedia, Intertek Anglia (ASTA Diamond), OICPE România) :
• Cabluri si conductori destinate constructiilor civile, rezidentiale si industriale;
• Cablaje si conductori destinate industriei auto;
• Cordoane si cablaje destinate industriei electrocasnice;
• Cabluri si conductori pentru solutii pentru infrastructura;
• Cabluri de telecomunicatii
Mai in detaliu, ROMCAB ofera urmatoarea gama de produse :
-Pentru Infrastructura :
REŢELE DE ENERGIE
● cabluri şi conductori de branşament
● cabluri de energie
● cabluri de energie armate
REŢELE DE TELECOMUNICAŢII
● cabluri de bridă autopurtate
● conducte de oţel zincat
REŢELE PENTRU CĂI FERATE
● cabluri de semnalizare
● cabluri de semnalizare armate
-Pentru Industria auto :
● liţă de cupru destinată conductorilor şi cablajelor electrice utilizate în industria auto-moto
● conductori pentru dotarea autovehiculelor
● cablaje electrice pentru dotarea autovehiculelor, dotare iniţială sau piese de schimb
● cablaje electrice pentru dotarea motocicletelor
Produsele ROMCAB sunt utilizate pentru automobile marca: HONDA, MAZDA,
MERCEDES, OPEL, APRILIA, MOTO GUZZI, PIAGGIO
Alte produse cu acelaşi specific:
● cabluri navale
● cabluri miniere
● cabluri pentru locomotive
-Pentru Industria electrocasnica :
CABLURI ŞI CONDUCTORI:
Aparatură electronică
● echipamente de roboţi industriali şi automate programabile
● montarea aparate electrice pentru maşini unelte
CORDOANE ELECTRICE:
● pentru racordare frigidere, maşini de spălat, aparate de aer condiţionat, aspiratoare, alte
aparate electrice.
CABLAJE ELECTRICE:
● pentru asigurarea circuitului electric în domeniul white goods
● pentru dotare motoare electrice
-Pentru Instalatii pentru constructii :
CONSTRUCŢII CIVILE, BIROURI ŞI INSTITUŢII PUBLICE , LOCUINTE::
● cabluri de branşament
● cabluri şi conductori electrici pentru instalaţii fixe
● cabluri şi conductori electrici flexibili
● cabluri şi conductori pentru telecomunicaţii
● cabluri şi conductori electrici pentru antene de recepţie
● cabluri de alarmă
4
● cabluri de semnalizare şi antiincendiu în instalaţii electrice
● cordoane electrice pentru racordarea aparatelor electronice şi electrotehnice la reţeaua de
alimentare electrică
CONSTRUCŢII INDUSTRIALE, HALE INDUSTRIALE, DEPOZITE
● cabluri de conexiune şi control, flexibile
● cabluri de energie
● cabluri de conexiune şi control, rigide
● cabluri şi conductori electrici flexibili
● cabluri şi conductori pentru telecomunicaţii şi telefonice
● cabluri de alarmă
● cabluri şi conductori electrici pentru antene de recepţie
● cabluri de semnalizare şi antiincendiu în instalaţii electrice
● cordoane electrice pentru racordarea aparatelor electronice si electrotehnice la reţeaua de
alimentare electrică
1.1.4. Scurt istoric

Romcab SA este continuatoarea fabrici Electromures Targu Mures un producator
traditional in Romania pentru aparatura electrica.
Totul a inceput in anul 1950, la Targu Mures, cand a fost infiintata fabrica de
conductori electrici izolati, reprofilata intre anii 1961-1969 pe productia de cabluri şi
conductori izolaţi în mase plastice, in special pentru fabricaţia cablajelor electrice pentru
autocamioane şi tractoare asimilate în fabricaţie la fabricile din Braşov.
În perioada 1969 – 1985 secţiile conductori şi cablaje din Electromureş produceau şi
pentru export, aproximativ 20-30% din volumul total de producţie livrându-se la parteneri
ecunoscuţi pe piaţa europeană, americană şi în Orient, ca de exemplu: Kromberg & Schubert
Germania, Saelco Germania, KWO Germania, Unitra Polonia, Remee SUA, Foreign Trading
Anglia, Zero - Watt Italia şi alţii.
Incepand cu anul 1990, Electromures a încercat să isi adapteze activitatea noilor
condiţii ale pieţei. Cele 3 platforme care o compuneau – maşini calcul, conductori-cablaje şi
electrocalorice - au mers o perioadă împreună, dar, din cauza pierderii pieţei din ţările
membre CAER, au procedat la separarea în 1995 a componentelor Electromureş în:
ROMCAB (cu obiect de activitate fabricaţia de conductori şi cablaje), ELECTROMUREŞ
(cu obiect de activitate fabricaţia de produse electrocasnice) si SUMEL (cu obiect de
activitate fabricaţia de bunuri de consum electrice, audio, scule şi construcţii). În anul 1999
Paneuro Company S.R.L. achiziţionează de la F.P.S. pachetul majoritar de acţiuni şi începe
un amplu proces de restructurare a fabricii, pune bazele unui management modern ce
revigorează producţia şi îşi fixează, printre alte obiective, recâştigarea poziţiilor pe piaţa
internă şi externă.
In perioada 2000 - 2006 sunt realizate importante investiţii in valoare de 13,5 miliarde
lei, avand loc relansarea fabricii şi creşterea cotei de piaţã. S-a implementat sistemul
ORACLE Applications, atat la nivel de productie cat si pe partea de gestiune financiara. A
aparut o nouã gamã de produse, cordoane prelungitoare şi derulatoare şi s-au efectuat
investiţii pentru satisfacerea cerinţelor segmentului auto. Se implementează cu succes
Sistemul de Management al Calităţii conform ISO TS 16949:2002 şi ISO 9001:2000.
Dupa ce in 2004 compania este fortata sa preia plata unor datorii in numele altor
companii din Grupul de firme Paneuro, intrand in reorganizare judiciara, in anul 2007
încheie cele mai importante contracte în industria auto, atât pe gama conductorilor auto cât şi
pe gama cablajelor auto. În anul 2008 Romcab şi-a păstrat evoluţia ascendentă care a
caracterizat-o în cei 3 ani anteriori, ajungând la o cifra de afaceri record de 23,04 milioane
USD şi la un număr mediu de 302 angajaţi.
5
Dupa perioada de criza inceputa in 2008, compania a reusit in anul 2010 sa plateasca
toti creditorii in procedura de insolventa si astfel, sa iasa de sub incidenta legii insolventei si
sa beneficieze de schemele de co-finantare oferite de fondurile europene.
Incepand cu anul 2012 au fost cooptati specialisti de renume in industria cablurilor, cu
activitate in expertiza si tehnologie pentru fabrici, care au adus aport de know-how nu doar
pentru a construi fabrici, dar si pentru a le conduce in mod profitabil si la standarde inalte de
profesionalism.
In anul 2013 a fost demarat proiectul „Masuri de eficientizare a consumului energetic
pentru unitatea de productie Targu Mures a SC ROMCAB S.A”, in valoare de 37 mil Eur (din
care 20 mil Eur contributie proprie), avand obiectiv principal cresterea capacitatilor de
productie, obtinerea unei reduceri in consumul final de energie electrica si gaze, prin
inlocuirea tuturor utilajelor vechi cu altele noi, moderne (13 masini pentru sectia trefilare, 50
masini pentru sectia izolare si cablare conductori, 20 masini pentru sectia de injectare, 16
masini pentru deservire utilitati).
1.1.5. Misiune. Viziune. Obiective strategice
Potrivit declaratiei conducerii S.C. ROMCAB S.A . :

Misiunea : oferirea de soluţii performante şi complete conform cerinţelor clienţilor şi
standardelor în vigoare.
Viziunea: sa devina unul dintre producatorii de top din Europa, spre a fi recunoscuti prin
competente in toate sectoarele in care activeaza, utilizand cele mai noi tehnologii in
furnizarea de produse innovative, precum si solutiile cele mai flexibile pentru clienti
Obiectivele strategice:
 Continuarea investitiilor in echipamente tehnologice in vederea cresterii capacitatii de
productie, pentru largirea gamei de produse precum si pentru scaderea costurilor si reducerea
consumului de energie;
 Cresterea vanzarilor prin extinderea pe piata europeana (tinta 75% din total vanzari) si
consolidarea pietei interne;
 Focusarea pe 5 industrii cheie: industria auto, transport de energie, constructii,
industria electrocasnica precum si pe o piata denumita de societate piata cablurilor speciale
care include: cabluri de telecomunicatii, cabluri feroviare, cabluri emailate, cabluri de medie
tensiune etc.
1.2. INFORMATII ECONOMICE
1.2.1. Aspecte privind potentialul uman
Resursele umane contribuie la realizarea obiectivului companiei Romcab SA., de

calitatea si de numarul personalului depinzand performanțele acesteia, iar variațiile
personalului sub diferite aspecte sunt urmarite datorita consecințelor cu potential economico-
financiar. Succesul afacerii Romcab depinde, pe langa calitatea angajatilor, de ușurința cu
care aceștia pot rezolva rapid si competent problemele aparute, de implicarea acestora în
procesul de inovare al companiei, precum și de procedurile prin care se face atragerea și
menținerea resurselor umane. Forta de munca angajata este calificata si instruita
corespunzator particularitatilor firmei Romcab, departamentul de resurse umane se ingrijeste
de dezvoltarea si formarea continua a angajatilor, de selectie si recrutare, integrare, evaluare
performante, motivare, training, conform precizarilor directorului general Romcab din
Raportul Anual.
La 31.12.2014 compania Romcab avea un numar efectiv de 557 angajati, superior
numarului mediu inregistrat la nivelul anului 2014 care a fost de 418 angajati, dar si
numarului efectiv de angajati inregistrat la sfarsitul anului 2013 care a fost de 348 angajati.
6
Cresterea este datorata volumului de productie, semnificativ mai mare in anul 2014 (fata de
fiecare din anii precedenti) si perspectivelor de crestere care vizeaza anul urmator. La nivelul
intregii perioade analizate media valorilor inregistrate drept numar mediu de angajati la
nivelul fiecarui an a fost de 270 angajati. In tabelul nr. 1- Numarul mediu de personal este
prezentat pentru fiecare an al perioadei dar si pentru intreaga perioada analizata numarul
mediu al personalului.
Tabelul nr. 1 - Numarul mediu de personal

Perioada analizată
Specificații Media
2010 2011 2012 2013 2014
Numarul mediu de personal 130 171 283 349 418 270
Se constata o crestere de la an la an a numarului mediu de personal, ca urmare a

necesitatilor decurse din cresterea productiei companiei, aspect vizibil si in fig. 1 – Evolutia
numarului mediu de personal.
Fig. 1 – Evolutia numarui mediu de personal
Eficienta utilizarii fortei de munca

Eficienta muncii in cadrul companiei este apreciata prin utilizarea a doi indicatori:
productivitatea muncii si profitabilitatea muncii.
Productivitatea muncii, compara efectele activitatii companiei (sub aspectul cifrei de afaceri si in
masura posibilitatilor, volumului fizic al productiei) cu eforturile depuse in perioada analizata. In
tabelul nr. 2 – Evolutia productivitatii muncii, sunt prezentatate date pentru fiecare an al analizei
si in dinamica, privind evolutia indicatorului productivitatea muncii.
Tabelul nr. 2 - Evolutia productivitatii muncii

Simbol / Formula Perioada analizată
Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Cifra de afaceri CA lei 53.100.184 172.592.715 267.928.341 466.484.095 661.725.064
Numarul de personal Np Pers 130 171 283 349 418
Productivitatea muncii Wm=CA/Np lei/Pers 408.463 1.009.314 946.743 1.336.631 1.583.074
Variatia Wm ΔWm=Wmn-Wmn-1 lei - 600.851 - 62.571 389.887 246.444
Indicele Wm IWm=Wmn/Wmn-1 *100 - 247% 94% 141% 118%
Se constata, cu exceptia anului 2012, cresterea productivitatii muncii prin prisma

contributiei fiecarui angajat la realizarea cifrei de afaceri, aspect vizibil si in fig. 2- Evolutia
productivitatii muncii, cresterea cea mai mare fiind inregistrata in anul 2011 (247%).
7
Fig. 2 – Evolutia productivitatii muncii
Profitabilitatea muncii, compara rezultatele obtinute (cel al exploatarii, cel al exercitiului)

cu efortul depus. In tabelul nr. 3- Profitabilitatea muncii, sunt prezentate date privind rezultatele
obtinute comparativ cu munca depusa (cheltuielile cu personalul).
Tabelul nr. 3 - Profitabilitatea muncii

Simbol / Perioada analizată
Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Rezultatul exploatarii RE lei 1.898.724 11.963.116 16.752.408 37.069.194 50.418.899
Profitabilitatea muncii wm=RE/Np lei/Pers 14.606 69.960 59.196 106.215 120.619
Variatia wm Δwm=wmn-wmn-1 lei - 55.354 -10.764 47.020 14.404
Indicele wm Iwm=wmn/wmn-1 - 479% 85% 179% 114%
*100
Sub aspectul profitabilitatii muncii compania a inregistrat performante concretizate in

cresteri de-a lungul perioadei analizate (exceptie anul 2012), anul 2011 inregistrand cea mai
accentuata crestere, urmat de cresteri si catre sfarsitul intervalului ca urmarea a cresterii
rezultatului exploatarii. Dinamica profitabilitatii muncii se observa si in fig. 3 – Evolutia
profitabilitatii muncii, fiind usor sesizabila asemanarea evolutiei profitabilitati cu cea a
productivitatii muncii pentru perioada analizata la companie.
Fig. 3 – Evolutia profitabilitatii muncii
Cheltuielile cu personalul
Analiza in dinamica a acestor cheltuieli sub aspectul mediei pe angajat permite aprecierea
preocuparii companiei pentru bunastarea angajatilor, dar analiza trebuie corelata cu eficienta
inregistrata in aceeasi perioada, pentru a caracteriza in mod real coerenta intre munca angajatilor
si recunoastrerea acesteia de catre companie. In tabelul nr. 4 – Evolutia cheltuielilor pe angajat,
sunt prezentate cheltuielile de personal totale si medii pe angajat pe fiecare an si in dinamica.
8
Tabelul nr. 4 - Evolutia cheltuielilor pe angajat
Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Cheltuieli cu personalul ChPers lei 3.543.472 6.732.815 11.241.862 13.746.996 19.041.289
Cheltuieli/angajat ChAng=ChPers/Np lei/Pers 27.257 39.373 39.724 39.390 45.553
Indicele Ch/angajat I Ch/a ng - 144% 101% 99% 116%
Indicele cheltuieli pers. I ChPers - 190% 167% 122% 139%
Indicele numar personal I Np - 132% 165% 123% 120%
Cu exceptia anului 2013, in comparatia an/an, cheltuielile cu personalul au crescut in

medie pe angajat, ajungand in anul 2014 la nivelul de 418 lei cheltuiti de companie pentru un
angajat. Corelat cu evolutia productivitatii munci care inregistreaza o scadere in anul 2012, se
poate trage concluzia ca scaderea indicelui cheltuieli/angajat din anul 2013 este una din
consecintele reducerii productivitatii muncii. Totodata situatia anului 2013 este reflectata de
cresterea indicelui numarului de personal mai mult decat cresterea indicelui cheltuielilor cu
personalul. Diminuarea indicelui cheltuieli/angajat in anul 2013 nu este insa una semnificativa,
aspect vizibil si din fig. 4- Evolutia cheltuielilor pe angajat.
Fig. 4 – Evolutia cheltuielilor pe angajat.
1.2.2. Aspecte privind potentialul comercial
Aprecierea potentialul commercial presupune identificarea pietei de desfacere si a

locului ocupat de companie pe aceasta piata, precum si a elementelor care condiționează și
acționează pe piață: produse, modalitatea de distribuție a produselor, concurenta, clienți,
furnizori.
În contextul unei pieţe foarte dinamice datorita progresului tehnic deosebit de rapid si
evolutiei extrem de dinamice a tehnologiilor moderne, compania Romcab a diversificat,
imbunatatit si adaptat permanent gama de produse (care cuprinde in prezent in principal trei
mari grupe: conductori, cablaje si cordoane electrice) in corelatie cu pretentiile diverse al
pietei, reusind sa acopere necesitati pentru infrastructura (energie, telecomunicatii, cai ferate)
si industrii precum: constructii (civile, rezidentiale, industriale), auto, electrocasnice, Acest
fapt a permis creşterea continua a rezultatelor, compania crescand mult în ultimii ani, fiind
unul dintre cei mai cunoscuţi producători de cabluri şi conductori electrici din România,
desigur si ca urmare a experienţei de peste 50 de ani in domeniu. Oferta de produse a
companiei focusata pe cele cinci domenii mentionate consta in: cabluri si conductori din
cupru izolati in pvc, conductor din aluminiu, cordoane pentru alimentarea cu energie electrica
a aparatelor electrice, electronice si de uz casnic, piese injectate din pvc pentru diverse
aplicatii. La nivelul anului 2014 ponderea majoritara in total vanzari a apartinut grupei de
cabluri si conductori (98,52%), indicand si orientarea companiei in mod deosebit spre
promovarea acestei grupe de produse, care detinea cu doi ani inainte, in 2012 o pondere de
94.65%. Urmatoarele grupe de produse detin in total vanzari procente mai putin importante,
1.38% produsele injectate din pvc si 0.10% cablajele electrice, dar strategia companiei
9
vizează în continuare si creșterea acestora. Sunt vizate in perspectiva investiții noi (dupa ce s-
au extins capacitățile de producție si s-a inovat portofoliul de produse), dar si extinderea pe
piata europeana si consolidarea pe piata romaneasca, cu focusarea in continuare pe industriile
cheie vizate de activitatea comerciala a companiei. Proportia vanzarilor la nivelul anului 2015
a fost 52% intern in Romania si 48% extern. Evolutia companiei sub aspectul cifrei de afaceri
si a profiturilor in urma desfasurarii activitatii este prezentata in tabelul nr. 5 - Evoluţia cifrei
de afaceri, veniturilor totale, profitului brut și profitului net.
Tabelul nr. 5 - Evolutia cifrei de afaceri, veniturilor totale, profitului brut si net
Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Venituri totale Vt lei 61.082.718 182.349.551 286.470.616 532.128.082 843.932.138
Profit brut Pb lei 1.332.189 4.881.615 7.987.231 24.830.740 30.042.319
Profit net Pn lei 895.315 4.185.008 6.856.547 21.465.437 25.450.689
Potentialul comercial in crestere de-a lungul perioadei analizate este confirmat de

cresterea anuala a cifrei de afaceri a companiei, in fig. 5 fiind evidentiat trendul cifrei de
afaceri si cel al veniturilor totale in anii 2010-2014.
Fig. 5 – Evolutia Cifrei de afaceri si a veniturilor totale
Produsele comercializate
Produsele Romcab SA vizeaza: industria auto, transport de energie, constructii,
industria electrocasnica precum si o piata denumita piata cablurilor speciale care include:
cabluri de telecomunicatii, cabluri feroviare, cabluri emailate, cabluri de medie tensiune etc.
Compania este recunoscută pentru calitatea produselor fabricate și comercializate.
Diversitatea produselor ROMCAB se reflectă în acoperirea unei părți importante a
necesarului pentru următoarele categorii de produse:
-cabluri și conductori din cupru izolați în PVC având ca destinație: instalațiile electrice ale
construcțiilor civile,
administrative și industriale, rețelele de telecomunicații de interior sau exterior, dotările
navelor și infrastructurii de căi ferate, aplicațiile din industria minieră și rețelele de cablu TV
și antenă
-cablaje electrice cu destinații privind: dotarea inițială a autovehiculelor, dotarea inițială a
motocicletelor, piese de schimb pentru industria auto, alimentare electrică a produselor din
gama „white goods”, uz industrial
-cordoane destinate alimentării cu energie electrică a unuia sau a mai multor aparate eletrice,
electronice sau de uz casnic, care includ: cordoane cu fișă cu una sau mai multe prize, cu sau
fără derulator, cordoane fără fișă, utilizate de către producătorii de aparatură electrică, piese
injectate din PVC pentru diverse aplicații
Canalele de distribuție
In privinta distributiei produselor, Romcab a urmarit lanțul producător - consumator
sau producător – intermediar - consumator.
Cele mai utilizate canale de vânzare au fost următoarele:
10
-canalul distribuitorilor de materiale electrice: produsele Romcab sunt livrate către
depozitele sau magazinele distribuitorilor de produse electrice, de unde ajung la consumatorul
final
-canalul clienților industriali din diverse domenii precum auto, electronic și electrocasnic: în
funcție de tipul de industrie în care ajung produsele ROMCAB, industria auto sau industria de
electrice și electrocasnice, produsele fac parte integrantă din produsele finale ale
consumatorilor industriali
-canalul operatorilor telecom: producția este realizată în baza comenzilor speciale ale
operatorilor telecom pentru deservirea proiectelor lor de dezvoltare a infrastructurii
-canalul licitațiilor: societatea dispunde de o echipă care urmărește permanent licitațiile care
sunt lansate și pregătește oferte care să acopere cât mai mult din produsele solicitate, la
prețuri competitive.
Poziția ocupată pe piață
Romcab deţine aproape o cincime din piaţa romaneasca (mai precis 19.25%), dar piata
externa a reprezentat o tinta importanta pentru companie, vanzarile Romcab catre extern in
2014 reprezentand 48% din vanzarile totale ale companiei pe total an. Compania isi propune
drept obiectiv in aceasta privinta sa extinda pana la 75% ponderea livrarilor pe piata externa
in total livrari ale companiei.
Segmentele de piata pe care sunt valorificate produsele Romcab SA:
-segmentul constructiilor civile, administrative si industriale
-segmentul industriei automotive
-segmentul telecom (cabluri utilizate in trelecomunicatii)
-segmentul industriei producatoare de aparatura electronica, electrotehnica, uz casnic
La nivel mondial ROMCAB se poziționează pe piață cu o cotă de 0.68%, conform
graficului adaptat dupa raportul anual 2015 al Romcab, prezentat in fig. 6 – Structura pietei
concurentiale mondiale a Romcab.
Fig. 6 – Structura pietei concurentiale mondiale a Romcab SA
Principalii competitori
În ultimii ani, piața din România a evoluat pozitiv în ceea ce privește vânzările
companiilor din domeniu, datorită investițiilor realizate de jucătorii importanți din piața de
profil. Principalii concurenți ai ROMCAB de pe piața din România sunt: Coficab Eastern
Europe, ICME ECAB, Prysmian, Iproeb, Electroplast, Cableteam, RCB Electro ’97,
Energoplast, Top Electro, Elcom Cablaje, Multicab Electro și Relee Mediaș.
11
O analiză a pieței de profil la nivel mondial relevă faptul că ROMCAB se
poziționează pe piață cu o cotă de 0.68%, o piață dominată de jucători recunoscuți precum:
-PRYSMIAN 34.13% din piata mondiala
-NEXANS 29.87% din piata mondiala
-GENERAL CABLE 18.70% din piata mondiala
Se observa ca cei trei mari producatori ocupa impreuna 82.7% din piata mondiala,
astfel incat cota de 0.68% din piata mondiala care apartine Romcab este totusi semnificativa
pentru compania romaneasca, vizibil in fig 6, prezentata la partea dedicata pozitiei ocupata pe
piata de compania Romcab.
Relația companiei cu furnizorii
Principala materie primă utilizată de societate în activitatea de producție este sârma de
cupru de 8 mm, aceasta reprezentând aproximativ 80% din valoarea totală a achizițiilor.
Sârma de aluminiu de 9.5 mm reprezintă aproximativ 8% din valoarea totală a achizițiilor
pentru fluxul de producție. În domeniile electro, respectiv la injecția ștecherelor pe ordoanele
flexibile, la izolațiile pentru cablurile telefonice și cablurile auto, precum și la manta pentru
cordoanele flexibile și manta de protecție a cablurilor de uz general, se utilizează ca materie
primă granulele PVC (policloruri de vinil și polietilenele).
In anul 2014 s-au renegociat contractele de aprovizionare, insistandu-se pe reducerea gradului
de neconformitate a materiilor prime, extinzandu-se si termenele de plata acordate de
furnizori, realizandu-se totodata si contractarea unor noi furnizori,
1.2.3. Aspecte privind potențialul tehnic
Mijloacele de productie ale companiei trebuie sa corespunda nevoilor actuale dar si

celor viitoare sub aspectul volumului, structurii, posibilitatilor de modernizare, tinand cont si
de gradul de uzura al mijloacelor de munca existente.
Romcab detine in proprietate active de natura terenurilor, echipamentelor tehnologice,
precum si constructii, necesare pentru desfasurarea activitatii in cele doua locatii situate in
judetul Mures: unitatile de productie din Targu Mures si Acatari.
La Romcab, investitiile ultimilor ani au vizat atat cresterea capacitatilor de productie
existente cat si crearea de noi capacitate de productie, dar si eficientizarea consumului de
energie sau modernizari ale sistemului informatic:
-deschiderea noii fabric din Acatari, finalizata in 2012
-cresterea capacitatii de productie in Acatari, finalizata in ianuarie 2015 (capacitati noi create
de 14000 to cupru si 4000 to aluminiu pe an, valoarea totala a investitiei de 10.9 mil eur,
acoperita din credit furnizor, imprumut bancar, surse proprii)
-reabilitarea completa a fabricii din Targu Mures pentru cresterea calitatii productiei si
reducerea consumurilor energetice (finalizat 30% in 2014, in derulare la 31.12.2015, cu o
valoare a in vestitiei de 37.9 mil eur, contributia Romcab fiind de 20 mil. Eur, restul de 17.9
mil eur fiind ajutor financiar neranbursabil )
-crearea de spatiu suplimentar logistica si depozitare Acatari (finalizare 2016)
-modernizare sistem informatic prin software integrat pentru productie si financiar (in
derulare, inceput in 2015)
12
II. DIAGNOSTICUL POZITIEI FINANCIARE
Relatiile in cadrul bilantului, dintre sursele de finantare (capitaluri proprii si datorii) si
activele societatii Romcab, sunt reflectate prin analiza pozitiei financiare pentru a oferi
informatii privind bonitatea financiara, structura financiara a societatii, activele controlate de
societate (resursele economice), echilibrul financiar si modul de gestiune a activitatii.
2.1. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE BONITATE
Analiza bonităţii financiare urmăreşte reflectarea capacităţii de plată a firmei,

respectiv modul în care firma poate satisface la termen obligaţiile de plată cu mijloacele
băneşti de care dispune, fiind necseasar sa se calculeze:
- lichiditatea, care reflectă capacitatea de plată a datoriilor pe termen scurt;
- solvabilitatea, care reflectă capacitatea de plată a datoriilor totale, pe termen mediu şi lung.
2.1.1. Diagnosticul lichidității
Indicatorii de lichiditate reflectă gradul în care obligaţiile curente (cu o scadenţă mai
mică de un an) sunt achitate de societate pe seama elementelor cele mai lichide ale activului,
măsurând practic capacitatea societăţii de a-şi onora obligaţiile asumate pe termen scurt,
evaluand riscul incapacitatii de plata.
Diagnosticul lichiditatii presupune calculul urmatoarelor rate:
 rata lichidității generale;
 rata lichidității reduse;
 rata lichidității curente;
 rata lichidității imediate.
Lichiditatea generală (Lg) arată măsura în care datoriile pe termen scurt pot fi
acoperite pe seama activelor circulante. Această rată compară ansamblul lichidităţilor
potenţiale, asociate activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub
un an). Are un nivel minim asigurător de 1,20 (sub acest nivel se consideră că firma se află în
pericol de incapacitate de plată) şi un nivel maxim de 2,00 (peste acest nivel se consideră că
firma nu utilizează corespunzător resursele). In tabelul nr. 6 – Analiza ratei lichiditatii
generale sunt prezentate informatiile necesare aprecierii lichiditatii generale a companiei
Tabelul nr. 6 - Analiza ratei lichiditatii generale

Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Stocuri St lei 28.420.381 42.510.124 81.325.978 131.146.583 312.154.018
Creanțe Cr lei 29.116.606 79.453.704 115.504.355 151.017.285 100.078.957
Disponibilități băne‫܈‬ti Db lei 1.135.220 35.601.829 4.419.633 4.218.021 30.034.169
Active circulante Ac lei 58.672.207 157.565.657 201.249.966 286.381.889 442.267.144
Datorii pe termen scurt Dts lei 34.713.599 112.348.841 189.281.459 297.212.754 431.812.539
Rata lichiditate generale Rlg=Ac/Dts 1,69 1,40 1,06 0,96 1,02
Indicele ratei lichidității generale Irlg=Rlg1/Rlg0*100 100% 83% 76% 91% 106%
Indicele activelor circulante Iac=Ac1/Ac0*100 100% 269% 128% 142% 154%
Indicele datoriilorpe termen scurt Idts=Dts1/Dts0*100 100% 324% 168% 157% 145%
Nivel lim inferioară 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
Nivel lim superioară 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00
Evolutia ratei lichiditatii generale in cei cinci analizati se incadreaza (cu exceptia unei
usoare abateri in 2013) in intervalul dintre limita minima si maxima admisa. Tendinta insa
privind evolutia indicatorului este ingrijoratoare potrivit graficului din fig. 7. Totusi, usoara
13
redresare din 2014 si nivelul atins de 1.02, indica preocuparea conducerii pentru evitarea
incapacitatii de plata, indicele datoriilor pe termen scurt, descrescator de la an la an,
confirmand preocuparea companiei in reducerea datoriilor pe termen scurt, cu influente
pozitive in nivelul ratei lichiditatii generale, pe fondul cresterii indicelui activelor circulante
(datorat cresterii semnificative a stocurilor).
Fig. 7 – Evolutia ratei lichiditatii generale
Lichiditatea redusă (Lr), prin excluderea din activele curente a stocurilor- acestea
fiind considerate prea lente în transformarea în lichidităţi - reflectă capacitatea întreprinderii
de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt doar din creanţe şi disponibilităţi, inclusiv în situaţia
în care societatea ar trebui să-şi înceteze imediat activitatea. Exprimă capacitatea firmei de a-
şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi băneşti. Nivelul minim
asigurator este de 0,60 (sub acest nivel se consideră că firma se află în pericol de incapacitate
de plată), iar nivelul maxim acceptabil este de 1,00 (peste acest nivel se consideră că firma
utilizează ineficient fie creanțele, prin dificultăți în încasarea lor, fie disponibilitățile, prin
lipsa unei strategii în utilizarea acestora). In tabelul nr. 7 – Analiza ratei lichiditatii reduse,
sunt prezentate elementele pentru calculul indicatorului si valorile acestuia, valori cu o
distributie putin corespunzatoare in partea a doua a intervalului analizat.
Tabelul nr. 7 - Analiza ratei lichiditatii reduse

Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Creanțe Cr lei 29.116.606 79.453.704 115.504.355 151.017.285 100.078.957
Disponibilități bănesti Db lei 1.135.220 35.601.829 4.419.633 4.218.021 30.034.169
Rata lichiditate reduse Rlg=(Ac-S)/Dts 0,87 1,02 0,63 0,52 0,30
Indicele ratei lichidității reduse Irlg=Rlg1/Rlg0*100 100% 118% 62% 82% 58%
Indicele disp. banesti Idb=Db1/Db0*100 100% 3136% 12% 95% 712%
Indicele datoriilorpe termen scurt Idts=Dts1/Dts0*100 100% 324% 168% 157% 145%
Anul 2010 arata un bun nivel al indicatorului, fiind urmat de un an (2011) cu o

crestere putin peste nivelul maxim, explicabil prin cresterea exploziva a creantelor (de
aproape trei ori !) si a disponibilitatilor (de la 1 mil la 35.6 mil lei, indice 3136% !) fata de
anul precedent. In schimb, in ultimii doi ani ai intervalului analizat, dupa cum se observa si in
fig. 8, evolutia indicatorului tinde catre niveluri tot mai joase sub limita inferioara, ajungand
in 2014 la nivelul necorespunzator de 0.30, datorita acumularii datoriilor pe termen scurt in
componenta carora, creditele bancare reprezinta in ultimul an al perioadei analizate, anul
2014, 91.9 % din total datorii sub 1 an. Evolutia lichiditatii reduse in finalul intervalului
indica pericolul de a nu se putea onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati.
14
Fig. 8 – Evolutia lichiditatii reduse
Lichiditatea curentă (Lc) pune în corespondeţă elementele cele mai lichide ale
activului cu datoriile pe termen scurt, respectiv apreciază măsura în care datoriile exigibile pe
termen scurt pot fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti şi a investiţiilor financiare pe
termen scurt. Limita minim acceptabilă este de 0,40 (sub acest nivel se consideră că firma se
află în pericol de incapacitate de plată), iar nivelul maxim acceptabil este 0,60 (peste acest
nivel se consideră că firma nu utilizează corespunzător resursele).
Compania Romcab nu a detinut in perioada analizata investiţii financiare pe termen scurt,
in aceasta situatie, dispunand doar de mijloace banesti in perioada analizata, compania a
calculate lichiditatea imediata, prezentata in continuare.
Lichiditatea imediată (Li) caracterizează capacitatea întreprinderii de a rambursa
prompt datoriile, ținând cont de disponibilitățile existente. Valoarea optimă a acestui indicator
de lichiditate este cuprinsa între 0,2 (sub acest nivel se consideră că firma se află în pericol de
incapacitate de plată) și 0,3 (peste acest nivel se consideră că firma nu utilizează
corespunzător resursele), iar valorile pentru anii 2010-2014 sunt prezentate in tabelul nr. 8 –
Analiza ratei lichiditatii imediate.
Tabelul nr. 8 - Analiza ratei lichiditatii imediate
Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Disponibilități bănesti Db lei 1.135.220 35.601.829 4.419.633 4.218.021 30.034.169
Rata lichidității imediate rli=Db/Dts 0,03 0,32 0,02 0,01 0,07
Indicele ratei Irli Irli=lrli1/Irli0*100 100% 969% 7% 61% 490%
Indicele disponibilităților banesti Idb=Db1/Db0*100 100% 3136% 12% 95% 712%
Indicele datoriilor pe termen scurt Idt=Dts1/Dts0*100 100% 324% 168% 157% 145%
Nivel limita superioră rli 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30
Nivel limita inferioară rli 0,20 0,20 0,20 0,20 0,20
Cu exceptia anului 2011, cand rata lichiditatii imediate inregistreaza un nivel usor
peste optim, in toti ceilalti ani indicatorul inregistreaza niveluri sub limita minima, vizibil si
in fig. 9 – Evolutia ratei lichiditatii imediate.
Fig. 9 – Evolutia ratei lichiditatii imediate
15
Caderea spectaculoasa a acestei rate inregistrata in 2012 se datoreaza scaderii
indicelui disponibilitatilor (dupa un an precedent cu o crestere spectaculoasa) si cresterii
indicelui datoriilor pe termen scurt. In ultimul an (2014) se remarca un usor reviriment,
departe insa de nivelul minim necesar, revenire datorata cresterii indicelui disponibilitatilor
peste cel al datoriilor pe termen scurt. Desi teoretic nivelul scazut indica o incapacitate de
plata, totusi perpetuarea pe ultimii trei ani a situatiei negative e o confirmare a faptului ca
firma a reusit sa nu intre in aceasta stare de incapacitate de plata.
2.1.2. Diagnosticul solvabilității
Susţinerea datoriilor, printr-o eventuală acoperire a lor pe baza activelor, este un

element de siguranţă, în cazul în care afacerile nu sunt profitabile.
Solvabilitatea întreprinderii reflectă capacitatea acesteia de a-și achita obligațiile pe
termen mediu și lung din resursele totale. Pe baza acestui indicator se poate evalua riscul
incapacităţii totale de plată pe termen lung.
Solvabilitatea întreprinderii poate fi exprimată prin următoarele rate de solvabilitate:
 Solvabilitatea patrimonială (Sp);
 Capacitatea de rambursare a datoriilor (Crd).
Solvabilitatea patrimonială (Sp) exprimă gradul în care capitalul social asigură
acoperirea creditelor pe termen mediu şi lung. Arată participarea la riscurile întreprinderii a
celor două categorii de finanţatori (acţionari, creditori). Poate fi considerată un punct forte
pentru bonitatea firmei dacă este cuprinsă între 40% şi 60%, limita inferioara fiind 30%.
Tabelul nr. 9 –Analiza solvabilitatii patrimoniale cuprinde informatii privind ratele de
solvabilitate patrimoniala si factorii care o influenteaza.
Tabelul nr. 9 - Analiza solvabilitatii patrimoniale

Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Capital social Cs lei 14.000.000 14.000.000 23.465.166 23.465.166 23.465.166
Împrumuturi pe termen mediu si lung ITM L lei 34.713.599 112.348.841 189.281.459 297.212.754 431.812.539
Gradul de solvabilitate patrimoniala Gsp=Cs/(ITM L+Cs)*100 29% 11% 11% 7% 5%
Nivel limita superioară 60% 60% 60% 60% 60%
Nivel limita inferioară 30% 30% 30% 30% 30%
Valorile ratei se situeaza sub nivelul limitei inferioare acceptabile, cu tendinta, potrivit
fig. 10, de scadere continua, ajungand in anul 2014 la un nivel de 5%. Cauza o reprezinta
imprumuturile pe termen mediu-lung, cu o crestere importanta in fiecare an, efectuate in
scopul dezvoltarii companiei, in timp ce capitalul social are aceeasi valoare in ultimii trei ani
ai perioadei. Determinarea solvabilitatii patrimoniale este recomandată mai ales în situația în
care societatea se află în stare de faliment, urmând a fi aplicată procedura de lichidare.
Fig. 10 - Evolutia solvabilitatii patrimoniale
16
Capacitatea de rambursare a datoriilor (Crd) arată măsura în care sursele
potenţiale de autofinanţare degajate din activitatea firmei pot acoperi datoriile totale ale
firmei. Pentru a reflecta o bună capacitate de plată, nivelul acestei rate trebuie să fie cel puțin
egal cu 1, nivelul optim considerându-se a fi 2. Dacă întreprinderea înregistrează valori ale
ratelor mai mici de 1, iar dificultățile financiare ale întreprinderii se transformă din
evenimente temporare în evenimente periodice efectul se va regăsi în înrăutățirea echilibrului
și, posibil, în incapacitatea întreprinderii de a-și desfășura activitatea. In tabelul nr. 10 –
Analiza capacitatii de rambursare datorii este calculata capacitatea de rambursare a datoriilor
prin prisma capacitatii de autofinantare.
Tabelul nr. 10 - Analiza capacitatii de rambursare datorii

Perioada analizată
Specificații Simbol / Formula calcul U.M
2010 2011 2012 2013 2014
Capacitatea de autofinantare CAF lei 4.602.959 5.860.809 9.398.637 34.452.462 40.522.262
Datorii totale Dt lei 38.410.608 167.717.048 273.208.192 360.665.026 508.391.211
Capacitatea rambursare datorii Crd=CAF/Dt 0,12 0,03 0,03 0,10 0,08
Indicele crestere CAF ICAF=CAFn/CAFn-1 *100 100% 29% 98% 278% 83%
Indicele crestere Dt Idt=Dtn/Dtn-1 *100 100% 437% 163% 132% 141%
Indicele crestere Crd ICrd=Crdn/Crdn-1 *100 100% 29% 98% 278% 83%
Datorita cresterii in fiecarea an al analizei a datoriilor totale, care ajung de la 38

milioane in 2010 la 508 milioane in 2014, capacitatea de rambursare a datoriilor este afectata
in fiecare an al perioadei, vizibil si in fig. 11, nivelul acesteia fiind foarte departe de nivelul
considerat minim, cel de 1, dar, cu toate acestea, compania a reusit sa nu isi intrerupa
activitatea.
Fig. 11 – Evolutia capacitatii de ramursare datorii
Gradul de acoperire al dobânzii (Gad) arată gradul în care rezultatul exploatării

poate acoperi cheltuielile cu dobânzile, nivelul optim al acestui indicator fiind considerat 2 si
este prezentat in tabelul nr. 11 – Analiza gradului de acoperire a dobanzii.
Tabelul nr. 11 - Analiza gradului de acoperire a dobanzii

Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Rezultatul exploatarii RE lei 1.898.724 11.963.116 16.752.408 37.069.194 50.418.899
Cheltuielile cu dobanzile Chd lei 687.000 3.462.598 7.353.655 11.882.148 16.317.371
Gradul de acoperire dobanda Gad=RE/Chd 2,76 3,45 2,28 3,12 3,09
Indicele crestere RE IRE 100% 630% 140% 221% 136%
Indicele crestere Chd Ichd 100% 504% 212% 162% 137%
Indicele de crester Gad Igad 1,00 125% 66% 137% 99%
Valoare optima 2,00 2,00 2,00 2,00 2,00
17
Desi compania are afectata puternic capacitatea de rambursare a datoriilor, totusi, in
privinta acoperirii dobanzii situatia este buna, vizibil in fig. 12 – Evolutia gradului de
acoperire a dobanzii, situatia datorandu-se rezultatului exploatarii, cu o foarte buna dinamica
in anumite perioade.
Fig. 12 – Evolutia gradului de acoperire a dobanzii
In ultimii doi ani se observa o anumita constanta in nivelul gradului de acoperire a

dobanzii, situatie datorata raportului intre modificarile celor doi indici, cel al cresterii
rezultatului de exploatare si cel al cresterii cheltuielilor cu dobanzile, ambii in scadere de la
2013 la 2014, dar o scadere destul de proportional repartizata asupra ambilor indici.
2.2. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE STRUCTURĂ
Ratele de structură ale bilanțului vizează raporturile care există între diferite elemente
patrimoniale precum şi mutaţiile ce se produc în legătură cu mijloacele economice şi cu
sursele de finanţare a acestora.
2.2.1. Diagnosticul structurii activului
Ratele de structură ale activului reflectă aspecte privind patrimoniul întreprinderii,

apartenența sectorială și natura activității desfășurate. Studiul acestor rate relevă informaţii
privind destinaţia economică a capitalurilor, gradul de lichiditate a capitalului şi capacitatea
întreprinderii de a-şi modifica structura activului ca urmare a schimbărilor conjuncturale.
Rata activelor imobilizate (Rai) este raportul între activele imobilizate şi activele
totale ale firmei, exprimând gradul de imobilizare al capitalului. Această rată măsoară gradul
de investire a capitalului. Rata activelor imobilizate reprezintă ponderea elementelor
patrimoniale utilizate permanent reflectând şi gradul de investire a capitalului în firmă. Rata
activelor imobilizate se apreciază în funcţie de specificul activităţii, nivelul maxim considerat
sanatos de 60% fiind specific pentru o firmă industriala, iar minimul recomandat fiind 40%.
Tabelul nr. 12 – Rata activelor imobilizate prezinta informatiile legate de ponderea activelor
imobilizate in activul total si evolutia in perioada analizata.
Tabel nr. 12 - Rata activelor imobilizate

Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Active imobilizate nete Ain lei 24.612.898 61.873.463 133.475.297 163.205.209 200.260.694
Activ total At lei 83.285.105 219.439.120 334.725.263 449.587.098 642.527.838
Rata activelor imobilizate Rai=Ain/At*100 30% 28% 40% 36% 31%
Indicele Ain IAin=Ain1/Ain0*100 100% 251% 216% 122% 123%
Indicele At IAt=At 1/At0*100 100% 263% 153% 134% 143%
Indicele CA ICA=CA1/CA0*100 100% 325% 155% 174% 142%
Nivel limita inferioară 40% 40% 40% 40% 40%
Nivelul limita superioară 60% 60% 60% 60% 60%
18
Se remarca o rata a activelor imobilizate necorespunzatoare, evolutia proportiei
activelor imobilizate in activele totale ale companiei, pentru perioada analizata, fiind ilustrata
grafic in fig. 13.
Fig. 13 – Evolutia ratei activelor imobilizate
Anul 2012 inregistraza cea mai mare rata a activelor imobilizate (40%), dupa care, in
urmatorii doi ani, cresterea activului total intr-un ritm mai mare decat cresterea activelor
imobilizate, determina o scadere a ratei, care ajunge in anul 2014 la 31%, un nivel considerat
necorespunzator, dar acceptabil, compania desfasurand activitate combinata, industriala si
comerciala si avand indicele cifrei de afaceri superior celui al activelor imobilizate.
Rata activelor circulante (Rac) exprimă ponderea în totalul activului (patrimoniului)
a capitalului circulant. Măsoară indirect şi gradul de lichiditate al patrimonului. Depinde mult
de specificul activităţii, în principal, de factori ca: natura şi sezonalitatea activităţii
desfăşurate, perioada în care se află firma (dezvoltare, menţinere, recesiune), politica
financiară adoptată de către firmă.
Activele circulante ale companiei au o evolutie ascendenta, asemenea activelor totale,
crescand de 7.5 ori in anul 2014 fata de 2010, in schimb activele totale cresc de 7.71 ori.
Informatii privind rata activelor circulante pe fiecare an al perioadei sunt prezentate pentru
companie in tabelul nr. 13 –Rata activelor circulante.
Tabel nr. 13 - Rata activelor circulante

Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Rata activelor circulante Rac=Ac/At*100 70% 72% 60% 64% 69%
Indicele Ac Iac=Ac1/Ac0*100 100% 269% 128% 142% 154%
Indicele At Iat=At 1/At0*100 100% 263% 153% 134% 143%
Indicele RAc IRAc=RAc1/RAc0*100 100% 102% 84% 106% 108%
Nivel optim lim inferioară 30% 30% 30% 30% 30%
Nivel optim lim superioara 40% 40% 40% 40% 40%
Dupa cum se observa si in fig. 14, rata activelor circulante are o evolutie peste limitele
considerate corespunzatoare, cu cel mai ridicat nivel in anul 2011, insa, ritmul de crestere al
cifrei de afaceri, superior ritmului de crestere al ratei activelor circulante de-a lungul intregii
perioade, indica o utilizare eficienta a activelor circulante.
19
Fig. 14 – Evolutia ratei activelor circulante
Impartirea activului total intre active circulante si active imobilizate este prezentata in
fig. 15, dedicata structurii activului, observandu-se ca, daca la inceputul perioadei analizate
(anii 2010, 2011), activele imobilizate aveau o pondere in active totale de cel mult 28-30%
(conform tabelului nr. 12), iar activele circulante 72-70%, in urmatorii doi ani ponderea
activelor imobilizate creste, pentru ca in anul 2014 sa fie de 31%, putin peste nivelul anului
2010, dar in conditiile unui activ total ajuns la 642.5 mil lei (de la 82.3 mil lei in 2010.
Importanta acordata de companie activelor circulante in toata perioada analizata reflecta
orientarea acesteia si catre sectorul de comert, vanzarea marfurilor avand o pondere
importanta in totalul cifrei de afaceri.
Fig. 15 – Structura activului
Rata activelor necorporale exprimă ponderea activelor necorporale în totalul

activelor imobilizate si in totalul activului si este prezentata in tabelul nr. 14 – Rata activelor
necorporale.
Tabel nr. 14 - Rata activelor necorporale

Perioada analizată
Simbol /
Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Imobilizări necorporale In lei 1.437.557 1.436.488 1.474.230 1.480.015 1.452.754

Active imobilizate Ai lei 24.612.898 61.873.463 133.475.297 163.205.209 200.260.694
Rata imobilizărilor necorporale raportată la grupă rIn=In/Ai*100 5,84% 2,32% 1,10% 0,91% 0,73%
Rata imobilizărilor necorporale raportată la total activ Rin=In/At*100 1,73% 0,65% 0,44% 0,33% 0,23%
Indicele In IIn=In1/In0*100 100% 99,9% 102,6% 100,4% 98,2%
Se constata scaderea continua a ratei atat in cadul grupei cat si in cadrul activului
total, evolutia ratei raportata la grupa imobilizarilor fiind prezentata in fig.16.
20
Fig. 16 – Evolutia ratei activelor necorporale
Cea mai mare valoare a ratei se constata in anul 2010, iar cea mai mica in 2014, cand
ajunge la nivelul de 0.73% raportat la grupa si 0.23% raportat la total active, evolutia
constatnt descrescatoare si nivelele mici indicand cresterea altor elemente patrimoniale in
totalul activelor imobilizate si in patrimonial total.
Rata activelor corporale exprimă ponderea activelor corporale în totalul activelor
imobilizate si in totalul activului si este prezentata in tabelul nr. 15 – Rata activelor
corporale.
Tabel nr. 15 - Rata activelor corporale
Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Imobilizări corporale Ic lei 19.156.508 53.756.592 126.899.763 154.804.160 193.982.794
Activele imobilizate Ai lei 24.612.898 61.873.463 133.475.297 163.205.209 200.260.694
Rata imobilizărilor corporale raportată la grupă rIc=Ic/Ai*100 78% 87% 95% 95% 97%
Rata imobilizărilor corporale raportată la total activ RIc=Ic/At*100 23% 24% 38% 34% 30%
Indicele Ic IIc=Ic1/Ic0*100 100% 281% 236% 122% 125%
Indicele Ai IAi=Ai1/Ai0*100 100% 251% 216% 122% 123%
Desi in anul 2014 fata de 2013 rata activelor corporale raportat la total active scade, evolutia
ratei activelor corporale inregistreaza un trend crescator in cadrul grupei imobilizarilor, sesizabil si in
fig. 17.
Fig. 17 – Evolutia ratei activelor corporale
In urma evolutiei ascendente in cadrul grupei, nivelul ratei activelor corporale ajunge
in anul 2014 la 97% raportat la imobilizari, dar in total active scade de la 34% in 2013 la
30% in favoarea altor componente ale activului. Ritmul de crestere al cifrei de afaceri
superior ritmului de crestere al ratei activelor corporale indica o utilizarea eficienta a acestora.
Rata imobilizarilor financiare exprimă ponderea activelor financiare în totalul
activelor circulante si in totalul activului si este prezentata in tabelul nr. 16 – Rata
imobilizarilor financiare.
21
Tabel nr. 16 - Rata imobilizarilor financiare
Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Imobilizări financiare If lei 4.018.833 6.680.383 5.101.304 6.921.034 4.825.146
Active imobilizate Ai lei 24.612.898 61.873.463 133.475.297 163.205.209 200.260.694
Rata imobilizărilor financiare raportate la grupă rIf=If/Ai*100 16% 11% 4% 4% 2%
Rata imobilizărilor financiare raportate la total activ RIf=If/At*100 5% 3% 2% 2% 1%
Indicele If IIf=If1/If0*100 100% 166% 76% 136% 70%
Se constata scaderea ratei imobilizarilor financiare de-a lungul perioadei analizate.

Rata imobilizarilor financiare raportate la grupa ajunge de la 16% in 2010 la 2% in 2014, iar
raportat la total active rata inregistreaza o scadere de la 5 % (2010) pana la nivelul de 1%
(2014), dar cu o utilizare eficienta indicata de superioritatea indicelui de crestere al cifrei de
afaceri fata de indicele de crestere al ratei imobilizarilor financiare. Trendul descrescator al
ratei imobilizarilor financiare este aratat in fig. 18.
Fig. 18 – Evolutia ratei imobilizarilor financiare
Rata stocurilor exprimă ponderea stocurilor in totalul activelor circulante si in totalul

activului si este prezentata in tabelul nr. 17 – Rata stocurilor.
Tabel nr. 17 - Rata stocurilor
Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Stocuri St lei 28.420.381 42.510.124 81.325.978 131.146.583 312.154.018
M aterii prime si materiale M pm lei 1.238.260 3.418.428 3.796.979 3.158.435 16.988.032
Producția neterminată Pnet lei 20.790.061 26.084.880 23.029.910 51.220.897 158.074.302
Produse finite si mărfuri Pf lei 4.129.912 10.933.760 51.712.449 73.688.570 130.268.425
Rata stocurilor rap. la grupă rSt=St/Ac*100 48% 27% 40% 46% 71%
Rata stocurilor rap. la total activ RSt=St/At*100 34% 19% 24% 29% 49%
Ponderea M pm în stocuri rM pm=M pm/St*100 4% 8% 5% 2% 5%
Ponderea Pnet în stocuri rPnet=Pnet/St*100 73% 61% 28% 39% 51%
Ponderea Pf în stocuri rPf=Pf/St*100 15% 26% 64% 56% 42%
Indicele St ISt=St 1/St 0*100 100% 150% 191% 161% 238%
Indicele Ac IAc=Ac1/Ac0*100 100% 276% 111% 83% 538%
Nivel optim % 30 30 30 30 30
Stocurile ajung la ponderi foarte mari, neoptime, in anul 2014 reprezentand 71% din
activele circulante si 49 % din activul total, evolutia acestora raportat la grupa fiind
evidentiata grafic in fig. 19. Cresterea importanta a stocurilor in 2014 fata de 2013 se
datoreaza cresterii productiei, concretizata la nivelul stocurilor in cresteri de produse finite
(stoc aproape dublat) si productie neterninata (stoc de trei ori mai mare).
22
Fig. 19 – Evolutia ratei stocurilor
In cadrul stocurilor, ponderea materiilor prime este mica si ajunge de la 4% in 2010 la

5% in 2014. Produsele finite in schimb, de la o pondere de 15% in 2010 ajung la 42 % in
2014. Cea mai mare pondere in stocuri o are productia neterminata care ajunge la 51 % in
anul 2014.
Rata creantelor exprimă ponderea creantelor in totalul activelor circulante si in
totalul activului si este prezentata in tabelul nr. 18 – Rata creantelor.
Tabel nr. 18 - Rata creantelor

Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Creanțe Cr lei 29.116.606 79.453.704 115.504.355 151.017.285 100.078.957
Rata creanțelor rap. la grupă rCr=Cr/Ac*100 50% 50% 57% 53% 23%
Rata creanțelor rap. la total activ RCr=Cr/At*100 35% 36% 35% 34% 16%
Indicele Cr ICr=Cr1/Cr0*100 100% 273% 145% 131% 66%
Indicele Ac IAc=Ac1/Ac0*100 100% 269% 128% 142% 154%
Nivel optim limita superioară % 15 15 15 15 15
Nivel optim limita inferioară % 10 10 10 10 10
Rata creantelor depaseste in toti anii analizati limita superioara a optimului

recomandat, datorita cresterii puternice de la an la an a creantelor in sold, urmare
argumentabila a cresterii cifrei de afaceri dar si consecinta unei posibile activitati
necorespunzatoare in recuperarea creantelor neincasate. Grafhic evolutia necorespunzatoare a
ratei creantelor este prezentata in fig. 20, sesizabila fiind tendinta de redresare a ratei catre
anul 2014.
Fig. 20 – Evolutia ratei creantelor
Calculul si interpretarea ratelor de gestiune va aduce o clarificare suplimentara a

situatiei mai exacte a creantelor companiei.
23
Rata disponibilitatilor banesti exprimă ponderea disponibilitatilor banesti in totalul
activelor circulante si in totalul activului si este prezentata in tabelul nr. 15 – Rata
disponibilitatilor banesti..
Tabel nr. 19 - Rata disponibilitatilor banesti
Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Rata disponibilităților rap. la grupa rDb=Db/Ac*100 2% 23% 2% 1% 7%
Rata disponibilităților rap. la total activ RDb=Db/At*100 1% 16% 1% 1% 5%
Indicele Db IDb=Db1/Db0*100 100% 3136% 12% 95% 712%
Nivel optim limita inferioară 1,5% 1,5% 1,5% 1,5% 1,5%
Nivel optim limita superioară 2% 2% 2% 2% 2%
Disponibilitatile banesti au inregistrat o rata raportata la grupa activelor circulante de

7% iar la total active de 5 % in anul 2014, in crestere fata de anul precedent. Grafic, evolutia
ratei disponibilitatilor banesti raportat la activele circulante este prezentata in fig. 21.
Fig. 21 – Evolutia ratei disponibilitatilor
Se remarca trendul crescator al ratei disponibilitatilor pana in anul 2011, cand

disponibiliatiile inregistreaza cel mai mare nivel al perioadei dar si cea mai mare rata
raportata la grupa (23%), un nivel al disponibilitatilor apropiat de acesta inregistrandu-se si in
anul 2014, dar rata disponibilitatilor raportata la grupa ajunge la 7% ca urmare a cresterii
semnificative a activelor circulante
2.2.2. Diagnosticul structurii pasivului
Ratele de structură ale pasivului evidențiază modul de structurare a surselor de

finanțare în funcție de proveniența lor și de gradul de exigibilitate al acestora. Astfel, permit
aprecierea politicii financiare a întreprinderii prin punerea în evidenţă a unor aspecte privind
stabilitatea financiară, autonomia financiară, respectiv gradul de îndatorare.
Indicatorii de structură ai pasivelor se obțin prin raportarea unor elemente de pasiv
fie la total pasiv, fie la grupa de pasiv din care fac parte.
Rata stabilității financiare (Rsf) reflectă măsura în care firma dispune de resurse
financiare cu caracter permanent faţă de total resurse. Preponderenţa capitalului permanent
în resursele financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii conferind grad
ridicat de siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minimă, care oferă o stabilitate
acceptabilă, este de 50%, dar optimul se situeaza in practica la 66%. In tabelul nr. 20 –
Rata stabilitatii financiare este prezentata pentru anii analizati rata stabilitatii financiare si
evolutia acesteia, precum si factorii care influenteaza asupra sigurantei companiei din
punct de vedere financiar.
24
Tabel nr. 20 - Rata stabilitatii financiare
Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Capitaluri permanente Cpm lei 48,571,506 107,090,279 145,443,804 152,374,344 210,715,299
Pasiv total PT lei 83,285,105 219,439,120 334,725,263 449,587,098 642,527,838
Rata stabilității financiare Rsf=Cpm/PT*100 58% 49% 43% 34% 33%
Indicele Cpm ICP=Cpm1/CPm0*100 100% 220% 136% 105% 138%
Indicele PT IPT=PT1/PT0*100 100% 263% 153% 134% 143%
Nivel optim 66% 66% 66% 66% 66%
Se constata o evolutie ingrijoratoare catre anul 2011 si in partea a doua a intervalului

analizat. Mai precis, dupa ce in anul 2010 situatia indica siguranta sub aspectul stabilitatii
financiare, anul urmator este inceputul unei destabilizari financiare, cu o evolutie a ratei din
ce in ce mai nefavorabile, ajungand de la 43 % in 2012 la 33% in 2014. Cauza o reprezinta
cresterea pasivelor totale intr-un ritm superior ritmului capitalurilor permanente, ca urmare a
cresterii accentuate a datoriilor pe termen scurt, situatie care afecteaza nivelul de siguranta
financiara al companiei, trendul nefavorabil, vizibil si in fig. 22, aratand perspective
neoptimiste asupra stabilitatii financiare a companiei.
Fig. 22 – Evolutia ratei stabilitatii financiare
Rata stabilității financiare prin datoriile pe termen scurt (rsf) reflectă măsura în
care compania dispune de resurse financiare de natura datoriilor pe termen scurt faţă de total
resurse. O valoare buna acceptabilă a ratei este sub 50%, dar optimul se situeaza in practica la
33%. In tabelul nr. 21 – Rata stabilitatii financiare prin intermediul datoriilor pe termen
scurt sunt prezentat datoriile pe termen scurt si rata stabilitatii aferenta acestora, pentru
fiecare an al perioadei analizate.
Tabel nr. 21 - Rata stabilitatii financiare prin intermediul datoriilor pe termen scurt
Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Datorii pe termen scurt DTS lei 34.713.599 112.348.841 189.281.459 297.212.754 431.812.539
Pasiv total PT lei 83.285.105 219.439.120 334.725.263 449.587.098 642.527.838
Rata stabilității financiare rsf=DTS/PT*100 42% 51% 57% 66% 67%
Indicele PT IPT=IPT1/IPT0*100 100% 263% 153% 134% 143%
Indicele DTS IDTS=DTS1/DTS0*100 100% 324% 168% 157% 145%
Nivel optim 33% 33% 33% 33% 33%
Este o rata care se judeca in oglinda cu rata stabilitatii financiare a capitalului

permanent. Astfel, si aici se constata o evolutie ingrijoratoare in partea a doua a intervalului
analizat. Mai precis, dupa ce in anul 2010 situatia indica siguranta sub aspectul stabilitatii
financiare prin prisma datoriilor pe termen scurt, anul urmator (2011) este inceputul unei
destabilizari financiare, cu o evolutie a ratei din ce in ce mai nefavorabile, ajungand de la 57
% in 2012 la 67% in 2014. Cauza o reprezinta cresterea datoriilor pe termen scurt intr-un ritm
superior ritmului pasivelor totale, situatie care afecteaza nivelul de siguranta financiara al
25
companiei, trendul nefavorabil, vizibil si in fig. 23, aratand perspective neoptimiste asupra
stabilitatii financiare a companiei.
Fig. 23 – Evolutia ratei stabilitatii financiare prin datorii pe termen scurt
Rata autonomiei financiare globale (Rafg) reflectă gradul de independenţă

financiară a societăţii. Se consideră că existenţa unui capital propriu de cel putin 1/3 din
pasivul total constituie o premisă esenţială pentru autonomia financiară a societăţii. Sub
aceasta valoare minim admisibilă firma se află într-o situaţie nefavorabilă în ceea ce priveşte
riscul de solvabilitate. In tabelul nr. 22 – Rata autonomiei financiare globale sunt prezentate
informatiile privind calculul ratei.
Tabel nr. 22 - Rata autonomiei financiare globale

Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Capital propriu Cpr lei 44.874.497 51.722.072 61.517.071 88.922.072 134.136.627
Pasiv total Pt lei 83.285.105 219.439.120 334.725.263 449.587.098 642.527.838
Rata autonimei financiare globale rafg=Cpr/Pt*100 54% 24% 18% 20% 21%
Indicele Cpr ICpr=Cpr1/Cpr0*100 100% 115% 119% 145% 151%
Indicele PT IPT=Pt1/Pt0*100 100% 263% 153% 134% 143%
Nivel optim lim. inferioară 33% 33% 33% 33% 33%
Nivel optim lim. superioară 66% 66% 66% 66% 66%
Exceptand anul 2010, nivelul ratei autonomiei financiare globale, vizibil si in fig. 24,
este necorespunzator, valorile fiind sub limita inferioara de 33%, situatie datorata cresterii
datoriilor totale (in cadrul carora, componenta principala datorii pe termen scurt are o crestere
importanta) ceea ce determina un nivel necorespunzator al capitalurilor proprii, sub ponderea
in total pasiv de 1/3, esentiala pentru autonomia financiara a companiei.
Fig. 24 – Evolutia ratei autonomiei financiare globale
Rata autonomiei financiare la termen (Raft) reflectă ponderea surselor proprii în

totalul surselor permanente de finanțare. Este considerată mai expresivă decât rata
prezentată anterior deoarece arată gradul de independenţă financiară al societății pe termen
26
lung. Acest indicator trebuie să fie superior valorii de 50% si este prezentat in tabelul nr.
23 – Rata autonomiei financiare la termen.
Tabel nr. 23 - Rata autonomiei financiare la termen
Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Capital propriu Cpr lei 44,874,497 51,722,072 61,517,071 88,922,072 134,136,627
Capital permanent Cpm lei 48,571,506 107,090,279 145,443,804 152,374,344 210,715,299
Rata autonomiei
raft=Cpr/Cpm*100 92% 48% 42% 58% 64%
financiare la termen
Indicele Cpm ICpm=Cpm1/Cpm0*100 100% 220% 136% 105% 138%
Nivel minim 50% 50% 50% 50% 50%
La termen, rata autonomiei financiare a companiei Romcab, arata mai bine decat cea
globala, avand valori corespunzatoare la inceputul si sfarsitul perioadei, dupa cum se poate
vedea si in fig. 25.
Fig. 25 – Evolutia ratei autonomiei financiare la termen
Situatia buna din 2013 se continua si in ultimul an al perioadei (2014), cand rata
autonomiei financiare la termen inregistreaza un nivel bun de 64%, explicabil prin cresterea
capitalurilor proprii intr-un ritm superior cresterii capitalurilor permanente.
Rata îndatorării globale (Rîg) reflectă ponderea tuturor datoriilor pe care le are
compania în pasivul total al acesteia. Valoarea maxim admisibilă a acestui indicator poate fi
66%, deşi se consideră că o valoare de 50% este mai sigură. Nivelul acestei rate pentru anii
analizati precum si nivelul diferitelor tipuri de datorii care au influenta asupra ratei este
prezentat in tabelul nr. 24 – Rata indatorarii globale.
Tabel nr. 24 - Rata indatorarii globale
Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Datorii pe termen mediu si lung DTM L lei 3,697,009 55,368,207 83,926,733 63,452,272 76,578,672
Datorii pe termen scurt DTS lei 34,713,599 112,348,841 189,281,459 297,212,754 431,812,539
Datorii totale Dt lei 38,410,608 167,717,048 273,208,192 360,665,026 508,391,211
Pasiv total PT lei 83,285,105 219,439,120 334,725,263 449,587,098 642,527,838
Rata îndatorării globale RÎg=Dt/PT*100 46% 76% 82% 80% 79%
Indicele Dt IDt=Dt 1/Dt0*100 100% 437% 163% 132% 141%
Indicele PT IPT=PT1/PT0*100 100% 263% 153% 134% 143%
Nivel optim 66% 66% 66% 66% 66%
Se constata ca, dupa un nivel bun al ratei in 2010 (46%), in anii urmatori, nivelul este
necorespunzator, ca urmare a cresterii datoriilor totale sub influenta cresteri indeosebi a
datoriilor pe termen scurt, ajungand in 2014 la nivelul de 79%, in urma unui trend, vizibil in
fig. 26, indepartat de nivelul maxim acceptabil de 66%.
27
Fig. 26 – Evolutia ratei indatorarii globale
Evolutia datoriilor totale si a capitalurilor proprii determina pentru fiecare an analizat
o structura particulara a pasivului total al companiei, concretizata intr-o anumita proportie
intre indatorarea globala si autonomia financiara globala proportie prezentata in fig. 27.
Fig. 27 – Proportia autonomie finaciară globală - îndatorare globală
Rata îndatorării la termen (Rît) reflectă gradul de îndatorare prin împrumuturi pe

termen lung şi mediu. Se utilizează în fundamentarea deciziei de atragere a surselor
împrumutate pe termen lung şi a urmăririi modului în care s-a utilizat efectul de levier.
Valoarea maximă admisă este de 50% in cazul folosirii in calcul a capitalurilor permanente
sau 100% in cazul folosirii in calcul a capitalurilor proprii. In tabelul nr. 25 – Rata
indatorarii la termen este prezentat nivelul ratei pentru anii analizati.
Tabel nr. 25 - Rata indatorarii la termen

Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Datorii pe termen mediu si lung DTM L lei 3,697,009 55,368,207 83,926,733 63,452,272 76,578,672
Capital permanent Cpm lei 48,571,506 107,090,279 145,443,804 152,374,344 210,715,299
rata indatorarii la termen rÎt=DTM L/Cpm*100 8% 52% 58% 42% 36%
rata indatorarii la termen RÎt=DTM L/Cpr*100 8% 107% 136% 71% 57%
Indicele DTM L 100% 1498% 152% 76% 121%
Indicele Cpm ICpm=Cpm1/Cpm0*100 100% 220% 136% 105% 138%
Nivel maxim rÎt 50% 50% 50% 50% 50%
Nivel maxim RÎt 100% 100% 100% 100% 100%
Se constata abaterea de la nivelurile corespunzatoare in anii 2011 si 2012, vizibil si in

fig. 28, in timp ce anii 2010 si mai ales 2013 si 2014 inregistreaza niveluri bune.
28
Fig. 28 – Evolutia ratei indatorarii la termen
Situatiile favorabile sunt datorate devansarii ritmului de crestere al datoriilor pe

termen mediu si lung de catre ritmul de crestere al capitalurilor proprii, respectiv al
capitalurilor permanente.
Evolutia datoriilor pe termen mediu-lung si a capitalurilor proprii determina pentru
fiecare an analizat o structura particulara a capitalului permanent al companiei, concretizata
intr-o anumita proportie intre autonomia financiara la termen si indatorarea la termen,
proportie prezentata in fig. 29.
Fig. 29 – Proportia autonomie finaciară la termen - îndatorare la termen
2.3. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR
În determinarea financiară, echilibrul exprimă egalitatea surselor financiare şi

mijloacelor economice necesare desfăşurării activităţii de exploatare şi comercializare, pe
termen lung şi scurt.
Baza de pornire a analizei echilibrului financiar în abordarea statică este respectare
egalităţilor:
Activ imobilizat = Capital permanent
Active circulante = Datorii de termen scurt
Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza cu ajutorul următorilor indicatori:

 fondul de rulment (FR);
 necesarul de fond de rulment (NFR);
 trezoreria netă (TN).
2.3.1. Diagnosticul fondului de rulment
Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depăşeşte valoarea
imobilizărilor nete şi este destinată finanţării activelor circulante. Fondul de rulment mai
poate fi definit şi ca excedentul de active circulante peste valoarea datoriilor pe termen scurt.
Reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă în urma acoperirii activelor
permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit pentru finanţarea nevoilor
29
curente. În acest fel fondul de rulment apare ca o ”marjă de securitate financiară” care
permite întreprinderii să facă față fără dificultate diverselor riscuri care se manifestă pe
termen scurt.
Fondul de rulment poate fi determinat prin două modalități:
Fondul de rulment este compus din:

- fondul de rulment propriu (FRP) - care reprezintă partea din capitalurile proprii
care depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt destinate finanţării activelor
circulante;
- fondul de rulment străin (FRS) - care reprezintă partea din datoriile pe termen
mediu şi lung care depăşesc valoarea imobilizărilor nete şi care sunt destinate finanţării
activelor circulante.
In tabelul nr. 26 – Analiza echilibrului financiar pe termen lung sunt prezentate

informatii vizand fondul de rulment, componenta acestuia (fond de rulment propriu si fond de
rulment strain) si contributia in finantarea capitalurilor permanente si activelor circulante
pentru cei cinci ani ai analizei.
Tabelul nr. 26 - Analiza echilibrului financiar pe termen lung ( fondul de rulment)

Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Cifra de Afaceri CA lei 53,100,184 172,592,715 267,928,341 466,484,095 661,725,064
Capital permanent CP lei 48,571,506 107,090,279 145,443,804 152,374,344 210,715,299
Active imobilizate Ain lei 24,612,898 61,873,463 133,475,297 163,205,209 200,260,694
Fond de rulment FR=CP-Ain lei 23,958,608 45,216,816 11,968,507 - 10,830,865 10,454,605
Active circulante Ac lei 58,672,207 157,565,657 201,249,966 286,381,889 442,267,144
Datorii pe termen scurt DTS lei 34,713,599 112,348,841 189,281,459 297,212,754 431,812,539
Fond de rulment FR=Ac-DTS lei 23,958,608 45,216,816 11,968,507 - 10,830,865 10,454,605
Fr propriu FRpr=Cpr-Ain lei 20,261,599 - 10,151,391 - 71,958,226 - 74,283,137 - 66,124,067
Fr străin FRs=FR-FRpr lei 3,697,009 55,368,207 83,926,733 63,452,272 76,578,672
Abaterea FR ΔFR=FR1-FR0 lei 21,258,208 - 33,248,309 - 22,799,372 21,285,470
Indicele FR IFR=FR1/FR0*100 100% 189% 26% -90% -97%
Ponderea FR în finanțarea CP FR/CP 53% 87% 19% - 8%
Ponderea FR în finanțarea Ac FR/Ac 41% 29% 6% - 2%
Nivelul optim al FR Fropt=1/3*CA lei 17,700,061 57,530,905 89,309,447 155,494,698 220,575,021
Durata in zile a unei rotatii a Ac DzAc=Ac/CA*360 zile 398 329 270 221 241
Durata in zile a unei rotatii pentru DTS DzDTS=DTS/CA*360 zile 235 234 254 229 235
30
Se observă că, doar în anul 2013 fondul de rulment are o valoare negativă, expresie a
nerealizării echilibrului pe termen lung, capitalul permanent neputând finanța nevoile
temporare, cauza acestei evoluții negative fiind creșterea nivelului activelor imobilizate
într-un ritm mult mai mare decât nivelul capitalului permanent. Im ceilalati ani se constata
un fond de rezerva pozitiv, deci un excedent de resurse financiare care se degajă în urma
acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit pentru
finanţarea nevoilor curente. În acest fel fondul de rulment a fost pentru Romcab o ”marjă
de securitate financiară” care a permis companiei să facă față diverselor riscuri manifestate
pe termen scurt, fiind una din explicatiile pentru neintrarea companiei in incapacitatea de
plata (posibila conform indiciilor furnizate de ratele de lichiditate) sau neintreruperii
activitatii (intrerupere posibila conform ratei capacitatii de rambursare datorii). Evolutia
fondului de rulment sub aspectul structurii acestuia, respectiv fond rulment propriu si fond
rulment strain este evidentiata in fig. 30.
Fig. 30 – Evolutia fondului de rulment
Se constata o evolutie negativa a fondului de rulment propriu, sustinut insa de fondul

de rulment strain, constituit din datoriile pe termen mediu si lung, care reuseste echilibrarea
fondului de rulment pe ansamblu, confirmand faptul ca exista suficiente resurse permanente
pentru acoperirea nevoilor permanente conform principiilor de finanțare, acoperind si nevoi
temporare. Totusi, nivelul atins de cifra de afaceri fixeaza optimul pentru fondul de rulment la
un nivel greu de atins pentru companie. Ponderea fondului de rulment in finantarea activelor
circulante inregistreaza un nivel de 2% in anul 2014, destul de mic, dar promitator venind
dupa un an precedent cu valoare negativa. In schimb, ponderea fondului de rulment in
capitalurile permanente indica o contributie de 8% in ultimul an al analizei (2014) pentru
finantarea nevoilor cu caracter temporar..
Viteza de rotatie a fondului de rulment prezentata in tabelul nr. 27 – Viteza de rotatie
a fondului de rulment confirma ca anul 2014 inregistreaza o pozitivare in evolutia fondului de
rulment, dupa un an fara echilibru financiar pe termen lung, cresterea cifrei de afaceri
contribuind la realizarea unui viteze de rotatie a fondului de rulment de 6 zile.
Tabelul nr. 27 - Viteza de rotatie a fondului de rulment

Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Fond de rulment FR lei 23,958,608 45,216,816 11,968,507 - 10,830,865 10,454,605
Cifra de afaceri CA lei 53,100,184 172,592,715 267,928,341 466,484,095 661,725,064
Durata în zile a unei rotații DzFR=FR/CA*360 zile 162 94 16 -8 6
31
2.3.2. Necesarul de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă partea din activele circulante ce

trebuie finanţate din resurse stabile. Reprezintă excedentul de nevoi ciclice de finanţare
rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente şi care vor trebui să fie
acoperite din resurse permanente.
Unde: Ac – active circulante

Db – disponibilități bănești
Dts – datorii pe termen scurt
Dfts – datorii financiare pe termen scurt
In tabelul nr. 28 – Analiza necesarului de fond de rulment sunt prezentate informatii

privind necesarul de fond de rulment pentru anii analizati si evolutia acestuia de-a lungul
perioadei.
Tabelul nr. 28 - Analiza necesarului de fond de rulment

Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Stocuri St lei 28.420.381 42.510.124 81.325.978 131.146.583 312.154.018
Creanțe Cr lei 29.116.606 79.453.704 115.504.355 151.017.285 100.078.957
Ac nefinanciare St+Cr lei 57.536.987 121.963.828 196.830.333 282.163.868 412.232.975
Datorii nefinanciare pe termen scurt Dnfts lei 20.922.876 66.209.976 103.349.867 122.174.805 207.599.553
Necesarul de fond de rulment NFR=(St+Cr)-Dnfts lei 36.614.111 55.753.852 93.480.466 159.989.063 204.633.422
Abaterea absolută a NFR ΔNFR=NFR1-NFR0 lei 19.139.741 37.726.614 66.508.597 44.644.359
Indicele NFR INFR=NFR1/NFR0*100 100% 152% 168% 171% 128%
Ponderea NFR în CA NFR/CA*100 69% 32% 35% 34% 31%
Nivel lim superioară 15%*CA lei 7.965.028 25.888.907 40.189.251 69.972.614 99.258.760
Nivel lim inferioară 10%*CA lei 5.310.018 17.259.272 26.792.834 46.648.410 66.172.506
Viteza de rotație Acnf CA/Acnf rotații 0,92 1,42 1,36 1,65 1,61
Viteza de rotație Dnfts CA/Dnfts rotații 2,54 2,61 2,59 3,82 3,19
Se constata un necesar de fond de rulment pozitiv in toti anii analizati, confirmand un

excedent de active circulante nonfinanciare de natura stocurilor si creantelor fata de nivelul
datoriilor nonfinanciare, excedent finantat pe seama resurselor permanente din fondul de
rulment in anii cand acesta a fost pozitiv. Raportat la cifra de afaceri nivelul necesarului de
fond de rulment nu se incadreaza in intervalul corespunzator in niciunul din anii analizati,
datorita cresterilor inregistrate in nivelul stocurilor, in ultimul an (2014) constatandu-se cea
mai mare crestere a stocurilor, cu un indice de crestere a stocurilor de 238% fata de cel al
cifrei de afaceri de 142%.
2.3.3. Trezoreria netă
Trezoreria netă (Tn) pune în evidenţă modul de realizare a ciclurilor financiare ale
firmei. Reprezintă surplusul de lichidităţi ce se degajă la sfârşitul perioadei de gestiune, adică
reala capacitate a firmei de a investi. Trezoreria netă reprezintă diferenţa dintre fondul de
rulment şi necesarul de fond de rulment.
32
Mărimea trezoreriei depinde atât de modificările fondului de rulment (sub influenţa
modificării capitalurilor permanente şi a activelor imobilizate) cât şi de modificările
necesarului de fond de rulment (sub influenţa modificării activelor curente, respectiv a
pasivelor curente).
Trezoreria netă este alcătuită din două componente: ttrezoreria de active si trezoreria
de pasiv.
Trezoreria de activ (Ta) indică disponibilităţile din conturi bancare şi celelalte valori
lichide.
Trezoreria de pasiv (Tp) cuprinde creditele pe termen scurt şi soldul creditor al

băncii.
In tabelul nr. 29 – Trezoreria neta sunt prezentati factorii de influenta asupra trezoreriei
nete si nivelul acesteia pentru anii analizati.
Tabelul nr.29 - Trezoreria neta
Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Fondul de rulment FR lei 23.958.608 45.216.816 11.968.507 - 10.830.865 10.454.605
Necesar de fond de rulment NFR lei 36.614.111 55.753.852 93.480.466 159.989.063 204.633.422
Trezorerianetă TN=FR-NFR lei - 12.655.503 - 10.537.036 - 81.511.959 -170.819.928 -194.178.817
Investiții financiarepe termen scurt Ifts lei - - - - -
Datorii financiare petermen scurt Dfts lei 13.790.723 46.138.865 85.931.592 175.037.949 224.212.986
Trezorerianetă TN=(Ifts+Db)-Dfts lei - 12.655.503 - 10.537.036 - 81.511.959 -170.819.928 -194.178.817
Abaterea absolută a trezoreriei ΔTN=TN1-TN0 lei - 2.118.467 - 70.974.923 - 89.307.969 - 23.358.889
Se constata o trezorerie neta negativa in fiecare an al perioadei analizate, ceea ce

semnifica in permanenta un necesar de fond de rulment pozitiv peste nivelul fondului de
rulment. Practic, excedentul de active circulante nonfinanciare, ramas neacoperit de sursele
permanente din fondul de rulment, este finantat printr-o trezorerie negativa, prin apelarea la
credite bancare pe termen scurt. Valorile negative ale trezoreriei nete evidențiază astfel un
dezechilibru financiar care determină dependența societății față de resursele financiare pe
termen scurt și, implicit, o limitare a autonomiei financiare pe termen scurt.
Evolutia comparativa a celor trei rate de echilibru financiar de-a lungul perioadei
analizate este prezentat in fig. 31.
Fig. 31 - Evoluția ratelor de echilibru financiar
33
2.4. DIAGNOSTICUL RATELOR DE GESTIUNE FINANCIARĂ
Exprimarea sintetică a modului de gestionare a resurselor se realizează cu ajutorul

ratelor de gestiune, aceste rate exprimând de fapt viteza de rotaţie a elementelor patrimoniale
sau a surselor de finanţare. Viteza de rotaţie măsoară durata de transformare a activelor în
lichidităţi şi durata de reînnoire a datoriilor.
Măsurarea vitezei de rotaţie se realizează cu ajutorul a doi indicatori:
- numărul de rotaţii
- durata în zile a unei rotaţii.
Numărul de rotaţii (Nr) arată de câte ori se roteşte elementul de activ sau pasiv
analizat prin cifra de afaceri într-o perioadă de gestiune. Creşterea numărului de rotaţii
înseamnă creşterea eficienţei utilizării elementului.
Durata în zile a unei rotaţii (Dz) arată durata medie în care elementul analizat
parcurge întreg ciclul economic şi revine în forma bănească. Reducerea duratei medii în
zile a unei rotaţii înseamnă o scurtare a perioadei de imobilizare.
Viteza de rotație a resurselor se urmărește prin:

 viteza de rotație a stocurilor;
 viteza de rotație a clienților;
 viteza de rotație a furnizorilor;
viteza de rotație a datoriilor pe termen scurt.
2.4.1. Diagnosticul gestiunii stocurilor
Viteza de rotaţie a stocurilor arată de câte ori într-o perioadă de gestiune stocurile
materiale trec succesiv prin fazele de aprovizionare, fabricaţie şi vânzare, respectiv durata în
zile a unei rotaţii complete.
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii stocurilor este de 8
rotaţii, care corespunde unui termen mediu de parcurgere a fazelor circuitului economic şi
de revenire sub formă bănească iniţială de 45 de zile.
Informatiile privind nivelul si dinamica atat pentru stocurile totale cat si pentru
componentele acestora (materii prime, produse finite si marfuri, productie neterminata),
precum si vitezele de rotatie ale acestora, pentru cei cinci ani ai perioadei analizate sunt
prezentate in tabelul nr. 30 – Viteza de rotatie a stocurilor, unde sunt evidentiate pentru anii
analizati daca s-a realizat o eliberare sau dimpotriva o imobilizare de stocuri.
34
Tabelul nr. 30 - Viteza de rotatie a stocurilor
Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Stocuri St lei 28.420.381 42.510.124 81.325.978 131.146.583 312.154.018
Număr de rotații Nrst=CA/St rotații 1,97 4,87 4,33 4,39 2,99
Durata unei rotații dzst=St/CA*360 zile 182,74 73,97 83,20 81,99 120,58
Numar minim rotații 8 8 8 8 8
Eliberare(-)/Imobilizare(+) E/I=(Dzn-Dzn-1)*CAn/T lei - - 52.143.509 6.862.736 - 1.567.865 70.950.180
Indicele St Ist=St 1/St 0*100 100% 150% 191% 161% 238%
Indicele CA ICA=CAn/Can-1*100 100% 325% 155% 174% 142%
M aterii prime si materiale M pm lei 3.500.408 5.491.484 6.583.619 6.237.116 23.811.291
Durata unei rotații M pm dz=M pm/CA*360 zile 16,83 9,38 8,11 4,95 8,17
Produție neterminată Pneter lei 20.790.061 26.084.880 23.029.910 51.220.897 158.074.302
Durata unei rotații pneter dz=Pneter/CA*360 zile 134,34 48,89 33,00 28,65 56,93
Produse finite si mărfuri Pf lei 4.129.912 10.933.760 51.712.449 73.688.570 130.268.425
Durata unei rotații Pf dz=Pf/CA*360 zile 21,13 15,71 42,09 48,39 55,48
Nivelul optim zile 45 45 45 45 45
Se constata o viteza de rotatie a stocurilor totale necorespunzatoare in toti anii

analizati, cresterea stocurilor nefiind reflectata corespunzator in cresterea cifrei de afaceri,
sugerand o deficienta in organizarea stocurilor, pe langa folosirerea unei politici defensive
(relaxata) de gestiune a stocurilor, specifica unui manageriat prudent, cu aversiune deosebita
fata de riscuri, dar cu costuri suplimentare care vor reduce rata rentabilitatii. Cresterea
ponderii activitatii comerciale in anii 2013 si 2014 de la maxim 5% in anii precedenti la 33%
in 2013 si 30% in 2014 explica trendul puternic crescator al stocurilor, dar acest trend este
urmat de o crestere a cifrei de afaceri sub nivelul care sa permita o accelerare a viteza de
rotatie a stocurilor. In anii in care viteza de rotatie a stocurilor, chiar necorespunzatoare, a
crescut fata de anul precedent (2011 si 2013), se constata o eliberare a imobilizarilor, in timp
ce in anii 2012 si 2014 constatam o crestere a imobilizarilor prin stocuri, reflectand faptul ca
imobilizarile de stocuri reprezinta un punct slab al gestiunii stocurilor in compania Romcab.
Comparativ, evolutia duratelor stocurilor de materii prime, produse finite si productie
neterminata este prezentata in fig. 32, evidentiindu-se pentru grupele de produse finite,
marfuri si productie neterminata viteze de rotatie necorespunzatoare, reflectate de durate mari
si schimbarea tendintelor, doar materiile prime avand durate corespunzatoare.
Fig. 32 - Evoluția vitezei de rotatie in zile a stocurilor
35
2.4.2. Diagnosticul gestiunii clienților
Viteza de rotaţie a creanţelor-clienţi exprimă creditul client acordat de firmă, adică

durata medie în zile de încasare a contravalorii mărfurilor de la beneficiari. Practic indică
decalajul mediu în zile între data facturării şi data încasării contravalorii mărfurilor vândute.
Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii creanţelor faţă de clienţi este de
cel puţin 8 rotaţii, care corespunde unei durate medii de încasare a creanţelor de 45 de zile.
Valoarea optimă ar fi de cel mult 30 de zile.
In tabelul nr. 31 – Gestiunea clientilor este prezentata viteza de rotatie si numarul de

roattii pentru client pe perioada anilor 2010-2014.
Tabelul nr. 31 - Gestiunea clientilor

Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Clienți Cl lei 29.116.606 79.453.704 115.504.355 151.017.285 100.078.957
Număr de rotații NrCl=CA/Cl rotații 2,23 3,18 2,75 3,50 5,27
Durata unei rotatii DzCl=(Cl/CA)*360 zile 162 113 131 103 68
Indicele Cl Icl=Cl1/Cl0*100 100% 273% 145% 131% 66%
Nivelul maxim zile 45 45 45 45 45
Se constata viteze necorespunzatoare de rotatie pentru clienti in fiecare an al perioadei

analizate. Scaderea duratei rotatiei clientilor catre sfarsitul perioadei denota o preocupare a
manageriatului pentru accelerarea incasarii clientilor, necesara pentru refacera lichiditatilor
in vederea imbunatatirii capacitatii de plata a datoriilor companiei. Astfel, in ultimul an al
analizei, anul 2014, durata creditului client a ajuns la 68 zile fata de 109 zile in anul
precedent, departe insa de un maxim acceptabil de 45 zile si foarte departe de cele 30 de zile
reprezentand optimul recunoscut, posibil de atins prin schimbarea politicii de acordare a
creditului comercial, printr-o mai bună negociere a termenelor de plată cu clienții, dar si prin
incasarea clientilor rau platnici si selectarea mai atenta a viitorilor parteneri comerciali.
2.4.3. Diagnosticul gestiunii furnizorilor
Viteza de rotaţie a furnizorilor exprimă creditul-furnizor primit de firmă, adică

durata medie în zile de plată a contravalorii mărfurilor achiziţionate de la furnizori. Practic
indică decalajul mediu în zile între data facturării şi data plăţii contravalorii mărfurilor
cumpărate. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a gestiunii datoriilor faţă de
furnizori este de cel puţin 8 rotaţii, care corespunde unei durate mediii de plată a facturilor de
45 de zile.Valoarea optimă ar fi de 30 de zile. Dacă durata creditului furnizor este mai mare
decât durata creditului client atunci se creează un excedent de resurse financiare.
O viteză de rotaţie mică (durată în zile mare) înseamnă că firma foloseşte resursele
furnizorului, şi cu toate că reflectă o situaţie favorabilă, poate conduce la înrăutăţirea relaţiilor
comerciale dacă durata în zile a unei rotaţii este mai mare de 30 de zile şi nu este efectul unei
înţelegeri prealabile. Creşterea duratei in zile transmite semnale că firma se confruntă cu
greutăţi la plată.
36
Nivelul furnizorilor in sold la sfarsitul fiecarui an al analizei si informatii privind
gestiunea furnizorilor sub aspectul vitezelor de rotatie pe anii analizati este prezentata in
tabelul nr. 32 – Analiza gestiunii furnizorilor.
Tabelul nr. 32 - Analiza gestiunii furnizorilor

Specificații U.M
Formula calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Furnizori Fz lei 17.265.065 60.677.583 93.981.335 113.360.352 200.313.230
Număr de rotații NrFz=CA/Fz rotații 3,08 2,84 2,85 4,12 3,30
Durata unei rotații DzFz=Fz/CA*360 zile 117,05 126,56 126,28 87,48 108,98
Indicele Fz Ifz=Fz1/Fz0*100 100% 351% 155% 121% 177%
Nivelul mediu zile 45 45 45 45 45
Se constata ca, in fiecare an al perioadei analizate, nivelul indicatorului este situat

peste nivelul optim de 30 de zile, dar si peste nivelul maxim de 45 de zile, ajungand la
sfarsitul perioadei, in anul 2014, la 108 zile, de trei ori mai mare decat nivelul optim, explicat
pentru anul respectiv de creșterea creditului-furnizor într-un ritm mult mai mare decât ritmul
de creștere al cifrei de afaceri. Desi existenta unor furnizori neplatiti in sold permite folosirea
surselor respective pentru completarea surselor proprii si imprumutate, in vederea achitarii
obligatiilor de plata, situatia este nefavorabila prin costurile generate de dobanzile comerciale
posibil de cerut in astfel de situatii, dar si prin riscul pierderii unor parteneri cu o buna
calitate a ofertei.
In fig. 33 este evidentiata evolutia pentru anii 2010-2014 a duratei in zile a unei rotatii
pentru clienti si furnizori, comparativ, fiind evidenta depasirea duratei optime pentru ambele,
clientii inregistrand insa o evidenta tendinta de accelerare a vitezei de rotatie in ultimul an al
analizei, 2014, catre un optim al duratei situat la 45 de zile.
Fig. 33 – Evolutia comaparativa a vitezei de rotatie client si furnizori
2.4.4. Diagnosticul gestiunii datoriilor pe termen scurt
Viteza de rotație a datoriilor pe termen scurt exprimă durata medie în zile de plată
a contravalorii datoriilor pe termen scurt. Practic indică decalajul mediu în zile între data
facturării şi data plăţii contravalorii. Valoarea minimă care asigură o stare acceptabilă a
37
gestiunii datoriilor curente este de 4 rotaţii, care corespunde unei durate medii de plată a
datoriilor de 60 de zile, un optim al perioadei de decontare fiind de maxim 30 de zile.
Informatiile privind gestiunea datoriilor pe termen scurt sunt prezentate in tabelul nr.
33 – Analiza gestiunii datoriilor pe termen scurt.
Tabelul nr.33 - Analiza gestiunii datoriilor pe termen scurt

Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Datorii termen scurt Dts lei 34.713.599 112.348.841 189.281.459 297.212.754 431.812.539
Număr de rotații NrDts=CA/Dts rotații 2,47 2,35 1,78 1,92 1,82
Durata unei rotații Dts=Dts/CA*360 zile 146,00 153,37 202,64 187,72 198,31
Indicele Dts IDts=Dtsn/Dtsn-1*100 100% 324% 168% 157% 145%
Indicele CA ICA=CAn/CAn-1*100 100% 325% 155% 174% 142%
M axim acceptat zile 90 90 90 90 90
Valoare optima zile 30 30 30 30 30
Se constata si in cazul datoriilor pe termen scurt aceeasi gestiune necorespunzatoare,

concretizata in durate mari, peste maximul aceptat de 90 de zile, maxim reprezentand de trei
ori valoarea optima. Indicatorul prezinta durate intre 146 zile durata minima si 202 zile durata
maxima, in ultimul an, durata fiind de 198 zile, in crestere fata de anul precedent care
prezinta o durata de rotatie a datoriilor pe termen scurt de 187 zile, cresterea datoriilor pe
termen scurt avand loc intr-un ritm mai mare decat cresterea cifrei de afaceri.
Evolutia vitezei de rotatie a datoriilor pe termen scurt este prezentata in fig. 34.
Fig. 34 – Evolutia vitezei de rotatie datorii termen scurt
38
III. DIAGNOSTICUL PERFORMANȚEI FINANCIARE
3.1. DIAGNOSTICUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
Pentru calculul și analiza formării progresive a rezultatului exercițiului sunt utilizate

soldurile intermediare de gestiune, care sunt indicatori calculați în cascadă, sub formă de
solduri ce pun în evidență etapele formării rezultatului exercițiului. Indicatorii calculați cu
ajutorul soldurilor intermediare de gestiune sunt grupați astfel:
 indicatori de producție și comercializare: marja comercială, producția
exercițiului, cifra de afaceri și valoarea adăugată;
 indicatori parțiali ai rentabilității: excedentul brut al exploatării, rezultatul
exploatării, rezultatul curent, rezultatul extraordinar;
 indicatori globali ai rentabilității: rezultatul brut al exercițiului și rezultatul net
al exercițiului.
In tabelul nr. 34 – Soldurile intermediare de gestiune sunt prezentate informatii
privind diversele rezultate ale activitatii companiei dar si privind marja comerciala, productia
exercitiului, valoarea adaugata.
Tabelul nr. 34 - Soldurile intermediare de gestiune - lei -

De numire a indicatorilor Nr. Pe rioada
rd. 2010 2011 2012 2013 2014
+ Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 1 1.735.317 1.347.234 14.378.076 153.547.268 200.599.629
- Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 2 2.175.409 1.074.497 14.287.897 144.737.692 192.816.300
= Marja comercială (01-02) 3 (440.092) 272.737 90.179 8.809.576 7.783.329
+ Producţia vândută (ct.701+702+703+704+705+706+708) 4 51.364.867 171.245.481 253.550.265 312.936.827 461.125.435
Venituri din producţia stocată Solduri creditoare 5 3.682.289 9.767.789 15.286.720 46.090.558 168.901.584
±
(ct. 711) Solduri debitoare 6
+ Venituri din producţia de imobilizări (ct. 721+722) 7 - (10.953) - 413.797 11.711
= Producţia exerciţiului (rd. 04+05-06+07) 8 55.047.156 181.002.317 268.836.985 359.441.182 630.038.730
+ M arja comercială (03) 9 (440.092) 272.737 90.179 8.809.576 7.783.329
Consumuri intermediare (ct.601+602+603+604+
- +605+606+608+611+612+613+614+621+622+623+ 10 48.119.632 158.761.503 235.741.380 318.370.637 554.991.490
624+625+626+627+628)
= Valoarea adăugată (08+09-10) 11 6.487.432 22.513.551 33.185.784 49.880.121 82.830.569
+ Venituri din subvenţii (ct. 7411+7417) 12
+ Alte venituri din exploatare (ct. 758) 13 4.300.245 - 3.255.555 19.139.632 13.293.779
- Cheltuieli cu personalul - totale 14 3.543.472 6.732.815 11.241.862 13.746.996 19.041.289
- Cheltuieli cu alte impozite şi taxe (ct. 635) 15 29.329 130.795 380.609 1.032.792 954.116
- Alte cheltuieli de exploatare (ct.658) 16 3.834.868 2.011.024 5.534.773 5.368.583 12.323.406
= Rezultatul brut al exploatării (11+12+13-14-15-16) 17 3.380.008 13.638.917 19.284.095 48.871.382 63.805.537
+ Venituri din provizioane (ct. 7812+7813+7814) 18
+ Ven. din creanţe reactivate şi debitori diverşi (ct. 754) 19 2.226.360 - 10.403 1.184.837 1.684.935
Cheltuieli cu amortizări şi provizioane
- 20 3.707.644 1.675.801 2.542.090 12.987.025 15.071.573
(ct. 6811+6812+6813+6814)
- Pierderi din creanţe şi debitori diverşi (ct. 654) 21
= Rezultatul exploatării (17+18+19-20-21) 22 1.898.724 11.963.116 16.752.408 37.069.194 50.418.899
+ Venituri financiare 23 383.485 1.862.778 4.240.347 4.855.598 5.389.478
- Cheltuieli financiare 950.020 8.944.279 13.005.524 17.094.052 25.766.058
= Rezultatul curent (22+23-24) 25 1.332.189 4.881.615 7.987.231 24.830.740 30.042.319
+ Venituri extraordinare 26
- Cheltuieli extraordinare 27
- Cheltuieli privind impozitul pe profit 28 436.874 696.607 1.130.684 3.365.303 4.591.630
= Rezultatul net (25+26-27-28) 29 895.315 4.185.008 6.856.547 21.465.437 25.450.689
Capacitatea de autofinanţare (20+40) 30 4.602.959 5.860.809 9.398.637 34.452.462 40.522.262
Di vi dende 31 - - - - -
Pa rti ci pa rea s a l a ri a ţi l or l a profi t 32 - - - - -
Autofinanţarea netă (30-31-32) 33 4.602.959 5.860.809 9.398.637 34.452.462 40.522.262


39
Marja comercială (Mc) determină performanțele întreprinderilor care funcționează
în sfera distribuției și comercializării iar în cazul societăților din alte domenii performanțele
rezultate din activitatea de comerț. Marja comercială se calculează ca diferență între
veniturile obținute din vânzarea mărfurilor și cheltuielile aferente vânzării marfurilor.
Compania Romcab a desfasurat in toti anii analizati activitate comerciala, dar, o
crestere spectaculoasa a activitatii comerciale se inregistreaza in anii 2012 (indice de crestere
an/an de 1067%) si 2013 (indice de crestere an/an de 1068%). In ultimul an al analizei (2014)
vanzarile de marfuri au crescut cu 31% fata de anul precedent. Marja comerciala mai
consistenta se inregistreaza in anul 2013 (5.7% din vanzarile de marfuri) si 2014 (in scadere
ajungand la 3.8% din vanzarile de marfuri).
Cifra de afaceri (CA) este formată din vânzările de mărfuri și producția vândută,
fiind indicatorul care măsoară volumul activității de comercializare al unei întreprinderi.
Cifra de afaceri se determină prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri,
executarea de lucrări și prestarea de servicii și altor venituri din exploatare, mai puțin
rabaturile, remizele și alte reduceri comerciale acordate.
Compania Romcab a realizat o cifra de afaceri in crestere de-a lungul intregii perioade
analizate, ajungand de la 53.100.184 lei in 2010 la 661.725.064 lei in 2014 (a crescut cu
1146 % in 2014 fata de 2010, respectiv de 12.46 ori). O crestere impreisonanta in 5 ani,
determinata de investitii realizate pentru cresterea capacitatilor de productie si calitatii
productiei, concretizate in utilaje moderne (13 masini pentru sectia trefilare, 50 masini
pentru sectia izolare si cablare conductori, 20 masini pentru sectia de injectare, 16 masini
pentru deservire utilitati), deschiderea unei noi fabrici in 2012 in Acatari, reabilitarea
completa a fabricii din Targu Mures pentru cresterea calitatii productiei.
Producția exercițiului (Qex) este un indicator specific unităților industriale,
măsurând volumul global al activității desfășurate. Ea include valoarea bunurilor și serviciilor
realizate de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.
Producția exercițiului se determină cu relația:
Qe = Qv + (Scqs – Sdqs) + Qi
Pentru toti anii de analiza se poate observa, vizualizand fig. 35, că producția
exercițiului și cifra de afaceri au o perioada cu evoluție asemanatoare, diferențele fiind
generate de variația stocurilor si veniturile din vanzarea marfurilor (acestea din urma facand
parte doar din cifra de afaceri). Se remarca si nivelul scazut al marjei comerciale, aspect
caracteristic intregii perioade.
Fig. 35 - Evoluția comparativa a Mc, a Qex și a CA
40
Valoarea adăugată (VA) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea
factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor de muncă şi capital, peste valoarea materiilor
prime, materialelor şi serviciilor cumpărate de întreprindere de la terţi. Altfel spus, valoarea
adăugată reprezintă plusul de valoare care excede consumurilor intermediare în procesul de
exploatare sau bogăţia creată de întreprindere într-o perioadă de timp.
Analiza valorii adăugate prezintă interes pentru toţi agenţii economici, indiferent de
domeniul de activitate, deoarece permite o bună evaluare a performanţelor şi a eficienţei
utilizării factorilor de producţie. Astfel, se poate spune că valoarea adăugată exprimă, mai
bine decât oricare alt indicator eficacitatea combinării factorilor de producţie, muncă şi
capital, deoarece ea reprezinta valoarea nou creata de companie si se imparte intre
participantii la activitatea acesteia: salariati, stat, imprumutatori, proprietari,etc. Ceea ce s-ar
putea imparti este doar ceea ce ramane dupa achitarea obligatiilor fata de terti (furnizori de
materii prime, servicii, utilitati).
Calculul valorii adaugate s-a facut in tabelul nr. 34, folosindu-se metoda sintetica sau
substractiva, dupa formula VA= (Qe-Ci)+Mc, unde Qe=productia exercitiului, Ci=consumuri
intermediare, Mc=marja comerciala.
Societatea Romcab a creat valoare adaugata in fiecare an din cei 5 analizati. Daca in
primul an al analizei valoarea adaugata de companie era de 6.487.432 lei in ultimul an, 2014,
aceasta s-a ridicat la nivelul de 82.830.569 lei. Cresterea in dinamica a nivelului valorii
adaugate se obtine pe fondul unei productii a exercitiului peste nivelul consumurilor
intermediare in fiecare an, completat cu marja comerciala.
Excedentul brut de exploatare (EBE) reflectă rezultatul brut al unei societăţi
comerciale degajat de activitatea de exploatare, el fiind considerat primul sold intern de
gestiune cu semnificaţie în termeni de profitabilitate. Excedentul brut din exploatare este
independent de politica financiară a unei societăţi comerciale, de politica de amortizare şi
provizioane, de politica fiscală, de politica de dividend şi de repartizarea de sume pentru
dezvoltare. El succede din valoarea adăugată după ce s-a realizat retribuirea muncii prin
salarii şi a statului prin impozite şi taxe.
Ca indicator care evidențiază performanțele economice ale unei societăți comerciale
legate de activitatea de exploatare, excedentul brut al exploatării este resursa principală a
societății care influențează atât indicatorii de eficiență cât și capacitatea de autofinanțare a
întreprinderii. Din acest motiv se consideră că excedentul brut de exploatare reflectă
contribuția capitalului la crearea bogăției întreprinderii.
La Romcab, pe parcursul intregii perioade analizate, excedentul brut de exploatare
înregistrează o evoluție crescătoare, incepând cu anul 2010 cand s-a inregistrat un excedent
de 3.380.008 lei, pana in ultimul an, 2014, cand excedentul brut din exploatare s-a cifrat la
63.805.537 lei.
Rezultatul exploatării (RE) exprimă profitul aferent activităţii de exploatare
determinându-se, pe baza contului de profit şi pierdere, ca diferenţă între veniturile din
exploatare şi cheltuielile pentru exploatare. Spre deosebire de excedentul brut din exploatare,
rezultatul exploatării ţine cont de politica de amortizare şi provizioane. Acesta reuşeşte să
surprindă cel mai bine capacitatea activităţii de exploatare de a genera profit, deoarece
rezultatul format nu a fost supus operaţiunilor de distribuire către diverşi participanţi la
activitatea întreprinderii. Valoarea sa informaţională este centrată pe reflectarea unui rezultat
care să caracterizeze toate operaţiunile şi fluxurile aferente exploatării.
Asemenea celorlalte rezultate intermediare si rezultatul exploatarii inregistreaza la
Romcab SA valori pozitive, deci activitatea de exploatare a fost profitabila in fiecare an
analizat, in plus valorile fiind crescatoare an de an, ajungand de la 1.898.724 lei in 2010 la
50.418.899 lei in anul 2014.
In fig. 36 sunt prezentate intr-o expunere comparabila valoarea adaugata, excedentul
brut din exploatare si rezultatul exploatarii.
41
Fig. 36 - Evoluția comparativă a VA, RE și EBE
Rezultatul curent (RC) măsoară rezultatul degajat de activitatea curentă a

întreprinderii, activitate care cuprinde activitatea de exploatare şi activitatea financiară. În
acest caz nu se ţine seama de politica fiscală şi de rezultatul extraordinar, dar se ia în
considerare efectul politicii financiare a întreprinderii. Ca sold intermediar de gestiune, acest
rezultat este aferent operaţiilor de exploatare şi financiare efectuate de întreprindere în cursul
exerciţiului.
In cadrul companiei Romcab si acest rezultat, asemenea celorlalte determinate in
tabelul cu soldul tablourilor de gestiune, are valori pozitive, crescatoare de la un an la altul,
expresie a activitatii curente profitabile a companiei. Daca in primul an al intervalului
analizat rezultatul current era de 1.332.189 lei, in ultimul an al perioadei, rezultatul current a
fost de 30.42.319 lei.
In fig. 37 sunt prezentate comparativ trei trei tipuri de rezultate ale companiei, cel de
exploatare, cel financiar (negative) si cel curent.
Figura 37 - Evoluția comparativă a RE, RF și RC

Rezultatul net al exercițiului (Rn) exprimă rezultatul degajat de întreaga activitate a
întreprinderii, în cursul unui exerciţiu. Reprezintă variaţia situaţiei nete a întreprinderii între
deschiderea şi închiderea exerciţiului ca urmare a activităţii economice. Rezultatul net al
exerciţiului se determină ca diferenţa între rezultatul exerciţiului înainte de impozitare şi
impozitul pe profit.
42
Compania Romcab a degajat prin activitatea desfasurata un rezultat net pozitiv in
fiecare an analizat. Ultimul an, 2014, cel mai profitabil din acest punct de vedere, prezinta un
profit net de 30.042.319 lei.
O evolutie paralela a rezultatului brut si net obtinut de compania Romcab este
prezentata in fig. 38.
Figura 38 - Evoluția rezultatului exercițiului (brut și net)
3.2. DIAGNOSTICUL RATELOR DE EFICIENȚĂ
Analiza randamentului financiar al firmei urmăreşte reflectarea raporturilor de

eficienţă între efectele de natura rezultatelor şi eforturile financiare depuse pentru obţinerea
lor. Fructificarea capitalului investit, a celui propriu sau a celui permanent se materializează
în capacitatea lor de a degaja venit.
Pentru realizarea diagnosticului eficienței financiare a societății am optat pentru
analiza următoarelor rate:
 rata profitabilității comerciale;
 rata profitabilității cheltuielilor;
 rata rentabilității economice;
 rata rentabilității financiare.
3.2.1. Diagnosticul ratelor de profitabilitate
Rata profitabilității comerciale (Rpc) arată rezultatul brut din exploatare aferent
cifrei de afaceri. Indicatorul exprimă eficienţa valorificării produselor societăţii şi
caracterizează eficienţa politicii comerciale şi a politicii de preţuri ale firmei.
Profitabilitatea comercială măsoară eficienţa globală a activităţii firmei pe perioada
unui exerciţiu financiar prin prisma valorificării activităţii de bază si este prezentata in
tabelul nr. 35 – Analiza ratei profitabilitatii comerciale.
Tabelul nr. 35 - Analiza ratei profitabilitatii comerciale
Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Rezulatatul brut al exploatarii RBE lei 3,380,008 13,638,917 19,284,095 48,871,382 63,805,537
Cifra de afaceri CA lei 53,100,184 172,592,715 267,928,341 466,484,095 661,725,064
Indicele RBE IRBE=RBE1/RBE0*100 100% 404% 141% 253% 131%
Rata profitabilitatii comerciale Rpc=RBE/CA*100 6.37% 7.90% 7.20% 10.48% 9.64%
Nivel minim 5% 5% 5% 5% 5%
Nivel maxim 15% 15% 15% 15% 15%
Se remarca incadrarea ratei profitabilitatii comerciale in nivelurile corespunzatoare,

pentru toti anii perioadei analizate. Cel mai bun an este 2013, cu o rata de 10.48 %, urmat de
ultimul an al perioadei anul 2014 cu 9.64%.
43
Rata profitabilității cheltuielilor (Rpch) se calculează prin raportarea rezultatului
aferent cifrei de afaceri (rezultatul exploatării, rezultatul exerciţiului) la costul total al
producţiei vândute. Această rată mai este cunoscută şi sub denumirea de model standard al
ratei profitabilităţii şi măsoară capacitatea activităţii de a genera profit prin costuri, fiind
prezentata in tabelul nr. 36 – Analiza ratei profitabilitatii cheltuielilor.
Tabelul nr. 36 - Analiza ratei profitabilitatii cheltuielilor
Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Rezulatatul brut al exercitiului Rbrut lei 1,332,189 4,881,615 7,987,231 24,830,740 30,042,319
Cheltuieli totale Ct lei 60,134,014 179,330,714 282,723,732 512,152,940 819,279,297
Indicele Rbrut IRbrut=Rbrut1/Rbrut0*100 100% 366% 164% 311% 121%
Indicele Ct ICt=Ct1/Ct0*100 100% 298% 158% 181% 160%
Rata profitabilitatii cheltuielilor Rpch=Rbrut/Ct*100 2.22% 2.72% 2.83% 4.85% 3.67%
Nivel minim 9% 9% 9% 9% 9%
Nivel maxim 15% 15% 15% 15% 15%
Se constata un nivel al ratei profitabilităţii cheltuielilor, cu valori foarte mici, cu mult

sub valoarea recomandată, de 15%, nivelul cheltuielilor totale, foarte ridicat si in crestere in
fiecare an, explicand nivelul mic al ratei. Cresterea ratei presupune identificarea cheltuielilor
inutile sau care pot fi reduse. In acest sens, compania Romcab a efectuat investitii pentru
reducerea costurilor cu energia, in anul 2013 fiind demarat proiectul „Masuri de eficientizare
a consumului energetic pentru unitatea de productie Targu Mures a SC ROMCAB S.A”, in
valoare de 37 mil Eur (din care 20 mil Eur contributie proprie).
Evolutia celor doua rate de profitabilitate, cea comerciala si cea a cheltuielilor este
prezentata grafic in fig. 39.
Figura 39 - Evoluția ratelor de profitabilitate
3.2.2. Diagnosticul ratelor de rentabilitate
Rata rentabilității economice (Re) măsoară performanţele activului total al

întreprinderii, fără a ţine seama de modul de procurare a capitalurilor (proprii sau
împrumutate) alocate pentru constituirea acestui activ. Din acest motiv, se spune că rata
rentabilităţii economice este independentă de politica de finanţare promovată de
întreprindere.
Formula de calcul a ratei rentabilităţii economice este:
44
Informatiile privind rentabilitatea economica a companiei sunt prezentate in tabelul
nr. 37 – Analiza ratei rentabilitatii economice.
Tabelul nr. 37 - Analiza ratei rentabilitatii economice

Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Rezultatul exploatării RE lei 1,898,724 11,963,116 16,752,408 37,069,194 50,418,899
Activele totale At lei 83,285,105 219,439,120 334,725,263 449,587,098 642,527,838
Indicele rezultatului exploatării IRE=REn/REn-1*100 100% 630% 140% 221% 136%
Indicele activelor totale IAt=Atn/Atn-1*100 100% 263% 153% 134% 143%
Rata rentabilității economice Re Re=RE/At*100 2.28% 5.45% 5.00% 8.25% 7.85%
Nivelul optim 20 20 20 20 20
Nivelul ratei rentabilității economice este necorespunzator, foarte departe de nivelul

optim pentru toti anii analizati, cu valori intre 2.28% (2010) si 8.25% (2013), in timp ce, in
ultimul an (2014), rata are un nivel de 7.85%, fata de un optim de 20%. Valoarea foarte mare
a activelor totale a facut ca, desi profitabila in fiecare an, activitatea companiei sa nu
reuseasca sa obtina rezultate la un nivel corespunzator dotarilor sale. Tintirea unui rezultat al
exploatării caracterizat printr-un ritm de crestere superior celui al cifrei de afaceri si
optimizarea cheltuielilor sunt necesare.
Evolutia necorspunzatoare a ratei rentabilitatii economice este prezentata pentru
perioada analizata in fig. 40.
Fig. 40 – Evolutia ratei rentabilitatii economice
Rata rentabilității financiare măsoară performanţa utilizării capitalului propriu, iar

în mod indirect, oportunitatea menţinerii acestuia în afacere.
Rentabilitatea financiară remunerează proprietarii întreprinderii prin acordarea de
dividende şi creşterea capitalurilor proprii, constituind un mijloc de stimulare a participării la
creşterea capitalului social, atât pentru acţionarii existenţi, cât şi pentru noii acţionari. Dacă
nivelul ratei rentabilităţii financiare este ridicat, acţionarii acceptă ca o parte din profitul lor
să fie lăsată la dispoziţia întreprinderii, asigurând astfel mijloacele de creştere a acestora. Rata
rentabilităţii financiare se determină astfel:
45
In tabelul nr. 38 – Analiza ratei rentabilitatii financiare, sunt prezentate informatii
privind rentabilitatea financiara pentru cei cinci ani 2010-2014 si evolutia factorilor de
influenta in perioada analizata.
Tabelul nr. 38 - Analiza ratei rentabilitatii financiare
Specificații U.M
calcul 2010 2011 2012 2013 2014
Capitaluri proprii Cpr lei 44,874,497 51,722,072 61,517,071 88,922,072 134,136,627
Rezultatul net al exercițiului Rnet lei 895,315 4,185,008 6,856,547 21,465,437 25,450,689
Indicele Cpr ICpr=Cp1/Cpr0*100 100% 115% 119% 145% 151%
Indicele Rnet IRnet=Rnet1/Rnet0*100 100% 467% 164% 313% 119%
Rata rentabilitatii financiare Rf Rf=Rnet/Cpr*100 2.00% 8.09% 11.15% 24.14% 18.97%
Nivel optim 25% 25% 25% 25% 25%
Se constata niveluri ale ratei rentabilitatii financiare necorespunzatoare pentru toti anii
perioadei analizate, intre un minim de 2% in anul 2010 si un maxim de 24.14 % in anul 2013.
Din anul 2010 pina in anul 2013, rata rentabilitatii financiare prezinta un trend ascendent, dar
nu atinge in nici un an al perioadei optimul de 25%, fiind insa foarte aproape in 2013. In anul
2014 rata este de 18.97%, mai putin ca in anul precedent, datorita cresterii capitalurilor
proprii intr-un ritm superior rezultatului net al exercitiului. Un aspect favorabil pentru
perioada analizata, mai putin pentru anul 2010, este situarea ratei rentabilitatii financiare
peste rata inflatiei si rata medie a dobanzii.
Evolutia ratei rentabilitatii financiare este prezentata grafic in fig. 41.
Fig. 41 – Evolutia ratei rentabilitatii financiare
Urmarind graficul din fig. 41 este evident trendul crescator incepand cu anul 2010 si
pana in anul 2013, cand rata rentabilitatii financiare aproape atinge nivelul optim, dupa care
urmeaza o cadere in anul 2014 cand nivelul ratei ajunge la 18.97%.
In concluzie, rata rentabilitatii financiare se alatura celoralalte rate de eficienta cu
evolutie necorespunzatoare pentru compania Romcab, singura dintre ratele de eficienta care
face exceptie de la aceasta evolutie fiind rata profitabilitatii comerciale.
46
IV. DIAGNOSTICUL RISCULUI
4.1. Diagnosticul riscului prin modelul Cannon-Holder
Când este afectata solvabilitatea (capacitatea unei firme de a face fata atat din surse financiare
interne cat si externe tuturor obligatiilor ajunse la scadenta) si obligatiile nu mai pot fi platite se spune
că întreprinderea a intrat în încetare de plată şi se declanşează procedura de faliment. Acest risc poate
fi evaluat cu ajutorul unor metode de predictie care folosesc o functie scor care combina liniar anumiti
indicatori ponderati cu anumiti coeficienti de importanta. Metoda aceasta a “scorurilor” indica daca la
data realizarii analizei societatea prezinta o situatie cu probabilitate de faliment.
Deoarece compania Romcab are afectata solvabilitatea, existenta riscului de intrare in incetare
de plati exista, facand necesara evaluarea acestuia printr-o metoda de predictie.
Modelul folosit in aceasta lucrare pentru evaluarea riscului de faliment este modelul Conan-
Holder. Elementele pentru calculul scorului dupa acest model si rezultatelele calculelor sunt
prezentate in tabelul nr. 49– Modelul Conan-Holder.
Tabelul nr. 49 - Modelul Conan-Holder

Nr. crt. S PECIFICATIE An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014
1 Active circulante Ac 58,672,207 157,565,657 201,249,966 286,381,889 442,267,144

2 Stocuri S 28,420,381 42,510,124 81,325,978 131,146,583 312,154,018
3 Active totale AT 83,285,105 219,439,120 334,725,263 449,587,098 642,527,838
4 Capitaluri permanente Cpm 48,571,506 107,090,279 145,443,804 152,374,344 210,715,299
5 Pasive totale PT 83,285,105 219,439,120 334,725,263 449,587,098 642,527,838
6 Cheltuieli financiare ChFin 950020 8944279 13005524 17094052 25766058
7 Cifra de afaceri CA 53,100,184 172,592,715 267,928,341 466,484,095 661,725,064
8 Cheltuieli personal ChPers 3543472 6732815 11241862 13746996 19041289
9 Excedent brut din exploatare EBE 3,380,008 13,638,917 19,284,095 48,871,382 63,805,537
10 Valoare adaugata 6,487,432 22,513,551 33,185,784 49,880,121 82,830,569
11 Datorii totale 38,410,608 167,717,048 273,208,192 360,665,026 508,391,211
12 R1=EBE/DT 0.09 0.08 0.07 0.14 0.13
13 R2=Cpm/AT 0.58 0.49 0.43 0.34 0.33
14 R3=(Ac-S)/AT 0.36 0.52 0.36 0.35 0.20
15 R4=ChFin/CA 0.02 0.05 0.05 0.04 0.04
16 R5=ChPers/VA 0.55 0.30 0.34 0.28 0.23
17 Z = 0.24xR1 + 0.22 xR2 + 0.16x R3 + 0.87xR4 + 0.10xR5 0.28 0.29 0.25 0.22 0.19
Pentru compania Romcab, scorul Z indica pentru toti anii intervalului 2010-2014 un nivel
peste 0.16, semnifcand o situatie foarte buna, cu probabilitatea falimentului sub 10%, conform
interpretarii din fig. 42.
Starea intreprinderii Valoare scor Z Riscul de faliment
Esec Z < -0.05 > 90%

Pericol -0.5 < Z < 0.04 65%-90%
Alerta 0.04 < Z < 0.1 30%-65%
Buna 0.1 < Z < 0.16 10%-30%
Foarte buna Z > 0.16 sub 10%
Sursa informatii tabel : Buglea Alexandru (2015) - Diagnosticul si evaluarea intreprinderii
Fig. 42 – Interpretarea scorului Z in modelul Conan-Holder
47
V. CONCLUZII
Analiza diagnostic a evolutiei companiei Romcab SA in perioada 2010-2014 a evidentiat

urmatoarele aspecte in sinteza:
1. Pozitia financiara
a. indicatorii de bonitate
Lichiditatea generala a companiei dupa un parcurs in limitele corespunzatoare in prima parte a
intervalului, inregistreaza o inrautatire a nivelului in anul 2013, urmata de o usoara redresare in anul
2014, reflectand in final evitarea unei eventuale incapacitati de plata prin aportul tuturor activelor
circulante. Lichiditatea redusa, catre anul 2013 si mai ales 2014, inregistreaza o scadere a ratei,
semnificand pericolul de a nu-si putea onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati.
Lichiditatea curenta nu a fost calculata deoarece compania nu a dispus de investitii financiare pe
termen scurt. Lichiditatea imediata, dupa o perioada buna in jurul anului 2011, are o evolutie
necorespunzatoare spre finalulul intervalului cand inregistreaza un nivel cu mult sub minimul necesar,
indicand dificultati majore privind capacitatea platii obligatiilor din disponibilitati.
Solvabilitatea patrimoniala a fost necorespunzatoare in intreaga perioada, motiv pentru care a fost
calculat riscul de incapacitate de plata folosindu-se modelul Cannon-Holder, scorul obtinut reflectand
o situatie foarte buna, probabilitatea falimentului fiind sub 10%.
Capacitatea de rambursare a datoriilor a fost afectata, nivelul acesteia nefiind corespunzator,
compania neputand sa isi achite datoriile doar din autofinantare. Gradul de acoperire al dobinzii a
inregistrat de-a lungul perioadei niveluri corespunzatoare compania reusind sa acopere dobanzile din
rezultatul de exploatare.
b. indicatorii de structura a activelor
Activele imobilizate au evoluat de la o pondere in active totale in prima parte a intervalului de 28-
30%, catre 31% in 2014, activele circulante completand pana la 100% structura activului total.
Caracteristic este pentru toata perioada ritmul superior de crestere al cifrei de afaceri fata de cel al
activelor imobilizate sau cel al activelor circulante. In cadrul imobilizarilor, cele corporale prezinta o
rata de 78% in anul 2010 si 97 % in anul 2014, in timp ce in cadrul activelor circulante, rata stocurilor
creste fluctuant de la 48% in 2010 la 71% in 2014, rata creantelor se reduce de la 50% in 2010 la 23%
in 2014, disponibilitatile inregistrand in anul final al intervalului aproape 7%.
c. indicatorii de structura a pasivelor
Rata stabilitatii financiare a evoluat inca din 2010 necorespunzator, ajungand in 2014 la nivelul de
33% (prin datoriile pe termen scurt, ajungand in “oglinda” la 66%) indicand afectarea stabilitatii
financiare a companiei. Rata autonomiei financiare generale a inregistrat valori necorespunzatoare in
ultimii patru ani, in schimb rata autonomiei financiare la termen, mai expresiva privind gradul de
independenta pe termen lung, inregistreaza valori corespunzatoare catre finalul intervalului. O situatie
asemanatoare se constata si in privinta ratelor de indatorare, rata indatorarii globale prezentand valori
necorespunzatoare in toata perioada in timp ce rata indatorarii la termen se prezinta corespunzator in
ultimii doi ani.
d. indicatorii de echilibru financiar
Fondul de rulment este, prin sustinerea de catre fondul de rulment strain, pozitiv (cu exceptia anului
2013), excedentul de resurse fiind folosit pentru finanţarea nevoilor curente, ajutand compania sa faca
fata presiunilor pe termen scurt asupra capacitatii de plata. Necesarul de fond de rulment pozitiv in
intreaga perioada, determina datorita marimii sale o trezorerie neta negativa, compania apeland la
credite pe termen scurt pentru acoperirea diferentei de necesar de fond de rulment necompensata de
fondul de rulment pozitiv. Valorile negative ale trezoreriei nete evidențiază astfel un dezechilibru
financiar care determină dependența societății față de resursele financiare pe termen scurt și, implicit,
o limitare a autonomiei financiare pe termen scurt.
e. indicatorii de gestiune financiara
Viteza de rotatie a stocurilor totale este necorespunzatoare in toti anii analizati, sugerand un mod
necorespunzator de organizare a acestei gestiuni si folosirea unei politici defensive (relaxata) de
48
gestiune a stocurilor, specifica unui manageriat prudent, cu aversiune deosebita fata de riscuri, dar cu
costuri suplimentare care reduc ratele de rentabilitate. In cadrul stocurilor viteze lente de rotatie au
inregistrat produsele finite, marfurile si productia neterminata. Viteza de rotatie clienti, dar si viteza de
rotatie furnizori prezinta pentru toti anii durate in zile foarte mari, departe cu mult de un nivel
acceptabil de 45 zile, in plus durata creditului client este mai mare decât durata creditului furnizor in
primii patru ani ai intervalului. De asemenea viteza de rotatie a datoriilor pe termen scurt prezinta
durate foarte mari in toti anii analizati.
2. Performanta financiara
a. Soldurile intermediare de gestiune
Marja comerciala inregistreaza cresteri spectaculoase in anii 2012 si 2013, dar valorile nu sunt mari,
cele mai consistente ca procent din vanzarile de marfuri fiind obtinute in anii 2013 (5.7%) si 2014
(3.8%). Cifra de afaceri a crescut continuu, de la 53.1 mil. lei in 2010 ajungand la 661.7 mil. lei in
2014, sub efectul investitiilor realizate pentru cresterea capacitatilor de productie, dar si urmare a
cresterii activitatii comerciale in anii 2013 si 2014. Productia exercitiului are o evolutie asemanatoare
cifrei de afaceri, diferențele fiind generate de variația stocurilor si veniturile din vanzarea marfurilor
(acestea facand parte doar din cifra de afaceri). Valoare adaugata a fost creata in fiecare din cei 5 ani
analizati, nivelul acesteia crescand de la 6.4 mil. lei in 2010 la 82.8 mil. lei in 2014.569 lei. Cresterea
in dinamica a nivelului valorii adaugate este obtinuta pe fondul unei productii a exercitiului peste
nivelul consumurilor intermediare in fiecare an, completat cu marja comerciala. Excedentul brut de
exploatare a inregistrat un trend ascendent, incepând cu anul 2010 cand s-a inregistrat un excedent de
3.3 mil. lei, pana in ultimul an, 2014, cand excedentul brut din exploatare s-a cifrat la 63.8 mil. lei.
Rezultatele obtinute de companie (de exploatare, curent, net) au fost pozitive in toti anii analizati, deci
compania a obtinut si profit din exploatare si profit curent (dupa influentarea cu rezultatul financiar)
dar si profit net dupa scaderea impozitului. Profitul net in anul 2014 a fost de 25.4 mil lei, mult mai
mare in comparatie cu 1.3 mil. lei profit net obtinut in primul an al intervalului.
b. Ratele de eficienta
Rata profitabilitatii comerciale prezinta niveluri corespunzatoare pentru toti anii perioadei analizate,
dar rata profitabilităţii cheltuielilor inregistreaza valori foarte mici, cu mult sub valoarea
recomandată, nivelul cheltuielilor totale, foarte ridicat si in crestere in fiecare an, explicand nivelul
mic al ratei, dar si masurile companiei Romcab, care a efectuat investitii pentru reducerea costurilor cu
energia, in anul 2013 fiind demarat proiectul „Masuri de eficientizare a consumului energetic pentru
unitatea de productie Targu Mures a SC ROMCAB S.A”, in valoare de 37 mil Eur (din care 20 mil
Eur contributie proprie). Nivelul ratei rentabilității economice este necorespunzator, foarte departe de
nivelul optim pentru toti anii analizati. In conditiile unor active consistente, tintirea unui rezultat al
exploatării caracterizat printr-un ritm de crestere superior celui al cifrei de afaceri, dar si optimizarea
cheltuielilor sunt necesare pentru imbunatatirea rentabilitatii economice a companiei. Si rata
rentabilitatii financiare prezinta niveluri necorespunzatoare pentru toti anii perioadei analizate
alaturandu-se celoralalte rate de eficienta cu evolutie necorespunzatoare pentru compania Romcab,
singura dintre ratele de eficienta care face exceptie de la aceasta evolutie fiind rata profitabilitatii
comerciale.
Intr-o concluzie foarte sintetica, compania Romcab, in urma analizei diagnostic, se prezinta
ca o companie solida sub aspectul potentialului tehnico-material, comercial, uman, cu o cifra de
afaceri substantiala, avand o marja comerciala nu prea mare si rezultate nu mari dar favorabile, insa
cu bonitate si stabilitate financiara afectate de datoriile foarte mari ale companiei, indeosebi de cele
bancare pe termen scurt, cu un dezechilibru financiar transpus intr-o trezorerie neta negativa, cu o
gestiune financiara defectuoasa a stocurilor, clientilor si furnizorilor si rate de eficienta in majoritate
necorespunzatoare.
49
VI. BIBLIOGRAFIE
Cărți:
Băileșteanu, Gh., (1998), Diagnostic, risc și eficiență în afaceri, Editura Mirton, Timișoara.
Băileșteanu, Gh., Firu, L., (2006), Diagnosticul întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara.
Buglea, A., (2015), Diagnosticul și evaluarea întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara.
Buglea, A., (2011), Analiză economico-financiară, Editura Mirton, Timișoara.
Pirtea, M., Cristea, H., Nicolescu, C., Boțoc, C., (2010), Managementul financiar al companiei,
Editura Mirton, Timișoara.1.
Internet :
Informatii despre compania Romcab SA, consultate la adresa:

http://www.romcab.ro/
Informatii financiare Romcab SA 2010, consultate la adresa:

http://www.bvb.ro/RapoarteFinanciare/anual10omf.aspx?s=MCAB&y=2010

http://www.bvb.ro/RapoarteFinanciare/anual11omf.aspx?s=MCAB&y=2011

http://www.bvb.ro/Bilanturi/MCAB/MCAB_A_2012.pdf


Rapoarte anuale Romcab SA, consultate la adresa:

http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=MCAB
50
VII. ANEXE
Anexa 1
DATE BILANT ROMCAB SA anii 2010-2014
-lei-
Denumirea elementului Nr. Sume in sold la data de :
rd.
31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012 31.12.2013 31.12.2014
A B 1 2 3 4 5
A, ACTIVE IMOBILIZATE
I, IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1,Cheltuieli de constituire (ct,201-2801) 1
2,Cheltuielile de dezvoltare (ct,203-2803-2903) 2
3, Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi

active similare şi alte imobilizări necorporale (ct, 205 + 208 - 3 1,437,557 1,436,488 1,474,230 1,480,015 1,452,754
2805 - 2808 - 2905 - 2908)
4, Fond comercial (ct,2071-2807-2907) 4 - -

5, Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie
5 - -
(ct,233+234-2933)
TOTAL (rd,01 la 05) 6 1,437,557 1,436,488 1,474,230 1,480,015 1,452,754
II, IMOBILIZĂRI CORPORALE
1, Terenuri şi construcţii (ct, 211 + 212 - 2811 - 2812 - 2911 -
7 2,074,934 3,375,690 3,375,690 55,750,138 55,947,943
2912)
2, Instalaţii tehnice şi maşini (ct, 213 + 223 - 2813 - 2913) 8 13,797,635 16,880,954 57,758,877 69,453,157 97,476,917
3, Alte instalaţii, utilaje şi mobilier (ct, 214 + 224 - 2814 -

9 383,272 348,081 292,662 144,308 145,371
2914)
4, Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie (ct,
10 2,900,667 33,151,867 65,472,534 29,456,557 40,412,563
231 + 232 - 2931)
TOTAL (rd, 07 la 10) 11 19,156,508 53,756,592 126,899,763 154,804,160 193,982,794
III, IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1, Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (ct, 261 - 2961) 12
2, Împrumuturi acordate entităţilor afiliate (ct, 2671 + 2672 -

13
2964)
3, Interese de participare (ct, 263 - 2962) 14
4, Împrumuturi acordate entităţilor de care compania este
legată în virtutea intereselor de participare (ct, 2673 + 2674 - 15
2965)
5, Investiţii deţinute ca imobilizări (ct, 265 + 266 - 2963) 16
6, Alte împrumuturi (ct, 2675* + 2676* + 2677 + 2678* +

17 4,018,833 6,680,383 5,101,304 6,921,034 4,825,146
2679* - 2966* - 2968*)
TOTAL (rd, 12 la 17) 18 4,018,833 6,680,383 5,101,304 6,921,034 4,825,146
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd, 06 + 11 + 18) 19 24,612,898 61,873,463 133,475,297 163,205,209 200,260,694
B, ACTIVE CIRCULANTE
I, STOCURI
1, Materii prime şi materiale consumabile (ct, 301 + 321 +

302 + 322 + 303 + 323 +/- 308 + 351 + 358+ 381 + 328 +/- 388 20 1,238,260 3,418,428 3,796,979 3,158,435 16,988,032
- 391 - 392 - 3951 - 3958 - 398)
2, Producţia în curs de execuţie (ct, 331 + 332 + 341 +/- 348* -

21 20,790,061 26,084,880 23,029,910 51,220,897 158,074,302
393 - 3941 - 3952)
3, Produse finite şi mărfuri (ct, 345 + 346 +/- 348* + 354 +

356 + 357 + 361 + 326 +/-368 + 371 +327 +/- 378 - 3945 - 22 4,129,912 10,933,760 51,712,449 73,688,570 130,268,425
3946 - 3953 - 3954 - 3956 - 3957 - 396 - 397 - 4428)
4, Avansuri pentru cumpărări de stocuri (ct, 4091) 23 2,262,148 2,073,056 2,786,640 3,078,681 6,823,259
TOTAL (rd, 20 la 23) 24 28,420,381 42,510,124 81,325,978 131,146,583 312,154,018
51
Anexa 1 –pag 2
-continuare date bilant Romcab 2010-2014-
II, CREANŢE (Sumele care urmează să fie încasate după o

perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat
pentru fiecare element,)
1, Creanţe comerciale 1) (ct, 2675* + 2676 *+ 2678* + 2679* -

25 26,959,824 68,873,726 101,226,595 137,518,263 74,281,019
2966* - 2968* + 4092 +411 + 413 + 418 - 491)
2, Sume de încasat de la entităţile afiliate (ct, 451** - 495*) 26 782,745 936,279 936,279 936,279 936,279
3, Sume de încasat de la entităţile de care compania este

27 - -
legată în virtutea intereselor de participare (ct, 453 - 495*)
4, Alte creanţe (ct, 425 + 4282 + 431** + 437** + 4382 +

441** + 4424 + 4428** +444** + 445 + 446** + 447** + 4482 28 1,374,037 9,643,699 13,341,481 12,562,743 24,861,659
+ 4582 + 461 + 473** - 496 + 5187)
5, Capital subscris şi nevărsat (ct, 456 - 495*) 29

TOTAL (rd, 25 la 29) 30 29,116,606 79,453,704 115,504,355 151,017,285 100,078,957
III, INVESTIŢII PE TERMEN SCURT
1, Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (ct, 501 - 591) 31
2, Alte investiţii pe termen scurt (ct, 505 + 506 + 507 + 508 -

32
595 - 596 - 598 + 5113 + 5114)
TOTAL (rd, 31 + 32) 33
IV, CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI (ct, 5112 + 512 + 531 + 532 +
34 1,135,220 35,601,829 4,419,633 4,218,021 30,034,169
541 + 542)
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd, 24 + 30 + 33 + 34) 35 58,672,207 157,565,657 201,249,966 286,381,889 442,267,144
C, CHELTUIELI ÎN AVANS (ct, 471) 36 3,544,522 7,655,109 7,469,835 24,354,691 28,012,152
D, DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-

O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA 1 AN
1, Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-

se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni 37
convertibile (ct, 161 + 1681 - 169)
2, Sume datorate instituţiilor de credit (ct, 1621 + 1622 +

38 13,790,723 46,138,865 85,931,592 175,037,949 224,212,986
1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198)
3, Avansuri încasate în contul comenzilor (ct, 419) 39 - 2,580,645 1,770,403 1,770,403 6,889,543
4, Datorii comerciale - furnizori (ct, 401 + 404 + 408) 40 17,265,065 58,096,938 92,210,932 111,589,949 193,423,687
5, Efecte de comerţ de plătit (ct, 403 + 405) 41 - -

6, Sume datorate entităţilor afiliate (ct, 1661 + 1685 + 2691
42 - -
+ 451***)
7, Sume datorate entităţilor de care compania este legată în
virtutea intereselor de participare (ct, 1663+1686+2692+ 43 - -
453***)
8, Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind

asigurările sociale (ct, 1623+ 1626 + 167 + 1687 + 2693 +
421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** + 437***+4381
44 3,657,811 5,532,393 9,368,532 8,814,453 7,286,323
+ 441*** + 4423 +4428*** + 444*** + 446*** + 447*** +
4481 + 455 + 456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 +
5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197)
TOTAL (rd, 37 la 44) 45 34,713,599 112,348,841 189,281,459 297,212,754 431,812,539

E, ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE
46 27,503,130 52,871,925 19,438,342 13,523,826 37,022,449
NETE (rd, 35 + 36 - 45 - 63)
F, TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd, 19 +
47 52,116,028 114,745,388 152,913,639 176,729,035 237,283,143
46)
52
Anexa 1 – pag. 3
--continuare date bilant Romcab 2010-2014-
G, DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-

O PERIOADA MAI MARE DE 1 AN
1, Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-

se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni 48
convertibile (ct, 161 + 1681 - 169)
2, Sume datorate instituţiilor de credit (ct, 1621 + 1622 +

49 - 53,008,028 64,570,902 48,530,733 40,103,884
1624 + 1625 + 1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198)
3, Avansuri încasate în contul comenzilor (ct, 419) 50 - -
4, Datorii comerciale - furnizori (ct, 401 + 404 + 408) 51 - - 15,133,797 9,978,060 32,334,903
5, Efecte de comerţ de plătit (ct, 403 + 405) 52

53
+ 451***)
virtutea intereselor de participare (ct, 1663 + 1686 + 2692 + 54
453***)
5, Efecte de comerţ de plătit (ct, 403 + 405) 52
53
+ 451***)
virtutea intereselor de participare (ct, 1663 + 1686 + 2692 + 54
453***)
8, Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind

asigurările sociale (ct, 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 +
421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** + 437*** +
55 3,697,009 2,360,179 4,222,034 4,943,479 4,139,885
4381 + 441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447***
+ 4481 + 455 + 456*** + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 +
5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197)
TOTAL (rd, 48 la 55) 56 3,697,009 55,368,207 83,926,733 63,452,272 76,578,672

H, PROVIZIOANE
1, Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (ct, 1515) 57
2, Provizioane pentru impozite (ct, 1516) 58
3, Alte provizioane (ct, 1511 + 1512 + 1513 + 1514 + 1518) 59
TOTAL (rd, 57 la 59) 60

I, VENITURI ÎN AVANS
1, Subvenţii pentru investiţii (ct, 475) 61 - 7,000,000 10,018,193 18,791,954 45,460,009
2, Venituri înregistrate în avans (ct, 472) - total (rd,63 + 64) 62 - - 1,444,308
Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (ct, 472*) 63 - - 1,444,308
Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (ct, 472*) 64 - -
3, Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer

65
de la clienţi (ct, 478)
Fond comercial negativ (ct,2075) 66
TOTAL (rd, 61 + 62 + 65 + 66) 67 - 7,000,000 10,018,193 18,791,954 46,904,317
J, CAPITAL ŞI REZERVE
I, CAPITAL
1, Capital subscris vărsat (ct, 1012) 68 14,000,000 14,000,000 23,465,166 23,465,166 23,465,166
2, Capital subscris nevărsat (ct, 1011) 69 - -
3, Patrimoniul regiei (ct, 1015) 70

4, Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare
71
(ct, 1018)
53
Anexa 1 – pag. 4
-continuare date bilant Romcab 2010-2014-
TOTAL (rd, 68 la 71) 72 14,000,000 14,000,000 23,465,166 23,465,166 23,465,166

II, PRIME DE CAPITAL (ct, 104) 73
III, REZERVE DIN REEVALUARE (ct, 105) 74 7,023,534 6,796,688 6,531,673 20,582,330 15,780,128
IV, REZERVE
1, Rezerve legale (ct, 1061) 75 627,917 914,350 1,379,270 2,702,984 4,205,100
2, Rezerve statutare sau contractuale (ct, 1063) 76 - -
3, Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din
77 - - 22,523,253 27,592,605 1,887,967
reevaluare (ct, 1065)
4, Alte rezerve (ct, 1068) 78 27,359,245 28,089,845 45,957,528
TOTAL (rd, 75 la 78) 79 27,987,162 29,004,195 23,902,523 30,295,589 52,050,595
Acţiuni proprii (ct, 109) 80

Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct,
81
141)
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct,
82
149)
V, PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă)
83
SOLD C (ct, 117)
SOLD D (ct, 117) 84 1,322,276 1,322,276 1,322,276
VI, PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR
85 895,315 4,185,008 6,856,547 21,465,437 25,450,689
SOLD C (ct, 121)
SOLD D (ct, 121) 86 - - - -
Repartizarea profitului (ct, 129) 87 164,716 286,434 464,920 1,323,713 1,502,116

CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd, 72+73+74+79 - 80+81 -
88 48,419,019 52,377,181 58,968,713 94,484,809 115,244,462
82+83- 84+85 - 86 - 87)
Patrimoniul public (ct, 1016) 89 - -
CAPITALURI - TOTAL (rd, 88 + 89) (rd,47-56-60-61-64-65-66) 90 48,419,019 52,377,181 58,968,713 94,484,809 115,244,462
54
Anexa 2
DATE CONT DE PROFIT SI PIERDERE ROMCAB SA anii 2010-2014
55
Anexa 2 – pag. 2
-continuare date cont profit si pierdere Romcab SA 2010-2014
56
Anexa 3
BILANT FINANCIAR ROMCAB SA anii 2010-2014
Nr. Sume la 31 decembrie anii :

Specificatie
rand 2010 2011 2012 2013 2014
1 Imobilizari necorporale 1,437,557 1,436,488 1,474,230 1,480,015 1,452,754

2 Imobilizari corporale 19,156,508 53,756,592 126,899,763 154,804,160 193,982,794
3 Imobilizari financiare 4,018,833 6,680,383 5,101,304 6,921,034 4,825,146
I ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL 24,612,898 61,873,463 133,475,297 163,205,209 200,260,694
1 Stocuri 28,420,381 42,510,124 81,325,978 131,146,583 312,154,018

2 Creante 29,116,606 79,453,704 115,504,355 151,017,285 100,078,957
Disponibilitati si inv fin pe termen
3 scurt 1,135,220 35,601,829 4,419,633 4,218,021 30,034,169
-investitii financiare pe termen scurt 0 0 0 0 0
-disponibilitati 1,135,220 35,601,829 4,419,633 4,218,021 30,034,169
II ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 58,672,207 157,565,657 201,249,966 286,381,889 442,267,144
TOTAL ACTIV 83,285,105 219,439,120 334,725,263 449,587,098 642,527,838
1 Capitaluri proprii 44,874,497 51,722,072 61,517,071 88,922,072 134,136,627

2 Datorii pe termen mediu si lung 3,697,009 55,368,207 83,926,733 63,452,272 76,578,672
-datorii financiare tml 0 53,008,028 64,570,902 48,530,733 40,103,884
-datorii de exploatare tml 3,697,009 2,360,179 19,355,831 14,921,539 36,474,788
I CAPITALURI PERMANENTE 48,571,506 107,090,279 145,443,804 152,374,344 210,715,299
1 Datorii financiare pe termen scurt 13,790,723 46,138,865 85,931,592 175,037,949 224,212,986

2 Datorii exploatare pe termen scurt 20,922,876 66,209,976 103,349,867 122,174,805 207,599,553
-furnizori si conturi asimilate 17,265,065 60,677,583 93,981,335 113,360,352 200,313,230
-alte datorii de exploatare 3,657,811 5,532,393 9,368,532 8,814,453 7,286,323
II TOTAL DATORII TS 34,713,599 112,348,841 189,281,459 297,212,754 431,812,539
TOTAL PASIV 83,285,105 219,439,120 334,725,263 449,587,098 642,527,838
57

Diagnosticul Firmei Conted SA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diagnosticul Firmei Conted SA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Vest din Timișoara

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor

I. PREZENTAREA COMPANIEI ROMCAB S.A. ...................................................................... 3

VI. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................ 50

1.1.1. Elemente de identificare si date generale

1.1.2. Conducerea Romcab S.A.

Conducerea actuala a companiei este numita pin Hotararea Adunarii Generale

1.1.3. Domeniul de activitate

SC Romcab SA este o companie producatoare de cabluri, conductori electrici,

1.1.4. Scurt istoric

1.1.5. Misiune. Viziune. Obiective strategice

Potrivit declaratiei conducerii S.C. ROMCAB S.A . :

1.2. INFORMATII ECONOMICE

1.2.1. Aspecte privind potentialul uman

Resursele umane contribuie la realizarea obiectivului companiei Romcab SA., de

Tabelul nr. 1 - Numarul mediu de personal

Numarul mediu de personal 130 171 283 349 418 270

Se constata o crestere de la an la an a numarului mediu de personal, ca urmare a

Fig. 1 – Evolutia numarui mediu de personal

Eficienta utilizarii fortei de munca

Tabelul nr. 2 - Evolutia productivitatii muncii

Se constata, cu exceptia anului 2012, cresterea productivitatii muncii prin prisma

Profitabilitatea muncii, compara rezultatele obtinute (cel al exploatarii, cel al exercitiului)

Tabelul nr. 3 - Profitabilitatea muncii

Sub aspectul profitabilitatii muncii compania a inregistrat performante concretizate in

Fig. 3 – Evolutia profitabilitatii muncii

Cu exceptia anului 2013, in comparatia an/an, cheltuielile cu personalul au crescut in

Fig. 4 – Evolutia cheltuielilor pe angajat.

1.2.2. Aspecte privind potentialul comercial

Aprecierea potentialul commercial presupune identificarea pietei de desfacere si a

Potentialul comercial in crestere de-a lungul perioadei analizate este confirmat de

Fig. 5 – Evolutia Cifrei de afaceri si a veniturilor totale

Fig. 6 – Structura pietei concurentiale mondiale a Romcab SA

1.2.3. Aspecte privind potențialul tehnic

Mijloacele de productie ale companiei trebuie sa corespunda nevoilor actuale dar si

2.1. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE BONITATE

Analiza bonităţii financiare urmăreşte reflectarea capacităţii de plată a firmei,

2.1.1. Diagnosticul lichidității

Tabelul nr. 6 - Analiza ratei lichiditatii generale

Fig. 7 – Evolutia ratei lichiditatii generale

Tabelul nr. 7 - Analiza ratei lichiditatii reduse

Anul 2010 arata un bun nivel al indicatorului, fiind urmat de un an (2011) cu o

Fig. 9 – Evolutia ratei lichiditatii imediate

2.1.2. Diagnosticul solvabilității

Susţinerea datoriilor, printr-o eventuală acoperire a lor pe baza activelor, este un

Tabelul nr. 9 - Analiza solvabilitatii patrimoniale

Fig. 10 - Evolutia solvabilitatii patrimoniale

Tabelul nr. 10 - Analiza capacitatii de rambursare datorii

Datorita cresterii in fiecarea an al analizei a datoriilor totale, care ajung de la 38

Fig. 11 – Evolutia capacitatii de ramursare datorii

Gradul de acoperire al dobânzii (Gad) arată gradul în care rezultatul exploatării

Tabelul nr. 11 - Analiza gradului de acoperire a dobanzii

Fig. 12 – Evolutia gradului de acoperire a dobanzii

In ultimii doi ani se observa o anumita constanta in nivelul gradului de acoperire a

2.2. DIAGNOSTICUL INDICATORILOR DE STRUCTURĂ

2.2.1. Diagnosticul structurii activului

Ratele de structură ale activului reflectă aspecte privind patrimoniul întreprinderii,

Tabel nr. 12 - Rata activelor imobilizate

Fig. 13 – Evolutia ratei activelor imobilizate

Tabel nr. 13 - Rata activelor circulante

Fig. 15 – Structura activului

Rata activelor necorporale exprimă ponderea activelor necorporale în totalul

Tabel nr. 14 - Rata activelor necorporale